Apar-romania.ro



Stiri 10-11 aprilie 2021 Cursul de schimb 09.04.2021 1 EUR 4.92121 USD 4.1382Dezastru ?n livezi! Pierderi imense la cai?i ?i piersici din cauza gerului de peste noapte agrointeligenta.ro - 11 aprilie 2021 08:50 Foto: - Ioan CraiuC?teva ore de ger de peste noapte au distrus complet viitoare produc?ie de cai?i ?i nectarini. Situa?ia cea mai grav? se ?nt?lne?te ?n zona Dobrogei unde diferen?ele de temperatur? de la zi la noapte au dep??it 30 de grade Celsius.Primele probleme din cauza frigului au ap?rut la mijlocul lunii februarie, c?nd diferen?a de temperatur? dintre zi ?i noapte a fost chiar ?i de 30 de grade C.?Au fost lunile decembrie ?i ianuarie mai bl?nde, cu temperaturi ridicate, dup? care ?n luna februarie temperaturile au crescut foarte mult de la 16 p?n? la 19 grade C, iar urm?toarea zi, pe 12 februarie am avut -14 grade. Ei (mugurii) pleac? ?n vegeta?ie ?i la o temperatur? sc?zut? se necrozeaz?, practic se usuc?. Sunt forma?iuni de rod, medii ?i mijlocii. Uita?i cum rodul este ?nghe?at. Pur si simplu r?m?n numai mugurii vegetativi”, a declarat pentru Digi 24 fermierul George L?mureanu din jude?ul Constan?a.?n dou? nop?i din aceast? s?pt?m?n? temperaturile la Agigea, ?n jude?ul Constan?a, au fost negative. Speciali?tii spun c? pe aproximativ trei sferturi din lungimea ramurilor, pomii fructiferi nu au flori.Pierderile, estimeaz? oamenii din domeniu, ar putea ajunge p?n? la 60%, chiar 80%.?n mod normal, un pom ar fi trebuit s? produc? 20 de kg de caise, dar din cauza temperaturilor sc?zute, la var? vor fi culese maximum 5 kg.Recolta mai mic? va aduce ?ns? pre?uri mai mari pe rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.AFIR si FINANTARIAdina V?lean: Rom?nia ar putea primi un avans de 13% din fondurile PNRR ?nainte de iunie, dac? lucrurile merg bine, 09.04.2021 Adina V?lean, comisarul european penru Transporturi. Foto: AFP / Profimedia Images Rom?nia trebuie s? aib? "o list? de proiecte concrete, mature, care s? permit? cheltuirea rapid? a banilor" Exper?ii Comisiei Europene (CE) vor face o analiz? de cost pe fiecare proiect inclus ?n Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR), iar dac? lucrurile merg bine se poate primi un avans de 13% din totalul fondurilor ?nainte de luna iunie, a afirmat, vineri, comisarul european pentru transporturi, Adina V?lean, ?ntr-o dezbatere de specialitate."Cred c? exist?, ?n momentul de fa??, motive de optimism (?n privin?a economiei, n.r.) datorit? campaniei de vaccinare, care ?ncepe s? prind? vitez? ?n ??rile Uniunii Europene. Toate estim?rile spun c?, dup? un trimestru mai lent, ne putem a?tepta la imunizarea popula?iei ?ntr-un procent extrem de mare pentru a opri pandemia undeva la sf?r?itul acestei veri. Asta ar ?nsemna o ridicare c?t mai rapid? a restric?iilor. Ca oportunit??i de finan?are, ?n acest moment statele membre sunt pe ultima sut? de metri cu depunerea Planurilor Na?ionale de Redresare Economic? ?i Rezilien??. Dac? e s? m? refer la domeniul transporturilor, Planul Na?ional al Rom?niei, ?n forma pe care am v?zut-o p?n? acum, exist? o alocare important? pentru transporturi. S? vedem c?t va fi ?n final, dar ?n orice caz un minim de dou? miliarde de euro ar fi o ?ans? important? pentru infrastructura din Rom?nia. Sigur, nu acoper? toate nevoile. Dup? depunerea Planului care, teoretic, are termen limit? sf?r?itul acestei luni, intr? exper?ii Comisiei care trebuie s? fac? analiz? de cost pe fiecare proiect. Dac? lucrurile merg bine, se poate primi un avans de 13% din totalul fondurilor ?nainte de luna iunie. Negocierile nu sunt ?nc? finalizate, deci vom vedea ?n cur?nd care vor fi datele exacte pentru acordarea primelor fonduri", a declarat V?lean, potrivit Agerpres.Rom?nia trebuie s? aib? "o list? de proiecte concrete, mature, care s? permit? cheltuirea rapid? a banilor"Oficialul european a ad?ugat c? Rom?nia trebuie s? aib? "o list? de proiecte concrete, mature, care s? permit? cheltuirea rapid? a banilor, pentru c? ultimele decont?ri se vor face ?n 2026"."Proiectele, la nivel provizoriu, arat? bine, dar a?tept detaliile. Mai sunt ??ri care nu au depus (PNRR-uri, n.r.), sunt ??ri care au spus c? nu depun (la termen, n.r.). Olanda, de exemplu, va depune p?n? ?n septembrie, dar e problema lor pentru c? termenul de folosire a banilor - 2026 - r?m?ne", a precizat Adina V?lean.Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR) al Rom?niei este documentul strategic care fundamenteaz? priorit??ile de reform? ?i domeniile de investi?ii la nivel na?ional pentru instituirea Mecanismului de redresare ?i rezilien??.Mecanismul este g?ndit pe ?ase piloni, ?i anume: Tranzi?ie verde; Transformare digital?; Cre?tere inteligent?, sustenabil? ?i favorabil? incluziunii, inclusiv coeziune economic?, locuri de munc?, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare ?i inovare, precum ?i o pia?? intern? func?ional?, cu ?ntreprinderi mici ?i mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune social? ?i teritorial?; S?n?tate, precum ?i rezilien?? economic?, social? ?i institu?ional?, ?n scopul, printre altele, al cre?terii nivelului de preg?tire pentru situa?ii de criz? ?i a capacit??ii de reac?ie la criz?; Politici pentru genera?ia urm?toare, copii ?i tineret, cum ar fi educa?ia ?i competen?ele.Guvernul a discutat, ?n ?edin?a de miercuri, 7 aprilie 2021, ?n a doua lectur?, modificarea ?i completarea OUG nr. 155/2020 privind unele m?suri pentru elaborarea PNRR necesar Rom?niei ?n vederea acces?rii de fonduri externe rambursabile ?i nerambursabile ?n cadrul Mecanismului de redresare ?i rezilien??. De asemenea, pe agend? s-a aflat Memorandumul care mandateaz? Ministerul Investi?iilor ?i Proiectelor Europene (MIPE) s? desf??oare negocierile pe acest document cu Comisia European?.PNRR a fost discutat ?n prim? lectur? pe data de 19 martie 2021. Investi?i ?n Rom?nia! Este cel mai bun moment pentru accesarea ajutoarelor de stat. Ar putea fi ultimul an cu finan?are nerambursabil? de 50% , 10.04.2021, Alex Ciutacu ??Bugetul total pentru ajutoare de stat se ridica la 230-250 milioane de euro la ?nceputul anului, ?n compara?ie cu bugetul de circa 140 de milioane de euro din anul anterior.???Companiile pot accesa finan??ri nerambursabile pentru investi?ii ?n produc?ie prin schema 807/2014, respectiv pentru crearea de noi locuri de munc? prin schema 332/2014. Anul 2021 reprezint? cel mai prielnic moment pentru companiile care vor s? acceseze fonduri nerambursabile prin schemele de ajutor de stat ?n vederea investi?iilor, ?ntruc?t nivelul de finan?are oferit ar putea sc?dea din 2022, a explicat Iulian Sorescu, expert ajutoare de stat, consultant financiar ?i intrapreneur ?n cadrul casei de avocatur? Noerr, ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.??La ?nceputul anului era un buget de 230-250 de milioane de euro pentru ajutoarele de stat, mai mult dec?t bugetul anual de circa 140 de milioane de euro, deci bani sunt, trebuie doar s? fie aplica?ii. Este important s? spunem c? exist? bani, exist? praguri flexibile, iar autorit??ile sunt dornice de a finan?a proiecte“.?Companiile pot accesa ?n acest moment finan??ri nerambursabile prin dou? scheme de ajutor de stat, ?i anume schema 807/2014 pentru investi?ii ?n produc?ie, respectiv schema 332/2014 pentru investi?ii ?n crearea locurilor de munc?. Aceasta din urm? a fost modificat? ?i relansat? la finele anului trecut.??n Rom?nia, schemele de ajutor de stat vin cu un procent de finan?are de p?n? la 50% din valoarea proiectului, cel mai ridicat nivel din Europa, ?ns? acest procent maxim ar putea ?ncepe s? scad? de anul viitor.??Sunt discu?ii ca ?ncep?nd cu anul viitor procentul maxim s? fie mai mic de 50%, probabil pe la 35% sau 40%, depinde ce vom putea negocia ?ntre guvernul Rom?niei ?i autorit??ile de la Bruxelles, dar procentele vor sc?dea pe parcursul timpului, ceea ce ?nseamn? c? investitorii trebuie s? se gr?beasc?. Cu c?t prind investi?ii ?n 2021, cu at?t mai bine, procentul este maxim. Probabil c? la anul vor prinde mai pu?in“.?Trebuie men?ionat c? procentele variaz? la nivelul ??rii, astfel ?nc?t ?n Ilfov ?i ?n regiunea de Vest a ??rii (Timi?oara, Arad, Caransebe?, Hunedoara) procentul de finan?are este de 35%, ?n timp ce ?n Bucure?ti este de doar 10%. ?n restul ??rii procentul ajunge p?n? la 50%.?Ca praguri minime, schema 807/2014 vizeaz? proiecte de investi?i de minimum 1 milion de euro, ?n timp ce schema 332/2014 impune un nivel de minim 100 de locuri de munc? create, unde ajutorul de stat poate finan?a p?n? la 50% din cheltuielile salariale.??A? face pu?in o trecere ?n revist? a schemei de produc?ie. C?nd s-a lansat ?n 2008 pragul era la 30 de milioane de euro, deci era foarte greu s? po?i accesa ajutor de stat la momentul respectiv, ulterior pragul a sc?zut la 10 milioane de euro, apoi 5 milioane de euro, iar din 2018 avem un prag de 1 milion de euro care este u?or de prins de c?tre foarte mul?i investitori. (...) Pentru crearea de locuri de munc? este un prag minim de 100 de locuri de munc?, iar companiile pot fi finan?ate cu p?n? la 50% din costurile lor salariale pe urm?torii doi ani de zile“.?Sorescu a explicat c? nu exist? restric?ii specifice referitoare pentru sectoarele care pot ob?ine finan?are, ?ns? exist? o list? de activit??i care nu sunt eligibile, precum produc?ia de alcool ?i tutun, produc?ia de energie sau imobiliare. Totodat?, condi?iile pe care trebuie s? le respecte companiile sunt destul de relaxate, cu at?t mai mult pe fondul crizei sanitare.??Trebuie s? ai profitabilitate ca ?i companie. Dac? p?n? anul trecut trebuia s? existe profit ?n ultimul an fiscal dinaintea depunerii declara?iei, de anul trecut lucrurile s-au mai relaxat, ne-a ajutat ?i pandemia, iar acum trebuie s? ai profit ?n cel pu?in un an din ultimii trei. (...) Compania trebuie s? aib? active nete pozitive la finalul anului trecut. Asta ?nseamn? c? nu trebuie s? fi avut pierderi mari de-a lungul ultimilor ani, sau s? aib? un capital social foarte mare, care s? sus?in? dezvoltarea ulterioar?, acestea sunt principalele criterii, nu mai avem foarte multe restric?ii ca ?n anii trecu?i“.?Cu toate acestea, specialistul subliniaz? c? cel mai important lucru pentru companii trebuie s? fie clarificarea planului de business, s? ?tie clar ce proiecte de investi?ii au ?i s? aib? o aprobare clar? de la management ?i ac?ionariat cu privire la aceste planuri.??De foarte multe ori am p??it s? primim investitori care s? ne zic? c? vor s? fac? proiecte ?i spun c? vor s? investeasc? 5 milioane de euro ?ntr-un anumit domeniu, spre exemplu. Intr?nd ?n detalii, ce ?nseamn?, ce cuprinde investi?ia, pe ce perioad? se ?ntinde, am constatat c? proiectele nu erau foarte clar definite din prima ?i ce este foarte important este s? fie clar definit proiectul ?i s? exist? aprobarea boardului“.?Durata de analiz? a unei cereri de ajutor de stat s-a scurtat la jum?tate ?n ultimii ani, iar durata de implementare a proiectelor se situeaz? ?n medie la doi ani.??Nu mai dureaz? foarte mult, dac? la ?nceputul schmeie erau perioade lungi de aprobare, ?n 2014-2018 dura undeva la 6-7-8 luni aprobarea unui proiect pe schema de produc?ie, acum ?n proiectele noastre dureaz? ?ntre 2 ?i 3 luni ca autoirt??ile s? analizeze, s? pun? ?ntreb?ri ?i s? aprobe o astfel de investi?ii“.??n 2020, circa 30 de proiecte ?n valoare total? de peste 500 de milioane de euro au primit ajutoare de stat de 170 de milioane de euro, toate pe schema 807/2014. ?n contextul ?n care 2021 va readuce ajutoare aprobate ?i pe schema 332/2014, relansat? la finele anului trecut, num?rul de proiecte aprobate ar putea cre?te.??Sigur vom vedea mai multe, cele 30 de proiecte au fost pe schema de produc?ie, dac? ne g?ndim ?i la proiectele pentru crearea locurilor de munc? probabil c? vor fi 50 de proiecte aprobate, ceea ce ?nseamn? un impact semnificativ“.??n ultimii ani, casa de avocatur? Noerr a intermediat mai multe finan??ri de acest tip, cu proiecte care au variat de la 1 milion de euro p?n? la peste 100 de milioane de euro.?Companiile care vin acum spre Noerr pentru a ob?ine finan??ri vin din sectoare variate precum automotive, electrocasnice sau reciclare, ?n contextul ?n care sectorul automotive a beneficiat de cele mai multe finan??ri de acest tip ?n trecut.??Cred c? tot sectorul automotive este cel care ar putea beneficia cel mai mult, exist? un trend care a ?nceput s? se contureze generat de produc?ia de ma?ini electrice ?i toate componentele ?i subcomponentele, v?d aici un poten?ial destul de mare de dezvoltare. Pe de alt? parte, este ?i sectorul pentru care au fost aprobate cele mai multe proiecte ?i pentru care autorit??ile au experien?a cea mai mare, ?tiu cum s? abordeze proiectele, deci cred c? automotive ar trebui s? r?m?n? ?n pole position“.?Iulian Sorescu se a?teapt? ca anul 2021 s? fie unul bun pentru economie, ?n contextul ?n care companiile reiau planurile puse ?n a?teptare ?n timpul anului trecut.??V?d un num?r din ce ?n ce mai mare de companii interesate s? fac? proiecte de investi?ii ?i v?d c? teama pe care am avut-o cu to?ii din martie p?n? ?n iunie anul trecut s-a dus ?i ?ncrederea a ?nceput s? revin? ?n mediul de business. Vedem un num?r din ce ?n ce mai mare de interog?ri, companii care vin ?i ne ?ntreab? cum pot accesa, cum pot primii banii. Sunt din ce ?n ce mai multe companii care vor s? investeasc?, cu sau f?r? ajutorul de stat“.? Asocia?ia For?a Fermierilor a trimis adres? oficial? c?tre Comisia European?: ”Sprijini?i ferma de familie din Rom?nia!” - 10 aprilie 2021 Adres? oficial? la Bruxelles! Asocia?ia For?a Fermierilor a transmis Comisarului European pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?, Janusz Wojciechowski, ?i conducerii Direc?iei pentru Agricultur? – DG AGRI, o adres? ?n care a f?cut apel la Bruxelles s? sus?in? aplicarea la nivel na?ional a tuturor reglement?rilor europene care au ?n vedere protejarea ?i sus?inerea fermelor de familie. Adresa AFF a fost transmis? sub form? de informare ?n data de 5 aprilie, elaborarea ei fiind coordonat? de vicepre?edin?ii Asocia?iei – Petronela Pricochel – Coordonator al Departamentului Ferma zootehnic? medie, ?i Florin Platon, Coordonator al Departamentului Ferma de familie.Apelul Asocia?iei For?a Fermierilor a fost transmis dup? ce ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anun?at neoficial c? a primit obiec?ii din partea Comisiei Europene cu privire la alocarea sprijinului financiar ?n perioada de tranzi?ie, declara?ii care nu au fost urmate ulterior de nicio comunicare oficial?, de niciun document publicat pe site-ul institu?iei ?i de nicio conferin?? de pres? sau mesaj pe re?elele de socializare, unde at?t ministrul Oros, c?t ?i MADR au o activitate intens?.”Facem apel c?tre institu?ia pe care o conduce?i pentru a monitoriza atent politicile agricole aflate ?n curs de adoptare ?i implementare la nivel na?ional de c?tre Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale din Rom?nia. V? rug?m s? ne sprijini?i ?n demersul nostru de a se transparentiza dezbaterea ?i procesul decizional privind aloc?rile ?i condi?iile de finan?are din fonduri europene. De asemenea, facem apel c?tre Dumneavoastr? s? ave?i ?n vedere situa?iile ?n care ferma de familie – ferma mic? ?i ferma medie, sunt nedrept??ite ?n raport cu exploata?iile agricole mari care s-au capitalizat puternic ?n ultimii ani prin accesarea m?surilor de sprijin ?i a pl??ilor directe din fonduri europene ?i na?ionale”, a transmis AFF Comisarului Janusz Wojciechowski ?i conducerii DG AGRI.”Preciz?m c? ?n Rom?nia exist? un num?r mare de ferme de familie care utilizeaz? o parte semnificativ? a suprafe?ei agricole. La momentul de fa??, unele exploata?ii – din cauza problemelor ?nt?mpinate ?n cursul anului agricol 2020, sunt vulnerabile economic ?i aproape ?n incapacitate de a se ?ndrepta c?tre pia??, prin urmare acestea au nevoie de sprijin”, au mai men?ionat ?n adres? cei doi vicepre?edin?i AFF.”V? semnal?m cu ?ngrijorare ?i responsabilitate c? cele mai recente ac?iuni ?i m?suri adoptate de Ministerul Agriculturii sunt ?n contradic?ie cu politicile comunitare de sus?inere a fermelor de familie, av?nd ca beneficiari exploata?iile agricole mari, deja capitalizate ?i care nu ?nt?mpin? probleme financiare”, se mai arat? ?n adres?.Lips? de transparen?? ?n procesul decizionalAFF a semnalat la Bruxelles lipsa de transparen?? din procesul decizional, ?n care ?nt?lnirile ?i discu?iile pe tema fondurilor europene nu sunt publice, iar ulterior documentele, minutele ?i ?nregistr?rile video ale acestora nu apar pe site-ul MADR sau pe alte canale oficiale.”Alocarea total? ?n cuantum de 760 de milioane de euro pentru finan?area m?surilor ?i subm?surilor de dezvoltare rural?, prin Pilonul II, din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural?, ?n perioada de tranzi?ie 2021-2022, nu a avut ?n vedere situa?ia dificil? a exploata?iilor agricole mici ?i medii, nici restic?iile actuale la nivel na?ional din cauza pandemiei de Covid-19. Astfel, men?ion?m c? simplificarea a?teptat? ?i mult necesar? procedurilor de accesare a finan??rilor nu se reg?se?te ?n direc?iile f?cute publice de c?tre Ministerul Agriculturii ?n cadrul comunic?rilor publice. Men?ion?m c? la acest moment, dezbaterile ?i minutele ?nt?lnirilor organizate de c?tre Autoritatea de Management pentru PNDR nu sunt publice ?i nu se reg?sesc pe site-ul madr.ro, precum pe niciun alt portal oficial asumat institu?ional.?n leg?tur? cu aloc?rile complet netransparente pentru perioada de tranzi?ie, semnal?m c? exploata?iile mici ?i medii nu vor avea acces la finan?are. Astfel, MADR este ?n proces de complicare a procedurilor de accesare, iar intensitatea sprijinului financiar este limitat la 500.000 de euro pentru ferma de familie – 500.000 euro ?i la 1.000.000 de euro pentru ferma mare – 1.000.000 euro, cu o intensitate de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. ?n realitate, este nevoie de 70% sprijin public nerambursabil cu posibilitatea de crestere a finantarii pana la 90%, in functie de indeplinirea criteriilor de selec?ie”, a semnalt Asocia?ia For?a Fermierilor.Contextul prezentat de AFF oficialilor europeni include ?i promisiunile neonorate ale ministrului Adrian Oros pentru plata desp?gubirilor de secet?, dar ?i haosul creat ?n zootehnie de Ordinul nr. 180/2020 care love?te fermele de familie din zootehnie.”Dincolo de faptul c? O.M nr. 180/2020 impune obliga?ii nelegale ?i contrare chiar ?i legisla?iei Uniunii Europene – acesta are ca efect distrugerea afacerilor tuturor cresc?torilor autoriza?i de animale, cu consecin?a principal? a reducerii ?eptelului ??rii, a pierderii veniturilor realizate de statul rom?n din taxarea/impozitarea acestora – c?t ?i a tuturor subramurilor economice derivate din aceast? activitate. Astfel, dincolo de falimentarea afacerilor noastre, aplicarea O.M. nr. 180/2020 va conduce la reducerea catastrofal? a ?eptelului ??rii, la pierderea siguran?ei alimentare conferit? de aceast? rezerv? inestimabil?, la pierderea mai multor zeci de mii de locuri de munc? din industria zootehnic? ?i derivatele acesteia, la reducerea veniturilor statului corespunz?tor cu reducerea bazei de impozitare actuale. Este foarte important de stabilit dac? dispozi?iile introduse for?at, intempestiv ?i nejustificat sunt doar rodul incompeten?ei sau instrumentul unor vectori de influen??/decizie interesa?i fie ?n distrugerea ?eptelului ?i capitalului din zootehnie autohton/fie ?n c??tigarea, cu orice pre? – a unor importante sume de bani, prin ?nlocuirea procesului de mont? natural?, practicat de secole cu tradi?ie de cresc?torii rom?ni – cu mont? artificial?, scump? ?i de natur? s? ne falimenteze rapid pe noi, cresc?torii rom?ni de animale cu ferme mici ?i mijlocii ?i nu numai…”, au semnalat cei doi vicepre?edin?i ai AFF.Adresa transmis? ?n data de 5 aprilie este prima dintr-un demers legitim al organiza?iei care ?n continuare este exclus? din dialogul civil de la MADR. ?n paralel, AFF a intentat procese Ministerului Agriculturii pentru discriminarea Membrilor prin nerespectarea legisla?iei na?ionale ?n vigoare.INS: Doar 4,2% dintre ??rani mai tr?iesc din agricultur?. Ajutoarele sociale au dep??it veniturile agricole! Roxana Dobre - 11 aprilie 2021 - Agro Bac?uDoar 1,6 la sut? din veniturile lunare aLe unei gospod?rii provin din agricultur?, arat? datele Institutului Na?ional de Statistic? (INS), f?cute publice mar?i, 6 aprilie, care noteaz? c? strict pentru mediul rural procentul este de 4,2 la sut?. Acelea?i cifre mai dezv?luie o realitate dur?: doar 6,2% din popula?ie ??i mai produce singur? hran? astfel ?nc?t poate pune pe mas? produse agroalimentare din resurse proprii.Veniturile totale medii lunare pe gospod?rie au fost ?n trimestrul IV din 2020, ?n termeni nominali, de 5.384 lei pe gospod?rie, ?n timp ce pe persoan? au totalizat 2.099 lei, potrivit datelor publicate mar?i de Institutul Na?ional de Statistic? (INS). ?n perioada analizat?, cheltuielile totale ale popula?iei au fost, ?n medie, de 4.627 lei lunar pe gospod?rie sau 1.804 lei pe persoan? ?i au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale. Veniturile din ajutoare sociale le dep??esc procentual pe cele din agricultur?Conform datelor INS, veniturile b?ne?ti au fost ?n medie de 4.997 lei lunar pe gospod?rie (1.949 lei pe persoan?), iar veniturile ?n natur? de 387 lei lunar pe gospod?rie (151 lei pe persoan?). Salariile ?i celelalte venituri asociate lor au format cea mai important? surs? de venituri (68,3% din veniturile totale ale gospod?riilor).Potrivit INS, veniturile din presta?ii sociale care ?nsumeaz? 19,1% le dep??esc pe cele din agricultur?, care ocup? numai 1,6 la sut?, la nivel urban ?i rural. Strict pentru zonele de la ?ar?, veniturile provenit din agricultur? ?nsumeaz? 4,2 la sut?. Acelea?i date mai arat? c? la formarea veniturilor totale ale gospod?riilor au contribuit, de asemenea, veniturile ?n natur? (7,2%), ?n principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,2%), veniturile din activit??i neagricole independente (1,7%), veniturile din agricultur? (1,6%), precum ?i cele din proprietate ?i v?nzarea de active din patrimoniul gospod?riei (0,9%).Institu?ia men?ioneaz? c? mediul de reziden?? influen?eaz? diferen?ele de nivel ?i, mai ales, de structur? ?ntre veniturile gospod?riilor dintre mediul urban ?i mediul rural.Investi?ii minime pentru achizi?ionarea de terenuri sau echipamenteCheltuielile pentru investi?ii destinate pentru cump?rarea sau construc?ia de locuin?e, cump?rarea de terenuri ?i echipament necesar produc?iei gospod?riei, cump?rarea de ac?iuni etc. de?in o pondere mic? ?n cheltuielile totale ale gospod?riilor popula?iei (doar 0,4%). ?n ceea ce prive?te cheltuielile totale, principalele destina?ii ale cheltuielilor efectuate de gospod?rii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii ?i transferurile c?tre administra?ia public? ?i privat? ?i c?tre bugetele asigur?rilor sociale, sub forma impozitelor, contribu?iilor, cotiza?iilor, precum ?i acoperirea unor nevoi legate de produc?ia gospod?riei (hrana animalelor ?i p?s?rilor, plata muncii pentru produc?ia gospod?riei, produse pentru ?ns?m?n?at, servicii veterinare etc.).INS precizeaz? c? mediul de reziden?? determin? unele particularit??i ?n ceea ce prive?te m?rimea ?i structura cheltuielilor totale de consum. Conform clasific?rii standard pe destina?ii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare ?i b?uturile nealcoolice au de?inut, ?n trimestrul IV 2020, ?n medie, 33,7% din consumul gospod?riilor.……………………….INTERNEA face lobby ?n interesul altor state pentru a opri exportul de animale vii este un act major de sabotare a unui sector existen?ial pentru agricultura rom?neasc?! Ing. Ionu? Diaconeasa 11 aprilie 2021 Bun?starea animalelor ?n timpul transportului este ?ntr-adev?r subiect? ?n interesul cui? Din p?cate, da, bun?starea animalelor, de?i nu a fost, ?i nu ar trebui s? fie, a devenit un subiect! ?i ?nc? unul generator de ?ngrijor?ri majore, indignare a fermierilor ?i abord?ri existen?iale despre viitorul zootehniei rom?ne?ti!Rom?nia are 4,8 milioane de hectare cu paji?ti ?i p??uni, mai mare dec?t ?ntreaga suprafa?? a Olandei, ?i aproximativ c?t Slovacia! Doar paji?ti ?i p??uni, care reprezint? 1/3 din totalul suprafe?ei de teren agricol! Zootehnia este singur? ramur? a agriculturii dar ?i a economiei rom?ne?ti care exploateaz? eficient, cu randament economic maxim, aceast? imens? suprafa?? de teren.Calcul?nd rat? de conversie UVM, ar putea sus?ine aproximativ 28,8 milioane de ovine ?i caprine sau 4,8 milioane de bovine adulte. Combinat, lu?nd toate datele, ?nc?rc?tura la ha este ?n prezent acoperit?, ?i observ?m ?n ultimul timp c? aceast? suprafa?? devine insuficient?. Calcul?nd materia prim? rezultat?, reiese clar c? avem o supraproduc?ie ?n sector, care trebuie s? mearg? la export!Bun, pentru export ?inem cont ?n primul r?nd de cerere! Iar Orientul Mijlociu ne cere animale vii, care sunt extrem de c?utate ?i apreciate pentru calitatea lor, dat? evident de specificitatea florei de pe paji?tile, p??unile ?i golurile alpine din Rom?nia.Domnule Gabriel P?un, exist? institu?ii ale statului care au atribu?ii de control, implementare ?i transpunere a legisla?iei europene ?n cea na?ional?, care sunt r?spunz?toare de respectarea libert??ilor care asigur? bun?starea animalelor at?t ?n ferme c?t ?i ?n timpul transportului!De asemenea, ?tim concuren?a teribil? de pe pia?a transportatorilor, unde cei care nu respect? legea ?n litera ?i spiritul ei se autoexclud! A?a c? nu ne mai intoxica?i cu subiecte artificiale ?n interes strict propriu, pentru c? face?i un mare mare r?u agriculturii pe termen lung!A face lobby acum, ?n interesul altor state pentru a opri exportul de animale vii, c?nd cererea este at?t de mare, ?i de a-l restric?iona ?i limita doar pentru varianta de valorificare ?n carcas?, reprezint? pe l?ng? incon?tien?a dat? de habarnism un act major da sabotare a unui sector existen?ial pentru agricultura rom?neasc? ?i pentru noi, ca na?iune!Domnule P?un, ?nainte de a continu? s? v? pune?i poalele ?n cap pe la Bruxelles, consulta?i-v? cu speciali?tii ?i veni?i ?n fa?a fermierilor rom?ni cu alternative, iar ?mpreun? cu ei c?uta?i solu?ii! A?adar, ce facem cu 4,8 milioane de hectare de paji?ti? Ce facem cu sectorul ovin? Ce facem cu fermele rom?ne?ti? Ce facem cu de/popularea zonei montane? Ing. Ionu? Diaconeasa , ionut.diaconeasa@, telefon: 0749 839 734 R?saduri de legume – puse ?n v?nzare de USAMV Cluj-Napoca. Pre?urile – ?ntre 1 ?i 4 lei bucata! Ramona Dasc?lu - 11 aprilie 2021 06:59Peste 90.000 de r?saduri de legume, puse ?n v?nzare de USAMV Cluj-Napoca. Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? (USAMV) din Cluj-Napoca anun?? punerea ?n v?nzare a primelor r?saduri de legume din 2021, destinate spa?iilor protejate (sere/solarii) ?i care sunt produse la serele Sta?iunii de Cercetare Horticol? (SCH), unde vor fi comercializate.Potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, r?saduri din zeci de soiuri de legume au fost ?ngrijite de speciali?tii de la SCH, iar de luni, 12 aprilie 2021, vor fi puse ?n v?nzare primele din acest an, la pre?uri cuprinse ?ntre 1-4 lei/bucat? (inclusiv TVA), dup? cum urmeaz?: ro?ii, castrave?i, ardei gras ?i kapia, gogo?ari, ardei bulg?re?ti, ardei iu?i, broccoli, conopid?, gulie, varz? Kale, salat? verde. Din 19 aprilie, ?n func?ie de condi?iile meteo, vor fi puse la v?nzare ?i alte soiuri, cum ar fi pepene galben, varz?, vinete, ?elin?, al?turi de p?trunjel, oregano, busuioc, tarhon, salvie, cimbru sau leu?tean. Tot atunci este estimat? punerea ?n v?nzare ?i pentru primele flori din acest an – c?rcium?rese ?i cr?i?e.”R?sadurile sunt ob?inute la serele sta?iunii noastre, din semin?e profesionale, at?t pentru soiurile create la noi, c?t ?i pentru alte soiuri ?i hibrizi. R?sadurile se livreaz? repicate, ?n cuburi nutritive, astfel c? ?nr?d?cinarea acestora se va face mult mai repede, iar gradul de prindere este 100%. Vreau s? subliniez c? r?sadurile sunt destinate, ?n aceast? perioad? a prim?verii, plant?rii ?n spa?ii protejate (sere/solarii), nu ?n aer liber. ?n perioada pandemiei, mult? lume s-a reorientat spre gr?dini de legume sau flori, ?i-au descoperit o nou? pasiune ?i ne bucur?m s? venim, ca ?n fiecare prim?var?, ?n ?nt?mpinarea pasiona?ilor de legumicultur? ?i floricultur?. Am produs de aceast? dat? peste 120.000 de r?saduri, iar o parte dintre acestea, circa 30.000 de buc??i, vor fi plantate ?i ?ngrijite la sta?iunea noastr?”, a declarat Biol. dr. ing. Lukacs Lehel, directorul SCH.V?nzarea r?sadurilor se va face ?n dou? puncte ale sta?iunii: la magazinul situat la cap?tul str. Liviu Rebreanu (zona parking, cap?t autobuze 33,34, 48) ?i la una din serele din incint?, cu intrare din str. Horticultorilor nr. 5.Program v?nzare: zilnic, de luni ?i p?n? vineri, ?ntre orele 8.00 – 16.00, iar s?mb?t?, ?ntre orele 8.00 – 13.00, cu excep?ia s?rb?torilor legale. Pentru detalii pute?i suna la numerele de telefon: 0756966132 sau 0760291241.R?sadurile vor fi v?ndute ?n t?vi?e alveolare, ?n limita stocului, iar comenzi pentru livr?ri prin curierat nu se primesc.Alte r?saduri de legume ?i flori vor fi puse ?n v?nzare ?i la serele din campus sau la magazinul USAMV Cluj-Napoca, de pe Calea M?n??tur nr. 7, ?ns? dup? data de 1 mai, acestea fiind destinate plant?rii direct ?n aer liber.Toate detaliile privind speciile, soiurile, pre?urile ?i data v?nz?rii le g?si?i ?n tabelul de mai jos: Ce se mai ?nt?mpl? pe pia?a de agricultur?: Egipt, Arabia Saudit? sau Filipine sunt principalele destina?ii ?n care ajung cerealele rom?ne?ti. Primii zece importatori cump?r? 6 mil. tone de cereale, adic? 60% din cantitatea total? exportat?, Florentina Ni?u , 10.04.2021, ??Rom?nia se afl? ?n top zece exportatori mondiali de cereale, unde lider este Rusia???Principalele pie?e de export pentru cerealele rom?ne?ti sunt cele din Asia????n 2020, Rom?nia a exportat 11,4 milioane de tone de cereale ?n valoare de 2,16 mld. euro.Rom?nia este unul dintre primii cinci exportatori de cereale din Uniunea European?, cu peste 70 de destina?ii ?n portofoliu, cele mai importante fiind ?n Asia, ?n Orientul Mijlociu sau zona de sud-est. Egipt, Arabia Saudit? sau Filipine sunt principalele ??ri ?n care Rom?nia a exportat cereale ?n 2020, ?n valoare de aproape jum?tate de miliard de euro, potrivit datelor de la Institutul Na?ional de Statistic?.?Suntem tributarii traderilor str?ini ?i export?m cerealele rom?ne?ti acolo unde au semnat ei contracte economice. Arabia Saudit? nu poate produce cereale ?i atunci ia din bazinul M?rii Negre, din Rusia, Ucraina ?i Rom?nia. Practic, vindem acolo unde au traderii pie?e deschise, pentru c? statul rom?n nu mai are calitatea de a deschide noi pie?e, cum fac, de altfel, alte state europene, chiar ?i din estul Europei”, a explicat Ionel Arion, pre?edintele Federa?iei Pro Agro, ce cuprinde cele mai mari asocia?ii ?i uniuni din agrobusiness.?Cum arat? viitorul agriculturii: de la nori de ploaie, la cloud. Cum vor putea practica ?i fermierii rom?ni agricultura de precizie, Ioana Nita , 10 aprilie 2021 Dac? ?n urm? cu c??iva ani, conceptul de agricultur? de precizie era poate doar ceva abstract, science fiction pentru fermierii rom?ni, acum cu ajutorul noilor tehnologii precum IoT, cloud ?i 5G, solu?iile pentru agricultur? de precizie sunt disponibile la tarife anuale de 1-8 euro per hectar, ace?tia av?nd astfel la dispozi?ie solu?ii tehnice care s? ?i ajute s? ??i eficientizeze culturile ?i s? r?m?n? competitivi ?i profitabili pe o pia?? local? tot mai aglomerat? de fructe ?i legume importate.Start-up-ul local Agricloud a mizat pe aceast? ni?? ?nc? de acum trei ani, iar acum nu ajut? doar fermierii rom?ni cu solu?ii IoT pentru agricultur? de precizie, ci fermieri de pe trei continente – din Africa de Sud p?n? ?n America Latin?.?Vrem s? ajut?m fermierii no?tri s? fie mai productivi. Un exemplu practic - ?tim cum ast?zi vin produc?tori din zone consacrate precum Turcia, Germania, Olanda, Italia, Spania cu produsele lor - m? refer aici la tomate, iar ?n condi?iile ?n care ei se retrag de m?ine de pe pia?a local? pre?ul va cre?te foarte mult. Acest lucru ne-a f?cut s? ne implic?m mai mult ?n zona de securitate alimentar? a noastr? ?i vrem ca de la ?nceputul acestei luni (aprilie – n.red.) s? facem o ofert? de 1,5 euro/ha per an pentru oricine care administreaz? un teren agricol ?i vrea s? ?l monitorizeze – noi ?l ajut?m s? ??i eficientizeze cultura reduc?nd costurile ?i cresc?ndu-i profitul”, a declarat ?n cadrul emisiunii ZF IT Generation la rubrica Start-up Update Marcel Ionescu, CEO ?i fondator Agricloud. El a ad?ugat c? ?n mod normal, tarifele pentru utilizarea solu?iilor Agricloud variaz? ?ntre 5 ?i 8 euro per hectar pe an, ?ns? acum start-up-ul a f?cut ofert? special? cu trei tipuri de abonament pentru fermierii rom?ni - 1,5 euro, 3 euro ?i 5 euro per hectar anual. ?Oiectivul este s? vindem foarte mult abonamentul de 1,5 euro. Credem c? acesta ?i va ajuta pe fermieri s? aib? o radiografie exact? a culturii lor ?i atunci le va fi c?t se poate de u?or s? ??i eficientizeze procesul de lucru ?n ferma lor. Practic, noi ce facem? Toate activit??ile repetitive le automatiz?m cu senzori, drone, camere video ?i sateli?i. Toate aceste date le punem ?n fa?a fermierului ?n felul ?n care el vrea s? le ?n?eleag? pentru c? aici este diferen?a - ne adapt?m pentru a-i ar?ta ce vrea el s? vad?.” Solu?iile Agricloud sunt deja folosite de peste 200 de clien?i de pe trei continente, iar start-up-ul continu? s? atrag? noi clien?i pentru solu?ia oferit?, ?inta de cre?tere a businessului pentru anul acesta fiind de 60% - p?n? la peste 2 milioane euro.??n 2020, cifra noastr? de afaceri a crescut cu 35%, iar anul acesta, ?n primele trei luni, suntem deja la 45% din ce s-a ?nt?mplat tot anul trecut. Bazat pe ceea ce vedem noi ?i pe solicit?rile pe care le primim, plus c? suntem destul de activi ?n achizi?ia de clien?i, credem c? suntem destul de aproape de o cre?tere de 55-60% a businessului anul acesta. Noi ?n acest moment suntem preg?ti?i pentru 60-65 de clien?i noi, ?ns? cred c? practic ne vom opri la o achizi?ie de 45-50 de clien?i noi cu suprafe?e care s? ?nsumeze p?n? spre c?teva sute de mii de hectare”, a spus Marcel Ionescu, CEO ?i fondator Agricloud. ?n prezent, start-up-ul, ?nfiin?at ?n urm? cu trei ani, monitorizeaz? peste 56.000 de hectare pentru circa 216 fermieri de pe trei continente, cele mai noi pie?e unde este folosit? solu?ia Agricloud fiind Macedonia ?i Turcia. ?Cea mai nou? pia?? unde am f?cut primii pa?i pentru a intra este pia?a din Macedonia - aproape am definitivat parteneriatul ?i penultima cea mai nou? pia?? unde suntem prezen?i deja este Turcia. Acolo guvernul de la Ankara folose?te deja portalul nostru pentru monitorizarea agriculturii din ?ar?”, a precizat el, ad?ug?nd c? start-up-ul vizeaz? ?n continuare extinderea pe pia?a de culturi foarte mari. ?Ne intereseaz? s? intr?m pe pia?a de culturi foarte mari, ?n zonele din India ?i chiar ?n zona Africii. Am f?cut deja ni?te pa?i spre Nigeria, ?ns? ?n momentul de fa?? taton?m terenul. Nu ?i cunoa?tem foarte bine, nu le ?n?elegem foarte mult mentalitatea, ?ns? produsul nostru este foarte interesant pentru ei.”Anul trecut, start-up-ul a lansat portal.agricloud.ro - o solu?ie care monitorizeaz? complet cultura. ?Aceasta ofer? o radiografie complet? - din sol p?n? la satelit, mai exact de la agrochimia solului, umiditatea din sol, diametrul tulpinii ?n acord cu umiditatea din sol, din aer, de la sta?iile meteo pe care noi le mont?m ?i cu echipamentul de pe drone ?i ?nchidem tot acest circuit cu un satelit. ?n momentul ?n care fermierul intr? la noi pe portal ??i vede toat? cultura, vede radiografia, are rapoarte ?i de acolo ??i ia deciziile cele mai bune”, a explicat Marcel Ionescu. ?n total, Agricloud administreaz? ?n prezent circa 56.000 de hectare, iar cerin?ele din partea clien?ilor sunt ?n continu? cre?tere.Investi?iile ?n proiectul Agricloud se ridic? ?n prezent la peste 1,8 milioane euro ?n total, iar deocamdat? start-up-ul se concentreaz? pe extindere, o viitoare rund? de finan?are fiind prognozat? peste circa doi ani.??n momentul acesta suntem pe cre?tere ?i pe achizi?ie de clien?i ?i probabil de la sf?r?itul lui 2022, ?nceputul lui 2023 ne vom uita ?n pia?? pentru o alt? rund? de finan?are”, a punctat el. Start-up-ul a dezvoltat recent o nou? func?ionalitate pentru care urmeaz? s? ?nceap? ?i primele teste ?i anume IoT ?n zootehnie. ?Mai exact, vorbim de o ferm? de vaci pentru carne ?n care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, c?t sunt de lini?tite, vom face un comportament al ?ntregii cirezi ?i de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va ?ti foarte clar c?nd m?n?nc? vacile, c?nd sunt ?n perioada de gesta?ie, c?rui animal s? ?i verifice starea de s?n?tate. IoT-ul ne ajut? foarte mult ?n zona de agricultur? ?i momentan pia?a este deschis? pentru toat? lumea. Faptul c? IoT-ul este aici, 5G este deja pe drum sau deja prezent, ne ajut? s? avem date ?n timp real despre animale”, a subliniat CEO-ul Agricloud.Solu?ia Agricloud se bazeaz? foarte mult pe noile tehnologii precum IoT, machine learning ?i cloud, start-up-ul utiliz?nd platforma Microsoft Azure.?Microsoft Azure ne ajut? pentru a antrena algoritmi pentru solu?ia de machine learning folosit pentru identificarea nevoilor culturilor ?i mai nou pentru identificarea stadiului animalelor din ferm?”, a spus el. Pe l?ng? dezvoltarea propriei solu?ii, Agricloud sus?ine ?i dezvoltarea altor start-up-uri ?n domeniul agritech printr-un nou program organizat ?mpreun? cu mai mul?i parteneri printre care ?i Ministerul Agriculturii. ?Vrem s? sus?inem c?t mai multe start-up-uri ?n domeniul agriculturii pentru a genera c?t mai multe solu?ii tehnice pentru agricultura din Rom?nia.” Cum facem acest lucru? ?n primul r?nd cu mai mul?i parteneri ai no?tri am realizat AgriTech Hackathon - se poate ?nscrie oricine pe agrihack.ro. Vor fi circa 2-3 s?pt?m?ni de incubare ?i de ?n?elegere a ecosistemului agriculturii. Cei care sunt invita?i s? fie mentori ?i sus?in?tori financiari sunt deja cu noi ?n proiect ?i de aici ?i putem ajuta noi s? monetizeze destul de repede ?n zona clien?ilor no?tri. Am discutat cu 2-3 clien?i din portofoliul nostru ?i au fost foarte deschi?i s? ?i primeasc? ?n fermele lor pentru a face teste. Astfel pot vedea dac? ideile lor se valideaz? cu nevoile reale din pia?? - to?i avem idei, dar de la idee la monetizare nu e chiar cel mai scurt pas.”Start-up?UpdateInvitat: Marcel Ionescu, CEO ?i fondator Agricloud Ce e nou? Start-up-ul se extinde pe segmentul de zootehnie ?i se extinde pe noi pie?e de pe glob“Cea mai nou? func?ionalitate pe care o avem ?i urmeaz? s? facem primele teste, le ?ncepem ?n circa o s?pt?m?n?, este IoT ?n zootehnie. Mai exact, vorbim de o ferm? de vaci pentru carne ?n care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, c?t sunt de lini?tite, vom face un comportament al ?ntregii cirezi ?i de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va ?ti foarte clar c?nd m?n?nc? vacile, c?nd sunt ?n perioada de gesta?ie, c?rui animal s? ?i verifice starea de s?n?tate. IoT-ul ne ajut? foarte mult ?n zona de agricultur? ?i momentan pia?a este deschis? pentru toat? lumea. Faptul c? IoT-ul este aici, 5G este pe drum sau deja prezent, ne ajut? s? avem date ?n timp real despre animale.”Dac? ave?i un proiect de start-up tech scrie?i-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.Agro TV - Au ap?rut primii cartofi noi rom?ne?ti. Fermierii sunt dezam?gi?i Agribusiness Agro TV - Au ap?rut primii cartofi noi rom?ne?ti. Fermierii sunt dezam?gi?i Profit.ro scris ast?zi, 15:00 ?n pofida frigului, primii cartofi noi rom?ne?ti din acest an ?i-au f?cut apari?ia zilele trecute ?n comuna C?l?ra?i, jude?ul Dolj. Ce-i drept, au fost produ?i ?n solarii, ?ns? fermierii spun c? i-au crescut cu ?ngr???minte bio, f?r? chimicale. Recolta a luat deja drumul pie?elor din Bucure?ti ?i din ?ar?, ?ns? produc?torii nu sunt deloc mul?umi?i. Ace?tia se pl?ng c?, din cauza pandemiei ?i a restric?iilor impuse ?n zona de HoReCa, au fost foarte pu?ini cei care le-au cump?rat marfa. De?i, momentan, pre?ul de 12 pe kilogram este unul bun, fermierii spun c? vor fi nevoi?i s? ?l scad? dac? nu reu?esc sa ??i v?nd? cartofii, arat? Agro TV. ?Se vinde foarte, foarte greu, fa?? de anii trecu?i. C?nd mergeam ?i terminam o ton? ?n c?teva ore, acum st?m dou? zile cu aceea?i cantitate", spune dezam?git un produc?tor din zon?, conform sursei citate. Nici primarul comunei Sahara Olteniei, denumit? astfel datorit? solurilor sale nisipoase, nu crede c? lucrurile vor merge mai bine. ??nchiderea HoReCa a creat mari probleme ?n ceea ce prive?te valorificarea produselor de acest tip. Rentabilitatea va fi calculat? abia peste dou? s?pt?m?ni, atunci c?nd vor trage linie cei care cultiv? ?i vor decide dac? mai cultiv? sau nu”, spune primarul din C?l?ra?i. Oamenii locului produc peste 300 de tone de cartofi, iar 150 dintre ace?tia fac deja parte dintr-o cooperativ? cu ajutorul c?reia cartofii rom?ne?ti ajung ?n supermarketurile din Rom?nia, dar ?i la export.C?teva ore de vreme rea au stricat rodul pomilor fructiferi din Dobrogea. Caisele ?i piersicile vor fi pu?ine ?i scumpe , 11.04.2021 De c?teva ore a avut nevoie vremea rea ca s? strice rodul a peste 60% dintre pomii fructiferi din Dobrogea. ?n consecin??, vara aceasta?vom duce dorul caiselor ?i piersicilor dobrogene. Vor fi pu?ine ?i scumpe. Fermierii spun c? primele probleme din cauza frigului au ap?rut la mijlocul lunii februarie, c?nd diferen?a de temperatur? dintre zi ?i noapte a fost chiar ?i de 30 de grade C. Vremea capricioas? a afectat livezile din Dobrogea chiar ?i ?n propor?ie de 60 la sut? Foto: captur? video Digi24 ?Au fost lunile decembrie ?i ianuarie mai bl?nde, cu temperaturi ridicate, dup? care ?n luna februarie temperaturile au crescut foarte mult de la 16 p?n? la 19 grade C, iar urm?toarea zi, pe 12 februarie am avut -14 grade. Ei (mugurii) pleac? ?n vegeta?ie ?i la o temperature sc?zut? se necrozeaz?, practic se usuc?”, explic? fermierul George L?mureanu. ?Sunt forma?iuni de rod, medii ?i mijlocii. Uita?i cum rodul este ?nghe?at. Pur si simplu r?m?n numai mugurii vegetativi” - arat? fermierul.De altfel, ?i ?n dou? nop?i din aceast? s?pt?m?n? temperaturile la Agigea, ?n jude?ul Constan?a, au fost negative. Speciali?tii spun c? pe aproximativ trei sferturi din lungimea ramurilor, pomii fructiferi nu au flori. ??sta e timpul, nu avem ce face. ?i ne-a lovit chiar acuma c?nd a ?nflorit”, spune un pomicultor.Pierderile, estimeaz? oamenii din domeniu, ar putea ajunge p?n? la 60 %.?n mod normal, un pom ar fi trebuit s? produc? 20 de kg de caise, dar din cauza temperaturilor sc?zute, la var? vor fi culese maximum 5 kg.Recolta mai mic? va aduce ?ns? pre?uri mai mari pe tarabe.Pentru ca pomii fructiferi s? fie salva?i de la ?nghe? o solu?ie pentru fermieri ar fi s? fac? foc l?ng? copaci. Practica este interzis?, iar cine ?ncalc? legea risc? s? fie amendat. Editor : Luana Pavaluca De la viticultur? la IT. Cum s-a reinventat o companie care exporta vin pentru URSS ?n perioada comunist?, Florentina Ni?u , 09 aprilie 2021 Vinalcool Bac?u, compania care ?n perioada comunist? producea 100-150 de vagoane de vin lunar ?i le trimitea ?n URSS, a trecut de la insolven??, la investi?ii ?n imobiliare ?i IT. Care este povestea companiei? Lucian Ciubotaru, CEO Vinalcool: ?Domeniul IT promite s? devin? locomotiva companiei ?n viitorul apropiat.” Vinalcool Bac?u, unul dintre cei mai mari produc?tori de vin ?nainte de Revolu?ie ?i a cincea ?ntreprindere agricol? de stat din Rom?nia, cump?rat? de Lucian Ciubotaru ?n 2005, moment ?n care se afla ?n insolven?? ?i cu datorii 65 de miliarde de lei, vrea s? se reinventeze ?i pariaz? pe imobiliare ?i IT. Singura leg?tur? cu viticultura r?m?ne colec?ia de vinuri Nicolae’S, a lui Nicolae Ceau?escu, din vinoteca fondat? ?n anul 1967, pe care compania ?nc? o de?ine. ?Viitorul companiei noastre, ?n contextul actual, arat? c? avem de lucru ?n perfec?ionarea unor domenii la care ?naintea pandemiei nici nu ne-am fi g?ndit. ?n viitorul imediat, vechiul Vinalcool va sf?r?i, probabil, ca nume, dar o va face cu siguran?? gener?nd un mare nume ?n industria de software”, poveste?te Lucian Ciubotaru, CEO al Vinalcool, de profesie economist. ?n prezent, compania are afaceri ?n agricultur?, imobiliare ?i IT. Exploateaz? o ferm? de aproximativ 500 de hectare de teren agricol ?i are ?n portofoliu brandurile de b?uturi nonalcoolice Fresh din Mere de Ite?ti, Cire?e de Ite?ti ?i C?mara din Ite?ti ?i anul acesta va scoate pe pia?? un brand nou. ?Inten?ia noastr? este de a dezvolta o industrie u?oar?, bazat? pe finan??ri cu fonduri europene. Cercet?m ?i posibilitatea cre?terii unui lot de bovine din rase de carne, pentru care este mare c?utare”, spune Ciubotaru.Ce a fost...?Vinalcool, fabrica de vinuri din Bac?u, ob?inea cantit??i cuprinse ?ntre 100-150 de vagoane de vin lunar, iar ?n ultima perioad? a existen?ei acesteia, ??i diversificase produc?ia cu rachiuri, coniac, lichioruri, ape minerale, diferite sortimente de sucuri naturale ?i a fabricat prima ?ampanie din Rom?nia pentru copii, exportat? ?i c?tre parteneri din Moscova”, poveste?te Lucian Ciubotaru. Antreprenorul adaug? c? marii clien?i externi ai Vinalcool Bac?u erau Japonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Polonia, Albania, China ?i URSS. Dup? 1990, compania a fost privatizat? ?i pachetul majoritar de ac?iuni a ajuns la concernul turc Pakmaya-Hasmaya, iar capacit??ile de produc?ie au fost v?ndute ?i angaja?ii concedia?i, compania ajung?nd pe marginea falimentului. ?Am preluat prima ac?iune ?i apoi, pas cu pas, pachete din ce ?n ce mai consistente de ac?iuni c?nd nimeni nu mai d?dea o ?ans? de supravie?uire Vinalcoolului. Apoi am cump?rat la licita?ie public?, prin intermediul Bursei de Valori Bucure?ti, pachetul majoritar. Ast?zi am o satisfac?ie enorm? pentru am f?cut fa?? acestei provoc?ri”, sus?ine Lucian Ciubotaru. Ini?ial, el a ?ncercat s? reporneasc? produc?ia de vinuri ?i spirtoase, cu re?ete ?i branduri proprii, dar a e?uat ?i a hot?r?t s? transforme baza central? a companiei, un teren de aproximativ trei hectare, ?n centru logistic, unde g?zduie?te ?n prezent companii precum MegaImage, Coriolan, Raffaelo Art, AdStill, Molkerei, Nortek, Pelle-Industria Vernici, Cizm?rie ?i Nortek Trust. Aceste companii au rezistat cu bine acestui an complicat, iar la o discu?ie recent? cu reprezentan?ii lor am remarcat faptul c? au planuri de dezvoltare concrete, sunt optimi?ti ?i privesc ?ncrezatori ?n viitor.” ?n decursul reorganiz?rii judiciare, compania a v?ndut ultimul centru de vinifica?ie de?inut, din cele ?ase pe care le avea ?nainte de 1989. Ast?zi, firma mai de?ine colec?ia de vinuri Nicolae’S, din vinoteca fondat? ?n anul 1967 cu destina?ie special? pentru partidele de v?n?toare organizate ?n p?durile superbe din Subcarpa?ii Bac?ului ?i Neam?ului la ordinul cuplului prezidential. ?ns?, anteprenorul recunoa?te c? ?n func?ie de evolu?ia vremurilor, va scoate la licita?ie vinoteca, pentru a asigura sursa financiar? de dezvoltare a companiei ?n celelalte domenii. ?Colec?ia Nicolae’S are poten?ial serios de valorificare, iar clien?ii interesa?i sunt cu adev?rat celebri ?n lumea colec?ionarilor de top. Celebrul Floyd Mayweather Jr., excentricul colec?ionar ce de?ine deja una dintre sticlele lui Ceau?escu din anul s?u de na?tere, a transmis prin intermediul elevului s?u b?c?uan Ronald Gavril, aprecierea pentru colec?ia noastr? ?i inten?ia de a oferta la momentul deciziei companiei de organizare a unei licita?ii publice. Este doar unul dintre greii lumii care vor trofeul dictatorului”, a mai spus Croitoru....?i ce a r?masVinalcool a achizi?ionat un teren de 0,7 hectare ?i mai de?ine o ferm? de 3 hectare, cu poten?ial de exploatare ?n domeniul imobiliar. De altfel, din 2020, compania s-a uitat ?i c?tre domeniul IT, odat? cu preluarea administr?rii companiei de c?tre Mihai Ciubotaru, fiul cel mare al lui Lucian Ciubotaru, cu studii ?n domeniul tehnologiei informa?iei. ?Domeniul IT, un domeniu str?in multora dintre cei prezen?i ?n structura de decizie a Vinalcool, a devenit recent un domeniu important, iar conjunctura pandemiei a fost una decisiv? ?n aceast? schimbare. Domeniul IT promite s? devin? locomotiva companiei ?n viitorul apropiat”, a afirmat Lucian Ciubotaru.? Compania Vinalcool este coproprietar? a m?rcii ?nregistrate SMS to CASH, marc? ce are la baz? aplica?ii ?i metode cuprinse ?n cinci brevete de inova?ie protejate la nivel european si mondial, la organismele internationale WIPO si Benelux. SMS to CASH este un serviciu de trimitere de mesaje c?tre numere scurte cu valoare ad?ugat? ?i ob?inerea de cash, pe loc sau ?n contul indicat. Alte servicii din portofoliu sunt Call to Cash ?i RechargetoSIM.Totodat?, Vinalcool este ?n discu?ii cu un antreprenor rom?n ce de?ine un business ?n domeniul IT s? preia o parte din ac?iuni ?i din angaja?i. ?Am b?tut palma deocamdat? la nivel verbal”, a explicat Lucian Ciubotaru, care nu a dorit s? spun? numele firmei. ?n 2021, antreprenorul sus?ine c? va investi ?n extinderea activit??ilor companiei ?i ?n deschiderea unui birou ?n Bucure?ti, ce va fi gata ?n aceast? prim?var?, datorit? pespectivelor actuale destul de bune. Astfel, num?rul angaja?ilor Vinalcool, direct sau prin intermediul companiilor la care societatea este ac?ionar, va cre?te cu 8-12 persoane. ?n perioada comunist?, compania avea circa 250 de angaja?i, ?ns? la ?nceputul anilor 2000 a intrat ?n insolven??, iar ?n 2019, ultimul an pentru care exist? date publice disponibile, a avut un num?r mediu de 10 angaja?i. ??n 2020, companiile tradi?ionale ?i managerii cu experien??, au trecut cu bine aceast? prim? perioad? dificil? a pandemiei. A dezvolta bussinesuri ?n mai multe domenii de afaceri a fost de asemenea un atuu ?n lupta pentru supravie?uire, stabilitatea ?n grup fiind asigurat? pe r?nd de c?te unul dintre domeniile de activitate”, a afirmat Lucian Ciubotaru. El adaug? c? Vinalcool a reu?it s? ??i men?in? cifra de afaceri, profitul net ?i num?rul de angaja?i intacte. ?n 2019, compania a avut venituri de 1 milion de lei, ?n u?oar? cre?tere fa?? de anul anterior, ?i un profit de 409.000 de lei, arat? datele de la Ministerul de Finan?e. ?Experien?a echipei pe care o conduc ?i-a spus cuv?ntul ?n acest caz, corabia noastr? fiind ?ncercat? ?n multe r?nduri de valurile economiei de tranzi?ie, de efectele privatizarilor f?r? viziune, de taifunul unei reorganiz?ri judiciare, care impunea achitarea uria?ei sume de 64 miliarde lei vechi etc. Am sfidat trendul, am jucat adev?rata rulet? rusesc?”, a mai spus Ciubotaru.Produc?tori rom?ni interzi?i ?ntr-o pia?? pe motiv c? sunt olteni! Roxana Dobre - 11 aprilie 2021 Foto cu caracter ilustrativ (sursa: tentv.ro)Primar acuzat de discriminare. Mai mul?i produc?tori de legume trag un semnal de alarm? dup? ce li s-a interzis s? mai v?nd? ?n pia?a unde ??i desf?ceau marfa de mai bine de 25 ani de ani. Ace?tia acuz? c? primarul favorizeaz? samsarii, cei care aduc legume din import ?i le v?nd ca fiind rom?ne?ti.Un grup de 15 produc?tori locali din comuna Desa, jude?ul Dolj, se pl?ng c? nu mai pot s?-?i v?nd? produsele ?n pia?a din Lugoj. Ace?tia acuz? Prim?ria Lugoj de discriminare ?i spun c? alimenteaz? aceast? zon? a ??rii, cu legume ?i fructe, de peste 25 de ani.??n luna decembrie 2020, am fost chema?i de Administra?ia pie?ei din Lugoj s? re?nnoim contractele de ?nchiriere pentru mesele din pia?a de legume ?i fructe, dar ulterior am fost anun?a?i c? domnul primar nu mai dore?te s? re?nnoim aceste contracte. ?n 15 martie, am reu?it s? ob?inem o audien?? la domnul primar, care ne-a spus c? nu mai dore?te s? vin? oltenii ?n aceast? pia??”, a spus Dan Enea, reprezentantul produc?torilor din Desa, potrivit Lugojeanul.ro.Acesta consider? c? m?sura nu este corect? ?i c? prin aceast? decizie sunt favoriza?i samsarii pie?elor care cump?r? legume din str?in?tate ?i le v?nd ca fiind rom?ne?ti.Primarul Claudiu Buciu spune c? a s-a luat aceast? hot?r?re ?n favoarea produc?torilor din zona Lugojului, singurii care vor avea loc ?n pia??. Edilul a mai explicat c? exist? ?i o problem? de spa?iu, av?nd ?n vedere c? ?n pia?? au fost muta?i ?i comercian?ii din bazar, care nu mai poate func?iona pentru c? a fost construit ilegal ?i nu mai prime?te autoriza?iile necesare.?Noi am mutat comercian?ii din bazar ?n pia?a agroalimentar? ?i am ocupat mare parte din ea. Pe de alt? parte, interesul nostru direct este s? sprijinim produc?torii locali. Lugojul a luat credit bancar pentru a construi pia?a. Lugojenii pl?tesc acel credit. Deci ei trebuie sprijini?i ?n primul r?nd”, a declarat Claudiu Buciu, pentru Lugojeanul.ro.ANSVSA: 402 de focare de pest? porcin? african? – active ?n Rom?nia la acest moment, Ramona Dasc?lu - 11 aprilie 2021 Peste 400 de focare de pest? porcin? african? – active ?n Rom?nia. Virusul continu? s? fie o problem? major? ?n Rom?nia, afect?nd at?t animale domestice – din exploata?ii sau gospod?rii, c?t ?i efectivele de porci s?lbatici.?n data de 08.04.2021 erau active un num?r de 402 focare PPA, dintre care 8 focare declarate ?n exploata?ii comerciale ?i 6 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A, fiind afectate un num?r de 112.927 porcine din focarele active, informeaz? ANSVSA.Potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), ?n intervalul 02.04.2021 – 08.04.2021 au fost ?nregistrate 15 focare noi PPA: Jude?ul AR – 1 focar PPA; Jude?ul BH – 2 focare PPA; Jude?ul BV – 1 focar PPA; Jude?ul BZ – 1 focar PPA; Jude?ul CJ – 3 focare PPA; Jude?ul GJ – 3 focare PPA; Jude?ul MS – 1 focar PPA; Jude?ul SB – 2 focare PPA; Jude?ul VS – 1 focar PPA;?i au fost stinse 22 focare PPA: Jude?ul DB – 3 focare stinse PPA; Jude?ul GL – 1 focar stins PPA; Jude?ul MM – 1 focar stins PPA; Jude?ul MS – 2 focare stinse PPA; Jude?ul PH – 3 focare stinse PPA; Jude?ul SM – 6 focare stinse PPA; Jude?ul TR – 6 focare stinse PPA.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.452 cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Situa?ia cazurilor pozitive la mistre?i se prezint? astfel:– Jude?ul Alba – 9 mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 mistre?i pozitivi v?na?i;– Jude?ul Arad – 194 mistre?i g?si?i mor?i ?i 68 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Arge? – 131 mistre?i g?si?i mor?i ?i 17 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Bac?u – 91 mistre?i g?si?i mor?i ?i 18 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Bihor – 241 mistre?i g?si?i mor?i ?i 49 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – 8 mistre?i g?si?i mor?i ?i 1 mistre? v?nat;– Jude?ul Boto?ani – 113 mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Bra?ov – 14 mistre?i g?si?i mor?i ?i 12 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Br?ila – 21 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Buz?u – 28 mistre?i g?si?i mor?i ?i 78 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Cara? – Severin – 15 mistre?i g?si?i mor?i ?i 105 mistre?i v?na?i;– Jude?ul C?l?ra?i – 128 mistre?i g?si?i mor?i ?i 54 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Constan?a – 21 mistre?i g?si?i mor?i ?i 24 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Covasna – 13 mistre?i g?si?i mor?i ?i 8 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Cluj – 8 mistre?i g?si?i mor?i ?i 13 mistre?i v?na?i;– Jude?ul D?mbovi?a – 64 mistre?i g?si?i mor?i ?i 51 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Dolj – 38 mistre?i g?si?i mor?i ?i 37 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Gala?i – 36 mistre?i g?si?i mor?i ?i 10 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Giurgiu – 210 mistre?i g?si?i mor?i ?i 105 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Gorj – 51 mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Harghita – 2 mistre?i g?si?i mort ?i 5 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Hunedoara – 22 mistre?i g?si?i mor?i ?i 25 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Ialomi?a – 166 mistre?i g?si?i mor?i ?i 34 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Ia?i – 202 mistre?i g?si?i mor?i ?i 30 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Ilfov – 135 mistre?i g?si?i mor?i ?i 48 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Maramure? – 87 mistre?i g?si?i mor?i ?i 78 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Mehedin?i – 40 mistre?i g?si?i mor?i ?i 11 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Mure? – 18 mistre?i g?si?i mor?i ?i 23 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Neam? – 5 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Olt – 5 mistre?i g?si?i mor?i ?i 19 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Prahova – 164 mistre?i g?si?i mor?i ?i 35 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Satu-Mare – 201 mistre?i g?si?i mor?i ?i 164 mistre?i v?na?i;– Jude?ul S?laj – 153 mistre?i g?si?i mor?i ?i 71 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Sibiu – 43 mistre?i g?si?i mor?i ?i 38 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Suceava – 14 mistre?i g?si?i mor?i ?i 2 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Teleorman – 492 mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Timi? – 271 mistre?i g?si?i mor?i ?i 17 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Tulcea – 108 mistre?i g?si?i mor?i ?i 76 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Vaslui – 28 mistre?i g?si?i mor?i ?i 36 mistre?i v?na?i;– Jude?ul V?lcea – 192 mistre?i g?si?i mor?i ?i 76 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Vrancea – 33 mistre?i g?si?i mor?i ?i 19 mistre?i v?na?i.Dintre acestea, ?n intervalul 02.04.2021 – 08.04.2021 au fost ?nregistrate 50 cazuri noi PPA la mistre?i, dup? cum urmeaz?: Jude?ul AR – 23 cazuri PPA, mistre?i g?si?i mor?i; Jude?ul AG – 1 caz PPA, mistre? v?nat; Jude?ul BC – 2 cazuri PPA, mistre?i g?si?i mor?i; Jude?ul BH – 1 caz PPA, mistre? g?sit mort; Jude?ul BZ – 3 cazuri PPA, mistre?i v?na?i; Jude?ul CS – 1 caz PPA, mistre? g?sit mort; Jude?ul IS – 2 cazuri PPA, mistre?i g?si?i mor?i; Jude?ul MM – 1 caz PPA, mistre? g?sit mort; Jude?ul NT – 1 caz PPA, mistre? g?sit mort; Jude?ul PH – 3 cazuri PPA, mistre?i mor?i; Jude?ul SJ – 9 cazuri PPA, mistre?i g?si?i mor?i; Jude?ul SM – 1 caz PPA, mistre? v?nat; Jude?ul VN – 1 caz PPA, mistre? v?nat; Jude?ul VS – 1 caz PPA, mistre? v?nat. ... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download