1



MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, Muncii și Protecției sociale

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE mEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU”

PROGRAMA

DE EDUCAȚIE CONTINUĂ ÎN

medicină

Denumirea cursului: Urgențe pediatrice, simulare pe manechin

Tipul cursului: perfecționare tematică

Numărul total de ore___100___

Chișinău 2020

COORDONAT APROB

Ministrul Sănătății, Muncii și Rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”

Protecției Sociale al RM dr. hab. șt. med., profesor universitar

______________________________ _____________________ Emil Ceban

„____”_________________20_____ „______”_________________20_____

Programa a fost discutată și aprobată la:

ședința Consiliului de Management al Calității

din „____”____________20___ proces verbal nr. ____

Vicepreședintele Consiliului de Management al Calității,

dr. hab. șt. med., prof. univ., Cernețchi Olga ________________

ședința Comisiei Metodice de Profil _________________

din „____”____________20___ proces verbal nr. ____

Președintele Comisiei Metodice de Profil

dr. hab. șt. med., prof. univ., Numele, Prenumele Mihu Ion

ședința Departamentului/ Catedrei de _____________________________

din „____”____________20___ proces verbal nr. ____

Șef catedră, dr. hab./dr. șt. med./farm.,

prof./conf. univ., Numele, Prenumele Revenco Ninel

Programa a fost elaborată de colectivul de autori:

dr.hab.med., profesor universitar Revenco Ninel

dr.hab.med., profesor universitar Stasii Ecaterina

dr.şt.med., conf.universitar Beniş Svetlana

dr.şt.med., asist.universitar Adam Ianoș

I. Preliminarii

• Prezentarea generală a cursului:

Perfectarea cunostintelor medicilor pediatri in urgențele pediatrice prin prizma protocoalelor internaționale și naționale modificate recent, viziunilor OMS, dezvoltarea abilităţilor practice şi formarea aptitudinilor necesare bune şi înalt calitative, bazate pe consensurile Consiliului European de resuccitare (ERC), Academiei europene in alergologie si imunologie clinica (EAACI), Societatii Europene de Respirologie (ERS) în domeniul urgențelor pediatrice, alergologiei si pulmonologiei pediatrice.

• Misiunea (scopul) cursului în formarea profesională:

Aprofundarea cunoştinţelor medicilor pediatri în managementul urgențelor la copii, dezvoltarea abilităţilor practice şi formarea aptitudinilor necesare practice, bazate pe consensurile europene şi internaţionale contemporane în domeniul urgențelor pediatrice.

Instruirea medicilor pediatri conform protocoalelor clinice standartizate și algoritmilor de conduită permite reducerea inechităților în abordarea pacientului pediatric care manifestă o stare de urgență.

Infectia prin SARScov2 (Covid 19), pneumonia, bronșiolita, astmul bronșic, stările convulsive, patologia cardiaca, gastroenterita acută și alte afecțiuni manifestă o prevalență ridicată în populație deseori fiind asociate cu complicații. Aplicarea unor standarte de management clinic la etapele timpurii ale evoluției bolii face posibilă întreprinderea măsurilor concrete și administrarea tratamentului adecvat stării pacientului.

Dezvoltarea stărilor critice la copii este determinată de particularitățile lor anatomo-fiziologice, instabilitatea funcțiilor neuro-hormonale, fonul premorbid împovărat, epuizarea rapidă a mecanismelor de adaptare în cazul acțiunii intense și de durată a factorilor patogenici.

Concomitent cu amplificarea cunoștințelor teoretice un loc deosebit in instruirea medicală continuă se acordă formarii abilităților practice pentru a spori eficiența măsurilor de stabilizare a pacientului pediatric critic conform algoritmului suportului vital avansat pediatric prin utilizarea echipamentului mediucal pentru intubarea oro-traheală, abordul intraosos, defibrilarea, cardioversia sincronă și cardiostimularea.

De asemenea, utilizănd practica cazurilor clinice se propun diferite scenarii clinice cu scopul de a algoritmiza acținile personalului medical în urgențele pediatrice majore : insuficiența respiratorie și cardio-circulatorie, stopul cardiac, aspirațiile de corp străin în căile aeriene superioare și inferioare, intoxicațiile acute, șocul anafilactic, hipovolemic, septic ș.a.

Un rol deosebit în fortificarea aptitudinilor practice pentru medicii pediatri este implementarea tehnicilor de instruire prin simularea cazurilor clinice pe manechinin, inclusiv de simulare de înaltă fidelitate în cadrul Centrului Universitar CUSIM al USMF „Nicolae Testemitanu”.

Avînd la bază protocoalele clinice standartizate în urgență pediatrice care sunt reactualizate mereu conform ghidurilor internaționale această disciplină va contribui la fortificarea cunoștințelor teoretice și abilităților practice conform celor mai exigente cerințe ale medicinii moderne.

• Limba de predare a cursului: Română

• Beneficiarii cursului: pentru medicii pediatri

II. Obiectivele de formare în cadrul Cursului

La finele cursului medicul va fi capabil:

● la nivel de integrare:

- efectuarea corectă a triajului la copil

- fortificarea cunoştinţelor şi aptitudinilor teoretice și practice în evaluarea rapidă a pacientului pediatric în stările de urgență.

- însușirea algoritmelor standartizate pentru stabilizarea pacientului pediatric conform algoritmului ABCDE din cadrul SVB și SVAP.

- efectuarea examenului clinic primar și secundar complex al copilului în stări de urgență;

- însuşirea şi realizarea în practica medicului pediatru a principiilor medicinei bazate pe dovezi, utilizând ghidurile medicale internaţionale şi naţionale, standardele, protocoalelor clinice de conduită diagnostică şi curativă a copiilor cu urgențe medicale.

- formularea corectă a diagnosticului şi diagnosticul diferenţial cu alte maladii din cadrul urgențelor pediatrice;

- cunoaşterea şi aplicarea în practica cotidiană a medicului pediatru a documentelor directive ale OMS, Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii ce ţin de domeniul urgențelor pediatrice;

- extinderea cunoştinţelor în problemele de asistenţă medicală urgentă prespitalicească copiilor de vârstă fragedă şi celor de vârstă mai mare în scopul diminuării mortalităţii infantile;

- fortificarea capacităţilor medicului pediatru în colaborarea interprofesională la nivelul asistenţei medicale primare copiilor cu cu urgențe medicale

- - cunoaşterea criteriilor de trimitere la departamentul de urgenta din UPU şi

- a celor de spitalizare.

la nivel de aplicare:

- însuşirea practică de către medicul pediatru a competenţelor profesionale în domeniul urgențelor pediatrice;

- formarea abilităților de lucru ăn echipă

- formarea abilitaților de lider al echipei

- transmiterea eficientă a informației și evaluarea corectă primară și secundară a pacientului pediatric critic

- identificarea stărilor ce necesită asistență medicală de urgență la pacientul pediatric de diferite vîrste și prioritizarea masurilor ce necesită sa fie efectuate pentru stabilizarea pacientului.

- utilizarea efectivă şi corespunzătoare a echipamentului medical pentru stabilizarea pacientului critic în cadrul SVAP și monitorizarea corectă a funcțiilor vitale la acești pacienți.

III. Tematica și repartizarea orientativă a orelor

Prelegeri, lucrări practice/lucrări de laborator/seminare

| | |Numărul de ore |

|Nr. |Tema |Prelegeri |Lucrări practice |Seminare |Total |

|crt. | | | | | |

|1. |Introducere . Pretest. |2 |5,1 | |7,1 |

| |Recunoașterea insuficienței respiratorii și a șocului la | | | | |

| |copii. Obstrucția căii aeriene prin corp străin la copil.| | | | |

|2. |Stopul cardio-respitrator la copil. Suportul vital de |2 |2,1 |3 |7,1 |

| |bază la copil. | | | | |

|3. |Medicația resuscitării la copii-medicamente, doze,căi de |2 |2,1 |3 |7,1 |

| |administrare.Abordul i-osos. Managementul avansat al | | | | |

| |căilor aeriene la copil(IOT). | | | | |

|4. |Trauma pediatrică. Particularitățiile traumei la copil. |2 |5,1 | |7,1 |

| |Managementul copilului politraumatizat. Șocul la copil | | | | |

| |(hipovolemic,septic, cardiogen). | | | | |

|5. |Sindromul convulsiv și febril la copil. Deshidratările la|2 |5,1 | |7,1 |

| |copii.Principiile terapiei de rehidratare (plan A;B;C) | | | | |

|6. |Managementul aritmiilor la copii(bradi și |2 |2,1 |3 |7,1 |

| |tahiaritmiile).Defibrilarea,cardioversia și pacingul | | | | |

| |transcutanat. | | | | |

|7. |CUSIM. Algoritmul SVAP- simulare pe manechin |2 |5,1 | |7,1 |

|8. |Situatii particulare în trauma pediatrică |2 |2,1 |3 |7,1 |

| |(înecul,electrocuția,hipotermia prin factori de | | | | |

| |mediu).Combustiile:asistența medicală de urgența. | | | | |

|9. |Resuscitarea la nou-născut. |2 |2,1 |3 |7,1 |

|10. |Insuficiența renală acută și SHU. |2 |2,1 |3 |7,1 |

|11. |Urgențe în pulmonologia pediatrică (sindromul obstructiv,|2 |3 |2 |7 |

| |laringotrheita stenozantă, epiglotita, bronșiolota, | | | | |

| |pneumonia comunitară). Particularitatile in urgente | | | | |

| |cauzate de infectia SARS cov2 la copii(Covid19) | | | | |

|12. |Urgențe în alergologia pediatrică(starea de rău |2 |3 |2 |7 |

| |astmatic,reacții acute toxico-alergice, șocul | | | | |

| |anafilactic). | | | | |

|13. |Intoxicațiile acute la copii(medicamente, |2 |3 |1 |6 |

| |ciuperci,substanțe toxice). | | | | |

|14. |Colocviu/Examen | | | |3 |

|Total: |26 |47 |24 |100 |

IV. Obiective de referință și unități de conținut

|Nr. |Denumirea temei |Conținutul temei |

|d/o | | |

|1. |Recunoașterea insuficienței respiratorii și a șocului |1.1 Entităţi clinice cu risc sporit de insuficiență respiratorie sau |

| |la copii. Obstrucția căii aeriene prin corp străin la |cardio-circulatorie. Semne clinice ale pacientului pediatric cu detresă |

| |copil. |respiratorie şi IR. Evaluarea rapidă cardio-pulmonară a pacientilui cu IR. |

| | |Permiabilizarea căilor aeriene.Tabloul clinic al şocului compensat şi |

| | |decompensat. Evaluarea funcţiei cardio-vasculare. Reumplerea volimică în şoc. |

| | |1.2.Obstrucţia căii aeriene prin corp străin la copil. |

| | |Evaluarea severităţii obstrucţiei căilor aeriene. Algoritmul managementului |

| | |copilului cu obstrucţie a căilor aeriene cu corp străin. Manevre de dezobstrucţie|

| | |a căilor aeriene la sugar şi copil mare |

|2. |Stopul cardio-respitrator la copil. Suportul vital de |2.1 Stopul cardio-respirator la copil.Cauzele primare şi secundare ale stopului |

| |bază la copil. |cardio-respirator la pacientul pediatric. Ritmurile stopului cardiac. Mecanisme |

| | |de producere şi aspecte ECG ale fibrilaţiei ventriculare,tahicardiei |

| | |ventriculare forma mono şi polimorfă, asistolei, activitaţii electrice fără puls.|

| | | |

| | |2.2. Protocolul Suportului vital de bază la copil |

| | |Definiţia SVB. Evaluarea stării de conştienţă a pacientului conform scălii AVPU |

| | |şi Glasgow. Abordarea pacintului conştient, dar cu starea generală alterată şi a |

| | |pacientului inconştient. |

| | |Poziţia de siguranţă la sugar şi copil mare. Algoritmul A;B;C în resuscitera |

| | |pediatrică. Permiabilizarea căilor aeriene. Tehnica plasării canulei oro şi nazo |

| | |faringiene. Verificarea respiraţiei la pacientul pediatric. Tehnica ventilaţiei |

| | |pe mască şi balon. |

| | |Verificarea circulaţiei la sugar şi copil mare. Tehnica compresiunilor toracice |

| | |la sugar şi copil mare. Algoritmul SVBP |

|3. |Medicația resuscitării la copii-medicamente, doze,căi |3.1 Medicaţia resuscitării. Scopul administrării medicaţiei în stopul |

| |de administrare.Abordul i-osos. Managementul avansat al|cardio-respirator şi insuficienţa circulatorie. Medicaţia stopului |

| |căilor aeriene la copil(IOT). |cardio-respirator şi socului la pacientul pediatric: indicaţii, efecte, doze la |

| | |administrarea: |

| | |oxigenului, adrenalinei, amiodaronei, xilinei, bicarbonatului de sodiu, |

| | |atropinei, glucozei, calciului, magneziului, dopaminei,dobutaminei, naloxonei. |

| | |Reguli generale de administrare a cateholaminelor. Unele aspecte in cazurile |

| | |pacientilor cu Covid 19. |

| | |Abordul venos periferic, abord intraosos, abord venos central : situsuri, repere |

| | |anatomice, tehnica,complicaţii. Reguli generale de administrare a medicamentelor.|

| | | |

| | | |

| | |3.2 Managementul avansat al căii aeriene la copil. |

| | |Situaţii care necesită un management avansat al căilor aeriene la pacientul |

| | |pediatric. |

| | |Intubarea endotraheală: avantaje, dezavantaje, indicaţii, contraindicaţii. |

| | |Pregăterea aparatajului pentru intubarea endotraheală:verificarea |

| | |echipamentului, medicaţia .Alegerea dimensiunii canulei de intubaţie pentru |

| | |intubarea oro-traheală şi nazo-traheală.Precauţii în intubarea endotrahrală. |

| | |Linii directoare generale pentru intubaţia endotraheală. Etapele intubaţiei |

| | |endotraheale.Utilizarea medicaţiei pentru efectuarea intubaţiei(secvenţa rapidă |

| | |de inducţie pentru intubarea oro-traheală).Manevra Sellick. Complicaţiile |

| | |intubaţiei endotraheale. Laringoscopia directă:repere anatomice. IOT cu lamă |

| | |dreaptă şi curbă. Criteria de intubare endotraheală corectă. Setările generale |

| | |ale ventilatorului. Reevaluarea pacientului intubat endotraheal. Incidente şi |

| | |accidente apărute la pacientul intubat endotraheal. Intubarea dificilă, |

| | |criteriile Mallampati. Particularitati in infectia prin SARS cov 2. |

| | |Managementul invaziv al căii aeriene:cricotiroidostomia pe ac,minitraheostomia |

| | |percutană, masca laringiană, combitubul, laringoscopia cu fibră optică, intubaţia|

| | |cu stilet luminos |

|4. |Trauma pediatrică. Particularitățiile traumei la copil.|4.1 Trauma pediatrică.Epidimiologia traumei la pacienții pediatrici. Stabilizarea|

| |Managementul copilului politraumatizat. Șocul la copil |inițială în trauma majoră la copii.Algoritmul ABCDE în evaluarea primară și |

| |(hipovolemic,septic, cardiogen). |stabilizarea funcțiilor vitale.Diagnosticul și tratamentul leziunilor rapid |

| | |letale(pneumotorax compresiv, pneumotorax deschis,hemotorax masiv,valetul |

| | |costal).Managementul instabilității hemodinamice. Evaluarea statusului neurologic|

| | |dupa scala Glascov. |

| | |4.2 Șocul la copil (hipovolemic ,septic, cardiogen). |

| | |Definiție, etiopatogenie, evaluarea clinică și paraclinică a copilului cu șoc |

| | |hipovolemic,cardigen și septic. Tratamentul de urgență și stabilizarea primară în|

| | |diferite tipuri de șoc. |

|5. |Sindromul convulsiv și febril la copil. Deshidratările |5.1 Perturbări neurologice paroxistice: definiție,factoretiologic,terminologie. |

| |la copii.Principiile terapiei de rehidratare (plan |Clasificarea crizelor cerebrale. Examenul clinic,obiectiv,imagistic.Factori de |

| |A;B;C) |risc pentru evoluție nefavorabilă. (convulsii maligne). Convulsii în context |

| | |febril și afebril.Definiție, epidimiologie,forme clinice,factori de risc,examen |

| | |de laborator,tratament. |

| | |5.2 Deshidratările la copii. Principiile terapiei de rehidratare (plan A;B;C). |

| | |Etio-patogenia deshidratărilor la copii.Diagnosticul clinic al diferitor grade de|

| | |deshidratare la copil. Principiile terapiei de rehidratare conform planului |

| | |A,B,C. |

|6. |Managementul aritmiilor la copii(bradi și |6.1 Bradiaritmiile. Abordarea generala. Valori de referinta ale frecventei |

| |tahiaritmiile).Defibrilarea,cardioversia și pacingul |cardiace. Repere pentru evaluarea corecta a ECG. Bradicardia sinusala. |

| |transcutanat. |Blocurile atrio-ventriculare gr 1,2,3. Factori etiopatogeni. Simptomatologia. |

| | |Aspect ECG. Evaluarea pacientului cu bradiaritmie. Tratamentul. |

| | |6.2 Tahiaritmiile. Abordarea generala. Valori de referinta ale TA, formule de |

| | |calcul. |

| | |Tahicardia cu complex larg. Clasificarea(fara puls,cu puls,forma |

| | |persistenta,nepersistenta, stabila sau instabila hemodinamic). Simptomatologia. |

| | |Aspect ECG. Tahicardia ventriculara stabila. Medicatia. Torsada virfurilor-forma |

| | |polimorfa a tahicardiei ventriculare. Aspect ECG. Medicația. |

| | |Tahicardia cu complex ingust. Tahicardia sinusala. Cauze posibile. Tahicardia |

| | |supraventriculara. Mecanisme de producere. Aspect ECG. Terapia primara in forma |

| | |stabila si instabila hemodinamic. Regimul de cardioversie in forma refractara a |

| | |TPSV. Flutterul atrial. Fibrilatia atriala. Aspect ECG. Evaluarea pacientului. |

| | |Terapia electrica si medicamentoasa. |

| | |6.3 Defibrilarea. Ritmuri defibrilabile. Obiective, incidenta. Mecanismul |

| | |defibrilarii. Impendanta transtoracica. Modele si component ale defibrilatorului.|

| | |Defibrilatoare electrice mono si bifazice. |

| | |Defibrilatoare automate externe(DAE). Avantaje ale DAE. Etapele defibrilarii in |

| | |cadrul utilizarii DAE. |

| | |Defibrilarea manuala.Folosirea defibrilatorului in conditii de siguranta. Energia|

| | |şocurilor. Pozitionarea padelelor. Etapele defibrilarii in cadrul utilizarii |

| | |defibrilatorului manual. |

| | |6.4 Cardioversia sincronizata. Mecanismul cardioversiei sincrone. Indicatii. |

| | |Energii recomandate. |

| | |Defibrilare versus cardioversie. Aspecte de utilizare. |

| | |6.5 Pacing transcutanat. Indicatii. Pozitionarea electrozilor. Setarea ratei si |

| | |energiei de pacing pentru obtinerea capturii ventriculare. |

|7. |CUSIM. Algoritmul SVAP- simulare pe manechin |7.1 Algoritmul SVAP. |

| | |Algoritmul SVAP in ritmuri şocabile si neşocabile ale stopului cardiac. Cauzele |

| | |potential reversibile in activitatea electrica fara puls. |

| | |7.2 Caz clinic-simulare pe manechin (fibrilația ventriculară și tahicardia |

| | |ventriculară fără puls). |

|8. |Situatii particulare în trauma pediatrică |8.1 Înecul. Definitie,terminologie clasificare.Termeni recomendaţi. Prognosticul.|

| |(înecul,electrocuția,hipotermia prin factori de | |

| |mediu).Combustiile:asistența medicală de urgența. |Rolul hipotermiei primare şi secundare . Suportul vital de bază în submersie. |

| | |Specificul asigurării suportului respirator şi circulator. Manevra Sellick, |

| | |evitarea vomei şi prevenţia aspiraţiei. Utilizarea defibrilatorului: indicaţii, |

| | |condiţiile de siguranţă, Poziţia laterală de siguranţă. Supotrul vital |

| | |avansat:A;B;C-ul, algoritmul PALS. |

| | |Complicaţii imediate după submersie. Condiţii de externare a pacienţilor ce au |

| | |necesitat asistenţă în condiţii de staţionar după submersie. |

| | |8.2 Electrocuţia. Curent continuu şi alternativ. Factori care influenţiază |

| | |severitatea leziunilor. Mărci traumatice la pacientul electrocutat. Fulgerarea: |

| | |tipul leziunilor. Managementul în electrocuţie. Criterii de internare ale |

| | |electrocutaţilor. |

| | |8.3 Hipotermia. Definiţie,tipuri,condiţii predispozante. Tablou clinic : |

| | |tulburări de ritm cardiac şi manifestări SNC în dependenţă de gradul hipotermiei.|

| | |Managementul pacientului în hipotermie:limiterea pierderilor suplimentare de |

| | |căldură,transporterea la spital,reîncălzirea. Reîncălzirea în grad uşor, moderat|

| | |şi sever de hipotermie.Tipuri de reîncălzire: externă activă şi pasivă, activă |

| | |internă. |

| | |Precauţii la încălzirea pacientului cu hipotermie. Resuscitarea pacientului |

| | |hipotermic. Managementul aritmiilor. Medicaţia în hipotermie. |

| | |8.4 Combustiile la copil. Evaluarea primară a copilului cu combustii conform |

| | |algoritmului ABCDE. Aprecierea gradului și suprafeței combustionate. Managementul|

| | |de urgență și stabilizarea copilului cu combustie. |

|9. |Resuscitarea la nou-născut. |Resuscitarea la nou-născut |

| | |Particularități ale n/n,semne vitale normale ale unui nou născut.Semne clinice |

| | |ale unui n/n compromis..Apneea primară și apneea secundară.Răspunsul clinic al |

| | |n/n la hipotermie și hipoglicemie..anticiparea resuscitării la nou |

| | |născut.Algoritmul de resuscitare la n/n.Echipament minim pentru resuscitarea |

| | |n/n.Etapele resuscitării n/n:managementul căilor respiratorii, suportul |

| | |cardio-vascular,medicația,controlul temperaturii. Condiții de întrerupere a |

| | |resuscitării n/n. |

| | |Particularitatile de asistenta de urgenta la nou nascutii cu infectia cauzata de |

| | |SARS cov 2(Covid 19) |

|10. |Insuficiența renală acută și SHU. |10.1 Insuficienţa renală acută la copii. Definiție. Etiologia. IRA cu cauze |

| | |prerenale,renale, postrenale. IRA funcționlă(reversibilă) și IRA |

| | |intrinsecă(organică,ireversibilă). Clasificarea. Tabloul clinico-paraclinic al |

| | |IRA. Diagnosticul pozitiv și diferențial. Tratamentul. |

| | |10.2 Sindromul hemolitico-uremic la copii |

| | |Definiție. Etipoatogenia. Diagnosticul clinic și de laborator. Diagnostic |

| | |diferențial. Tratamentul. |

|11. |Urgențe în pulmonologia pediatrică(sindromul |11.1 Obstructie de cai respiratorii superioare și inferioare. Laringotraheita |

| |obstructiv,laringotrheita stenozantă, |acută stenozantă (crupul):etiologia, patogeneza, criteriile diagnostice. Tabloul |

| |epiglotita,bronșiolota,pneumonia comunitară. |clinic. Clasificare.Diagnostic diferențial. Tratamentul diferenţiat la diferite |

| | |stadii. Tratamentul de urgenta. Epiglotita (supraglotita): diagnostic, |

| | |tratamentul de urgență. Bronsiolita: criteriile diagnostice. Tratamentul de |

| | |urgență. |

| | |11.2 Complicaţii pulmonare în pneumoniile acute la copil. Clasificarea |

| | |complicaţiilor in pneumonie la copil (revarsat pleural, abces pulmonar, |

| | |pneumotorace, piopneumotorace, edem pulmonar, destrucţie pulmonară). Diagnostic|

| | |clinic și de laborator. Tratamentul de urgenta. |

| | |Unele aspecte in asistenta de urgenta prin infectia prin SARS cov 2 (Covid 19) a |

| | |copiilor . |

|12. |Urgențe în alergologia pediatrică(starea de rău |12.1 Exacerbaria astmului bronșic. Starea de rău astmatic. Cauzele apariţiei. |

| |astmatic,reacții acute toxico-alergice, șocul |Clasificarea. Tabloul clinic.Asistenta medicală de urgența. |

| |anafilactic). |12.2 Reacții acute toxico-alergice. Anafilaxie. Şoc anafilactic. Etio-patogenie. |

| | |Diagnosticul clinic. Asistenta medicală de urgența. |

| | | |

|13. |Intoxicațiile acute la copii(medicamente, |Incidenţa intoxicaţiilor acute la copii. Principiile diagnostice de bază. Căile |

| |ciuperci,substanțe toxice). |de pătrundere a toxicului în organism. Principiile de clasificare a |

| | |intoxicaţiilor. Perioadele intoxicaţiei (silenţioasă,toxicogenă, somatogenă). |

| | |Manifestările clinice condiţionate de acţiunea specifică farmacologică a |

| | |toxicului, medicamentului, substanţei. Obiectivele terapeutice de bază la etapa |

| | |prespitalicească în cazul suspecţiei la intoxicaţie. Lichidarea tulburărilor |

| | |vitale, conform modelelor tradiţional acceptate. Prelucrarea tegumentelor, |

| | |mucoaselor. Spălături de stomac (în perioada toxicogenă), indicaţii şi |

| | |contraindicaţii. Administrarea antidotului. Terapia intensivă, infuzională, |

| | |diureza enterală forţată în funcţie de gradul de gravitate. Metode extracorporale|

| | |de terapie. Principii profilactice de bază a intoxicaţiilor la copii. |

V. sugestii metodologice de predare-învăţare-evaluare

✓ Metode de predare și învățare utilizate

• Prelegeri

• Prezentări Microsoft Power Point

• Utilizarea multimedia

• Seminare

• Activitate la patului bolnavului

• Discuţii interactive

• Prezentarea cazului clinic

• Perfectarea abilităților practice pe manechin

• Conferinţa clinică

✓ Metode de evaluare:

Curentă

• Pretestarea cunoştinţelor cursanţilor

• Evaluarea clinica a pacientului şi formularea diagnosticului prezumtiv şi definitiv

• Formularea planului de investigaţii ale pacientului în funcție de patologia preexistentă

• Formularea planului de tratament şi monitorizare

• Prezentare de cazuri clinice

• Evaluarea deprinderelor practice pe manechin

• Finală

• Posttestarea cunoştinţelor cursanţilor

o Autoevaluare cu utilizarea indicilor de la locul de munca a medicului cursant prin aplicarea recomandărilor de superviyie internă OMS

o Evaluarea deprinderelor practice pe manechin îț centrul de simulare urgențe pediatrice a Departamentului Pediatrie și CUSIM

VI. Bibliografia recomandată:

Obligatorie:

1. Protocoale clinice standardizate și algoritme de conduită în urgențele pediatrice pentru unitățile de primire urgente. Chișinău, R. Moldova, 2018 .

2. Protocoale clinice standartizate în urgențe pediatrice. Chișinău, R .Moldova 2010

3. Pediatric Advanced Life support, Professional Provider Manual, American Academy of Pediatrics,American heart Association, 2016

4. Protocol clinic național “Convulsiile febrile la copil”. Chișinău, 2008, reactualizat 2018

5. Ghid national privind conduita infectiei SARScov2(Covid 19), Chisinau 2020.

6. Iordache C.Tratat de terapie intensivă pediatrică București .2016. 1194 p

7. Judith E., Tintinalli Gabor D. Medicina de urgență. Ghid pentru studiu comprehensiv.Ed.VI/I Ed în limba romană . Vol.1-2., București , 2010

8. Grasu C. ACLS,CPR și PALS . Ghid clinic de buzunar. București 2016

9. Ghid REPEMOL, 2016, ediția II. Asistența spitalicească oferită copiilor. Proiect REPEMOL 2016, WHO 2013.

10. Arafat R. Primul ajutor calificat. București . 2009. 534p.

11. Rogers. Textbook of Pediatric Intensive Care. Fourth edition.2008

12. Roger M.Barkin Peter rosen. Emergency pediatrics. A guide to Ambulatory care. Sixth edition. Denver. Colorado 2016

13. Brill R.J., Pediatric sepsis definition:past, present and future. Pediatr. Crit. Care Med., 2005, Vol.6. N.3, supll. S.6-S.8.

14. Pocketbook on Asthma management for children older than 5 years, adolescents and adults, - GINA,- 2020,

15. Pocketbook on Asthma management for children yonger than 5 years- GINA,- 2020,

16.

17.

18. .edu/index.php/pls_overviev/en/

19. WHO Pocketboock in Pardiatric Hospital Care, Geneva 2013 .

20. WHO Pocketboock Oxygen therapy for children, Geneva 2016 .

21. World Health Organization Clinical management of COVID-19: interim guidance, 27 May 2020

B. Suplimentară:

22. EASL Clinical Practice Guidelines: Management of hepatitis C virus infection, 2017, 2018.

23. Mauss S., Berg T., Rockstroh J. et al. Hepatology 2015. 6th Edition. Gilead Sciences Europe Flying Publisher. P.655.

24. Florea Iordachescu „Tratat de pediatrie” , Bucuresti 2019

25. Revenco N. Pediatrie. Chişinău, 2014. P. 626.

26. Paganelli M., Stephenne X., Sokal E.M.. Chronic hepatitis B in childrens and adolescents. J Hepatology, 2012; nr.57, p. 885-896.

27. Sokal E.M., Paganelli M., Wirth S. et al. Management of chronic hepatitis B in chilhood: ESPGHAN Clinical Practice Guidelines, 2013, 2018.

28. Sorin C., Man Mircea., V. Nanulescu. Pediatrie practică. Ed. Risoprint Cluj-Napoca 2006.

29. Ciofu E., Ciofu C.,Esențialul în pediatrie. A patra ediție . Bucurețti 2017, P.627

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download