Apar-romania.ro



Stiri 1 septembrie 2020, a doua parteCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAAmericanii de la Mars l-au numit pe Jan Záhumensk? ?n func?ia de director financiar pentru pie?ele din Rom?nia, Ungaria, Cehia ?i Slovacia Cristina Bellu 01.09.2020 Jan Záhumensk?Grupul american Mars, unul dintre cei mai mari produc?tori din domeniul alimentar la nivel global, care de?ine in portofoliu branduri precum M&M, Snickers, Orbit sau Whiskas, anun?? numirea lui Jan Záhumensk? ?n func?ia de director financiar (CFO) pentru Europa Central? ?ncep?nd cu data de 1 septembrie.Astfel, dup? cinci ani petrecu?i ?n cadrul filialei austriece a Mars, acesta se va reloca ?n Praga, de unde va fi responsabil de managementul financiar pentru cele patru ??ri incluse in regiunea Europa Central?, respectiv Rom?nia, Ungaria, Cehia ?i Slovacia. El o ?nlocuie?te pe ?Yesim Ozer, care a fost numit? Market Director Mars pentru ??rile Baltice, dup? trei ani al?turi de echipa din Europa Central?. Jan Záhumensk? s-a al?turat companiei? ?n 2013 ca manager financiar pentru Cehia ?i Slovacia, iar ?n 2015 a avut oportunitatea de a ??i continua cariera ?n cadrul Mars Austria, trec?nd prin roluri precum ?manager financiar sau controller financiar. ?n 2018, a fost promovat ca CFO Mars Austria, pozi?ie din care a condus opera?iunile financiare pe pia?a austriac?, inclusiv activitatea de management a veniturilor ?i profitabilit??ii.Echipa de management pentru Europa Central? este una extrem de divers? prin prisma na?ionalit??ilor pe care le reune?te – francez?, polonez?, englez?, slovac? sau zimbabwian?, iar Jan Záhumensk?, prin originiea sa ceh? ?o va completa cu specificul local, arat? informa?iile transmise de oficialii companiei.Mars a intrat pe pia?a din Cehia ?n 1992. Din 2016, compania a operat ?n Cehia prin Mars Multisales Europa Central?, care include ?i pie?ele din Cehia, Slovacia, Rom?nia ?i Ungaria. Cu 540 de angaja?i, organiza?ia opereaz? ?n prezent ?n trei categorii: dulciuri (ciocolat?, gum? & bomboane), food (orez ?i sosuri) ?i hran? pentru animale. ?n plus, Mars opereaz? dou? dintre cele mai mari fabrici ale sale din regiune. ?n Po?í?í nad Sázavou ?n Cehia, se afl? ?una dintre fabricile Mars Wrigley ce produce gum? de mestecat ?i bomboane, precum ?i un centru de dezvoltare de dulciuri, iar ?n Ungaria, Mars opereaz? o fabric? de m?ncare de animale ?n regiunea Csongrád-Bokros.Un nou magazin Supeco se deschide la Bac?u, iar re?eaua na?ional? se extinde la 25 de magazine Anca Olteanu 1 Septembrie 2020, Supeco a deschis, pe data de 27 august, un nou magazin, la Bac?u, situat pe Strada ?tefan cel Mare Nr. 28 A, iar re?eaua na?ional? ajunge la 25 de magazine.Magazinul Supeco Bac?u are o suprafa?? de 1.600 m?, parcare gratuit? cu 300 locuri ?i 6 pentru persoane cu dizabilit??i, o ofert? de 3.600 de produse, 25 de lucr?tori universali, dintre care 10 sunt casieri. Magazinul este deschis de luni p?n? s?mb?t?, ?ntre orele 7:30-21:00, ?i duminic?, ?ntre orele 8:00-18:00.La Supeco Bac?u, locuitorii pot g?si produse proaspete ?i de larg consum ?i peste 200 de produse nealimentare de igien? ?i de ?ntre?inere a casei. Supermarketul dispune de peste 650 de produse cu reduceri pentru volume mari, dedicate familiilor: cu c?t cre?te num?rul de produse cump?rate, pre?ul per bucat? scade.?Conceptul unic de magazin Supeco are la baz? diversitatea produselor, pre?urile mici ?i ofertele avantajoase, toate adaptate nevoilor variate ale clien?ilor. Acest lucru este posibil datorit? costurilor reduse pentru energie, a faptului c? nu se fac investi?ii ?n decora?iuni, publicitate, mobilier sau rafturi ?i a economiilor la transportul produselor, ob?inute din aprovizionarea de la furnizorii locali. Nu ?n ultimul r?nd, stocurile de marf? sunt depozitate direct ?n magazin, pentru economie de spa?iu”, se arat? ?n comunicatul de pres?.Odat? cu deschiderea magazinului din Bac?u, re?eaua de supermarketuri Supeco se extinde la 25 magazine la nivel na?ional, ?n Bac?u, Bra?ov, Bucure?ti ?i Ilfov, C?l?ra?i, Cluj, Constan?a, Covasna, D?mbovi?a, Dolj, Gala?i, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ia?i, Maramure?, Mure?, Neam?, Olt, Satu Mare, Sibiu, V?lcea ?i Vrancea.Franciza Dabo, 22% sc?dere: Mesele str?nse, clien?ii m?ncau pe bordur? 1 Septembrie 2020 , Oana Co?manReprezentan?ii DAbo vorbesc despre impactul reglement?rilor Guvernului asupra industriei HoReCa ?i despre ce au ?nsemnat cele 5 luni de pandemie pentru o franciz? rom?neasc? cu peste 50 de restaurante. ?n grupul DAbo Doner, criza generat? de pandemia de COVID-19 a dus la o sc?dere a cifrei de afaceri cu 22% comparativ cu perioada similar? a anului trecut. Profitabilitatea este ?i ea mai mic? din cauza costurilor generate platformele de delivery, mult mai exploatate ?n ultima perioad?, cheltuielilor generate de achizi?ia echipamentelor sanitare impuse de legisla?ie ?i chiriilor r?mase neschimbate ?n restaurantele din mall-uri, de?i acestea au fost ?nchise prin Hotar?re de Guvern.“Ne dorim s? sus?inem ?n continuare business-ul ?i industria din care facem parte, ?ns? reglement?rile pentru segmentul HoReCa sunt gestionate incorect ?i nu sus?in ?n niciun fel antreprenorii sau companiile”, spune Dan Pa?tiu, fondatorul DAbo International.Franciza DAbo Doner - men?inere pe linia de plutireNemul?umirea fondatorului ?i partenerilor francizei vine ?i pe fondul m?surilor implementate de celelalte ??ri europene, acolo unde restaurantele au luni bune de c?nd deschise, at?t ?n interior, c?t ?i ?n exterior, spre deosebire de ?ara noastr? unde deschiderea restaurantelor ?n interior a fost dispus? abia de azi, 1 septembrie.?n plus, prin adoptarea unor m?suri stricte de igien?, statele reu?esc, se pare, s? ?in? sub control num?rul cazurilor de ?mboln?vire, mult sub num?rul cazurilor raportate ?n Rom?nia.“Guvernul din Anglia, de exemplu, sus?ine 50% din notele de plat? de la restaurante ?n luna august, pentru a stimula consumul ?i economia blocat? de coronavirus ?n ultimele luni. ?n continuare vorbim despre pierderi uria?e pentru a ne men?ine pe linia de plutire ?i de costuri mari, legate de plata integral? a chiriilor, chiar dac? noi func?ion?m pe avarie, plata personalului, plata echipamentelor de protec?ie sanitar? necesare ?n toat? acest? perioad? ?i a?a mai departe”, a ad?ugat Dan Pa?tiu, fondatorul DAbo International.DAbo Doner - franciza?ii sperau s? recupereze business cu ajutorul turi?tilorFranciza?ii DAbo se bazau pe sezonul estival pentru a recupera o parte dintre pierderile suferite.”Industria HoReCa este afectat? serios, iar reglement?rile actuale nu ajut?. Ne a?teptam ca sezonul estival s? ne fie favorabil ?i s? recuper?m ?n aceast? perioad? o parte dintre pierderile suferite p?n? acum, ?ns? ?i el a fost ruinat ?n momentul ?n care s-a decis ?nchiderea teraselor dup? ora 23:00. ?n continuare, lupt?m doar ca s? ne men?inem pe linia de plutire, iar incertitudinea ?n ceea ce prive?te sectorul HoReCa nu ne ajut? deloc”, a ad?ugat Dan Pa?tiu, fondatorul DAbo International.Proprietarii restaurantelor de pe litoral sperau c? ?n lunile iulie ?i august vor recupera pierderile suferite la ?nceputul sezonului, atunci c?nd au fost ?nchi?i.”Clien?ii ??i cump?r? la pachet ?i m?n?nc? pe strad? sau pe trotuar, unde apuc?, iar noi st?m cu mesele str?nse ?i ne uit?m la ei. Dac? pandemia sc?zuse deja v?nz?rile de pe litoral cu 30% fa?? de anii preceden?i, decizia de a ?nchide ?ntreaga activitate la ora 23:00 a sc?zut v?nz?rile la jum?tate. Iar asta ?n timp ce cheltuielile au r?mas acelea?i. Chirii, taxe, impozite, toate sunt la fel ca ?n anii trecu?i, de?i ?ncas?rile sunt mult mai mici. Iar controlele a? putea spune c? s-au triplat”, explic? Adrian St?nic?, francizat DAbo Doner.Mai mult dec?t at?t, ai fost ?i de schimb?ri ?n comportamentul de consum al clien?ilor de pe litoral ?n aceast? perioad?. ?n condi?iile date, turi?tii sunt nevoi?i s? renun?e la via?a de noapte. Iar cei care au ajuns, totu?i, pe litoral au redus cheltuielile din vacan??.De?i noile m?suri de relaxare, aplicabile de la 1 septembrie, includ reluarea activit??ii restaurantelor ?n spa?ii ?nchise, proprietarii de localuri ??i pun ?n continuare semne de ?ntrebare asupra evolu?iei crizei ?i a reglement?rilor statului din aceast? toamn?, asta dup? un sezon estival care a fost pus sub restric?ii majore.Franciza DAbo, fondat? de sibianul Dan Pa?tiu ?n 2013, num?r? ?n prezent 50 de unit??i deschise, care au ?n spate 30 de parteneri franciza?i. DAbo s-a extins rapid la nivel na?ional, astfel c?, ?n 2018, cifra de afaceri a ?ntregului lan? de restaurante a atins la 17 milioane de euro, iar ?n 2019 a ajuns la 22 milioane de euro.DIVERSECresc?tor de porci l?sat de DSVSA timp de 5 zile cu animalele moarte ?n ferm?! Angelica Lefter Angelica Lefter - 1 septembrie 2020 Foto: rena?terea.roUn fermier a stat cu porcii uci?i de pesta porcin? african? ?n curte de aproape o s?pt?m?n?! Reprezentan?ii Direc?iei Sanitare Veterinare ?i Pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) Timi? nu au ajuns timp de 5 zile s? ridice cadavrele ?i abia dup? ce presa local? a relatat despre caz, autorit??ile au catadicsit s? lichideze focarul.Gheorghe Bumbuc, inginer zootehnist ?i proprietarul Fermei 2000 din Reca?, care ?nregistra 57 de efective de porci, spune c? a anun?at Direc?ia Sanitar? Veterinar? ?i Pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) Timi?, ?nc? de la ?nceputul s?pt?m?nii trecute despre mortalit??ile din ferma sa, ?ns? institu?ia nu a luat nicio m?sur?.?nc? de duminic? – 23 august, porcii de la Ferma 2000 din Reca? au ?nceput s? moar? pe capete din cauza pestei porcine africane, dar angaja?ii Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor Timi? (DSVSAT) nu se prezentaser? ?n ferm? p?n? vineri, 28 august, ora 12:00, s? lichideze focarul, scrie rena?terea.ro.Gheorghe Bumbuc a relatat c? a descoperit primul porc mort duminic? seara, pentru ca, luni diminea?? s? g?seasc? ?n hal? ?nc? patru suine f?r? via??.Imediat a anun?at DSVSAT, iar la fa?a locului medicul veterinar de zon?, care, l-a rugat s? incinereze personal cele patru cadavre, urm?nd ca apoi s? intre ?n ac?iune personalul specializat al Direc?iei sanitare veterinare.Fermierul s-a conformat, ?ns? interven?ia promis? a celor de la DSVSAT n-a mai avut loc. ?n zilele urm?toare au mai murit ?nc? ?apte animale, apoi ?nc? patru, iar cadavrele acestora au fost acoperite cu o prelat? de c?tre Gheorghe Bumbuc ?i scoase ?n afara halei, ?n care se mai afl? ?nc? trei porci mor?i.Sim?indu-se dus cu vorba, fermierul a apelat la presa local? prin intermediul c?reia i-a somat public pe angaja?ii statului s? ridice cadavrele porcilor pentru a-i incinera ?i s? omoare restul animalelor. Totodat?, Gheorghe Bumbuc i-a acuzat pe angaja?ii DSVSAT c?, prin inac?iunea lor, contribuie la r?sp?ndirea pestei porcine africane, deoarece ciorile g?uriser? prelata cu care erau acoperite cadavrele porcilor ?i ciuguleau din ele, dup? care zburau ?i duceau boala ?n alte zone!Contactat de pres?, directorul executiv al DSVSA Timi?, Flavius Nicoar?, nu a r?spuns la telefon pentru a furniza un punct de vedere cu privire la situa?ie. Secretara a spus ini?ial c? acesta se afl? ?ntr-o ?edin??, ?ns? ulterior jurnali?tii au descoperit c? avea telefonul ?nchis, ner?spunz?nd nici la mesajele scrise.Abia dup? ce articolul jurnali?tilor timi?eni a fost publicat, vinerea trecut?, cei de la DSVSA s-au deplasat la ferma din Reca? pentru a lichida focarul de pest? porcin? african?.UNIUNEA EUROPEANAT?ierile ilegale de p?duri din Rom?nia, din nou ?n aten?ia Bruxelles-ului/ Comisia European? vrea rezultate, politicienii rom?ni se acuz? unii pe al?ii ? 31 August 2020 ? Autorit??ile de la Bruxelles doresc ca Bucure?tiul s? abordeze problema t?ierilor ilegale, ?ns? oamenii politici din Rom?nia ??i consum? energia acuz?ndu-se unii pe al?ii, scrie Politico.euComisia European? a lansat procedura de infringement ?mpotriva Rom?niei ?n aceasta var? din cauz? c? n-a reu?it s? adopte m?suri pentru protejarea p?durilor, dar activi?tii de mediu sus?in c? lansarea procedurii n-a produs efecte.Acest lucru este un motiv de ?ngrijorare at?t pentru Bruxelles, c?t ?i pentru Rom?nia. Opinia motivat? a Comisiei din luna iulie este ultimul pas ?nainte de trimiterea cazului pe masa Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene. Rom?nia a trimis un r?spuns, ?ns? mai trebuie s? conving? Bruxelles-ul c? ?i ac?ioneaz?.”La fel ca ?n alte cazuri de infringement, Comisia dore?te s? vad? un angajament real din partea autorit??ilor din Rom?nia ?i m?suri cu efect pe termen lung pentru a rezolva aceast? problem? (n.red: a t?ierilor ilegale) care reprezint? un motiv serios de ?ngrijorare ?i de pagube de mediu”, a declarat un oficial european citat de Politico.Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt t?ia?i ilegal ?n Rom?nia ?n fiecare an, declara ministrul mediului Costel Alexe ?n luna noiembrie, o parte din lemn provenind din p?durile virgine. ?n Rom?nia se g?sesc circa dou? treimi din p?durile virgine ale Europei, majoritatea protejate ?n cadrul programului Natura 2000. ?ns? nici un guvern nu a fost capabil s? fac? ceva ?n privin?a t?ierilor ilegale.Autorit??ile rom?ne au deschis circa o mie de cazuri penale cu t?ieri ilegale ?n prima jum?tate a anului 2020.”Acest fenomen s-a ?nt?mplat indiferent de partidul care s-a aflat la putere ?n Rom?nia”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram (PSD), citat? de Politico.Problema t?ierilor ilegale a scos oamenii ?n strad? anul trecut, cer?nd m?suri din partea statului. A existat ?i un tribut ?n vie?i omene?ti. ?ase p?durari au fost uci?i ?n ultimii ani ?i al?i 650 de muncitori forestieri au fost r?ni?i ?n timp ce ?ncercau s? opreasc? t?ierile ilegale.Ministrul mediului din Rom?nia sus?ine c? lucreaz? din greu la schimb?ri legislative ?i la alte m?suri.”Credem c? lupta ?mpotriva t?ierilor ilegale trebuie dus? pe c?teva paliere: de la un control de ?nalt? performan?? ?n p?duri ?i sisteme de supraveghere la pedepse drastice pentru cei care sunt complici la aceste infrac?iuni ?i la extinderea protec?iei p?durilor ?n ?ara noastr?”, a declarat ministrul ?ntr-o declara?ie pentru Politico.Schimb?rile propuse de guvern ?n ce prive?te legisla?ia forestier?, dezb?tut? ?n Parlament, ar urma s? ?n?spreasc? semnificativ regulile ?n privin?a t?ierilor ilegale, a mai spus ministrul. Orice furt de lemn, indiferent de cantitate, va deveni infrac?iuni ?i se va pedepsi cu ?nchisoarea.Autorit??ile rom?ne au deschis circa o mie de dosare penale ?n cazuri de t?ieri ilegale ?n prima jum?tate a anului 2020, a declarat Alexe ?n cursul acestei luni. Dac? legea va trece, Alexe se a?teapt? s? fie chiar mai multe dosare deschise.?ns? proiectul de lege este blocat ?n Parlament, iar Alexe acuz? PSD, care de?ine majoritatea, pentru acest lucru. Carmen Avram (PSD) sus?ine c? textul ar elimina g?rzile forestiere locale, care se afl? ?n prima linie ?n lupta ?mpotriva t?ierilor ilegale.Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL), care este ?i vicepre?edintele comisiei pentru mediu din PE, arat? la r?ndul s?u cu degetul c?tre fostul guvernul PSD.”Trei ani de guvernare PSD ne-au adus ?n situa?ia ?n care actualul guvern trebuie s? comprime timpul ?i s? adopte m?suri pentru a dovedi Comisiei ?i cet??enilor din Rom?nia c? avem solu?ii pentru a demantela re?elele ilegale, t?ierile ilegale ?i transportul ilegal de lemn”, a declarat el.Eforturile f?cute ?n 2016 pentru a rezolva problema au e?uat. Premierul de atunci, Dacian Cioilo?, a implementat un sistem digital al trasabilit??ii pentru a monitoriza t?ierior, propun?nd cre?terea amenzilor pentru t?ieri ilegale ?i realiz?nd un catalog na?ional al p?durilor virgine. Dar noul sistem a fost ?nlocuit de guvernul PSD.”Interesele politice vin ?n conflict cu interesele economice ale unor companii”, a declarat Ciolo?, pre?edintele grupului Renew Europe din Parlamentul European.Dar ?i guvernul PNL este acuzat c? nu face suficient pentru a opri t?ierile.Parlamentul a votat ?n iunie legea prin care se ?nfiin?eaz? un departament special pentru a investiga infrac?iunile de mediu (n.red: DNA-ul p?durilor) ?ns? guvernul a atacat legea la Curtea Constitu?ional?.Proiectul de lege, depus de USR, partid care a decis fuziunea cu PLUS-ul condus de Dacian Ciolo?. ”Trebuie s? facem institu?iona func?ional?, va lua ceva timp”, a declarat Ciolo?, ad?ug?nd c? se ?ndoie?te c? actualul guvern are ?i voin?a politic? s? o fac?.Gabriel Schwaderer, directorul ONG-ului EuroNatur, crede c? nou ?nfiin?ata institu?ie este o ”mi?care de PR” ?i se ?noie?te c? guvernul ?n?elege c? este nevoie de o schimbare”.Schwderer sus?ine c? ?n loc ca Bruxellesul s? a?tepte ac?iune din partea Bucure?tiului, ar trebui s? pun? presiune pe politicienii din ?ar? f?c?nd pasul urm?torul ?n cadrul procedurii de infringenment ?i cer?nd m?suri temporare pentru a for?a stoparea t?ierilor ilegale.Dar Avram (PSD) ar vrea ca oficialii Comisiei s? fie mai ?n?eleg?tori ?i s? am?ne trimiterea Rom?niei ?n fa?a Cur?ii Europene de Justi?ie, dat? fiind situa?ia generat? de pandmie. ”Comisia ar trebui s? fac? pa?i urm?tori ?ncet ?i poate ar putea a?tepta pu?in mai mult”, a mai spus ea.Un oficial din cadrul Comisiei a declarat ?ns? c? ”dac? m?surile propuse nu vor combate efectiv fenomenul t?ierilor ilegale, Comisia nu va ezita s? fac? urm?torii pa?i”.Sursa: Politico.eu / Traducerea ?i adaptarea: G4media.ro EFSA launches ‘Stop African swine fever’ campaign in south-east EuropeEFSA has begun a major campaign to raise awareness and help halt the spread of African swine fever in south-east Europe.The campaign is aimed at countries that in 2019 EFSA identified as collectively comprising a “region of concern” because of their proximity to countries where ASF is present. These are Albania, Bosnia and Herzegovina, Croatia, Greece, Kosovo[1], Montenegro, North Macedonia, Serbia and Slovenia.Our campaign will complement the ongoing efforts of the European Commission and other international organisations to work towards the eradication of the disease in Europe.What is African swine fever?African swine fever (ASF) is a viral disease that affects domestic pigs and wild boar. The virus is harmless to humans but has caused significant economic disruption in many countries. There are currently no vaccines for ASF, so an outbreak can necessitate the slaughter of large numbers of farm-kept pigs in affected areas.Objectives and audiencesThe campaign aims to raise awareness and understanding of ASF in all nine countries. It is aimed at groups of people and individuals who come into contact with domestic pigs and wild boar, such as pig farmers and hunters. EFSA will also engage with veterinary organisations, hunting associations, farmers’ groups, customs officers, border police, local governments, tourist operators, and travellers.Detect, Prevent, ReportBecause an ASF outbreak can have such devastating effects, detection, prevention and reporting are essential if this disease is to be contained. These are the key words of our campaign.We will be sharing factsheets, infographics, ready-to-use social media posts and other materials. Find out more about ASF on the campaign website: efsa.europa.eu/StopASF[1] This designation is without prejudice to positions on status and is in line with UNSCR 1244 and the ICJ Opinion on the Kosovo Declaration of Independence.ContactsIf you are a Journalist/Media representative, please contact our Media Relations Office. Otherwise, please use the Ask EFSA Service.Media contactsEFSA Media Relations Office , Tel. +39 0521 036 149 , E-mail: Press@efsa.europa.eu........................................MAREA BRITANIEMinistrul britanic de Finan?e ?ndeamn? popula?ia s? continue s? ia masa ?n ora? ?i dup? expirarea programului de subven?ionare a meselor la restaurant HYPERLINK ""Analize ? 31 August 2020 ? Ministrul britanic de Finan?e, Rishi Sunak, i-a ?ndemnat luni pe concet??eni s? continue s? ia masa ?n ora? ?i dup? expirarea schemei guvernamentale care prevede subven?ionarea meselor la restaurant, transmite Reuters.Aceast? schem? urmeaz? s? expire mar?i, 1 septembrie.Ini?iativa ‘Eat out to Help Out’ (M?n?nc? ?n ora? ?i ajut?) a fost destinat? s? ajute sectorul ospitalit??ii, care a fost afectat ?n mod deosebit de pandemia de coronavirus. Conform acestei scheme, ?n luna august, cei care au luat masa ?n primele trei zile ale s?pt?m?nii la restaurantele participante la program au beneficiat de un discount de 50% pentru orice comand?, reducerea fiind de p?n? la 10 lire sterline pentru fiecare persoan?, inclusiv copiii, Guvernul acoperind diferen?a.Potrivit datelor publicate de portalul online Open Table, schema a fost at?t de popular? ?nc?t peste 64 de milioane de mese au fost luate ?n ora? ?n cadrul acestei ini?iative.?Aceast? schem? ne reaminte?te de ce ne place s? lu?m masa ?n ora? ?i ?i ?ndemn pe cet??eni s? men?in? acest elan ?i s? ajute ?n continuare la relansarea noastr? economic?. Vreau s? mul?umesc celor care s-au re?ndr?gostit de localul lor preferat, managerilor care au petrecut s?pt?m?ni pentru a se asigura c? restaurantele lor sunt sigure, precum ?i ?efilor, osp?tarilor ?i osp?t?ri?elor din ?ntreaga ?ar? care au muncit din greu…tuturor celor care au ajutat la protejare a 1,8 milioane de locuri de munc? din sectorul ospitalit??ii”, a spus Rishi Sunak, ?ntr-un comunicat de pres?.Cifrele Open Table arat? c? num?rul mediu de locuri ocupate la restaurante ?n zilele de luni, mar?i ?i miercuri ale lunii august a acestui an a fost cu 95% mai mare fa?? de perioada similar? din 2019.Premierul britanic Boris Johnson a introdus o carantin? na?ional? ?n luna martie, iar luni Trezoreria britanic? a anun?at c? aproximativ 80% dintre firmele din industria ospitalit??ii au ?ncetat activitatea ?n aprilie, iar 1,4 milioane de muncitori au fost trimi?i ?n ?omaj, cel mai mare num?r din orice sector.Mai multe lan?uri de restaurante au anun?at deja c? vor continua s? ofere discounturi ?i ?n luna septembrie. sursa foto: Facebook\ Rishi SunakTURCIACompanii Proprietarul biscui?ilor Ulker cre?te produc?ia de ciocolat? ca urmare a pandemiei de coronavirus 01 sep, 2020 | AgerpresYildiz Holding AS, gigantul alimentar turc care produce biscui?ii Ulker ?i ciocolata Godiva, a decis s? nu mai v?nd? din active ?i s? se concentreze ?n schimb pe cre?terea produc?iei de alimente pentru a veni ?n ?nt?mpinarea cererii crescute ca urmare a pandemiei de coronavirus, transmite Bloomberg. Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, Yildiz Holding AS a decis s? suspende preg?tirile pentru v?nzarea diviziei de produse alimentare congelate Kerevitas Gida Sanayi ve Ticaret AS precum ?i a subsidiarei britanice produc?toare de biscui?i Jacob's. Sursele au ad?ugat c? Yildiz inten?ioneaz? ?n continuare s? ias? din afacerile care nu au leg?tur? cu activitatea sa de baz?, cum este divizia produc?toare de c?r?mizi Kumas Manyezit Sanayi AS, ?i s? se concentreze pe produc?ia de alimente, ?ns? acest lucru depinde de c?t de interesa?i vor fi investitorii de aceste active. Yildiz Holding AS, companie controlat? de familia miliardarului turc Murat Ulker, este al treilea produc?tor mondial de biscui?i ?i ?n acest an ?i-a propus o cre?tere a v?nz?rilor de peste 10% gra?ie major?rii produc?iei. Sursele sus?in c? Yildiz Holding vrea s? profite de cre?terea cererii pentru produse alimentare pentru a-?i rambursa creditele bancare, dup? ce ?n 2018 a reu?it s? restructureze ?mprumuturi ?n valoare de 6,5 miliarde de dolari, cea mai mare restructurare a unor datorii efectuat? vreodat? de o companie din Turcia. Chiar dac? nu a f?cut comentarii cu privire la modificarea strategiei sale cu privire la active, Yildiz a informat c? a ?nregistrat "performan?e solide ?n prima jum?tate a anului, ?n pofida circumstan?elor excep?ionale provocate de pandemia global?". ?ntre 2008 ?i 2016, Yildiz Holding a reu?it s? se extind? pe plan interna?ional dup? o serie achizi?ii ?n valoare de peste 4,3 miliarde de dolari ce au vizat companii precum Godiva, United Biscuits Holdings Plc ?i Candy Co. Divizia Ulker Biscuit Sanayi AS, care are facilit??i de produc?ie ?n Egipt, Arabia Saudit? ?i Kazahstan, a anun?at luna trecut? c? se a?teapt? la o cre?tere de 17% a v?nz?rilor ?n acest an, dup? un salt de 20% ?n primele ?ase luni. Pe pia?a din Rom?nia, fabrica Ulker din Pope?ti-Leordeni ?i-a deschis oficial por?ile ?n februarie 2006, sub denumirea local? de Eurex Alimentare. DOSARComuna din Oltenia care d? un sfert din tutunul Rom?niei. Care este profitul la hectar al cultivatorilor 1 septembrie 2020, Ana Popescu Comuna din Oltenia care d? un sfert din tutunul Rom?niei. Care este profitul la hectar al cultivatorilor Gard cu tutun la uscat Foto A.P. Comuna doljean? Bratovoe?ti este cea care asigur? un sfert din produc?ia Rom?niei la tutun. Oamenii spun c? afacerea merge mai bine dec?t cea cu legume, dar v?nzarea tutunului prin intermediari nu le poate aduce profit. Cu ani ?n urm?, nu era localnic ?n comuna Bratovoe?ti care s? nu cultive tutun. Mul?i au renun?at, ?ns?, la afacere. "?i eu renun?asem, dar de vreo 8 ani am ?nceput iar s? cultiv?m tutun. E greu, dar nu avem ce face. Se ia vreo 1600 de euro la hectar. E bini?or. Dac? nu ar fi subven?ia asta, nu am putea tr?i", poveste?te Elena M?ndreci, una dintre localnicele din Bratovoie?ti. ?n localitatea Bratovoe?ti, tutunul se cultiv? pe o suprafa?? de aproape 250 de hectare. Activitatea ?ncepe ?n luna mai ?i se ?ncheie la sf?r?itul lunii octombrie. ?n aceast? perioad?, femeile ??i petrec mare parte din timp st?nd la poart?, la "?ez?toare". De diminea?? p?n? spre seara, ele nu fac altceva dec?t s? ?n?ire frunzele de tutun pe a??. B?rba?ii sunt cei care le pun apoi pe garduri, la uscat sau ?n solarii, ?n func?ie de vreme. Oamenii spun c? au f?cut contracte cu diferite firme, dar to?i partenerii sunt intermediari. "Asta este cea mai mare problem?. Cultivatorii no?tri v?nd tutunul cu 1 leu - 2 lei de exemplu, iar peste hotare se vinde cu c??iva euro. Intermediarul vine ?i-?i spune c? tutunul t?u e de categoria a patra ?i n-ai ce sa faci. ?l dai. Este mare p?cat c? aceast? afacere nu se poate dezvolta a?a cum ar trebui ?i la noi", a declarat Mihai Dinc?, un alt produc?tor. ?ntr-un an bun, se scot 2.500 de kilograme de tutun uscat/hectar. Costurile se ridic?, spun produc?torii, la 1.000 de euro pe hectar. * * *Radu Vlad, WWF Rom?nia: Din p?durile rom?ne?ti dispar anual milioane de metri cubi ?i doar 1% din transporturile de lemn sunt controlate. Sistemul de combatere a exploat?rilor p?durilor are nevoie de o schimbare radicala HYPERLINK "" \o "Alexandra Matei" Alexandra Matei 31.08.2020, Radu Vlad, coordonator proiecte regionale ?i program p?duri, WWF Rom?nia (World Wide Fund for Nature), solicit? pre?edintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, s? nu promulge legea noului Cod Silvic.?Proiectul de modificare a Codului Silvic, adoptat de c?tre Parlament, nu rezolv? problema combaterii t?ierilor ilegale. Este o simpl? cosmetizare, nu o reform? real? a politicilor forestiere na?ionale, ?i con?ine elemente care vor ?ngreuna solu?ionarea procedurii de infringement deschis? de Comisia European? ?mpotriva Rom?niei pentru domeniul forestier“, a declarat acesta ?n cardul emisiunii online ZF Live.Din p?durile rom?ne?ti, spune el, dispar anual milioane de m3 ?i doar 1% din transporturile de lemn sunt controlate. Mai mult, el afirm? c? limita legal? de 10 m3 impus? prin noul Cod Silvic nu este altceva dec?t o simpl? mutare de virgul?, de la cei 0,1 m3 impu?i ?nainte.Ministrul Mediului a semnat contractele de finan?are privind studiile ?tiin?ifice pentru 40.000 ha noi de p?duri virgine J.P. Miscellanea / 01 septembrie Ministrul Mediului, Costel Alexe, a semnat azi contractele de finan?are pentru demararea studiilor ?tiin?ifice privind inventarierea ?i punerea sub protec?ie a 40.000 de hectare de p?duri virgine, ceea ce ar duce la dublarea suprafe?ei totale de astfel de p?duri din Rom?nia, conform Agerpres."Vorbim de acele p?duri care sunt cele mai pre?ioase ?i reprezint? un patrimoniu inestimabil pe care, din fericire, Rom?nia ?nc? ?l mai are. ?i am al?turi de mine pe cei care ?n urm?toarele 12 luni vor realiza studiile pentru ca aceste p?duri s? fie certificate ?i s? fie incluse ?n catalogul na?ional privind p?durile virgine ?i cvasivirgine", a precizat Alexe, cu ocazia semn?rii contractelor cu firmele de specialitate declarate c??tig?toare la licita?ia organizat? de minister.El a precizat c?, ?n noiembrie 2019, c?nd a preluat mandatul, ?n catalogul na?ional erau incluse 29.000 de hectare de p?duri virgine ?i cvasivirgine. Au fost introduse ?nc? 1.000 de hectare ?n decembrie 2019 ?i ?nc? 3.000 de hectare ?n august 2020. Astfel c?, ?n prezent, ?n catalogul na?ional sunt 33.000 de hectare aflate sub protec?ie."Ast?zi, ?mpreun? cu partenerii no?tri, vrem s? facem studiile care s? arate c?, ?n catalogul na?ional, vom mai avea, pe l?ng? cele 33.000 de hectare, ?nc? 39.865 de hectare, adic? aproximativ 40.000 de hectare de p?duri virgine ?i cvasivirgine", a mai spus Alexe.Ele se afl? pe raza a 19 jude?e. Cele mai multe dintre acestea sunt ?n jude?ele Gorj - peste 9.000 de hectare, Cara?-Severin - aproape 6.000 de hectare, Hunedoara - aproximativ 5.000 de hectare ?i Bra?ov - peste 4.000 de hectare."Nu ne vom opri aici, pentru c? avem cele mai frumoase p?duri virgine ?i cvasivirgine din Europa, iar acestea trebuie s? intre sub protec?ie. Avem ?n continuare o serie de propuneri din partea G?rzilor Forestiere, a ONG-urilor, a partenerilor pentru ?nc? 20 ?i ceva de mii de hectare care sper ca ?ntr-un viitor foarte apropiat s? intre ?i ele la finan?are, asigurat? tot de Ministerul Mediului. Sper ca de la an la an s? reu?im s? cre?tem suprafa?a p?durilor virgine ?i cvasivirgine ?nscris? oficial ?n catalogul na?ional", a sus?inut oficialul guvernamental.El a men?ionat c? verificarea acestor p?duri este o "munc? de Sisif".Catalogul na?ional privind p?durile virgine ?i cvasivirgine a ap?rut ?n 2016 ?i cuprindea la ?nceput 16.000 de hectare. * * *SIEGFRIED MURE?AN, EURODEPUTAT:"Mecanismul de Redresare va sprijini aderarea noastr? la zona euro" Mihai Gongoroi Ziarul BURSA #Macroeconomie / 01 septembrie Sigfried Mure?an? Europdeputatul PPE: "Mecanismul va func?iona pe o perioad? de patru ani ?i va finan?a investi?ii ?n ?ase domenii prioritare" ? Prin acest mecanism, vom putea deconta o parte din costurile cu criza Covid-19Mecanismul de Rezilien?? ?i Redresare va func?iona pe patru ani ?i va finan?a investi?ii ?n ?ase domenii prioritare, precum tranzi?ia spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea social?, competitivitatea economic?, ?nt?rirea capacit??ii administrative ?i politicile pentru tineri, a declarat ieri, ?ntr-o conferin?? de pres?, eurodeputatul PPE Sigfried Mure?an. Aceste investi?ii trebuie prioritizate apoi de c?tre Guvern, mai spune Mure?an. Siegfried Mure?an ?i Drago? P?slaru, eurodeputat din partea grupului Renew Europe - prezent ?i el la evenimentul de ieri -, sunt doi dintre cei trei raportori ai Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare ?i rezilien??.Potrivit celor doi, proiectul de raport legislativ a fost depus vineri la Parlamentul European, iar prin acesta nu sunt solicitate renegocieri pe sumele ob?inute de la Uniunea European?, ci sunt specificate domeniile pentru care vor fi folosi?i banii europeni pe urm?torii 4 ani ?i criteriile de evaluare a proiectelor depuse de statele membre.Mure?an a declarat: "Mecanismul de Rezilien?? ?i Redresare a fost propus de Comisia European? ?n luna mai pentru a ajuta ??rile europene s?-?i finan?eze planurile na?ionale de redresare economic? dup? criza generat? de pandemia de COVID-19. Este cel mai ambi?ios instrument de finan?are propus vreodat? la nivelul Uniunii Europene, av?nd o alocare de 672,5 miliarde de euro pentru urm?torii 4 ani. Rolul nostru, al Parlamentului European, este s? adopt?m baza legal? a mecanismului, pentru ca acesta s? intre ?n vigoare c?t mai repede, iar statele membre s? aib? acces la finan?are. Tocmai de aceea am finalizat zilele trecute proiectul de raport legislativ al mecanismului, unde prezent?m domeniile prioritare pe care ??rile europene le vor putea finan?a prin acesta. (...) Am c?zut de acord cu ceilal?i colegi co-raportori ca mecanismul s? se axeze pe ?ase obiective generale: tranzi?ia spre o economie verde (reducerea emisiilor de carbon, bani pentru sprijinirea regiunilor afectate de tranzi?ie - n.r.), digitalizarea, coeziunea social?, competitivitatea economic? (bani pentru dezvoltare industrial? - n.r.), ?nt?rirea capacit??ii administrative (rezilien?? institu?ional? ?i bani pentru reformarea institu?iilor publice - n.r.) ?i politicile pentru tineri Pornind de la aceste obiective generale, proiectul de raport cuprinde mai multe domenii ?i politici prioritate de finan?are care sunt foarte importante pentru Rom?nia, precum infrastructura, sistemul de s?n?tate, educa?ia, combaterea s?r?ciei, tranzi?ia spre o economie verde sau digitalizarea administrativ?. De asemenea, mecanismul va sprijini ?i procesul de aderare a Rom?niei la zona euro. Concret, Guvernul Rom?niei va putea finan?a prin acest mecanism m?suri care sporesc convergen?a ?i reduc efectele crizei economice asupra procesului de aderare la moneda unic?. Proiectul de raport al mecanismului, ?n forma agreat? acum, este ?n deplin acord cu Planul de Investi?ii ?i Redresare publicat de Guvernul Rom?niei. Mecanismul devine, astfel, una dintre principalele surse de finan?are pentru planul de investi?ii al Rom?niei. "Rom?nia va primi prin acest mecanism 33,5 miliarde de euro. "Rom?nia are multe lucruri de reparat, dar nu poate r?m?ne mereu ?n ?ncercarea de a recupera decalajele. Este nevoie de o strategie de dezvoltare", a completat Drago? P?slaru, raportor din partea Renew Europe.? Rom?nia va putea deconta prin acest mecanism o parte din costurile cu criza Covid-19 Cei doi au mai declarat c? co-raportorii au cerut ??i cre?terea prefinan??rii - avansul pe care ??rile europene ?l vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse ?n acest mecanism - de la 10% la 20% ?i o clauz? de revizuire dup? 2 ani. ?n plus, ei au elaborat ?i criteriile de evaluare a proiectelor depuse de statele membre.Eurodeputatul Siegfried Mure?an a mai precizat: "Proiectul de raport mai prevede patru lucruri foarte importante. ?n primul r?nd, cerem ca prefinan?area, adic? avansul pe care ??rile europene ?l vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse ?n acest mecanism, s? creasc? la 20% din suma total? nerambursabil?, fa?? de 10% c?t a fost propus ini?ial?. Este vital ca acest avans s? fie c?t mai mare astfel ?nc?t s? punem la dispozi?ia ??rilor europene, care se confrunt? cu lips? de fonduri, c?t mai repede resurse suficiente pentru ?nceperea investi?iilor din planurile de redresare. ?n al doilea r?nd, propunem ca ??rile europene s? poat? deconta din fondurile acestui mecanism ?i cheltuielile cu m?surile de redresare economic? implementate deja anul acesta, ?ncep?nd cu data de 1 februarie 2020, ?n contextul crizei COVID-19, ?i care respect? criteriile stabilite ?n mecanism. Spre exemplu, este foarte posibil ca m?surile luate pentru consolidarea sistemului medical de c?tre Guvernul Rom?niei s? fie eligibile pentru decontarea din acest mecanism", a mai anun?at Mure?an.De asemenea, proiectul de raport prevede c? mecanismul nu va putea finan?a proiecte care fac parte din planurile strategice ale ??rilor din afara Uniunii Europene ?i care afecteaz? din punct de vedere strategic sau economic Uniunea European?. "Nu vrem ca la fondurile din acest mecanism s? aib? acces ??ri ter?e care vor s? profite de situa?ia economic? actual? a Uniunii", a spus Mure?an.Acesta a completat: "Dac? o ?ar? din afara Uniunii dore?te s? cumpere o companie dintr-un domeniu important pentru economia UE ?n contra voin?ei noastre acest lucru nu poate fi f?cut cu fonduri europene din acest mecanism. De exemplu, China s? nu poat? dezvolta re?ele 5G ?n Uniunea European? cu bani din acest instrument sau o conduct? de gaze din Federa?ia Rus? s? nu poat? fi construit? cu bani din acesta, pentru c? astfel de investi?ii ar duce la cre?terea puterii politice ?i economice a unor ??ri ter?e ?n raport cu statele membre UE ?i nu dorim acest lucru. Dac? o companie european? dezvolt? un medicament ?mpotriva Covid ?i o companie sau un guvern din afara UE ar dori s? cumpere aceast? companie european?, atunci asta s? nu se poat? face cu fonduri europene. Nu vrem s? se foloseasc? banii no?tri pentru interesele politice ale unor ??ri din afara Blocului".? Parlamentul European sus?ine corelarea acord?rii fondurilor cu respectarea statului de drept?ntre altele, este sus?inut? majoritar de Parlamentul European corelarea acord?rii de fonduri cu respectarea statului de drept. Grupurile politice PPE ?i Renew sus?in acest lucru, au afirmat Mure?an ?i P?slaru.?"Orice om politic cinstit sus?ine aceast? corelare. Nu se vor opune dec?t oamenii politici care au de g?nd s? atace statul de drept. De la 1 ianuarie 2021, de c?nd intr? ?n vigoare bugetul UE ?i acest mecanism, dorim corelarea fondurilor europene cu respectarea statului de drept. Avem nevoie pentru adoptarea final? a legii de pozi?ia Consiliului de mini?tri ai UE ?i de negocierile finale dintre Parlament ?i Consiliu", a mai spus Mure?an.Actul legislativ trebuie adoptat ?n Consiliul European ?i Parlamentul European."Vrem un mecanism ambi?ios, dur, care s? usture ?i s? nu poat? fi blocat de prim-mini?trii care atac? statul de drept. Dac? ?n Consiliu este nevoie de unanimitate - ?i ?tim c? exist? unii prim-mini?tri care ar vrea o corelare mai slab? -, ?n Parlamentul European este nevoie de majoritate, pe care o avem. Pe noi, Rom?nia, nu ne deranjeaz? corelarea, pentru c? nu avem de g?nd s? atac?m statul de drept", a subliniat el.P?slaru a ad?ugat: "Este poate una dintre cele mai importante lupte ale acestui final de an pentru a putea s? ne asigur?m c? valorile europene nu sunt negociate, s? ne asigur?m c? fondurile europene nu ajung la partide care urm?resc s? ??i consolideze pozi?iile populist-na?ionaliste sau segrega?ioniste chiar din banii europeni".O rezolu?ie ?n acest sens a fost adoptat? ?n PE imediat dup? summit-ul Consiliului din luna iulie, unde ?efii statelor europene au c?zut de acord asupra pachetului. ?n 2018, Comisia European? a propus ca ?n scenariul ?n care o ?ar? ?ncalc? statul de drept s? poat? propune sanc?iuni - suspend?ri de fonduri ?i chiar pierderea lor.P?slaru a mai spus la r?ndul s?u c? raportul propune o abordare integrat? prin care Europa nu doar s? revin? unde era ?nainte de pandemie ci s? rec??tige din leadership-ul s?u global. Acesta a spus c? accentul mecanismului este pe o economie verde ?i pe transformare digital?."?n Europa se reg?nde?te politica industrial. Rom?nia trebuie s? ?n?eleag? c? aceast? reconfigurare se ?nt?mpl? nu pe sectoare CAEN cum era pe vremuri ci pe ecosisteme. Exist? o foarte mare aten?ie acordat? delocaliz?rii industriei din alte p?r?i ale lumii ?napoi spre Europa ?i prioritiz?rii acelor lan?uri de valoare ad?ugat? care vor asigura leadership-ul global. (...) De aici pilonul de competitivitate", a afirmat P?slaru, care a ad?ugat c? pe acest fond a fost introdus? ?n raport ?i ideea sus?inerii investi?iilor ?n parteneriat public-privat (PPP).? Drago? P?slaru, Renew Europe: "Sper c?, dac? va fi implementat bine, mecanismul s? devin? o extindere a bugetului comunitar"P?slaru a spus c? se preg?te?te un cadru cu criterii clare de alocare a acestor fonduri europene: 1. efectul de lung? durat?; 2. eficien?a ("este acest proiect cea mai bun? modalitate de a folosi banii europeni?"); 3. valoarea european? ad?ugat? ("proiectele s? fie bune ?i pentru Rom?nia dar ?i pentru UE") ?i 4. coeren?a."E nevoie ca Rom?nia s?-?i propun? o viziune de dezvoltare. Un mod integrat, echilibrat, dar ambi?ios ?i ?intit pentru a putea s? folosim banii ?n ace?ti 4 ani pentru a impinge dezvoltarea Rom?niei la un alt nivel pentru a asigura aceast? dimensiune european?. Este momentul proiectelor ambi?ioase, care s? schimbe paradigma de dezvoltare ?n Rom?nia, iar aceast? structur? pe care noi o propunem ofer? exact acest context. (...) Rom?nia este ?n pole-position la folosirea acestor resurse", a afirmat Drago? P?slaru.?ntrebat de situa?ia proiectelor pe care ar putea s? le propun? Ministerul Fondurilor Europene, P?slaru a afirmat: "Eu am intrat ?n leg?tur? cu domnul ministru Bolo? pentru c? am vrut s?-i spun c? sunt gata s? (acord) sprijin cu acest plan. ?n?elegerea mea este c? a existat o ini?iativ? de a str?nge propuneri pentru acest plan na?ional, mai degrab? un plan de investi?ii publice. Prin acest design noi dorim s? introducem reforme care s? ridice ambi?ia pentru Rom?nia ?n perioada urm?toare ?i s? existe ni?te consult?ri pu?in mai largi pentru a putea implica mai mul?i actori din societate pentru a vedea o viziune pe cei ?ase piloni a?a cum am propus-o. ?n?egerea mea este c? guvernul s-a apucat de treab?".P?slaru a mai spus c? la momentul actual se consider? c? mecanismul de redresare este doar un instrument de r?spuns la criz? - f?r? prelungire a perioadei de absorb?ie a fondurilor -, ?ns? acesta sper?, "dac? va fi implementat bine", s? devin? o extindere a bugetului comunitar.?n r?spuns, Mure?an a afirmat: "Acest mecanism se finan?eaz? din datorie. UE face datorie iar aceast? datorie trebuie repl?tit?. A te ?ndatora este un lucru u?or pentru un politician populist, iresponsabil. Dar pentru noi, politicieni pro-europeni responsabili, a te ?ndatora nu e un lucru simplu. ?i e un lucru care trebuie f?cut cu extrem de mult? grij?. Supra?ndatorarea este un lucru r?u pe termen lung. Este foarte bine c? UE este solidar? ?i c? se creeaz? acest mecanism ?ns? el are un caracter excep?ional legat de pandemie. (...) El nu poate deveni un mecanism perpetuu. Dar sigur c? UE, dac? vor exista crize similare ?n viitor, va trebui s? ac?ioneze ?n mod similar".Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mure?an (PPE), Drago? P?slaru (Renew Europe) ?i Eider Gardiazabal Rubial (Grupul socieli?tilor europeni), urmeaz? s? fie dezb?tut ?i votat ?n Parlamentul European. El este deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor PE. Obiectivul este ca, la jum?tatea lunii octombrie, proiectul de raport s? fie adoptat ?n comisiile de specialitate (Comisia pentru bugete ?i Comisia pentru afaceri economice ?i monetare). Dup? votul din comisii, urmeaz? a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la ?nceputul lunii noiembrie. Dup? adoptarea raportului din plen, urmeaz? negocierile finale dintre Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul ca mecanismul s? intre ?n vigoare la 1 ianuarie 2021. * * *Banii ajung la liceele agricole septembrie 1, 2020 agrimanet Banii ajung la liceele agricole Ministerul Agriculturii a alocat ?n urm? cu c?teva zile (Liceele agricole au semnat contractele de finantare), ?n premier?, sume importante pentru modernizarea liceelor agricole din toat? ?ara, iar Buz?ul a beneficiat de 350.000 de lei. Banii vor fi ?mp?r?i?i, ?n mod egal, ?ntre Liceul Agricol ”DR. C Angelescu” din municipiu Buz?u ?i Liceul Tehnologic Agricol Smeeni.Practic, fiecare unitate de ?nv???m?nt va primi 175.000 de lei, iar banii trebuie cheltui?i p?n? la finalul anului ?n dotarea atelierelor ?i laboratoarelor astfel ?nc?t elevii s? beneficieze de toat? baza material? de care au nevoie pentru a ?nv??a o meserie.De?i abia au fost semnate contractele, iar banii urmeaz? s? fie livra?i ?n conturile unit??ilor de ?nv???m?nt, la Buz?u planurile deja au fost f?cute. De exemplu, la Liceul Agricol din municipiul Buz?u banii vor fi cheltui?i pentru dotarea atelierelor de mecanic? auto, mecanic? agricol? ?i cel de agricultur? unde era nevoie de aparatur? de modern?, cea existent? fiind deja dep??it? ?n compara?ie cu nout??ile din domeniu ap?rute pe pia??.”S-au ?ntocmit liste de necesar ?i s-a decis s? se cumpere echipamente ?i aparatur?? (motoare) pentru atelierele de mecanic? auto ?i agricol? dar ?i truse performante pentru analize aer, sol ?i ap?”, a explicat ?Daniela Codreanu, director Liceul Agricol din municipiul Buz?u.Astfel de dot?ri erau absolut necesare mai ales c? aceste specializ?ri sunt din ce ?n ce mai c?utate. De exemplu, anul acesta la admiterea pentru clasa de mecanic? auto au fost trei candida?i pe loc. La fel de c?utate au fost ?i restul specializ?rilor astfel c? pentru anul ?colar 2020-2021, liceul are 1050 de elevi, repartiza?i ?n 38 de clase. ?n plus, anul acesta, ca urmare a solicit?rilor venite de pia?a muncii, Inspectoratul ?colar a aprobat reluarea, dup? o perioad? de 10 ani de ?ntrerupere, o clas? cu specializarea tinichigiu-vopsitor.Dat fiind num?rul mare de elevi, conducerea liceului din municipiul Buz?u deja a analizat ?i cum se va face re?ntoarcerea copiilor la cursuri. Astfel, profesorii au decis c? cea mai bun? variant? pentru noul an ?colar ?n pandemie este ca jum?tate dintre elevi s? ?nve?e ?n clase, ?n timp ce restul s? r?m?n? acas?, fiind conecta?i, la orele din clas?. Deja, au fost f?cute ?i investi?ii ?n acest sens pentru ca toate clasele s? fie dotate cu calculatoare ?i internet.Pe de alt? parte, s-au luat decizii ?i cu privire la cazarea elevilor ?n internatul liceului. Practic, cei care vor fi la ore vor fi caza?i la internat, iar rota?ia se va face la o s?pt?m?n? sau dou?.Vestea bun? este c? to?i elevii vor face practic? la agen?ii economici cu care liceul are deja parteneriate:Daniela Codreanu, directorul Liceului Agricol Dr. C Angelescu sursa: SansaNews; foto: SansaNews Lista liceelor tehnologice cu profil preponderant agricol:Denumirea unit??ii de ?nv???m?ntJude?ulAdresa1. Liceul Tehnologic ??tefan Manciulea” BlajALBAStr. Pia?a 1848 nr. 3, Blaj2. Liceul Tehnologic Agricol ?Alexandru Borza” CiumbrudALBAStr. Vasile Lucaciu nr. 42, Ciumbrud3. Colegiul pentru Agricultur? ?i Industrie Alimentar? ??ara B?rsei” PrejmerBRA?OVStr. Bra?ovului nr. 160A, Prejmer4. Liceul Tehnologic ?Petre Bani??” C?l?ra?iDOLJnr. 219, Petre Bani??, C?l?ra?i5. Liceul Tehnologic nr. 1 CudalbiGALA?IStr. ?tefan cel Mare nr. 247, Cudalbi6. Liceul Tehnologic Agricol ?Alexandru Borza” GeoagiuHUNEDOARAStr. Independen?ei nr. 47, Geoagiu7. Liceul Tehnologic Agricol ?Alexiu Berinde” SeiniMARAMURE?Str. Victoriei nr. 2, Seini8. Liceul Tehnologic ?Ion Ionescu de la Brad” HoriaNEAM?Str. Alexandru cel Bun nr. 115, Horia9. Colegiul Agricol ?D. P. Barcianu” SibiuSIBIUStr. Banatului nr. 2, Sibiu10. Liceul Tehnologic de Silvicultur? ?i Agricultur? ?Casa Verde” Timi?oaraTIMI?Aleea P?durea Verde nr. 5, Timi?oara11. Liceul Tehnologic Agricol ?Nicolae Corn??eanu” TulceaTULCEAStr. Isaccei nr. 104, Tulcea12. Colegiul Tehnologic de Industrie Alimentar?ARADStr. Lucian Blaga nr. 15, Arad13. Liceul Tehnologic ?Constantin Dobrescu” Curtea de Arge?ARGE?Str. Basarabilor nr. 15, Curtea de Arge?14. Liceul Tehnologic ?Jacques M. Elias” SascutBAC?UStr. Principal? nr. 645, Sascut15. Liceul Tehnologic nr. 1 SalontaBIHORStr. ?arcadului nr. 1, Salonta16. Liceul Tehnologic nr. 1 Valea lui MihaiBIHORStr. Matyas Hunyadi nr. 43, Valea lui Mihai17. Liceul Tehnologic Agricol Bistri?aBISTRI?A-N?S?UDStr. Drumul T?rpiului nr. 2118. Liceul Tehnologic Agricol BecleanBISTRI?A-N?S?UDStr. Pia?a Libert??ii nr. 2, Beclean19. Liceul ?Demostene Botez” Tru?e?tiBOTO?ANITru?e?ti20. Liceul Tehnologic ?Alexandru Vlahu??” ?endriceniBOTO?ANIStr. Principal?21. Liceul Tehnologic ?Petru Rare?” Boto?aniBOTO?ANIStr. C?lug?reni nr. 9, Boto?ani22. Liceul Tehnologic ?Gh. K. Constantinescu” Br?ilaBR?ILAStr. R?mnicu S?rat nr. 127, Br?ila23. Liceul Agricol ?Dr. C. Angelescu”BUZ?UStr. Crizantemelor nr. 17, Buz?u24. Liceul Tehnologic Agricol SmeeniBUZ?UStr. Principal? nr. 677, Smeeni25. Liceul Tehnologic ?Mihai Novac” Oravi?aCARA?-SEVERINStr. Clo?ca nr. 10, Oravi?a26. Liceul Tehnologic ?Sandu Aldea” C?l?ra?iC?L?RA?IPrelungirea Bucure?ti nr. 10, C?l?ra?i27. Liceul Tehnologic nr. 1 FunduleaC?L?RA?IStr. Nicolae Titulescu nr. 5, Fundulea28. Colegiul ?Emil Negru?iu” TurdaCLUJStr. Agriculturii nr. 27, Turda29. Liceul Tehnologic ?Pontica” Constan?aCONSTAN?AStr. I. C. Br?tianu nr. 248, Constan?a30. Liceul Tehnologic ?Apor Peter” T?rgu SecuiescCOVASNAStr. ?colii nr. 11, T?rgu Secuiesc31. Liceul Tehnologic ?Marin Grigore N?stase” T?rt??e?tiD?MBOVI?AStr. Independen?ei nr. 110, T?rt??e?ti32. Liceul Tehnologic ?Dr. C. Angelescu” G?e?tiD?MBOVI?AStr. Arge?ului nr. 2, G?e?ti33. Colegiul Na?ional de Agricultur? ?i Economie TecuciGALA?IStr. 1 Decembrie 1918 nr. 107, Tecuci34. Liceul Tehnologic ?Mihai Viteazul” C?lug?reniGIURGIUC?lug?reni35. Liceul Tehnologic B?rse?ti T?rgu JiuGORJLocalitate component? B?rse?ti nr. 8, T?rgu Jiu36. Colegiul Tehnic ?Batthyany Ignac” GheorgheniHARGHITAStr. Lacu Ro?u nr. 149, Gheorgheni37. Liceul Tehnologic ?Iordache Zossima” Arm??e?tiIALOMI?AStr. Bisericii nr. 35, Arm??e?ti38. Liceul Tehnologic Agricol ?Mihail Kog?lniceanu” MiroslavaIA?IStr. M. Kog?lniceanu nr. 38, Miroslava39. Liceul Tehnologic Haralamb Vasiliu Podu IloaieiIA?IStr. Na?ional? nr. 88, Podu Iloaiei40. Colegiul Agricol ?i de Industrie Alimentar? ?Vasile Adamachi” Ia?iIA?IStr. M. Sadoveanu nr. 41, Ia?i41. Liceul Tehnologic ?Cezar Nicolau” Br?ne?tiILFOVBd. I. C. Br?tianu nr. 1B, Br?ne?ti42. Liceul Tehnologic ?Tudor Vladimirescu” ?imianMEHEDIN?IStr. G?rii nr. 1, ?imian43. Liceul Tehnologic Hal?ngaMEHEDIN?ICalea T?rgu Jiului nr. 2, Hal?nga44. Liceul Tehnologic ?Ioan Bojor” ReghinMURE?Str. R?ului nr. 16, Reghin45. Colegiul Agricol ?Traian S?vulescu” T?rgu Mure?MURE?Str. C?l?ra?ilor nr. 108, T?rgu Mure?46. Liceul Tehnologic ?Dimitrie Petrescu” CaracalOLTCaracal47. Liceul Tehnologic ?Gheorghe Ionescu-?i?e?ti” Valea C?lug?reasc?PRAHOVAStr. Viticulturii nr. 179, Valea C?lug?reasc?48. Liceul Tehnologic ?Ioan Ossian” ?imleu SilvanieiS?LAJStr. Simion B?rnu?iu nr. 11, ?imleu Silvaniei49. Liceul Tehnologic Dorna CandrenilorSUCEAVAStr. Principal? nr. 88, Dorna Candrenilor50. Liceul Tehnologic ?Nicolae B?lcescu” AlexandriaTELEORMANStr. Libert??ii nr. 69, Alexandria51. Liceul Tehnologic Emil Racovi?? Ro?iori de VedeTELEORMANStr. I. L. Caragiale nr. 7, Ro?iori de Vede52. Liceul Tehnologic ?Sf. Haralambie” Turnu M?gureleTELEORMANStr. Oituz nr. 11, Turnu M?gurele53. Liceul Tehnologic ?Romulus Paraschivoiu” LovrinTIMI?Str. Principal? nr. 202-203, Lovrin54. Colegiul Agricol ?Dimitrie Cantemir” Hu?iVASLUIStr. M. Kog?lniceanu nr. 17, Hu?i55. Liceul Tehnologic Br?tianu Dr?g??aniV?LCEADr?g??ani56. Colegiul Tehnic ?Valeriu D. Cotea” Foc?aniVRANCEAStr. Cuza Vod? nr. 46, Foc?ani57. Liceul Tehnologic Odobe?tiVRANCEAStr. ?tefan cel Mare nr. 42, Odobe?ti58. Colegiul Tehnologic ?Viaceslav Harnaj” Bucure?tiMUNICIPIUL BUCURE?TIBd. Ficusului nr. 20-26, Bucure?ti * * *Proiect pentru gradina de legume la balcon. Ideea ingenioasa a unei doctorande 1 septembrie 2020Gradina de legume la balcon – este proiectul unei tinere doctorande care testeaz? o serie de solu?ii ce ar putea fi aplicate pentru dezvoltarea ?i ?ntre?inerea spa?iului verde. Este vorba de gr?dini ce ar fi ?nfiin?ate pe suprafe?e mici, ?n curte sau la balcon. Ideea ?i apar?ine Roxanei Hangan-Istrate, un inginer horticol cu specializare ?n peisagistic? ?i care acum este doctorand? ?n cadrul Facult??ii de Horticultur? a USAMV Ia?i. O gradina de legume la balcon chiar ?i pe spa?ii mici este util? pentru persoanele care locuiesc la bloc. Cei de la ora? sau care nu au o curte mare ??i pot amenaja o gr?din? de legume pe o suprafa?? de doar un metru p?trat, pe straturi ?n?l?ate. Astfel, cei pasiona?i de gr?n?rit, pot g?si solu?ii chiar ?i pe spa?iile mici avute la dispozi?ie, sus?ine t?n?ra de la Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? ?Ion Ionescu de la Brad” din Ia?i. Roxana afirm? c? formarea de straturi ?n?l?ate ?n gradina de legume la balcon sau alte spa?ii mici prezint? o serie de avantaje, printre care se num?r? ?i posibilitatea plant?rii mai multor plante pe aceea?i suprafa??, ?nc?lzirea substratului timpuriu, ?ntre?inerea minim? ?i facil?, inclusiv produc?ia de legume pentru consum familial. Ce ar trebui s? ?ti?i ?nainte de a crea o gradina de legume la balcon.?nainte de a v? g?ndi s? v? crea?i o mica gr?din? pe balcon, trebuie s? v? familiariza?i cu anumite reguli, astfel ?nc?t s? pute?i profita din plin de acest spa?iu.Dac? locui?i ?ntr-o cl?dire, trebuie s? afla?i mai ?nt?i regulile copropriet??ii. Re?ine?i c? acestea difer? de la o cl?dire de apartamente la alta. Cu toate acestea, unele m?suri se aplic? tuturor proprietarilor.Astfel, de exemplu, este strict interzis s? at?rna?i jardiniere sau ghivece ?n afara balustradei pentru a evita orice risc de c?dere.?n plus, pentru a preveni posibile deterior?ri ale cl?dirii, ar trebui s? afla?i ?i greutatea maxim? permis? pe fiecare balcon.Pentru a tr?i ?n armonie cu vecinii, va trebui, de asemenea, s? v? asigura?i c? nu exist? scurgeri de ap? pe balconul vecin sau cel de dedesubt atunci c?nd v? uda?i plantele.Pentru a face acest lucru, balconul trebuie s? fie echipat cu un colector de ap? individual sau cu o farfurie.Atunci c?nd v? alege?i plantele ?n gradina de legume, lua?i ?n considerare alegerea unei vegeta?ii u?or de ?ntre?inut, recomand? lamaisonsaintgobain.fr. Nu ezita?i s? desena?i o mic? schi?? a exteriorului dvs. pentru a v? potrivi ?i a organiza spa?iul ?n cel mai optim mod. Pentru a v? bucura ?n continuare de balconul dvs., asigura?i-v? c? pute?i circula fluid.Corespondent AGRO TV Iasi: Daria DiaconiucTanar fermier: ”Sunt foarte indignat ca nu putem cultiva soia modificata genetic” 1 septembrie 2020Rom?nia ?i, implicit, Uniunea European?, au ?n acest moment o abordare bizar? vis-a-vis de culturile modificate genetic, sunt de p?rere mai multe voci din agricultura rom?neasc?. Dimitrie Musc? a spus-o clar ?i r?spicat ?n trecut la AGRO TV, sus?in?nd c? interzicerea culturii de soia modificat? genetic la nivel european este ridicol?. Decizia pare cu at?t mai aberant? cu c?t blocul comunitar este unul dintre cei mai mari consumatori ai acestei legume.Acela?i punct de vedere ?l are ?i Patriciu Feier, t?n?r fermieri din Bihor, cultivator de soia, rapi??, gr?u ?i porumb. ?ntr-un interviu acordat AGRO TV, acesta s-a ar?tat foarte indignat de interdic?ia de a cultiva soia modificat? genetic, ?i a explicat c? dac? ar avea voie s? semene aceast? cultur?, produc?ia ar cre?te exponen?ial.“Dup? cum vede?i, sunt undeva la 14-15-16 etaje, avem ?i plante care sunt mai mari, dar sunt o excep?ie. Se pot face ?i la o plant? normal?, nemodificat? genetic, produc?ii mul?umitoare, dar nu destul de bune. Eu sunt foarte indignat deoarece noi nu putem s? cultiv?m soia modificat? genetic, pentru c? atunci am putea s?ri produc?ia chiar cu 2-3 tone. Dac?, de exemplu, anul acesta nu am fi avut nivelul de precipita?ii pe care l-am avut, soia era mult mai ur?t?, f?ceam produc?ii p?n? ?n 2 tone, dar a?a trebuie s? ne a?tept?m la 3,5-4 tone. Dac? am fi cultivat soia modificat? genetic, eu zic c? la nivelul de precipita?ii care au fost anul acesta ?i cu tehnologia adecvat?, s?ream peste 5 tone”, a precizat t?n?rul fermieri din Bihor pentru AGRO TV.Patriciu Feier activeaz? ?n sectorul agricol din 2013, dup? de a absolvit Facultatea de Agronomie de la Oradea. La doi ani dup?, a absolvit ?i masteratul ?n acela?i domeniu, iar de atunci lucreaz?, al?turi de tat?l s?u, ?n ferma pe care cei doi o administreaz? ?mpreun?. * * *Cresterea de pasari in sistem ecologic in primele saptamani din viata: beneficii si secrete Septembrie 1, 2020 Cresterea de pasari in sistem ecologic reprezinta o idee de afacere tot mai profitabila, in conditiile in care foarte multe persoane decid sa manance cat mai sanatos si sa lase deoparte alimentele produse in sistem industrial.Daca detii un mic spatiu, si tu ai posibilitatea de a infiinta o mini crescatorie eco de pasari si sa te bucuri de toate avantajele pe care o astfel de afacere ti le poate oferi. In cazul in care esti pregatit sa aloci timp si esti dispus sa sustii o mica investitie initiala, atunci ai toate sansele de a reusi si de a-ti valorifica productia intr-un timp destul de scurt.In cele ce urmeaza iti explicam cum poti asigura dezvoltarea corespunzatoare a puilor din cele mai profitabile rase de pasari, in sistem ecologic:CurciDaca alegi sa cumperi pui de curca de o zi, este important sa te asiguri ca acestia vor fi ingrijiti corespunzator in primele zile din viata. In primul rand, puii vor avea nevoie de un adapost cald si uscat. Pe podeaua acestuia poti pune scoarta de pin si sa te asiguri ca temperatura interioara este cuprinsa intre 35 si 37 de grade Celsius, pentru ca altfel puii se pot imbolnavi.In primele zile de viata, puii de curca vor fi hraniti cu amestecuri de cereale macinate, branza de vaci, lucerna verde sau galbenus de ou fiert tare. Pe masura ce cresc, in alimentatia acestora se poate adauga si urzici sau foi de ceapa verde. Dupa ce implinesc doua luni, curcile vor trebui hranite cu graunte intregi.Gaini ouatoareDaca iti doresti sa iti infiintezi o mini crescatorie de pasari pentru oua, gainile ouatoare sunt cea mai la indemana alegere. Dintr-un magazin profesionist poti cumpara gaini ouatoare, pe care sa le cresti tu insuti. In primele zile de viata, puii de gaina trebuie sa fie pusi intr-o cutie, deasupra careia se va pune un bec de 60W. De asemenea, trebuie ca puii sa aiba hrana si apa la discretie, pentru a-si asigura necesarul ori de cate ori doresc.In primele saptamani de viata, puii trebuie hraniti cu galbenus de ou fiert si faina, pentru a le asigura necesarul caloric. Pe masura ce se dezvolta, puii pot fi hraniti si cu branza de vaci, verdeturi sau chiar fructe. Poti folosi puii de gaina fie pentru o ferma de pui de carne, fie pentru a vinde ouale, o afacere infloritoare in conditiile in care tot mai multi oameni prefera ouale bio.RateDaca nu iti doresti sa cumperi puii de rata, ii poti obtine foarte usor si singur, cu ajutorul unei clocitoare. In mod normal, puii de rata eclozeaza dupa 28 de zile de cand au fost puse ouale, insa exista cazuri in care se va depasi aceasta perioada.Cresterea bobocilor nu este foarte grea intrucat aceasta specie nu este una foarte pretentioasa. In primele zile de viata, acestia trebuie pusi intr-o cutie, care trebuie tinuta intr-un spatiu inchis si incalzit suficient. Pentru inceput, puii de rata trebuie hraniti cu galbenus de ou fiert, iar dupa o luna de viata, acestia pot fi scosi afara. Dupa ce s-au mai marit, puii pot fi hraniti cu porumb, faina cu tarate dar si legume proaspete.GasteConditiile de incubare la ouale de gasca sunt foarte similare cu cele de la rate, cu exceptia ca bobocii de gasca vor iesi din oua abia din a 30-a zi. In primele zile de viata, bobocii de gasca trebuie tinuti intr-o cutie, intr-un spatiu inchis. Caldura boboceilor poate fi asigurata cu un bec cu infrarosu de 200W, care va fi asezat la aproximativ 25 de centimetri deasupra cutiei.In primele zile de viata, puii vor fi hraniti cu macinis, furaj care sa le fie disponibil oricand, intrucat bobocii vor manca si noaptea. De asemenea, este necesar sa le asiguri si necesarul de apa.? Odata ce cresc si vor fi scoase afara, gastele vor paste iarba si isi vor asigura o mare parte din necesarul caloric in acest fel.Desi infiintarea unei gospodarii poate parea o misiune grea, o persoana bine organizata poate sa-si asigure toate conditiile, bucurandu-se in acelasi timp si de libertatea pe care o gospodarie le-o ofera. Secretul este sa iei lucrurile pas cu pas si sa acorzi o atentie egala fiecarui element din viitoarea ta gospodarie, pentru ca doar asa vei construi ceva cu adevarat reusit. * * *Viata la tara: cum sa reduci cheltuielile si sa te bucuri de acelasi confort, cu bani mai putini septembrie 1, 2020 Traiul la tara foarte multe beneficii, iar acestea sunt deja cunoscute celor mai multe persoane: aerul curat, posibilitatea de a-ti cultiva propriile fructe si legume dar si libertatea pe care un astfel de mod de trai ti-l ofera, sunt doar cateva dintre motivele pentru care tot mai multi oameni aleg sa lase viata de la oras pentru cea la curte. Cu toate acestea, si traiul la curte presupune cheltuieli, iar acestea pot fi, de multe ori, mai mari decat cele suportate de o familie care locuieste la bloc. Totusi, vestea buna este ca ai la dispozitie o serie de modalitati eficiente prin care sa le reduci si prin care sa obtii mai multe lucruri, platind mai putin.In cele ce urmeaza iti vorbim despre? cele mai eficiente metode prin care poti sa-ti reduci considerabil cheltuielile lunare generate de gospodaria ta, fara a fi nevoit sa renunti la confortul pe care traiul la casa ti-l ofera.Foloseste o sursa de energie regenerabilaAtunci cand locuiesti la curte, probabil ca inregistrezi lunar un consum destul de mare de energie electrica si ca esti nevoit sa aloci o suma consistenta din venitul tau lunar pentru aceasta cheltuiala. Instalatiile de iluminat, hidrofoarele sau, dupa caz, sistemele de incalzire electrica genereaza un consum destul de mare de electricitate.Totusi, exista o metoda prin care poti sa te bucuri de acelasi nivel de confort si sa-ti reduci definitiv cheltuielile cu electricitatea, mai exact sa le aduci la 0. In prezent, exista foarte multe persoane care decid sa obtina independenta energetica si sa investeasca intr-un sistem alternativ de generare a energiei. Fie ca vorbim despre energia eoliana sau despre orice forma de energie regenerabila, acest pas este unul care iti va garanta costuri 0 sau de aproape de 0 cu energia electrica.Incepe sa cresti pasari O alta activitate placuta, care iti va aduce atat satisfactia personala cat si financiara, este cresterea de pasari in propria ta gospodarie. La fel ca si in cazul cultivarii de legume si fructe, aceasta activitate iti va oferi acces la hrana proaspata dar si posibilitatea de a obtine bani de pe urma sa.Poti incepe cu cativa pui de gaina, rata si curca, carora sa le oferi doar hrana naturala, evitand furajele din comert si concentratele ?minune” care promit rezultate nemaipomenite. Chiar daca puisorii se vor dezvolta mai greu, carnea sanatoasa si gustoasa pe care o vei obtine te va determina sa renunti definitiv la a mai cumpara astfel de produse din supermarket, iar daca decizi sa-ti comercializezi o parte din productie, cu siguranta ca nu vei duce lipsa de clienti, mai ales daca gospodaria ta se afla aproape de un oras.Profita de terenul disponibil: cultiva fructe si legume Daca ti-ai infiintat recent o gospodarie, probabil ca ai luat deja in calcul sa-ti infiintezi o mica gradina si sa plantezi cativa puieti de pomi fructiferi. Pe langa faptul ca aceasta activitate este una placuta, care iti permite sa petreci timp in natura si sa te bucuri de roadele muncii tale, este si o metoda excelenta de a economisi bani, ba mai mult, de a obtine venituri suplimentare, asa ca ar trebui sa iti pui in aplicare planul.Cu toate ca, pe piata, exista foarte multe pesticide care iti promit productii record, ar trebui sa nu apelezi la ajutorul lor si sa te concentrezi, mai degraba, pe producerea de legume si fructe bio. Astfel, nu doar ca vei avea ocazia sa te bucuri de alimente gustoase si sanatoase, ci vei putea sa profiti si de cererea tot mai mare pentru produsele bio, si sa-ti comercializezi o parte din productie. Cu toate ca agricultura bio presupune munca mai multa, pe masura ce te specializezi si dobandesti experienta, vei putea transforma acest hobby intr-o mica afacere. * * *Fosforul si Potasiul aplicat toamna sporesc productia de rapita 01 Septembrie 2020 Testarile din ultimii ani arata un randament mai mare la fertilizarea din toamna cu NPK in comparatie cu azot simplu. Rezultatele din 2020 evidentiaza o influenta clara a fiecarui element nutritiv principal.?Rezultatul testarilor si recomandare:Toate variantele testate in afara de martor au fost fertilizate cu un total de 165 kg N / ha. Din acest total la fertilizarea de baza din toamna sa aplicat 50 kg N / ha, primavara la prima fertilizare sa aplicat 65 kg N / ha, iar la a doua fertilizare de primavara 50 kg N / ha. Cantitatea de 50 kg N / ha din toamna a fost asigurata in prima varianta fertilizata folosind produsul NAC 27 N(fertilizare doar cu N), in varianta urmatoare folosind produsul COMPLEX 20/20 + 7SO3 + Zn (suplimentar 50 kg / ha P2O5 ) si in ultima varianta cu COMPLEX 15/15/15 + 7SO3 + Zn (suplimentar 50 kg / ha K2O).Rezultatul arata un spor de productie de aproape 400 kg / ha la varianta fertilizata in toamna cu COMPLEX 20/20 comparativ cu varianta fertilizata in toamna cu produsul NAC 27 N, dovedind astfel influenta semnificativa a fosforului asupra productiei de rapita. Elementul potasiu din compozitia produsului COMPLEX 15/15/15 + 7SO3 + Zn a adus un spor de productie suplimentar de 100 kg / ha (grafic). Grafic: Rezultatul testelor de fertilizare la rapita Borealis L.A.T, 2020, media rezultatelor din 2 locatii, RO. Atat fosforul cat si potasiul, aplicate in toamna, influenteaza semnificativ productia de rapita. ?Recomandarea noastra pentru fertilizarea de toamna a rapitei :300 - 400 kg / ha COMPLEX 15/15/15 + 7SO3 + Zn??sau300 - 400 kg / ha COMPLEX 14/10/20 + 10SO3? sau250 kg / ha COMPLEX 20/20 + 7SO3 + Zn?in cazul solurilor bine aprovizionate cu potasiu.Inainte de semanat sau in stadiul de 4 frunze al rapitei. Pentru mai multe informatii accesati site-ul borealis-.? * * *Vinul de azi: Quattronotti Negroamaro Appassimento - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Celebrul oenolog Mario Ercolino ?i so?ia sa sunt proprietarii cramei Montemajor, cram? ale c?rei vinuri sunt recunoscute ast?zi peste tot ?n lume pentru fine?e, elegant?, o structur? bine echilibrat? ?i pentru puritatea fructului. De aici vine ?i recomandarea noastr?, Montemajor ”Quattronotti” Negroamaro Appassimento. Proasp?t, ro?u rubiniu ?nchis, vinul este realizat din struguri Negroamaro recolta?i ?n patru nop?i. Olfactiv, vinul dezv?luie note de mure, prune coapte, cire?e negre, dar ?i de condimente, ?n vreme ce pe palat se remarc? arome ceva mai dulci de afine, zmeur?, cire?e negre, gem de mure ?i prune uscate. Aromele gustative se continu? cu o aciditate bine echilibrat?, dar ?i cu arome de lemn dulce ?i piper alb. V? recomand?m degustarea acestui vin la 15-18 grade Celsius, al?turi de aperitive, preparate din vi?el, miel sau iepure, pizza cu diverse sosuri ?i br?nzeturi. * * *Seminte de legume profesionale VS seminte de legume obisnuite - Care este cea mai buna alegere HYPERLINK "" \o "Agroromania.ro" Agroromania.ro 01 Sep. 2020 Culturile bogate si sanatoase iau nastere doar cu ajutorul unor seminte de legume de calitate superioara. Acesta este principalul criteriu pe care marii agricultori de succes il iau in calcul atunci cand urmeaza sa infiinteze o cultura de legume, mai ales atunci cand obiectivul este obtinerea unui profit cat mai mare.Cu toate acestea, decizia nu este atat de simpla pe cat pare. Drept dovada, majoritatea agricultorilor intampina dificultati atunci cand trebuie sa aleaga intre seminte de legume profesionale si seminte de legume obisnuite.Diferentele majore dintre semintele de legume profesionale si cele obisnuiteSemintele de legume profesionale sunt obtinute prin intermediul unui proces complex de combinare a mai multor tipuri de seminte. De pilda, semintele profesionale de rosii conduc spre o recolta mai productiva datorita prorprietatilor de a genera mai multe fructe si mai putine frunze.Gustul, la randul lui, face diferenta intre semintele de legume profesionale si cele obisnuite. Cu siguranta cele din prima categorie ofera un gust mult mai intens si delicios decat semintele obisnuite. De asemenea, agricultorii sunt extrem de atenti atunci cand vine vorba de forma si culoarea obtinuta. Pentru ca rezultatul sa fie pe masura asteptarilor lor, semintele de legume profesionale sunt alegerea ideala.Lista avantajelor nu se opreste aici, alte beneficii obtinute in urma cultivarii semintelor de legume profesionale sunt: dimensiunea legumelor obtinute, uniformitatea, rezistenta la transport.?Factori de care trebuie sa tii cont atunci cand alegi seminte profesionale de legumeSemintele de legume profesionale reprezinta cheia succesului fiecarui agricultor. Acestea pe primul loc in lista optiunilor atunci cand se urmareste comercializarea recoltelor obtinute datorita avantajelor aduse.Printre cele mai importante caracteristici ale semintelor de legume se numara:?Rezistenta crescuta impotriva daunatorilor;Supravietuirea acestora la diferite conditii climatice;Productivitate sporita;Germinare rapida.In continuare, iti vom prezenta cei mai importanti factori pe care trebuie sa ii iei in calcul atunci cand te-ai decis sa achizitionezi seminte legume:Motivul cultivariiInainte sa achizitionezi semintele de legume profesionale, trebuie sa stabilesti in ce scop vor fi cultivate. Fie le poti semana pentru consum propriu, fie le poti cultiva pentru comercializare. Indiferent de scopul cultivarii, daca iti doresti sa te bucuri de un gust intens si aromat, poti opta, fara doar si poate pentru seminte de legume romanesti.Locul in care vor fi cultivate semintele de legumeUn alt factor de care trebuie sa tii cont atunci cand urmeaza sa cultivi seminte de legume, este reprezentat de locul in care acestea vor fi semanate. In cazul acesta, exista doua optiuni: cultivarea semintelor in gradina casei sau pe suprafete intinse precum sere si solarii.Conditiile climatice si tipul soluluiDesi una dintre cele mai importante caracteristici ale semintelor de legume profesionale este capacitatea de adaptare la diferite conditii climatice, asa cum am mentionat anterior, trebuie sa tii cont, totusi, si de acest aspect inainte de a infiinta o cultura de legume. De asemenea, nici tipul solului nu trebuie neglijat. Acesta joaca un rol important in privinta productivitatii recoltei.Alegerea furnizorului?Este recomandat sa fii cat se poate de selectiv atunci cand vine vorba de furnizorul semintelor de legume pe care urmeaza sa le achizitionezi. Calitatea primeaza pe lista celor mai importante criterii pe care trebuie sa le bifezi. Pentru a te asigura ca furnizorul tau este de incredere, pe ambalajul semintelor de legume trebuie sa se regaseasca urmatoarele specificatii: termenul de valabilitate, soiul sau hibridul, numarul lotului si datele de producator.?Daca tocmai ai realizat ca semintele de legume profesionale sunt alegerea ideala pentru cultura ta, atunci afla ca in magazinul online Cropmarket gasesti o gama difersificata de astfel de seminte. Acestea sunt special gandite pentru a-ti maximiza profitul, tocmai datorita caracteristicilor de care dispun. * * *F?r? regrete! Dup? 15 ani de Italia, fermier ?n Rom?nia HYPERLINK "" Petronela Cotea Mihai 01 septembrie 2020 Au renun?at la mirajul str?in?t??ii ?i nu regret?, c?ci acum, ?n jude?ul Neam?, familiile Olaru ?i Grigora? tr?iesc din cre?terea bovinelor, exploat?nd 45 de vaci cu lapte.Cre?terea animalelor scoate s?r?cia din casa omului, spune o vorb? rom?neasc?. Pentru familia baciului Neculai Grigora? (senior), din comuna nem?ean? Pipirig, zootehnia reprezint? mai mult dec?t o surs? de supravie?uire. Cele 45 de vaci, cu tot cu tineret, aduc resurse financiare inclusiv pentru dezvoltarea fermei, dar ?i mari bucurii suflete?ti. Toate acestea datorit? faptului c? activitatea se desf??oar? dup? un plan bine ?ntocmit ?i pus ?n practic?. Neculai Grigora? junior (stg.) ?i Dan Olaru (dr)Zootehnia a reunit familiaBaciul Grigora? are animale de mult? vreme, dar pasul important pe calea profesionaliz?rii ?n domeniul cre?terii vacilor pentru lapte a fost f?cut atunci c?nd ginerele Dan Olaru ?i familia lui s-au ?ntors definitiv ?n Rom?nia, dup? aproape 15 ani de munc? ?n Italia. ?Ideea de a cump?ra vaci de ras? a fost a fiicei mele mai mari ?i a so?ului s?u, care au hot?r?t s? ??i g?seasc? un rost acas?. M-am bucurat foarte mult ?i le-am promis c? ?i ajut cu tot ceea ce pot ?i ?tiu. Av?nd ?i al?i doi b?ie?i care au revenit ?n ?ar?, din motive de accident?ri la munc? ?i de dezam?gire ?n privin?a mult visatelor c??tiguri printre str?ini, am sim?it c? acela era momentul s? ofer totul, pentru a-mi ?ine copiii acas?. Acum, to?i cei 6 copii (3 b?ie?i ?i 3 fete), ?mpreun? cu familiile lor, sunt pe l?ng? mine ?i so?ia mea. C?t ne-or ?ine puterile, ?i vom sprijini”, m?rturisea baciul Neculai Grigora?.Unde-s mul?i, puterea cre?te?n timp, efectivul de vaci a sporit ?i, cum ?n Pipirig nu existau suficiente p??uni ?i f?ne?e, familiile Grigora? ?i Olaru au organizat o st?n? ?n zona Schitului Icoana Nou?. ?Este cel de-al doilea an ?n care avem st?na, de la mijlocul lunii mai ?i p?n? la 1 noiembrie, dac? ne va permite vremea. Avem la dispozi?ie aproximativ 45 hectare de teren ?i exist? avantajul c? st?na este organizat? pe drumul dintre M?n?stirea Neam? ?i Schitul Icoana Nou?, unde vara vin mul?i turi?ti”, precizau fermierii.Au mizat pe vaca de lapteDan Olaru ?i so?ia sa Karmina au p?r?sit Italia ?n 2014, de?i aveau o firm? ?n domeniul construc?iilor. Dorul de familie ?i de p?m?ntul natal, plus calculele financiare ce ar?tau c?, ?n Rom?nia, ar ob?ine c??tiguri similare prin cre?terea unui anumit efectiv de vaci pentru lapte, au fost argumente puternice pentru revenirea acas?. ?Auzisem de la cumnatul meu, Neculai - ?l cheam? ca pe tata socru ?i are aceea?i ?ndem?nare ?n munc? ?i dragoste de animale -, c? unii fermieri, cu animale ?nscrise ?n COPL, au primit subven?ii suplimentare, destul de mari. Atunci, am avut ideea s? punem am?ndoi bani ?i s? cump?r?m vaci de lapte cu ?nalt? valoare genetic?. Astfel, reu?eam s? desf??ur?m o activitate economic? adev?rat? ?i s? reunim familia. Am beneficiat ?i de sfaturile deosebit de pre?ioase ale unui mare specialist zootehnist, doamna Margareta Mih?ilescu, pe care am ascultat-o cu sfin?enie. Practic, a f?cut cu noi cursuri de zootehnie. Ast?zi, avem ?n COPL toate vitele adulte, respectiv 27 de capete”, explica Dan Olaru. Am contribuit la ?mbun?t??irea st?rii financiare a micilor fermieri ?i este cea mai mare m?ndrie pentru asocia?ie.MARGARETA MIH?ILESCU, pre?edintele ACA ”Operatorul IA”O asocia?ie implicat?Cu credin?? ?i trud?, cu mult drag, cu grij? pentru animale ?i pentru oameni. Astfel, se fac br?nza, ca?ul ?i urda la st?na Icoana Nou?. La cei 62 de ani ai s?i, baciul Neculai Grigora? este coordonatorul procesului de ob?inere a ca?ului, ?ndeletnicire pe care dore?te s? o transfere ?i c?tre urma?i. Munce?te lini?tit ?i face planuri de dezvoltare, cu ajutorul Margaretei Mih?ilescu, de la Asocia?ia Cresc?torilor de Animale ?Operatorul I.A” Neam? (despre care am scris ?n num?rul trecut al revistei Ferma), care l-a sf?tuit ?ndeaproape despre condi?iile de ?nscriere a animalelor ?n Controlul Oficial al Produc?iei de Lapte. A reu?it ?i a ob?inut subven?ii frumu?ele. ?Una dintre cele mai mari bucurii este aceea c? i-am integrat ?n aceast? activitate ?i pe cresc?torii cu un num?r mai mic de animale. Totul ?nseamn? pa?i spre ameliorarea raselor din Rom?nia ?i o cale de stabilire a tinerilor ?n ?ar?, prin exemple reale de eficien??”, men?iona Margareta Mih?ilescu.Drumul spre zootehnie a trecut ?i prin GermaniaT?n?rul Neculai Grigora? (junior) fiul baciului, s-a dedicat ?i el cre?terii animalelor. ?Am absolvit Liceul Tehnologic Ion Creang? din Pipirig, devenind tehnician ?n prelucrarea lemnului. ?mi place enorm p?durea. Nu pot s? v?d t?indu-se un pom. De aceea, am preferat s? m? ?ndrept spre cre?terea animalelor. Tr?ind ?n zon? de munte, oricum r?m?n la t?mpla p?durii ?i sunt aproape de cea de-a doua dragoste a mea, animalele. De altfel, ?n mod constant la st?n?, eu sunt cel care r?m?ne. Le vorbesc animalelor ?i le cunosc necesit??ile at?t de bine, ?nc?t dintr-o privire ?mi dau seama care nu se simte bine ?i care vrea s? pornim mai repede la p??une”, m?rturisea Neculai Grigora? junior.?i mul?ume?te tat?lui pentru c?, odinioar?, l-a sus?inut s? plece ?n Germania, la alt frate. Dup? un an, au revenit am?ndoi acas?, mai ales c? fratele avusese un accident la munc?.?intesc dezvoltarea fermei cu animale de originePe linia de produc?ie, fermierii au ambi?ia de a cre?te vaci de origine. ?Sunt c??tiguri mult mai mari, ?n condi?iile ?n care pre?ul laptelui este destul de mic, 90 bani/litru, iar la produsele lactate nu po?i dep??i anumite limite suportabile de c?tre consumatori. La vi?ele ?i juninci este cu totul altceva. Pre?ul este bun, vin banii grupat ?i exist? cerere mare. Vom reu?i s? facem ?i pasul c?tre animalele de origine. Vom apela din nou la ajutorul Asocia?iei”, accentua Dan Olaru.De?i fermierii nem?eni se confrunt? cu marea problem? a lipsei for?ei de munc?, ei spun c? vor continua ?i c? ?ntotdeauna se vor l?sa ?n genunchi nu din cauza dificult??ilor, ci doar pentru a se ruga ?i pentru a face br?nz? bun?.Cred mult ?n ideea de unitate a unei familii ca baz? a armoniei ?i a bun?st?rii. Am v?zut c?, ?ntr-adev?r, cu munc?, rigoare ?i seriozitate, se c??tig? bine - DAN OLARU, fermier din Neam? V?NZ?RI DUBLEFermierii nem?eni au clien?i constan?i, persoane fizice ?i pensiuni din zona Pipirig -T?rgu Neam?, dar au ?i beneficiari spontani, ?n pia??. Ace?tia, tot mai numero?i, comand? anumite cantit??i, inclusiv pentru a le duce ?n str?in?tate sau pentru a le p?stra peste iarn?. De asemenea, fermierii sunt activi pe internet. Rezultatul? Fa?? de vara trecut?, v?nz?rile s-au dublat. Sigur c? este vorba ?i despre faptul c? s-a dus vestea despre calitatea ca?ului, a br?nzei ?i a urdei pe care ei le produc.ATRA?I DE TURISMUL ACTIV?n aceast? var?, fermierii, entuzia?ti ?i primitori, au ?nceput s? se implice ?n turismul activ. St?na fiind situat? ?ntr-o zon? tranzitat? de turi?tii, ace?tia se opreau ?i urm?reau cum se mulg vacile, cum se fac ca?ul ?i urda, iar la final plecau acas? cu produse proaspete. Pe perioada st?rilor de urgen?? ?i de alert?, c?nd comenzile la pensiuni au mai sc?zut, aceasta a fost o foarte bun? oportunitate de valorificare a produselor.LAPTELE: V?NZARE SAU PROCESARE?Chiar dac? reu?e?te s? aib? ?i alte surse de c??tig, un cresc?tor de vaci pentru lapte este preocupat ?n mod firesc tot de pre?ul acestuia! Sunt mul?umi?i cresc?torii de banii pe lapte? Cum e mai rentabil: s? vinzi c?tre procesator sau s?-l prelucrezi ?n ferm?? Click AICI ?i vezi ce spun fermierii!un articol de , PETRONELA COTEA MIHAI, redactor Radio Rom?nia Ia?i * * *Robo?ii autopropulsa?i recolteaz? sparanghel Gheorghe Ghise 01 septembrie 2020 Eficien??, calitate ?i costuri mai mici cu 50% - toate sunt legate de utilizarea robo?ilor ?n recoltarea sparanghelului. Analizeaz? informa?iile 4.0 pentru a te convinge!Recoltarea sparanghelului este una dintre activit??ile care necesit? un num?r mare de lucr?tori sezonieri, iar criza for?ei de munc? din agricultur? a determinat tot mai multe companii s? dezvolte tehnologii care s? suplineasc? lipsa ?zilierilor”. ?n ultimul sezon, robo?ii autopropulsa?i pe un r?nd ?i-au demonstrat utilitatea pentru mai mul?i cultivatorii din Olanda ?i Germania, mai ales c? beneficiile declarate includ reducerea cu 50% a costurilor comparativ cu recoltarea manual?. SPARTER ?I AVL COMPACT S1560Companiile olandeze Cerescon ?i AvL Motion sunt produc?toarele celor mai cunoscu?i robo?i selectivi pentru recoltarea sparanghelului alb - Sparter ?i AVL Compact S1560, fiecare ?nlocuind aproximativ 25 de lucr?tori.?n func?ie de soiul de sparanghel, de condi?iile meteorologice ?i de frecven?a de recoltare, un robot poate acoperi o suprafa?? de aproximativ 30 ha, cu o frecven?? de recoltare de o dat? la 2,5 zile ?i 16 ore func?ionare pe zi. Robo?ii autopropulsa?i pentru recoltarea sparanghelului necesit? un singur operator ?i pot fi transporta?i cu u?urin?? ?ntre c?mpuri. Dimensiunile compacte ale robo?ilor permit negocierea unui viraj de numai 6 metri, iar ?enilele reduc compactarea solului ?i ofer? stabilitate suplimentar?.5 AVANTAJE ALE RECOLT?RII CU ROBO?ISparanghel de mai bun? calitate datorit? unui sistem patentat de detectare subteran? a tijelor, cu ajutorul c?ruia sparanghelul este t?iat ?nainte de a ie?i din sol. Astfel tijele r?m?n etiolate (albe) ?i se evit? colorarea acestora.Cu ajutorul detect?rii subterane, frecven?a de recoltare poate fi redus? la o dat? la trei zile, tripl?nd astfel capacitatea de recoltare ?n compara?ie cu sistemul cu detectare la suprafa?a solului.Randament mai mare, c?ci detectarea subteran? scade procentul de ?daune” la ad?ncime ?n compara?ie cu recoltarea manual?.Robotul reface patul de nisip dup? recoltare, reduc?nd astfel procentul de tije ?ndoite.Sistemul de detectare subteran? nu necesit? o surs? de lumin?, ceea ce ?nseamn? c? robotul poate lucra zi ?i noapte, dup? cum este necesar.Din sezonul 2021, Sparter va fi disponibil doar ?n versiunea cu autopropulsie pe un r?nd ?i poate fi adaptat pentru a fi folosit ?n sistemul de cultur? cu mini-tuneluri. De asemenea, Cerescon a anun?at c? lucreaz? la dezvoltarea unor versiuni cu recoltare pe 2 ?i 3 r?nduri, iar planul declarat este de a produce p?n? la 150 de ma?ini anual ?n urm?torii cinci ani.Click AICI ?i vezi cum func?ioneaz? cei doi robo?i! Robotul Sparter, Robotul AvL COMPACTun articol de GHEORGHE GHI?E * * *Drona: solu?ia ta ?n monitorizarea culturilor , Gheorghe Ghise, 01 septembrie 2020 Vrei s? evaluezi eficient starea culturilor? Uit? de orele petrecute pe teren ?i de b?t?ile de cap pentru imagini satelitare; descoper? beneficiile dronelor cu camere multispectrale!P?n? nu demult, imaginile satelitare erau cele mai avansate forme de monitorizare a culturilor agricole. Acestea au ?ns? c?teva dezavantaje: sunt foarte scumpe, trebuie comandate ?n avans, pot fi imprecise, iar calitatea lor depinde de condi?iile meteo. ?n schimb, dronele pot monitoriza mult mai rapid, frecvent ?i precis culturile agricole, furniz?nd date complexe la un pre? redus.EFICIEN?A CAMERELOR MULTISPECTRALEDeterminarea st?rii de vegeta?ie ?i a condi?iei culturilor agricole se face cu ajutorul camerelor multispectrale ale dronelor. Acestea combin? datele de la mai mul?i senzori separa?i, astfel c? se poate analiza rapid evolu?ia plantelor, prezen?a buruienilor ?i a insectelor, lipsa apei etc.Colectarea ?i ?nregistrarea imaginilor se realizeaz? de c?tre ?ase camere: o camer? RGB (red, green, blue) ?i alte cinci camere multispectrale cu senzori de band? ?ngust? (albastru, verde, ro?u, red edge ?i near infrared), care pot capta at?t lumina vizibil?, c?t ?i pe cea invizibil?. ?n partea superioar? a dronei este situat un senzor pentru radia?iile solare, care capteaz? lumina soarelui ?i asigur? acurate?ea datelor pe timpul misiunilor desf??urate ?n diferite momente ale zilei.5 TIPURI DE DATESenzorii specifici pentru agricultur? colecteaz? date extrem de diferite:Imagini RGB (model cromatic red-green-blue);NIR (near infra-red, spectrul infraro?u al luminii);NDVI (normalized difference vegetation index);Imagini 3D;Informa?ii termice.CUM FUNC?IONEAZ??Concentra?ia de nutrien?i din ?esuturile unei plante, ?n special ?esutul din frunze, este dat? de procesele metabolice de schimb ?ntre materie ?i energie, inclusiv fotosinteza, evapotranspira?ia ?i respira?ia. ?n consecin??, evaluarea concentra?iilor de nutrien?i din frunze (LNC - leaf nutrient concentrations) este utilizat? pentru ?n?elegerea nevoilor nutri?ionale ale plantei, pentru planificarea fertiliz?rii ?i optimizarea rentabilit??ii economice prin maximizarea productivit??ii ?i minimizarea aportului de resurse.Camerele dronelor capteaz? cinci benzi spectrale ?nguste ?i sunt proiectate pentru a fi integrate u?or ?i flexibil ?n aparatele de zbor. Camerele spectrale pot fi calibrate pentru m?sur?tori precise ?i repetabile, func?ion?nd la temperaturi de p?n? la 60℃.Programele de analiz? a imaginilor capturate pot produce h?r?i ce cuprind indici de s?n?tate a plantelor dintr-un zbor.Tehnicile de analiz? a imaginilor de la distan?? necesit? prelucrarea mai multor lungimi de und? electromagnetice reflectate de foliajul plantelor. Spectrul vizibil (VIS, 400 - 700 nm) este influen?at ?n principal de pigmen?ii frunzelor, mai ales de con?inutul de clorofil?. Spectrul near-infraro?u (NIR, 701 - 1200 nm) este legat de structurile morfologice ?i anatomice ale frunzelor. ?n prezent, mai mul?i indici sunt folosi?i pentru a cuantifica rela?iile dintre reflectan?a ?n spectrele VIS ?i NIR ?i concentra?iile de nutrien?i din frunze.Deficien?ele ?n nutrien?ie, altele dec?t lipsa azotului, pot modifica metabolismul plantelor ?i, prin urmare, reflectarea ?culorii” frunzelor. Astfel, au fost dezvoltate aplica?ii care leag? reflectan?a frunzelor de al?i macronutrien?i ?i micronutrien?i: fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, bor, fier, zinc, mangan ?i cupru.Pentru supravegherea condi?iei culturilor agricole sunt preferate dronele cu arip? fix?. Exist? pe pia?? mai multe companii produc?toare de drone cu arip? fix?, cele mai cunoscute fiind cele ale grupului Parrot. Imaginile cu defini?ie 4K (high definition), care se pot desc?rca ?n timp real via WiFi sau conexiune prin cablu, sunt ?n format JPEG, TIFF sau RAW.CRE?TERE CU 10% A PRODUC?IEI DE CEREALE ?I DE RAPI??Datele furnizate de SenseFly (un produc?tor de drone specializate pentru agricultur?, membru al grupului Parrot) indic? faptul c? utilizarea dronelor ?n programele de fertilizare, de c?tre cooperativa Ocealia, a condus la o cre?tere medie de 10% a produc?iei culturilor cerealiere ?i rapi??. Colaborarea dintre Ocealia (care reune?te 7.200 de fermieri) ?i compania AIRINOV a ?nceput ?n anul 2015. AIRINOV ofer? consultan?? agronomic? bazat? pe drone ?n toat? lumea; a fost fondat? ?n 2010, iar patru ani mai t?rziu a devenit subsidiar? a gigantului Parrot.?n cadrul acestei colabor?ri, AIRNOV colecteaz? ?i prelucreaz? imaginile multispectrale pentru a produce h?r?i extrem de precise, ce permit agronomilor s? ofere o evaluare exact? a culturilor pentru fiecare metru p?trat al c?mpurilor.Pe segmentul cerealelor, datele furnizate de drone sunt folosite pentru a m?sura cantitatea de materie uscat? din c?mp ?i absorb?ia de azot ?n etapele cheie ale dezvolt?rii culturii (de la Z30 la Z39, pe scara Zadoks). Datele analizate sunt folosite pentru cre?terea randamentului ?i pentru cre?terea procentului de protein? din cereale. Rezultatele ob?inute ofer? informa?ii despre stadiul de dezvoltare a culturii, desimea ?i rezisten?a plantelor, precum ?i despre cantitatea de azot absorbit?.5 OPERA?IUNI EXECUTATE DE DRONESupravegherea evolu?iei culturilor ?nc? de la r?s?rire;Urm?rirea uniformit??ii culturilor;Analiza dezvolt?rii plantelor;Identificarea d?un?torilor;Diagnosticarea bolilor.Ca s? folose?ti drone agricole ?n ferma ta nu trebuie s? fii expert ?n tehnologie. Click AICI, afl? cum s? g?se?ti drona potrivit? fermei tale ?i vezi 4 materiale video care ??i vor face alegerea mai u?oar?!IMPORTANT PENTRU TINE!?n cazul culturilor cerealiere, dup? analizarea datelor furnizate de drone, fermierul prime?te o hart? cu recomand?ri privind rata de aplicare a ?ngr???mintelor pentru fiecare cultur? ?i sol?, ceea ce contribuie la cre?terea randamentului acestora.un articol de GHEORGHE GHI?E * * *Jude?ul Bistri?a-N?s?ud, primul din ?ar? cu strategie de branding; invita?i la lansare, Adrian Titieni ?i Charlei Ottley Consilii 31/08/2020 Consiliul Jude?ean Bistri?a-N?s?ud a organizat, joi seara, evenimentul de lansare a brandului jude?ului, fiind primul din ?ar? care a construit o astfel de strategie de promovare, iar printre invita?ii de onoare s-au num?rat actorul Adrian Titieni ?i produc?torul britanic Charlei Ottley.Strategia de branding include un slogan – “Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – Poarta Transilvaniei”, un logo sub forma unei por?i ?n culorile tricolorului ?i un film de prezentare a jude?ului, unde povestea acestor locuri este spus? de actorul Adrian Titieni, originar din Bistri?a. Pre?edintele CJ Bistri?a-N?s?ud, Radu Moldovan, a spus, la lansarea brandului, c? laitmotivul strategiei de promovare a fost cuv?ntul “acas?”.“Este primul jude? din Rom?nia care are o strategie de branding. A fost unul dintre obiectivele mele atunci c?nd am candidat pentru prima dat?, ?n 2012, la aceast? func?ie, de pre?edinte al Consiliului Jude?ean. (…) Laitmotivul a tot ceea ce am f?cut este cuv?ntul “acas?” ?i cred c? fiec?ruia dintre noi ne vibreaz? sufletul atunci c?nd vorbim despre casa noastr?, care ?nseamn? foarte mult: locul ?n care ne-am n?scut, ?n care am crescut, ?n care ne-am ?ndr?gostit pentru prima dat?, ?n care tr?im“, a spus Moldovan.La r?ndul s?u, Adrian Titieni a apreciat c? acest prim pas este unul foarte important ?n promovarea jude?ului Bistri?a-N?s?ud.“M? bucur s? fac parte din proiectul de branding al jude?ului Bistri?a-N?s?ud. (…) Acest important gest, de branduire a jude?ului, eu ?l calific ca un lucru ?i ca un fapt important, un prim pas ?ntr-o ?n?iruire de al?i necesari pa?i. Primul a fost f?cut ?i cred c? este foarte adev?rat c? primul pas al unui drum de o mie de pa?i a rezolvat o jum?tate din ecua?ie“, a declarat Titieni.Produc?torul britanic Charlie Ottley, care a inclus jude?ul Bistri?a-N?s?ud ?n ultimul episod al documentarului “Wild Carpathia“, a felicitat echipa care a realizat filmul de prezentare a jude?ului Bistri?a-N?s?ud ?i consider? c? acest tip de ac?iuni pot face din Rom?nia o destina?ie recunoscut? la nivel interna?ional.“Este uimitor ce face jude?ul Bistri?a-N?s?ud ?i aceast? nou? campanie ?i strategie de turism sunt, pentru mine, o gur? de aer proasp?t, s? vezi oamenii at?t de implica?i. Dac? fiecare jude? ?i regiune din Rom?nia ar fi at?t de pro-active ?n promovarea turismului, cred c? Rom?nia s-ar descurca bine ?n acest domeniu, at?t pe plan na?ional, c?t ?i interna?ional“, a afirmat Ottley.Pentru sloganul de promovare a jude?ului, Consiliul Jude?ean l-a preluat pe cel creat pentru municipiul Bistri?a ?n urm? cu nou? ani, printr-un proiect cu finan?are european? – “Poarta Transilvaniei”.Pentru a putea folosi acest slogan, care este marc? ?nregistrat?, Consiliul Jude?ean a ob?inut joi acceptul Consiliului Local Bistri?a, care a votat un proiect de hot?r?re ?n acest sens ?n cadrul ?edin?ei ordinare. AGERPRESUrmariti, va rog, acest video (GB): * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download