Apar-romania.ro



Stiri 11 ianuarie 2021, prima parte Cursul de schimb 11.01.2021 1 EUR4.8709+0.0005+0.01 %1 USD4.0044Vine gerul! ANM: Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie agrointeligenta.ro - 11 ianuarie 2021 Dup? ninsorile abundente urmeaz? zile cu ger! Vremea se va r?ci din 15 ianuarie ?n toata ?ara, iar p?n? ?n 20 ianuarie vor fi episoade de ger, cu temperaturi de minus 12-14 grade, potrivit meteorologilor. Administra?ia Na?ional? de Meteorologie a publicat luni prognoza pentru perioada 11 – 24 ianuarie.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n Banat?n primele zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi ?n jur de 2 grade, iar a celor minime de -4…-2 grade. ?n perioada 15 – 20 ianuarie, vremea va deveni rece, cu temperaturi maxime la nivelul regiunii de -6…-4 grade ?i minime ce vor sc?dea p?n? la valori ?n jur de -12 grade. Dup? acest interval este estimat? o cre?tere de temperatur?, astfel c? valorile maxime vor fi, ?n medie, de 0 grade, iar media regional? a minimelor va oscila ?ntre -8 ?i -5 grade.Temporar se vor semnala precipita?ii ?n perioada 11…15 ianuarie, dar cu o probabilitate ?n cre?tere ?i dup? data de 19 ianuarie.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n Cri?anaLa ?nceputul intervalului de prognoz?, media regional? a temperaturilor maxime va fi de 0…2 grade, iar a celor minime de aproximativ -3…-2 grade, caracteriz?nd un regim termic normal pentru aceast? perioad?. ?ntre 15 ?i 20 ianuarie, vremea se va r?ci accentuat devenind rece, geroas? ?n timpul nop?ilor, cu o medie a temperaturilor maxime ?n jurul valorii de -5 grade ?i minime ce vor prezenta o medie regional? de -15…-13 grade. Procesul de ?nc?lzire estimat pentru finalul celor dou? s?pt?m?ni de prognoz? va ?nsemna o medie a temperaturilor maxime ce se va apropia de 0 grade ?i minime ?n jur de -6 grade.Temporar se vor semnala precipita?ii ?n perioada 11 – 15 ianuarie, dar cu o probabilitatea destul de mare ?i dup? 19 ianuarie.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n Transilvania?n primele 3 zile ale intervalului se vor ?nregistra temperaturi maxime, ?n medie, de 0…1 grad ?i minime ?n jur de -3 grade, cele mai sc?zute valori urm?nd a se ?nregistra ?n zonele depresionare. R?cirea prognozat? pentru perioada 14…20 ianuarie va ?nsemna maxime termice negative ?n toat? regiunea, la o medie ce va oscila ?ntre -8 ?i -4 grade ?i minime sub limita gerului, ?n general, cuprinse ?ntre -18 ?i -10 grade. Apoi, la ?nceputul ultimei decade de ianuarie, vremea va intra ?ntr-un proces de ?nc?lzire, astfel media temperaturilor maxime va fi de aproximativ -2 grade, iar a celor minime se va situa ?ntre -10 ?i -7 grade.Probabilitatea de precipita?ii se va men?ine ridicat? ?n aproape tot intervalul, dar mai ales ?n prima s?pt?m?n? de prognoz? ?i dup? 20 ianuarie.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n Maramure?Temperaturile maxime ?n primele 3 zile ale intervalului de prognoz? vor fi jur de 2 grade, iar minimele u?or negative, la o valoare medie de -3…-2 grade. Ulterior, este prognozat? o r?cirea accentuat? a vremii, care va determina valori medii ale maximelor termice exclusiv negative de aproximativ -8 grade ?n intervalul, 16 – 18 ianuarie, c?nd ?i nop?ile vor fi geroase, cu minime, ce vor sc?dea sub -15 grade. Dup? 20 ianuarie, temperatura va fi ?n cre?tere, astfel ?nc?t media maximelor va ajunge la -2 grade, iar minimele la ninvelul regiunii vor fi de -10…-8 grade.Vor fi precipita?ii pe aproape tot parcursul intervalului de prognoz?, dar cu o probabilitate mai mare p?n? ?n 14 ianuarie ?i la ?nceputul ultimei decade din ianuarie.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n MoldovaP?n? ?n 14 ianuarie, pe fondul nebulozit??ii persistente nu vor fi varia?ii termice semnificative, astfel media valorilor maxime va fi de 0…1 grad, iar minimele vor fi de aproximativ -3 grade. Vremea va deveni rece ?n perioada 15 – 20 ianuarie, geroas? ?n timpul nop?ilor, cu maxime la nivelul regiunii de -8…-4 grade ?i minime, ?n general, ?ntre -15 ?i -10 grade. Ulterior, tendin?a vremii va fi de ?nc?lzire la ?nceputul celei de-a treia decade, c?nd temperaturile vor fi apropiate de cele normale, cu valori medii de -3…-2 grade pentru maxime ?i de -10…-7 grade pentru cele minime.Se vor semnala precipita?ii, local ?nsemnate cantitativ la ?nceputul intervalului, apoi temporar p?n? ?n 15 ianuarie. Ulterior probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai redus?.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n DobrogeaP?n? ?n 14 ianuarie nu se ?ntrev?d varia?ii semnificative ?n evolu?ia temperaturii, astfel media valorilor maxime va fi de 2…4 grade, iar minimele de 0…2 grade ?n primele dou? nop?i, apoi de aproximativ -1 grad. ?i ?n aceast? regiune vremea se va r?ci ?i va deveni rece ?n perioada 15 – 20 ianuarie, c?nd ?n cele mai reci zile, maximele vor fi negative, la o medie de -5…-3 grade, iar minimele vor sc?dea spre -10 grade. Dup? acest interval, este estimat? o ?nc?lzire treptat?, astfel temperaturile se vor apropia de cele normale, cu maxime la nivelul regiunii de 0…2 grade ?i minime ?n jur de -4 grade.Se vor semnala precipita?ii, local ?nsemnate cantitativ ?n primele zile ale intervalului. Ulterior vor mai fi posibile precipita?ii, probabilitatea de apari?ie a acestora fiind mai mare dup? 20 ianuarie.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n Munteania?n primele zile ale intervalului, pe fondul men?inerii nebulozit??ii ?i a precipita?iilor, aplitudinea termic? de la zi la noapte va fi redus?, astfel media regional? a temperaturilor maxime va fi de 1 grad, iar a celor minime de -1…0 grade. Dup? 14 ianuarie, vremea se va r?ci accentuat ?i va deveni rece, geroas? ?n timpul nop?ilor, cu temperaturi maxime, ?n medie de -7…-4 grade ?i minime cuprinse, ?n general, ?ntre -14 ?i -10 grade. Ulterior se va ?nc?lzi treptat, astfel pentru perioada 20 – 24 ianuarie sunt prognozate temperaturi maxime, ?n medie, de 0 grade ?i minime de -8…-6 grade.Se vor semnala precipita?ii, local ?nsemnate cantitativ la ?nceputul s?pt?m?nii. Ulterior vor mai fi posibile precipita?ii, probabilitatea de apari?ie a acestora fiind mai mare dup? 20 ianuarie.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n Oltenia?n primele zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi de 2…3 grade, iar a celor minime de -2…0 grade. Dup? 14 ianuarie, vremea se va r?ci accentuat ?i va deveni rece, cu temperaturi maxime negative ?n toat? regiunea, la valori medii, de -7…-3 grade ?i minime ce vor sc?dea ?n cele mai reci nop?i spre -15…-13 grade. La ?nceputul celei de-a treia decad?, este estimat? o ?nc?lzire treptat? spre valori apropiate de mediile multianuale, astfel temperaturile maxime la nivelul regiunii vor fi ?n jur de 0 grade, iar minimele, ?n general, de -8…-6 grade.Se vor semnala precipita?ii ?n primele dou? zile ale intervalului, apoi probabilitatea de apari?ie a acestora va fi mai redus?, urm?nd s? creasc? dup? 20 ianuarie.Prognoza meteo pentru perioada 11-24 ianuarie ?n zonele de munte?n primele 3 zile ale intervalului se vor ?nregistra temperaturi ?n limite normale, respectiv o medie a valorilor maxime de -5…-3 grade ?i minime ?n jur de -8 grade. ?n perioada 14…20 ianuarie vremea va deveni rece, geroas? mai ales pe timpul nop?ilor ?i dimine?ilor. ?n cele mai reci zile din acest interval, media maximelor pentru ?ntreaga zon? montan? va fi de -12…-10 grade, iar minimele vor fi ?n jur de -18 grade. Dup? acest interval, estimarea indic? o cre?tere treptat? a temperaturii, astfel media maximelor va fi de -6…-4 grade, iar minimele se vor situa ?n jurul valorii de -10 grade.Vor fi precipita?ii pe aproape tot parcursul intervalului de prognoz?, dar cu o probabilitate mai mare p?n? ?n 14 ianuarie ?i dup? 20 ianuarie.Alert? ANM de ninsori abundente! Jude?e sub aten?ionare meteo p?n? m?ine la 14.00 Ramona Dasc?lu 10 ianuarie 2021 Cod galben de ninsori abundente! Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis o aten?ionare cod galben de ninsori abundente, strat de z?pad? consistent ?i intensific?ri ale v?ntului, care intr? ?n vigoare ?ncep?nd din aceast? dup?-amiaz?, ?ncep?nd cu ora 18:00. Fenomenele anun?ate de ANM vor afecta partea de sud a ??rii p?n? m?ine, luni – 11 ianuarie, la ora 14:00. Cod galben de ninsori abundenteInterval de valabilitate: 10 ianuarie, ora 18:00 – 11 ianuarie, ora 14:00Fenomene vizate: ninsori abundente, strat de z?pad? consistent, intensific?ri ale v?ntuluiPotrivit ANM, ?n cursul nop?ii de duminic? spre luni (10/11 ianuarie), ?n sudul Banatului, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, precum ?i ?n Mun?ii Banatului ?i ?n zona Carpa?ilor Meridionali, iar ?n prima parte a zilei de luni (11 ianuarie) mai ales ?n Muntenia ?i zona Carpa?ilor de Curbur? vor predomina ninsorile, moderate ?i ?nsemnate cantitativ ?i se va depune strat consistent de z?pad?, ce va dep??i local 10…20 cm ?i izolat 30…40 cm.V?ntul va avea intensific?ri, cu rafale ?n general de 45…55 km/h ?n regiunile sudice ?i de 60…70 km/h ?n Carpa?ii Meridionali ?i de Curbur?, la altitudini de peste 1700 m, temporar viscolind ninsoarea.De asemenea, ?ncep?nd de ast?zi, de la ora 10:00 ?i p?n? miercuri, 13 ianuarie, ora 10:00, se mai afl? ?n vigoare o informare meteorologic? de precipita?ii mai ales sub form? de ninsoare, ?n general moderate cantitativ, ?n cea mai mare parte a ??rii. ”?n intervalul 10 ianuarie, ora 10:00 – 13 ianuarie, ora 10:00 vor fi perioade ?n care se vor semnala precipita?ii ?n cea mai mare parte a ??rii, iar ?n jum?tatea de sud se vor acumula cantit??i, local de peste 15…30 l/mp. Temporar va ninge ?i se va depune strat de z?pad?, local consistent, iar ?n sudul C?mpiei Rom?ne, B?r?gan ?i Dobrogea vor fi ?i intervale cu lapovi?? ?i ploaie ?i se va forma polei”, arat? ANM. CEA MAI C?LDUROAS? LUN? DECEMBRIE DIN ULTIMII 60 DE ANI. TEMPERATURI ?i PRECIPITA?II ?N FIECARE REGIUNE din ROM?NIA Agroinfo 10 ianuarie 2021 ANUN? OFICIAL AL METEOROLOGILOR. Luna decembrie a anului 2020 a fost cea mai c?lduroas? lun? decembrie din Rom?nia ?n ultimii 60 de ani, iar suma precipita?iilor la nivel na?ional a fost cu aproape 17 litri/mp mai mare dec?t media multianual? a perioadei 1981-2010.CANTIT??I DE PRECIPITA?II C?ZUTE ?N LUNA DECEMBRIE 2020Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a anun?at, la ?nceputul anului 2021, c? suma precipita?iilor la nivel na?ional a fost de 61,6 l/mp ?n decembrie 2020, valoare mai mare dec?t media multianual? a perioadei 1981-2010, interval ?n care media anual? a precipita?iilor a fost de 44,8 l/mp.Precipita?iile c?zute ?n decembrie 2020 au dep??it mediile multianuale ?n aproape toate regiunile ??rii.La nivel regional, media precipita?iilor ?n decembrie 2020, comparativ cu media multianual? a intervalului 1981-2010 a variat astfel:Moldova:- decembrie 2020 - 57,7 l/mp, fa?? de media intervalului 1981-2010 - 29,5 l/mpTransilvania:- decembrie 2020 - 45,9 l/mp, fa?? de media 1981-2010 - 41,4 l/mpMuntenia:- decembrie 2020 - 83,3 l/mp, fa?? de media 1981-2010 - 43,2 l/mpCri?ana: - decembrie 2020 - 55,7 l/mp, fa?? de media 1981-2010 - 62,2 l/mpOltenia:- decembrie 2020 - 81,9 l/mp, fa?? de media 1981-2010 - 54,6 l/mpMaramure?:- decembrie 2020 - 62,2 l/mp, fa?? de media 1981-2010 - 65,1 l/mpBanat: - decembrie 2020 - 51,2 l/mp, fa?? de media 1981-2010 - 57,3 l/mpDobrogea:- decembrie 2020 - 53,1 l/mp, fa?? de media 1981-2010 - 31,8 l/mpLa Bucure?ti, media precipita?iilor ?n decembrie 2020 a fost de 77,5 l/mp, fa?? de media 1981-2010 - 45,5 l/mp.TEMPERATURI ?NREGISTRATE ?N LUNA DECEMBRIE 2020Luna decembrie a anului 2020 a fost cea mai c?lduroas? lun? decembrie din Rom?nia ?n ultimii 60 de ani, abatere? termic? la nivel na?ional fiind de plus 3,7 °C fa?? de media climatologic? a intervalului 1981-2010, urmat? de luna decembrie a anului 1982 (+3,4°C) ?i 2019 (+3.1°C). Acestea sunt top 3 cele mai c?lduroase luni decembrie, din 1961 ?i p?n? ?n prezent.?n decembrie 2020, cea mai mare tempratur? medie lunar??a fost ?nregistrat? ?n Dobrogea, dar ?i ?n celelalte regiuni temperaturile medii au fost pozitive.Temperatura medie lunar? la nivel na?ional a fost de 2,9°C ?n decembrie 2020, valoare mai mare dec?t a perioadei 1981-2010 (-0,8°C).La nivel regional, temperatura medie ?n decembrie comparativ cu norma climatologic? a intervalului 1981-2010 a variat astfel:Moldova:- decembrie 2020: 1,6°C, fa?? de media 1981-2010: -1,2°CTransilvania: - decembrie 2020: 1,8°C, fa?? de media 1981-2010: -2,6°CMuntenia:- decembrie 2020: 3°C, fa?? de media 1981-2010: -0,5°CCri?ana: - decembrie 2020: 4,4°C, fa?? de media 1981-2010: -0,1°COltenia:- decembrie 2020: 2,9°C, fa?? de media 1981-2010: 0,2°CMaramure?:- decembrie 2020: 2,9°C, fa?? de media 1981-2010: -1,4°CBanat: - decembrie 2020: 3,7°C, fa?? de media 1981-2010: 0°CDobrogea:- decembrie 2020: 5,8°C, fa?? de media 1981-2010: 2,2°CLa Bucure?ti, temperatura medie ?n decembrie 2020 a fost de 3,8°C, fa?? de norma climatologic? (1981-2010): 0,1°C. sursa: ANMAPIA si SUBVENTIIAu fost aprobate plafoanele alocate sprijinului cuplat ?n sectorul zootehnic meatmilk 11 ianuarie 2021 MADR informeaz? c? a fost adoptat? Hot?r?rea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, precum ?i pentru stabilirea cuantumului acestora, privind anul de cerere 2020.Valoarea total? a plafoanelor aprobate este de?114.156.810 euro, echivalentul a?556.229.056,7 lei. Fondurile se acord? cresc?torilor de animale ?i sunt repartizate astfel:a) 1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte;b) 13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora;c) 99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;d) 27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de m?tase.Num?rul estimat de beneficiari vizat de prezentul act normativ este de 18.845, iar sprijinul va fi acordat pentru un efectiv de circa 343.122 capete din care: 261.702 vaci de lapte, 70.942 taurine din rase de carne ?i 10.478 bivoli?e.Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic se calculeaz? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?.Resursele financiare se asigur? de la bugetul de stat, ?n limita sumelor aprobate cu aceast? destina?ie Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pentru anii 2020 ?i 2021.Pl??ile pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic se fac ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2020 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2020.P?n? la 1 februarie 2021 se depun la APIA cererile pentru subven?ia la motorina utilizat? ?n trimestrul IV din 2020 Revista Fermierului Vineri, 08 Ianuarie 2021 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? poten?ialii beneficiari c? p?n? la data de 1 februarie 2021 inclusiv, se depun Cererile de plat? pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantit??ile de motorin? achizi?ionate ?i utilizate ?n agricultur?, aferente perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2020 (trimestrul IV al anului 2020).Ajutorul de stat se acord? sub form? de rambursare a diferen?ei dintre rata accizei standard ?i rata accizei reduse (stabilit? la 21 euro/1.000 litri) pentru motorina utilizat? la efectuarea lucr?rilor mecanizate ?n agricultur? a c?rui valoare unitar? este de 1,5258 lei/litru.Pentru sectorul vegetal, cererile de plat? pentru rambursare se depun ?nso?ite de urm?toarele documente: a) documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produs?, dup? caz; b) situa?ia centralizatoare a cantit??ilor de motorin? utilizate la lucr?ri mecanizate, aferente perioadei pentru care solicit? acordarea ajutorul de stat prin rambursare, ?ntocmit? conform modelului prev?zut ?n anexa nr. 9; c) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cump?rare a motorinei emise de v?nz?tor pe numele solicitan?ilor; d) copie a documentelor de identitate ?i/sau a documentelor de ?nregistrare, ?n cazul ?n care au intervenit modific?ri fa?? de cererea de acord pentru finan?are; e) adeverin?? ?n original de la Registrul agricol, cu suprafe?ele aflate ?n exploatare, ?n cazul ?n care au intervenit modific?ri fa?? de cererea de acord pentru finan?are; f) adeverin?? ?n original de la Direc?ia pentru Agricultur? Jude?ean?, pentru suprafe?ele plantate cu vie nobil?, ?n cazul ?n care au intervenit modific?ri fa?? de cererea de acord pentru finan?are.Pentru sectorul zootehnic, cererile de plat? pentru rambursare se depun ?nso?ite de urm?toarele documente: a) situa?ia centralizatoare a cantit??ilor de motorin? utilizate pentru sectorul zootehnic, aferent? perioadei pentru care solicit? acordarea ajutorul de stat prin rambursare, ?ntocmit? conform modelului prev?zut ?n anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare; b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cump?rare a motorinei emise de v?nz?tor pe numele solicitan?ilor; c) situa?ia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, ?ntocmit? de beneficiar ?i vizat? de medicul ?mputernicit de liber? practic?, dup? caz, ?ntocmit? conform modelului prev?zut ?n anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare; d) copie de pe cererea depus? de c?tre apicultori la consiliul local ?n vederea asigur?rii acestora de vetre de stupin? temporare sau permanente; e) copie a documentelor de identitate ?i/sau a documentelor de ?nregistrare, ?n cazul ?n care au intervenit modific?ri fa?? de cererea de acord pentru finan?are.Pentru sectorul ?mbun?t??iri funciare, cererile de plat? pentru rambursare se depun ?nso?ite de urm?toarele documente: a) situa?ia centralizatoare a cantit??ilor de motorin? utilizate pentru iriga?ii, aferent? perioadei pentru care solicit? acordarea ajutorul de stat prin rambursare, ?ntocmit? conform modelului prev?zut ?n anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare; b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cump?rare a motorinei emise de v?nz?tor pe numele solicitan?ilor; c) situa?ia centralizatoare a cantit??ilor de ap? pentru iriga?ii, ?ntocmit? conform modelului prev?zut ?n anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare; d) copie a facturilor de ap? din care s? reias? volumul de ap? consumat de c?tre beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de ap? livrat pentru iriga?ii, ?ntocmit de c?tre orice furnizor de ap? de iriga?ii; e) situa?ia suprafe?elor irigate, pe structuri de culturi, aferent? perioadei pentru care se solicit? ajutorul de stat; f) copie a documentelor de identitate ?i/sau a documentelor de ?nregistrare, ?n cazul ?n care au intervenit modific?ri fa?? de cererea de acord pentru finan?are; g) dovad? cont trezorerie dac? au intervenit modificari ale coordonatelor bancare fa?? de cererea ini?ial?.Cererile se depun la Centrele Jude?ene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucure?ti, de c?tre administrator/reprezentantul legal sau ?mputernicitul acestuia, caz ?n care ?mputernicirea este emis? de c?tre administratorul/reprezentantul legal ?i este ?nso?it? de copia actului de identitate al persoanei ?mputernicite.Toate documentele depuse ?n copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de c?tre solicitantul sprijinului, ?nsu?ite prin semnatur? ?i vor purta sintagma ?conform cu originalul”.TERMEN LIMIT? 19 FEBRUARIE 2021: SUBVEN?II APIA PE HECTAR ?I PE CAP DE ANIMAL PENTRU 2021! Agroinfo 04 ianuarie 2021 PL??I DIRECTE APIA 2021! Rom?nia trebuie s? notifice Comisia European? p?n? la data de 19 februarie 2021 cu privire la pl??ile directe acordate fermierilor ?i cresc?torilor de animale pentru anul 2021, la valoarea acestor pl??i, reducerea pl??ilor, convergen?a pl??ilor.Noile prevederi sunt incluse ?n? REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ?I AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispozi?ii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural? (FEADR) ?i din Fondul european de garantare agricol? (FEGA) ?n anii 2021 ?i 2022 ?i de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 ?i (UE) nr. 1307/2013 ?n ceea ce prive?te resursele ?i aplicarea regulamentelor respective ?n anii 2021 ?i 2022 ?i a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 ?n ceea ce prive?te resursele ?i repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 ?i 2022.Modific?ri ?n Regulamentul 1.307 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind pl??ile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin ?n cadrul politicii agricole comune!Reducerea pl??ilor directe: Art. 11, Regulamentul 1.307: Statele membre reduc cuantumul pl??ilor directe care urmeaz? s? fie acordate unui fermier ?ntr-un anumit an calendaristic cu cel pu?in 5 % pentru partea din sum? care dep??e?te 150 000 EUR.?nainte de aplicare, statele membre pot deduce salariile legate de o activitate agricol? pl?tite efectiv ?i declarate de fermier ?n anul calendaristic precedent, inclusiv impozite ?i contribu?ii sociale aferente ocup?rii for?ei de munc?, din cuantumul pl??ilor directe care urmeaz? s? fie acordate fermierului ?n temeiul titlului III capitolul 1 ?ntr-un anumit an calendaristic. ?n cazul ?n care nu exist? date disponibile privind salariile pl?tite efectiv ?i declarate de fermier ?n anul calendaristic precedent, se utilizeaz? cele mai recente date disponibile.Atunci c?nd un stat membru decide s? acorde fermierilor o plat? redistributiv? ?i s? utilizeze peste 5 % din plafonul na?ional anual ?n acest scop, acesta poate decide s? nu aplice prezentul articol.Atunci c?nd un stat membru decide s? acorde fermierilor o plat? redistributiv? ?i aplicarea limitelor maxime ?l ?mpiedic? s? utilizeze peste 5 % din plafonul na?ional anual, statul membru ?n cauz? poate decide s? nu aplice prezentul articol.Niciun avantaj ob?inut prin evitarea reducerilor pl??ii nu este acordat fermierilor ?n privin?a c?rora s-a stabilit c? au creat ?n mod artificial, dup? 18 octombrie 2011, condi?iile de evitare a efectelor prezentului articol.?n cazul unei persoane juridice sau al unui grup de persoane fizice sau juridice, statele membre pot aplica reducerea men?ionat? la nivelul membrilor respectivelor persoane juridice sau grupuri atunci c?nd dreptul na?ional prevede ca fiecare membru s? ??i asume drepturi ?i obliga?ii comparabile cu cele ale fermierilor individuali care au statutul de ?ef al exploata?iei, ?n special ?n ceea ce prive?te statutul lor economic, social ?i fiscal, cu condi?ia s? fi contribuit la consolidarea structurilor agricole ale persoanelor juridice sau ale grupurilor ?n cauz?.Despre toate aceste decizii cu privire la reducerea pl??ilor directe, Rom?nia trebuie s? notifice Comisia European? p?n? la data de 19 februarie 2021, pentru anul 2021 ?i p?n? la 1 august 2021 pentru pl??ile aferente anului 2022: ?Statele membre notific? Comisiei deciziile luate ?n conformitate cu prezentul articol, precum ?i orice produs estimat al reducerilor, p?n? la data de 19 februarie 2021 pentru anul 2021 ?i p?n? la data de 1 august 2021 pentru anul 2022.”De asemenea, valoarea drepturilor la plat? ale fermierilor ?i convergen?a pl??ilor, calculul valorii unitare trebuie notificate Comisiei p?n? la data de 19 februarie 2021, pentru pl??ile directe, subven?iile, aferente anului 2021. Articolul 25. Valoarea drepturilor la plat? ?i convergen??. Regulament 1.307/2013: Statele membre calculeaz? valoarea unitar? a drepturilor la plat? ?mp?r?ind un procent fix din plafonul na?ional. Prin derogare de la metoda de calcul men?ionat?, statele membre pot decide s? diferen?ieze valoarea drepturilor la plat?, excluz?ndu-le pe cele alocate din rezerva na?ional? sau din rezervele regionale ?n 2015, pentru fiecare an relevant, pe baza valorii lor unitare ini?iale.?ncep?nd cu anul de cerere 2019 cel t?rziu, toate drepturile la plat? dintr-un stat membru sau, c?nd se aplic? articolul 23, dintr-o regiune, au o valoare unitar? uniform?.Alt? notificare pe care Rom?nia trebuie s? o fac? la Comisia European? p?n? la data de 19 februarie 2021 prive?te contractele de arend?. Art. 28. Profit nea?teptat. Regulamentul 1.307/2013: ?n sensul articolului 25 alineatele (4)-(7) ?i al articolului 26, un stat membru poate s? prevad?, pe baza unor criterii obiective, c?, ?n caz de v?nzare, de acordare sau de expirare, ?n ?ntregime sau par?ial, a unui contract de arendare a unor suprafe?e agricole dup? data stabilit? ?n temeiul articolului 35 sau al articolului 124 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 ?i ?naintea datei stabilite ?n temeiul articolului 33 alineatul (1) din prezentul regulament, majorarea sau o parte din majorarea valorii drepturilor la plat? care ar urma s? fie alocate fermierului ?n cauz? este restituit? ?n rezerva na?ional? sau ?n rezervele regionale, dac? majorarea ar duce la ob?inerea unui profit nea?teptat pentru fermierul ?n cauz?.Criteriile obiective respective sunt stabilite astfel ?nc?t s? se asigure tratamentul egal al fermierilor ?i s? se evite denaturarea pie?ei ?i a concuren?ei ?i includ cel pu?in urm?toarele:(a) o durat? minim? a arendei; ?i(b) propor?ia din plata primit? care este restituit? ?n rezerva na?ional? sau ?n rezervele regionale.AFIR si FINANTARI Prefinan?area european? pentru proiectele din Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? va fi pus? la dispozi?ia statelor membre p?n? ?n vara acestui an, transmite Ministerul Finan?elor ? 8 Ianuarie 2021 Comisia European? estimeaz? c? prefinan?area pentru proiectele din Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? va putea fi pus? la dispozi?ia statelor membre p?n? ?n vara acestui an, ?n func?ie de evolu?iile ?i eforturile acestora de a finaliza planurile na?ionale, informeaz? Ministerul Finan?elor printr-un comunicat.Ministrul Finan?elor, Alexandru Nazare, a avut vineri o videoconferin?? cu Johannes Hahn, comisarul european pentru buget ?i administra?ie, ?n contextul adopt?rii legisla?iei orizontale aferente acordului asupra Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 ?i pachetului de redresare Next Generation EU (NGEU), agreat ?n cadrul Consiliului UE ?n 17 decembrie. Din acela?i pachet face parte ?i Decizia privind resursele proprii ale Uniunii Europene (ORD) pentru perioada 2021-2027, care va trebui ratificat? de statele membre, potrivit propriilor prevederi constitu?ionale, pentru a permite accesarea fondurilor aferente instrumentului NGEU.??n cadrul discu?iilor, comisarul Hahn a oferit mai multe detalii privind data c?nd statele membre ar putea primi prefinan?area aferent? proiectelor din Planul National de Redresare ?i Rezilien??. Comisia European? estimeaz? c? prefinan?area va putea fi pus? la dispozi?ia statelor membre p?n? ?n vara acestui an, ?n func?ie de evolu?iile ?i eforturile statelor membre de a finaliza planurile na?ionale. Conform acordului agreat ?ntre Consiliul UE ?i Parlamentul European, prefinan?area reprezint? 13% din anvelopa financiar? disponibil? pentru fiecare stat”, se men?ioneaz? ?n comunicat.Totodat?, ?n cadrul discu?iilor a fost dezb?tut ?i aspectul privind ocuparea posturilor din cadrul institu?iilor europene, conform criteriului geografic, la nivel de top ?i middle management. Comisarul Hahn l-a asigurat pe ministrul Finan?elor de sprijinul s?u ?n acest demers.Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, aspecte privind calendarul ?i principalele elemente ale noilor propuneri de resurse proprii, pe care Comisia European? inten?ioneaz? s? le prezinte p?n? ?n iunie 2021.Ministrul Finan?elor, Alexandru Nazare, a subliniat c?, pentru Rom?nia, ?n contextul actual, este esen?ial ca orice propunere de nou? resurs? proprie s? asigure o povar? echitabil? ?ntre statele membre, pe baza nivelului de dezvoltare al acestora.?Ambele p?r?i au apreciat c? elementul crucial este asigurarea unor fluxuri financiare constante, care s? asigure o bun? implementare a pachetului de redresare. Cei doi oficiali au agreat o ?nt?lnire ?n luna februarie la Bruxelles”, relateaz? Agerpres.Datorii ?terse de ANAF la ?nceput de an. Cui i se aplic? facilitatea fiscala Roxana Dobre - 11 ianuarie 2021 Datorii ?terse de ANF la ?nceput de an calendaristic. Agen?ia Na?ional? de Administrare Fiscal? (ANAF) a decis s? anuleze ?n mod automat, f?r? vreo cerere sau document depus de contribuabili, datoriile mai multor categorii de rom?ni printre care ?i fermieri. Este vorba despre crean?ele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate ?n sold la data de 31 decembrie a anului 2020, mai mici de 40 lei.”Crean?ele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate ?n sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anuleaz?. Plafonul se aplic? totalului crean?elor fiscale datorate ?i neachitate de debitori”, conform alin. (5) art.266 din Codul de Procedur? Fiscal?.Exist? ?i o excep?ie care se refer? la crean?ele fiscale administrate de organul fiscal local, care poate, prin hot?r?re, s? creasc? plafonul crean?elor fiscale care pot fi anulate. Conform unui comunicat al ANAF, companiile care au acumulat datorii mari ?n perioada de pandemie, vor putea s?-?i ree?aloneze pl??ile conform unui calendar.?n luna decembrie 2020, ANAF spunea c? firmele cu datorii acumulate vor putea apela la o cerere de e?alonare a datoriilor. Astfel, din momentul ?n care este aprobat? cererea, compania va avea un termen de 12 luni s? pl?teasc? integral datoria.”Contribuabilii persoane fizice ?i juridice puteau accesa e?alonarea la plata simplificat?: pe o perioada de cel mult 12 luni, pentru obliga?iile fiscale principale ?i accesorii datorate dup? data declar?rii st?rii de urgen??.Pentru a accesa e?alonarea la plata simplificata firmele trebuiau s? ?ndeplineasc?, cumulativ, urm?toarele condi?ii:a) s? fi depus o cerere p?n? la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sanc?iunea dec?derii. La cerere, se putea anexa graficul de e?alonare cuprinz?nd cuantumul propus al ratelor de e?alonare;b) s? nu fi ?nregistrat obliga?ii fiscale restante la data declar?rii st?rii de urgen??”, arat? OUG 181/2020.Noul formular: TAXE pe SALARIILE DIN AGRICULTUR?!Agroinfo : 10 ianuarie 2021 ANUN? MINISTRUL ECONOMIEI. Ministrul Economiei, Claudiu N?sui, vrea eliminarea impozitului pe salariul minim, iar primul domeniu ?n care ar putea fi aplicat? aceast? m?sur? este agricultura, unde sunt ?i?"salarii mici ?i evaziune fiscal? foarte mare". De c?nd ar putea fi aplicat? aceast? m?sur?.Impozitul zero pe salariul minim este cea mai bun? m?sur? pe care o putem face s? combatem cea mai mare problem? a Rom?niei, ?i anume s?r?cia. E o m?sur? absolut realizabil?, dac? avem dorin?? politic? s? o facem. ?n programul de guvernare ?ncepem s? facem asta din 2022 ?ntr-un domeniu anume. Nu v? ascund c? sper ?i cred c? acesta va fi agricultura, pentru c? ?n agricultur? sunt ?i salarii mici ?i evaziune fiscal? foarte mare. O m?sur? ?zero taxe” elimin? aceast? evaziune, pentru c? o face nerentabil?. De ce s? te mai ascunzi, s? nu pl?te?ti totul prin banc?, dac? oricum nu mai exist? povar? fiscala mare. Povara fiscal? este cea care ?ncurajeaz?, de fapt, evaziunea fiscal?, a declarat N?sui, la Antena 3.La finalul lunii noiembrie 2020, deputatul USR Claudiu N?sui declara c??m?sura ?zero taxe pe salariul minim”, inclus? ?n programul de guvernare al USR PLUS,?ar urma s? fie implementat? gradual, pe parcursul a cinci ani, ?i va viza ?n primul r?nd clasele sociale ?n care sunt cele mai mici salarii, noteaz? Agerpres.O familie din Rom?nia c??tig?, ?n medie, 5.300 lei pe lun?. Or??enii primesc cu 1.000 de lei ?n plus fa?? de cei din zona rural?. Pe ce cheltuiesc rom?nii banii InCont.ro, 11 ianuarie 2021 09:52Veniturile totale medii lunare ale popula?iei pe o gospod?rie au fost de 5.302 lei ?n al treilea trimestru din anul trecut, iar cheltuielile totale au ajuns, ?n medie, la 4.444 de lei lunar/gospod?rie, reprezent?nd 83,8% din nivelul veniturilor totale, arat? datele Institutului Na?ional de Statistic? (INS), publicate luni. La nivelul fiec?rei gospod?rii din Rom?nia, venitul total mediu lunar a fost de 2.068 lei pe persoan?, iar cheltuiala medie total? s-a ridicat la 1.733 lei/persoan?.?n mediul urban, veniturile medii lunare pe persoan? au fost de 2.508,89 lei, iar ?n mediul rural de 1.551,56 de lei.Potrivit INS, veniturile b?ne?ti au fost, ?n medie, de 4.961 lei lunar pe gospod?rie (1.934 lei pe persoan?), iar veniturile ?n natur? de 341 lei lunar pe gospod?rie (133 lei pe persoan?). ?n mediul urban, veniturile b?ne?ti au reprezentat 96,3% din veniturile totale, iar ?n mediul rural 88,4%.Salariile ?i celelalte venituri asociate lor au format cea mai important? surs? de venituri (68,9% din veniturile totale ale gospod?riilor).La formarea veniturilor totale ale gospod?riilor au contribuit, de asemenea, veniturile din presta?ii sociale (18,9%), veniturile din activit??i neagricole independente (2,1%), veniturile din agricultur? (1,9%), cele din proprietate ?i v?nzarea de active din patrimoniul gospod?riei (1,1%), precum ?i veniturile ?n natur? (6,4%), ?n principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,3%).Potrivit INS, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii a fost de 2,4% la nivel urban ?i de 10,9% din veniturile totale la nivel rural.Cei mai mul?i bani se duc pe m?ncare ?i taxe la statINS precizeaz? c? mediul de reziden?? influen?eaz? diferen?ele de nivel ?i, mai ales, de structur? ?ntre veniturile gospod?riilor dintre mediul urban ?i mediul rural.De asemenea, principalele destina?ii ale cheltuielilor efectuate de gospod?rii sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii ?i transferurile c?tre administra?ia public? ?i privat? ?i c?tre bugetele asigur?rilor sociale sub forma impozitelor, contribu?iilor, cotiza?iilor, precum ?i acoperirea unor nevoi legate de produc?ia gospod?riei (hrana animalelor ?i p?s?rilor, plata muncii pentru produc?ia gospod?riei, produse pentru ?ns?m?n?at, servicii veterinare etc.).Cheltuielile pentru investi?ii destinate pentru cump?rarea sau construc?ia de locuin?e, cump?rarea de terenuri ?i echipament necesar produc?iei gospod?riei, cump?rarea de ac?iuni etc. de?in o pondere mic? ?n cheltuielile totale ale gospod?riilor popula?iei (doar 0,7%).INS precizeaz? c? mediul de reziden?? determin? unele particularit??i ?n ceea ce prive?te m?rimea ?i structura cheltuielilor totale de consum.Conform clasific?rii standard pe destina?ii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare ?i b?uturile nealcoolice au de?inut ?n trimestrul III 2020, ?n medie, 33,5% din consumul gospod?riilor.Pe locul II ?n structura cheltuielilor se afl? cele cu locuin?a, apa, electricitatea, gaze ?i al?i combustibili, respectiv 14,6%, iar b?uturile alcoolice ?i tutunul, cu 8,6%, pe locul trei. Studiu: 40 % consumatori au cheltuit mai pu?in de S?rb?tori, dec?t anul trecut meatmilk 11 ianuarie 2021 Aproximativ patru din zece consumatori (38%) au cheltuit mai pu?in de Cr?ciun dec?t anul trecut ?n contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte 2020 Holiday Retail Survey. Studiul subliniaz? c? anxietatea legat? de problemele financiare a schimbat atitudinea consumatorilorfa?? de cump?r?turile de s?rb?tori, principalele motive pentru precau?ia lor fiind instabilitatea economic? (50%) ?i planurile de a economisi (40%). Studiul a fost realizat ?n r?ndul apeste 4.000 de consumatori din SUA ?i ofer? informa?ii despre modul ?n care pandemia influen?eaz? perioada s?rb?torilor.C?l?toriile ?i experien?ele sunt elementele la care au renun?at cei mai mul?i dintreconsumatori de s?rb?tori, 34% dintre ace?tia investind mai pu?in dec?t anul trecut ?n activit??i de socializare ?n afara locuin?ei. Cardurile cadou au fost preferatele consumatorilor (48%), urmate de articolele vestimentare (43%) ?i de jocuri ?i juc?rii (40%). La polul opus, bijuteriile, juc?riile pentru animalele de companie, obiectele de decor ?i accesoriile (24%) au fost ultimele pe lista op?iunilor ?n materie de cadouri pentru s?rb?torile din acest an. Pe m?sur? ce restric?iile instituite ?n contextul crizei globale de s?n?tate devin mai stricte ?n timpul s?rb?torilor de iarn?, consumatorii au petrecut aceast? perioad? aproape de cas? ?i s? se delecteze cu b?uturi (33%) ?i alimente (30%),acestea fiind primele cump?r?turi pe care responden?ii le-au f?cut pentru ei de s?rb?tori.Fie c? au f?cut cump?r?turi pentru al?ii sau pentru ei ?n?i?i, consumatorii au preferat mediul on-line, deoarece au putut evita aglomera?ia (65%), le este mai u?ors? comande de acas? (64%) ?i pot beneficia de transport gratuit (60%). Jum?tate dintre ace?tia(51%) sunt anxio?i atunci c?nd vine vorba de efectuarea cump?r?turilor ?n magazinele fizice ?n timpul s?rb?torilor din cauza pandemiei de COVID-19 ?i 49% dintre e iau declarat c? ??i vor relua comportamentul de cump?r?turi de dinaintea pandemiei numai atunci c?nd va fi disponibil un vaccin. Pe l?ng? mediul on-line, consumatorii au preferat variantele comode de a face cump?r?turi, 69% dintre responden?i men?ion?nd c? au ales magazinele care se afl? ?n proximitatea re?edin?ei lor.?La nivel global, ?n ultimele luni consumatorii au resim?it un nivel ridicat de anxietate ?i sunt preocupa?i de situa?ialor financiar?. Pe m?sur? ce pandemia se prelunge?te, ei ?nclin? spre un comportament prudent legat de cheltuielile de Cr?ciun. Aceast? atitudine este valabil? ?i ?n Rom?nia, de?i consumul a crescut cu mai mult de 4% ?n luna octombrie, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, ?n principal datorit? produselor nealimentare, potrivit datelor Institutului Na?ional de Statistic?. De asemenea, este de men?ionat c? noile obiceiuri de consum au devenit o surs? de cre?tere pentru comercian?i anul acesta, deoarece unele bugete rezervate c?ndva pentru c?l?torii au fost redirec?ionate acum c?tre ace?tia”, a declarat Oana Buh?escu, Director Audit, Deloitte Rom?nia, ?i lider al industriei de retail.?n baza analizei comportamentului din timpul sezonului de s?rb?tori, au fost identificate patru profiluri diferite de cump?r?tori, concluzioneaz? studiul. Cump?r?torii festivi (27%), dornici s? ia cadouri pentru al?ii ?i mai pu?in pentru ei ?n?i?i, ?i cump?r?torii eficien?i (24%), care v?d cump?r?turile ca pe o ?ndatorire ?i iau ?n considerare cel mult patru magazine, sunt profilurile predominante. Urm?toarele dou? profiluri identificate sunt cel al cump?r?torului responsabil(18%),care este dispus s? pl?teasc? mai mult pentru produse durabile ?i prefer? s? cumpere de la comercian?ii locali dec?t de la lan?urile na?ionale de retail, ?i v?n?torul de oferte (16%), care inten?ioneaz? s? alocemai mult de o lun? pentru cump?r?turile de s?rb?tori ?i a?teapt? reducerile din aceast? perioad?pentru a cump?ra articole costisitoare pentru el sau pentru cas?.Mai multe detalii despre Deloitte 2020 Holiday Retail Survey sunt disponibile aici. ?n plus, rezultatele chestionarelor aplicate de Deloitte pe LinkedIn privind tendin?ele comportamentului consumatorilor rom?ni ?n perioada s?rb?torilor de iarn? pot fi consultate aici.Importurile de alimente, cre?tere de peste 6% dup? primele 11 luni ale anului trecut 11 Jan 2021 | de Simona PopaDe?i datele Institutului Na?ional de Statistic? arat? c? Rom?nia a importat mai pu?ine bunuri ?n perioada ianuarie – noiembrie fa?? de perioada similar? a anului trecut, sc?derea ?nregistrat? ?n primele 11 luni ale anului trecut fiind de 7,7%, trendul de sc?dere nu se men?ine ?i c?nd vine vorba despre alimente, b?uturi ?i tutun.Concret, ?n cazul alimentelor ?i animalelor vii, datele INS arat? un avans al importurilor de 6,1% ?n perioada analizat?, p?n? la valoarea de 6,49 miliarde de euro, ceea ce ?nseamn? o pondere de 8,8% din totalul m?rfurilor importate.?n privin?a b?uturilor ?i tutunului ?ns?, la finalul lunii noiembrie evolu?ia a fost una mult mai modest?. Companiile din Rom?nia au importat m?rfuri din aceast? categorie ?n valoare total? de 672 de milioane de euro, cu 0,4% peste nivelul ?nregistrat ?n perioada similar? a anului trecut. Chiar ?i ?n aceste condi?ii, acest segment continu? s? reprezinte 0,9% din totalul importurilor realizate ?n intervalul ianuarie – noiembrie 2020.Dac? vorbim despre exporturi de alimente ?i animale vii, primele 11 luni ale acestui an au venit cu modific?ri semnificative fa?? de perioada similar? din 2019, valoarea cumulat? a m?rfurilor v?ndute peste hotare fiind de 3,97 de miliarde de euro, ceea ce reprezint? o sc?dere de 9,6%. ?n cazul b?uturilor se men?in ?ns? cre?terile procentuale mari (+39,4%), de?i valoare cumulat? abia dep??e?te 1,43 miliarde de euro, ceea ce ?nseamn? c?, ?n ponderea total? a exporturilor, acest segment reprezint? doar 2,5%, potrivit datelor INS.Cumulat, ?n perioada ianuarie – noiembrie 2020, exporturile au ?nsumat 57,1 de miliarde de euro, ?n timp ce importurile au ajuns la valoarea total? de 73,5 miliarde de euro. ?n aceste condi?ii, dup? primele 11 luni din acest an, deficitul balan?ei comerciale a fost de 16,43 miliarde de euro, cu peste 908 milioane de euro peste nivelul ?nregistrat ?n primele 11 luni ale anului trecut.V?nz?rile de alimente, b?uturi ?i tutun, +5,7% la 11 luni 07 Jan 2021 | de Alina DragomirComer?ul cu alimente, b?uturi ?i tutun a ?nregistrat ?n primele unsprezece luni ale anului trecut o cre?tere de 5,7% ?n func?ie de sezonalitate ?i num?rul de zile lucr?toare comparativ cu aceea?i perioad? a anului 2019, ?n timp ce v?nz?rile brute s-au majorat cu 5,3%, potrivit datelor comunicate de Institutul Na?ional de Statistic?.?n luna noiembrie a anului trecut, v?nz?rile brute de alimente ?i b?uturi au raportat o cre?tere de 1,9% prin compara?ie cu luna noiembrie a lui 2019, ?n timp ce v?nz?rile raportate ?n func?ie de sezonalitate ?i num?rul de zile lucr?toare au ?nregistrat un avans de 4,6%, mai arat? datele INS.Fa?? de luna octombrie a anului trecut, v?nz?rile au ?nregistrat ?n luna noiembrie o sc?dere de 2,2% ca serie brut? ?i un declin de 0,3% ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i sezonalitate.Per ansamblu, comer?ul cu am?nuntul, cu excep?ia v?nz?rilor de autovehicule, s-a majorat ?n intervalul ianuarie-noiembrie 2020 cu 2,1% ca serie brut? ?i cu 2,2% ajustat sezonier.……………………….LEGISLATIVProiecte de acte normative Luni, 11 Ianuarie 2021 modificarea ?i completarea anexelor nr. 1 ?i nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 1.529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condi?iile de punere ?n aplicare a m?surii de promovare a vinurilor, eligibil? pentru finan?are ?n cadrul Programului na?ional de sprijin ?n sectorul vitivinicol 2019-2023, ?i pentru aprobarea modelului de contract privind punerea ?n aplicare a programelor de promovare a vinurilor.?Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail:?politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) ………………….INTERNECINE LUCREAZ? P?M?NTUL ROM?NIEI! FERME MICI versus FERME MARI Agroinfo 11 ianuarie 2021 STATISTICI OFICIALE. Cum se ?mparte suprafa?a agricol? utilizat? ?n Rom?nia ?ntre fermele de subzisten??, fermele mici, medii ?i mari.?n anul 2016, Rom?nia avea 3.422.030 exploata?ii agricole (cu 11,3% mai pu?ine fa?? de anul 2010), reprezent?nd 32,7% din totalul exploata?iilor agricole din UE28, arat? datele cuprinse ?n analiza SWOT, pe baza c?rora Ministerul Agriculturii va elabora Programul Na?ional Strategic pentru perioada 2021-2027.?n ceea ce prive?te structura pe categorii a exploata?iilor agricole, din analiza datelor statistice constat?m c? se p?streaz? caracterul de polarizare a agriculturii din Rom?nia, se arat? ?n documentul oficial al MADR.92% DIN EXPLOATA?II AU SUB 5 HADatele citate de MADR relev? c?, ?n anul 2016, exploata?iile mai mici de 5 ha, ?n num?r de 3,14 milioane, reprezintau 91,8% din totalul exploata?iilor (3.422.030) ?i utilizau 28,7% din SAU (suprafa?a agricol? utilizat?) total?.72% DIN EXPLOATA?II AU SUB 2 HA ?i LUCREAZ? 1,53 MILIOANE HADintre acestea, 2.480.770 de exploata?ii, adic? 72% din totalul exploata?iilor ?nregistrate ?n 2016, aveau mai pu?in de 2 ha. ?n mare m?sur?, terenul agricol utilizat de acestea era ?n proprietate ?i era exploatat ?n vederea ob?inerii de bunuri pentru consumul propriu, f?r? a fi desf??urat? activitate economic? orientat? c?tre pia??, se mai arat? ?n documentul MADR. Cu alte cuvinte, exploata?ii de subzisten??. Aceste exploata?ii mai mici de 2 ha utilizau, ?n total, 1,53 mil. ha, reprezent?nd 12,24% din SAU.?n categoria exploata?iilor de 2-5 ha se reg?seau, ?n 2016, 660.000 de exploata?ii, care lucrau peste 2 milioane ha.FERME PESTE 5 HAAnaliza datelor privind fermele peste 5 ha, pentru anul 2016, arat? urm?toarele:?n categoria de ferme cu dimensiunea de 5-50 ha erau 262.930 ferme (7,7% din totalul exploata?iilor) care exploatau 20,2% din SAU (suprafa?a agricol? utilizat?);?n categoria 50-100 ha erau 6.010 ferme (0,17% din totalul exploata?iilor) care lucrau 3,3% din SAU;?n categoria peste 100 ha erau 12.310 ferme (0,36% din totalul exploata?iilor), iar acestea exploatau 48% din SAU total?.Suprafa?a agricol? utilizat? (SAU) ?nregistrat? ?n anul 2016 era de 12,502 mil. ha (mai mic? cu 6% dec?t ?n 2010, c?nd SAU a fost 13,306 mil. ha), din care: terenurile arabile (63,47%), p??uni ?i f?ne?e (33,44 %) ?i culturi permanente (2,34%).Din cele 3.422.030 exploata?ii ?nregistrate statistic ?n 2016, doar 901.507 au solicitat pl??i directe pe suprafa?? (SAPS) la APIA, suprafa?a total? solicitat? la plat? fiind de 9.177.354 ha.C?T VALOREAZ? FERMELE DIN ROM?NIA: 95% DIN EXPLOATA?II, SUB 8.000 EURO!Agroinfo 11 ianuarie 2021 FERMIER S?RAC, FERMIER BOGAT. Dimensiunea economic? medie a exploa?iilor agricole din Rom?nia este de aproape zece ori mai mic? dec?t ?n UE. Avem 1.600 de ferme care valoreaz? mai mult de jum?tate de milion de euro, dar peste 2,3 milioane de exploata?ii care nu fac nici 2.000 euro, relev? datele dintr-un document oficial al Ministerului Agriculturii.Un decalaj mare fa?? de UE28 exist? ?i ?n cazul dimensiunii economice/exploata?ie agricol?, de 9,8 ori mai mic? ?n Rom?nia: 3.537,5 euro produc?ie standard (SO)/ferm? ?n Rom?nia; 34.784,4 euro SO/ferm? ?n UE28, arat? datele din analiza SWOT, pe baza c?rora Ministerul Agriculturii elaboreaz? Programul Na?ional Strategic pentru perioada 2021-2027.APROAPE 95% DIN FERME VALOREAZ? SUB 8.000 EURO SOCea mai mare parte a exploata?iilor agricole din Rom?nia ?nregistreaz? un nivel sc?zut de dezvoltare economic?. La nivelul anului 2016, mai mult de 3,236 milioane de exploata?ii (94,57% din num?rul total de exploata?ii) se ?ncadrau ?n categoria sub 8.000 euro SO, iar peste 2,333 milioane de exploata?ii nu valorau nici m?car 2.000 euro SO.Doar 5,44% (185.980 exploata?ii) din totalul exploata?iilor din Rom?nia atingeau dimensiunea economic? de peste 8.000 euro SO. Dintre acestea, ?n categoria 8.000 - 15.000 euro SO erau aproximativ 114.160 exploata?ii agricole (61,4% din totalul exploata?iilor peste 8.000 euro SO).FERME MEDII Exploata?iile cu dimensiunea cuprins? ?ntre 15.000 - 250.000 euro SO erau ?n num?r de 68.030, adic? 36,6% din totalul exploata?iilor de peste 8.000 euro SO. Acestea reprezint? segmentul important ?n care exist? nevoia de investi?ii pentru dep??irea lacunelor legate de dotare ?i productivitate, noteaz? MADR.95% din num?rul total de exploata?ii care au primit finan?are prin PNDR 2014 - 2020, subm?sura 4.1 - Investi?ii ?n exploata?ii agricole, fac parte din aceast? categorie.FERME MARI Exploata?iile de peste 250.000 euro SO erau, ?n 2016, ?n num?r de 3.790: 2.180 ferme ?ntre 250.000 ?i 500.000 euro SO ?i 1.610 ferme care valorau peste 500.000 euro SO.SUB 1% DIN EXPOATA?IILE AGRICOLE DIN ROM?NIA SUNT FIRME CU PERSONALITATE JURIDIC?Din punct de vedere al formei de organizare juridice, la nivelul anului 2016, 0,8% din num?rul total de exploata?ii agricole aveau personalitate juridic?, 98,8% erau organizate ca exploata?ii agricole individuale (persoane fizice, persoane fizice autorizate ?i ?ntreprinderi individuale), iar 0,4% ca ?ntreprinderi familiale, mai arat? datele din analiza SWOT a MADR.Cum po?i m?nca zmeur? ?i mure ?proaspete” ?n toiul iernii. Oferta unui fermier buzoian 10 ianuarie 2021, Iulian Bunila Fructele congelate Cine vrea s? m?n?nce fructele de p?dure rom?ne?ti, le poate g?si congelate printr-un sistem care le conserv? calit??ile. Dup? dezghe?are, ele sunt ca ?i proaspete. Murele ?i zmeura congelate se afl? ?n oferta unui fermier buzoian care a investit anul acesta ?ntr-o instala?ie de inghe?are a fructelorSo?ii Marian ?i Dana Tudor cultiv? ?n comuna Verne?ti, pe o suprafa?? de peste 35.000 de metri p?tra?i, o mare varietate de fructe de p?dure. Printre buta?ii de muri ?i zmeuri, cresc inclusiv plante exotice, precum aronia sau tayberry. Pentru c? jude?ul Buz?u asigur? un sfert din necesarul de fructe pentru toat? ?ara, so?ii Tudor s-au g?ndit s? ?nfiin?eze un centru de colectare, cu depozit frigorific ?i fabric? de prelucrare a fructelor. Investi?ia dep??e?te 120.000 euro. Dup? finalizarea lucr?rilor de amenajare a punctului de colectare din Verne?ti, programat? pentru vara anului 2021, peste 600 de tone de fructe vor putea fi colectate ?i puse la congelat pentru iarn?. Prin ?nghe?area rapid? la -40 de grade Celsius, fructele ??i p?streaz? calit??ile nealterate, spune proprietarul depozitului. ”Avem un tun de ?nghe?are rapid?, cu temperaturi de la minus 20 la minus 40 de grade. Fructul ?nghea?? instant ?i ??i va p?stra at?t structura molecular?, c?t ?i proprietatea fructului”, declar? Marian Tudor, fermier. Instala?iile de congelare au fost puse ?n func?iune din aceast? toamn?, spune Marian Tudor, astfel c? a reu?it s? pun? la p?strare pentru iarn? peste 12 tone de fructe, din recolta proprie, urm?nd ca de la anul s? ridice capacitatea de congelare. So?ii Tudor v?nd zmeura ?i murele congelate ?n caserole, at?t la poarta fermei, c?t ?i prin comenzi online, prin re?elele de socializare. Pe l?ng? frucute congelate, ace?tia mai au ?n ofert? gemuri ?i siropuri naturale produse din fructe de p?dure. Fabrica va produce inclusiv prafuri ?i batoane din fructe uscate. LISTA celor 98 de COMUNE din ROM?NIA cu CADASTRUL FINALIZAT. SITUA?IA TERENURILOR de la APIA!Agroinfo10 ianuarie 2021 DATE OFICIALE ANCPI. Din aproape 3.200 de unit??i administrativ teritoriale (UAT-uri) din Rom?nia, doar 98 de comune au finalizate lucr?rile de ?nregistrare ?n sistemul integrat de cadastru ?i carte funciar?.Din totalul de 3.181 de unit??i administrativ teritoriale (UAT-uri) din Rom?nia, p?n? la data de 31 decembrie 2020, au fost finalizate lucr?rile de ?nregistrare sistematic? prin Programului Na?ional de Cadastru ?i Carte Funciar? (PNCCF) ?n 98 de UAT-uri ?n integralitate, precum ?i ?n sectoare cadastrale, pentru o suprafa?? total? de 2.512.609,5 ha, potrivit datelor publicate de Agen?ia Na?ional? de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar? (ANCPI).?n anul 2020 au fost finalizate lucr?ri de ?nregistrare sistematic? ?n 19 UAT-uri ?n integralitate, precum ?i ?n sectoare cadastrale, cu o suprafa?? total? aferent? de 734.068,26 ha.La finalul anului 2020, erau ?n derulare lucr?ri de ?nregistrare sistematic? ?n 1.763 UAT-uri, cu o suprafa?? estimat? de 3.686.053,02 ha.Num?rul propriet??ilor ?nscrise ?n sistemul integrat de cadastru ?i carte funciar? la data de 31 decembrie 2020 era 16.665.986.Red?m mai jos LISTA CELOR 98 DE UAT-URI CU LUCR?RI DE CADASTRARE FINALIZATE LA 31 DECEMBRIE 2020. Potrivit datelor ANCPI, ?n aceste comune au fost DESCHISE 944.802 C?R?I FUNCIARE, iar suprafa?a aferent? c?r?ilor funciare deschise este de 623.316,75 HECTARE.JUD. ALBA: CIUGUD, HOREA, S?NTIMBRU, SPRING, VIN?U DE JOSJUD. ARAD: B?RSA, F?NT?NELE, FRUMU?ENI, GHIOROC, ?IRIAJUD. ARGE?: ALBOTA, C?LD?RARU, IZVORU, LUNCA CORBULUI, MIRO?I, RECEA, UNGHENIJUD. BIHOR: BOROD, BOR?, M?D?RA?, S?NTANDREI, TULCAJUD. BRA?OV: CRIZBAVJUD. BR?ILA: MOVILA MIRESII, TUDOR VLADIMIRESCUJUD. BUZ?U: CILIBIA, GLODEANU S?RAT, LUCIU, M?R?CINENIJUD. CARA?-SEVERIN: M?URENIJUD. C?L?RA?I: CRIV??, FRUMU?ANI, NANA, ROSETI, ?TEFAN VOD?JUD. CLUJ: AGHIRE?U, BOR?A, CHINTENI, ICLOD, VULTURENIJUD. CONSTAN?A: G?RLICIUJUD. D?MBOVI?A: BILCIURE?TI, CORBII MARI, DOBRA, VULCANA B?IJUD. DOLJ: BR?DE?TI, CO?OFENII DIN DOS, DR?NIC, GOICEA, MISCHIIJUD. GALA?I: B?LENI, MATCA, VALEA M?RULUI, V?RLEZIJUD. GORJ: BUSTUCHIN, HUREZANI, ??N??RENIJUD. HARGHITA: REMETEA, S?NCR?IENIJUD. HUNEDOARA: CERB?L, GHELARI, LELE?EILFOV: 1 DECEMBRIE, COP?CENIJUD. MEHEDIN?I: ROGOVAJUD. MURE?: SASCHIZJUD. NEAM?: DOBRENIJUD. OLT: BRASTAV??U, BREBENI, IANCU JIANU, MILCOV, OBOGA, VALEA MARE, V?DASTRA, VI?INA, VI?INA NOU?JUD. PRAHOVA: OLARIJUD. SUCEAVA: M?N?STIREA HUMORULUI, MOARAJUD. TELEORMAN: CIUPERCENI, FR?SINET, LI?A, M?RZ?NE?TI, ORBEASCA, SAELELE, STEJARU, TRAIANJUD. TIMI?: BALIN?, BARA, BETHAUSEN, LENAUHEIM, OR?I?OARA, S?NANDREI, SECA?JUD. TULCEA: LUNCAVI?A, V?C?RENIJUD. V?LCEA: DICULE?TI, F?URE?TISUB 57% DIN TERENURILE APIA SUNT ?NREGISTRATE ?N SISTEMUL DE CADASTRU ?I CARTE FUNCIAR??n ceea ce prive?te ?nregistrarea terenurilor agricole ce fac obiectul subven?iilor APIA, datele ANCPI arat? c?, din totalul de 9,54 milioane ha de terenuri agricole pentru care APIA le pl?te?te subven?ii fermierilor din Rom?nia, p?n? la finalul lunii decembrie 2020 au fost ?nregistrate ?n sistemul integrat de cadastru ?i carte funciar? 5,41 milioane ha (56,65%).Anul trecut, ANCPI anun?a c?, la finalul lunii iulie 2020, erau cadastrate 5,08 milioane ha (53%) din terenurile agricole de la APIA ?i erau contractate aproximativ 4,10 milioane ha (43%), cu termen de finalizare anul 2020, ?inta fiind cadastrarea a aproximativ 96% din totalul suprafe?ei subven?ionate de APIA p?n? la finalul anului care tocmai s-a ?ncheiat.Datele ANCPI arat? ?ns? c?, ?n ultimele ?ase luni din 2020, s-a reu?it cadastrarea a doar 3,65% (sub 350.000 ha) din terenurile ?nregistrate la APIA.Trufex din Timi?oara face 1 milion de lei din v?nzarea trufelor pe pia?a local? ?i la export. Un borcan cu trufe cost? ?n jur de 50-60 lei Alexandra Matei 11.01.2021, Compania Trufex Europe din Timi?oara, business pornit ?n urm? cu 17 ani de Felix Biriescu, a ajuns anul trecut la o cifr? de afaceri de un milion de lei din v?nzarea trufelor culese din p?durile din Rom?nia pe pie?ele externe, dar ?i ?n c?teva b?c?nii din Rom?nia ?i ?n magazine din re?eaua Mega Image.?Trufele le lu?m din p?durile de la noi. La ?nceput eram foarte pu?in oameni cu businessuri de acest gen, ne ?tiam ?ntre noi, acum sunt mii de culeg?tori de trufe“, a declarat pentru ZF Felix Biriescu, fondatorul businessului Trufex, de?inut de compania Trufex Europe SRL.Pe pia?a local? v?nz?rile sunt intermediate de magazinul online, dar fondatorul Trufex a ini?iat ?i o colaborare cu magazinele Mega Image. Pentru c? Rom?nia nu e un mare consumator de trufe, spune fondatorul, afacerea se axeaz? foarte mult pe producerea ?i exportul lor apoi ?n Uniunea European?.Felix Biriescu spune c? sunt ?i restaurante care folosesc produsele Trufex, iar compania are ?i c?teva colabor?ri cu b?c?nii mici de cartier, ?n Constan?a, Cluj sau Bra?ov.?Nu ?mi doresc intrarea ?n toate supermarketurile cu produsele noastre. Nu vreau s? fie un produs pe care s?-l g?se?ti peste tot, pentru c? ar deveni banal, iar trufele nu sunt pentru toat? lumea“.Prin impozitul pe terenurile agricole putem construi o agricultur? irigat? ianuarie 11, 2021 agrimanet Prin impozitul pe terenuri putem construi o agricultur? irigat?Pentru a stimula fermele mici ?i mijlocii, taxa ar trebui s? ?nceap? de la 50 de hectare, de exemplu.Viitorul agriculturii nu va fi f?r? irigare.?Dac? acum 30 de ani luna cea mai secetoasa era considerata luna august, acum seceta din ultimii ani, ?i mai ales ?n 2019 ?i 2020, ?ncepe ?n a doua jum?tate a lunii mai ?i dureaz? p?n? la sf?r?itul lunii octombrie.Seceta afecteaz? preg?tirea terenului, ?ns?m?n?area de toamn?, germinarea, dezvoltarea ?i iernarea cu succes.?Daca nu g?ndim ?n direc?ia agriculturii irigate, mai bine ne lasam!Problema iriga?iilor trebuie rezolvata printr-o strategie na?ional? de irigare, nu fragmentat?.?2021 este anul ?n care m?surile pentru noua perioad? de programare 2021-2027 vor fi clare ?i se a?teapt? ca proiectele de refacere a sistemelor de iriga?ii din ?ar? s? ?nceap? ?n cele din urm?.?Introducerea unei taxe funciare ar putea fi o surs? serioas? pentru stat pentru a construi/intretine un sistem hidroameliorativ.?Acest lucru necesit? o decizie politic? ?i de stat.Aceasta taxa/impozit nu va afecta fermierii mici si mijlocii. Trebuie un proiect pentru o tax? progresiv? asupra terenurilor, iar proprietarii de terenuri de p?n? la 50 de hectare s? fie scuti?i de aceasta pe o anumita perioada de timp. Taxa/impozitul trebuie diferen?iat ?n func?ie de calitatea terenului, de categoria de folosinta a acestuia, etc.Asa cum exista o infrastrutura rutiera, trebuie sa existe o infrastructura agricola!Vor sari cei din afara sistemului agricol si vor spune ca dupa ce primim subvetii, despaguiri, etc, mai vrem ca si impozitul pe terenuri sa fie directionat tot in agricultura! Da! Pentru a avea siguranta alimentara! Da, pentru a putea sa aiba acces la produse agroalimentare la preturi mici!Inainte de a sari sa comenteze sa stie ca fermierul este cea mai ieftina forta de munca!ANSVSA: Situa?ia evolu?iei Pestei Porcine Africane la finalul anului 2020 meatmilk 11 ianuarie 2021 ANSVSA informeaz? c? la finalul anului 2020 erau active un num?r de 409 de focare PPA, din care 4 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 6 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A.?n cursul anului 2020, au fost ucise un num?r total de 194.211 porcine, din care:181.265 de porcine ?n exploata?ii comerciale profesionale;743 de porcine ?n exloata?ii de tip A;12.203 de porcine ?n exploata?iile nonprofesionale.Valoarea total? a despagubirilor acordate pentru proprietarii a c?ror animale au fost afectate de virusul pestei porcine africane, p?n? la aceast? dat?, este ?n sum? de 204.109.981 lei. Plata desp?gubirilor pentru animalele t?iate, ucise sau altfel afectate ?n vederea lichid?rii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor se face la valoarea de pia??, ?n termen de 90 de zile de la t?ierea, uciderea sau afectarea ?n alt mod a animalelor, conform art. 2 lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 349/2005 al Comisiei. Documenta?ia aferent? acord?rii desp?gubirilor se depune la direc?ia sanitar?-veterinar? ?i pentru siguran?a alimentelor jude?ean?, respectiv a municipiului Bucure?ti, ?n termen de cel mult 30 de zile de la uciderea, t?ierea sau afectarea porcinelor.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 4.181 de cazuri la mistre? conform datelor prezentate ?n graficul num?rul 2.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre? se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu produce ?mboln?viri la oameni, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact dezastruos la nivel economic ?i social. Serviciul Comunicare ?i Logistic? Documentar?Un nou val de pest? porcin? african? continu? s? se extind? ?n ferme ?i gospod?rii 10 ianuarie 2021?n doar o s?pt?m?n?, de la ?nceputul anului, medicii veterinari din Vrancea au confirmat dou? forcare de pest? porcin?, ?n dou? localit??i diferite.Dac? primele suine moarte au fost g?site ?ntr-o ferm? din Gole?ti, urm?torul focar a fost depistat ?ntr-o gospod?rie din comuna Pufe?ti. ”?n data de 06.01.2021, a fost confirmat? prezen?a virusului Pestei Porcine Africane ?ntr-o gospod?rie situat? ?n localitatea Pufesti, Com.Pufesti, jude?ul Vrancea, av?nd ca efectiv total 5 porci, din care 1 scroafa a murit. ?n urma confirm?rii diagnosticului, de c?tre Institutul de Diagnostic ?i S?n?tate Animal? Bucure?ti (I.D.S.A.) – Laboratorul Na?ional de Referin?? pentru Diagnostic ?i S?n?tate Animal?, serviciile veterinare au intervenit de urgen??”, se arat? ?ntr-un comunicat emis de Direc?ia Sanitar Veterinar Vrancea.Gospodaria din localitatea Pufesti a fost plasata sub supraveghere oficial? de pest? porcin? african?, au fost aplicate m?suri de restric?ie pentru circula?ia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor ?i a mijloacelor de transport, precum ?i de dezinfec?ie a exploata?iei.Pentru a preveni r?sp?ndirea bolii, Centrul Local de Combatere a Bolilor Vrancea a dispus, conform planului de m?suri adoptat, eliminarea porcilor din exploata?ie prin evaluare, eutanasiere, ?ngropare sau incinerare, si dezinfec?ia.Cazul combinelor ?neconcuren?iale”: Ce ?nseamn? s? la?i briciul pe m?na nepricepu?ilor! Vlad Macovei - 10 ianuarie 2021 “Am cooperat ?i vom coopera pe deplin cu autorit??ile statului pentru aflarea adev?rului. Am pus ?i vom pune la dispozi?ia acestor autorit??i, toate documentele ?i declara?iile solicitate. Nu am ?nc?lcat legea. Ne vom lupta pe toate c?ile juridice permise ?i vom folosi toate instrumentele legale ?i morale pentru a ne dovedi nevinov??ia ?i pentru a anula aceste decizii administrative pe care le consider?m incorecte ?i arbitrare.Pentru noi, cel mai important lucru este de a le oferi fermierilor rom?ni ma?ini agricole performante, cu care s? fac? diferen?a. Miza noastr? este dezvoltarea agriculturii na?ionale ?i pentru aceasta suntem aici, ?n aceast? pia??. Clien?ii no?tri, mul?umi?i de produsele ?i serviciile noastre, sunt cea mai bun? garan?ie c? nu am gre?it cu nimic. Sus?inem orice activitate de control, ?n transparen?? ?i bun?-credin??, din partea institu?iilor statului, ?n sectorul ?n care ne desf??ur?m activitatea, ?n totalitatea acestuia”.A?a AR FI TREBUIT s? sune comunicatul firmelor de utilaje agricole care au fost amendate de Consiliul Concuren?ei, comunicat ce ar fi trebuit publicat imediat dup? anun?ul oficial. Mai ales c? unele lucruri atrag aten?ia: valoarea amenzii, duritatea acuza?iilor comparate cu faptele incriminate, alte neclarit??i. Vorbind de un brand care este apreciat de fermieri, Claas, cu at?t era mai mare nevoie de o comunicare de criz? eficient?. Cei care doresc s? afle mai multe despre acest subiect, pot consulta articolul ini?ial AICI!Fermierii au dreptul s? afle de acest caz, este relevant pentru c? banii lor sunt la mijloc, de asta ?i scriu acest text. Nu uita?i niciun moment, repet, c? la mijloc sunt banii fermierilor, ai cititorilor Agrointeligen?a. Practicile neconcuren?iale incriminate de Consiliul Concuren?ei sunt despre modul ?n care ar fi fost trata?i fermierii. Nu amenzile sunt importante ci acuza?ia c? ?n?elegerile neconcuren?iale ar fi fost f?cute pe spinarea celor mul?i, care pl?teau bani mul?i. Momentul pentru a gestiona corect comunicarea din partea celor acuza?i, a fost ratat din cauza arogan?ei ?i desconsider?rii publicului. Comunicarea de criz? nu ?nseamn? s? ascunzi ce s-a ?nt?mplat (oricum se afl?), beneficiind de ni?te rela?ii printr-o parte a presei agricole. Nu a ajutat la nimic, to?i fermierii, to?i cei din agribusiness au aflat. De asemenea, a folosi ni?te proxy, care nu st?p?nesc nimic ?n termen de comunicare public?, ca s? arunce ni?te “?op?rle” prin social-media, care, chipurile, s? ridice semne de ?ntrebare cu privire la justificarea investiga?iei ?i a amenzilor este, iar??i, o manevr? st?ngace ?i, prin urmare, ineficient?.Faptul c? sesizarea a venit dintr-o surs? anonim?, pe o platform? online creat? exact ?n acest sens, nu asta pune sub semnul ?ntreb?rii acuza?ia. Amenda nu a fost dat? ?n urma dela?iunii anonime (punem pariu c? a fost un fermier mai informat/sup?rat?), este o afirma?ie fals?. ?n urma sesiz?rii, ceea ce s-a ?nt?mplat este c? a pornit investiga?ia, care a durat ceva vreme. Iar ?n urma investiga?iilor ?i dovezilor g?site de investigatorii de la Consiliul Concuren?ei, sus?in ace?tia, au fost aplicate amenzile, de abia atunci. Semnele de ?ntrebare, c?nd la?i maimu?ele (cu sensul de nepricepu?i, la figurat) cu briciul, se transform? ?n semne de exclamare. ?i nu ?n direc?ia dorit?, c?ci fermierii nu sunt ni?te pro?ti, s? ?ti?i asta de la mine! O nou? ferm? de g?ini ou?toare, ?n plan de ?nfiin?are Ramona Dasc?lu - 11 ianuarie 2021 Ferm? de g?ini ou?toare ?n plan de ?nfiin?are! Societatea Agroseven SRL a depus la Agen?ia pentru Protec?ia Mediului Constan?a documenta?ia pentru ?ntocmirea Planului Urbanistic Zonal necesar pentru ?nfiin?area unei ferme de g?ini ou?toare, ?n localitatea const?n?ean? Mihail Kog?lniceanu, care va ad?posti va ad?posti 9.900 de capete. Investi?ia este finan?at? at?t din fonduri europene c?t ?i private.Terenul pe care se va ?nfiin?a ferma are ?n jur de 30.000 mp ?i se afl? la intrarea ?n localitatea Mihail Kog?lniceanu.Potrivit ziuaconstanta.ro, ?n cadrul fermei vor fi admise urm?toarele: activit??i agricole ?i industriale cu profil nepoluant, desf??urate ?n construc?ii, ?i care necesit? suprafa?? de teren adiacent?; ferme de diferite dimensiuni, de cre?tere a animalelor ?i p?s?rilor, albin?rit, etc.; sere, silozuri, depozitare primar? a produselor agricole; func?iuni complementare agriculturii: birouri administrative, unit??i care ?in de industria alimentar?: mori, fabrici de prelucrare a produselor agricole, furajelor, etc.; unit??i de industrie u?oar?; unit??i de cercetare in agricultur?, control al calit??ii.Asocia?i persoane fizice ale societ??ii beneficiare sunt Etem Ersin Seven, cu o cot? de participare la beneficii ?i pierderi de 99%/99%, ?i Azis Nejmedin, cu o cot? de participare la beneficii ?i pierderi de 1% /1%. Administrator este Etem Ghiuler, n?scut ?n localitatea Cobadin, jude?ul Constan?a.INDUSTRIE ALIMENTARADorin Cojocaru, Patronatul Industriei Laptelui: Companiile ar trebui s? fac? investi?ii ?n cre?terea competitivit??ii, prin care s?-?i creasc? cota de pia?? Florentina Ni?u 11.01.2021, Dorin Cojocaru, pre?edintele Asocia?iei Patronale Rom?ne din Industria Laptelui (APRIL): Ungaria ?i Polonia ne iau locul la raft.?Dac? nu investe?ti ?ntr-o astfel de situa?ie pentru a deveni competitiv, pierzi startul ?n pia?? postpandemie“.Dorin Cojocaru, pre?edintele Asocia?iei Patronale Rom?ne din Industria Laptelui (APRIL), consider? c? anul 2020, an ?n care pandemia de COVID-19 ?i-a pus amprenta asupra domeniului medical, ?n special, dar ?i asupra economiei, nu a ?nsemnat o criz? ?i pentru industria alimentar?, ci, dimpotriv?, a fost o oportunitate de dezvoltare pe care unii antreprenori au fructificat-o, iar al?ii au ratat-o.?Dac? nu investe?ti ?ntr-o astfel de situa?ie pentru a deveni competitiv, pierzi startul ?n pia?? postpandemie. Companiile ar trebui s? fac? investi?ii ?n cre?terea competitivit??ii, prin care s?-?i creasc? cota de pia?? ?i brandul de ?ar?, dar ?i s? pun? pe masa consumatorului produse mai ieftine“, a spus Dorin Cojocaru, pre?edintele APRIL.Ce s-a ?nt?mplat cu sacrific?rile de animale ?i produc?ia de carne ?n noiembrie 2020. INS vine cu l?muriri 11 ianuarie 2021Sacrific?rile de animale ?i produc?ia de carne au crescut la speciile bovine ?i porcine ?n noiembrie 2020, fa?? de luna octombrie a aceluia?i an, a anun?at luni, 11 ianuarie 2021, Institutul Na?ional de Statistic? (INS).?i asta ?n condi?iile ?n care la speciile ovine/caprine ?i p?s?ri, sacrific?rile ?i produc?ia de carne s-a diminuat ?n acela?i interval, potrivit Agerpres.Fa?? de aceea?i lun? a anului 2019 s-au ?nregistrat sc?deri la toate speciile de animale ?i p?s?ri, at?t la sacrific?ri, c?t ?i la produc?ia ob?inut?, precizeaz? sursa citat?.Concret, ?n luna noiembrie a anului trecut au fost sacrificate 51.000 de capete de bovine, ?n cre?tere cu 8,5% fa?? de octombrie 2020, dar ?n sc?dere cu 7,3% fa?? de noiembrie 2019. Produc?ia de carne ob?inut? ?n noiembrie 2020 de la animalele sacrificate a ajuns la 8.330 tone, fa?? de 7.583 tone ?n octombrie 2020 ?i 9.274 tone ?n luna noiembrie a anului anterior.Tot ?n noiembrie 2020 s-au sacrificat 385.000 de capete porcine, cu 10,3% mai multe fa?? de luna anterioar? ?i cu 3,7% mai pu?ine dec?t ?n noiembrie 2019. Produc?ia de carne de porc raportat? a fost de 34.629 tone (31.457 tone ?n octombrie 2020 ?i 35.373 tone ?n noiembrie 2019).?n ceea ce prive?te sacrificarea ovinelor ?i caprinelor, datele INS consemneaz? un total de 321.000 de capete ?n noiembrie 2020, ?n sc?dere fa?? de luna octombrie 2020 cu 13,7% ?i cu 17,7% fa?? de noiembrie 2019. Anul trecut, ?n luna noiembrie, s-a ob?inut o produc?ie de carne din aceste specii de 4.769 tone, ?n octombrie 2020 – 5.451 tone, iar ?n noiembrie 2019 – 5.569 tone.Acelea?i date ale INS relev? c? sacrific?rile de p?s?ri au totalizat ?n noiembrie 2020 mai bine de 23,62 milioane de capete, iar produc?ia de carne ob?inut? a fost de 40.086 tone. ?n octombrie 2020 au fost sacrificate 25,23 milioane de p?s?ri (43.143 tone produc?ia de carne), iar ?n noiembrie 2019 au fost 23,91 milioane de p?s?ri sacrificate ?i o produc?ie de carne de 42.342 tone.Greutatea medie ?n carcas? consemnat? ?n luna noiembrie a anului trecut a fost de 163,3 kilograme la bovine, 89,9 kilograme la porcine, 14,9 kilograme la ovine/caprine ?i 1,7 kilograme la p?s?ri.Grafic ZF: Evolu?ia salariilor medii nete din fabricarea b?uturilor ?i a salariului mediu net pe economie ?n perioada octombrie 2011 - octombrie 2020Cine sunt antreprenorii care au construit cele mai mari fabrici de produse alimentare ?i b?uturi din Rom?nia: Primii zece au 10% din industria alimentar? local? Florentina Ni?u 10.01.2021, ??Bogdan Belciu, partner Boston Consulting Group: Nu avem nicio firm? rom?neasc? din produc?ia de alimente care s? aib? o cifr? de afaceri de 1 mld. lei, nu avem prea multe nici de 400-500 de milioane de lei????n top 500 companii din Rom?nia ?n 2019 sunt doar 9 firme antreprenoriale din industria alimentar? ?i a b?uturilor cu capital rom?nesc.Romaqua Group, cel mai mare ?mbuteliator de ap? mineral? natural? cu branduri precum Borsec, Aquatique ?i St?nceni, controlat de antreprenorii Octavian Cre?u ?i Nicolae Palfi, se afl? pe prima pozi?ie ?n topul firmelor cu ac?ionariat rom?nesc din industria alimentar? ?i a b?uturilor, cu o cifr? de afaceri de 843 de milioane de lei ?n 2019, cele mai recente date publice disponibile. Din cele 170.000 de firme din sector, niciuna nu a ajuns la venituri nete de 1 mld. lei.?Fondurile europene sunt o oportunitate de cre?tere, dar firmele rom?ne?ti trebuie s? fie mai proactive ?n gestionarea businessului, reducerea costurilor, eficentizarea cheltuielilor, gestionarea mai bun? a cash-ului, iar complement?nd cu fonduri europene s? poat? face investi?ii ?n zonele care prezint? oportunit??i. Nu avem nicio firm? rom?neasc? din produc?ia de alimente care s? aib? o cifr? de afaceri de 1 mld. lei, nu avem prea multe nici de 400-500 mil. lei“, a spus Bogdan Belciu, partner Boston Consulting Group, ?n cadrul videoconferin?ei ZF/BRD – buget 2021.Afaceri de la zero. Anca Ciutacu ?i tat?l ei au pus pe pia?? brandul Miere cu Drag ?n urm? cu doi ani, pentru a continua o tradi?ie mai veche a familiei ?n domeniul apiculturii 09.01.2021, Alina-Elena Vasiliu Ca cifr? de afaceri, ?n 2020 au avut circa 20.000 de euro, iar obiectivul pentru 2021 este cre?terea cu 50%. Ciutacu se ocupa de fotografie ?nainte de a decide s? ia ?n propriile m?ini tradi?ia familiei ?n apicultur? ?i s? fondeze, al?turi de tat?l ei, Lucian, businessul Miere cu Drag. De la uzul propriu, ei au ajuns s? v?nd? online mai ales ?n Bucure?ti, iar acum se g?ndesc s? dezvolte ?i mai mult stupina din p?durea Re?ca, jude?ul Olt.?Tat?l meu a ?nv??at apicultura de la tat?l lui, care i-a f?cut primii stupi cadou ?n anul 2007, c? la noi a?a este, meseria se transmite de la tat? la copii. Recolt?m ?n cantit??i mici, lucr?m artizanal. Ne desf??ur?m activitatea ?n p?durea Re?ca. Acolo recolt?m manual, ?mbuteliem manual ?i ne ocup?m de ambalare. Ulterior, transport?m totul la Bucure?ti. Am investit peste 15.000 de euro ?n ultimii ani, ?n amenajarea locului pentru recoltare, o ma?in? pentru livr?ri ?i alte lucruri necesare“, a povestit Anca Ciutacu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.Sortimentele de miere pe care le produc difer? de la un la altul. ?n 2019 de pild?, c?nd au intrat pe pia??, au avut miere poliflor?, miere de man?, miere de p?ducel, ?ns? nu pot avea sortimente fixe an de an, deoarece sunt multe variabile de care depinde totul. Printre ele, se num?r? plantele care le plac cel mai mult albinelor ?i mierea pe care o dau ele de la un an la altul.?S?rb?torile de iarn? au fost o perioad? aglomerat?, am avut multe comenzi. Tocmai de aceea ne-am g?ndit ca, ?n 2021, ?n perioadele de v?rf – precum s?rb?torile de iarn?, m?r?i?orul sau dup? recoltare – s? angaj?m pe cineva. Ca cifr? de afaceri, ?n 2020 am avut circa 20.000 de euro. Obiectivul pentru 2021 este m?rirea cifrei de afaceri cu 50% ?i implicit a profitului.“Brandul Miere cu Drag este prezent doar online deocamdat?, stocurile fiind prea mici pentru a putea intra ?n b?c?nii. Cei doi antreprenori, tat? ?i fiic?, se g?ndesc ?ns? s? dezvolte ?n continuare stupina, at?t c?t le permit arealul ?i flora din zon?.?Mi s-a p?rut foarte fain s? lucrez ?mpreun? cu tat?l meu ?i, de?i suntem din genera?ii diferite, s? v?d c? suntem de acord pe punctul cel mai important: men?inerea caracterului natural al produc?iei ?i evitarea industrializ?rii ei. Noi am primit multe oferte de dezvoltare a afacerii ?i le-am refuzat, ?ntruc?t presupuneau cre?tere for?at? ?i renun?area la metodele naturale de cre?tere a stupinei. Tat?l meu locuie?te l?ng? p?durea Re?ca, iar eu ?n Bucure?ti, astfel c? reu?im s? avem grij? de stupi ?n permanen?? ?i s? ne ocup?m ?i de livr?rile din Capital?“, mai spune Anca Ciutacu.Pe l?ng? p?durea Re?ca, cei doi au c?utat ?i alte zone propice pentru produc?ia de miere ?i au g?sit un areal cu planta?ii de pomi fructiferi ?i lanuri de lavand?, de unde ??i vor l?rgi gama de sortimente naturale.?Albinele solicit? enorm de mult timp. Pentru cur??enie, ?ngrijire, ca s? ?n?elegi ritmurile lor de trai ?i deci de produc?ie, ce popula?ii de flori le plac mai mult ?i a?a mai departe. Mult? lume se apuc? de albin?rit, tentat? de sumele mai degrab? reduse de intrare ?n domeniu, de abunden?a ofertelor de v?nzare de popula?ii de albine. ?i a?a cum se apuc?, a?a se ?i las?, c?nd v?d c?t este de lucru ?i c? recompensa nu e imediat?. Mai mult, recompensa nu e linear?. Ai ani buni ?i ai ani ?n care pierzi enorm, din diferite motive ?i mai ales dac? optezi pentru metode de cre?tere natural?.“Anca ?i Lucian Ciutacu pl?nuiesc s? deschid? o b?c?nie ?n Bucure?ti, unde ?i-au format deja un public fidel. Au ?ns? clien?i ?i din Sinaia sau Cluj-Napoca, dar ?i din mai multe ??ri din Europa de Vest. Pre?urile mierii pe care o produc difer? ?n func?ie de sortiment ?i sunt cuprinse ?ntre 37 ?i 50 de lei pe kilogram.Etichetele inteligente ?i active ar putea ?revolu?iona comunicarea ?n sectorul alimentar” By RO.aliment January 11, 2021 Etichetele inteligente care utilizeaz? tehnologia de ultim? genera?ie pentru a oferi cump?r?torilor o serie de informa?ii noi despre produse ar putea crea o linie direct? de comunicare ?ntre consumatori ?i produc?tori ?i ar contribui la promovarea unei noi ere de ?ncredere ?ntre ace?tia, potrivit unui nou proiect de cercetare.Proiectul Smart Tags, finan?at de ini?iativa de inovare EIT Food ?i coordonat de Centrul de cercetare tehnic? VTT din Finlanda, analizeaz? ambalaje inovatoare care ar putea fi adoptate de-a lungul diferitelor lan?uri alimentare ?i de aprovizionare.Proiectul finan?at de EIT Food lucreaz? cu produc?torii, consumatorii ?i comercian?ii cu am?nuntul pentru a dezvolta o etichetare inteligent? similar? codurilor QR. Proiectul include parteneri din domeniul cercet?rii, ai industriei alimentar? ?i dezvoltatori de tehnologie din toat? Europa. Partenerii sunt Universitatea din Reading (Marea Britanie), Universitatea din Var?ovia (Polonia), KU Leuven (Belgia), Matis (Islanda), AZTI (Spania), DouxMatok (Israel) ?i Maspex Group (Polonia).Construirea ?ncrederii ?ntre consumator ?i produc?torProiectul vizeaz? etichetele active ?i inteligente – care ofer? informa?ii, printre altele, dac? produsul din ambalaj este alterat, prospe?imea acestuia, temperatura din ambalaj, adecvarea pentru dieta personal?, durabilitate, origine, alergeni poten?iali, re?ete ?i instruc?iuni depozitare – ce permit cump?r?torilor s? ob?on? informa?ii rapide ?i mai bune despre alimentele ?i b?uturile pe care le consum?.Dezvoltarea unor noi sisteme de etichetare ar putea permite produc?torilor ?i comercian?ilor cu am?nuntul s? reduc? cantitatea de de?euri alimentare ?i ar putea include, de asemenea, informa?ii detaliate despre originea ingredientelor ?i termenul de valabilitate.?Consumatorii vor s? afle mai multe despre alimentele pe care le consum? nu numai ?nainte de a cump?ra produsele, ci ?i dup? ce le-au cump?rat”, a declarat dr. Giuseppe Nocella, profesor asociat la ?coala de Agricultur?, Politici ?i Dezvoltare de la Universitatea din Reading. ?Ei doresc s? fie asigurat? o comunicare ?ntr-un mod prietenos, nu numai cu privire la calitatea, siguran?a ?i durabilitatea produselor alimentare ?i b?uturilor pe care le consum?, ci ?i cu privire la modalit??ile de reciclare ?i de a dispune de aceste produse. Aceste noi sisteme de comunicare, oferind un mod mult mai u?or, rapid ?i direct pentru consumatori s? verifice calitatea ?i siguran?a produselor lor, poate fi v?zut? ca un factor cheie pentru a spori ?ncrederea pe lan?ul alimentar de la ferm? la furculi?? f?c?ndu-l mai transparent.“Inova?ii interesante ?n etichetare inteligent?Multe m?rci exploreaz? ?n prezent inova?iile ?n materie de etichetare pentru a oferi consumatorilor informa?ii mai bune despre alimentele ?i b?uturile pe care ace?tia le consum?.De exemplu, produsul Flora Plant de la Upfield introduce etichetarea cu privire la amprenta de carbon, pe ambalaj, la 100 de milioane de pachete de margarin?, p?n? la sf?r?itul anului 2021 pentru a ?ajuta consumatorii s? ia decizii ?n cuno?tin?? de cauz? cu privire la impactul asupra mediului al alimentelor pe care le aleg”.Alte start-up-uri exploreaz? tehnologia de etichetare pentru a face fa?? problemei cump?r?torilor care arunc? inutil alimentele ?i b?uturile care dep??esc data recomandat? pentru consum. Innoscentia, cu sediul ?n Suedia, de exemplu, utilizeaz? tehnologia digital?, pentru a le oferi clien?ilor o monitorizare ?n timp real a c?rnii lor, care le spune, prin intermediul unui smartphone, c?nd carnea este pe cale s? dispar? de la raft.Mimica, cu sediul ?n Marea Britanie, ofer? tehnologii similare pentru ambalarea alimentelor: o etichet? umplut? cu un gel lichid care se ?nt?re?te pe m?sur? ce m?ncarea sau b?utura din ambalaj se stric?. Prin urmare, o etichet? cu ?denivel?ri” indic? faptul c? alimentele nu mai sunt bune de m?ncat.Prea complexe ?i costisitoare?Cu toate acestea, mul?i dintre actorii din industrie se pl?ng c? noua etichetare a produselor alimentare care vizeaz? abordarea problemelor precum risipa de alimente ?i amprenta de carbon a inddustriilor alimentare este adesea prea complex?, consumatoare de timp ?i costisitoare de implementat, ?n special pentru companiile mai mici.?Cercet?m aceste aspecte, analiz?nd at?t tipul de etichete inteligente ce ar putea fi adoptate de p?r?ile interesate, c?t ?i c?t de mult sunt dispu?i s? pl?teasc? consumatorii pentru diferite etichete inteligente ?n mai multe ??ri europene”, a r?spuns Nocella. ?Aceste rezultate vor fi disponibile la ?nceputul noului an.“Nestlé lanseaz? produse lactate func?ionale pentru a sprijini mobilitatea la b?tr?ne?e By RO.aliment January 11, 2021 Nestlé a lansat un produs lactat pentru adul?i ?n China, care con?ine ingrediente ce sus?in cei trei piloni ai mobilit??ii eficiente – s?n?tatea oaselor, for?a muscular? ?i func?ionalitatea articula?iilor.Noua b?utur? sub form? de pulbere, care a fost lansat? sub marca Yiyang Active, a fost dovedit? clinic c? spore?te mobilitatea ?n timpul ?mb?tr?nirii ?i este primul produs cu aprobare func?ional? a alimentelor ?n China.?Aceast? aprobare este o recunoa?tere a efortului ?tiin?ific remarcabil realizat de echipele noastre pe o perioad? lung? de timp”, a declarat Catherine Macé, ?ef adjunct al Institutului Nestlé de ?tiin?e ale S?n?t??ii.Produsul a fost dezvoltat de Nestlé R&D ?i testat prin intermediul unui studiu clinic ?n colaborare cu al treilea spital al Universit??ii Peking.?Rezultatele studiului clinic au ar?tat c? produsul ?n combina?ie cu activitatea fizic? adaptat? a dus la o cre?tere semnificativ? a mobilit??ii persoanelor ?n v?rst? cu disconfort articular ?i astfel le-a ?mbun?t??it calitatea vie?ii”, a declarat Marie No?lle Horcajada, cercet?torul Nestlé care a condus studiu.Mayank Trivedi, ?eful Unit??ii de afaceri strategice pentru produse lactate Nestlé, a ad?ugat: ?Suntem foarte m?ndri c? lans?m primul nostru produs din categoria alimentelor func?ionale. Folosind ?tiin?a ?i expertiza noastr?, c?ut?m s? ne extindem oferta ?n portofoliul nostru din China ?i nu numai pentru a oferi produse nutritive de mare gust cu beneficii vizate pentru s?n?tate.”2020 = anul reinventarii fortate, 2021 = anul solutiilor si sperantei! By RO.aliment January 11, 2021 Dragi cititori,?n urm? cu cinci ani, c?nd am scris primul capitol RO.aliment, nu ne g?ndeam c? vom ajunge s? tragem astfel de concluzii, de?i indiferent de ele important este s? fim ?ncrez?tori ?i s?n?to?i ?i poate, cu pu?in noroc, s? ne ?nt?lnim la evenimentele RO.aliment, fizic, nu doar online.2020 a fost anul reinvent?rii for?ate. Chiar ?i ?n perioade de v?rf, ?n care ?n mod normal v?nz?rile erau semnificativ mai mari, am asistat la pierderi majore. A fost momentul ?n care am ?n?eles c? este esen?ial s? ne re?nvent?m ?i s? ne adapt?m schimb?rilor ?n pas cu ritmul vostru. Ne-a?i confirmat c? este mai important ca niciodat? s? v? furniz?m informa?ii de calitate, din sfera subiectelor de necesitate pentru voi. Am premiat ?n continuare, la concursul Gustul Ales, cele mai calitative produse alimentare realizate ?n Rom?nia, am adus speciali?ti de talie mondial? ?n fa?a voastr? pentru a v? ajuta s? g?siti r?spunsurile pe care le c?uta?i.2020 a adus pierderi semnificative dar ?i oportunit??i fantastice ?i ne-a predat cea mai important? lec?ie de solidaritate.Mul?umim partenerilor ?i colaboratorilor care ne-au acordat ?ncredere in 2020 ?i ?i astept?m al?turi de noi ?i ?n 2021!2020: PierderiIndustria laptelui: P?n? ?n 2020, HoReCa prelua 36% din totalul v?nz?rilor de lapte pentru procesare, iar ?colile 6% – ambele ?nchise sau restric?ionate mare parte din aIndustria c?rnii de porc: produc?torii rom?ni pot sus?ine doar 30% din consumul intern de carne de porc ?i chiar ?i a?a, v?nd ?n pierdere, cu 30% sub costul de produc?ieIndustria de mor?rit, panifica?ie ?i produse f?inoase: De Pa?te anul trecut, au fost v?ndu?i cu 30-40% mai pu?ini cozonaci ?n raport cu cifrele raportate pentru 2019. Finalul de an a venit cu cre?teri de pre?uri la materia prim?, doar f?ina fiind cu 35% mai scump? ?n decembrie 2020 fa?? de 1 iulie 2020Situa?ia se repet? ?n multe alte ramuri ale industriei agroalimentare, astfel c? deducem u?or amploarea pierderilor suferite pe parcursul anului 2020.2020: Oportunit??i?n 2020, au fost cu peste 400% mai multe comenzi onlineServiciile de livrare la domiciliu au crescut propor?ionalPlata cu cardul: valoarea tranzac?iilor a crescut cu 10% doar ?n trimestrul al doilea din 2020Mul?i produc?tori ?i operatori HoReCa ?i-au creat propria platform? de comenzi online sau au contractat serviciile unei companii de acest fel.2020: SolidaritateDiversificarea a fost lec?ia ?nv??at? de to?i – produc?tori, procesatori, operatori. ?Nu ??i pune toate ou?le ?ntr-un singur co?” nu a mai fost doar lait-motivul industriei de capital, ci ?i a industriei agroalimentare.?Tot mai mul?i rom?ni au cump?rat produse realizate ?n ?ara noastr?, afirm?nd c? vor s? sus?in? economia local?.?Retailerii au creat aplica?ii pentru smartphone, ?n?eleg?nd importan?a acestui segment (la nivel mondial, peste 2,5 miliarde de oameni utilizeaz? un telefon inteligent).Evenimentele RO.aliment au trecut ?n online, cu un num?r record de participan?i, fapt ce ne demonstreaz? c? RO.aliment este canalul prin care speciali?tii din industria alimentar? ?i a suplimentelor acceseaz? informa?iile necesare at?t prin seminarii ?i conferin?e c?t ?i prin newsletter-ul trimis zilnic zilnic.S? NE REVEDEM CU BINE ?N 2021!Transforma?i schimbarea ?n avantaj ?i profita?i de oportunit??ile oferite de agen?ia RO.aliment pentru a v? consolida pozi?ia pe pia?? sau pentru a debuta ?ntr-o nou? ramur? de activitate.Calendar evenimente 2021 – vezi mai multe detalii, AICIMaratonul de Nutri?ie, Nutrien?i ?i S?n?tate – ONLINE, ?nceput de martie 2021RO.aliment SHOW (fost INGREDIENTS SHOW) – online, mai-iunie 2021ESE – Etichetare.Siguran??.Etic? – Bucure?ti, noiembrie 2021CONCURSUL “Ora de bun gust” Bucure?ti, online, decembrie 2021Pentru detalii legate de ?nscrieri, parteneriate sau oferte personalizate pentru prezen?a online, v? rug?m s? ne contacta?i din timp la office@roaliment.ro sau la telefoanele:744 162 991 – Claudia Bocean – Manager+40727 001 904 – Elena Dumitru – Account Manager+40 771 677 218 – Teodora Nuta – Account Manager+40 726 583 612 – Dr. Liviu PantaCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAP?inea neambalat?, ?n mijlocul unui scandal privind transmiterea COVID-19 10 ianuarie 2021, 13:33 de Elena Deacu P?inea neambalat?, ?n mijlocul unui scandal privind transmiterea COVID-19 Mai multe asocia?ii afirm? c? p?inea neambalat? este o surs? major? de transmitere a COVID-19, acestea promov?nd un clip publicitar ?n acest sens. ANPC ?i ANSVSA s-au dezis de reclam?, dup? ce numele lor a fost men?ionat ?n spot, iar ROMPAN afirm? c? informa?iile din clip sunt ?false, def?im?toare ?i nefondate”. Rezultatele studiilor realizate de Universitatea Bucure?ti, Institutul Politehnic Bucure?ti, precum ?i de c?tre alte organiza?ii interna?ionale, conform c?rora virusul COVID-19 poate fi reg?sit pe produsele de panifica?ie neambalate mai multe ore de la contaminare, au fost transmise at?t Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC), c?t ?i Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), ?dar aceste institu?ii nu au luat nicio m?sur? de preven?ie”, sus?in reprezentan?ii Asocia?iei Pre?uie?te Calitatea. Preciz?rile organiza?iei survin dup? ce, recent, ANPC ?i ANSVSA au comunicat ?n mod oficial c? se dezic de spotul publicitar promovat de Asocia?ia Pre?uie?te Calitatea ?n care se men?ioneaz? faptul c? virusul COVID-19 poate fi reg?sit pe produsele de panifica?ie neambalate mai multe ore de la contaminare. ?n plus, Patronatul Rom?n din Industria de Mor?rit, Panifica?ie ?i Produse F?inoase - ROMPAN consider? c? ?n acela?i material sunt con?inute ?informa?ii false, def?im?toare ?i nefondate”. ?Studiul realizat de Universitatea Bucure?ti arat? c? virusul COVID-19 poate fi reg?sit pe produsele de panifica?ie neambalate mai multe ore de la contaminare. Studii similare care au ar?tat capacitatea de supravie?uire a virusului pe suprafe?e au fost f?cut de multe alte organiza?ii interna?ionale. Institutul Politehnic Bucure?ti prin Facultatea de Automatic? a estimat matematic ?ans? de contaminare prin p?inea neambalat? ?i a rezultat c? aproximativ 500 de persoane pot s? se contamineze zilnic cu acest virus prin atingerea p?inii neambalate. Aceste studii au fost remise spre ?tiin?? c?tre ANPC ?i ANSVSA, dar aceste institu?ii nu au luat nicio m?sur? de preven?ie”, au precizat, ?n replic?, Asocia?ia Pre?uie?te Calitatea, ?ntr-un comunicat de pres?, transmis Agerpres. ADVERTISING Potrivit sursei citate, organiza?ia a decis s? transmit? publicului larg rezultatele acestor studii prin intermediul unui spot publicitar ?i men?ioneaz?, totodat?, c? ?textul spotului nu a fost ?ntocmit sau agreat de ANPC ?i ANSVSA”. ?Numele acestor institu?ii apare ?n spot ?n contextul ?n care lor le revine responsabilitatea de a lua m?suri de preven?ie ?i de asigurare a unor standarde de igien? ?i siguran?? alimentar? ?in?nd cont de concluziile studiilor men?ionate. Vineri, 8.01.2021, s-a solicitat distribuitorilor oprirea difuz?rii spotul, urm?nd ca acesta s? fie modificat corespunz?tor. Inform?m reprezentan?ii acestor institu?ii c?, indiferent dac? personal cred sau nu ?n existen?a COVID, c? indiferent dac? personal cred c? riscul de ?mboln?vire este sc?zut ?i ca urmare nu merit? aten?ia, c? indiferent dac? personal cred sau nu ?n studiile efectuate de dou? dintre cele mai reputate institu?ii academice din Rom?nia, au obliga?ia s? asigure standarde ?nalte de protec?ie alimentar?. P?inea neambalat? este depozitat? pe paviment, expus? la roz?toare ?i la insecte, expus? prin contactul cu manipulatorii ?i cump?r?torii, la COVID. Fiecare dintre noi a avut ocazia s? vad? persoane care testeaz? cu m?na produse pe care ulterior le pun la loc ?n vitrin?. P?inea neambalat? nu poate fi sp?lat?, dezinfectat? sau ?n alt mod cur??at?. ?n concluzie, solicit?m ANSVSA s? ??i respecte propriile regulamente care impun strict produse ambalate la raft, iar ANPC s? oblige la etichetarea acestora”, avertizeaz? Asocia?ia Pre?uie?te Calitatea. Recent, Patronatul Rom?n din Industria de Mor?rit, Panifica?ie ?i Produse F?inoase - ROMPAN a anun?at c? este profund ?ngrijorat de apari?ia ?i difuzarea ?n spa?iul public a unui clip care con?ine ?informa?ii false, def?im?toare ?i nefondate” despre produsele de panifica?ie neambalate ?i anun?? c? vor face toate demersurile legale pentru tragerea la r?spundere a celor vinova?i. Este vorba despre clipul distribuit de Asocia?ia ?Pre?uie?te Calitatea”, cu mesajul: ?Zilnic apar aproximativ 500 de cazuri noi de COVID-19, din cauza consumului de p?ine neambalat?”. De asemenea, ANPC ?i ANSVSA, ale c?ror nume sunt men?ionate ?n clipul publicitar, au reac?ionat ?i au comunicat, ?n mod oficial, c? se dezic de acest material ?i de con?inutul acestuia, consider?ndu-l ?profund ?i total neadev?rat”, ?n condi?iile ?n care nu au participat ?i nu au girat apari?ia acestuia. Astfel, cele dou? institu?ii au anun?at c? vor sesiza Consiliul Na?ional al Audiovizualului (CNA) cu privire la apari?ia ?i difuzarea acestui clip ?n spa?iul public. SCANDAL: P?INEA NEAMBALAT? TE POATE ?MBOLN?VI DE COVID-19! ROMPAN, ANSVSA ?i ANPC REAC?IONEAZ?! Agroinfo 10 ianuarie 2021 REAC?II OFICIALE. Reprezentan?ii ROMPAN, ai ANSVSA ?i ai ANPC au reac?ionat, dup? ce o asocia?ie pe nume ?Pre?uie?te Calitatea” a difuzat public un videoclip ?n care afirm? c? ?zilnic apar aproximativ 500 de cazuri noi de COVID-19 din cauza consumului de p?ine neambalat?” ?i ?ndeamn? consumatorii s? cumpere p?ine ambalat?.Reprezentan?ii Patronatului Rom?n din Industria de Mor?rit, Panifica?ie ?i Produse F?inoase ROMPAN sus?in c? videoclipul difuzat ?n spa?iul public con?ine ?informa?ii false, def?im?toare ?i nefondate” despre produsele de panifica?ie neambalate.Conducerea ROMPAN mai afirm? c? industria de mor?rit ?i panifica?ie este atacat? ?ntr-un mod reprobabil prin intermediul acestui clip ?i al altor mesaje similare, iar pre?edintele ROMPAN, Aurel Popescu, a anun?at c? va sesiza toate institu?iile statului rom?n cu competen?e ?n domeniu ?i va ?ntreprinde toate m?surile legale ce se impun pentru ap?rarea drepturilor ?i intereselor membrilor s?i ?i ale consumatorilor, dar ?i pentru tragerea la r?spundere a persoanelor ce se fac vinovate de apari?ia ?i difuzarea ?n spa?iul public a acestui clip.Acesta a precizat c?, potrivit declara?iilor Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii (OMS) ?i ale Autorit??ii Europene pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA), nu exist? dovezi potrivit c?rora virusul Sars-Cov-2 s-ar transmite prin consumul de alimente, respectiv prin p?ine.?Nu trebuie s? alarm?m popula?ia prin informa?ii false ?n ceea ce prive?te transmiterea virusului prin intermediul alimentelor, cu at?t mai mult al p?inii neambalate, un produs sigur din punct de vedere alimentar. Mesajul care trebuie s? ajung? la consumator fiind acela c? p?inea comercializat? neambalat? nu este factor de contaminare cu Sars-Cov-2 at?ta timp cat sunt respectate toate m?surile de igien? impuse de prezenta situa?ie. Inducerea ?n mod direct a mesajului c? doar p?inea ambalat? este sigur? pentru consum este un mesaj foarte grav cu implica?ii majore at?t asupra consumatorilor de p?ine din Rom?nia, c?t ?i asupra industriei rom?ne?ti de panifica?ie, pentru care tradi?ia este aceea de a se consuma p?inea ?n stare c?t mai proasp?t?, care, din punct de vedere al calit??ilor senzoriale, se ?ncadreaz? ?n tipologia consumatorului rom?n, a transmis Aurel Popescu.Acesta a precizat c? ROMPAN a sesizat ?n mod oficial, pe 7 ianuarie 2021, Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) ?i Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), ale c?ror nume au fost inserate ?n materialul video, induc?ndu-se astfel ?n mod direct impresia c? aceste institu?ii gireaz? informa?iile def?im?toare din videoclip.ANSVSA ?i ANPC?au comunicat oficial c? se dezic de con?inutul videoclipului, consider?ndu-l ?profund ?i total neadev?rat”, ?n condi?iile ?n care nu au participat ?i nu au girat apari?ia acestuia.?De asemenea, cele dou? institu?ii au anun?at c? vor sesiza Consiliului Na?ional al Audiovizualului cu privire la apari?ia ?i difuzarea acestui clip video ?n spa?iul public. ?n replic?, Asocia?ia invoc? un studiu realizat de Universitatea Bucure?ti ?i care "arat? c? virusul COVID-19 poate fi reg?sit pe produsele de panifica?ie neambalate mai multe ore de la contaminare” ?i sus?ine c???Institutul Politehnic Bucure?ti prin Facultatea de Automatic? a estimat matematic ?ansa de contaminare prin p?inea neambalat? ?i a rezultat c? aproximativ 500 de persoane pot s? se contamineze zilnic cu acest virus prin atingerea p?inii neambalate. Aceste studii au fost remise spre ?tiin?? c?tre ANPC ?i ANSVSA, dar aceste institu?ii nu au luat nicio m?sur? de preven?ie”.De asemenea, Asocia?ia se ap?r? preciz?nd c? ?numele acestor institu?ii apare ?n spot ?n contextul ?n care lor le revine responsabilitatea de a lua m?suri de preven?ie ?i de asigurare a unor standarde de igien? ?i siguran?? alimentar?, ?in?nd cont de concluziile studiilor men?ionate”. Reprezentan?ii Asocia?iei "Pre?uie?te Calitatea" au mai precizat c? au cerut deja distribuitorilor oprirea difuz?rii spotului video, urm?nd ca acesta s? fie modificat corespunz?tor ?i c? ?solicit? ANSVSA s? ??i respecte propriile regulamente care impun strict produse ambalate la raft, iar ANPC s? oblige la etichetarea acestora”.RADU LUPESCU, MEDIC ROM?N DECORAT DE MACRON PENTRU LUPTA ANTI-COVID:"?n brut?rii industriale toate produsele trebuie ambalate"J.P #Protec?ia consumatorilor / 11 ianuarie ?n brut?rii industriale toate produsele de panifica?ie trebuie ambalate, iar ?n cele artizanale v?nz?toarea ar trebui sa poarte m?nu?i pentru a servi ?i a evita atingerea p?inii, potrivit medicului rom?n Radu Lupescu, pre?edintele Asocia?iei medicilor din clinica Rhena de la Strasbourg.Domnia sa ne-a declarat: "?n brut?rii industriale, ?n mod clar trebuie totul ambalat. ?n cele artizanale, v?nz?toarea ar trebui sa aib? m?nu?i pentru a servi ?i a evita atingerea p?inii. ?i masc? ?n mod permanent, bine?n?eles. Aceste norme de igien? trebuie scrise, dar probabil c? e mai bine s? se fac? incitativ dec?t punitiv, intr-o prim? etap?. Va fi mult mai u?or de acceptat dac? agen?ii economici ?n?eleg ce au de c??tigat din asta (publicitate, ?ncrederea consumatorilor etc). ?n Fran?a, majoritatea brut?riilor folosesc astfel de m?nu?i, iar supermarketurile v?nd p?inea ambalat?. Spre exemplu, eu nu cump?r produsul dac? nu sunt respectate aceste norme. Aceste m?suri trebuie respectate ?i ?n afara contextului actual. Uita?i-v? la epidemia de gastroenterit? ?i de grip?. Practic, nu exist? ?n acest an niciun caz grav de grip? - la copiii mici sunt extrem de pu?ine brichiolite, iar gastroenterita este la un nivel extrem da sc?zut. Toate acestea datorit? m??tilor, sp?latului pe m?ini etc. Trebuie s? fie o lec?ie pentru noi to?i".Un colectiv de profesori de la Universitatea Politehnic? Bucure?ti a realizat un studiu din care reiese c? 500 de persoane se contamineaz? zilnic cu COVID-19 la nivelul Rom?niei, ca urmare a manipul?rii produselor de panifica?ie neambalate.Rezultatele ob?inute ?n urma studiului arat? c? virusul Sars-Cov-2 se poate transmite prin intermediul unei p?ini neambalate infectate v?ndute ?ntr-un magazin. Prin extensie c?tre alte produse alimentare pe baz? de p?ine (sandwich-uri, hamburgeri ?amd), impactul ?n societate este imens. ?n acest caz, infec?ia se poate produce pe loc (o persoan? infectat? a pus m?na pe una sau mai multe p?ini ?i le-a infectat, iar o persoan? neinfectat? a atins una din acele p?ini ?i a luat virusul) sau pe termen mai lung (o persoan? neinfectat? a luat o p?ine infectat? acas? ?i a m?ncat-o ?mpreun? cu familia).Studiul de la Politehnica Bucure?ti vine ?n continuarea concluziilor unui alt studiu, prezentat ?n septembrie 2020 de c?tre Universitatea din Bucure?ti, care a aratat c? virusul poate s? r?m?n? activ chiar ?i ore bune pe produsele neambalate.Reamintim faptul c? Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) urmeaz? s? definitiveze forma unui proiect de Ordin care reglementeaz? v?nzarea p?inii ?n vrac. Forma sa ini?ial? prevede: "Pentru p?inea ?i produsele de panifica?ie care nu se prezint?, la comercializare, ?ntr-un ambalaj de protec?ie sanitar? operatorul economic ce comercializeaz? produsul are obliga?ia de a furniza aceste produse prin intermediul ?v?nz?rii asistate?, respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul c?tre consumator. (...) Se interzice comercializarea p?inii ?i a produselor de panifica?ie nepreambalate prin ?autoservire? c?tre fiecare consumator. prin care cere ca toate produsele de panifica?ie s? fie ambalate sau s? existe un v?nz?tor dedicat care s? ?i serveasc? pe clien?i".Forma ini?ial? a proiectului a fost dezb?tut? de reprezentan?ii industriei de panifica?ie, autorit??i ?i al?i speciali?ti ?n 14 octombrie, cei prezen?i la discu?ii av?nd opinii contradictorii pe subiect.INS: Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata meatmilk 11 ianuarie 2021 ?n luna octombrie 2020, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a sc?zut fa?? de luna precedent?, ca serie brut? cu 0,2%, iar ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate a crescut cu 0,1%. Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a sc?zut at?t ca serie brut? cu 2,6%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 1,0%. ?n perioada 1.I-31.X.2020 cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut fa?? de perioada 1.I-31.X.2019, at?t ca serie brut? c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 2,8%, respectiv cu 2,1%.Octombrie 2020 comparativ cu septembrie 2020 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a sc?zut pe ansamblu cu 0,2%, ca urmare a sc?derii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-7,9%), comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-5,9%), comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (-3,5%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (-1,1%) ?i activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-0,3%). Cre?teri au ?nregistrat comer?ul cu ridicata nespecializat (+8,2%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+7,6%) ?i comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+2,9%). Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut cu 0,1%. Octombrie 2020 comparativ cu octombrie 2019 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019, ?n termeni nominali, a sc?zut pe ansamblu cu 2,6%, ca urmare a sc?derii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-30,7%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-11,3%), activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-1,4%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (-0,9%). Cre?terii au?nregistrat comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+18,7%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+3,3%) ?i comer?ul cu ridicata nespecializat (+3,1%). Comer?ul cu ridicata specializat al altor produse a r?mas la acela?i nivel. Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019, ?n termeni nominali, a sc?zut, pe ansamblu, cu 1,0%. Perioada 1.I-31.X.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.X.2019 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n perioada 1.I-31.X.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.X.2019, ?n termeni nominali, a ?nregistrat o cre?tere pe ansamblu cu 2,8%, datorit? cre?terii comer?ului cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+21,6%), comer?ului cu ridicata nespecializat (+6,4%), comer?ului cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+4,4%), comer?ului cu ridicata specializat al altor produse (+3,4%) ?i comer?ului cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+1,3%). Sc?deri au ?nregistrat comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-4,1%), comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-3,2%) ?i activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-2,5%). Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n perioada 1.I-31.X.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.X.2019, ?n termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 2,1%.DAbo Doner, franciz? de?inut? de omul de afaceri Dan Pa?tiu din Sibiu, deschide ?n Anglia al treilea restaurant operat ?n afara ??rii. Investi?ia trece de 150.000 de euro HYPERLINK "" \o "Cristina Bellu" Cristina Bellu 11.01.2021, Re?eaua DAbo Doner, franciz? de?inut? de omul de afaceri Dan Pa?tiu din Sibiu, a deschis un restaurant ?n Londra (Anglia), al treilea din re?eaua operat? ?n afara ??rii, dintre care dou? unit??i sunt localizate ?n Ungaria.Ideea de a duce DAbo Doner pe pia?a din Londra face parte din planurile mai vechi ale francizei, dar care au fost ?ngreunate p?n? acum de contextul pandemic ?i de restric?iile impuse ?n Anglia, ?n toate valurile de carantin?, potrivit informa?iilor transmise de oficialii companiei.Investi?ia total? ?n unitate a dep??it 150.000 de euro.“Am ales Anglia deoarece este ?ara cu cea mai mare pia?? de consum pentru astfel de produse, mult peste Germania, Fran?a sau Italia, iar din punct de vedere calitativ, produsele DAbo sunt superioare celor deja existente pe pia?a britanic?, de aceea suntem siguri c? vor avea succes”, explic? Ovidiu Pop, francizat DAbo pania ??i propune s? deschid? anul acesta ?n Londra ?nc? cinci restaurante ?i estimeaz? c? va ajunge ?n toat? Anglia la 40 de restaurante ?n urm?torii trei ani. Acestora li se adaug? deschiderea de noi unit??i ?n Ungaria, sub Master Franciz?, prin intermediul partenerului din franciza DAbo care are unit??i deschise ?n Satu Mare ?i Baia Mare, dar ?i ?n Bulgaria, prin intermediul partenerului care de?ine deja dou? unit??i sezoniere pe litoral ?i un restaurant permanent ?n Mangalia.“Fiecare parteneriat ne duce cu un pas mai aproape de ?ndeplinirea planului nostru m?re? de expansiune, acela de avea o prezen?? consistent? DAbo ?n fiecare ?ar? din Europa”, explic? Dan Pa?tiu, fondator DAbo International.Potrivit acestuia, franciza merge mai departe ?i cu celelalte planuri ?ncepute ?n 2020 ?i ?nt?rziate de contextul pandemic, mai exact deschiderea de noi restaurante ?n Spania ?i Luxemburg. ?n Rom?nia, DAbo are ?n plan s? deschid? ?nc? 30 de unit??i p?n? la finalul anului.Radu Savopol, cofondator 5 to Go: ?n urm?torii cinci ani putem ajunge la 1.000 de cafenele ?n Rom?nia HYPERLINK "" \o "Cristina Bellu" Cristina Bellu 11.01.2021, Radu Savopol, cofondator 5 to Go Re?eaua de cafenele 5 to Go a ?ncheiat 2020 cu peste 220 de unit??i pe plan local, iar planurile de extindere vor continua ?i ?n urm?torii ani, potrivit lui Radu Savopol, cofondator 5 to Go.“Exist? un poten?ial enorm de dezvoltare care poate fi exploatat, a?a c? ?i obiectivele pe care eu ?i echipa ni le set?m sunt ambi?ioase pe plan mediu ?i lung. Cred c? putem dep??i 300 de loca?ii ?n 2021, cu accent pe dezvoltare masiv? la nivel regional, pe consolidare ?n Capital?, mai ales ?n cartiere, ?i prin parteneriate cu diverse businessuri, ?i cred c? vom putea ajunge la un total de 1.000 de cafenele ?n Rom?nia, ?n urm?torii cinci ani”, spune Radu Savopol.Totodat?, compania are ?n plan s? dezvolte ?i divizia de retail ?i s? mearg? cu extinderea businessului ?n afara ??rii.“Ne vom concentra ?i pe dezvoltarea diviziei de retail ?i ?mi doresc s? reu?im extinderea ?n plan interna?ional a businessului”, completeaz? Radu Savopol.5 to go a luat na?tere ?n 2015, odat? cu lansarea primei cafenele ?n apropiere de Pia?a Lahovari, la c??iva pa?i de Teatrul ??nd?ric?. Ast?zi, re?eaua a dep??it pragul de 220 de loca?ii ?i este cel mai extins lan? de cafenele din Europa de Est, dar ?i cea mai accesat? franciz? din Rom?nia. Radu Savopol ?i Lucian B?dil? sunt fondatorii 5 to go, cei care au adus pe pia?a HoReCa din Rom?nia conceptul de pre? unic pentru toate produsele comercializate.Aplicatia ialoc a ajuns la un milion de oameni asezati la mese in peste 2000 de restaurante din principalele orase din tara On ian. 11, 2021? Aplicatia ialoc incepe 2021 cu atingerea pragului de un milion de oameni asezati la mese in peste 2000 de restaurante din principalele orase din Romania: Bucuresti, Brasov, Iasi, Sibiu, Timisoara, Cluj, Arad, Constanta, Bacau, Suceava si Satu Mare.Unul dintre cele mai afectate sectoare de criza pandemica este horeca, care a suferit pierderi semnificative in 2020. Pe de o parte, capacitatea mult mai redusa a restaurantelor a scazut vanzarile, unele locuri avand disponibilitate de aproximativ 25% din intreg numarul de locuri destinate clientilor, in timp ce 30% dintre restaurante sunt inchise pe perioada nedeterminata.Pe de alta parte, clientii sunt mult mai precauti si prefera sa evite locurile publice de petrecere a timpului liber, mai ales prin prisma stirilor despre nerespectarea distantarii sociale in locuri si zone deja consacrate cu public numeros.“Pragul de un milion de oameni asezati la masa, atat prin intermediul aplicatiei, cat si prin soft-ul dezvoltat pentru restaurante pentru a gestiona rezervarile, este unul dintre momentele cheie ale maturitatii aplicatiei pe care am creat-o. Expansiunea nationala a marit considerabil numarul de rezervari, chiar daca nu trecem prin cea mai favorabila perioada. De asemenea, crearea de produse noi, cum a fost cazul cardurilor cadou pentru a fi folosite ulterior la restaurante, cafenele si alte magazine mici a ajutat la cresterea notorietatii brandului ialoc si dobandirea unor noi publicuri care inteleg ca incercam sa aducem plus valoare afacerilor din acest domeniu, puternic afectate de criza”, a precizat Cosmin Magureanu, CEO si co-fondator ialoc.Din punct de vedere al oraselor unde este cel mai des utilizata aplicatia, Bucurestiul conduce topul, urmat de Cluj Napoca si Brasov, la care se adauga peste 37.248 de recenzii reale lasate de utilizatorii nostri care au rezervat prin ialoc.La Bucuresti, Switch.Eat, Nomad Skybar si Journey Pub au fost locurile preferate de utilizatorii ialoc, in timp ce bucatariile internationala, americana si urbana au devenit cele mai cerute, potrivit datelor aplicatiei.Ca obicei de iesit in oras, cea mai rezervata zi a fost sambata, iar ora cu cele mai multe rezervari este 19.00, intervalul cel mai des ales de catre utilizatori fiind pentru cina, intre 17.00 – 21.00.“2020 a insemnat pentru ialoc o scadere cu 75% a numarului de rezervari incepand cu luna martie, insa am reusit sa lucram mai bine cu partenerii existenti, sa le intelegem nevoile si sa ii ajutam, pe cat posibil, cu simplificarea procedurilor si cu o comunicare mai facila catre public. Sistemul de rezervari al ialoc a ajutat in prima faza a redeschiderilor restaurantelor in iunie, iar apoi am consolidat parteneriatele cu afacerile din horeca. Previzibil, a scazut si numarul de oameni care au iesit la masa, de la 4.94 in 2019 la 3.47 in 2020,” explica Cosmin Magureanu.Pentru 2021, ialoc va continua promovarea cardurilor cadou ca alternativa pentru iesirile in oras, mai ales ca majoritatea restaurantelor si cafenelelor inscrise in program ofera si servicii de take-away. De asemenea, ialoc isi propune sa deschida noi orase din Romania in care sa se poata faca rezervari prin intermediul aplicatiei, dar si un sprijin mai consistent pentru domeniul horeca prin lansarea unor servicii noi.Mall-ul Shopping City Satu Mare colecteaz? separat de?eurile clien?ilor Posted by: Oana Racheleanu in Business, CSR, Poluare 9 January 2021 Mall-ul Shopping City Satu Mare a implementat prima ini?iativ? de colectare separat? ?i administrare a de?eurilor la surs?. Clien?ii pot preda aici de?euri pe categorii: h?rtie ?i carton, plastic ?i de?eu menajer. La Shopping City Satu Mare s-au instalat recipiente de colectare selectiv? compartimentate dup? tipul de de?eu: h?rtie ?i carton, plastic ?i de?eu menajer. Prin realizarea procesului de colectare selectiv?, ?n viitor, clien?ii centrului comercial pot contribui la reducerea consumului de energie, reducerea polu?rii, p?strarea unui mediu curat ?i reducerea cantit??ilor de de?euri depozitate, cu efecte pozitive vizibile ?i imediate asupra ora?ului ?i a naturii.De asemenea, ?n zona de food court a mall-ului este ?n curs de implementare un sistem de colectare selectiv? pentru reciclarea corect? a de?eului menajer ?i reducerea plasticului, o strategie proactiv? de colectare a de?eurilor la surs?. Bazat? pe regula celor 4R: Refolose?te, Redu, Recicleaz?, Repet?!, ini?iativa face parte din economia circular? ?i este un mod de a proteja mediul, prin reducerea cererii pentru resurse naturale noi ?i o conservare a resurselor limitate neregenerabile.?Natura unui MUL?UMESC” este o campanie de con?tientizare ?i educare adresat? at?t clien?ilor, c?t ?i reprezentan?ilor din centrul comercial, ?i sus?ine comportamentul responsabil fa?? de mediul ?nconjur?tor. ?n calitate de promotor al ini?iativelor pentru protec?ia mediului, Shopping City Satu Mare ?ncurajeaz? publicul s? adopte un stil de via?? prietenos cu natura, pun?nd la dispozi?ie cadrul optim pentru colectarea diferen?iat? a de?eurilor.Proiectul ?Natura unui MUL?UMESC” este comunicat sub umbrela #ResponsiblyTogether (Responsabili, ?mpreun?), platform? de responsabilitate social? ce reprezint? centrul comercial la nivel de grup pentru dezvoltarea ?i sus?inerea comunit??ilor. Aceasta va reuni toate ini?iativele centrului comercial, dedicate pilonilor de sustenabilitate precum educa?ia, comunitatea ?i protec?ia mediului.DIVERSERisc? ?nchisoarea pentru c? a declarat ?n fals dou? hectare de teren la APIA! Ramona Dasc?lu - 11 ianuarie 2021 Subven?ie ob?inut? pe nedrept. Pentru o sum? de aproape 1.500 de lei, ob?inut? dup? ce a depus mai multe acte false la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), o agricultoare risc? acum pedeapsa cu ?nchisoarea. O sum? mult mai mare de bani este imputat? de procurorii anticorup?ie unei asocia?ii de cresc?tori care ar fi solicitat ?i ob?inut pe nedrept subven?ii ?n valoare de un milion de lei.O femeie din jude?ul Ia?i risc? o pedeaps? de 1 an ?i 4 luni de ?nchisoare, cu suspendarea execut?rii pe durata unui termen de supraveghere de doi ani, dup? ce ?n 2016, aceasta a depus la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? mai multe documente, care atestau complet fals c? ar de?ine o suprafa?? de 2,04 ha ?i mai multe animale. ?n baza documentelor respective, femeia a ?ncasat fonduri nerambursabile ?n valoare de 1.447 lei.Pe parcursul cercet?rilor, femeia ?i-a recunoscut fapta ?i a restituit integral prejudiciul constatat. Ca urmare, procurorii DNA au propus o pedeaps? de 1 an ?i 4 luni de ?nchisoare, cu suspendarea execut?rii pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Decizia acestora urmeaz? s? fie supus? spre aprobare magistra?ilor Tribunalului, scrie ziaruldeiasi.ro. Prejudiciu de un milion de lei adus APIA de o asocia?ie de cresc?toriUn prejudiciu mult mai ?nsemnat a fost constatat ?n cazul unei asocia?ii de cresc?tori de animale din Bal?. Conform rechizitoriului, asocia?ia ?Eco-Prod“ Bal? ar fi solicitat ?i ob?inut pe nedrept de la APIA, ?n baza unor documente ?i declara?ii false, inexact sau incomplete, subven?ii ?n valoare de 1,06 milioane de lei, pe parcursul perioadei 2010-2014. Cea mai mare parte a sumei, respectiv 908.000 lei este imputat? de procurori ?n solidar asocia?iei ?i pre?edintelui Vasile Goldu?, fiind dispus sechestrul asiguratoriu asupra averii acestuia. Dosarul a fost trimis spre judecare tot la Tribunal.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download