Www.cdep.ro



Obiectivele de referin?? care trebuie atinse de Rom?nia ?n temeiul Deciziei Comisiei din 13?decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare ?i de verificare a progresului realizat de Rom?nia ?n vederea atingerii anumitor obiective de referin?? specifice ?n domeniul reformei sistemului judiciar ?i al luptei ?mpotriva corup?iei:Obiectivul de referin?? nr. 1: Garantarea unui proces judiciar mai transparent ?i mai eficient totodat?, ?n special prin consolidarea capacit??ilor ?i a responsabiliz?rii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea ?i evaluarea impactului noilor coduri de procedur? civil? ?i penal?.Obiectivul de referin?? nr. 2: ?nfiin?area, conform celor prev?zute, a unei agen?ii pentru integritate cu responsabilit??i ?n domeniul verific?rii patrimoniului, al incompatibilit??ilor ?i al conflictelor de interese poten?iale, precum ?i cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care s? poat? duce la aplicarea unor sanc?iuni disuasive.Obiectivul de referin?? nr. 3: Continuarea, ?n baza progreselor realizate deja, a unor cercet?ri profesioniste ?i impar?iale cu privire la acuza?iile de corup?ie la nivel ?nalt.Obiectivul de referin?? nr. 4: Adoptarea unor m?suri suplimentare de prevenire ?i combatere a corup?iei, ?n special ?n cadrul administra?iei locale.List? de acronimeANABI: Agen?ia Na?ional? pentru Administrarea bunurilor Indisponibilizate ANAF: Agen?ia Na?ional? de Administrare Fiscal?ANI: Agen?ia Na?ional? de IntegritateANAP: Agen?ia Na?ional? pentru Achizi?ii PubliceARO: Biroul de recuperare a crean?elor provenite din infrac?iuniCCR: Curtea Constitu?ional? a Rom?nieiCVM: Mecanismul de cooperare ?i de verificareDGA: Direc?ia General? Anticorup?ie – Ministerul Afacerilor InterneDIICOT: Direc?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i TerorismDNA: Direc?ia Na?ional? Anticorup?ieHCCJ: ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ieMJ: Ministerul Justi?ieiSNA: Strategia Na?ional? Anticorup?ieCNI: Consiliul Na?ional de IntegritateINM: Institutul Na?ional al MagistraturiiCSM: Consiliul Superior al MagistraturiiCCA: Comisia de cercetare a averilor Trimiterile la ?rapoartele MCV” se refer? la Raportul Comisiei ?i la raportul tehnic care ?l ?nso?e?teRaportul MCV iulie 2012: COM(2012) 410 ?i SWD(2012) 231 - O evaluare pe o perioad? de 5 ani a progreselor ?nregistrateRaportul MCV pe 2013: COM(2013) 47– Raport privind progresele ?nregistrate ?n perioada iulie?2012 - decembrie 2012Raportul MCV pe 2014: COM(2014) 37 ?i SWD(2014) 37 – Raport privind progresele ?nregistrate ?n 2013Raportul MCV pe 2015: COM(2015) 35 ?i SWD(2015) 8 – Raport privind progresele ?nregistrate ?n?2014Raportul MCV pe 2016: COM(2016) 41 ?i SWD(2016) 16 – Raport privind progresele ?nregistrate ?n 20151.IntroducerePrezentul raport tehnic prezint? informa?iile ?i datele pe care Comisia le-a utilizat ca baz? pentru analiza sa privind mecanismul de cooperare ?i de verificare. Aceste informa?ii au fost colectate dintr-o gam? variat? de surse. ?n primul r?nd, Comisia a avut avantajul de a lucra ?ndeaproape, cu privire la aspecte ale MCV, cu Guvernul Rom?niei ?i cu principalele organisme ale administra?iei judiciare ?i ale statului, care au furnizat rapoarte detaliate ?i la obiect, inclusiv ?n cursul reuniunilor frecvente,. Serviciile Comisiei urm?resc evolu?iile printr-o prezen?? permanent? ?n Rom?nia. Contactele Comisiei cu administra?ia rom?n? ?n ?ntreaga gam? de politici ale UE contribuie, de asemenea, la ob?inerea de informa?ii. Activitatea Comisiei este sprijinit?, de asemenea, de exper?i independen?i din alte state membre, care particip? o dat? pe an la o misiune de informare care include vizite la institu?ii din afara Bucure?tiului. De asemenea, Comisia se ?nt?lne?te cu organiza?ii neguvernamentale care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul proiectelor privind reforma sistemului judiciar ?i combaterea corup?iei, cu sindicatele judec?torilor ?i procurorilor, precum ?i cu reprezentan?ii comunit??ii de afaceri. Prezentul raport r?m?ne responsabilitatea serviciilor Comisiei.De asemenea, Comisia beneficiaz? ?n munca sa de diversele studii ?i rapoarte disponibile, elaborate de institu?iile interna?ionale ?i de al?i observatori independen?i din domeniul reformei sistemului judiciar ?i al luptei ?mpotriva corup?iei. De la data stabilirii obiectivelor de referin?? cuprinse ?n MCV, au avut loc evolu?ii majore ?n ceea ce prive?te jurispruden?a CEDO, standardele ?i cele mai bune practici interna?ionale ?i disponibilitatea informa?iilor comparative privind sistemele judiciare na?ionale din UE, care au orientat autorit??ile rom?ne ?n realizarea reformelor ?i care permit, totodat?, o m?sur? obiectiv? ?i comparabil? a evolu?iei sistemului judiciar ?i a luptei ?mpotriva corup?iei din Rom?nia. Decizia Comisiei din 2006 cu privire la MCV a definit patru obiective de referin?? pentru Rom?nia. Aceste obiective de referin?? nu au fost modificate niciodat?. Evaluarea progreselor Rom?niei a implicat analizarea condi?iilor structurale (cum ar fi prevederile legale, institu?iile ?i resursele), a rezultatelor ?i a bilan?ului ?n domeniu, precum ?i a aspectelor legate de sustenabilitate. ?n fiecare an, Comisia face recomand?ri ?n ceea ce prive?te fiecare obiectiv de referin?? pentru a reflecta evolu?ia ?i modul ?n care aceasta poate fi sus?inut? sau extins? la orizontul de timp al anului urm?tor. Comisia sprijin?, de asemenea, eforturile Rom?niei de atingere a obiectivelor MCV prin finan?are din fondurile structurale ?i de investi?ii europene. ?n perioada 2007-2013, Rom?nia a implementat o serie de proiecte ?n domeniul luptei ?mpotriva corup?iei ?i al reformei sistemului judiciar. Suma total? a finan??rii acordate din Fondul social european (FSE) a fost de 16?milioane?EUR. Principalii beneficiari au fost Ministerul Administra?iei Publice, Ministerul Justi?iei, Ministerul Educa?iei ?i Ministerul?S?n?t??ii. Finan?area din Fondul european de dezvoltare regional? (FEDR) a fost investit? ?n ac?iuni care vizau proiectele de verificare a integrit??ii (printre care se num?r? PREVENT - a se vedea mai jos) ?i consolidarea capacit??ii agen?iei pentru achizi?ii publice, fiind alocat un buget de aproximativ15?milioane EUR. Fondurile UE vor fi esen?iale pentru punerea ?n aplicare a Strategiei na?ionale anticorup?ie ?i a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, iar planurile de ac?iune aferente finalizate ?n 2016 au identificat domeniile care ar putea beneficia de finan?are din fondurile?UE. De asemenea, au fost alocate fonduri UE pentru sprijinirea Strategiei ?n materie de achizi?ii publice ?i a Strategiei de reform? a administra?iei publice. ?n perioada 2014-2020, prin Programul privind capacitatea administrativ? (din cadrul FSE) se va oferi finan?are ?n valoare de circa 103 milioane EUR pentru proiecte din domeniul reformei sistemului judiciar, inclusiv 35 de milioane EUR ?n mod specific pentru lupta ?mpotriva corup?iei ?i 35 de milioane EUR pentru sprijinirea ?mbun?t??irii procesului de achizi?ii publice. Vor fi investite resurse ?n valoare de p?n? la 15 milioane EUR din cadrul FEDR ?n consolidarea capacit??ii ?i ?n acordarea de asisten?? tehnic? pentru achizi?iile publice, ?n ac?iunile de prevenire a fraudei ale autorit??ilor de management, precum ?i ?n Departamentul pentru lupta antifraud? (DLAF). Finan?area din fonduri UE contribuie, totodat?, la stabilitatea obiectivelor cuprinse ?n strategiile convenite cu Comisia, unele strategii fiind condi?ionalit??i ex-ante pentru utilizarea fondurilor.2.Procesul judiciar Obiectivul de referin?? nr. 1: Garantarea unui proces judiciar mai transparent ?i mai eficient totodat?, ?n special prin consolidarea capacit??ilor ?i a responsabiliz?rii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea ?i evaluarea impactului noilor coduri de procedur? civil? ?i penal?.Reforma sistemului judiciar este una dintre cele dou? teme majore monitorizate ?n cadrul mecanismului de control ?i de verificare ?n Rom?nia, care se concentreaz? pe instituirea unui sistem judiciar independent, impar?ial ?i eficient, pe consolidarea consecven?ei procesului judiciar ?i pe ?mbun?t??irea transparen?ei ?i a r?spunderii sistemului judiciar.2.1.Trecerea ?n revist? a evolu?iilor din cadrul MCVDe?i este dificil de m?surat cu exactitate, exist? o serie de indicatori clari care pot fi utiliza?i pentru a se evalua independen?a sistemului judiciar. Faptul c? ?n Rom?nia s-a realizat urm?rirea penal? ?i condamnarea unui num?r mare de politicieni marcan?i este un semn c? tendin?a subiacent? a independen?ei sistemului judiciar este una pozitiv?. Aceea?i tendin?? poate fi observat? ?n sondajele de opinie privind percep?ia asupra independen?ei sistemului judiciar ?i a ?ncrederii ?n acesta. Dar, dup? cum s-a ar?tat ?n rapoartele privind MCV, a existat, de asemenea, o reac?ie la aceast? tendin??: au fost frecvente criticile exprimate de politicieni ?i de mass-media ?mpotriva magistra?ilor ?i a institu?iilor judiciare, iar atacurile ?mpotriva Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie au continuat s? se intensifice ?n 2016. Exist? riscul ca aceste critici s? submineze ?ncrederea opiniei publice ?n sistemul judiciar ?n ansamblul s?u, ?n special atunci c?nd aceste critici vin din partea Guvernului sau a Parlamentului. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) are un rol esen?ial, deoarece Constitu?ia ?l desemneaz? ca fiind ap?r?torul principal al independen?ei justi?iei. ?n 2012, Comisia a raportat c? ??n ultimii cinci ani, CSM a avut sarcina dificil? de a c??tiga ?ncrederea opiniei publice, deoarece nu a reu?it ini?ial s? recunoasc? faptul c? protejarea reputa?iei sistemului judiciar face parte din func?iile sale fundamentale. Deciziile adoptate de CSM ?n iunie 2012 cu privire la ap?rarea ?ntr-o manier? mai proactiv? a independen?ei justi?iei ?i a statului de drept reprezint? m?suri care arat? c? CSM este mai preg?tit s? ??i exercite rolul constitu?ional ?i s? abordeze problema ?ncrederii publice”. ?n anii care au urmat, rapoartele MCV au subliniat faptul c? CSM a pus un accent mai mare pe ap?rarea independen?ei ?i reputa?iei sistemului judiciar, independen?ei ?i a impar?ialit??ii magistra?ilor, prin eforturi mai sistematice ?i cu tot mai mult? ?ncredere. Procedura ?n vigoare din 2012, care implic? investigarea faptelor de c?tre Inspec?ia Judiciar? (IJ) ?i o hot?r?re a plenului CSM, f?cut? public? prin comunicate de pres? ?i inform?ri c?tre mass-media, este ?n prezent bine stabilit?. CSM consider? c?, prin ac?iunile pe care le-a ?ntreprins ?n ap?rarea independen?ei justi?iei, aceast? chestiune a fost luat? mai ?n serios de c?tre cet??eni ?i politicieni. Cu toate acestea, ?n rapoartele privind MCV din 2015 ?i 2016 s-a eviden?iat faptul c? este dificil s? se asigure declara?iilor de pres? ale CSM un nivel echivalent de publicitate cu cel al criticilor ini?iale. De?i hot?r?rile CSM sunt ?ntotdeauna transmise Consiliului Na?ional al Audiovizualului, acest lucru nu a condus la luarea de m?suri reparatorii eficace sau la corectarea informa?iei de c?tre canalul mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile. Prin urmare, ?n ianuarie 2016, Comisia a recomandat ca noul CSM s? stabileasc? dac? se poate face mai mult pentru a oferi un sprijin corespunz?tor magistra?ilor care se confrunt? personal cu critici care submineaz? independen?a sistemului judiciar.A?a cum s-a subliniat deja ?n mai multe rapoarte MCV, spa?iul acordat unor asemenea alega?ii ?n sfera public? ?i reac?ia public? inegal? ?mpotriva acestora ilustreaz? faptul c? principiile independen?ei judiciare nu au fost pe deplin asimilate. Recomand?rile succesive din partea Comisiei potrivit c?rora ??n Codul de conduit? al parlamentarilor [ar trebui] incluse dispozi?ii clare care s? garanteze respectarea independen?ei sistemului judiciar de c?tre parlamentari ?i ?n cadrul procesului parlamentar” nu s-au concretizat. ?n 2014, a fost elaborat ?n Parlament un proiect de Cod de conduit? care va fi examinat de Parlamentul nou ales, ?ns? acesta nu include dispozi?ii clare care s? garanteze respectarea independen?ei sistemului judiciar. Curtea Constitu?ional? are un rol cheie ?n dezvoltarea ?n continuare a statului de drept ?i ?n consolidarea independen?ei sistemului judiciar. Rapoartele MCV au eviden?iat faptul c?, ?n special de la tulbur?rile ordinii constitu?ionale din 2012, multe decizii ale Cur?ii Constitu?ionale au contribuit la men?inerea independen?ei justi?iei, ?n special ?n ceea ce prive?te respectarea hot?r?rilor judec?tore?ti, ?i au c?utat s? furnizeze solu?ii la probleme legate de echilibrul puterilor ?n stat ?i de respectarea drepturilor fundamentale care nu au putut fi rezolvate doar de sistemul judiciar.S-a considerat, de asemenea, c? rigurozitatea procedurilor de intrare ?n magistratur? a jucat un rol important ?n procesul de consolidare at?t a independen?ei, c?t ?i a profesionalismului magistra?ilor. ?n perioada 2007-2012, aproape jum?tate din noii angaja?i au intrat ?n magistratur? prin utilizarea dispozi?iilor legii care permit admiterea direct?, spre deosebire de recrutarea ?n urma unei form?ri de doi ani ?n cadrul Institutului Na?ional al Magistraturii (INM). ?n urma unor recomand?ri succesive din partea Comisiei, ?ntre 2007 ?i 2012 au fost introduse proceduri de numire mai solide pe baza unor concursuri deschise pentru intrarea ?n magistratur? sau promovarea la ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i s-a generalizat formarea ?n cadrul INM pentru intrarea ?n profesie pentru to?i cei nou-recruta?i. Raportul MCV pe 2016 observ? faptul c? ?n cazul celor mai multe func?ii de magistrat, inclusiv al func?iilor de conducere din instan?e ?i din parchete, posturile se ocup? prin concursuri deschise organizate de CSM ?i de INM. Pe parcursul anilor 2011-2016, capacitatea ?i organizarea INM s-au consolidat ?n continuare cu personal suplimentar, formare profesional? ?i resurse, inclusiv o finan?are extern? important?, iar programele de formare au continuat s? se ?mbun?t??easc? ?i s? se adapteze nevoilor sistemului judiciar. ?n perioada 2011-2016, o parte important? din programa de formare se axa pe noul Cod civil ?i noul Cod penal, precum ?i pe codurile de procedur? aferente. S-au dezvoltat, de asemenea, activit??i de formare la nivel interna?ional. Totodat?, Rom?nia particip? activ ?n cadrul programelor europene de formare sau la alte programe multina?ionale. ?n 2015, un num?r mai mare de judec?tori, procurori ?i avoca?i rom?ni comparativ cu media tuturor statelor membre ale UE au participat la activit??i de formare privind legisla?ia UE sau legisla?ia unui alt stat membru al UE, dep??ind obiectivele de formare stabilite ?n Comunicarea Comisiei (2011) 551 privind formarea judiciar? european?. ?n privin?a numirilor ?n posturi de conducere din institu?iile judiciare cheie, ?i anume ?nalta Curte de Casa?ie, Ministerul Public ?i Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie, precum ?i din Consiliul Superior al Magistraturii, rapoartele MCV au subliniat ?n repetate r?nduri importan?a unor proceduri de selec?ie transparente ?i bazate pe merit, ca o modalitate de a institui o conducere solid?, de a se evita interferen?a politic? ?n numirile ?n posturi de rang ?nalt ?i de a sus?ine independen?a sistemului judiciar. Rapoartele au ar?tat existen?a unui bilan? inegal ?n acest sens. Raportul CMV din ianuarie 2016 a luat act de faptul c? ?n anul 2016 avea s? cunoasc? o serie de numiri ?n posturi-cheie ?i at?t procesul, c?t ?i rezultatele urmau s? fie un test esen?ial pentru capacitatea sistemului judiciar de a men?ine procesul de reform? ?ntr-o perioad? de schimb?ri,.O component? central? a ini?iativelor privind reforma judiciar? o constituie modernizarea legisla?iei. ?n 2009, Rom?nia a adoptat noul Cod civil ?i noul Cod penal ?i, ?n 2010, codurile de procedur? aferente, ?n scopul de a moderniza dreptul material ?i de a ?mbun?t??i eficien?a ?i consecven?a procesului judiciar. ?n 2011 a intrat ?n vigoare Codul civil, iar ?n 2013 a intrat ?n vigoare Codul de procedur? civil?. Raportul MCV pe 2016 constat? c? tranzi?ia c?tre aplicarea noului Cod de procedur? civil? se apropie de sf?r?it, marea majoritate a cauzelor aflate acum pe rolul instan?elor intr?nd sub inciden?a noilor coduri. Prin urmare, aceast? reform? major? este aproape finalizat?. Cu toate acestea, necesitatea de a se introduce modific?ri logistice ?i structurale ?n cadrul instan?elor a dus la ?nt?rzieri succesive ?n aplicarea anumitor dispozi?ii, f?r? s? existe un plan clar pentru a se aborda problema modului de adaptare a instan?elor la cerin?ele noilor coduri. Raportul MCV pe 2016 a recomandat ca Guvernul ?i CSM s? stabileasc? un plan clar pentru a se asigura respectarea termenului ianuarie 2017 prev?zut pentru punerea ?n aplicare a dispozi?iilor r?mase din Codul de procedur? civil?. Noul Cod penal ?i noul Cod de procedur? penal? au intrat ?n vigoare la 1 februarie 2014. ?n general, aceast? etap? major? a reformei este considerat? un succes, at?t de c?tre magistra?i, c?t ?i de c?tre societatea civil?. ?n rapoartele MCV din 2015 ?i 2016 se concluzioneaz? c? institu?iile judiciare, judec?torii, procurorii ?i grefierii au demonstrat profesionalism ?i capacitatea de a face reformele s? func?ioneze, ?n condi?iile ?n care Ministerul Justi?iei a sprijinit ?n mod constant reformele prin aloc?ri de la buget ?i de resurse, precum ?i prin adoptarea modific?rilor legislative necesare. ?nc? de la intrarea lor ?n vigoare, o serie de evolu?ii au pus sub semnul ?ntreb?rii stabilitatea codurilor ?i au impus adoptarea de urgen?? a unor modific?ri, ?ns? acestea sunt pendinte ?n Parlament de peste doi ani. ?n cele din urm?, pentru a se asigura stabilitatea ?i securitatea juridic?, ?n 2016, Guvernul a adoptat o serie de ordonan?e de urgen??, ?ns? acestea nu au fost ?nc? adoptate de Parlament. La momentul ader?rii Rom?niei la Uniunea European?, una dintre deficien?ele recurente identificate era lipsa de consecven?? a hot?r?rilor judec?tore?ti. Toate reformele legislative majore au urm?rit s? consolideze consecven?a mecanismelor. ?n 2010, mica lege a reformei a reorientat competen?ele ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ) pe casa?ie ?i interpretarea consecvent? a legisla?iei ?i a ra?ionalizat mecanismul de unificare pe care ?l reprezint? recursul ?n interesul legii. Codurile de procedur? civil? ?i penal? au consolidat ?i mai mult rolul de unificare ?i casa?ie al ICCJ ?i a introdus un nou mecanism, hot?r?rea preliminar?, pentru a se asigura interpretarea uniform? ?nainte de pronun?area unei hot?r?ri definitive. De la intrarea ?n vigoare a codurilor de procedur? civil? ?i penal?, rapoartele MCV au constatat utilizarea din ce ?n ce mai frecvent? ?i eficacitatea mecanismelor de unificare juridic?. Pe l?ng? mecanismele juridice, la nivel managerial, at?t ICCJ, Institutul Na?ional al Magistraturii (INM), CSM, serviciul Procurorului General, c?t ?i pre?edin?ii cur?ilor de apel au ?ncurajat sensibilizarea ?i formarea judec?torilor ?i a procurorilor ?n ceea ce prive?te nevoia de consecven??, au elaborat instrumente online ?i au organizat reuniuni periodice la instan?ele de toate nivelurile pentru a discuta interpret?rile divergente, sprijinind astfel activitatea juridic? a ICCJ, dar ?i complet?nd-o, prin dezvoltarea unor practici comune de aplicare a codurilor de procedur?. Rapoartele MCV au subliniat faptul c? aceste eforturi manageriale s-au intensificat odat? cu intrarea ?n vigoare a noilor coduri ?i au constatat, ?n 2016, o schimbare de paradigm? cultural? ?n favoarea consecven?ei ?n cadrul sistemului judiciar. Disponibilitatea ?i transparen?a hot?r?rilor judec?tore?ti contribuie, de asemenea, la consecven?a hot?r?rilor. Raportul din 2012 a constatat c? accesul la hot?r?rile judec?tore?ti r?m?ne un impediment major, deoarece numai o parte din hot?r?rile ICCJ erau publicate online, iar majoritatea hot?r?rilor instan?elor inferioare nu erau disponibile ?n mod public, prin urmare au fost ?ntreprinse mai multe m?suri pentru remedierea acestei situa?ii: ?n primul r?nd, ICCJ ?i-a reorganizat complet site-ul internet ?n 2014 ?i public? ?n prezent toate hot?r?rile (inclusiv hot?r?rile anterioare) ?i, ?n al doilea r?nd, CSM a elaborat, ?n cooperare cu asocia?ia barourilor, o arhiv? public? online care include toate hot?r?rile judec?tore?ti (RoLII) ?i care a devenit opera?ional? la sf?r?itul anului 2015. ?n rapoartele MCV anterioare au fost identificate o serie de obstacole ?n calea consecven?ei hot?r?rilor judec?tore?ti. Unele dintre acestea reprezint? probleme care dep??esc domeniul de aplicare al MCV, cum ar fi calitatea legisla?iei ?i riscurile inerente recurgerii pe scar? larg? la instrumente precum ordonan?ele de urgen?? ale Guvernului. Al?i factori se refer? ?n mod direct la func?ionarea sistemului judiciar, cum ar fi calitatea ?i ?nt?rzierea motiv?rilor hot?r?rilor judec?tore?ti ?i problemele legate de volumul de munc?. Reformele structurale privind administrarea justi?iei s-au dovedit a avea un impact direct asupra eficacit??ii justi?iei. Chestiuni precum eficien?a ?i costurile rezonabile ale sistemului judiciar, precum ?i facilitatea accesului la acesta sunt, ?n ansamblu, factori importan?i care caracterizeaz? un sistem judiciar eficace. ?n 2007, eficien?a procesului judiciar a fost identificat? drept o problem? major? a sistemului judiciar rom?nesc. Sunt bine cunoscute probleme cum ar fi volumul masiv de munc? al judec?torilor din instan?ele mari, lipsa masei critice pentru a func?iona la nivelul adecvat de profesionalism cu care se confrunt? instan?ele ?i parchetele, precum ?i num?rul insuficient de grefieri, birouri, s?li de ?edin?? ?i echipamente informatice. Reformele structurale reprezint? o responsabilitate partajat?, ai c?rei protagoni?ti sunt Consiliul Superior al Magistraturii ?i Ministerul Justi?iei. ?n 2012, raportul MCV constata faptul c?, de?i au fost depuse eforturi importante pentru a cre?te num?rul magistra?ilor, activitatea de punere ?n aplicare a reformelor structurale ale sistemului judiciar ?n perioada 2007-2012 a fost lent?, ?nregistr?ndu-se progrese limitate ?n ceea ce prive?te reechilibrarea volumului de lucru ?ntre instan?ele judec?tore?ti, ra?ionalizarea distribu?iei teritoriale a instan?elor ?i a parchetelor, precum ?i ?n ceea ce prive?te transferul de sarcini de la judec?tori la grefieri. Revizuirea modului de func?ionare a sistemului judiciar, ?ntocmit? de Banca Mondial? ?n 2013, a oferit pentru prima dat? o viziune de ansamblu asupra func?ion?rii sistemului ?i recomand?ri globale privind m?surile de reform?. ?n 2014, un alt studiu privind volumul optim de munc? pentru judec?tori ?i grefieri a completat aceast? activitate. Pe baza acestor studii ?i a recomand?rilor MCV, conducerea sistemului judiciar - CSM, Ministerul Justi?iei, Procurorul General ?i ICCJ - au definit un plan cuprinz?tor de reforme structurale, intitulat Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, care cuprinde o viziune privind sistemul judiciar ?i etapele cheie ale reformelor structurale p?n? ?n 2020 ?i care a fost adoptat? de guvern ?n decembrie 2014. ?n plus, au fost elaborate diferite instrumente de gestionare pentru monitorizarea func?ion?rii instan?elor ?i parchetelor ?i a situa?iei resurselor umane. Planul de ac?iune detaliat pentru aceast? strategie a fost adoptat ?n aprilie 2016, iar punerea lui ?n aplicare va fi sprijinit? de fonduri UE ?i de ?mprumuturi de la Banca Mondial?. Atunci c?nd m?surile vor fi puse pe deplin ?n aplicare, utilizatorii sistemului judiciar vor avea beneficii majore, iar cei care lucreaz? ?n cadrul sistemului ar trebui s? beneficieze de un volum ?i de condi?ii de munc? mai adecvate. Introducerea unei noi legisla?ii a urm?rit, de asemenea, cre?terea eficien?ei. Raportul MCV pe 2012 constat? c? Legea micii reforme adoptate ?n 2010 a contribuit la accelerarea procedurilor judiciare ?i la consolidarea eficien?ei urm?ririi penale. Rapoartele MCV din 2015 ?i 2016 detaliaz? modul ?n care intrarea ?n vigoare a noilor coduri de procedur? ?n 2013 ?i ?n 2014 a contribuit la ?mbun?t??irea eficien?ei procesului judiciar, de?i impactul exact asupra eficien?ei nu a fost ?nc? stabilit. Intrarea ?n vigoare a noilor coduri a fost sprijinit?, de asemenea, prin angajamentul substan?ial al guvernelor succesive de a contribui la punerea ?n aplicare a codurilor cu resurse sporite. Respectarea ?i executarea hot?r?rilor judec?tore?ti reprezint? o parte integrant? a unui sistem judiciar eficace. Problemele legate de respectarea ?i executarea hot?r?rilor judec?tore?ti de c?tre institu?iile statului ?i de c?tre administra?ia public? au constituit o tem? recurent? a rapoartelor MCV. Problemele legate de confiscarea bunurilor rezultate din activit??i infrac?ionale sunt abordate prin dezvoltarea Agen?iei Na?ionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) (a se vedea sec?iunea 5), cu toate acestea s-au luat foarte pu?ine m?suri pentru a se remedia problema respect?rii hot?r?rilor judec?tore?ti de c?tre administra?ia public?, cu toate c? ?i aceasta a fost recunoscut? de Curtea European? a Drepturilor Omului (CEDO) drept o deficien?? structural? cu impact direct asupra volumului de lucru al instan?elor.Integritatea, transparen?a ?i r?spunderea ?n cadrul sistemului judiciar au reprezentat o alt? preocupare major? identificat? la data ader?rii care afecteaz? sistemul judiciar rom?nesc. Aceste preocup?ri au fost str?ns legate de capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ?i a Inspec?iei Judiciare de a asigura un sistem judiciar transparent, r?spunz?tor ?i eficient ?i de a men?ine cele mai ?nalte standarde de integritate ?n cadrul sistemului.In conformitate cu recomand?rile formulate ?n rapoartele MCV din 2007, CSM a luat o serie de m?suri viz?nd ?mbun?t??irea transparen?ei sale institu?ionale ?i a consolidat obiectivitatea deciziilor de management ?n cadrul Consiliului (de exemplu, ?n ceea ce prive?te numirile). ?n 2014, raportul MCV a remarcat c? CSM reprezint? interfa?a central? dintre sistemul judiciar ?i cet??enii rom?ni ?i al?i utilizatori ai sistemului, ?i c? asumarea de c?tre CSM a unui rol mai proactiv ?n sensul sporirii ?ncrederii ?n sistemul judiciar ar fi un demers coerent cu strategia judiciar?. Raportul din 2015 a subliniat faptul c? interfa?a cu care interac?ioneaz? avoca?ii, oamenii de afaceri, organiza?iile neguvernamentale ?i cet??enii ?n rela?iile lor cu instan?ele ar putea fi ?mbun?t??it?, iar raportul MCV pe 2016 a invitat noul CSM care ??i preia func?ia ?n 2017 s? adopte m?suri clare pentru cre?terea nivelului de transparen?? ?i r?spundere.Integritatea ?n cadrul sistemului judiciar reprezint? un test deosebit de important pentru conducerea magistraturii. ?n luna martie 2012, CSM a adoptat o strategie de integritate ?n cadrul sistemului judiciar ?n scopul sporirii transparen?ei, ?mbun?t??irii accesului la sistemul judiciar, consolid?rii normelor etice ?i ale integrit??ii, precum ?i ?n scopul ?mbun?t??irii sistemului de r?spundere disciplinar?. ?n anii urm?tori, rapoartele MCV au remarcat m?suri sporite adoptate de CSM ?n scopul de a eviden?ia importan?a integrit??ii, inclusiv mai multe proiecte ?n materie de integritate care includeau ?i parteneri interna?ionali. Rapoartele MCV au remarcat, de asemenea, o intensificare a anchetelor de corup?ie ini?iate ?mpotriva magistra?ilor, cu un moment de v?rf ?n anii 2013, 2014 ?i 2015, atribuit unei cre?teri a denun?urilor ?n interes public (?whistleblowing”). La sf?r?itul anului 2015, DNA a raportat c? s-a ?nregistrat o reducere a num?rului de pl?ngeri ?i de noi cazuri de corup?ie ?n sistemul judiciar,consider?nd c? acesta era rezultatul pozitiv al unei sc?deri reale ca urmare a toleran?ei reduse fa?? de corup?ie ?n cadrul sistemului. CSM trebuie s? autorizeze perchezi?ia ?i arestarea magistra?ilor ?i a admis toate cazurile ?ncep?nd din 2007. ?ncep?nd cu 2012, Consiliul a aplicat, de asemenea, o politic? de suspendare a magistra?ilor care fac obiectul unor anchete penale, aceast? politic? fiind confirmat? ulterior printr-o decizie oficial?. ?n 2014 a intrat ?n vigoare ?Legea care elimin? pensiile speciale ale magistra?ilor condamna?i pentru corup?ie”. Aceasta prevede c? magistra?ii condamna?i pentru fapte de corup?ie nu vor primi pensia special? de care beneficiaz? ?n mod normal membrii profesiei lor.De asemenea, CSM are responsabilitatea de a sanc?iona abaterile profesionale ?i disciplinare ale magistra?ilor, ?n special cazurile de comportament neadecvat, de incompeten?? profesional? ?i de neglijen?? grav?. Anchetarea unor astfel de cazuri este de competen?a Inspec?iei Judiciare. ?n perioada 2007-2011 au fost adoptate diferite m?suri care au vizat consolidarea Inspec?iei Judiciare ?i a sistemului disciplinar pentru magistra?i, ?ns? raportul din iulie 2012 a luat act de faptul c? progresele ?n ceea ce prive?te remedierea deficien?elor Inspec?iei Judiciare erau lente, ?i c? rezultatele ?nregistrate pe parcursul celor cinci ani nu au eviden?iat schimb?ri semnificative ?n ceea ce prive?te num?rul sau tipurile de sanc?iuni disciplinare aplicate magistra?ilor. Recomand?rile MCV au subliniat necesitatea de a se lua ?n considerare o reform? mult mai riguroas? a Inspec?iei Judiciare ?i a sistemului disciplinar. ?n 2012, o nou? lege a introdus schimb?ri cu impact profund asupra Inspec?iei judiciare, consolid?nd sistemul disciplinar prin sporirea autonomiei Inspec?iei, extinz?nd gama de abateri ?i de sanc?iuni disciplinare ?i elimin?nd lacunele care afectaser? eficacitatea sistemului disciplinar. ?ncep?nd cu anul 2013, rapoartele MCV au remarcat cre?terea num?rului ?i a tipurilor de ac?iuni disciplinare ini?iate de c?tre Inspec?ia judiciar?, ?i au pus ?n eviden?? rolul esen?ial al acesteia ?n transformarea sistemului judiciar din Rom?nia. Acumularea de cazuri de-a lungul anilor a permis acum Inspec?iei Judiciare s? identifice principalele cauze care conduc la ac?iuni disciplinare pentru a defini mai bine m?surile de preven?ie. Rapoartele Inspec?iei Judiciare sunt transmise sec?iunilor corespunz?toare ale CSM, care decid asupra sanc?iunilor. Hot?r?rile CSM pot fi atacate la ICCJ. Raportul MCV pe 2016 a constatat c? lan?ul decizional pare s? fi devenit mai previzibil ?i mai consecvent: ?n compara?ie cu 2013, CSM raporteaz? mult mai pu?ine diferen?e ?ntre hot?r?rile pe care le-a pronun?at ?i recursurile introduse la ICCJ. De asemenea, rapoartele MCV ?ntocmite dup? 2012 au men?ionat c? inspec?iile care nu aveau un caracter disciplinar (inspec?iile orizontale) ale Inspec?iei Judiciare contribuie la identificarea practicilor divergente ?n administrarea justi?iei ?i deficien?ele structurale ?n gestionarea instan?elor ?i ?n gestionarea cauzelor ?i formuleaz? recomand?ri ?n vederea amelior?rii acestora.?n decizia Comisiei de instituire a MCV din 2006, lipsa de ?ncredere ?n recunoa?terea ?i punerea ?n aplicare, ?n alt stat membru, a hot?r?rilor judec?tore?ti pronun?ate ?n Rom?nia a fost identificat? drept o vulnerabilitate important? pentru cooperarea judiciar? ?n cadrul UE. ?n prezent, Rom?nia particip? activ la cooperarea judiciar? ?n materie civil? ?i penal? la nivelul UE. Rom?nia contribuie ?n mod proactiv la activit??ile Re?elei judiciare europene ?n materie civil? ?i comercial?. ?n materie penal?, Rom?nia a finalizat transpunerea instrumentelor relevante ale UE ?i le pune ?n aplicare, de exemplu ?n ceea ce prive?te confiscarea bunurilor rezultate din activit??i infrac?ionale ?i cooperarea oficiilor de recuperare a activelor sau participarea ?n cadrul echipelor comune de anchet? (JIT - joint investigation teams). Pe parcursul ultimilor zece ani, num?rul de cereri primite ?i trimise pentru cooperarea reciproc? ?n materie legal? s-a triplat, iar complexitatea cererilor a sporit. Cu toate acestea, persist? anumite obstacole ?n calea cooper?rii judiciare. Unul dintre acestea se refer? la deciziile luate ?n alte state de executare a mandatelor europene de arestare (MEA) sau la deciziile de transfer al de?inu?ilor care ar avea drept consecin?? deten?ia ?n Rom?nia a persoanelor ?n cauz?. ?n prim?vara anului 2016, CJUE a hot?r?t c? executarea mandatului european de arestare trebuie am?nat? ?n cazul ?n care exist? un risc real de tratament inuman sau degradant ca urmare a condi?iilor de deten?ie a persoanei ?n cauz? ?n statul emitent. Motivul care st? la baza hot?r?rii este legat de condi?iile din ?nchisorile din Rom?nia - un aspect care, ?n sine, nu intr? ?n domeniul de aplicare al MCV. 2.2.Independen?a judiciar?: evolu?ii recenteIndependen?a sistemului judiciar este esen?ial? pentru func?ionarea statului de drept ?i a sistemului judiciar, astfel ?nc?t societatea s? poat? avea ?ncredere ?n faptul c? sistemul judiciar ??i ?ndepline?te misiunea ?n mod impar?ial ?i profesionist. Acest lucru este garantat nu numai prin recunoa?terea prin lege, ci ?i prin practica de zi cu zi. ?ncrederea este periclitat? atunci c?nd exist? interferen?e ?n cadrul sistemului judiciar, dar ?i ?n cazul ?n care sunt ignorate hot?r?rile judec?tore?ti. ?n plus, atacurile la adresa institu?iilor judiciare ?i a unor judec?tori ?i procurori pot avea efecte negative asupra independen?ei ?i impar?ialit??ii sistemului judiciar. Imixtiunea politic? ?n numirile ?n posturi de rang ?nalt este considerat? un factor de risc esen?ial ?n ceea ce prive?te independen?a sistemului judiciar. Consolidarea independen?ei sistemului judiciar ?i modul ?n care institu?iile reac?ioneaz? la amenin??rile la adresa independen?ei sunt, prin urmare, elemente cheie ?n cadrul oric?rei evalu?ri a eficacit??ii sistemului judiciar.Sistemul de control ?i echilibru al puterilor ?n practic??n 2016, sistemul judiciar (reprezentat de ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i de Consiliul Superior al Magistraturii) ?i Curtea Constitu?ional? au sprijinit ?n continuare independen?a sistemului judiciar, ?n calitate de actori institu?ionali care contribuie la echilibrul puterilor ?n stat. Acest rol a fost eviden?iat tot mai mult prin vizibilitatea public? a acestor institu?ii, ?n special prin pozi?iile adoptate de institu?iile judiciare ?n cursul dezbaterilor parlamentare cu privire la legisla?ia relevant?. A?a cum se arat? mai sus, Curtea Constitu?ional? (CCR) are un rol cheie ?n ceea ce prive?te statul de drept ?i consolidarea independen?ei sistemului judiciar. Aceast? tendin?? a continuat cu o serie de cazuri ?n care Curtea Constitu?ional? a fost solicitat? s? se pronun?e asupra unor hot?r?ri luate ?n Parlament: ?n iunie, CCR a anulat o decizie a Senatului privind re?nnoirea par?ial? a membrilor CSM. CCR a statuat c? mandatul CSM are un caracter colegial ?i c? toate mandatele membrilor ar trebui s? se ?ncheie ?n acela?i timp. Sesizarea a venit din partea sindicatului judec?torilor. ?n iulie, CCR a anulat un proiect de modificare a legii privind statutul ale?ilor locali adoptat? de Parlament ?n iunie, care ar fi eliminat ?ncetarea mandatului func?ionarilor locali ale?i (inclusiv primarii ?i pre?edin?ii de consilii jude?ene) condamna?i pentru corup?ie, ?n cazul ?n care executarea pedepsei este suspendat?. Conform argumentelor CCR, faptul c? au fost condamna?i printr-o hot?r?re judec?toreasc? definitiv? ?nl?tur? prezum?ia de nevinov??ie ?i, prin urmare, condamnarea ?n sine determin? pierderea integrit??ii care este fundamental? pentru legitimitatea mandatului. Excluderea persoanelor pentru care executarea pedepsei este suspendat? din sanc?iunea de ?ncetare a mandatului ar fi creat, astfel, un privilegiu care contravine principiilor constitu?ionale de egalitate ?n fa?a legii. Sesizarea a venit din partea Pre?edintelui Rom?niei.?n octombrie, CCR a anulat o modificare a statutului deputa?ilor ?i al senatorilor adoptat ?n iunie cu privire la dispozi?iile privind conflictele de interese ?n cazul angaj?rii unor membri de familie. Potrivit dispozi?iilor, anterior adopt?rii statutului ?n 2013 nu exista nicio restric?ie cu privire la angajarea rudelor parlamentarilor. Modific?rile au fost adoptate, ?n vreme ce o serie de cazuri ale ANI privind conflictele de interese ale membrilor parlamentului pentru angajarea rudelor urmau s? ajung? ?n instan??. (A se vedea sec?iunea 3.X.) Amenin??ri la adresa independen?ei sistemului judiciarAnul 2016 a cunoscut o intensificare a criticilor ?mpotriva magistra?ilor ?i a institu?iilor judiciare, care au vizat, ?n special, Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie (DNA). Se poate distinge un tipar al acestor critici ?n care acuza?iile au fost lansate ?n dezbatere public? prin intermediul re?elelor sociale, al canalelor de televiziune ?i chiar pe paginile oficiale ale institu?iilor de stat, care apoi au fost multiplicate prin repetarea de c?tre alte canale mass-media. Numeroase alega?ii au fost exprimate de func?ionari de rang ?nalt ?i de personalit??i publice (de exemplu, fostul pre?edinte al statului, pre?edintele Senatului, deputa?i, senatori), fapt care le-a conferit, astfel, o mai mare greutate, ceea ce contravine normelor de respectare a independen?ei judiciare ?i prezint? riscuri de subminare a ?ncrederii publicului ?n sistemul judiciar ?n ansamblul s?u.Alega?iile au inclus afirma?ii potrivit c?rora DNA ar fi ac?ionat ?n mod abuziv, urm?nd comenzi politice ?i ?nc?lc?nd legea. Un exemplu de atac personalizat a fost atunci c?nd procurorul-?ef al DNA a fost acuzat de plagierea tezei de doctorat, ?n pofida faptului c? o acuza?ie similar? fusese deja respins? ?n 2012 de o comisie specializat? ?n materie de educa?ie. Aceast? nou? acuza?ie prin care se pretindea c? membrii respectivei comisii au fost influen?a?i ?n decizia lor a fost a fost formulat? de un membru al Parlamentului care era inculpat ?n mai multe dosare aflate pe rolul DNA. ?n decembrie, o nou? comisie academic? a respins acuza?iile respective. Ap?rarea independen?ei judiciare de c?tre Consiliul Superior al MagistraturiiUnul dintre rolurile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este de a garanta independen?a justi?iei. Atunci c?nd consider? c? independen?a justi?iei poate fi afectat?, CSM notific? inspec?ia judiciar? din proprie ini?iativ?. ?n 2016, CSM a emis 20 de hot?r?ri prin care ap?ra independen?a sistemului judiciar ?i 20 de hot?r?ri prin care ap?ra reputa?ia profesional?, independen?a ?i impar?ialitatea magistra?ilor. Marea majoritate a deciziilor CSM au fost reac?ii la declara?iile ?mpotriva procurorilor DNA. A?a cum se men?iona ?n rapoartele anterioare, num?rul magistra?ilor care solicit? repara?ii ?n instan?? este redus. Procedurile sunt lungi ?i nesigure - de exemplu, o cauz? prezentat? de procurorul ?ef al DNA ?mpotriva unui post de televiziune cu privire la alega?ii formulate ?n 2014, care a fost confirmat? ?n prim? instan?? ?n octombrie 2015, este ?nc? ?n curs de judecat? ?n recurs. ?n Raportul MCV din ianuarie 2016 se recomanda ca noul CSM s? evalueze dac? se poate face mai mult pentru a oferi sprijin magistra?ilor care se confrunt? personal cu critici care submineaz? independen?a sistemului judiciar. CSM acord? doar pu?in sprijin ?n vederea sus?inerii pe fond a unei decizii CSM de acordare de asisten?? financiar? sau juridic? magistra?ilor ?n astfel de situa?ii (exist? cazuri ?n alte state membre ?n care magistra?ii beneficiaz? de consiliere ?i de asisten?? financiar? pentru ini?ierea unei ac?iuni ?n ?ncetare sau pentru depunerea unei pl?ngeri penale) sau de ini?iere a unei ac?iuni ?n instan?? ?n nume propriu. CSM a f?cut un prim pas prin modificarea protocolului s?u cu Uniunea Na?ional? a Barourilor din Rom?nia, oferind magistra?ilor posibilitatea de a beneficia de asisten?? juridic? gratuit? atunci c?nd doresc s? ob?in? repara?ii ?n instan?? pentru a-?i ap?ra reputa?ia profesional?. Acordul a fost semnat ?n iunie 2016, de?i nu este clar dac? magistra?ii au recurs deja la aceast? posibilitate.CSM inten?ioneaz? s? ??i fac? publice ac?iunile ?n acest sens prin publicarea unor comunicate de pres? ?i a f?cut eforturi ?n direc?ia cre?terii impactului deciziilor sale privind independen?a sistemului judiciar prin publicarea mai multor comunicate de pres? imediat dup? sesiunile plenare ale CSM, precum ?i prin notificarea direct?, ?n mod proactiv, a jurnali?tilor, ?nainte de sesiunea plenar? ?i imediat ce comunicatul de pres? a fost publicat. Cu toate acestea, astfel cum figureaz? ?n rapoartele MCV anterioare, este dificil s? se asigure un nivel echivalent de acoperire mediatic? a declara?iilor de pres? ale CSM, comparativ cu criticile ini?iale. ?n afar? de CSM, este deosebit de rar ca o autoritate a statului, politician sau mass-media s? condamne ?n mod public criticile aduse sistemului judiciar sau magistra?ilor ?n mod individual pe motiv c? acestea d?uneaz? independen?ei sistemului judiciar, chiar ?i dup? ce stabile?te c? afirma?iile sunt neadev?rate. Numirile ?n func?ii de conducere ?n cadrul magistraturiiRapoartele MCV au subliniat, ?n conformitate cu standardele interna?ionale, importan?a unor proceduri de selec?ie transparente ?i bazate pe merit pentru numirile ?n func?ii de conducere. ?n perspectiva unui num?r important de proceduri de numire prev?zute ?n 2016 [?ntre care numirea Procurorului general, a procurorului ?ef al DNA ?i a adjunc?ilor acestora, precum ?i a pre?edintelui ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ)], Comisia a recomandat ?n raportul s?u din ianuarie 2016 c? ?Ar trebui s? se asigure instituirea ?n timp util a unor proceduri clare ?i solide pentru numirile ?n func?iile de conducere din cadrul magistraturii prev?zute ?n 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, ?nainte cu c?teva luni de fiecare procedur?, s? se stabileasc? diferitele etape ?i criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui s? se pun? ?n aplicare o abordare diferit? pentru numirile ?n posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai ?nalt nivel ?n cadrul serviciilor de urm?rire penal?, acord?ndu-li-se persoanelor nou-numite un rol important ?n selectarea echipelor lor. Ar trebui asigurat? transparen?a tuturor procedurilor” ?i, ?n continuare, ?Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Vene?ia, un sistem mai robust ?i independent de numire a procurorilor de rang ?nalt”. ?n acela?i an au avut loc ?i alegerile pentru o nou? componen?? a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).Actuala procedur? stabilit? prin lege pentru numirea procurorilor de rang ?nalt este urm?toarea: Procurorul general a ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie, adjunc?ii acestuia, procurorul ?ef al DNA, adjunc?ii acestuia ?i ?efii de sec?ie din cadrul DNA, procurorul ?ef al DIICOT ?i adjunc?ii acestuia sunt numi?i de Pre?edinte la propunerea ministrului Justi?iei, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. To?i candida?ii trebuie s? aib? o vechime minim? de 10 ani ?n calitate de judec?tor sau procuror. Ace?tia sunt numi?i pentru o perioad? de trei ani, cu posibilitatea de a fi re?nvesti?i o singur? dat?.. Procedura de numire a Procurorului general a ?nceput ?n februarie 2016, dup? demisia Procurorului general precedent. Ministrul justi?iei a ales s? urmeze o procedur? deschis? similar? cu cea urmat? ?n 2015 pentru numirea procurorului ?ef al DIICOT. ?n februarie, ministrul justi?iei a publicat postul vacant, ?mpreun? cu criteriile care trebuie ?ndeplinite de candida?i. ?n martie, ministrul justi?iei a decis asupra unei numiri din r?ndul a patru candida?i ?i a comunicat motiva?ia pentru selectarea candidatului, ?n cadrul c?reia integritatea figura ca un criteriu important. ?n prima faz? a procedurii care const? din selectarea candidatului de c?tre ministrul justi?iei, candida?ii nu trebuie s? prezenta un proiect de management, iar dialogul cu ministrul nu este public. CSM a intervievat candidatul pe baza proiectului de management al acestuia ?i al criteriilor stabilite de CSM pentru numirea procurorilor - interviul fiind difuzat -, exprim?nd un aviz favorabil cu privire la candidat, iar procedura a fost finalizat? prin numirea de c?tre Pre?edinte la 28 aprilie 2016. Pentru numirea procurorului ?ef al DNA, ministrul justi?iei a ales s? urmeze posibilitatea legal? a re?nvestirii procurorului ?ef ?n func?ie, pe baza calit??ii muncii procurorului ?ef al DNA ?n cursul primului s?u mandat, ?i nu s? ini?ieze o procedur? deschis? de selec?ie. La 25 februarie, ministrul justi?iei a anun?at public ca urmeaz? s? o numeasc? din nou pe doamna K?vesi ?i a f?cut aceast? propunere pe 9 martie. Procedura ?n cadrul Consiliului Superior al Magistraturii r?m?ne aceea?i: un interviu public ?i prezentarea proiectului de management. CSM a aprobat alegerea ?i procedura a fost finalizat? ?n mai 2016, prin re?nvestirea de c?tre Pre?edintele Rom?niei pentru o perioad? de trei ani. O procedur? similar? a fost aplicat? pentru numirea procurorilor-?efi adjunc?i ?n DNA. Mandatul adjunc?ilor afla?i ?n func?ie a fost re?nnoit pentru o perioad? de trei ani. Re?nvestirea lor a fost prezentat? de ministrul justi?iei, cu motivarea c? bunele rezultate ob?inute de DNA au fost, totodat?, rezultatul unei bune munci de echip? la nivelul conducerii DNA ?i c? ambii candida?i ?i-au dovedit calitatea ?i profesionalismul prin activitatea lor ?n mandatul precedent. Consultarea cu Procurorul ?ef al DNA a avut loc ?n conformitate cu o recomandare din raportul MCV. O abordare similar? a fost adoptat? pentru numirea procurorului ?ef adjunct ?n DIICOT. Numirea adjunc?ilor Procurorului General s-a dovedit a fi mai complicat?. ?n iunie, Procurorul General a propus doi adjunc?i, dar ministrul justi?iei a considerat mai ?nt?i c? numirile ar trebui s? a?tepte numirea unui nou ministru ?n 2017, dup? alegeri. ?n consecin??, cei doi adjunc?i au fost delega?i temporar pe func?iile respective. Procedura de numire a fost ini?iat?, ?n cele din urm?, la jum?tatea lunii decembrie 2016. Ministrul justi?iei a prezentat candidaturile celor doi adjunc?i delega?i de Procurorul General. Ace?tia au fost intervieva?i de c?tre CSM la 29?decembrie 2016, iar numirea lor pentru un mandat de trei ani s-a finalizat la 30?decembrie?2016.Aceste cazuri nu au fost ?n m?sur? s? pun? ?n aplicare recomandarea de ?proceduri clare ?i robuste ... cu mai multe luni ?nainte de fiecare procedur?, [cu] diferite etape ?i criterii care guverneaz? deciziile ... stabilite”. Aceast? abordare ar fi stabilit un precedent clar. Cu toate acestea, este important s? se ia act de faptul c? niciunul dintre candida?ii desemna?i nu avea probleme de integritate sau profesionalism, sau controverse ?n r?ndurile magistra?ilor sau ale societ??ii civile. Rapoartele MCV succesive au subliniat o serie de deficien?e inerente ?n Legea privind numirea procurorilor ?efi care pot duce la ?ndoieli cu privire la independen?a candida?ilor. ?n Europa exist? diferite tradi?ii juridice ?n ceea ce prive?te numirile ?n func?ii de conducere ?n cadrul parchetelor. Cu toate acestea, un raport al Comisiei de la Vene?ia din 2010 cu privire la independen?a judec?torilor ?i a procurorilor stabile?te principiile directoare pe care rapoartele MCV anterioare le-au subliniat deja: 34. ?Este important ca metoda de selec?ie a Procurorului General s? fie de a?a natur? ?nc?t acesta s? c??tige ?ncrederea publicului ?i respectul magistra?ilor ?i al practicienilor dreptului.” Prin urmare, ?n procedura de selec?ie ar trebui s? fie inclus? expertiza profesional?, nepolitic?. Cu toate acestea, este rezonabil pentru un guvern s? ??i doreasc? s? aib? un anumit control asupra numirii, dat? fiind importan?a urm?ririi penale a infrac?iunilor ?n func?ionarea corect? ?i eficient? a statului, ?i s? nu doreasc? s? acorde unui alt organism, oric?t de distins, o carte alb? ?n procesul de selec?ie. Prin urmare, se sugereaz? s? se examineze crearea unei comisii de numire formate din persoane care s? fie respectate de c?tre public ?i care s? aib? ?ncrederea Guvernului. 37. Este important ca Procurorul General s? nu fie eligibil pentru o nou? numire, cel pu?in nu de c?tre legislativ sau de c?tre executiv. Exist? un risc poten?ial ca un procuror care caut? s? fie numit din nou de c?tre un organism public s? se comporte de o asemenea manier? ca ?i cum ar c?uta s? ob?in? favorurile organismului respectiv, sau cel pu?in ar fi perceput ?n acest mod. Un Procuror General ar trebui s? fie numit permanent sau pe o perioad? relativ lung? de timp f?r? posibilitatea re?nnoirii mandatului la sf?r?itul perioadei respective. Perioada mandatului nu ar trebui s? coincid? cu mandatul Parlamentului. Acest lucru ar asigura o mai mare stabilitate a procurorului ?i l-ar face independent de schimb?rile politice actuale.Pentru a ?ncuraja o solu?ie pe termen lung, Comisia a recomandat ca ministrul justi?iei ?i CSM s? lanseze o dezbatere privind aceast? chestiune ?n scopul de a se realiza un sistem mai robust ?i independent de numire a procurorilor de rang ?nalt, stabilit prin lege, cu sprijin din partea Comisiei de la Vene?ia. Raportul MCV pe 2016 a men?ionat c? CSM a propus alinierea cadrului juridic pentru numirea procurorilor de rang ?nalt cu legea care reglementeaz? numirea pre?edintelui ICCJ, ca parte a unui pachet mai amplu de modificare a legilor justi?iei. (A se vedea, de asemenea, mai jos).?n 2016, Ministerul Justi?iei a creat un grup consultativ pentru cooperare ?i consultare privind proiectul de modificare a legilor justi?iei, compus din reprezentan?i ai magistra?ilor de la ICCJ, CSM, Procuratur? ?i de la Institutul Na?ional al Magistraturii (INM), precum ?i din partea asocia?iilor de magistra?i. Au fost lansate consult?ri pentru instan?ele de apel ?i Parchetele de pe l?ng? Cur?ile de Apel ?i au fost organizate reuniuni ?n diferite loca?ii. Acestea au fost urmate de o consultare public?. Cu toate acestea, inten?ia ministrului justi?iei de a prezenta Guvernului, ?nainte de alegeri, un pachet consolidat privind modificarea legilor justi?iei nu a putut fi realizat?, astfel c? eforturile vor trebui continuate ?n cadrul noului guvern ?i al noului CSM. Comisia de la Vene?ia nu a fost consultat? ?nc? ?n ceea ce prive?te proiectul de lege.?n septembrie 2016 a fost numit un nou pre?edinte al ICCJ (pentru un mandat de trei ani). Procedura de numire, care const? dintr-un proces de selec?ie de c?tre CSM ?i ?n numirea de c?tre pre?edintele Rom?niei, a fost deschis? ?i transparent?. Procedura a reprodus exemple anterioare ?i pare s? fie bine acceptat?, de?i a existat un singur candidat pentru post, ?i anume un vicepre?edinte al ICCJ. O?procedur? similar? a fost aplicat? pentru numirea celor doi vicepre?edin?i. Alegerile pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv numirea reprezentan?ilor societ??ii civile, au avut loc ?n acest an, ca urmare a ?ncheierii mandatului de ?ase ani al Consiliului. Procedura a ?nceput printr-un dezacord: ?n martie 2016, Senatul Rom?niei a decis c? mandatele membrilor CSM sunt individuale, astfel c? fiecare trebuie s? exercite un mandat complet de ?ase ani atunci c?nd ocup? o pozi?ie vacant?. Av?nd ?n vedere c? mai mult de jum?tate din membri ??i ocupaser? pozi?iile ?n cursul mandatului CSM, numai o minoritate a membrilor acestuia ar fi fost re?nnoi?i. ?n urma unei sesiz?ri a Cur?ii Constitu?ionale de c?tre una dintre asocia?iile de judec?tori, CCR a anulat decizia Senatului ?i a hot?r?t c? mandatul CSM are o natur? colegial? ?i c? to?i membrii ar trebui s? ??i ?ncheie mandatele ?n acela?i timp. Prin urmare, procesul electoral a inclus toate posturile. La organizarea alegerilor din 2016, s-a ?inut seama de neajunsurile identificate ?n cursul alegerilor anterioare. Procedura electoral? a fost organizat? conform unui calendar prestabilit ?i public, publicat online ?i disponibil pe un site web dedicat. Campania electoral? s-a adresat ?n principal magistra?ilor cu drept de vot, iar candida?ii au putut s? ??i prezinte programele ?n cadrul instan?elor respective. Programele candida?ilor au fost disponibile ?n mod public pe acela?i website dedicat alegerilor CSM din 2016. Procedura a ?nceput ?n iunie ?i alegerile au fost planificate pentru 27 octombrie ?i, ?n cazul unei a doua convoc?ri, pe 2 noiembrie 2016. Listele au fost validate prin decizia reuniunii plenare a CSM din 6 octombrie. La data de 22 noiembrie 2016, plenul CSM a confirmat legalitatea procedurii electorale ?i a validat lista membrilor ale?i. Dup? verific?ri ?mpreun? cu Consiliul Na?ional pentru studierea Arhivelor Securit??ii, lista a fost transmis? Senatului, care a validat noul Consiliu la sf?r?itul lunii decembrie. Senatul nu i-a numit ?nc? pe cei doi reprezentan?i ai societ??ii civile. Noul CSM va ?ncepe s? lucreze ?n ianuarie 2017.Au existat c?teva controverse ini?iale cu privire la anumi?i candida?i ?n timpul verii, dar candida?ii ale?i nu par s? dea na?tere la controverse ?n r?ndul societ??ii civile. ?n vederea ?mbun?t??irii ?i moderniz?rii gestion?rii carierelor magistra?ilor, ministrul justi?iei, pe baza unei propuneri din partea CSM, a propus, de asemenea, modific?ri suplimentare la pachetul de legi privind justi?ia, cum ar fi cre?terea vechimii necesare pentru promovarea la o instan?? superioar?. Proiectul prezentat de ministrul justi?iei propunea, de asemenea, modificarea procedurilor de numire ?n Inspec?ia Judiciar?, cu un mandat mai scurt ?i cu un rol mai important pentru CSM ?n numirea inspectorilor. Dup? cum s-a subliniat ?n rapoartele MCV anterioare, nu era clar modul ?n care aceste modific?ri ar afecta independen?a Inspec?iei.2.3.Noile coduriSistemele juridice trebuie s? ??i actualizeze periodic codurile care stau la baza procesului judiciar ?n dreptul civil ?i penal. Cerin?ele impuse de schimb?rile sociale, evolu?iile ?n interpretarea drepturilor fundamentale, evolu?iile economice ?i dispozi?iile legisla?iei europene pot impune modernizarea ?i simplificarea codurilor juridice. Acest lucru poate contribui la ?mbun?t??irea calit??ii actului de justi?ie, precum ?i la eficien?a procesului judiciar ?n ceea ce prive?te pronun?area unor hot?r?ri previzibile ?i ?n timp util. Se poate anticipa c? astfel de reforme sunt necesare relativ rar, astfel c?, de regul?, acestea s-ar baza pe un consens solid ?i ar fi bine preg?tite. Aceste reforme constituie un demers delicat ?i complex, reprezent?nd, ca atare, o provocare pentru guvern, legiuitori, sistemul judiciar ?i practicienii din domeniul dreptului. Codul penal ?i Codul de procedur? penal?: stabilitatea cadrului juridicNoul Cod penal ?i noul Cod de procedur? penal? au intrat ?n vigoare ?n urm? cu doi ani, la 1?februarie?2014. ?n general, aceast? reform? major? este considerat? a fi un succes, at?t de c?tre magistra?i, c?t ?i de c?tre societatea civil?. ?n Raportul MCV din ianuarie 2015, Comisia a recomandat Rom?niei ?s? finalizeze c?t mai cur?nd posibil modific?rile care se impun a fi aduse codurilor penale, ?n consultare cu CSM, ICCJ ?i cu Ministerul Public. Obiectivul urm?tor ar trebui s? fie acela de a se asigura un cadru stabil, care s? nu necesite modific?ri succesive.” Raportul CMV pe 2016 cerea finalizarea ?n Parlament a fazei actuale a reformei codurilor juridice ale Rom?niei, prin adoptarea modific?rilor care s? asigure securitatea juridic? ?i care s? respecte opinia institu?iilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de Guvern. Cu toate acestea, chestiunea stabilit??ii codurilor r?m?ne. Modificarea unor astfel de coduri ?ntr-o anumit? m?sur? este inevitabil?. ?n consultare cu sistemul judiciar, ?n prim?vara anului 2014 Guvernul a propus modific?ri menite s? solu?ioneze problemele identificate sau s? r?spund? deciziilor Cur?ii Constitu?ionale. Totu?i, aceste modific?ri nu au primit o aten?ie prioritar? ?n Parlament ?i erau ?nc? pendinte la data redact?rii raportului MCV pe 2016. La ?nceputul anului 2016, Guvernul a colaborat cu Parlamentul pentru a avansa discu?iile privind modificarea codurilor, ?ns? p?n? la sf?r?itul lui aprilie fuseser? adoptate de Parlament numai dou? serii de modific?ri aduse codurilor adoptate sub form? de ordonan?e de urgen?? ?n 2014 ?i completate cu modific?rile bazate pe deciziile Cur?ii Constitu?ionale din 2014 ?i 2015. Pentru a imprima coeren?? situa?iei, Guvernul a adoptat o nou? ordonan?? de urgen?? ?n mai 2016. Aceasta a reunit modific?rile menite s? pun? ?n aplicare deciziile Cur?ii Constitu?ionale (inclusiv principiul oportunit??ii), s? transpun? directivele UE ?n domeniul dreptului penal (cum ar fi dreptul la informare ?n cadrul procedurilor penale) ?i a inclus toate modific?rile propuse de Guvern ?i care erau pendinte ?n Parlament din 2014. Rezultatul urm?rit era s? furnizeze stabilitate juridic?, de?i Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nu a fost ?nc? aprobat? de Parlament. ?n acela?i timp au continuat sesiz?rile la Curtea Constitu?ional? cu privire la dispozi?iile Codului Penal ?i ale Codului de procedur? penal? (din 2014, Curtea Constitu?ional? a adoptat peste 30 de decizii de anulare a unor dispozi?ii ale Codului penal ?i ale Codului de procedur? penal?). ?n cursul anului 2016, CCR a adoptat 12 decizii cu privire la anumite dispozi?ii ale noului Cod penal ?i ale noului Cod de procedur? penal?. Majoritatea acestor decizii au vizat consolidarea respect?rii dreptului la un proces echitabil ?i a drepturilor ce le revin p?r?ilor ?n conformitate cu jurispruden?a CEDO. Guvernul a urm?rit aplicarea deciziilor CCR prin noi ordonan?e de urgen??. Exemple importante includeau decizia CCR care men?inea validitatea infrac?iunii de abuz ?n serviciu, ?n conformitate cu Conven?ia ONU ?mpotriva corup?iei. Unele excep?ii de neconstitu?ionalitate au avut un impact major asupra activit??ii sistemului judiciar. ?n luna februarie 2016, CCR a invalidat principiul oportunit??ii folosit de c?tre procurori pentru a renun?a la acuza?ii ?n interesul public (peste 130?000 de cazuri au fost solu?ionate astfel ?n 2015). O alt? decizie cheie adoptat? ?n aceea?i lun? privea restr?ngerea posibilit??ii autorit??ilor, altele dec?t parchete sau poli?ie, de a pune ?n aplicare m?suri de supraveghere tehnic? ?n anchetele penale. Anterior deciziei CCR, astfel de m?suri de supraveghere bazate pe mandatul procurorului ?i aprobate de o instan?? erau efectuate, din punct de vedere tehnic, de serviciile de informa?ii. Deoarece decizia CCR ar fi fost imediat aplicabil?, exista riscul ca aceasta din urm? s? creeze un vid legislativ ?n ceea ce prive?te str?ngerea de probe ?i a determinat guvernul s? solu?ioneze urgent problema prin crearea unei noi capacit??i de urm?rire penal? prin intermediul unei ordonan?e de urgen??, ?n martie 2016. Ca ordonan?? de urgen??, noile dispozi?ii au intrat ?n vigoare imediat, ?ns? legea trebuie s? fie adoptat? de Parlament. ?n urma unor decizii ulterioare ale CCR, ?n special ?n ceea ce prive?te competen?a ICCJ de a judeca ?n c?ile extraordinare de atac, ?n octombrie au fost necesare noi modific?ri ?i o nou? ordonan?? de urgen??. De?i p?n? la sf?r?itul lui 2016 s-au ?nregistrat unele progrese ?n cadrul procesului parlamentar, av?nd ?n vedere adoptarea a dou? ordonan?e de c?tre una dintre Camere, procesul, ?n ansamblul s?u, r?m?ne lent. La sf?r?itul legislaturii, toate ordonan?ele erau ?nc? ?n curs de adoptare ?n Parlament.Raportul MCV pe 2016 men?iona, de asemenea, faptul c? parlamentarii au propus o serie de modific?ri ale Codului penal ?i ale Codului de procedur? penal?, inclusiv unele modific?ri care au declan?at o dezbatere public? ?i reac?ii negative din partea autorit??ilor judiciare, pe motivul c? aceste modific?ri ar d?una luptei ?mpotriva corup?iei ?i ar reduce capacitatea parchetelor ?i a judec?torilor de a ancheta sau de a pronun?a sentin?e ?n cazul infrac?iunilor de corup?ie. Unele dintre aceste modific?ri au fost propuse chiar de c?tre parlamentari care erau ei ?n?i?i ancheta?i sau condamna?i pentru fapte de corup?ie. P?n? la sf?r?itul anului 2016, nu a fost adoptat? niciuna dintre aceste modific?ri, de?i unele dintre acestea r?m?n pe agenda Parlamentului.Ministrul justi?iei a modificat legea care permitea reducerea pedepsei ?n temeiul activit??ii intelectuale desf??urate ?n ?nchisoare. O serie de personalit??i condamnate pentru fapte de corup?ie au beneficiat de aceast? lege, ?n contextul ?n care au existat acuza?ii de plagiat ?i de recurgere la scriitori-marionet? (?ghost-writing”) pentru elaborarea lucr?rilor.Respectarea dreptului la un proces echitabilRespectarea dreptului la un proces echitabil ?n conformitate cu jurispruden?a CEDO reprezint? un element esen?ial al Codului penal ?i al Codului de procedur? penal?, precum ?i al procedurilor judiciare penale. ?ncrederea ?n respectarea ?n alt? ?ar? a dreptului la un proces echitabil reprezint? baza cooper?rii judiciare ?n materie penal?. A?a cum s-a men?ionat ?n raportul MCV pe 2016, respectarea dreptului la un proces echitabil ?n materie penal? a reprezentat o tem? important? de dezbatere public?, ?n special ?n cauzele referitoare la activitatea parchetelor ?i a instan?elor ?n cazurile de corup?ie. Problema dreptului la un proces echitabil a fost o tem? important? at?t ?n deciziile Cur?ii Constitu?ionale a Rom?niei (CCR) ?i ale ICCJ, precum ?i ?n declara?iile CSM, DNA ?i ale sistemului judiciar ?n ansamblul s?u. Aceasta este o tem? important? a noilor coduri, care instituie judec?torul ?de drepturi ?i libert??i”, cu rolul de a examina ?i controla cererile organelor de urm?rire penal? ?n ceea ce prive?te perchezi?ia ?i arest?rile. De la introducerea noului Cod penal ?i a noului Cod de procedur? penal?, CCR s-a pronun?at cu privire la c?teva chestiuni ?deschise” sau a anulat dispozi?ii, ?n scopul de a consolida respectarea dreptului la un proces echitabil, ?n conformitate cu jurispruden?a CEDO, ?n special cu privire la punerea ?n aplicare a m?surilor de supraveghere electronic? exclusiv de c?tre organele de asigurare a respect?rii legii, ?i garan?ii atunci c?nd se aplic? principiul oportunit??ii. ?n toate aceste cazuri, sistemul judiciar s-a adaptat rapid, iar ministrul justi?iei a reac?ionat cu celeritate, prezent?nd modific?rile legislative necesare.?n iunie 2016, echipa MCV a Comisiei a vizitat Curtea European? a Drepturilor Omului (CEDO) ?i Departamentul pentru executarea sentin?elor din cadrul Consiliul Europei ?i a fost informat? c?, p?n? la momentul respectiv, nu fuseser? admise cereri la CEDO ?ntemeiate pe ?nc?lcarea dreptului la un proces echitabil de c?tre organele de urm?rire penal? (?n cazurile de corup?ie), c? se ?nregistra o ?mbun?t??ire a calit??ii hot?r?rilor pronun?ate de ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a Rom?niei ?i a sistemul judiciar ?n ansamblul s?u ?i c? Marea Camer? a stabilit inadmisibilitatea cauzelor care sus?in c? sistemul judiciar din Rom?nia este disfunc?ional. Cu privire la acest tip de cauze, echipa MCV a fost informat? c? tipul de cauze aduse ?n fa?a instan?ei s-a modificat. Se ?nregistreaz? mai pu?ine cauze noi ?n care se invoc? durata excesiv? a procedurilor civile sau ineficacitatea cercet?rilor penale , dar, ?n acela?i timp, a crescut ?n mod constant num?rul cauzelor legate de condi?iile de deten?ie. Tema respect?rii dreptului la un proces echitabil este adesea folosit? ca argument ?n cadrul dezbaterilor publice pentru a se aduce critici sistemului judiciar ?i pentru a se invoca necesitatea modific?rii legilor (privind corup?ia). De exemplu, ?n toamn?, o cauz? introdus? la CEDO ?mpotriva Rom?niei cu privire la procedurile ?ntr-un dosar de corup?ie a fost citat? ?n dezbaterea public? drept un exemplu de abuz din partea ICCJ. Cu toate acestea, cauza viza o veche problem? procedural? a legisla?iei, pentru care Rom?nia fusese deja condamnat? ?n alte cauze cu mai mul?i ani ?n urm? ?i pentru care se formulase deja o solu?ie juridic?, iar ICCJ ??i adaptase practica ?nc? dinainte de adoptarea noii legi. Codul civil ?i Codul de procedur? civil?: punerea ?n aplicare a dispozi?iilor finaleNoul Cod civil a intrat ?n vigoare la 1?octombrie 2011. Noul Cod de procedur? civil? a intrat ?n vigoare la 15 februarie 2013, unele dispozi?ii ale acestuia urm?nd s? se aplice de la 1?ianuarie 2016. Tranzi?ia c?tre aplicarea noului Cod de procedur? civil? se apropie de sf?r?it, marea majoritate a cauzelor aflate acum pe rolul instan?elor intr?nd sub inciden?a dispozi?iilor noului cod, dar exist? o excep?ie major?. Dispozi?iile care urmau s? intre ?n vigoare ?n ianuarie 2016 au fost am?nate pentru ianuarie?2017. Aceste dispozi?ii se refer? la solu?ionarea cauzelor ?n camera de consiliu, preg?tirea dosarelor ?n faza de apel de c?tre instan?a care a pronun?at hot?r?rea atacat? ?i modificarea plafonului valoric ?n func?ie de care se stabile?te competen?a unei instan?e de a judeca o anumit? cauz?. Prin urmare, acestea implic? o investi?ie logistic? nu numai ?n termeni de personal, ci ?i ?n termeni de cl?diri. Nu a existat claritate cu privire la amploarea modific?rilor necesare ?i la modul ?n care s? fie puse ?n aplicare, astfel c?, ?n ianuarie 2016, Comisia a recomandat ca guvernul ?i CSM s? stabileasc? un plan clar pentru a se asigura c? termenul pentru punerea ?n aplicare a dispozi?iilor r?mase din Codului de procedur? civil? poate fi respectat. Acest lucru a necesitat un acord ?ntre CSM ?i Guvern cu privire la necesarul de camere de consiliu al instan?elor, de?i ICCJ a recomandat, de asemenea, s? se utilizeze oportunitatea creat? de aceast? am?nare pentru a se finaliza discu?iile juridice ?n curs cu privire la unele dintre dispozi?iile r?mase. ?n decembrie 2016, realiz?ndu-se faptul c? situa?ia nu avea s? fie rezolvat? ?n timp util pentru a se respecta termenul din ianuarie?2017, s-a luat decizia de a se am?na aplicarea celorlalte dispozi?ii din Codul de procedur? civil? pentru ?nc? doi ani, p?n? la 1?ianuarie 2019. Cu toate acestea, ?n prezent se desf??oar? evaluarea necesit??ilor, care urmeaz? s? se ?ncheie p?n? la 30 iunie 2017, astfel ?nc?t lucr?rile s? poat? fi demarate imediat ?i s? poat? fi ?ncheiate p?n? la sf?r?itul anului 2018.2.4.Consecven?a jurispruden?ei ?i previzibilitatea actului de justi?ieConsecven?a jurispruden?ei a fost termenul utilizat pentru a descrie necesitatea ca, ?n cauze similare solu?ionate de instan?e diferite ?i de judec?tori diferi?i, s? se pronun?e hot?r?ri judec?tore?ti consecvente. Acest lucru este important pentru calitatea ?i previzibilitatea actului de justi?ie ?i pentru r?spunderea sistemului judiciar fa?? de societatea ?n slujba c?reia se afl?. Inconsecven?a hot?r?rilor judec?tore?ti afecteaz? ?n mod negativ percep?ia publicului cu privire la sistemul judiciar. Faptul c? acela?i sistem de justi?ie, care utilizeaz? acelea?i instrumente juridice, poate pronun?a hot?r?ri foarte diferite ?n cauze similare, genereaz? incertitudine ?i poate da na?tere chiar la suspiciuni de corup?ie.La consecven?a jurispruden?ei contribuie mai mul?i factori: mecanismele juridice de solu?ionare a inconsecven?elor, organizarea sistemului din punctul de vedere al administr?rii ?i al procedurilor, disponibilitatea ?i transparen?a hot?r?rilor judec?tore?ti, precum ?i sensibilizarea judec?torilor ?i procurorilor cu privire la nevoia de consecven?? ?i formarea lor ?n acest sens. Aspectele mai ample privind calitatea administra?iei publice ?i a legisla?iei joac?, de asemenea, un rol. ?n conformitate cu rolul s?u constitu?ional, ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ) are drept principal? responsabilitate asigurarea consecven?ei jurispruden?ei ?i a interpret?rii legisla?iei. O parte tot mai mare din activitatea ICCJ se concentreaz? pe asigurarea consecven?ei la nivelul interpret?rii ?i al practicii. ICCJ ??i ?ndepline?te acest rol prin mecanisme juridice definite ?i prin reuniuni cu instan?ele inferioare. Mecanisme de asigurare a consecven?ei juridice A?a cum s-a ar?tat mai sus, ICCJ dispune de dou? mecanisme juridice pentru asigurarea consecven?ei jurispruden?ei ?i furnizarea unei interpret?ri consecvente: hot?r?rile prealabile ?i recursul ?n interesul legii. ?Procedura de pronun?are a unei hot?r?ri prealabile” permite unui complet ?nvestit cu solu?ionarea cauzei ?n ultim? instan?? s? adreseze ?ntreb?ri ICCJ pentru a ob?ine o hot?r?re interpretativ? care s? aib? un caracter obligatoriu at?t pentru instan?a ?n cauz?, c?t ?i pentru cauzele viitoare. Recursurile ?n interesul legii pot fi utilizate pentru solu?ionarea problemelor de interpretare a legii atunci c?nd nu exist? consecven?? ?ntre hot?r?ri.Num?rul de cereri de pronun?are a unei hot?r?ri prealabile este constant. ?n cauzele penale, ?n 2016 au fost ?naintate 25?de ?ntreb?ri preliminare ?i au fost solu?ionate 24, ?n compara?ie cu 2015, c?nd au fost ?naintate 35 de ?ntreb?ri ?i au fost solu?ionate 33. ?n cauzele civile, inclusiv ?n materie administrativ? ?i fiscal?, ?n 2016 au fost ?naintate 82 de ?ntreb?ri preliminare ?i au fost solu?ionate 56, ?n compara?ie cu 2014, c?nd au fost ?naintate 51 de ?ntreb?ri ?i au fost solu?ionate 47. Acest lucru arat? c? mecanismele sunt bine stabilite ?i utilizate de c?tre judec?torii din instan?ele inferioare. Cel?lalt mecanism de unificare, recursul ?n interesul legii, are ?n continuare o contribu?ie substan?ial? la unificare. ?n 2016, ?n materie civil? au fost introduse 20?de recursuri ?i au fost solu?ionate 15, iar ?n materie penal? au fost introduse 8?recursuri ?i au fost solu?ionate 6. Ac?iunile conducerii sistemului judiciar pentru asigurarea consecven?ei hot?r?rilorAu loc reuniuni periodice cu sec?iile instan?elor, cu cur?ile de apel, sau ?ntre cur?ile de apel, INM ?i ICCJ, pentru a discuta chestiuni legate de interpret?ri ?i practici divergente. Raportul din ianuarie 2016 a constatat, de asemenea, semne de schimbare de paradigm? cultural? ?n favoarea consecven?ei ?n cadrul sistemului judiciar. Consecven?a hot?r?rilor judec?tore?ti ?i a practicii judiciare face parte, de asemenea, din subiectele cursurilor de formare pentru judec?tori ?i procurori. ?n cadrul parchetelor exist? un serviciu special de ?ndrumare ?i de analiz? care emite, la r?ndul s?u, orient?ri pentru unificarea practicii la nivelul organelor de urm?rire penal?. CSM a creat un wiki online pentru unificarea jurispruden?ei, pe care instan?ele pot ?nc?rca rezultatele discu?iilor lor interne, ?i un forum, pe care judec?torii din ?ntreaga ?ar? pot discuta cazurile de practic? neunitar?. Aceste discu?ii pot duce la stabilirea unei interpret?ri comune. Prin inspec?iile tematice pe care le efectueaz? ?n instan?e ?i la parchete, Inspec?ia Judiciar? contribuie, la r?ndul s?u, la unificare, prin faptul c? face recomand?ri relevante ?n cazurile de practici sau de proceduri divergente.Publicarea jurispruden?eiPunerea la dispozi?ie online a tuturor hot?r?rilor judec?tore?ti, cu acces deschis ?i posibilitatea de a se folosi func?ia de c?utare, r?m?ne una dintre modalit??ile importante prin care magistra?ii ?i to?i justi?iabilii pot face trimitere la cauze ?i hot?r?ri similare. ICCJ continu? s? ??i publice deciziile pe site-ul s?u internet. Aceasta public? rezumate ale deciziilor sale cheie, precum ?i textele integrale ale tuturor deciziilor. Proiectul RoLII (Institutul Rom?n pentru Informa?ii Juridice), care urmeaz? s? publice online toate hot?r?rile judec?tore?ti, a devenit opera?ional anul trecut. ?n primele nou? luni ale anului 2016, sistemul a fost accesat de peste 115?000 de ori de c?tre 39?000 de utilizatori. ?n vreme ce unii judec?tori au raportat c? utilizeaz? cu regularitate ?i cu succes RoLII, ?n alte cazuri pare s? fie nevoie de intensificarea promov?rii acestui instrument, inclusiv pentru profesiile juridice ?i administra?ia public?.Obstacolele din calea consecven?ei jurispruden?ei ?n rapoartele MCV anterioare au fost identificate o serie de obstacole ?n calea consecven?ei jurispruden?ei. Unele dintre acestea sunt aspecte mai ample, cum ar fi calitatea legisla?iei, riscurile inerente recurgerii pe scar? larg? la instrumente precum ordonan?ele executive,. Reforma planificat? a administra?iei publice, cu sprijinul fondurilor UE, ar putea contribui la promovarea unei abord?ri coerente a administra?iei publice cu privire la sistemul judiciar. De?i fiecare cauz? are caracteristicile sale specifice, motivarea hot?r?rii poate fi utilizat? pentru a se explica acele cazuri ?n care exist? o aparent? divergen?? fa?? de cauzele precedente sau fa?? de jurispruden?a instan?elor superioare. Acest lucru subliniaz? importan?a form?rii ?n ceea ce prive?te redactarea motiv?rii, precum ?i necesitatea acord?rii unui interval de timp suficient. Mai mul?i judec?tori, ?n special din cadrul instan?elor inferioare, au informat Comisia c? nu au destul timp pentru a-?i redacta hot?r?rile la standarde de calitate ?n termenul prev?zut de lege. Aceast? problem? de eficien?? este discutat? ?n detaliu mai jos. ?n plus, hot?r?rile judec?tore?ti sunt pronun?ate, ?n timp ce motivarea acestora vine dup? o lun? (dac? nu este ?nt?rziat?). Aceast? diferen?? de timp ?ntre hot?r?re ?i motivare poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra coeren?ei ?i calit??ii hot?r?rilor, ?i poate alimenta specula?iile cu privire la motivele care au stat la baza hot?r?rii, precum ?i ne?ncrederea sau criticile la adresa institu?iilor judiciare. CSM a raportat c? este ?n desf??urare un proiect-pilot pentru alinierea hot?r?rilor judec?tore?ti ?i motiv?rile acestora. A fost remarcat? ?i importan?a aplic?rii uniforme a legii ?i a execut?rii uniforme a hot?r?rilor judec?tore?ti de c?tre administra?ia public?, drept factor care duce la consecven?a hot?r?rilor judec?tore?ti.2.5.Reformele structurale Reformele structurale privind administrarea justi?iei s-au dovedit a avea un impact direct asupra eficacit??ii justi?iei. Chestiuni precum eficien?a, independen?a ?i costurile rezonabile ale sistemului de justi?ie, precum ?i accesul u?or la acesta sunt, ?n ansamblu, factori importan?i ai unui sistem de justi?ie eficace. Acest lucru este valabil at?t pentru cet??eni, c?t ?i pentru societ??i, iar justi?ia reprezint? un element-cheie al unui climat de afaceri de succes. Cadrul strategic?n aprilie 2016, Guvernul a adoptat un plan de ac?iune privind Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, cuprinz?nd o planificare detaliat? a ac?iunilor ?i institu?iilor responsabile, inclusiv un buget detaliat ?i sursele de finan?are. Pachetul financiar alocat planului de ac?iune pe o perioad? de patru ani (2016-2020) este de aproximativ 509 milioane EUR . Acesta va fi finan?at din bugetul na?ional (54?%), din fonduri UE ?i de la Banca Mondial?. Punerea integral? ?n aplicare a planului de ac?iune va fi esen?ial? pentru ?mbun?t??irea durabil? a administr?rii justi?iei ?i a ?ncrederii ?n sistemul judiciar. ?n 2016 au fost puse ?n aplicare m?suri importante ?n cadrul planului de ac?iune. ?n septembrie a fost instituit Consiliul de management strategic. Membrii acestuia sunt ministrul justi?iei, pre?edintele CSM, pre?edintele ICCJ ?i Procurorul General. Consiliul este responsabil cu stabilirea priorit??ilor de ordin general ale sistemului judiciar, inclusiv dezvoltarea ?i alocarea resurselor umane ?i materiale, ?i va urm?ri punerea ?n aplicare a m?surilor din planul de ac?iune. Se a?teapt? ca prin activitatea sa, Consiliul de management strategic s? contribuie la abordarea problemelor pentru care responsabilitatea este partajat? ?ntre mai multe institu?ii: bugetul, personalul, grefierii, cl?dirile ?i sistemele informatice. De asemenea, trebuie men?ionate ac?iunile ?ntreprinse de CSM pentru consolidarea integrit??ii ?n cadrul sistemului judiciar. ResurseMinistrul Justi?iei a continuat s? sprijine reforma sistemului judiciar prin asigurarea bugetului pentru sistemul judiciar ?i prin furnizarea unui num?r total de 630 de posturi suplimentare: 342 de posturi de judec?tori ?i 168 de posturi de personal auxiliar de specialitate pentru instan?e; 40 de posturi pentru DNA, 40 de posturi pentru DIICOT ?i 40 pentru Ministerul Public, pentru a permite acestora s? ??i dezvolte capacitatea intern? de a pune ?n aplicare m?suri de supraveghere electronic?. ?n total, bugetul pe 2016 al Ministerul Justi?iei a fost ?n jurul sumei de 693 de milioane EUR.Instrumentele de gestionare a procesului judiciar, eficien?a ?i calitatea acestuia CSM a continuat s? dezvolte instrumente de monitorizare ?i gestionare a activit??ilor instan?elor ?i de gestionare a diferitelor activit??i administrative ?i de resurse umane: Sistemul STATIS, care monitorizeaz? activitatea instan?elor ?n tratarea cauzelor, a fost extins ?i ?mbun?t??it. CSM public? la fiecare ?ase luni rezultatele indicatorilor cumula?i de performan??, pun?nd ?n eviden?? punctele forte ?i punctele mai slabe, precum ?i m?surile de remediere a acestora din urm?. Se realizeaz?, de asemenea, o analiz? a instan?elor cu cele mai bune performan?e pentru a se eviden?ia bunele exemple ?i cele mai bune practici. Analiza cumulativ? pe parcursul mai multor ani va furniza, totodat?, un instrument de politic? important pentru gestionarea resurselor umane ?i a politicilor ?n domeniul justi?iei, ?n general.S-au depus eforturi ?i ?n direc?ia arhiv?rii electronice la nivelul instan?elor ?i parchetelor. ?n special, a fost creat un mecanism pentru transmiterea cazurilor de trimitere ?n judecat? ?i a recunoa?terii vinov??iei de la parchete la instan?e prin sistemul electronic de gestionare a cauzelor (ECRIS). CSM, INM ?i ?coala Na?ional? de Grefieri lucreaz? la standardizarea modelelor electronice de hot?r?ri judec?tore?ti at?t ?n materie civil?, c?t ?i ?n materie penal?. Echilibrarea volumului de munc?Problema dezechilibrelor privind volumul de munc? este o veche problem? abordat? ?n cadrul MCV. Exist? un grup de lucru comun care caut? solu?ii practice, cum ar fi modificarea jurisdic?iei teritoriale. De exemplu, anul acesta CSM a propus modificarea zonei geografice acoperite de unele instan?e. Chestiunea parchetelor mici constituie, de asemenea, o preocupare major? pentru Procurorul General. O alt? problem? care are impact asupra volumului de munc? al instan?elor este repetitivitatea cauzelor, cele mai multe dintre acestea fiind, ?n principal, ac?iuni ini?iate de cet??eni ?mpotriva administra?iei publice, care par s? creeze o sarcin? inutil?. Acest aspect a fost men?ionat ?n rapoartele MCV anterioare ?i ?n contextul consecven?ei jurispruden?ei ?i al execut?rii hot?r?rilor judec?tore?ti, dar are consecin?e ?i asupra eficien?ei. Identificarea cauzelor echivalente ?i a hot?r?rilor juridice pertinente poate ?ndeplini, de asemenea, un rol de sprijin pentru grefierii cu preg?tire ?n domeniul juridic. Cu?toate acestea, proiectul de lege prin care s-ar fi modernizat statutul grefierilor ?i s-ar fi creat o nou? categorie de grefieri - grefierii judiciari, care ar fi putut prelua unele dintre sarcinile administrative ale judec?torilor -, se afl? ?nc? ?n Parlament. Ministerul Justi?iei a propus relansarea acestei dezbateri. ?n paralel, de asemenea, CSM a finalizat, ?n tandem cu ??rile de Jos, un proiect privind activitatea grefierilor, care a condus la o serie de recomand?ri pe care CSM are inten?ia s? le aplice ?n instan?ele din Rom?nia.Executarea hot?r?rilor judec?tore?ti de c?tre administra?ia public??Dreptul la executarea cu promptitudine a unei hot?r?ri judec?tore?ti definitive ?i obligatorii este parte integrant? din ?dreptul la o instan??” prev?zut la articolul?6 alineatul (1) din Conven?ia european? a drepturilor omului. Altfel, prevederile articolului?6 alineatul (1) ar fi lipsite de orice efect util. Acest lucru este cu at?t mai important ?n contextul procedurilor administrative. Prin urmare, protec?ia efectiv? a justi?iabilului ?i reinstituirea legalit??ii presupun obliga?ia autorit??ilor administrative de a respecta hot?r?rea.” ?Refuzul unei autorit??i de a lua ?n considerare o hot?r?re a unei instan?e superioare – conduc?nd, ?n mod poten?ial, la o serie de cauze ?n contextul aceluia?i set de proceduri, ignorarea repetat? a hot?r?rilor pronun?ate – este, de asemenea, contrar dispozi?iilor articolului 6 alineatul (1)”.Problemele legate de executarea hot?r?rilor judec?tore?ti de c?tre administra?ia public? sau institu?iile statului au fost semnalate ?n mod repetat ?n rapoartele ?i recomand?rile MCV, de?i nu sunt disponibile statistici privind aplicarea efectiv?. Rapoartele au men?ionat diferite probleme: Reticen?a Parlamentului sau a altor autorit??i publice de a pune ?n aplicare sanc?iunile care decurg din hot?r?rile definitive ?i irevocabile ?n cazurile ANI.?nt?rzierea privind executarea sau neexecutarea hot?r?rilor judec?tore?ti definitive ?mpotriva statului, cum ar fi rambursarea impozitelor, drepturile de pensie sau oprirea lucr?rilor atunci c?nd o instan?? a hot?r?t c? autoriza?ia de construc?ie este ilegal?.Reticen?a autorit??ilor publice de a aplica rezultatul unei hot?r?ri judec?tore?ti definitive ?ntr-un caz, la cazuri similare (inclusiv reticen?a de a aplica interpret?rile obligatorii ale ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie). ?n consecin??, instan?ele sunt nevoite s? trateze cauze repetitive. Dificult??i sau reticen?? din partea Agen?iei Na?ionale de Administrare Fiscal? (ANAF) ?n executarea hot?r?rilor de confiscare ?n cauzele penale. Estim?rile realizate de Ministerul Justi?iei ?i de parchete cu privire la recuperarea efectiv? de c?tre stat dau cifre ?ntre 5 ?i 10?% din sumele confiscate prin hot?r?rile judec?tore?ti definitive. Exist? unele semne de progres cu privire la primul ?i la ultimul punct, de exemplu, cooperarea intensificat? dintre Agen?ia Na?ional? de Integritate ?i celelalte autorit??i publice sau prin noua agen?ie de recuperare a activelor. Cu privire la celelalte dou? puncte ?n discu?iile cu Ministerul Justi?iei, au fost raportate mici progrese. Rela?ia cu Baroul Discu?iile dintre serviciile Comisiei ?i Asocia?ia Barourilor din Rom?nia ?i Baroul Bucure?ti raporteaz? o ?mbun?t??ire ?n rela?iile institu?ionale cu CSM, instan?ele ?i Ministerul Justi?iei, dar se remarc? faptul c? raporturile cotidiene ?n instan?? pot r?m?ne dificile. ?n ansamblu, de ambele p?r?i nu pare s? se manifeste o dorin?? de ?mbun?t??ire a rela?iei. O modificare propus? la Legea privind organizarea profesiei de avocat a condus la cre?terea tensiunii: se propune s? se acorde o imunitate avoca?ilor, lucru care, din punctul de vedere al Guvernului, ar dep??i jurispruden?a CEDO ?i ar putea constitui un obstacol ?n calea urm?ririi ?n justi?ie a actelor de corup?ie. Proiectul de lege a fost aprobat de Parlament ?n octombrie, dar a fost contestat la Curtea Constitu?ional? de c?tre Guvern ?i de c?tre Pre?edinte. Integritatea ?n cadrul sistemului judiciarIntegritatea ?n cadrul sistemului judiciar reprezint? un test deosebit de important pentru conducerea magistraturii, cu consecin?e asupra reputa?iei justi?iei ?n general. ?n 2016, DNA a trimis ?n judecat? 7?judec?tori ?i 8 procurori. Instan?ele au pronun?at condamn?ri definitive ?mpotriva a 9 judec?tori. DNA a confirmat tendin?a de anul trecut, ?i anume c? se ?nregistreaz?, ?n prezent, o reducere a num?rului de pl?ngeri ?i de noi cazuri de corup?ie ?n sistemul judiciar. CSM a aprobat m?suri preventive privind magistra?ii, cum ar fi arestarea preventiv?, perchezi?ionarea ?i re?inerea, cifrele indic?nd o u?oar? sc?dere fa?? de 2015, ?i a suspendat din serviciu 14 judec?tori ?i 16 procurori, ?n acest sens, studiile efectuate au eviden?iat faptul c? este important ca ierarhia din sistemul judiciar s? fie atent? la orice risc ?n materie de integritate a judec?torilor ?i procurorilor ?i ca magistra?ilor s? li se ofere ?ndrum?ri corespunz?toare cu privire la normele privind conflictele de interese sau incompatibilit??ile. ?n mod ideal, aceste m?suri ar putea fi extinse ?i la magistra?ii-asisten?i ?i la grefieri. Cea de-a patra evaluare a GRECO include, de asemenea, recomand?ri privind orient?rile adecvate pentru judec?tori ?i procurori ?i cre?terea capacit??ii de reac?ie a CSM, a Inspec?iei Judiciare ?i a conducerii sistemului judiciar ?n general la riscurile ?n materie de integritate din cadrul sistemului judiciar. Un proiect finalizat anul trecut a recomandat numirea unor consilieri de etic? la nivelul instan?elor pentru a oferi sfaturi practice magistra?ilor. ?n mai 2016, CSM a instituit consilierii de etic? pentru instan?ele de apel, tribunale ?i parchete, inclusiv pentru Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie ?i Direc?ia pentru Investigarea Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism; ulterior sistemul a fost extins ?i la CSM, Institutul Na?ional al Magistraturii, ?coala na?ional? de grefieri ?i Inspec?ia Judiciar?. Aceste demersuri fac parte din obiectivele Strategiei na?ionale anticorup?ie pentru sistemul judiciar. Cu toate acestea, decizia a declan?at rezisten?a ?n cadrul sistemului, deoarece consilierii de etic? sunt percepu?i mai degrab? ca fiind controlori, mai degrab? dec?t consilieri. Unul dintre sindicatele judec?torilor a contestat decizia ?n instan??. ?n prezent, decizia este suspendat? p?n? la pronun?area hot?r?rii definitive. ?n fiecare an, ca parte a declara?iei lor de avere, incompatibilit??i ?i interese, judec?torii trebuie s? declare, de asemenea, c? nu desf??oar? nicio activitate pentru serviciile de informa?ii (SRI). Aceste declara?ii sunt verificate de CSAT (Consiliul Suprem de Ap?rare a ??rii), din oficiu sau ?n temeiul unei notific?ri introduse de CSM. ?n mai 2015, ?n urma unei cereri formulate de Uniunea Na?ional? a Judec?torilor din Rom?nia (UNJR), CSM a sesizat oficial CSAT pentru a verifica declara?iile, ca urmare a alega?iilor privind existen?a unor agen?i SRI sub acoperire ?n r?ndul magistra?ilor. Verific?rile finalizate recent de CSAT ?n ianuarie 2016 au declan?at o controvers? cu privire la procedura urmat?, iar UNJR a solicitat o monitorizare.Ac?iuni disciplinareCSM are responsabilitatea de a sanc?iona abaterile profesionale ?i disciplinare ale magistra?ilor, ?n special cazurile de comportament neadecvat, de incompeten?? profesional? ?i de neglijen?? grav?. Anchetarea unor astfel de cazuri face parte din atribu?iile Inspec?iei Judiciare. ?n ansamblu, ?n 2016 s?au ?nregistrat mai pu?ine ac?iuni ?i sanc?iuni disciplinare fa?? de 2015. ?n 2016, Inspec?ia Judiciar? a dispus luarea de m?suri disciplinare ?n cazul a 52 dintre cele 6?304 sesiz?ri privind abateri disciplinare. Rapoartele Inspec?iei Judiciare sunt transmise sec?iilor relevante ale CSM, care au emis 28 de decizii privind judec?torii (au fost acceptate 20?de cazuri ?i respinse 8) ?i 10 decizii privind procurorii (au fost acceptate 5 cazuri, 3 cazuri au fost admise par?ial ?i au fost respinse 2). CSM a aplicat 20 de sanc?iuni judec?torilor ?i 8 procurorilor. Sanc?iunile aplicate sunt similare celor aplicate anul trecut (avertisment, sc?derea salariului lunar, suspendarea din func?ie ?i excluderea din magistratur?). 3.Cadrul de integritate ?i Agen?ia Na?ional? de IntegritateObiectivul de referin?? nr. 2: ?nfiin?area, conform celor prev?zute, a unei agen?ii pentru integritate cu responsabilit??i ?n domeniul verific?rii patrimoniului, a incompatibilit??ilor ?i a conflictelor de interese poten?iale, precum ?i cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care s? poat? duce la aplicarea unor sanc?iuni disuasive.?n prezent, Rom?nia are un cadru cuprinz?tor privind integritatea func?ionarilor publici, precum ?i o institu?ie independent? care contribuie la aplicarea acestor norme ?i aplic? sanc?iuni (care pot fi atacate ?n instan??). Cadrul de integritate define?te at?t situa?iile de incompatibilitate privind ocuparea de func?ii oficiale, c?t ?i situa?iile de conflicte de interese de natur? administrativ?. Un aspect important al acestei activit??i este acela de a se lua m?suri ?n primul r?nd pentru a se evita conflictele de interese, contribuind astfel la prevenirea corup?iei. De la ultimul raport MCV, Agen?ia Na?ional? de Integritate (ANI) a continuat s? trateze un num?r mare de cazuri. Agen?ia a ini?iat un num?r semnificativ de cazuri noi, care, la fel ca ?n anii preceden?i, au reflectat ?n continuare preocup?ri ?n materie de integritate, ?n special cu privire la politicienii locali. Cadrul juridic privind incompatibilit??ile ?i punerea ?n aplicare a rapoartelor ANI, chiar ?i a celor confirmate de hot?r?ri judec?tore?ti, au continuat s? fie puse sub semnul ?ntreb?rii. ?n perioada premerg?toare alegerilor locale ?i generale din 2016, ANI a ?ntreprins activit??i de prevenire mai ferme ?n vederea promov?rii respectului fa?? de cerin?ele de integritate ?n ceea ce prive?te to?i candida?ii. ?n raportul MCV pe 2016, recomand?rile privind integritatea au vizat continuarea eforturilor ?n ceea ce prive?te asigurarea consecven?ei jurispruden?ei hot?r?rilor ?n materie de integritate ?i asigurarea faptului c? hot?r?rile judec?tore?ti de suspendare din func?ie a parlamentarilor sunt aplicate ?n mod automat de Parlament; punerea ?n aplicare a verific?rii ex antee a conflictelor de interese ?n cadrul procedurilor de achizi?ii publice prin intermediul programului ?Prevent”, ?ntreprinderea de m?suri pentru a se asigura respectarea normelor ?n materie de integritate ?n contextul organiz?rii alegerilor ?i, ?ntr-un sens mai general, punerea accentului asupra m?surilor de prevenire a situa?iilor de incompatibilitate ?i de conflict de interese ?i ?mbun?t??irea accept?rii de c?tre public ?i punerea efectiv? ?n aplicare a normelor ?n materie de incompatibilitate.3.1.Trecerea ?n revist? a evolu?iilor din cadrul MCVLegea de ?nfiin?are a Agen?iei Na?ionale de Integritate (ANI) a fost adoptat? ?n 2007 ?i consolidat? printr-o Ordonan?? de urgen?? a Guvernului din acela?i an. ANI a fost ?nfiin?at? ca o autoritate administrativ? independent? competent? pentru verificarea averilor, a incompatibilit??ilor ?i conflictelor de interese ale func?ionarilor publici ?i ale?i. Cu toate acestea, ?n prim?vara anului 2010, elemente centrale ale cadrului juridic al ANI au fost declarate neconstitu?ionale de c?tre Curtea Constitu?ional? ?i, ?n absen?a unui cadru juridic, ANI ?i-a ?ncetat activitatea timp de mai multe luni. A fost adoptat? o nou? legisla?ie ?i, ?n septembrie 2010, a intrat ?n vigoare Legea nr.?176/2010. Activit??ile ANI se ?ntemeiaz? ?n prezent pe legea nr.?176/2010. Tot ?n 2010 au fost ?nfiin?ate comisiile de cercetare a averilor pentru a servi drept filtru ?n etapa de urm?rire penal? ?n cazurile de averi nejustificate care dep??esc 10?000 EUR.Adoptarea, ?n 2010, a Legii nr. 176/2010 privind ?nfiin?area ANI a fost ?nso?it? de discu?ii dificile ?n Parlament, care au vizat alte aspecte dec?t cele cuprinse ?n modific?rile necesare pentru respectarea deciziei Cur?ii Constitu?ionale. Acest lucru a fost simptomatic pentru punerea sub semnul ?ntreb?rii a legitimit??ii ANI ?ntr-un sens mai general, prin propuneri periodice ?n Parlament de a se redeschide legea ANI. Aceste provoc?ri au devenit mai pu?in frecvente dup? 2013. Cu toate acestea, cadrul juridic ?n materie de integritate, setul de legi care definesc situa?iile de conflicte de interese ?i incompatibilit??ile pentru func?ionarii publici sau pentru func?ionarii ale?i sau numi?i au continuat s? fie contestate, ceea ce a condus la unele modific?ri const?nd ?n eliminarea unor activit??i din sfera de cuprindere a incompatibilit??ilor sau a conflictelor de interese. ?n 2014, Curtea Constitu?ional? a fost solicitat? s? se pronun?e cu privire la problema dac? interdic?ia general? de participare la alegeri, pentru un interval de trei ani ?n temeiul legii ANI - care se aplic? persoanelor fa?? de care s-a constatat existen?a conflictului de interese ori starea de incompatibilitate ori averi nedeclarate - se aplic? tuturor func?iilor alese ?i nu doar func?ia avut? la momentul la care a avut loc ?nc?lcarea. Curtea Constitu?ional? a confirmat aceast? pozi?ie. Cu toate acestea, problema a fost ridicat? din nou ?n Parlament, de?i modific?rile care vizau limitarea interdic?iei de participare la alegerile generale pentru aceea?i func?ie nu au fost adoptate.Consiliul Na?ional de Integritate (CNI) asigur? controlul politic asupra ANI, garant?nd independen?a ?i monitoriz?nd activitatea acesteia. Membrii CNI sunt numi?i de Senat din partea partidelor politice, reprezentan?i ai administra?iei locale ?i ai societ??ii civile, reprezent?nd principalele institu?ii ?i sectoare vizate de activit??ile ANI. P?n? la sf?r?itul anului 2011, rela?ia dintre CNI ?i ANI a fost una dificil?, iar Comisia ?i-a exprimat ?ndoieli cu privire la faptul c? CNI ??i exercita efectiv rolul. Cu toate acestea, ?n ultimii ani, rapoartele MCV au remarcat rolul activ al CNI ?n sus?inerea capacit??ii ANI de a-?i ?ndeplini atribu?iile ?n mod eficace. Aceasta a inclus sus?inerea men?inerii cadrului juridic al ANI ?i solicitarea unor resurse suficiente pentru ANI, inclusiv ?n Parlament, precum ?i luarea de pozi?ie ?n mod public atunci c?nd institu?iile publice nu au aplicat sanc?iunile impuse ?n temeiul legii (?n special, atunci c?nd rapoartele ANI au fost confirmate ?n instan??) ?i atunci c?nd conducerea ANI a f?cut obiectul unor atacuri politice ?i din partea mass-mediei. De asemenea, CNI a organizat cu succes concursurile pentru numirile ?n conducerea ANI.Ob?inerea de rezultate de c?tre ANI ?n ceea ce prive?te anchetarea cazurilor de averi nejustificate, incompatibilit??i ?i conflicte de interese de natur? administrativ? a demarat lent ?i a fost ?ntrerupt? de vidul legislativ din 2010. Cu toate acestea, amploarea activit??ii sale a crescut ?n mod progresiv, ca urmare a mai multor ac?iuni care au utilizat evalu?ri ale riscurilor specifice ?i a prioritiz?rii cazurilor celor mai grave. ?ntre 2010 ?i 2016, ANI a finalizat 12?297 de dosare, dintre care ?n 2?167 de dosare s-au f?cut constat?ri specifice. Acest bilan? a crescut ?n mod semnificativ ?ncep?nd cu 2013 ?i a r?mas stabil, ?n pofida perturb?rii cauzate la nivelul conducerii de demisia pre?edintelui ANI ca urmare a ini?ierii anchetei penale cu privire la activitatea care a precedat mandatul pre?edintelui ?n cadrul agen?iei. ?n aceea?i perioad?, cooperarea cu autorit??ile judiciare ?i administrative s-a ?mbun?t??it ?n mod semnificativ, astfel c? marea majoritate a notific?rilor c?tre ANI sunt acum notific?ri externe. ?n fiecare an, rapoartele ANI vizeaz? func?ionari ?i politicieni de la toate nivelurile ?i din toate partidele politice. Marea majoritate a rapoartelor ANI sunt contestate ?n instan??, ?ns? rata de confirmare a rapoartelor ANI de c?tre instan?? dep??e?te ?n mod constant 80?%. ANI ??i face cunoscut? activitatea prin publicarea pe pagina sa de internet a unor comunicate de pres? prin care informeaz? publicul cu privire la constat?rile sale ?i la deciziile definitive ?i irevocabile. O provocare major? ?n cazurile de integritate este faptul c? situa?iile de conflicte de interese de natur? administrativ? sau incompatibilit??ile sunt definite ?n multe legi diferite, astfel ?nc?t ?ntregul cadru juridic este complex ?i poate fi ambiguu. Sunt multe exemple ?n care acest lucru a condus la decizii ?n prim? instan?? care au fost anulate de instan?a de recurs. ?n 2012, raportul MCV recomanda deja c? Guvernul ?i ANI ar trebui s? colaboreze pentru a elabora ?i a propune acte legislative de ?mbun?t??ire a cadrului de integritate. Aceast? cale nu a fost, totu?i, urmat?, ?i, ?n diferite momente, at?t Ministerul?Justi?iei, c?t ?i ANI au invocat drept motiv de ?ngrijorare faptul c? dezbaterile parlamentare asupra unui proiect de lege consolidat ar putea s? conduc? la diluarea cadrului de integritate (prefer?nd s? se bazeze pe jurispruden?? ?n vederea unific?rii interpret?rilor divergente). Aceast? preocupare a fost sporit? de o serie de modific?ri ?n acest sens care au trecut cel pu?in de o Camer? a Parlamentului, uneori f?r? dezbatere sau consultare public?. At?t ANI, c?t ?i ministrul justi?iei s-au opus unei serii de astfel de modific?ri, altele au fost contestate de c?tre Pre?edintele Rom?niei ?i trimise la Curtea?Constitu?ional?. Au fost introduse totu?i modific?rile legislative care nu au fost convenite cu ANI ?i cu Guvernul (a se vedea nota de subsol NOTEREF _Ref472076976 101).?nc? de la ?nfiin?area ANI, rapoartele MCV au eviden?iat rezisten?a fa?? de punerea ?n aplicare a rapoartelor ANI, chiar ?i atunci c?nd au fost confirmate printr-o hot?r?re judec?toreasc?, precum ?i reticen?a institu?iilor ?i autorit??ilor responsabile de a aplica sanc?iunile prev?zute de lege (care constau, ?n general, fie ?n demiterea din func?ia public?, fie ?n amenzi administrative). ?n 2012, ?n raportul MCV se observa ?Timp de mai mul?i ani, rapoartele Comisiei au semnalat ?n mod constant urm?rirea necorespunz?toare a cazurilor ANI de alte autorit??i administrative ?i judiciare ?i au formulat o serie de recomand?ri ?n acest sens”. ?nc? din 2014, ANI a monitorizat mai ?ndeaproape aplicarea rapoartelor sale ?i a aplicat sanc?iuni administrative atunci c?nd autorit??ile nu au ac?ionat,. Rapoartele MCV succesive au pus ?n lumin? faptul c? punerea ?n aplicare a rapoartelor ANI privind membrii parlamentului, chiar ?i atunci c?nd sunt confirmate prin hot?r?re a instan?ei, a fost pus? sub semnul ?ntreb?rii. O decizie a Cur?ii Constitu?ionale cu privire la acest aspect ?i noul Statut al deputa?ilor ?i al senatorilor, adoptat ?n 2013, care a clarificat procedura de urmat de c?tre fiecare Camer? ?n caz de incompatibilitate sau de conflict de interese, nu au reu?it s? pun? cap?t cazurilor ?n care legisla?ia nu a fost pus? ?n aplicare sau s? accelereze aplicarea de sanc?iuni,.Normele ?n materie de integritate au un rol de preven?ie, viz?nd, ?n primul r?nd, evitarea conflictelor de interese ?i reducerea riscului de corup?ie. ?ncep?nd din 2014, ANI a ?ntreprins activit??i ?n materie de preven?ie ?n scopul de a clarifica formalit??ile privind completarea ?i transmiterea declara?iilor de avere ?i de interese, precum ?i de a explica regimul juridic privind incompatibilit??ile ?i conflictele de interese. Activitatea ANI ?n materie de preven?ie s-a dezvoltat ?n continuare ?i a sporit ?n contextul preg?tirii alegerilor locale ?i generale din 2016. ?n plus, ANI a creat PREVENT, un sistem de detectare ex ante a conflictelor de interese poten?iale ?n achizi?iile publice pentru a ?mpiedica atribuirea contractelor ?n cazul ?n care se detecteaz? eventuale conflicte de interese ?i nu sunt puse ?n aplicare m?suri corective . Acestea vor completa verific?rile ex-ante ale Agen?iei pentru Achizi?ii Publice (ANAP). Legea privind instituirea sistemului PREVENT a fost adoptat? de Parlament ?n octombrie?2016.Rezultatele pozitive ob?inute de ANI sunt atestate ?i de faptul c? aceasta a f?cut obiectul unei aten?ii crescute din partea altor ??ri interesate s?-?i dezvolte propriul cadru de integritate.Agen?ia Na?ional? de Integritate ?n 2016Capacitatea institu?ional?Capacitatea institu?ional? a Agen?iei Na?ionale de Integritate (ANI) este consolidat? ?n continuare. La sf?r?itul anului 2016, ANI avea 111 angaja?i, comparativ cu 104 ?n 2015. Sunt 48 de inspectori ?n materie de integritate, cu un volum mediu de lucru de 81 de dosare. Func?ia de vicepre?edinte este ?n continuare vacant?, ?ntruc?t procedura a fost am?nat? din cauza logisticii interne a Consiliului Na?ional de Integritate, ?ns? ?n prezent a fost lansat un concurs, care este prev?zut s? se finalizeze ?n februarie 2017.ANI a raportat ?n continuare faptul c? exist? o bun? cooperare cu institu?iile care gestioneaz? direct dosarele sale: Comisiile de cercetare a averilor, ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ), precum ?i Procuratura General?. De asemenea, ANI a colaborat str?ns cu Ministerul Justi?iei la elaborarea Strategiei na?ionale anticorup?ie. De asemenea, ANI a raportat c? s-a exercitat mai pu?in? presiune extern? asupra agen?iei ?i a personalului s?u.Bilan? – conflicte de interese, averi nejustificate, incompatibilitate?n 2016, bilan?ul ?nregistrat de ANI a fost stabil ?n compara?ie cu anii anteriori. ANI a finalizat 1?635?de dosare ?i a constatat 263 de cazuri de incompatibilitate, 123 de cazuri de conflicte de interese de natur? administrativ?, 51 de cazuri de conflicte de interese de natur? penal? ?i 25 de cazuri de discrepan?e semnificative ?ntre venituri ?i averi. Cazurile vizeaz? 94 de primari, 137 de consilieri locali, 89 de viceprimari ?i 5 parlamentari. ANI a notificat urm?rirea penal? ?n 19 cazuri ?n care exista o suspiciune suficient? privind s?v?r?irea unei infrac?iuni. Agen?ia ?i-a continuat politica de comunicare const?nd ?n publicarea tuturor hot?r?rilor definitive ?i irevocabile. Un procent ridicat din deciziile ANI sunt contestate ?n instan??, dar rata de confirmare ?n instan?? a deciziilor ANI r?m?ne de peste 80?%. ?n 2016, au r?mas definitive ?i irevocabile hot?r?rile pronun?ate ?n 216 cauze. Rapoartele succesive privind MCV au subliniat problema pe care o reprezint? durata procedurilor judiciare ?n cazurile ANI, ?ntruc?t sanc?iunile pot fi aplicate numai ?n cazul ?n care hot?r?rea este definitiv? ?i irevocabil?. ?nt?rzierile mari (uneori de peste doi ani) risc? s? afecteze obiectivul ?n materie de preven?ie al legilor ?n materie de integritate. Aceast? situa?ie a fost pus? pe seama volumului mare de lucru al sec?iilor de contencios administrativ, ?n special din ICCJ. Eforturile Sec?iei de contencios administrativ din ICCJ de a accelera cazurile ANI par s? fi dat rezultate, ?ntruc?t ?n 2016 s-a ?nregistrat o cre?tere semnificativ? a num?rului de hot?r?ri definitive ?n cazuri de incompatibilitate ?i de conflict de interese. ANI raporteaz? o ameliorare global? ?n ceea ce prive?te punerea ?n aplicare a hot?r?rilor judec?tore?ti definitive referitoare la averi nejustificate sau la conflicte de interese ?i incompatibilit??i ?i pune acest lucru pe seama politicii sale de a monitoriza ?ndeaproape toate cauzele definitive, notific?nd autoritatea disciplinar? relevant? ?i impun?nd amenzi ?n cazul ?n care autoritatea nu aplic? sanc?iunile stabilite de lege. P?n? ?n 2015, ?n cazurile de incompatibilitate 82?% din persoanele aflate ?n situa?ie de incompatibilitate ?i-au ?ncheiat mandatul ori au demisionat/au fost demise din func?ie. P?n? la sf?r?itul anului 2016, aceast? cifr? a crescut la 86?% din persoanele aflate ?n situa?ie de incompatibilitate ?i, ?n acela?i timp, num?rul hot?r?rilor definitive a crescut ?n mod semnificativ. Astfel, rezult? c? sanc?iunea a fost aplicat? pentru aproape toate noile hot?r?ri definitive din 2016, ceea ce reprezint? o ?mbun?t??ire important? ?n raport cu anii preceden?i.Chiar dac? raportul MCV pe 2012 a prezentat concluzii mixte privind Comisia de cercetare a averilor (CCA), raportul MCV pe 2014 a constatat o normalizare a procedurilor dintre ANI ?i CCA. P?n? la sf?r?itul anului 2016, ANI a raportat faptul c?, ?n total, ?n toate cazurile de averi nejustificate, au fost identificate peste 26 de milioane EUR, fiind virat? deja la bugetul de stat suma de 3 milioane EUR, ?i alte 430 000 EUR urmeaz? s? fie confiscate ?n leg?tur? cu 16 ac?iuni ?n instan?? c??tigate p?n? ?n prezent. Num?rul de cauze care se afl? ?n continuare pe agenda CCA este, totu?i, ridicat, iar procedura global? este lent?, mai mult de jum?tate din cauzele notificate de ANI ?n 2010 fiind ?nc? pendinte. Judec?torii din CCA ar dori s? modernizeze legisla?ia ?i s? o fac? mai eficient?, de exemplu prin crearea mai multor comitete care s? analizeze dosarele (care s? ?ndeplineasc? ?i alte sarcini). ?n ceea ce prive?te conflictele de interese ?n materie penal?, ?n 2016, ANI a notificat 51 de cazuri Parchetului General, care atribuie ?n continuare aceste cauze procurorilor experimenta?i din instan?ele de apel. ?n 2016, organele de urm?rire penal? au solu?ionat mai multe dosare dec?t ?n anii preceden?i: 378 de cauze de conflicte de interese. 48 de cauze au fost trimise ?n instan??, din care 13?au fost notificate de c?tre ANI. Un rezumat pentru o perioad? de zece ani furnizat de serviciile Parchetului General arat? c?, din 2013, exist? un bilan? stabil ?n ceea ce prive?te trimiterile ?n judecat?, spre deosebire de doar c?teva cazuri trimise ?n instan?? de Ministerul Public ?n perioada 2007-2012. De asemenea, dup? 2012, num?rul dosarelor solu?ionate de c?tre Ministerul Public a crescut, concomitent cu num?rul de notific?ri, astfel ?nc?t ?n prezent exist? un num?r mare de cauze pendinte. Serviciul de ?ndrumare ?i control al Parchetului General ?ntocme?te cu regularitate analize ale tipologiei cazurilor de conflicte de interese trimise ?n instan??. Aceste analize ?i ajut? pe procurori s? identifice domeniile prioritare de anchet?. Cadrul juridic ?i jurispruden?a ?n materie de incompatibilit??iImpactul ?n termeni de preven?ie al cadrului de integritate se bazeaz? pe o lege clar? pentru to?i, precum ?i pe sanc?iuni previzibile privind incompatibilit??ile ?i conflictele de interese. ?n trecut au existat exemple clare de hot?r?ri contradictorii ale instan?elor, ceea ce a subminat eficacitatea acestora. ?n Raportul MCV 2016, Comisia a recomandat s? fie continuate eforturile pentru asigurarea consecven?ei jurispruden?ei ?n ceea ce prive?te hot?r?rile ?n materie de integritate, iar jurispruden?a consolidat? s? fie pus? la dispozi?ia instan?elor inferioare. ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ) are un rol esen?ial ?n stabilirea jurispruden?ei ?n cazurile de incompatibilitate, pronun??nd, din 2008 p?n? ?n prezent, sute de hot?r?ri ?n cazuri de incompatibilitate ?i conflicte de interese. Activitatea Sec?iei de contencios administrativ a ICCJ a fost prezentat? ?ntr-un tabel care con?ine jurispruden?a ANI, organizat ?n func?ie de tipurile de incompatibilit??i recurente ?i furniz?nd solu?iile aplicate ?n astfel de cazuri. Tabelul care cuprinde jurispruden?a este actualizat o dat? la ?ase luni ?i este publicat pe site-ul internet al ICCJ. Atunci c?nd sunt identificate probleme de interpretare, au loc discu?ii ?n cadrul sec?iei propriu-zise , iar interpretarea este stabilit? pe baza opiniilor exprimate de majoritate. Instan?ele inferioare au raportat c? fac trimitere constant? la practica uniform? ?n cadrul ICCJ ?n ceea ce prive?te cazurile ANI ?i recunosc utilitatea accesului lor la jurispruden??. De asemenea, ANI pune la dispozi?ie jurispruden?a pe site-ul s?u internet ?i o promoveaz? ?n scopuri de preven?ie. ?n 2016, modific?rile aduse cadrului de integritate au fost puse ?n continuare pe agenda Parlamentului f?r? o dezbatere prealabil? privind interesul general care st? la baza schimb?rilor. ?n octombrie 2016, Parlamentul a adoptat o nou? modificare la Legea nr. 161/2003, elimin?nd incompatibilit??ile ?n cazul primarilor sau ale?ilor locali care ?i ?mpiedic? s? fac? parte din consiliile de administra?ie ale societ??ilor comerciale care ofer? servicii de utilit??i. Legea a fost contestat? la Curtea Constitu?ional?. Alte ini?iative ?n curs de adoptare ?n parlament ar elimina situa?iile comune de incompatibilitate sau ar restr?nge interdic?ia de participare la alegeri timp de trei ani.Integritatea ?i Parlamentul Rom?niei?n acela?i timp, continu? s? existe probleme ?n punerea ?n aplicare a legisla?iei ?n ceea ce prive?te deciziile ANI, chiar ?i atunci c?nd sunt confirmate de o hot?r?re judec?toreasc? clar?. Automatismul cu care Parlamentul execut? hot?r?rile judec?tore?ti definitive ce confirm? deciziile Agen?iei Na?ionale de Integritate este un aspect care a fost abordat cu regularitate ?n rapoartele anterioare privind MCV. Articolul 7 din Statutul senatorilor ?i al deputa?ilor reglementeaz? modul ?n care Parlamentul ar trebui s? procedeze atunci c?nd se constat? incompatibilitatea unui parlamentar. Chiar dac? mandatul acestuia ?nceteaz? ?n mod automat la data la care hot?r?rea de incompatibilitate devine definitiv? ?i irevocabil?, sunt necesare alte m?suri pentru a se garanta executarea acesteia. Pre?edintele Camerei trebuie s? ia act de ?ncetarea mandatului de deputat sau de senator ?i supune chestiunea la vot ?n plenul Camerei ?n care devine vacant locul deputatului sau al senatorului.?n 2016, patru cazuri de incompatibilitate a deputa?ilor au devenit definitive ?i irevocabile. ?n trei cazuri din cele patru, Camera Deputa?ilor a revocat mandatul. ?n unul dintre cazuri, acest proces a necesitat o perioad? mai mare de ?ase luni, de?i un caz a fost ?ncheiat ?n mai pu?in de o lun?. ?n unul dintre cazuri, deputatul era ?nc? membru al Parlamentului la ?ncheierea legislaturii 2012-2016. Cu toate acestea, candidatura sa la alegerile parlamentare din 2016 a fost respins? de c?tre Biroul Electoral Central, ?ntruc?t f?cea obiectul unei interdic?ii de trei ani (a se vedea mai jos).Unul dintre cazurile prezentate ?n raportul MCV din ianuarie 2016, care a fost considerat definitiv de ANI, ?ntruc?t nu a fost atacat ?n instan?? ?n termenele legale, a cunoscut, ?n cele din urm?, o r?sturnare de situa?ie la Curtea de Apel, care a admis ac?iunea ?n aprilie 2016. Deputatul a fost reinstalat ?n Camera Deputa?ilor (?n legislaturile anterioare). ANI a formulat apel ?mpotriva hot?r?rii, iar cauza se afl? acum pe rol la ICCJ.?n 2016, ?n Camera Deputa?ilor, patru cazuri de conflict de interese ?n materie administrativ? au devenit definitive ?i irevocabile (de?i unul dintre cazuri a fost retrimis la Curte). Pronun?area hot?r?rilor a durat ?i ?n aceste cauze mai multe luni, dar ?n toate cele patru cauze Parlamentul a aplicat sanc?iuni disciplinare – de?i, ?n unul dintre cazuri, acesta ?i-a schimbat ulterior hot?r?rea ?i nu s-a aplicat sanc?iunea disciplinar? de reducere temporar? a salariului.La 21 decembrie, ANI a notificat noul Parlament cu privire la dou? cazuri referitoare la parlamentarii ale?i.Verific?ri ex ante ?i activit??i de prevenireSistemul electronic PREVENT vizeaz? detectarea automat? a situa?iilor poten?iale de conflicte de interese ?n domeniul achizi?iilor publice ?naintea procedurii de selec?ie ?i de atribuire a contractelor. Acesta se va aplica tuturor procedurilor, indiferent de sursele de finan?are. Un element esen?ial al sistemului electronic PREVENT este faptul c? autorit??ile contractante sunt obligate s? completeze efectiv formularul de integritate, iar necompletarea informa?iilor solicitate va conduce ?n mod automat la suspendarea procedurii de achizi?ii publice. ?n cazul ?n care sistemul detecteaz? o situa?ie poten?ial? de conflict de interese, emite un avertisment c?tre autoritatea contractant?, astfel ?nc?t s? poat? fi luate m?suri corective ?nainte de atribuirea contractului. Prima etap? const? doar ?ntr-o verificare electronic?, ?ns?, ?n a doua etap?, agen?ia poate declan?a o verificare mai detaliat? a modului ?n care a fost rezolvat? situa?ia de conflict de interese. Sistemul este conceput ?n a?a fel ?nc?t s? detecteze conflictele de interese poten?iale, astfel cum sunt definite ?n legisla?ia rom?neasc?, ?i anume existen?a unor leg?turi de rudenie p?n? la gradul al treilea (p?rin?i, copii, fra?i ?i surori), ?ns? ar putea fi extins eventual pentru a acoperi ?i ter?i, consultan?i ori subcontractan?i. Potrivit ANI, o mare parte din cazurile de conflicte de interese (85-90 %) implic? ?ncheierea de contracte de achizi?ii publice cu societ??ile care au leg?turi cu membrii de familie ai unor func?ionari locali sau care sunt de?inute de membrii de familie ai acestora. Proiectul de lege privind ?nfiin?area sistemului PREVENT a fost propus de Guvern ?n septembrie 2015 ?i a fost adoptat de Parlament, fiind promulgat ?n octombrie?2016. Sistemul se va aplica tuturor procedurilor de achizi?ii publice desf??urate prin sistemul electronic de achizi?ii publice (SEAP), care implic? at?t fonduri ale UE, c?t ?i fonduri na?ionale. ?n prezent, prioritatea ANI este de a face sistemul opera?ional. ?n acest scop, ANI colaboreaz? cu Agen?ia Na?ional? pentru Achizi?ii Publice (ANAP), cu Ministerul de Interne (responsabil pentru bazele de date privind popula?ia) ?i cu Ministerul Justi?iei. Cu toate acestea, ANI ?i ANAP vor trebui s? elaboreze solu?ii pentru a acoperi toate conflict de interese, astfel cum este definit de noua legisla?ie ?n materie de achizi?ii publice, deoarece noua defini?ie este mai larg? dec?t cea acoperit? ?n prezent de ANI. De asemenea, prin Consiliul Na?ional de Integritate, ANI ar putea s? dezvolte colaborarea cu Uniunea Notarilor. Se preconizeaz? c? sistemul va deveni opera?ional ?n vara anului 2017. ANI va organiza cursuri de formare pentru noul sistem, care vor completa cursurile de formare privind achizi?iile publice, planificate de ANAP. PREVENT va fi obligatoriu pentru toate procedurile de achizi?ii publice, ?ns? nu va putea s? detecteze toate conflictele poten?iale de interese. ?n consecin??, absen?a unei alerte de integritate nu exclude responsabilitatea ?i obliga?ia activ? a autorit??ilor contractante de a depista conflictele de interese ?i nici nu exonereaz? autorit??ile de alte verific?ri ex ante ?i ex post. Pe parcursul anului 2016, ANI a continuat s? ??i extind? num?rul de activit??i de prevenire. O aten?ie deosebit? a fost acordat? alegerilor (a se vedea mai jos), dar se stabilesc ?i alte activit??i. Una dintre aceste activit??i este programul postuniversitar ?n materie de integritate ?i anticorup?ie - ?Politicile publice ?n materie de integritate ?i anti-corup?ie”, oferit de ANI la Universitatea Babe?-Bolyai din Cluj-Napoca. Principalul obiectiv al programului este de a forma func?ionarii publici din prim?rii, consilii jude?ene ?i birouri parlamentare ?n ceea ce prive?te conflictele de interese ?i situa?iile de incompatibilitate, precum ?i modul de completare a declara?iilor de avere ?i de interese, evaluarea activelor ?i eficacitatea strategiilor ?i a politicilor publice ?n materie de integritate a func?iei publice. ?n septembrie 2016, ANI a lansat, de asemenea, un proiect de 18 luni cu Institutul pentru politici publice privind ?Cartografierea zonelor de risc ?n ceea ce prive?te conflictele de interese ?n Rom?nia”, cu scopul de a consolida capacitatea administrativ? a sistemului de integritate pentru identificarea timpurie a domeniilor de risc ?i prevenirea conflictelor de interese (care vizeaz? domeniile cele mai vulnerabile, cum ar fi achizi?iile publice). Sensibilizarea publicului reprezint?, de asemenea, o component? important? a preven?iei. ANI raporteaz? ?mbun?t??iri ?n ceea ce prive?te acceptarea de c?tre opinia public? a legilor ?n materie de integritate ?i a rolului agen?iei. ?n compara?ie cu anii anteriori, ANI prime?te mult mai multe notific?ri ?i pl?ngeri atunci c?nd administra?iile sau persoanele nu respect? normele. Acest fapt a condus la cazuri ?n care organismele administrative nu ?i-au ?ndeplinit obliga?iile legale ?i au fost aplicate 154?sanc?iuni ?n 2016 (comparativ cu mai pu?in de 10 ?n 2015). ANI raporteaz?, de asemenea, o ?mbun?t??ire a disponibilit??ii institu?iilor de a solicita ?n mod proactiv ANI cu privire la cea mai bun? modalitate de a preveni apari?ia incidentelor de integritate. Site-ul ANI ofer? un volum mare de informa?ii practice ?i a fost accesat de 50 000 de utilizatori pe lun? ?n 2016.3.6.Respectarea normelor ?n materie de integritate ?n alegerile locale ?i generaleRaportul privind MCV din ianuarie 2016 a recomandat s? se ia m?suri pentru a se asigura respectarea normelor ?n materie de integritate ?n organizarea alegerilor locale ?i generale care urmau s? aib? loc ?n 2016. Asigurarea integrit??ii ?n alegeri este un element esen?ial de combatere a corup?iei, ?n special ?n domeniul achizi?iilor publice, precum ?i un element care constituie un exemplu pentru societate ?n ansamblu. Problema specific? pentru MCV a fost aplicarea efectiv? a normelor de integritate ?n cazul candida?ilor. Candida?ii trebuie s? depun? declara?ii de avere ?i de interese, iar persoanele care fac obiectul unei hot?r?ri definitive ?n materie de incompatibilitate, conflict de interese sau averi nejustificate nu pot candida la alegeri ?n perioada de trei ani de interdic?ie. Pentru alegerile locale din iunie 2016, ANI a ?nfiin?at, la jum?tatea lunii aprilie, un site dedicat integrit??ii, ca modalitate practic? de a contribui la aplicarea normelor, precum ?i de a semnala eventualele ?nc?lc?ri. Pagina de internet a oferit un punct unic de acces pentru toate declara?iile de avere ?i interese (aproximativ 520 000), un ghid pentru identificarea erorilor recurente ?i a incompatibilit??ilor cele mai frecvente, lista tuturor persoanelor supuse interdic?iei de trei ani, un ghid pentru completarea online a formularelor de declara?ie de avere ?i de interese ?i o interfa?? pentru a depune pl?ngeri sau notific?ri referitoare la candida?i. ANI a deschis, de asemenea, o linie telefonic? de urgen??, cu inspectori de integritate care au ajutat candida?ii sau autorit??ile locale cu privire la declara?iile avere ?i de interese. ANI raporteaz? c? aceste m?suri au fost adoptate f?r? ?nt?rziere de c?tre candida?i, c? site-ul internet ?i linia telefonic? de urgen?? au fost utilizate pe scar? larg? ?i c? au fost notificate foarte repede ori de c?te ori au existat erori ?n declara?iile de avere online. Cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, ANI a organizat o conferin?? video cu to?i prefec?ii (responsabili cu aplicarea legii la nivel regional) pentru a le explica acest proces.De asemenea, ANI a trimis birourilor electorale locale ?i Autorit??ii Electorale Permanente, lista cuprinz?nd aproximativ 230 de persoane supuse interdic?iei de a candida la alegeri, de?i nu pare s? fi existat un r?spuns oficial, iar unor candida?i li s-a aprobat candidatura la alegeri, ?n pofida interdic?iei. Dup? alegeri, ANI a constatat c? au fost alese 7 persoane care f?ceau obiectul interdic?iei de a candida. P?n? ?n noiembrie, toate aceste persoane au fost revocate din func?ie ori au demisionat.Pentru alegerile generale, ANI a instituit m?suri similare ?i a avut o cooperare eficace cu Autoritatea Electoral? Permanent? ?i cu Biroul Electoral Central. ANI a trimis informa?ii (inclusiv lista persoanelor care f?ceau obiectul interdic?ie de a candida)celor implica?i ?n procesul electoral ?i partidelor politice. ?n plus, Autoritatea Electoral? Permanent? a solicitat ca birourile electorale s? se consulte cu ANI ?nainte de validarea candida?ilor, pentru a asigura c? problemele sunt detectate ?ntr-o faz? incipient?. Birourile electorale au identificat dou? cazuri de persoane care f?ceau obiectul interdic?iei de a candida la alegeri. ?n primul caz, biroul electoral a contactat ANI pentru verific?ri ?i apoi a respins candidatura persoanei respective, decizia fiind confirmat? de c?tre instan??. ?n cel?lalt caz, biroul electoral a contactat, de asemenea, ANI ?i, ulterior, a decis c? interdic?ia de a candida la alegeri ?ncepea s? aib? efect doar la ?ncheierea actualului mandat al persoanei respective, astfel ?nc?t interdic?ia ar trebui s? se aplice, ?n principiu, c?nd sunt numi?i noii deputa?i. Exist?, de asemenea, un alt caz al unei persoane care f?cea obiectul interdic?iei de a candida ?n alegeri, care a fost aleas?, iar problemele privind candidatura sa nu au fost semnalate ?nainte de alegeri. ANI a notificat Parlamentul la 21 decembrie. baterea corup?iei la nivel ?naltObiectivul de referin?? nr. 3: Consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea ?n continuare de investiga?ii profesioniste ?i impar?iale cu privire la acuza?iile de corup?ie la nivel ?nalt.Corup?ia este o problem? ad?nc ?nr?d?cinat? la nivelul societ??ii, cu consecin?e at?t pentru guvernan??, c?t ?i pentru economie. Este recunoscut? pe scar? larg? drept o problem? major? ?n Rom?nia, dup? cum se arat? cu regularitate ?n sondajele de percep?ie ?i, cel mai recent, ?n cadrul sondajului Eurobarometru privind MCV. Societatea civil? ?ndepline?te ?n continuare un rol important ?n dezv?luirea actelor de corup?ie, De exemplu, mai multe ini?iative din partea societ??ii civile ?n perioada premerg?toare alegerilor generale au implicat listarea tuturor candida?ilor care au fost condamna?i pentru acte de corup?ie, conflicte de interese ori au fost dovedi?i ca fiind incompatibili, ?nvinui?i de infrac?iuni de corup?ie sau ancheta?i pentru corup?ie ori care au f?cut declara?ii publice ori au avut ini?iative politice care amenin?? statul de drept.Rom?nia are un cadru juridic cuprinz?tor pentru combaterea infrac?iunilor de corup?ie, iar rapoartele MCV anterioare au recunoscut c? exist? institu?ii judiciare independente care cerceteaz?, urm?resc penal ?i pronun?? hot?r?ri ?n cazuri de corup?ie la nivel ?nalt. De la ultimul raport MCV, Direc?ia?Na?ional? Anticorup?ie (DNA) a continuat s? ancheteze un num?r mare de cazuri ?i s? trimit? sute de p?r??i ?n fa?a justi?iei; ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ) ?i Cur?ile de apel au pronun?at ?n continuare hot?r?ri definitive ?ntr-un num?r mare de cazuri de corup?ie la nivel ?nalt ?i la nivel mediu ?i au continuat s? confi?te active pentru a recupera prejudiciile cauzate de infrac?iunile de corup?ie. Aceste cazuri au implicat, de exemplu, senatori, deputa?i, fo?ti mini?tri, generali, pre?edin?i de consilii jude?ene, primari, judec?tori ?i procurori.De-a lungul anilor, investiga?iile efectuate de DNA sugereaz? c? acelea?i tipuri de infrac?iuni de corup?ie se repet? de la un an la altul. Cu ocazia prezent?rii raportului anual al DNA ?n 2016, procurorul general a subliniat c? ?Dosarele aflate ?n lucru ne arat?, ?ns?, c? nu am prins to?i corup?ii. Rezultatele noastre demonstreaz? c? exist? vulnerabilit??i majore care pun ?n pericol buna func?ionare a societ??ii.. Corup?ia are efecte dramatice ?i se manifest? prin acelea?i ac?iuni repetitive. ?n lipsa unor m?suri clare de prevenire ?i control, tipologia faptelor investigate ?i mecanismele care au permis s?v?r?irea faptelor se repet?.” ?n Raportul privind MCV pe 2016, recomand?rile au vizat men?inerea eforturilor institu?iilor judiciare de a combate corup?ia la nivel ?nalt; asigurarea aplic?rii ?n mod egal pentru to?i a legisla?iei ?n domeniul corup?iei, la toate nivelurile; adoptarea criteriilor obiective pentru adoptarea ?i motivarea deciziilor de ridicare a imunit??ii parlamentarilor ?i asigurarea faptului c? imunitatea nu este folosit? pentru a se eluda anchetarea ?i urm?rirea penal? a infrac?iunilor de corup?ie. 4.1.Privire de ansamblu asupra progreselor ?nregistrate ?n cadrul MCVRapoartele MCV au eviden?iat o cre?tere constant? a rezultatelor ?nregistrate ?n mod constant ?n ceea ce prive?te anchetarea, urm?rirea penal? ?i judecarea cazurilor de corup?ie la nivel ?nalt de-a lungul timpului, cu o accelerare clar? dup? 2011. ?ncep?nd din 2013, bilan?ul institu?iilor implicate ?n combaterea corup?iei la nivel ?nalt a r?mas solide, ?nregistr?nd ?n mod constant trimiterea ?n judecat? ?i ?ncheierea dosarelor unor politicieni ?i func?ionari publici, magistra?i ?i oameni de afaceri. Pentru compara?ie, ?n 2007 DNA a trimis ?n instan?? 167 de cazuri cu 415 de inculpa?i. Au fost pronun?ate 63 de condamn?ri definitive ?mpotriva a 109 inculpa?i. ?n 2015, DNA a trimis ?n instan?? 357 de cauze cu 1?258 de inculpa?i. Au existat 302 sentin?e de condamnare definitiv? ?mpotriva a 973 de inculpa?i. DNA finalizeaz?, de asemenea, un num?r tot mai mare de dosare ?n fiecare an (peste 4 500 ?n ultimii ani, comparativ cu 1 500 ?n 2007), ?n timp ce num?rul cauzelor noi de pl?ngeri de la cet??eni, ?ntreprinderi ori autorit??i publice a crescut, de asemenea, ?n mod constant, ajung?nd la 10 000 ?n 2016. Exist? dovezi substan?iale conform c?rora activitatea DNA este apreciat? de c?tre publicul larg.?n 2007, numeroase cazuri de corup?ie erau pendinte ?n prim? instan?? la ICCJ, iar ritmul de solu?ionare a dosarelor de corup?ie era lent. Situa?ia a ?nceput s? se schimbe ?n perioada 2010-2011. Acest lucru a fost rezultatul deciziilor de gestionare a dosarelor ?n cadrul ICCJ, care au avut drept rezultat ?mbun?t??irea modului de gestionare a cazurilor de corup?ie, precum ?i a legisla?iei: Legea micii reforme ?n justi?ie din 2010 a eliminat suspendarea unui caz atunci c?nd a existat o obiec?ie de neconstitu?ionalitate. A ?nceput s? fie vizibil?, ?ncep?nd din 2010, o cre?tere a num?rului de func?ionari de rang ?nalt condamna?i pentru corup?ie, dar, la ?nceput, practic nu s-a luat nicio decizie ?n cazurile ?n care sunt implica?i inculpa?ii cei mai influen?i din punct de vedere politic. Din 2012 s-a ?nregistrat cre?terea num?rului ?i a ritmului pronun??rii de hot?r?ri ale instan?elor ?mpotriva inculpa?ilor de rang ?nalt, inclusiv primele hot?r?ri definitive ?mpotriva inculpa?ilor de rang ?nalt, precum ?i primele pedepse cu ?nchisoarea. ?ncep?nd de atunci, rapoartele MCV au ?nregistrat un ritm constant de pronun?are a hot?r?rilor ICCJ privind cazurile de corup?ie, ?n pofida complexit??ii tot mai mari a cazurilor (ca rezultat, de exemplu, al modific?rilor competen?elor dup? intrarea ?n vigoare a noului Cod penal ?i a codului de procedur? aferent).Consecven?a ?i caracterul disuasiv al pedepselor ?n cazuri de corup?ie a fost o tem? recurent? ?n rapoartele ?i recomand?rile MCV. ?n prezent, jurispruden?a referitoare la pedepsele ?n cazuri de corup?ie la nivel ?nalt este extins?, ar?t?nd c? ICCJ, dar ?i instan?ele de apel, au pronun?at pedepse cu ?nchisoarea la extremitatea superioar? a pedepsei pentru personalit??i publice influente g?site vinovate de corup?ie, inclusiv judec?tori ?i procurori. Totu?i, ?n ansamblu, acest efect disuasiv a fost redus cu procentul de condamn?ri cu suspendarea execut?rii, de?i propor?ia pedepselor cu executare ?n cazurile DNA a crescut de la un sfert la o treime din cazuri ?ncep?nd din 2014, ?n timp ce, totodat?, a crescut num?rul de condamn?ri definitive. ONG-urile ?i magistra?ii au atras aten?ia asupra cazurilor ?n care, pe de o parte, infrac?iunile de corup?ie relativ minore au fost sanc?ionate cu pedepse cu ?nchisoarea severe, dar, pe de alt? parte, unele cazuri de corup?ie la nivel ?nalt au beneficiat de pedepse cu suspendare –, efectul fiind faptul c? politicienii condamna?i ar putea s? fie ?n continuare parlamentari ori s? fie reale?i (f?r? a fi priva?i de drepturi civice).Stabilitatea cadrului juridic pentru combaterea corup?iei a fost o tem? recurent?. Raportul MCV pe 2012 arat? c? ?au existat o serie de propuneri de modificare a dreptului penal ?i a dreptului de procedur? penal? cu privire la aspecte legate de corup?ie. Unele dintre aceste ?ncerc?ri de sl?bire a cadrului au reu?it – cum ar fi dezincriminarea anumitor infrac?iuni de fraud? bancar?. Alte ?ncerc?ri au e?uat, inclusiv propunerile recente din Parlament de a extrage func?ionarii ale?i ?i numi?i din sfera de aplicare a infrac?iunilor de corup?ie ?i de a dezincrimina efectiv conflictul de interese.” ?n decembrie?2013, cu doar c?teva luni ?nainte de intrarea ?n vigoare a noilor Coduri penale, Parlamentul a adoptat modific?ri la Codul penal vechi ?i la cel nou, de natur? s? sl?beasc? dispozi?iile privind combaterea corup?iei ?i extragerea parlamentarilor din categoria persoanelor care pot fi anchetate pentru infrac?iuni de corup?ie. Aceste modific?ri au fost anulate de Curtea Constitu?ional? ?n ianuarie?2014. ?n 2015, noile modific?ri ale Codului penal ?i ale Codului de procedur? penal?, ?nc? pendinte ?n Parlament, au pus din nou sub semnul ?ntreb?rii stabilitatea cadrului de combatere a corup?iei (a se vedea sec?iunea?2).Rapoartele ?i studiile din cadrul MCV au eviden?iat faptul c? anchetele, urm?ririle penale ?i condamn?rile ?n cauzele de corup?ie au implicat personalit??i ?i politicieni de la toate nivelurile ?i din toate partidele politice. Se pare c? exist? o leg?tur? clar? ?ntre eficacitatea acestei activit??i ?i reac?ia pe scar? larg? a mass mediei ?i a politicienilor cu privire la criticile aduse ?n spa?iul public privind magistra?ii ?i sistemul judiciar, ?n general (a se vedea sec?iunea 2.1), c?t ?i ?n ceea ce prive?te rezisten?a privind explicarea refuzului de a se ridica imunit??ile parlamentare, ceea ce ar permite s? se dea curs anchet?rii privind m?surile preventive (a se vedea mai jos). 4.2.Cadrul juridic Rapoartele MCV au subliniat faptul c? actualul cadru juridic pentru combaterea corup?iei este eficient. ?n 2014, ?n Codul penal au fost preluate o serie de recomand?ri importante formulate de Grupul de state ?mpotriva corup?iei (GRECO), ?n timp ce noul Cod de procedur? penal? s-a ?ntemeiat pe reforma la scar? mai mic? din 2011 ?i a permis organelor de urm?rire penal? ?i instan?elor s? dep??easc? o serie de obstacole procedurale care au fost exploatate de unii inculpa?i pentru a ?nt?rzia trimiterea ?n judecat?.Sec?iunea 2.2 descrie modul ?n care problema privind stabilitatea noului Cod penal ?i a Codului de procedur? penal?, o surs? de ?ngrijorare ?nc? de la intrarea lor ?n vigoare ?n 2014, a fost par?ial remediat? de guvern prin ordonan?e de urgen??. Totu?i, acesta descrie, de asemenea, modul ?n care stabilitatea cadrului juridic ?n materie de corup?ie a continuat s? fie pus? sub semnul ?ntreb?rii de modific?ri care atrag dup? sine preocup?ri din partea autorit??ilor judiciare, pe motiv c? acestea ar reduce capacitatea organelor de urm?rire penal? ?i a judec?torilor de a ancheta sau condamna infrac?iunile legate de corup?ie. Dou? hot?r?ri ale Cur?ii Constitu?ionale (CCR) din 2016 vizau lupta ?mpotriva corup?iei ?i toate consecin?ele juridice ale hot?r?rilor ?n cauzele aflate pe rol se stabilesc din mers, pe m?sur? ce cauzele sunt judecate ?n instan?e. Una dintre hot?r?ri a invalidat m?surile de supraveghere tehnic? dispuse de c?tre procurori, dar puse ?n aplicare de c?tre serviciile de informa?ii . Astfel cum s-a men?ionat ?n sec?iunea 2.3, guvernul a ?ncercat s? propun? solu?ii prin intermediul unei ordonan?e de urgen?? prin crearea acestei capacit??i ?n ceea ce prive?te urm?rirea penal?. Cu toate acestea, exist? ?n continuare incertitudini cu privire la viitoarele hot?r?ri judec?tore?ti care se ?ntemeiaz? pe elementele de prob? colectate cu ajutorul m?surilor de supraveghere electronic? ?nainte de hot?r?rea Cur?ii Constitu?ionale. La scurt timp dup? hot?r?rea CCR, ICCJ a decis s? admit?,?n unul dintre cazuri, elementele de prob?. Aceast? linie de conduit? pare s? fie pus? ?n aplicare de majoritatea instan?elor. Cu toate acestea, DNA raporteaz? c? aceasta nu este abordarea universal aplicat?.A doua hot?r?re se refer? la infrac?iunea de abuz ?n serviciu. Hot?r?rea CCR a confirmat caracterul constitu?ional al incrimin?rii, ?n conformitate cu standardele interna?ionale, ?i a clarificat ?n continuare modul de interpretare a anumitor dispozi?ii din Codul penal. Implica?iile depline ale hot?r?rii CCR vor trebui analizate prin intermediul unor cazuri specifice ?n instan?e, iar DNA a?teapt? ca acestea s? fie clar stabilite ?nainte de a trimite cauze noi ?n judecat?.4.3.?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?n ultimii zece ani, procesele ?n cauzele de corup?ie au constituit unul dintre aspectele cele mai vizibile ale activit??ii ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ). Dup? cum s-a precizat mai sus, rapoartele MCV au recunoscut faptul c? ICCJ a men?inut un bilan? constant ?n rezolvarea cazurilor de corup?ie la nivel ?nalt. Acest lucru este rezultatul activit??ii pre?edin?iei ICCJ, a judec?torilor ?i a Sec?iei penale a ICCJ ?n ansamblu, care au adoptat o rigoare managerial?, astfel ?nc?t s? asigure ?ndeplinirea actului de justi?iei c?t mai repede posibil. Acest lucru s-a ?nt?mplat ?n pofida unei mari presiuni asupra resurselor ICCJ, ?n special ?n ceea ce prive?te insuficien?a s?lilor de consiliu, a birourilor ?i a spa?iilor de arhiv?. ?n 2016, Sec?ia penal? a solu?ionat, ca instan?? de prim grad de jurisdic?ie, 14 cauze de corup?ie la nivel ?nalt, iar completele formate din cinci judec?tori au solu?ionat, ca instan?? de ultim grad de jurisdic?ie, 13 cauze de corup?ie la nivel ?nalt, multe dintre aceste cauze implic?nd un mare num?r de martori ?i elemente de prob? complexe. ICCJ raporteaz? ?n mod constant aten?ia pe care o acord? respect?rii drepturilor procedurale. Cu toate acestea, la fel ca ?n cazul procurorilor din domeniul luptei ?mpotriva corup?iei, judec?torii au f?cut obiectul unor critici publice, inclusiv la nivel personal.Principala provocare pentru judec?torii ICCJ care se ocup? de cazurile de corup?ie const? ?n complexitatea tot mai mare a cazurilor de corup?ie, precum ?i ?n rolul dublu, acela de a fi judec?tor ?i de a interpreta noile dispozi?ii din noile Coduri penale, precum ?i de a se confrunta cu consecin?ele modific?rilor continue aduse codurilor. 4.4.Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie (DNA) investigheaz? cazurile de corup?ie la nivel ?nalt ?i mediu. Datorit? faptului c?, ?n cursul existen?ei sale, a dat dovad? ?n mod consecvent de impar?ialitate, DNA continu? s? se bucure de un sprijin foarte puternic din partea opiniei publice. Cazurile de corup?ie la nivel ?nalt sunt judecate de ICCJ ?i de instan?ele de apel. Pentru toate celelalte cazuri de corup?ie anchetate de DNA, tribunalele sunt instan?a competent? de prim grad de jurisdic?ie, cu excep?ia cazului ?n care sunt atribuite prin lege unei instan?e superioare.Capacitatea institu?ional?Num?rul de cazuri instrumentate de DNA continu? s? creasc?. DNA a ?nregistrat ?i mai multe cazuri noi ?n 2016. ?n 2015, DNA a finalizat 4 500 de cazuri, dar la sf?r?itul anului existau ?nc? 3 500 de cazuri pendinte. DNA are obliga?ia de a trata toate cazurile care ?i sunt sesizate: procurorii nu pot invoca principiul oportunit??ii urm?ririi penale, ?ntruc?t exist? un interes public ?n combaterea corup?iei. Utilizarea acordului de recunoa?tere a vinov??iei este limitat? prin lege, iar acesta poate fi utilizat numai ?n cazurile ?n care sunt implicate sume mici de bani. Rezultatul este un volum de lucru foarte mare pentru fiecare procuror: aproximativ 100 de cazuri/procuror (sprijinit de doi agen?i de poli?ie).Activitatea birourilor teritoriale ale DNA s-a intensificat ?n continuare, cu o cre?tere a num?rului personalit??ilor locale importante care sunt anchetate. ?n timpul vizitei Comisiei la Bra?ov, Serviciul teritorial al DNA a prezentat exemple de cazuri care implic? retroced?ri ilegale de p?duri ?i cazul de corup?ie a unui judec?tor, fiind subliniate provoc?rile ?n depistarea fondurilor ?n numerar atunci c?nd ancheteaz? sisteme complexe de sp?lare de bani. Alte exemple pot fi g?site la DNA Ploie?ti, unde procurorii au ini?iat investiga?ii ?mpotriva pre?edintelui Autorit??ii Electorale Permanente locale ?i a pus sub acuzare un adjunct pentru luare de mit?, cump?rarea de influen??, sp?larea de bani ?i extorcarea de fonduri. Astfel de cazuri au determinat, de asemenea, o cre?tere a num?rului de atacuri asupra procurorilor DNA pe plan local. Aceast? situa?ie face extrem de dificil? recrutarea ?n afara Bucure?tiului, ceea ce, la r?ndul s?u, are drept consecin?? un volum de munc? suplimentar pentru procurori atunci c?nd nu pot fi ocupate locurile de munc? vacante. Sediul principal al DNA – unde un spirit de echip? puternic ?i voca?ia par s? fi contribuit la p?strarea personalului s?u – a ?ncercat s? contribuie prin deta?area unor procurori sau preluarea unor dosare. Decizia Cur?ii Constitu?ionale din februarie 2016 de a invalida m?surile de supraveghere (electronic?) dispuse de c?tre procurori, dar puse ?n aplicare de c?tre Serviciul Rom?n de Informa?ii (SRI) a necesitat efectuarea de schimb?ri majore ?n activitatea desf??urat? de procurorii DNA (?i de toate parchetele). Cu toate c? cele mai multe cazuri ?naintate de DNA nu se bazeaz? exclusiv pe elementele de prob? rezultate din supravegherea electronic?, acestea reprezint? o surs? important? ?i DNA a trebuit s? ??i reorganizeze imediat activitatea ?i s? ?nceap? dezvoltarea capacit??ii interne. Ministrul justi?iei a alocat pentru DNA 40 de posturi de agen?i de poli?ie judiciar? (precum ?i 40 la DIICOT ?i 40 la Ministerul Public) ?n scopul de a se dezvolta capacitatea intern? de interceptare a convorbirilor telefonice sau a m?surilor de supraveghere. DNA dispunea deja de o echip? redus?, pe care putea s? o dezvolte; cu toate acestea, dezvoltarea la capacitatea deplin? va necesita mai mult timp. ?n 2016 s-a ?nregistrat o cre?tere important? a atacurilor dinspre mediul politic ?i mass media la adresa DNA ?i a procurorilor s?i. Astfel cum s-a confirmat prin hot?r?rile Consiliului Superior al Magistraturii, acestea constituie atacuri ?mpotriva independen?ei justi?iei ?i a reputa?iei profesionale a magistra?ilor (a se vedea sec?iunea 2.1). Rezultate DNA a ob?inut ?n continuare rezultate ?n ceea ce prive?te anchetarea cazurilor de corup?ie la nivel ?nalt ?i mediu. ?n 2016 au fost trimise ?n judecat? 403 cauze referitoare la 1?271 de inculpa?i. Printre cazurile cele mai mediatizate : DNA a pus sub acuzare inculpa?i pentru presupuse infrac?iuni de corup?ie: un pre?edinte al Camerei Deputa?ilor, 12 deputa?i ?i 6 senatori, 1 ministru, 1 pre?edinte ?i 1?secretar general al Camerei de Comer? ?i Industrie a Rom?niei, 1 Secretar General al Senatului, 2?secretari de stat, pre?edintele Comisiei de supraveghere ?n asigur?ri, 1 pre?edinte ?i vicepre?edintele Agen?iei Na?ionale de Administrare Fiscal?, 1 pre?edinte ?i 2 vicepre?edin?i ai Autorit??ii Na?ionale pentru Restituirea Propriet??ilor, 1 vicepre?edinte al Autorit??ii Electorale din Rom?nia, 5 pre?edin?i ?i 2 vicepre?edin?i de consilii jude?ene, 3 prefec?i ?i 2 subprefec?i, 20 de primari ?i 6 viceprimari, 44 de directori de agen?ii publice, autorit??i ?i societ??i de stat, 52 de ofi?eri de poli?ie. Au fost pu?i sub acuzare ?apte judec?tori ?i 8 procurori.Pentru a recupera daunele cauzate ?n urma comiterii de infrac?iuni sau pentru a asigura confiscarea?bunurilor provenite din infrac?iuni de corup?ie, procurorii DNA au dispus m?suri intermediare de sechestru ?n cazurile trimise ?n judecat? pentru sume de bani ?i bunuri ?n valoare de aproximativ 643 de milioane EUR. ?n dou? cazuri, procurorii DNA au solicitat Cur?ii s? dispun? m?suri extinse de confiscare.?n 2016 au fost pronun?ate ?n instan?? 339 de hot?r?ri definitive de condamnare a 879 de inculpa?i ?n dosare instrumentate de DNA. Printre inculpa?ii condamna?i au fost 2 senatori ?i 8 deputa?i (inclusiv un fost viceprim-ministru), 1 parlamentar, 1 ministru, 1 secretar de stat, 6 generali ?i 1 comandor, 5?pre?edin?i ?i 4 vicepre?edin?i de consilii jude?ene, 9 judec?tori, 1 director de penitenciar, 9 primari, 32 de directori din institu?iile publice ?i din ?ntreprinderi de stat ?i 81 de ofi?eri de poli?ie (inclusiv 1?director general adjunct al Direc?iei Generale de Poli?ie a Municipiului Bucure?ti). Instan?ele au pronun?at 37 de hot?r?ri definitive de achitare.?n dosarele ?n care au fost pronun?ate hot?r?ri definitive de condamnare, instan?ele au decis confiscarea sumei totale de aproximativ 36,7 milioane EUR, inclusiv bunuri mobile. Instan?ele au dispus confiscarea extins? a 29?500?EUR. Compensarea dispus? p?r?ilor civile s-a ridicat la 189,4 milioane EUR, din care 168,4 de milioane EUR (89 %) ?n cazul autorit??ilor publice ?i al ?ntreprinderilor de stat. DNA a pus ?n aplicare o monitorizare atent? a respect?rii hot?r?rilor de confiscare ?i, p?n? ?n prezent, nu s-a constatat nicio ?mbun?t??ire cu privire la sumele recuperate efectiv. (A se vedea sec?iunea 5.3).4.5.Sentin?ele pronun?ate ?n cazurile de corup?ie la nivel ?naltCoeren?a ?i caracterul disuasiv al sentin?elor pronun?ate ?n cazuri de corup?ie reprezint? de mult timp o tem? prezent? ?n rapoartele MCV. ?n 2012, ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a pronun?at primele pedepse cu ?nchisoarea ?mpotriva inculpa?ilor de rang ?nalt ?n cazuri de corup?ie. De-a lungul anilor, ICCJ a creat o jurispruden?? referitoare la sentin?ele de condamnare ?n cazurile de corup?ie la nivel ?nalt, care serve?te de exemplu pentru instan?ele inferioare. ?n paralel, ICCJ a elaborat, de asemenea, dou? studii privind individualizarea pedepselor pentru infrac?iuni de corup?ie, precum ?i ghiduri pentru individualizarea pedepselor aplicate ?n cazul mitei pasive, al traficului pasiv ?i activ de influen??, aceste studii ?i ghiduri fiind considerate foarte utile de c?tre judec?tori ?i procurori. ?n ultimii ani, ICCJ ?i instan?ele de apel au dispus pedepse cu ?nchisoarea la nivelul superior al intervalului de condamnare pentru personalit??i publice influente. Judec?torii ?i procurorii inculpa?i au primit ?n mod sistematic pedepse severe. Statisticile DNA arat? o cre?tere a duratei pedepselor: p?n? ?n 2013, peste 70?% din pedepsele pronun?ate se situau sub 3 ani, iar din 2014, ?n 50?% din cazuri pedepsele pronun?ate sunt mai mici de 3 ani. ?n 2015, 31?% din pedepse se situeaz? ?ntre 3 ?i 5 ani, iar 17?% sunt mai mari de 5 ani.?n ansamblu, propor?ia pedepselor cu executare ?n cazurile sesizate de DNA a crescut de la un sfert la o treime din cazuri ?n 2014, aceast? propor?ie r?m?n?nd la nivelul respectiv de atunci. Acest lucru ?nseamn? c? exist? aproximativ dou? treimi din num?rul condamn?rilor pentru corup?ie ?n care executarea pedepselor este suspendat?. Dup? cum s-a ar?tat ?n Raportul MCV pe 2014, nivelul general de pedepse cu suspendare pare s? fie mai mare ?n cazurile de corup?ie dec?t pentru alte infrac?iuni. Conform dispozi?iilor legii, cu excep?ia membrilor Parlamentului ?i ?n conformitate cu Constitu?ia, o persoan? condamnat? ??i pierde func?ia public?, indiferent dac? pedeapsa este suspendat?. Discu?iile cu magistra?ii arat? c? ace?tia consider? c? pierderea func?iei publice este, ?n sine, o pedeaps? aspr?. ?n martie 2016, Parlamentul a adoptat o lege care ar fi permis organelor alese ale administra?iei publice locale (primarii ?i pre?edin?ii de consilii jude?ene) s? ??i p?streze mandatul ?n cazul unei condamn?ri cu suspendare, dar modificarea a fost anulat? de Curtea Constitu?ional? ?n urma unei sesiz?ri formulate de Pre?edintele Rom?niei. Procurorii au un rol important ?n lansarea unei c?i de atac atunci c?nd consider? c? sentin?a nu este coerent? cu alte cauze ori este prea indulgent?. Aceast? practic? este bine stabilit? de c?tre DNA. ?n Ministerul Public, procurorii primesc ?ndrum?ri asupra necesit??ii de a introduce un recurs ?ntemeiat pe jurispruden?a instan?ei de apel la care au formulat recurs sau ?ndrum?ri de la Parchetul de pe l?ng? ICCJ.O explica?ie a sentin?ei este inclus? ?n motivarea hot?r?rilor judec?tore?ti. Capacitatea acestor motiv?ri de a convinge c? hot?r?rea este coerent? ori de a ajuta procurorul s? decid? dac? recursul ?mpotriva sentin?ei este prejudiciat de intervalul de timp dintre pronun?area hot?r?rii ?i redactarea motiv?rii.O alt? problem? o reprezint? recursul la sanc?iuni suplimentare, ?i anume dec?derea din dreptul de a fi ales sau de a de?ine anumite func?ii ?n cazuri grave de corup?ie. Atunci c?nd politicienii sunt condamna?i, dar primesc pedepse cu suspendare, ace?tia au putut fi reale?i ?n Parlament. Acest lucru limiteaz? efectul disuasiv al sentin?ei. Totu?i, aceast? situa?ie se va schimba odat? cu noul Cod penal. ?n temeiul vechiului Cod – ?nc? aplicabil ?n majoritatea cazurilor de corup?ie la nivel ?nalt aflate pe rolul instan?elor (prin aplicarea principiului legii celei mai favorabile) – dac? judec?torii decid o pedeaps? cu ?nchisoarea cu suspendare, ace?tia au obliga?ia de a suspenda, de asemenea, alte m?suri care afecteaz? dreptul persoanei condamnate de a de?ine o func?ie public?. ?n temeiul noului Cod, legea prevede interdic?ia de exercitare a dreptului de a de?ine o func?ie public? drept sanc?iune pentru anumite infrac?iuni de corup?ie, ?i o condamnare cu suspendare nu ?mpiedic? aplicarea unor sanc?iuni suplimentare care afecteaz? dreptul de a fi ales sau de a de?ine o func?ie public?. 4.6.Parlamentul ?i combaterea corup?iei la nivel ?naltProcedurile parlamentare pentru ridicarea imunit??ii ?n scopul de a se ?ncepe urm?rirea penal?, perchezi?ia, arestarea ?i m?sura re?inerii au constituit o problem? semnalat? ?n rapoartele MCV ?ncep?nd din 2009. La fel ca ?n anii anteriori, ?n 2016 au existat, de asemenea, exemple de inconsecven?e evidente ?n r?spunsurile Parlamentului la solicit?rile formulate de organele de urm?rire penal? care vizau ridicarea imunit??ii unor parlamentari. ?n cursul anului 2016, procurorii DNA au ?naintat Parlamentului 6 cereri de arestare preventiv? pe motive de corup?ie (care au vizat 6 deputa?i ?i un senator), ?ns? jum?tate din cereri au fost respinse. Au fost ?naintate, de asemenea, cinci cereri de aprobare a ini?ierii anchetelor pe motive de corup?ie, cu privire la parlamentarii care sunt, de asemenea, mini?tri sau fo?ti mini?tri, una dintre cereri fiind respins?. ?n unul dintre cazuri, refuzul de ridicare a imunit??ii a declan?at demonstra?ii din partea societ??ii civile ?n fa?a Parlamentului ?i senatorul ?n cauz? a decis s? demisioneze. ?n schimb, toate cererile de aprobare ?n vederea ini?ierii anchetei privind fo?ti mini?tri care nu sunt membri ai Parlamentului au fost admise de Pre?edintele Rom?niei.Criteriile pe baza c?rora cererile respective sunt admise ori respinse sunt ?n continuare neclare ?i nu sunt comunicate publicului sau organelor de urm?rire penal?. ?n ianuarie 2016, ?n raportul Comisiei se recomand? c? Parlamentul ar trebui s? adopte criteriile obiective de decizie ?i motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunit??ii parlamentarilor ?i asigurarea faptului c? imunitatea nu este folosit? pentru a se evita investigarea ?i urm?rirea penal? a infrac?iunilor de corup?ie. Nu au existat propuneri concrete din partea Parlamentului cu privire la aceast? recomandare. Totu?i, acest lucru a f?cut obiectul analizei ?n Parlament. Parlamentarii au eviden?iat faptul c? exist? opinii divergente cu privire la necesitatea DE A DISPUNE DE criterii obiective, sau dac? este posibil s? se g?seasc? criterii obiective. O solu?ie pe care au luat-o ?n considerare este de a se elimina cu totul din Constitu?ie trimiterea la ?imunitatea” parlamentarilor. Un alt punct discutat este dac? deciziile ar putea fi motivate, av?nd ?n vedere c? procedura se desf??oar? prin vot secret. Recomandarea Comisiei se bazeaz? pe recomand?rile formulate ?n urma raportului Comisiei de la Vene?ia privind domeniul de aplicare ?i ridicarea imunit??ii parlamentare, afirm?ndu-se c? (1) ?n cazul ?n care cererea de ridicare a imunit??ii are la baz? motive sincere ?i serioase, ?i dac? nu exist? motive de a se suspecta fumus persecutionis, ar trebui s? existe o prezum?ie puternic? ?n favoarea ridic?rii imunit??ii; (2) normele privind imunitatea parlamentar? ar trebui s? includ? ?ntotdeauna proceduri care s? prevad? modul ?n care aceasta poate fi ridicat?. Astfel de proceduri ar trebui s? fie cuprinz?toare, clare ?i previzibile, iar procedura ar trebui s? fie transparent? ?i f?cut? public?. ?n acela?i timp, astfel de proceduri nu ar trebui s? fie elaborate ?n a?a fel ?nc?t s? semene cu procedurile judiciare ?i ?n niciun caz nu ar trebui s? evalueze aspectul vinov??iei, fiind de competen?a exclusiv? a instan?elor de a decide.Raportul Comisiei de la Vene?ia recomand? adoptarea de criterii specifice privind ridicarea sau men?inerea inviolabilit??ii, ceea ce ar spori claritatea ?i predictibilitatea procedurilor. A doua chestiune se refer? la imunitatea membrilor Parlamentului care sunt fo?ti mini?tri. Comisia de la Vene?ia recomand? ca inviolabilitatea s? fie strict limitat? ?n timp, ?i nu se extinde dincolo de mandatul unei persoane. Faptul c? ?n Rom?nia, fo?tii mini?tri, precum ?i cei actuali, beneficiaz? de o puternic? imunitate func?ional? care ?i protejeaz? de urm?rirea penal? cu privire la infrac?iunile comise ?n timp ce se aflau ?n func?ie creeaz? situa?ii ?n care oamenii par a fi mai presus de lege. Cererile de ini?iere a cercet?rii penale a fo?tilor mini?tri care nu sunt membri ai Parlamentului au fost admise de Pre?edintele Rom?niei. To?i pre?edin?ii au acceptat toate cererile ?ncep?nd din 2007. Cu toate acestea, cererile de ini?iere a cercet?rii penale a fo?tilor mini?tri care sunt membri ai Parlamentului au fost admise de Camera din Parlament din care fac parte. Aceste din urm? cereri au fost respinse ?n propor?ie de o treime. Rezultatul este faptul c? infrac?iunile comise ?n timpul exercit?rii mandatului ministerial au beneficiat, ?n practic?, de un tratament diferen?iat ?n func?ie de situa?ie, ?i anume dac?, ulterior, persoanele ?n cauz? sunt alese ca parlamentari – precum ?i dac?, ?n unele cazuri, nu a fost posibil? punerea sub urm?rire penal? a parlamentarilor respectivi, ?n timp ce ceilal?i inculpa?i ?n acela?i caz de corup?ie au fost deja condamna?i la ?nchisoare. O a treia problem? care a fost men?ionat? anterior este faptul c? un parlamentar condamnat pentru fapte de corup?ie, dar cu o condamnare cu suspendare, poate continua s? fie parlamentar, la fel ca ?nainte. ?n urma alegerilor preziden?iale din 2014, ?n prim?vara anului 2015, au existat propuneri din partea a dou? partide politice principale, de modificare a statutului partidelor prin care s? fie sanc?iona?i membrii de partid implica?i ?n cauze de corup?ie. ?ns? acest lucru r?m?ne o chestiune care ?ine de practica intern? de partid, mai degrab? dec?t de lege. baterea corup?iei la toate nivelurileObiectivul de referin?? nr. 4: Adoptarea unor m?suri suplimentare de prevenire ?i combatere a corup?iei, ?n special ?n cadrul administra?iei locale.Al patrulea criteriu de referin?? privind MCV invit? autorit??ile rom?ne s? ia m?suri suplimentare de prevenire ?i de combatere a corup?iei, ?n special ?n cadrul administra?iei locale. Corup?ia la nivel mediu ?i micile acte de corup?ie sunt percepute pe scar? ampl? ca fiind o problem? ?n Rom?nia. Acest lucru afecteaz? via?a de zi cu zi a tuturor claselor sociale, cu consecin?e clare pentru dezvoltarea economic? ?i social? a Rom?niei. Unele cazuri sunt la scar? larg?, at?t din punct de vedere financiar (dar care nu implic? ?n mod necesar politicieni de rang ?nalt sau persoane care de?in func?ii), c?t ?i ?n ceea ce prive?te num?rul persoanelor afectate. Corup?ia reprezint?, pentru ?ar?, un risc ?n ceea ce prive?te reputa?ia ei ?i, la fel ca alte forme de corup?ie, ac?ioneaz? ca un factor de descurajare a investi?iilor str?ine. Astfel cum s-a men?ionat ?n rapoartele MCV anterioare, exist?, de asemenea, o recunoa?tere din ce ?n ce mai mare de c?tre institu?iile publice a consecin?elor negative ale corup?iei. Exist? sectoare ?n domeniul achizi?iilor publice ?n care corup?ia este generalizat?, ?i Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie a atras aten?ia asupra tendin?ei ca acelea?i infrac?iuni s? fie comise de la un an la altul, ceea ce indic? faptul c? lacunele existente nu sunt eliminate ?i c? m?surile preventive nu sunt suficient de eficiente. Astfel cum s-a eviden?iat ?n rapoartele MCV anterioare, lupta ?mpotriva corup?iei generalizate se bazeaz? pe o combina?ie de m?suri preventive solide, pe educare ?n scopul de a se modifica percep?ia potrivit c?reia mita sau ?pl??ile informale” sunt singurul mod de a se ob?ine un serviciu, precum ?i pe controale eficiente, pe sanc?iuni disuasive ?i aplicate efectiv. Lupta ?mpotriva corup?iei ?i punerea ?n aplicare a m?surilor de prevenire au fost principalele priorit??i ale guvernului aflat la putere ?n cursul anului 2016. P?n? ?n prezent, rapoartele MCV au pus ?n eviden?? o lips? de voin?? politic? pentru combaterea micii corup?ii, dar ?n 2016 au fost ?ntreprinse o serie de m?suri. Printre acestea se num?r? aplicarea ?i promovarea normelor de transparen?? la nivelul statului ?i al institu?iilor publice, precum ?i adoptarea unei strategii cuprinz?toare ?i ambi?ioase de prevenire a corup?iei.5.1.Imagine de ansamblu asupra progreselor ?nregistrate ?n cadrul MCVRapoartele MCV au eviden?iat ?n mod constant faptul c? progresele ?nregistrate ?n ceea ce prive?te prevenirea corup?iei au fost mai pu?in pronun?ate dec?t ?n ceea ce prive?te aplicarea legii. ?n iulie?2012, raportul MCV a concluzionat: ?O privire ?napoi la ultimii ani, la impactul real al m?surilor globale anticorup?ie luate, exist? un dezechilibru clar ?ntre m?surile represive ?i cele preventive. Principalul obiectiv al obiectivului anticorup?ie de p?n? acum a fost aplicarea legii. ?n timp ce partea de drept penal este esen?ial? ?n stabilirea unui regim clar, care va ajuta la ?ncurajarea unei schimb?ri de mentalitate, o strategie anticorup?ie de succes nu poate reu?i f?r? mecanisme eficiente ?i coerente de prevenire. ?n acest context, ?n ultimii cinci ani, progresul ?nregistrat ?n eficientizarea mecanismelor de control intern este destul de limitat ?i inconsecvent, cu varia?ii considerabile ?n rezultatele ob?inute de la un sector la altul ?i cu lacune majore ?n organismele de control ?i procedurile interne.”Strategia Na?ional? Anticorup?ie (SNA) este principalul instrument de prevenire a corup?iei de c?tre administra?ia public? de la nivel na?ional ?i local. ?ncep?nd din 2005, eforturile ?n materie de anticorup?ie ale autorit??ilor rom?ne au fost orientate de strategii na?ionale anticorup?ie. ?n?conformitate cu un studiu independent care a raportat ?n 2011 cu privire la impactul strategiilor anti?corup?ie 2005-2007 ?i 2008-2010, aceste strategii au fost ?n mare m?sur? puse ?n aplicare, dar sunt ?ndoieli cu privire la impactul real. ?n 2012, Rom?nia a adoptat o nou? strategie na?ional? anticorup?ie pentru perioada 2012-2015, care a fost precedat? de un amplu proces de consultare care a implicat societatea civil? ?i care s-a bazat pe recomand?rile rezultate ?n urma evalu?rii independente a strategiilor anterioare. Strategia na?ional? anticorup?ie 2012-2015, coordonat? de Ministerul Justi?iei, a continuat s? se dezvolte prin activit??i legate de monitorizarea punerii ?n aplicare, ?n special prin intermediul evalu?rilor inter pares, la care au participat ?i ONG-uri. Se poate constata c?, p?n? ?n 2013, imaginea de ansamblu a fost eterogen?. Pe de o parte, nu a existat nicio abordare comun? a evalu?rii riscurilor, ?i nu a fost sanc?ionat? aplicarea de norme ?i standarde diferite la nivelul diferitelor institu?ii ?i ?n institu?iile care nu coopereaz?. Pe de alt? parte, participarea autorit??ilor locale a ?nregistrat progrese, iar o rund? de evalu?ri tematice la nivel central ?i local efectuate ?n 2014 a ar?tat c? municipalit??ile au dezvoltat bune practici. O evaluare ?i o revizuire general?, ?n 2015, a strategiilor na?ionale pentru perioada 2012-2015 au ar?tat c? acestea au ?nceput s? produc? rezultate pozitive, dar c? progresele au fost lente, iar aplicarea m?surilor de prevenire a fost ineficient?, ?n timp ce, ?n ansamblu, voin?a politic? la nivelul superior al institu?iilor de a pune ?n aplicare m?surile de prevenire a corup?iei a fost insuficient?. La ?nceputul anului 2016, Ministerul Justi?iei a lansat consult?ri interinstitu?ionale ?i dezbateri publice pentru a evalua impactul SNA ?i a avut loc o evaluare extern? cu exper?i selec?iona?i de c?tre OCDE. Constat?rile exper?ilor au fost acelea?i cu cele ale Comisiei din ianuarie 2016, iar exper?ii nu au putut concluziona c? existau deja dovezi conform c?rora corup?ia ar fi ?n sc?dere. Pe aceast? baz?, ?n luna?august a anului 2016 guvernul a adoptat o nou? strategie de combatere a corup?iei pentru perioada 2016-2020. Cazurile de corup?ie general? sunt anchetate at?t de c?tre Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie (DNA) (nivel mediu), c?t ?i de Ministerul Public (nivel sc?zut). Nu exist? ?ntotdeauna o separare clar? ?ntre corup?ia la nivel ?nalt, mediu ?i mica corup?ie. Cazurile izolate de mit? cu o valoare mic? pot p?rea a fi exemple de mic? corup?ie, ?ns? luate ?n considerare ?mpreun? cu alte cazuri similare din cadrul aceleia?i administra?ii, ar putea sugera existen?a unor modele de sisteme bine organizate care duc la corup?ie la nivel ?nalt. Procuratura General? ?i DNA au colaborat, astfel ?nc?t cazurile ini?iate ca acte de mic? corup?ie ajung s? fie ulterior transferate c?tre DNA, dac? ?n timpul cercet?rii penale rezult? c? acestea intr? ?n sfera de competen?? a DNA. ?ntr-un num?r considerabil din aceste cazuri, competen?a DNA a devenit evident? doar dup? ce procurorii ?ncepuser? deja ancheta de mult? vreme. Conform statisticilor provenite de la Biroul Procurorului General, ?n ultimii zece ani num?rul de cazuri de corup?ie nesolu?ionate de c?tre Ministerul Public nu s-a dezvoltat ?n mod considerabil, de?i num?rul de notific?ri a crescut ?n mod constant. ?ncep?nd cu 2007, a existat o sc?dere general? p?n? ?n 2011. ?ncep?nd cu anul 2012, num?rul de cauze solu?ionate a crescut treptat din nou. Cu toate acestea, num?rul persoanelor trimise ?n judecat? pentru infrac?iuni de corup?ie a crescut ?n mod semnificativ, de la 248 ?n 2007 la 812 ?n 2015. ?ntre 2007 ?i 2011, incriminarea conflictului de interese de c?tre Ministerul public s-a dovedit a fi ineficient?. ?n 2013, m?suri similare celor utilizate pentru cazurile de corup?ie au fost aplicate ?n cazul conflictelor de interese, ?n timp ce cazurile care au fost ?nchise au fost reexaminate. Num?rul de cauze solu?ionate ?i de persoane puse sub acuzare s-a ?mbun?t??it ?n mod semnificativ. Progresele ?nregistrate ?n urm?rirea penal? a cazurilor de corup?ie de c?tre Ministerul Public pot fi atribuite par?ial modific?rilor ?n materie de gestionare aduse de c?tre Procurorul General. Printre acestea se num?r? instituirea, ?n 2008, a unei re?ele de procurori specializa?i ?n cazuri de corup?ie, precum ?i strategii anticorup?ie ?n toate birourile. De asemenea, Ministerul Public a efectuat o evaluare a rechizitoriilor formulate ?n cazurile de corup?ie. Pentru a eviden?ia prioritatea acordat? luptei ?mpotriva corup?iei ?ncep?nd din 2010, Procurorul General a organizat ?n fiecare an competi?ii na?ionale ?i regionale privind combaterea corup?iei, care au reunit procurori de la instan?ele din ?ntreaga ?ar?, ?i ?n cursul c?rora sunt prezentate cauzele relevante ?i bunele practici. Prioritatea acordat? luptei ?mpotriva corup?iei a fost men?inut? pe parcursul mandatului diferi?ilor procurorilor generali. Raportul MCV din iulie 2012 a ar?tat rolul de pionierat ?ndeplinit de Direc?ia General? Anticorup?ie (DGA) din cadrul Ministerului Administra?iei ?i Internelor ?n aplicarea m?surilor anticorup?ie la nivel local ?i regional. DGA este competent? s? aplice at?t m?suri preventive, c?t ?i, ?n calitate de poli?ie judiciar?, m?suri represive ?mpotriva corup?iei din cadrul poli?iei, precum ?i al altor structuri din cadrul Ministerului Internelor (MI). Raportul a eviden?iat, de asemenea, cre?terea rezultatelor ?n ceea ce prive?te investigarea cazurilor de urm?rire penal? din cadrul Ministerului de Interne. Rapoartele MCV ulterioare au subliniat faptul c? DGA a ob?inut ?n continuare rezultate ?i a colaborat sus?inut cu Ministerul Public ?n lupta ?mpotriva corup?iei. ?n afar? de investiga?iile privitoare la corup?ie, DGA a elaborat, de asemenea, activit??i de prevenire, cum ar fi cre?terea gradului de con?tientizare, activit??i de formare ?i cooperarea cu ONG-urile. DGA a efectuat, de asemenea, evalu?ri ale riscului ?i analize ale cazurilor de corup?ie pentru a identifica tendin?ele ?i m?surile corective structurale ?n domeniile vulnerabile, care, de asemenea, au fost diseminate ?n cadrul Ministerului Public. Cu toate aceste, num?rul ridicat al cazurilor de corup?ie din cadrul poli?iei la toate nivelurile raportate de Ministerul Public ?i DNA ?n ultimii trei ani ridic? semne de ?ntrebare cu privire la m?sura ?n care m?surile de prevenire structurale la nivelul Ministerului de Interne ?i al poli?iei locale sunt suficient de eficace. Confiscarea ?i recuperarea efective ale bunurilor reprezint? elemente decisive pentru descurajarea corup?iei ?i pentru punerea la dispozi?ia publicului de exemple care s? ilustreze eficacitatea luptei anticorup?ie. Prin urmare, ?mbun?t??irea ac?iunilor de confiscare ?i recuperare a activelor este una dintre cele mai vechi recomand?ri din rapoartele MCV.?n perioada 2007-2011, Parchetul General a raportat confiscarea de active ?n valoare de aproximativ 587 de milioane EUR, dintre care active ?nghe?ate ?n valoare de 234 milioane EUR numai ?n 2011, de aproape ?apte ori mai mult dec?t ?n 2007. ?mbun?t??irea confisc?rii activelor de c?tre serviciile de urm?rire penal? a rezultat din m?surile luate de Procurorul General pentru a ?ncuraja o abordare mai proactiv? ?n investiga?iile financiare. Parchetele au dob?ndit expertiz? ?n domeniul anchetelor financiare ?i, de asemenea, a fost ?nfiin?at? Direc?ia General? pentru Antifraud? Fiscal? (DGAF) ?n cadrul ANAF, cu rolul de a oferi asisten?? tehnic? specializat? procurorilor ?n efectuarea urm?ririlor?penale, ?n cazurile referitoare la infrac?iuni economice ?i financiare. Totu?i, aceste recuper?ri nu s-au tradus ?ntr-un bilan? conving?tor al confisc?rilor ?n ansamblu: ?n 2011, instan?ele au pronun?at confiscarea a doar 4,75 de milioane EUR, din care au fost efectiv confiscate doar 340?000?EUR. Au fost adoptate noi prevederi legale menite s? ?mbun?t??easc? gestionarea activelor confiscate, ?n timp ce o nou? lege privind confiscarea extins? a fost aprobat? de Parlament ?n 2012. Dup? 2012, statisticile DNA arat? o cre?tere semnificativ? a confisc?rilor de c?tre procuratur?, dar ?i a compens?rilor ?i confisc?rilor dispuse ?n hot?r?rile definitive ale instan?elor. Numai ?n 2015, DNA a confiscat 493 de milioane EUR ?i instan?ele au decis o compensa?ie ?n valoare de 190 de milioane EUR ?i confiscarea a 30 de milioane EUR. Cu toate acestea, ?n rapoartele MCV din 2015 ?i 2016 s-a ar?tat ?n continuare c? estimarea ratei de recuperare efectiv? pentru a se asigura c? hot?r?rile instan?elor care se traduc ?n venituri la bugetul public r?m?ne foarte sc?zut?, ?n jur de 10?%. ?n iunie 2015, Guvernul a depus un proiect de lege care vizeaz? ?nfiin?area unei agen?ii pentru gestionarea activelor confiscate, pentru ?mbun?t??irea recuper?rii efective, precum ?i pentru redistribuirea unei p?r?i din sume pentru reutilizarea social?. Legea a fost aprobat? de Parlament ?i a fost promulgat? ?n decembrie 2015, iar agen?ia (ANABI) ar trebui s? devin? opera?ional? p?n? la sf?r?itul anului 2016 (a se vedea mai jos). De asemenea, agen?ia va prelua competen?ele Oficiului de recuperare a activelor (ORA) din cadrul Ministerului Justi?iei. ORA a fost ?nfiin?at ?n 2011, av?nd responsabilitatea schimbului operativ de date cu alte autorit??i de recuperare a activelor din UE ?i cu statele membre ale re?elei CARIN, identificarea ?i diseminarea de bune practici ?i promovarea politicilor publice ?n domeniul penal. Din 2010, rapoartele MCV au constatat deficien?e persistente ?n materie de achizi?ii publice, legate, ?n special, de capacitatea ?i gradul de expertiz? al personalului care gestioneaz? procedurile de achizi?ii publice la nivel na?ional ?i la nivel local, de lipsa de stabilitate ?i de fragmentare a cadrului juridic, de sistemul institu?ional ?i de calitatea concuren?ei ?n domeniul achizi?iilor publice. Combinarea acestor factori face ca sistemul s? fie vulnerabil la acte de corup?ie ?i de conflicte de interese. Raportul MCV pe 2012 a constatat, de asemenea, c? mecanismul de control nu func?ioneaz? a?a ?n mod corespunz?tor, fapt dovedit de num?rul foarte redus de notific?ri din partea institu?iilor responsabile ?n cadrul organelor de urm?rire penal?. ?mpreun? cu Comisia, din 2011 au fost efectuate mai multe evalu?ri ?i planuri de ac?iune, ?ns? rezultatele au fost limitate . Raportul MCV pe 2016 a eviden?iat c? ?n 2015 au fost adoptate o strategie ?i un plan de ac?iune de ?mbun?t??ire structural? a sistemului de achizi?ii publice care s? fie adaptat la noile norme ale UE ?i s-a ?nfiin?at o nou? agen?ie pentru controalele ex ante. Strategia – planificat? ini?ial a fi pus? ?n aplicare p?n? la sf?r?itul anului 2016 , dar mult ?nt?rziat?, ?ntruc?t anumite ac?iuni nu vor fi finalizate p?n? ?n 2019 – include abordarea riscurilor legate de integritate ?i corup?ie. Punerea sa ?n aplicare ar reprezenta un progres semnificativ ?n direc?ia abord?rii achizi?iilor publice ca fiind un domeniu cu risc major de apari?ie a faptelor de corup?ie. Rapoartele privind MCV au recunoscut ?n mod constant importan?a societ??ii civile ?n documentarea ?i eviden?ierea problemelor de corup?ie ?i ?n acordarea de sprijin ?i de expertiz? pentru proiecte anticorup?ie concrete. ONG-uri precum Expert Forum, Freedom House, Funky Citizens ?i Centrul Rom?n pentru politici europene (CRPE) au ?ndeplinit un rol esen?ial ?n promovarea politicii ?i a punerii ?n aplicare a schimb?rilor ?n domenii cum ar fi prevenirea corup?iei, precum ?i ?n analiza problemelor, cum ar fi achizi?iile publice sau nivelul sc?zut de recuperare a activelor. Acest impact a fost extrem de eficient atunci c?nd autorit??ile guvernamentale s-au implicat ?mpreun? cu societatea civil?. 5.2.Strategia na?ional? anticorup?ie 2016-2020?n ianuarie 2016, Comisia a recomandat s? se utilizeze pe deplin fondurile UE pentru diseminarea unor m?suri eficiente de prevenire ?mpotriva micilor acte de corup?ie, prin intermediul Strategiei na?ionale anticorup?ie ?i prin reforme ?n administra?ia public?.Strategia Na?ional? Anticorup?ie (SNA) 2016-2020 a fost adoptat? la 10 august 2016. Noua strategie anticorup?ie se bazeaz? pe rezultatele ob?inute ?n punerea ?n aplicare a SNA 2012-2015, viz?nd ?n acela?i timp ?mbun?t??irea domeniilor cu performan?e slabe. Noul document de strategie se bazeaz?, de asemenea, pe concluziile ?i recomand?rile cuprinse ?n evaluarea independent? a impactului SNA 2012-2015, realizat? de o echip? interna?ional? de exper?i selec?iona?i de c?tre OCDE.SNA 2016-2020 s-a bazat, de asemenea, pe un proces de consultare ampl? ?i de lung? durat?, pe dezbateri publice ?i reuniuni tehnice. ?n ?ntocmirea documentului, Ministerul Justi?iei a organizat o serie de ?nt?lniri cu reprezentan?i ai institu?iilor publice centrale ?i locale, ai autorit??ilor independente ?i ai institu?iilor anticorup?ie, organiza?iilor de afaceri ?i ai societ??ii civile (februarie-iulie 2016). La aceste reuniuni au participat aproximativ 90 de institu?ii publice, organiza?ii neguvernamentale, asocia?ii ale ?ntreprinderilor, precum ?i ?ntreprinderi de stat ?i private. Publicul larg a fost, de asemenea, invitat s? prezinte idei pentru m?surile de combatere a corup?iei, prin intermediul unei platforme online. Obiectivul principal al noii strategii este de a pune bazele unei mai bune politici de prevenire a corup?iei ?i promovarea integrit??ii ?n sectorul public prin asigurarea transparen?ei ?n procesul de luare a deciziilor ?i de alocare bugetar?, accentul pe responsabilitatea managerial? ?n ceea ce prive?te inducerea ?i men?inerea unei culturi a integrit??ii ?n cadrul organiza?iilor publice, pe baza unui cadru juridic ?i institu?ional strict de prevenire ?i combatere a corup?iei ?n Rom?nia. Ca atare, aceasta are un rol important ?n reforma administrativ? general? a institu?iilor publice centrale ?i locale. Principalele priorit??i ale SNA pentru perioada 2016-2020 sunt: dezvoltarea unei culturi a transparen?ei actului decizional, inclusiv transparen?a ?i previzibilitatea aloc?rilor bugetare ?i administra?ia public? local?; Cre?terea integrit??ii institu?ionale: cre?terea eficien?ei m?surilor preventive, cum ar fi consilierii de etic?, interdic?iile post-angajare ?i protec?ia avertizorilor de integritate, precum ?i r?spunderea pentru gestionarea e?ecurilor din domeniul integrit??ii;consolidarea integrit??ii ?i reducerea riscurilor de corup?ie ?n sectoare prioritare precum s?n?tatea, educa?ia, politica (parlamentari ?i partide), sistemul judiciar, achizi?iile publice, ?ntreprinderile, administra?iile locale;sporirea gradului de con?tientizare ?i de ?n?elegere a normelor ?n materie de integritate de c?tre lucr?torii din serviciile publice ?i beneficiarii serviciilor publice;consolidarea performan?ei ?n ceea ce prive?te combaterea corup?iei prin mijloace penale ?i administrative (?n special DNA ?i ANI);cre?terea gradului de recuperare a bunurilor provenite din s?v?r?irea de infrac?iuni.SNA 2016-2020 reprezint? o continuare a abord?rii descentralizate din strategia anterioar?: fiecare institu?ie trebuie s? ??i dezvolte propriul plan privind integritatea ?i propria politic? ?n materie de integritate, inclusiv ?ntreprinderile de stat. secretariatul tehnic din cadrul Ministerului Justi?iei ofer? expertiz?, orientare ?i sprijin metodologic. ?n cazul autorit??ilor locale, Ministerul Justi?iei va continua parteneriatul s?u cu Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice.Ministerul Justi?iei este responsabil pentru punerea ?n aplicare ?i coordonarea strategiei ?i prezint? Parlamentului un raport anual privind punerea ?n aplicare. Cele cinci platforme de cooperare dezvoltate ?n cadrul SNA pentru perioada 2012-2015 vor fi men?inute pentru a sprijini procesul de monitorizare: pentru autorit??i independente ?i institu?ii cu rol de combatere a corup?iei; administra?ia public? central?; administra?ia public? local?; mediul de afaceri; societatea civil?. Aceste platforme vor fi convocate o dat? la ?ase luni sau mai frecvent, dac? este necesar. Capacitatea Secretariatului tehnic a fost sporit?, prin crearea a 10 posturi noi (17 ?n total) ?i reorganizarea acestuia ca Direc?ie pentru prevenirea criminalit??ii. Secretariatul Tehnic va avea un rol esen?ial ?n men?inerea dinamicii SNA, dar locul s?u ?n cadrul guvernului pune accentul, de asemenea, pe voin?a politic? ?i pe monitorizarea de c?tre societatea civil?. Bugetul pentru punerea ?n aplicare a noilor m?suri din strategie este estimat la 100 de milioane EUR, par?ial finan?ate prin fonduri ale UE.Punerea ?n aplicare a strategiei a ?nceput la scurt timp dup? adoptare; planurile de integritate ar trebui s? fie finalizate ?n primele ?ase luni de la adoptarea acestei strategii. Institu?iile publice la nivel central ?i local au ini?iat, de asemenea, procedurile oficiale de aderare la strategie. O noutate special? este includerea ?ntreprinderilor de stat ?i a organismului na?ional de asigur?ri de s?n?tate ?n SNA.Strategia are un mecanism global de monitorizare, inclusiv crearea unui index al integrit??ii institu?ionale ?n sectoarele vulnerabile, care au la baz? incidente ?i autoevalu?ri ?n domeniul integrit??ii, precum ?i misiuni de evaluare tematice inter pares. Toate institu?iile raporteaz? de dou? ori pe an c?tre Ministerul Justi?iei, care, la r?ndul s?u, public? un raport anual. Ministerul Justi?iei va ?ncepe prin stabilirea unei situa?ii de referin?? pentru fiecare indicator ?n 2017 (bazat pe perioada septembrie 2016 – august 2017). De asemenea, strategia define?te indicatorii de realizare ?i riscurile; cu toate acestea, nu este clar dac? exist?, de asemenea, o analiz? periodic? a impactului efectiv privind cre?terea transparen?ei ?i reducerea corup?iei. La sf?r?itul perioadei de aplicare a strategiei, Rom?nia va efectua o evaluare extern?. Societatea civil? a fost implicat? ?ndeaproape ?n preg?tirea SNA 2016-2020 ?i, de asemenea, particip? ?n mod activ la punerea ?n aplicare. De exemplu, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a lucrat la statutul consilierilor de etic?, iar Expert Forum, Freedom House ?i Centrul pentru Politici Europene din Rom?nia desf??oar? un proiect centrat pe corup?ie ?i pe ?ntreprinderile de stat. Alte proiecte finan?ate de UE au raportat cu privire la corup?ia din sectorul public, inclusiv ?n ceea ce prive?te achizi?iile publice.Printre ini?iativele cuprinse ?n SNA 2016-2020 se afl? activitatea Direc?iei generale anticorup?ie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Un proiect derulat ?n parteneriat cu Institutul Na?ional al Magistraturii urm?re?te s? reuneasc? peste 30 de institu?ii pentru a vedea modul ?n care o mai bun? cooperare interinstitu?ional? poate spori eficien?a m?surilor de prevenire ?i combatere a corup?iei ?n administra?ia public?, inclusiv ?n domeniul achizi?iilor publice ?i al gestion?rii proiectelor finan?ate de UE. Un alt proiect este organizarea de campanii de sensibilizare ?i de educa?ie a studen?ilor ?i elevilor cu privire la corup?ie. Eficacitatea punerii ?n aplicare a SNA 2016-2020 depinde ?ntr-o foarte mare m?sur? de implementarea unor reforme mai ample, ?n special reforma administra?iei publice ?n ceea ce prive?te transparen?a, integritatea ?i depolitizarea a numirilor. Cursurile de formare ?n materie de etic? ?i integritate pentru func?ionarii publici ?i pentru consilierii ?n materie de etic? sunt ?n desf??urare. Cu toate acestea, se observ? c? punerea ?n aplicare a altor reforme ?i adoptarea noii legisla?ii necesare au fost mai lente dec?t se preconizase. 5.3.Urm?rirea penal? ?i mica corup?ie ?n 2016?n 2016, Procuratura General? a finalizat peste 2 333 de cazuri de mic? corup?ie. Au fost trimise ?n judecat? 366 de cazuri implic?nd 662 ?nvinui?i (302 de rechizitorii ?i 64 de acorduri de recunoa?tere a vinov??iei) pentru presupuse infrac?iuni de luare de mit?, dare de mit?, trafic de influen?? ?i trafic de influen??. Printre inculpa?ii trimi?i ?n judecat? au fost 105 de lucr?tori de poli?ie, 17 medici, 14?profesori, 27 de primari ?i un num?r de func?ionari publici de la nivel local. Au fost luate m?suri de arest preventiv referitoare la 79 de inculpa?i (109 ?n 2015), dintre care 41 pentru luare de mit?, 18?pentru dare de mit? ?i 17 pentru trafic de influen??. ?n aceea?i perioad?, s-au pronun?at 197 de hot?r?ri definitive ?n instan?? pentru cazuri de corup?ie ?i conflict de interese, cu condamnarea a 242 de inculpa?i, ?n compara?ie cu 242 de hot?r?ri definitive ?n aceea?i perioad? a anului 2015. ?n aprilie 2016, Serviciul de ?ndrumare ?i control al Procuratorii a finalizat un raport de control care a evaluat verificarea punerii ?n aplicare a strategiilor anticorup?ie la nivel local, activitatea desf??urat? de c?tre procurori ?n cauze av?nd ca obiect infrac?iuni de corup?ie, conflicte de interese ?i activitatea de formare profesional? a procurorilor specializa?i. Controlul a avut un caracter cuprinz?tor ?i au fost analizate toate parchetele. Au fost luate mai multe m?suri de gestionare ?n scopul de a se eficientiza activitatea organelor de urm?rire penal?.Combaterea corup?iei reprezint? o prioritate important? ?n strategia institu?ional? a Procuraturii pentru perioada 2016-2020, inclusiv consolidarea luptei ?mpotriva corup?iei ?n administra?ia public? ?i accelerarea procedurilor de investigare a infrac?iunilor de corup?ie, a conflictelor de interese ?i a altor infrac?iuni cu un impact profund asupra resurselor publice ?i a nivelului de trai. Rezultatele privind cazurile de conflict de interese sunt prezentate ?n sec?iunea 2.3. ?n cursul anului 2016, Serviciul de ?ndrumare ?i control al Procuraturii a distribuit tuturor procurorilor o analiz? a cauzelor care privesc infrac?iunile de conflict de interese, furniz?nd o analiz? a metodelor infrac?ionale utilizate pentru fraudarea procedurilor de achizi?ii publice, precum ?i recomand?rile pentru ?mbun?t??irea urm?ririi penale ?i ?nghe?area activelor ?n cazuri de conflicte de interese. Organele de urm?rire penal? au fost implicate, de asemenea, ?n dezvoltarea noii agen?ii pentru confiscarea activelor pentru a ajuta procurorii ?n identificarea ?i confiscarea activelor, ?mbun?t??irea monitoriz?rii ?i a analizei, realizarea de controale specifice ?i finalizarea unui inventar al tuturor bunurilor mobile ?i imobile care fac obiectul m?surilor provizorii. ?n acest an, Procuratura a ?nregistrat, de asemenea, o serie de evolu?ii importante menite s? ?mbun?t??easc? eficien?a managerial?. Aceasta a semnat un protocol cu Consiliul de mediere pentru a dezvolta o mai bun? colaborare ?i a informa p?r?ile la proces cu privire la posibilit??ile de a recurge la mediere. 5.4.Confiscarea bunurilor provenite din s?v?r?irea de infrac?iuni ?i ?nfiin?area Agen?iei Na?ionale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI)?n ianuarie 2016, Comisia a recomandat s? se asigure c? noua agen?ie de recuperare a activelor este instituit? ?i c? dispune de o conducere puternic?, de resurse suficiente ?i c? beneficiaz? de sprijinul tuturor celorlalte institu?ii pentru a ?mbun?t??i recuperarea efectiv?. Alte segmente ale administra?iei publice ar trebui s? fie ?n mod clar r?spunz?toare de incapacitatea de a urm?ri aceste aspecte;Rezultate privind confiscarea ?i recuperarea activelor ?n 2016Sumele confiscate ?n baza hot?r?rilor judec?tore?ti definitive ?n cazuri sesizate de DNA sunt de aproximativ 30 de milioane EUR. Comisia nu a primit informa?ii din partea Ministerului Public privind sumele confiscate ?n cursul cercet?rilor sau sumele confiscate ?n temeiul unor hot?r?ri judec?tore?ti definitive ?i nici informa?ii privind sumele efectiv recuperate de c?tre stat. Informa?iile privind sechestrarea ?i confiscarea sunt colectate ?n prezent de Agen?ia Na?ional? pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) ?i primele rezultate vor fi prezentate ?n raportul s?u anual din februarie 2017.Agen?ia Na?ional? de Administrare Fiscal? (ANAF) este responsabil? de recuperarea final? ?i colaboreaz? ?ndeaproape cu ANABI pentru ?mbun?t??irea colect?rii ?i a statisticilor cu privire la aceast? situa?ie. ?n timp ce ANAF ??i dubleaz? eforturile pentru ?ntocmirea unui inventar ?i pentru recuperarea bunurilor confiscate, cu o nou? direc?ie general? responsabil? de recuperarea bunurilor confiscate, ac?iunea lor nu este ?ntotdeauna bine perceput? de c?tre autorit??ile statului ?n sine. De exemplu, ?n ianuarie 2016, ?ncercarea ANAF de a aplica o hot?r?re judec?toreasc? final? privind evacuarea ?i v?nzarea unei cl?diri ?n urma unei hot?r?ri de confiscare pronun?ate cu 18 luni ?n urm? a st?rnit puternice reac?ii politice ?i ?n mass-media, ?ntruc?t cl?direa era utilizat? ?nc? de posturi de televiziune. Unele p?r?i interesate au sus?inut c? se periclita libertatea presei, fiind exprimate ?ndoieli, de asemenea, de c?tre politicieni marcan?i. Consiliul Superior al Magistraturii a concluzionat c? astfel de declara?ii pun ?n pericol independen?a justi?iei, iar Procurorul-?ef al DNA a reafirmat principiul potrivit c?ruia orice hot?r?re definitiv? a unei instan?e judec?tore?ti trebuie s? fie pus? ?n aplicare, acesta fiind un principiu fundamental al statului de drept. De asemenea, ANAF a fost sprijinit? de c?tre sindicatul na?ional al func?ionarilor publici.Evolu?iile Agen?iei Na?ionale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI)ANABI va avea responsabilitatea gestion?rii activelor ?nghe?ate ?i a cooper?rii dintre institu?ii pentru a asigura recuperarea efectiv? de c?tre stat a activelor confiscate, stabilit? prin hot?r?ri ale instan?elor judec?tore?ti. Legea privind ?nfiin?area Agen?iei a fost promulgat? ?n decembrie 2015. Ea ar trebui s? fie pe deplin opera?ional? ?n termen de un an de la instituirea sa, prin urmare, ?n 2016, guvernul ?i Ministrul Justi?iei au adoptat mai multe decizii referitoare la structura sa institu?ional?, func?ionarea intern? ?i colaborarea interinstitu?ional?, precum ?i cu privire la modul ?n care trebuie s? ??i ?ndeplineasc? responsabilit??ile privind reutilizarea social? a sumelor recuperate ?n urma v?nz?rii activelor confiscate. Directorul ANABI a fost numit, iar Consiliul de coordonare care supravegheaz? Agen?ia a devenit opera?ional. Consiliul a ales ?n calitate de pre?edinte al Consiliului, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii. Procesul de recrutare a personalului este ?n desf??urare (35 de posturi ?n 2016), cu 15 posturi suplimentare atribuite agen?iei pentru 2017.Activit??ile ?n curs de desf??urare ale agen?iei sunt finalizarea unui inventar na?ional privind spa?iile pentru depozitarea de active confiscate ?i un inventar na?ional al activelor confiscate. ?n noiembrie?2016, Ministerul Justi?iei ?i ANABI au lansat proiectul ?Sprijin pentru realizarea obiectivelor Strategiei Na?ionale Anticorup?ie prin cre?terea eficien?ei recuper?rii ?i gestion?rii activelor”. Obiectivul proiectului este crearea, ?n cadrul agen?iei, a unui sistem electronic na?ional integrat privind activele provenite din s?v?r?irea de infrac?iuni. Acesta ar urma s? constituie o baz? de date centralizat? care s? ajute institu?iile cu atribu?ii privind activele provenite din s?v?r?irea de infrac?iuni, prin includerea de informa?ii referitoare la activele cu privire la care s-au dispus m?suri de c?tre organele de urm?rire penal?, instan?e ?i organisme de asigurare a aplic?rii legii. Proiectul, pus ?n aplicare ?n parteneriat cu Institutul de la Basel privind Guvernan?a, ar trebui s? fie finalizat ?n 2018.ANABI va publica primul s?u raport anual ?n februarie 2017. Raportul ar trebui s? con?in? date de la toate institu?iile implicate ?n sechestrarea ?i confiscarea bunurilor: Ministerul Public, instan?ele, ANAF ?i alte institu?ii competente. De asemenea, ANABI a preluat activitatea Oficiului de recuperare a crean?elor referitoare la schimbul de date ?i informa?ii la nivelul UE ?i la nivel interna?ional. ?n octombrie 2016, ministrul justi?iei ?i ANABI au organizat, cu sprijinul Comisiei Europene, ?edin?a periodic? a Platformei oficiilor de recuperare a crean?elor, ?n marja celei de a 6-a Conferin?e la nivel ?nalt paneuropene ?n domeniul recuper?rii activelor. Evenimentul a reunit peste 100 de exper?i din domeniul recuper?rii bunurilor provenite din s?v?r?irea de infrac?iuni, din cele 28 de state membre ale UE, precum ?i din Albania, Elve?ia, Luxemburg, Ucraina, Serbia. ?n timpul evenimentului, au fost prezentate activitatea ?i expertiza institu?iilor rom?ne?ti. 5.baterea corup?iei ?n diferite sectoare Asisten?? medical?Corup?ia din sistemul rom?nesc de s?n?tate a fost recunoscut? ca fiind o problem? grav?, cu care se confrunt? mul?i cet??eni rom?ni. Principalele probleme se refer? la achizi?iile publice din spitale, fraud? ?n sistemul asigur?rilor ?i ramburs?ri false, mit? pentru eliberarea certificatelor medicale care ofer? acces la presta?ii speciale ?i practica larg r?sp?ndit? a pl??ilor informale c?tre profesioni?tii din domeniul s?n?t??ii. Corup?ia ?n sistemul de asisten?? medical? a ajuns ?n aten?ia mass mediei ?n acest an din cauza mai multor scandaluri legate de practicile de achizi?ii publice ?n spitalele publice sau a schemelor de certificate emise pentru pretinse boli sau a certificatelor pentru pensionare false. Nivelul corup?iei din asisten?a medical? are un impact direct asupra calit??ii serviciilor publice de s?n?tate ?i afecteaz? ?n mod direct accesul la asisten?? medical? ?n Rom?nia ?i, ?n unele cazuri, aceast? situa?ie a dus la decesul pacien?ilor. Un caz dramatic care a fost f?cut public ca urmare a rapoartelor unor jurnali?ti de investiga?ie independen?i a vizat o societate comercial? relativ mic?, acesteia atribuindu-se numeroase contracte de achizi?ii publice pentru furnizarea de dezinfectan?i la peste 350?de spitale din Rom?nia, inclusiv la dou? dintre cele mai importante spitale de urgen?? din Bucure?ti. Dezinfectantul v?ndut a fost mult supraestimat ?i diluat, ceea ce a dus la decesul pacien?ilor din cauza infec?iilor nosocomiale. Exist?, de asemenea, o anchet? ?n curs de desf??urare cu privire la alega?ia conform c?reia directorii de spitale au primit comisioane ilegale din partea societ??ii comerciale pentru contractele atribuite, o practic? pe care unii o consider? larg r?sp?ndit? ?n sectorul s?n?t??ii din Rom?nia.?n luna decembrie, ministrul s?n?t??ii ?i pre?edintele Agen?iei Na?ionale pentru Achizi?ii Publice (ANAP) a declarat c? aproximativ 25?% - 30?% din contractele de achizi?ii publice efectuate prin achizi?ii directe ?n spitalele din Rom?nia sunt suspecte, ?ntruc?t o practic? comun? de fraud? este o abordare de tip ?felierea salamului”, ceea ce ?nseamn? c? un contract mare a fost ?mp?r?it ?n contracte mai mici, pentru a evita cereri de ofert? deschise.?n urma scandalului privind dezinfectantele, DNA a ini?iat o serie de procese ?mpotriva managerilor de spitale pentru luare de mit? ?n atribuirea contractelor de achizi?ii publice. Combaterea corup?iei din sectorul s?n?t??ii este, de asemenea, o prioritate pentru Ministerul Public. ?n rapoartele anterioare privind MCV au fost men?ionate urm?ririle penale care au vizat eliberarea certificatelor de s?n?tate false. Diseminarea celor mai bune practici ?n desf??urarea de anchete ?n aceste cazuri ?n cadrul Ministerului Public, ?n special prin intermediul concursurilor anticorup?ie regionale ?i na?ionale pentru procurori, a reprezentat un punct de plecare pentru alte urm?riri penale similare. ?n 2016, un caz din jude?ul Bihor prin care s-a denun?at o schem? de pension?ri anticipate din motive medicale a ob?inut premiul ?nt?i la concursul na?ional de combatere a corup?iei. Ca urmare a acestui caz, bugetul public a economisit 9 milioane EUR pe an pentru pensii. Alte cazuri au implicat intern?ri fictive ?n spitale de psihiatrie, ?n scopul de a ob?ine, pentru ca pacien?ii s? poat? ob?ine medicamente gratuite ?i decizii de pensionare anticipat?, precum ?i teste clinice falsificate, acesta din urm? f?c?nd parte dintr-un caz transfrontalier cu impact asupra mai multor state membre ale UE.Pentru a aborda problema cu multe fa?ete pe care o reprezint? corup?ia ?n sistemul de s?n?tate, Ministerul S?n?t??ii a adoptat o serie de m?suri pentru a monitoriza mai bine bugetul ?i cheltuielile spitalelor, pentru ?mbun?t??irea transparen?ei ?i consolidarea controalelor interne, cu verific?ri mai bine direc?ionate, ceea ce a condus, ?n 2016, la o serie de cazuri care au fost trimise serviciilor de urm?rire penal?. Un set cuprinz?tor de m?suri sunt detaliate ?n Strategia Na?ional? Anticorup?ie (SNA), cum ar fi crearea unui mecanism cu criterii clare pentru prioritizarea aloc?rilor bugetare ?i evaluarea deciziilor Ministerului S?n?t??ii ?i a Casei Na?ionale de Asigur?ri de S?n?tate (CNAS), promovarea unei mai mari transparen?e ?i publicit??i (de exemplu, cu privire la cheltuieli ?i la contractele de achizi?ii publice, precum ?i sponsoriz?rile ?i declara?iile de avere ?i de interese), cre?terea r?spunderii managerilor spitalelor ?i asigurarea faptului c? ace?tia sunt recruta?i prin concurs deschis, precum ?i modificarea legisla?iei referitoare la consiliile de etic? din spitale. Guvernul a adoptat o ordonan?? de urgen?? ?n noiembrie (79/2016), care modific? selectarea managerilor de spitale pentru a asigura c? ace?tia sunt selecta?i prin concurs deschis ?i, de asemenea, extinde sfera de aplicare a dispozi?iilor privind conflictele de interese pentru o categorie mai larg? de personal de conducere din spitale. Aceast? ordonan?? a fost respins? ?n Senat ?n ianuarie 2017, dar ?n continuare trebuie s? treac? prin Camera Deputa?ilor.?n plus, a fost semnat un protocol de cooperare ?ntre Ministerul S?n?t??ii, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura General? ?i DNA, care vizeaz? m?suri preventive ?mpotriva actelor de corup?ie din sistemul de s?n?tate. Ministrul S?n?t??ii a lansat, ?n decembrie 2016, o linie telefonic? special? unde pacien?ii, medicii sau martorii ?n cazuri de corup?ie din orice unitate medical? pot raporta posibilele ?nc?lc?ri ale legii, inclusiv suspiciuni privind ?nc?lcarea normelor ?n materie de achizi?ii publice. Sistemul este gestionat de Direc?ia General? Anticorup?ie (DGA) ?i prime?te, de asemenea, notific?rile pacien?ilor ?nregistrate prin intermediul noului mecanism de monitorizare a gradului de satisfac?ie a pacien?ilor. DGA va furniza analize de date ?i rapoarte, studii de caz ?i alte materiale relevante pentru Ministerul S?n?t??ii. Utilizarea cardului electronic de s?n?tate, ?n care sunt ?nregistrate toate consulta?iile ?i prescrip?iile medicale, a devenit obligatorie ?ncep?nd din septembrie 2015. Acest instrument ar trebui s? reduc? posibilit??ile de a se comite fraude ?n domeniul asigur?rilor sociale. ?n cursul anului 2016 au fost raportate disfunc?ii tehnice care au ?mpiedicat utilizarea lui , ?ns? par a fi fost solu?ionate p?n? la sf?r?itul anului. Ca parte a m?surilor de sprijinire a sistemului de s?n?tate, la sf?r?itul lunii decembrie 2016 a fost aprobat? o cre?tere salarial? de 25?% pentru personalul din cadrul organismului na?ional de asigur?ri de s?n?tate. Educa?ieReputa?ia sistemului educa?ional din Rom?nia a fost afectat? ?i ?n anul 2016, ?n urma cazurilor de corup?ie care au implicat profesori universitari, precum ?i a scandalurilor privind plagiatul ?n tezele de doctorat ale func?ionarilor de rang ?nalt, ceea ce ridic? ?ntreb?ri cu privire la modul ?n care au fost ob?inute diplomele (proceduri ?i verific?ri efectuate ?n mod corespunz?tor). Romania curat? a dat publicit??ii o list? de 10 de universit??i care nu respect? obliga?ia de a publica declara?iile de avere ale cadrelor universitare ?i ale personalului de conducere. Educa?ia este un alt domeniu prioritar al noii Strategii na?ionale anticorup?ie pentru perioada?2016?2020. M?surile planificate includ reorganizarea Consiliului na?ional de etic? ?i a Consiliului na?ional de etic? ?i management universitar; adoptarea unui cod de etic? pentru ?nv???m?ntul preuniversitar; adoptarea unui cadru na?ional transparent bazat pe criterii de performan??, pentru a garanta integritatea concursurilor pentru posturile de inspectori ?i directori, precum ?i un sistem disuasiv ?i menit s? pun? cap?t plagiatelor. Ca o prim? m?sur?, normele de numire a directorilor de ?coli au fost modificate ?n 2016, ?n scopul de a se elimina politizarea numirilor. Primul concurs deschis a fost organizat ?n toamna anului 2016, la care s-au ?nscris 7 000 de candida?i. Cu toate acestea, ?n ianuarie 2017, s-a emis o derogare printr-o decizie ministerial? ?n vederea numirii directorilor care au participat la concurs, dar care fie nu au reu?it, fie nu au participat la examen . Sectorul educa?iei a beneficiat, de asemenea, de o cre?tere salarial? de 15?%.ONG-ul Societatea Academic? Rom?n? (SAR), ?n parteneriat cu Alian?a Na?ional? a Organiza?iilor Studen?e?ti ?i Federa?ia Studen?ilor Elve?ieni a lansat ?n noiembrie 2016 ?Programul de integritate al universit??ilor de stat din Rom?nia” ?i evalueaz? integritatea universit??ilor din Rom?nia. Poli?iaIntegritatea ?n cadrul poli?iei a fost o preocupare constant?. ?n ultimii ani, at?t DNA, c?t ?i Ministerul Public raporteaz? ?n mod constant un num?r mare de cazuri de corup?ie ?n cadrul poli?iei, la toate nivelurile, o situa?ie care este cu at?t mai problematic? cu c?t Ministerului Public ?i DIICOT au trebuit s? se bazeze ?n mare m?sur? pe anchetele efectuate de poli?ie (DNA are o poli?ie judiciar? specializat? ?n cadrul s?u). O prioritate at?t pentru DIICOT, c?t ?i pentru Procurorul General este de a dezvolta un sistem intern de poli?ie judiciar?. ?n 2016, DNA a pus sub acuzare 52 de ofi?eri de poli?ie ?i au fost pronun?ate hot?r?ri judec?tore?ti definitive de condamnare ?mpotriva a 81 de ofi?eri de poli?ie (inclusiv un director general adjunct al Poli?iei Municipiului Bucure?ti), ?n timp ce Ministerul Public a trimis ?n judecat? 105 de lucr?tori de poli?ie. Cea mai mare parte se refer? la poli?ia de trafic, iar mai multe cazuri au adus la suprafa?? re?ele ?i practici de corup?ie complexe,.Direc?ia general? anticorup?ie din Ministerul de Interne este responsabil? de investigarea cazurilor de suspiciune de corup?ie ?i de elaborarea unor m?suri structurale menite s? previn? repetarea acelora?i cauze. ?n toamna anului 2016, Ministerul de Interne a luat o serie de m?suri pentru reformarea serviciului de informa?ii ?i de protec?ie din minister. O parte din personal va fi realocat? DGA pentru a lucra la cazuri de corup?ie. Unul dintre punctele slabe este ?n continuare politizarea numirilor ?n r?ndul cadrelor de conducere ale poli?iei.Achizi?ii publice?n ianuarie 2016, Comisia a recomandat punerea ?n aplicare a noii strategii privind achizi?iile publice ?i a planului de ac?iune, pentru a se asigura un cadru anticorup?ie solid ?n ceea ce prive?te cadrul juridic, capacitatea institu?ional? ?i administrativ?, precum ?i aplicarea m?surilor pentru a preveni ?i a detecta conflictele de interese, ar?t?nd c? toate delictele sunt cercetate pe deplin.Integritatea sistemului de achizi?ii publice reprezint? una dintre priorit??ile strategiei de achizi?ii publice, iar m?surile de combatere a corup?iei presupun o combina?ie de m?suri de consolidare a capacit??ilor institu?ionale, de simplificare a legisla?iei ?i de ac?iuni menite s? intensifice concuren?a ?i transparen?a ?n toate fazele procedurii. Punerea ?n aplicare a strategiei privind achizi?iile publice ?i a planului de ac?iune au progresat ?n 2016. ?n mai 2016, a intrat ?n vigoare noua legisla?ie ?n materie de achizi?ii publice care transpune directivele UE ?i, p?n? la sf?r?itul anului 2016,toat? legisla?ia secundar? necesar? a fost adoptat?. Fragmentarea anterioar? a cadrului juridic a l?sat o marj? substan?ial? pentru practici de corup?ie ?i noul cadru juridic, mai stabil ?i mai previzibil, ar trebui s? limiteze posibilitatea de s?v?r?ire a unor acte de corup?ie. Cu toate acestea, ghidurile online, care ar trebui s? sprijine autorit??ile contractante pas cu pas ?n procesul de achizi?ii publice, sunt ?nc? ?n etapa de elaborare ?i ar trebui s? fie definitivate p?n? ?n 2019. Pe l?ng? m?surile legislative, ?nfiin?area Agen?iei Na?ionale pentru Achizi?ii Publice (ANAP) ?n 2015 ca institu?ie unic? responsabil? pentru achizi?iile publice este considerat? ca oferind un control mai solid ?i mai eficient al corup?iei, precum ?i mecanisme institu?ionale de prevenire a acesteia. ?n cadrul reformei institu?ionale, a fost ?nfiin?at, ?n 2016, un comitet interministerial pentru achizi?iile publice, av?nd drept obiectiv s? asigure coeren?a general? a sistemului de achizi?ii publice. Rolul acestui comitet este de a valida politicile de achizi?ii publice elaborate la nivel guvernamental ?i de a oferi orient?ri strategice ?i sistemice. Combaterea corup?iei ?n domeniul achizi?iilor publice ar urma s? fie o prioritate pe ordinea de zi a comitetului, iar cooperarea cu institu?ii precum DNA, ANI ?i DLAF ar urma s? aib? un rol important.Cu privire la m?surile concrete de prevenire a conflictelor de interese ?i a corup?iei ?n procedurile de achizi?ii publice, au fost ?ntreprinse mai multe ac?iuni, ?n special Legea privind sistemul PREVENT pentru controalele ex ante privind conflictele de interese (a se vedea sec?iunea 3.5). Cu toate acestea, mai multe m?suri sunt ?nc? restante, cum ar fi:consolidarea sistemelor de control intern, independen?a ?n exercitarea func?iilor lor a controlorilor financiari cu rol de preven?ie ?i capacitatea de a se detecta conflictele de interese la nivelul autorit??ilor contractante. Trebuie s? fie adoptate norme guvernamentale noi. Recent a fost semnat un proiect cu Banca European? de Investi?ii pentru acordarea de asisten?? tehnic?;dezvoltarea unor ghiduri online detaliate, a serviciilor de asisten?? tehnic?, profesionalizarea responsabililor cu achizi?iile publice, ?nfiin?area unor organisme ?i consor?ii de achizi?ii centralizate ale autorit??ilor contractante sunt menite s? consolideze capacitatea administrativ? a autorit??ilor contractante ?i capacitatea acestora de a se ?mpotrivi corup?iei ?i de a remedia conflictele de interese;stabilirea unor mecanisme eficace de cooperare ?i de schimb de informa?ii ?ntre organismele de investigare;formularea unei noi defini?ii, mai cuprinz?toare, a conflictului de interese, pe baza directivelor din 2014;desf??urarea unui control aleatoriu, ex ante ?i bazat pe risc, al procedurilor de achizi?ii publice;publicarea sistematic? ?n sistemul de achizi?ii publice electronice a tuturor modific?rilor contractuale; utilizarea ?pactelor de integritate”.Ultimele trei m?suri fac parte, de asemenea, din Strategia na?ional? anticorup?ie, ceea ce ilustreaz? articularea eficace ?ntre m?surile strategiei de achizi?ii publice ?i Strategia na?ional? anticorup?ie.La sf?r?itul lunii noiembrie, Consiliul na?ional de solu?ionare a contesta?iilor (CNSC) ?i Curtea de Apel Bucure?ti au organizat un seminar privind jurispruden?a ?n materie de achizi?ii publice, care a reunit judec?tori, reprezentan?i ai principalelor institu?ii publice, ai ministerelor ?i ai Ministerului Public. Societatea civil? particip? cu regularitate la proiecte care sprijin? prevenirea corup?iei ?n domeniul achizi?iilor publice. ONG-ul Freedom House Rom?nia a desf??urat un astfel de proiect care a inclus formare ?i monitorizare ?n timp real privind procedurile de achizi?ii publice cu un grup de jurnali?ti ?n ?ntreaga ?ar?. Gestionarea fondurilor UEFrauda cu fonduri UE intr? ?n sfera de competen?e a DNA. Statisticile DNA arat? o cre?tere constant? a num?rului de cazuri ?i valoarea daunelor identificate. 2006200720082009201020112012201320142015Cazurile trimise ?n judecat?11263223294554575265Persoanele trimise ?n judecat?185177466295124131149146Daune (milioane lei)1,71,63,27,58,722,67123970112Aceast? cre?tere a eficien?ei este confirmat?, de asemenea, de Oficiul European de Lupt? Antifraud? (OLAF), iar recomand?rile judiciare formulate de OLAF au fost puse ?n aplicare cu mai mult? eficien??. Cooperarea dintre OLAF ?i DNA a permis ?ncheierea cu succes a anchetelor complexe legate de programele cofinan?ate de UE.Datorit? colabor?rii cu Transparency International ?i finan??rii din fonduri UE, ?n iunie 2016 au fost lansate pacturile de integritate pentru protejarea fondurilor UE ?mpotriva fraudei ?i a corup?iei, dar ?i ca instrumente de natur? s? sporeasc? transparen?a ?i r?spunderea, s? creasc? nivelul de ?ncredere ?n autorit??i ?i ?n contractele guvernamentale, s? contribuie la o bun? reputa?ie a autorit??ilor contractante, s? produc? economii la nivelul costurilor ?i s? stimuleze concuren?a printr-o procedur? de achizi?ii publice mai bun?. Cu toate acestea, punerea ?n aplicare a instrumentelor pilot aferente proiectelor pilot selectate pentru pacturile de integritate a fost am?nat? din cauza unui demaraj lent al preg?tirii ?i punerii ?n aplicare a proiectelor. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download