Apar-romania.ro



Stiri, 12 ianuarie 2021, a doua parteCum s-a modificat comportamentul de consum al rom?nilor ?n ultimele 12 luni: alimentele, comunicarea ?i s?n?tatea ?i-au tras *partea leului* 11 Jan a f?cut publice recent datele privind structura cheltuielilor de consum ale rom?nilor aferente celui de al treilea trimestru al anului 2020.?Cheltuielile totale ale popula?iei au fost ?n trimestrul III 2020, ?n medie, de 4444 lei lunar pe gospod?rie (1733 lei pe persoan?) ?i au reprezentat 83,8% din nivelul veniturilor totale.?Veniturile totale medii lunare au reprezentat ?n trimestrul III 2020, ?n termeni nominali, 5302 lei pe gospod?rie ?i 2068 lei pe persoan?.?Nicio noutate faptul c? cea mai important? categorie a acestora e reprezentat? de produsele agroalimentare ?i b?uturi nealcoolice. Apoi cheltuielile cu locuin?a, apa, electricitatea, gazele ?i al?i combustibili consum? ?i ele 14,6% din veniturile unei godpod?rii. Pozi?ia a treia revine tutunului ?i b?uturilor alcoolice. Conform clasific?rii standard pe destina?ii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare ?i b?uturile nealcoolice au de?inut ?n trimestrul III 2020, ?n medie, 33,5% din consumul gospod?riilor.Am considerat c? ar fi interesant s? vedem ?i ce s-a ?nt?mplat cu aceast? structur? ?n ultimele 12 luni ?i am comparat datele. Putem constata astfel c? plusul cel mai mare s-a ?nregistrat tot la categoria produse agroalimentare ?i b?uturi alcoolice: oarecum normal, av?nd ?n vedere ponderea mare ?n totalul consumului. Ce au mai f?cut rom?nii ?n afar? de a cump?ra alimente (nu spun mai multe, pentru c? a? putea gre?i- pre?urile nu au stat pe loc ?i, ?n func?ie de ce consum?m fiecare, ?n fapt s-ar putea s? avem supriza s? constat?m c? am cump?rat mai pu?in)? Au dorit s? fie mai informa?i: ?coala online ?i telemunca au pus presiune pe cheltuielile legate de comunica?ii ?i informa?ii. Cheltuielile de s?n?tate au urcat ?i ele: goana dup? paracetamol sau mai ?tiu eu ce remedii auzite pe social-media a condus la v?nz?ri mai bune pentru farmacii ?i g?uri mai mari ?n buzunarele rom?nilor. Au crescut ?i cheltuielile legate de mobilier ?i amenajarea locuin?ei, probabil ?n str?ns? leg?tur? tot cu telemunca.Ce categorii au ?nregistrat cele mai mari restr?ngeri? ?n primul r?nd cheltuielile cu recreerea, sportul ?i cultura. La fel, cheltuielile cu hotelurile, cafenelele ?i restaurantele au intrat ?i ele la ap?. Ambele categorii au fost limitate prin m?surile de distan?a social? ?i chiar lockdown. Dac? ne mai uit?m pu?in pe list?, nici haine ?i ?nc?l??minte nu au mai fost at?t de multe. ?n ceea ce prive?te cheltuielile legate de utilit??i, reducerea lor e mai degrab? consecin?a sc?derii unor pre?uri, pentru c?, sunt convins, consumul a crescut.Destul de ciudat este faptul c?, ?n pandemie, cheltuielile legate de ?ngrijire personal?, ?i a?a mici, au cobor?t. S? mai not?m ?i cre?terea cheltuielilor legate de educa?ie: ?coala online a scos din buzunarele rom?nilor bani pentru tablete sau laptopuri.?Nivelul si structura cheltuielior totale de consum, in trimestrul III 2020? procentelei Diferen?a Net? fa?? de T3 2019Produse agroalimentare si bauturi nealcoolice33,5897,932,20Bauturi alcoolice, tutun8,6230,490,40Imbracaminte si incaltaminte7,4198,19-0,90Locuinta, apa, electricitate, gaze si alti combustibili14,6390,43-0,80Mobilier, dotarea si intretinerea locuintei6,4172,810,40Sanatate6,0159,591,20Transport6,7179,52-0,20Informatii si comunicatii5,9157,851,30Recreere, sport si cultura3,8101,75-3,00Educatie0,25,110,10Hoteluri, cafenele si restaurante1,028,07-1,00Asigurari si servicii financiare0,717,980Ingrijire personala,protectie sociala si diverse5,2140,40-0,40Cheltuieli totale de consum100,02680,12??i dac? tot am vorbit at?t de mult despre cheltuieli, s? consemn?m c?te ceva ?i despre veniturile rom?nilor ?n trimestrul al treilea din 2020. Veniturile b?ne?ti au fost, ?n medie, de 4961 lei lunar pe gospod?rie (1934 lei pe persoan?), iar veniturile ?n natur? de 341 lei lunar pe gospod?rie (133 lei pe persoan?). Salariile ?i celelalte venituri asociate lor au format cea mai important? surs? de venituri (68,9% din veniturile totale ale gospod?riilor). La formarea veniturilor totale ale gospod?riilor au contribuit, de asemenea, veniturile din presta?ii sociale (18,9%), veniturile din activit??i neagricole independente (2,1%), veniturile din agricultur? (1,9%), cele din proprietate ?i v?nzarea de active din patrimoniul gospod?riei (1,1%), precum ?i veniturile ?n natur? (6,4%), ?n principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,3%).Postat? acum 12 hours ago de Norel Moise ZF Live. Mircea Fechet, deputat ?i fost ministru al mediului: Anual, 6 miliarde de doze, sticle sau PET-uri ajung ?n groapa de gunoi. F?r? un sistem de garan?ie-returnare, Rom?nia nu are nicio ?ans? de vindecare Alexandra Matei 11.01.2021, ??Aceast? m?sur? ar putea reduce, ?n trei ani de func?ionare, cu 90% num?rul dozelor, sticlelor sau PET-urilor care ajung ?n groapa de gunoi, iar banii ar putea intra ?n economia rom?neasc? ??Anual, 6 miliarde de doze, sticle sau PET-uri ajung ?n groapa de gunoi ??Cele mai multe ambalaje care vin ?n unit??ile de procesare ajung cu un grad de contaminare foarte ridicat, ?ntruc?t sunt scoase din groapa de gunoi.Sistemul de garan?ie returnare, care const? ?n aducerea ?napoi la magazine a dozelor, sticlelor sau PET-urilor ?i a ambalajelor acestora, ar putea face diferen?a ?n ceea ce prive?te poluarea ?n Romania, ?ar? cu cea mai mic? rat? de colectare selectiv? din Uniunea European?, de doar 14%. Acest sistem are ca ?int? 90% grad de recuperare ?n anul trei, va aduce un business pe orizontal?, ?ntruc?t se vor dezvolta capacit??i de sortare, reciclare ?i produc?ie ?i ar trebui s? fie func?ional ?n aprilie 2022, potrivit ordonan?ei ?n care este anun?at.Sistemul func?ioneaz? deja ?n zece ??ri din Uniunea European?, unde statisticile arat? c? asigur? un grad de colectare a de?eurilor de peste 90%.Penny: M?rcile private au ajuns s? contribuie cu 30% la businessul discounterului, iar ?n cinci ani au c??tigat 8%. ?n 2019 compania care opereaz? magazinele Penny a avut afaceri de aproape 4 mld. lei, ?n cre?tere cu 15% fa?? de anul anterior. ?n 2020 businessul ?i-a continuat avansul cu un ritm chiar mai alert Cristina Ro?ca 11.01.2021, 20:20 73 Discounterul german Penny a v?ndut anul trecut m?rci proprii de 1,3-1,4 mld. euro, potrivit estim?rilor ZF pe baza datelor comunicate de companie.Mai exact aceste produse au ajuns s? contribuie cu 30% la cifra de afaceri a companiei ?n 2020, ?n urcare de la circa 27% ?n anul anterior. De altfel, ?n cinci ani (2015-2020) produsele Boni, Hanul Boieresc sau Penny Punct au reu?it s? c??tige aproape 8% cot? de pia??, semn c? rom?nii sunt tot mai interesa?i de m?rci private.Aceste produse au fost lansate de retaileri acum 15-20 de ani ?i apoi au fost dezvoltate noi nume ?i noi categorii pentru a acoperi principalele nevoi de consum. M?rcile private se remarc? prin faptul c? sunt cu p?n? la 30% mai ieftine ca produsele ce poart? branduri consacrate, diferen?a fiind dat? de multe ori de costurile mai mici de marketing, ambalare, dar ?i de volumele mari produse (uneori pentru mai multe pie?e). Grafic ZF: Evolu?ia ponderii m?rcilor private ?n businessul Penny (2015-2020) C?lin Costina?, CEO Profi: Vrem s? dep??im 2.000 de magazine p?n? ?n 2024 ?i s? ajungem cel mai mare juc?tor. Retailerul, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, a ?ncheiat 2020 cu 1.404 unit??i pe format mic Cristina Ro?ca 12.01.2021, Re?eaua de supermarketuri ?i magazine de proximitate Profi se va dezvolta accelerat ?n anii urm?tori pentru a putea s? urce ?n clasamentul celor mai mari juc?tori din comer?ul alimentar dup? cifra de afaceri. Astfel, compania vrea s? ajung? la peste 2.000 de magazine p?n? ?n 2024, pentru ca ulterior s? c??tige ?i pozi?ia de lider al pie?ei.?Ne propunem s? devenim al doilea mare juc?tor din domeniu (comer? alimentar - n.red.) ?n urm?torii patru ani ?i lider de pia?? dup? 2024. P?n? ?n 2024 urmeaz? s? ne m?rim semnificativ num?rul de magazine fa?? de cel actual, ajung?nd la peste 2.000 de unit??i, ridic?nd totodat? cifra de afaceri a ?ntregii re?ele. Num?rul magazinelor este ?ns? ?n principiu mai pu?in relevant dec?t calitatea acestora“, spune C?lin Costina?, CEO adjunct al Profi.Re?eaua de supermarketuri ?i magazine de proximitate Profi este al patrulea juc?tor din comer?ul alimentar local dup? cifra de afaceri de 7,3 mld. lei din 2019, ultimul an pentru care exist? date publice. Primele trei locuri sunt ocupate de Kaufland, Carrefour (la nivel de grup) ?i Lidl.Executivul re?elei de magazine nu ofer? date despre cifra de afaceri pe 2020. El spune ?ns? c? este sub nivelul bugetat, mai exact ei vizau un plus de minimum 25% conform celor mai recente date ale ZF.?Chiar dac? este sub nivelul pe care ni-l planificasem, cifra de afaceri a crescut ?n 2020 ?n continuare ?n ciuda ?ntregului context Covid-19.“Traian Sandu, proprietarul grupului Galtour – Dun?rea Gala?i: ?n HoReCa, pe l?ng? criza de capital, din punctul meu de vedere se prefigureaz? ?i o criz? a for?ei de munc?. Antreprenorul are de g?nd ca p?n? ?n luna martie s? redeschid? fostul hotel Danube Stars, care a trecut printr-un proces de investi?ii, sub numele de Mercure, brand din portofoliul Accor Miruna Diaconu 11.01.2021, Traian Sandu, Galtour – Dun?rea Gala?i: Cea mai c?utat? destina?ie din portofoliul agen?iei de turism pe care o administreaz? a fost ?n 2020 Grecia, av?nd cea mai mare pondere ?n v?nz?ri. Totu?i, ?n continuare exist? tendin?a oamenilor de a-?i rezerva vacan?ele last minute.Traian Sandu, proprietarul grupului Galtour – Dun?rea Gala?i, este de p?rere c? pe l?ng? criza pandemic? care a afectat considerabil HoReCa, industrie care a avut probleme semnificative ?n gestionarea cash-ului, se va confrunta ?i cu o criz? de personal.??n HoReCa, pe l?ng? criza de capital, se prefigureaz? din punctul meu de vedere ?i o criz? ?n plan profesional, o criz? a for?ei de munc?. Pentru 2021 optimismul trebuie s? fie temperat, nici ?ngrijorarea nu trebuie s? fie extrem?, dar e o alt? linie de echilibru. Nu mai e nevoia aceea a antreprenorilor de a face lucruri, acum aten?ia e distribuit? exact ?n zonele ?n care se mai poate valorifica ceva ?n maniera ?n care s? putem bloca anumite lucruri negative”, spune pentru ZF Traian Sandu, proprietarul grupului Galtour – Dun?rea Gala?i.?Pandemia, fr?n? pentru dezvoltarea retailului modern ?i o gur? de aer pentru retailul tradi?ional 11 Jan 2021 | de Fulvia Meirosu Criza sanitar? a favorizat ?n 2020 dezvoltarea discounterilor ?i a segmentului de proximitate, dar per ansamblu retailerii au fost mai calcula?i c?nd vine vorba de extindere, num?rul magazinelor noi fiind mai redus prin compara?ie cu 2019. Strategiile juc?torilor interna?ionali au inclus ?ns?, f?r? excep?ie, investi?ii ?n online ?i digital.Dac? valoric, pia?a de retail a ?nregistrat cre?teri pe toate formatele, ce s-a ?nt?mplat cu evolu?ia numeric?? Dac? ?n 2019 au fost inaugurate ?n total ?n modern trade 484 de unit??i, ?n 2020 pandemia a ?ncetinit ritmul dezvolt?rii, num?rul magazinelor noi totaliz?nd 422 unit??i. Majoritatea loca?iilor noi au fost inaugurate ?n a doua parte a anului, at?t din cauza lockdownului din primul semestru, c?t ?i faptului c? multe re?ele au a?teptat s? vad? evolu?ia crizei. Ca ?i anul precedent, vedetele au fost canalul de proximitate (+216 loca?ii noi) ?i supermarketurile (+134), urmate de magazinele de discount (+53). ?i canalul de hypermarketuri a avut o evolu?ie foarte bun?, cu 14 deschideri, ?n timp ce segmentul magazinelor specializate a bifat doar 5 inaugur?ri, 4 sub umbrela dm ?i una sub brandul Bonteria Very&So.Re?eaua Profi ?i-a p?strat ?i ?n 2020 pozi?ia de cel mai expansiv retailer, cu 235 unit??i deschise, fa?? de 253 ?n 2019. Astfel, Profi a ?ncheiat anul cu 1.404 magazine – 641 Profi, 343 Profi Loco ?i 420 Profi City, retailerul de?inut de fondul de investi?ii Mid Europa Partners fiind totodat? ?i re?eaua cu cel mai mare num?r de unit??i din Rom?nia.Clasamentul este completat de Mega Image, cu 90 de unit??i noi, Lidl (+27), Carrefour (+23, incluz?nd cele 6 magazine deschise sub brandul Supeco), Penny (+20), Kaufland (+11), Auchan (+10), dm (+4), 1 minute (+1). Dac? Mega Image ?i Penny au men?inut ritmul din 2019, dezvoltarea Lidl ?i Kaufland a fost impulsionat? de pandemie, pentru ambii retaileri acesta fiind cel mai alert ritm de extindere de la intrarea pe pia??.Trebuie men?ionat c? re?eaua de magazine ?n franciz? LaDoiPa?i a atins pragul de 1.400 de unit??i, cu 400 de loca?ii ?n plus fa?? de anul anterior. De?inut? de Metro, re?eaua LaDoiPa?i este singura pe care retailerul german a dezvoltat-o, nebif?nd nicio investi?ie pe segmentul cash&carry. Str?ns legat de industria HoReCa, puternic afectat? de restric?ii, segmentul cash&carry a stagnat, nici Selgros nedeschiz?nd niciun magazin. ?ntr-o situa?ie similar? este ?i Cora, care a preferat s? investeasc? ?n remodelarea hypermarketurilor existente, f?r? a extinde re?eaua.O lec?ie de maturitate pentru retailul tradi?ionalDe?i a venit la pachet cu multe necunoscute ?i investi?ii suplimentare, criza sanitar? a reprezentat o gur? de oxigen pentru juc?torii din retailul independent. Dup? ani buni de sc?dere continu?, retailul independent a ?nregistrat o cre?tere valoric? de 6,9% ?n primele nou? luni ale anului trecut, potrivit datelor de retail audit furnizate de Nielsen. Desigur, elementul principal care a ?nclinat balan?a a fost avantajul proximit??ii.?Cel mai expansiv retailer local a fost ?n 2020 Annabella, cu 16 magazine deschise. Astfel, a ?ncheiat anul cu 90 de unit??i, fiind al doilea mare retailer local dup? Unicarm, care continu? s? ocupe primul loc ?n top, cu o re?ea de 120 de magazine.Clasamentul este completat de Diana, cu 62 de magazine (+4), Sergiana, care a ajuns la 58 magazine (+2), Euromarket, 42 de magazine ?n total (+2), Vascar, cu un lan? de 22 magazine (+1). Paco Supermarkets a atins 16 magazine (+2), Bertis ?i Home Garden au fiecare c?te 12 magazine, dup? una, respectiv 4 inaugur?ri ?n 2020, iar Praxis are o re?ea de 11 magazine (+1), ?n timp ce Jam Supermarket are 8 unit??i (+2). O intrare notabil? pe pia?a Capitalei a fost La Coco?, care are astfel 2 magazine. De asemenea, ACA (Asocia?ia Comercian?ilor din Arad) a bifat 1 magazin nou, ajung?nd la o re?ea de 25 de supermarketuri.?Pute?i urm?ri evolu?ia lunar? a deschiderilor de magazine ?n Universul de Retail (UdR). Un proiect online marca Progresiv,?Universul de Retail?este o aplica?ie care ofer? situa?ia actualizat? a magazinelor din re?elele interna?ionale ?i locale.?UdR?pune la dispozi?ie repartizarea geografic? a magazinelor ?n func?ie de canal de v?nzare, suprafa?? de v?nzare ?i date de deschidere, informa?ii despre magazine (adres?, format, suprafa?? de v?nzare ?i date de deschidere), evolu?ia num?rului de magazine pe tip de canal de v?nzare ?i informa?ii financiare despre juc?torii din pia?a de retail (cifre de afaceri, profit, num?r de magazine ?i num?r de angaja?i).?Evenimentele care au marcat anul 2020 ?n industria de retail ?i FMCG 04 Jan 2021 | de Alina Dragomir Primele zile din noul an sunt o perioad? tocmai bun? s? facem o retrospectiv? a evenimentelor care au ?inut capul de afi? ?n 2020. Concluzia? De?i anul trecut a fost sub zodia Coronavirus, juc?torii din pia?a de retail ?i FMCG nu au b?tut pasul pe loc, ba chiar din contr?. ?i dac? ar trebui s? facem un bilan? pe scurt, se vede cu ochiul liber c? investi?iile ?n expansiune ?i produc?ie, tranzac?iile, dezvoltarea unor linii noi de business, dar ?i schimb?rile de management nu au lipsit.IanuarieProdal 94 intr? pe pia?a apelor minerale prin achizi?ia Lipomin SA ?i Carpatina SA;Re?eaua Penny Market a dep??it pragul de 250 de magazine pe pia?a local?;Pawel Musial revine la conducerea re?elei Profi dup? retragerea lui Daniel C?rstea;Evgeny Nikolsky este numit General Manager al JTI Rom?nia, Moldova ?i Bulgaria;Sano Vita a fost preluat? de Roho Healthy Food Investments SRL, parte a fondului american de investi?ii Highlander Partners;Rohlik.cz, cel mai mare retailer oline de food din Cehia, ?inte?te pia?a local?.FebruarieLidl anun?? investi?ii de un miliard de lei ?n Rom?nia ?n 2020;Pronto Mobile, cel mai mare francizat Carrefour ajunge la afaceri de 40 de milioane de lei;Rom?nia, din nou pe lista extinderii Biedronka, cel mai mare retailer din Polonia.MartieAlexandrina Marinova este noul General Manager al Interbrands Marketing&Distribu?ie;Schimb?ri la v?rful Nutricia Rom?nia: Robert Jasinski preia conducerea companiei de la Francisc Kiss;Nordic Food ??i face intrarea pe segmentul de retail prin inaugurarea primei sale unit??i comerciale;Mihai Voicu ?l ?nlocuie?te pe Lucian Ghinea la conducerea Bergenbier;Retailerul de fashion Miniprix intr? pe segmentul de retail alimentar.AprilieAbatorul Peri?, investi?ie de 2 milioane de euro ?n cre?terea capacit??ii de produc?ie;Cora extinde comenzile online, cu ridicare ?n 5 minute din magazine;Platforma “EuCeMananc”, devine Tazz by eMAG ?i demareaz? comercializarea de bunuri de larg consum;Profi semneaz? un parteneriat cu Noriel pentru livrarea de alimente;Investi?ie de 1 milion de euro ?ntr-o fabric? de panifica?ie f?r? gluten, la Arad.MaiNapolact lanseaz? propriul magazin online;Compagnie Fruitière, principalul produc?tor de banane din Africa-Caraibe-Pacific, intr? ?n Rom?nia;Re?eaua Profi ajunge la 200 de magazine Agent la nivel na?ional;IunieVasile Armenean se retrage de la conducerea Betty Ice, responsabilit??ile sale fiind preluate de Ionu? Ilie;Cora extinde serviciul de livrare la domiciliu prin intermediul Foodpanda;Compania Salconserv Food, de?inut? de Raul Ciurtin ?i Eberhart R?ducanu, investi?ie de trei milioane de euro ?n brandul Verdino;Givesco A/S devine ac?ionar majoritar al Sam Mills, tranzac?ia ob?in?nd acordul Consiliului Concuren?ei.IulieCarrefour inaugureaz? conceptul Bonteria Very&So, primul magazin specializat dezvoltat de retailerul francez pe pia?a local?;Retailerul Mega Image deschide prima sa unitate comercial? din Sibiu;Proprietarul Iulius Mall investe?te 6 milioane de euro ?n dezvoltarea unui nou concept de retail la Ia?i, Family Market;Mars ?l nume?te pe Arman Sutbayev ?n func?ia de Market Director pentru Rom?nia;Grupul Lactalis anun?? ?nchiderea unit??ilor de produc?ie Floreni ?i Vatra Dornei;Dup? o ampl? campanie de remodelare, magazinele Penny Market devin Penny.AugustAdrian Ariciu este numit Director General pentru opera?iunile locale ale Metro Cash&Carry;Auchan ?i Petrom extind parteneriatul ?i anun?? c? au ajuns la un acord pentru 400 de puncte MyAuchan;Carrefour ??i adapteaz? serviciile de e-commerce ?i mut? Carrefour Supermarket Online ?n Bringo;Dup? 15 ani ?n industria lactatelor, Irina M?ndoiu pleac? din echipa Lactalis;Retailerul v?lcean Annabella se extinde ?n jude?ul Olt;eMag, cel mai mare retailer online investe?te 90 de milioane de euro ?ntr-un nou centru logistic.SeptembrieDiscounterul Lidl lanseaz? Lidl Plus, primul s?u program digital de fidelizare;Brandul L?pt?ria cu Caimac anun?? investi?ii de 16 milioane de euro p?n? ?n 2022;Kaufland lanseaz? al 16-lea hypermarket din Capital? sub un format nou, cu focus pe sustenabilitate;Profi lanseaz? la Ploie?ti un concept nou de magazin, denumit intern ”Monaco”.Octombrie?ase mari retaileri locali din?zona de nord ?i centru a ??rii formeaz? alian?a de achizi?ii CBA Partners;Doi antreprenori locali au inugurat Grab&Go, primul magazin 100% automatizat din pia?a local?;Mega Image a dep??it pragul de 800 de magazine pe plan local;Christian Tour intr? pe segmentul de retail cu un concept tip drogherie, denumit Yuga;Obliga?ia retailerilor de a folosi case de marcat electronice, suspendat? p?n? la finalul anului;Orkla Foods Rom?nia intr? pe segmentul produselor plant-based cu Brandul Naturli’;Bringo o recruteaz? pe Ioana-Ilie Dobre de la Uber East pentru func?ia de Director General.NoiembriePaco Supermarkets intr? pe segmentul cash&carry cu o investi?ie de 2 milioane de euro;Retailerul La Coco? deschide cu 4 milioane de euro primul s?u magazin din Capital? ?n locul Carrefour Vitantis;Jidvei intr? ?n categoria de lactate prin preluarea unei fabrici din Alba;TopGel, investi?ie de 1,5 milioane euro ?n extinderea produc?iei de napolitaneDecembrieToneli investe?te 11 milioane de euro ?n construc?ia de ferme bio, viz?nd o produc?ie de peste 30 de milioane de ou? anual;Retailerul francez Auchan lanseaz? pe pia?a local? serviciul Drive;?DANIEL MISCHIE, PRE?EDINTE HORA:"Men?inerea restric?iilor ?i ?nt?rzierea schemei de ajutor pentru HoReCa duc la ?nchiderea a peste 15.000 de firme" G.M. Ziarul BURSA #Companii / 12 ianuarie Antreprenorii din industria ospitalit??ii sunt trata?i incorect de autorit??i, care men?in ?n marile ora?e - Bucure?ti, Cluj, Constan?a ?i Timi?oara - restric?ii drastice privind desf??urarea activit??ii pe baza unor cifre inexacte sau care nu sunt corect interpretate, a declarat, ieri, Daniel Mischie, pre?edintele Organiza?iei Patronale a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia (HORA). El a dat exemplu municipiul Bucure?ti care ieri a avut o rat? de inciden?? Covid-19 situat? un pic peste 4 la mie, dar care este calculat? pentru o popula?ie de 2,1 milioane de locuitori, c?nd ?n realitate ?n Capital? avem cu mult peste 3 milioane de cet??eni. Toat? aceast? situa?ie este ?n defavoarea insdustriei HoReCa, domeniu care, dup? 10 luni de pandemie, a ajuns la limita supravie?uirii. "Men?inerea restric?iilor ?i ?nt?rzierea schemei de ajutor pentru HoReCa duc la ?nchiderea a peste 15.000 de firme. Din cei 45.000 de operatori HORA, 15.000 nu ??i vor mai redeschide por?ile. Este un pericol care ne pa?te ?n fiecare zi ?i care va cre?te cu fiecare zi de ?nt?rziere ?n luarea m?surilor corecte. Avem 100.000 de colegi ?n HORA plus ?nc? 200.000 pe industria orizontal? care sunt sub spectrul ?omajului dup? ce se va termina m?sura ?omajului tehnic. Aproximativ 70.000 de oameni nu ??i vor mai g?si atunci un loc de munc?. De aceea solicit?m deschiderea restaurantelor ?i sanc?ionarea drastic?, chiar cu ridicarea autoriza?iei de func?ionare, pentru antreprenorii care nu respect? restric?iile impuse de autorit??i", a spus Daniel Mischie. Reprezentantul antreprenorilor din domeniu a mai ar?tat c? pentru supravie?uirea industriei ospitalit??ii este nevoie acut? de fluxuri financiare din partea guvernului, referindu-se la necesitatea implement?rii rapide a dispozi?iilor OUG 224/2020 prin care se acoper? de la bugetul de stat 20% din pierderea cifrei de afaceri suferit? anul trecut comparativ cu anul 2019. "Este un program dedicat operatorilor pe 11 coduri CAEN. Din cei 75000 de operatori, 50.000 sunt numai din zona restaurantelor. P?n? la sf?r?itul lunii ianuarie, Ministerul Economiei trebuie s? elaboreze ghidul ?i platforma de aplicare. Operatorii doresc s? ??i ?nchid? bilan?urile pe anul trecut mai devreme, adic? p?n? ?n luna februarie, pentru ca s? aplice pentru acest sprijin ?i s? primeasc? rapid infuzia de 20% din diferen?a de cifr? de afaceri. Este nevoie de fluxuri financiare urgente pentru HoReCa. Noi ast?zi nu mai avem s?nge financiar pentru continuarea activit??ii", a precizat Daniel Mischie. El a mai ar?tat c? este nevoie ?i de ?n?elegere din partea autorit??ilor locale care, ?n aceast? perioad?, elibereaz? autoriza?iile de func?ionare ale agen?ilor economici pentru anul ?n curs. De aceea, pre?edintele HORA a f?cut un apel la primarii din ?ar? ?i la Asocia?ia Municipiilor din Rom?nia ca s? s? acorde autoriza?iile de func?ionare pentru anul ?n curs ?n baza unei simple cereri depus? de operatorii care au fost autoriza?i ?i ?n 2020. "Este vorba despre o m?sur? excep?ional?, doar pentru acest an, care s? vin? ?n sprijinul antreprenorilor din HoReCa", a concluzionat Daniel Mischie.DIVERSE FIDMART MERK a cerut insolven?a EGIS ROMANIA J.P. Companii #Insolven?a / 12 ianuarieFIDMART MERK SRL a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolven?? ?mpotriva EGIS ROMANIA SA, conform portal.just.ro.Solicitarea de aplicare a Legii 85/2014, formulat? de FIDMART MERK SRL ?mpotriva EGIS ROMANIA SA, a dus la constituirea Dosarului Dosarului nr.483/3/2021, ?nregistrat la Tribunalul Bucure?ti.EGIS ROMANIA SA, companie care are ca obiect de activitate "activit??i de inginerie ?i consultan?? tehnic? legate de acestea" a avut ?n anul precent un num?r mediu de 61 angaja?i. Cifra de afaceri ?nregistrat? a fost de 11.357.927 de lei iar pierderile au fost ?n valoare de 1.927.113 de lei. La finele anului 2019 compania ?nregistra datorii record de 11.648.105 lei, conform site-ului Ministerului Finan?elor Publice (.ro).GLOBALRaport PwC: Economia global? va reveni la nivelul anterior pandemiei p?n? la ?nceputul anului 2022 Financiarul Data ian. 11, 2021 48Economia global? va avea un avans de aproximativ 5% ?n anul 2021, reprezent?nd cea mai rapid? rat? de cre?tere ?nregistrat? ?n secolul 21, urm?nd s? revin? la nivelul de dinainte de pandemie p?np la finalul acestui an sau, cel t?rziu, p?n? la ?nceputul anului 2022, arat? ?n raportul PricewaterhouseCoopers (PwC) Global Economic Watch 2021. (PwC) este o re?ea de firme prezent? ?n 155 de ??ri cu mai mult de 284 000 de profesioni?ti care ofer? servicii ?n domeniul auditului, consultan?ei fiscale ?i consultan?ei pentru afaceri.Conform PwC, revenirea nu va fi egal? ?ntre ??ri. Sectoarele economice ?i veniturile personale vor depinde de reu?ita campaniilor de vaccinare, dar ?i de condi?iile fiscale, momentare ?i financiare ale fiec?rui stat ?n parte.?Previziunile optimiste la nivel global dau ?ncredere c? recuperarea pierderilor suferite ?n ultimul an se va face mai rapid dec?t se credea la ?nceputul pandemiei. Rom?nia urmeaz? tendin?a global?, av?nd ?n vedere c? estim?rile Comisiei Na?ionale de Prognoz? indic? o cre?tere de 4,5% ?n acest an, dup? declinul de 4,2% din 2020. Sunt ve?ti bune pentru mediul de afaceri care va avea nevoie, totu?i, ?n continuare de sprijinul guvernamental. Pe m?sur? ce pandemia va fi controlat? prin vaccinare, ar fi bine ca guvernul s? ia m?suri pentru o cre?tere durabil?, cu accent pe investi?ii ?i crearea de locuri de munc?. La r?ndul lor, companiile trebuie s? se concentreze pe strategii de dezvoltare ?i investi?ii, inclusiv ?n for?a de munc?, pentru a face fa?? at?t problemelor cauzate de pandemie, c?t ?i schimb?rilor de durat? pe care aceasta le-a impus deja ?n economie ?i ?n societate”, a spus Ionu? Simion, Country Managing Partner PwC Rom?nia. Global Economic Watch 2021 comunic? faptul c? economia Chinei este deja mai mare dec?t ?nainte de pandemie, ?ns? alte economii avansate, ?n mod deosebit cele puternic bazate pe servicii, precum cele din Marea Britanie, Fran?a ?i Spania sau cele ce se axeaz? pe export de bunuri de capital ca Germania ?i Japonia, au o probabilitate mai sc?zut? de a reveni la nivelurile anterioare crizei, p?n? la finele anului 2021.Conform previziunilor, urm?toarele trei- ?ase luni vor continua s? aib? multe provoc?ri, ?n special pentru ??rile din Nord care trec prin lunile de iarn? ?i ar putea fi for?ate s? impun? blocaje par?iale sau totale ale economiei, ?n prezent aplicate ?n Marea Britanie ?i Germania. Aceste econimii s-ar putea contracta ?n primul trimestru ?i ar putea reveni pe un curs ascendent ?n a doua jum?tate a anului, c?nd se a?teapt? ca cel pu?in dou? treimi din popula?ia lor s? fie vaccinat?. ?n economii precum Fran?a, Marea Britanie, Germania ?i Spania se prevede c? nivelurile de produc?ie ?nc? sc?zute vor duce la cre?terea ratelor de ?omaj, majoritatea locurilor de munc? afectate fiind reprezentate de cele din partea de jos a distribu?iei c??tigurilor, agrav?nd inegalit??ile dintre venituri.Raportul PwC eviden?iaz? c? ?n anul 2021 se va pune un accent important pe mediu. Investi?ii semnificative ?i schimb?ri de politici legate de Acordul climatic de la Paris sunt a?teptate ?n principalele blocuri comerciale, inclusiv SUA, Uniunea European? ?i China.??n acest context, valoarea emisiunilor globale de obliga?iuni verzi ar putea dep??i pentru prima dat? 500 de miliarde de dolari, av?nd ?n vedere cre?terea apetitului investitorilor pentru fondurile de mediu, social ?i de guvernan?? (ESG). Fondurile destinate ESG ar putea ajunge astfel la o pondere de p?n? la 57% din totalul fondurilor mutuale europene, p?n? ?n 2025. Obliga?iunile verzi sunt utilizate pentru finan?area direct? a proiectelor de mediu ?i reprezint? ?n prezent mai pu?in de 5% din pia?a mondial? de venituri fixe”, se mai reg?se?te ?n documentul citat. Pre?ul mediu anual al petrolului se va men?ine sub 60 de dolari pe baril, dar posibil se va majora ?n a doua jum?tate a anului, potrivit consultan?ilor. Italia ar putea reveni ?n clubul t?rilor cu produs intern brut de peste 2 000 de miliarde de dolari.Raportul PwC analizeaz? ?i ?ansele t?rilor la Euro 2021. Dac? ?n edi?ia anterioar? Olanga era creditat? ca av?nd cele mai mari ?anse de a c?stiga campionatul Euro 2020, care din cauza pandemiei a fost am?nat pentru 2021, acum Fran?a are cele mai mari ?anse de c??tig.UNIUNEA EUROPEANA Highlights - EU4Health 2021-2027: committee debate on agreement - Committee on the Environment, Public Health and Food Safety 12-01-2021 08:46 AM CET The Committee on Environment, Public Health and Food Safety will go over the provisional inter-institutional agreement on the EU4Health Programme, on 12 January. The text significantly steps up the EU’s action in the health sector through a dedicated 5.1 billion EUR. EU4Health will support, amongst other things, actions in areas where the EU’s contribution will clearly be valuable, invest in health promotion and disease prevention measures, and prepare health systems for future health threats. ENVI webpage Meeting agenda and documents Live Streaming Procedure file: EU4Health 2021-2027 EU Fact Sheets: Public health Source : ? European Union, 2021 - EP Parlamentarii UE au ?nceput evaluarea de dou? luni a acordului comercial cu Regatul Unit de N.O. ??? HotNews.ro Luni, 11 ianuarie 2021, Actualitate | MEET Your MEP Parlamentul European a lansat luni o evaluare de dou? luni a acordului comercial ?ncheiat ?n Ajunul Cr?ciunului ?ntre UE ?i Marea Britanie, promi??nd c? va ”examina corect” acordul, chiar dac? este aproape sigur c? va fi aprobat, relateaz? Reuters. Christophe Hansen, unul dintre parlamentarii ?ns?rcina?i s? conduc? parlamentul spre o solu?ie privind acordul, a spus c? regret? c? acordul a fost pripit ?i nu a fost f?cut? o evaluare complet?. Marea Britanie, a spus el, a dus negocieri p?n? ?n ultimul moment ?n speran?a c? va ob?ine concesii ?i astfel s? lipseasc? parlamentarii de o opinie corespunz?toare. ”Vrem o examinare corect? a acestui acord. Regatul Unit, Camera Comunelor, a f?cut-o ?n mai pu?in de o zi”, a spus cre?tin democratul Comisiei pentru Comer? din Parlamentul European. ”Trebuie s? clarific?m c? aceast? aplicare provizorie, ceea ce nu este ce dore?te Parlamentul, este c? acesta nu va fi un precedent pentru orice alte acorduri viitoare”, a continuat el. Parlamentarii britanici au aprobat acordul comercial post-Brexit cu Uniunea European? la 30 decembrie. Guvernele UE ?i-au acordat sprijinul, ?ns? acordul este ?n vigoare doar provizoriu, ?n a?teptarea unui vot ?n Parlamentul European.Aplicarea provizorie dureaz? p?n? ?n februarie, de?i parlamentul UE a declarat c? ar trebui extins? pentru a-i permite s? voteze la jum?tatea lunii martie. Aproape sigur este de a?teptat s? sus?in? acordul, av?nd ?n vedere c? alternativa este un ?no deal” cu impunerea de taxe vamale.Diferite comisii parlamentare au ?nceput luni dezbaterile asupra acordului, inclusiv speciali?ti ?n domeniul pescuitului ?i al transporturilor. Acestea trebuie s? ?nainteze avize formale comisiilor principale - comer? ?i afaceri externe - p?n? la 1 februarie.Majoritatea parlamentarilor au adresat luni pur ?i simplu ?ntreb?ri oficialilor Comisiei Europene, dar un unii ?i-au semnalat sprijinul, spun?nd c? este mai bine dec?t alternativa d?un?toare.Europenii vor s? renun?e la c?l?toriile cu avionul ?i la carne pentru a combate schimb?rile climatice – studiu BEI Lidia Neagu in Schimb?ri Climatice, Transport 11 January 2021 Majoritatea europenilor inten?ioneaz? s? zboare mai pu?in ?i s? m?n?nce mai pu?in? carne pentru a ajuta la combaterea schimb?rilor climatice, potrivit unui sondaj publicat luni de Banca European? de Investi?ii (BEI), citat de Reuters.Din cei 27.700 de responden?i la sondaj ?n cele 27 de ??ri ale UE, 74% dintre responden?i au declarat c? inten?ioneaz? s? zboare mai rar din motive de mediu, odat? cu eliminarea restric?iilor legate de COVID-19. De asemenea, 43% dintre responden?i care au spus c? vor face acest lucru ?tot timpul” ?i 31% au spus c? vor ?din c?nd ?n c?nd”.Sectorul european de avia?iei este se afl? ?n aten?ia clien?ilor ?i a autorit??ilor de reglementare din cauza amprentei sale de carbon, ?n acela?i timp ?n care companiile aeriene lupt? ?mpotriva unei sc?deri a cererii pe fondul pandemiei. Chiar dac? num?rul pasagerilor a sc?zut dramatic anul trecut din cauza pandemiei, sectorul avia?iei ar urma s? fie responsabil pentru o cot? mai mare din emisiile de CO2 ?n deceniile urm?toare.?ntreba?i dac? inten?ioneaz? s? aleag? trenurile ?n locul avioanelor pentru c?l?toriile pe distan?e scurte, 71% dintre responden?ii la sondajul BEI au spus da.“Perioada post-Covid-19 va oferi o oportunitate pentru a face un salt uria? ?n tranzi?ia la o economie cu emisii reduse carbon ?i rezistent? la schimb?rile climatice”, a declarat vicepre?edintele BEI, Ambroise Fayolle.?n prezent, oamenii cred c? renun?area la c?l?toriile cu avionul ar fi unul dintre cele mai u?oare lucruri la care ar putea recurge pentru a-?i reduce amprenta de carbon. ?n schimb, responden?ii sunt mult mai reticen?i c?nd vine vorba s? renun?e la video streaming, la cump?rarea de haine noi.?n sondajul efectuat ?n octombrie-noiembrie 2020, 66% dintre europeni au declarat c? m?n?nc? deja mai pu?in? carne pentru a combate schimb?rile climatice ?i al?i 13% au declarat c? inten?ioneaz? s? o fac? ?n cur?nd.?n schimb, sondajul a descoperit c? oamenii sunt mult mai pu?in dispu?i s? renun?e la a de?ine un autoturism, care ar putea avea un impact mai mare asupra climei. Avia?ia este responsabil? pentru doar 2,5% din emisiile globale de CO2, iar transportul rutier este responsabil pentru aproape 15%.Pe o list? de ac?iuni de combatere a schimb?rilor climatice, 39% dintre europeni ?i 38% dintre americani au spus c? renun?area la a de?ine un autoturism ar fi cel mai greu pentru ei. Aceasta scoate ?n eviden?? nevoia ca produc?torii auto s? fac? trecerea la vehiculele electrice sau cele pe hidrogen, pentru a putea reduce impactul automobilelor asupra mediului. UE isi mentine ambitiile pentru protectia mediului in noua politica agricola. Care sunt obiectivele ianuarie 12, 2021 Parlamentul, Comisia si Consiliul European pornesc discutiile cu privire la principalele proceduri incluse in noua Politica Agricola Interna, cu scopul de a creste ambitiile privind protectia mediului. Comisia Europeana a anuntat ca vicepresedintele executiv frans Timmermans si comisarul pentru agricultura Janusz Wojciechowski vor participa la primul trialog privind reforma politicii agricole a UE.Trialogul – o discutie in trei intre reprezentantii Comisiei, Consiliului si ai Parlamentului European – va acoperi toate cele trei propuneri: Regulamentul privind planul strategic, Regulamentul orizontal si Regulamentul de modificare a Organizarii comune a pietei (OCP).?Parlamentul European, Consiliul si Comisia vor avea ocazia sa isi prezinte pozitiile cu privire la elementele cheie ale celor trei regulamente si sa cada de acord asupra aranjamentelor de lucru si a calendarului indicativ care se vor aplica trialogurilor politice care urmeaza si reuniunilor tehnice pregatitoare”, a spus Comisia.Executivul UE considera ca PAC este una dintre politicile centrale pentru succesul Pactului ecologic european si, prin urmare, este interesata sa dirijeze procesul la cel mai inalt nivel, in stransa coordonare cu alte domenii de isia isi doreste o politica agricola adecvata, care sa raspunda eficient asteptarilor publicului in ceea ce priveste actiuni de combatere a schimbarilor climatice, pentru protectia biodiversitatii, durabilitatea mediului, dar si in vederea asigurarii unui venit echitabil pentru fermieri..........................................................................R MOLDOVAPrunele din Republica Moldova cuceresc pia?a european?; ce solu?ii au g?sit fermierii moldoveni ca s? creasc? exporturile By lantulalimentar 2021-01- 12 23.000 de tone de prune recoltate din livezile de dincolo de Prut au ajuns anul trecut ?n Uniunea European?, cu 3000 de tone mai mult dec?t ?n 2019. Prunele au fost exportate ?n 14 ??ri, cele mai mari cantit??i ajung?nd ?n Rom?nia (10.500 tone), Polonia (3.200 tone), Germania (2.600 tone) ?i Croa?ia (1.500 tone), informeaz? siteul east-, care citeaz? Agen?ia Na?ional? pentru Siguran?a Alimentar? (ANSA) ?i Serviciul vamal al R.M. Comparativ cu anul 2019, livr?rile c?tre Rom?nia au sc?zut ?n 2020 cu 14%, dar ?n celelalte trei ??ri ( Polonia, Germania ?i Croa?ia ) au crescut cu 112%, 88% ?i, respectiv, 136%. Reprezentan?ii organiza?iilor de fermieri din Moldova consider? c? exporturile c?tre UE ar fi putut fi mai mari, dac? fermierii ar fi creat anterior un sistem centralizat pentru achizi?iile de produse, astfel ?nc?t s? aib? cantit??i mari de fructe, pe tot parcursul sezonului de comercializare.Potrivit lui Andrei Zbanca, expert al Federa?iei Produc?torilor Agricoli din Moldova (FARM), produc?ia de prune din Moldova provine, ?n principal, din ferme mici, cu suprafe?e de c?teva hectare p?n? la c?teva zeci de hectare de livezi. Suprafa?a total? a planta?iilor de prun (22.700 hectare) este aproape jum?tate din suprafa?a livezilor de m?r (50.000 hectare), dar num?rul total al fermierilor care de?in planta?ii de prun este semnificativ mai mare dec?t cel al produc?torilor de ercian?ii specializa?i ?n achizi?ii ?i exporturi de prune trebuie s? ?ncheie contracte cu numero?i fermieri mici. Capacitatea de stocare ?n depozite frigorifice este limitat?, rareori dep??e?te 500-800 de tone, ?n timp ce numeroase companii din statele membre s-au ar?tat interesate ?n ultimii doi-trei ani s? cumpere cel pu?in 1.000-2.000 de tone.?Pe pia?a european?, pruna moldoveneasc? poate fi destul de competitiv? ?n ceea ce prive?te caracteristicile senzoriale, dar pentru ca fructul s? fie preferat de consumatori, sunt necesare livr?ri suficient de mari, conform programului stabilit de re?eaua de v?nzare cu am?nuntul. Nu ne permitem s? trimitem retailerului un lot de fucte ?n perioada convenit? ?i pe urm?torul cu o ?nt?rziere de o s?pt?m?n? sau dou?. ?n timpul acestei ?nt?rzieri, consumatorul va trece la produsele altor furnizori ?i, ?n cel mai r?u caz, va uita cu totul de noi ”, spune Andriy Zbanka.Potrivit expertului, problema comercial? poate ?i trebuie rezolvat? prin fuziunea fermelor ?i a ?ntreprinderilor agricole mici ?n cooperative mari. Gestionarea unor astfel de structuri ar putea monitoriza cerin?ele anumitor pie?e ?n ceea ce prive?te cantitatea ?i calitatea produselor agricole, sortimentele de fructe, reziduurile de pesticide, ambalarea ?i etichetarea etc.?ntr-un magazin Mega Images situat pe Bd. 1 Mai pre?ul prunelor moldovene?ti este 6,99 lei/1 kg.Pentru a putea cre?te exporturile de prune ?i struguri ?n U.E. pe parcursul anului 2021, mai multe ferme horticole din Republica Moldova s-au certificat GLOBAL.G.A.P. ?i GRASP, ?n baza c?rora vor produce fructe respect?nd reguli privind utilizarea pesticidelor ?i a fertilizan?ilor.?n 2020, 26 de pomicultori au fost certifica?i conform acestor standarde de siguran?? ?i calitate a produselor agroalimentare. ?n prezent, ?n Moldova, num?rul de?in?torilor de certificate GLOBAL.G.A.P. dep??e?te 70, iar 19 dintre ace?tia au primit, de asemenea, certificatul de responsabilitate social? GLOBAL GRASP.Andrei Cump?nici, specialist al proiectului AWP / USAID privind siguran?a alimentelor ?i tehnologiile post-recoltare, observ? c? mul?i dintre fermierii certifica?i conform standardelor GLOBAL.G.A.P ?i GRASP ?n cadrul acestui proiect sunt produc?tori de prune ?i struguri de mas?.Expertul consider? c? ?n 2020, Moldova ?nc? nu ?i-a folosit ?n totalitate poten?ialul pentru a exporta prune pe pia?a european?, deoarece recolta ?i calitatea produselor nu au fost suficient de ridicate din cauza secetei. Anul acesta, dac? condi?iile meteorologice se apropie de medie, este a?teptat? o cre?tere brusc? a exporturilor de prune ?i struguri pe pia?a european? de la ?ntreprinderi agricole certificate conform GLOBAL.G.A.P. ?i standardele GRASP.UNGARIAH5N8 – alert? la grani?a cu Rom?nia! OIE a f?cut anun?ul 12 ianuarie 2021 Vecinii maghiari au raportat un focar de grip? aviar? ?nalt patogen? (H5N8) depistat ?ntr-o ferm? de cre?tere a curcanilor situat? ?n nordul ??rii, a anun?at Organiza?ia Mondial? pentru S?n?tate Animal? (OIE), luni, 11 ianuarie 2021.Focarul de grip? aviar? ?nalt patogen? (H5N8), depistat ?n localitatea Acs, a dus la moartea a 150 de curcani la ?ngr??at, dintr-un total de 47.596 de p?s?ri ucise ulterior de autorit??i, potrivit inform?rii oficiale ale OIE, care citeaz? un raport al Ministerului maghiar al Agriculturii, informare preluat? de Reuters.Gripa aviar? s-a r?sp?ndit rapid ?n Europa ?i a pus ?n alert? industria cre?terii p?s?rilor, dup? ce focarele anterioare au dus la uciderea a zeci de milioane de p?s?ri.?i Fran?a are problemeDe la ?nceputul anului, autorit??ile din Hexagon au confirmat 61 de focare de grip? aviar? (H5N8). 48 dintre ele se aflau ?n departamentul sud-vestic Landes. Opera?iunea de combatere include uciderea preventiv? a p?s?rilor ?n zonele din jurul focarelor, pentru a limita tranzi?ia la efectivele de ra?e din ferme.De altfel, Fran?a este nevoit? s? elimine un num?r record de p?s?ri ?n fermele din departamentul Landes. 600.000 de ra?e vor fi sacrificate, ?ntr-un efort de a preveni r?sp?ndirea gripei aviare (H5N8) care infecteaz? efectivele ?n acea parte a ??rii, au declarat s?pt?m?na aceasta oficiali din domeniul s?n?t??ii.Cre?terea ra?elor ?n Landes are ca principal obiectiv aprovizionarea industriei de foie gras.Din noiembrie 2020, mai multe ??ri europene, precum Germania, Ungaria, Irlanda, Olanda, Fran?a ?i Marea Britanie au raportat focare de grip? aviar? (H5N8).Exporturile ?n alte ??ri, ?n special ?n Asia, au fost interzise.POLONIAReducerea obezit??ii cost?: Polonezii sunt indigna?i de cre?terea pre?ului b?uturilor r?coritoare Coca-Cola ?i Pepsi dup? introducerea taxei pe zah?r Catalina Apostoiu 12.01.2021 De la ?nceputul acestui an, Polonia a impus o nou? tax? pe b?uturile ?ndulcite, determin?nd o cre?tere puternic? a pre?urilor Coca-Cola ?i Pepsi, scrie Politico. Guvernul spune c? taxa este necesar? ?n lupta contra obezit??ii, ?ns? consumatorii ?i companiile cred c? este doar o nou? cale de a acoperi g?urile din bugetul ??rii pe seama lor.BREXIT / OLANDAVame?ii olandezi le confisc? ?oferilor britanici sandvi?urile cu ?unc? de N.O. ,HotNews.ro Mar?i, 12 ianuarie 2021Actualitate | Interna?ional sandvisuri confiscateFoto: Captura YouTubeTeleviziunea olandez? a difuzat imagini cu vame?i confisc?nd sandvi?uri cu ?unc? de la ?oferii sosi?i cu feribotul din Regatul Unit, conform regulilor post-Brexit care interzic importurile personale de produse de origine animal? ?n UE, relateaz? The Guardian, citat de Rador.Vame?ii /.../ pot fi v?zu?i explic?ndu-le unor ?oferi surprin?i din automobile sau camioane c? dup? Brexit ?nu mai ave?i voie s? aduce?i anumite alimente ?n Europa, cum ar fi carne, fructe, legume, pe?te, chestii de genul ?sta”.Unui ?ofer nedumerit care avea mai multe sandvi?uri ?nvelite ?n folie de aluminiu ?i care ?ntrebase dac? ar putea m?car s? predea carnea ?i s? p?streze doar p?inea, un vame? i-a r?spuns: ?Nu, totul se confisc?. Bine a?i venit ?n Brexit, domnule, ?mi pare r?u”. /.../ a intrat ?n vigoare de Anul Nou, la sf?r?itul perioadei de tranzi?ie Brexit, iar Departamentul Mediului, Alimentelor ?i Afacerilor Rurale (DEFRA) a avertizat c?l?torii s? ?foloseasc?, m?n?nce sau arunce” lucrurile interzise la grani?? sau ?nainte de a ajunge la ea. /.../Comisia European? afirm? c? interdic?ia e necesar?, fiindc? produsele din carne ori lactate pot con?ine patogeni care provoac? boli la animale, cum ar fi febra aftoas? sau febra porcin? ?i care ?continu? s? reprezinte un pericol real pentru s?n?tatea animalelor pe tot cuprinsul Uniunii”.Vama olandez? a postat ?i o fotografie cu alimente confiscate la terminalul feribotului, de la cereale pentru mic dejun p?n? la portocale, cu precizarea: ?De la 1 ianuarie nu mai pute?i aduce alimente din Regatul Unit”. SCO?IA Sco?ia vrea compensa?ii de miliarde de lire sterline din partea Marii Britanii pentru Brexit 11 ianuarie 2021, 18:47 de Ion Gaidau Partidul Na?ional Sco?ian (SNP), pro-independen??, la putere ?n Sco?ia, i-a cerut duminic? premierului britanic Boris Johnson s? pl?teasc? miliarde de lire sterline drept compensa?ii pentru costurile ?n cre?tere ?i perturb?rile legate de Brexit, relateaz? Reuters. Brexitul pune la grea ?ncercare leg?turile care unesc Marea Britanie, ?n condi?iile ?n care Anglia ?i ?ara Galilor au votat pentru ie?irea din blocul comunitar, iar Londra, Irlanda de Nord ?i Sco?ia pentru r?m?nere. SNP, care vrea independen?a Sco?iei ?i face presiuni pentru un al doilea referendum pe acest subiect, a declarat c? pescarii sco?ieni se confrunt? cu grave perturb?ri din cauza Brexitului. Conservatorii lui Johnson ?trebuie s? prezinte scuze ?ntreprinderilor sco?iene ?i s? compenseze Sco?ia pentru pierderile pe termen lung provocate economiei noastre - care ne cost? miliarde de doldari”, a declarat Ian Blackford, liderul SNP ?n Parlamentul britanic. Blackford a calificat Brexitul un ?act inutil de vandalism economic aplicat ?mpotriva voin?ei Sco?iei”. ?Guvernul britanic trebuie s? furnizeze de urgen?? un pachet de compensa?ie de mai multe miliarde, pentru a atenua pagubele de durat? cauzate de Brexit ?ntreprinderilor, industriilor ?i comunit??ii sco?iene”, a declarat el. Pescarii britanici ?l acuz? pe premierul Boris Johnson de tr?dare, dup? ce acesta le promisese c? va relua controlul asupra apelor britanice. Cu mai pu?in control ?i mai pu?in acces la clien?i, mul?i dintre ei sunt acum dispera?i. Sco?ienii au votat ?n propor?ie de 55% ?mpotriva independen?ei la referendumul din 2014, dar Brexitul ?i gestionarea precar? a crizei COVID-19 de c?tre Guvernul Johnson au inversat tendin?a ?n sondaje. La referendumul pe tema Brexitului, 62% dintre sco?ieni s-au pronun?at pentru r?m?nerea ?n Uniunea European?. FRANTAParis va transforma bulevardul Champs-?lysées ?ntr-o ?gr?din? extraordinar?” Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE 12 January 2021 P?n? ?n 2030, celebrul bulevard de 1,9 kilometri va fi transformat ?ntr-o ?gr?din? extraordinar?”, potrivit primarului Parisului, cu jum?tate din traficul de acum, zone pietonale ?i multe spa?ii verzi. Comitetul Champs-?lysées militeaz? pentru o reproiectare major? a bulevardului ?i a ?mprejurimilor sale ?nc? din 2018.?Legendarul bulevard ?i-a pierdut str?lucirea ?n ultimii 30 de ani. A fost abandonat ?n mod progresiv de parizieni ?i a fost lovit succesiv de c?teva crize: protestul vestelor galbene, greve, de s?n?tate sau economice”, a transmis comitetul, ca reac?ie la anun?ul Prim?riei.?Este deseori numit cel mai frumos bulevard din lume, dar pentru noi, cei care lucr?m ?n fiecare zi aici, nu e chiar a?a”, a spus pre?edintele comitetului, Jean-No?l Reinhardt, ?n 2019, potrivit The Guardian.Potrivit consult?rilor publice realizate de comitet, spa?iul pentru ma?ini va fi ?njum?t??it, ?oselele vor fi transformate ?n zone verzi pentru pietoni ?i vor fi create tuneluri de copaci pentru ?mbun?t??irea calit??ii aerului. Acum, primarul Anne Hildago a aprobat proiecte ?n valoare de 250 de milioane de euro care vor transforma Champs-?lysées.Deocamdat?, bulevardul este celebru pentru cafenelele scumpe, magazinele de lux, reprezentan?e ale unor ma?ini de top, printre cele mai mari chirii din lume pentru spa?iile comerciale ?i pentru parada militar? care are loc o dat? pe an.Potrivit unor estim?ri dinaintea pandemiei de Covid-19, ?n fiecare zi treceau pe Champs-?lysées 100.000 de pietoni, dintre care 72% turi?ti ?i 22% angaja?i ?n zon?. Cele opt benzi erau tranzitate de 3.000 de vehicule pe or?, f?c?nd astfel celebrul bulevard mai poluat dec?t ?oseaua de centur? din jurul capitalei Fran?ei.Arhitectul Philippe Chiambaretta, a c?rui firm? PCA-Stream a g?ndit planul de transformare a bulevardului, a declarat c? Champs-?lysées a devenit un loc care cuprinde problemele cu care se confrunt? orice ora? din lume: ?poluare, locul ma?inilor, turism ?i consumerism” ?i care trebuie reg?ndit pentru a fi ?ecologic, dezirabil ?i incluziv”.Planul include transformarea Place de la Concorde, p?n? ?n 2024, ?i zona din jurul Turnului Eiffel ?ntr-un ?parc extraordinar ?n inima Parisului”.FRANTA50 de ??ri se angajeaz? s? opreasc? distrugerea planetei. Summitul One Planet, convocat de Emmanuel Macron 11.01.2021 O coali?ie format? din 50 de ??ri s-a angajat s? protejeze aproape o treime din planet? p?n? ?n anul 2030, pentru a opri distrugerea mediului ?nconjur?tor.?Liderii mondiali s-au ?nt?lnit luni ?n cadrul unei videoconferin?e, pentru summitul One Planet dedicat biodiversit??ii ?i schimb?rilor climatice. Evenimentul, care are ca scop relansarea negocierilor viz?nd o mai bun? protec?ie a naturii, a fost deschis de pre?edintele francez Emmanuel Macron. ?i Rom?nia se al?tur? ini?iativei celor 50 de state pentru a combate ?nc?lzirea global?.Emmanuel Macron ?n cadrul Summit-ului One Planet. Foto: Profimedia Images Coali?ia pentru ?nalt? ambi?ie (HAC) pentru natur? ?i oameni, care include Marea Britanie ?i ??ri de pe ?ase continente, a f?cut??nainte de summitul One Planet de la Paris, un angajament de a proteja cel pu?in 30% din p?m?ntul ?i oceanele planetei.Conform oamenilor de ?tiin??, activit??ile umane conduc la a ?asea extinc?ie ?n mas? a vie?ii pe P?m?nt, iar produc?ia agricol?, mineritul ?i poluarea amenin?? func?ionarea normal? a ecosistemelor care sus?in via?a, cruciale pentru civiliza?ia uman?.Acest angajament va fi cel mai probabil ?inta principal? a ?Acordului de la Paris pentru natur?” care va fi negociat la Cop15, la Kunming, ?n China, la sf?r?itul acestui an. HAC a declarat c? sper? ca angajamentele timpurii ale unor ??ri precum Columbia, Costa Rica, Nigeria, Pakistan ?i Canada s? asigure baza acordului ONU, transmite The Guardian.Summitul One Planet de la ParisPrintre participan?ii la summitul One Planet convocat de pre?edintele francez Emmanuel Macron, se num?r? mo?tenitorul coroanei britanice, prin?ul Charles, pre?edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson ?i secretarul general al ONU, Antonio Guterres.?Viitorul nostru ?i cel al planetei noastre depind de ceea ce facem aici ?i acum”, a insistat pre?edintele Emmanuel Macron de la Palatul Elysee, unde au fost prezen?i unii participan?i la summit, ceilal?i intervenind prin videoconferin??.?A ?ncepe anul 2021 cu acest summit One Planet este foarte important, deoarece este anul reconcilierii tuturor provoc?rilor noastre", a continuat pre?edintele francez.La nivel interna?ional, niciunul dintre obiectivele stabilite pentru ultimul deceniu ?n ceea ce prive?te protec?ia biodiversit??ii nu a fost atins, a reamintit el.?Trebuie s? ne confrunt?m cu acest e?ec, nu s? pl?ngem drama (...) doar pentru a ne accelera ac?iunea cu lucruri foarte concrete ?i o urm?rire realist? a acestora”, a mai spus pre?edintele francez.?n cadrul evenimentului, premierul britanic Boris Johnson, a declarat c??Marea Britanie va investi 3 miliarde de lire (3,33 miliarde de euro) ?n urm?torii cinci ani pentru a contribui la eforturile de conservare a naturii.Acest aport, provenit din fondul de 11,6 miliarde de lire (12,876 miliarde de euro) prev?zut de ?ar? pentru a face fa?? schimb?rilor climatice, va fi alocat proiectelor menite s? ?mpiedice distrugerea p?durilor s?lbatice ?i conserv?rii marine, a precizat guvernul, care a publicat extrase ale interven?iei pe care premierul Johnson a sus?inut-o la summitul online dedicat biodiversit??ii "One Planet Summit" ce se desf??oar? la Paris, scrie Agerpres.?Nu vom putea atinge obiectivele noastre asupra schimb?rilor climatice, dezvoltarea sustenabil? ?i prevenirea pandemiilor dac? e?u?m ?n eforturile noastre de a ap?ra natura care ne d? alimentele pentru hrana noastr?, apa de b?ut ?i aerul pe care ?l respir?m”, a subliniat Boris Johnson cu prilejul acestui summit.?eful guvernului britanic a insistat ca ?ntreaga lume s? conlucreze unit?, asemeni unei "comunit??i globale", pentru a asigura investi?iile necesare ?i a proteja planeta ?i biodiversitatea.?n afar? de premierul britanic, la summitul online a participat ?i prin?ul Charles, mo?tenitor al coroanei britanice, ?i un mare ap?r?tor al luptei ?mpotriva crizei climatice ?i un sus?in?tor al culturilor ecologice.?n cadrul discursului s?u, prin?ul Charles a ?ndemnat ?ntreprinderile s? investeasc? ?n s?n?tatea planetei ?i a oamenilor. Evoc?nd istoria Magna Carta, Prin?ul de Wales a lansat Terra Carta- Carta P?m?ntului- prin care le cere semnatarilor s? fie de acord cu aproape 100 de ac?iuni prin care s? devin? mai sustenabili p?n? ?n anul 2030.?Fac un apel urgent c?tre to?i liderii, din toate sectoarele ?i din ?ntreaga lume, pentru a sprijini aceast? Terra Carta, pentru a aduce prosperitate ?n armonie cu natura, oamenii ?i planeta ?n urm?torul deceniu”, a declarat prin?ul Charles ?n cadrul summit-ului.Summitul One Planet se concentreaz? pe patru teme: protec?ia ecosistemelor terestre ?i marine, promovarea agro-ecologiei, mobilizarea finan??rii, leg?tura dintre defri??ri, conservarea speciilor ?i s?n?tatea uman?.?Fran?a, ?n colaborare cu ONU ?i Banca Mondial?, a organizat reuniunea online "One Planet Summit" la care particip? ?efi de sat ?i de guvern. Printre ??rile care particip? la ini?iativa de salvare a planetei se afl? ?i Rom?nia.Evenimentul de o zi era programat s? se desf??oare anul trecut ?n portul Marseille, din sudul Fran?ei, dar a fost am?nat din cauza pandemiei.?Autorit??ile de la Paris consider? One Planet Summit asemenea unui preludiu pentru diferitele ?nt?lniri climatice care vor avea loc anul acesta - ?n special pentru summit-ul pentru clim? din Glasgow, programat pentru luna noiembrie. Editor : I.C AUSTRALIAA doua cea mai mare recolt? de gr?u pentru Australia. Africa de Nord ?i Orientul Mijlociu, posibili noi clien?i 11 ianuarie 2021Australia, unul dintre cei mai mari exportatori de gr?u la nivel mondial, anun?? c? ar putea recolta ?n acest an agricol mai bine de 30 de milioane de tone de materie prim?.Ca atare, anali?tii sus?in c? a doua cea mai mare recolt? de gr?u a Australiei ar putea deschide pentru comercian?ii de acolo noi pie?e de desfacere.Majorarea exporturilor acestei ??ri, dar ?i evolu?iile nefavorabile ale vremii ?nregistrate ?n diferite p?r?i ale lumii fac ca principalii achizitori de gr?u din Asia de Sud-Est, inclusiv Indonezia, Thailanda ?i Vietnam, s?-?i reorienteze aten?ia c?tre noul lider de produc?ie, a afirmat Andrew Whitelaw, analist la Thomas Elder Markets ?n Melbourne, citat de Bloomberg ?i preluat de Agerpres.De altfel, vremea secetoas? ?i afecteaz? pe marii produc?tori din emisfera nordic?, iar oferta global? limitat? ?nclin? balan?a ?n favoarea Australiei.?Dac? condi?iile vor r?m?ne nefavorabile ?n Rusia, vorbim despre o recolt? mai mic?”, a ad?ugat Whitelaw. El mai spune c? situa?ia genereaz? o oportunitate pentru v?nzarea de gr?u din Australia unor mari importatori din Africa de Nord ?i Orientul Mijlociu.Vorbim de pie?e care, ?n mod tradi?ional, sunt aprovizionate de Rusia ?i Europa, iar Australia nu vinde ?n mod normal gr?u din cauza costurilor ridicate cu transportul. Cu toate aceste, condi?iile actuale ?n care Rusia a introdus taxe la exporturile de gr?u, creeaz? o oportunitate pentru gr?ul oferit de al?i furnizori.?Pia?a gr?ului are la baz? pre?ul oriunde ?n lume. ?n acest moment noi avem gr?u extrem de ieftin”, a mai spus Whitelaw.Cu toate acestea, transportul unor volume mari de gr?u ?n 2021 ar putea genera o provocare. Pe fondul capacit??ilor limitate de transport, s-ar putea ca traderii s? fie mai pu?in dispu?i s? cumpere cereale pe termen imediat, dac? livr?ri abundente vor fi disponibile ulterior, a conchis Whitelaw.RUSIARusia ar putea majora taxa la exporturile de gr?u J.P. Interna?ional / 12 ianuarieRusia analizeaz? o posibil? majorare a taxelor la exporturile de gr?u, preconizate ?n prezent la 25 de euro pe ton? ?n perioada 15 februarie - 30 iunie, a declarat luni pentru Reuters pre?edintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia, Eduard Zernin, relateaz? Agerpres.Rusia, unul din cei mai mari exportatori mondiali de gr?u, ?ncearc? s? stabilizeze pre?urile la alimente pe pia?a intern? prin introducerea unei taxe la exporturile de greu precum ?i a unei cote la exporturile de cereale ?i alte m?suri, dup? ce pre?edintele Vladimir Putin a criticat majorarea pre?urilor la alimente."Taxa la exporturile de gr?u este destinat? s? stabilizeze pre?urile la cereale pe pia?a intern?. Cu toate acestea, preconizata tax? de 25 de euro a fost deja aproape absorbit? de pie?ele globale", a spus Zernin.Pre?ul la export pentru gr?ul rusesc a crescut dup? ce, la mijlocul lunii decembrie, autorit??ile de la Moscova au aprobat introducerea unei taxe la export."?n consecin??, guvernul nu are alt? alegere dec?t s? analizeze majorarea taxei cu un procent care va avea un impact semnificativ asupra pie?ei interne. Este prea devreme s? spun care va fi acest procent, urmeaz? s? fie discutat ?n urm?toarele zile. Sper c? voi fi invitat la discu?iile cu privire la noii parametri", a spus Zernin.Luni, dou? surse din apropierea discu?iilor au declarat pentru Reuters c? Guvernul rus analizeaz? posibilitatea major?rii taxei la exporturile de gr?u p?n? la 50 de euro pe ton?, ad?ug?nd c? exist? ?anse mar?i ca noul nivel al taxei s? fie aprobat. Una din surse a mai spus c? majorarea ar putea intra ?n vigoare din 15 februarie sau 15 martie, dac? va fi aprobat? de guvern.?n ultimii 20 de ani, Rusia a trecut de la o ?ar? dependent? de importurile de gr?u la una care este responsabil? pentru o cincime din v?nz?rile mondiale, gra?ie solului fertil care produce recolte mari la pre?uri atractive. SANATATE si GASTRONOMIE Cine intr? ?n etapa a doua de?vaccinareEURACTIV 11 Ian 2021 - 19:18 actualizat: 11 Ian 2021 - 19:47 Coodonatorul campaniei de vaccinare ?n Rom?nia, medicul Valeriu Gheorghi??, a dat luni detalii despre persoanele care intr? ?n etapa a doua de?vaccinare.Etapa a doua a strategiei de vaccinare ?mpotriva COVID-19, ?n care este inclus? popula?ia cu risc, ar trebui s? ?nceap? vineri, 15?ianuarie.Valeriu Gheorghi?? a enumerat, ?ntr-o interven?ie la Digi 24, lista oficial? cu persoanele care intr? ?n etapa a dou? de?vaccinare:- beneficiarii din centrele?sociale- persoanele care au peste 65 de?ani- persoanele cu boli precum: diabet zaharat, obezitate, boli metabolice inclusiv congenitate, afec?iuni cardiovasculare cronice, afec?iuni cronice renale, oncologice, pulmonare, afec?iuni neurologice, inclusiv sindromul Down, afec?iuni hepatice, autoimune ?i alte condi?ii de imunodepresie,?HIV-SIDA- persoanele care deservesc activit??i esen?iale pentru bun? func?ionare a infrastructurii?critice"Din categoria persoanelor care deservesc activit??i esen?iale fac parte personalul din?domeniul ap?r?rii, ordine public?, siguran?? na?ional?, autoritate judec?toreasc?, personalul din sectorul economic vital, cum ar fi procesare, distribu?ie de baz? - alimente, p?ine, lactate, legume, ap? -, centrale electrice (transport ?i distribu?ie), unit??i de produc?ie, transport ?i distribu?ie medicamente ?i materiale sanitare, transport de persoane ?i m?rfuri, personalul din ?nv???m?nt, po?tal ?i curierat, salubritate ?i de?euri, personalul din ?naltele institu?ii ale statului (Parlament, pre?edin?ie, guverne, ministere ?i alte institu?ii), culte religioase", a precizat luni, la Digi 24, Valeriu?Gheorghi??.Pe lista persoanelor care vor fi vaccinate ?n etapa a doua face parte ?i personalul din mass-media, "cei care efectueaz? reportaje ?n unit??i?medicale".Cei care sufer? de afec?iunile incluse pe list? trebuie s? ia leg?tura cu medicul de familie, pentru a fi programa?i. Dac? nu au medic de familie, se pot programa pentru vaccinare prin call center sau direc?iile de asisten?? social? din?prim?rii.Lista, realizat? ?n urma consult?rilor cu comisiile de specialitate din Ministerul s?n?t??ii, ?i Colegiul Medicilor, a fost transmis? c?tre?DSP-uri.De ce s? consumi un pahar de suc de cartofi pe zi: Con?ine fier, zinc ?i vitamina C – Cum ?l prepari pentru a avea un gust bun HYPERLINK "" Cristina Popescu Cartofii sunt m?ncarea preferat? a multora dintre noi, dar iat? c? ?i sucul de cartofi poate fi o op?iune excelent? pentru consum, mai ales dac? ?ii ca alimenta?ia ta s? fie c?t mai s?n?toas?.De?i sucul de cartofi nu pare s? sune la fel de delicios ca alternativa g?tit? a acestui ingredient popular, afl? c? este bogat ?n vitamine esen?iale ?i nutrien?i. Mai mult, sucul de cartofi con?ine aproximativ jum?tate din nutrien?ii con?inu?i de o por?ie de cartofi g?ti?i.Cartofii, ?n sine, con?in substan?e alcaline, care pot reduce refluxul gastroesofagian ?i ameliora mai multe boli de stomac. Sucul de cartofi are acelea?i propriet??i ?i poate servi drept alternativ? natural? la b?uturile cu rol tonic din comer?. Descoper?, ?n cele ce urmeaz?, cele mai importante beneficia pe care sucul de cartofi le are pentru s?n?tate.1. Con?ine mult? vitamina CPoate p?rea surprinz?tor, dar cartofii con?in peste 100% din doza zilnic? recomandat? de vitamina C. Aceast? vitamin? esen?ial? pentru organism ajut? ?n absorb?ia fierului ?i ?n formarea colagenului la nivelul vaselor sanguine, a musculaturii, cartilajelor ?i oaselor. Are, de asemenea, propriet??i antioxidante ?i poate ?mbun?t??i aspectul ?i s?n?tatea pielii, prin sc?derea nivelului de inflama?ie ?i irita?ie cutanat? ?i prin atenuarea petelor hiperpigmentare, potrivit doc.ro.2. Con?ine complexul de vitamine BUn singur pahar de suc de cartofi con?ine aproape 40% din doza zilnic? recomandat? de tiamin? (vitamina B1) ?i niacin? (vitamina B3). ?n plus, sucul de cartofi este bogat ?i ?n riboflavin?, adic? vitamina B2 ?i ?n vitamina B6. Complexul de vitamine B este vital pentru corp, sus?in?nd procesul de convertire a carbohidra?ilor ?n glucoz?, gener?nd, astfel, energie. Vitamina B este responsabil? ?i pentru buna func?ionare a sistemului nervos ?i al creierului, sus?ine s?n?tatea p?rului ?i a pielii ?i contribuie la func?ionarea optim? a ficatului.3. Este bogat ?n potasiuCartofii con?in cantit??i ridicate de potasiu, de trei ori mai mult fa?? de o portocal? de dimensiune medie. Acest lucru se traduce prin 1,467 miligrame de potasiu per cartof, sau 31% din doza zilnic? recomandat?. Potasiul ac?ioneaz? ca un electrolit ?n organism, adic? ajut? ?n reglarea nivelului de fluide din corp ?i sus?ine func?iile musculare. De asemenea, electroli?ii sunt alia?ii rinichilor, ajut?ndu-i s? filtreze s?ngele.4. Con?ine fierFierul este foarte important pentru men?inerea vitalit??ii corpului ?i reducerea st?rii de oboseal?. ?n plus, fierul asigur? s?n?tatea celulelor ro?ii din s?nge ?i promoveaz? fluxul oxigenului prin ?ntregul organism, pe calea vaselor sangvine. Un singur pahar de suc de cartofi pe zi poate suplini pentru aproape 14% din necesarul de fier.5. Con?ine calciuF?r? calciu, s?ngele nu ar putea s? se coaguleze, ceea ce ar duce la fragilizarea din?ilor ?i a oaselor. Un pahar de suc de cartofi pe zi reprezint? echivalentul a aproape 5% din doza zilnic? recomandat? de calciu.6. Este bogat ?n zincPe l?ng? men?inerea s?n?t??ii sistemului imunitar, zincul ajut? la accelerarea vindec?rii r?nilor. Un pahar de suc de cartofi con?ine aproximativ 1 miligram de zinc, ceea ce ?nseamn? aproape 9% din doza zilnic? recomandat?, pentru b?rba?i, ?i 11% din cea recomandat? pentru femei.7. Este bogat ?n vitamina KVitamina K este o vitamin? solubil? ?n gr?sime esen?ial? pentru s?n?tatea s?ngelui ?i pentru prevenirea sc?derii densit??ii osoase. De asemenea, aceasta ajut? la transportarea calciului la nivelul ?ntregului corp. Cartofii cruzi con?in aproximativ 5% din doza zilnic? recomandat? de vitamina K.8. Con?ine antioxidan?iAntioxidan?ii joac? un rol important ?n prevenirea multor afec?iuni, prin controlarea nivelului de inflama?ie ?n corp ?i prevenirea ?mb?tr?nirii premature. Cartofii cruzi sunt boga?i ?n numeroase tipuri de antioxidan?i, care se reg?sesc, ?n special, ?n pieli?a acestora ?i apar?in de familia carotenoidelor. Printre ace?tia se num?r? luteina, zeaxantina ?i violaxantina. Cantitatea de antioxidan?i reg?sit? ?n cartofi este aproape egal? cu cea din spanac ?i varza de Bruxelles. De re?inut este c? soiul de cartofi alba?tri este cel mai bogat ?n antioxidan?i.Cum se bea sucul de cartofi?Sucul de cartofi se poate bea at?t diminea?a, pe stomacul gol, c?t ?i ?n timpul zilei. Dac? suferi de probleme de ordin gastrointestinal, este recomandat s? te consul?i cu medicul curant ?nainte de a consuma suc de cartofi. Un pahar de suc (echivalentul a 250 ml) pe zi este suficient pentru a-?i lua nutrien?ii necesari din preparat.Cum prepari sucul de cartofi?Cartofii con?in aproximativ 80% ap?, a?a c? vei ob?ine o cantitate bun? de suc din numai un cartof mai mare sau doi cartofi medii. ?n primul r?nd, va trebui s? cure?i temeinic cartofii cu ap? c?ldu??. Po?i alege orice soi de cartofi preferi, toate sortimentele sunt bogate ?n nutrien?i ?i benefice pentru s?n?tate. Dup? ce i-ai sp?lat bine de tot, cu ajutorul unui burete sau al unei perii, elimin?, cu bl?nde?e, orice urm? de p?m?nt sau praf de pe ace?tia. Periajul ajut? ?i la eliminarea urmelor de pesticide de pe cartofi. Ai grij?, ?ns?, s? nu cure?i coaja, este foarte important? deoarece con?ine cel mai mare aport de antioxidan?i.Atunci c?nd alegi cartofii pentru prepararea sucului, evit?-i pe cei care au nuan?? verzuie, spori sau pete ?nchise la culoare. Dup? ce i-ai sp?lat bine, taie fiecare cartofi ?n f??ii, la fel ca atunci c?nd prepari cartofi pr?ji?i. Po?i opta pentru un storc?tor, care le va elimina pulpa, sau pentru un blender, pentru a ob?ine un suc cu o consisten?? de smoothie. Orice ai alege, aportul de nutrien?i va fi la fel de bogat.Pentru a u?ura procesul po?i, ?n loc s? feliezi cartofii, s? ?i dai prin r?z?toare. ?n acest fel ob?ii sucul mai repede, f?r? a suprasolicita storc?torul sau blenderul. Sucul de cartofi se serve?te proasp?t, imediat dup? preparare. Dac? nu ?l consumi imediat, o bun? parte dintre nutrien?i, ?n special vitaminele ?i antioxidan?ii, se vor pierde.Dac? nu ??i place gustul de cartofi cruzi, po?i s? adaugi ?n amestec ?i alte legume, precum morcovi, broccoli, castrave?i, sau fructe, cum ar fi mere, pere, mango, struguri, c?p?uni sau affine. Sucul de cartofi poate fi, de asemenea, ?mbog??it cu alte super alimente, precum chia, varz? kale, spanac ?i semin?e, cum ar fi cele de in.Un alt truc pentru a face sucul de cartofi mai pl?cut la gust este s? adaugi fie o linguri?? de miere ?n amestec, fie o jum?tate de l?m?ie sau lime stoars?. C?teva frunze de busuioc proasp?t pot da ?i mai mult? savoare sucului, a?a ?nc?t acesta s? semene mai mult la gust cu o limonad?.DOSARA apus era licorilor tari ?i a venit vremea low sau chiar zero alcool? "Ocaziile de b?ut regulat se schimb?, chiar ?i b?utorii de alcool con?tien?i de s?n?tatea fizic? ?i mental? adopt? o politic? de moderare, reduc?nd cantitatea sau ocaziile"06 ian 2021 Cristina Ro?ca Se mai sacrific? alcoolul pe altarul pl?cerilor vinovate ale muritorilor de r?nd? ?ntr-o perioad? ?n care tot mai mult? lume este preocupat? de s?n?tate ?i bun?stare, alcoolul este uneori privit cu scepticism, ca du?manul din aceast? lupt?. De?i sunt voci care spun c? secretul longevit??ii ar fi chiar un pahar de vin pe zi, exist? ?i aceia care demonizeaz? licorile cu multe grade ?n pahar c?nd vine vorba de s?n?tate curat?. Ei bine, pentru ace?tia din urm?, dar ?i pentru cei care vor s? ??i testeze limitele ?i s? vad? cum este via?a f?r? alcool, am ?ncercat s? vedem ce ?nseamn? asta ?i ce alternative sunt. ?n ora?ul care nu doarme niciodat?, la New York, ?n 2018, ?ntr-o vreme ?n care oamenii ie?eau lini?ti?i ?n ora?, se ?mbr??i?au ?i schimbau impresii la o cafea sau un pahar de ceva, o rom?nc?, Lorelei Bandrovschi, lansa un concept de bar nonalcoolic de tip pop-up. De?i au trecut doar doi ani de atunci, pare o poveste din alte vremuri.?Conceptul a fost inspirat de o provocare. Acum c??iva ani, un prieten m-a provocat s? petrec o lun? f?r? s? consum b?uturi alcoolice. Mi-a pl?cut ?i am realizat c? exist? o asemenea oportunitate de a crea o via?? de noapte care nu este legat? numai de alcool“, explic? Lorelei Bandrovschi. Totul a pornit cu un bar pop-up ce a durat cinci zile ?i care a prins destul de bine la public. Barul cu b?uturi nonalcoolice a fost ulterior redeschis ?n luna ianuarie din 2019, ?n perioada numit? Dry January, ?n care oamenii iau o pauz? de la a mai consuma b?uturi alcoolice, dup? excesul f?cut de s?rb?tori. ?n prima zi circa 500 de oameni au ales s? vin? la Listen Bar. Au urmat apoi evenimente periodice, iar ?nainte de pandemie Lorelei se g?ndea chiar s? deschid? un local permanent ori s? ia conceptul ?ntr-un turneu prin SUA ?i chiar Europa. Evenimentele de anul acesta i-au cam dat peste cap planurile, ?ns? ea continu? s? cread? ?n ideea c? exist? via?? de noapte f?r? alcool. ?i Adina Benga, co-owner Pierre Zéro Rom?nia, este de aceea?i p?rere dat fiind c? ea a pus pe pia?? un vin cu zero alcool, realizat chiar ?n patria licorii lui Bacchus. Sacrilegiu? Aparent, nu.?Totul a ?nceput ?n regiunea ?nsorit? Languedoc-Roussillon din sudul Fran?ei. Doi iubitori de vin ?i-au combinat talentele pentru a crea Domaines Pierre Chavin“, spune ea. Fabien Gross este un oenolog care studiaz? ?n prezent pentru titlul de Master of Wine, iar Mathilde Boulachin are experien?? ?n marketingul vinului pe pie?ele din Statele Unite, Spania ?i Suedia. Gama de vinuri f?r? alcool Pierre Zéro, emblema domeniilor Pierre Chavin, s-a n?scut ?n urma celor dou? sarcini succesive ale lui Mathilde. Av?nd ?n vedere sarcina ?i al?ptarea, ea a trebuit s? se resemneze la patru ani de abstinen??. Datorit? pasiunii sale pentru vin, Mathilde a avut ideea de a crea un produs care s? cuprind? tot ceea ce reprezint? un vin de top, dar cu 0% alcool.Elaborarea vinului vizeaz? p?strarea polifenolilor, a vitaminelor ?i a mineralelor con?inute ?n mod natural ?n struguri, printr-un procedeu unic de distilare. Vinurile Pierre Zéro - ro?ii, rosé, albe, lini?tite ?i spumante - sunt ob?i-nute din soiurile Chardonnay ?i Merlot ?i au fost gama oficial? de vinuri f?r? alcool aleas? pentru festivit??ile de decernare a Premiului Nobel ?n 2018 ?i 2019. O experien?? similar? cu cea a lui Mathilde a avut ?i Adina Benga. Ea a descoperit brandul Pierre Zéro ?n urma unei prospect?ri de concepte pe care o efectua cu scopul de a dezvolta ?i comercializa produse destinate femeilor gravide ?i mamelor.?Na?terea primului copil m-a determinat s? ?mi doresc s? dezvolt un business care avea ca scop oferirea unor articole destinate ?n special mamelor pentru a veni ?n ?nt?mpinarea propriilor lor nevoi ca femei, ?n primul r?nd.“ Dup? ce a n?scut cel de-al doilea copil, la scurt timp, ea a lansat proiectul la care lucrase aproape doi ani, magazinul online destinat mamelor - Motherful. Comenzile mari ob?i-nute pentru Pierre Zéro, de la mame, dar nu numai, au determinat-o s? ob?in? exclusivitatea pe produs, s? deschid? un magazin online propriu al brandului ?n Rom?nia ?i s? ?ncerce s? intre pe pia?a de HoReCa.?Pentru a nu m? aventura singur? ?n aceast? c?l?torie am ales s? m? asociez cu Daniela Oancea, somelier cu experien?? interna?ional? de 12 ani ?n domeniul vinului.“Adina spune c? decizia ei de a dezvolta Pierre Zéro vine ?ntr-o perioad? ?n care s-au conturat dou? tendin?e majore care produc schimb?ri direc?ionale pe termen lung ?n ceea ce prive?te industria b?uturilor alcoolice ?i nonalcoolice. Prima este legat? de ?s?n?tate ?i consum etic“, iar cea de-a doua este legat? de ?Low&No Alcohol“, b?uturi cu un volum mai mic de alcool sau chiar 0%.???Rom?nia este aliniat? la trendurile interna?ionale ?n ceea ce prive?te aceast? industrie a b?uturilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care mi s-a p?rut oportun s? explorez aceast? ni?? a vinului f?r? alcool.“Ea a efectuat un studiu care i-a relevat faptul c? pia?a din Rom?nia este preg?tit? s? accepte ?i vinul f?r? alcool datorit? faptului c? publicul era deja obi?nuit cu berea f?r? alcool. Plus c? era bine-venit? o noutate ?i o alternativ? la aceasta din urm?.?De c??iva ani, la nivel global, oamenii sunt preocupa?i s? fie mai s?n?to?i ?i din ce ?n ce mai mul?i rom?ni s-au aliniat acestui trend mondial. Nu mai departe de anul trecut, studiile arat? c? oamenii au prioritizat investi?iile ?n zona s?n?t??ii ?i wellbeing-ului“, spune ?i Claudia Ancu?a, marketing manager CEE PP Distributors Rom?nia, unul dintre cei mai mari distribuitori de b?uturi de pe plan local.Rom?nii se preocup? activ s? arate mai bine, s? fie mai ferici?i, s? petreac? mai mult timp cu cei dragi, s? fac? mai mult sport, s? m?n?nce mai s?n?tos ?i astfel sunt mai aten?i la selec?ia produselor pe care le achizi?ioneaz?. ?Iar ?n acest an, ?n mijlocul unei pandemii, oamenii sunt din ce ?n ce mai motiva?i s? se reinventeze.“ Sub umbrela acestei ?mi?c?ri“ mondiale intr? ?i consumul de b?uturi alcoolice, spune managerul PP Distributors, companie ce are ?n portofoliu branduri precum Campari, Johnny Walker ?i Baileys.?Observ?m o tendin?? de achizi?ie a segmentului premium de b?uturi alcoolice ?n ?ara noastr?. Pe l?ng? premiumizare, un num?r semnificativ de consumatori opteaz? pentru cocktailuri, at?t din dorin?a de a experimenta noi gusturi, c?t ?i din dorin?a de a controla cantitatea de alcool pe care o consum?.“ B?uturile ?cumin?i“, spune Claudia, vor c??tiga ?i mai mult teren, mai ales c? oamenii ??i doresc ?n continuare conexiunea uman?, iar trenduri precum ?online happy-hours“ ?i ?quarantinis“ implic? activit??i sociale restr?nse cu prietenii/familia, ?n compania unui mix bun.?Un mix light poate fi savurat absolut oric?nd, ?n orice zi a s?pt?m?nii, fie c? este vorba de un moment de lini?te ?i r?sf?? la final de zi, fie de o ?nt?lnire restr?ns? ?ntre prieteni.“ Pot cocktailurile s? fie o alternativ? ?n aceast? perioad?? Ele sunt rezultatul mixurilor ?ntre b?uturi spirtoase ?i soft drinks, garnisite cu alte ingrediente ?i plante? aromatice.??n func?ie de preferin?? ?i gust, cocktailurile au cel pu?in o b?utur? spirtoas? ?n compozi?ie, dar, ?ntr-adev?r, ?n raport cu cantitatea produsului, concentra?ia de alcool scade.“ Alternativele pot fi mixuri pe baz? de gin, rom, Aperol sau chiar whisky. Dac? ini?ial cocktailurile erau consumate cu prec?dere ?n club, fiind considerate o b?utur? de petrecere, ?n prezent, ocaziile de consum s-au democratizat mult.Cocktailurile nu trebuie s? aib? ?ns? musai alcool, spun reprezentan?ii Pierre Zéro care recomand? un 0% Bellini cu Pierre Zéro sparkling Blanc de Blancs, nectar de piersici ?i srenadine cordial (Sirop Grenadine). Exist? totodat? varianta Virgin Cosmo, cu acela?i vin, 1 cl de suc de lime ?i 2 cl de suc de meri?oare.??n prezent rom?nii acord? o importan?? mai mare bun?st?rii lor personale ?i s?n?t??ii. Digitalizarea s?n?t??ii prin device-uri la purt?tor le permite s? ??i monitorizeze permanent progresele ?i s? ob?in? sugestii de ?mbun?t??ire a stilului de via??“, spune Adina Benga. S-a produs o schimbare cultural? notabil? ?n atitudinea oamenilor fa?? de alcool. Ei practic? mai des o activitate sportiv?, via?a social? a acestora este mai intens? ca ?n trecut, uneori exist?nd ie?iri zilnice pentru socializare, astfel c? ace?tia au redus consumul de alcool fa?? de genera?iile anterioare. ?Ocaziile de b?ut regulat se schimb?, chiar ?i b?utorii de alcool con?tien?i de s?n?tatea fizic? ?i mental? adopt?, ?n general, o politic? de moderare, reduc?nd cantitatea sau ocaziile.“ Adina spune c? oferta b?uturilor nonalcoolice este reprezentat? de multe ori de celebrele mocktails care con?in un nivel ridicat de zah?r fiind compuse ?n special din siropuri ?i sucuri. ?n contextul ?n care trendurile din wellness sugereaz? renun?area la zah?r, tot mai mul?i clien?i caut? alternative.Managerul PP Distributors Rom?nia vine cu un exemplu nea?teptat, ginul, despre care se spune c? a fost descoperit ?n secolul al XVIII-lea, c?nd solda?ii englezi i-au observat pe cei olandezi delect?ndu-se cu Jenever, o b?utur? medicinal? din plante, ?nainte de a se aventura ?ntr-o b?t?lie. Ce nu se ?tie, poate, despre gin e c? ienup?rul din compozi?ie are propriet??i antioxidante, are o cantitate redus? de zah?r ?i are foarte pu?ine calorii (circa 97 de calorii la o cantitate de 25 ml). Nu degeaba ginul tonic e unul dintre cele mai populare cocktailuri din lume ?n prezent. ?Un alt exemplu de mix surprinz?tor este whisky-ul care are aceea?i cantitate de alcool ca orice alt? b?utur? spirtoas?, chiar dac? uneori poate s? dea senza?ia c? este o b?utur? mai alcoolizat? dec?t altele sau prea parfumat?.“ Un mix pe val ?n ?ntreaga lume este Johnnie Walker Ginger Highball ce con?ine 40 ml Johnnie Walker Black Label Scotch Whisky, 160 ml ginger ale sau bere de ghimbir, o felie de portocal? sau lime. Op?iunile sunt multe, infinite chiar, iar alegerea ?no“, ?low“ sau alcool e ?n m?inile consumatorului. * * *Ministrul Mediului: Nu poate s? nege nimeni faptul c? ?n Rom?nia se fur? ?i exist? t?ieri ilegale/ P?n? nu vom g?si aceast? ?ncreng?tur? dintre un p?durar, un primar, un poli?ist, un politician, prin care se ascunde furtul, nu vom avea rezultate ? 11 Ianuarie 2021 Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat luni c? nu poate nimeni s? nege faptul c? ?n Rom?nia exist? t?ieri ilegale din p?duri ?i nici nu neag? ipoteza conform c?reia oameni din sistemul de exploatare fac parte din re?elele de furt din fondul forestier, transmite News.ro. El a spus c? sus?ine ?nfiin?area unui departament specializat ?n anchetarea infrac?iunilor de mediu, despre care afirm? c? ar trebui s? fac? parte din DIICOT, ?ntruc?t t?ierile ilegale reprezint? criminalitate organizat?.?Nu poate s? nege nimeni faptul c? exist? t?ieri ilegale. Nu a? folosi cuv?ntul de defri?are pentru c? defri?are e terminologie consacrat? ?n lege, sunt t?ieri ilegale. (…)? Nu poate s? nege nimeni faptul c? ?n Rom?nia se fur? ?i exist? t?ieri ilegale. Exist? zeci, sute, poate mii de dosare penale pe aceast tem?, unde mai este o problem?: s?pt?m?na trecut? am avut o discu?ie cu domnul ministru al Justi?iei, vom avea ?n aceast? s?pt?m?n? o ?nt?lnire pe aceast? tem? ?i va discuta inclusiv posibilitatea de a ?nfiin?a acea sec?ie special?, sau acel departament specializat pe infrac?ionalit??ile pe mediu, pentru c? este nevoie de organe de anchet? specializate pe aceast? problem?. Avem prea multe dosare ?nchise, cu NUP ?i clasate. Avem prea multe sesiz?ri care nu se finalizeaz? cu trimitere ?n judecat?. P?n? nu vom g?si aceste re?ele criminale, nu vom g?si aceast? ?ncreng?tur? dintre, ?tiu eu, un p?durar, un primar, un poli?ist, un politician, prin care se ascunde furtul, nu vom avea rezultate. Noi degeaba venim din partea ministerului cu legi, cu acte normative, cu contraven?ii, cu sanc?iuni penale prev?zute ?n lege, dac? ele nu se finalizeaz?”, a declarat ministrul Mediului, luni sear?, ?ntr-o emisiune la Antena 3.El a sus?inut c? ?pot exista cu siguran??” situa?ii ?n care oameni din sistemul de exploatare a p?durilor s? fie implica?i ?n furul de arbori din p?duri.Tánczos Barna a anun?at, de asemenea, c? s-a ajuns la ?o ?n?elegere politic?” ?ntre cele trei for?e politice aflate la guvernare privind ?nfiin?area acestui departament.?Probabil c? Ministerul Justi?iei trebuie s? spun? exact care este institu?ia ?n cadrul c?reia trebuie ?nfiin?at”, a ad?ugat ministrul.El a spus c?, ?n opinia sa, departamentul ar trebui s? func?ioneze ?n cadrul DIICOT, pentru c? este vorba, ?n astfel de cazuri, despre criminalitate organizat?.?Orizontul de timp trebuie s? fie 2021. ?n acest an trebuie s? venim cu solu?ia privind unitatea specializat? pe criminalitatea de mediu”, a mai afirmat Tánczos Barna.El a ad?ugat, referindu-se la t?ierile ilegale din p?duri, c? ?mafia cu siguran?? poate fi oprit? dac? avem organe abilitate de a face cercetare ?i de a pedepsi aceste ac?iuni criminale”.Foto: Ministrul Mediului, Tánczos Barna / Sursa: Facebook * * *De ce criterii s? ?ii cont pentru a cump?ra un vin de calitate Raluca Nicolae11 Ianuarie 2021, Agricultur? Vinul este b?utura care nu lipse?te niciodat? de pe masa rom?nilor la nicio ocazie special?, de accea ne dorim s? avem un produs de cea mai bun? calitate. C?nd vine vorba de cump?rarea unui vin, f?r? s? vrem ne g?ndim care este cel mai bun raport calitate-pre?. ?ns? exista ?i alte criterii dup? care ne putem ghida atunci c?nd alegem s? achizi?ion?m un vin de calitate.Speciali?tii spun c? cel mai bun sfat atunci c?nd cau?i un vin bun este s? apelezi la cunosc?tori certificati, care s? nu reprezinte neap?rat un singur producator de vin fiindc? ar poate fi impar?iali. Trebuie apelat la cunoscatori certifica?i din magazine specializate, magazine care s? aib? ?n portofoliu vinuri selec?ionate, de la crame selec?ionate.Dac? nu reu?e?ti s? iei leg?tura cu un somelier, etichetele care sunt aplicate pe sticlele de vin te pot ajuta s? identifici un vin de calitate. De exemplu inscrip?ia DOC - denumire de origine controlat?, inscrip?ii cu premiile ob?inute ?n concursurile na?ionale, dar ?i interna?ionale.?Nu ?ntotdeauna un vin de o calitate deosebit?, recunoscut? de speciali?ti ?n domeniu, nu place oricui sau nu este pe placul oric?rui consumator. Ideal este, ca dintre vinurile recomandate, s? poat? fi ?i degustate”, spune Daniel Haidarli, de profesie somelier.Exist? foarte multe lucruri de care putem ?ine cont c?nd cump?r?m un vin de calitate: momentul c?nd va fi servit, m?ncarea care va ?nso?i respectivul vin, condi?iile de servire (respectarea temperaturii de p?strare, de servire).La ce temperatur? se poate servi un vinVinurile albe ?i rose seci trebuie servite reci: 7-12° CVinurile albe demidulci, licoroase, vinurile spumante, ?ampania se servesc la temperaturi mai sc?zute: 5-8°CVinurile ro?ii, u?oare se servesc la temperatura subsolului: 14-16°CVinurile ro?ii, corpolente, cu alcoolemii ridicate, se servesc la temperatura de 18-19°CAproape to?i produc?torii indic? temperaturile de servire pe contra eticheta de pe sticla de vin. Vinurile albe corpolente (Chardonnay, Viognier, Semillon, cele de pe Ron) se servesc, de obicei, la temperaturi mai reci, ?n timp ce vinurile ro?ii u?oare (Pinot Noir, Beaujolais) pot fi foarte pl?cute dac? sunt pu?in r?cite (14-16°C ).?Dup? servirea vinului, temperatura lui cre?te cu 1°C la fiecare trei minute, p?n? c?nd ajunge la temperatura camerei. A?adar nu este gre?it s? completa?i vinul din pahar cu vin din sticla care st? la ghea??. A?a o sa reu?i?i s? men?ine?i vinul la temperatura optim?”, precizeaz? Daniel Haidarli.Racirea vinului se face cu un amestec de ghea?? ?i ap?, amestec care este mult mai eficient dec?t cuburile de gheat? care ating doar punctual suprafa?a sticlei.Cu o suprafa?? viticol? de peste 180 mii hectare, Rom?nia este pe locul ?ase ?n Uniunea European? la produc?ia de vin, ?n urma Italiei, Fran?ei, Spaniei, Portugaliei ?i Germaniei, potrivit Asocia?iei Produc?torilor ?i Exportatorilor de Vinuri. * * *Vinul de azi: Cantus Primus Feteasc? Neagr? 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Trei nume importante ?n domeniul viticol ?i-au dat m?na ?i au ?nfiin?at ?n 2008 Vitis Metamorfosis, o cram? local? menit? s? produc? vinuri de cea mai ?nalt? calitate. Ast?zi, crama cuprinde 100 de hectare de teren, dintre care 67.5 hectare numai cu vi?? de vie. Vitis Metamorfosis are ?n portofoliu 14 vinuri din ce ?n ce mai cunoscute pe pia?a local?, dar ?i cea interna?ional?. Recomandarea noastr? de ast?zi, Cantus Primus Feteasc? Neagr? 2017, este un vin rosu sec, cu un buchet ce aduce in prim plan arome intense de fructe ro?ii ?i gem din prune ?i cire?e, ?n vreme ce notele secundare amintesc de condimente dulci. Gustul bogat ?i generos are tanini catifela?i, iar finalul este persistent ?i pl?cut. Acest vin se poate degusta la 16 grade Celsius, al?turi de br?nzeturi, friptur? din carne ro?ie, m?nc?ruri cu legume sau alte preparate tradi?ionale rom?ne?ti. * * *Nou juc?tor: Produc?torul ?i retailerul de rotisoare BBQ Spit Rotisseries, operatorul celui mai mare magazin online de profil din Australia, intr? ?n Rom?nia Florentina Dragu ieri, 06:33 BBQ Spit Rotisseries, produc?tor de rotisoare, gr?tare ?i accesorii pentru rotiserie ?i operatorul celui mai mare magazin online de profil din Australia, se preg?te?te s? ??i lanseze opera?iunile ?n Rom?nia. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider Compania australian? ?i-a deschis deja o subsidiar? ?n Rom?nia, sub brandul Flaming Coals, av?ndu-l ca unic administrator pe Tony Teboneras, creatorul m?rcii ?i unul dintre fondatorii BBQ Spit Rotisseries. Cu sediul la Bucure?ti, Flaming Coals va opera exclusiv online, potrivit datelor ?nregistrate la Registrul Comer?ului. ?nfiin?at? ?n 2006 de Teboneras ?i Rhiannon Peterson, BBQ Spit Rotisseries opereaz? cel mai mare magazin online pentru rotisoare cu pro?ap, grillere, cuptoare ?i accesorii din Australia. Compania de?ine o unitate de produc?ie ?n China ?i export? inclusiv ?n Europa. * * *?Onora?i trecutul - fi?i viitorul”. P?ttinger aniverseaz? 150 de ani de existen?? Mihaela Prevenda Mar?i, 12 Ianuarie 2021 Anul acesta, sub sloganul ?Onora?i trecutul - fi?i viitorul”, P?ttinger s?rb?tore?te 150 de ani de existen?? pe pia?a tehnicii agricole. Afacerea care a ?nceput ?ntr-un mic atelier din localitatea Grieskirchen - Austria, s-a transformat ?ntr-una de succes, P?ttinger fiind azi un produc?tor de utilaje agricole de renume la nivel interna?ional.Totul a ?nceput la un festival, unde Franz P?ttinger, un ceasornicar din secolul al XIX-lea inovator ?i cu viziune spre viitor, a prezentat teoria conform c?reia precizia unui ceas ar putea fi aplicat? ?i ma?inilor agricole pentru a u?ura munca grea a fermierilor. Acest lucru a marcat apari?ia ma?inii de tocat furaje. ?i pentru aceasta, el a primit Medalia de Argint la Linz Festival (Austria) ?n 1871. S-a ?nt?mplat acum 150 de ani, ?n acela?i an ?n care compania P?ttinger a fost fondat?. De atunci, P?ttinger a servit cu suces industria tehnologiei agricole. ?n plus, ?n afara ma?inii de tocat furaje, compania a produs prese ?i sortatoare de fructe, ma?ini de recoltat siloz ?i furaje, toc?toare de resturi vegetale ?i ma?ini de recoltat cartofii. ?n anii 1950, una dintre cele mai v?ndute ma?ini a fost un ?nc?rc?tor pentru f?n, paie, iarb? ?i frunze de sfecl?. C??iva ani mai t?rziu, grebla transportatoare a revolu?ionat agricultura paji?tilor. Acest lucru a deschis calea c?tre ?gama de produse ecologice”.?n urma dezvolt?rii continue, ?nc?rc?torul pentru f?n a devenit ?n scurt timp precursorul remorcii cu auto?nc?rcare. P?ttinger a fost de atunci liderul pie?ei mondiale pe acest segment.Achizi?ionarea, ?n 1975, a unei fabrici de pluguri din regiunea Bavaria (Germania) a deschis u?a pentru P?ttinger de a intra pe pia?a utilajelor de lucr?ri ale solului. Grapele cu discuri, cultivatoarele ?i plugurile au fost apoi ad?ugate la gama de produse.Al treilea domeniu cheie de competen?? adus ?n portofoliul companiei a fost tehnologia sem?n?torilor. Produc?torul austriac a intrat cu succes pe aceast? pia?? ?n 2001 prin preluarea fabricii Rabe din Bernburg (Germania).Steagurile P?ttinger, ridicate ?n toat? lumeaDup? primele expozi?ii la t?rgurile din Austria ?i ??rile vecine, succesul interna?ional a ?nceput ?n 1999, odat? cu ?nfiin?area primei filiale de v?nz?ri din Fran?a. Alte 14 filiale din Europa, SUA ?i Asia au urmat, cea mai recent? realizare fiind deschiderea filialei din Polonia ?n 2020.?ntotdeauna al?turi de fermieriEvenimentele recente au ar?tat c?t de important este ca toat? lumea s? aib? o cantitate suficient? de alimente de ?nalt? calitate. ?La P?ttinger lucr?m pentru succesul clien?ilor no?tri de mai bine de 150 de ani. Fiind o companie de familie, P?ttinger ??i asum? responsabilitatea pentru genera?iile viitoare ?i pentru mediu. Este datoria noastr? s? dezvolt?m tehnologia agricol? care s? permit? ?i s? promoveze toate aspectele legate de agricultur? ?i ?n viitor”, astfel prezint? strategia companiei pentru viitor Gregor Dietachmayr, purt?torul de cuv?nt al echipei de management.Utilajele agricole P?ttinger sunt comercializate ?n Rom?nia de c?tre NHR Agropartners, importator de utilaje agricole de ?nalt? calitate care de?ine o re?ea de 13 filiale, oferind o gam? complex? de produse ?i servicii: v?nzare utilaje agricole ?i piese de schimb, ateliere de repara?ii ?i echipe mobile de interven?ii.NHR Agropartners are mai mult de 230 de angajati ?i un portofoliu bogat ?n m?rci de top distribuite exclusiv, cum ar fi: Deutz-Fahr, JCB, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Einboeck etc. * * *Pre?urile cerealelor la ?nceput de an Mihaela Prevenda Mar?i, 12 Ianuarie 2021 Pia?a cerealelor (gr?u, porumb, rapi??, floarea-soarelui ?i soia), la data de 12 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior ?i analist.GR?UGr?ul rom?nesc se tranzac?ioneaz? ?n aceste zile la nivel de 1.000 lei/ton? FCA ferme. Pozi?ia geografic? pe harta Rom?niei a acestor tranzac?ii este variat?, astfel c?, ?n func?ie de costurile logistice, acestea au parit??i ?n condi?ia CPT Constan?a la nivel de 215-218 euro/ton?, echivalent cu 1.050-1.070 lei/ton?. ?Fermierii care au putut stoca ?i a?tepta v?d roadele a?tept?rii. Desigur, aceast? decizie a presupus ?i costuri financiare suplimentare pentru depozitare ?i opera?iunile de fumigare, aerare, precum ?i asumarea perisabilit??ilor aferente”, spune Cezar Gheorghe.Analistul adaug? c? pre?urile pentru recolta nou? se situeaz? la nivelul de 177-178 euro/ton?, cu livrare iulie 2021, echivalent 867–870 lei/ton?. ?Dup? cum pute?i observa, avem o diferen?? de recolte de circa 40 euro/ton? ?i un nivel de referin?? fa?? de Euronext Septembrie 2021 de 17 euro/ton?”, puncteaz? Cezar Gheorghe.Ucraina tranzac?ioneaz? gr?ul cu protein? 11,5% la nivelul de 273 USD/ton? ?n FOB. Convertit ?n euro, acesta conduce la nivelul de 223?euro/ton? ?n FOB, baza CPT fiind deci 216-218 euro/ton?, similar cu Portul Constan?a. ?Echivalentul de v?nzare calculat cu tot cu tax? din fermele ruse?ti atinge un nivel de 285-290 USD/ton?, deci sunt efectiv necompetitive”, men?ioneaz? consultantul Casei de Trading a Fermierilor.PORUMBPorumbul rom?nesc s-a poten?at ?n ultimele dou?-trei zile din punct de vedere al pre?ului, plec?nd de la un nivel al tranzac?iilor de 185 euro/ton?, ?n perioada dintre Cr?ciun ?i Anul Nou ?i ating?nd nivelul de 198-199 euro/ton? ?n paritatea CPT Constan?a. ?Acest aspect se datoreaz? ?n principal factorului Argentina, care a sistat fluxul de export p?n? la data de 1 martie 2021, cump?r?torii revenind astfel ?n bazinul M?rii Negre, for?a?i ?i de cererea iminent? a UE de import porumb. Turcia, de asemenea, este juc?tor pe pia?a importurilor ?i acum dou? zile organizase licita?ie pentru cantitatea de 155.000 de tone. Fermierii americani au inten?ia clar? de a m?ri suprafe?ele care vor fi ?ns?m?n?ate cu porumb ?n 2021, efect al pre?ului sus?inut de cererea Chinei. Pe baza indica?iilor bursiere de ast?zi, estim?m un pre? al recoltei noi ?n jurul valorilor de 167-169 euro/ton? CPT Constan?a. Bazinul M?rii Negre este un rezervor de porumb ?n aprovizionarea ??rilor din UE, Turcia, precum ?i a destina?iilor ?ndep?rtate precum China”, arat? Cezar Gheorghe.RAPI??Rapi?a graviteaz? ?n jurul valorii de 400 euro/ton?, conform Euronext Paris. Cota?iile actuale pentru recolta nou? de rapi?? (august 2021) sunt ?n jurul valorilor de?minus 8 euro/ton?, identice cu cele ale exportatorilor din portul Constan?a. De?i nivelul pre?ului este unul ridicat, a?tept?rile sunt ?i mai ridicate, ?n jurul valorilor de 400 euro/ton? FCA ferme, adic? 2.000 lei/ton?.FLOAREA-SOARELUITranzac?iile sunt foarte mici, ?ns? nivelul uleiului brut de 1.290-1.300 USD/ton? reflect? pre?ul poten?ial de 635 USD/tona de marf? ?n paritatea CPT Constan?a, explic? Cezar Gheorghe. ?Comparat cu pre?ul uleiului brut din septembrie 2020, adic? 880 USD/ton?, cre?terea cu 48% este foarte mare. Factorul principal a fost tot seceta din 2020, care a diminuat dramatic recolta de floarea-soarelui din Rom?nia, Ucraina ?i Rusia. Pre?ul uleiului de palmieri ?i al uleiului de soia, precum ?i cererea sus?inut? din ??ri ca India au f?cut ca pre?ul uleiului brut s? evolueze p?n? la acest nivel”, a continuat analistul.SOIAProblemele din Argentina, diminuarea recoltei din America de Sud, faptul c? recolta a dou? de soia din Argentina este incert?, coroborat cu cererea constant? de protein? a Chinei, fac ca acest produs s? aib? o tendin?? ascendent? ?n pre? ?nc? din debutul lui 2021. ?Evolu?ia ?ns? a ?nceput la nivelul lunii mai 2020, plec?nd de la 311,5 USD/ton?, ?i ating?nd ast?zi un nivel de 503,4 USD/ton? la CBOT”, a precizat Cezar Gheorghe. * * *Planul de fertilizare – instrument de gestionare ?i control a folosirii ?ngr???mintelor ianuarie 12, 2021 AgrimaSat Principiile unei fertiliz?ri rationale?ndep?rtarea nutrien?ilor din sol prin absorb?ia lor ?n plant?, prin levigare sau prin alte procese ce ?in de dinamica natural? a solurilor, atrag dup? ele diminuarea con?inuturilor de forme mobile ale elementelor nutritive ?i declinul treptat al capacit??ii de produc?ie a solurilor. Din aceasta cauza este absolut necesar compensarea prin aplicarea de ?ngr???minte minerale ?i organice, at?t a consumului cu recoltele c?t ?i a sc?derii mobilit??ii nutrien?ilor prin procese naturale (adsorb?ie, fixare, imobilizare ?n substan?e humice, ?.a.) (Borlan ?.a., 1994).Trebuie con?tientizat de fiecare produc?tor agricol faptul c? folosirea ?ngr???mintelor pentru realizarea unor produc?ii profitabile trebuie f?cut? pe baza unor previziuni realiste, care s? ?in? cont de condi?iile pedoclimatice locale, de poten?ialul productiv al culturilor ?i nivelul tehnologic al unit??ii agricole.Planul de fertilizare – instrument de gestionare ?i control a folosirii ?ngr???mintelorPlanul de fertilizare este un instrument util at?t pentru stabilirea dozelor de ?ngr???minte organice ?i minerale c?t ?i pentru luarea unor decizii economice legate de alegerea unor momentele propice de procurare a necesarului cantitativ ?i calitativ de ?ngr???minte minerale sau organice.Click pe imagine pentru a afla oferta de ANALIZE de SOL a AGRIMASAT!Planul de fertilizare permite atingerea urm?toarelor obiective:calculul anual al necesarului de elemente nutritive (?n principal NPK), pentru fiecare cultur? (existent? sau care urmeaz? s? fie infiintata) prin aplicarea unor modele de calcul care s? ?in? cont de principiile unei fertiliz?ri ra?ionale, de sistemul de culturi existent ?n unitate (anuale, pomi, vi?? de vie, p??uni, f?ne?e) ?i de nivelul produc?iilor planificate;stabilirea cantit??ilor de ?ngr???minte organice existente sau posibil de produs ?n unitate ?n cursul anului agricol respectiv, a dozelor de ?ngr???minte posibil de aplicat, pe culturi ?i parcele de fertilizare, precum ?i a dozelor de ?ngr???minte chimice pentru completare p?n? la nivelul necesarului estimat prin calcul;verificarea periodic? (anual sau la 4-5 ani) a situa?iei agrochimice a solurilor pe baza balan?ei intr?rilor ?i ie?irilor din sistem (cantit??ile de nutrien?i introduse ?n sol minus cantit??ile de nutrien?i exportate cu recolta), poate furniza informa?ii utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea asigur?rii solurilor de sub culturi cu NPK (la dorin?? ?i cu al?i nutrien?i) precum ?i pentru evaluarea riscului de poluare a apelor cu nutrien?i de origine agricol? (?n special cu nitra?i, posibil ?i cu compu?i ai fosforului);furnizarea de informa?ii necesare pentru alc?tuirea planului de fertilizare pentru anul agricol urm?tor.Pa?ii ?i elementele necesare pentru elaborarea unui plan de fertilizare? Suprafa?a cu folosin?? agricol? a exploata?iei (fermei) se recomand? s? fie ?mp?r?it? ?n sectoare identificabile, relativ omogene din punct de vedere agrochimic, stabilite pe baza studiilor periodice (4-5ani) efectuate de unit??i specializate, pentru a putea stabili pe criterii obiective nevoia de fertilizare a culturilor din fiecare parcel?;? Trebuie stabilit (sau cunoscut) asolamentul (asolamentele) ?i amplasarea acestuia ?n teren, ?n cadrul fiec?rui asolament fertilizarea urm?nd s? fie dirijat? ?n func?ie de natura culturii ?i poten?ialul de produc?ie al acesteia ?i, respectiv, specificul pedoclimatic al locului;? Cunoa?terea tipului sau tipurilor de sol din cadrul fermei precum ?i a principalelor ?nsu?iri morfologice fizice ?i chimice este relevant? pentru asigurarea unei eficien?e maxime a fertiliz?rii ?i pentru diminuarea riscului de poluare cu nitra?i (?i eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura ?i permeabilitatea solului, reac?ia solului, con?inutul de humus, gradul de satura?ie ?n baze, con?inutul ?n forme mobile de azot, fosfor, potasiu, ?.a.). Pe baza acestor informa?ii se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale m?suri ameliorative ?i se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultur? privind lucr?rile solului, data ?ns?m?n??rii, metodele de aplicare a ?ngr???mintelor organice ?i minerale ?.a.;? La estimarea nivelului recoltelor scontate (planificate) trebuie luate ?n considerare ?i caracteristicile climatice ale locului (?n special regimul termic ?i al precipita?iilor, inclusiv distribuirea anual? a acestora), av?nd ?n vedere c? acestea sunt determinante ?n dinamica elementelor fertilizante ?n sol ?i ?n mod special ?n mineralizarea materiei organice ?i ?n deplasarea nutrien?ilor ?n profilul solului, sub zona de ?nr?d?cinare. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face ?n mod realist prin una sau alta din urm?toarele posibilit??i, (de preferin?? prin una din primele dou?):pe baza notelor de bonitare furnizate de organizatii specializate pentru condi?iile pedoclimatice specifice unit??ii,pe baza recoltelor medii ob?inute ?n sta?iunea agricol? de cercetare specific? zonei;pe baza evalu?rilor produc?iei medii ob?inute ?n ferm? pe un num?r de ani (de regul? cinci) cu eliminarea celor cu produc?ii extreme (respectiv anul cu produc?ia cea mai mare ?i anul cu produc?ia cea mai mic?); se are ?n vedere ?i posibilit??ile de aplicare ?n optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura respectiv? (specia, cultivarul, data ?ns?m?n??rii, m?surile de protec?ie fitosanitar?, etc.);? Trebuie de?inute informa?ii privind consumul specific de nutrien?i pentru fiecare cultur?, pe baza c?ruia se determin? exporturile de nutrien?i minerali pentru fiecare cultur?, raportat la unitatea de suprafa??. Aceste date se ob?in prin analiza chimica a materialului vegetal ?i pot fi puse la dispozi?ia fermierilor sub form? tabelar? (consumuri specifice medii), ?n cazul ?n care doresc s?-?i alc?tuiasc? personal planul de fertilizare;? Trebuie estimat nivelul cantitativ ?i calitativ al tuturor reziduurilor organice cu valoare fertilizant? posibil de produs ?n unitate ?n cursul anului agricol pentru care se alc?tuie?te planul de fertilizare. Acestea trebuie folosite cu prioritate la fertilizarea culturilor din cadrul exploata?iei ?i numai ?n completare trebuie intervenit cu ?ngr???minte produse industrial. Din acest motiv este foarte important ca ?n planul de fertilizare s? se precizeze natura lor (provenien?a, gradul de maturare, starea fizic?, con?inutul de nutrien?i principali, modul de reparti?ie a acestora pe parcele ?i culturi ?n func?ie de ierarhizarea r?spunsului acestora la fertilizarea organic? ?nc? din primul an de aplicare. De exemplu, plantele cu o perioad? mai lung? de vegeta?ie (sfecla, cartoful, porumbul, floarea soarelui), precum ?i cele cu mas? vegetativ? mare (porumbul de siloz, sorgul, iarba de Sudan, ?.a.), valorific? mai bine gunoiul de grajd ?n primul an de la aplicare, ?n timp ce cerealele p?ioase (pe soluri fertile) precum ?i unele legume (cartofii timpurii, maz?rea, morcovul, ?.a.) r?spund mai bine la ac?iunea ulterioar? a acestuia (Davidescu. D ?i Davidescu V, 1981);? ?n m?sura ?n care este posibil, planul de fertilizare ar trebui s? cuprind? ?i momentele de aplicare a ?ngr???mintelor organice ?i minerale (la lucr?rile de baz? ale solului, frac?ionat parte ?n toamn? parte ?n prim?var? ?i pe parcursul vegeta?iei), ?n func?ie de obiectivele urm?rite (m?rimea recoltei ?i/sau calitatea acesteia).Evaluarea necesarului de ?ngr???minte ?n cadrul unei exploata?ii agricoleStabilirea dozelor de ?ngr???minte organice ?i naturale pentru recoltele planificate (scontate) a se ob?ine ?n anul agricol curent poate fi f?cut? dup?metode empirice (bazate pe experien?a cultivatorilor)metode semiempirice (doze orientative recomandate de speciali?ti) ?idoze fundamentate ?tiin?ific, dar cu grad de aplicabilitate mai restr?ns sau mai larg, ?n func?ie de concep?ia ?i modul matematic de abordare.?n aceast? categorie pot fi incluse, de exemplu, dozele stabilite pe baza experien?elor de lung? durat? cu ?ngr???minte, dar care au valabilitate strict pentru condi?iile pedoclimatice ale locului de experimentare, dozele stabilite pe baza unor ecua?ii de r?spuns de tip polinomial sau mai complexe, metode bazate pe bilan?ul elementelor nutritive, metoda suprafe?elor de r?spuns, ?.a.Vom reveni cu metodele recomandate pentru stabilirea dozelor de ?ngr???minte pentru alc?tuirea planurilor de fertilizare. * * *Olam Coffee creeaz? un nou fruct din cascara reciclat? By RO.aliment January 11, 2021Olam Coffee, o filial? a Olam Food Ingredients, a dezvoltat o gam? de produse de superfructe noi folosind cascara – care este f?cut? din pielea fructelor de cafea.De obicei, considerat un produs secundar inutilizabil, cascara era compostat pentru a fi utilizat ca ?ngr???m?nt pentru culturi sau pur ?i simplu aruncat de industria cafelei.Olam va folosi ?ns? pulpa ?i pielea fructelor de cafea pentru a crea infuzii de b?uturi ?i concentrate ?n mai multe aplica?ii, de la ceai cu ghea?? la batoane nutri?ionale, pentru satisfacerea cererii consumatorilor de alimente din categoria celor ?indulgente” durabile ?i s?n?toase.Olam Coffee a descoperit c? produsul secundar respectiv are o arom? unic? de fructe dulci, cu ?note de cire?e, stafide ?i chiar caramel”. Produsul con?ine compu?i alimentari bioactivi, cum ar fi polifenoli ?i acid clorogenic, care au preten?ia de a ajuta pacien?ii cu obezitate. Se spune, de asemenea, c? are un nivel ridicat de antioxidan?i.?Exist?, de asemenea, avantajul pentru mediu al utiliz?rii pielii ?i a pulpei, care altfel erau aruncate, ca produs secundar ?n etapa de procesare primar?”, a spus Siva Subramanian, vicepre?edinte al departamentului de inovare la Olam Coffee. ??i pe m?sur? ce cre?te cererea pentru acest fruct, cascara upcycling va oferi mai multor fermieri de cafea o surs? suplimentar? de venit”.Compania ob?ine cascara din planta?iile sale unice de cafea din Brazilia, Laos, Tanzania ?i Zambia.Produsele cascara uscate ale lui Olam pot fi utilizate pentru infuzii de ceai ?i f?in?, ?n timp ce concentratele sale lichide pot fi utilizate pentru gemuri, jeleuri, toppinguri de desert ?i umpluturi de panifica?ie. Formatele sale pot fi utilizate ?n b?uturi ?i amestecuri RTD calde ?i reci.Produsele sale vor fi, de asemenea, disponibile pentru utilizare nutraceutic? ?i cosmetic? ca supliment antioxidant. * * *Cele mai bune inova?ii din ambalare, din 2020 By RO.aliment January 11, Pe m?sur? ce juc?torii din industria alimentelor ?i b?uturilor ??i continu? angajamentele de sustenabilitate, inova?ia ?n domeniul ambalajelor r?m?ne pe primul loc pe agend?. Iat? unele dintre evolu?iile din 2020 care ar putea contribui la modelarea viitorului ambalajelor care g?zduiesc bunurile de zi cu zi pe care ne baz?m.Frugalpac lanseaz? o sticl? pe baz? de h?rtie pentru vin ?i b?uturi spirtoase?n iulie, produc?torul de ambalaje Frugalpac a introdus o sticl? pe baz? de h?rtie complet reciclabil? pentru vin ?i b?uturi spirtoase.Sticla Frugal este fabricat? din carton reciclat 94% cu o c?ptu?eal? din plastic alimentar pentru a re?ine lichidul. C?nt?rind doar 83 g, sticla pe baz? de h?rtie este ?de cinci ori mai u?oar? dec?t o sticl? normal? de sticl?”, potrivit Frugalpac.O analiz? independent? a ciclului de via?? realizat? de Intertek a constatat c? sticla Frugal are o amprent? de carbon de p?n? la ?ase ori mai mic? dec?t o sticl? de sticl? ?i cu mai mult de o treime mai mic? dec?t o sticl? fabricat? din plastic 100% reciclat.Diageo lanseaz? prima sticl? de b?uturi spirtoase pe baz? de h?rtie 100% f?r? plastic din lume Um?nd anun?ul Frugalpac la doar o mic? distan?? ?n timp, Diageo a dezv?luit lansarea unei sticle de b?uturi spirtoase f?r? h?rtie 100% f?r? plastic, o inova?ie despre care compania a spus c? este o premier? mondial?.Conceput? s? debuteze ca ambalajele pentru whisky-ul Johnnie Walker la ?nceputul anului 2021, se spune c? sticla este fabricat? ?n ?ntregime din lemn provenit din surse durabile ?i se a?teapt? s? fie complet reciclabil? ?n fluxurile de de?euri standard.Inova?ia a fost dezvoltat? de Pulpex, o companie de tehnologie de ambalare durabil? lansat? printr-un parteneriat ?ntre Diageo ?i firma de management de risc Pilot Lite. Pulpex a ?nfiin?at, de asemenea, un consor?iu partener de companii FMCG ?n categorii neconcurente, fiecare dintre acestea planific?nd s? lanseze propriile sticle de h?rtie de marc? bazate pe designul ?i tehnologia Pulpex.Brandul Kellogg’s Pringles lanseaz? un ambalaj revolu?ionar de h?rtie ?n Marea BritanieDe asemenea, plas?nd h?rtia ?n centrul inova?iei sale de ambalare durabil?, Kellogg a anun?at ?n septembrie c? va testa noi ambalaje de h?rtie u?or de reciclat pentru marca sa Pringles.Fabricat folosind o combina?ie de folie, carton de h?rtie, metal ?i plastic, tubul curent Pringles poate fi dificil de reciclat prin canalele de reciclare de uz casnic.Noua cutie este fabricat? din h?rtie reciclat? ?i a fost testat? cu dou? tipuri de capace, unul de h?rtie ?i unul de plastic, ca parte a unui parteneriat cu retailerul britanic Tesco. Coment?nd la momentul lans?rii schemei, compania a spus c?, dac? va avea succes, ar putea lansa noul ambalaj ?n toat? Europa.Bacardi lanseaz? o sticl? de b?uturi spirtoase 100% biodegradabile ?n octombrie, Bacardi ?i-a anun?at planurile de a lansa o nou? sticl? de b?uturi spirtoase din biopolimeri p?n? ?n 2023, despre care a spus c? se va degrada ?n 18 luni f?r? a l?sa ?n urm? microplastice d?un?toare.Dezvoltat de Danimer Scientific, Nodax PHA este un biopolimer derivat din uleiurile din semin?e de plante precum palmier, canola ?i soia. Bacardi inten?ioneaz? s? lanseze materialul pentru a ?nlocui plasticul de unic? folosin?? pe ?ntregul lan? de aprovizionare ?i pe cele 200 de m?rci ?i etichete, ?ncep?nd cu sticlele de rom Bacardí.Bacardi produce ?n prezent aproximativ 80 de milioane de sticle de plastic ?n portofoliul s?u de m?rci ?n fiecare an. * * *O parte din pàdurea amazonianà din Brazilia a fost tàiatà pentru a làsa loc culturii de soia. Image source:?AP - Leo Correa* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download