Apar-romania.ro



Stiri 17 februarie 2021 Cursul de schimb 17.02.2021 1 EUR4.87461 USD4.0403Anun?ul directorului ANM pentru fermieri! Vremea ?n urm?toarele 4 s?pt?m?ni! Angelica Lefter - 17 februarie 2021 Fermierii nu au sc?pat de ger ?n urm?toarele zile, chiar dac? ini?ial a fost anun?at? o perioad? scurt? de temperaturi negative, iat? c? Administra?ia Na?ional? de Meteorologie a prelungit informarea de vreme deosebit de rece cu ger, mai ales noaptea ?i diminea?a, p?n? miercuri, 17 februarie, la ora 10:00.Despre c?te zile de ger vom avea ?n continuare a vorbit directorul general al Administra?iei Na?ionale de Meteorologie, Elena Mateescu, ?n cadrul dezbaterii Bayer Expert Forum Rapi?? 2021, eveniment organizat de Divizia Bayer Crop Science Rom?nia, la care Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO este partener media.”?n continuare, p?n? miercuri diminea?? la ora 10:00 vorbim despre o vreme deosebit de rece, geroas? noaptea ?i diminea?a ?n partea de nord, centru ?i est a ??rii, iar ?n cursul zilelor de mar?i ?i miercuri chiar ?i ?n regiunile sudice, acolo unde ne a?tept?m ca valorile de temperaturi s? coboare frecvent sub – 10 grade Celsius, nu numai ?n depresiunile din estul Transilvaniei, unde acolo, ?n aceast? perioad?, valorile sub – 15/-20 de grade Celsius pot fi considerate valori obi?nuite. (…) La sf?r?itul acestei s?pt?m?ni, vom ?nregistra o cre?tere a valorilor de temperaturi, este posibil ca ?n partea de vest, centru, sud-est a ??rii, s? vorbim de temperaturi maxime de p?n? la 10-11 grade Celsius, dar nop?ile r?m?n ?n continuare reci”, a explicat directorul ANM.Primele dou? s?pt?m?ni din martie, mai friguroaseElena Mateescu a precizat ?i c? prim?vara se las? a?teptat?, astfel c? ?n primele dou? s?pt?m?ni din martie vom avea temperaturi sub media perioadei. Totodat?, agricultorii au fost ?n?tiin?a?i de specialistul din cadrul ANM c? p?n? la finalul lunii februarie va exista, totu?i, un deficit al precipita?iilor.”Primele 2 s?pt?m?ni din luna martie vor fi temperaturi sub norme pentru fiecare s?pt?m?n?, s? nu uit?m, ?ns?, c? luna martie este prima lun? a sezonului de tranzi?ie, o lun? capricioas?. Alternan?ele de vreme c?lduroas?, urmat? de vreme mai rece, r?m?n ?n continuare de interes ?i din p?cate vorbim p?n? la sf?r?itul lunii februarie de o tendin?? spre deficit a cantit??ilor de precipita?ii, tendin?? care pare s? fie semnalul ?i pentru prima jum?tate din martie.Vom actualiza ?n fiecare vineri ?i mar?i aceste informa?ii pentru un interval de 4 s?pt?m?ni, astfel ?nc?t este sunt publice pe site-ul Administra?iei Na?ionale de Meteorologie ?i fermierii ?i nu numai pot g?si aceste informa?ii, astfel ?nc?t s? aib? datele la zi”, a spus meteorologul Elena Mateescu, Director general al ANM, invitat? ?n cadrul Bayer Expert Forum Rapi?? 2021.APIA si SUBVENTIISe caut? urgent solu?ii de sus?inere financiar? a fermierilor care au avut culturi de prim?var? calamitate, 17 februarie 2021, Diana VasilescuIeri, 16.02.2021,?o delega?ie a?Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare?s-a ?nt?lnit cu ministrul agriculturii ?i dezvolt?rii rurale, Adrian OROS, pentru a rediscuta situa?ia fermierilor ale c?ror culturi de prim?var? au fost calamitate de seceta pedologic? extrem? ?i pentru care proiectul de buget na?ional nu prevede sume din care s? se acorde desp?gubiri.Reprezentan?ii Alian?ei au ar?tat c? sectorul agricol reprezint? un sector strategic, care ?i-a dovedit rezilien?a pe perioada crizei Covid, ?i au subliniat c? se impune adoptarea unor m?suri de sprijin c?t mai rapid pentru exploata?iile agricole care lucreaz? teren agricol ?n estul ?i sud-estul ??rii ?i care, la sf?r?itul anului trecut, ?nregistrau sc?deri cu p?n? la 70% ale cifrei de afaceri comparativ cu perioada corespunz?toare din 2019, la culturi de prim?var?.Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultur? nu-?i vor putea pl?ti creditorii, nu vor putea accesa alte surse de fina?are pentru a relua procesul de produc?ie ?i, ?n final, nu vor putea supravie?ui, de?i sunt cele care furnizeaz? bunul public cel mai de pre?, securitatea alimentar? a popula?iei!?Ministrul Oros a subliniat constr?ngerile majore sub care st? ?ntocmirea bugetului pentru anul 2021, ?ns? a asigurat delega?ia de ?ntregul s?u sprijin ?n dialogul cu celelalte institu?ii ale statului de care depinde a rezolvarea acestei situa?ii de criz?.Ca urmare, Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare a solicitat o ?nt?lnire de urgen?? cu premierul Florin C??u ?i cu ministrul finan?elor Alexandru Nazare, pentru identificarea?solu?iilor urgente?prin care s-ar putea acorda acestor ?ntreprinderi ?ansa s? r?m?n? pe pia??, s? continue s? produc?, s?-?i pl?teasc? angaja?ii ?i furnizorii, s?-?i returneze creditele, s? evite falimentul ?i efectul de antrenare asociat acestui din urm? scenariu sumbru.?n cadrul discu?iilor fermierii no?tri au primit confirmarea ca?propunerea de amendament solicitat? de Alian?? privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care de?in procese verbale de calamitate? a fost acceptat? ?i votat? ?n data de 16 februarie a.c. ?n sedin?a Comisiei Finan?e-Buget din Senat. Aceasta urmeaz? s? fie ratificat? ?n Parlamentul Rom?niei.Cele patru organiza?ii reunite ?n Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare, partener de dialog social recunoscut ?n procesul de reprezentare a fermierilor,?fac ?n continuare demersuri pentru ca autorit??ile statului s? g?seasc? urgent solu?ii concrete pentru ie?irea din situa?ia f?r? precedent ?n care se afl? fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.Cele patru organiza?ii profesionale din agricultur?, industrie alimentar? ?i servicii conexe, reunite informal ?n Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare, ?nsumeaz? aproximativ 3500 de membri care lucreaz? o suprafa?? total? de 2,5 mil ha, la care se adaug? 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe ?ntreg teritoriul Rom?niei. Alian?a cuprinde totodat? ?i membri care activeaz? ?n industria alimentar? ?i cumuleaz? a cifr? de afaceri de 24,2%, respectiv un num?r de angaja?i de 15,95% din totalul sectorului alimentar rom?nesc.PLATA AJUTOARELOR! ?NT?LNIRE DE URGEN?? A FERMIERILOR CU PREMIERUL ROM?NIEI! Agroinfo, 17 februarie 2021 VOCEA FERMIERILOR! Fermierii s-au ?nt?lnit mar?i, 16 februarie 2021, cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru a discuta plata ajutoarelor din agricultur?. Pentru c? nu depinde de ?eful MADR, suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii astfel ?nc?t fermierii rom?ni s? beneficieze de un ajutor pentru secet?, fermierii solicit? acum o ?nt?lnire de urgen?? cu prim-ministrul Florin C??u ?i ministrul Finan?elor Publice, Alexandru Nazare.Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare a transmis ast?zi un comunicat?pentru AGROINFO. ?Ieri, 16.02.2021, o delega?ie a Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare s-a ?nt?lnit cu ministrul agriculturii ?i dezvolt?rii rurale, Adrian OROS, pentru a rediscuta situa?ia fermierilor ale c?ror culturi de prim?var? au fost calamitate de seceta pedologic? extrem? ?i pentru care proiectul de buget na?ional nu prevede sume din care s? se acorde desp?gubiri.Reprezentan?ii Alian?ei au ar?tat c? sectorul agricol reprezint? un sector strategic, care ?i-a dovedit rezilien?a pe perioada crizei Covid, ?i au subliniat c? se impune adoptarea unor m?suri de sprijin c?t mai rapid pentru? exploata?iile agricole care lucreaz? teren agricol ?n estul ?i sud-estul ??rii ?i care, la sf?r?itul anului trecut, ?nregistrau sc?deri cu p?n? la 70% ale cifrei de afaceri comparativ cu perioada corespunz?toare din 2019. Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultur? nu-?i vor putea pl?ti creditorii, nu vor putea accesa alte surse de fina?are pentru a relua procesul de produc?ie ?i, ?n final, nu vor putea supravie?ui, de?i sunt cele care furnizeaz? bunul public cel mai de pre?, securitatea alimentar? a popula?iei! Ministrul Oros a subliniat constr?ngerile majore sub care st? ?ntocmirea bugetului pentru anul 2021, ?ns? a asigurat delega?ia de ?ntregul s?u sprijin ?n dialogul cu celelalte institu?ii ale statului de care depinde a rezolvarea acestei situa?ii de criz?. Ca urmare, Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare a solicitat o ?nt?lnire de urgen?? cu premierul Florin C??u ?i cu ministrul finan?elor Alexandru Nazare, pentru identificarea solu?iilor urgente prin care s-ar putea acorda acestor ?ntreprinderi ?ansa s? r?m?n? pe pia??, s? continue s? produc?, s?-?i pl?teasc? angaja?ii ?i furnizorii, s?-?i returneze creditele, s? evite falimentul ?i efectul de antrenare asociat acestui din urm? scenariu sumbru.?n cadrul discu?iilor fermierii no?tri au primit confirmarea ca propunerea de amendament solicitat? de Alian?? privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care de?in procese verbale de calamitate? a fost acceptat? ?i votat? ?n data de 16 februarie a.c. ?n sedin?a Comisiei Finan?e-Buget din Senat. Aceasta urmeaz? s? fie ratificat? ?n Parlamentul Rom?niei.Cele patru organiza?ii reunite ?n Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare, partener de dialog social recunoscut ?n procesul de reprezentare a fermierilor, fac ?n continuare demersuri pentru ca autorit??ile statului s? g?seasc? urgent solu?ii concrete pentru ie?irea din situa?ia f?r? precedent ?n care se afl? fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.Cele patru organiza?ii profesionale din agricultur?, industrie alimentar? ?i servicii conexe, reunite informal ?n Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare, ?nsumeaz? aproximativ 3500 de membri care lucreaz? o suprafa?? total? de 2,5 mil ha, la care se adaug? 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe ?ntreg teritoriul Rom?niei. Alian?a cuprinde totodat? ?i membri care activeaz? ?n industria alimentar? ?i cumuleaz? a cifr? de afaceri de 24,2%, respectiv un num?r de angaja?i de 15,95% din totalul sectorului alimentar rom?nesc, precizeaz? comunicatul transmis de Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare.LISTA APIA CUANTUM PL??I SUPLIMENTARE PE HECTAR ?I PENTRU ANIMALE pentru ACEST AN! Agroinfo, 17 februarie 2021 SUBVEN?II APIA 2021! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? lista cu pl??ile suplimentare de care beneficiaz? fermierii, cresc?torii de animale pentru acest an. APIA precizeaz? ?i cuantumul acestor pl??i pe hectar ?i pentru animale.Fermierii rom?ni beneficiaz? ?i-n acest an de pl??ile compensatorii acordate ?n cadrul M?surii 10 Agro-mediu ?i clim?. AGROINFO v? pune la dispozi?ie lista pachetelor din M10 ?i cuantumul pentru fiecare plat?.Pl??ile compensatorii care se acord? beneficiarilor M.10 vizeaz? compensarea costurilor suplimentare ?i pierderilor de venit rezultate ?n urma aplic?rii unor m?suri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversit??ii, protec?ia apelor ?i a solului), precizeaz? APIA. Valorile pl??ilor compensatorii M?sura 10?pentru 2021?sunt urm?toarele:Pachetul 1 – paji?ti cu ?nalt? valoare natural? (HNV) 142 €/ha/anPachetul 2 – practici agricole tradi?ionale (aplicat numai ?n combina?ie cu Pachetul 1) -varianta 2.1 – lucr?ri manuale pe paji?ti permanente utilizate ca f?ne?e 100 €/ha/anvarianta 2.2 – lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti permanente utilizate ca f?ne?e 21 €/ha/anPachetul 3 – paji?ti importante pentru p?s?ri -sub-pachetul 3.1 – Crex crex -varianta 3.1.1 – lucr?ri manuale 310 €/ha/anvarianta 3.1.2 – lucr?ri cu utilaje u?oare 231 €/ha/ansub-pachetul 3.2 – Lanius minor ?i Falco vespertinus -varianta 3.2.1 – lucr?ri manuale 159 €/ha/anvarianta 3.2.2 – lucr?ri cu utilaje u?oare 80 €/ha/anPachetul 4 – culturi verzi 128 €/ha/anPachetul 5 – adaptarea la efectele schimb?rilor climatice 125 €/ha/anPachetul 6 – paji?ti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) -varianta 6.1 – lucr?ri manuale 410 €/ha/anvarianta 6.2 – lucr?ri cu utilaje u?oare 331 €/ha/anPachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hr?nire pentru g?sca cu g?t ro?u (Branta ruficollis) 250 €/ha/anPachetul 8 – cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon Ovine 87 €/UVM/anCaprine 40 €/UVM/anBovine: taurine ?i bubaline 200 €/UVM/anEcvidee 200 €/UVM/anPorcine 176 €/UVM/anPachetul 9- terenuri agricole importante ca zone de hr?nire pentru acvila ?ip?toare mic? (Aquila pomarina) -sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hr?nire pentru acvila ?ip?toare mic? 200 €/ha/ansub-pachetul 9.2 – paji?ti permanente importante ca zone de hr?nire pentru acvila tip?toare mic?varianta 9.2.1 – lucr?ri manuale pe paji?ti importante pentru acvila ?ip?toare mic? 269 €/ha/anvarianta 9.2.2 – lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru acvila ?ip?toare mic? 190 €/ha/anPachetul 10 - refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de p?s?ri comune asociate terenurilor agricole 92 €/ha/anPachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda) sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile ?n paji?ti 255 €/ha/anvarianta 11.1.2 – zon? de protec?ie pentru dropie pe teren arabil 100 €/ha/ansub-pachetul 11.2 – paji?ti importante pentru dropie -varianta 11.2.1 – lucr?ri manuale pe paji?ti importante pentru dropie 269 €/ha/anvarianta 11.2.2 – lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru dropie 190 €/ha/anvarianta 11.2.3 – lucr?ri cu utilaje grele pe paji?ti importante pentru dropie 169 €/ha/anInforma?iile privind valorile pl??ilor compensatorii sunt furnizate de APIA. 70.000 EURO/ferm? pentru tinerii fermieri? Ultimele detalii despre subm?sura 6.1 Ionu? F?nt?n? , 17 februarie 2021Soarta tinerilor fermieri pentru urm?torii 7 ani de zile se discut? intens ?n aceast? perioad? ?n grupurile de lucru de la Ministerul Agriculturii. ?n timp ce fermierii ??i doresc s? beneficieze de fonduri europene mai consistente prin subm?sura 6.1, se pare c? exist? ?i voci care doresc ca finan?area s? r?m?n? la nivelul actual, adic? maximum 50.000 euro/proiect. Regulamentul european le permite statelor membre s? suplimenteze vechile plafoane cu maximum 30.000 euro, astfel c? Rom?nia ar putea opta s? duc? finan?area tinerilor fermieri p?n? la 80.000 euro/ferm?.Subiectul a fost discutat ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, acolo unde Ovidiu Ghinea a adus ?n fa?a publicului AGRO TV consultan?i cu mult? experien??, care au venit cu informa?ii exclusive de la negocierile purtate cu oficialii.”Mi-a pl?cut ?ntotdeauna s? fiu omul care vine cu ve?tile bune, dar acum am ?ntr-o propor?ie cov?r?itoare ve?ti nu chiar at?t de ?mbucur?toare, dar nici un dezastru na?ional nu va fi. A?a cum ne-am descurcat p?n? acum ?n domeniul acesta al fondurilor europene destinate agriculturii, vom merge mai departe.Cert este c? s-au discutat fi?ele acestor dou? subm?suri foarte importante pentru domeniul agricol: aceea a instal?rii tinerilor fermieri – cunoscuta subm?sur? 6.1. Am depus o munc? asidu? cu to?ii s? convingem autorit??ile rom?ne c? satul rom?nesc trebuie ?ntinerit ?i populat cu tineret, dat trebuie s? ?i ?i atragem ?n acest mediu care nu este foarte u?or. Ministerul Agriculturii, prin aceast? fi?? a m?surii, nu va face un efort deosebit s?-i ?ncurajeze pe tineri. De unde am vorbit c? ne permitea regulamentul european 2220/2020 s? major?m sumele alocate tinerilor fermieri cu p?n? la 30.000 euro, ??rile occidentale, care p?n? acum ?i a?a aveau 70.000 euro, au binevoit pentru tinerii lor din ??ri cu mult mai bogate s? majoreze sumele p?n? la 100.000. Noi, ca un stat care vrem ?ntotdeauna s? fim coda?ii Europei, am r?mas cu sumele la 40.000, respectiv 50.000, ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei.A?a cum ?tie toat? lumea, tinerii fermieri care au exploata?ie ?ntre 12.000 SO ?i 29.999 SO primesc 40.000 euro, iar cei ?ntre 30.000 SO ?i 50.000 SO primesc 50.000 euro. Aveam posibilitatea aceasta oferit? de regulamentul european, nu am ?tiut s? o fructific?m. (…) Acolo, ?n comitetul de monitorizare, nu exist? dec?t un reprezentant al tinerilor, din 20-30 de membri”, a precizat consultantul Marian Vi?u-Iliescu.?n ciuda acestor declara?ii, speran?a nu este total pierdut? pentru tinerii fermieri. Negocierile sunt ?nc? ?n desf??urare, iar o decizie final? ?n privin?a plafoanelor nu a fost luat?. Consultantul Ion P?unel, care a participat la grupurile de lucru pentru elaborarea fi?elor pentru subm?surile care vor fi deschise anul acesta, a propus cre?terea sumelor pentru subm?sura 6.1 p?n? la 70.000 euro. P?unel a precizat c? exist? sus?inere ?n acest sens ?i din partea reprezentan?ilor Ministerului Agriculturii, astfel c? alocarea financiar? ar putea s? fie majorat?.”Cam o or? s-a discutat ?n grupurile de lucru despre subm?surile 6.1 ?i 6.3 ?i s-a v?zut cine sus?ine cu adev?rat noile genera?ii de fermieri. (…) Rom?nia nici ?n perioada 2014-2020 nu a dorit s? sumele per beneficiar p?n? la 70.000 euro, a?a cum ne permitea regulamentul. ??rile care au acum 70.000, pot suplimenta p?n? la 100.000 euro. Av?nd ?n vedere contextul pandemiei, regulamentul european ?i viziunea noii Politici Agricole Comune de ?ntinerire a genera?iilor de fermieri, eu am cerut suplimentarea sumelor astfel: cei care beneficiau de 40.000 euro, s? se duc? undeva la 50.000-60.000 euro, iar cei care se ?ncadrau la 50.000 euro, s? se duc? la 60.000-70.000 euro. Am venit ?i cu argumentele necesare ?i se pare c? reprezentan?ii Ministerului au fost de acord cu aceast? propunere, mai ales c? ?n aceast? perioad? de tranzi?ie avem un termen foarte scurt de implementare a acestor proiecte, ele nu pot s? dep??easc? anul 2025. (…) Trebuie s? ne unim cu to?ii, s? facem un material a?a cum trebuie. Eu sunt ?ncrez?tor ?n aceast? propunere ?i ?n deschiderea la dialog pe acest subiect din partea Ministerului Agriculturii”, a precizat Ion P?unel pentru AGRO TV.Le reamintim tinerilor din Diaspora care vor s? se ?ntoarc? ?n ?ar? ?i s?-?i ?nfiin?eze o exploata?ie agricol? c? mai au timp p?n? pe data de 4 mai s? depun? proiectele pentru a ob?ine fondurile europene. Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a deschis, ?n perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nou? sesiune de primire a proiectelor dedicat? tinerilor fermieri din diaspora. Alocarea financiar? pentru aceast? sesiune continu? este de 20 milioane de euro.Cre?te rata de cofinan?are pentru fermierii care vor s? acceseze subm?sura 4.1, 17 februarie 2021, Ionu? F?nt?n?Fermierii rom?ni care vor s? acceseze fonduri europene prin subm?sura 4.1 – ”investi?ii ?n exploata?ii agricole” – vor trebui s? scoat?, ?ncep?nd de anul acesta, mai mul?i bani din propriul buzunar. Dac? p?n? acum, rada de finan?are din partea Uniunii Europene putea s? fie de p?n? la 90%, ?ncep?nd cu anul 2021, aceasta va putea cre?te p?n? la maximum 70%, restul de 30% fiind bani pe care trebuie s? ?i pun? fermierul.”Vreau s? precizez c? subm?sura 4.1 pentru perioada de tranzi?ie se afl? ?nc? ?n lucru, dar am v?zut abordarea Autorit??ii de Management, precum ?i abordarea altor consultan?i ?i forme asociative ?i se pare c? au r?mas clare c?teva lucruri.?n ceea ce prive?te m?sura 4.1, a? vrea s? spun un element de noutate: atunci c?nd vrem s? acces?m subm?sura 4.1 ca entitate privat? (SRL, IF etc.), gradul de cofinan?are nu poate fi mai mic de 30%. Deci 70% va fi finan?area din partea Uniunii Europene, cu toate c? p?n? ?n 2020 putea s? se duc? p?n? la 90%. Deci orice fermier care dore?te s? acceseze subm?sura 4.1, chiar dac? ?ndepline?te condi?ia de sub 40 de ani, se afl? ?ntr-o zon? cu constr?ngeri naturale, are cultur? eco sau bio, nu poate s? aib? o finan?are mai mare de 70% ?ncep?nd cu perioada 2021-2022”, a explicat consultantul Ion P?unel ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.Fermierii au, ?ns?, o porti??, prin care pot cre?te rata de finan?are din partea Uniunii Europene p?n? la 90%: asocierea ?n cooperative. Prin aceast? facilitate, oficialii de la nivel na?ional european sper? s? ?i ?ncurajeze pe micii fermieri s? intre ?n astfel de forme de asociere, pentru a-?i putea valorifica mai bine produsele.”Momentan abordarea este ca un beneficiar independent care se organizeaz? ca SRL, IF sau alte forme de organizare, poate s? se duc? la un grad de finan?are de p?n? la 70%. Doar cooperativele pot merge p?n? la 90%”, a mai precizat Ion P?unel pentru AGRO TV.Este important de precizat pentru fermierii rom?ni c? subm?sura 4.1 va beneficia ?n cei doi ani de tranzi?ie de o alocare financiar? consistent? de 634,22 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR). De asemenea, pentru anii 2021 ?i 2022, subm?sura a fost ?mp?r?it? ?n mai multe componente dup? cum urmeaz?:sM4.1 – achizi?ii simple ?i echipamente de iriga?ii ?n ferm? (except?nd legumicultur? ?i cartof) – alocare public? 125 milioane eurosM4.1 – vegetal ?i zootehnic ?i condi?ionare ?i procesare ?n ferm? ?i marketing (f?r? sectorul legume ?i cartofi) (modernizare) – alocare public? 110 milioane eurosM4.1 – tineri fermieri achizi?ie utilaje (vegetal ?i zootehnic) – alocare public? 75 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) NA?IONAL – alocare public? 240 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) MONTAN – alocare public? 60 milioane eurosM4.1 – legume (inclusiv ?n spa?ii protejate) ?i cartofi (produc?ie primar?, condi?ionare ?i marketing, inclusiv utilaje ?i iriga?ii) – alocare public? 100 milioane eurosM4.1 – condi?ionare, procesare ?i marketing – legume ?i cartofi (modernizare) – alocare public? 50 milioane euro.De?in?torii de animale nu datoreaz? impozit pe terenul cultivat cu nutre?uri februarie 17, 2021, agrimanet De?in?torii de animale nu datoreaz? impozit pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furaj?rii animalelor de?inute de ace?tia.Suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil, se determin? pe baza cerin?elor nutri?ionale ale animalelor din speciile taurine, bubaline, ovine ?i caprine ?i a compozi?iei nutri?ionale a furajelor.Pentru de?in?torii de animale din speciile porcine ?i p?s?ri, furajate cu nutre?uri combinate care pot fi alc?tuite dintr-un amestec format din soiuri de plante cultivate pe terenurile proprii/de?inute, respectiv 80% pentru porcine ?i 70% pentru p?s?ri ?i din concentrate industriale, respectiv 20% pentru porcine ?i 30% pentru p?s?ri, suprafe?ele de teren care nu genereaz? venit impozabil sunt cele necesare ob?inerii soiurilor de plante utilizate ?n hrana animalelor care intr? ?n structura nutre?ului combinat.De?in?torii de animale determin? suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil prin ?nmul?irea suprafe?ei, prev?zut? ?n anexa nr. 1 la prezentul ordin, cu num?rul de animale adulte de?inute, ?n func?ie de specie.?n cazul ?n care de?in?torii cresc mai multe specii de animale, suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil se calculeaz? prin ?nsumarea suprafe?elor determinate pentru fiecare specie.?n afara perioadei de stabula?ie animalele sunt ?ntre?inute pe paji?ti naturale, suprafe?e care conform Codului fiscal nu genereaz? venit impozabil.Suprafe?ele de teren cultivate cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furaj?rii animalelor care nu genereaz? venit impozabil determinate pe perioada de stabula?ie a anului, pe cap de animal ?i pe specii:Model de calcul al suprafe?ei de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor (exemplu de calcul):a) pentru specia taurinenum?r de animale adulte de?inute 10 capetesuprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 1,06 ha x 10= 10,6 hab) pentru specia bubalinenum?r de animale adulte de?inute 5 capetesuprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 1,06 ha x 5=5,3 hac) pentru specia ovinenum?r de animale adulte de?inute 100 capetesuprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 0,14 ha x 100=14 had) pentru specia caprinenum?r de animale adulte de?inute 50 capetesuprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 0,10 ha x 50 = 5 hae) pentru porcii la ?ngr??atnum?r de porci la ?ngr??at de?inu?i 25 capetesuprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 0,06 ha x 25=1,5 haf) pentru p?s?ri de curtenum?r de p?s?ri de curte de?inute 200 capetesuprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 0,005 ha x 200=1haORDIN privind stabilirea metodologiei de calcul a suprafe?elor de terenuri cultivate cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furaj?rii animalelor corespunz?toare? num?rului de animale de?inute de contribuabili, persoane fizice/membri ai asocierilor f?r? personalitate juridic? care nu genereaz? venit impozabilDescarc?Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail:?politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.CRESC?TORII CARE IAU ANUL ACESTA 87 EURO/UVM/AN PENTRU OVINE ?I 200 EURO/UVM/AN PENTRU BOVINE!Agroinfo, 17 februarie 2021 PL??I APIA ?N PLUS PENTRU FERMELE DE ANIMALE! Cresc?torii rom?ni de animale beneficiaz? anul acesta de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) de pl??i suplimentare de 87 de euro/UVM/an ?n cazul fermelor de ovine ?i 200 de euro/UVM/an ?n cazul fermelor de bovine. Aceste pl??i se adaug? la cele dou? subven?ii din zootehnie, ajutorul na?ional tranzitoriu ?i sprijin cuplat zootehnic. Ce trebuie s? fac? cresc?torii pentru a ob?ine ace?ti bani?Potrivit informa?iilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, cresc?torii rom?ni de animale beneficiaz? anul acesta de pl??ile compensatorii acordate pentru Pachetul 8 Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon, M?sura 10 agro-mediu ?i clim?. Anul acesta, cresc?torii de animale pot s? semneze angajamente cu APIA pentru pl??ile compensatorii P8, M?sura 10, pentru o perioad? de 5 ani. Condi?ia obligatorie?este ca fermierii s? creasc? rase locale de animale ?n pericol de abandon, ?nscrise ?n registrul genealogic al rasei. Lista raselor, pentru fiecare specie, o ave?i mai jos.Pachetul 8 – Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon? Ovine – 87 euro/UVM/an,? Caprine – 40 euro/UVM/an,? Bovine (taurine ?i bubaline) – 200 euro/UVM/an,? Ecvidee – 200 euro/UVM/an,? Porcine – 176 euro/UVM/an.Cerin?e specifice:? beneficiarul se angajeaz? s? respecte regulamentul de organizare ?i func?ionare a registrului genealogic al rasei condus de asocia?ii acreditate de ANZ? beneficiarul se angajeaz? s? men?in? pe o perioad? de 5 ani num?rul de animale femele adulte de reproduc?ie prev?zut la ?ncheierea angajamentului, precum ?i descenden?ii femele necesari pentru ?nlocuirea acestor animale p?n? la sf?r?itul programului; dac? efectivul angajat se reduce, datorit? unor cauze cum ar fi ?mboln?virea, sacrificarea, moartea sau v?nzarea animalelor, beneficiarul are obliga?ia de a notifica APIA ?i de a reface efectivul de femele adulte de reproduc?ie, prin trecere de la tineret sau prin cump?rare; ?n cazul ?n care efectivul de animale adulte nu se va reface ?n maximum 6 luni de la momentul notific?rii, sprijinul va fi redus propor?ional,Beneficiarii acestor pl??i sunt fermierii care cresc femele adulte de reproduc?ie de ras? pur? local? ?n pericol de abandon din speciile ?i rasele prezentate mai jos, ?nscrise ?n Registrele genealogice ale raselor – sec?iunea principal? – conduse de asocia?ii acreditate de Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie – ANZ.Rasele de animale locale eligibile, pe specii, sunt:Ovine: ?igaie cu cap negru de Teleorman (Oaie cap negru de Teleorman), Ra?ca (Valah? cu coarne ?n tirbu?on), Karakul de Boto?ani, Merinos de Suseni, Merinos Transilv?nean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, ?igaie – varietatea ruginieCaprine: Carpatina, Alba de BanatBovine: Taurine- Sura de Step?Bovine: Bubaline - Bivolul rom?nescEcvidee: Furioso North Star, Hu?ul, Gidran, Semigreul rom?nesc, Shagya Arab?, Nonius, Lipi?anPorcine: Bazna, Mangali?aCresc?torii de animale care vor s? solicite aceste pl??i ?n anul 2021 ?ncheie angajamentul la APIA ?n momentul depunerii cererii unice pentru subven?iile agricole aferente acestui an. Sesiunea de depunere a cererilor unice ?ncepe la data de 1 martie 2021 ?i se ?ncheie la 15 mai 2021. ?EF APIA, MESAJ URGENT PENTRU FERMIERI! PLATA SUBVEN?IILOR PE HECTAR ?I ANIMAL! Agroinfo, 17 februarie 2021 DOCUMENTUL OBLIGATORIU PENTRU SUBVEN?II APIA! Aten?ie, fermieri ?i cresc?tori de animale, ave?i la dispozi?ie mai pu?in de dou? s?pt?m?ni ca s? v? actualiza?i datele din registrul agricol al prim?riei, ?n cazul terenurilor, ?i datele de la medicul veterinar concesionar, ?n cazul animalelor pentru care cere?i anul acesta subven?ii de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)!Adeverin?a pentru APIA, pe care trebuie s? o ata?a?i la cererea unic? pentru subven?iile din acest an,?este transmis? de c?tre prim?rii direct la APIA. Deci, pe ?n?elesul tuturor, nu mai trebuie s? duce?i voi, fermierii, aceast? adeverin?? la APIA. ?ns?, p?n? la data de 1 martie 2021, ATEN?IE, trebuie s? merge?i la prim?rii ?i la medicul veterinar concesionar pentru actualizarea datelor cu privire la terenurile agricole ?i la num?rul de animale pentru care cere?i subven?ii. ?n cazul ?n care nu actualiza?i aceste date, ve?i avea probleme la ?ncasarea subven?iilor din acest an. P?n? la 1 martie 2021, prima zi de depunere a cererilor unice la APIA, trebuie s? actualiza?i aceste date, anun?? ?eful APIA Mure?.Exist? o schimbare legislativ? ?n Ordonan?a 3 din 2015, Ordonan?? care a ap?rut cu schemele de pl??i. Cea mai important? modificare este faptul c? dac? fermierii trebuiau s? mearg? la prim?rie s? solicite adeverin?a cu datele din registrul agricol, adeverin?? care este document de eligibilitate, practic, cel mai puternic din punct de vedere al ?nc?rc?turii legislative, dovada utiliz?rii terenului, nu mai e necesar? deplasarea beneficiarilor s? solicite eliberarea adeverin?elor. Noi, pe baza listelor pe care le avem cu beneficiarii care au depus cerere ?n campania anterioar?, solicit?m prim?riilor eliberarea ?i transmiterea online a acestor adeverin?e. Bine?n?eles, aici vin cu rug?mintea, pentru c?, conform legisla?iei ?n vigoare, fermierii au obliga?ia ca p?n? la data de 1 martie s? actualizeze la prim?rii datele din registrul agricol pentru anul ?n curs. Exact ca la fermele de animale ?i pentru fermele din vegetal, exist? o dinamic?, anul ?sta poate am v?ndut un teren sau am cump?rat un teren. Toate chestiunile astea trebuie s? le actualizezi, pentru c? foarte multe prim?rii au deja registrul agricol electronic ?i genereaz? din sistem pe baza datelor de la taxe ?i impozite. Exist? o leg?tur? ?ntre baza de date din cadrul UAT (unitate administrativ-teritorial? n.r.) ?i poate genera acea list?. Dar lista dac? nu e actualizat? p?n? la data de 1 martie, atunci evident c? poate veni cu lipsuri pentru c? r?m?ne cu datele din anul anterior. Fac un apel c?tre to?i fermierii, c?tre to?i poten?ialii beneficiari care vor depune cererea unic? de plat? ?n anul 2021 la APIA ca aceste date s? fie actualizate p?n? la 1 martie, pentru c?, dup? aceea, noi, ?n momentul ?n care transmitem primele liste s? nu existe blocaje, c?, domle, datele nu sunt actualizate, e cumva a?a, c? omul a cump?rat un teren, nu l-a actualizat. ?i acela?i lucru ?i la medicul veterinar, iar??i, dinamica ?i v?nz?rile de animale, la oi exist? reformele care se v?nd ?n toamn? sunt mieii care fac un an ?i se crotaliaz?. At?t datele din registrul agricol cu privire la terenuri, c?t ?i animalele s? le actualizeze, o dat? la prim?rie ?i cealalt? parte la medicul veterinar concesionar pe raza c?ruia ??i desf??oar? activitatea, a anun?at Ovidiu S?v??c?, directorul executiv APIA Mure?, la City TV. AFIR si FINANTARIBugetul M?surii 3 de sprijinire a investi?iilor ar trebui suplimentat cu cel pu?in 500 de milioane de euro, nicidecum anulat Miscellanea / 17 februarie Bugetul M?surii 3 - "Granturi pentru investi?ii acordate IMM", destinat companiilor afectate de perioada pandemiei, dar care doresc s? ??i continue proiectele de dezvoltare ?i ?n acest an sau s? ??i diversifice activitatea, ar trebui suplimentat cu cel pu?in 500 milioane de euro sau chiar 1 miliard de euro, atrage aten?ia REI Finance Advisors, una dintre cele mai mari ?i mai dinamice companii de consultan?? specializate ?n atragerea de fonduri europene nerambursabile ?i ajutoare de stat ?i singura companie de profil din Rom?nia cu 8 birouri regionale.?n ciuda celor aproximativ 27.000 de aplican?i ?i al unui buget total de circa 478 milioane de euro, Guvernul Rom?niei ia ?n calcul finan?area pentru doar 10% dintre companiile care au aplicat, respectiv circa 3.000 de afaceri, dar analizeaz? chiar ?i anularea propunerii de finan?are, lucru extrem de grav pentru IMM din Rom?nia ?i pentru imaginea Ministerului Economiei. Micile afaceri din Rom?nia au depus ?n ultimii 3 ani proiecte doar pe aloc?ri infime, parte din Programul Opera?ional Regional, asta deoarece fondurile alocate investi?iilor ?n IMM au fost consumate integral la sf?r?itul anului 2018 pentru perioada 2014-2020.Cofinan?area medie care dep??este 50%, cu o valoare mare raportat? la axele de pe fonduri europene de 20-30% - contribu?ie a benficiarului, arat? nevoia acut? de finan?are ?i necesit? o suplimentare cu ?nc? 500 milioane euro sau 1 miliard euro pentru investi?ii, daca se vor face realoc?ri."?n condi?iile date ?i ?n contextul nevoii de finan?are al business-urilor rom?ne?ti afectate de pandemie, Guvernul Rom?niei ar trebui s? ia ?n calcul suplimentarea M?surii 3 cu sume cuprinse ?ntre 500 mil. euro - 1 miliard euro, iar fondurile ar putea veni din Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR) sau prin accesarea de noi fonduri europene nerambursabile sau chiar apelarea la fondurile neconsumate din M?sura 2, de aproximativ 90 milioane euro. Anularea M?surii 3, aferent? OUG 130/2020, propunere luat? ?n calcul de Guvern din motive ce ?in de o bre?? de securitate a datelor, motiv ce nu poate fi imputat aplican?ilor, - ?n contextul ?n care 27.000 companii au preg?tit proiectele ?nc? din luna august a anului trecut, au securizat terenuri, au pl?tit arhitec?i ?i consultan?i, - ar putea afecta grav credibilitatea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului. Atragerea de investi?ii rom?ne?ti ?i str?ine ar trebui s? fie o prioritate a Guvernului, iar alocarea resurselor nerambursabile ar stimula extrem de mult investi?iile ?n dezvoltare pentru companii", a precizat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.OUG 130 a fost emis? ?n iulie 2020 ?i, ?ntruc?t nu se puncteaz? ?n mod expres crearea de locuri de munc?, Schema ajut? companiile s? ??i consolideze pozi?ia pe pia?? ?i, ?n mod cert, s? creeze minimum 9.000 de noi locuri de munc?. Indiferent dac? se discut? de pensiuni/hoteluri cump?rate sau achizi?ie de echipamente pentru saloane de remodelare, serviciile trebuie prestate de personal calificat, angajat special pentru aceste proiecte.Dup? depunerea dosarelor ?ns?, ?n spa?iul public au ap?rut o serie de specula?ii potrivit c?rora cele mai multe proiecte s-ar fi depus ?n ultimele 2 zile, o practic? ?nr?d?cinat? deja ca pe axele unde nu conteaz? c?t de relevant este momentul depunerii s? se aplice majoritatea proiectelor ?n ultimele 2 zile. "Dac? au existat bre?e ?i au fost persoane care au putut accesa ?i au comunicat procentele de cofinan?are ale proiectelor depuse, recomand?m s? se deruleze o anchet? intern? ?i s? se tran?eze punctual, prin excluderea de la finan?are strict a acestor proiecte, ?ns? nu pedepsirea unui num?r de peste 3.000 de aplican?i pentru o culp? care nu le apar?ine. Referitor la procentul de finan?are, num?rul proiectelor depuse a fost tot timpul publicat ?i ne a?teptam la o concuren?? acerb?, motiv care a condus la depunerea de numeroase proiecte pe achizi?ie de cl?diri ?i la o cre?tere a cofinan??rii ?n scopul maximiz?rii ?anselor de reu?it? a proiectului", a mai punctat Roxana Mircea.M?sura 3, gur? de oxigen pentru business-urile afectate de pandemie, dar ?i o resurs? vital? pentru cre?terea num?rului de angaja?iM?sura 3 - "Granturi pentru investi?ii acordate IMM" a fost creat? ca un punct de sprijin pentru companiile afectate de criza COVID, de stimulare ?i continuare a investi?iilor din sectoare cheie ale economiei, ?i a?a subfinan?ate, cum este cazul companiilor din domeniul transporturilor, comer?ului sau HoReCa, dar cel mai important, a fost realizat? pentru a dinamiza crearea de noi locuri de munc? ?n aceste industrii. "?n calitate de consultan?i specializa?i, cu peste 450 de cereri de finan?are depuse pe M?sura 3 ?i o mobilizare fantastic? a tuturor birourilor din ?ar?, ce a vizat depunerea la timp a tuturor proiectelor, analiza am?nun?it? a acestora, solicitarea de oferte pentru echipamente, ?ntocmirea devizelor de c?tre arhitec?i, crearea bugetului ?i a planului de investi?ii, propunerea autorit??ilor de a acorda finan?are pentru numai 10% din total, practic s? avem doar circa 45 de companii finan?ate din peste 450, ar putea crea dezechilibre uria?e ?n gestionarea resurselor interne, dat fiind c? nu exist? un calendar de lansare a noilor axe de finan?are pentru exerci?iul programatic 2021-2027. Ne a?tept?m s? mai dureze cel pu?in 6-9 luni p?n? vom avea deschise noi sesiuni, iar pe termen lung, indiferent de forma propus? de Guvern - limitarea la 10-15% din total aplican?i sau, mai r?u, renun?area la M?sura 3 - ar fi o lovitur? puternic? dat? de autorit??i mediului de business din Rom?nia", a mai precizat Roxana Mircea.Anularea M?surii 3 ar putea crea premisele scenariului ?n care criza s-ar ad?nci ?i mai mult ?n cele mai afectate sectoare ale economiei.M?sura 3 - "Granturi pentru investi?ii acordate IMM" vizeaz? ca orice companie cu profit de cel pu?in 67.000 euro ?nregistrat ?n unul din ultimii doi ani s? poat? solicita grantul maxim de 200.000 euro conform M?surii 3 ?i s? ating? 100 puncte dac? aplic? pe un cod CAEN cu sold negativ ?n balan?a comerciala a Rom?niei ?i cofinan?a cu +35% ?n ?ar?, respectiv 45% pentru zona Bucure?ti-Ilfov.Ordonan?a 130 a fost adoptat? pe 31 iulie ?i publicat? ?n Monitorul Oficial 705/06.08.2020 ?i a reglementat cadrul de acordare al fondurilor europene pentru a ajuta companiile s? dep??easc? actuala perioad? ?n care sunt afectate economic de pandemia COVID-19, prin intermediul celor 3 scheme de sprijin: Microgranturi (2.000 euro), Granturi pentru capital de lucru (15% din cifra de afaceri ?nregistrat? ?n 2019, dar nu mai mult de 150.000 euro/companie ?i 250.000 euro/grup) sau Granturi pentru investi?ii (?ntre 50 - 200.000 euro).EXCLUSIV Calendarul AFIR pentru fondurile europene. C?nd se deschid primele subm?suri, 17 februarie 2021, Ionu? F?nt?n?Calendarul sesiunilor de anul acesta de depunere a proiectelor pentru fonduri europene reprezint?, ?nc?, o necunoscut? pentru fermierii rom?ni. AGRO TV v? prezint?, ?ns?, c?teva informa?ii exclusive ob?inute de realizatorul Ovidiu Ghinea ?n emisiunea ”Agricultura la Raport” de la consultantul Ion P?unel. Potrivit acestuia, Ministerul Agriculturii inten?ioneaz? s? de drumul c?t mai repede la o parte din subm?suri, iar acest lucru s-ar putea ?nt?mpla, cel mai probabil, ?n luna mai.”Reprezentan?ii Ministerului Agriculturii ar dori s? deschid? c?t mai repede subm?surile 6.1, 6.2, 6.3 ?i 6.4 ?i se preconizeaz? ca perioada de deschidere s? fie mai repede dec?t ne ?nchipuiam cu to?ii, undeva la jum?tatea lunii mai. Vom vedea, dar este bine c? exist? o deschidere din partea Ministerului”, a precizat Ion P?unel.Consultantul a mai subliniat c? li s-a cerut institu?iilor abilitate s? publice calendarul sesiunilor de depunere a proiectelor c?t mai repede, pentru ca fermierii s? se poat? organiza a?a cum trebuie. De asemenea, se pare c? celelalte sesiuni care se vor deschide anul acesta, precum 4.1 sau 4.2, vor fi deschise ceva mai t?rziu, ?n a doua jum?tate a anului.”Am cerut ca acest calendar s? fie afi?at c?t mai repede, pentru ca at?t beneficiarul c?t ?i consultan?ii s? se organizeze c?t mai bine. Pentru m?surile mai mari, 4.1, 4.2 ?i a?a mai departe, am cerut s? se deschid? ?n perioada iulie-august-septembrie, pentru a nu se aglomera at?t institu?iile, c?t ?i noi, consultan?ii, care ?i ajut?m pe fermieri s? ob?in? aceste fonduri europene”, a mai precizat Ion P?unel pentru AGRO TV.Consultantul a mai venit cu o informa?ie exclusiv? direct de la masa negocierilor. Potrivit lui, ?n grupurile de lucru de ieri s-a discutat posibilitatea ca fondurile europene alocate Rom?niei pentru perioada de tranzi?ie s? nu fie ?mp?r?ite pe cei doi ani. Asta ?nseamn? c?, ?n momentul ?n care va fi deschis? o sesiune de depunere a proiectelor, toate fondurile disponibile pentru acea subm?sur? vor putea fi accesate, iar ?n cazul ?n care la sf?r?itul anului vor mai r?m?ne bani necheltui?i, ace?tia vor fi aloca?i pentru sesiunile de anul viitor.?”Un alt element de noutate pe care ?l pot spune: avem ace?ti bani de tranzi?ie pentru perioada 2021-2022; se pare c? ei nu vor fi ?mp?r?i?i pe cei doi ani de zile. C?nd se vor deschide sesiunile de finan?are, se vor deschide cu toate sumele pe care le avem ?n ace?ti doi ani. Adic? dac? pentru tinerii fermieri avem 100 milioane de euro, sesiunea se va deschide cu to?i ace?ti 100 de milioane”, a mai explicat Ion P?unel.Le reamintim fermierilor c? m?surile pe fonduri europene care vor fi deschise ?n perioada de tranzi?ie 2021-2022 sunt urm?toarele:M10 ”Agromediu ?i clim?”M11 ”Agricultur? ecologic?”M13 ”Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau cu alte constr?ngeri specifice”sM4.1 ”Investi?ii ?n exploata?ii agricole”sM4.1a ”Investi?ii ?n exploata?ii pomicole”sM4.2 ”Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor agricole”sM4.2a ”Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”M19 ”Dezvoltarea local? a LEADER”M14 ”Bun?starea animalelor”sM17.1 ”Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor ?i a plantelor”M20 ”Asisten?? tehnic?”sM16.4 ”Sprijin pentru cooperarea orizontal? ?i vertical? ?ntre actorii din lan?ul de aprovizionare”sM6.1 ”Instalare tineri fermieri”sM6.2 ”Sprijin pentru ?nfiin?area de activit??i neagricole”sM6.4 ”Investi?ii ?n crearea ?i dezvoltarea de activit??i neagricole”sM6.3 ”Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – na?ional ?i montanAlocarea financiar? total? din fonduri europene pentru cei doi ani de tranzi?ie – 2021 ?i 2022 – de care beneficiaz? ?ara noastr? pentru aceste m?suri ?i subm?suri este de aproximativ 2,15 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR), plus alte 692 milioane de euro alocate prin Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI). ?n plus, ?ara noastr? va mai beneficia de fonduri consistente ?i prin Programul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR), sume care vor trebui s? fie cheltuite obligatoriu p?n? la sf?r?itul anului 2026.Cre?te rata de cofinan?are pentru fermierii care vor s? acceseze subm?sura 4.1, Ionu? F?nt?n?, 17 februarie 2021 Fermierii rom?ni care vor s? acceseze fonduri europene prin subm?sura 4.1 – ”investi?ii ?n exploata?ii agricole” – vor trebui s? scoat?, ?ncep?nd de anul acesta, mai mul?i bani din propriul buzunar. Dac? p?n? acum, rada de finan?are din partea Uniunii Europene putea s? fie de p?n? la 90%, ?ncep?nd cu anul 2021, aceasta va putea cre?te p?n? la maximum 70%, restul de 30% fiind bani pe care trebuie s? ?i pun? fermierul.”Vreau s? precizez c? subm?sura 4.1 pentru perioada de tranzi?ie se afl? ?nc? ?n lucru, dar am v?zut abordarea Autorit??ii de Management, precum ?i abordarea altor consultan?i ?i forme asociative ?i se pare c? au r?mas clare c?teva lucruri.?n ceea ce prive?te m?sura 4.1, a? vrea s? spun un element de noutate: atunci c?nd vrem s? acces?m subm?sura 4.1 ca entitate privat? (SRL, IF etc.), gradul de cofinan?are nu poate fi mai mic de 30%. Deci 70% va fi finan?area din partea Uniunii Europene, cu toate c? p?n? ?n 2020 putea s? se duc? p?n? la 90%. Deci orice fermier care dore?te s? acceseze subm?sura 4.1, chiar dac? ?ndepline?te condi?ia de sub 40 de ani, se afl? ?ntr-o zon? cu constr?ngeri naturale, are cultur? eco sau bio, nu poate s? aib? o finan?are mai mare de 70% ?ncep?nd cu perioada 2021-2022”, a explicat consultantul Ion P?unel ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.Fermierii au, ?ns?, o porti??, prin care pot cre?te rata de finan?are din partea Uniunii Europene p?n? la 90%: asocierea ?n cooperative. Prin aceast? facilitate, oficialii de la nivel na?ional european sper? s? ?i ?ncurajeze pe micii fermieri s? intre ?n astfel de forme de asociere, pentru a-?i putea valorifica mai bine produsele.”Momentan abordarea este ca un beneficiar independent care se organizeaz? ca SRL, IF sau alte forme de organizare, poate s? se duc? la un grad de finan?are de p?n? la 70%. Doar cooperativele pot merge p?n? la 90%”, a mai precizat Ion P?unel pentru AGRO TV.Este important de precizat pentru fermierii rom?ni c? subm?sura 4.1 va beneficia ?n cei doi ani de tranzi?ie de o alocare financiar? consistent? de 634,22 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR). De asemenea, pentru anii 2021 ?i 2022, subm?sura a fost ?mp?r?it? ?n mai multe componente dup? cum urmeaz?:sM4.1 – achizi?ii simple ?i echipamente de iriga?ii ?n ferm? (except?nd legumicultur? ?i cartof) – alocare public? 125 milioane eurosM4.1 – vegetal ?i zootehnic ?i condi?ionare ?i procesare ?n ferm? ?i marketing (f?r? sectorul legume ?i cartofi) (modernizare) – alocare public? 110 milioane eurosM4.1 – tineri fermieri achizi?ie utilaje (vegetal ?i zootehnic) – alocare public? 75 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) NA?IONAL – alocare public? 240 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) MONTAN – alocare public? 60 milioane eurosM4.1 – legume (inclusiv ?n spa?ii protejate) ?i cartofi (produc?ie primar?, condi?ionare ?i marketing, inclusiv utilaje ?i iriga?ii) – alocare public? 100 milioane eurosM4.1 – condi?ionare, procesare ?i marketing – legume ?i cartofi (modernizare) – alocare public? 50 milioane euro.F?r? bani pentru agropensiuni! Decizie radical? luat? de oficiali, 17 februarie 2021, Autor: Ionu? F?nt?n?F?r? bani europeni pentru agropensiuni p?n? ?n 2027! ?n aceast? perioad? se contureaz? direc?iile ?n care se va dezvolta agricultura ?i mediul rural rom?nesc ?n urm?torii 7 ani. Astfel, oficialii de la Ministerul Agriculturii ?i de la agen?iile responsabile de fondurile europene lucreaz? ?mpreun? cu reprezentan?i ai fermierilor pentru a stabili cum vor ar?ta m?surile ?i subm?surile care se vor deschide ?n perioada urm?toare.?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, consultantul Marian Vi?u-Iliescu a venit cu o veste nepl?cut? pentru fermierii rom?ni care doreau s?-?i dezvolte o afacere ?i ?n domeniul turismului, prin ?nfiin?area unei pensiuni agroturistice. Se pare c? ?n cadrul grupurilor de lucru a fost luat? decizia ca aceste proiecte s? nu mai fie incluse la finan?are ?n cadrul subm?surii 6.4.”Din fi?a m?surii 6.4, pentru urm?torii 7 ani, s-au scos finan??rile de agropensiuni. Este o jale! Dac? ?n mediul rural nu dai voie la agropensiuni ?i nu dai voie la bungalouri, al rulote, la corturi, ?nseamn? c? nu mai ?tim ce rol are satul rom?nesc. Chiar glumeam cu cineva care este din zon? de munte ?i ?mi spunea c? dac? se d? voie doar la bungalouri, trebuie s? ?i pun? vreo 20 de ancore, ca s? nu plece la vale. Nu ?tiu cine scrie ghidurile acolo ?n Ministerul Agriculturii, c? le scrie at?t de prost…”, a precizat consultantul Marian Vi?u-Iliescu.?n viziunea acestuia, decizia este una de ne?n?eles, din moment ce agropensiunile reprezentau un mediu perfect prin care fermierii s?-?i valorifice produsele din ferm?, dar ?i s? promoveze mediul rural rom?nesc.”Rolul agropensiunii era unul deosebit. Un fermier care avea c?teva hectare, avea dou? vaci, avea o mic? livad?, ??i mai f?cea o agropensiune prin care valorifica toate acele produse superior, plus c? mai lua ?i de la vecini. Dac? nu avea ou?, cump?ra de la vecina din fa?a casei, dac? nu avea br?nz?, lua de la un alt vecin; plus c? prezentam ?ara ?i satul rom?nesc, cu peisajele lor, tradi?ii ?i tot ce incub?. Ne pare r?u. A?a ?n?eleg actualii oficiali ai statului rom?nesc s? le promoveze, prin scoaterea de la finan?are”, a mai spus Marian Vi?u-Iliescu.R?m?ne de v?zut cum va ar?ta forma final? a subm?surii 6.4 pentru perioada urm?toare. AGRO TV v? va ?ine la curent cu toate actualiz?rile ?i informa?iile privind fondurile europene pentru fermieri. De asemenea, ?n fiecare mar?i seara, ?ncep?nd cu ora 20:00, pute?i intra ?n dialog cu cei mai buni consultan?i pentru accesarea fondurilor europene ?n cadrul emisiunii ” HYPERLINK "" \t "_blank" Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.ALTELEUN CRESC?TOR DE OI, NUMIT OFICIAL ?N CONDUCEREA MINISTERULUI AGRICULTURII!Agroinfo, 17 februarie 2021 DECIZIE! Prim-ministrul Rom?niei, Florin C??u, a semnat decizia de numire ?n func?ia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii a lui George Aurelian C??ean, cunoscut cresc?tor de oi ?i vaci din jude?ul Bra?ov. Decizia a fost publicat? mar?i, 16 februarie 2021, ?n Monitorul Oficial.?ncep?nd cu data intr?rii ?n vigoare a prezentei decizii, domnul George Aurelian C??ean se nume?te ?n func?ia de secretar de stat al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, precizeaz? decizia premierului Rom?niei. George C??ean, al?turi de cei doi?fra?i ai?s?i, de?ine ?Ferma C??ean”, din Rotbav, jud. Bra?ov, care are ?n proprietate peste 1.500 de ovine ?i mai mult de 100 de vaci, produce br?nzeturi ?i preparate din carne, pe care le vinde ?n mai multe magazine proprii ?i locale, precum ?i ?n c?teva magazine ale lan?ului Carrefour.Sunt nepot de cioban. ?n momentul de fa??, avem un business ?n agricultur?, ?mpreun? cu ceilal?i doi fra?i, avem o ferm? de cre?tere de vaci de lapte, precum ?i oi. Din 2013, facem ?i procesare, tot mereu am f?cut ?i procesare, dar din 2013, suntem ?i furnizori ai unui retailer, pe produs tradi?ional. Este un business pe care l-am dezvoltat, un business cu o cifr? de afaceri de c?teva milioane, aproape un deceniu de activitate ?n acest domeniu, a putut dovedi faptul c? se pot face lucruri ?i-n zona fermelor integrate pentru c? asta este cheia, materia prim? s? o procesezi ?i mereu s? faci ?i partea de comercializare,?a?a se prezint??George C??ean.George C??ean a studiat marketing ?n cadrul Universit??ii Transilvania din Bra?ov. Este activ ?n mai multe organiza?ii non-guvernamentale, cu implicare local? ?i regional?.?n 2013, a fost coordonator al proiectului Transhuman?a, proiect desf??urat ?n cinci ??ri de pe lan?ul carpatic. ?n 2017, a hot?r?t s? se implice ?n Platforma Rom?nia 100, organiza?ie ?n cadrul c?reia a coordonat Comunitatea Tematic? “Agricultur? ?i dezvoltare rural?”. ?ncep?nd cu 2018, s-a implicat ?n preg?tirea ?i dezvoltarea viitorului partid politic PLUS ?n Regiunea Centru. A pus bazele re?elei na?ionale de responsabili rurali PLUS ?i a contribuit la programul electoral al candida?ilor din mediul rural.Din 2019, este membru al Biroului Na?ional PLUS, cu responsabilitate pentru mediul rural ?i organizare.?n decembrie 2020, George C??ean a candidat pentru un loc ?n Senat pe lista Alian?ei USR-PLUS Bra?ov (din partea PLUS), ?ns? redistribuirea voturilor l-a l?sat f?r? locul de senator.ANSVSA: Mihai Ponea, noul director general al Direc?iei Generale de Siguran?a Alimentelor Ramona Dasc?lu - 17 februarie 2021 Mihai Ponea, noul director general al Direc?iei Generale de Siguran?a Alimentelor din cadrul Autorit??ii Na?ionale Sanitar Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA)! Vasluianul Mihai Ponea va coordona Programul ac?iunilor de supraveghere ?i control ?n domeniul siguran?ei alimentelor, va autoriza sanitar-veterinar unit??ilor care produc, proceseaz?, depoziteaz?, transport?, distribuie sau comercializeaz? alimente.De asemenea, Mihai Ponea va fi ?i cel care va coordona ?ntocmirea ?i ini?ierea de proiecte de acte normative privind cerin?ele referitoare la igiena alimentelor, contamina?i, pesticide, arome, aditivi, enzime, biocide, suplimente alimentare, ap?, radia?ii ionizante, organisme modificate genetic, dar ?i activitatea de reglementare ?n domeniul standardelor de calitate a alimentelor.Mihai Ponea nu este la prima sa misiune ?ntr-o agen?ie guvernamental?. ?n trecut, ?n perioada guvernului Dacian Ciolo?, acesta a ocupat timp de ?ase luni func?ia de vicepre?edinte ANSVSA. Dup? ?ntoarcerea de la Bucure?ti, o vreme a fost ?i directorul DSVSA Vaslui, fiind ?nlocuit de Orzan Sofica Meda, anul trecut, scrie jurnalfm.ro.P?n? s? preia func?ia de director general al Direc?iei Generale de Siguran?a Alimentelor, din cadrul ANSVSA, Mihai Ponea activa ca medic veterinar ?n pia?a Traian din Vaslui.ORDIN MADR pentru CRESC?TORII DE ANIMALE!Agroinfo, 17 februarie 2021 TERENURI AGRICOLE SCUTITE DE LA PLATA IMPOZITULUI! De?in?torii de animale nu datoreaz? impozit pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furaj?rii animalelor de?inute de ace?tia, anun?? un proiect de Ordin publicat de Ministerul Agriculturii pe site-ul oficial.Art. 3.(1) Suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil, se determin? pe baza cerin?elor nutri?ionale ale animalelor din speciile taurine, bubaline, ovine ?i caprine ?i a compozi?iei nutri?ionale a furajelor, prev?zute ?n Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr.369/2019 pentru aprobarea compozi?iei nutritive a principalelor furaje folosite ?n hrana vacilor, bivoli?elor, oilor ?i caprelor, precum ?i a cerin?elor nutri?ionale ale acestora, precum ?i a produc?iilor medii la hectar ob?inute la soiurile de plante utilizate ?n hrana animalelor.?(2) Pentru de?in?torii de animale din speciile porcine ?i p?s?ri, furajate cu nutre?uri combinate care pot fi alc?tuite dintr-un amestec format din soiuri de plante cultivate pe terenurile proprii/de?inute, respectiv 80% pentru porcine ?i 70% pentru p?s?ri ?idin concentrate industriale, respectiv 20% pentru porcine ?i 30% pentru p?s?ri, suprafe?ele de teren care nu genereaz? venit impozabil sunt cele necesare ob?inerii soiurilor de plante utilizate ?n hrana animalelor care intr? ?n structura nutre?ului combinat.Art. 4. (...) (3) Pentru perioada de var?, suprafe?ele de p??uni ?i f?ne?e naturale, care conform Codului fiscal nu genereaz? venit impozabil, asigur? furajele necesare furaj?rii animalelor de?inute.Art. 5.(1) De?in?torii de animale determin? suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil prin ?nmul?irea suprafe?ei, prev?zut? ?n anexa nr. 1 la prezentul ordin, cu num?rul de animale adulte de?inute, ?n func?ie de specie.?(2) ?n cazul ?n care de?in?torii cresc mai multe specii de animale, suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil se calculeaz? prin ?nsumarea suprafe?elor determinate pentrufiecare specie, potrivit prevederilor alin.(1).?(3) ?n afara perioadei de stabula?ie animalele sunt ?ntre?inute pe paji?ti naturale, suprafe?e care conform Codului fiscal nu genereaz? venit impozabil, precizeaz? Ordinul MADR.Proiectul de Ordin include o anex? cu exemple de calcul a suprafe?elor de teren care nu genereaz? venit impozabil, pentru fiecare specie de animale ?n parte. Model de calcul al suprafe?ei de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor (exemplu de calcul)a)pentru specia taurine- num?r de animale adulte de?inute 10 capete- suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 1,06 ha x 10= 10,6 hab) pentru specia bubaline- num?r de animale adulte de?inute 5 capete- suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 1,06 ha x 5=5,3 hac) pentru specia ovine- num?r de animale adulte de?inute 100 capete- suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 0,14 ha x 100=14 had) pentru specia caprine- num?r de animale adulte de?inute 50 capete- suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 0,10 ha x 50 = 5 hae) pentru porcii la ?ngr??at- num?r de porci la ?ngr??at de?inu?i 25 capete?suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 0,06 ha x 25=1,5 haf) pentru p?s?ri de curte- num?r de p?s?ri de curte de?inute 200 capete- suprafa?a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furajerii animalelor care nu genereaz? venit impozabil 0,005 ha x 200=1haRaul Pop a fost numit secretar de stat ?n Ministerul Mediului HYPERLINK "" Oana Racheleanu in Legislatie, Slider homepage 17 February 2021 Potrivit deciziei publicate asear? ?n Monitorul Oficial, Raul Pop a fost numit secretar de stat ?n Ministerul Mediului. Consultant ?i activist de mediu, de formare tehnic?, acesta va prelua portofoliul care cuprinde politicile referitoare la gestionarea de?eurilor ?i economia circular?. ?Urmeaz? s? preiau, probabil de s?pt?m?na viitoare, portofoliul cuprinz?nd politicile referitoare la gestionarea de?eurilor ?i economia circular?. ?mi asum acest rol cu responsabilitate ?i ?ncredere ?ntr-o colaborare bun? cu domnul ministru Tanczos Barna ?ntr-un context ?n care e nevoie urgent? de ac?iune”, a anun?at Raul Pop ?ntr-o postare pe Facebook, pe 28 ianuarie, dup? ce a fost validat politic de c?tre Alian?a USR Plus pentru func?ia de Secretar de stat ?n Ministerul Mediului, Apleor ?i P?durilor.?Voi lua toate m?surile ?i deciziile posibile pentru a remedia ?nt?rzieri inacceptabile ?n gestionarea corect? a de?eurilor ?i a ne apropia de un sistem func?ional de colectare separat?, cu implementarea principiilor de baz? de a reduce, reutiliza, repara ?i recicla de?eurile. “Pl?te?te pentru c?t arunci”, r?spunderea extins? a produc?torului, sistemul garan?ie-returnare, depozitele istorice de de?euri, abandonul, incendierile de de?euri sunt doar o parte dintre urgen?ele Rom?niei. Vom face pa?ii necesari c?tre economia circular? prin reg?ndirea felului ?n care ne raport?m la resurse”, a continuat viitorul Secretar de stat.Acesta consider? c? Rom?nia trebuie s?-?i asume un plan just de recuperare ?i rezilien?? care s? respecte principiile protec?iei mediului ?n tot cuprinsul lui. Coordonarea ?ntre institu?iile de mediu este crucial? pentru deblocarea unor programe guvernamentale de investi?ii din fondurilor destinate protec?iei mediului.?Nu ?n ultimul r?nd, mandatul meu la Ministerul Mediului este o u?? deschis? pentru societatea civil? pentru ca deciziile s? fie luate cu consultarea corect? a cet??enilor, organiza?iilor neguvernamentale, exper?ilor ?i altor parteneri importan?i”, a mai spus acesta.Potrivit unui comunicat de pres? al Ministerului Mediului, Raul Pop este consultant ?i activist de mediu, de formare tehnic?. Are studii de economist ?i specialist ?n studii europene – format la Universitatea Babe?-Bolyai, ?n Cluj – ?i un MBA ?n Statele Unite cu specializare ?n managementul opera?iunilor. A acumulat experien?? profesional? at?t ?n protec?ia mediului c?t ?i ?n optimizarea proceselor de business. Solu?iile oferite de el includ elemente de politici publice, strategie, optimizarea proceselor ?i instrumente de productivitate.?Activitatea profesional? ?n mediul privat este completat? de implicarea activ? ?n societatea civil?, ?n dezvoltarea laturii practice a ?nv???m?ntului superior de mediu, ?n proiecte de dezvoltare a unor politici publice ?n cadrul United Nations Development Programme – UNDP, ?mpreun? cu institu?ii publice rom?ne?ti centrale ?i locale, parcurgerea programului International Visitor Leadership Program derulat de US Department of State”, mai arat? comunicatul.A contribuit la activit??i ?i documente elaborate pe teme de sustenabilitate ?i schimb?ri climatice ?n cadrul Coali?iei pentru Economie Circular?, Coali?iei pentru Dezvoltarea Rom?niei, Consiliului Investitorilor Str?ini, AmCham, AHK, CCIFER, Coali?ia pentru Mediu din Rom?nia ?i Asocia?ia ECOTECA, pe care a ?i fondat-o.?n cursul anului 2016, Raul a de?inut func?ia de secretar de stat al Ministerului Mediului, Apelor ?i P?durilor, coordon?nd activitatea de management al de?eurilor ?i reglementare.?Dup? lupte seculare, a ie?it ?i numirea ?n MO (n.r. Monitorul Oficial). Mul?umesc pentru r?bdare, v? a?tept s? lucr?m ?mpreun?. Suntem ?n aceea?i barc?”, a scris acesta asear? pe Facebook, la aproape trei s?pt?m?ni de la validarea politic?.Prorogarea ratelor la creditele fermierilor, aprobat?. Desp?gubirile pentru secet?, ?nc? sub semnul ?ntreb?rii HYPERLINK "" Mihaela Prevenda Miercuri, 17 Februarie 2021 Mar?i, 16 februarie 2021, o delega?ie a Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare s-a ?nt?lnit cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pentru a rediscuta situa?ia fermierilor ale c?ror culturi ?ns?m?n?ate ?n prim?vara anului trecut au fost calamitate de seceta pedologic? extrem? ?i pentru care proiectul de buget na?ional nu prevede sume din care s? se acorde desp?gubiri.Reprezentan?ii Alian?ei au ar?tat c? sectorul agricol reprezint? un sector strategic, care ?i-a dovedit rezilien?a pe perioada crizei COVID-19, ?i au subliniat c? se impune adoptarea unor m?suri de sprijin c?t mai rapid pentru exploata?iile agricole care lucreaz? teren agricol ?n estul ?i sud-estul ??rii ?i care, la sf?r?itul anului trecut, ?nregistrau sc?deri cu p?n? la 70% ale cifrei de afaceri comparativ cu perioada corespunz?toare din 2019. Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultur? nu-?i vor putea pl?ti creditorii, nu vor putea accesa alte surse de finan?are pentru a relua procesul de produc?ie ?i, ?n final, nu vor putea supravie?ui, de?i sunt cele care furnizeaz? bunul public cel mai de pre?, securitatea alimentar? a popula?iei.Ca urmare, Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare a solicitat o ?nt?lnire de urgen?? cu premierul Florin C??u ?i cu ministrul Finan?elor Alexandru Nazare, pentru identificarea solu?iilor urgente prin care s-ar putea acorda acestor ?ntreprinderi ?ansa s? r?m?n? pe pia??, s? continue s? produc?, s?-?i pl?teasc? angaja?ii ?i furnizorii, s?-?i returneze creditele, s? evite falimentul ?i efectul de antrenare asociat acestui din urm? scenariu sumbru.??n cadrul discu?iilor fermierii no?tri au primit confirmarea ca propunerea de amendament solicitat? de Alian?? privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care de?in procese verbale de calamitate a fost acceptat? ?i votat? ?n data de 16 februarie 2021 ?n ?edin?a Comisiei Finan?e-Buget din Senat. Aceasta urmeaz? s? fie ratificat? ?n Parlamentul Rom?niei”, precizeaz? un comunicat al Alian?ei.Cele patru organiza?ii reunite ?n Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare, partener de dialog social recunoscut ?n procesul de reprezentare a fermierilor, fac ?n continuare demersuri pentru ca autorit??ile statului s? g?seasc? urgent solu?ii concrete pentru ie?irea din situa?ia f?r? precedent ?n care se afl? fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.Ministrul Adrian Oros a subliniat constr?ngerile majore sub care st? ?ntocmirea bugetului pentru anul 2021, ?ns? a asigurat delega?ia de ?ntregul s?u sprijin ?n dialogul cu celelalte institu?ii ale statului de care depinde rezolvarea acestei situa?ii de criz?. ?S-a convenit ca reprezentan?ii Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare s? transmit? ?n cel mai scurt timp propunerilelor de solu?ii ?i mecanisme alternative privind acordarea desp?gubirilor pentru culturile de prim?var?, menite s? vin? ?n ajutorul fermierilor”, a concluzionat oficialul MADR.Politica ministerial? s-a v?r?t ?n troac?! Marian MU?AT , 17 februarie 2021 Un proiect de act normativ aflat ?n dezbatere public? pe site-ul MADR a inflamat lumea satului. Este vorba despre ordinul nr. 24/29.01.2021, care impune reguli mai stricte ?n domeniul cre?terii porcinelor.?A?a-numita Lege a porcului stabile?te dimensiunile ?i tipurile exploata?iilor de cre?tere a suinelor ?n Rom?nia. Potrivit actului normativ, se limiteaz? cre?terea porcilor la 5 capete ?n gospod?rii. Peste acest efectiv se consider? exploata?ie comercial?. Legea a atras numeroase nemul?umiri din partea micilor cresc?tori ?i vehemente lu?ri de pozi?ie. Unii fermieri au ini?iat o peti?ie on line ?i au generat demersurile pentru organizarea unui miting ?n Capital?.?Iat? ce au scris mici cresc?tori pe re?elele de socializare!?Emil Gu?iu: “Cu ce tr?im? Eu nu pot s?-mi duc scroafa mea la un vier ?n Cluj sau s?-mi aduc animale, trebuie ma?in? autorizat?. Nu pot s?-mi ?in un porc, vierul, scroafa, s? am propria mea produc?ie. Dup? asta tr?iesc ?i vreau ca ?i copiii mei s? tr?iasc? ?n continuare. Nu se poate a?a ceva, c?nd o s?-mi ia ei porcul meu, m? ia ?i pe mine; atunci r?m?n ei ?n cocin? ?i eu am plecat”. Florin Plic: “Sunt un fermier care ?mpreun? cu fratele meu de?inem 25 de capete de porci, investi?ie de 10 mii de euro. Prin proiectul r?mas ?n dezbatere public? s-a semnat ?nmorm?ntarea noastr?, a micilor fermieri, care exist?m din aceste suine. Vor s? ne distrug?, nu am crezut c? s-a ajuns p?n? aici. Nu vom mai ajunge s? m?nc?m din curtea noastr?”. Maria C?ndea: “E un ordin criminal pentru ??ranul rom?n, cred c? zona de munte se va depopula total. E o mare gre?eal?, ??ranul rom?n ?ntotdeauna a fost b?tut de soart?”. Moise Mihai: “Cea mai mare batjocur? e cel care a dat legea, cum poate s? ne ia dreptul de a cre?te porci ?n gospod?rie?” Ionu? Duda?: “Dac? va intra ?n vigoare, cu p?rere de r?u, voi p?r?rsi ?ara. Sunt un t?n?r ?n v?rst? de 32 de ani, c?s?torit ?i am 3 copii.”Ioan Bratu: “Sunt un t?n?r care am l?sat munca ?n str?in?tate ?i m-am ?ntors acas? l?ng? familie unde ?mpreun? cu p?rin?ii cre?tem animale pentru un trai decent, nu neap?rat pentru partea financiar?. Vrem s? le oferim copiilor ?ansa de a consuma ?ntr-adev?r produse bio, crescute din munca noastr?. V? rug?m s? nu pune?i ?n aplicare acest ordin prin care se dore?te desfiin?area micilor gospod?rii de familie!”Gina Gina: “Am 50 de ani, munca mea este cre?terea porcilor, e singura surs? de venit! Dac? nu ne mai las?, ce s? facem? S? fur?m?! Vrem s? muncim! nu cer?im, nu fur?m, nu vrem desp?gubiri! L?sa?i ??ranii s? munceasc?!”Valy B?dil?: “Prin mult? munc? am reu?it fiecare s? ne construim c?te un spa?iu unde s? putem cre?te porcii; ne-am chinuit s? avem rase c?t mai bune, f?r? nici un ajutor din partea statului. S-au trezit peste noapte s? ne inventarieze munca. Au impresia c? noi ne compar?m cu marile complexe care au asigur?ri ?i subven?ii ?i pot oric?nd s? o ia de la zero!”Viloi Mihai: “Am 13 scroafe de f?tat. Ce facem, dragi cresc?tori de porci? O s? se publice Legea ?n Monitorul Oficial c? nu mai avem voie s? ?inem ?n gospod?rie mai mult de 5 porci! Cu restul ce om face?”Toni Toma: “?i dac? nu mai are voie ??ranul s? ?in? scroaf? pentru reproducere, de unde s? cumpere 5 purcei pentru o gospod?rie? De la ferme? Dar de ce s? fie omul nevoit s? cumpere purcei crescu?i cu concentrate ?i nu are voie s? ?i creasc? singur natural?” Mihaela Indre: “Clar c? nu sunt de acord. ?n primul r?nd am 7 porci (doar), doresc s? mai achizi?ionez 2 purcele; nu fac afaceri ?i nici nu v?nd. E doar pentru familie”.?Cr?ciun f?r? porc crescut ?n b?t?tur??!?”Cresc?torii de porci sunt cei care mi-au tras semnale de alarm? cu privire la acest Ordin 24, care prevede ca ??ranul s? nu creasc? mai mult de 5 porci ?n gospod?rie, nu are voie s? aib? scroaf? cu purcei, adic? nu are voie s? fac? reproduc?ie. Fermele mari nu au voie s? v?nd? c?tre popula?ie purcei ?i atunci ceea ce se va ?nt?mpla ?n urm?torii doi ani este c? nu vom avea porc ?n gospod?riile rom?nilor. Toate acestea ei le pun, cumva, ?n c?rca Pestei Porcine Africane (PPA), dar exist? at?tea m?suri de a preveni PPA”, a declarat recent, ?ntr-o conferin?? de pres?, senatorul social-democrat de Alba, C?lin Matie?.Acesta sus?ine c? regulile de biosecuritate din Legea porcului sunt ”imposibil de respectat” de c?tre cresc?torii cu peste 5 porci care trebuie s? fac? investi?ii substan?iale: vestiar-filtru, punct de paz? ?i alte dot?ri, s? angajeze medic veterinar... “Nu e normal. S-ar putea ca ?n viitorul apropiat s? nu mai avem porc de Cr?ciun. (…) O s? r?m?nem, cumva, la m?na samsarilor, adic?, a celor care aduc din Germania sau Ungaria pe ascuns sau cu acte false”, a explicat senatorul. C?lin Matie?, care de?ine func?ia ?i de pre?edinte al Federa?iei Na?ionale a Produc?torilor de Produse Tradi?ionale, i-a solicitat ministrului Adrian Oros s? revin? asupra Ordinului cu pricina.Peti?ie on line?“Opri?i distrugerea gospod?riei ??ranului rom?n! Ajuta?i-l s? se dezvolte, nu-l extermina?i!” este peti?ia adresat? ministrului agriculturii, prim-ministrului ?i Parlamentului Rom?niei, lansat? pe site-ul petitieonline.ro vineri, 12 februarie 2021, ?i care a adunat c?teva mii de semn?turi. Semnatarii (??rani, reprezentan?i ai celor care muncesc ?n gospod?riile proprii, f?r? alt? surs? de venit) solicit? revizuirea ?n regim de urgen?? a Ordinului nr. 24 din 29.01.2021.“Satele Rom?niei sunt cel mai slab dezvoltate din UE. Nu exist? locuri de munc?, nu exist? proiecte de dezvoltare. Gospodarul rom?n subzist? doar cu ce produce din gospod?ria proprie. Dac? ?l sacrifica?i ?n interesul celor boga?i, al marilor exploat?ri, va muri, iar satul rom?nesc va disp?rea!! Toat? agricultura Rom?niei a fost distrus? dup? 1989, iar ??ranul rom?n ?nc? de atunci se chinuie s? supravie?uiasc?! Opri?i aceast? abera?ie!”, se spune ?n peti?ie.?Miting ?n Bucure?ti??ntr-un anun? publicat ?ntr-un grup al cresc?torilor de suine, Dogaru R?zvan (tr?ie?te ?n Zurich) veste?te c? a “deschis lupta ?mpotriva Legii maxim 5 porci ?n gospod?rie care ar trebui s? intre ?n vigoare ?n luna martie” ?i va organiza un mare miting ?n Bucure?ti dup? ce va primi autorizarea. “Dac? nu ne unim acum, pe ultima sut? de metri, vom fi nevoi?i s? renun??m la porcii no?tri, la truda noastr?, iar unii nu vor mai avea ce pune pe mas?. ?n aceste momente grele trebuie s? l?s?m ura ?i du?m?nia ?i s? schimb?m destinul nostru. Deja sunt luat ?n vizor (ca lider de mi?care) ?i vreau s? ?mi fi?i toti al?turi. Veni?i ?n num?r mare c? e ultima noastr? ?ans?!! Doar ?mpreun? vom reu?i!”, posteaz? Dogaru R?zvan.Preciz?rile MADR?Odat? scandalul ?nceput, s?mb?t?, 13 februarie 2021, Ministerul Agriculturii a venit cu preciz?ri suplimentare. Spicuim din comunicatul oficial:“Aceast? reglementare vine s? ?i protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial ?n gospod?riile proprii, c?t ?i pe cei care au ferme comerciale (mici ?i mari) ?i respect? normele egale (peste 98%). Evolu?ia Pestei Porcine Africane (PPA) ?n Rom?nia a produs ?n 4 ani pierderi imense economiei rom?ne?ti. Au fost ucise peste 700.000 animale, de la debutul bolii ?n anul 2017.Deficitul balan?ei comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual.Rom?nia produce doar 25-27% din necesarul de carne de consum ?i import? 75%. Pentru controlul ?i eradicarea PPA sunt necesare m?suri stricte de restric?ionare a circula?iei porcilor domestici ?i gestionarea num?rului de mistre?i.Acest ordin reglementeaz? cre?terea ?i mi?carea porcilor domestici ?i clasific? exploata?iile de porci:Exploata?ii non-comerciale (gospod?riile ??r?ne?ti), unde pot fi crescu?i pentru consum familial p?n? la 5 porci. Pentru acestea nu se schimb? nimic.Exploata?ii comerciale, unde sunt crescu?i porci pentru comercializare. Acestea trebuie s? ?ndeplineasc? norme minime de biosecuritate unde trasabilitatea s? poat? fi u?or verificat?. De asemenea, luarea unor m?suri sanitare veterinare, ?n cazul apari?iei unor boli majore, s? fie eficient?.Ordinul vine s? pun? ?n legalitate activitatea a maximum 2% din cresc?tori, oblig?nd la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlal?i 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale ?i respect? legea.De asemenea, ajut? la controlul ?i eradicarea PPA, la diminuarea pierderilor financiare ?i la relansarea cre?terii porcului ?n Rom?nia”. Marian MU?ATMesajul marilor cresc?tori de porci despre Ordinul 24/2021: ?Ini?iativa nu are niciun fel de interdic?ii”, 17 februarie 2021, Ionel Vaduva Marii cresc?tori de porci din Rom?nia, prin vocile reunite ale Consiliului Director APCPR, sus?in c? Ordinul 24/2021, ?n forma sa actual?, nu ar impune niciun fel de interdic?ii de cre?tere a porcilor sau de a de?ine animale de reproduc?ie.Pe de alt? parte, deputa?ii PSD resping cu vehemen?? noua propunere de act normativ a ministerului de resort, din 29 ianuarie 2021, cunoscut? sub denumirea de proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine sau Ordinul 24/2021.Afaceri?tii din sector, de aceast? dat? cei din Asocia?ia Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia (APCPR), consider? ?ns? propunerea de act normativ drept o ini?iativ? ?ndelung a?teptat? ?i binevenit?, care vine s? clarifice viitorul cre?terii porcilor ?n Rom?nia ?i s? sprijine preponderent sectorul tradi?ional.?Salut?m demersul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale privind stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine ?i adaptarea normelor sanitare veterinare de biosecuritate ?n contextul r?sp?ndirii catastrofale a virusului pestei porcine africane.?(…) APCPR consider? c? Proiectul de Ordin nr. 24 din 29.01.2021 al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine, ?n forma sa actual? de pe site-ul MADR, este o ini?iativ? ?ndelung a?teptat? ?i binevenit?, care vine s? clarifice viitorul cre?terii porcilor ?n Rom?nia ?i s? sprijine preponderent sectorul tradi?ional, sector care se afl? sub amenin?area dispari?iei, prin ignoran?? ?i indiferen?a general? fa?? de primejdia contamin?rii cu pesta porcin? african? (PPA), tot mai extins? ?n spa?iul rural.Acest proiect de ordin nu stabile?te norme de biosecuritate, dar constituie baza de pornire pentru definirea acestora de c?tre autorit??ile sanitare veterinare, norme care pot face diferen?a ?ntre o dezvoltare durabil? a sectorului de cre?terea porcinelor din Rom?nia sau pr?bu?irea iminent? a acestuia, cu toate consecin?ele sale – sociale ?i economice -, indiferent de tipul de ferm?”, au afirmat reprezentan?ii APCPR printr-un comunicat remis, miercuri, la redac?ie.Totodat?, CD al APCPR sus?ine c? s-ar impune, ca m?sur? de urgen??, adaptarea legisla?iei de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) cu privire la condi?iile de biosecuritate ?n cele dou? tipuri de exploata?ii de porcine, ?n vederea reglement?rii corect? ?i transparente a tuturor categoriilor de cresc?tori de porci din Rom?nia ?i salvarea produc?iei de carne de porc autohton?.?Este de datoria autorit??ilor centrale ?i locale s? reglementeze, s? informeze ?i s? sprijine produc?torii locali, s? dezvolte cre?terea tradi?ional? a porcilor, f?r? riscul de a-?i pierde investi?iile prin contaminarea cu PPA, ceea ce ?nseamn? uciderea porcilor ?i ?nchiderea fermelor indiferent de dimensiunea acestora.Proiectul de Ordin nu are niciun fel de interdic?ii de cre?tere a porcilor sau de a de?ine animale de reproduc?ie, a?a cum speculeaz? diferite canale media sau persoane publice care, se pare, sunt interesate mai degrab? de dispari?ia porcului rom?nesc ?i nu de continuarea unei tradi?ii care presupune o abordare realist? a legisla?iei, corespunz?toare noii clasific?ri”, au ad?ugat produc?torii de carne de porc.Tot marii porcari afirm? c? propunerea de OMADR aplic? recomand?ri vechi ?i repetate ale exper?ilor Comisiei Europene ?i DG SANTE, comunicate ?n urma misiunilor de audit efectuate ?n perioada 2017-2020, ?i reprezint? un prim pas esen?ial ?n strategia actual? a ministerului de resort de salvare ?i relansare a sectorului de cre?tere a suinelor ?n Rom?nia.Pierderi de 600 de milioane de euroTot vocile autorizate ale APCPR au mai semnalat c? to?i cresc?torii de porci din Rom?nia – cu exploata?ii mici sau mari – au fost profund afecta?i ?nc? din 2017 de evolu?ia continu? ?i agresiv? a virusului PPA, care a determinat pierderi de peste 600 milioane de euro doar ?n exploata?iile profesionale.Pesta porcin? african? a dus totodat? la ?nchiderea/lichidarea numai ?n ianuarie 2021 a unui num?r de 45 de exploata?ii de cre?tere a porcilor din toate categoriile, sc?derea capacit??ii de produc?ie la nivel na?ional ?i a num?rului de animale destinate consumului intern de la 75% ?n 2016 la doar 25% ?n 2020, ceea ce afecteaz? securitatea alimentar? a Rom?niei pe termen mediu ?i lung.?APCPR sus?ine f?r? echivoc cre?terea porcinelor ?n sistem tradi?ional, ?n mici exploata?ii, pentru consum familial sau pentru comercializare, ?ns? cu respectarea normelor minime de biosecuritate, condi?ie obligatorie pentru a evita contaminarea cu PPA ?i diseminarea virusului ?n ?ntreaga comunitate.APCPR salut? ini?iativa legislativ? a Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, sus?ine m?surile de alocare de fonduri na?ionale sau europene pentru sprijinul dezvolt?rii exploata?iilor mici ?i r?m?ne un partener de dialog pentru autorit??i ?n ac?iunile de prevenire ?i combatere a dezastrului produs de Pesta Porcin? African? (PPA) ?n Rom?nia. ?n lipsa acestui demers legislativ – ?i al altora necesare reglement?rii sectorului – tradi?ia cre?terii porcului ?n Rom?nia va deveni istorie”, mai spun produc?torii de carne de porc.Parlamentarii PSD nici nu vor s? aud? de Ordinul 24/2021?ntrebat de jurnali?tii de la edi?ia online a Agro TV cu privire la aplicabilitatea ?i pericolul pe care Ordinul 24/2021 (sau OMADR 24/2021) l-ar reprezenta pentru gospod?riile individuale ?n care se cresc porci, deputat PSD, Nicu Ni?? a spus: ?Nu-l sus?inem. EU nu-l sus?in! O bun? parte dintre cei care locuiesc ?n mediul rural tr?iesc de pe o zi pe alta, cu pensii de CAP, de un leu, doi trei, ?i mai cresc ?i ei c?te-o g?inu??, o v?cu??, un purcelu?, ca s? mai v?nd? ?i ei, toamna, s? mai dea la nepo?i, la cumna?i, la fra?i, la cumetri.Eu sunt trimis ?n Parlament de c?tre cet??eni, s? le sus?in interesele. Ce voi face eu, c?nd m? voi duce ?n colegiu? Ce s? le spun? Totul este public. Va vedea c? eu am votat pentru cinci porci”.Pozi?ia ministrului AgriculturiiLa sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, men?iona c? Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploata?ii de suine vine s? ?i protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial ?n gospod?riile proprii, c?t ?i pe cei care au ferme comerciale, ?i respecta normele legale. ?n acest context, ministrul Agriculturii preciza c? Ordinul 24/2021 reglementeaz? cre?terea ?i mi?carea porcilor domestici ?i ?mparte exploata?iile de porci ?n exploata?ii non-comerciale (gospod?riile ??r?ne?ti), unde pot fi crescu?i pentru consum familial p?n? la cinci porci, respectiv exploata?ii comerciale, unde sunt crescu?i porci pentru comercializare.Potrivit preciz?rilor sale, acestea trebuie s? ?ndeplineasc? norme minime de biosecuritate, unde trasabilitatea s? poat? fi u?or verificat?. De asemenea, ele trebuie s? aib? eficien?? ?n luarea unor m?suri sanitar-veterinare, ?n cazul apari?iei unor boli majore.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Hot?r?rea nr. 39/2021 pentru completarea Hot?r?rii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru produc?torii din sectorul vitivinicol ?n perioada 2019-2023, Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 161 din 17.02.2021. A intrat ?n vigoare la 17.02.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr.166/ 2021 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2015/1368 ?n ceea ce prive?te prelungirea programelor na?ionale ?n sectorul apicol, Comisia European? Va intra ?n vigoare la 18.02.2021………………….Proiecte de acte normative, Miercuri, 17 Februarie 2021 ORDIN pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine pe teritoriul Rom?niei. Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii, la adresa de email: politici.agricole@madr.ro ? Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.Descarc? ata?amente: detalii ordin (pdf) ......................................INTERNEEXPORTUL DE ANIMALE VII, INTERZIS?!, HYPERLINK "mailto:redactia@revista-ferma.ro" Agroinfo, 17 februarie 2021 PROPUNERE DE INTERZICERE A TRANSPORTULUI DE ANIMALE VII ?I A SACRIFIC?RII LOR RITUALE! O propunere de rezolu?ie UE interzice transportul de animale vii ?i sacrificarea ritual?! ?n ultimii trei ani, Rom?nia a exportat ?n medie peste 1,6 milioane capete ovine vii anual ?n ??ri ter?e precum: Arabia Saudit?, Regatul Ha?emit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Interzicerea exportului de animale vii ar fi o lovitur? puternic? pentru cresc?torii rom?ni de animale!Ministerul Agriculturii a transmis c?tre AGROINFO urm?torul comunicat: Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor rom?ni, membri ?n Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? pentru sus?inerea cresc?torilor de animale din Rom?nia. Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legat? de respectarea condi?iilor de bun?stare animal?.Demersul ministrului are loc ?n contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchet? privind protec?ia animalelor ?n timpul transportului (ANIT) ?i a propunerii de rezolu?ie referitoare la interzicerea transportului animalelor vii ?i a sacrific?rii rituale.?n Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? a PE, ?n aceast? perioad? au loc discu?ii privind modific?rile condi?iilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde ?nalte de bun?stare. ?n aceste circumstan?e, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi sus?inute de europarlamentarii rom?ni:Rom?nia dispune de mari efective de ovine pentru export, poten?ial care trebuie valorificat. ?ara noastr? export? anual dou? milioane de ovine preponderent c?tre statele arabe, care ?n general prefer? ovinele vii datorit? ritualului specific la sacrificare ?i nu ?n ultimul r?nd, gustului aparte al c?rnii de ovine din Rom?nia.Pie?ele din Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord reprezint? mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, ?n caz contrar, produc?tori din alte p?r?i ale lumii ar ?nlocui oferta european?, cresc?nd produc?ia lor ?i transportul de animale vii care nu respect? standardele europene ?nalte.???? Exportul de animale vii s? fie corect reglementat ?i c?t mai bine monitorizat, av?nd ?n vedere interesul economic al cresc?torilor de animale din Rom?nia ?i din Uniunea European?, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. ?n acest sens, sunt necesare asigurarea ?i controlul respect?rii stricte a condi?iilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura ?i echipamentele necesare, supravegherea constant? a acestora, pauze regulate, hr?nirea ?i ad?parea corespunz?toare a animalelor) ?i fonduri pentru modernizarea acestora.?n ultimii trei ani, Rom?nia a exportat ?n medie peste 1,6 milioane capete ovine anual ?n ??ri ter?e precum: Arabia Saudit?, Regatul Ha?emit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodat?, ?ara noastr? a avut un comer? intra-comunitar activ, cu o medie anual? de peste 1 milion de capete ?n state membre ca Spania, Italia, Fran?a sau Ungaria.Ministrul? Adrian Oros a transmis europarlamentarilor rom?ni solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii s? fie reglementat printr-o legisla?ie clar? care s? asigure respectarea strict? a condi?iilor de bun?stare a animalelor pe durata transportului ?i nu s? fie interzis.Anun? de la Ministerul Agriculturii despre exportul de animale vii! Ramona Dasc?lu - 17 februarie 2021 Exportul de animale vii trebuie s? fie reglementat, dar nu interzis! Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legat? de respectarea condi?iilor de bun?stare animal?, a fost solicitarea ministrului Adrian Oros c?tre europarlamentarii rom?ni, membri ?n Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? a Parlamentului European.Potrivit unui comunicat de pres? remis c?tre Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, demersul ministrului are loc ?n contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchet? privind protec?ia animalelor ?n timpul transportului (ANIT) ?i a propunerii de rezolu?ie referitoare la interzicerea transportului animalelor vii ?i a sacrific?rii rituale.?n Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? a PE, ?n aceast? perioad? au loc discu?ii privind modific?rile condi?iilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde ?nalte de bun?stare. ?n aceste circumstan?e, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi sus?inute de europarlamentarii rom?ni:Rom?nia dispune de mari efective de ovine pentru export, poten?ial care trebuie valorificat. ?ara noastr? export? anual dou? milioane de ovine preponderent c?tre statele arabe, care ?n general prefer? ovinele vii datorit? ritualului specific la sacrificare ?i nu ?n ultimul r?nd, gustului aparte al c?rnii de ovine din Rom?nia.Pie?ele din Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord reprezint? mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, ?n caz contrar, produc?tori din alte p?r?i ale lumii ar ?nlocui oferta european?, cresc?nd produc?ia lor ?i transportul de animale vii care nu respect? standardele europene ?nalte.Exportul de animale vii s? fie corect reglementat ?i c?t mai bine monitorizat, av?nd ?n vedere interesul economic al cresc?torilor de animale din Rom?nia ?i din Uniunea European?, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. ?n acest sens, sunt necesare asigurarea ?i controlul respect?rii stricte a condi?iilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura ?i echipamentele necesare, supravegherea constant? a acestora, pauze regulate, hr?nirea ?i ad?parea corespunz?toare a animalelor) ?i fonduri pentru modernizarea acestora.?n ultimii trei ani, Rom?nia a exportat ?n medie peste 1,6 milioane capete ovine anual ?n ??ri ter?e precum: Arabia Saudit?, Regatul Ha?emit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodat?, ?ara noastr? a avut un comer? intra-comunitar activ, cu o medie anual? de peste 1 milion de capete ?n state membre ca Spania, Italia, Fran?a sau Ungaria.Ministrul Adrian Oros a transmis europarlamentarilor rom?ni solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii s? fie reglementat printr-o legisla?ie clar? care s? asigure respectarea strict? a condi?iilor de bun?stare a animalelor pe durata transportului ?i nu s? fie unicat MADR Cresc?torii de animale sprijini?i pentru continuarea exporturilor de animale vii, februarie 17, 2021 agrimanet MADR sus?ine cresc?torii de animale pentru continuarea exporturilor de animale viiMinistrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor rom?ni, membri ?n Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? pentru sus?inerea cresc?torilor de animale din Rom?nia. Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legat? de respectarea condi?iilor de bun?stare animal?.Demersul ministrului are loc ?n contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchet? privind protec?ia animalelor ?n timpul transportului (ANIT) ?i a propunerii de rezolu?ie referitoare la interzicerea transportului animalelor vii ?i a sacrific?rii rituale.?n Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? a PE, ?n aceast? perioad? au loc discu?ii privind modific?rile condi?iilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde ?nalte de bun?stare. ?n aceste circumstan?e, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi sus?inute de europarlamentarii rom?ni :Rom?nia dispune de mari efective de ovine pentru export, poten?ial care trebuie valorificat. ?ara noastr? export? anual dou? milioane de ovine preponderent c?tre statele arabe, care ?n general prefer? ovinele vii datorit? ritualului specific la sacrificare ?i nu ?n ultimul r?nd, gustului aparte al c?rnii de ovine din Rom?nia.Pie?ele din Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord reprezint? mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, ?n caz contrar, produc?tori din alte p?r?i ale lumii ar ?nlocui oferta european?, cresc?nd produc?ia lor ?i transportul de animale vii care nu respect? standardele europene ?nalte. ????Exportul de animale vii s? fie corect reglementat ?i c?t mai bine monitorizat, av?nd ?n vedere interesul economic al cresc?torilor de animale din Rom?nia ?i din Uniunea European?, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. ?n acest sens, sunt necesare asigurarea ?i controlul respect?rii stricte a condi?iilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura ?i echipamentele necesare, supravegherea constant? a acestora, pauze regulate, hr?nirea ?i ad?parea corespunz?toare a animalelor) ?i fonduri pentru modernizarea acestora.?n ultimii trei ani, Rom?nia a exportat ?n medie peste 1,6 milioane capete ovine anual ?n ??ri ter?e precum: Arabia Saudit?, Regatul Ha?emit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodat?, ?ara noastr? a avut un comer? intra-comunitar activ, cu o medie anual? de peste 1 milion de capete ?n state membre ca Spania, Italia, Fran?a sau Ungaria.Ministrul ?Adrian Oros a transmis europarlamentarilor rom?ni solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii s? fie reglementat printr-o legisla?ie clar? care s? asigure respectarea strict? a condi?iilor de bun?stare a animalelor pe durata transportului ?i nu s? fie interzis.Solu?ia pentru modernizarea agriculturii rom?ne?ti este investi?ia ?n tehnologie, Agroinfo , 17 februarie 2021 Rom?nia este pe locul ?ase ?n clasamentul suprafe?elor agricole utilizate la nivelul statelor din Uniunea European?. Cu toate acestea, exist? un randament redus al produc?iei agricole, iar acesta limiteaz? dezvoltarea sectorului agricol rom?nesc. Unul dintre principalele motive ale lipsei de randament este nivelul sc?zut de dotare tehnologic?, respectiv al digitaliz?rii fermelor rom?ne?ti. Practica statelor dezvoltate din punct de vedere al competitivit??ii agricole ne arat? c? digitalizarea activit??ii fermierilor este cea mai rapid? modalitate de a optimiza costurile ?i procesele ?i de a cre?te randamentul produc?iei. Un software de utim? genera?ie de management al fermelor permite agricultorilor, cu doar c?teva click-uri, s? planifice, s? monitorizeze ?i s? analizeze, cu u?urin??, toate activit??ile agricole ?i financiare. Astfel, rezultatele se vor vedea ?n maxim doi ani de utilizare a unei platforme digitale, care implic? efort ?i costuri minime.Ac?iuni precum cultivarea terenului, plantarea, protec?ia culturilor, fertilizarea, irigarea sau recoltarea sunt gestionate mult mai u?or, cu ajutorul unei platforme dedicate. Spre exemplu, software-ul AGRIVI, care include bune practici pentru peste 200 de culturi, monitorizeaz? permanent condi?iile meteorologice de pe c?mpuri ?i ?i alerteaz? pe fermieri ?n cazul ?n care exist? risc de vreme rea, d?un?tori ?i boli, astfel ?nc?t ace?tia ??i vor putea reconfigura ?i adapta activitatea pentru a face fa?? noilor provoc?ri.O platform? inteligent? va fi de mare ajutor ?i ?n ceea ce prive?te inventarul ?i resursele umane. Fermierii vor ?ti, ?n timp real, de c??i angaja?i permanen?i ?i lucr?tori sezonieri are nevoie ?i care este starea stocurilor din depozite ?i silozuri. Vor fi evitate blocajele cauzate de lipsa m?inii de lucru ?i cele de inventar, fiind asigurat un rulaj optim al tuturor opera?iunilor. Analizele ?i rapoartele financiare sunt, de asemenea, incluse ?ntr-un software performant, precum cel de la AGRIVI. Prin intermediul s?u, pot fi desemnate sarcini personalului, analizat? performan?a produc?iei, ?n raport cu obiectivele setate, dar ?i ?ntocmite rapoarte de v?nz?ri/?ncas?ri. ?n acela?i timp, managerii fermelor vor primi alerte legate de facturi, fie c? este vorba despre pl??i sau ?ncas?ri, pentru a men?ine un cashflow pozitiv.Astfel, software-ul AGRIVI ?i ajut? pe fermieri s? evite cele trei mari categorii de pierderi anuale.Prima are loc ?n planificarea produc?iei, unde sunt reduse pierderile de ?ngr???minte, de produse pentru protec?ia culturilor ?i de alte materii, chiar ?i cu p?n? la 30%.Apoi, este vorba despre pierderea din timpul sezonului, care este redus? prin monitorizarea c?mpurilor ?i alertarea fermierilor ?n cazul ?n care exist? riscuri de diferite feluri.Digitalizarea etapelor de produc?ie ajut? agricultorii s? minimizeze pierderile ?nregistrate ?n timpul v?nz?rii produsului, prin demonstrarea trasabilit??ii produsului.?TRANSMISIE LIVE: Academia AECTRA 2021 – ”Cum s? producem mai mult cu mai pu?ine resurse ?n contextul Pactului Verde European”agrointeligenta.ro - 17 februarie 2021 09:06Forumul Academia Aectra pune ?n prim plan prosperitatea fermierilor! Evenimentul anului ?n informarea fermierilor despre Green Deal! TRANSMISIA LIVE PE FACEBOOK Aectra te invit? la forumul online ”Cum s? producem mai mult cu mai pu?ine resurse, ?n contextul Pactului Verde European”.Vei afla idei ?i tendin?e de afaceri pentru ferma ta, de la exper?i ?i lideri prestigio?i ai agribusiness-ului rom?nesc, pe temele:– Implica?ii asupra economiei fermei ?n Rom?nia;– Unelte ?i idei pentru cre?terea productivit??ilor ?n ferme;– Provoc?ri ?i solu?ii economice pentru diminuarea impactului asupra mediului.Fermierii din Dobrogea se al?tur? protestului Asocia?iei For?a Fermierilor! Roxana Dobre - 17 februarie 2021 Asocia?ia Produc?torilor Agricoli din Dobrogea este al?turi de Asocia?ia For?a Fermierilor ?i protesteaz? joi, 18 februarie, ?ncep?nd cu ora 14.00 pe plan local, astfel tr?g?nd un semnal de alarm? autorit??ilor. ?n acela?i interval orar, ?n Capital?, Asocia?ia For?a Fermierilor a ob?inut aprobare pentru pichetarea Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR). At?t fermieri care merg s? protesteze la Bucure?ti, c?t ?i cei care vor manifesta pe plan local,vor s? atrag? aten?ia autorit??ilor cu privire la lipsa banilor pentru desp?gubirile la culturile de prim?var?, sume ce lipsesc din bugetul de stat pentru 2021.Asocia?ia Produc?torilor Agricoli din Dobrogea a anun?at ?n mediul online c? va continua demersurile pentru sus?inerea fermierii dobrogeni prin dou? ini?iative: trimiterea unei scrisori deschise c?tre autorit??i ?i organizarea unui protest pe plan local, ?n fa?a Prefecturii.”?n cursul zilei de azi, APAD a transmis parlamentarilor const?n?eni o scrisoare deschis?, prin care facem apel la sus?inerea introducerii ?n Bugetul de Stat pe anul 2021 a sumelor necesare acord?rii desp?gubirilor promise ?nc? de anul trecut, pentru culturile de prim?var? calamitate de secet?. Tot azi, reprezentan?ii APAD au primit avizul organiz?rii unui miting de protest. Acesta se va desf??ura joi, 18 februarie, ?ncep?nd cu ora 14.00 ?n fa?a sediului Prefecturii. La eveniment vor participa fermieri nemul?umi?i din ?ntreg jude?ul, fermieri afecta?i de lipsa de sus?inere a Guvernului, care a?teapt? desp?gubirile promise ?i care vor ca Dobrogea, zona cea mai arid? din ?ar?, s? beneficieze de fonduri pentru dezvoltarea sistemului de iriga?ii”, este mesajul asocia?iei.?n cadrul scrisorii deschise pe care fermierii au adresat-o parlamentarilor din Constan?a, ace?tia fac ”un apel disperat” fa?a de politic? incorect? ?i promisiunile ne?ndeplinite nu doar ale Ministrului agriculturii ci a tuturor partidelor prezente azi, ?n Parlament, fa?? de produc?torii agricoli dobrogeni afecta?i de seceta cumplit? din anul 2020.”?n timpul campaniei, a?i sus?inut c? v? pas? ?i dori?i s? sprijini?i agricultur? dobrogean?. Acum e momentul s? dovedi?i! Cu regret observ?m totu?i c? nici unul din domniile voastre nu face parte din Comisia de agricultur?, silvicultur?, industrie alimentar? ?i servicii specifice din camera Deputa?ilor. Pe ?ntreg parcursul anului 2020, Ministrul Agriculturii a sus?inut ?n mod repetat c? vor fi alocate sume pentru acordarea desp?gubirilor la culturile de prim?var?, preg?tind chiar acte normative ?n acest sens ?i sus??n?nd c? pl??ile se vor face cu ?nceputul anului 2021. Declara?iile publice din ?ntreaga mass media ne sunt m?rturie. Minciun? ?i ipocrizia merg mai departe. Nu doar c? acest demers nu a fost finalizat, dar acum, cu ocazia punerii ?n dezbatere public? a Legii Bugetului de Stat pentru acest an, observ?m c? ?n bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, nu se reg?sesc sumele pentru desp?gubirea culturilor din prim?var? anului 2020 calamitate de secet?”, sus?in fermierii.Ace?tia subliniaz? c? nu pot accepta ca sprijinul s? vin? doar ?n preajma campaniilor electorale ?i din acest motiv, solicit? public, s? fie reprezenta?i ?n Parlamentul Rom?niei iar parlamentarii din Constan?a s? sus?in? introducerea unui amendament care s? prevad? sumele necesare pentru desp?gubiri.”Reiter?m pe aceast? cale at?t dezam?girea noastr? c?t ?i stupefac?ia fa?? de ne?n?elegerea situa?iilor dramatice cu care se confrunt? produc?torii afecta?i de secet? dar mai ales fa?? de lipsa de reac?ie a autorit??ilor. De?i jude?ul Constan?a a fost cel mai afectat, peste 85% din suprafa?a agricol?, fiind calamitat? ?n propor?ie de 85% p?n? la 100%, reprezent?nd peste o treime din suprafa?a calamitat?, la nivel na?ional, desp?gubirile pentru culturile de toamn? au fost acordate cu ?nt?rziere ?i ?n etape, jude?ul nu a fost declarat calamitat, initia?iva privind suspendarea ratelor nu a fost adoptat?, iar desp?gubirile mult promise pentru culturile de prim?var? vedem c? nu sunt prinse ?n Buget”, mai arat? fermierii.Reamintim c? Asocia?ia For?a Fermierilor este prima organiza?ie din mediul asociativ al sectorului agroalimentar care organizeaz? ac?iuni de protest fa?? de absen?a din proiectul pentru Legea bugetului de stat pe 2021 a sumelor necesare pentru desp?gubirile de secet?. Potrivit unui comunicat de pres? emis de Asocia?ia For?a Fermierilor, membrii organiza?iei vor solicita, ?n strad?, prin protest public, ca desp?gubirile de secet? pentru culturile de prim?var? aferente anului 2020 s? fie incluse ?n bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR). ?n prezent, proiectul de buget nu include aceste sume, estimate la un miliard de lei, de?i ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a promis, ?n mai multe r?nduri, ?n ultimele luni, c? banii pentru fermieri se vor reg?si ?n Legea Bugetului de Stat pe 2021.Norofert ?ncepe luni tranzac?ionarea drepturilor de preferin??: Produc?torul de inputuri ecologice va emite 550.000 de ac?iuni noi, la un pre? de subscriere de 13,1161 lei, ?n sc?dere cu 52,3% fa?? de cel din pia?? Tibi Oprea 17.02.2021, Produc?torul de inputuri ecologice Norofert (simbol bursier NRF) a publicat miercuri la burs? prospectul pentru opera?iunea de majorare de capital aprobat? de ac?ionari pe 24 noiembrie 2020 ?i de c?tre ASF pe 11 februarie 2021. Astfel, drepturile de preferin?? cu simbol NRFR01 au fost ?nc?rcate ?n conturile ac?ionarilor la data de 14 decembrie 2020 ?i vor putea fi tranzac?ionate pe pia?a SMT-AeRO a Bursei de Valori Bucure?ti ?ncep?nd cu 22 februarie ?i p?n? la 5 martie pania va emite ?n cadrul opera?iunii 550.000 de ac?iuni noi cu o valoare nominal? de 0,4 RON/ac?iune. Opera?iunea de majorare a capitalului va fi organizat? ?n dou? etape. ?n prima etap?, investitorii vor putea cump?ra ac?iuni nou emise ?n baza num?rului de drepturi de preferin??. Pentru subscrierea unei ac?iuni noi, sunt necesare 14,58898 drepturi de preferin??, cu rotunjire la cel mai apropiat num?r natural inferior.Pre?ul pe ac?iune a fost stabilit la 13,1161 lei/ac?iune ?i include valoarea nominal? a ac?iunii (0,4 RON) ?i prima de emisiune (12,7161 lei).?Potrivit calculelor realizate de ZF, pre?ul de subscriere este cu 52,3% mai mic fa?? de pre?ul de ?nchidere al unei ac?iuni din 16 februarie 2021.Pre?ul a fost calculat utiliz?nd formula specificat? ?i agreat? de ac?ionari ?n Decizia AGEA nr. 2 din 24 noiembrie 2020, ?i anume pre?ul mediu de tranzac?ionare calculat pentru ultimele 30 de zile anterioare datei depunerii formei finale a prospectului la ASF, respectiv 28 ianuarie 2021, la care se aplic? o reducere de 25%, conform formulei matematice: Pre?ul de emisiune ? pre?ul mediu de tranzac?ionare ?n ultimele 30 de zile * 0,75.?n situa?ia ?n care, la ?nchiderea primei etape vor r?m?ne ac?iuni nesubscrise, acestea vor fi oferite c?tre un num?r de maximum 149 de investitori ?n cadrul unui plasament privat, la un pre? mai mare dec?t pre?ul ofertei.Norofert are 220,7 milioane de lei capitalizare ?i este de?inut? ?n propor?ie de 38,7% de Vlad Popescu, ?n timp ce Ileana Popescu de?ine 19% din capitalul social, iar Marius Alexe are 11,6% din ac?iuni.Ac?iunile NRF ?nregistreaz? un avans de 113,2% de la ?nceputul anului, pe fondul unui rulaj de 18,2 milioane de lei, arat? datele BVB.Secretarul de Stat Aurel Simion, al?turi de Pre?edintele Grupului de lucru al Copa Cogeca vor deschide, azi, evenimentul Legume Fructe Live Connect , 17 februarie 2021, Secretarul de Stat Aurel Simion, al?turi de Pre?edintele Grupului de lucru al Copa Cogeca vor deschide, azi, evenimentul Legume Fructe Live ConnectFermierii sunt invita?i la dou? evenimente organizate ?n mediul online de GodmotherAgri, pe platforma dedicat? evenimentelor virtuale,?virtualagro.ro. ?nscrierile ?n platform? sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibil? op?iunea de a intra ?n contact cu to?i participan?ii la eveniment, de la vorbitori la expozan?i ?i vizitatori.Evenimentul se va desf??ura ?n intervalul 14 -16 ?i este dedicat filierei de legume ?i fructe din Rom?nia ?i ?n parteneriat cu OIPA LEGUME FRUCTE va aduce ?mpreun? principalii produc?tori din sector pentru a seta obiectivele de produc?ie, procesare ?i desfacere pentru anul 2021.La eveniment vor participa autorit??i publice, reprezentan?i ai retailului modern, anali?ti de pia??, traderi, produc?tori de legume ?i fructe, profesioni?ti din industrie.?n zona de Expo Hall vor fi prezente branduri rom?ne?ti de legume ?i fructe prezente la raft ?n lan?urile comerciale.M?ine, 18 februarie, ora 14-16, are loc Ziua Cartofului Live Connect organizat cu sus?inerea FNCR (Federa?ia Na?ional? Cartoful din Rom?nia) pentru a dezbate provoc?rile ?i oportunit??ile din sector. Fermierii vor fi prezen?i ?i la standurile lor virtuale, ?n galeria brandurilor rom?ne?ti.Astfel, prin spa?iul expozi?ional pus la dispozi?ie ?n cadrul platformei, companiile ?i institu?iile participante pot intra ?n contact direct cu cei care vor fi prezen?i, gener?nd noi contacte ?i oportunit??i de business.Despre Godmother ?n pia?a de comunicare de 20 de ani, Godmother, ca agen?ie focusat? pe brand experience, ?i-a propus s? includ? componenta digitaliz?rii ?n toate proiectele pe care le desf??oar?, av?nd la activ peste 1000 de evenimente.Godmother creeaz? ?i implementeaz? evenimente digitale cu tot ceea ce implic? acest domeniu: platform?, solu?ii, concept creativ, live-uri, engagement.Printre clien?ii agen?iei se num?r? Google, BASF, ?Rompetrol, Agricover, Profi, H&M, Ursus, Henkel, , Forever Living Products, Servier etc.Mesajul marilor cresc?tori de porci despre Ordinul 24/2021: ?Ini?iativa nu are niciun fel de interdic?ii”, 17 februarie 2021, Ionel Vaduva Marii cresc?tori de porci din Rom?nia, prin vocile reunite ale Consiliului Director APCPR, sus?in c? Ordinul 24/2021, ?n forma sa actual?, nu ar impune niciun fel de interdic?ii de cre?tere a porcilor sau de a de?ine animale de reproduc?ie.Pe de alt? parte, deputa?ii PSD resping cu vehemen?? noua propunere de act normativ a ministerului de resort, din 29 ianuarie 2021, cunoscut? sub denumirea de proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine sau Ordinul 24/2021.Afaceri?tii din sector, de aceast? dat? cei din Asocia?ia Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia (APCPR), consider? ?ns? propunerea de act normativ drept o ini?iativ? ?ndelung a?teptat? ?i binevenit?, care vine s? clarifice viitorul cre?terii porcilor ?n Rom?nia ?i s? sprijine preponderent sectorul tradi?ional. ?Salut?m demersul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale privind stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine ?i adaptarea normelor sanitare veterinare de biosecuritate ?n contextul r?sp?ndirii catastrofale a virusului pestei porcine africane.?(…) APCPR consider? c? Proiectul de Ordin nr. 24 din 29.01.2021 al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine, ?n forma sa actual? de pe site-ul MADR, este o ini?iativ? ?ndelung a?teptat? ?i binevenit?, care vine s? clarifice viitorul cre?terii porcilor ?n Rom?nia ?i s? sprijine preponderent sectorul tradi?ional, sector care se afl? sub amenin?area dispari?iei, prin ignoran?? ?i indiferen?a general? fa?? de primejdia contamin?rii cu pesta porcin? african? (PPA), tot mai extins? ?n spa?iul rural.Acest proiect de ordin nu stabile?te norme de biosecuritate, dar constituie baza de pornire pentru definirea acestora de c?tre autorit??ile sanitare veterinare, norme care pot face diferen?a ?ntre o dezvoltare durabil? a sectorului de cre?terea porcinelor din Rom?nia sau pr?bu?irea iminent? a acestuia, cu toate consecin?ele sale – sociale ?i economice -, indiferent de tipul de ferm?”, au afirmat reprezentan?ii APCPR printr-un comunicat remis, miercuri, la redac?ie.Totodat?, CD al APCPR sus?ine c? s-ar impune, ca m?sur? de urgen??, adaptarea legisla?iei de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) cu privire la condi?iile de biosecuritate ?n cele dou? tipuri de exploata?ii de porcine, ?n vederea reglement?rii corect? ?i transparente a tuturor categoriilor de cresc?tori de porci din Rom?nia ?i salvarea produc?iei de carne de porc autohton?.?Este de datoria autorit??ilor centrale ?i locale s? reglementeze, s? informeze ?i s? sprijine produc?torii locali, s? dezvolte cre?terea tradi?ional? a porcilor, f?r? riscul de a-?i pierde investi?iile prin contaminarea cu PPA, ceea ce ?nseamn? uciderea porcilor ?i ?nchiderea fermelor indiferent de dimensiunea acestora.Proiectul de Ordin nu are niciun fel de interdic?ii de cre?tere a porcilor sau de a de?ine animale de reproduc?ie, a?a cum speculeaz? diferite canale media sau persoane publice care, se pare, sunt interesate mai degrab? de dispari?ia porcului rom?nesc ?i nu de continuarea unei tradi?ii care presupune o abordare realist? a legisla?iei, corespunz?toare noii clasific?ri”, au ad?ugat produc?torii de carne de porc.Tot marii porcari afirm? c? propunerea de OMADR aplic? recomand?ri vechi ?i repetate ale exper?ilor Comisiei Europene ?i DG SANTE, comunicate ?n urma misiunilor de audit efectuate ?n perioada 2017-2020, ?i reprezint? un prim pas esen?ial ?n strategia actual? a ministerului de resort de salvare ?i relansare a sectorului de cre?tere a suinelor ?n Rom?nia.Pierderi de 600 de milioane de euroTot vocile autorizate ale APCPR au mai semnalat c? to?i cresc?torii de porci din Rom?nia – cu exploata?ii mici sau mari – au fost profund afecta?i ?nc? din 2017 de evolu?ia continu? ?i agresiv? a virusului PPA, care a determinat pierderi de peste 600 milioane de euro doar ?n exploata?iile profesionale.Pesta porcin? african? a dus totodat? la ?nchiderea/lichidarea numai ?n ianuarie 2021 a unui num?r de 45 de exploata?ii de cre?tere a porcilor din toate categoriile, sc?derea capacit??ii de produc?ie la nivel na?ional ?i a num?rului de animale destinate consumului intern de la 75% ?n 2016 la doar 25% ?n 2020, ceea ce afecteaz? securitatea alimentar? a Rom?niei pe termen mediu ?i lung.?APCPR sus?ine f?r? echivoc cre?terea porcinelor ?n sistem tradi?ional, ?n mici exploata?ii, pentru consum familial sau pentru comercializare, ?ns? cu respectarea normelor minime de biosecuritate, condi?ie obligatorie pentru a evita contaminarea cu PPA ?i diseminarea virusului ?n ?ntreaga comunitate.APCPR salut? ini?iativa legislativ? a Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, sus?ine m?surile de alocare de fonduri na?ionale sau europene pentru sprijinul dezvolt?rii exploata?iilor mici ?i r?m?ne un partener de dialog pentru autorit??i ?n ac?iunile de prevenire ?i combatere a dezastrului produs de Pesta Porcin? African? (PPA) ?n Rom?nia. ?n lipsa acestui demers legislativ – ?i al altora necesare reglement?rii sectorului – tradi?ia cre?terii porcului ?n Rom?nia va deveni istorie”, mai spun produc?torii de carne de porc.Parlamentarii PSD nici nu vor s? aud? de Ordinul 24/2021?ntrebat de jurnali?tii de la edi?ia online a Agro TV cu privire la aplicabilitatea ?i pericolul pe care Ordinul 24/2021 (sau OMADR 24/2021) l-ar reprezenta pentru gospod?riile individuale ?n care se cresc porci, deputat PSD, Nicu Ni?? a spus: ?Nu-l sus?inem. EU nu-l sus?in! O bun? parte dintre cei care locuiesc ?n mediul rural tr?iesc de pe o zi pe alta, cu pensii de CAP, de un leu, doi trei, ?i mai cresc ?i ei c?te-o g?inu??, o v?cu??, un purcelu?, ca s? mai v?nd? ?i ei, toamna, s? mai dea la nepo?i, la cumna?i, la fra?i, la cumetri.Eu sunt trimis ?n Parlament de c?tre cet??eni, s? le sus?in interesele. Ce voi face eu, c?nd m? voi duce ?n colegiu? Ce s? le spun? Totul este public. Va vedea c? eu am votat pentru cinci porci”.Pozi?ia ministrului AgriculturiiLa sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, men?iona c? Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploata?ii de suine vine s? ?i protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial ?n gospod?riile proprii, c?t ?i pe cei care au ferme comerciale, ?i respecta normele legale.?n acest context, ministrul Agriculturii preciza c? Ordinul 24/2021 reglementeaz? cre?terea ?i mi?carea porcilor domestici ?i ?mparte exploata?iile de porci ?n exploata?ii non-comerciale (gospod?riile ??r?ne?ti), unde pot fi crescu?i pentru consum familial p?n? la cinci porci, respectiv exploata?ii comerciale, unde sunt crescu?i porci pentru comercializare.Potrivit preciz?rilor sale, acestea trebuie s? ?ndeplineasc? norme minime de biosecuritate, unde trasabilitatea s? poat? fi u?or verificat?. De asemenea, ele trebuie s? aib? eficien?? ?n luarea unor m?suri sanitar-veterinare, ?n cazul apari?iei unor boli majore.Proiectul de buget 2021 produce nemultumiri. Programele de sprijin, reduse cu 50%, februarie 17, 2021 Asociatia Forta Fermierilor isi arata ingrijorarea cu privire la proiectul de buget aferent anului 2021, potrivit caruia, Ministerul Agriculturii primeste 26 de miliarde de lei, si spun ca valoarea programelor de sprijin a fost redusa in acest an la jumatate. Pentru ca o mare parte din valoarea programelor era destinata despagubirilor pentru seceta pedologica masiva cu care fermierii s-au confruntat in 2020, agricultorii se declara ingrijorati cu privire la viitorul lor.Ministrul Oros incurajeaza fermierii romani sa exporte ovine in Orientul Mijlociu si in Africa: ?reprezinta mijloace de desfacere foarte importante”Asociatia Forta Fermierilor transmite o scrisoare deschisa, adresata ministrului Oros, pentru ca le-au fost promise despagubiri si programe de sprijin anul acesta. In realitate au programe de sprijin, dar cu o valoare cu 50% mai mica fata de cele din 2020. Adica vor supravietui doar jumatate dintre fermieri, explica Vlad Macovei, presedintele Asociatiei.?Ministrul Agriculturii a asigurat fermierii in mai multe randuri in ultimele 4-5 luni ca aceste despagubiri vor fi prinse in bugetul pe 2021. Despagubirile ce trebuiau acordate pentru culturile de primavara aferente anului 2020, care au fost afectate de seceta in multe regiuni ale tarii in totalitate, deci dauna 100%. In buget sunt finantate o serie de programe de sprijin si de subventionare a agriculturii. Acestea nu sunt nici macar la nivelul anului 2020. La nivelul acestor scheme de sprijin exista o scadere de 50 %, deci o injumatatire a acestor bani”, spune Vlad Macovei.INDUSTRIE ALIMENTARAMeat.Milk 2021: Sesiunile ”Liber la cuv?nt” ?i ”Forum retail” vor capta din nou aten?ia participan?ilor, meatmilk,17 februarie 2021 Dup? cum v-am anun?at ?n perioada anterioar?, a zecea edi?ie a expo-conferin?ei interna?ionale Meat.Milk se va desf??ura ?n zilele de 24 ?i 25 mai la Hotel Alin din Poiana Bra?ov sub titlul ”Sectoarele de carne ?i lapte ale Rom?niei, la startul unei noi istorii”. Nici de aceast? dat?, din program nu vor lipsi dou? dintre momentele cele mai apreciate, sesiunile ”Liber la cuv?nt” ?i ”Forum retail”. Ziua de 25 mai va fi rezervat? dialogului cu reprezentan?ii autorit??ilor ?i ai factorilor de decizie din retail, iar sesiunile ”Liber la cuv?nt” ?i ”Forum retail” vor fi ?nc? o dat? ocazii perfecte pentru identificarea celor mai bune oportunit??i de afaceri dar ?i cele mai directe c?i de a afla ultimele reglement?ri ?n domeniul siguran?ei alimentare ?i al protec?iei consumatorilor.Astfel, ?n sesiunea ”Liber la cuv?nt”, vor dialoga liber cu participan?ii reprezentan?i ai DSVSA-Bra?ov ?i ai ANPC, pentru ca, ?n sesiunea ”Forum retail”, conducerea AMRCR ?i responsabili ai marilor re?ele de hipermarket-uri s? discute cu furnizorii de produse din carne ?i lactate cele mai acute subiecte ale rma?ii suplimentare pe site-ul meat-milk.ro/conferinta. ?nscrieri, la office@infogroup.ro ?i la telefon 021.223.25.21. MADR: Preciz?ri referitoare la Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploata?ii de suine, meatmilk , 17 februarie 2021 Conform unui comunicat emis de MADR, Aceast? reglementare vine s? ?i protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial ?n gospod?riile proprii, c?t ?i pe cei care au ferme comerciale (mici ?i mari) ?i respect? normele legale (peste 98%). Pentru ei nu se schimb? nimic.Evolu?ia Pestei porcine africane ?n Rom?nia a produs ?n 4 ani pierderi imense economiei rom?ne?ti ?i a cuprins tot teritoriul ??rii. Au fost ucise peste 700.000 animale, de la debutul bolii ?n anul 2017.Deficitul balan?ei comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual.Rom?nia produce doar 25-27% din necesarul de consum. Import?m 75 % din carnea care se consum? ?n ?ar?, de?i avem un poten?ial imens.Pentru controlul ?i eradicarea pestei porcine africane sunt necesare m?suri stricte de restric?ionare a circula?iei porcilor domestici ?i gestionarea num?rului de mistre?i.Acest ordin reglementeaz? cre?terea ?i mi?carea porcilor domestici. Ordinul clasific? exploata?iile de porci :1. Exploata?ii non-comerciale (gospod?riile ??r?ne?ti), unde pot fi crescu?i pentru consum familial p?n? la 5 porci. Pentru acestea nu se schimb? nimic.2. Exploata?ii comerciale, unde sunt crescu?i porci pentru comercializare. Acestea trebuie s? ?ndeplineasc? norme minime de biosecuritate unde trasabilitatea s? poate fi u?or verificat?. De asemenea, luarea unor m?suri sanitare veterinare, ?n cazul apari?iei unor boli majore, s? fie eficient?.Ordinul vine s? pun? ?n legalitate activitatea a maximum 2% din cresc?tori, oblig?nd la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlal?i 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale ?i respect? legea.De asemenea, ajut? la controlul ?i eradicarea Pestei porcine africane ?n Rom?nia, la diminuarea pierderilor financiare ?i la relansarea cre?terii porcului ?n Rom?nia, pentru a acoperi m?car consumul intern.Diana Ilie Cr?ciunescu: ”?n 2020 ne-am bifat toate obiectivele ?i ne-am dep??it toate limitele”, meatmilk ,17 februarie 2021 ?nc? o dat?, una dintre cele mai performante companii rom?ne?ti care activeaz? ?n domeniul proces?rii c?rnii, DIANA, din R?mnicu V?lcea, a f?cut dovada ?naltului profesionalism. Nu c? acest lucru mai trebuia constatat ?nc? o dat?, dar, ?n aceste vremuri extrem de dificile, ceea au realizat cei de la DIANA merit? laudele tuturor, cu at?t mai mult cu c?t, prin produsele sale, sunt stabilite noi etaloane de calitate. Pentru a afla mai multe despre activitatea acestei firme de prim rang din Rom?nia, am stat de vorb? cu doamna Diana Ilie Cr?ciunescu-Manager General, aceea care ne-a acordat urm?torul interviu.”Am terminat proiectul de extindere ?i retehnologizare”Meat.Milk: Stimat? doamn? Diana Ilie Cr?ciunescu, cum au evoluat afacerile companiei Diana la ?nceputul acestui an?Diana Ilie Cr?ciunescu: La fel ca ?n fiecare an, specific industriei noastre, luna ianuarie este resim?it? ca o perioad? de lini?te, dup? un decembrie furtunos. ?ns?, suntem optimi?ti ?i ?ncepem anul cu for?e proaspete, obiective foarte ?ndr?zne?e ?i entuziasmul finaliz?rii proiectului de extindere ?i retehnologizare.MM: Da, ?n ciuda dificult??ilor, a?i reu?it finalizarea investi?iei ?n m?rirea capacit??ii de produc?ie. Ce va determina acest lucru?DIC: A?a e, a fost un an interesant ?i plin de provoc?ri, dar finalul lui a ?nsemnat bucuria finaliz?rii proiectului. Am achizi?ionat echipamente pentru felierea calibrat? a c?rnii, pentru marinare ?i ambalare automatizat? ?i, ?nc? de acum doi ?ani, ?i module inovatoare pentru ambalare, utilaje ?i linii automate.?n ultimii ani, trendul ascendent ?i constant ne-a ghidat spre demararea procesului amplu de retehnologizare, extindere ?i modernizare al zonelor de produc?ie. Credem c? perioada urm?toare va fi una de consolidare, de ?ntoarcere la r?d?cinile ?i valorile care ne definesc: dragostea ?i pasiunea pentru carne!”Ne-am adaptat produc?ia la noile realit??i din pia??”MM: Cum s-a adaptat activitatea de procesare, ?n condi?iile schimb?rii comportamentului de consum al oamenilor?DIC: ?nchiderea canalului horeca ?i restr?ngerea libert??ii de mi?care a consumatorului sau modificarea modului de a petrece timpul liber, au condus la schimb?ri drastice ale comportamentului de consum. Procesul de cump?rare nu mai este liniar sau predictibil. Obiceiurile de consum se modific?. ?n plus, ca ?urmare a insecurit??ii ?i a schimb?rilor majore, de aceast? dat?, la nivel global, nesiguran?a ?i stresul afecteaz? apetitul consumatorilor.MM: Cum a?i adaptat ?ntreaga activitate la noile realit??i din pia???DIC: Pia?a intern? face eforturi s? se calibreze pe noile tendin?e de consum: produse ambalate, gramaje mici, de 300-500 gr., monopor?ii,? produse calibrate, mai putine E-uri, produse s?n?toase, c?t mai aproape de cele tradi?ionale. Istoricul nu mai este at?t de relevant, pandemia Covid a atenuat dorin?a consumatorului de a cheltui mult ?i, totodat?, a comprimat perioadele de v?rf de v?nzare. ?De asemenea, impactul socializ?rii reduse, e evenimentelor restric?ionate, au avut toate ca rezultat un trend descendent al? tuturor produselor din FMCG.”Diana ofer? consumatorilor cele mai bune produse”MM: Care sunt preferin?ele consumatorilor, atunci c?nd intr? ?ntr-un magazin Diana? DIC: Clientii DIANA doresc s? primeasc? produse de cea mai bun? calitate. De fapt, acesta este un ”to do point”, at?t al clien?ilor care ne trec pragul, c?t ?i al nostru, aceia care trebuie s? le satisfacem toate cerin?ele. Dar focusul pare a fi eficientizarea achizi?iei ?i minimizarea riscului. Toat? lumea dore?te s? fac? ori s? aibe mai mult cu mai pu?in, cum se spune, ?more for less”, oferta cea mai bun?, cel mai bun pre? din pia??; f?r? stocuri mari, livr?ri c?t mai dese, termene de valabilitate ?i de plata cat mai lungi. Consumatorul s-a obi?nuit ca produsele s? fie permanent disponibile, iar momentul de achizi?ie tinde s? fie f?cut ?n ultimul moment, ceea ce pune presiune pe ?ntregul lan? de aprovizionare.MM: Care a fost evolu?ia activit??ii pe sec?iunea Gourmet?DIC: Anul 2020 a ?nsemnat consolidarea pozitiei DIANA Gourmet, ?ncheind anul cu trei magazine. Astfel, am inaugurat un magazin DIANA Gourmet ?n Shopping City R?mnicu V?lcea, primul dintr-un mall. Cel de-al doilea, deschis anul acesta, ?fiind un concept unic, ”corner in-store” ?n cel mai mare Magazin Diana de p?n? acum, cu o suprafa?? de 1000 mp.”Pentru noi, 2020 a fost un an greu dar plin de succes”MM: Cum a?i descrie anul 2020 pentru zona de retail a businessului?DIC: ?n anul 2020, ne-am bifat toate obiectivele. Am ?nchis anul cu 62 de magazine. A fost un an intens ?i plin de provoc?ri, dar am relocat, extins ?i remodelat ?apte magazine ?i am deschis alte patru noi.Am inaugurat ?nc? un magazin Diana Gourmet ?ntr-un mall, am relocat dou? magazine importante ale noastre ?n spa?ii de peste 500 mp. ?i am lansat primul concept de ”store in store”, Corner Store Diana Gourmet, implementat ?n ultimul magazin DIANA inaugurat ?i cel mai mare de p?n? acum, de 1000 mp.?n ciuda instabilit??ii care plute?te ?n aer, a pandemiei ?i a schimb?rii comportamentului de cump?rare al oamenilor, pot spune c? 2020 a fost un an ?n care ne-am dep??it limitele, un an ?n care munca de echip? ?i know how-ul ?i-au spus ?nc? o dat? cuv?ntul.MM: Care sunt principalele proiecte pentru viitor?DIC: Progresul, ?n toate formele lui ?i pe ambele linii de business.MM: V? mul?umim ?i v? urm?m mult succes!Verdino, produc?tor de alimente pe baz? de proteine de maz?re, de?inut de antreprenorul Raul Ciurtin, a scos pe pia?? o gam? nou? de c?rna?i ?i chiftelu?e, Florentina Ni?u, 17.02.2021, Verdino Green Foods, produc?tor rom?n de produse alimentare baz? de proteine de maz?re, de?inut de antreprenorul Raul Ciurtin, a scos pe pia?? o gam? nou? de c?rna?i ?i chiftelu?e ca urmare a interesului din ce ?n ce mai crescut al consumatorilor rom?ni pentru alimente vegetale, dar ?i datorit? cre?terii exportului ?n ??ri precum Spania, Olanda, Elve?ia ?i Serbia.?Anul 2020 a reprezentat recunoa?terea noastr? ?n pia?? ca principalul juc?tor ?n categoria plant-based din Rom?nia. Am reu?it s? penetr?m pia?a, astfel ?nc?t azi suntem prezen?i ?n aproape toate re?elele comer?ului modern, dar ?i HoReCa. (...) Cei mai mul?i dintre retaileri au ?n?eles c? aceasta este direc?ia viitorului ?i au devenit mai receptivi fa?? de produsele plant-based. Astfel, am decis s? ne extindem portofoliul”, spune Eberhart Raducanu, CEO Verdino Green Foods.Noua gam? vine cu ?ase tipuri de c?rna?i, fiecare din ei cu inser?ii de condimente ?i plante aromatice specifice buc?t?riilor europene ?i orientale: bratwurst ?i bratwurst cu spanac, inspira?i de buc?t?ria austriac? ?i german?, c?rn?ciori de mic-dejun – inspira?i de gastronomia britanic?, Merguez – cu condimente nord-africane, dar foarte populare ?i ?n Fran?a, c?rn?ciori Salsiccia, cu ierburi mediteraneene ?i c?rn?ciori de cas? – cu condimentare rom?neasc?, similar? ?i cu gastronomia polonez?. Astfel, compania ajunge la un portofoliu de 52 de produse vegane pe baz? de proteine din maz?re.Produsele Verdino vor ajunge ?n 2021 ?i ?n magazine din ??ri precum Marea Britanie ?i Germania, unde sunt semnate deja parteneriate cu distribuitori locali, potrivit reprezentan?ilor companiei.ZF Agropower 2021. Marius Petrache, director general al Marcoser: ?Este nevoie ca oamenii s? ?n?eleag? c? f?r? asociere nu au putere s? intre ?n supermarketuri“ 16.02.2021, Florentina Ni?u are o suprafa?? acoperit? cu solarii ?n care se cultiv? fructe ?i legume de circa 4.000 de hectare, ?ns? este nevoie de dublarea ei, de?i exist? poten?ial ca ea s? creasc? de cel pu?in cinci ori, p?n? la 20.000 de hectare.Marius Petrache, directorul general al Marcoser, companie ce cultiv? legume, cereale, dar distribuie ?i inputuri agricole, consider? c? pentru a-?i asigura desfacerea produc?iei din ferme, produc?torii ar trebui s? se asocieze ?i astfel s? bat? la u?ile marilor retaileri din comer?.?Este nevoie ca oamenii s? ?n?eleag? c? f?r? asociere nu au putere s? accead? la desfacerea ?n supermarketuri. De altfel, pe l?ng? asociere ?i constituirea de cooperative, ar trebui s? ?n?elegem c? ?n afar? toate ??rile mari produc?toare de legume au acces la anumite standarde, cum este Global GAP. Noi avem Global GAP, dar pentru un fermier simplu este foarte scump s? accead? la acest standard“, a spus Marius Petrache, directorul general al Marcoser, ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania.ZF Agropower 2021. Cu un plan sus?inut pentru dezvoltarea legumiculturii, ?n 5-10 ani am reu?i s? producem intern necesarul de hran? pentru popula?ie, 16.02.2021, Florentina Ni?u , ? ?n 2019, ultimul an pentru care exist? date disponibile, Rom?nia a importat legume ?n valoare de 516 mil. euro ?i a trimis peste grani?e de doar 95 mil. euro, conform datelor INS.?n urm?torii cinci sau zece ani, ?n Rom?nia ar putea fi cultivate legume pentru necesarul popula?iei de-a lungul ?ntregului an, dac? s-ar face un plan pentru dezvoltarea legumiculturii sus?inut de c?tre stat, au concluzionat invita?ii prezen?i la emisiunea ZF Agropower, unde s-a discutat despre sectorul legumicol.?Dac? s-ar face un plan sus?inut pentru dezvoltarea legumiculturii, ?n special a legumiculturii ?n mediu protejat, am reu?i ?n 5-10 ani s? atingem poten?ialul de a produce intern pentru a avea siguran?a necesarului de hran? pentru popula?ie. Bani se g?sesc, ce ne lipse?te nou? at?t ?n producerea de legume, c?t ?i ?n procesarea legumelor este faptul c? nu avem oameni curajo?i“, a spus Marius Petrache, director general al Marcoser, companie ce cultiv? cereale, dar are ?i inputuri.De?i Rom?nia este excedentar? ?n ceea ce prive?te ceralele, ?n cazul c?rnii, legumelor ?i fructelor, deficitele au crescut de mai mult de 2,5 ori ?n perioada 2013-2019, arat? o analiz? a Comitetului Na?ional pentru Supravegherea Macropruden?ial? al B?ncii Na?ionale a Rom?niei.?n 2019, ultimul an pentru care exist? date disponibile, Rom?nia a importat legume ?n valoare de 516 mil. euro ?i a trimis peste grani?e de doar 95 mil. euro, conform datelor de la INS. ?Noi trebuie s? asigur?m legume ?n perioada de tranzi?ie (decembrie – februarie), c?nd nu putem produce ?n Rom?nia, iar atunci apar importurile foarte mari“, explic? Irinel Cr?ciun, inginer agronom ?n cadrul Cooperativei Agricole Bioprod Coliba?i.Importurile de legume din 2019 au fost de 740.000 de tone, iar exporturile de 121.000 de tone, conform datelor statistice. ?n acela?i an, Rom?nia a produs 3,57 milioane de tone de legume.?Avem nevoie de un sprijin financiar din partea autorit??ilor statului, avem nevoie de cre?terea suprafe?elor irigate ?i eficientizarea sistemelor de irigat. Acum, avem o problem? ?n depozitarea culturilor ?i ar trebui s? construim spa?ii de depozitare moderne, astfel ?nc?t s? evit?m pierderile pe timpul depozit?rii“, subliniaz? Cr?ciun.De altfel, el crede c? pentru reducerea pierderilor ?i aducerea de valoare ad?ugat? ?n legumicultur? este nevoie de fabrici pentru procesarea legumelor. El adaug? c? de c?nd s-au asociat au avut mai multe facilit??i pentru investi?ii, produc?ia din ferme a crescut ?i retailerii mari de produse alimentare au devenit mai deschi?i.?Pentru cre?terea produc?iei de legume, ?ndeosebi pentru cea ?n spa?iile protejate hidroponice, se pot face printr-o tehnologie adus? la zi, cum folosesc cei din Vest. De exemplu, olandezii folosesc iluminatul artificial m?rind ziua de lucru a plantelor de la 7-8 ore la 16-18 ore, dar ca s? foloseasc? acest iluminat au subven?ionat? energia electric? din partea statului olandez“, a spus ?tefan Jipa, administrator Chirana Serv, care cultiv? legume ?ntr-o ser?.El sus?ine c? ?nc?lzirea reprezint? o cheltuial? de 15-20% din cheltuiala total?. Dac? statul ar interveni prin subven?ii, el crede c? produc?torii ar reduce foarte mult cheltuielile ?i ar ajunge ?ntr-un punct optim. ?Noi reu?im s? cre?m calitate ?i pre? competitiv, dar totul se reduce la subven?ii, la ajutorul din partea statului s? putem s? ne aliniem la acel pre?.“?n Polonia, de exemplu, unul dintre principalii furnizori pentru legumele consumate ?n Rom?nia, exist? sere hidroponice pe 2.000 de hectare, la o popula?ie dubl? fa?? de a Rom?niei. ?n plus, sunt asocia?i ?i pot face un schimb de experien??, fapt pentru care au reu?it s? dezvole produc?ia de legume. De altfel, afirm? fermierul, Polonia are subven?ionat transportul.?Subve?ion?nd statul rom?n energia electric?, putem m?ri produc?ia la hectar cu cel pu?in 20-30%. Subven?ion?nd transportul, putem aduce pe raft un produs de calitate bun? la un pre? mai mic, astfel ?nc?t s? intre ?n competi?ie cu produsele din Turcia sau Maroc, care sunt cele mai ieftine“, a mai spus Jipa.Lucian Rus, administrator Grup Prod Corvinia, crede c? o dezvoltare fireasc? ar fi trecerea de la culturile ?n c?mp la produc?ia ?n solarii ?i de la produc?ia ?n solarii la produc?ia ?n sere hidroponice: ?Este un proces pe care ar trebui s? ?l acceler?m ?n Rom?nia. Suntem c??iva care cultiv?m ast?zi ?n spa?iu protejat, ?n sere hidroponice, pentru c? ofer? timpuritate ?i productivitate mai mari, doar c? trebuie sus?inut? de c?tre stat aceast? dezvoltare. Sunt anumi?i produc?tori care cultiv? ?n sere ?i au ?nceput ?n 2010-2012, ca ?i noi, dar avem nevoie de sus?inere s? ne dezvol?m mai mult ?i s? ne retehnologiz?m, pentru c? tehnologia noastr? dup? zece ani a r?mas ?n urm? fa?? de cea din occident“.Suprafa?a pe care sunt solarii ?n Rom?nia este ?n jur de 4.000 de hectare, iar ele sus?in grosul dezvolt?rii ?n legumicultur?, crede Marius Petrache. ?Suprafa?a pe care am avea nevoie de solarii ?n Rom?nia este de 8.000-10.000 de hectare, pentru a acoperi consumul intern. Suprafa?a pe care este posibil s? dezvolt?m hectare ?n Rom?nia este de cel pu?in 20.000 de hectare ?n prim? faz?“, a mai spus reprezentantul Marcoser.? Marius Petrache, director general Marcoser? ?n ultimii ani, produc?ia de legume a crescut ?n mod constant raportat la suprafe?e, doar c? ?n acela?i timp ?i consumul a crescut foarte mult, pentru c? supermarketurile s-au dezvoltat, rom?nul s-a obi?nuit s? cumpere de la supermarket din ce ?n ce mai mult ?i ?n tot timpul anului dore?te fructe ?i legume proaspete, acesta fiind motivul pricipal pentru care avem deficit comercial la fructe ?i legume.??Suprafa?a pe care sunt solarii ?n Rom?nia este ?n jur de 4.000 de hectare, iar ele sus?in grosul dezvolt?rii ?n legumicultur?. Suprafa?a pe care am avea nevoie de solarii ?n Rom?nia este de 8.000-10.000 de hectare, pentru a acoperi consumul intern. Suprafa?a pe care este posibil s? dezvolt?m solarii ?n Rom?nia este de cel pu?in 20.000 de hectare ?n prim? faz?.??Este nevoie ca oamenii s? ?n?eleag? c? f?r? asociere nu au putere s? accead? la desfacerea ?n supermarketuri. Irinel Cr?ciun, inginer agronom Cooperativa Agricol? Bioprod Coliba?i??Pentru cre?terea produc?iei de legume ar trebui s? folosim soiuri ?i hibrizi performan?i, ar trebui s? asigur?m un management adecvat pentru aplicarea tehnologiilor moderne ?i ar trebui s? adapt?m tehnologiile de cultur? la situa?ia actual? a schimb?rilor climatice, cum este ?nc?lzirea global?.??Avem nevoie de un sprijin financiar din partea autorit??ilor statului, avem nevoie de cre?terea suprafe?elor irigate ?i eficientizarea sistemelor de irigat ?n plus, avem o problem? ?n depozitarea culturilor ?i ar trebui s? construim spa?ii de depozitare moderne, astfel ?nc?t s? evit?m pierderile pe timpul depozit?rii.??Avem nevoie de fabrici de procesare a legumelor, astfel ?nc?t noi, ca produc?tori, s? putem s? vindem toat? produc?ia de la calitatea I p?n? la calitatea a III-a ?i s? diminu?m pierderile semnificativ, cum se ?nt?mpl? ?i ?n alte ??ri.Lucian Rus, administrator Grup Prod Corvinia??O dezvoltare fireasc? a legumiculturii, a?a cum s-a ?nt?mplat ?i acum 20-30 de ani, a fost trecerea de la culturile ?n c?mp la produc?ia ?n solarii ?i de la produc?ia ?n solarii la produc?ia ?n sere hidrofonice. Este un proces pe care ar trebui s? ?l acceler?m ?n Rom?nia.??Rom?nul c?nd merge la raft, ?n hipermarket, dac? ar avea ca prim? op?iune produse rom?ne?ti, eu cred c? ar cump?ra ?i ar ?ncuraja ?i produc?ia din Rom?nia ?i ar ?ncuraja ?i retailerii s? aduc? mai mult? marf? rom?neasc?. ?n Germania sau ?n Olanda, orice cump?r?tor caut? prima dat? produsul din ?ara lui ?i pe acela ?l cump?r? cu prioritate.??Pentru noi, acum, este important? specializarea. ?n urm? cu 7-8 ani am vrut s? producem de toate ?i ne-am dat seama c? nu se poate. Acum maxim de randament.??Noi ?n fiecare an ?ncepem s? producem mai devreme, aducem s?m?n?? de calitate, c?ut?m hibrizi productivi, iar ?n felul acesta cre?tem randamentul. ?tefan Jipa, administrator Chirana Serv??Pentru cre?terea produc?iei de legume, ?ndeosebi pentru cea ?n spa?iile protejate hidroponice, se pot face printr-o tehnologie adus? la zi, cum folosesc cei din Vest. De exemplu, olandezii folosesc iluminatul artificial m?rind ziua de lucru a plantelor de la 7-8 ore la 16-18 ore, dar ca s? foloseasc? acest iluminat au subven?ionat? energia electric? din partea statului olandez.???nc?lzirea reprezint? o cheltuial? de 15-20% din total cheltuial?. Dac? statul ar interveni prin subven?ii, astfel ?nc?t noi s? ne putem produce pele?i din produse regenerabile, cum sunt resturile vegetale din agricultur?, am reduce foarte mult cheltuielile ?i am ajunge la acel optim de asigurare a calit??ii legumelor. Pe pia?a rom?neasc? sunt foarte multe legume, dar importatortul d? prioritate pre?ului, nu calit??ii.???n Polonia, de exemplu, sunt sere hidroponice pe 2.000 de hectare, la o popula?ie dubl? fa?? de a Rom?niei. ?n plus, sunt asocia?i ?i pot face un schimb de experien??. Subven?ion?nd transportul, putem aduce pe raft un produs de calitate bun? la un pre? mai mic, astfel ?nc?t s? intre ?n competi?ie cu produsele din Turcia sau Maroc, care sunt cele mai ieftine.S-a deschis Fika18, prima croissanterie din Rom?nia: un concept unic bazat pe specializare ?i calitate, On feb. 17, 2021 C?nd te concentrezi pe un singur produs, po?i s? ?l realizezi la o calitate excep?ional? ?i s? devii lider pe segmentul de pia??. Cu aceast? viziune a specializ?rii ca re?et? a succesului ?n afaceri, cei trei antreprenori din spatele Cereal Crunch au investit ?n conceputul de croissanterie ?i au deschis pe Calea Victoriei 101 prima loca?ie Fika18, ?n parteneriat cu 5 to go.Radu Savopol, Lucian B?dil? ?i Andrei Alecu au pariat ?n 2020 pe conceptul lansat de Armand Sima ?i C?t?lina Opri?, devenind co-ac?ionari, iar brandul Fika18 a intrat pe linie dreapt? de extindere: a fost deschis primul magazin concept pe Calea Victoriei, o zon? central? premium, ?n martie este programat? deschiderea unei noi loca?ii ?n Bucure?ti, pe strada Lipscani nr. 3, iar apoi prima franciz?, deci al treilea Fika18. Armand Sima a r?mas ac?ionar ?i este ?n continuare expertul direct implicat ?n produc?ia croissantelor gourmet ?i cel care asigur? calitatea impecabil? a fiec?rei ?nghi?ituri. Toate produsele sunt fabricate ?n laboratorul propriu din ingrediente proaspete, de calitate superioar?, iar termenul lor de valabilitate este de 24 de ore.Sortimente noi de la Fika18 pentru iubitorii de croissante gourmetOferta cofet?riei premium se l?rge?te din data de 20 februarie cu un nou sortiment: croissant cu caramel s?rat, iar ?n viitorul apropiat va fi lansat ?i unul cu amestec de crem? de alune. R?m?n disponibile ?i cele deja cunoscute ?i apreciate de clien?i: de la cele clasice, cu unt, p?n? la cele dulci, cu creme de ciocolat?, tiramisu, cheesecake, zmeur?, mango ?i fructul pasiunii, lime ?i busuioc sau fistic. Produsele vor continua s? fie livrate ?i c?tre o list? selectiv? de loca?ii HoReCa,.?Fika18 este un brand care ofer? calitate, ?nainte de toate. Echipa dedicat? s? produc? ?n laboratorul propriu alatul ?i cremele, cu mult? r?bdare, prin tehnici de procesare ?i ingrediente atent selectate, reu?e?te s? ating? perfec?iunea. Angajamentul nostru este s? oferim mereu croissante proaspete, delicioase ?i, astfel, s? ridic?m a?tept?rile publicului din Rom?nia ?n privin?a acestor produse. Obiectivul de business este s? devenim lideri pe acest segment de pia?? ?n cel mai scurt timp ?i s? ne extindem, at?t ca proprietari, c?t ?i ?n sistem de franciz?”, a declarat Radu Savopol.Cele mai iubite croissante au fost premiatePublicul a fost deja convins de calitatea produselor oferite de Fika18, cofet?ria av?nd v?nz?rile majorate ?n anul 2020, ?n ciuda condi?iilor create de pandemie. ?n plus, la HoReCa Awards 2020, cea mai important? gal? a ospitalit??ii din Rom?nia, a c??tigat premiul ?nt?i la categoria Cofet?ria/Patiseria/Brut?ria anului 2020, ?n competi?ie direct? cu afaceri solide, branduri puternice, cu tradi?ie.?n fiecare zi de la deschidere ?i p?n? acum, magazinul a fost sold-out, ca dovad? a preferin?ei publicului pentru gustul ?i calitatea Fika18. Cele mai apreciate arome, ?n topul preferin?elor sunt: fistic, cheese cake, migdale ?i zmeur?, mango ?i fructul pasiunii, ciocolat? alb? ?i neagr?, cele 5 sortimente ?nsum?nd 75% din cota de v?nz?ri.Produsele vor fi disponibile ?n cur?nd ?i pe platformele de delivery, prin aplica?iile Glovo, Bolt, Foodpanda, Tazz by eMAG ?i Takeaway.Antreprenorii de la Cereal Crunch ?i 5 to go deschid Fika18, prima croissanterie din Rom?nia, Andra Imbrea,17 Feb 2021 Cei trei antreprenori din spatele Cereal Crunch au investit ?ntr-un conceput de croissanterie ?i au deschis pe Calea Victoriei 101 prima loca?ie Fika18, ?n parteneriat cu 5 to go.? Radu Savopol, Lucian B?dil? ?i Andrei Alecu au pariat ?n 2020 pe conceptul lansat de Armand Sima ?i C?t?lina Opri?, devenind co-ac?ionari, iar brandul Fika18 a intrat pe linie dreapt? de extindere: a fost deschis primul magazin concept pe Calea Victoriei, o zon? central? premium.?n luna martie?este programat? deschiderea unei noi loca?ii ?n Bucure?ti, pe strada Lipscani nr. 3, iar apoi va urma a treia loca?ie Fika18, deschis? ?n sistem de franciz?.?Armand Sima, fondatorul conceptului de croissanterie Fika18,? a r?mas ac?ionar ?i este ?n continuare expertul direct implicat ?n produc?ia croissantelor gourmet.Ce comercializeaz? Fika18Toate produsele Fika18 sunt fabricate ?n laboratorul propriu din ingrediente proaspete, de calitate superioar?, iar termenul lor de valabilitate este de 24 de ore. Oferta cofet?riei premium curpinde de la croissante clasice, cu unt,?p?n? la cele dulci, cu creme de ciocolat?, tiramisu, cheesecake, zmeur?, mango ?i fructul pasiunii, lime ?i busuioc sau fistic.?Mai mult, din 20 februarie oferta se?l?rge?te cu un nou sortiment: croissant cu caramel s?rat, iar ?n viitorul apropiat va fi lansat ?i unul cu amestec de crem? de alune. Cele mai apreciate arome, ?n topul preferin?elor sunt: fistic, cheese cake, migdale ?i zmeur?, mango ?i fructul pasiunii, ciocolat? alb? ?i neagr?, cele 5 sortimente ?nsum?nd 75% din cota de v?nz?ri a magazinului de la deschidere recent?.? Produsele Fika18 vor fi?livrate ?i c?tre o list? selectiv? de loca?ii HoReCa.Produsele vor fi disponibile ?n cur?nd ?i pe platformele de delivery, prin aplica?iile Glovo, Bolt, Foodpanda, Tazz by eMAG ?i ERT SI ALIMENTATIE PUBLICADrim Daniel Distribu?ie FMCG, companie de distribu?ie din sudul ??rii cu afaceri de peste 400 mil. lei, vrea s? se extind? la nivel na?ional, Miruna Diaconu 17.02.2021, Radu Trandafir, administrator al Drim Daniel Distribu?ie FMCG SRLDrim Daniel Distribu?ie FMCG, o companie de distribu?ie, a ob?inut anul trecut afaceri de peste 400 mil. lei, ?n cre?tere cu circa 5% fa?? de anul anterior. Compania activeaz? ?n circa 17 jude?e din sudul ??rii ?i are ?n plan extinderea la nivel na?ional.?Suntem o companie fondat? ?n Pite?ti ?n 1994, dar ne-am extins ?i ?n alte zone ale ??rii, acum acoperim la nivel na?ional canalul de petrol stations care este un business ?n care noi vrem s? investim destul de mult, avem distribu?ie ?i ?n jude?e precum Arad, Timi?oara, Mure?, Bra?ov, Covasna ?i Harghita, ne extindem destul de mult“, spune Radu Trandafir, administrator al Drim Daniel Distribu?ie FMCG SRL, ?n cadrul emisiunii de business ZF pania se ocup? cu distribu?ia de bunuri de larg consum ?n special ?n zona de retail tradi?ional, lucr?nd foarte pu?in cu marii juc?tori din industria de retail. Compania distribuie ?n peste 10.000 de magazine din retailul tradi?pania de?ine ?i c?teva branduri proprii de produse precum conserve, produse pentru igiena casei, dar ?i dulciuri.?Ne g?ndim s? extindem gama de produse brand propriu, sper?m s? avem un portofoliu mai larg de produse ?i s? reu?im s? ne extindem la nivel na?ional, produsele sunt prezent doar ?n cele 17 jude?e“, precizeaz? Radu Trandafir.Sectorul de retail ?i FMCG, cea mai mare fluctua?ie de personal ?n 2020 17 Feb 2021 | de Simona PopaDac? la nivel na?ional, fluctua?ia de personal ?n companiile din Rom?nia a sc?zut semnificativ anul trecut, nu acela?i lucru se poate spune despre sectorul de retail ?i FMCG, din contr?.Potrivit datelor din raportul HR Barometru realizat de PwC Rom?nia, rata de fluctua?ie ?n acest sector a fost de 25,1%, ?n condi?iile ?n care rata medie la nivel na?ional a sc?zut de la 23,1% ?n 2019, la 17,2% ?n 2020.Din procentul de 17,2%, cea mai mare parte, respectiv 13,2%, au fost ?ncet?ri voluntare. Iar dac? cea mai mare fluctua?ie de personal a fost ?nregistrat? ?n sectorul de retail ?i FMCG, la polul opus se afl? serviciile financiare, cu o rat? medie de doar 8%.?Pe fondul incertitudinii create de pandemie, pia?a for?ei de munc? a cunoscut un u?or ?nghe? anul trecut. Angaja?ii au preferat stabilitatea ?i siguran?a, iar angajatorii au recrutat mai pu?in dec?t ?n anii anteriori sau chiar deloc. Dup? o perioad? de expectativ?, pe m?sur? ce munca de la distan?? s-a dovedit func?ional? ?n multe sectoare, companiile au ?nceput s? reg?ndeasc? rela?iile de munc?, av?nd ?n prim plan flexibilitatea ?i mobilitatea. Angajatorii au ?n?eles c? schimb?rile din ultimul an nu sunt conjuncturale ?i c? trebuie s? ??i adapteze modelele de business acestor tendin?e. Ne afl?m, deci, ?n pragul unui proces de transformare care va avea loc pe termen lung, iar faptul c? multe companii au inclus ?n bugetele pentru 2021 cre?teri salariale arat? c? at?t angajatorii, c?t ?i angaja?ii se obi?nuiesc treptat cu noua normalitate”, sus?ine Ionu? Simion, Country Managing Partner, PwC Rom?nia.Potrivit raportului HR Barometru, bugetul salarial al companiilor respondente va cre?te ?n medie cu 3,8% ?n acest an, comparativ cu 2020 c?nd procentul a fost de 5,6%.Viitorul telemunciiTelemunca s-a transformat anul trecut din beneficiu ?n necesitate ?i este de a?teptat s? continue pentru mul?i angaja?i ?i pe termen lung. Astfel, 43% dintre companiile respondente la HR Barometru au ar?tat c? vor aplica telemunca pe termen lung, 52% ?nc? analizeaz? aceast? perspectiv?, iar doar 5% nu iau ?n calcul permanentizarea telemuncii sau declar? c? aceasta nu este relevant? pentru activitatea lor.?n ceea ce prive?te modelul aplicat, 44% au ar?tat c? vor alterna munca la birou cu telemunca, conform op?iunii angaja?ilor, 40% vor combina venirea la birou ?i telemunca pe baza unei planific?ri, 16% vor adopta telemunca permanent? pentru anumi?i angaja?i, conform op?iunii acestora, iar 2% telemunca permanent? obligatorie pentru anumi?i angaja?i.?Dup? experien?a ultimului an, ?n care ?i-a dovedit eficien?a, era de a?teptat ca munca de la distan?? s? fie aplicat? de multe organiza?ii pe termen lung. Aceast? direc?ie este datorat?, pe de o parte, perspectivei incerte legate de evolu?ia pandemiei, care nu va disp?rea prea cur?nd, iar pe de alt? parte, de beneficiile care s-au conturat at?t pentru angaja?i (protec?ie, flexibilitate, autonomie), c?t ?i pentru angajatori (reduceri de costuri). Provocarea mai departe este de a g?si acea modalitate de a permanentiza telemunca pentru a maximiza avantajele pe care le poate aduce, dar ?i pentru a diminua efectele secundare asupra anumitor procese de business, a c?ror eficacitate este limitat? ?n mediul virtual, sau asupra st?rii de bine a angaja?ilor, serios afectat? ?n aceast? perioad?”, explic? Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC Rom?nia.Potrivit acesteia, tehnologia va permite politici foarte versatile ?i personalizate, dar este nevoie ?i de o reg?ndire ?n ansamblu a mai multor politici de resurse umane, ?n special a strategiilor de compensa?ii ?i beneficii.Anul trecut, companiile ?i-au redus bugetul pentru ?nv??are ?i dezvoltare ?n medie cu 7% comparativ cu 2019, cea mai mare sc?dere fiind ?n retail ?i FMCG, de 27,5%. Pentru 2021 ?ns?, acest sector estimeaz? o cre?tere cu peste 23% a fondurilor alocate pentru ?nv??are ?i dezvoltare, iar la nivelul pie?ei este estimat? o majorare de 27,5% comparativ cu 2020.MetodologieStudiul HR Barometru a fost derulat de c?tre PwC ?n perioada 27 Ianuarie – 1 Februarie 2021, pe baza informa?iilor furnizate de c?tre 56 de companii participante din IT&C, BPO Produse industriale, Energie (utilit??i /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare ?i FMCG/Retail.Aproape o treime (32%) dintre companiile respondente au ?ntre 101 - 500 angaja?i, 23% sub 100 angaja?i, 18% ?ntre 1.001 - 3.000 angaja?i, 18% peste 3.000 angaja?i ?i 9% ?ntre 501 - 1.000 angaja?i.Proprietarul Mega Image, cre?tere ”double digit” ?n Europa ?n 2020 17 Feb 2021 | de Alina Dragomir Ahold Delhaize, proprietarul re?elei Mega Image, a ?ncheiat anul 2020 cu afaceri de 29,22 miliarde de euro pe pia?a din Europa, ?nregistr?nd o cre?tere de 12,1% prin compara?ie cu anul 2019. Rezultatul a fost sus?inut de evolu?ia v?nz?rilor online care au raportat un avans de 57,2% ?n 2020. ?n ceea ce prive?te evolu?ia v?nz?rilor ?n ultimul trimestru, retailerul a raportat v?nz?ri nete de 8,18 miliarde de euro, ceea ce reprezint? un plus de 17,1% la rate de schimb constante fa?? de anul precedent.??n raportul financiar nu este precizat? evolu?ia v?nz?rilor pe ??ri, ?ns? ?n dreptul Europei sunt notate c?teva elemente care au contribuit la performan?a raportat?. ”?n T4 (platform? online din Olanda ?i Belgia n.r.) ?i-a majorat considerabil v?nz?rile, avansul fiind de aproximativ 70%, ?i a reu?it s? atrag? peste 4.000 de parteneri ?n platform?, ajung?nd la un total de 41.000. Tot ?n ultimul trimestru am promovat mai intens un stil de via?? s?n?tos odat? cu lansarea programului de loializare SuperPlus pe pia?a din Belgia prin care am oferit reduceri ?i consumatorilor care au achizi?ionat produse sustenabile ?i din zona de s?n?tos. Totodat?, ?n ceea ce prive?te magazinele Albert Heijn, am investit ?n remodelarea ?i tehonologizarea magazinelor, fiind finalizate 112 magazine, iar planul prevede ?nc? 60 de remodel?ri pentru 2021. De asemenea, Albert Heijn a extins serviciile de livrare la domiciliu ?n opt pie?e ?n regiunea Flandrei, deservind astfel ?n plus 275.000 de gospod?rii”, este precizat ?n raportul financiar.?n ceea ce prive?te Rom?nia, ?n raportul financar nu sunt precizate investi?iile finalizate anul trecut sau proiectele majore, ?ns? putem reaminti extinderea re?elei cu 90 de unit??i comerciale, inaugurarea primului depozit dedicat v?nz?rilor online, intrarea pe pia?a din Bihor ?i Sibiu, dar ?i investi?ii ?n zona de livrare la domiciliu.C?t despre performan?a la nivel de grup, Ahold Delhaize a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 74,73 de miliarde de euro, ?n cre?tere cu 14,2% prin compara?ie cu anul precedent, potrivit raportului financiar publicat de companie. O contribu?ie semnificativ? ?n atingerea rezultatului au avut-o v?nz?rile online, care s-au majorat cu 67,4% ?n 2020, p?n? la pragul de 7,57 miliarde de euro. ?n ceea ce prive?te profitul, Ahold Delhaize a raportat anul trecut un rezultat net de 1,39 miliarde de euro, ?n sc?dere cu circa 20% fa?? de 2019.Frigonet Logistics a intrat pe pia?a de logistic? ?i transport cu temperatur? dublu controlat?, meatmilk , 17 februarie 2021 Potrivit unui comunicat transmis redactiei Meat.Milk, familia de antreprenori D?rm?nescu a pus bazele Frigonet Logistics ?n 2020, cu o investi?ie ini?ial? de circa 500.000 euro, intr?nd astfel pe pia?a de logistic? ?i transport na?ional cu temperatur? dublu controlat?. La ?nceputul lui 2021, divizia ?i-a dublat flota auto, de la 15 la 30 de autospeciale frigorifice, ?n timp ce num?rul de clien?i a ajuns la circa 100. Frigonet Logistics este unul dintre pu?inii juc?tori care ofer? servicii de transport cu temperatur? controlat?, at?t pentru alimente congelate, c?t ?i refrigerate, ?n toate zonele ??rii. ?n prezent flota diviziei parcurge circa 300.000 kilometri lunar, iar planurile de dezvoltare includ cre?terea num?rului de clien?i, din r?ndul companiilor care au nevoie de servicii de logistic?, incluz?nd depozitare ?i transport ale unor produse alimentare, la temperaturi controlate. Ca obiectiv ?n 2021, reprezentan?ii companiei ?i-au propus atingerea unei cifre de afaceri de 1 milion euro, pentru Frigonet Logistics.??“Bistromar la Timon?”, companie de?inut? de c?tre familia D?rm?nescu, este constituit? din trei divizii de business: Frigonet Logistics, dedicat? serviciilor de logistic? ?i transport na?ional al produselor congelate ?i refrigerate; Alfredo Seafood, divizia de procesare ?i distribu?ie a pe?telui ?i fructelor de mare; BistroMar, restaurant – pesc?rie pe baz? de pe?te ?i fructe de mare, situat ?n zona Floresca, din Bucure?ti.?Noi avem o experien?? de peste 10 de ani ?n distribu?ia pe?telui proasp?t, care este unul dintre cele mai complexe produse, din punct de vedere logistic, din cauza termenului de expirare foarte scurt. De asemenea, avem ?n portofoliu ?i produse congelate ?i refrigerate. Ini?ial am ?nfiin?at Frigonet Logistics strict pentru transportul produselor marca Alfredo Seafood, iar apoi am realizat c? pe pia?a local? de transport ?i distribu?ie la temperatur? controlat? exist? un gol, o nevoie foarte mare de servicii, care este neacoperit?. Ne dorim s? avem clien?i din dou? mari categorii, care ?n prezent sunt insuficient deservite. Este vorba despre companiile care au nevoie de servicii de logistic? la temperaturi controlate ?i de persoanele fizice, care vor s? cumpere alimente online ?i s? le fie livrate ?n condi?iile p?str?rii lan?ului frigorific. Noi vom face, practic, ?i un fel de curierat pentru produse congelate ?i refrigerate. Acest tip de serviciu nu exista p?n? acum, pe pia?a local?, la nivel na?ional”, explic? Mihai Cristian D?rm?nescu, Director General al “Bistromar la Timon?”.??n Rom?nia, serviciile logistice cu dubl? temperatur? controlat? sunt oferite ?ntr-o m?sur? foarte mic?, Frigonet Logistics fiind unul dintre pu?inii juc?tori care le furnizeaz?, ?n momentul de fa??. Principalul avantaj al dublei temperaturi const? ?n faptul c? astfel pot fi transportate ?n acela?i camion at?t produsele alimentare congelate, la temperaturi de -18 grade, c?t ?i cele refrigerate, la temperaturi de +2 – + 4 grade. ?Investi?iile ?n transportul cu dubl? temperatur? controlat? sunt mai mari cu circa 15-20% dec?t ?n condi?ii de mono temperatur?. Acesta este principalul motiv pentru care suntem printre foarte pu?inele companii care au o asemenea activitate”, a ad?ugat Mihai Cristian D?rm?nescu.Frigonet Logistics asigur? transportul pe rute interne ?i depozitare ?n hub-urile din Bucure?ti, Cluj-Napoca, Bac?u ?i Constan?a. Principalele beneficii ale transportului ?n camioane cu dubl? temperatur? controlat? constau ?n conservarea perfect? at?t a alimentelor refrigerate, c?t ?i a celor congelate, astfel fiind posibil transportul de produse variate cu acela?i autocamion. Frigonet Logistics asigur? livrarea c?tre toate supermarketurile din re?eaua IKA, ?n retailul tradi?ional, precum ?i c?tre unit??i HoReCa , inclusiv benzin?rii, dar ?i c?tre persoane fizice.GLOBALAmazon se extinde pe noi pie?e europene 17 Feb 2021 | Simona Popa Amazon Fresh, serviciul de livrare al gigantului online dedicat alimentelor proaspete, se extinde pe pia?a din Spania, c?t ?i pe cea din Italia.Promite livrarea ?n aceea?i zi ?i este disponibil membrilor Prime, potrivit informa?iilor Retail Detail.Serviciul nu va fi ?ns? disponibil pe tot teritoriul acestor ??ri, ci doar ?n Madrid ?i periferie ?i ?n Milano ?i municipalit??ile vecine. Amazon Fresh a fost disponibil ?nainte ?i ?n ora?e din Fran?a, Germania ?i Marea Britanie.Pentru a realiza livr?rile, Amazon lucreaz? cu produc?torii ?i retailerii locali, care pun pe pia?? o gam? larg? de produse proaspete. Totodat?, dac? retailerii decid listarea produselor Amazon, magazinele pot deveni puncte de preluare. De exemplu, ?n Spania, discounterul Day are deja peste 7.000 de articole Amazon, potrivit Fruitnet. Pentru pia?a italian?, U2 Supermercato este principalul partener.P?n? la finalul acecstui an, Amazon sper? c? va ajunge s? deserveasc? clien?ii de pe tot teritoriul Spaniei. ?n cazul Italiei, ?n 2021, pe l?ng? Milano, ar urma s? intre pe list? ?i Roma ?i alte alte ora?e pania consider? c? este momentul perfect pentru aceast? extindere la nivel european ?n condi?iile ?n care, de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, v?nz?rile online de alimente au crescut considerabil. Aceste cre?teri sunt ?nc? ?i mai vizibile ?n state precum Spania ?i Italia, unde segmentul online era destul de limitat ?nainte de criza sanitar?.UNIUNEA EUROPEANA ...........................SUEDIA / SUASurse: Oatly ?inte?te o evaluare de 10 miliarde de dolari ?n listarea la New York A.V. Ziarul BURSA #Interna?ional / 17 februarie Brandul suedez de lapte vegan Oatly, care planific? lansarea unei oferte publice ini?iale (IPO) ?n 2021, pe pia?a american?, ar putea ?inti o evaluare de 10 miliarde de dolari ?n acest proces, conform unor surse citate de Bloomberg. Potrivit surselor, societatea cu sediul ?n Malmo lucreaz? la listarea sa ?n SUA, oferta put?nd fi lansat? ?n luna mai a acestui an. Sursele men?ioneaz? c? discu?iile sunt ?nc? ?n curs de desf??urare, iar detaliile referitoare la dimensiunea ?i calendarul IPO-ului s-ar putea schimba ?n urm?toarele s?pt?m?ni.Deocamdat?, Oatly va continua preg?tirea list?rii sale ?n SUA, de?i a luat ?n considerare ?i lansarea IPO-ului la Bursa din Hong Kong, spun sursele, f?r? s? precizeze motivele care stau la baza deciziei companiei.La ?nceputul anului curent, unele surse citate de CNBC declarau c? societatea, sus?inut? de fondul de administrare a investi?iilor Blackstone, de vedeta TV Oprah Winfrey ?i actri?a Natalie Portman, a angajat b?ncile Morgan Stanley, JPMorgan Chase ?i Credit Suisse pentru gestionarea ofertei.Produc?torul de lapte de ov?z ?i alte alimente vegane a fost evaluat la dou? miliarde de dolari ?n iulie anul trecut, c?nd a ob?inut o finan?are de 200 de milioane de dolari de la un grup de investitori condus de Blackstone, Oprah Winfrey, Howard Schultz ?i Natalie Portman. La acel moment, Oatly s-a confruntat cu proteste ale activi?tilor de mediu ?i politici care au criticat decizia de a vinde o participa?ie din companie unui consor?iu care include Blackstone, firm? de capital privat condus? de miliardarul Stephen Schwartzman, donator pentru Donald Trump.Fondat? ?n anii 1990 de fra?ii Rickard ?i Bj?rn ?ste, Oatly a intrat pe pia?a SUA ?n urm? cu patru ani. V?nz?rile sale din 2019 s-au dublat fa?? de 2018, ajung?nd la aproximativ 200 de milioane de dolari, conform The Guardian. Potrivit a?tept?rilor, compania va anun?a o cre?tere similar? pentru 2020 ?i inten?ioneaz? s? utilizeze banii ob?inu?i de la investitori pentru extinderea distribu?iei produselor sale pe baz? de ov?z.SUAStimulente pentru cei care se vaccineaz? ?n Israel ?i SUA: m?ncare sau canabis 17 februarie 2021, Cristina Ene Autorit??ile sau activi?tii din diferite p?r?i ale lumii vin cu ini?iative inedite de a ?ncuraja oamenii s? se vaccineze: stimulente precum m?ncare tradi?ional? sau droguri u?oare. Primarii a dou? ora?e israeliene cu zone ro?ii ofer? stimulente alimentare locuitorilor ?n schimbul accept?rii vaccin?rii, ?n condi?iile unor rate mari ale infect?rilor cu coronavirus ?i prezen?? sc?zut? la imunizare. ?n cartierul Jaffa, unde locuiesc mul?i arabi israelieni, sunt oferite caserole cu humus ?i cataif, dou? preparate tradi?ionale din Orientul Mijlociu, iar locuitorii din cartierul ?nvecinat Kiryat Shalom primesc pizza ?i cafea, relateaz? Agerpres. ?i locuitorii din Washington sunt ademeni?i s? se vaccineze, de data asta cu o pung? cu marijuana. Ini?iativa apar?ine unor activi?ti pentru legalizarea drogurilor u?oare, DC Marijuana Justice. ?Dac? crezi ?n ?tiin?a care sus?ine administrarea canabisului medical, atunci nu te po?i ?ndoi de ?tiin?a de la baza eficien?ei vaccinului”, spune unul din fondatorii grupului. ?Suntem ?n c?utarea unor moduri de a celebra sf?r?itul pandemiei ?i stim c? nimic altceva nu are puterea de a aduce oamenii ?mpreun? dec?t canabisul”, spune Nikolas Schiller, unul din co-fondatori. Acesta a spus c? dup? ce vor fi imuniza?i suficien?i adul?i va fi momentul celebr?rii nu doar a finalului pandemiei, ci ?i a interdic?iei canabisului ?n SUA. SUABILL GATES:''??rile bogate ar trebui s? consume doar carne artificial?'' G.U. Miscellanea / 17 februarie Bill Gates a cerut ??rilor bogate s? treac? la "carne de vit? 100% sintetic?" pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de ser? care determin? schimb?rile climatice globale, transmite Sky News.?n noua sa carte, ''How to Avoid a Climate Disaster'', miliardarul filantrop subliniaz? c?, de?i r?m?ne posibil ca omenirea s? evite calamitatea prin realiz?ri tehnologice, politica guvernului va fi ?n cele din urm? necesar?.Vorbind pentru revista MIT Technology Review, Bill Gates a precizat c? unele guverne ar fi constr?nse de bog??ia lor: "Nu cred c? cele mai s?race 80 de ??ri vor m?nca carne de vit? sintetic?. Cred c? toate ??rile bogate ar trebui s? treac? la carne de vit? 100% sintetic?."Cantitatea de metan din atmosfer? a crescut masiv ?ntre 2000 ?i 2017, duc?nd la ceea ce cercet?torii cred c? ar putea fi o cre?tere a ?nc?lzirii globale de p?n? la patru grade Celsius p?n? la sf?r?itul secolului, noteaz? sursa citat?.Oamenii de ?tiin?? avertizeaz? c? acesta este un prag periculos pentru omenire, duc?nd la un risc crescut de dezastre naturale din cauza perturb?rilor ecologice care ar provoca foamete ?i migra?ie ?n mas?, potrivit Sky News."Emisiile provenite de la bovine ?i de la alte rumeg?toare sunt aproape la fel de mari ca cele provenite din industria combustibililor fosili pentru metan", a declarat dr. Robert Jackson, de la Universitatea Stanford.Vorbind despre aceast? problem? la MIT Technology Review, Bill Gates a descris problema animalelor drept "foarte dificil?", men?ion?nd c? nici compu?ii care reduc emisiile de metan nu erau suficien?i."Te po?i obi?nui cu diferen?a de gust'', a ad?ugat Bill Gates.Fondatorul Microsoft a remarcat o companie, Memphis Meats, care produce de fapt carne sintetic? la nivel celular, dar a precizat c? "nu cred c? tehnica de fabricare a c?rnii de vit? sintetic? va fi vreodat? economic?".Cu toate acestea, Bill Gates, companii precum Impossible ?i Beyond "au o foaie de parcurs, o foaie de parcurs de calitate ?i o foaie de parcurs a costurilor, care le face total competitive".SANATATE si GASTRONOMIECeai de ceap?: Benefic pentru inim? ?i pentru cei care sufer? de cancer HYPERLINK "" Cristina Popescu Ceapa este un aliment de baz? ?i poate fi consumat? coapt?, fiart?, la gr?tar, pr?jit?, sotat? sau crud?. Ceapa este utilizat?, ?n mod obi?nuit, ca garnitur? sau condiment, dar poate s? fi consumat? ?i sub form? de ceai de ceap?.Ceapa sau Allium cepa se refer? la legumele ?n form? de bulb care cresc sub p?m?nt. Ceapa apar?ine familiei de plante Allium, care include ?i arpagicul, usturoiul ?i prazul. Aceste legume au arome picante caracteristice ?i unele propriet??i medicinale. Ceapa difer? ca m?rime, form?, culoare ?i arom?. Cele mai frecvente tipuri de ceap? sunt ceapa ro?ie, galben? ?i alb?. Gustul acestor legume poate varia de la dulce ?i suculent la condimentat ?i iute, de multe ori ?n func?ie de sezonul ?n care oamenii le cresc ?i le consum?.Ceapa poate s? aib? ?i multiple beneficii pentru s?n?tate, ?n principal datorit? con?inutului ridicat de antioxidan?i ?i compu?i care con?in sulf. Ceapa poate reduce riscul de a dezvolta mai multe tipuri de cancer, ?mbun?t??e?te dispozi?ia, men?ine s?n?tatea pielii ?i a p?rului, dar totodat?, are efect antioxidant ?i antiinflamator.Ceaiul de ceap? – ce beneficii are?Exist? multe avantaje asociate cu ceaiul de ceap?, principalul fiind capacitatea sa de a calma simptomele de r?ceal? sau grip?. Utiliz?rile medicale ale cepei sunt bine documentate ?n medicina popular?, unde aceast? legum? este utilizat? pentru ameliorarea congestiei nazale ?i ?mbun?t??irea dificult??ilor de respira?ieRemediu pentru r?ceal? ?i grip?Ceaiul de ceap? te ajut? s? te protejezi ?mpotriva frigului, mai ales ?n timpul sezonului rece c?nd po?i s? r?ce?ti. Beneficiile ceaiului de ceap? contribuie la reducerea febrei, calmarea durerii ?n g?t,tusei ?i congestiei nazale.Benefic pentru inim?Exist? dovezi c? consumul de ceai de ceap? ajut? la reducerea colesterolului r?u din s?nge. Flavonoidele ?i quercetina din ceaiul de ceap? te ajut? s? ??i controlezi tensiunea arterial?. Sulful prezent ?n compozi?ia cepei ajut? la diluarea s?ngelui, iar acest lucru previne formarea cheagurilor de s?nge?i blocarea arterelor,care reprezint? principalele cauze ale bolilor de inim?. Alt beneficiu al ceaiului de ceap? este controlul hipertensiunii arteriale. Cre?terile bru?te ale tensiunii arteriale pot fi periculoase, deoarece nivelurile sale fluctuante pot provoca probleme cardiovasculare, atac de cord, accident vascular cerebral. Ceaiul de ceap? te poate ajuta s? ??i controlezi tensiunea arterial? crescut?, deoarece ceapa are ?n compozi?ia sa flavonoide ?i quercetin?.Men?ine s?n?tatea oaselorCeaiul de ceap? ajut? la ?nt?rirea oaselor, deoarece cromul din compozi?ia acestei b?uturi ?ncetine?te pierderea calciului din oase. Sulful, un alt ingredient din ceaiul de ceap?, ajut? la construirea cartilajelor ?i tendoanelor, dar are ?i propriet??i antiinflamatorii, reduc?nd inflama?iile articulare.Ceaiul de ceap? ?i afec?iunile respiratoriiCantit??ile semnificative de flavonoide ?i quercetin? prezente ?n ceaiul de ceap? au efect relaxant asupra mu?chilor c?ilor respiratorii drept pentru care este recomandat pacien?ilor cu bron?it?. ?n acela?i timp, compu?ii de sulf din ceaiul de ceap? ?mpiedic? reac?iile biochimice ce sunt responsabile afec?iunilor ?i condi?iilor astmatice.Bun pentru pacien?ii diagnostica?i cu cancerMultiple cercet?ri1,2 au constatat c? un consum de ceap? ro?ie reduce riscul apari?iei cancerului de pl?m?ni, ovarian, de s?n, de prostat? sau cancerului de colon. Quercitina, un antioxidant, dar ?i vitamina C elimin? radicalii liberi din organism, inhib?nd enzimele responsabile de producerea lor, potrivit doc.ro.Ajutor pentru pacien?ii diabeticiCeaiul de ceap? este, de asemenea, foarte benefic pentru pacien?ii cu diabet zaharat. S-a constatat c? ceapa are tendin?a de a reduce riscul de cre?tere a glicemiei, iar propriet??ile sale antiinflamatoare ?i antioxidante ajut? la reducerea simptomelor diabetului.Eficient ?n afec?iunile gastrointestinaleCeapa este, de asemenea, o surs? bun? de inulin?, care este bun? pentru s?n?tatea intestinului. Aportul regulat de ceai de ceap? te ajut? s? ?ii la distan?? afec?iuni precum indigestia, constipa?ia, balonarea etc.Aduce somnulO cea?c? de ceai de ceap? pe fiecare zi, te ajut? s? dormi mai bine datorit? aminoacidului L-triptofan, o form? de aminoacizi, care este un sedativ natural. De asemenea, ajut? la reducerea nivelului de stres, de aceea persoanele care se confrunt? cu probleme de somn ar trebui s? ?ncerce ceaiul de ceap? pentru un somn ne?ntrerupt, pentru a dormi mai bine.?nt?re?te sistemul imunitarCeapa este o surs? nepre?uit? de nutrien?i care stimuleaz? imunitatea, cum ar fi vitamina C, antioxidan?i, magneziu, fier ?i zinc. Totodat?, unii compu?i reg?si?i ?n compozi?ia ceaiul de ceap? precum quercetina ?i tiosulfa?ii te ajut? s? previi afec?iunii infec?ioase, precum E.coli ?i Salmonella. Mai mult dec?t at?t, ceaiul de ceap? contribuie la sc?derea ?n greutate, ajut?nd la arderea gr?similor. De asemenea, contribuie la formarea de colagen ?i implicit, la men?inerea s?n?toas? a pielii ?i p?rului, av?nd ?i efect ?mpotriva ?mb?tr?nirii premature a pielii.Cum se prepar? ceaiul de ceap??Nu ai nevoie dec?t de o ceap? ?i ni?te ap?. Po?i s? toci ceapa ?i s? o adaugi ?n vasul cu ap? pe care l-ai pus la fiert, c?nd clocote?te. Las? preparatul la infuzat pentru c?teva minute, iar dup? aceea strecoar?-l. De asemenea, pentru a prepara acest ceai po?i s? folose?ti ?i o ceap? presat?, pe care s? o adaugi ?n ap? fiart?. O alt? modalitate de a prepara ceaiul de ceap? este print?ierea unei cepe mari ?n sferturi peste care s? adaugi un litru de ap? clocotit?. Amestecul se strecoar?dup? 15 minute.Re?ete ceai de ceap?Dincolo de re?eta de baz? ?n care toci ceapa ?i pui buc??ile ?n ap? fierbinte, exist? multe alte modalit??i de a prepara ceaiul de ceap?. ?n fapt, exist? dou? op?iuni pentru a face ceai de ceap?: una cu ceap? ?i alta cu coji de ceap?, care sunt la fel de benefice precum ceapa ?n sine. ?n alte re?ete pentru prepararea ceaiului de ceap?, accentul este pus pe combinarea cepei cu diferite tipuri de plante, pentru a-i da un gust mai pl?cut ?i, astfel, pentru a cre?te con?inutul nutri?ional al b?uturii. O combina?ie obi?nuit? pentru tratarea simptomelor de r?ceal? implic? ad?ugarea r?d?cinii de ghimbir ?n amestec. Totodat?, ?n cana cu ceai de ceap? se mai pot ad?ug?: pu?in suc de l?m?ie, miere, un baton de scor?i?oar? sau usturoi.Mai mult dec?t at?t, po?i prepara ceai de ceap? din coji de ceap?. Odat? ce ai cur??at ceapa, pune cojile la fiert ?n ap?, timp de c?teva minute. Strecoar? ?i consum? ceaiul c?ldu?. De asemenea, pentru cre?terea imunit??ii, po?i opta pentru o re?et? de ceai cu coaj? de ceap?: fierbe ap? ?i toarn-o imediat ?ntr-o cea?c? care con?ine un pliculule? de ceai sau frunze de ceai verde ?i coji de la o ceap? mic? sau de la jum?tate de ceap? cur??at?. Las? ceaiul la infuzat pentru aproximativ 10 minute ?i strecoar?. La final po?i ad?uga pu?in? miere sau suc de lime. Po?i ad?uga ingrediente men?ionate ?n re?et? sau po?i experimenta dup? propriile gusturi pentru a te bucura de un ceai dup? bunul plac.Efecte secundare consum ceap?Ceapa prezint? pu?ine riscuri pentru persoanele care le consum?. Cu toate acestea, unele persoane pot avea alergie sau intoleran?? la ceap?. Oricine are o reac?ie alergic? dup? ce a m?ncat ceap?, ar trebui s? solicite asisten?? medical?. De asemenea, dac? este consumat ?n cantit??i mari, ceaiul de ceap? poate cauza balonare ?i diaree.DR. MIKAEL FRANZON, PHILIP MORRIS INTERNATIONAL:"Trecerea la ?ig?rile f?r? fum, benefic? pentru s?n?tatea public?" V.R., HYPERLINK "" Companii #S?n?tate / 17 februarieFumatul reprezint? un risc pentru s?n?tatea popula?iei, drept pentru care este foarte important? renun?area la produsele cu fum, respectiv ?ncurajarea trecerii la alternative mai pu?in nocive, sus?ine dr. Mikael Franzon, Senior Global Scienti?c Advisor ?n cadrul Philip Morris International.Domnia sa a declarat ast?zi, ?n cadrul unui webinar: "Cu to?ii ?tim c? fumatul este d?un?tor. Creeaz? dependen??, iar riscul fumatului asupra s?n?t??ii este bine stabilit. Conform Administra?iei pentru Alimente ?i Medicamente din Statele Unite, tutunul con?ine mii de chimicale. Mixul de chimicale, nu nicotina ?n principal, cauzeaz? boli grave ?i decese ?n r?ndul fum?torilor. Printre maladiile fatale cauzate de fumat se num?r? boala pulmonar? obstructiv? cronic? (BPOC) ?i cancerul". Potrivit domniei sale, cu c?t o persoan? fumeaz? mai mult, cu at?t se expune la mixul de chimicale din ?ig?ri, care produce modific?ri la nivelul celulelor ?i ?esuturilor, iar acumularea chimicalelor, ?n timp, duce la dezvoltarea de boli."Cu c?t se ?mboln?vesc mai multe persoane de astfel de maladii, impactul asupra s?n?t??ii popula?iei cre?te tot mai mult", atrage aten?ia dr. Mikael Franzon, ad?ug?nd: "Din moment ce ?ig?rile nu sunt un produs interzis de lege, modul prin care putem ?mbun?t??ii s?n?tatea popula?iei este reducerea num?rului persoanelor care utilizeaz? produse din tutun. Dac? nu fuma?i, nu v? apuca?i de fumat, iar dar dac? fuma?i, renun?a?i! Un num?r tot mai mare de fum?tori renun?? cu succes la ?ig?ri, ceea ce a f?cut ca ?n ultimele trei decenii, r?sp?ndirea fumatului s? scad? la nivel global. ?n acest context, este foarte important? renun?area la produsele cu tutun. ?ncurajarea trecerii fum?torilor la produse mai pu?in v?t?m?toare va ?mbun?t??i s?n?tatea individual? ?i, implicit, pe cea public?". Conform reprezentantului Philip Morris International, trebuie promovat? trecerea la aceste alternative, la produse care au un nivel sc?zut de toxicitate, ceea ce presupune renun?area la ?igaretele clasice din tutun, a c?ror combustie genereaz? emisii toxice, expunerea pl?m?nilor la boli, respectiv v?t?marea popula?iei."Produsele f?r? tutun pot ajuta s?n?tatea popula?iei, de aceea trebuie s? continu?m s? dezvolt?m produse care reduc expunerea la consecin?e d?un?toare", conchide dr. Mikael Franzon.DOSARConf. Dr. AVRAM FI?IU: ?S? p?r?sim modelul ?Gr?narul Europei”, care ne ?ine ?n s?r?cie, ?i s? ?mbr??i??m modelul ?Hambarul Europei” – ceea ce presupune ca ??ranul rom?n s? v?nd? p?ine, nu bobul de gr?u” by Ion Longin Popescu , Odat? cu formarea noului guvern, credem c? a venit, ?n sf?r?it, timpul ?leacurilor” pentru bolile cronice ale agriculturii rom?ne?ti. Un subiect care ne st? de mult? vreme la suflet ?i pe care ?l propunem spre analiz? unui specialist: conferen?iar doctor Avram Fi?iu, subsecretar de stat ?n Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale. Originar din S?laj, absolvent al Facult??ii de Agricultur? din Cluj, pred? cursuri, inclusiv ?n limba francez?, de Politic? Agricol? Comun?, Agricultur? Ecologic?, Tehnologii Horticole ?i Agricole, coopereaz? cu universit??i ?i federa?ii agricole vest-europene. ?n libr?rii poate fi g?sit? cea mai recent? carte semnat? de Avram Fi?iu, cu titlul ?Salvarea Fermei ??r?ne?ti” – proiectul s?u de ?ar? pentru Rom?nia.?Rom?nia cheltuie 20?de?miliarde de euro, ca s??importe m?ncare din ??rile vest-europene”– Cum vede un ???ran universitar”, n?scut ?ntr-un sat din S?laj, bolile ?i leacurile agriculturii rom?ne?ti? De ce a ajuns Rom?nia s? importe peste 70 % din m?ncarea procesat??– Rom?nia cheltuie 20 de miliarde de euro, ?n 7 ani, prin Politica Agricol? Comun?, ca s? importe mare parte din m?ncare din ??rile vest-europene. Aceast? situa?ie hilar? are dou? motive structurale. Primul motiv este legat de paradigma gre?it? a securit??ii alimentare, care presupune achizi?ia de alimente de pe ?ntreg globul, cu pre?ul cel mai mic (prin ignorarea costurilor de mediu ?i de s?n?tate), chiar dac? acestea provin de la distan?e de mii de kilometri. Solu?ia la aceast? boal? economic? se nume?te suveranitate alimentar?, ?mbr??i?at? deja de Fran?a ?i Germania ca solu?ie de autonomie alimentar?, ?i presupune alimentarea popula?iei cu produse rezultate majoritar din economia local?. Al doilea motiv este legat de comportamentul agro-economic specific ??rilor s?race, ce presupune export de materie brut? ?i import de alimente procesate. Solu?ia la aceast? boal? este s? p?r?sim modelul ?Gr?narul Europei”, care ne ?ine ?n s?r?cie, ?i s? ?mbr??i??m modelul ?Hambarul Europei” – ceea ce presupune ca ??ranul rom?n s? v?nd? p?ine, nu bobul de gr?u. O ?ar? care vinde porcul ?pe picior”, vi?elul ?pe picior”, mielul ?pe picior”, lemnul ?pe picior” ?i resursele minerale brute este condamnat? s? r?m?n? o ?ar? s?rac?, pe modelul Africii. Ie?irea din s?r?cie se va putea realiza prin legalizarea unui milion de gospod?rii ??r?ne?ti ca Centre de Prelucrare pentru produse agroalimentare. Propun no?iunea de Gospod?rie Familial? ??r?neasc?, ce are o valen?? istoric? pentru circa un milion de gospod?rii, respectiv no?iunea de ?Ferm? Familial?”, pentru unit??ile agricole ?i agroalimentare organizate doar pe func?ie economic?.?Ca s? ai drepturi ca ??ran ar?fi?trebuit s? existe o ?Lege a?Statutului ??ranului”, ca ?n toate ??rile vest-europene”– C?te gospod?rii sau ferme are Rom?nia?– ?n 1989, Rom?nia avea circa 4,3 milioane de gospod?rii ??r?ne?ti, dar ?n 31 de ani, f?r? o politic? structural? a statului, s-a ajuns s? mai avem ?n jur de 800.000 de gospod?rii ?i ferme agricole. Dac? nu se va interveni prin m?suri structurale, ca ?n ??rile vest-europene, p?n? ?n 2027 vom mai pierde c?teva sute de mii de gospod?rii.– Ce drepturi are ast?zi un ??ran rom?n ?i cum poate fi ajutat s? reziste?– Ca s? ai drepturi ca ??ran ar fi trebuit s? existe o ?Lege a Statutului ??ranului”, ca ?n toate ??rile vest-europene, or, la noi nu exist? a?a ceva. C?nd nu ?tii cum te cheam?, ?i ?i se zice ba c? e?ti ??ran, ?i de regul? ?n sens peiorativ (M?i, ??rane), ba c? e?ti fermier, ba agricultor, ba exploatant agricol, atunci evident c? nu ai drepturi. Nu ai drept la pensie ?i servicii de s?n?tate, de?i sunt peste un milion de tineri ??rani ce nu cotizeaz? ?n sistemul de pensii ?i CAS. Nu ai drept la un statut social ?n societate, dac? nu ?tii cum te cheam? prin lege. E?ti doar o biat? frunz? ?n b?taia v?ntului! Definirea func?iilor socio-culturale, socio-economice, socio-politice ?i ecologice ale ??ranului ?n societatea rural?, ca func?ii de supravie?uire, conservare ?i dezvoltare a spa?iului rural, se face prin definirea statutului economic, statutului fiscal, statutului cultural ?i statutului ecologic.?Rom?nia a ajuns, ?n ultimii 31?de ani, o ?int? predilect? a?fenomenului land-grabbing (?n?f?care de p?m?nt)”– Un poverb rom?nesc spune ?s?-?i faci vara sanie ?i iarna plug”. Pentru plug e nevoie s? ai ce ara. Or, Rom?nia a devenit ?campioan?” european? la v?nzarea p?m?ntului. La pol opus se afl? Fran?a, cea mai puternic? ?ar? agricol? european?…– ?n ultimii 31 de ani, Rom?nia a ajuns o ?int? predilect? a fenomenului land-grabbing (?n?f?care de p?m?nt), printr-o legisla?ie excesiv de liberal?, care prive?te p?m?ntul ?ca marf?” ?i permite v?nzarea discre?ionar? a acestuia, f?r? a ?ine cont de interesele legitime ale comunit??ilor interesate, sau de obiectivele strategice ale statului. ??rile europene au o adev?rat? politic? de protejare a terenurilor agricole ?i silvice, pentru tinerii agricultori. Statul vest-european ??i exercit? dreptul de preem?iune la cump?rare de teren agricol, ?n func?ie de obiectivele strategice ale politicii publice na?ionale. Fiecare ?ar? membr? a Uniunii Europene a creat agen?ii na?ionale ?i/sau regionale, care intervin ?i controleaz? politica public? funciar?, prin dou? mecanisme de men?inere a fermei familiale ??r?ne?ti ca nucleu de baz? al agriculturii europene. ?n timp ce Fran?a a creat o multitudine de mecanisme de protec?ie a patrimoniului funciar, fiind campioana Uniunii Europene la protejarea gliei fran?uze?ti, Rom?nia se afl? la polul opus ?i are foarte multe hibe, permi??nd ac?iuni speculative la scar? industrial?. ?n Fran?a, sunt obligatorii condi?iile referitoare la nivelul minim de preg?tire agricol?. ?n Rom?nia, nu s-au impus restric?ii fa?? de nivelul de preg?tire al cump?r?torului. ?n Fran?a, sunt obligatorii condi?iile referitoare la locuirea ?n ?ar? a cump?r?torului, pe o durat? minim? ?naintea cump?r?rii. Rom?nia nu a impus condi?ii legate de locuirea minimal? ?n ?ar? anterior actului de cump?rare. ?n Fran?a, un rezident originar dintr-o alt? ?ar? U.E., ce nu poate dovedi c? a locuit ?ntre 3 ?i 10 ani ?n Fran?a, nu poate cump?ra teren agricol. Rom?nia nu men?ioneaz? acest lucru. ?n Fran?a, ca ?i ?n alte ??ri europene, sunt aplicate condi?ii limitative legate de v?nzarea terenului ?n intravilan. Str?inii pot cump?ra o cas? ?i c?teva mii de metri p?tra?i. ?n Rom?nia, terenurile agricole din intravilan nu sunt vizate de lege. Se poate vinde ?i vatra satului!?Agricultura ecologic? trebuie s? reprezinte 50% din toat? agricultura, p?n? ?n 2030, pentru zonele montane ?i?colinare”– C?nd vorbim despre s?r?cie, ne g?ndim, mai ales, la b?tr?ni, la bolnavi, la ?omeri. Intr? ?i ??ranul rom?n de azi pe aceast? list??– Un studiu al Academiei Rom?ne a ar?tat c? pur ?i simplu zonele de s?r?cie ale mediului rural se suprapun la perfec?iune cu harta fermelor industriale, cu zonele cele mai poluate din ?ar?, cu satele cu cea mai mare criminalitate ?n mediul rural ?i cu harta votului popular de culoare ro?ie, pesedist?.– Ultima ?mod?” legat? de lucrul p?m?ntului este agricultura ecologic?. Poate Rom?nia s? n?zuiasc? la ea?– Putem f?r? probleme, dac? avem inteligen?a de a valorifica la nivel european un poten?ial uria? de produse de ni?? (locale, ecologice, tradi?ionale, montane) ?i prin promovarea unei agriculturi durabile (tradi?ional?, integrat? ?i ecologic?). Trebuie s? facem promovarea ?i sus?inerea public? a agriculturii prietenoase cu mediul, respectiv s? extindem agricultura ecologic? ?n zonele montane ?i colinare. Aceast? agricultur? trebuie s? reprezinte 50% din toat? agricultura, p?n? ?n 2030, pentru zonele montane ?i colinare, ?i de 10 % ?n zonele de c?mpie. De asemenea, putem fi campioni dac? introducem un instrument de m?surare a nivelului rezidual de substan?e toxice ?n alimente; dac? introducem un instrument de m?surare a calit??ii nutri?ionale a alimentelor; dac? introducem hrana ecologic? ?n institu?iile publice (?coli, spitale etc), ?ntr-o propor?ie de 30% p?n? ?n 2027. Ne trebuie un program politic aliniat, ca obliga?ie printr-o directiv? european?. ?n acest scop, avem obliga?ia de a declara gospod?ria familiei ??r?ne?ti montane ca element de excep?ie cultural? (depozitar de patrimoniu cultural ancestral), ?n negocierile europene. UE a?teapt? ca ?ara noastr? s? valorifice resursele genetice locale, prin declarare de rase ?i popula?ii locale, ca elemente de patrimoniu cultural. – Exist? ?n Rom?nia rase locale de animale unice ?n UE? – ?n Catalogul Oficial European ?i ?n Registrul de Ras? de la Bruxelles, guvernul rom?n trebuie s? introduc? rapid bivolul, porcii Mangali?a ?i Bazna; vaca Brun? de Maramure?, oile Carpatin? ?i ?igaie; Calul Hu?ul ?i Semigreu etc. Nu putem uita albina carpatin?, c?nepa rom?neasc?, cerealele locale, pomii, legumele ?i viile. Suntem obliga?i s? urm?rim strategia european? de la furc? la furculi?? (circa 1000 de miliarde de euro la nivel european, ?ntre anii 2020-2030), prin care trebuie s? dispar? intermediarul dintre ??ran ?i consumator. Guvernul Rom?niei este obligat s? ac?ioneze prin strategia european? de protec?ie a biodiversit??ii. Numai a?a ??i va merita postul de conducere a moderniz?rii ??rii. * * *Ce m?ncau locuitorii Transilvaniei ?n urm? cu 4.000 de ani. Concluziile unei ample cercet?ri interna?ionale 17 februarie 2021, 04:04 de Dorin ?imonea ?n situl arheologic de la Teleac au fost descoperite urme de cereale depozitate ?n vase. Foto: Beatrice Ciut? Informa?iile au fost culese ?n cadrul unei cercet?ri interna?ionale care a inclus ?i a?ezarea preistoric? de la Teleac, aflat? la c??iva kilometri de Alba Iulia, iar rezultatele cercet?rii au fost publicate ?ntr-un jurnal al prestigioasei reviste ?Nature”. Este primul studiu care a urm?rit s? identifice prin mijloace de datare exacte (Carbon 14) traseul si evolu?ia speciei de mei, inclus? ?n regimul alimentar al popula?iilor preistorice. Scopul cercet?rii a fost datarea ?i trasarea evolu?iei meiului (Panicum miliaceum) ?n Asia, Orientul Apropiat ?i Europa. Echipa de cercetare a fost format? din speciali?ti ?n arheobotanic?. Din echip? a f?cut parte Beatrice Ciut?, cercetator ?tiin?ific, ?n cadrul Departamentului de Istorie, Arheologie si Muzeologie al Universit??ii ?1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, singurul specialist pe arheobotanic? din Rom?nia, o specializare interdisciplinar? (de ni??) a arheologiei, care urm?re?te/vizeaz? reconstituirea dietei vegetale din perioade str?vechi ale istoriei. Pentru a ob?ine informa?iile ?tiin?ifice, cercet?torii au prelevat un num?r foarte de mare probe de mei din situri arheologice situate ?n zona Asiei, a Orientului Apropiat ?i a Europei. Probele au fost luate din a?ez?ri preistorice ?i datate cu Carbon 14, pentru a stabili o dat? cronologic? a acestora, astfel ?nc?t localizarea ?i ?ncadrarea lor cronologic? s? ofere r?spunsul vizat. Dovezi privind cultivarea meiului au fost descoperite de cercet?torul dr. Beatrice Ciut?, ?n fortifica?ia preistoric? de la Teleac (comuna Ciugud). A?ezarea preistoric? este v?zut? de arheologi pe aceea?i scar? a importan?ei cu Cetatea de la Micene, centru al civiliza?iei grece?ti ridicat cu dou? milenii ?nainte de Hristos. Pe parcursul cercet?rilor arheologice, din anul 2017, ?ntr-o locuin?? incendiat? din perioada bronzului t?rziu, au fost identificate o serie de vase ceramice pline cu cereale carbonizate. Meiul, element de baz? al regimului alimentar ”Incendierea locuin?ei a fost cea care a oferit ?ansa prezerv?rii in situ a cerealelor depozitate in vase. ?n urma cercet?rilor arheobotanice realizate pe cerealele recuperate din locuin?a incendiat?, a fost relevat faptul ca meiul ocupa un loc important ?n cadrul dietei comunit??ilor preistorice din a?ezarea de la Teleac. Datele cercet?rii arat? c? popula?iile care au habitat ?n a?ezarea preistoric? de la Teleac consumau meiul sub forma unui terci“, apreciaz? echipa de cercetare. Foto: Beatrice Ciuta Popula?iile din trecut au apreciat meiul datorit? calit??ilor sale adaptive. Este o plant? f?r? preten?ii care cre?te pe orice tip de sol, av?nd ?i o rat? de cre?tere rapid? (60-90 zile), ceea ce ?nseamn? ca poate fi cultivat? de dou? ori pe an. Rezultatele inedite ?i extrem de importante descoperite ?i pe teritoriul Rom?niei au f?cut ca acestea s? fie incluse ?n studiul revolu?ionar publicat de Nature. Studiul de la Teleac a putut fi realizat ?i datorit? faptului c?, ?n perioada 2016-2018, au fost efectuate cercet?ri interdisciplinare finan?ate ?n cadrul unui proiect interna?ional (LOEWE project, Germania) coordonat de dr. Horia Ciugudean de la Muzeul Na?ional al Unirii din Alba Iulia. Rezultatele cercet?rii interna?ionale au fost publicate ?ntr-un jurnal al prestigioasei reviste Nature: New AMS 14C dates track the arrival and spread of broomcorn millet cultivation and agricultural change in prehistoric Europe. Jurnalul Scientific Reports al revistei Nature este o publica?ie faimoas? ?n r?ndul cercet?torilor aviza?i/consacra?i din diverse domenii ale ?tiin?ei. Pentru contribu?ia avut? ?n cadrul cercet?rii ?i public?rii studiului, Beatrice Ciut? a c??tigat ?i un premiu PRECISI 2020 (?n valoare de 6.000 lei), finan?at de Ministerului Educa?iei si Cercet?rii prin UEFISCDI. * * *Fotovoltaice: ?n premier?, o firm? rom?neasc? finan?eaz? instalarea panourilor. ?n c?t timp se amortizeaz? investi?ia 17 februarie 2021, 09:21 de Afrodita Cicovschi O firm? rom?neasc? autorizat? de stat pentru instalarea panourilor fotovoltaice a anun?at miercuri lansarea unei linii de creditare pentru finan?are, at?t pentru persoane fizice, c?t ?i juridice, care vor s?-?i produc? singure energie din resurse regenerabile. Oficial: Noile norme pentru am?narea ratelor la credite Rom?nia are o capacitate de energie solar? fotovoltaic? de 71,4 W/locuitor ?i se situeaz? pe locul 21 din 28 ?n Europa, conform unui studiu EuObserv'ER, desf??urat ?n 2019. La polul opus, Germania a avut cea mai capacitate instalat? din Uniunea European?, anume 590W/locuitor. Pe locul doi ?i trei, la distan?? considerabil?, se afl? Olanda ?i Belgia, cu aproximativ 400W/locuitor. ?n acela?i timp, Raportul Comisiei Europene pe 2019 privind situa?ia energiei fotovoltaice ?n Europa, nici m?car nu men?ioneaz? Rom?nia printre ??rile analizate. Cu toate acestea, suntem ?ntr-o competi?ie cu ??rile europene pe pia?a comun?. ?n acest sens, Rom?nia trebuie s? beneficieze de programe de ?ncurajare a investi?iei ?n energie regenerabil?. Mai ales c? programele na?ionale se confrunt? cu neclarit??i ?n modul de finan?are ?i ?nt?rzieri. ?n acest context, E-acumulatori.ro este primul juc?tor pe pia?a de energie verde din Rom?nia, care vine ?n ?nt?mpinarea persoanelor fizice ?i companiilor oferind op?iunea de plat? ?n rate fixe lunare pentru instalarea de sisteme de energie regenerabil?. Indiferent de sistemul de energie verde ales, clien?ii au posibilitatea de finan?are cu 6 p?n? la 60 de rate pentru o valoare de p?n? 1 milion de lei. Avantajul unui astfel de credit este achitarea ratelor prin producerea independent? de energie electric? cu ajutorul sistemelor fotovoltaice. ?Dup? un an cu multe provoc?ri, ne dorim s? ne ajut?m clien?ii s? treac? la surse de energie regenerabil?, astfel ?nc?t s? devin? independen?i energetic ?i s? pl?teasc? mai pu?in la factura de curent. Av?nd ?n vedere dificult??ile ?i ?nt?rzierile ?nt?mpinate cu programele de finan?are desf??urate la nivel na?ional, ne-am propus s? ne implic?m activ ?n dezvoltarea domeniului. Tocmai din acest motiv, am g?ndit aceste solu?ii de plat? ?n rate a sistemelor de panouri fotovoltaice. Cu astfel de ini?iative ne dorim s? ?ncuraj?m trecerea la energia verde, astfel ?nc?t s? fie accesibil financiar at?t pentru persoane fizice, c?t ?i pentru companii”, spune Dan Tudose, directorul companiei. Persoanele fizice sau companiile din toat? ?ara care doresc s?-?i instaleze sisteme de energie regenerabil? pot opta pentru un credit pe o perioad? de p?n? la 120 de luni. ?n plus, companiile au ?i op?iunea unei finan??ri ?n sistem leasing, cu 6 p?n? la 60 de rate egale, cu un avans de 5%. Consumatorii industriali au, astfel, posibilitatea s? achizi?ioneze 30-100 de panouri fotovoltaice sau chiar sisteme de 2 megawa?i ale c?ror costuri se ridic? p?n? la 1 milion de lei. De exemplu, pentru achizi?ionarea unui sistem fotovoltaic ?n valoare de 120.000 lei, ce con?ine un sistem de 40kWp ?i produce anual aproximativ 46 MWh, finan?area poate fi pe o durat? de 5 ani, ?n 60 de rate, iar rata fix? este de 2729 lei. Practic, finan?area se acoper? ?n propor?ie de 80 % din economia la factura de energie electric?. Sistemele de panouri fotovoltaice instalate pot fi de 3, 5, 10, 20 sau 100 kWp. Astfel, persoanele fizice care ??i instaleaz? pe case din zone reziden?iale sau cele izolate (f?r? conectare la energia electric? na?ional?), pot alege plata ?n rate pentru o investi?ie ?ncep?nd de la 5000 de lei, pentru un sistem de 1000 W, ce asigur? energia necesar? pentru o caban? sau locuin??. Instalator autorizat ?n cadrul programelor AFM fotovoltaice, Casa Verde, compania ofer? diverse solu?ii prin multiple sisteme de producerea energiei electrice necesar? pentru consumul casnic, dar ?i pentru companii care doresc s? fie independen?i energetic ?i s? devin? prosumatori. Astfel, nu doar c? vor avea costuri mai mici la factura de curent, dar ?i pot livra surplusul produs ?n re?eaua electric? na?ional?, c??tig?nd bani pentru a-?i acoperi investi?ia. Clien?ii interesa?i de o astfel de finan?are sunt consilia?i de speciali?tii E-acumulatori.ro ?n energie regenerabil? primind simul?ri personalizate ale op?iunilor de achizi?ie. ?n func?ie de necesit??ile de consum de energie ?i de specificul loca?iei personale sau de business, se realizeaz? un proiect de fezabilitate, iar clien?i au la dispozi?ie mai multe alternative. Astfel, ei pot alege varianta care se potrive?te cel mai bine nevoilor lor. E-acumulatori.ro este un business de familie, ?nceput ?n 2002 ?i dezvoltat puternic din 2009, din portofoliul c?reia fac parte 30.000 de produse dedicate independen?ei energetice, at?t pentru consumatori individuali, c?t ?i pentru cei industriali. Compania comercializeaz? echipamente de la branduri renumite ca: Panasonic, Enersys, LG, Renusol, Legrand, Eaton etc. * * *Vinul de azi: Primitivo di Manduria Gran Maestro 2018 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Crama Maestro Italiano produce unele dintre cele mai apreciate vinuri ?nc? din 1908. Podgoriile de vi?? de vie sunt situate ?n regiunea Puglia din Italia, o zon? cu o lung? tradi?ie viticol?, vinurile produse aici reflect?nd caracteristicile zonei. Vinul de ast?zi, Primitivo di Manduria, este un vin ro?u intens, cu un buchet bogat ?i complex, care cucere?te ?nc? de la primele note de coac?ze ?i gem de prune, urmate apoi de tentele de cacao, vanilie ?i tabac. Pe palat, vinul dezv?luie taninuri delica?i ?i dulci, cu arome de fructe de p?dure ro?ii, condimente ?i cafea. Se recomand? servirea acestui vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de br?nzeturi, friptur?, v?nat ?i preparate din carne ro?ie. * * *A fost autorizat? ca aliment nou pudra din semin?e de rapi?? par?ial degresate By RO.aliment, February 15, 2021A fost adoptat REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2021/120 AL COMISIEI din 2 februarie 2021, de autorizare a introducerii pe pia?? a pudrei din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. ca aliment nou ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2470 al ComisieiLa 31 decembrie 2018, societatea Avena Nordic Grain Oy a prezentat Comisiei, ?n sensul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, o cerere de introducere pe pia?a Uniunii, ca aliment nou, a pudrei din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. din cultivare cu un con?inut redus de acid erucic ?i de glucozinola?i (00).Solicitantul a cerut ca pudra din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. s? fie utilizat? ?n batoanele de cereale, ?n müsli ?i amestecuri similare de cereale pentru micul dejun, ?n produsele din cereale extrudate pentru micul dejun, ?n gust?ri, altele dec?t chipsurile ?i gust?rile similare, ?n p?ine neagr? f?r? gluten, ?n p?ine ?i chifle cu ingrediente speciale ad?ugate, ?n p?ine ?i chifle multicereale, ?n ?nlocuitorii de carne ?i ?n chiftele cu carne.Solicitantul a propus, de asemenea, ca etichetarea produselor alimentare care con?in pudr? din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. s? permit? persoanelor alergice la mu?tar s? evite consumarea respectivelor produse, deoarece frac?iunea proteic? a pudrei din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. este similar? cu cea a proteinelor din semin?e de rapi?? autorizate ca aliment nou prin Decizia de punere ?n aplicare 2014/424/UE a Comisiei , despre care Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? (denumit? ?n continuare ?autoritatea”) a concluzionat c? un risc de sensibilizare nu poate fi exclus ?i c? sunt susceptibile s? declan?eze reac?ii alergice la persoanele alergice la mu?tar.De asemenea, la 31 decembrie 2018, solicitantul a ?naintat Comisiei o cerere privind protejarea datelor care fac obiectul unui drept de proprietate pentru un studiu clinic interven?ional pe subiec?i umani, de 4 s?pt?m?ni, cu grupuri paralele, controlat, randomizat ?i dublu-orb, cu scopul de a evalua siguran?a ?i tolerabilitatea alimentului nou ?n r?ndul consumatorilor s?n?to?i.La 30 iunie 2020, autoritatea a adoptat un ?Aviz ?tiin?ific privind siguran?a pudrei din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. ca aliment nou ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283” ?n conformitate cu cerin?ele articolului 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283. ?n avizul s?u ?tiin?ific, autoritatea a concluzionat c? pudra din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. este sigur? dac? se respect? condi?iile de utilizare propuse.Cu toate acestea, autoritatea a concluzionat, de asemenea, c? pudra din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. poate declan?a reac?ii alergice la persoanele alergice la mu?tar. Prin urmare, avizul ?tiin?ific respectiv ofer? suficiente motive pentru a stabili c? pudra din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. respect? cerin?ele de autorizare prev?zute la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, atunci c?nd este utilizat? ?n batoanele de cereale, ?n müsli ?i amestecuri similare de cereale pentru micul dejun, ?n produsele din cereale extrudate pentru micul dejun, ?n gust?ri, altele dec?t chipsurile ?i gust?rile similare, ?n p?ine neagr? f?r? gluten, ?n p?ine ?i chifle cu ingrediente speciale ad?ugate, ?n p?ine ?i chifle multicereale, ?n ?nlocuitorii de carne ?i ?n chiftele cu carne ?i cu condi?ia ca etichetarea produselor alimentare care con?in pudr? din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. s? permit? persoanelor alergice la mu?tar s? evite consumarea respectivelor produse.Autoritatea a mai considerat c? ar fi putut ajunge la concluziile sale privind siguran?a pudrei din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. ?n condi?iile de utilizare propuse, f?r? datele despre care solicitantul pretinde c? fac obiectul unor drepturi de proprietate (un studiu clinic interven?ional pe subiec?i umani, de 4 s?pt?m?ni, cu grupuri paralele, controlat, randomizat ?i dublu-orb, cu scopul de a evalua siguran?a ?i tolerabilitatea alimentului nou ?n r?ndul consumatorilor s?n?to?i).Prin urmare, Comisia consider? c? cerin?ele prev?zute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283 nu au fost ?ndeplinite ?i c? protejarea solicitat? a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate incluse ?n cerere nu poate fi acordat?.Prin urmare, este oportun ca autorizarea pudrei din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. ca aliment nou ?i includerea acesteia ?n lista Uniunii care cuprinde alimentele noi autorizate s? con?in? numai informa?iile men?ionate la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283.Pudra este produs? din semin?e par?ial degresate de plante nemodificate genetic de Brassica rapa L. ?i Brassica napus L. din cultivare cu un con?inut redus de acid erucic ?i de glucozinola?i (00), printr-o serie de etape de prelucrare cu scopul de a reduce nivelul de glucozinola?i ?i de fita?i. Orice produs alimentar care con?ine ?pudr? din semin?e de rapi?? par?ial degresate din Brassica rapa L. ?i Brassica napus L.? trebuie s? con?in? men?iunea c? acest ingredient poate provoca reac?ii alergice la consumatorii care sunt alergici la mu?tar ?i la produsele pe baz? de mu?tar. Aceast? men?iune trebuie s? apar? ?n imediata apropiere a listei ingredientelor.Niveluri maxime admise variaz? ?ntre 7g ?i 20 g pe kg, ?n func?ie de categoria specific? de alimente ?n care pudra este inclus? (pentru mai multe informa?ii accesa?i AICI ). * * *”Busuiocul la ghiveci”, vedeta pie?ei europene a ierburilor aromatice proaspete HYPERLINK "" \o "Posts by lantulalimentar" lantulalimentar 2021-02-17 1 Pia?a plantelor aromatice la ghiveci este ?n expansiune ?n Uniunea European?: ?n Germania, unde este ?nregistrat? cea mai mare cerere na?ional? de pe continent, importurile au crescut cu 45% ?n ultimii cinci ani, noteaz? siteul .Busuiocul la ghiveci este cel mai bine v?ndut, ?n procent de 60-75% din totalul ierburilor aromatice proaspete. Din toate soiurile de busuioc verde, cel mai c?utat este busuiocul genovez, cultivat de o companie, cum altfel, din Italia, care produce ?n acela?i timp ?i semin?ele necesare.Franca Castagnoli/SAIS/Ideea cultiv?rii busuiocului ?n ghiveci ?n scop comercial a ap?rut ?n contextul unor cercet?ri pentru ob?inerea de semin?e rezistente la atacurile unei ciuperci, Fusarium oxysporum. Ca material de studiu au fost folosite semin?e de busuioc, iar rezultatele ob?inute ?n laborator i-au ?ncurajat pe produc?tori s? le aplice ?n ferm?. Cu timpul, au creat soiuri ?i hibrizi de busuioc rezistente la boli, dar ?i cu arome puternice, cerute de consumatori. * * *H&P: Rom?nia nu poate rec??tiga competitivitatea economic? f?r? o strategie aliniat? cu Green Deal Lidia Neagu 17 February 2021 F?r? o cre?tere semnificativ? a ritmului de absorb?ie a fondurilor europene, de minimum trei ori fa?? de ritmul actual, ?i f?r? luarea ?n considerare a finan??rii pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe baz? de hidrogen, economia Rom?niei nu va beneficia de ?ansa unei redres?ri sustenabile, precum ?i de energie la pre?uri competitive ?n urm?toarele decenii, avertizeaz? compania de consultan?? Horváth & Partners.? Kurt WeberHorváth & Partners?este una dintre cele mai importante companii interna?ionale, independente, de consultan?? ?n management, prezent? ?i pe pia?a din Rom?nia, ?ncep?nd cu 2005.Reprezentan?ii companiei consider? c? actorii priva?i trebuie implica?i ?n? elaborarea strategiilor de utilizare a fondurilor europene, inclusiv de valorificare a poten?ialului energiilor verzi. Obiectivul ar trebui s? fie m?rirea capacit??ii de absorb?ie pentru ca Rom?nia s? poat? utiliza, ?n propor?ie de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate, prin bugetul multianual de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Na?ional de Redresare ?i Recuperare.Rolul central al energiei verzi a fost subliniat din nou ?n 2020, prin acordul Green Deal, axat pe dezvoltarea unei economii competitive ?i sustenabile, ?n noul context economic afectat de pandemie. Principalele ?inte ale acestuia, p?n? ?n 2030, vizeaz? cre?terea eficien?ei energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% ?i sc?derea emisiilor de gaze cu efect de ser?, cu cel pu?in 55%.?n ultimii ani, Rom?nia a ?nregistrat unul dintre cele mai mari pre?uri ale energiei electrice din Uniunea European? pe pia?a en-gros, av?nd ?n 2018 cel mai ridicat al patrulea pre?, dup? Cipru, Grecia ?i Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceea?i tendin?? s-a p?strat ?i ?n 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, dup? o cre?tere de 16% ?n 2018, ?n condi?iile unei cereri constante. Reprezenta?ii Horváth & Partners consider? c?, dac? lipsa de competitivitate a pre?urilor energiei electrice se p?streaz? pe termen lung, aceasta risc? s? afecteze competitivitatea tuturor industriilor.?Cred c? Rom?nia trebuie s? declare prioritate zero absorb?iei integrale a fondurilor europene avute la dispozi?ie, precum ?i utilizarea acestora ?n domeniile care creeaz? competitivitate pe termen lung. ?ntre priorit??i se afl? digitalizarea ?i energia regenerabil?, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, ?n principal hidrogenul, care ar trebui s? determine pre?uri competitive ale energiei electrice ?n circa un deceniu ?i s? poat? asigura at?t securitatea energetic?, c?t ?i un impuls major pentru economia local?. Tocmai de aceea, este vital ca, ?n cel mai scurt timp, ?ara noastr? s? pun? la punct o Strategie Na?ional? eficace de utilizare a fondurilor europene ?i pa?ii prin care se va asigura absorb?ia integral? a acestora. Nu este doar sarcina autorit??ilor s? ?ntocmeasc? un astfel de program, ci trebuie angrenate ?i companiile, inclusiv cele private, ?ntregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea ?i g?sirea celor mai adecvate r?spunsuri la provoc?rile actuale”, a explicat Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners Rom?nia.Potrivit acestuia,?este nevoie de o implicare a companiilor din toate sectoarele de activitate, cu prec?dere din domenii ca infrastructura energetic?. Aceste sectoare au avut de suferit ?n trecut din cauza lipsei cronice de investi?ii, mai ales ?n zona de generare.?O industrie energetic? dep??it? tehnologic per ansamblul ei, love?te puternic competitivitatea tuturor industriilor care au o pondere semnificativ? a energiei electrice ?n costul de fabricare a produselor. F?r? energie curat?, care s? acopere necesit??ile ?i care s? fie oferit? la pre?uri competitive, lan?ul de valoare al oric?rei economii nu poate determina un avantaj competitiv sustenabil”, a mai punctat Kurt Weber.Hidrogenul verde, o ?ans? pe care Rom?nia nu ar trebui s? o ratezeChiar dac? tehnologiile pe baz? de hidrogen verde nu sunt ?nc? la maturitate, iar ?n prezent hidrogenul produs din combustibili fosili are un cost de 2-3 ori mai mic, ele reprezint? viitorul ?n energie. Strategia la nivel mondial, pe care o urmeaz? at?t Uniunea European? c?t ?i ??ri ca SUA, Japonia, Coreea de Sud sau China, este ca, ?n circa zece ani, hidrogenul verde s? poat? fi produs pe scar? larg? ?i la pre?uri competitive.“Rom?nia trebuie s? se implice ?n tehnologiile care produc ?i utilizeaz? hidrogen ob?inut f?r? emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o pozi?ie ?n cursa tehnologiilor viitorului, pe baz? de energie curat?. Suntem ?n postura ?n care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre pu?inele ??ri cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, ?n combina?ie cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adic? hidrogen f?r? emisii de gaz de ser?”, a ad?ugat reprezentantul Horváth & paniile rom?ne?ti au limit?ri ?n a face transferul tehnologic ?n multe domenii, iar una dintre temele mari ale Green Deal este produc?ia de hidrogen f?r? emisii ?i beneficiile pe care le-ar aduce. Noua Strategie a Hidrogenului ?n UE a fost lansat? ?n iulie 2020 ?i ??i propune ca p?n? ?n 2030 s? majoreze capacitatea de produc?ie a hidrogenului verde de la 6GW, c?t este ?n prezent, la 80GW.?n afar? de contribu?ia masiv? la decarbonizarea proceselor industriale ?i a sectoarelor economice poluante, aceast? strategie poate rezolva stocarea de energie care este esen?ial? pentru dezvoltarea resurselor regenerabile. Investi?iile totale necesare pentru acest proces sunt de ordinul a 220 – 340 miliarde de euro, p?n? ?n 2030.?nc? de la jum?tatea lui 2020,?Horváth & Partners?a lansat o ini?iativ? de ampl? consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din Rom?nia, prin care a discutat cu un num?r semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consider? c? priorit??ile momentului sunt digitalizarea ?i decarbonatarea, al?turi de realinierea strategiilor ?i adaptarea la noi modele de business, care s? r?spund? provoc?rilor actuale.?(…) Trebuie s? ?inem cont c? majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate ?i ??i propun s? aloce miliarde de euro ?n sus?inerea acestora. Astfel, Germania a anun?at alocarea de fonduri ?n valoare de 9 miliarde de euro, iar Fran?a, de 2 miliarde de euro, pentru dezvoltarea tehnologiilor de produc?ie a hidrogenului Danemarca ?i Olanda joac? ?n alt? lig?, cu proiecte care se deruleaz? deja la scar? industrial?. Este ?n mod cert momentul ca Rom?nia s? depun? eforturi substan?iale pentru a ajunge ?n elita tehnologic? a UE, prin adoptarea unei Strategii ?i a unui Plan al Hidrogenului verde, care s? permit? companiilor locale s? concureze cu ?anse egale ?n aceast? curs? tehnologic?, ?n a c?rei coad? nu ne permitem s? r?m?nem”, a conchis Weber. * * *Grow Balance Super Azot 32 – Super-fertilizant bogat ?n azot de la RWA Raiffeisen Agro Rom?nia agrointeligenta.ro - 17 februarie 2021 este unul dintre cei trei macronutrien?i esen?iali pentru agricultur?. Folosit ?n cantit??ile recomandate de produc?tori, acest element contribuie activ la men?inerea metabolismului plantelor. Astfel, culturile au parte de toat? hrana necesar? pentru a ajunge la un nivel de produc?ie ridicat. Tocmai de aceea, programul de fertiliz?ri trebuie bine pus la punct de fermieri, iar alegerea ?ngr???mintelor este vital?.RWA Raiffeisen Agro Rom?nia are ?n portofoliu un produs cu o concentra?ie mare de azot: Grow Balance Super Azot 32. Azot amoniacal 8%, azot nitric 8% ?i azot ureic 16,3% sunt principalele componente ale acestui produs, care se folose?te ?n urm?toarele fenofaze: ? la ?nfr??ire; ? ?nainte de ?nflorire ?i formarea bobului la cereale; ? din faza de 4 frunze p?n? la formarea boabelor la porumb; ? pe toat? perioada de vegeta?ie la celelalte culturi.Super Azot 32 se aplic? foliar, iar recomandarea speciali?tilor de la RWA Raiffeisen Agro Rom?nia este ca stropirea s? se efectueze la temperaturi de p?n? la 25 de grade Celsius ?i cu minimum 3 ore ?nainte de ploaie.Doze recomandate de aplicare Cereale p?ioase, porumb, floarea-soarelui, rapi??, legume: 2-4 l / ha ?n 200-250 l ap? / ha Pomi fructiferi: 4-7 l / ha ?n 1000-1500 l ap? / ha Cum se utilizeaz? Super Azot 32?Se umple recipientul stropitorului cu ap? p?n? la dou? treimi din volum, se porne?te agitatorul ?i se toarn? cantitatea m?surat? de ?ngr???m?nt. Apoi, se completeaz? cu ap?.Produsul trebuie p?strat la o temperatur? cuprins? ?ntre -5 ?i 30 de grade. Mai multe informa?ii despre Super Azot 32 pute?i g?si pe raiffeisen-agro.ro. * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download