UniBuc



Studiu: Tendin?ele globale c?tre digitalizare, con?inut media mobil ?i con?inut media pl?tit sunt accelerate de pandemia de coronavirusFacultatea de Jurnalism ?i ?tiin?ele Comunic?rii a Universit??ii din Bucure?ti a lansat mar?i, 16 iunie 2020, ?ntr-un eveniment virtual, rezultatele celui de-al patrulea studiu Digital News Report pentru Rom?nia (#DNR20). Lansarea DNR20 ?i dezbaterea pe marginea rezultatelor studiului au putut fi urm?rite pe paginile de Facebook ale Facult??ii de Jurnalism ?i ?tiin?ele Comunic?rii ?i ale PressHub ?ncep?nd cu ora 10:00, ?ntr-un eveniment la care au participat reprezentan?i ai principalelor organiza?ii care fac cercetare comercial? de audien?e ?n Rom?nia.Datele Digital News Report au fost prezentate de prof. univ. dr. Raluca Radu, Directorul Departamentului de Jurnalism al Facult??ii de Jurnalism ?i ?tiin?ele Comunic?rii, Universitatea din Bucure?ti. Din partea Asocia?iei pentru Radio Audien?? a vorbit lector univ. dr. Antonia Matei, care ofer? la FJSC cursuri ?i seminarii de radio. Datele Asocia?iei Rom?ne pentru M?surarea Audien?elor au fost prezentate de George MU?AT, Data Strategy & Analytics Manager la Publicis Groupe Rom?nia. Evenimentul a fost moderat de jurnalista Emilia ?ercan, lector univ. dr. la Facultatea de Jurnalism ?i ?tiin?ele Comunic?rii a Universit??ii din Bucure?ti.Rezultatele studiului Digital News Report din acest an confirm? un trend general c?tre o lume a ?tirilor mai digitalizat?, dominat? de platforme, av?nd ?n centru dispozitivele mobile; ?n plus, exist? dovezi c? unii editori de materiale deosebite, premium, se bucur? de o cre?tere a abonamentelor. Raportul sugereaz? c? perioada de criz? generat? de coronavirus va accelera aceste tendin?e, ?i va produce un val de cre?tere real, dar cel mai probabil temporar, al audien?elor care se bazeaz? pe branduri TV de ?ncredere, pentru informa?ie. Cea mai mare parte a datelor care apar ?n raportul din acest an, ?i care se bazeaz? pe un sondaj de opinie ?n 40 de ??ri, au fost colectate ?n ianuarie ?i la ?nceputul lui februarie, ?nainte de criza sanitar?; o parte din date provin ?ns? din sondaje de opinie aduse la zi ?n aprilie, ?n plin? carantin? ?n majoritatea ??rilor. Raportul arat? c? exist? ?n continuare un grad mare de ?ngrijorare ?n leg?tur? cu dezinformarea online ?i ?n re?elele de socializare, iar mul?i oameni consider? c? surse ale dezinform?rii sunt mai degrab? politicienii din propria lor ?ar?, nu activi?tii, jurnali?tii sau guvernele str?ine.Trendurile interna?ionale sunt confirmate ?i pentru Rom?nia, ?n cel de-al patrulea studiu Digital News Report pentru pia?a de media na?ional?. Audien?ele digitale identific? drept principale surse de ?tiri televiziunea (76%, ?n sc?dere cu 8 procente fa?? de 2017) ?i online-ul, inclusiv re?elele de socializare (82%, ?n sc?dere cu 5 procente fa?? de 2017). Exist? ?n continuare o dependen?? foarte mare de Facebook pentru accesul la ?tiri, aproape 7 din 10 persoane declar?nd c? folosesc aceast? re?ea de socializare pentru a se informa (67 %). De asemenea, publicul digital din Rom?nia declar? c? folose?te mai ales telefonul mobil pentru acces la ?tiri online ?ntr-o propor?ie de 67%, asem?n?tor pie?elor ?n curs de dezvoltare, pe de o parte, dar ?i a pie?elor foarte dezvoltate din punct de vedere tehnologic (cum ar fi ??rile nordice).?ncrederea ?n mass-media cre?te timid ?n 2020, fa?? de 2019, Rom?nia fiind pe locul 19, din 40 de pie?e de media, cu 38 la sut? din audien?ele digitale care declar? c? au ?ncredere ?n pres?, ?n general. Digital News Report demonstreaz? c? ?ncrederea ?n pres? este influen?at? de evolu?iile sociale ?i de gradul de divizare al unei societ??i, iar ?n Rom?nia anul 2019, ?n compara?ie cu alte ??ri, a fost un an f?r? evenimente politice, economice sau sociale deosebite. Cu toate acestea, peste jum?tate dintre audien?ele digitale (54%) consider? c? principala surs? de informa?ii false sau ?n?el?toare poate fi identificat? ?n zona Guvernului, a politicienilor ?i a partidelor politice din ?ar?.Cele mai puternice branduri de media identificate de audien?ele digitale r?m?n, at?t ?n online, c?t ?i ?n offline, Pro TV ?i Digi 24 – o preferin?? care prezice de fapt consumul de media ?n perioada pandemiei. Aceste dou? branduri sunt de?inute de companii cotate la burs?, deci sunt obligate s? aib? un grad de transparen?? mai mare ?i performan?e financiare. ProTV este, ?n continuare, lider absolut ?n TV: 1 din 2 persoane au declarat c? s-au uitat la acest post de mai mult de trei ori ?n ultima s?pt?m?n? (51%), iar trei sferturi din publicul digital sus?ine c? are ?ncredere ?n acest brand (76%).Cre?te puternic, mai ales ?n online, brandul Libertatea – Ringier (de la 16%, ?n 2019, la 23%, ?n 2020), dar 1 din 5 persoane declar? c? nu au ?ncredere ?n acest brand. De asemenea, cresc branduri interesate de audien?e de mas?, axate pe ?tiri de fapt divers, cum ar fi Kanal D – Do?an Yayin Holding (+5 procente, la 22 % ?n 2020) ?i Cancan (+5 procente, la 20 % ?n 2020). Aceste evolu?ii demonstreaz? o descre?tere a interesului pentru ?tiri de referin??, ?ntr-o perioad? perceput? ca f?r? evenimente politice, economice sau sociale majore ?n Rom?nia.Anul acesta, un interes special a fost acordat presei locale, care se confrunt? cu o situa?ie financiar? din ce ?n ce mai grea ?n ?ntreaga lume. R?spunsurile audien?elor digitale din Rom?nia demonstreaz? c? exist? un interes real pentru ?tiri locale. Din tot e?antionul, 85% declar? c? sunt interesa?i de ?tirile din regiunea lor, iar aproape 1 din 2 persoane (45%) c? sunt foarte sau extrem de interesa?i de tipul acesta de informa?ie. Mai mult, 7 din 10 persoane care au declarat c? urm?resc presa local? spun c? ar sim?i lipsa surselor de ?tiri de mai jos, ?n cazul ?n care acestea ?i-ar ?nceta activitatea.Profesor Raluca Radu arat?:?Pe fondul crizei sanitare, a crescut interesul pentru informa?ie de calitate, relevant? la nivel na?ional sau chiar local, dar au sc?zut veniturile din publicitate. ?n aceste condi?ii, cum poate fi asigurat? supravie?uirea financiar? a redac?iilor ?i cum poate fi men?inut interesul publicului pentru informa?ia de referin??, ?n afara perioadelor de criz??Digital News Report de anul acesta indic? un r?spuns posibil: o parte din publicul digital alege s? sus?in? financiar, prin abonamente sau dona?ii, redac?iile care ofer? informa?ie deosebit? fa?? de restul presei, informa?ie premium. Redac?iile locale se g?sesc ?n situa?ia de a avea acces privilegiat la surse ?i o cunoa?terea aprofundat? a regiunii din care provin, dar o formul? ?n care o redac?ie local? este sus?inut? preponderent din abonamente este mai degrab? viabil? pe termen lung.”Un procent de 16% dintre cei care au r?spuns la sondajul DNR au declarat c? au f?cut ?n 2019 o plat? pentru informa?ie de pres? online, sub forma unui abonament digital, a unei dona?ii sau a unei pl??i unice. Cei care fac aceste pl??i, ?n Rom?nia, sunt preponderent sub 35 de ani, au un interes mare pentru informa?ie ?i acceseaz? ?tirile de mai mult de 6 ori pe zi, din datele Digital News Report pentru 2020.?n Rom?nia, sondajul a fost f?cut ?n ianuarie-februarie 2020, pe un e?antion de 2017 persoane, cu o distribu?ie mai mult urban? (public cu acces mai mare la tehnologie ?i mai bogat). Marja de eroare este de +/-2,18%.Impactul economic al pandemiei for?eaz? schimbarea modelelor de afaceriCriza provocat? de coronavirus ?i impactul ei foarte puternic asupra veniturilor presei tip?rite ?i asupra veniturilor din publicitate pune un nou accent pe strategiile editorilor care se bazeaz? pe abonamente, pe crearea unor comunit??i de sus?in?tori ?i pe dona?ii. Datele DNR din ianuarie deja arat? cre?teri semnificative ?n procentul celor care pl?tesc pentru orice tip de ?tiri online ?n mai multe pie?e de media – inclusiv o cre?tere cu patru procente ?n Statele Unite – la 20%, ?i cu opt procente ?n Norvegia – la 42%. Raportul ?nregistreaz? cre?teri ?i ?n alte p?r?i ale Europei, ?n America Latin? ?i ?n Asia.Majoritatea abonamentelor sunt acum pentru pachete exclusiv digitale, de?i combina?iile de pres? tip?rit? ?i digital p?streaz? popularitatea ?n unele pie?e. ?n ??rile cu un procent mare de public pl?titor (de exemplu ?n Statele Unite ?i ?n Norvegia), ?ntre o treime ?i aproape jum?tate din toate abonamentele se duc la c?teva branduri na?ionale mari – ceea ce sugereaz? c? dinamica de tipul c??tig?torul ia tot ?nc? persist?. Cu toate acestea, ?n ambele ??ri o minoritate semnificativ? pl?te?te acum mai mult de un abonament, adesea cump?r?nd un titlu local sau un titlu specializat.Per total,datele DNR arat? c? cel mai important factor pentru cei care se aboneaz? este un con?inut exclusiv ?i de calitate; al?i factori sunt comoditatea ?n utilizare ?i pre?ul. Scopul sau alinierea politic? a unei publica?ii este, de asemenea, un factor cheie pentru unele persoane, mai ales ?n Statele Unite. ?n ciuda acestor lucruri, multe persoane sunt foarte mul?umite de con?inutul informativ pe care ?l pot accesa gratuit. Un procent foarte mare de persoane f?r? abonament (40% ?n Statele Unite ?i 50% ?n Marea Britanie) spun c? nu ar putea fi convin?i s? pl?teasc? pentru ?tiri.Cercetarea DNR arat? c? ?tirile locale (?i site-urile lor), sunt valorizate mai mult ?n unele ??ri, dec?t ?n altele. Mai mult de jum?tate dintre cei care citesc cu regularitate ziarele locale din Germania (54%), spun c? le-ar lipsi ?mult”, dac? acestea nu ar mai exista; de aceea?i p?rere sunt ?i 49%, ?n Norvegia, ?i 39%, ?n Statele Unite. Numai 25% dintre cei care citesc ziarele locale ?n Marea Britanie spun c? le-ar duce lipsa.Co-editorul Rasmus Nielsen sus?ine:?Vedem dovezi clare c? editori de materiale deosebite, premium, sunt capabili s? conving? un num?r tot mai mare de oameni s? pl?teasc? pentru ?tiri online de calitate. ?ns? majoritatea oamenilor nu pl?tesc pentru ?tiri online ?i, de fapt, din cauza acestei abunden?e de alternative disponibile gratuit, nu este clar de ce ar pl?ti. ?ntr-o pia?? at?t de competitiv?, doar jurnalismul cu adev?rat remarcabil poate convinge oamenii s? pl?teasc?”.Dezinformarea ?i rolul platformelorPreocup?rile globale privind dezinformarea r?m?n ridicate. Chiar ?nainte de apogeul pandemiei, mai mult de jum?tate din participan?ii la e?antionul nostru global (56%) au declarat c? sunt preocupa?i de ceea ce este adev?rat sau fals pe internet c?nd vine vorba despre ?tiri. Politicienii locali reprezint? surs? cel mai des men?ionat? de dezinformare, de?i ?n unele ??ri – inclusiv ?n Statele Unite – persoane care se identific? ca fiind de dreapta sunt mai susceptibile de a acuza mass-media – ca parte a unei dinamici de tip alege-partea-taC?nd vine vorba despre r?sp?ndirea de informa?ii false prin intermediul canalelor online, responden?ii din majoritatea ??rilor s-au ar?tat cel mai ?ngrijora?i de Facebook (29%) comparativ cu alte re?ele precum YouTube (6%) ?i Twitter (5%). Cu toate acestea, ?n anumite ??ri din partea de sud a globului, precum Brazilia, Mexic, Malaysia ?i Chile, oamenii spun c? sunt mai preocupa?i de aplica?iile de mesaje ?n grup restr?ns, cum ar fi WhatsApp. Acest tip de aplica?ii ridic? o problem? particular?, deoarece informa?iile false tind s? fie mai pu?in vizibile ?i pot fi mai greu de contracarat ?n re?elele private ?i criptate de mesagerie.Cum ar trebui mass-media ?i platformele s? gestioneze declara?ii inexacte ale politicienilor?Declara?ii recente ale lui Donald Trump ?i ale pre?edintele brazilian Jair Bolsonaro au lansat discu?ia despre posibilitatea bloc?rii declara?iilor inexacte sau dubioase ale politicienilor de c?tre mass-media sau de c?tre platforme precum Facebook sau Twitter. ?n toate ??rile, datele sondajului arat? c? majoritatea oamenilor (52%) sunt de acord cu faptul c? mass-media ar trebui s? raporteze aceste declara?ii ?n mod vizibil, deoarece ?este important ca publicul s? ?tie ce a declarat politicianul”, mai degrab? dec?t s? nu le sublinieze (29%), deoarece acest lucru ar acorda politicianului o aten?ie nejustificat?. Aceste date sugereaz? c? oamenii ar dori s?-?i formeze propria p?rere, mai degrab? dec?t s? li se spun? ce s? g?ndeasc? de c?tre un jurnalist – sau s? simt? c? anumite informa?ii le sunt ascunse.C?nd vine vorba de publicitatea politic? prin intermediul re?elelor de socializare, publicul este mult mai prudent. ?n toate ??rile, cu mici excep?ii, majoritatea oamenilor sus?in c? doresc ca firmele din domeniul tehnologiei, cum gestioneaz? Facebook, Google sau Twitter, s? blocheze reclamele partidelor politice care ar putea fi inexacte, deoarece aceste firme au responsabilitatea de a se asigura c? informa?iile difuzate pe platformele lor sunt corecte. Sondajul nu a avut ?ntreb?ri specifice despre post?rile personale ale politicienilor de pe re?elele de socializare. Cercet?torul Richard Fletcher sus?ine:?Este posibil ca platformele s? nu ??i doreasc? s? decid? ce este adev?rat – mul?i politicieni ar putea s? nu-?i doreasc? nici ei – ?ns? o mare parte a publicului se pare c? nu are o opozi?ie de principiu fa?? de companiile care ??i asum? acest rol, cel pu?in pentru publicitate politic?.”?ncrederea general? ?n mass-media continu? s? scad??n sondajul nostru din ianuarie, pe toate cele 40 de pie?e, mai pu?in de patru din zece persoane (38%) au afirmat c? au ?ncredere ?n ?cele mai multe ?tiri de cele mai multe ori” – o sc?dere cu patru puncte procentuale fa?? de 2019. Mai pu?in de jum?tate (46%) au declarat c? au ?ncredere ?tirile pe care le folosesc, ?n timp ce ?ncrederea ?n ?tirile din motoarele de c?utare (32%) ?i din re?elele de socializare (22%) este chiar mai mic?.?n ultimele 12 luni s-au ?nregistrat urm?toarele modific?ri importante: sc?dere cu 16% ?n Hong Kong (30%), ca urmare a protestelor violente de strad? ?i cu 15% ?n Chile (30%), unde au avut loc demonstra?ii ca urmare a inegalit??ii sociale. ?n Marea Britanie, ?ncrederea ?n media a sc?zut cu 12%, ajung?nd la 28%, ca urmare a unor alegeri care au divizat popula?ia ?i ?n care multe persoane de st?nga au f?cut vinovat? media m?car par?ial pentru ?nfr?ngerea pe care au suferit-o. Polarizarea politic? simultan cu o nesiguran?? ?n cre?tere pare s? fi sl?bit ?ncrederea ?n special ?n serviciile publice de televiziune, care pierd sprijinul politic at?t dinspre st?nga, c?t ?i dinspre dreapta spectrului politic.Un sondaj organizat ulterior, la solicitarea Reuters Institute, arat? modul ?n care criza COVID-19 a crescut temporar nivelul de ?ncredere ?n ?tirile media ?n fazele de ?nceput ale st?rii de urgen??. Cu toate acestea, ?ncrederea ?n mass-media a sc?zut aproape la fel de repede c?nd jurnali?tii au devenit mai critici la adresa guvernului ?i a modului ?n care oficialit??ile au gestionat ac?iunile de r?spuns la pandemie.Autorul principal Nic Newman declar?:“Societ??ile divizate par s? aib? mai pu?in ?ncredere ?n mass-media, nu neap?rat pentru c? jurnalismul este mai prost f?cut, ci pentru c? oamenii sunt ?n general nemul?umi?i de institu?ii ?n ??rile lor ?i pentru c? redac?iile redau adesea puncte de vedere cu care oamenii nu sunt de acord.”?n ciuda acestui fapt, majoritatea (60%) spun c? prefer? ?tirile care nu includ un anume punct de vedere ?i doar o minoritate (28%) prefer? ?tirile care le ?mp?rt??esc sau consolideaz? viziunea proprie. Aceast? preferin?? pentru ?tiri neutre este mai puternic? ?n ??ri precum Germania, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca – ??ri cu servicii publice audiovizuale puternice. Preferin?ele partizane au crescut ?n Statele Unite fa?? de ultima oar? c?nd a fost adresat? aceast? ?ntrebare, ?n 2013, dar chiar ?i acolo o majoritate t?cut? pare s? caute ?tiri care cel pu?in s? ?ncerce s? fie obiective.Impactul coronavirusului asupra consumului de ?tiriSondajele noastre confirm? faptul c? vizionarea ?tirilor TV a crescut ?n timpul st?rii de urgen??, ?n toate cele ?ase ??ri ?n care a fost efectuat sondajul ?n ianuarie ?i aprilie, ?i a inclus cre?teri pentru toate categoriile de v?rst?, inclusiv ?n r?ndul audien?ei tinere. Site-urile online de ?tiri ?i social media au avut cre?teri semnificative de trafic, ?n timp ce audien?a ziarelor tip?rite ?i a publica?iilor de tip magazin a sc?zut. C?teva branduri puternice au avut un rezultat foarte bun ?n mediul online.?n cele ?ase ??ri analizate, aproape un sfert din utilizatori (24%) au folosit WhatsApp pentru a g?si, discuta sau partaja ?tiri despre COVID-19, o cre?tere considerabil?, comparativ cu luna ianuarie. Aproximativ o cincime din utilizatori (18%) s-au al?turat, pe Facebook sau pe WhatsApp, unui grup de sprijin sau unui grup de discu?ii cu persoane pe care nu le ?tiau, special pentru a discuta despre COVID-19, iar jum?tate (51%) au f?cut parte din grupuri cu colegii, prietenii sau familia. Unul din zece au accesat chat-uri video cu acces restr?ns folosind platforme precum Zoom, Houseparty ?i Google Hangouts, mul?i dintre ei pentru prima dat?.Date ?i informa?ii suplimentare din raportul 2020 …Accesarea ?tirilor: ?n toate ??rile, pu?in peste un sfert (28%) prefer? s? ?nceap? c?l?toria c?tre ?tiri pe un site sau pe o aplica?ie. Cei cu v?rsta cuprins? ?ntre 18 ?i 24 de ani (a?a-numita Genera?ie Z) au o leg?tur? ?i mai slab? cu site-urile ?i cu aplica?iile ?i prefer?, aproape de dou? ori mai mult, s? acceseze ?tiri prin social media. Pe grupe de v?rst?, utilizarea Instagram pentru ?tiri s-a dublat din 2018 ?i probabil va dep??i Twitter anul urm?tor.Revenirea ?tirilor prin e-mail: Pentru a contracara utilizarea crescut? a platformelor, editorii au ?ncercat s? realizeze conexiuni directe cu consumatorii prin intermediul e-mailului. ?n Statele Unite, una din cinci persoane (21%) acceseaz? ?tiri prin e-mail s?pt?m?nal, iar pentru aproape jum?tate dintre ei, aceasta este modalitatea principal? de a accesa ?tirile. Majoritatea utilizatorilor de e-mail (60%) s-au ?nscris pentru o actualizare zilnic?. Multe dintre aceste e-mailuri cu actualit??i sunt prezentate de un jurnalist cu experien??, iar unii dintre ei au o audien?? de milioane. Acestea au fost completate de buletine informative cu livrare automat? despre criza coronavirusului.Cre?terea podcast-urilor ?i a domeniului audio: num?rul ascult?torilor de podcast-uri a crescut semnificativ ?n ultimul an, podcast-urile de ?tiri fiind, ?n continuare, printre cele mai populare. Datele noastre din ianuarie arat? o cre?tere global? a ascult?rii podcast-urilor ce a ajuns la 31% (+2) ?n ceea ce prive?te cele 20 ??ri pe care le monitoriz?m din 2018. Aproximativ patru din zece utilizatori acceseaz? podcast-uri lunar ?n Spania (41%), Irlanda (40%), Suedia (36%), Norvegia (36%) ?i Statele Unite (36%). ?n schimb, ?n Olanda (26%), Germania (24%) ?i Marea Britanie (22%) consumul de podcast-uri este aproape de un sfert. ?n toate ??rile, jum?tate din responden?i (50%) spun c? podcast-urile ofer? o analiz? mai ?n profunzime ?i o ?n?elegere mai bun? a subiectelor dec?t alte tipuri de media. ?ntre timp, Spotify a devenit aplica?ia num?rul unu pentru podcast-uri pe mai multe pie?e, dep??ind astfel aplica?ia Apple.Schimb?rile climatice: ?n toate ??rile, aproape ?apte din zece (69%) responden?i consider? c? schimb?rile climatice reprezint? o problem? grav?, dar ?n Statele Unite, Suedia ?i Australia, o minoritate semnificativ? contest? acest lucru. Grupul tinde s? fie de dreapta ?i mai ?n v?rst?. Televiziunea r?m?ne cea mai important? surs? de ?tiri ?n ceea ce prive?te climatul, dar grupurile mai tinere se informeaz? prin intermediul social media ?i direct urm?rind activi?ti precum Greta Thunberg.?n timp ce criza COVID-19 a consolidat nevoia de ?tiri de ?ncredere, raportul sus?ine c? este probabil ca ?n urm?toarele 12 luni s? se vad? schimb?ri semnificative ?n domeniul media, av?nd ?n vedere c? presiunile economice severe se combin? cu incertitudinea politic?, iar consumatorii se mut?, ?n continuare, c?tre mediile digitale, sociale ?i mobile.MetodologieToate cifrele, cu excep?ia cazului ?n care se specific? altfel, sunt de la YouGov Plc. Sondajul a fost realizat ?n 40 de ??ri: Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Fran?a, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Belgia, Olanda, Elve?ia, Austria, Ungaria, Slovacia, Republica Ceh?, Polonia, Croa?ia, Rom?nia, Bulgaria, Grecia, Turcia, Coreea de Sud, Japonia, Hong Kong, Malaysia, Filipine, Taiwan, Singapore, Australia, Canada, Brazilia, Argentina, Chile, Mexic, Kenya ?i Africa de Sud.M?rimea total? a e?antionului a fost de 80 155 de persoane adulte, dintre care circa 2 000 pentru fiecare ?ar?. Cercetarea a fost efectuat? la finalul lunii ianuarie ?i ?nceputul lunii februarie 2020.Sondajul a fost administrat online. Datele au fost ponderate ?in?ndu-se cont de v?rst?, gen ?i regiune pentru a reflecta ?n ansamblu toat? popula?ia. E?antionul reflect? popula?ia care are acces la internet ?i dintre responden?i au fost elimina?i cei care nu au accesat ?tiri ?n ultima lun?. De men?ionat c?, ?n ??rile ?n care se ?nregistreaz? un acces limitat la internet, inclusiv Argentina, Brazilia, Chile, Grecia, Mexic, Africa de Sud ?i Turcia, e?antioanele alese au reflectat mai mult zonele urbane, ceea ce va trebui luat ?n considerare la interpretarea rezultatelor. ?n Kenya, e?antionul a inclus doar persoane ?ntre 18 ?i 54 de unicatul de pres? integral poate fi accesat aici, prezentarea realizat? pentru evenimentul de lansare a Digital News Report pentru Rom?nia poate fi accesat? aici, iar aici pute?i consulta varianta integral? a studiului. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download