A



MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Cabinet Ministru Delegat pentru Buget

Raport privind situaţia economică şi bugetară

pe primele şase luni ale anului 2014

Cuprins

I. Evoluţii macroeconomice recente ale economiei româneşti................................... 2

II. Politica fiscal-bugetară pe anul 2014 5

III. Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului .7

IV.Finanţarea deficitului bugetar şi datoria publică .................................................14

V. Absorbţia fondurilor externe nerambursabile .....................................................16

VI.Concluzii……………………………………………………………………………………………………….……17

Evoluţii macroeconomice recente ale economiei româneşti

Evoluţia economică din prima parte a anului 2014 a fost superioară estimărilor inițiale, bazată în principal pe cererea externă şi consum intern.

În primul trimestru din acest an produsul intern brut s-a majorat cu 3,9% ca urmare a contribuţiei pozitive a cererii interne (2,7 procente) şi a exportului net (1,2 procente). Cererea internă s-a bazat, în principal, pe creşterea cheltuielilor cu consumul privat cu 6,4% faţă de trimestrul I 2013. Cheltuielile cu consumul guvernamental s-au redus cu 4,6% şi formarea brută de capital fix cu 8,4%. Exportul net a contribuit pozitiv la creşterea reală a produsului intern brut în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 15,2% şi a importurilor cu 13,0%.

Pe latura ofertei, este de remarcat creşterea cu 8,0% a valorii adăugate brute din industrie,  cu 2,3% a celei din agricultură şi cu 1,7% a valorii adăugate brute din servicii. Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea produsului intern brut, valoarea adăugată brută din acest sector diminuându-se cu 1,0%. Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 5,5%, contribuind cu 0,8 procente la creşterea economică.

În primele cinci luni din acest an, volumul producţiei industriale s-a majorat cu 8,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Tendinţa de creştere s-a manifestat cu precădere în industria prelucrătoare unde volumul producţiei a fost cu 10,2 % peste realizările din aceeaşi perioadă a anului 2013, în timp ce producţia de energie electrică şi termică a înregistrat o scădere de 1,3%.

În sectorul construcţiilor, volumul lucrărilor s-a redus cu 9,6%, datorită scăderilor înregistrate la construcţiile inginereşti (-26,6 %) în timp ce clădirile rezidenţiale cât şi nerezidenţiale au marcat o revigorare semnificativă (+37,1%, respectiv +15,3%).

Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de 2,8% faţă de 2,2% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat şi un produs intern brut în valoare nominală de 662,3 miliarde lei, față de 658,6 miliarde lei cât s-a estimat iniţial.

În primele 5 luni ale anului 2014 exporturile de bunuri au crescut cu 8,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Valoarea exporturilor intracomunitare de bunuri a înregistrat o creştere cu 8,9%, ponderea exportului destinat statelor UE în total exporturi reprezentând 71,2%. În acelaşi timp, exporturile extracomunitare şi-au încetinit ritmul de creştere de la 8,5%, până la 6,0%.

Importurile de bunuri au crescut, în primele 5 luni ale anului 2014 cu 7,8%, comparativ cu reducerea cu 2,0% înregistrată în perioada corespunzătoare a anului precedent. Importurile provenite din zona UE au înregistrat în primele 5 luni ale anului 2014 o creştere cu 5,4%, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând să reprezinte 75,4% din importurile româneşti. Importurile extracomunitare şi-au schimbat tendinţa, de la o reducere cu 16,3%, în primele 5 luni din 2013, la o majorare cu 15,9%, în primele 5 luni din 2014.

În primele 5 luni 2014, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit în valoare de 351 milioane euro faţă de un excedent de 191 milioane euro cât a atins în perioada corespunzătoare din anul anterior, pe fondul creșterii consumului intern. Investiţiile străine directe au totalizat o valoare de 1.091 milioane euro, față de 958 milioane euro cât au atins în aceeaşi perioadă din 2013, fiind în creştere cu 13,9%.

În luna iunie 2014, rata anuală a inflaţiei a ajuns la nivelul de 0,66%, atingând un minim istoric ca efect al reducerilor de preţ la mărfurile alimentare (-3,18%) datorită producţiei agricole bune din anul anterior, dar şi reducerii cotei de TVA la produse de panificaţie. Prețurile mărfurilor nealimentare au crescut faţă de iunie 2013 cu 3,02%, iar tarifele la servicii s-au majorat cu 2,77%. Faţă de luna decembrie 2013, creşterea preţurilor de consum în luna iunie a fost de 1,17%, cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în primele şase luni din anul 2013.

Pentru anul 2014, inflaţia se va menţine la un nivel redus, urmând să se încadreze în ținta Băncii Naționale a României. Estimările au luat în calcul un impact favorabil asupra evoluţiei inflaţiei pe parcursul anului 2014 din partea cererii agregate, care este estimată a se menţine la un nivel redus, dar şi a unui an agricol normal.

În primul semestru din anul 2014, cursul mediu de schimb a fost de 4,4645 lei/euro. Ca urmare, moneda naţională s-a depreciat faţă de semestrul I 2013 în termeni nominali cu 1,6% şi în termeni reali cu 0,7%. Cursul mediu de schimb estimat pentru 2014, pe baza realizărilor din primul semestru, este de 4,48 lei/euro faţă de 4,45 lei/euro prevăzut la elaborarea legii bugetului de stat.

Efectivul de salariaţi la sfârşitul lunii aprilie 2014, conform datelor operative, a fost de 4.415,7 mii persoane, mai mare cu 48,1 mii persoane față de perioada corespunzătoare din anul 2013.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iunie 2014 a fost de 441,6 mii persoane. Rata şomajului a urmat un trend descrescător până la 4,87% la sfârşitul lunii iunie, după ce în luna ianuarie 2014 ajunsese la 5,84%.

În primele 5 luni ale anului 2014, câştigul salarial mediu brut a fost cu 4,9% peste cel din perioada corespunzătoare din 2013, respectiv de 2.315 lei. În sectorul concurenţial, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 5,8%, în timp ce în sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate) s-a înregistrat o creştere de 1,7%. Câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 4,8%, iar puterea de cumpărare pentru salariați a crescut cu 3,7%.

I. Politica fiscal-bugetară pe anul 2014

Principalele evoluții:

1. Începând cu 1 ianuarie 2014

• Creșterea salariului minim de la 800 lei/luna la 850 lei/luna;

• Indexarea pensiilor cu 3,75%;

• Creșterea venitului minim garantat cu 4,5%;

• Aplicarea legii salarizării unitare în sensul majorării salariilor categoriilor de salariați tineri cu venituri mai mici;

• Introducerea impozitului pe construcții, altele decât clădirile;

• Amânarea creșterii nivelului accizei la benzina fără plumb, motorină și petrolul lampant (kerosen) de la 1 ianuarie la 1 aprilie 2014 conform OUG 111/2013.

2. Începând cu 1 iulie 2014

• Creșterea salariului minim de la 850 lei/luna la 900 lei/luna, astfel încât faţă de anul trecut se înregistrează o creştere de 12,5%;

• Scutirea impozitului pe profitul reinvestit în echipamentele tehnologice mașini, utilaje și instalații de lucru folosite în scopul de venituri impozabile[1] - perioada de aplicare este 1 iulie 2014-31 decembrie 2016 conform OUG nr. 19/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

• Schema de eșalonare a datoriilor populației cu venituri mici conform OUG nr. 46/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Continuarea procesului de prioritare a investițiilor publice, prin aplicarea normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.225/2014.

Pe ansamblu, aceste măsuri au vizat stimularea creșterii economice prin amplificarea cererii interne atât pe latura consumului cât și a investițiilor.

Necesitatea stimulării cererii interne a apărut ca urmare a ajustării interne a acesteia în 2013, când reducerea deficitului de cont curent de la 4,4% la 1,1 % s-a bazat pe contribuția sectorului privat.

Datele preliminare pe primele 5 luni ale anului 2014 arată deja o creştere semnificativă a consumului populației atât datorită majorării veniturilor disponibile cât și îmbunătățirii așteptărilor privind evoluția acesteia în viitor. Astfel, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în primele 5 luni cu 8,2% comparativ cu reducerea cu 0,4% înregistrată în aceeaşi perioadă din 2013.

Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2014

Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului (Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2) s-a încheiat cu un deficit de 3,5 miliarde lei, mult sub limita țintei de deficit, în sumă de 8,4 miliarde lei.

La sfârşitul primului semestru a.c. se înregistrează un excedent primar de 0,4% din PIB în condițiile în care pentru primele șase luni ale anului 2014 se estimase un deficit primar de -0,3% din PIB.

Veniturile colectate la bugetul general consolidat au fost în sumă de 100,4 miliarde lei, cu o creştere nominală de 2,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent şi un grad de realizare al programului de încasări pe primul semestru de 95,7%.

[pic]

Veniturile fiscale au fost în sumă de 60,9 miliarde lei, în creştere cu 3,7% comparativ cu perioada similară din anul precedent şi s-au realizat în proporţie de 98,5%.

În structură veniturile fiscale au avut următoarea evoluţie:

➢ Încasările din impozitul pe profit au înregistrat o creștere cu 12,7% comparativ cu anul anterior, determinată de evoluția pozitivă atât a încasărilor de la agenţii economici cât și a celor de la băncile comerciale, în timp ce gradul de realizare al programului de încasări a fost de 104,5%;

➢ Încasările din impozitul pe venit s-au realizat în proporţie de 96,4%, înregistrând comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent o creştere cu 0,6%, fiind influenţate de:

- creşterea efectivului de salariaţi din economie cu 0,7%[2];

- creşterea câştigului salarial mediu brut pe economie cu 4,7%[3] ;

- creşterea salariului minim de la 750[4] lei, începând cu 01.02.2013, la 850[5] lei începând cu 1 ianuarie 2014;

- creșterea valorii punctului de pensie de la 762,1 lei în anul 2013 la 790,7[6] lei pentru anul 2014.

➢ Încasările din impozitele şi taxele pe proprietate au crescut cu 35% comparativ cu semestrul I al anului 2013, gradul de realizare al programului de încasări fiind de 115,9%.

Această evoluție a fost înregistrată în principal pe fondul creșterii semnificative a încasărilor la bugetul de stat ca urmare a introducerii impozitului pe construcții[7] în timp ce încasările la bugetele locale au înregistrat o creștere cu 5,2%;

➢ Încasările din taxa pe valoarea adăugată s-au realizat în proporţie de 94,3% iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent au crescut cu 1,9%, creşterea fiind determinată de evoluția pozitivă a încasărilor din operaţiuni interne (+2,9%) în condițiile creșterii volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) cu 8,2%[8] și a încasărilor aferente importurilor de bunuri(+0,6%) pe fondul creșterii cu 18,3%[9] a importurilor din zona extracomunitară.

O influență negativă asupra încasărilor a avut-o creșterea rambursărilor de TVA cu 2,7% dar și diminuarea încasărilor aferente majorărilor de întârziere cu 33%.

➢ Încasările din accize au înregistrat un grad de realizare de 97,4% şi o creştere cu 10,9% comparativ cu semestrul I al anului precedent, datorată în principal:

- majorării accizei la ţigarete, alcool etilic, benzină fară plumb, benzină cu plumb, motorină și petrol lampant(kerosen);

- modificării modului de calcul al valorii accizelor în lei, în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent.

➢ Încasările din impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale au crescut cu 0,1% comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a creșterii în primele 5 luni a importurilor din zona extracomunitară cu 18,3% în timp ce gradul de realizare al programului de încasări a fost de 100,6%;

➢ Încasările din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat o diminuare semnificativă (-55,6%) comparativ cu semestrul I al anului 2013 în condițiile în care în anul 2013 au fost încasate în luna iunie taxele de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio, potrivit prevederilor H.G. nr. 605/2012 , programul de încasări realizânduse în proporţie de 94,9%.

Contribuţiile de asigurări colectate la bugetul general consolidat au fost în sumă de 28,1 miliarde lei, în creştere cu 5,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, gradul de realizare al programului de încasări fiind de 98,3%.

Comparativ cu semestrul I 2013 s-au înregistrat creșteri la toate cele trei bugete de asigurări sociale astfel la bugetul asigurărilor sociale de stat s-a înregistrat o creștere cu 3% a încasărilor, la bugetul asigurărilor pentru șomaj cu 3,8%, iar la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu 11,8%.

Încasările din contribuţiile de asigurări au fost afectate în anul 2013 de obligaţia de restituire a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate către pensionari, conform prevederilor O.U.G. nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

Evoluţia pozitivă faţă de anul precedent s-a datorat în principal creşterii efectivului de salariaţi din economie, a câştigului mediu salarial precum și creşterii salariului minim pe economie.

Veniturile nefiscale au înregistrat o diminuare cu 11,5% comparativ cu încasările semestrul I 2013, gradul de realizare a programului de încasări fiind de 94,1%, însă în condițiile în care o parte din dividendele companiilor de stat vor fi încasate în luna iulie, acestea fiind prognozate a se încasa în primul semestrul al anului. Dividendele încasate pe primul semestru al acestui an sunt de 1,1 miliarde lei și se estimează să se mai încaseze încă aproximativ 925 milioane lei până la sfârșitul anului.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 5,2%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 3,6% şi venituri nefiscale cu 2,2%.

Sumele rambursate de U.E. în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu menţiunea că în bugetul general consolidat, sunt înregistrate numai sumele rambursate aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat, gradul de realizare al programului semestrial fiind de 49%. Totuși, se mențin estimările de încadrare în ținta de absorbție pe 2014, datorită, în principal, caracterului sezonier al lucrărilor de infrastructură.

Evoluţia principalelor venituri, din punct de vedere al gradului de realizare faţă de programul semestrial, este prezentată în graficul de mai jos.

[pic]

Măsuri întreprinse de ANAF

în vederea recuperării nerealizărilor veniturilor bugetare

• Intensificarea monitorizării contribuabililor noi înregistrați, îndeosebi a celor cu un domeniu de activitate cu risc de evaziune fiscală mare;

• Stimularea conformării voluntare a contribuabililor la plata obligațiilor fiscale, prin campanii de informare privind administrarea veniturilor şi contribuțiilor;

• Intensificarea controalelor ulterioare pentru operațiunile derulate prin unitățile vamale;

• Identificarea contribuabililor persoane juridice şi fizice care înregistrează la data de 31.05.2014 arierate bugetare recuperabile şi selectarea celor cu obligații semnificative şi cu posibilități reale de plată, în vederea achitării de către aceștia a obligațiilor restante sau aplicării în cel mai scurt timp a măsurilor de executare silită de către organele fiscale competente;

• Monitorizarea contribuabililor aflați în procedura de insolvență/faliment şi urmărirea încasării creanțelor fiscale curente declarate după deschiderea procedurii;

• Colaborarea cu organele de inspecție fiscală în vederea impulsionării încasării atât a arieratelor cât şi a debitelor declarate de contribuabilii care manifestă frecvent întârzieri la plată;

• Declanșarea procedurii de executare silită la contribuabilii care au sume constatate suplimentar de către organele de control, sume ce nu au fost achitate la scadență;

• Instituirea popririlor asupra terților ce reprezintă furnizori neachitați în cazul societăților comerciale ce beneficiază de rambursare de TVA.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 103,9 miliarde lei, reprezentând 15,7% din PIB, s-au redus în termeni nominali cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,9 pp.

S-au înregistrat creşteri faţă de primul semestrul al anului 2013 la cheltuielile de personal (+3,4%), la cele cu bunuri și servicii (+5,7%), transferuri înte unități ale administrației publice (+16,8%), asistența socială (+3,4%). Economii s-au înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (-1%) și a cheltuielilor cu subvențiile (-4,7%).

Cheltuielile de personal au fost în sumă de 23,9 miliarde lei în creștere cu 3,4% comparativ cu semestru I 2014 fiind efectuate în proporție de 100,5%. Acestea au fost influențate de creșterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu 1 ianuarie 2014, precum și de plata unor obligații stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea cea mai importantă înregistrându-se la fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, respectiv 11,3%, datorită plăţii arieratelor către furnizorii de medicamente, ca urmare a implementării Legii nr. 72/2013 prin care s-a transpus în legislaţia românească Directiva nr. 7/2011 privind combaterea întârzierilor în efectuarea plăţilor comerciale, precum şi plata serviciilor medicale efectuate de spitale şi s-au efectuat în proporţie de 96%.

Cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o diminuare cu 1% în principal ca urmare a scăderii randamentelor la licitaţiile emisiunilor de obligaţiuni de tip benchmark, gradul de efectuare fiind de 98%.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 9,6 miliarde lei, respectiv de 1,5% din PIB, față de 12,2 miliarde lei în aceeași perioadă a anului precedent. Menționăm că în primele 6 luni ale anului 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum și arierate ale administrațiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei.

Fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiții din primele 6 luni ale anului 2014 sunt în creștere față de perioada similara a anului trecut.

[pic]

Cheltuielile cu asistenţa socială au înregistrat o creştere de 3,4% comparativ cu primul semestru al anului 2013 şi au fost efectuate în proporţie de 98,6%. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate de creşterea venitului minim garantat începând cu 1 ianuarie 2014 precum şi de creşterea valorii punctului de pensie.

Stocul arieratelor bugetului general consolidat la sfârșitul semestrului I sunt în scădere față de finele trimestrului I al acestui an, așa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos.

|PLĂŢI RESTANTE |

| | | | | | | | |

| | | | | | |- milioane lei - |

|Bugetul de Stat |Bugete Locale |Bugetul Asigurărilor |TOTAL |

|şi Autonome | |Sociale | |

|31 martie |30 iunie |31 martie |30 iunie |31 martie |30 iunie |31 martie |30 iunie |

|2014 |2014 |2014 |2014 |2014 |2014 |2014 |2014 |

|35,8 |36,2 |247,0 |206,1 |0,0 |0,0 |282,8 |242,3 |

|NOTA: Include arieratele conform definiţiei din acordul cu FMI (plăti restante peste 90 zile) |

Finanţarea deficitului bugetar şi datoria publică

În anul 2014 Ministerul Finanţelor Publice are în vedere asigurarea finanţării deficitului bugetar în proporţie echilibrată din surse interne şi externe. În primul semestru al anului 2014, datoria publică guvernamentală externă contractată şi/sau utilizată pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice a fost asigurată prin:

• emisiuni de euroobligaţiuni denominate în USD, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani, în valoare cumulată de 2 miliarde. Astfel, România a împrumutat 1 miliard USD cu maturitatea de 10 ani şi un cupon de 4,875% (în scădere comparativ cu emisiunea de anul trecut) și pentru prima dată în istorie, 1 miliard USD cu maturitatea de 30 de ani (cea mai lungă maturitate a unei obligaţiuni de stat realizată până în prezent) şi un cupon de 6,125%. De asemenea, în data de 15 aprilie 2014, MFP a emis euroobligatiuni denominate în euro cu maturitatea de 10 ani (pentru prima oara de la declanșarea crizei financiare) extinzând curba de randamente în euro şi obținând cel mai redus cost obținut vreodată de Romania prin emiterea de euroobligatiuni (randament 3,701% şi cupon 3,625%).

• trageri din împrumuturile contractate de la instituţiile financiare internaţionale şi de la bănci private în sumă de 1,1 miliarde lei.

Sursele interne pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale s-au asigurat in principal prin emisiuni de titluri de stat, în lei şi euro, în valoare de 24,4 miliarde lei. Din aceste emisiuni de titluri de stat, 26,3 % au reprezentat certificatele de trezorerie cu scadenţe de până la 1 an, diferenţa reprezentând obligaţiuni de tip benchmark cu scadenţe pe termen mediu şi lung (până la 15 ani), îndeplinindu-se astfel obiectivul de creştere a maturităţilor pe piaţa internă, de reducere a riscului de refinanţare şi de consolidare a curbei de randamente. Dacă la sfârşitul lui 2013 randamentele medii ale titlurilor de stat cu scadenţă la 1 an, 5 ani si 10 ani au fost de 2,9%, 4,9% si respectiv 4,5%, la sfârşitul primului semestru 2014 acestea au scăzut până la 2,5%, 3,3%, respectiv 4,1%.

Riscul de refinanţare, identificat ca principal risc asociat portofoliului de datorie publică guvernamentală, a scazut semnificativ maturitatea medie ramasă a titlurilor de stat emise pe piata interna crescand de la 2,4 ani la sfârşitul anului 2013 la 2,8 ani la sfârşitul lunii iunie 2014. In acelasi timp, maturitatea medie ramasa a portofoliului de euroobligatiuni a crescut in perioada analizat de la nivelul de 6,2 ani la sfarsitul anului 2013 la 7,2 ani la sfarsitul lunii iunie 2014. Totodata, la nivelul intregului portofoliu de datorie publica guvernamentala, maturitatea medie ramasa a crescut de la 3,9 ani la sfarsitul anului 2012 la 4,9 ani la sfarsitul lunii mai 2014. Toate aceste evolutii au redus necesarul de finantare bruta aferent anului 2014, determinat de nivelul deficitului bugetar si volumul refinantarii datoriei publice, acesta situandu-se pentru prima data sub 10% din PIB (9,5% din PIB), dupa criza economica si financiara declansata in anul 2008.

La 31 mai 2014, gradul de îndatorare publică brut a fost de 40,8% din PIB, din care 38,6% a reprezentat datoria publică guvernamentală şi 2,2% datoria publică locală. Creşterea de datorie publică guvernamentală directă a fost determinată de angajarea de datorie pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, dar şi pentru consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului. Dacă se are în vedere rezerva financiara in valuta la dispozitia Trezoreriei Statului, nivelul datoriei publice guvernamentale nete a fost de 34,2% din PIB, la sfarsitul lunii mai 2014, comparativ cu 36,2% din PIB la sfarsitul anului 2013. În prezent, rezerva în valută la dispoziția statului este de 6,8 miliarde euro, asigurând acoperirea a 5,8 luni din necesarul brut de finanțare aferent anului 2014.

Absorbţia fondurilor externe nerambursabile

În tabelul de mai jos este prezentată absorbţia fondurilor externe nerambursabile atât pe primele 6 luni ale anului 2014, cât şi pe întreaga perioadă de la aderarea României la Uniunea Europeană, aşa cum se reflectă în Balanţa fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană.

În cele 3.588,52 milioane euro, reprezentând sume primite de la bugetul UE în primul semestru, cea mai mare parte dintre acestea o deţin rambursările din fonduri structurale şi de coeziune - FSC (1.741,17 milioane euro), urmate de plăţile directe către fermieri, acordate din Fondul European pentru Garantare Agricola - FEGA (1.293,30 milioane euro) şi rambursările din fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit (521,35 milioane euro).

Gradul de realizare al prevederilor cuprinse în programul pe anul 2014 este de 45,63% pentru totalul sumelor primite de la UE şi variază, pentru principalele fonduri, între 24,97% (rambursări din alte fonduri postaderare) şi 97,31% (rambursări din FEGA).

|Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană la 30.06.2014 |

| | | | |mil. Euro |

|Denumire |Program |Realizat 2014 |Realizat cumulat |

| |2014 |(executia la 30.06.2014) |2007-2014 |

| | | |(la 30.06.2014) |

| | | | |

| | |mil. Euro |% | |

|A |1 |2 |3=2/1 |4 |

|I. SUME PRIMITE DE LA BUGETUL UE (A+B) |7.863,81 |3.588,52 |45,63% |24.674,82 |

|A. Fonduri de pre-aderare |0,00 |4,52 |0,00% |2.663,71 |

|B. Fonduri post-aderare, din care: |7.863,81 |3.584,01 |45,58% |22.011,10 |

|B1. Fonduri structurale si de coeziune (FSC) |5.079,23 |1.741,17 |34,28% |9.076,77 |

|a) Avansuri din FSC |0,00 |0,00 |0,00% |2.125,81 |

|b) Rambursari din FSC |5.079,23 |1.741,17 |34,28% |6.950,96 |

|B2. Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEP) |1.342,66 |521,35 |38,83% |5.644,72 |

|a) Avansuri (FEADR+FEP) |0,00 |0,00 |0,00% |600,99 |

|b) Rambursari (FEADR+FEP) |1.342,66 |521,35 |38,83% |5.043,73 |

|B3. Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA) |1.329,02 |1.293,30 |97,31% |5.936,70 |

|B4. Altele (post-aderare) |112,90 |28,19 |24,97% |1.352,91 |

|a) Avansuri |100,62 |24,34 |24,19% |1.189,18 |

|b) Rambursari |12,28 |3,85 |31,35% |163,73 |

|II. SUME PLATITE CATRE UE (C+D) |1.589,64 |1.005,01 |63,22% |10.206,95 |

|C. Contributia Romaniei la bugetul UE |1.574,30 |995,81 |63,25% |9.906,09 |

|D. Alte contributii |15,34 |9,20 |59,97% |300,87 |

|III. SOLDUL FLUXURILOR = I - II |6.274,16 |2.583,51 |41,18% |14.467,86 |

Concluzii

Cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârșitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană;

Excedent primar de 0,4% din PIB pe primele 6 luni ale anului 2014;

Fără plata arieratelor din 2013 de aproximativ 2,8 miliarde lei, cheltuielile de investiții din primele 6 luni ale anului 2014 sunt in creștere față de perioada similară a anului trecut;

Asigurarera deja a finantarii externe planificate prin emisiuni de euroobligatiuni, in avans, in conditii de cost si maturitate foarte avantajoase;

• Execuția pe primul semestru al acestui an arată că se continuă procesul de consolidare fiscală și încadrarea în parametrii stabiliți cu partenerii externi (CE, FMI, BM), creând premisele atingerii țintei de deficit pe ansamblul anului în curs, asigurându-se, în continuare, resursele necesare pentru absorbția fondurilor europene asumate pentru acest an, precum și pentru investițiile în derulare ale căror termene de plată sunt în funcție de stadiul de implementare.

[pic][pic]

-----------------------

[1] astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

[2] în perioada decembrie 2013 - aprilie 2014 faţă de decembrie 2012 - aprilie 2013

[3] în perioada decembrie 2013 - mai 2014 faţă de decembrie 2012 - mai 2013

[4] conform H.G. nr. 23/2013

[5] conform H.G. nr. 871/2013

[6] conform Legii nr.340/2013

[7] conform O.U.G. nr. 102/2013

[8] Comunicat de presă INS nr.160/2014, evoluție în perioada 1.I-31.V.2014 față de aceeași perioada 2013

[9] Comunicat de presă INS nr.174/2014, evoluție în perioada 1.I-31.V.2014 față de aceeași perioada 2013

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download