Apar-romania.ro



Stiri 17 martie 2021, prima parte Cursul de schimb 16.03.2021 1 EUR4.88611 USD4.0908Vreme rea p?n? s?mb?t?. Cod portocaliu de ninsori ?n 14 jude?e. Cum va fi ?n Bucure?ti HYPERLINK ""Eliza Casandra 17 Martie 2021 Ploile ?i ninsorile puternice continu? ?n toat? ?ara. Meteorologii au emis mai multe alerte meteo, ?ntre care un Cod portocaliu de ninsori abundente pentru zona montan? din 14 jude?e p?n? s?mb?t?. Tot p?n? atunci va dura vremea ?nchis? ?i rece ?i ?n Bucure?ti.?Meteorologii anun?? c?, p?n? joi diminea??, va ninge ?n zonele montane ?i submontane, ?n cea mai mare parte a Moldovei ?i local ?n Transilvania, unde se va depune un nou strat de z?pad?, consistent, fiind emis Cod galben. Pentru altitudini mari, este ?n vigoare un Cod portocaliu de ninsori ?i viscol, care va reduce vizibilitatea. Precipita?iile vor cuprinde cea mai mare parte a ??rii, p?n? s?mb?t? diminea??.??n intervalul miercuri ora 10:00 - joi ora 06:00, vor fi precipita?ii ?n zonele montane ?i submontane, precum ?i ?n cea mai mare parte a Moldovei ?i local ?n Transilvania ?i se vor acumula cantit??i de precipita?ii de 15…25 l/mp ?i izolat 30 l/mp. La munte va ninge, iar ?n Transilvania ?i ?n vestul ?i nordul Moldovei vor predomina ninsorile, astfel ?nc?t stratul de z?pad? nou depus va fi consistent, iar ?n rest vor fi mai ales ploi.Local, v?ntul va avea intensific?ri cu viteze de 55...65 km/h, iar ?n zona de munte, la peste 1500 m altitudine, temporar va sufla tare, cu rafale de 70…90 km/h, viscolind ninsoarea ?i determin?nd sc?derea vizibilit??ii.Pe intervale mai scurte de timp, intensific?ri ale v?ntului vor fi ?i ?n Banat, Cri?ana, sud-vestul Olteniei ?i nord-estul Munteniei, cu viteze ?n general de 50...60 km/h.Cod portocaliu de ninsoare ?n zona de munte din 14 jude?eUn Cod portocaliu a intrat ?n vigoare miercuri la ora 10:00, p?n? la ora 23:00. ?n zona Carpa?ilor Meridionali ?i de Curbur? va continua s? ning? abundent, iar v?ntul va avea intensific?ri sus?inute, cu rafale de peste 90...110 km/h, ?n special la altitudini de peste 1500 m, unde va fi viscol puternic, z?pada troienit?, iar vizibilitatea va sc?dea sub 50 m.Sunt vizate jude?ele Bra?ov, Covasna, Prahova, D?mbovi?a, Arge?, V?lcea, Mehedin?i, Gorj, Sibiu, Alba, Cara? Severin, Hunedoara, Vrancea ?i Buz?u.Joi diminea?? la ora 6:00 intr? ?n vigoare o informare meteo care expir? s?mb?t? la ora 10:00 ?i anun?? c? aria precipita?iilor va cuprinde cea mai mare parte a ??rii. La munte va ninge, ?n sudulBanatului, ?n Transilvania, ?n Maramure?, ?n cea mai mare parte a Moldovei precum ?i ?n zona subcarpatic? a Olteniei ?i a Munteniei treptat vor predomina ninsorile, iar ?n rest vor fi mai ales ploi. Local se vor acumula cantit??i de ap? ce vor dep??i 15...20 l/mp ?i pe arii restr?nse 25 l/mp, ?ndeosebi ?n zona de munte.O alert? Cod galben, valabil? ?n intervalul joi ora 6:00 - s?mb?t? ora 10:00, anun?? c? ?n zona de munte va continua s? ning?, temporar ?nsemnat cantitativ ?i se va depune strat nou de z?pad?peste cel foarte important deja depus.??Prognoz? special? pentru Bucure?ti: Vreme ?nchis? ?i rece p?n? s?mb?t?Miercuri de la ora 10:00 p?n? joi la ora 8:00, vremea va fi ?nchis? ?i rece, iar pe parcursul zilei temporar va ploua ?i se vor acumula cantit??i de ap?, ?n medie, de 5...7 l/mp. V?ntul va sufla slab ?i moderat. Temperatura maxim? se va situa ?n jurul valorii de 7 grade, iar cea minim? va fi de 2...3 grade.?ncep?nd de joi diminea?? p?n? vineri diminea??, vremea va fi ?n continuare ?nchis? ?i rece pentru aceast? dat?. ?ndeosebi din orele dup?-amiezii, temporar se vor semnala precipita?ii la ?nceput sub form? de ploaie, iar ?n cursul nop?ii mixte. V?ntul va sufla slab ?i moderat. Temperatura maxim? se va situa ?n jurul valorii de 8 grade, iar cea minim? va fi de 0...2 grade.?n intervalul vineri ora 8:00 - s?mb?t? ora 10:00, vremea va fi rece pentru aceast? dat?. Cerul va prezenta ?nnor?ri, iar ?n cursul zilei vor mai fi posibile precipita?ii slabe predominant sub form? de ploaie. V?ntul va sufla slab ?i moderat. Temperatura maxim? va fi de 6...7 grade, iar cea minim? de -2...0 grade. La sf?r?itul nop?ii vor fi condi?ii de cea??.Cod portocaliu de inunda?ii pe Cricovul S?rat, pe raza jude?elor Prahova ?i Ialomi?a ? 17 Martie 2021 Institutul Na?ional de Hidrologie ?i Gospod?rire a Apelor (INHGA) a emis, miercuri, o aten?ionare Cod portocaliu de inunda?ii, valabil? pe parcursul urm?toarelor ore ?n bazinul hidrografic Cricovul S?rat.Astfel, p?n? la ora 14:00, ca urmare a precipita?iilor lichide ?nregistrate ?n ultimele ore, a celor prognozate, se pot produce scurgeri importante pe versan?i, toren?i, p?raie, viituri rapide, cre?teri importante de debite ?i de niveluri, cu posibile dep??iri ale Cotelor de inunda?ie, pe r?urile din bazinul hidrografic Cricovul S?rat, de pe raza jude?elor Prahova ?i Ialomi?a.Agrometeo: temperaturi normale pentru aceasta perioada si sanse mari de ploi. Iata starea de vegetatie la principalele culturi agricole HYPERLINK ""martie 17, 2021 In urmatoarele zile, vremea va fi normala pentru aceasta perioada, cu temperaturi maxime care se apropie de 11 grade Celsius si minime ce pot ajunge si pana la -6 grade Celsius. De asemenea, se prognozeaza precipitatii importante cantitativ, care vor avea un efect pozitiv din punct de vedere agricol, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 17-23 martie. Caracteristici meteorologice Pe ansamblu, in aceasta perioada va predomina un regim termic al aerului in general normal, in cea mai mare parte a tarii. Temperatura medie diurna a aerului va oscila intre -3…8°C, limite apropiate de normele climatologice, in toate zonele de cultura.Temperatura maxima a aerului se va incadra intre 1…11°C, pe aproape intreg teritoriul. Temperatura minima a aerului va fi cuprinsa intre -6…4°C in toata tara, local determinand producerea inghetului superficial la sol.Se prognozeaza precipitatii sub forma de ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), insotite de intensificari temporare ale vantului, iar cantitatile de apa pot fi mai insemnate din punct de vedere agricol.Caracteristici agrometeorologice Rezerva de apa pe profilul de sol 0-100 cm, in cultura graului de toamna, va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, la nivelul intregii tari.Starea de vegetatie a culturilor agricole Ritmurile de crestere si dezvoltare ale speciilor de toamna si pomi-viticole vor evolua lent, in cea mai mare parte a tarii. In zonele depresionare din estul Transilvaniei si nordul Moldovei, izolat se va putea inregistra stadiul de repaus biologic.Pe ansamblu, uniformitatea si vigurozitatea culturilor va fi in continuare medie si buna, indeosebi la cele infiintate in epoca optima. In semanaturile intarziate fenologic, starea de vegetatie a plantelor se va mentine medie si slaba, iar densitatea redusa.Orzul si graul de toamna se vor afla in fazele de formare a frunzei a treia si infratire (50-100%), iar la culturile tardive vor predomina rasarirea si aparitia frunzei a treia (10-100%). Sub aspect fenologic, rapita va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (8-12 frunze).La pomii fructiferi se va semnala umflarea mugurilor de rod in cea mai mare parte a plantatiilor, cele mai avansate fiind speciile extratimpurii si timpurii.Vita-de-vie isi va continua repausul biologic, in aproape toate podgoriile. In zilele cu precipitatii, lucrarile agricole de sezon (fertilizari, pregatirea patului germinativ si semanatul culturilor de primavara din prima epoca, lucrari de intretinere in plantatiile pomi-viticole) se vor desfasura cu dificultate sau vor fi sistate temporar.Recomandari de specialitatePregatirea patului germinativ si semanatul culturilor din prima urgenta (mazare, lucerna, borceag, etc.), in special in zonele de campie;Aplicarea ingrasamintelor minerale pe baza de azot si potasiu la speciile de toamna infiintate in epoca optima;Continuarea lucrarilor de intretinere in vii si livezi (taieri, fertilizari, tratamente fito-sanitare);Efectuarea araturilor in vederea insamantarilor de primavara.Sursa: ANMAPIA si SUBVENTIISUBVEN?II APIA OVINE/CAPRINE! ACTELE CU TERMEN LIMIT? APIA 1 SEPTEMBRIE 2021! Agroinfo 17 martie 2021 SUBVEN?II APIA ZOOTEHNIE 2021! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? cresc?torii de ovine ?i/sau caprine c? au termen p?n? la data de 1 septembrie 2021 pentru a depune la APIA, anexat cererii unice,?documentele obligatorii?pentru ?ncasarea sprijinului cuplat zootehnic, aferent acestui an. Pentru anul de cerere 2020, cuantumul acestei subven?ii este de 17,90 euro/cap de ovin?/caprin?.SPRIJIN CUPLAT OVINE/CAPRINE PENTRU ANUL 2021! Documentele specifice care se pot aduce p?n? la data de 1 septembrie 2021 sunt:- adeverin?a eliberat? de asocia?ia/agen?ia acreditat? pentru ?nfiin?area ?i men?inerea? registrului genealogic al rasei, prin care se confirm? ?nscrierea berbecilor/?apilor ?n registrul?genealogic al rasei, ?nscrierea/?nregistrarea oilor sau caprelor ?n registrul genealogic al rasei, pentru care se solicit? SCZ, ?i respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/?ap? ?nscris ?n registrul genealogic al aceleia?i rase, sec?iunea principal?, la 35 de femele? ovine/caprine, al c?rei model este prev?zut ?n Anexa 9 (Anexa nr.9b Partea A din Ordinul? MADR nr.45/2021; adeverin?a eliberat? de biroul jude?ean/oficiul pentru zootehnie jude?ean, prin care se? confirm? respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/?ap cu certificat de origine, la? 35 de femele ovine/caprine ne?nscrise ?i ne?nregistrate ?ntr-un registru genealogic, al c?rei model este prev?zut ?n Anexa 9 (Anexa nr.9b Partea B din Ordinul MADR nr.45/2021).! Adeverin?a eliberat? de asocia?ia/agen?ia acreditat? pentru ?nfiin?area ?i men?inerea? Registrului genealogic al rasei sau adeverin?a eliberat? de biroul jude?ean/oficiul pentru zootehnie jude?ean se poate depune odat? cu cererea unic? de plat? - declara?ia privind sectorul zootehnic sau se poate depune p?n? ?n data de 1 septembrie 2021 inclusiv.DOCUMENTUL PE CARE APICULTORII TREBUIE S?-L DEPUN? la APIA P?N? LA 15 MAI pentru OB?INEREA AJUTORULUI! Agroinfo 17 martie 2021 TERMEN LIMIT? AJUTOARE APICULTUR?! Proiectul de hot?r?re de Guvern care modific? Programul Na?ional Apicol 2021-2022, publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii, stabile?te termenul limit? de 15 mai 2021 pentru depunerea cererii de inten?ie la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) de c?tre?apicultorii care vor s? ob?in? ajutoarele din apicultur? pentru acest an. AGROINFO v? pune la dispozi?ie acest formular.Potrivit proiectului de act normativ, ?n vederea centraliz?rii ?i ?ncadr?rii ?n plafonul alocat pentru ac?iunea prev?zut? la cap. IX, subcapitolul III. C, pct. C.4 ?i D.3 din anexa nr.1, solicitantul depune la centrul jude?ean APIA sau online la adresa de e-mail a centrului jude?ean APIA, respectiv al municipiului Bucure?ti, p?n? la data de 15 mai, cererea de inten?ie, prin care ??i asum? achizi?ia ulterioar? a mijlocului de transport apicol f?r? autopropulsie - remorc? apicol?/pavilion apicol ?i/sau a mijloacelor f?r? autopropulsie de ?nc?rcare–desc?rcare a stupilor, a incubatorului de cre?tere a m?tcilor, a incubatorului de transport botci ?i a kitului de inseminare. C.4. Achizi?ionarea de mijloace de transport apicol f?r? autopropulsie – remorc? apicol?/pavilion apicol ?i mijloace f?r? autopropulsie de ?nc?rcare–desc?rcare a stupilor ?n pastoral;D. 3. Achizi?ionarea de accesorii apicole de c?tre stupinele de elit?/multiplicare.Cererea de inten?ie cuprinde datele de identificare ale apicultorului, ac?iunile pentru care depun cererea de inten?ie apicultorii:Ac?iunea C 4: Achizi?ionarea de mijloace de transport apicol f?r? autopropulsie (remorc? apicol?/pavilion apicol) ?i mijloace f?r? autopropulsie de ?nc?rcare–desc?rcare a stupilor ?n pastoral, la care se completeaz?:num?r de familii de albine de?inute (cel pu?in 75 de familii de albine)pre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia de mijloace de transport f?r? autopropulsie - remorc?/pavilion apicolpre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia de mijloace f?r? autopropulsie de ?nc?rcare–desc?rcare a stupilor ?n pastoralApicultorii pot achizi?iona mijloacele de la aceast? ac?iune o singur? dat? pe perioada derul?rii Programului/beneficiar, maximum 1 produs din fiecare.Ac?iunea D3 : Achizi?ionarea de accesorii apicole de c?tre stupinele de elit?/multiplicare: pre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia de incubator de cre?tere a m?tcilorpre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia de incubator de transport botcipre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia de kit de inseminare artificial? a m?tcilor Cererea de inten?ie mai cuprinde Angajamente ?i declara?ii pe propria r?spundere: datele ?nscrise ?n formularul de cerere de inten?ie si documentele anexate sunt reale, corecte ?i complete;denumirea produselor achizi?ionate, cantitatea ?i valoarea din copiile facturilor proforme ale remorcii/pavilionului apicol ?i/ sau mijlocului f?r? autopropulsie de ?nc?rcare–desc?rcare a stupilor/incubatorului de cre?tere a m?tcilor, incubatorului de transport botci / kitului de inseminare artificial? a m?tcilor, depuse odat? cu cererea de inten?ie vor corespunde cu cele din copiile facturile fiscale ale c?ror copii se vor depune ?mpreun? cu cererea de plat?;sunt de acord ca datele din cererea de inten?ie s? fie introduse ?n baza de date, procesate ?i verificate ?n vederea stabilirii cuantumului de decontare ?i transmise autorit??ilor responsabile ?n vederea elabor?rii de studii statistice/evalu?ri economice sau s? fie f?cute publice cu respectarea prevederilor legale;cunosc?nd prevederile art. 326 din Codul penal cu privire la falsul ?n declara?ii, confirm pe propria r?spundere exactitatea datelor declarate ?n cererea de inten?ie ?i ?n documentele anexate acesteia;DOCUMENTE ATA?ATE CERERII DE INTEN?IE: copia actului de identitate - B.I./C.I. (?n cazul persoanelor fizice);copia actului de identitate - B.I./C.I. (pentru persoana ?mputernicit? / reprezentantul legal ?n cazul persoanelor juridice);copie procur?/?mputernicire notarial?(pentru persoana ?mputernicit?);copia facturii proforme pentru achizi?ia de mijloace de transport f?r? autopropulsie - remorc?/pavilion apicol;copia facturii proforme pentru achizi?ia de mijloace f?r? autopropulsie de ?nc?rcare- desc?rcare stupi;copia facturii proforme pentru achizi?ia de incubator de cre?tere a m?tcilor;copia facturii proforme pentru achizi?ia de incubator de transport botci;copia facturii proforme pentru achizi?ia de kit de inseminare artificial? a m?tcilor;copia adeverin?ei eliberate de ANZ cu nr. familiilor de albine de?inute.?MADR: MODIFIC?RI ?N LEGE PENTRU PLATA AJUTOARELOR PENTRU APICULTORI! Agroinfo17 martie 2021 AJUTOARE APICULTORI! Ministerul Agriculturii a publicat mar?i, pe site-ul oficial, proiectul de hot?r?re de Guvern privind aprobarea Programului Na?ional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum ?i a valorii sprijinului financiar. Care sunt modific?rile f?cute?Urmare derul?rii Programului ?n primul an din perioada 2020 – 2022 ?i lu?nd ?n? considerare propunerile venite din partea apicultorilor cu ocazia a numeroase? ?nt?lniri de lucru, prin prezentul proiect se ini?iaz? o serie de modific?ri ?i? complet?ri la Programul na?onal apicol, astfel:- av?nd ?n vedere cursul euro stabilit la valoarea de 4,8683 lei pentru pl??ile?aferente anului 2021, se actualizeaz? valoarea total? a sprijinului financiar;- Capitolul VIII ?Evitarea dublei finan??ri” a fost completat cu perioada de tranzi?ie? 2021 – 2022; - la Capitolul IX, subcapitolul IA, pct.A.1 ?Consultan?? ?n apicultur?”, s-au?completat condi?iile de eligibilitate specifice cu urm?toarele: prestatorul de servicii? de consultan?? trebuie sa de?in? cod CAEN pentru servicii de consultan??;? definirea clar? ?n contract a activit??ilor de consultan??, a perioadelor de realizare a? acestora ?i a documentelor puse la dispozi?ia formei asociative de c?tre prestator;activit??ile cuprinse ?n contract trebuie s? se desf??oare ?n cursul anului apicol pentru care se solicit? sprijin financiar, iar ?n cazul contractului multianual acesta?trebuie s? cuprind? graficul de activit??i de consultan?? pentru fiecare an apicol ?n? parte; solicitantul se asigur? c? activitatea de consultan?? cuprins? ?n contract este? pus? ?n aplicare la timp, iar obiectivele acesteia sunt ?ndeplinite. Aferent condi?iilor? completate s-au ad?ugat ?i documentele justificative specifice.- la Capitolul IX, subcapitolul IA, pct.A.2 ?Promovarea apiculturii ?i a produselor?apicole” a fost modificat ?n sensul complet?rii condi?iilor de eligibilitate specifice? ?i documentelor justificative aferente:a) Condi?ii: ac?iunea de promovare a apiculturii cuprinde activit??ile de publicitate (pres? scris?/tip?rituri, afise, panouri, brosuri etc ?n reclame TV, Radio, Online), organizarea de t?rguri comerciale cu specific apicol, conferin?e, evenimente ce au ca?tem? promovarea apiculturii si a produselor apicole, zile de degustare; forma? asociativ? apicol? trebuie s? ?ncheie un contract de prest?ri servicii pentru? activit??ile de promovare ?n domeniul apicol; prestatorul de servicii de promovare? trebuie s? de?in? cod CAEN specific fiec?rui serviciu de promovare desf??urat;? definirea clar? ?n contract a activit??ilor de promovare ?i perioadele de realizare ale? acestora, a documentelor/materialelor (publica?ii, foto, audio, video, mostre, etc),? puse la dispozi?ia formei asociative de c?tre prestator conform contract; activit??ile?cuprinse ?n contract trebuie s? se desf??oare ?n cursul anului apicol pentru care se? solicit? sprijin financiar, iar ?n cazul contractului multianual acesta trebuie s?? cuprind? graficul de activit??i de promovare pentru fiecare an apicol ?n parte; solicitantul se asigur? c? activit??ile de promovare cuprinse ?n contract sunt puse ?n aplicare la timp iar obiectivele acesteia sunt ?ndeplinite. b) Documente: raport de realizare a serviciilor de promovare conform contractului,? ?ntocmit de forma asociativ? care trebuie s? con?in? cel pu?in descrierea modului de realizare a serviciilor de promovare, cheltuielile efectuate de c?tre prestator cu nr. ?i data facturii pentru fiecare activitate/material de promovare ?n parte, descrierea? modului ?n care solicitantul s-a asigurat c? activitatea de promovare a fost pus? ?n? aplicare la timp ?i ?n limita bugetului stabilit, iar obiectivele acesteia au fost ?ndeplinite; copii/fotocopii ale documentelor ?i/materialelor/elementelor vizuale? care dovedesc efectuarea activit??ilor de promovare, puse la la dispozi?ia? solicitantului de c?tre prestator, ?n func?ie de activitate; copia documentului care? atest? de?inerea de c?tre prestator a codului CAEN specific fiec?rui serviciu de? promovare desf??urat.- la Capitolul IX, subcapitolul IA, pct.A.3 ?Organizarea de cursuri de perfec?ionare? ?n apicultur?” s-au completat condi?iile de eligibilitate specifice cu urm?toarele:Forma asociativ? apicol? trebuie s? ?ncheie un contract de prest?ri servicii pentru? organizarea de cursuri de perfec?ionare ?n apicultur?, cu un furnizor de formare profesional? ?n domeniul apicol, autorizat de Ministerul Muncii ?i Protec?iei? Sociale ?i Ministerul Educa?iei, conform legisla?iei ?n domeniu; Activit??ile cuprinse ?n contractul de prest?ri servicii pentru organizarea de cursuri de? perfec?ionare ?n apicultur? trebuie s? se desf??oare ?n cursul anului apicol pentru care se solicit? sprijin financiar, iar ?n cazul contractului multianual acesta trebuie?s? cuprind? graficul de activit??i pentru fiecare an apicol ?n parte. Aferent? condi?iilor completate s-au ad?ugat ?i documentele justificative specifice, respectiv copia documentului care atest? autorizarea de c?tre Ministerul Muncii ?i Protec?iei? Sociale ?i Ministerul Educa?iei a furnizorului de servicii pentru organizarea de?cursuri de perfec?ionare ?n apicultur? ?i copia diplomelor/adeverin?elor/eliberate de c?tre furnizor participan?ilor la ?ncheierea cursurilor de perfec?ionare.- la Capitolul IX, Subcapitolul IA, pct.A.4 ?i pct.A.5 s-a completat notificarea? anual? de utilizare a echipamentului pentru procesarea cerii ?i/sau a echipamentului? pentru ambalarea mierii cu tipul de informa?ii pe care trebuie s? le con?in?, respectiv num?rul, numele membrilor apicultori care au utilizat echipamentul ?i? perioada utiliz?rii.- la Capitolul IX, Subcapitolul III C, pct.C.3., combinezonul ?i m?nu?ile au fost? ?nlocuite cu sintagma ?echipament apicol de protec?ie” ?i s-a reglementat? posibilitatea de a achizi?iona de maxim dou? ori unelte apicole si echipamente de? protec?ie ?n cadrul Programului.- la Capitolul IX, Subcapitolul III C, s-a reformulat denumirea ac?iunii de la? pct.C.4, respectiv ?Achizi?ionarea de mijloace de transport apicol f?r?? autopropulsie – remorc? apicol?/pavilion apicol ?i mijloace f?r? autopropulsie de? ?nc?rcare–desc?rcare a stupilor ?n pastoral”. ?n tot cuprinsul ac?iunii prev?zut? la? pct.C.4, s-a ad?ugat pavilionul apicol ?i s-au ?nlocuit ?macara ?i motostivuitor” cu? mijloace f?r? autopropulsie de ?nc?rcare – desc?rcare a stupilor ?n pastoral;- la Capitolul IX, Subcapitolul IV D s-a completat cu ?nc? dou? ac?iuni, astfel? ?Achizi?ionarea de m?tci ?i/sau familii de albine pentru apicultur?” a devenit? pct.D.1, la care s-au ad?ugat pct.D.2 ?Achizi?ionarea de produse proteice solide? pentru familii de albine de c?tre stupinele de elit? ?i multiplicare” ?i pct.D.3 ?Achizi?ionarea de accesorii apicole de c?tre stupinele de elit?/multiplicare.”La pct.D.1 s-au f?cut unele clarific?ri ?n sensul c? familiile de albine achizi?ionate?prin Program trebuie s? con?in? m?tci achizi?ionate de la stupine de elit? ?i/sau? multiplicare, cheltuiala eligibil? pentru achizi?ia de m?tci este cea efectuat? pentru achizi?ia unui num?r maxim de m?tci egal cu num?rul de familii de albine de?inute, iar apicultorii care solicit? sprjin pentru familii de albine ?ncep?nd cu anul 2022,? trebuie s? fac? dovada de?inerii unui efectiv cel pu?in egal cu 70% din num?rul? total de familii de albine de?inute conform adeverin?ei ANZ fa?? de efectivul? de?inut conform adeverin?ei ANZ din anul anterior de Program.Ac?iunile prev?zute la pct.D.2 ?i pct.D.3 au fost introduse ?in?nd cont de? necesitatea sprijinirii stupinelor de elit? ?i multiplicare pentru ob?inerea de material? genetic performant ?n vederea sus?inerii m?surii de repopulare a ?eptelului apicol.Pentru noile ac?iuni prev?zute la pct.D.2 ?i pct.D.3 au fost reglementate condi?iile? e eligibilitate specifice, beneficiarii/solicitan?ii, cheltuielile eligibile ?i? documentele justificative specifice.Astfel, beneficiarii/solicitan?ii celor dou? m?suri D.2 ?i D.3 sunt apicultori,? persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi? individuale ?i ?ntreprinderi familiale constituite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a? Guvernului nr. 44/2008, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr.? 182/2016, care de?in stupine de elit?/multiplicare, autorizate de ANZ, conform legisla?iei ?n vigoare. Prin Program, pentru cele dou? ac?iuni noi, se deconteaz?:a) achizi?ia a maximum 10 kg de produse proteice solide/familie de albine ?n cazul? stupinelor de multiplicare ?i a maximum 20 kg de produse proteice solide/familie? de albine ?n cazul stupinelor de elit?, ?n func?ie de num?rul de familii de albine? de?inut;b) achizi?ia de incubator de cre?tere a m?tcilor, incubator de transport botci ?i kit? inseminare artificial? a m?tcilor care s? con?in? cel pu?in microscop, butelie CO2, aparat de inseminare ?i sering? inseminare.- la Capitolul IX, Subcapitolul V E, se reglementeaz? c? apicultorii care de?in peste? 75 familii de albine ?i care solicit? sprijin pentru oricare dintre m?surile B, C, ?i D? ale Programului trebuie s? efectueze cel pu?in 5 determin?ri din setul de 9 analize? fizico-chimice ale mierii. De asemenea, s-a reglementat excep?ia de la obliga?ia? efectu?rii analizelor fizico-chimice ale mierii pentru stupinele de elit?/multiplicare? care produc material biologic apicol ?i nu de?in ?i stupin? de produc?ie. - La Anexa nr. 2 ?Norme de aplicare a Programului na?ional apicol pentru perioada? 2020-2022”:a) s-a reglementat termenul de depunere a cererii de inten?ie, respectiv p?n? la data? de 15 mai a fiec?rui an;b) s-a reglementat obliga?ia formelor asociative apicole de a depune anual, p?n? la? data de 1 martie, pe o perioad? de 3 ani de la achizi?ionarea echipamentului de? procesare a cerii ?i/de ambalare a mierii, notificarea anual? de utilizare a? echipamentului de procesare a cerii ?i/sau de ambalare a mierii. ?n cazul? netransmiterii notific?rii anuale ?n termenul prev?zut, se va recupera de la forma? asociativ? apicol? sprijinul financiar acordat prin Program;c) s-a modificat termenul-limit? de depunere a cererii de plat? ?i a documentelor care o ?nso?esc, respectiv data de 31 iulie a fiec?rui an, ?n loc de data de 1 august a?fiec?rui an, potrivit prevederilor legisla?iei europene; De asemenea, s-a reglementat?o excep?ie de la acest termen pentru anul 2022, c?nd termenul-limit? de depunere a cererii de plat? ?i a documentelor care o ?nso?esc este data de 31 decembrie 2022.d) s-a reglementat procedura de notificare la APIA a cazurilor de for?? major? ?i/sau circumstan?elor excep?ionale sau ale altor evenimente neprev?zute ap?rute ?n? intervalul cuprins ?ntre data depunerii cererii de plat? ?i plat?:?n cazurile de for?? major? ?i/sau circumstan?e excep?ionale sau ale altor evenimente? neprev?zute ap?rute ?n intervalul cuprins ?ntre data depunerii cererii de plat? ?i plat?, acestea? trebuie s? fie comunicate ?n scris la APIA Centrul Jude?ean/Centrul Municipiului Bucure?ti, furniz?ndu-se ?n acela?i timp dovezi relevante, ?n termen de 5 zile lucr?toare de la data la care beneficiarul sau succesorul s?u ?n drepturi este ?n m?sur? s? transmit? aceste dovezi.e) s-a reglementat ordinea ?n care se poate redistribui o sum? r?mase neutilizat? ?n cadrul uneia dintre ac?iuni, respectiv B, E, C, D sau A, precizeaz? Ministerul Agriculturii ?n Nota de fundamentare la proiectul de hot?r?re de Guvern.Pentru anul 2021, pentru ajutoarele din apicultur? este alocat? suma de 51.128.000 lei. MINISTERUL AGRICULTURII ANUN?? PLATA UNUI AJUTOR pentru FERMIERI! Agroinfo 17 martie 2021 OFICIAL. Ministerul Agriculturii anun?? c? a alocat suma de 1.100.000 de lei pentru plata ajutorului din cadrul Programului pentru stimularea angaj?rii tinerilor ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industria alimentar?. Ajutorul acordat fermierilor care au angajat tineri p?n? la data de 31 decembrie 2020 este de maxim 1.000 de lei/t?n?r angajat.Potrivit proiectului de hot?r?re de Guvern, afi?at pe site-ul oficial MADR ?n consultare public?, valoarea cererilor de plat? depuse ?n cadrul Programului, aferent anului 2020, asigurat? din? bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pentru anul 2021, este de 1.100 mii lei.Prin Legea nr. 336/2018 a fost adoptat Programul pentru stimularea? angaj?rii tinerilor ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industria? alimentar?. Normele metodologice de aplicare au fost aprobate prin? Hot?r?rea Guvernului nr. 325/2019.Programul s-a derulat efectiv ?n perioada august 2019 – 31 decembrie? 2020 ?i a vizat acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din? agricultur?, acvacultur? ?i industria alimentar? ?n vederea angaj?rii, cu? norm? ?ntreag?, a tinerilor beneficiari ai Programului pe perioad?? nedeterminat? sau determinat?, dar nu mai pu?in de 12 luni, dup? cum? urmeaz?:- 1.000 lei/persoan? pentru tinerii angaja?i cu studii superioare de? specialitate;- 750 lei/persoan? pentru tinerii angaja?i cu studii medii de specialitate,? precum ?i pentru cei care au absolvit cursuri de formare profesional? de? scurt? durat?;- 500 lei pentru persoanele angajate f?r? studii. Implementarea Programului a contribuit la absorb?ia for?ei de munc?? tinere ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industrie alimentar?.Prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,? cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, t?n?rul beneficiar al? Programului, a beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe venit? aferent salariului brut stabilit potrivit contractului individual de munc?? ?ncheiat ?n cadrul Programului.Sumele necesare pentru acoperirea sprijinului financiar au fost alocate? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii? Rurale, respectiv prin direc?iile agricole jude?ene ?i/sau a municipiului? Bucure?ti. Conform art. 5 din Hot?r?rea Guvernului nr. 325/2019 ?nscrierea? beneficiarilor ?n cadrul Programului s-a ?ncheiat la 31 decembrie 2020.Sprijinul financiar se acord? pe o perioad? ulterioar? de 12 luni, conform? art. 2 alin. (2) din Legea nr. 336/2018.Pentru anul 2021 sunt ?n plat? un num?r de 223 de contracte de finan?are, ?ncheiate p?n? la data de 31 decembrie 2020. Din monitoriz?rile realizate la nivelul MADR a reie?it faptul c? pentru? pentru anul 2021, suma necesar? pentru efectuarea pl??ilor aferente? contractelor ?n derulare este de 1.100 mii lei.Prin prezentul act normativ se aprob? suma de 1.100 mii lei, de la bugetul? de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pentru anul 2021, ?n vederea efectu?rii pl??ilor pentru contractele de finan?are? ?ncheiate p?n? la data 31 decembrie 2020, precizeaz? Ministerul Agriculturii ?n Nota de fundamentare la proiectul de hot?r?re de Guvern. MADR: AJUTOR DE MINIMIS pentru RASELE BAZNA ?I MANGALI?A! Agroinfo 17 martie 2021 SUBVEN?II FERMIERI! Ministerul Agriculturii anun??, printr-un proiect de hot?r?re de Guvern, publicat pe site-ul oficial, c? s-au alocat 700 de milioane de lei pentru plata ajutorului de minimis la rasele de porci Bazna ?i Mangali?a, pentru acest an.Potrivit proiectului de act normativ, valoarea total? a schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2021, este de 700 mii lei ?i se asigur? de la bugetul de stat, ?n limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului? Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2021.Av?nd ?n vedere necesitatea continu?rii sprijinirii cresc?torilor de? scroafe din rasele Bazna ?i Mangali?a, se impune bugetarea schemei pentru anul 2021, astfel ?nc?t s? se continue sus?inerea? produc?iei de purcei ?i animale de reproduc?ie.Potrivit art.7 alin.(2) din Hot?r?rea Guvernului nr.365/2020,? sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pentru plata ajutorului de? minimis ?n anii 2020-2022 se aprob? anual, prin hot?r?re a Guvernului.Prin prezentul proiect, se aprob? valoarea schemei de ajutor de? minimis, pentru anul 2021, respectiv 700 mii lei, care se ?ncadreaz? ?n valoarea total? estimat? a schemei de ajutor de? minimis, pentru perioada 2020-2022, de 4.000 mii lei.Resursele financiare se asigur? de la bugetul de stat, ?n limita? prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2021.Apreciem c? sprijinul acordat prin proiectul de act normativ va? contribui la cre?terea efectivelor de animale de reproduc?ie din rasele Bazna ?i Mangali?a ?i a num?rului de purcei comercializa?i?de la acestea, precizeaz? Ministerul Agriculturii ?n Nota de fundamentare la proiectul de hot?r?re de Guvern. Sprijin financiar pentru apicultori ?n 2021! MADR a f?cut anun?ul , Ionu? F?nt?n? , 16 martie 2021Valoarea sprijinului financiar pentru apicultori ?n 2021! Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a publicat ?n dezbatere public? proiectul de Hot?r?re pentru modificarea ?i completarea Hot?r?rii Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Na?ional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum ?i a valorii sprijinului financiar.Potrivit documentului, valoarea sprijinului financiar pentru apicultori alocat din bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pentru Programul na?ional apicol pentru perioada 2020 – 2022 este de 152.419 mii lei, din care suma de 76.209,5 mii lei reprezint? contribu?ia Uniunii Europene la programele apicole na?ionale. Acest sprijin financiar este distribuit astfel:pentru anul 2020: 50.210 mii lei;pentru anul 2021: 51.128 mii lei;pentru anul 2022: 51.081 mii lei.Potrivit documentului publicat de MADR, ?n momentul depunerii formularului de atribuire a codului unic de identificare solicitan?ii au obliga?ia s? prezinte copia certificatului de ?nregistrare de la oficiul registrului comer?ului/a certificatului de ?nregistrare fiscal?, dup? caz, eliberate ?n func?ie de forma de organizare, precum ?i documentul de identificare financiar? care trebuie s? con?in? urm?toarele date: denumirea, adresa b?ncii, codul IBAN al contului bancar activ pe teritoriul Rom?niei.Apicultorii care sunt solicitan?i/beneficiari ai Programului pot accesa simultan sprijin prin m?surile agricole de sprijin financiar forfetar din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? – PNDR 2014-2020 c?t ?i din perioada de tranzi?ie 2021 – 2022, respectiv sub-m?surile 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, 6.3 “Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, cu condi?ia ca m?surile sprijinite ?i/sau planificate ?i propuse spre finan?are de apicultori prin PNDR 2014-2020, inclusiv prin sprijinul acordat ?n perioada de tranzi?ie s? nu fie solicitate prin Programul na?ional apicol aprobat ?i viceversa.Condi?ia se aplic? de la momentul solicit?rii sprijinului prin PNDR 2014-2020, inclusiv pentru sprijinul solicitat ?n perioada de tranzi?ie 2021 -2022 iar lista cheltuielilor stabilit? de apicultor prin planul de afaceri depus la PNDR 2014-2020, respectiv prin planul de afaceri depus ?n cadrul m?surilor lansate ?n perioada de tranzi?ie 2021-2022 devine neeligibil? prin Program pentru respectivul solicitant.Restric?ia de mai sus nu se aplic? apicultorilor care acceseaz? sM6.1/6.3 din PNDR 2014 – 2020, inclusiv perioada de tranzi?ie 2021 -2022 pentru cheltuieli care nu sunt eligibile prin Program.Pentru mai multe detalii privind toate condi?iile de eligibilitate, pute?i consulta documentul ?n integralitate pe site-ul MADR.MADR: Sumele la plat? pentru Ajutorul Na?ional Tranzitoriu pentru culturile agricole!Roxana Dobre Roxana Dobre - 17 martie 2021 Apelurile fermierilor c?tre Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) au fost ascultate! Ministerul de resort a lansat, miercuri, 17 martie ?n dezbatere public? hot?r?rea pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?n sectoarele vegetal ?i zootehnic, speciile ovine ?i caprine, pentru anul de cerere 2020. Documentul are nevoie de aprobarea Guvernului ?i publicarea ?n Monitorul Oficial ca s? intre ?n vigoare.MADR a lansat ?n dezbatere public? plafoanele ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?n sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil – ANT 1, precum ?i pentru culturile de: in pentru fibr? – ANT 2, c?nep? pentru fibr? – ANT 3, tutun – ANT 4, hamei – ANT 5 ?i sfecl? de zah?r – ANT 6, care se acord? pentru anul de cerere 2020, ?n limita sumei de 43.974.445 euro, ?n echivalent 214.265,485 lei, care se asigur? de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2021, ?i care se distribuie astfel:a) 42.527.430 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;b) 2.742 euro pentru in pentru fibr? ?i c?nep? pentru fibr?;c) 646.827 euro pentru tutun;d) 41.879 euro pentru hamei;e) 755.567 euro pentru sfecl? de zah?r.Culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: gr?u, secar?, orz, orzoaic?, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: maz?re, fasole; r?d?cinoase, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: cartofi, sfecl? de zah?r, r?d?cinoase furajere; plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibr?, c?nep? pentru fibr?; plante uleioase: floarea-soarelui, rapi??, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale ?i aromatice; legume, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: tomate, ceap?, usturoi, varz? alb?, ardei, pepeni verzi ?i galbeni; furaje verzi ?n teren arabil, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucern?, trifoi; c?p?uni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil ?n sere ?i solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse mai sus.Cuantumul per hectar al ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?n sectorul vegetal se calculeaz? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, prin raportarea sumelor prev?zute de MADR la suprafe?ele eligibile corespunz?toare ANT 1-6. Pl??ile pentru ajutoarele na?ionale tranzitorii se fac ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2020 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 1 octombrie 2020.Pentru Campania 2019, plafonul a fost de 97.253.350 euro, ?n echivalent 461.914.511 lei.Pe culturi sumele s-au ?mp?r?it astfel: 93.831.650 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil; 6.050euro pentru in pentru fibr? ?i c?nep? pentru fibr?; 1.656.200 euro pentru tutun; 92.400 euro pentru hamei; 1.667.050 euro pentru sfecl? de zah?r.Reamintim c? fermierii au atras aten?ia prin intermediul Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO c? pl??ile pentru acest scheme ?nt?rzie nejustificat de mult. Despre acest subiect citi?i aici: Fermierii sunt furio?i: ”Unde sunt banii pentru plata Ajutoarelor Na?ionale Tranzitorii. A?i uitat de subven?iile noastre?” Plata ANT! Sumele aprobate pentru fermierii din sectorul vegetal, Ionu? F?nt?n? , 17 martie 2021Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) a publicat ?n dezbatere public? un proiect de Hot?r?re pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor na?ionale tranzitorii (ANT) ?n sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020.Articolul 1 al documentului specific? urm?toarele: Se aprob? plafoanele ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?n sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil – ANT 1, precum ?i pentru culturile de: in pentru fibr? – ANT 2, c?nep? pentru fibr? – ANT 3, tutun – ANT 4, hamei – ANT 5 ?i sfecl? de zah?r – ANT 6, care se acord? pentru anul de cerere 2020, ?n limita sumei de 43.974,445 mii euro, ?n echivalent 214.265,485 mii lei, care se asigur? de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?riiRurale pe anul 2021, ?i care se distribuie astfel:?42.527,430 mii euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;2,742 mii euro pentru in pentru fibr? ?i c?nep? pentru fibr?;646,827 mii euro pentru tutun;41,879 mii euro pentru hamei;755,567 mii euro pentru sfecl? de zah?r.Culturile amplasate pe teren arabil sunt:cereale pentru boabe, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: gr?u, secar?, orz, orzoaic?, porumb boabe, sorg, orez;leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: maz?re, fasole;r?d?cinoase, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: cartofi, sfecl? de zah?r, r?d?cinoase furajere;plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibr?, c?nep? pentru fibr?; plante uleioase: floarea-soarelui, rapi??, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale ?i aromatice;legume, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: tomate, ceap?, usturoi, varz? alb?, ardei, pepeni verzi ?i galbeni;furaje verzi ?n teren arabil, de exemplu, dar f?r? a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucern?, trifoi;c?p?uni;loturi semincere;culturi amplasate pe teren arabil ?n sere ?i solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse la lit. a-h.Cuantumul per hectar al ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?n sectorul vegetal se calculeaz? dec?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, prin raportarea sumelor prev?zute la suprafe?ele eligibile corespunz?toare ANT 1-6. Usturoiul, o subven?ie de maximum 3.000 euro/ha, ?n 2021 HYPERLINK ""Mihaela Prevenda , Mar?i, 16 Martie 2021 Mar?i, 16 martie 2021, Ministerul Agriculturii a pus ?n dezbatere public? pe pagina sa de internet un proiect de hot?r?re de guvern privind modificarea ?i completarea HG nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei ?Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produc?iei de usturoi”, precum ?i pentru stabilirea unor m?suri de verificare ?i control al acesteia. To?i cei interesa?i pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de zece zile de la data public?rii, la adresa de email:?politici.agricole@madr.ro.? Potrivit proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, ?n anul 2021, valoarea ajutorului de minimis care se acord? cultivatorilor de usturoi este de maximum 14.617,5 lei/ha, care reprezint? contravaloarea ?n lei a maximum 3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2020, f?r? a dep??i valoarea maxim? de 20.000 euro/trei exerci?ii financiare/beneficiar.Resursele financiare necesare aplic?rii schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021 sunt ?n sum? de maximum?3.078.000 euro,?echivalent lei - 15.000.000, ?i se asigur? din bugetul pe anul 2021 repartizat MADR. ?Suma alocat? ?n acest an este cu aproximativ 1.600.000 de euro mai mare a fa?? de anul 2020”, sus?ine Ion P?unel, pre?edintele Sindicatului Produc?torilor Agricoli (SPA) Olt.?n situa?ia ?n care, dup? centralizarea tuturor situa?iilor privind sumele necesare reprezent?nd ajutor de minimis, se constat? dep??irea sumei maxime prev?zut? pentru aceast? subven?ie, valoarea ajutorului de minimis care se acord? per beneficiar se reduce propor?ional ?n vederea ?ncadr?rii ?n bugetul alocat Ministerului Agriculturii pe anul ?n curs.?n anul de cerere 2021, valorificarea produc?iei de usturoi se face ?n perioada 1 iulie - 22 noiembrie, iar documentele justificative care s? ateste valorificarea produc?iei se depun la direc?iile pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, p?n? la data de 29 noiembrie.Pentru proiectul de act normativ privind ajutorul de minimis pentru cultivatorii de usturoi, supus dezbaterii publice, accesa?i link-ul:? 2021: Fonduri UE alocate pomiculturii ?n acest an, pre?uri ”?nghe?ate” la inputuri ?i poten?ialul livezilor din Rom?nia Adrian Radu - 16 martie 2021 Cea de-a VIII editia a conferin?ei POMICON s-a desf??urat ?ntr-un format dedicat de emisiune TV. Conferin?a Na?ional? a Pomiculturii, organizat? de AGRICOVER cu sprijinul Asocia?iei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume ?i Fructe (PRODCOM) ?i a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur? Pite?ti-M?r?cineni (ICDP) a reunit exper?i, pomicultori ?i reprezentan?i ai celor mai mari companii produc?toare de tehnologii ?i solu?ii integrate pentru protec?ia livezilor – SUMMIT AGRO, INTERMAG, FMC.?n deschiderea evenimentului, Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, a vorbit despre principalele probleme cu care se confrunt? sectorul pomicol. Potrivit oficialului, pomicultura reprezint? 1,1% din suprafa?a agricol? a ??rii, iar 50% din aceast? suprafa?? are un poten?ial produc?tor redus. Ministrul Agriculturii a identificat deficitul de stocare ?i procesare al fructelor ca fiind principala cauz? pentru lipsa randamentului ?n acest segment.“Anul acesta definitiv?m Planul Na?ional Strategic pentru 2021–2027 ?i ?ncerc?m s? finaliz?m programul de tranzi?ie pentru 2021–2022, unde aloc?ri importante au fost destinate ?i pomiculturii. Din statisticile pe care le avem, suprafa?a patrimoniului pomicol este de 147.000 de hectare, reprezent?nd 1,1% din suprafa?a agricol? a ??rii, iar 50% din aceast? suprafa?? are un poten?ial produc?tor redus. Din analiza nevoilor pe care am realizat-o, am observat c? deficitul balan?ei comerciale este semnificativ, pomicultura situ?ndu-se pe locul al treilea dup? carnea de porc ?i legumicultur?. O cauz? principal? este ?i deficitul de stocare ?i procesare al fructelor. Am alocat 120 de milioane de euro, at?t pentru investi?ii ?n ferme pomicole, c?t ?i ?n facilit??i de depozitare ?i procesare a fructelor. ?n paralel, vom continua ?i celelalte proiecte: spijinul cuplat pentru fructele destinate industrializ?rii, programul de fructe ?n ?coli, ajutorul de stat pentru motorina utilizat? ?i vom oferi sprijin financiar pentru ?nfiin?area grupurilor de produc?tori prin PNDR”, a declarat Adrian Oro?.Capacitatea de produc?ie a Romaniei este a?teptat? s? ajung? la dou? milioane de tone ?n urm?torii 10 ani, ceea ce ar presupune convertirea la livezi a 50.000 de hectare de teren, a declarat dr. Ing. Mihail Coman, Director, (ICDP) Pite?ti-M?r?cineni, ?n interven?ia din cadrul evenimentului.“Avem o veste bun? pentru pomicultori, programul de investi?ii va continua ?i ?n perioada de tranzi?ie, respectiv p?n? ?n 2023, iar apoi ?n Planul Na?ional Strategic, de asemenea, strategia este de a finan?a investi?iile din pomicultur?. Ne a?tept?m ca ?n urm?torii zece ani, Rom?nia s? poat? produce aproape 2 milioane de tone de fructe ?i s? planteze 50.000 de hectare cu livezi, acoperind cele 20 de specii care se consum? preponderent. Din fericire, Programul Pomicol nu a avut fonduri necheltuite, ba mai mult, a existat o supracontractare de peste 3%. Acest lucru a determinat autorit??ile s? continue investi?iile ?n pomicultur? ?i pentru perioada de tranzi?ie, ulterior p?n? ?n 2027. 112 milioane de euro vor fi folosite pentru finan?area public?, la care se adaug? cofinan?are pentru urm?torii doi ani,” explicat directorul ICDP Pite?ti-M?r?cineni.Potrivit inginerului, sectorul pomicol ar putea ?nregistra progrese ?i prin aten?ia pe care o prime?te din partea industriei farmaceutice. Arbu?tii fructiferi precum aronia, c?tina sau lonicera, ale c?ror fructe se utilizeaz? in produse farmaceutice, ”au crescut ca importan?? foarte mult”, a mai subliniat Dr. Ing. Mihail Coman.Una dintre solu?iile companiei Agricover pentru sprijinirea fermierilor o reprezint? Campania Early Sales, prin care furnizorul a ales s? ?nghe?e pre?urile de achizi?ie pentru fermieri, respectiv pre?urile din 2021 r?m?n acelea?i ?i pentru 2022.“Suntem optimi?ti, 2021 a ?nceput bine, mai ales c? rezerva de precipita?ii din sol s-a ref?cut. Prin ?ntreg portofoliul de produse ?i servicii, prin condi?iile comerciale ?i termenele de plat? corelate cu momentul recolt?rii ?i expertiza specializat? oferit? de echipele din teren, Agricover continu? s? fac? mai u?oar? via?a fermierilor rom?ni. A? vrea s? prezint Campania Early Sales, una dintre campaniile de succes ale Agricover, peste 50% dintre fermierii parteneri fiind deja beneficiarii acesteia. Prin intermediul acestei campanii, fermierii au posibilitatea s? achizi?ioneze ?n pre-sezon, ?nainte de prim?vara 2022, inputurile de care au nevoie pentru noul an agricol. ?n fiecare an exist? o tendin?? evident? de cre?tere a pre?urilor inputurilor, iar discounturile au ajuns la un nivel la care foarte greu mai pot s? creasc?. Astfel, prin aceast? campanie reu?im s? ?nghe??m pre?urile de achizi?ie pentru fermieri, respectiv pre?urile din 2021 r?m?n acelea?i ?i pentru 2022. Pe l?ng? securizarea pre?ului, campania ofer? ?i alte beneficii, inclusiv depozitarea gratuit? a m?rfii ?n condi?ii optime de p?strare ?i livrarea la momentul necesar, a declarat Ghi?? Pinca, Director General, Agricover SA.Problema importurile masive de fructe ar putea fi comb?tut? prin cre?terea num?rului spa?iilor de depozitare, care ar putea ajuta Rom?nia s? ??i ating? poten?ialul pomicol, asigur?nd 80% din consumul intern, a declarat Aurel T?nase, Pre?edinte Prodcom, ?n cadrul conferin?ei.“Exist? ?n plan construc?ia a opt depozite regionale, care s? aib? ?n jurul lor centre de achizi?ie, de preluare, care s? pun? la dispozi?ia produc?torilor pe l?ng? know-how ?i materialele necesare, m? refer la ambalaje. Astfel, produsele pot fi depozitate ?n atmosfer? controlat?, poten?ialul Rom?niei fiind uria?, 80 % din consum put?nd fi acoperit din resurse proprii,” a dezv?lui pre?edintele Prodcom.?n Rom?nia consumul de fructe pe cap de locuitor este de circa 80 de kilograme de fructe/an, arat? datele de la Ministerul Agriculturii. Potrivit Eurostat numai 42% din rom?ni consum? fructe ?n mod regulat. Spre compara?ie, 85% din italieni consum? zilnic fructe, urma?i de portughezi, unde 81% din popula?ie prefer? astfel de produse, pe care le includ ?n dieta zilnic?. AFIR si FINANTARICum se calculeaz? SO-urile pentru un proiect pe fonduri europene , Ionu? F?nt?n? , 17 martie 2021Extrem de mul?i fermieri rom?ni vor s? acceseze fonduri europene ?i ne contacteaz? pentru l?muriri. De aceea, ?n fiecare sear? de mar?i, Ovidiu Ghinea dedic? cele dou? ore de ”Agricultura la Raport” discu?iilor pe tema acces?rii de fonduri europene ?i aduce ?n fa?a dumneavoastr? cei mai buni speciali?ti ?n domeniu. Mul?i ne ?ntreab? cum se calculeaz? exact dimensiunea economic? a exploata?iei agricole, pentru a afla dac? este eligibil? pentru un anumit tip de proiect. ?n acest sens, consultantul Marian Vi?u-Iliescu a venit cu c?teva l?muriri. ”Sunt ni?te coeficien?i de Standard Output (SO) care sunt furniza?i de statistic?. Ei se g?sesc at?t pe site-ul Ministerului Agriculturii, c?t ?i pe site-ul AFIR, iar fiecare specie sau fiecare animal ?n parte are un coeficient determinat. Acesta se ?nmul?e?te ori cu num?rul de capete de animale, ori cu num?rul de hectare, ?n func?ie de cultura pe care o are declarat? la APIA”, a explicat consultantul Marian Vi?u-Iliescu. Pentru a veni ?n ajutorul fermierilor interesa?i s?-?i calculeze dimensiunile exploata?iilor pentru a afla dac? se ?ncadreaz? pentru a depune un proiect pe fonduri europene, v? punem la dispozi?ie lista complet? cu coeficien?ii de calcul SO.B_1_1_1Gr?u comun(inclusiv semin?e)614,09B_1_1_2Gr?u dur (inclusiv? semin?e)432,81B_1_1_3Secar? (inclusiv? semin?e)354,27B_1_1_4Orz+Orzoaica (inclusiv semin?e)529,44B_1_1_5Ov?z (inclusive semin?e)331,88B_1_1_6Porumb boabe(inclusiv semin?e)641,80B_1_1_7Orez(inclusiv semin?e)913,26B_1_1_99Alte cereale (sorgul, triticale, meiul, hri?ca, iarba c?n?ra?ului, altele)(inclusiv semin?e)452,74B_1_2_1Maz?re boabe, fasole boabe, lupin dulce (inclusiv semin?e)533,77B_1_2_2Linte, bob, m?z?riche, n?ut (inclusiv semin?e)454,79B_1_3Cartofi (inclusiv cartofi noi, material s?ditor, cartof dulce destinat consumului uman)3167,88B_1_4Sfecl? de zah?r(exclusiv semin?e)1449,74B_1_5Plante r?d?cinoase pentru nutre? (sfecla furajer?, alte plante furajere din familia brassicaceae, morcovi furajeri, batata (cartof dulce), p?st?rnac, ignama, manioc)(exclusiv semin?e)1101,45B_1_6_1Tutun1696,83B_1_6_2Hamei4105,24B_1_6_4Rapi??(inclusiv semin?e)647,72B_1_6_5Floarea soarelui(inclusiv semin?e)564,52B_1_6_6Soia(inclusiv semin?e)611,00B_1_6_7In pentru ulei(inclusiv semin?e)1563,56B_1_6_8Alte plante pentru ulei (ricin, ?ofr?na?, susan, arahide, mac, mu?tar, alte culturi oleaginoase)(inclusiv semin?e)374,00B_1_6_9In textile(exclusiv semin?e)307,17B_1_6_10C?nepa(exclusiv semin?e)518,11B_1_6_12Plante medicinale ?i aromatice inclusiv ceaiul, cafeaua ?i cicoarea pentru cafea: mu?e?el, m?tr?guna, menta, mac, angelica,chimen, gen?iana, iasomia, lavanda, lev?n?ica, origanul, ?ofranul, salvia,valeriana, g?lbeneaua, etc.?937,85B_1_6_99Alte plante industriale – cicoarea, trestia de zah?r, alte plante tehnice nemen?ionate ?n alt? parte, sorgul tehnic (pentru maturi)?717,56B_1_7_1_1Legume proaspete, pepeni ?i c?p?uni – ?n c?mp –– varza, conopida, broccoli, sparanghel– legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)– tomate– porumb dulce– legume cultivate pentru fructe – vinete, ardei, dovleci ?i dovlecei, castraveciori– legume cultivate pentru r?d?cin?, bulbi, tuberculi (excep?ie cartofi): morcovi, p?st?rnac, ceapa,usturoi,ridichii, napi– legume p?st?i(fasole, maz?re cu excep?ia lintei ?i a n?utului)– fructele plantelor neperene(c?p?uni, pepeni galbeni, pepeni verzi, ananas)6196,49B_1_7_1_2Legume proaspete, pepeni ?i c?p?uni – ?n gradina destinate comercializ?rii:– varza,conopida, broccoli, sparanghel– legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)– tomate– porumb dulce– legume cultivate pentru fructe – vinete, ardei, dovleci ?i dovlecei, castraveciori– legume cultivate pentru r?d?cin?, bulbi, tuberculi (excep?ie cartofi): morcovi, p?st?rnac, ceapa,usturoi,ridichii, napi– legume p?st?i (fasole, maz?re cu excep?ia lintei ?i a n?utului)– fructele plantelor neperene (c?p?uni, pepeni galbeni, pepeni verzi, ananas)?7176,16B_1_7_2Legume proaspete, pepeni ?i c?p?uni – ?n sere ?i solarii:– varza, conopida, broccoli, sparanghel– legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)– tomate– porumb dulce– legume cultivate pentru fructe – vinete, ardei, dovleci ?i dovlecei, castraveciori– legume cultivate pentru r?d?cin?, bulbi, tuberculi (excep?ie cartofi): morcovi, p?st?rnac, ceapa, usturoi,ridichii, napi– legume p?st?i (fasole, maz?re cu excep?ia lintei ?i a n?utului)– fructele plantelor neperene (c?p?uni, pepeni galbeni, pepeni verzi, ananas)?27507,66B_1_8_1Flori – ?n c?mp– bulbi de flori, cormi ?i tuberculi– flori t?iate ?i boboci– plante cu flori ?i plante ornamentale?25527,46B_1_8_2Flori – ?n sere ?i solarii– bulbi de flori, cormi ?i tuberculi– flori t?iate ?i boboci– plante cu flori ?i plante ornamentale83743,81B_1_9_1Plante de nutre?? – iarba temporar? – iarba sem?nat? pe terenuri arabile cedate produc?iilor furajere erbacee pe o perioad? mai scurt? de 5 ani ?i chiar sub un an?266,22B_1_9_2_1Plante de nutre?? – alte furaje verzi – porumb siloz1029,19B_1_9_2_2Plante de nutre? – alte furaje verzi (culturi anuale de cereale recoltate verzi, sorgul anual, anumite graminee anuale cum sunt firu?a, cruciferele, facelia dac? sunt recoltate verzi ?i nu au fost men?ionate ?n alt? parte, m?z?riche, lupin dulce)?476,13B_1_9_2_99Alte plante de nutre?(diferite specii de trifoi anual sau peren-trifoi alb, trifoi ro?u, trifoi de Alexandria – diferite variet??i de lucern? ,)662,78B_1_10Semin?e ?i seminceri-semin?e de graminee(altele dec?t cerealele de baza)-semin?e pentru horticultur?-semin?e ?i r?saduri pentru teren arabil cu excep?ia cerealelor, a boabelor de leguminoase uscate, a cartofilor, a plantelor oleaginoase?2993,73B_1_11Alte plante (culturi de mic? importan?? economic? care nu pot fi ?ncadrate ?n alt? categorie)592,99B_3_1P??uni ?i f?ne?e permanente – p??uni ?i f?ne?e?295,04B_3_2P??uni ?i f?ne?e permanente – pe terenuri accidentate – p??uni s?race, inclusiv l?st?ri?ul, de obicei nefertilizate ?i ne?ntrebuin?ate – p??uni cu randament sc?zut situate ?n locuri accidentate ?i la altitudini mari, care nu sunt cosite – terenuri st?ncoase, terenuri ml??tinoase, b?r?ganuri?92,33B_4_1_1_1Fructe, pomi ?i arbu?ti – clim? temperat?:MerePerePiersici ?i nectarineAlte fructe: vi?ine, cire?e, caise, prune, gutui?2812,04B _4_1_2Livezi de coac?z, smochin, zmeur, muri, agri?e, c?tin?, afin, goji3958,34B_4_1_3Fructe, pomi ?i arbu?ti – nuci, alune1754,40B_4_4_1Vii – vin nobil1981,83B_4_4_2Vii – alte vinuri1889,96B_4_4_3Vii – struguri de mas?2170,52B_4_5Pepiniere5614,25B_4_6Alte culturi? permanente: r?chita, papura, bambus, salcie, brazi de cr?ciun487,35B_6_1Ciuperc?rii? pe 100 mp (Nr. recolte pe an = 4)4456,78CoduriDenumire specii animaleSO 2013Euro/capC_1Ecvidee1404,31C_2_1Bovine ?sub 1 an – total216,38C_2_2Bovine sub 2 ani – masculi344,40C_2_3Bovine sub 2 ani – femele341,49C_2_4Bovine de 2 ani ?i peste – masculi817,88C_2_5Bovine de 2 ani ?i peste – femele (juninci pentru ?ngr??at, juninci pentru reproduc?ie)801,38C_2_6Vaci, bivoli?e pentru lapte1200,46C_2_99Bovine de 2 ani ?i peste – alte vaci515,85C_3_1_1Oi – mioare montate – oi de un an sau mai mult, destinate reproducerii, oile reformate care urmeaz? s? fete54,91C_3_1_99Oi – alte oi : miei, berbeci, oi reformate – oi sterpe care urmeaz? a fi ?ngr??ate ?n vederea sacrific?rii26,72C_3_2_1Capre – capre montate – capre montate femele destinate reproducerii, capre reformate care urmeaz? s? fete112,98C_3_2_99Capre – alte capre: iezi, ?api, capre reformate destinate sacrific?rii39,67C_4_1_1Porcine – tineret porcin sub 20 kg33,36C_4_1_2Porcine – scroafe pentru reproduc?ie peste 50 kg262,55C_4_1_99Porcine – alte porcine: porci la ?ngr??at, vieri, scroafe destinate sacrific?rii388,08C_5_1Pui pentru carne*473,59C_5_2G?ini ou?toare*2156,00C_5_3_1Curcani si curci*4205,56C_5_3_2Ra?e*2824,99C_5_3_3G??te*3602,66C_5_3_4Stru?i*30083,50C_5_3_99Alte p?s?ri: bibilici, porumbei, pot?rnichi, fazani, prepeli?e*900,34C_6Iepuri (femele iepuri)13,91C_7Familii de albine59,62*Valoarea SO se refer? la 100 capete Lista SO pentru sectorul vegetal poate fi consultat? AICI. Lista SO pentru sectorul zootehnic poate fi consultat? AICI.Nemul?umiri legate de fondurile europene! Ce gre?eli a comis MADR , Ionu? F?nt?n? , 17 martie 2021De?i fondurile europene reprezint? un subiect de mare interes pentru fermierii rom?ni, care a?teapt? cu ner?bdare deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor de anul acesta, exist? ?i multe critici la adresa modului ?n care Ministerul Agriculturii a ?mp?r?it banii pentru urm?torii doi ani. Unele voci, at?t din r?ndul fermierilor, c?t ?i din r?ndul consultan?ilor, sus?in c? MADR a alocat prea pu?ini bani pentru unele m?suri extrem de importante, astfel ?nc?t concuren?a va fi extrem de mare, iar mul?i doritori nu vor putea s? beneficieze de fondurile europene.Subiectul a fost abordat ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, acolo unde Ovidiu Ghinea a discutat, ?mpreun? cu invita?ii ?i telespectatorii AGRO TV, despre fondurile europene, ca ?n fiecare sear? de mar?i.”Din informa?iile pe care le am, fi?ele subm?surilor ar trebui predate la Bruxelles p?n? pe 19 martie. Este o mare sup?rare printre fermieri pentru c? plafoanele care sunt per proiect sunt unele care nu sunt corelate cu cererile din fi?e. (…) Nu ?tiu cum s-au stabilit aceste cuantumuri, pentru c? sunt foarte reduse fa?? de necesarul ?i de optimul economic. C?nd discut?m pe 4.1 cel pu?in, care este o m?sur? de investi?ii, trebuie s? discut?m ?i de optimul economic ?i de sustenabilitatea business-ului, nu discut?m doar de dragul de a accesa. Asta pe l?ng? faptul c? avem cotele de finan?are care s-au redus, ca urmare a ?naint?rii noastre ca stat membru”, a precizat consultantul Marian Vi?u-Iliescu.Potrivit lui, cei care vor beneficia de cel mai mare avantaj sunt fermierii din cooperative, pentru c? ei vor fi singurii care vor mai putea ajunge la o cot? de cofinan?are de 90%, cu 10% aport propriu.”Vor fi stimulate cooperativele, pentru c? sunt singurele care vor mai putea ajunge la o cofinan?are de 90 cu 10. Atunci, ca un subterfugiu pentru cei mici ?i mijlocii, eu le-a? sugera s? mearg? c?tre cooperative. Cei mari, ?ntr-adev?r nu vor putea s?ri de 50%, pentru c? primesc o singur? bonifica?ie, ?ncep?nd de la 30 cu 70. E un pic mai dureros pentru ei, dar s? spunem c? cei mari sunt mai capitaliza?i”, a explicat Marian Vi?u-Iliescu.Fermierul Florin Platon ?i-a exprimat, la r?ndul s?u, dezacordul cu privire la felul ?n care au fost ?mp?r?ite fondurile europene, mai ales ?n cadrul subm?surii 4.1.”Pe m?sura de finan?are pentru achizi?ii simple sunt doar 120 milioane euro, asta ?nseamn? c?teva proiecte la nivel na?ional, nu ?nseamn? prea multe. ?n perioada de tranzi?ie avem sume extraordinar de mici pe absolut toate subm?surile ?i vor fi lupte grele”, a precizat fermierul vasluian.?n viziunea consultantului Vi?u-Iliescu, Ministerul Agriculturii trebuia s? acorde o mai mare prioritate subm?surii 4.1, av?nd ?n vedere c? aceasta este cea mai popular? m?sur? din PNDR.”?ntrebarea mea este unde este diferen?a dintre cele 800 de milioane euro alocate pentru subm?sura 4.1 ?i 2,6 miliarde. Deci avem aceast? diferen?? pe care noi nu o justific?m, pentru c? m?sura num?rul 1 din PNDR este acest 4.1, investi?ii ?n exploata?ii. De aici putem dezvolta agricultura ?i satul rom?nesc.Nu ar trebui s? facem aceast? discrepan?? major? ?ntre cei mici ?i cei mari. Vrem sau nu vrem, avem nevoie ?i de comercial, de cei mari, pentru c? ei echilibreaz? balan?a comercial? a Rom?niei. Eu lor le-a? fi dat foarte mul?i bani pe zootehnie, cu o cot? de cofinan?are de p?n? la 70%. Poate nu acordat cota asta pe achizi?ii de utilaje, dar la zootehnie veneam cu o astfel de cot? maximal?, tocmai pentru a transforma produc?ia vegetal? ?n produs finit”, a mai ad?ugat Marian Vi?u-Iliescu.Le reamintim fermierilor interesa?i de fondurile europene c? m?surile care vor?fi deschise ?n perioada de tranzi?ie 2021-2022 sunt urm?toarele:M10 ”Agromediu ?i clim?” – 142 mil euroM11 ”Agricultur? ecologic?” – 129,63 mil euroM13 ”Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau cu alte constr?ngeri specifice” – 807,70 mil eurosM4.1 ”Investi?ii ?n exploata?ii agricole” – 760 mil eurosM4.1a ”Investi?ii ?n exploata?ii pomicole” – 122,70 mil eurosM4.2 ”Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor agricole” – 140 mil eurosM4.2a ”Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” – 10 mil euroM19 ”Dezvoltarea local? a LEADER” – 70,51 mil euroM14 ”Bun?starea animalelor” – 273,60 mil eurosM17.1 ”Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor ?i a plantelor” – 10 mil euroM20 ”Asisten?? tehnic?” – 102,96 mil eurosM16.4 ”Sprijin pentru cooperarea orizontal? ?i vertical? ?ntre actorii din lan?ul de aprovizionare” – 50 mil eurosM6.1 ”Instalare tineri fermieri” – 100 mil eurosM6.2 ”Sprijin pentru ?nfiin?area de activit??i neagricole” – 50 mil eurosM6.4 ”Investi?ii ?n crearea ?i dezvoltarea de activit??i neagricole” – 100 mil eurosM6.3 ”Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – na?ional ?i montan – 87 mil euroALTELEFermierii se simt tr?da?i: Unde este programul ”Legume ?n spa?ii protejate” promis de ministrul Oros? Angelica Lefter - 16 martie 2021 Unde este programul promis legumicultorilor? Produc?torii agricoli a?teapt? ca ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s? se ?in? de promisiune ?i, dup? ce s-a renun?at la programul ”Tomata”, s? fie lansat un nou program de sprijinire a culturilor de legume ?n spa?ii protejate. Adrian Oros a anun?at c? ajutorul de minimis va include mai multe culturi, ?ns? produc?torii se tem c? ?i de data aceasta, ministrul se va face c? uit? ce a promis, ?ntruc?t pe site-ul MADR au fost publicate ?n dezbatere public? p?n? la acest moment numai proiectele de ajutor de minimis pentru cultura de usturoi ?i cel pentru cre?terea porcilor din rasele Bazna ?i Mangali?a.Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anun?at public faptul c? acest program va fi practic ?nlocuit cu unul dedicat mai multor legume cultivate ?n spa?ii protejate deoarece sumele cheltuite nu s-au v?zut ?n pia??.Promisiunile au ?inut p?n? ast?zi, c?nd fermierii au realizat c? programul ”Tomata” are toate ?ansele s? NU devin? ”Legume ?n spa?ii protejate”, dup? ce MADR a publicat pe site, ?n consultare public? mai multe proiectele de acte normative, dar nu ?i programul ”Tomata extins ?i la alte legume” cunoscut ca ”Legume ?n spa?ii protejate”.Este sesizarea f?cut? de fermierul Florin Ciobanu, pre?edinte al Asocia?iei Tinerilor Fermieri Olt ?i membru al Asocia?iei For?a Fermierilor, pe care a postat-o pe contul s?u de Facebook.”Adio programul Tomata sau alt program de sprijin al legumelor din spa?ii protejate… Minciuna este liter? de lege ?n Ministerul Agriculturii unde de aproximativ un an, se promite un alt model al programului Tomata extins ?i la alte legume produse ?n spa?ii acoperite. Azi au fost postate ?n consultare public? pe site-ul Ministerului Agriculturii proiectele de acte normative ?n consultare public?, dar programul Tomata extins nu apare, ceea ce m? face s? ?n?eleg ca trebuie sa ne luam adio, deocamdat? de la fostul program Tomata !!Continu?, totu?i, 2 programe vechi :– programul de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i / Mangali?a;– programul Usturoiul !”, scrie fermierul oltean, membru al Asocia?iei For?a Fermierilor, la care a ata?at dou? fotografii cu programele puse spre consultare pe pagina MADR. Profund indigna?i ?i tr?da?i se simt ?i al?i legumicultori, care au comentat la textul postat de Florin Ciobanu. Fermierii spun c? s-au bazat pe sprijinul de la minister ?i c? au cultivat legume extratimpurii, ?n speran?a c? nu vor fi l?sa?i f?r? banii promi?i, ?ns? ?ncep s? realizeze abia acum dramatica situa?ie.”Deci to?i fermierii care au cultivat legume extratimpurii r?m?nem cu gazul ars m?car s? prindem un pre? bun la legume ….dar nici prea piperat nu se poate, c? nu po?i lua pielea de pe om…a?a c? minimis 0 anul acesta …r?m?nem cu datorii pe combustibil…poate ne spune domnul ministru Oros ce este de f?cut ?i unde sunt promisiunile f?cute ….”, a declarat George Florea, Pre?edintele Cooperativei Agricole ”Gr?dinile Dr?g??ani”.”Nu este singura minciun?, la ce s? ne a?tept?m?”, ?ntreab? Lucian Marincea, din Zimnicele, jude?ul Giurgiu. Despre programul ”Legume ?n spa?ii protejate”, ministrul Agriculturii, Adrian Oros a spus public ?n repetate r?nduri c? este o m?sur? g?ndit?, care vine s? ajute un num?r mai mare de legumicultori care cultiv? ?n spa?ii protejate ?i c? va fi extins?, pe l?ng? tomate ?i la vinete, ardei gras, varz? sau castrave?i.Deocamdat?, ?n dezbatere public?, pe site-ul MADR apar doar programele de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i / Mangali?a ?i ”Usturoiul”, m?suri mai vechi, ?ns? nici urm? de un program despre legumele din spa?iile protejate.Lauren?iu Baciu: ”Ministrul Agriculturii s?-?i g?seasc? alt loc de munc?, dac? pe acesta nu-l pricepe” , Ionu? F?nt?n? , 16 martie 2021 Fermierii rom?ni sunt revolta?i, dup? ce ministrul agriculturii nu ?i-a ?inut promisiunea de a acorda desp?gubiri pentru culturile de prim?var? afectate de secet?. ?ntr-o interven?ie telefonic? ?n cadrul emisiunii ”HYPERLINK "" \t "_blank"Agricultura la Raport”, fermierul Lauren?iu Baciu a venit cu c?teva remarci importante legate de aceast? situa?ie critic? din agricultura rom?neasc?.Fermierul din Bac?u spune c? era convins c? desp?gubirile promise nu vor fi pl?tite c?tre fermieri, mai ales ?n contextul ?n care ace?tia nu au primit sumele complete nici pentru culturile de toamn?, dar nici pentru motorina utilizat? ?n trimestrele III ?i IV ale anului trecut.”Oare cei care sunt ?n drept ?i care ar trebui s? se ocupe de acest sector economic pot ?n?elege ce spun ni?te profesioni?ti. ?n fiecare sear? m? uit la emisiunile dumneavoastr? ?i v?d c? aduce?i oameni de cea mai bun? calitate, dar nimeni nu-i bag? ?n seam? ?i nu-i ?n?elege. (…) Noi ?nc? nu am primit cam jum?tate din valoarea calamit??ilor promise, ceea ce ar ?nsemna acciza la motorin? pe trimestrele III ?i IV. Nici desp?gubirile pentru culturile de toamn?, care ?nsemnau cam 20% din cheltuieli, nu le-am primit complet.Eram sigur de aceast? minciun? ?i c? nu se va primi niciun ban, at?t timp c?t nu am v?zut nicio schi?? a bugetului, buget pe care ?l ?ntocme?te Ministerul Agriculturii. Ceea ce i se aprob? e total altceva, dar m?car s? fi v?zut aceast? inten?ie de la ministrul agriculturii”, a subliniat Lauren?iu Baciu.Fostul lider LAPAR nu are ?ncredere nici ?n Agro IMM Invest, program care ar urma s? vin? ?n sprijinul fermierilor afecta?i de secet? ?i de pandemie.”Se vin cu promisiuni de genul Agro IMM Invest. Orice banc? ??i d? bani dac? tu ai bani. Ce banc? o s? le dea bani acestor fermieri care sunt pe minus? Este ?nc? o gogoa?? aruncat? de Ministerul Agriculturii pentru a ne am?gi ?n continuare. (…) Mult mai cinstit ?i mai corect era s? ne spun? de la ?nceput, pentru c? a?a m?car erau pu?i oamenii ?n situa?ia de a g?si alte solu?ii”, a precizat Lauren?iu Baciu.Potrivit fermierului b?c?uan, asocia?iile de fermieri trebuiau s? fac? presiuni mult mai mari ?i mult mai devreme asupra deciden?ilor pentru a se asigura c? vor primi desp?gubirile, la fel cum s-a ?nt?mplat ?n 2015. ?n viziunea lui Lauren?iu Baciu, singura solu?ie ?n momentul de fa?? este ie?irea ?n strad?.”?n 2015, ?ntr-o situa?ie ?n care calamitarea a fost numai la culturile de prim?var? ?i a fost numai o parte din ?ar?, la demersurile pe care le-am f?cut ?ncep?nd cu luna iulie, am reu?it ?n octombrie, la o ?nt?lnire de 10 minute cu premierul Ponta, s? ob?in 200 de milioane. Demersurile asocia?iilor trebuiau f?cute undeva din luna august, c?nd soarta culturilor era clar?, nu mai aveai la ce s? mai speri. (…) Dup? ce s-a votat bugetul, s? fim s?n?to?i… Trebuiau f?cute presiuni asupra celor care decid.Cred c? angajamentul asocia?iilor ar trebui s? fie altul. S? nu se mai ?mbete cu ap? rece ?i cu str?ngeri de m?ini, ci s? treac? serios la ac?iune. Dac? m? ?ntreba?i pe mine, singura solu?ie este ie?irea ?n strad?. Eu ?n 7 ani de zile am ie?it de trei ori ?i de fiecare dat? am ob?inut ceva. (…) ?mi pare r?u s? o spun, dar dac? nici ministrul agriculturii nu ?n?elege situa?ia, s?-?i g?seasc? alt loc de munc?, dac? pe acesta nu-l pricepe. Cred c? mai bine ne-am descurca dac? nu ne-ar min?i”, a mai subliniat Lauren?iu Baciu.Asocierea fermierilor in cooperative, incurajata din nou de ministrul Oros: 97% dintre fermierii romani lucreaza doar 40% din terenul agricol din Romania martie 17, 2021 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre necesitatea ca fermierii romani sa se asocieze, explicand ca 40% dintre terenul agricol romanesc este lucrat de 97% dintre fermieri ceea ce, la nivel macro, desemneaza o productivitate extrem de scazuta. ?Am aici o situatie care m-a ingrijorat inca de la inceput: peste 40% din teren in Romania este lucrat de 0,56% dintre fermieri, in ferme mai mari de 300 de hectare. Sigur ca nu este neaparat rau, mai ales in unele zone ale tarii, unde se face un anumit tip de agricultura. Dar alte 40% din suprafata lucrata este lucrata de 97% din fermieri, de 795.000 de fermieri, in ferme mici, sub 50 de hectare. Trebuie sa recunoastem ca majoritatea acestor ferme nu sunt ferme reale, comerciale, care ar rezista pe piata. Sunt acele gospodarii ale populatiei, ale bunicilor nostri, ale parintilor nostri, care fac o agricultura de subzistenta care intotdeauna este sustinuta de o pensie sau de un salariu”, a precizat ministrul.Seful MADR considera ca agricultura de subzistenta nu este una care poate fi sustinuta independent, si ca singura solutie este asocierea acestora in cooperative.?Ar trebui ca in aceasta perioada de sapte ani sa reusim ca cat mai multe din aceste ferme sa devina comerciale, care sa reziste pe piata, iar acest lucru nu se poate decat daca acesti oameni se asociaza in cooperative. Am cautat peste tot in Europa si nu exista alta forma de supravietuire pentru un fermier mic, chiar si pentru un procesator mic, daca nu face parte din asemenea cooperativa”, a mentionat Oros.Ministrul a subliniat faptul ca el crede in ferma de familie, specifica satului romanesc, insa considera ca asocierea economica a exploatatiilor este masura care le va asigura acestora un viitor.?Dar fermele de familie si fermierii mici nu pot exista pe piata fara aceasta asociere economica, pe care noi o numim cooperativa. Singura solutie realista, oricat am vrea noi sa gasim alte solutii, care rezolva foarte multe probleme ale fermelor mici si ale celor de familie este aceasta cooperativa”, a sustinut oficialul guvernamental.El a aratat ca, in tara, a gasit multa reticenta la aceasta idee din partea fermierilor mai inaintati in varsta, din zone unde nu au existat CAP-uri in vremea comunistilor.?Cei de varsta mea sau mai mari imi spuneau “Domnule ministru, cum sa ne asociem? Ca aici la noi in munte nici Ceausescu nu a facut CAP-uri”. Sigur ca este foarte greu sa le explici unor oameni care gandesc asa sau care reactioneaza asa sa le explici ce important este sa se asocieze ca sa-si creasca puterea de negociere, sa poata sa-si procure imputuri la preturi rezonabila, sa poata sa-si vanda intotdeauna productia, sa poate sa-si integreze productia. E foarte greu”, a continuat Oros.In schimb, ministrul sustine ca tinerii fermieri sunt mult mai deschisi la ideea de asociere si ca acestia au inteles beneficiile unei astfel de masuri.Eu am mare incredere ca generatia tanara va face lucrul acesta. Este mult mai pragmatic. Ei nici macar nu le-au apucat, doar au auzit de CAP-uri si sunt convins ca, cu un sprijin foarte bine articulat, vizionar, privind modul in care se va finanta agricultura in urmatori sapte ani, se pot obtine rezultate foarte bune”,? a conchis ministrul.BNR prognozeaz? o infla?ie de 3,4% pentru finalul acestui an 16 martie 2021, 14:46 Macroeconomie, 16.03.2021, Rata anual? a infla?iei IPC este anticipat? a-?i men?ine tendin?a ascendent? p?n? la finalul anului, c?nd va atinge nivelul de 3,4%, urm?nd s? ating? nivelul de 2,8% la sf?r?itul anului 2022, se arat? ?n?Raportul asupra infla?iei al B?ncii Na?ionale a Rom?niei,?potrivit Agerpres. “Dup? o ampl? cre?tere ?nregistrat? ?n luna ianuarie a anului curent, pe fondul major?rii tarifelor la energia electric? ?i a pre?urilor combustibililor, rata anual? a infla?iei IPC este anticipat? a-?i men?ine tendin?a ascendent? p?n? la finalul anului, c?nd va atinge nivelul de 3,4%. Aceast? evolu?ie este asociat? exclusiv dinamicii componentelor exogene ale co?ului de consum. Odat? cu disiparea influen?elor temporare nefavorabile ale acestora la ?nceputul anului viitor, rata anual? a infla?iei IPC este prev?zut? s? ?ncetineasc?, urm?nd s? ating? nivelul de 2,8% la sf?r?itul anului 2022”, se spune ?n raport. ……………………….LEGISLATIVDeclara?ie actualizat? pe propria r?spundere ?i adeverin?a de la angajator pentru a ie?i din cas? ?ntre orele 22:00 ?i 05:00. Descarc? aici MODEL : Mediafax 17.03.2021, De duminic?, 14 martie, ie?i din cas? doar dup? ora 22:00 cu declara?ie pe proprie r?spundere sau cu adeverin?? de la serviciu. Autorit??ile au publicat modelul declara?iei pe proprie r?spundere pentru deplasarea pe timpul nop?ii ?i al adeverin?ei de la angajator.Guvernul a aprobat miercuri prelungirea st?rii de alert? cu ?nc? 30 de zile ?i modificarea intervalului orar ?n care este restric?ionat? deplasarea ?n afara locuin?ei.Interdic?ia este valabil? ?n intervalul orar 22.00 - 05.00.?Declara?ia pe propria r?spundere poate fi stocat? ?i prezentat? pentru control pe dispozitive electronice mobile, cu condi?ia ca pe documentul prezentat s? existe semn?tura olograf? a persoanei care folose?te Declara?ia ?i data pentru care este valabil? declara?ia”, se arat? ?n modelul publicat.Declara?ia con?ine rubrici ?n care trebuie completate numele, adresa, data ?i locul na?terii, precum ?i scopul pentru care se face deplasarea...............................................................Legisla?ie rom?neasc? Anexele nr. 1-9 la Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 31/2021 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a operatorilor economici care desf??oar? activit??i ?i servicii ?n domeniul ?ns?m?n??rilor artificiale la animale, din 08.02.2021, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 243 din 10.03.2021. A intrat ?n vigoare la 10.03.2021Ordinul nr. 334/2021 pentru aprobarea derog?rii ?n scop ?tiin?ific pentru specia zimbru (Bison bonasus), Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 263 din 17.03.2021. A intrat ?n vigoare la 17.03.2021Legea nr. 25/2021 privind aprobarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 46/2020 pentru completarea art. 8 din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgen?? medical?, precum ?i unele m?suri aferente instituirii carantinei, Parlamentul Rom?niei Va intra ?n vigoare la 18.03.2021Ordinul nr. 6638/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Chiajna, cu satele apar?in?toare Chiajna, Dudu ?i Ro?u, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 262 din 16.03.2021. A intrat ?n vigoare la 16.03.2021Ordinul nr. 6639/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Cornetu, cu satele apar?in?toare Cornetu ?i Buda, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 262 din 16.03.2021. A intrat ?n vigoare la 16.03.2021Ordinul nr. 6640/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Ciochina, jude?ul Ialomi?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 262 din 16.03.2021. A intrat ?n vigoare la 16.03.2021Ordinul nr. 6641/2021 privind ridicarea carantinei zonale instituite pentru comuna Vi?ina Nou?, jude?ul Olt, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 262 din 16.03.2021. A intrat ?n vigoare la 16.03.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 343/2021 privind autorizarea unui preparat de Lactobacillus buchneri DSM 29026 ca aditiv ?n hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 18.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 344/2021 privind autorizarea monolauratului de sorbitan ca aditiv destinat hranei pentru toate speciile de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 18.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 346/2021 privind autorizarea unui preparat de Lactobacillus parafarraginis DSM 32962 ca aditiv ?n hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 18.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 347/2021 de aprobare a clorului activ eliberat din acid hipocloros ca substan?? activ? pentru utilizare ?n produse biocide apar?in?nd tipurilor de produs 2, 3, 4 ?i 5 (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 18.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 460/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ?n ceea ce prive?te rubrica referitoare la Ucraina din lista ??rilor ter?e, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite p?s?ri de curte ?i produse ob?inute de la acestea pot fi importate ?n Uniune sau pot tranzita Uniunea ?n contextul riscului de grip? aviar? ?nalt patogen? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 91 din 17.03.2021. Va intra ?n vigoare la 20.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 461/2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 ?n ceea ce prive?te data primirii cererilor de recunoa?tere a autorit??ilor de control ?i a organismelor de control ?n scopul echivalen?ei ?n cadrul regimului de import al produselor ecologice ?n temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 91 din 17.03.2021. Va intra ?n vigoare la 18.03.2021Decizia de punere ?n aplicare nr. 462/2021 de stabilire a repartiz?rii definitive a ajutoarelor din partea Uniunii c?tre statele membre pentru fructe ?i legume ?n ?coli ?i pentru lapte ?n ?coli pentru perioada 1 august 2021-31 iulie 2022 ?i de modificare a Deciziei de punere ?n aplicare (UE) 2020/467 [notificat? cu num?rul C(2021) 1571], Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 92 din 17.03.2021. A intrat ?n vigoare la 17.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 461/2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 ?n ceea ce prive?te data primirii cererilor de recunoa?tere a autorit??ilor de control ?i a organismelor de control ?n scopul echivalen?ei ?n cadrul regimului de import al produselor ecologice ?n temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 91 din 17.03.2021. Va intra ?n vigoare la 18.03.2021………………….INTERNEImaginile DEZASTRULUI! Sute de hectare de culturi agricole inundate ?n urma ploilor, Ionu? F?nt?n? , 17 martie 2021Imagini devastatoare din jude?ul Olt! Sute de hectare de culturi agricole au fost complet distruse de inunda?ii, ?n urma ploilor din ultimele zile.?Potrivit primelor informa?ii de la fa?a locului, culturile agricole au fost inundate dup? ce r?ul Beica, care trece pe l?ng? localitatea Arce?ti-Cot, din comuna Ple?oiu, jude?ul Olt, a ie?it din matc?. Oamenii din zon? au solicitat convocarea de urgen?? a Comitetului Local pentru Situa?ii de Urgen?? ?n vederea lu?rii unor m?suri care s? opreasc? extinderea suprafe?elor inundate.Se pare c? ?n jur de 200 de hectare ce culturi agricole au fost inundate, fiind vorba despre culturi de gr?u ?i lucern?, dar ?i terenuri care erau preg?tite pentru a fi ?ns?m?n?ate cu porumb ?i floarea soarelui.Potrivit fermierului care ne-a transmis imaginile, la ora la care au fost f?cute, apele mai aveau doar pu?in p?n? s? ajung? s? inunde ?i drumul jude?ean care trece prin zon?.?ZF Agropower 2021. Ioan Szabo, administrator al Europiglets Band, una dintre cele mai mari ferme de ?ngr??are a porcinelor din jude?ul Mure?, investe?te 3,5 mil. euro ?ntr-o nou? ferm? ?i ?n extindere. ?Noi, produc?torii, investim, dar condi?ia noastr? este s? putem s? livr?m“ 17.03.2021, Florentina Ni?u Ioan Szabo, administrator al Europiglets Band, companie ce de?ine o ferm? de ?ngr??are a suinelor de peste 10.000 de capete ?i o ferm? de reproduc?ie cu o capacitate de 700 de scroafe ?n jude?ul Mure?, investe?te 3,5 milioane de euro ?ntr-o nou? ferm? de reproduc?ie ?i ?n construirea a dou? hale pentru extinderea spa?iului fermelor existente.?Lucr?m la un proiect de reproduc?ie, o ferm? cu o capacitate de 650 de scroafe, tineret, ?i la construirea a dou? hale, cu ajutorul guvernului maghiar, prin Funda?ia Pro Economica. Investim 2,5 milioane de euro noi, din fonduri proprii, bancare, europene ?i guvernamentale ?i 1 milion de euro este de la guvernul maghiar“, a spus Ioan Szabo ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar ?i B?ncii Transilvania.Co-finan?area din partea Funda?iei Pro Economica este de 50%, iar antreprenorul consider? c? pentru a sim?i greutatea investi?iei, ajutorul nerambursabil primit de un antreprenor de la un finan?ator, de la stat sau din fonduri europene ar trebui de 50-70% ?i astfel ar ajunge bani ?i pentru mai mule persoane care ??i doresc s? se dezvolte. ?Fermele mici ??i pot sus?ine investi?iile dac? sunt performante.“?n ciuda evolu?iei pestei porcine africane, Ioan Szabo sus?ine c? produc?torii rom?ni ??i doresc s? fac? investi?ii, ?ns? vor s? fie redus? birocra?ia. ?Avem un proiect la care lucr?m de doi ani ?i probabil ?l termin?m peste un an. S? faci un PUZ dureaz? un an, s? faci un proiect de mediu dureaz? 6-8 luni. Termenele de acceptare trebuie sc?zute.“De asemenea, antreprenorul mai spune c? este necesar ca produc?torii s? fie l?sa?i s? livreze dup? ce s-au dezvoltat ?i ?i-au m?rit capacitatea.Szabo d? exemplu c? ?n luna decembrie nu a putut s? fac? livr?ri, deoarece activitatea de la ferma de reproduc?ie i-a fost ?blocat?“ din cauza unui focar de pest? porcin? african? depistat ?n apropiere.??Dac? ai pest? ?n ferm? po?i primi desp?gubire, dar dac? ai pest? ?n jurul fermei ?i se bolcheaz? activitatea ?i nu prime?ti nimic. Noi am fost bloca?i 50 de zile ?i nu am putut s? facem livr?ri ?n decembrie, c?nd pre?ul era normal, ?i am fost debloca?i ?n ianuarie, c?nd a sc?zut pre?ul ?i cererea. Am avut o pierdere doar din pre?ul de livrare de 100.000 de euro“, a precizat administratorul Europiglets Band.Pre?ul c?rni a sc?zut de la 5,4 lei/kg ?n viu ?n decembrie la 4 lei/kg ?n viu ?n ianuarie, sus?ine acesta. De altfel, el men?ioneaz? c? au mai avut pierderi ?i cu hrana animalelor care nu au putut fi livrate la timp, cu salariile angaja?ilor ?i taxele ?i impozitele aferente, plus datoriile fa?? de stat.??roturile s-au scumpit, cerealele s-au scumpit, p?n? se opre?te pesta porcin? african? am vrea s? ni se permit? s? func?ion?m. Consider c? ar trebui s? form?m un coridor de la ferm? la cel mai apropiat abator ?i scurt?m lan?ul de aprovizionare. (...) Noi, produc?torii, investim, dar condi?ia noastr? este s? putem s? livr?m“, a ad?ugat Szabo.?n cel mai optimist scenariu, reprezentan?ii mediului asociativ al produc?torilor de carne de porc din Rom?nia, sus?in c? pesta porcin? african? din Rom?nia ar putea fi eradicat? cel mai devreme ?n cinci ani. Autorit??ile au format un grup de lucru ?i schi?eaz? ?un plan de b?taie“ ?n acest sens ?i ?n paralel ??i propun s? sprijine reproduc?ia, deoarece din cauza virusului s-au pierdut peste 100.000 de scroafe, matc?, iar Rom?nia import? anual circa 1,6 milioane de purcei de 25 kg pentru ?ngr??are din str?in?tate, la un pre? mediu de 60-70 euro/kg ?n viu.?Eu cred c? ?i fermele existente ar trebui s? primeasc? o subven?ie pe locul de scroaf? creat, ca s? putem dezvolta reproduc?ia, nu numai s? se aloce bani pentru construirea noilor ferme. Ar trebui s? existe o subven?ie de 100-150 de euro pe fiecare loc de scroaf? existent“, a ma spus pania Europiglets Band, de?inut? de Ioan Szabo ?i Melinda Csilla Szekeres ?i prezent? pe pia?? de 21 de ani, a ?ncheiat anul 2019 cu o cifr? de afaceri de 11 milioane de lei, ?n cre?tere cu 11% fa?? de anul precedent ?i a avut un 4,4 milioane de lei, arat? datele de la Ministerul de Finan?e. Antreprenorii povesteau anterior c? au pornit businessul cu un efectiv foarte mic, de 300 de capete, fiecare av?nd acas? c?te 80 de porci.VIDEO Inventie legislativa – Pe proprietatea ta intri doar cu …taxa! Ovidiu Ghinea , 16 martie 2021Fermierii care lucreaza pamantul tarii noastre sunt tot mai suparati pe zi ce trece. Au lasat pandemia si seceta in urma, intelegand ca sunt cauze pe care nu le pot controla, dar cand statul in loc sa ii ajute, mai mult le pune piedici, introducant cate o lege absurda, amaraciunea este mare. Mai nou, pentru a avea acces pe proprietatea lor aflata la un drum judetean, pe pamantul pe care il cultiva, trebuie sa plateasca o taxa.? secetei din anul agricol 2020 persist?. Pre?urile cerealelor pentru contractele futures sunt la maximul ultimilor 5 ani, Rom?nia a crescut suprafa?a ?ns?m?n?at?, dar fermierii sunt reticen?i s? tranzac?ioneze ?n acest sezon. Cei mai mari exportatori din pia?a M?rii Negre au pierdut 8 mil. tone cereal Florentina Ni?u 16.03.2021, Din cauza secetei de anul trecut Rom?nia a pierdut 1 mil. tone cereale? Cei mai mari exportatori din pia?a M?rii Negre au pierdut 8 mil. tone cereale ?n 2020 din cauza secetei. Rom?nia a pierdut 1 mil. tone cereale, Rusia a pierdut circa 3 mil. tone cereale, iar Ucraina a pierdut 4 mil. tone cereale ???n Ucraina, pre?ul pentru floarea-soarelui a ajuns la 700 dolari/ton? ??SUA a anun?at inten?ia de a cre?te suprafa?a cultivat? cu porumb cu 1 mil. hectare ??China are un apetit ridicat pentru achizi?ii.Cererea pentru cereale a crescut ?n acest an, ca urmare a reducerii stocurilor la nivel global din cauza secetei pedologice din anul 2020, iar gr?ul care ?n perioada ianuarie – martie 2020 se tranzac?iona ?ntre 200 ?i 220 dolari/ton? a ajuns chiar ?i la 280 dolari/ton? ?n Ucraina ?i porumbul a crescut de la 160-180 dolari/ton? chiar ?i p?n? la 250 dolari/ton?, arat? exporturile FOB (Free on Board) pentru SUA ?i UE, analizate de Grain of Turth, companie ce se ocup? cu servicii de consultan?? analitic? a pie?elor de cereale.?Pre?urile au crescut inexplicabil. Sunt cele mai bune din ultimii 5-7 ani“, a spus Nina Gheorghi??, ac?ionar ?n compania Triagroexim, ce cultiv? 600 de hectare cu cereale ?n jude?ul Br?ila. Anul trecut, produc?ia de cereale a Rom?niei a sc?zut cu peste 40% p?n? la 18 milioane de tone de cereale, arat? datele de la Comisia European?. Pe bursa de la Paris, Euronext, la finalul lunii februarie, gr?ul ajunsese ?i la 245 euro/ton?, iar s?pt?m?na trecut? a avut un recul p?n? la 230 euro/ton?, porumbul se vindea cu 221 euro/ton?, iar rapi?a cu 525 euro/ton? ?i ?n Ucraina pre?ul pentru floarea-soarelui a ajuns la 700 dolari/ton?, plus TVA. Indicele FAO al Organiza?iei pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? a ONU arat? c? pre?urilor la cereale au urcat cu 1,2% ?n luna februarie fa?? de luna anterioar?, cele mai mari cre?terii fiind la porumb, orez, sorg ?i uleiuri vegetale.Canepa industriala, o cultura profitabila aflata la limita legii , 16 martie 2021, Autor: Marius Milea Inainte de revolutie, Romania avea aproape 50 de mii de hectare cu plantatii de canepa industriala, ceea ce ne asigura pe langa bani frumosi si locul doi? pe planeta. In prezent, controversata planta se mai gaseste pe o suprafata care numara cateva mii de hectare la nivel national. Fermierii spun ca s-a ajuns aici, datorita legislatiei confuze pe care Romania a adoptat-o cu privire la cultivarea aceastei plante. Premisele unei produc?ii agricole semnificative ?n 2021. ?Fermierii au devenit mult mai agronomi” Ionel Vaduva 17 martie 2021 Ve?ti bune vin de la marii furnizori de inputuri pentru agricultura rom?neasc?, mai ales c?nd acestea ating subiectul revenirii pe plus a productivit??ii agricole autohtone ?n 2021. Este ?i cazul lui Jean Ionescu, country manager al Corteva, care a precizat c? ?ara noastr? va reu?i s?-?i refac? deficitul de ap? din sol, ca urmare a aportului pluviometric excelent dup? aceast? iarn?. Ca atare, el preconizeaz? c? anul ?n curs va fi unul bun ?n ceea ce prive?te productivitatea agricol?.Conform spuselor ?efului companiei citate, doar sud-estul ??rii mai are nevoie de circa 50-60 de litri pentru a aranja culturile agricole de toamn?.?Arat? ca un an agricol bun, iar noi ca furnizori nu avem alt? variant? dec?t s? fim optimi?ti. (..) Sper?m cu to?ii s? urmeze un an bun pentru agricultur?, un an cu produc?ii mai mari ?i avem toate premisele pentru a?a ceva. Urmeaz? clar un an ?n care toat? lumea e mult mai preg?tit?.Inclusiv fermierii sunt mult mai aten?i la detalii, au devenit mult mai agronomi, mai bine orienta?i c?tre partea tehnic?. Este o diferen?? uria?? acum fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, din punct de vedere pluviometric, iar eu cred c? Rom?nia va reu?i s? recupereze apa pentru culturile din 2020 prin valul de ploi de s?pt?m?na aceasta“, a precizat Ionescu, ?n cadrul emisiunii online de business ZF Live.?n alt? ordine de idei, 2020 a ?nsemnat pentru fermieri un dezastru din punct de vedere al produc?iei agricole la hectar. Astfel, a mai spus Ionescu, anul agricol anterior a f?cut din Rom?nia coda?a Europei la productivitate.?A? descrie anul agricol 2020 ca fiind unul dintre cei mai slabi din punct de vedere al produc?iilor realizate pe unitatea de suprafa??. Numai vestul ??rii ?i Transilvania au avut ce trebuie din punct de vedere pluviometric. Moldova, jum?tate din Muntenia, B?r?gan ?i Dobrogea au fost extrem de puternic afectate de secet?. Acest lucru a fost corelat cu o rezerv? ini?ial? de iarn? aproape inexistent?.?Acest aspect a dus la o productivitate extrem de mic?, iar din p?cate Rom?nia este coda?a Europei ?n ceea ce prive?te produc?iile realizate pe unitatea de suprafa??. Este o diferen?? uria?? acum fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut.?Din punct de vedere pluviometric, Rom?nia deja va ajunge s? recupereze apa pentru culturile din anul 2020 cu valul de ploi din aceast? s?pt?m?n?. Poten?ialul este uria?, dar sunt multe lucruri pe care trebuie s? le ?mbun?t??im, iar infrastructura de iriga?ii este un punct de plecare. Dac? vom avea ap?, productivitatea va fi cu totul alta“, a continuat Jean Ionescu.Pe l?ng? problema lipsei de ap?, ?i utilizarea semin?elor necertificate a tras ?n jos nivelul produc?iei agricole la hectar, mai ales ?n cazul porumbului.La ora actual?, conform spuselor lui Jean Ionescu, la noi ?n ?ar? ?nc? exist? fermieri care nu utilizeaz? semin?e produse de companii specializate. Astfel, a ad?ugat el, Rom?nia este singura ?ar? din Europa care nu folose?te s?m?n?? certificat? la porumb pe toat? suprafa?a – din cele circa 2,6 milioane de hectare, doar pe 2 milioane de hectare este utilizat? s?m?n?? certificat?. De altfel, anul trecut, compania ?n cadrul c?reia activeaz? Jean Ionescu a ?nregistrat cre?terea cea mai mare, ?ns? un minus considerabil a venit din zona de producere de s?m?n?? de porumb, care s-a num?rat printre cele mai afectate de secet? ?i care a sc?zut cu 50% fa?? de 2019.?Trebuie s? ?ncerc?m s? producem mai mult pe unitatea de suprafa??, ?ntruc?t nivelul din prezent nu ne pune ?ntr-o pozi?ie foarte bun? ?n clasamentul comunitar. Personal, cred cu t?rie c? avem loc semnificativ de dezvoltare“, a conchis Ionescu.Primul Spital Veterinar de Urgen?? pentru animale mici din Moldova la USAMV Ia?i, Autor: Raluca Daria Diaconiuc , 17 martie 2021 Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? ?Ion Ionescu de la Brad” din Ia?i (USAMV) a deschis primul Spital Veterinar de Urgen?? pentru animale mici din Moldova, ?n cadrul Facult??ii de Medicin? Veterinar?. Unicitatea spitalului const? ?n diversitatea specializ?rilor ?i dot?rilor, precum ?i ?n capacitatea de spitalizare a pacien?ilor 24 de ore din 24, indiferent de gravitatea patologiei, inclusiv ?n weekend. Deschiderea Spitalului de Urgen?e pentru a nimale m ici reprezint? un pas important pentru cre?terea calit??ii actului medical ?n medicina veterinar? din regiunea Moldovei. Investi?ia necesar? a fost realizat? cu fonduri proprii ale USAMV Ia?i ?i ale partenerilor din mediul privat.Programul Spitalului este non-stop, inclusiv s?mb?ta ?i duminica, serviciului de urgen?e fiind asigurat de cadre didactice, medici interni ?i doctoranzi ai Facult??ii de Medicin? Veterinar? a USAMV Ia?i.??n acest fel to?i proprietarii de animale mici, din Ia?i sau din jude?ele Moldovei, ?n momentul ?n care acestea vor avea nevoie de un medic veterinar, vor putea s? solicite un consult, un tratament, vaccin, sau o interven?ie chirurgical?, pentru toate specializ?rile. Clinicile veterinare sunt organizate exact ca cele pentru medicina uman?, sunt dotate corespunz?tor iar procesul de modernizare ?i asigurare cu aparatur? ?i echipamente este continuu.Asisten?a medical? ?nalt specializat? se asigur? ?apte zile din ?apte, 24 de ore din 24, inclusiv ?n regim de urgen?? aspect foarte important pentru proprietarii de animale. De asemenea, activitatea din clinici este important? ?i pentru studen?ii veterinari deoarece au cazuistic? permanent?, particip? la consulta?ii, interven?ii, opera?ii, tratamente, dob?ndind ?n acest fel experien??, cuno?tin?ele ?i manualitatea necesare acestei profesii”, a declarat prof. univ. Dr. Gerard Jit?reanu, rectorul USAMV Ia?i.Pretul cartofului in Romania, la minumul istoric in 2020 , Agrostandard | 17 March, 2021 2020 fost un an dificil pentru producatorii romani de cartofi, care au inregistrat un minim istoric al pretului – 0,15 lei/kg, adica de cateva ori mai mic decat pretul de cost. Instabilitatea preturilor la cartoful de consum pe piata romaneasca de la un an la altul, in conditiile in care surplusul de la marii producatori vest-europeni?inunda piata locala in mod regulat si la preturi mici, in special din Polonia, sunt doar cateva din motivele care au dus la reducerea semnificativa a suprafetelor in cultura. Asa ca nici nu mai mira pe nimeni faptul ca?doar undeva la 40% din consum este asigurat din productia interna, potrivit datelor Federatiei Nationale Cartoful din Romania.“In august, pe fondul pandemiei provocate de COVID-19 trageam un semnal de alarma si aduceam la cunostinta Ministerului Agriculturii faptul ca pretul de vanzare al cartofului din bazinul de sud al tarii a atins minimul istoric – 0,15 lei/kg, urmat apoi de un pret mediu de 0,45 lei/kg in zona traditionala si mai grav, dupa cheltuieli serioase cu depozitarea, cartoful din Romania se comercializeaza catre Republica Moldova si Ucraina, deoarece in magazinele si pietele romanesti nu-si mai gaseste locul cu preturi care nu depasesc 0,5 lei/kg, practic vindem la acelasi nivel ca in 2011, pretul de cost find de 0,65 lei/kg, plus cheltuieli de depozitare de 0,07 lei/kg/luna, fara a mai mentiona pierderile normale datorate deshidratarii”, a declarat Ion Moroianu, director executiv Federatia Nationala Cartoful din Romania, la Conferinta Cartoful 2021, eveniment organizat de Agricover.Cu o suprafata totala de aproximativ 28.000 ha de cartofi de consum (potrivit datelor APIA), fata de 54.000 ha in 2013, de exemplu, Romania isi asigura circa 40% din necesarul de consum, restul provenind din import. Ori, in aceste conditii, este tot mai clar faptul ca in Romania?cultura cartofului devine din ce in ce mai riscanta si neatractiva, generatoare de pierderi financiare serioase pentru producatori, afirma Moroianu.Citeste si EXCLUSIV: STUDIU DE PIATA “LEGUME DE SERA SI SOLARII” 2021 ar putea fi un an sumbru pentru producatorii romani, sustine reprezentantul Federatiei Nationale Cartoful din Romania, care se asteapta ca suprafetele sa se reduca cu aproximativ 20%. In opinia lui, iata si care sunt principalele cauze care au dus la micsorarea suprafetelor cultivate cu cartofi:lipsa?spatiilor adecvate de depozitare, cu efecte asupra calitatii cartofului, mai ales primavara, motiv pentru care se si aduce marfa din importlipsa?sistemelor de irigat, care determina obtinerea de productii mici si slab calitative, vorbim de o calitate pe care magazinele refuza sa o achizitioneze, favorizandu-se din nou importurilelipsa cronica a?materialelor de plantat?de buna calitate, ceea ce conduce la obtinerea unor productii scazute, slabe caliativ si cu costuri mari, dupa cum sustine Moroianu. Sursa: FoodBizPrimele ro?ii rom?ne?ti s-au copt deja ?n sere. C?t va costa un kilogram, De: Alina Nistor 17/03/2021 | Primele ro?ii rom?ne?ti s-au copt deja ?n sere, iar cea mai timpurie recolt? vine din jude?ul Constan?a.Familia Ian?oc din Costan?a a investit 1,5 milioane de euro ?n serele din Nicolae Bolc?escu, f?cute pe fonduri europene. Tomatele vor pleca c?tre pia?? ?i supermarketuri la un pre? de 9,5 lei kilogramul. Odat? ajunse ?n supermarketuri ?i pie?e, un kilogram de ro?ii ar putea ajunge la peste 20 de lei.La sera familiei Ian?oc, tomatele nu cresc ?n p?m?nt ?i nici nu sunt udate cu furtunul. R?d?cinile lor stau ?n saltele de vat? mineral? ?i sunt irigate prin picurare computerizat?, ?n func?ie de lumin? ?i umiditate. Plantarea se face la mijlocul lunii decembrie ?i primele ro?ii apar ?n luna martie.?Aceasta este o cultur? hidroponic?, este mai nou? ?n Rom?nia. Salteaua este una din roc? mineral?, e sut? la sut? ecologic?, iar pe ea se planteaz? cuburile care vin cam la o ?n?l?ime de 24 cm. Noi culegem ro?iile doar ro?ii. Nu le luam portocalii, p?rguite sau cum sunt ?n alte p?r?i. De aia ro?ia este gustoas?, este proasp?t?”, a spus Andrei Ian?oc.?n acest an, pre?ul ro?iilor ar putea s? r?m?n? ridicat din cauz? c? programul guvernamental Tomata , prin care cultivatorii primeau ajutor d ep?n? la 3.000 de euro de la stat, a fost stopat. guvernamental Tomata , prin care cultivatorii primeau ajutor d ep?n? la 3.000 de euro de la stat, a fost stopat.2 scheme de finan?are pentru vaca de carne (II), Cosmin POPA , 17 martie 2021 Continu?m cu fundamentarea sistemului de finan?are propus ?n num?rul trecut al revistei, at?t din perspectiva legisla?iei europene, c?t ?i din perspectiva implica?iilor practice vizate.Modalitatea de acordare a sprijinului ar trebui sa reflecte o viziune clar? asupra impactului pe care ?l va avea cre?terea bovinelor de carne asupra societ??ii, pe termen mediu ?i lung. Forma de sprijin propus? se bazeaz? pe ni?te principii care, dac? vor fi ?nc?lcate, vor diminua efectul a?teptat al acestui sprijin.?4 PRINCIPII FUNDAMENTALE ?N SUBVEN?IONAREA FERMEI DE CARNE?1. Principiul intensit??ii uniforme a sprijinului de-a lungul anilorTrebuie g?sit? o solu?ie bugetar? prin care sprijinul s? fie la acela?i nivel de intensitate pe toat? perioada de finan?are.Fluctua?iile foarte mari care au existat ?n ultimii ani ?n cuantumul sprijinului sunt de natur? s? fac? impredictibil mediul de afaceri ?n domeniu ?i, ?n consecin??, dezorienteaz? fermierii ?i investitorii. De asemenea, perturb? modalitatea de formare a pre?urilor pe pia?a de profil din Rom?nia, prin faptul c? acoper? la fel de fluctuant o parte mai mare sau mai mic? din costurile de produc?ie, iar pre?urile de v?nzare ar trebui s? fie relativ constante!Num?rul beneficiarilor de pensii sau de ajutor de ?omaj nu este cunoscut de stat cu exactitate de la an la an ?i totu?i aceste pl??i nu variaz? considerabil ?n timp, ceea ce ofer? stabilitate! ?n acest fel trebuie g?ndit? ?i forma de sprijin pentru fermieri.ATEN?IE! ?n prezent, pe fondul sc?derii drastice a ajutorului, numeroase ferme sunt scoase la v?nzare! 2. Principiul ?ncuraj?rii produc?iei de calitate ?i decuplarea schemei de obligativitatea generalizat? a efectu?rii controlului official. De?i benefic? ?n forma sa ini?ial?, condi?ionarea acord?rii sprijinului financiar de efectuarea COP ?i de ?nscrierea animalelor ?n RG aduce distorsiuni ?n sistem. Iat? de ce!Mul?i fermieri nu sunt preg?ti?i s? fac? fa?? cerin?elor administrative sau practice ale controlului oficial ?i nu au nici un interes legat de acesta, pentru c? ei sunt interesa?i de produc?ie ?i nu de ?mbun?t??irea raselor. Pentru ace?ti fermieri, ca ?i pentru asocia?iile de control, colaborarea este un chin ?i nu aduce beneficii reale niciunei p?r?i. Fermierii interesa?i de produc?ie trebuie sus?inu?i s? produc? hran? de calitate!De asemenea, sistemul de produc?ie cuprinde foarte multe animale care nu sunt suficient de performante ?i totu?i ajut? la ?ntregirea produc?iei de carne pentru consumul intern sau chiar export. Este gre?it? cerin?a ca aceste animale s? fie ?ncadrate ?n sistemul de control sau ?nregistrate ?n registrele genealogice, deoarece cu ajutorul lor nu se face progres genetic, dar este la fel de gre?it ca fermierii care le exploateaz? s? nu fie sus?inu?i.Cu toate acestea, fermierii preocupa?i de ?mbun?t??irea raselor au costuri de exploatare suplimentare (prin investi?ii ?n material biologic de calitate, formalit??i administrative ?i costuri pentru participarea la astfel de programe, timp cheltuit suplimentar, etc). Sus?inerea financiar? a acestei categorii de fermieri se justific? prin plusul de valoare pe care ?l aduc societ??ii, ei contribuind la ?mbun?t??irea raselor ?n sensul dorit de consumatori.Baza produc?iei de calitate ?n condi?ii eficiente o reprezint? rasele curate. ?n lipsa unui sprijin adecvat acestui sector, materialul biologic valoros va fi importat ?n Rom?nia (ca ?i ?n ultimii 20 de ani), duc?nd la pierderi semnificative pentru ?ar?.Sprijinul pentru animalele de reproduc?ie de ras? curat? nu trebuie s? fie mai important ca intensitate ?n raport cu cel acordat pentru produc?ie, ca s? nu reprezinte o atrac?ie deosebit? pentru cei care nu sunt preocupa?i de ameliorarea rasei. Altfel vor avea ?nt?ietate h?rtiile ?i birocra?ia, ?n detrimentul performan?ei animalelor.Decuplarea par?ial? a sprijinului fa?? de efectuarea controlului oficial va normaliza rela?ia fermierului cu asocia?iile de profil, care trebuie s? se asocieze pentru beneficii ?i nu pentru adeverin?e!un articol de Consultant Dr. COSMIN POPAFerma Elite CharolaiseDe?i e dependent? de importuri de alimente, Rom?nia e lider regional ?n ceea ce prive?te securitatea alimentar? , Carol Popa 17 Martie 2021 Rom?nia ocup? pozi?ia 22 ?n Indexul Global al Securit??ii Alimentare (GFSI) pentru anul 2020, elaborat de EIU - Divizia de Cercetare si Analiza a Grupului The Economist. Cercet?torii EIU plaseaz? Rom?nia, din punct de vedere al siguran?ei ?i accesibilit??ii la alimente, ?naintea unor ??ri precum Polonia(loc 25), Spania(26), Grecia(27), Ungaria(36), Slovacia(40) sau Bulgaria(44). Indexul Global al Securit??ii Alimentare (GFSI), sus?inut financiar de Corteva Agriscience, plas...“?coala Altfel. Masa Altfel” – un proiect Bonduelle Rom?nia prin care peste 500 de elevi au descoperit importan?a alimenta?iei s?n?toase Mar?i, 16 Martie 2021 Bonduelle Rom?nia continu? ?i anul acesta campania ??coala Altfel. Masa Altfel”, un proiect educativ prin care se promoveaz? consumul de legume ?i obiceiurile de hran? s?n?toase ?n r?ndul copiilor. Astfel, peste 500 de elevi din ?nv???m?ntul pre?colar ?i primar ce studiaz? ?n cadrul a trei ?coli gimnaziale din jude?ele Giurgiu ?i Ialomi?a, au primit, din partea Bonduelle Rom?nia, materiale educa?ionale, dar ?i mascote ?i juc?rii – toate av?nd rolul de a-i familiariza pe cei mici cu importan?a alimenta?iei corecte, pentru o cre?tere armonioas?. Este pentru prima dat? c?nd ac?iunea se desf??oar? exclusiv ?n acest format, de la distan??, atelierele creative care au consacrat proiectul fiind, ?nc? din 2015, un moment mult-a?teptat de c?tre copii ?i profesori deopotriv?.?Bonduelle ??i ghideaz? activitatea dup? standarde de excelen?? ?i pune ?n prim-plan dorin?a de a cre?te calitatea vie?ii oamenilor ?i, ?n special, a copiilor. A?a a prins contur ??coala Altfel. Masa Altfel”, proiect care s-a bucurat timp de 6 edi?ii de un real succes ?n r?ndul elevilor. Cum contextul sanitar nu ne-a mai permis organizarea atelierelor ca ?n anii trecu?i, ne-am g?ndit la ce am putea face astfel ?nc?t cei mici s? afle, ?n continuare, mai multe despre legume ?i despre beneficiile acestora. Astfel, a venit ideea de a trimite kit-uri educa?ionale c?tre c?teva ?coli din ?ar?, atelierele fiind sus?inute local de c?tre cadrele didactice, extinz?nd astfel campania la nivel na?ional. Prin intermediul materialelor interactive primite, copiii au aflat mai multe despre legume ?i modurile gustoase ?i s?n?toase ?n care acestea pot fi preparate”, declar? Diana Bibina, Social Media Specialist, persoan? responsabil? pentru implementare acestui proiect. De la momentul lans?rii ??coala Altfel. Masa Altfel”, peste 5.500 de elevi ai claselor I – IV din ?colile din Bucure?ti au primit vizita echipei Bonduelle ?i au putut afla mai multe despre legume, beneficiile acestora ?i felul ?n care pot fi ele puse ?n valoare, fie c? este vorba de re?ete savuroase sau veritabile opere de art?.Asigur?ri: De ce nu se asigur? fermierii rom?ni? Food Biz La mart. 17, 2021 , Ingrid G?rju ?n contextul discu?iilor privind acordarea subven?iilor pentru secet?, afl?m c? doar pu?in peste 20% din suprafa?a agricol? din Romania este acoperit? de asigur?ri. Astfel se na?te natural ?ntrebarea: ’De ce nu se asigur? fermierii rom?ni?’.?ntrebarea este cu at?t mai pertinent? cu c?t Autoritatea de Supraveghere Financiar? (ASF) ??i propune dezvoltarea segmentului de pia?? destinat asigur?rilor agricole, conform liniei strategice publicat? pe site-ul? ASF, iar statul ?ncurajeaz? ?ncheierea asigur?rilor agricole printr-o serie de m?suri aflate la dispozi?ia fermierilor.“Ne?ncrederea ?n firmele de asigur?ri ?i lipsa banilor sunt principalele ?motive din cauza c?rora fermierii nu se asigur?” – declar? Nicu Vasile, pre?edintele LAPAR (Liga Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia).De c??iva ani, AFIR (Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Reale) pune la dispozi?ia fermierilor activi subm?sura 17.1 prin care este acordat sprijin nerambursabil ?ntr-un procent de 70% din valoarea primei de asigurare eligible, doar restul de 30% fiind pl?tit? efectiv de c?tre fermier.Fa?? de riscurile eligible pentru acordarea subven?iei (secet?, ar?i??, inunda?iile, grindina, ?nghe?ul, ploile toren?iale sau ploile excesive ?i de lung? durat?, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada), fermierul are libertatea de a opta pentru riscuri suplimentare ce-i vor asigura mult mai temeinic activitatea agricol? (incendiu din orice cauz?, seceta, b?ltire sau prabu?ire/ alunecare de teren cultivat). Chiar dac? acestea reprezint? un cost suplimentar, valoarea total? a subven?iei va acoperi totu?i aproximativ? 50% din valoarea total? a primei de asigurare – un ajutor semnificativ pentru fermieri.Cu toate acestea, care sunt motivele pentru care suprafa?a? agricol? asigurat? este at?t de redus??Unul dintre motive ar fi momentul c?nd poate fi ?ncheiat? poli?a de asigurare – la ?nceputul sezonului agricol, c?nd grijile ?i priorit??ile fermierilor sunt orientate spre necesit??ile imediate: acoperirea cheltuielilor de ?ns?m?n?are, combustibil, etc.? Asigurarea nefiind o urgen?? de moment, aceasta este de cel mai multe ori uitat? sau am?nat?, ori – ?n cel mai bun caz –? alocat? doar ?n cazul ?n care fermierului ?i r?m?ne o rezerv? financiar? ce va fi utilizat? ?n acest sens.Un alt motiv poate fi ?i lipsa de interes (nejustificat?) a creditorilor agricoli fa?? de aceste asigur?ri. Fie c? vorbim de credite bancare acordate fermierilor, leasing sau credite furnizor, foarte pu?ini dintre ace?tia sprijin? fermierul ?n incheierea asigur?rii agricole. Leasingul are interesul de a asigura utilajul achizi?ionat, f?r? a-?i pune problema dac? ?n cazul producerii unei calamit??i naturale fermierul va r?m?ne sau nu f?r? surs? de venit ?i dac? va mai putea achita ratele pentru utilajele achizi?ionate.Iar modelul bancar ?i cel al furnizorilor de inputuri este adesea acela?i cu cel descris anterior, chiar dac? achitarea debitelor c?tre ace?tia depinde ?n totalitate de realizarea culturii. Lipsa asigur?rii ?n cazul producerii unuia dintre riscuri aduce fermierul ?ntr-o incapacitate de plat?, o escaladare a datoriilor ?i ?ncadrarea lui ?n persoan? neeligibil? pentru contractarea altor ?mprumuturi viitoare.Responsabilitatea? asigur?rii culturii agricole este transferat? ?n totalitate c?tre fermier, chiar dac? ?n acest lan? de business sunt mai multe p?r?i implicate care au acela?i interes –? prosperitatea agricultorului.Ajuns ?n fa?a producerii riscului ca urmare a imprevizibilit??ii meteorologice, fermierului ?i r?m?ne o singur? solu?ie: s? se adreseze statului pentru acordarea sprijinului pentru calamit??i naturale.O alt? dificultate ?ntampinat? de c?tre fermieri este cadastrarea incorecta a terenurilor de?inute sau preluate ?n arend?. Aceasta este o chestiune de o importan?? major? la ?ncheierea poli?ei de asigurare. Cei mai mul?i fermieri apeleaz? la un broker specializat ?n asigur?ri agricole pentru a avea siguran?a c? poli?a a fost ?ncheiat? corespunz?tor, iar o eventual? solu?ionare a unui dosar de daun? nu va ?nt?mpina dificult??i din acest punct de vedere. De asemenea, este foarte important ca brokerul de asigurare s? asigure consultan?? fermierului ?i ulterior ?ncheierii poli?ei de asigurare, mai ales ?n eventuale dispute privind desp?gubirea daunelor de c?tre asigur?tor.?ntre subven?iile ?ncasate de cel mai multe ori greoi, o list? lung? de datorii cu scaden?e imediate, presiunea realiz?rii procesului tehnologic ?n cele mai bune condi?ii, problemele cadastrale ?i cele de personal, asigur?rile agricole sunt l?sate de cele mai multe ori pe o linie de a?teptare, ?n condi?iile ?n care salvarea businessului poate fi realizat? chiar prin ?ncheierea acestora.?Ciob?na?i, ?ine?i la pre?ul mieilor! martie 17, 2021 agrimanet “Alooo! Voi ??tia care da?i 13 lei pe kg de miel acuma, nu vre?i s? veni?i vreo dou? zile la oi ?n locul nostru?” – Manuela DobranNu ?tiu dac? v? ajut? cifrele de mai jos, dar s? vedem cam ce pre?uri practic? ciobanii din Fran?a.?n prejma Pa?ilor se preconizeaz? a fi sacrifica?i ?n jur de 100.000 de miei. Stocurile din Noua Zeeland? pentru supermarketuri sunt mai mici dec?t anul trecut. ?ine?i cont ?i c? Ramadanul urmeaz? s? ?nceap? pe 13 aprilie 2021, deci ?nc? o cerere ?n plus.Mieii foarte buni se v?nd cu 4,50 – 4,60 € / kg ?n viu, sau aproape 8,50 € / kg de carcas?. Mieii de 14/16 kg sunt v?ndu?i cu 5 €/kg.Oile cu o greutate mai mare de 60 kg se v?nd ?ntre 1,30 ?i 1,70 euro per kilogram.100.000 de tone de gr?u pentru zile negre. E suficient, e pu?in? 17 martie 2021, Autor: Ionel Vaduva Legea privind aprobarea OUG 137/2020 referitoare la acumularea ?n vederea constituirii ca stoc-rezerv? de stat a unei cantit??i de gr?u pentru panifica?ie a fost promulgat? miercuri, 17 martie 2021, de pre?edintele Rom?niei, Klaus Iohannis.Este vorba despre o cantitate de 100.000 de tone de gr?u pentru panifica?ie, urgen?? determinat? de necesitatea prevenirii unor dificult??i ?n ceea ce prive?te asigurarea necesarului de gr?u pentru consumul de p?ine pe cap de locuitor ?n cazul persisten?ei unor perioade de criz? cu poten?ial de recuren??.Potrivit Art. 1., alin. (1) al actului normativ citat, se aprob? acumularea ?n vederea constituirii ca stoc rezerv? de stat a cantit??ii de 100.000 tone de gr?u pentru panifica?ie, achizi?ionat potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizi?iile publice, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.De asemenea, alin. (2), Art. 1 al Legii privind aprobarea OUG 137/2020 referitoare la acumularea ?n vederea constituirii ca stoc-rezerv? de stat a unei cantit??i de gr?u pentru panifica?ie spune c?, prin derogare de la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, finan?area constituirii prev?zute la alin. (1) se asigur? din veniturile proprii ale Activit??ii pentru interven?ii operative ?i re?ntregirea stocurilor diminuate, ?nfiin?at? pe l?ng? Administra?ia Na?ional? a Rezervelor de Stat ?i Probleme Speciale, conform reglement?rilor legale ?n vigoare.Nu ?n ultimul r?nd, la capitolul cheltuieli aferente contractelor de depozit – custodie ?i prest?ri servicii pentru p?strarea produsului constituit, pe timp ?ndelungat, la operatorii economici specializa?i, acestea se finan?eaz? ?n condi?iile art. 1 alin. (2).Stocuri anuale de gr?u de circa 250.000 de toneAdministra?ia Na?ional? a Rezervelor de Stat (ANRS) este un organ de specialitate al administra?iei publice centrale Rom?nia, aflat ?n subordinea Secretariatului General al Guvernului. ?n mai 2020, ANRS a fost comasat? cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, rezult?nd Administra?ia Na?ional? a Rezervelor de Stat ?i Probleme Speciale (ANRSPS).Aceast? entitate este finan?at? integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. ANRS de?ine stocuri anuale de gr?u de circa 250.000 de tone. ?n decembrie 2020, statul rom?n anun?a c? este ?n c?utarea la antreprenori din mediul privat spa?ii de depozitare pentru p?n? la peste jum?tate de milion de tone de gr?u din rezerva strategic? a Rom?niei.Astfel, ANRSPS, trecut? ?n 2020 din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) ?n cea a Secretariatului de Stat al Guvernului (SGG), ?n luna decembrie a anului trecut o licita?ie pentru a achizi?iona servicii de depozitare (p?strare ?i conservare) de gr?u de panifica?ie, pe o perioad? de 10 ani.Cantitatea de cereale care urma a fi dat? spre depozitare putea varia ?ntre 260.000 ?i 570.000 de tone. Valoarea acordului-cadru, cu durata de 10 ani, era estimat? ?ntre 149,13 milioane lei ?i aproape 327 milioane lei. Termenul limit? de primire a ofertelor a fost 8 februarie 2021. Acordul-cadru scos la licita?ie era ?mp?r?it ?n 52 de loturi, care prevedeau cantit??i de minimum 5.000 ?i maximum 11.000 de tone.Pe perioada acordului, p?n? la ?mplinirea termenului de 7 ani, se va face cel pu?in o re?mprosp?tare a stocului de gr?u, prevede documenta?ia de atribuire.INDUSTRIE ALIMENTARACristian Buican, unic ini?iator al unei propuneri legislative ce vizeaz? sanc?ionarea practicilor comerciale neloiale dintre ?ntreprinderi ?n cadrul lan?ului de aprovizionare agricol ?i alimentar ,16 Mar 2021, Andrei BACALU Deputatul PNL Cristian Buican, tototdat? ?i secretar al Camerei Deputa?ilor, este unic ini?iatoral unei propuneri legislative ce vizeaz? sanc?ionarea practicilor comerciale neloiale dintre ?ntreprinderi ?n cadrul lan?ului de aprovizionare agricol ?i alimentar. Proiectul a fost supus adopt?rii ?n procedur? de urgen??, la elaborarea lui contribuind ?i speciali?ti din Ministerul Agriculturii, precum ?i principalele organiza?ii ale produc?torilor agricoli ?i din industria alimentar? care au fost consultate.“Consultarea ?i elaborarea propunerii legislative au constituit sarcini complexe, ?ntruc?t aceasta este prima reglementare de pe pia?a rom?neasc? a raporturilor dintre furnizorii de bunuri agricole ?i alimentare ?i cump?r?torii comercian?i ai acestora. Existen?a pe pia?? a unor practici anticoncuren?iale ?i inechitabile fa?? de produc?tori, folosirea neloial? ?n anumite ocazii a for?ei de negociere mult mai mare a lan?urilor de retail au generat, nu doar nemul?umire ?n r?ndul produc?torilor ?i al consumatorilor direc?i, ci ?i distorsiuni ?n lan?ul de produc?ie, comercializare, consum. ?n ultim? instan??, cet??eanul a fost afectat ?n diferitele sale calit??i de produc?tor, de lucr?tor, de consumator. Uniunea European? ?ns??i a recunoscut c? aceste practici neloiale, bazate pe marea diferen?? de for?? de negociere a actorilor din pia??, trebuie s? fie eliminate ?i ?n ??rile care, ca Rom?nia, nu au o legisla?ie specific?. Din aceste motive a fost emis? DIRECTIVA (UE) 2019/633 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ?I A CONSILIULUI din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre ?ntreprinderi ?n cadrul lan?ului de aprovizionare agricol ?i alimentar a c?rei transpunere ?n legisla?ia na?ional? trebuie f?cut? p?n? la 1 mai 2021.Situa?ia contractelor dintre furnizori ?i cump?r?torii comercian?i reprezint? ?n sine o important? problem? social?, accentuat? dup? accederea Rom?niei ?n Uniunea European?, problem? pe care diversele guverne au ezitat s? o rezolve printr-o reglementare judicioas?. ?n ce ne prive?te, am avansat ideea acestei reglement?ri anterior adopt?rii directivei europene, dar trebuie s? recunoa?tem c? apari?ia acesteia ne-a facilitat demersul ulterior ?i a fost un argument puternic pentru solicitarea ?i aprobarea adopt?rii propunerii legislative ?n procedur? de urgen??.Prin adoptarea acestei propuneri legislative sunt ap?rate drepturile produc?torilor, cump?r?torilor comercian?i ?i consumatorilor respect?ndu-se ?n mod echitabil, interesele fiec?reia dintre p?r?i. Aceast? lege este exemplar? ?n sensul c? r?spunde a?tept?rilor societ??ii rom?ne?ti de a adopta o legisla?ie na?ional? care, respect?nd obliga?iile europene, s? fie ?n interesul cet??enilor. Adopt?nd legea r?spundem ?n acela?i timp solicit?rilor Uniunii prin Directiva 663/2019”, a explicat liderul PNL V?lcea. Meat.Milk 2021, locul perfect pentru networking ?i dezvoltarea rela?iilor de afaceri , meatmilk , 17 martie 2021 Una dintre caracteristicile prin care, an de an, s-au remarcat conferin?ele Meat.Milk, a fost ?i aceea a cre?rii celor mai bune condi?ii pentru interac?iunea participan?ilor, networking ?i dezvoltarea afacerilor prin dialog direct. ?n acest an, c?nd va fi s?rb?torit? edi?ia festiv? cu num?rul 10, conferin?a Meat.Milk 2021, care va avea loc ?n zilele de 24 ?i 25 mai la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov, va avea condi?ii speciale asigurate de organizatori, pentru negocieri ?i dialog amical.Ca urmare, timp de dou? zile, networkingul va fi unul dintre programele forte ale evenimentului, facilit?nd realizarea de noi leg?turi de afaceri, schimbul de informa?ii, identificarea de oportunit??i de dezvoltare a propriului business, ?n beneficiul comun al tuturor celor care vor fi prezen?i la eveniment.Nu mai pu?in important, cina festiv? din seara de 24 mai va g?zdui Gala Premiilor Meat.Milk., urm?nd a fi premiate cele mai performante companii din sectoarele de carne ?i lapte ?i cei mai buni fermieri participan?i la eveniment, de aceast? dat? f?c?nd o selec?ie special?, care va cuprinde perioada 2011-2021.Evenimentul va fi organizat ?n conformitate cu recomand?rile Comitetului Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??. Informa?ii suplimentare pe site-ul meat-milk.ro/conferinta. ?nscrieri, la office@infogroup.ro ?i la telefon 021.223.25.21. Investi?i ?n Rom?nia! Produc?torul pufule?ilor Gusto investe?te 10 milioane de euro ?n echipamente ?i produse noi. Prima fabric? interna?ional? ar putea veni ?n 2022, pe alt continent 16.03.2021, Alex Ciutacu a primit un ajutor de stat de peste 4,6 milioane de euro pentru investi?ii???Pufule?ii Gusto ajung ?n 2021 ?n circa 40 de pie?e interna?ionale, iar debutul pe pia?a japonez? a fost un succes???Phoenixy a ob?inut afaceri de peste 32 de milioane de euro ?n 2020, cu o marj? de profit de 11%.?Produc?torul pufule?ilor Gusto va investi peste 10 milioane de euro ?n 2021 ?i 2022 ?n extinderea capacit??ilor de produc?ie din fabrica situat? ?n B?icoi, Prahova, ?n vederea lans?rii de noi sortimente, ?n contextul ?n care companiei i-a fost aprobat ?i un ajutor de stat de peste 4,6 milioane de euro la finalul anului trecut, a explicat Eliodor Apostolescu, director general ?i ac?ionar, Phoenixy, ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.??Ni s-a aprobat un proiect de investi?ii de peste 10 mil. euro, pe care vrem s? ?l punem ?n practic? ?n 2021 ?i 2022. Bine?n?eles ca ?ntotdeauna este vorba de tehnologii noi, dar datorit? acestui proiect ?n special am ?ndr?znit s? fim mai curajo?i de aceast? dat? ?i ne-am dus spre tehnologii pe care poate p?n? acum nu ni le-am fi permis. Vrem s? cre?m produse speciale cu o valoare ad?ugat? mai mare pentru a schimba pu?in dinamica de cre?tere a companiei“.?Eforturile de dezvoltare ale companiei din spatele brandului Gusto se concentreaz? constant pe lansarea de sortimente, iar produc?torul vrea s? capitalizeze inclusiv trendul bio prin aceste investi?ii.??E vorba de produse mai sofisticate, ne orient?m spre pufule?i cu ciocolat?, cu diverse umpluturi, lucruri pe care le-am f?cut ?i p?n? acum ?ntr-o anumit? m?sur?, dar la alt nivel. Cu una din investi?ii ne orient?m spre tehnologii de expandare care nu implic? doar m?lai, ci pot implica diverse alte materii prime, ne g?ndim la ingrediente bio, o pia?? ?n plin? dezvoltare care se potrive?te foarte mult cu politicile brandului nostru. Mereu am spus c? suntem o companie de inginerie sau de marketing care face pufule?i“.?Cofondatorul companiei Phoenixy este de p?rere c? produc?torii locali au avantajul dinamismului ?n cursa cu marile grupuri din pia??. Noile direc?ii pot aduce cre?teri valorice de cel pu?in 30% pentru companie p?n? la finalul anului 2022.??M? refer la cele valorice pentru c? produsele respective sunt dintr-o gam? mult mai scump?. Ne ?ndrept?m spre produse ale c?ror costuri cu materiile prime ar fi la 7-8 per kg versus 30 de cen?i per kg c?t avem acum. Chiar dac? valoarea ad?ugat? procentual r?m?ne la fel, dac? e de 20 de ori mai scump? materia prim? vorbim de alte valori ?i pe produse“.?Conform datelor consultate de ZF, ajutorul de stat implic? ad?ugarea de ?nc? 115 locuri de munc? ?n cadrul companiei, dar invitatul a explicat c? acele condi?ii se refer? la urm?torii ?apte ani. Cu toate acestea, Phoenixy consider? c? va cre?te deja de la 438 de angaja?i la peste 500 p?n? la finalul anului viitor.?Compania fondat? ?n urm? cu aproape trei decenii de Eliodor Apostolescu ?i C?t?lin Nour a ob?inut afaceri de peste 32 de milioane de euro ?n 2020, ?n cre?tere cu 9,4%, la o marj? de profit de 11%.??Cu efort mult, cu mult? munc? ?i cu multe modific?ri ?n planurile pe care le-am avut am reu?it s? ?nchidem anul bine, cu o cre?tere de 9,4% a cifrei de afaceri. (…) A existat o sc?dere a cererii ?n pia??. Tot aud la televizor ?n toate interviurile cre?teri, nu ?n?eleg de unde sunt acestea at?ta timp c?t sunt domenii unde activitatea s-a redus la 10% sau s-a ?nchis complet, oameni care au r?mas ?n ?omaj, eu nu v?d un peisaj prea fericit ?n pia?? la ora actul?. Practic, cre?terile pe care le-am ob?inut au fost dintr-o lupt? uria?? de diversificare ?i atragere de contracte noi. Dac? nu ar fi fost criza probabil c? dublam v?nz?rile, dar eforturile s-au concretizat printr-o cre?tere de doar 9%“.?V?nz?rile Gusto se ?mpart ?ntre 60% la export ?i 40% spre pia?a intern?, ca volum, iar valoric Eliodor Apostelscu a explicat c? acest raport se apropie mai degrab? de 70-30%. Produsele de la B?icoi au ajung constant ?n 36 de pie?e ?n 2020, iar anul acesta vor ajunge ?n circa 40 de ??ri.??Ne-am extins ?i consolidat pozi?ia ?n pie?ele interna?ionale ?n care lucr?m, au venit contracte noi o surpriz? foarte pl?cut? pentru noi a fost deschiderea pe pia?a japonez?, o pia?? extrem de dificil?, de preten?ioas?, cu care m? m?ndresc. Am ?nceput cu succes v?nz?rile, avem deja trei sortimente listate ?i urmeaz? al patrulea. Am avut comenzi ?i ?n Irak, iar acum primim cereri chiar ?i din Bangladesh“.Produsele Gusto se v?nd de mul?i ani cu succes ?n Germania ?i ?n alte ??ri din vestul Europei, iar de la fabrica din B?icoi Phoenixy a explicat c? deserve?te la costuri avantajoase clien?ii pe o raz? de 800-1000 de kilometri. Ca urmare a acestei realit??i, compania anun?a anul trecut ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia!, c? vrea s? investeasc? 7-10 milioane de euro ?ntr-o fabric? ce va fi situat? ?n Germania.?Ast?zi, compania este din ce ?n ce mai aproape de proiectul primei fabrici interna?ionale, dar a privit cu pruden?? ?n contextul ?n care noul an a ?nceput cu flucta?ii la nivel de cerere.??Ne apropiem din ce ?n ce mai mult de momentul acsta. Planurile arat? bine, nu ni se pare dificil? implementarea ?i deschiderea capacit??ii de produc?ie acolo, trebuia s? stabiliz?m un num?r de contracte ?n pia?? ?i anumite volume care s? justifice investi?ia. Dac? socotim c? trimitem cam 7.000 de camioane pe an c?tre Germania-Austria, putem spune c? devine eficient? deschidere produc?iei acolo. (…) Anul a ?nceput cu o lips? de constan?? a v?nz?rilor, te treze?ti trei zile cu comenzi uria?e, iar apoi trei zile te g?nde?ti dac? mai ai de lucru“.?Cu toate acestea, directorul general al Phoenixy este de p?rere c? nu po?i sta ?n a?teptare, iar ?n ceea ce prive?te prima fabric? interna?ional? aceasta ar putea fi ?n alt? ?ar? sau chiar pe alt continent, ?nainte de a fi deschis? ?n Germania.??Probabil ?n 2022 (n.red: ?n Germania), dar poate p?n? atunci putem deschide ?n alt? parte. Avem contracte noi negociate pe alte pie?e care par a duce la dublarea capacit??ii actuale f?r? a fi doar un vis, se materializeaz? dup? un start bun pe care l-am avut ?i nu se ?tie dac? va fi alt? pia??. Vorbesc de alte continente dar nu a? vrea s? spun ?naintea finaliz?rii contractelor. (…) Am ?nceput s? semn?m contracte ?i pe Fran?a care se pot aduna la pia?a german?, o capacitate de produc?ie ?n vestul Germaniei poate deservi foarte bine ??ri precum Olanda, Belgia, deci nu cred c? ne va sta ceva ?n care s? deschidem c?t mai repede“.?Compania a men?inut anul trecut ritmul de investi?ii obi?nuit, de 3-4 milioane de euro pe an, iar acestea au vizat ?n principal extinderea capacit??ii de produc?ie, sortimente noi ?i deschiderea de pie?e noi.?Eliodor Apostolescu controleaz? 50% din Phoenixy, ?n timp ce cealalt? jum?tate a ac?iunilor sunt la C?t?lin Nour, cei doi dezvolt?nd aceast? companie ?ntr-un nume interna?ional ?n ultimii 29 de an.?Compania nu ia ?n calcul ?n prezent listarea la burs? ?i nici cedarea controlului c?tre un poten?ial cump?r?tor.??Regulat primit oferte de preluare a companiei, momentan ne sim?im capabili s? continu?m, dac? vreodat? vom sim?i c? complexitatea problemelor cu care ne confrunt?m ne dep??e?te, de ce nu ?i asta ar fi o op?iune, listarea la burs?, sau v?nzarea ac?iunilor pe care le avem ?n companie, dar pe moment indiferent c?t de dificile au fost provoc?rile de care ne-am lovit, am reu?it s? facem fa?? ?i s? g?sim solu?ii. ?n clipa de fa?? a? vrea s? p?strez modul ?n care func?ion?m“, a r?spuns directorul general al companiei, ?ntrebat dac? ia ?n calcul o eventual? listare pe burs?.?ntrebat ce i-ar pl?cea s? fac? dincolo de produc?ia de industria alimentar?, Eliodor Apostolescu a ar?tat spre managementul sportiv ca o activitate frumoas?, ?n care crede.??Feti?a mea face sport cu rezultate bune ?i am constatat c? indiferent c?t de talentat e?ti sau c?t de bune sunt rezultatele tale competi?ionale, un sportiv poate ajunge mare sau se poate pierde ?n func?ie de managementul sportiv. ?i cu un mic ajutor pe care am putut s? i-l dau ?n privin?a unor decizii manageriale legate de cariera sportiv?, rezultatele ei au explodat“.?Lactalis Rom?nia: Avem un produs de crem? de br?nz? sub brandul President produs la fabrica noastr? din Sf?ntu Gheorghe care a fost exportat ?n 38 de ??ri , Ramona Cornea 16.03.2021, Giampaolo Manzonetto, CEO al firmelor din grupul Lactalis Rom?niaUn produs sub brandul President al grupului Lactalis, fabricat la unitatea de produc?ie din Sf?ntu Gheorghe, a fost exportat ?n 38 de ??ri, iar exportul reprezint? unul dintre obiectivele importante ?n viitor pentru fabricile grupului din Rom?nia chiar dac? nu are o contribu?ie semnificativ? ?n prezent.?Exportul nu este actualmente semnificativ ?n cadrul grupului, ?ns? targetul meu este s? preg?tim fabricile pentru a deveni un operator important cel pu?in ?n Europa de Sud-Est. Dup? achizi?ia fabricilor Covalact ?i Albalact fabricile erau deja la capacitate maxim?. De atunci, din 2017, noi investim constant ?n m?rirea capacit??ii de produc?ie ?i ?n managementul calit??ii pentru a aduce fabricile la standardul de calitate al Lactalis ?i s? dezvolt?m ?ncet-?ncet ?i partea aceasta de export“, a spus Giampaolo Manzonetto, CEO al firmelor din grupul Lactalis Rom?nia.Agricola aduce pe mesele rom?nilor Pui Fericit ?i Coco?el de P?dure 100% f?r? antibiotic, meatmilk , 17 martie 2021 Angajamentul Agricola pentru revolu?ionarea cre?terii ?i ?ngrijirii puilor proveni?i din g?ini cu cre?tere lent??ncep?nd cu luna martie, Puiul Fericit ?i Coco?elul de P?dure AGRICOLA sunt prezen?i pe raft ?ntr-o nou? formul? de ambalare, cu o nou? promisiune adresat? consumatorilor: niciodat? antibiotice ?n lan?ul de produc?ie. Categoria lansat? de brandul rom?nesc a devenit un segment relevant ?n pia??: puii Agricola proveni?i din g?ini cu cre?tere lent? din rasa Hubbard sunt aprecia?i de peste ?apte ani de c?tre consumatori pentru gustul ?i consisten?a mult mai ferm? a c?rnii ?i oaselor, pentru procentul mai mare de protein? ?n musculatur?, precum ?i pentru culoarea galben? a pielii ?i a gr?simii. Ca urmare a trendului ?i evolu?iilor interna?ionale privind reducerea p?n? la excludere a tratamentelor cu antibiotice la p?s?ri, Agricola ??i asum? s? fac? aceast? trecere de tip NEXT LEVEL ?n abordarea ?ngrijirii ?i cre?terii puilor proveni?i de la g?ini cu cre?tere lent? – niciodat? antibiotice ?n lan?ul de produc?ie al Puiului Fericit ?i Coco?elului de P?dure de la v?rsta de o zi ?i p?n? la sacrificare. Compania trateaz? bolile p?s?rilor cu alternative naturaleAstfel, ?n?situa?iile care necesit? grij? fa?? de bun?starea p?s?rilor, au fost?g?site solu?ii alternative, iar ast?zi compania folose?te exclusiv preparate naturiste: extracte din plante ?i uleiuri esen?iale, care se adaug? unui program specializat de vaccinare.? Acesta este ?i motivul pentru care ?n ad?posturile din inima p?durii de la Brad de langa Bac?u, unde cresc Puiul Fericit ?i Coco?elul de P?dure, veterinarii prescriu de mai bine de un an doar preparate naturiste ?i doar ?n cazurile rare ?n care puii au nevoie de aceste suplimente.?Am luat astfel, dup? aproape doi ani de munc? sus?inut?, decizia s? lans?m ?n pia?? conceptul?NEVER EVER ANTIBIOTICS – crescut 100% f?r? antibiotice. Brandul nostru??i-a?asumat cu responsabilitate deschiderea acestui nou segment ?n pia?a c?rnii de pas?re din Rom?nia, acela al puilor proveni?i din g?ini cu cre?tere lent?, cunoscu?i de consumatorii no?tri drept?Puiul Fericit??i?Coco?el de P?dure?– primul coquelet proasp?t autohton. Am crescut aceast? ni?? pentru consumatorii care doresc un plus de calitate ?i s?n?tate oferindu-le un pui dintr-o ras? distinct?, crescut la sol pentru o perioad? de timp cu minim 50% mai mare dec?t ?n cazul puiului standard, hr?nit exclusiv vegetal, din care 70% porumb, control?nd ?n totalitate reproduc?ia, incuba?ia, hrana, densit??ile mici de cre?tere a puilor, abatorizarea ?ntr-o capacitate dedicat? ?i v?nzarea. ? Experien?a celor 7 ani de leadership ?n acest segment a relevat echipei noastre de profesioni?ti de voca?ie faptul c? rasa puilor no?tri proveni?i din g?ini cu cre?tere lent? este una robust?, care ?n condi?ii sporite de biosecuritate se dovede?te mai pu?in expus? afec?iunilor de orice fel.” declar? Tatiana Cimpoe?u – Vicepre?edinte AGRICOLA.Puiul Fericit ?i Coco?elul de P?dure au adjudecat ?n ultimii ani premii interna?ionale de excelen?? pentru gust ?i calitate, ca urmare a votului unor jurii alc?tuite din chefi decora?i cu stele Michelin. Noua?pozi?ionare a brandului este r?spunsul unor schimb?ri a obi?nuin?elor de consum determinate de pandemie, care au direc?ionat consumatorii rom?ni c?tre un stil de via?? mai s?n?tos, calitatea produselor fiind principalul criteriu de achizi?ie. Uniunea European? interzice folosirea antibioticelor ca stimulent ?n cre?terea puilor Uniunea European? interzice folosirea antibioticelor ca stimulent ?n cre?terea puilor, permi??nd ?ns? administrarea lor?doar pentru a trata eventuale boli, ?i asta doar ?n baza unei decizii a medicului veterinar. Cu toate acestea, 7 din 10 consumatori din Rom?nia consider? c? ?n carnea de pui exist? ?i reziduuri de antibiotic. Directorul Divizie Zootehnic? AGRICOLA, Florin Apol?an, afirm?: “Este absolut necesar s? echilibr?m responsabilitatea global? privind reducerea inciden?ei dezvolt?rii bacteriilor rezistente cu bun?starea p?s?rilor. De asemenea, consider?m c? s?n?tatea oamenilor – un sistem imunitar puternic – ?i bun?starea lor sunt datoria noastr?, ca produc?tor de hran?. ?n egal? m?sur?, credem c? putem contribui astfel, ?n mod real ?i onest, la diminuarea temerilor din percep?ia oamenilor. Credem cu t?rie c? acesta reprezint? un pas semnificativ c?tre ob?inerea ?n viitor a puiului organic rom?nesc”. ??ncep?nd cu 15 martie, Agricola lanseaz? campania de comunicare 3600 pentru promovarea Puiului Fericit – crescut 100% f?r? antibiotice?sub line-ul: ORICE G?TE?TI ?TII CU CE G?TE?TI, dup? o crea?ie WOPA.Campania se deruleaza pe TV, ?n cadrul mai multor sta?ii na?ionale dintre care cele mai importante fiind ProTV, Kanal D, Digi 24, ProTV2, Antena3, Antena Stars, etc.., la radio, online pe principalele re?ele de sociale ?i site-urile de interes pentru publicul ?int?, precum ?i la raft.Lansarea este sus?inut? ?i de o campanie de PR implementat? ?n colaborare cu Agen?ia Rogalski Damaschin PR cu rol de informare ?i infotainment, av?nd al?turi o serie de speciali?ti aviza?i din domeniul alimentar ?i cel veterinar – cele mai respectate institu?ii de pe pia??. Campania include o serie de activ?ri care ??i doresc educarea publicului pe tema alimenta?iei s?n?toase, ?ntr-un format interactiv folosind un limbaj accesibil publicului larg. Detaliile pot fi urm?rire pe pagina oficial? dedicat? acestei lans?ri. ?……………………………………………………………………………… NOT?: Puii sunt organisme vii care, ca ?i oamenii, se pot ?mboln?vi pe parcursul vie?ii, iar legisla?ia UE aplicat? ?i ?n Rom?nia permite folosirea antibioticelor doar ?n cazurile ?n care se impune terapie specific?. Dup? tratamentele cu antibiotice (exclusiv ?n scop curativ ?i nu de preven?ie) puii pot fi sacrifica?i cu respectarea timpului de a?teptare specific fiec?rui antibiotic administrat, timp ?n care acesta este metabolizat ?i eliminat din organismul pas?rilor. Respectarea acestui interval asigur? c? produsul nu con?ine reziduuri de antibiotice peste limitele normale impuse la nivel european, astfel ?nc?t toat? carnea de pui comercializat? ?n Rom?nia, ?n sistem autorizat, este sigur? pentru consum. Pandemia pune pe hold expansiunea The Beer Institute 17 Mar 2021 Alina Dragomir Retailerul specializat The Beer Institute pune pe hold planurile de expansiune pentru anul acesta, principalul vinovat fiind pandemia.”Pentru 2021 ne-am propus s? fim cump?ta?i ?i s? nu lu?m decizii care s? ne dezechilibreze. Am realizat ?n 2020 c? trebuie s? primeze calitatea ?i nu cantitatea, iar atunci c?nd pui pe primul plan clientul, el va fi dispus s? se abat? de la drumul s?u pentru a ajunge la tine. Desigur c? ne dorim ?n continuare s? avem mai multe magazine pentru a fi mai u?or de g?sit, dar nu vrem s? facem asta cu orice pre?. Avem pe list? o deschidere pentru prima parte a anului trecut, ?ns? pandemia ne-a dat planurile peste cap”, declar? Adina Mugescu, co-fondatoarea The Beer Institute.Retailerul a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 826.000 de lei, ?n sc?dere fa?? de 2019, c?nd rezultatul raportat a fost de 860.000 de lei. ”Over all pierderea nu a fost at?t de mare, a?a c? nu avem foarte mult de recuperat. Pe perioada ?n care am avut magazinele ?nchise am facut livr?ri, dup? ce am redeschis am avut ?i zile mai proaste, dar ?i zile cu v?nz?ri peste a?tept?ri. ?ncas?rile din abonamente au fost destul de bune ?i mai ales au fost constante, a?a c? au mai diminuat din pierderea ini?ial?”, explic? Adina.Abonamentele The Beer Institute au fost lansate ?n luna februarie, anul trecut fiind livrate aproximativ 460 de cutii, iar luna cu cei mai mul?i abona?i, luna mai (peste 60). ”Partea de abonamente pe care nu am apucat s? o promov?m a mers de la sine ?i a crescut organic. De la ?nceputul anului ?i p?n? acum am v?ndut deja 120 de cutii, februarie fiind cea mai bun? lun?. ?ns? anul trecut, dincolo de abonamente, dup? ?nchiderea magazinelor am facut un inventar ?i am publicat listele de produse pe social media. Acela a fost momentul c?nd am realizat c? toat? str?dania noastr? a meritat. Clien?ii fideli, dar ?i oameni care doar auziser? de noi, au ?nceput s? comande bere. Am transferat toat? interac?iunea de la magazine ?n online. Comunitatea pe care am str?ns-o ?n jurul nostru, cea care ne-a ajutat s? cre?tem ?n momentul ?n care am f?cut campania de crowdfunding pentru al doilea magazin, s-a m?rit ?i ne-a ajutat s? trecem peste lockdown”, adaug? reprezentanta The Beer Institute.Pentru anul acesta retailerul se a?teapt? ca businessul s? revin? pe un trend ascendent, cre?terea baz?ndu-se pe marketing ?i customer service. ”?n plus, magazinele r?m?n la fel de primitoare ?i pline de bere bun?, iar ?n m?sura ?n care vom g?si spa?ii potrivite vom lua ?n calcul ?i deschiderea de magazine noi. Totodat? vom continua s? colabor?m ?i cu al?i produc?tori de produse rom?ne?ti ?i s? avem pachete mixte cu bere, ciocolat?, miere, cozonaci sau unt de arahide”, conchide Adina Mugescu.?VP Craft Industries, compania care opereaz? conceptul The Beer Institute, de?ine dou? unit??i comerciale ?n Bucure?ti. Magazinele pun la dispozi?ia cump?r?torilor peste 200 de variet??i de bere artizanal? rom?neasc?, de la micro-ber?rii din Bucure?ti, Ia?i, Cluj, Timi?oara, Sibiu sau Buz?u, precum ?i cidru artizanal din S?laj sau Arge?.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download