Apar-romania.ro



Stiri 13 iulie 2021, a doua parteCum te poti folosi de tehnologie pentru a scoate bani din agricultura, HYPERLINK "" iulie 13, 2021 Daca pana in momentul de fata ai stat la tara si te-ai gospodarit astfel incat sa iti asiguri alimentele de baza din productie proprie, desi ai fi avut suficiente resurse pentru a aspira la mai mult si pentru a valorifica terenul familiei, e timpul sa faci un pas concret in acest sens. E posibil ca in mintea ta sa mai ai amintiri pitoresti atunci cand sapai gradina la bunici, iar uneltele agricole nu ti-au fost cei mai buni prieteni, insa practicarea agriculturii in anul 2021 nu mai are nimic de-a face cu cea din trecut, totul fiind tehnologizat, chiar daca nu e vorba de un business in domeniu.Asa ca daca te-ai decis ca din primavara sa nu mai dai in arenda pamantul, ci sa te preocupi chiar tu de cultivare, ba chiar sa te ocupi si de o microferma, e timpul sa analizezi ?la rece” totul, sa iti faci planuri si, mai ales, sa iti propui sa faci totul cat mai usor, cu minimum de efort, ajutandu-te de beneficiile tehnologice.In acest articol, venim cu cateva idei de afaceri sustenabile, usor de pus in practica si modul in care poti sa imbini piesele de puzzle, astfel incat sa dai dovada de eficienta in ceea ce vei intreprinde, indiferent de profilul de activitate ales.?Cultivarea capsunilorAfacerea cu capsuni este profitabila daca te vei ajuta de tehnologie si vei uita de cultivarea lor in sistem traditional pe camp, atunci cand productia se reduce la maximum 3 luni pe an. Nu ai nevoie de o suprafata mare de teren pentru a adopta o tehnologie aparuta si in Romania. Asadar, daca vei opta pentru capsuni crescute pe jgheaburi suspendate, din metal sau PVC care, spre deosebire de cele ?clasice”, se intind pe verticala, precum florile agatatoare, decorative, de tip iedera, de exemplu. Pentru a stimula intregul proces si a avea mai multe productii pe an, te poti folosi de panouri fotovoltaice, uitand de metodele de irigatie folosite acum zeci de ani si inca pastrate si practicate de foarte multi agricultori. Agricultura fara irigatii moderne este practic neviabila, ba chiar imposibila, pentru ca fara irigatii, in conditiile actuale de mediu, productia este pusa in pericol. O solutie pentru actionarea pompelor de apa sunt panourile solare fotovoltaice, care pot fi achizitionate online, ba chiar si in rate. In plus, acestea ofera fiabilitate, sunt usor de montat, si sunt rentabile.De asemenea, nu doar pentru o cultura de capsuni, ci pentru oricare tip de fructe si leguminoase, poti sa te folosesti de metoda hidroponica, una aditionala panourilor fotovoltaice, prin care in solul sursa circula permanent apa cu ingrasaminte nutritive.?AvicolaDaca vrei sa te apuci si de cresterea animalelor, nu te incumeta de la inceput la o ferma cu animale de mari dimensiuni, cum ar fi cabalinele sau bovinele. Mai ales daca nu dispui de foarte mult teren, dar si pentru a ?te antrena” pentru ceea ce urmeaza, incepe cu un business de tipul unei avicole, utilizand tehnologia pentru garantia profitului. Daca vrei sa cresti fazani sau prepelite, nu ai nevoie de spatiu extins, ci de conditii optime de? amplasament,? asigurarea luminii, indepartarea oricaror surse de zgomot, asigurarea hranei si a apei la discretie, prin sisteme de alimentare tehnologizate, la care se adauga un sistem de supraveghere si monitorizare de tipul unei aplicatii mobile care poate fi accesata si de pe telefonul mobil.Asadar, important este sa iti doresti sa vrei mai mult si sa sondezi oportunitatea de a locui la tara, pentru ca ai o paleta foarte larga de posibilitati.?Salarii de p?n? la 900 de euro refuzate de absolven?ii liceelor agricole , Ionu? Fantaziu , iul. 13, 2021 Elevii liceelor agricole refuz? ofertele fermierilor de angajare. Sunt oferte pentru operatori de utilaje agricole ?i chiar dac? salariile ajung la echivalentul a 900 de euro pe lun?, sunt refuzate de tinerii absolven?i ai liceelor de profil.La un liceu agricol din ora?ul Podu Iloaiei, jude?ul Ia?i, a fost orgsanizat un t?rg de practic? de var?. Potrivit Digi24, scopul a fost de a le ar?ta viitorilor absolven?i avantajele unui loc de munc? ?n domeniul ?n care s-au preg?tit. ?ns? adolescen?ii au refuzat ofertele.Cei mai mul?i vor doar s? aib? liceul terminat, nu sunt interesa?i s? practice ?n domeniu.?Preg?tirea tehnologica a acestora, ?n special pentru clasele de operatori pe utilajele agricole este r?mas? la nivelul unui deceniu cel pu?in a ceea ce se ?nt?mpl? ?n ferm?. Nu ??i g?sesc locuri de munc? dup? terminarea liceului nici m?car 5%”, a declarat Emil B?lteanu, reprezentantul unei asocia?ii de fermieri, pentru Digi24.?n zona Moldovei, salariile pentru operatorii de utilaje agricole ?ncep de la 500 – 600 de euro ?i pot ajunge p?n? la 900 de euro pe lun?.Fermierii spun c? au utilaje de sute de mii de euro ?i atunci c?nd ?ncearc? s? caute for?? de munc? calificat? nu g?sesc. De asemenea, dintre cei care fac ucenicia foarte pu?ini r?m?n. Unii renun?? pur ?i simplu ?i ??i caut? ?n alte domenii, a?ii pleac? ?n str?in?tate. ADS a reziliat 35 de contracte de concesionare ?i a identificat o suprafa?? de 3.900 de ha care era exploatat? abuziv, AGERPRES - mar, 13 iul. 2021, Agen?ia Domeniilor Statului (ADS) a reziliat 35 de contracte de concesionare, pentru o suprafa?? 3.600 de hectare, deoarece beneficiarii nu respectau clauzele contractuale, a anun?at, mar?i, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, men?ion?nd c? a fost identificat? ?i o suprafa?? de 3.900 de hectare care era exploatat? abuziv, relateaz? Agerpres. ?Am ridicat redeven?ele, am verificat contractele, astfel ?nc?t s? vedem dac? acestea sunt respectate, ?i au fost reziliate un num?r de 35 de contracte pe o suprafa?? de 3.600 de hectare, pentru c? beneficiarii acelor contracte nu respectau clauzele. De asemenea, am identificat o suprafa?? de 3.900 de hectare care era exploatat? f?r? titlu valabil, practic era exploatat? abuziv. ?i acolo am reac?ionat ?i avem 19 litigii pe rol cu cei care exploatau abuziv aceste suprafe?e gestionate de c?tre ADS”, a spus Adrian Oros, ?ntr-o conferin?? de pres?.El a precizat c? ADS are intabulate doar o treime din terenuri, ?ns? odat? cu modificarea HG 721/2020 va putea beneficia de fonduri pentru cadastrare.?La ADS am g?sit o situa?ie ?n care doar o treime din teren era intabulat. Am modificat anul trecut HG 721/2020 ?n a?a fel ?nc?t ?i ADS s? beneficieze de fonduri, iar ?n colaborare cu ANCPI s? reu?im s? cadastr?m tot terenul statului. Sper ca ?i aceast? activitate de ?nregistrate, de cadastrare sistematic?, s? fie un succes. A?tept?m din partea ANCPI o colaborare mai str?ns? pentru c? vrem s? ?tim exact care este terenul statului ?i unde este acest teren”, a subliniat ?eful MADR.?n ceea ce prive?te suprafe?ele de teren gestionate de ADS, concesionate tinerilor fermieri, Oros a men?ionat c? procesul este ?n desf??urare, iar acolo unde vor fi identificate terenuri libere de contract ?o s? facem a?a cum am promis ?i cum spune legea: o s? le d?m c?tre tinerii fermieri”.Potrivit sursei citate, p?n? ?n prezent s-au derulat dou? sesiuni de concesionare prin care au fost semnate 31 de contracte cu tinerii fermieri.?Au fost dou? sesiuni, prima s-a derulat din 26 octombrie 2020 p?n? ?n 6 noiembrie 2020. Au fost 125 de solicitan?i din jude?ele C?l?ra?i, D?mbovi?a, Dolj, Gala?i, Hunedoara ?i Satu Mare, iar 61 au fost eligibili. Au depus documente ?n completare 39 de candida?i, iar dintre ace?tia au fost admi?i 28. P?n? acum s-au semnat 14 contracte. Redeven?ele sunt ?ntre 2.000 ?i 2.700 kg/ha/an. A doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destina?ie agricol? pentru tinerii fermieri ?n limita a 50 de hectare s-a desf??urat ?n perioada 18 ianuarie – 29 ianuarie 2021, iar din 170 de solicitan?i au fost declara?i eligibili 100, iar ?n etapa a doua un num?r de 57 au depus documente ?n completare ?i 48 au fost admi?i. S-au semnat contractele pentru 17 beneficiari din jude?ele Gorj, Ialomi?a, Neam?, Satu Mare, Timi? ?i Teleorman”, a transmis ministrul Agriculturii.Cea mai mare tranzac?ie cu p?m?nt arabil din prima jum?tate a anului: 5,8 milioane de euro pentru un teren ?n extravilanul Ia?ului, Alina Stanciu - mar, 13 iul. 2021, 22:03 ?n primele ?ase luni ale acestui an s-au ?nregistrat aproape la fel de multe tranzac?ii cu terenuri arabile ca ?n 2020, dar valoarea total? este mai mult dec?t dubl?: 7,8 milioane de euro, din care 5,8 milioane a costat un singur teren. Interesul fermierilor ?i al investitorilor ?n terenurile arabile de mari dimensiuni revine dup? anul pandemic 2020 ?n care s-au tranzac?ionat ?12 terenuri de peste 30 de hectare,? ?n valoare de 3 milioane de euro, potrivit unei analize realizat? de Economica pe baza datelor oferite de Ministerul Agriculturii.? ?n prima jum?tate a acestui an, la nivel na?ional, s-au finalizat (au acord de acceptare) 10 tranzac?ii cu terenuri arabile mai mari de 30 de hectare, ?n valoare total? de aproximativ 7,8 milioane de euro.Cea mai mare tranzac?ie din punct de vedere valoric, de 28,5 milioane de lei (5,8 milioane de euro ?n total ?i 116.473 euro pe hectar) a avut ca obiect un teren de 50 de hectare din extravilanul Ia?ului, format din parcele cu vi?? de vie, teren arabil, f?nea?? ?i? drum. Cump?r?torul, care a acceptat oferta lansat? de o persoan? fizic? ?n luna aprilie, este Crossland Agroind SRL, un business de 577.200 de lei ?n 2020 controlat, potrivit termene.ro, de c?tre familia Cosmin ?i Alina Ro?u din R?mnicu S?rat, jude?ul Buz?u.Urmeaz? o tranzac?ie cu un teren de 65 de hectare din Segarcea, jude?ul Dolj, care s-a cifrat la 2,4 milioane de lei (7.655 de euro pe hectar). Cump?r?torul este omul de afaceri Mihai Anghel, prin societatea Cervina SA, controlat?, potrivit termene.ro de Anghel ?i Oltyre – firm? de?inut? 100% tot de Anghel. Cervina a raportat ?n 2020 o cifr? de afaceri de 69,9 milioane de lei ?i un profit net de 4,1 milioane de lei.Nu ?n ultimul r?nd, a treia tranzac?ie dup? valoare se cifreaz? la 1,5 milioane de lei pentru un teren de 59,5 hectare din localitatea Letca Noua Giurgiu (5.315 euro hectarul). Cump?r?torul este D&D Tickets S.R.L., o companie controlat? de familia Dumitra?cu din jude?ul Giurgiu, care se ocup? cu cre?terea porcilor ?i care a raportat ?n 2020? o cifr? de afaceri de 5,5 milioane de lei.Dup? suprafa??, cea mai mare tranzac?ie a avut ca obiect un teren de 94,3 hectare situat ?n jude?ul Arge?, cump?rat de ONG-ul Conservation Carpathia. Pre?ul de v?nzare a fost de aproximativ 914.700 de lei, adic? 2.255 euro pe hectar.De altfel, analiz?nd cele 10 tranzac?ii de anul acesta, reiese c? pre?ul pe hectar a variat ?ntre 1.400 de euro, ?n Dolj, p?n? la 116.470 de euro-terenul din Ia?i.Men?ion?m c? ?n clasamentul celor mai mari tranzac?ii cu terenuri arabile ?n func?ie de suprafa?a ?i valoarea acestora, Economica a luat ?n calcul comunic?rile de acceptare a terenurilor mai mari de 30 de hectare, men?ionate pe site-ul Ministerului Agriculturii.INDUSTRIE ALIMENTARAZF Economia verde. Alice Nichita, Asocia?ia pentru B?uturi R?coritoare: P?n? ?n 2025, ne angaj?m s? utiliz?m ambalaje 100% reciclabile , 12.07.2021, Alina-Elena Vasiliu , Cristina Bellu ??Asocia?ia pentru B?uturi R?coritoare, ?mpreun? cu o alt? asocia?ie – Berarii Rom?niei, au format ?n urm? cu doi ani o alian?? care sus?ine implementarea sistemului de garan?ie-returnare ?n Rom?nia.Industria produc?toare de b?uturi r?coritoare ?i-a propus ca, ?n urm?torii patru ani, s? ajung? ?n stadiul ?n care toate ambalajele folosite s? fie reciclabile.?P?n? ?n 2025 industria se angajeaz? s? utilizeze ambalaje 100% reciclabile, iar sticlele din PET s? fie compuse din cel pu?in 50% con?inut reciclat. Vrem s? colect?m peste 90% din ambalajele puse pe pia??, obiectivul final fiind ca ?n 2030 s? atingem con?inutul de 100% materie reciclat? sau regenerabil? pentru ambalajele PET, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic ?i economic”, a spus Alice Nichita, pre?edintele Asocia?iei Na?ionale pentru B?uturi R?coritoare, la videoconferin?a ZF Economia verde, dedicat? recicl?rii.Un proiect al asocia?iei, la care s-a lucrat ?n ultimii trei ani, este introducerea sistemului de garan?ie-returnare ?n Rom?nia. Asocia?ia pentru B?uturi R?coritoare, ?mpreun? cu o alt? asocia?ie – Berarii Rom?niei, au format ?n urm? cu doi ani o alian?? care sus?ine implementarea acestui sistem ?n Rom?nia.?Am f?cut studii pornind de la sistemele care func?ioneaz? deja ?n Europa ?i am pus bazele unui sistem eficient care poate deveni o solu?ie real? pentru ambalajele din industria de b?uturi ?n Rom?nia. Consumatorul trebuie s? con?tientizeze c?t de important este ce l?s?m dup? noi. Colaborarea dintre p?r?ile interesate va contribui la atingerea ?intelor”, a mai spus Alice Nichita.La ?nceputul acestui an, industria de b?uturi r?coritoare a aderat la o viziune care presupune ca, p?n? ?n 2030, s? ating? circularitatea deplin? ?n ceea ce prive?te colectarea, reciclarea ?i reutilizarea ambalajelor, pornind de la ideea c? ambalajul trebuie privit ca o resurs?, nu ca un de?eu. ?De mul?i ani ne-am setat anumite obiective voluntare care dep??esc de multe ori ambi?iile setate prin legisla?ia european?. Ne dorim ca ?i cadrul legislativ s? fie concret, previzibil, corect setat, astfel ?nc?t sistemul de garan?ie-returnare s? poat? fi implementat.”Sistemul garan?ie-returnare ar urma s? fie aplicat doar pentru recipientele de b?uturi ?i ar putea avea un impact pozitiv asupra prevenirii polu?rii cu plastic, dar ?i asupra recicl?rii. Acest sistem presupune perceperea unei sume de?bani?la achizi?ionarea unui produs, sum? restituit? ?n momentul ?n care recicleaz? ambalajul la un punct de returnare, de regul?, la comerciant.Singura pia?? unde liderul are 90% din v?nz?ri: Pandemia a lovit ?n plin pia?a gumei de mestecat. V?nz?rile au sc?zut cu peste 20% ?n doi ani: Cristina Ro?ca , 13.07.2021, ??Gigantul american Mars are o cot? de pia?? de 89,4%, dup? integrarea Wrigley, cu branduri precum Orbit, Hubba Bubba, Airwaves ?i Winterfresh, dar ?i altele ??Rom?nii sunt a?tepta?i s? cheltuie anul acesta circa 360 mil. lei pe gum? de mestecat sau pentru baloane ??P?n? ?n 2019 inclusiv, pia?a se afla pe un trend ascendent, trend ?ntrerupt de pandemie.Pia?a gumei - de mestecat ?i pentru baloane – a fost lovit? ?n plin de pandemia de COVID-19 care a schimbat obiceiurile de consum ale rom?nilor. Astfel, timpul mare petrecut ?n cas?, lips? vie?ii sociale ?i munca de acas? au f?cut ca v?nz?rile s? fie estimate pentru acest an la pu?in sub 360 mil. lei, cu peste 20% mai mici dec?t ?n 2019, ultimul an de dinainte de pandemie.Pentru aceast? pia??, v?nz?rile sunt a?teptate s? scad? ?i ?n acest an, ?n pofida faptului c? multe restric?ii deja s-au ridicat, primele luni din 2021 av?nd un impact negativ asupra cererii.?Pia?a gumei este a?teptat? s? continue s? sufere ?n 2021 ?i s? scad? at?t ?n volum, c?t ?i ?n valoare, restric?iile impuse de autorit??i din cauza pandemiei (?n primele luni din an – n.red.) limit?nd nevoia consumatorilor pentru gum? de mestecat“, spun anali?tii companiei de cercetare de pia?? Euromonitor.Trei fra?i au investit 100.000 de euro ?ntr-un business cu br?nzeturi vegane ?i au ajuns la afaceri de 65.000 de euro ?n 2020, Alina-Elena Vasiliu , 13.07.2021, Pre?urile br?nzeturilor vegane NoMoMoo sunt cuprinse ?ntre 22 ?i 32 de lei.??Ana Maria Turton, ini?iatoarea NoMoMoo, are ?n spate zece ani petrecu?i ?n industria hotelier? din Emiratele Arabe Unite, sora ei este de profesie arhitect, iar fratele are experien?? ?n management ?i marketing.Ana Maria Turton, o antreprenoare care a locuit 17 ani peste hotare, mai exact ?n Dubai – Emiratele Arabe Unite, ?n Singapore ?i mai apoi ?n Bali – Indonezia, a fondat ?n 2018, al?turi de al?i doi membri ai familiei, brandul de br?nzeturi vegane NoMoMoo, denumit anterior Vegan Gourmet. Ideea a venit ca urmare a dietei pe baz? de plante pe care a ?nceput s-o urmeze, scrie revista lunar? de lifestyle de lux Dup? Afaceri Premium.Pe atunci, termenul de ?br?nzeturi vegane“ era ?nc? un mister, iar pe pia?a local? aceast? ni?? a produselor vegane abia prindea contur. Ana Maria Turton urmase ?ns? cursuri ?n care ?nv??ase s? creeze alternative vegane la br?nzeturi din nuci de caju ?i, ca urmare a feedbackului primit de la cei din jurul ei, a realizat c? ar putea s? produc? ?i s? comercializeze chiar ea astfel de produse. A?a c? ?n 2018 a hot?r?t s? se ?ntoarc? ?n Rom?nia, ?i nu oricum, ci cu o idee de business.Produc?torul de suplimente Alevia din Suceava a trecut de 30 mil. lei ?n 2020, dup? o cre?tere de 21%. Profitul companiei s-a dublat ?n 2020, p?n? la 7,5 milioane de lei , Georgiana Mihalache , 13.07.2021, Produc?torul rom?n de suplimente ?i ceaiuri Alevia are o fabric? ?n F?lticeni, jude?ul Suceava ?i a fost ?nfiin?at ?n urm? cu 26 de ani.??Profitul companiei s-a dublat ?n 2020, p?n? la 7,5 milioane de lei ??Produc?torul rom?n are160 de angaja?i.?Alevia, produc?tor rom?n de suplimente alimentare ?i ceaiuri, a ?ncheiat anul 2020 cu afaceri de 34 mil. lei, ?n cre?tere cu 21% fa?? de anul anterior, arat? calculele ZF pe baza datelor de la Finan?e.Alevia este unul dintre cei mai mari produc?tori locali de suplimente alimentare, fiind un business de familie controlat de antreprenorul Florin Mitocaru, fiul fondatorilor companiei. Produc?torul rom?n are o fabric? ?n F?lticeni, jude?ul Suceava ?i a fost ?nfiin?at ?n urm? cu mai bine de 25 de ani. Capacitatea anual? de produc?ie a fabricii este de circa 4 mil. unit??i din datele anterioare ale ZF.Anul 2020 a fost unul bun pentru produc?torul local ?i ?n privin?a profitului, compania ?nregistr?nd 7,5 mil. lei, adic? dublu fa?? de anul 2019.Coca-Cola va produce lapte artificial pentru care nu mai e nevoie de vaci, Roxana Dobre - 13 iulie 2021 Investi?ie major? ?ntr-un nou tip de lapte! Divizia din Israel a companiei Coca-Cola investe?te 2 milioane de dolari ?ntr-un nou produs numit Biomilk din produse lactate cultivate.Potrivit national.ro, Central Bottling Company va colabora ?i va investi 2 milioane de dolari ?n startup-ul israelian care produce lapte din celulele mamare, iar jum?tate din fonduri vor fi investite la ?ndeplinirea etapelor de referin??. Compania Central? de ?mbuteliere este un produc?tor ?i distribuitor privat israelian de b?uturi r?coritoare, b?uturi alcoolice ?i produse lactate. Firma de?ine franciza israelian? a produselor Coca-Cola de la Coca-Cola International.Laptele care nu are nevoie de vaci ?n procesul final de producereLaptele artificial va fi produs prin izolarea celulelor produc?toare de lapte din celulele mamare ale vacilor ?i le transfer? ?ntr-un bioreactor, dar f?r? a avea nevoie de o vac? ?n procesul final de producere a laptelui.Coca-Cola a lansat deja laptele f?r? lactoz?Coca Cola a lansat un sortiment de lapte, care, spre deosebire de ce sortimentele obi?nuite, are un con?inut mai ridicat de proteine, mai pu?in zah?r ?i nu con?ine lactoz?.Gigantul din domeniul b?uturilor r?coritoare a luat aceast? decizie av?nd ?n vedere faptul c? tot mai mul?i americani au renun?at la a mai consuma astfel de produse. ?n plus, ?n ultima perioad? oamenii se a?teapt? ca m?ncarea sau b?uturile pe care le consum? s? aib? propriet??i de a le cre?te energia, prin con?inutul de fibre, antioxidan?i sau proteine.Trei sferturi dintre consumatori ar ?ntrerupe rela?ia cu companiile care nu trateaz? bine mediul – studiu , 13 July 2021 Majoritatea consumatorilor (83%) spun c? firmele ar trebui s? fie proactive ?i preocupate constant de politicile de mediu, sociale ?i de guvernan?? corporativ? (ESG), iar 76% arat? c? vor ?ntrerupe rela?ia cu companii care nu trateaz? bine angaja?ii, mediul ?nconjur?tor sau comunitatea ?n care ??i desf??oar? activitatea, potrivit unui sondaj realizat de PwC la nivel global.“Consumatorii ?i angaja?ii doresc ca firmele s? se implice proactiv ?n rezolvarea problemelor de mediu sau ale societ??ii, nu doar s? respecte reglement?rile ?i sunt preg?ti?i s? recompenseze sau s? penalizeze m?rcile ?n consecin??. Potrivit rezultatelor sondajului, consumatorii caut? informa?ii despre activit??ile ?i investi?iile ?n ESG ?n diferite surse, dac? firmele nu au raport?ri specifice”, a declarat Monica Movileanu, Partener PwC Rom?nia.Astfel, peste 80% dintre angaja?i sunt dispu?i s? lucreze pentru companii care sunt preocupate de problemele de mediu, sociale ?i de guvernan?? corporativ?, ?n timp ce 80% dintre consumatori sunt dispu?i s? cumpere produsele/serviciile acestora.“De?i percep?ia este c? firmele investesc mai mult dec?t ?n urm? cu zece ani ?n proiecte de mediu, mai mult de jum?tate dintre consumatori (57%) afirm? c? organiza?iile ar trebui s? depun? mai multe eforturi pentru a promova probleme precum schimb?rile climatice ?i reducerea consumului de ap?”, se mai precizeaz? ?n comunicat.De asemenea, 48% dintre responden?i vor ca firmele s? avanseze ?n planurile privind diversitatea ?i incluziunea ?i securitatea ?i confiden?ialitatea datelor. ?n acela?i timp, 54% se a?teapt? ca firmele s? rezolve problemele de guvernan?? corporativ?, precum respectarea legilor ?i reglement?rilor ?i reducerea diferen?elor salariale.Totodat?, majoritatea directorilor generali intervieva?i ?n cadrul sondajului (91%) cred c? organiza?iile pe care le conduc au responsabilitatea s? se implice ?n proiecte de sustenabilitate, iar “?n 2020 asta s-a tradus ?ntr-o dublare a investi?iilor ?n fonduri cu impact ESG, p?n? la 51 miliarde dolari.”“Balan?a ?nclin? spre mai mult? reglementare ?n domeniul ESG, iar companiile sunt la momentul ?n care pot lua m?suri proactive pentru a fi mai bine pozi?ionate pe m?sur? ce datele ?i raportarea devin mai reglementate ?i standardizate”, a afirmat Cristina Anghelu??, Senior Manager PwC Rom?nia.?ntreba?i care sunt cele mai importante p?r?i interesate (stakeholders) pentru companiile lor, consumatorii au ie?it pe primul loc, devans?nd angaja?ii, investitorii, autorit??ile de reglementare ?i mass-media.Schimb?rile climatice, asisten?a medical?, siguran?a la locul de munc? ?i respectarea reglement?rilor sunt pe lista de dorin?e de investi?ii ESG a tuturor – consumatori, angaja?i ?i companii. ?n schimb, pentru companii, doar confiden?ialitatea ?i securitatea datelor sunt o prioritate mai mare pentru investi?ii.Devine clar astfel c? principala provocare pentru directori este echilibrarea investi?iilor pentru a atinge c?t mai multe obiective ESG (40% dintre responden?i). O alt? provocare o reprezint? lipsa standardelor de raportare ?i complexitatea reglement?rilor (37%). Mul?i nu sunt siguri cu privire la ce standard de raportare s? urmeze sau c?t de mult ar trebui s? dep??easc? standardele pentru a satisface a?tept?rile mai mari ale consumatorilor ?i ale angaja?ilor.Sondajul PwC a fost realizat ?n perioada 29 martie- 23 aprilie ?n r?ndul a peste 5.000 consumatori, 2.510 angaja?i ?i 1.257 directori executivi din SUA, Brazilia, Marea Britanie, Germania ?i India. Studiul a fost efectuat pentru a descoperi a?tept?rile responden?ilor ?n ceea ce prive?te evolu?ia afacerilor ?n func?ie de ac?iunile ESG.Rom?nia ?i Finlanda, cel mai mare consum intern de materiale din UE, 13 July 2021Consumul intern de materiale la nivelul Uniunii Europene a sc?zut ?n 2020 p?n? la 13,4 tone pe persoan? de la 14,1 tone ?n 2019, ??rile membre cu cel mai mare consum intern de materiale fiind Finlanda (31 de tone pe persoan?) ?i Rom?nia (29 de tone pe persoan?), mai mult dec?t dublu fa?? de media din UE, arat? datele publicate mar?i de Eurostat.La polul opus, ??rile membre cu cel mai mic consum intern de materiale sunt Italia (7 tone pe persoan?) ?i Spania (8 tone pe persoan?). Consumul intern de materiale ?n fiecare ?ar? este influen?at de zestrea natural? de resurse materiale, care constituie un element structural important pentru fiecare economie.La nivelul UE, mineralele nemetalice au fost responsabile pentru jum?tate (52%) din consumul intern de materiale ?n 2020 , urmate de biomas? (24%), combustibili fosili (18%) ?i minereuri metalice (5%).?n r?ndul statelor membre exist? diferen?e semnificative v?nd vine vorba de consumul de mineralele nemetalice, de la 2 tone pe persoan? ?n ??rile de Jos p?n? la 23 de tone pe persoan? ?n Rom?nia. Eurostat subliniaz? c? aceste diferen?e de la o ?ar? la alta pot fi rezultatul unui nivel diferit al activit??ilor de construc?ii, densit??ii popula?iei ?i m?rimii infrastructurii de transport, precum re?eaua rutier?.De la ?nceputul acestui mileniu ?i p?n? ?n anul trecut consumul intern de materiale ?n UE a sc?zut de la 15,4 p?n? la 13,4 tone pe persoan?. ?n timp ce consumul de biomas? a r?mas practic stabil ?n aceast? perioad?, spre deosebire de consumul de minereuri metalice ?i mineralele nemetalice, care au fost ambele puternic influen?ate de criza economic? ?i financiar? din 2008-2009.O analiz? a consumului intern de materiale ?n func?ie de categoria de materiale indic? importan?a relativ? a diferitelor materiale ?i poten?ialul lor de reutilizare, recuperare sau reciclare. De-a lungul timpului, modelele de consum ale acestor categorii de materiale au evoluat ?n mod diferit.?n 2020, consumul de biomas?, metalice ?i mineralele nemetalice au fost la un nivel comparabil cu cel din urm? cu 20 de ani. De asemenea, consumul de biomas? variaz? foarte mult ?n UE: de la o ton? pe persoan? ?n Malta la 8 tone pe persoan? ?n Irlanda ?i Danemarca. Economiile cu un consum ridicat de biomas? sunt adesea specializate ?n produc?ia de lemn (Finlanda) sau ?n anumite activit??i de cre?tere a animalelor (Irlanda, Danemarca).?n schimb, consumul de combustibili fosili a sc?zut ?n ultimele dou? decenii. Consumul de materiale energetice fosile s-a situat la aproximativ 3 tone pe persoan? la nivelul UE, iar diferen?ele dintre ??ri au fost mai pu?in pronun?ate.Trandafirata. Strategia patronului de la R?ureni , De Food Biz , iul. 13, 2021 R?ureni – Dulcea?a, al?turi de castrave?i, se num?r? printre produsele cele mai rentabile pentru produc?torii de conserve de fructe ?i legume din Rom?nia, afirm? Dan Mutu, fondatorul grupului Annabella, care ?i-a dorit foarte mult, de exemplu, s? ?nfiin?eze o planta?ie de trandafiri pentru a putea s?-?i asigure materia prim? pentru dulcea??. A?a a ?i ajuns s? investeasc? ?ntr-o astfel de planta?ie care se ?ntinde acum pe circa 3 hectare, ?n loc s? aduc? petalele de trandafir din Bulgaria la ni?te costuri foarte mari. Toate bune ?i frumoase, numai c? acum c?nd materia prim? este din bel?ug (peste 20 de tone de pe ?ntreaga planta?ie), Mutu a decoperit c? rom?nii nu se omoar? dup? dulcea?? de trandafiri, ci prefer? mai degrab? siropul ?i trandafirata. Produc?torul v?lcean a fost nevoit astfel s?-?i adapteze din mers strategia conform cerin?elor consumatorilor.“Din p?cate, dulcea?a de trandafiri nu este at?t de consumat? …a trebuit s? g?sim alte solu?ii, s? facem? alte produse, o?et de trandafiri, trandafirat?, sirop de trandafiri ?i mai pu?in dulcea??, pentru c? din punct de vedere al volumelor, pandemia a sc?zut consumul pe dulcea?a de trandafiri”, sus?ine Dan Mutu.O noutate este ?i concentratul de mere light, adic? f?r? adaos de zah?r, ca r?spuns la cerin?ele consumatorilor rom?ni. ?i nu este singura surpiz? pe care procesatorul o preg?te?te…“St?m foarte bine la subconcentratul natural de m?r, ?ncerc?m s? facem produse f?r? zah?r – gem, compot, pe care trebuie s? le promov?m ?i sper?m ca ?ncep?nd cu acest an sau poate anul viitor s? ie?im cu o gam? light, f?r? zah?r. Este proeictul nostru de viitor care se adreeaz? pie?ei interne”, a mai precizat Dan Mutu.Fabrica de conserve R?ureni are ?n portofoliu o gam? de peste 150 de produse din fructe ?i legume, comercializate preponderent ?n Rom?nia, dar ?i ?n peste 25 de ??ri.Aici se produc sortimente diferite de la dulce?uri, gemuri, compoturi, past? tomate, sirop, sucuri naturale de fructe, c?t ?i produse wellness ?i produse pentru HORECA, fiind totodat? unul din cei mai mari produc?tori de sucuri concentrate de fructe din ?ar?. Compania produce peste 80% din conservele de castrave?i din Rom?nia.Materie prim? din fermele ?i livezile propriiO parte din legumele ?i fructele folosite ?n produc?ie provin din fermele ?i livezile proprii, restul fiind achizi?ionat de la produc?tori din ?ar?, cu care sunt ?ncheiate contracte. La legume de exemplu, undeva la 20% din necesar este asigurat din surse proprii, restul fiind achizi?ionat de la produc?tori din Br?ila, Gala?i, Sobozia, V?lcea etc.Ferme ?i livezi proprii:– Ferma Dr?g??ani (120 ha, 1513 tone legume spa?ii neprotejate, 275 tone legume protejate, 64 tone fructe, 49 tone rapi??, 99 tone porumb)– sere Gr?dinari (550 tone castrave?i)– sinFrutta (330 ha S?nnicolau Mare, din care 120 ha cai?i, 40 ha piersici, 30 ha meri, 25 ha cai?i, 2 ha peri113 ha pruni ?i nectarine)– ferma Ote?ti (65 ha, 740 tone prune).Grupul Annabella, cu o cifr? de afaceri de circa 520 milioane lei, mai de?ine ?i o re?ea de 22 magazine ?n jude?ele V?lcea, Olt ?i Arge?.B?utura ?i m?ncarea perfect?: de ce s? bei bere cu vit? argentinian? ?i nu cu semin?e sau alone , Raluca Nicolae, 12 Iulie 2021 22:00, Berea este b?utura care nu lipse?te din frigiderele rom?nilor vara. Este solu?ia perfect? pentru a te r?cori pe timp de canicul?, mai ales la o mas? al?turi de prieteni ?i familie, ?n gr?din? sau ?n fa?a blocului. Virgil Dumitra?cu, de profesie somelier, a detaliat, pentru wall-street.ro, care sunt cele mai inspirate asocieri culinare cu berea.?Berea are o palet? larg? de asocieri culinare raporat ?n primul r?nd la ingredientele de ob?inere a berii (mal?, hamei) ?i tipurile de fermentare (lager, ALE)”, spune Virgil Dumitra?cu.Pentru aperitiv, cele mai bune beri sunt cele lejere, fructate ?i cu un dioxid de carbon echilibrat. ?n ceea ce prive?te felul principal, berea se potrive?te cel mai bine cu preparate din carne alb?, pe?te, pui sau fructe de mare cu diferite garnituri, la cuptor sau la gr?tar. Berile lager brune se potrivesc foarte bine cu preparate din carne ro?ie: vit? argentinian?, porc ?i berbecu?.?n ceea ce prive?te desertul, putem asocia foarte bine berea brun? sau neagr? cu un dulce pe baz? de ciocolat?. Un alt desert care se potrive?te foarte bine cu berea, mai ales kriek (tip de bere belgian?), care folose?te ?n procesul de fermentare ?i maturare fructe proaspete, sunt tartele sau eclerurile cu diferite creme albe ?i fructe ro?ii de sezon.M?ncare vs. bere: ce preparate NU merg cu bereaDe?i sunt o mul?ime de feluri de m?ncare care se potrivesc cu aproape orice sortiment de bere, exist? totu?i ?i asocieri care pot strica at?t gustul berii, c?t ?i cel al m?nc?rii.?Nu putem asocia o tart? pe baz? de l?m?ie cu o bere neagr? deoarece acidul citric va fi un factor distrug?tor ?n rela?ia cu cacao. At?t berea c?t ?i tarta ar da consumatorului o senza?ie de aciditate ?i disconfort”, spune Virgil.De asemenea, berile de tip lager nu ar trebui asociate cu coastele la cuptor deoarece gustul m?nc?rii ?l va acoperi ?n totalitate pe cel al berii. Exist? ?i posibilitatea ca o anumit? combina?ie culinar? s? strice gustul berii. De exemplu, pizza diavola, care este ceva mai picant?, nu ar func?iona foarte bine cu o bere foarte lejer?, de tip lager.Nu mai crede mitul ?berea se bea rece ca ghea?a”Virgil Dumitra?cu spune c? berea potrivit? mai ales vara este cea lager, fiind caracterizat? de o prospe?ime specific?, dominat? de note bazate pe citrice.?Aceste note sunt recunoscute a fi r?coritoare la nivelul papilelor gustative. Este recomandat ca berea de tip lager s? fie servit? la o temperatur? ?ntre 4-6 grade celsius. Raportat la c?ldura din mediul exterior, percep?ia gustativ? de citrice ?i temperatura fac ca berile de tip lager s? fie recomandate pe durata verii”, descrie somelierul.Pe parcursul anotimpurilor c?lduroase ar fi bine s? evita?i berile tip ALE. Acest sortiment este ?n general recomandat pe timp de iarn?-toamn?, temperatura corect? de servire fiind undeva la 8-10 grade.Virgil dezminte mitul c? berea se bea doar rece, spun?nd c? rom?nii nu sunt cunosc?tori ?i nu ?tiu la ce temperatur? s? serveasc? b?utura.?Temperatura de servire este ?n concordan?? cu temperatura de ob?inere a berii. Cea de tip lager se ob?ine la 7-13 grade celsius, ?n timp ce ALE la 18-22 grade celsius. Exist? beri care se pun ?n valoare inclusiv la 12 grade Celsius”, spune somelierul.Cum po?i recicla dozele de aluminiu ?i primi la schimb bere Bergenbier, Wall-Street12 Iulie 2021 11:40, Companii Produc?torul de bere Bergenbier va colecta ?i recicla dozele de aluminiu de pe litoral. ?n primele dou? weekend-uri ale campaniei ExtravaCANza, au fost colectate 5.750 de doze, ?n jur de 73 kg. Cei care au donat 5 recipiente de aluminiu au primit gratis o bere.Turi?tii pot depune dozele consumate, indiferent de form?, m?rimea sau culoarea acestora ?n zilele de vineri, s?mb?t? ?i duminic?, ?ntre orele 13:00-17:00, ?n automatul disponibil ?n sta?iunea Mamaia, la Taverna Aventura.??n acest fel suntem mai aproape de obiectivele globale din Our Beer Print 2025, prin care ne dorim s? protejam mediul ?i comunit??ile ?n care activ?m”, a declarat Alexandra Barroso, legal and corporate affairs director Bergenbier.Bergenbier este partener ?n proiectul ExtravaCANza pentru al patrulea an consecutiv. ?n 2021, proiectul se deruleaz? ?n perioada 2 iulie – 22 august ?i este ini?iat prin programul Every Can Counts dedicat colect?rii selective, ?n scopul de a ?ncuraja reciclarea ?i ?n afara casei - la locul de munc?, ?n cadrul evenimentelor publice sau in vacan??.?n anul 2020 au fost colectate ?i reciclate peste 23.000 de doze de aluminiu, ceea ce a permis p?strarea mai curat? a plajelor ?i a ?ncurajat, ?n acelasi timp, un comportament responsabil din partea turi?tilor.Casa de vinuri Zaig – o gur? de vin dintr-o vi??-de-vie veche de 100 de ani. 13 iulie 2021, Via de la Casa de vinuri Zaig este un adev?rat monument, care are nevoie de ?ngrijire manual?, extrem de meticuloas?, dat?nd din 1922, spune Zaig Eckehardt, administratorul Casei de vinuri Zaig.”Odat? ce un butuc este pierdut, nu po?i s? replantezi, pentru c? pierzi partea de autenticitate, de vie veche. Din acest motiv, va fi din ce ?n ce mai pu?in? vie veche. Aceasta produce ?n jur de 7-8000 de kg de struguri, depinde de an”, ne-a declarat el.?n 2013, Zaig Eckehardt a plantat 11 ha de vi?? nobil? ?n comuna?Teaca, dar a pastrat ?i vi?a de vie veche a familei, s?dit? ?n urm? cu o sut? de ani, care se ?ntinde pe 2 ha, ?i con?ine Feteasc? Alb?, Muscat Ottonel, Neuburger, Traminer, Furmint, Oporto. Acesta ne-a precizat: “?n zon?, mai este vie veche, dar majoritatea produc?torilor renun?? la ea pentru c? este foarte costisitoare. Nici noi nu eram foarte hot?r??i, pentru c? este foarte greu s? ??i faci un plan de afaceri, ?ntruc?t c? nu ?tii ce oameni vei avea la lucru anul viitor.Din punct de vedere al costurilor, va trebui s? ie?im cu alt brand, cu alt pre? (n.n. mai mare). Pe l?ng? justificarea costurilor, mai este ceva: nu bei doar o gur? de vin, bei o gur? de vin dintr-o vi??-de-vie veche de 100 de ani.P?n? la urm?, asta trebuie s? se reg?sesc? ?n pre?, astfel, ?nc?t ?i din punct de vedere economic s? renteze. Altfel, am putea p?stra numai o suprafa?? mult mai mic?, ca s? ar?t?m c? a?a se lucra pe vremuri, ca un model, s? vad? lumea. Dac? nu abordezi alt? politic? de pre?uri, nu faci fa?? din punct de vedere economic.? ?nc? nu ne-am decis la o denumire. ?n prim? faza ne-am g?ndit la denumirile vechi ale dealurilor pe care se afl? viile. ”Potrivit lui Zaig Eckehardt, majoritatea celor care se ocup? de via veche au peste 65 de ani: ”Tineretul nu prea vrea, pentru c? este o munc? mai grea dec?t ?n via nou?. Trebuie, ?n permanen??, s? te apleci, s? stai ?n genunchi ?i s? lucrezi de la cota zero.”Din p?cate, ?n Teaca, dup? comunism, ?n 1995-1996, aproape tot ce a ?nsemnat vie a fost p?r?sit?, a mai spus administratorul Zaig: ”?n Teaca, nu po?i s? cultivi suprafe?e ?ntinse, pentru c? dealurile sunt destul de dificile, comparativ cu Lechin?a sau cu celelalte centre viticole din podgorie, unde configura?ia terenului permite s? cultivi suprafe?e mai mari.Dup? revolu?ie, aceast? zon? nu s-a mai dezvoltat ?i am sim?it foarte mult lipsa pe partea de personal calificat. Foarte mult tineret este plecat ?n str?in?tate ?i a fost destul de greu. Este esen?ial, ?n domeniu, s? ai oameni. Pe Cristina Carazan (n.n. Vinificator la Casa de vinuri Zaig) am luat-o de pe b?ncile facult??ii, f?r? experien?a ?n domeniu, dar care are o evolu?ie foarte bun?. Pe partea de vie, am reu?it s? conving un t?n?r s? r?m?n?. Acesta a lucrat 20 de ani numai ?n str?in?tate, ?n viticultur?. Acest lucru se vede ?n atitudine, implicare ?i devotament.?ns?, la partea de zilieri, este destul greu. ?ntr-o vie veche, ca s? preg?te?ti un om, ??i trebuie minim o s?pt?m?n? ca s? ?nve?e ?i s? ??i dea seama despre ce este vorb?. ?n via nou?, ?ntr-o zi, dou? a ?nv??at. Este foarte greu s? g?se?ti oameni pe care s? ?i ?nve?i, s? te po?i baza pe ei, plus c? la zilieri nu po?i s? ai preten?ii s? ??i stea la dispozi?ie an de an.”De asemenea, Zaig Eckehardt ne-a ?marturisit c? produc?ia din anul acesta arat? foarte bine: ”Am f?cut fa?? cu brio la interperii. Au fost foarte multe ploi ?n perioada de primavar? ?i am f?cut primele tratamente manual ?i ?n via nou?. Era prea mult? ap? ?i nu se putea intra cu tractorul.Avem ?ntre 7 ?i 9 tratamente pe an. Vindem doar pe plan local, momentan. C?nd vom fi preg?ti?i cu viile vechi, categoric vom merge ?i la export pentru c? la viile vechi vrem s? abord?m un alt stil de vinifica?ie.”Cristina Carazan, Vinificator la Casa de vinuri Zaig, a spus: “?nc? din primul an, sunt ?ndr?gostit? de vinurile pe care le ob?inem din via veche, ?ncep?nd de la strugure, de la mustul ?n fermenta?ie care este fabulos. Anul acesta am decis s? mergem pe tradi?ional ?i s? refacem cupajul (n.n. amestec) specific zonei, Feteasc? Alba cu Muscat Otonel.”?n acest??cram??de familie se?produc anual ?n jur de?700 hl de vin.?Procesul de fermenta?ie?se face??n?vase din inox controlate?termic, iar pentru maturare se folosesc butoaie din stejar.Turi?tii sunt bineveni?i s? le calce pragul, s? deguste vinurile ?i s? afle istoria acestei p?r?i de lume.Anul ?nfiin??rii cramei: 2013DOC: Lechin?a – TeacaNumarul de hectare:?13 HaLitri de vin ?mbutelia?i anual:?25,000 lCifra afacere 2020 – 200,000 euroNr sticle vandute 2020 – 30,000 sticleProprietar:?Zaig EckehardtVinificatori: Cristina Carazan,?Zaig EckehardtBranduri de vin: EWA, ZAIG, EckehardtSoiuri de struguri: Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Feteasc? Neagr?, Pinot Noir, Feteasc? Alb?, Feteasc? Regal?”COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA?Ro?ii de Rom?nia“ v?ndute ?n l?zi de Turcia. Acuzele fermierilor la adresa unui mare lan? de magazine , 12 iulie 2021, 20:51 de Alina Mitran Consumatorii care aleg s?-?i fac? cump?r?turile ?n magazinele unui mare lan? de retail au ??ansa“ s? cumpere ro?ii turce?ti v?ndute drept ro?ii rom?ne?ti - spun doi fermieri din Olt. Dincolo de ?n?el?toria privind originea, tomatele de peste hotare sunt ?i mult mai slabe calitativ, acuz? fermierii. Un fermier din jude?ul Olt a pornit luni, 12 iulie, ?n Slatina s? verifice o informa?ie furnizat? de un coleg din jude?ul Ia?i. ?ntr-o localitate din Ia?i, legumicultorul respectiv a descoperit ?n magazinele unui mare lan? de magazine (pe care nu l-a nominalizat) ro?ii turce?ti v?ndute sub eticheta de ?ro?ii Rom?nia“. Reprezentan?ii magazinului nu s-au mai sinchisit nici m?car s? schimbe l?zile, astfel c? se poate stabili ?i regiunea din care sunt aduse tomatele. Mai mult, fermierul din Ia?i a g?sit ?i tomate care aveau aplicat? o etichet? mic?, direct pe produs, iar acest lucru s-ar ?nt?mpla doar la ro?iile din import, dup? cum spun fermierii. Astfel c? fermierul Mihai Chesnoiu a pornit s? verifice ?ntr-un magazin din Slatina, care face parte din acela?i lan?, dac? istoria se repet? ?i aici. Surpriza a fost enorm?, confirm?nd, practic, suspiciunea fermierului din Ia?i. “Suntem min?i?i, suntem manipula?i, suntem ?n?ela?i. Primesc o sesizare de la un coleg din Ia?i, a?a c? pornesc s? verific dac? ?i ?n Olt, ?n Slatina, se ?nt?mpl? la fel. De data aceasta am ?nt?riri, ?l am al?turi ?i pe domnul P?unel (n. red. – reprezentantul Uniunii Salv?m ??ranul Rom?n, o asocia?ie a produc?torilor). Vrem s? verific?m ce se ?nt?mpl?, dac? acela?i caz apare ?i aici“, spune fermierul, ?n timp ce filmeaz? cum intr? al?turi de colegul s?u Ion P?unel ?n magazin. , da, avem ?Ro?ii Rom?nia“ ?n l?zi de Turcia. Se pare c? cei care s-au ocupat de comercializare ?i de import n-au mai avut cartoane necolorate, de ambalare, ?i le-au adus ?n acestea. Ro?ii verzi, cred c? este un nou soi. Haide?i s? vedem ce e ?i sub“, comenteaz? fermierul ?n timp ce caut? ?n lada cu ro?ii puse la v?nzare. ???i bat joc de tradi?ie, ??i bat joc de consumatori, ??i bat joc de produc?tori. Ro?ii verzi. V? da?i seama cum erau c?nd au fost recoltate?!“, ?ntreab? fermierul, ?n timp ce al?tur? ro?ia de un ardei gras pentru a se constata c?t este aceasta de verde. ?Observa?i ro?ia asta l?ng? ardeiul gras. Incredibil cum pot s?-?i mint? clien?ii!“, mai spune Chesnoiu. La fel, pepenii verzi, eticheta?i drept pepeni din Rom?nia, sunt expu?i toit ?n l?zi cu etichete de import. ?Pepenii sunt din Rom?nia, ambalajele dec?t sunt importate. Trist ce se ?nt?mpl?, trist c? nu suntem proteja?i de autorit??i“, comenteaz? cei doi. ?Revin la ro?ii, asta ne doare cel mai tare. Ale noastre se arunc? pe c?mp, ale noastre nu se v?nd ?n pie?e, nu pot s? intre cu ele ?n magazine ?i ale lor se v?nd ?n magazine cu etichete de produs rom?nesc, pentru c? asta cere consumatorul“, mai arat? Chesnoiu. ?ntr-un alt video, acesta spune c? a chemat un responsabil de magazin ?i vrea s? afle ce provenien?? au toimatele ro?ii. I se r?spunde c? sunt din Rom?nia. Ion P?unel spune, la r?ndul s?u, c? ce se ?nt?mpl? nu este specific unui singur lan? de magazine ?i c? a ajuns, din p?cate, o practic? aproape generalizat?, f?c?nd mult r?u produc?torilor cinsti?i din Rom?nia. ?Ia omul ?Ro?ii din Rom?nia?, vede c? nu au niciun gust, ?i ce spune: de ce s? dau eu at??ia bani, c? tot f?r? gust, ca cele din Turcia, sunt. Acesta este pericolul. Nu am anun?at autorit??ile, a fost un semnal pe care noi ?l tragem, sper?m s? se sezizeze“, a comentat Ion P?unel, solicitat ed ?Adev?rul“. Sup?rarea fermierului Mihai Chesnoiu, pe de alt? parte, este cu at?t mai mare cu c?t ?n ultimele zile a ?nceput o campanie pe contul s?u de socializare, prin care ?ncearc? s? le explice cump?r?torilor de ce trebuie s? aleag? legumele rom?ne?ti ?i le arat? acestora unde ?i cum sunt produse. Kaufland Rom?nia prime?te certificatul de sustenabilitate din partea CHEP , ? Carol Popa , Mar?i, 13 Iulie 2021 Kaufland Rom?nia prime?te certificatul de sustenabilitate din partea CHEP, care plaseaz? lan?ul de aprovizionare al companiei ?n topul celor mai sustenabile lan?uri de aprovizionare la nivel na?ional. Kaufland devine astfel unul dintre liderii tranzi?iei c?tre economia circular? a industriei FMCG din Rom?nia.Aceast? nou? certificare atest? implicarea ?i contribu?ia pe care compania o aduce la protejarea mediului ?nconjur?tor.?n 2020, Kaufland a reu?it s? diminueze emisiile de dioxid de carbon cu 1258,78 de tone, echivalentul a aproximativ 1.149.524 km parcur?i cu camionul. Totodat?, retailerul a redus de?eurile produse cu 103.764 kg, de?eul zilnic generat de aproximativ 79.734 de europeni. Certificatul de sustenabilitate CHEP atest? ?i protejarea p?durilor cu 1.087.742 dm? sau aproximativ 1050 de copaci.Acest rezultat a fost ob?inut ?n urma folosirii serviciilor CHEP de reutilizare prin ?nchiriere a pale?ilor pentru transportul produselor.?n perioada ianuarie – decembrie 2020, Kaufland a folosit un volum de peste 1.300.000 pale?i CHEP, realiz?nd economii majore de resurse ale mediului. Astfel, emisiile de dioxid de carbon au fost reduse cu 56% comparativ cu utilizarea pale?ilor albi, s-au folosit cu 72% mai pu?ine reurse de lemn ?i au fost generate cu 77% mai pu?ine de?euri. Utilizarea pale?ilor alba?tri CHEP ?n locul pale?ilor albi clasici ?nseamn?, considerabil, mai pu?ine resurse de lemn consumate sau emisii de CO2, respectiv de de?euri generate.Reducerea emisiilor de dioxid de carbon ?i diminuarea de?eurilor sunt esen?iale pentru protejarea climei, iar Kaufland ?i-a luat angajamentul de a integra sustenabilitatea ?n toate ac?iunile sale.Pentru acest certificat, calculele au fost efectuate prin metodologia RDC IS014044, ?n conformitate cu studiul european Life Cycle Analysis, prin compararea modelului sustenabil de reutilizare prin ?nchiriere a pale?ilor CHEP.?Life Cycle Analysis este o metod? de evaluare a impactului unui produs asupra mediului, pe parcursul ciclului s?u de via??.?Cu o expertiz? de peste 60 de ani, CHEP ofer? solu?ii de distribuire ?i reutilizare ?i pune la dispozi?ie un sistem de ?nchiriere pale?i, care ??i propune s? fac? lan?ul logistic mai sustenabil ?i mai eficient. Sistemul CHEP de utilizare prin ?nchiriere a pale?ilor are la baz? principiul fundamental al economiei circulare. Pale?ii sunt inspecta?i ?i repara?i periodic, iar 100% din lemnul folosit pentru producerea lor provine din p?duri sustenabile certificate. Datorit? calit??ii lor premium, sunt de 10 ori mai durabili ca cei albi.A;a cum a anun?at Gabriel Ivan, Country General Manager CHEP Rom?nia, ?n cadrul conferin?ei Next Challenge - Circular Economy organizat? de PIA?A pe 16 iunie la Bucure?ti, CHEP va emite certificate de sustenabilitate auditate interna?ional companiilor partenere care aplic? sistemul CHEP pentru o activitate economic? regenerativ?, ?n tranzi?ia c?tre o economie circular?.Kaufland Rom?nia investe?te constant ?n solu?ii sustenabile, fiind desemnat? ?n 2020 Cea mai sustenabil? companie din Rom?nia pentru al treilea an consecutiv. Distinc?ia este acordat? de c?tre CSR Index, singurul ranking anual de acest tip din Rom?nia, bazat pe o analiz? independent? care evalueaz? companiile din Rom?nia dup? o serie de parametri interna?ionali, ?n func?ie de nivelul de implicare al acestora ?n domeniul sustenabilit??ii ?i responsabilit??ii pania se implic? constant ?n ac?iuni de protejare a mediului ?nconjur?tor ?i ?i-a asumat s? sus?in? ?i s? contribuie la atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabil? (ODD-uri) lansate de Organiza?ia Na?iunilor Unite (ONU), printre care se num?r? Via?a terestr?, Ac?iune climatic? ?i Consumul ?i Produc?ia Responsabile.Lidl ??i extinde re?eaua cu un nou magazin ?n Chi?ineu-Cri? , Mar?i, 13 Iulie 2021 11:57 Lidl continu? investi?iile ?n Rom?nia prin inaugurarea unui nou magazin ?n Chi?ineu-Cri?, jude?ul Arad, pe data de 15 iulie. Acesta este situat pe Strada ?nfr??irii, Nr. 48 ?i dispune de sta?ie de ?nc?rcare pentru automobilele electrice.Noul magazin Lidl din Chi?ineu-Cri? are o suprafa?? de v?nzare de peste 1.300 m?. Unitatea dispune de peste 90 de locuri de parcare, precum ?i de o sta?ie de ?nc?rcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta c?te dou? ma?ini simultan. Odat? cu inaugurarea magazinului, se vor crea 20 noi locuri de munc?.Orarul de func?ionare a magazinului va fi de luni p?n? s?mb?t?, ?ntre 7:30 ?i 22:00, iar duminic? ?ntre 8:00 ?i 20:00.Lidl optimizeaz? constant formatul magazinelor, astfel ?nc?t s? aib? un impact c?t mai redus asupra mediului, dar ?i s? ofere o experien?? de cump?r?turi c?t mai bun?. Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construc?iilor ?i ?n conformitate cu normele de protec?ie a mediului, noul magazin Lidl din Chi?ineu-Cri? dispune de solu?ii ?i tehnologii moderne, care asigur? standarde ?nalte de eficien?? energetic?. Printre acestea se num?r? sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezen?? ?i sistemele de recuperare a c?ldurii integrate ?n instala?iile de climatizare, ori sta?ia de ?nc?rcare pentru automobile electrice.Inaugurarea magazinului Lidl din Chi?ineu-Cri? continu? strategia companiei de a oferi zilnic rom?nilor produse de cea mai bun? calitate la cel mai bun pre?, ?ntr-o larg? varietate de sortimente. Lidl reu?e?te s? respecte aceast? misiune investind constant ?n sustenabilitate, la baza ac?iunilor companiei st?nd eficien?a ?i demersurile de dezvoltare durabil?. ?n plus, Lidl promoveaz? cu consecven?? colaborarea cu produc?torii locali, multe dintre m?rcile de calitate comercializate ?n re?ea fiind produse ?n Rom?nia.Sondaj: Trei sferturi dintre consumatori, aten?i la ac?iunile companiilor , 13 Jul 2021 | de Simona Popa Preocuparea pentru mediu, politicile sociale ?i cele de guvernan?? corporativ? sunt detaliile care fac diferen?a ?n fa?a consumatorilor, arat? un sondaj realizat de PwC la nivel global.Concret, 83% dintre consumatorii chestiona?i ?n cadrul sondajului ?Consumer Intelligence on ESG” sus?in c? firmele ar trebui s? fie proactive ?i preocupate constant de politicile de mediu, sociale ?i de guvernan?? corporativ? (ESG). Totodat?, 76% arat? c? vor ?ntrerupe rela?ia cu companii care nu trateaz? bine angaja?ii, mediul ?nconjur?tor sau comunitatea ?n care ??i desf??oar? activitatea.?Consumatorii ?i angaja?ii doresc ca firmele s? se implice proactiv ?n rezolvarea problemelor de mediu sau ale societ??ii, nu doar s? respecte reglement?rile ?i sunt preg?ti?i s? recompenseze sau s? penalizeze m?rcile ?n consecin??. Potrivit rezultatelor sondajului, consumatorii caut? informa?ii despre activit??ile ?i investi?iile ?n ESG ?n diferite surse, dac? firmele nu au raport?ri specifice”, a declarat Monica Movileanu, Partener PwC Rom?nia.Peste 80% dintre angaja?i sunt dispu?i s? lucreze pentru companii care sunt preocupate de problemele de mediu, sociale ?i de guvernan?? corporativ?, ?n timp ce 80% dintre consumatori sunt dispu?i s? cumpere produsele/serviciile acestora.De?i percep?ia este c? firmele investesc mai mult dec?t ?n urm? cu zece ani ?n proiecte de mediu, mai mult de jum?tate dintre consumatori (57%) afirm? c? organiza?iile ar trebui s? depun? mai multe eforturi pentru a promova probleme precum schimb?rile climatice ?i reducerea consumului de ap?. De asemenea, 48% dintre responden?i vor ca firmele s? avanseze ?n planurile privind diversitatea ?i incluziunea ?i securitatea ?i confiden?ialitatea datelor. ?n acela?i timp, 54% se a?teapt? ca firmele s? rezolve problemele de guvernan?? corporativ?, precum respectarea legilor ?i reglement?rilor ?i reducerea diferen?elor salariale.Majoritatea directorilor generali intervieva?i ?n cadrul sondajului (91%) cred c? organiza?iile pe care le conduc au responsabilitatea s? se implice ?n proiecte de sustenabilitate. Iar ?n 2020 asta s-a tradus ?ntr-o dublare a investi?iilor ?n fonduri cu impact ESG, p?n? la 51 miliarde dolari.?Balan?a ?nclin? spre mai mult? reglementare ?n domeniul ESG, iar companiile sunt la momentul ?n care pot lua m?suri proactive pentru a fi mai bine pozi?ionate pe m?sur? ce datele ?i raportarea devin mai reglementate ?i standardizate”, a ar?tat Cristina Anghelu??, Senior Manager PwC Rom?nia.?ntreba?i care sunt cele mai importante p?r?i interesate (stakeholders) pentru companiile lor, consumatorii au ie?it pe primul loc, devans?nd angaja?ii, investitorii, autorit??ile de reglementare ?i mass-media.Schimb?rile climatice, asisten?a medical?, siguran?a la locul de munc? ?i respectarea reglement?rilor sunt pe lista de dorin?e de investi?ii ESG a tuturor - consumatori, angaja?i ?i companii. ?n schimb, pentru companii, doar confiden?ialitatea ?i securitatea datelor sunt o prioritate mai mare pentru investi?ii.Devine clar astfel c? principala provocare pentru directori este echilibrarea investi?iilor pentru a atinge c?t mai multe obiective ESG (40% dintre responden?i). O alt? provocare o reprezint? lipsa standardelor de raportare ?i complexitatea reglement?rilor (37%). Mul?i nu sunt siguri cu privire la ce standard de raportare s? urmeze sau c?t de mult ar trebui s? dep??easc? standardele pentru a satisface a?tept?rile mai mari ale consumatorilor ?i ale angaja?ilor.Metodologie: Sondajul PwC a fost realizat ?n perioada 29 martie- 23 aprilie ?n r?ndul a peste 5.000 consumatori, 2.510 angaja?i ?i 1.257 directori executivi din SUA, Brazilia, Marea Britanie, Germania ?i India. Studiul a fost efectuat pentru a descoperi a?tept?rile responden?ilor ?n ceea ce prive?te evolu?ia afacerilor ?n func?ie de ac?iunile ESG.Carrefour Rom?nia, contract de colaborare cu Nielsen Brandbank , 13 Jul 2021 | de Simona Popa Nielsen Brandbank colaboreaz? cu retailerul Carrefour Rom?nia pentru a furniza servicii de con?inut digital pentru serviciile online ?i offline ale Carrefour Rom?nia.Prin acest parteneriat, Nielsen Brandbank va furniza c?tre Carrefour Rom?nia con?inut precis de produs digital, oferind imagini de ?nalt? calitate, informa?ii complete despre etichete ?i descrieri de marketing ale produselor prin procese de automatizare standardizate, permi??nd cump?r?torilor accesul la o experien?? de cump?r?turi de ?nalt? calitate.Solu?iile end-to-end ale Nielsen Brandbank vor permite Carrefour Rom?nia s? conecteze cump?r?torii la cele mai actualizate con?inuturi de produse digitale relevante, f?c?nd bunurile de consum mai vizibile ?i mai atractive.?Suntem ?nc?nta?i c? retailerul Carrefour Rom?nia a ales Nielsen Brandbank pentru a crea ?i gestiona informa?iile despre produsele comercializate, al?tur?ndu-se tuturor celorlal?i comercian?i care lucreaz? cu noi de la lansarea cump?r?turilor online. Ca lider global ?n con?inutul produselor digitale, Nielsen Brandbank este bine pozi?ionat? pentru a sprijini nevoile digitale ale Carrefour Rom?nia ?i pentru a satisface ?n continuare nevoile cump?r?torilor”, declar? Róbert B?l?ni, Key Account Manager Nielsen Brandbank.?Ast?zi, pentru comer?ul modern omnichannel, a devenit obligatorie ?mbog??irea profesional? a con?inutului digital cu o descriere complet? a produsului, o imagine de ?nalt? calitate ?i date volumetrice precise. Dorim s? ne ?mbun?t??im semnificativ ?n acest domeniu ?n lunile urm?toare. Pe l?ng? noul nostru parteneriat cu Nielsen Brandbank, care ne permite s? ?mbun?t??im baza de date a produselor, ne propunem s? automatiz?m fluxurile de date ?i s? investim ?n verificarea SEO”, completeaz? Justyna Torres, eCommerce Director Carrefour Rom?nia.Nielsen Brandbank este furnizorul principal de solu?ii de con?inut de produse digitale pentru peste 52.000 de m?rci ?i peste 700 de comercian?i ?n 39 de ??ri din ?ntreaga lume, permi??nd m?rcilor ?i retailerilor s? ofere cea mai bun? experien?? de cump?rare, oferind posibilitatea de a captura ?i partaja con?inut standardizat ?i bogat de produse digitale pe toate canalele, f?r? probleme.Solu?iile end-to-end ale Nielsen Brandbank conecteaz? cump?r?torii la cel mai actualizat con?inut de produse digitale relevante, f?c?nd bunurile de consum mai vizibile ?i mai atractive.DIVERSECea mai v?ndut? ?nghe?at? din Rom?nia a fost retras? de la v?nzare. A fost emis? alert? na?ional? , 13 iulie 2021, Mihai Soica Dou? tipuri de ?nghe?at? au fost retrase de la comercializare ca urmare a unei alerte emis? de Autoritatea Na?ional? de S?n?tate Veterinar? ?i Siguran?a Alimentelor. Este vorba despre dou? tipuri de ?nghe?at? comercializate de c?tre Penny. Primul produs retras este ”UniQue” – ?nghe?at? cu arome de tiramisu ?i vanilie. Al doilea produs este ”Happy” – ?nghe?at? cu arom? ?i sirop de pepene galben.Cei de la ANSVA mai anun?? c? produc?torul acestor sortimente de ?nghe?at?, respectiv Cicom SRL a decis s? retrag? produsele de la comercializare, exist?nd suspiciunea ca nu sunt conforme cu normele sanitare ?n materie.?Din grij? fa?? de consumatori, REWE Rom?nia recomand? clien?ilor care au achizi?ionat produsele mentionate mai sus s? nu le consume, ci s? le distrug? sau s? le aduc? ?napoi ?n oricare magazin PENNY. Contravaloarea va fi restituit?, f?r? a fi necesar? prezentarea bonului fiscal. CICOM SRL ??i cere scuze pentru nepl?cerile create!”, se arat? pe situl ANSVSA.Cea mai v?ndut? ?ngheta?? din Rom?nia?ngheta?a UniQue este cea mai v?ndut? ?nghe?at? din Rom?nia, dep??ind la v?nz?ri branduri interna?ionale de renume. ?n 2017, o analiz? efectuat? de Retail Zoom a ar?tat c? firma Cicom, are cele mai mari v?nz?ri de ?nghe?at? din roat? Europa, Orientul Mijlociu, Iran ?i Africa.Potrivit informa?iilor publice, ?nghe?ata UniQue, brand al produc?torului de ?nghe?at? Cicom SRL, din T?rgovi?te avea cele mai mari v?nz?ri la momentul respectiv. Societatea produce ?nghe?at? din anul 2002 ?i are licen?? de export ?n mai multe ??ri din Europa.Alert? la m?rarul chimizatLuni,? Evenimentul Zilei a scris despre un alt produs care a fost retras de la comercializare, tot ca urmare a unei alerte na?ionale emise de ANSVSA. Este vorba despre un anumit tip de m?rar prezent la comercializare ?n marile magazine din Rom?nia.Alerta alimentar? respectiv? are ?n vedere un plic de m?rar, frunze uscate ?i m?run?ite, ?n componen?a c?ruia s-au dep??it limitele maxime admise ale reziduurilor de pesticide: Chlorpyrifos, Carbendazim, Penconazole, Pendimethalin ?i Vinclozolin.Conform alertei alimentare, cump?r?torii care au acas? acest tip de m?rar sunt sf?tui?i s? nu-l consume, iar dac? ?l vor returna magazinului, ??i vor primi banii ?napoi, f?r? a fi nevoie de prezentarea bonului fiscal.Produsul respectiv poate prezenta un risc poten?ial pentru s?n?tate ?n caz de consum repetat, pe termen lung, a averizat hipermarketul care a distribuit produsul.Cultur? de gr?u, ars? ?n ?ntregime! Fl?c?rile ar fi pornit de la o sc?nteie la utilajele agricole care recoltau! Roxana Dobre - 13 iulie 2021 Incendiu uria?, pornit de la sc?nteia utilajelor agricole care recoltau gr?ul. Pe fondul c?ldurii excesive dar ?i a solului ?i paielor extrem de uscate, pericolul izbucnirii unui incendiu este aproape iminent dac? fermierii nu exclud toate cauzele posibile ale unor astfel de incidente.Ieri, ?n Satu Mare, trei hectare de gr?u ?i 8 hectare de paie au fost f?cute scrum ?n urma unui incendiu izbucnit pe un c?mp agricol ?ntre localit??ile Tiream ?i C?ua?.Dou? autospeciale de stingere cu ap? ?i spum? din cadrul Deta?amentului de Pompieri Carei s-au deplasat la fa?a locului al?turi de SVSU Tiream. Potrivit pompierilor s?tm?reni, cita?i de presasm.ro cauza probabil? de producere a incendiului este sc?nteia mecanic? de la utilajele agricole care recoltau.?Cultur? de gr?u incendiat? de o rachet? antigrindin?! 13 iulie 2021, Autor: Ciprian Voinea ?A ?nceput r?zboiul!”, a fost probabil prima impresie a unui fermier din Timi? a c?rui cultur? de gr?u a fost distrus? de o rachet? antigrindin?.Incidentul a avut loc la Topolov??u Mare, relateaz? Realitatea PLUS, iar agricultorul sus?ine c? lanul a luat foc imediat dup? pr?bu?irea rachetei.Pompierii militari au intervenit pentru stingerea incendiului. ?n raportul acestora se arat? c? de vin? ar fi racheta antigrindin? g?sit? la fa?a locului.Incidentul din Timi? nu este primul de acest fel petrecut anul acesta. O alt? rachet? antigrindin? a c?zut, pe 8 iunie, ?ntr-o curte din comuna Bilie?ti, jude?ul Vrancea. Proiectilul de aproximativ 50 de centimetri a c?zut la c??iva metri de o locuin??, dar incidentul nu s-a soldat cu victime sau pagube materiale.Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, doar ?n perioada 15 aprilie – 11 iunie 2021, din punctele de lansare ale Unit??ilor de combatere a c?derilor de grindin? din Prahova ?i Oltenia, au fost lansate ?n total de 1.648 de rachete antigrindin?, pentru a proteja astfel culturile agricole ?i comunit??ile locale din jude?ele Olt, V?lcea, Dolj, Mehedin?i, Teleorman, Vrancea, Gala?i, Vaslui ?i Ia?i.?GLOBALRAPORT ONU:Anul pandemiei a fost marcat de cre?terea nivelului de foamete ?n lume , G.B , Miscellanea / 13 iulie ?n 2020 s-a ?nregistrat o ?nr?ut??ire sever? a foametei la nivel interna?ional, au anun?at Na?iunile Unite - ?n mare parte ?i cel mai probabil din cauza efectelor generate de pandemia de COVID-19. De?i impactul pandemiei nu a fost ?nc? cartografiat ?n totalitate, un raport al mai multor agen?ii ale ONU estimeaz? c? aproximativ o zecime din popula?ia global?, p?n? la 811 milioane de oameni, au fost subnutri?i anul trecut. Cifrele arat? c? vor fi necesare eforturi majore pentru ca lumea s? ??i poat? atinge obiectivul de a pune cap?t foametei p?n? ?n 2030, conform unui comunicat remis redac?iei. Potrivit sursei citate, edi?ia de anul acesta a raportului privind Starea Securit??ii Alimentare ?i a Nutri?iei ?n Lume (The State of Food Security and Nutrition in the World) este prima evaluare de acest tip din perioada pandemic?. Raportul este o publica?ie comun? a Organiza?iei pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? a Na?iunilor Unite (FAO), Fondul Interna?ional pentru Dezvoltare Agricol? (FIDA), Fondul Na?iunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Na?iunilor Unite (PAM) ?i Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS). Edi?iile anterioare ale raportului atr?geau deja aten?ia lumii c? securitatea alimentar? a milioane de oameni, mul?i dintre ace?tia fiind copii, este ?n pericol."Din nefericire, pandemia continu? s? expun? sl?biciunile sistemelor noastre alimentare, care amenin?? vie?ile ?i traiul unor oameni din lumea ?ntreag?", scriu conduc?torii celor cinci agen?ii ale Na?iunilor Unite ?n Preambulul raportului din acest an. Ace?tia continu? avertiz?nd cu privire la un "moment critic", de?i aduc ?n acela?i timp speran?e noi datorate unui impuls diplomatic sporit. "Acest an vine cu o ?ans? unic? pentru consolidarea securit??ii alimentare ?i a nutri?iei prin transformarea sistemelor alimentare cu cu ocazia urm?torului Summit al Na?iunilor Unite privind Sistemele Alimentare (UN Food Systems Summit), Summitul Nutri?iei pentru Cre?tere (Nutrition for Growth Summit) ?i Conferin?a COP26 privind schimb?rile climatice". "Rezultatul acestor evenimente", adaug? cei cinci, "vor contura [...] a doua jum?tate a Decadei Na?iunilor Unite de Ac?iuni pentru Nutri?ie" - un angajament politic interna?ional care urmeaz? a fi lansat.Nivelul foametei ?ncepuse s? creasc? deja la jum?tatea decadei 2010-2020, spulber?nd speran?ele unui declin ireversibil. ?n mod ?ngrijor?tor, ?n 2020 foametea a crescut at?t ?n termeni absolu?i, c?t ?i propor?ionali, dep??ind cre?terea popula?iei: se estimeaz? c? aproximativ 9,9% din popula?ia general? a fost subnutrit? anul trecut, ?n cre?tere fa?? de 8,4% ?n 2019. Peste jum?tate din toate persoanele subnutrite (418 milioane) tr?iesc ?n Asia; peste o treime (282 de milioane) ?n Africa; ?i o mic? propor?ie (60 de milioane) ?n America Latin? ?i ?n Caraibe. Dar cea mai mare cre?tere s-a ?nregistrat ?n Africa, unde prevalen?a estimat? a subnutri?iei de 21% din popula?ie este peste dublul oric?reia dintre celelalte regiuni. Anul 2020 a fost unul sumbru ?i din punct de vedere al altor m?sur?tori. ?n general, peste 2,3 miliarde de oameni (sau 30% din popula?ia lumii) nu au avut acces pe toat? durata anului la alimenta?ie adecvat?: acest indicator cunoscut sub numele de prevalen?? a insecurit??ii alimentare moderate sau severe, a crescut ?ntr-un singur an c?t ?n ceilal?i cinci ani anteriori ?mpreun?. Inegalit??ile de gen s-au ad?ncit: la fiecare 10 b?rba?i ?n situa?ie de insecuritate alimentar? s-au ?nregistrat 11 femei ?n aceea?i situa?ie ?n 2020 (?n cre?tere de la 10.6 ?n 2019). Malnutri?ia a continuat sub toate formele sale, copiii pl?tind pre?ul cel mai scump: se estimeaz? c? ?n 2020 peste 149 de milioane de copii cu v?rste sub cinci ani au fost subdezvolta?i sau prea scunzi pentru v?rsta lor; peste 45 de milioane cu mas? muscular? redus? sau prea slabi pentru ?n?l?imea lor; ?i aproape 39 de milioane supraponderali. Un num?r total de trei miliarde de adul?i ?i copii nu au avut acces la un regim alimentar s?n?tos, ?n cea mai mare parte din cauza costurilor excesive. Aproape o treime din femeile de v?rst? reproductiv? sufer? de anemie. La nivel interna?ional, ?n ciuda progreselor ?nregistrate ?n unele zone (de exemplu, mai mul?i nou-n?scu?i sunt hr?ni?i exclusiv cu lapte matern), lumea nu este pe drumul cel bun pentru a putea atinge vreunul dintre indicatorii pentru nutri?ie p?n? ?n 2030. ?n multe p?r?i ale lumii, pandemia a declan?at recesiuni brutale ?i a pus ?n pericol accesul la alimente. De?i chiar ?i ?nainte de pandemie nivelul foametei era ?n cre?tere; progresele privind malnutri?ia erau ?n urm?. Situa?ia era cu at?t mai acut? ?n statele afectate de conflict, de extreme climatice ?i de alte crize economice sau care se confruntau cu un nivel crescut al inegalit??ii, toate aceste fiind definite ?n raport ca factorii favorizan?i pentru insecuritate alimentar?, care, ?n schimb, interac?ioneaz? ?ntre ei.?in?nd cont de tendin?ele actuale, Starea Securit??ii Alimentare ?i a Nutri?iei ?n Lume estimeaz? c? Obiectivul de Dezvoltare Durabil? 2 (Zero Foamete p?n? ?n 2030) va fi ratat la o marj? de 660 de milioane de oameni. Din aceste 660 de milioane, aproximativ 30 de milioane pot avea leg?tur? cu efectele de lung? durat? ale pandemiei. A?a cum se sublinia ?n raportul anului trecut, transformarea sistemelor alimentare este esen?ial? pentru asigurarea securit??ii alimentare, pentru ?mbun?t??irea nutri?iei ?i pentru a face regimurile alimentare s?n?toase accesibile tuturor. Edi?ia de anul acesta eviden?iaz? ?ase "c?i transformatoare". Acestea, spun autorii, au la baz? un "set coerent de politici ?i de portofolii de investi?ii" pentru a contracara catalizatorii foametei ?i ai malnutri?iei. ?n func?ie de fiecare factor favorizant (sau o combina?ie a acestora) cu care se confrunt? fiecare ?ar?, raportul ?ndeamn? deciden?ii politici s?: - Integreze politici umanitare, pentru dezvoltare ?i menite s? reconstruiasc? pacea ?n zonele de conflict - de exemplu, prin m?suri de protec?ie social? pentru a pre?nt?mpina situa?iile ?n care familiile sunt nevoite s? ??i v?nd? pu?inele bunuri pentru a-?i putea procura alimente;- Extind? rezilien?a climatic? ?n sistemele alimentare, de exemplu, prin a pune la dispozi?ia micilor fermieri asigur?ri care se acopere riscul climatic ?i finan??ri bazate pe previziuni;- Consolideze rezilien?a celor mai vulnerabili ?n fa?a adversit??ilor economice, de exemplu, prin programe de sprijin financiar sau ?n natur? pentru a reduce impactul ?ocurilor similare celor generate de pandemie sau cel al volatilit??ii pre?urilor alimentelor;- Intervin? ?n lan?urile de aprovizionare pentru a sc?dea costurile alimentelor nutritive, de exemplu, prin ?ncurajarea plant?rii de culturi biofortificate sau prin ?nlesnirea accesului cultivatorilor de fructe ?i legume la pie?e;- Combat? s?r?cia ?i inegalit??ile structurale, de exemplu, prin stimularea lan?ului valoric al alimentelor ?n comunit??ile s?race prin transferurile de tehnologie ?i prin programe de certificare;- Consolideze mediile alimentare ?i s? contribuie la schimbarea comportamentului consumatorilor, de exemplu, prin eliminarea gr?similor industriale transesterificate ?i prin reducerea con?inutului de sare ?i zah?r ?n lan?ul de aprovizionare cu alimente sau prin protejarea copiilor ?mpotriva impactului negativ al marketingului alimentelor. De asemenea raportul face apel pentru un "mediu care s? permit? mecanisme ?i institu?ii de guvernan??" pentru ca transformarea s? devin? posibil?. Le solicit? deciden?ilor politici s? efectueze consult?ri ample; s? capaciteze femeile ?i tinerii; s? extind? disponibilitatea datelor ?i a noilor tehnologii. Mai mult ca orice, autorii ?ndeamn? lumea s? ac?ioneze acum, altfel vom vedea cum ?n urm?torii ani factorii favorizan?i ai foametei ?i malnutri?iei reapar cu o intensitate din ce ?n ce mai mare, mult timp dup? ce ?ocul pandemic a disp?rut.UNIUNEA EUROPEANA Consiliul adopt? o scutire temporar? de TVA pentru activit??ile de tip ?achizi?ionare ?i?donare” , actualizat: 11:45 Consiliul a adoptat ast?zi o modificare a Directivei TVA prin care se introduce o scutire temporar? de TVA pentru importuri ?i anumite furniz?ri ca r?spuns la pandemia de?COVID-19.Directiva privind activit??ile de tip ?achizi?ionare ?i donare” va facilita achizi?ionarea de bunuri ?i servicii de c?tre Comisie ?i agen?iile UE pentru a le distribui gratuit statelor membre ?n contextul actualei crize de s?n?tate?public?.Prin aceast? actualizare, achizi?iile de bunuri ?i servicii efectuate de un organism al UE ?n numele statelor membre pentru a r?spunde situa?iei de urgen?? generate de pandemia de COVID-19 sunt ad?ugate temporar pe lista tranzac?iilor scutite din Directiva TVA. Noua scutire va permite mai multe dona?ii c?tre statele membre ?i institu?iile acestora, deoarece va degreva organele UE de sarcinile bugetare ?i administrative care au creat obstacole ?n calea?procesului.”Datorit? acestei modific?ri, Comisia ?i agen?iile UE vor fi ?n m?sur? s? valorifice la maximum bugetul UE pentru a face fa?? consecin?elor pandemiei de COVID-19”, precizeaz??Consiliul.Dup? ?ncetarea acestei situa?ii de urgen??, se va reveni la cotele de TVA aplicabile ?n?prezent.BackgroundComisia ?i-a prezentat propunerea la 12 aprilie 2021, pentru a aborda faptul c? scutirile de TVA pentru achizi?iile efectuate de un organism al UE se limitau la achizi?iile efectuate pentru uzul oficial al organismului UE respectiv. Scutirile nu se aplicau achizi?iilor pentru dona?ii c?tre statele membre sau, de exemplu, c?tre autorit??ile sanitare sau spitale, ?ntruc?t acest lucru nu era considerat uz oficial. Aceast? scutire de TVA va l?rgi resursele disponibile pentru furnizarea de bunuri ?i servicii c?tre statele membre ?n contextul pandemiei de?COVID-19.Pentru a acoperi m?surile menite s? contracareze efectele pandemiei care sunt deja ?n curs de desf??urare, directiva se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie?2021. Fermierii ?i consumatorii nu trebuie s? suporte consecin?ele negative ale Pactului Verde, Bruxelles, 13 iulie 2021? Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? a Parlamentul European (AGRI) a aprobat ast?zi, 13 iulie 2021, cu o majoritate larg?, opinia AGRI referitoare la Strategia UE privind reducerea emisiilor de metan.??n calitate de raportor din umbr? al S&D pe acest dosar, europarlamentarul Carmen Avram a cerut asigur?ri din partea Comisiei Europene c? m?surile care vor fi luate pentru atingerea ?intelor Pactului Verde European nu vor afecta negativ fermierii ?i consumatorii europeni. ?n plus, e imperativ ca aceste m?suri s? garanteze predictibilitate sectorului zootehnic european. ?Zootehnia nu trebuie v?zut? strict ca un consumator de resurse naturale. Ea este ?i generator de bune practici prietenoase cu mediul, mai ales ?n Rom?nia, unde cre?terea animalelor asigur? biodiversitatea pe cele aproximativ 4 milioane de hectare de paji?ti permanente”, a subliniat eurodeputata Carmen Avram.Principalele concluzii ale acestui raport, promovate de c?tre eurodeputata S&D Carmen Avram, sunt:1. necesitatea cre?terii stimulentelor de reducere a emisiilor de metan (de exemplu, prin intermediul unor eco-scheme specifice) ?i sus?inerea financiar? a ini?iativelor de sechestrare a carbonului, prin Politica Agricol? Comun? (PAC) ?i alte surse de finan?are;2. s? nu mai fie blama?i fermierii pentru schimb?rile climatice din ultimele decenii ?i s? se recunoasc? importan?a progreselor ?nregistrate de sectorul agroalimentar ?n ceea ce prive?te compensarea emisiilor ?i refacerea fertilit??ii solului;3. necesitatea elabor?rii ?i actualiz?rii de c?tre Comisia European?, ?n conformitate cu cele mai recente tehnologii ?i ?n cooperare cu fermierii, a unui inventar al celor mai bune practici pentru sectorul agricol;4. recunoa?terea avansului ?tiin?ific ?n domeniul zootehniei, inclusiv ?n adaptarea dietei animalelor, av?nd drept efect vizibil reducerea emisiilor de metan, f?r? diminuarea produc?iei de animale. Aceast? produc?ie este vital? pentru conservarea comunit??ilor rurale ?i reprezint? o surs? de locuri de munc?.??nregistrarea video a unei reuniuni a unei comisii - Luni, 12 iulie 2021 - 17:02 - Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? , 12/07/2021 Durata ?nregistr?rii video : 61'Avertisment : Interpretarea dezbaterilor serve?te la facilitarea comunic?rii ?i nu constituie o redare autentic? a procedurilor. Numai discursul original sau traducerea scris?, revizuit?, a discursului original sunt autentice. Sursa : ? Uniunea European?, 2021 - PEOPINION on tackling non-tariff and non-tax barriers in the single market - PE691.105v02-00 , 12/07/2021 OPINION on tackling non-tariff and non-tax barriers in the single market. Committee on Agriculture and Rural DevelopmentHilde Vautmans Source : ? European Union, 2021 - EPPress release - EU 2030 climate target: MEPs to quiz Commission VP Timmermans 12/07/2021 Executive VP Timmermans will present the Commission’s “Fit for 55 in 2030” package and debate with Environment Committee MEPs, on the day of its mittee on the Environment, Public Health and Food SafetySource : ? European Union, 2021 - EP ...........................................................Grecia va cere clien?ilor restaurantelor indoor s? fac? dovada vaccin?rii sau a test?rii negative , Eliza Casandra , 13 Iulie 2021O aplica?ie lansat? de guvern, COVID FREE GR, care poate scana certificatele digitale europene sau rezultatele testelor PCR va fi disponibil? pentru restaurantele, barurile ?i cafenelele "indoor" pentru a se asigura respectarea noilor reguli.Grecia le va solicita clien?ilor restaurantelor, barurilor ?i cafenelelor care de?in spa?ii ?n interior s? fac? dovada vaccin?rii ?mpotriva COVID-19 sau a test?rii negative ?n ultimele 72 de ore, ca m?sur? de limitare a cre?terii ratei de infectare cu coronavirusul, a anun?at mar?i guvernul de la Atena, transmite Reuters preluat? de Agerpres.Potrivit noilor reglement?ri, care vor r?m?ne ?n vigoare p?n? ?n august, toate locurile ?n localurile "indoor" vor trebui s? fie pe scaune. Persoanele care servesc masa pe terasele restaurantelor nu vor trebui s? prezinte dovada vaccin?rii sau a testului negativ.''Este esen?ial s? nu se dea impresia c? pierdem controlul asupra pandemiei, astfel c? industria noastr? turistic? poate func?iona normal'', a declarat ministrul grec al dezvolt?rii, Adonis Georgiadis, ?ntr-o conferin?? de pres?.O aplica?ie lansat? de guvern, COVID FREE GR, care poate scana certificatele digitale europene sau rezultatele testelor PCR va fi disponibil? pentru restaurantele, barurile ?i cafenelele "indoor" pentru a se asigura respectarea noilor reguli.Grecia a raportat luni 2.065 noi cazuri de COVID-19 ?i zece decese ?n 24 de ore. Num?rul total al persoanelor infectate cu noul coronavirus ?ncep?nd din februarie anul trecut a ajuns la 440.872, dintre care 12.802 de cazuri fatale.Ministrul s?n?t??ii Vassilis Kikilias a afirmat c? ?ntregul personal medical care asigur? ?ngrijirea la domiciliu va trebui ca p?n? la 16 august s? se vaccineze cu prima doz?. Aceea?i cerin?? se va aplica personalului medical din spitale ?i policlinici cu data de 1 septembrie.POLONIACarnea de pui din Polonia infectat? cu Salmonella , iulie 13, 2021 agrimanet Semnal de alarm? privind salmonelozele aviareImaginea articolului este pentru cei care nu ?tiu cum mai arat? o pas?re crescut? ?n b?t?tur?. C?teva cifre despre costul de produc?ie: un pui hr?nit cu f?inuri de origine animal? ?i antibiotice – cost produc?ie < 1 $/kg; un pui hr?nit cu f?inuri de origine animal? – cost produc?ie – 1.7 $/kg; un pui crescut ca la mamaie ?n curte – cost produc?ie > 2.2 $/kg. Consumatorul rom?n e patriot – cu gura sus?ine valorile neamului, cu fapta nu stie cum arat? un produc?tor local…De urgen?? control la destina?ie pentru toate loturile de carne ?i produse din carne de pas?re cu origine ?n Polonia.?n data de 3 iunie 2021, eurodeputa?ii Bert-Jan Ruissen (ECR) ?i Annie Schreijer-Pierik (PPE), au adresat Comisiei ?ntreb?ri 138 privind Salmonella ?n carnea de pas?re din Polonia:Cei doi eurodeputa?i au f?cut referire la site-ul Pluimveeweb.nl, care a raportat la 31 mai 2021 c?, ?n multe cazuri, carnea ?i produsele din carne de pui din Polonia sunt infectate cu Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium.Site-ul web citeaz? cercet?ri care stabilesc c? Polonia a reprezentat 60% din infec?iile cu Salmonella ?n UE ?n 2019.Sistemul de alert? rapid? pentru alimente ?i furaje a ?nregistrat, de asemenea, multe rapoarte despre Salmonella ?n carnea de pas?re din Polonia. Articolul men?ioneaz? ?ngrijor?rile cu privire la modul ?n care este inspectat? carnea ?n Polonia.?ntreb?rile c?tre Comisie au fost urm?toarele:1. Este de acord Comisia c? num?rul de rapoarte de infec?ie cu Salmonella ?n produsele din Polonia este peste medie ca propor?ie din volumul s?u de produc?ie ?i exporturi – ?n compara?ie cu alte state membre? Dac? da, ce m?suri ia Oficiul Alimentar ?i Veterinar al Comisiei ?n ceea ce prive?te serviciile na?ionale de control ale Poloniei pentru a contribui la reducerea num?rului de infec?ii?2. ?n ce m?sur? regulile ?i modul ?n care acestea sunt aplicate cu privire la prevenirea ?i controlul infec?iilor cu Salmonella la carnea de pui difer? ?n statele membre? Este de acord Comisia c?, pentru a asigura condi?ii de concuren?? echitabile pentru ?ntreprinderi, este important ca normele ?i modul ?n care acestea sunt aplicate s? fie armonizate?3. Este de acord Comisia c? o reducere considerabil? a infec?iilor cu Salmonella ?n toate statele membre este de cea mai mare importan?? pentru s?n?tatea public? ?i exporturile UE??n Rom?nia, ?n contextul temperaturilor ?nalte, a relax?rii m?surilor de restric?ie datorate Covid-19, sc?derii produc?iei interne de carne pas?re ?i exploziei de intr?ri din Polonia, riscul de ?mboln?vire a crescut enorm.Din 11 notific?ri de loturi compromise, ?ase au fost cu risc serios, reprezent?nd carne de pas?re ?i produse din carne de pas?re proasp?t? sau congelat?, toate cu origine ?n Polonia.?n urma alertei din 01.07.2021, Belgia a trecut la controale ?nt?rite la carnea venit? din Polonia.Alte state membre ?n care au fost distribuite loturi de carne de pas?re cu Salmonella patogen? la om au fost: Germania, Lituania, Slovacia ?i Rom?nia.Polonia a transmis notificare de alert? ?n data de 24.06.2021, c?tre Rom?nia ?i Belgia, privind loturi de carne cu Salmonella Enteritidis – deosebit de periculoas? pentru om.A.C.E.B.O.P. solicit? controlul la destina?ie pentru toate loturile de carne ?i produse din carne de pas?re cu origine ?n Polonia.Consumatorul rom?n trebuie protejat de orice fel de risc alimentar iar fermierul rom?n de orice fel de concuren?? neloial?.SANATATE si GASTRONOMIE ‘Vindec?torul de aur’ – Beneficiile uria?e ale sucului care cur??? ?i reface ficatul HYPERLINK ""Cristina Popescu Morcovul natural zaharat, delicios ?i crocant este un adaos s?n?tos pe care ?l pute?i trece pe lista de legume din dieta dumneavoastr?. Aceste legume r?d?cinoase vin cu compu?i s?n?to?i cum ar fi beta-carotenii, falcarinolul, vitamina A, mineralele ?i antioxidan?ii ?n cantit??i ample.Din punct de vedere botanic, r?d?cinile acestea fac parte din familia Apiaceae. Denumire ?tiin?ific?: Daucus carota. Ceilal?i membri apropia?i ai Apiaceae includ p?st?rnac, p?trunjel, m?rar, chimen etc.Beneficiile sucului de morcovSucul de morcovi curata si reface ficatulFicatul este organul care detoxifica corpul nostru – fara de care am muri de la adunarile interne toxice . Sucul de morcovi a fost numit sucul vindecator de aur.Morcovul este sinonim cu s?n?tatea ochilor ?i a vederiiDatorit? con?inutul ridicat de betacaroten (pe care organismul ?l transform? ?n vitamina A), consumul acestuia previne ?i chiar amelioreaz? nictalopia, afec?iune ce se manifest? prin incapacitatea de a vedea noaptea sau ?n situa?ii de luminozitate redus?.Dr. John Christopher, tatal herbalismului modern american, si-a exprimat uimirea pentru calitatile de vindecare ale sucului de morcov . Terapia Gerson, desfasurata astazi de catre fiica Dr. Max Gerson si nepotul sau, se bazeaza foarte mult pe morcovi proaspeti combinati cu sucuri de mere. Terapia Gerson trateaza cu succes pacientii cu cancer carora nu li se mai da nici o sansa, scrie doctorulzilei.ro.Dr. Max Gerson a dezvoltat tratarea mai multor altor boli prin abordarea lui dietetica si de detoxifiere . Pentru bolile critice, cel mai bun este sucul de morcovi cu cateva mere in timp ce se tine post de la alimentele solide pentru o vreme. De asemenea se fac clisme regulate.Asa ca ia o gramada mare de morcovi. Acestia se pastreaza bine in frigider sau intr-o pivnita rece. Apoi, fa suc din ei adaugand cateva mere, telina, sfecla si utilizand un storcator de viteza lenta cu masticatie. Nu pastra sucul. Bea sucuri proaspate imediat dupa ce sunt stoarse.Propriet??i nutri?ionaleMorcovul este o surs? bogat? nu doar de betacaroten ci ?i de ap?, care se reg?se?te ?ntr-o propor?ie de 86% – 95%.100g de morcovi con?ine:ap?: 88%;calorii: 41;proteine: 0.9g;carbohidra?i: 9.6g;zaharuri (sucroz? ?i glucoz?): 4.7g;fibre solubile ?i insolubile: 2.8g (Pectina este principala form? de fibr? solubil? din compozi?ia morcovilor ?i are un rol important ?n organism – ajut? la sc?derea glucozei din s?nge prin ?ncetinirea digestiei zah?rului ?i a amidonului. Pe de alt? parte, fibrele insolubile contribuie la prevenirea constipa?iei prin stimularea mi?c?rilor intestinale regulate.);gr?simi: 0.2g.DOSARBuna ziua,Ne face placere sa va anuntam pe aceasta cale actualizarea VARIANTEI ELECTRONICE a: CODEXULUI PRODUSELOR DE UZ FBITOSANITAR OMOLOGATE PENTRU A FI UTILIZATE IN ROMANIA - actualizat, in format electronicAcest software complex permite cautari iterative si comparabile dupa criterii diverse care se pot combina in diverse moduri: denumire produs, nume producator, categorie produs, compozitie chimica, planta tratata, boala / daunator, numar autorizatie. Lista rezultatelor unei cautari se poate exporta in Excel pentru prelucrare separata sau se poate tipari; de asemenea, puteti tipari descrierea oricarui produs de uz fitosanitar sau sumarul listei de produse. Lucrul cu produsele de uz fitosanitar este mult mai simplu cu Pesticide 2021 - versiunea 2.21.7.2. Aceasta aplicatie reprezinta singura sursa de informatii actualizate sub forma de baza de date centralizata asupra produselor de uz fitosanitar omologate in Romania si constituie un activ care nu trebuie sa lipseasca din calculatoarele oricarei firme romanesti care foloseste produse de uz fitosanitar. Daca nu ati achizitionat inca aplicatia, va anuntam ca pretul licentei valabile un an pentru un calculator este de numai 345 lei (la care se adauga TVA)Detalii puteti gasi pe pagina web a produsului: ? * * *Gospod?riile lipovenilor din Jurilovca ?i Sarichioi prind din nou culoare. Ini?iativa inedit? a unei asocia?ii de promovare turistic? 13 iulie 2021, 14:19 de Mariana Iancu Case vopsite in albastru FOTO AMDTDD Asocia?ia Delta Dun?rii dore?te s? readuc? ?n prin plan, frumuse?ea vechilor gospod?rii tradi?ionale ?i a dat startul vopsirii caselor ?i gardurilor ?n albastru. ?mpreun? cu comunit??ile locale, voluntari, bicicli?ti ?i oficialit??i s-a dat startul ac?iunii de reabilitare coloristic? a gardurilor ?i caselor tradi?ionale, concomitent ?n Jurilovca ?i Sarichioi, satele unde se afl? cele mai mari comunit??i de ru?i lipoveni din Rom?nia. Casele albastre au fost dintotdeauna o atrac?ie pentru miile de turi?ti sosi?i ?n Delta Dun?rii, ?ns? cu timpul, ca peste tot, oamenii s-au modernizat ?i au ?nceput s? le vopseasc? ?n culori care nu se ?ncadreaz? at?t de bine ?n peisajul deltei. ?Albastrul deltaic” care a ?mbr?cat gardurile din Sarichioi ?i Jurilovca ne-a fost oferit de Vopseaua Oskar, o vopsea ecologic?, pe baz? de ap?, cea mai potrivit? pentru rezerva?ia Deltei Dun?rii. Totodat?, ?mpreun? cu Pelikan Bike s-a inaugurat traseul de cicloturism ?Turul satelor albastre”, edi?ia a I-a, derulat ?ntre localit??ile Sarichioi-Enisala-Jurilovca. Acest traseu va completa produsul turistic deja existent ?n aceasta parte frumoas? parte a deltei continentale, bazat pe ecoturism, tradi?ii ?i gastronomie local?. ?Evenimentul ?Salba satelor albastre? se ?nscrie armonios ?n ceea ce ?nseamn? tradi?ii ?n Delta Dun?riiAlbastru deltaic pe care ?l reg?sim sub diverse forme ?n toate localit??ile din Delt? poate reprezenta un brand al zonei, pentru c? este o coloristic? armonios ?mbinat? ?n aceast? parte a ??rii ?n care activitatea cea mai important? a comunit??ilor se desf??oar? pe ap?. Ne-am propus ?i am reu?it s? reunim dou? evenimente importante pentru noi: coloristica tradi?ional? ?i Turul satelor albastre ?i ne dorim ca ambele s? devin? produse turistice importante pentru Delt?. Avem multe proiecte pe care le vom implementa, pentru c?, a?a cum am mai spus, Tulcea este un jude? c?t o ?ar?“, a spus pre?edintele AMDTDD, C?t?lin ?ibuleac. * * *Vara pe uli?? ?n centrul CapitaleiO.D. Ziarul BURSA #Cultur? / 13 iulieVacan?ele petrecute la ?ar? reprezint? un reper pentru foarte mul?i adul?i. Amintirile de m?ine sunt create acum, inclusiv pentru cei care nu au posibilitatea s? p?r?seasc? ora?ul pe timpul vacan?ei. Muzeul Na?ional al Satului "Dimitrie Gusti" g?zduie?te p?n? pe 6 august, cea de a XXIX-a edi?ie a Taberei de crea?ie "Vara pe uli??", ?n cadrul c?reia copiii vor putea lucra al?turi de me?teri populari din ?ntreaga ?ar?. Potrivit organizatorilor: "P?n? pe 6 august copiii ??i pot petrece vacan?a de var? ?ntr-o atmosfer? prietenoas? ?i rustic?, ce aminte?te de curtea bunicilor de la ?ar?. Scopul programului este de a le insufla celor mici dragostea pentru tradi?ie ?i cultur? ?i de a duce me?te?ugurile tradi?ionale mai departe. ?mbin?m utilul cu pl?cutul ?i sper?m c? participan?ii vor deveni mai responsabili ?i vor manifesta mai mult? grij? pentru patrimoniul cultural na?ional".Timp de patru s?pt?m?ni, copiii vor lucra al?turi de me?teri populari din ?ntreaga ?ar?, care ?i vor ini?ia ?n ol?rit, ?esut, croit-cusut-brodat, ?ncondeiat ou?, confec?ionat p?pu?i, m??ti ?i podoabe populare, sculptat ?n lemn, pictat icoane pe lemn ?i pe sticl?, prelucrarea artistic? a pielii, gravur?, dansuri populare, modelaj ?n lut, confec?ionat juc?rii din lemn, pictur? de ?evalet, art? medieval?.Ieri, la festivitatea de deschidere, cei mici au f?cut cuno?tin?? cu profesorii coordonatori, au ascultat Corul Vocea Copil?riei din cadrul Programului Na?ional Cantus Mundi ?i au dansat al?turi de Ansamblul "Perini?a" din Otopeni.* * *Rom?nul care a renun?at la tot ce avea ?n Bucure?ti pentru a se muta ?ntr-un loc complet izolat, departe de nebunia ?i agita?ia ora?ului. El a creat ?i un loc foarte bun pentru a merge ?n concediu : Alina-Elena Vasiliu 13 iulie 2021 Era anul 2007 c?nd Radu Arseni descoperea valea Andoliei, un loc pitoresc din zona Moeciu. At?t de mare a fost atrac?ia, ?nc?t nu a trecut mult p?n? c?nd a l?sat ?n urm? tot ce avea ?n Bucure?ti, unde era bine ancorat, pentru a arunca ancora ?n alt? parte ?i pentru a deschide, 13 ani mai t?rziu, pensiunea agroturistic? Andolia.?Prima dat? c?nd am c?lcat ?n aceast? vale, at?t de tare am fost captivat de frumuse?ea locului ?nc?t am uitat de tot stresul cotidian, de toate grijile ?i necazurile”, ??i aminte?te ast?zi Radu Arseni. Entuziasmul l-a f?cut atunci s? cumpere un teren chiar acolo ?i cur?nd a venit dorin?a de a ?mp?rt??i ?i cu al?ii farmecul zonei. Atunci s-a n?scut ideea dezvolt?rii unei cabane unde s? fie bine primi?i oamenii dornici s? reintre ?n contact cu natura.?Am trecut sub furcile caudine ale birocra?iei ?i am f?cut un PUZ (plan urbanistic zonal – n. red.). Apoi, dup? c??iva ani, ?n 2016, am accesat fonduri europene ?i, al?turi de alte fonduri de care mai dispuneam, am pornit s? construim cabana-pensiune agroturistic? Andolia, ?n 2018.” ?n total, bilan?ul investi?iei s-a oprit la c?teva sute de mii de euro. De?i proiectul a fost gata, tehnic vorbind, ?n noiembrie 2019, a mai fost nevoie de aproape ?nc? un an, p?n? ?n august 2020, pentru echiparea ?i dotarea complet?. Mai mult, pandemia ?i-a spus ?i ea cuv?ntul ?n aceast? am?nare.Planul ini?ial era atragerea grupurilor de minimum opt persoane, care ar fi urmat s? opteze pentru o activitate anume – precum ?esut, lemn?rit, ini?iere ?n drume?iile montane – ?i s? o exploateze la maximum ?n zona Andoliei. ?Diminea?a ar fi avut loc aceste ini?ieri, dup?-amiaza erau programate jocuri, iar seara aveam petreceri ?i spectacole. Am vrut s? implement?m un concept de creare de amintiri pornind de la obiectele f?cute ?n cadrul activit??ilor de ?esut sau lemn?rit, obiecte cu care turistul s? plece acas?”, poveste?te Radu Arseni.Socoteala de acas? nu s-a potrivit ?ns?, cu cea din t?rg, a?a c? pandemia l-a f?cut pe proprietarul cabanei Andolia s? reconfigureze traseul. A trecut la regimul de cazare cu demipensiune, ?ns? nu a abandonat ideile ini?iale. Ba mai mult, varietatea va fi ?i mai mare, antreprenorul g?ndindu-se acum s? includ? ?n program ?i echita?ia, pe l?ng? ini?ierea ?n drume?iile montane, ?n me?te?ugul ?esutului, ?n confec?ionarea m??tilor populare sau ?n tehnicile de supravie?uire. ?Aceste activit??i, al?turi de zona de spa tradi?ional, sunt sus?inute de firme partenere care percep un tarif suplimentar, toate sub umbrela Andoliei. Suntem o zon? de retreat, izolat? de vacarmul urban sau rural, ?i am creat ?i o zon? spa tradi?ional?, cu un ciub?r cu ap? cald? ?i s?rat?, dar ?i saun? ?n butoi.” Radu Arseni, proprietarul cabanei Andolia: ?Suntem o zon? de retreat, izolat? de vacarmul urban sau rural, ?i am creat ?i o zon? spa tradi?ional?, cu un ciub?r cu ap? cald? ?i s?rat?, dar ?i saun? ?n butoi.”Andolia este independent? din punct de vedere energetic, func?ion?nd pe baza panourilor fotovoltaice, a turbinelor eoliene ?i a unui generator.Andolia este independent? din punct de vedere energetic, func?ion?nd pe baza panourilor fotovoltaice, a turbinelor eoliene ?i a unui generator. Tot ca o form? de sus?inere a mediului, la caban? se implementeaz? ?i se ?ncurajeaz? colectarea selectiv? a de?eurilor. De ?ncurajare beneficiaz? ?i m?ncarea bun?. ?G?tim tradi?ional, cu re?ete din cartea lui Radu Anton Roman, folosind produse de la fermele din zon?, procesate tradi?ional, f?r? conservan?i. Pe c?t se poate, folosim legume rom?ne?ti.” Accesul la cabana Andolia se face pe o potec? marcat? de circa 700 de metri lungime, care se parcurge ?n aproximativ 25 de minute. Pentru cei care nu vin preg?ti?i s? ia din prima natura ?n primire, echipa de la pensiune este preg?tit? cu ma?inile proprii. Iarna, accesul se face obligatoriu cu vehicule speciale, ?in?nd cont c? drumul este o adev?rat? experien?? off-road. P?n? la urm?, tot la capitolul ?experien?e zonale” se ?ncadreaz?. ?Suntem la ?nceput de drum ?i am avut luni foarte bune, dar ?i luni mai pu?in bune. P?n? acum, turismul a fost, ?n mare parte, de weekend. Am deschis ?n pandemie ?i, ?n consecin??, nu am avut turi?ti str?ini, de?i ?tim c? ei vor fi cei mai ?nc?nta?i s? exploreze me?te?ugurile pe care le avem spre ini?iere.” Capacitatea cabanei Andolia este de opt camere cu c?te dou? locuri. Pentru un pachet ce cuprinde dou? nop?i de cazare cu cin? ?n ziua sosirii, mic-dejun ?i cin? pentru o zi plus ?nc? un mic-dejun ?n ziua plec?rii, costul este de 395 de lei. Totul, pentru o evadare pre?ioas? ?n Andolia, un col? de rai despre care localnicii spun c? s-ar traduce ??ntre v?i”. ?Merg?nd pe ideea c? totul se construie?te cu r?bdare ?i iubire, putem spune c? povestea merge mai departe, urm?nd s? construim ?n zon? c?su?e tradi?ionale, autentice, inspirate dintr-un ghid de arhitectur? local?”, m?rturise?te Radu Arseni. Practic, ?ntr-un an-doi, el vrea s? creeze un c?tun de munte, cu od?i tradi?ionale, ?n care s? poat? caza turi?tii nostalgici dup? gospod?ria bunicilor de la ?ar?. Pentru un pachet ce cuprinde dou? nop?i de cazare cu cin? ?n ziua sosirii, mic-dejun ?i cin? pentru o zi plus ?nc? un mic-dejun ?n ziua plec?rii, costul este de 395 de lei. * * *Afaceri de la zero. Andreea Cremenescu a str?ns, ?n ?apte ani, peste 3.000 de etichete tradi?ionale ?n My Romanian Store, un magazin deschis ?n centrul Bucure?tiului. ?Listez cel pu?in 50 de coduri noi ?n fiecare lun?“ , 13.07.2021, Alexandra Matei Martie 2020 a fost o lovitur? pentru magazinul care se bazeaz? pe turi?tii str?ini, dar businessul a r?mas ?n picioare ???Str?inii au revenit acum timid ?n magazine. Am auzit vorbindu-se francez? sau englez?“.Andreea Cremenescu a dat jobul dintr-o multina?ional? pe antreprenoriat ?i a deschis, ?n urm? cu 7 ani, My Romanian Store, un magazin situat ?n centrul Bucure?tiului, l?ng? Ateneul Rom?n, dup? o investi?ie de peste 50.000 de euro.? Ast?zi, rafturile magazinului sunt pline cu produse tradi?ionale rom?ne?ti, cum ar fi ii, covoare, vase din ceramic?, produse din lemn sau magne?i cu locuri reprezentative din ?ar?.?Pe-atunci lucram ?ntr-o multina?ional?, eram cople?it? de tot ce ?nseamn? jobul acela, cu toate c? ?mi pl?cea foarte mult. Am zis c? trebuie s? fac ceva pentru mine. ?mi imaginam c? dac? o s? am businessul meu, mai ales ?n centrul Bucure?tiului, o s? m? duc s? vizitez muzee, o s? m? duc la cafenele (?n momentul acela lucram ?n Berceni). Aveam timp limitat pentru mine. Am crezut c? dac? o s? ?mi deschid un magazin ?n centru, ?n zona Ateneului Rom?n, o s? am o via?? boem? ?i frumoas?. Bine?n?eles c? nu a fost chiar a?a, pentru c? au intervenit alte lucruri ?n via?a mea, cum ar fi copiii ?i responsabilit??ile. Oricum, sunt norocoas?. Via?a mea e mult mai bun? acum ca oric?nd“, a povestit Andreea Cremenescu, fondatoarea magazinului.Andreea Cremenescu ??i aminte?te c? ?n 2014, c?nd povestea My Romanian Store era abia la primul capitol, jum?tate dintre rafturi erau goale, ?ns? ?n timp, ele s-au umplut cu peste 3.000 de produse. ?n interiorul magazinului, elementele moderne se ?mpletesc cu cele tradi?ionale, ??n loc de lustre sunt ni?te damigene cump?rate din Obor ?i transformate ?n ni?te corpuri de iluminat, iar pe tavanul din beton sunt ?evi ro?ii.“La ?nceput, fondatoarea magazinului lua majoritatea produselor de la t?rguri ?i descoperea me?te?ugarii din aproape ?n aproape. Ulterior, spune ea, mul?i dintre ei au ?nceput s? vin? c?tre magazin, chiar ?i tineri arti?ti, care fie fac lucruri inspirate din tradi?ional, fie fac doar lucruri moderne, care s-au al?turat produselor cu tradi?ie.??n ultimul an ne-am orientat c?tre arti?tii tineri, care fac produse moderne. Listez cel pu?in 50 de coduri noi ?n fiecare lun?“.?n prezent, cel mai bine se v?nd produsele din lemn, ceramica sau covoarele. Ia r?m?ne ?n continuare piesa de rezisten??, ?ns?, spune antreprenoarea, str?inii nu prea se ?nghesuie pentru acest produs, ?ntruc?t are un pre? destul de ridicat, de circa 500 de lei.Andreea Cremenescu sus?ine c? magazinul este legat de turism, ?ntruc?t peste 80% dintre clien?i sunt str?ini. Rom?nii care cump?r? produsele tradi?ionale o fac cu un scop precis. ?Avem oameni care vin ?i cump?r? un magnet sau oameni care cump?r? de mii de lei. Mai avem o categorie de clien?i, personalul ambasadelor din Bucure?ti, oameni care deja cunosc unde trebuie s? se duc? la shopping ?i ?ndr?gesc Rom?nia. Str?inii au revenit timid ?n magazine. Am auzit vorbindu-se francez? sau englez?“.Anul 2020 a fost un an greu pentru My Romanian Store, pentru c? totul a venit pe nepreg?tite, c?nd businessul tocmai se extinsese cu ?nc? o loca?ie, pe Lipscani, ?n Centru Vechi. Magazinul a func?ionat circa 3 s?pt?m?ni, p?n? la izbucnirea pandemiei de Covid-19, iar la finalul lunii august s-a ?nchis definitiv. ?Martie 2020 a fost o lovitur?. Aveam nevoie de 4 oameni ?n noul magazin, aveam chirie foarte mare. Erau costuri mari pe care nu aveam cum s? le acop?r. Am pierdut bani, a fost un timing foarte prost“.V?nz?rile de anul trecut au fost la jum?tatea celor din 2019. Cifra de afaceri a My Romanian Store a r?mas la peste 500.000 de lei, ?ns? cu o pierdere de 400.000 de lei.? My Romanian Store are ?i un magazin online ?ns?, potrivit fondatoarei, produsele tradi?ionale rom?ne?ti sunt foarte greu de v?ndut pe acest canal. Magazinul are totu?i comenzi ?n zona de online ?i o cre?tere de 300% pe primele 6 luni fa?? de aceea?i perioad? din 2019.? Tocmai nevoia de a fi prezen?i activ ?i ?n online a determinat-o pe Andreea Cremenescu s? investeasc? ?ntr-o nou? platform? online, ?mbun?t??it?, mai apropiat? de imaginea magazinului fizic.My Romanian Store are ast?zi trei angaja?i. Antreprenoarea ??i propune ca anul acesta s? ??i achite toate datoriile fa?? de furnizori, de la care a primit toat? ?n?elegerea necesar? ?n timpul pandemiei. Andreea Cremenescu se a?teapt? ca ?n 2021 cifra de afaceri s? creasc?, ?ns? nu ??i poate face planuri concrete pentru restul anului, pentru c?, de?i simte c? lucrurile ?ncep s? ??i mai revin?, nu crede c? pandemia s-a terminat.ZF ?i Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platform? dedicat? micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de munc?.???Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambi?ie, curaj ?i determinare. Pove?tile micilor antreprenori vor fi publicate ?n ZF ?i pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.???n Rom?nia sunt peste 500.000 de micro?ntreprinderi ?i firme mici, unde lucreaz? 1,7 milioane de salaria?i, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.* * *”Nedeia moc?neasc?” din Voine?ti-Covasna, ??n carantin?” p?n? anul viitor , 13 iulie 2021 , Ciprian VoineaDin considerente de siguran?? sanitar?, renumita s?rb?toare a rom?nilor din Voine?ti-Covasna, ?Nedeia moc?neasc?”, a fost am?nat? pentru anul viitor, a anun?at luni primarul sta?iunii Covasna, Gyero Jozsef.Motivul invocat este c? evenimentele ?n aer liber cu un num?r mare de participan?i sunt greu de organizat, ?n condi?iile ?n care se solicit? certificate de vaccinare sau teste COVID-19.??Nedeia moc?neasc?? nu o s? fie ?n acest an, nu am fost c?utat de Asocia?ia Justinian Teculescu, organizatorii acestei manifest?ri. De altfel, sunt reglement?ri drastice ?n ce prive?te evenimentele publice, iar cele ?n aer liber sunt greu de organizat pentru c? nu te po?i asigura c? vin doar persoanele vaccinate sau testate. La peste 2.500 de participan?i e obligatoriu ca toate persoanele s? fie vaccinate. ?n spa?ii ?nchise e altceva, po?i avea un control, o u?? de acces, dar ?n p?dure, ?n spa?ii deschise, nu prea po?i, exist? un risc. (…) Cu gust amar v? spun c? este posibil s? nu organiz?m nici Zilele ora?ului Covasna ?n acest an”,?a declarat primarul Gyero Jozsef pentru AGERPRES.Florentina Teac?, reprezentanta organizatorului evenimentului, Asocia?ia Cultural-Cre?tine ?Justinian Teculescu”, a confirmat faptul c? ?Nedeia moc?neasc?” nu va avea loc din cauza dificult??ilor de organizare.?Se adun? mult? lume, nimeni nu ??i asum? riscuri. (…) S? sper?m c? ne putem revedea anul viitor”, a declarat Florentina Teac?.Una dintre cele mai vechi s?rb?tori pastorale din zona Arcului Carpatic, ?Nedeia moc?neasc?” de la Voine?ti-Covasna aminte?te de vremurile c?nd, ?n preajma s?rb?torii Sf?ntului Ilie, ciobanii tineri coborau de la munte pentru a-?i alege viitoarele neveste. Ei ofereau fetelor p?pu?i din ca? ?i, dac? darurile erau acceptate, atunci intrau ?mpreun? ?n hora S?ntiliei, urm?nd ca nunta s? aib? loc ?n toamn?, c?nd fl?c?ii reveneau cu oile acas?.?n cadrul Nedeii, ?n fiecare an au fost prezentate obiceiurile de nunt? specifice zonei, p?strate ?i transmise din genera?ie ?n genera?ie, cum ar fi cerutul miresei, b?rbieritul mirelui sau ruperea colacului, desc?l?atul na?ilor, tr?nta voinicilor sau ridicatul bolovanului. ?n r?ndul localnicilor din Voine?ti-Covasna, fiecare moment al nun?ii, reconstituit ?n cadrul s?rb?torii, acea o anumit? semnifica?ie. Spre exemplu, dac? la desc?l?atul na?ilor mireasa scoatea mai iute opinca na?ei din picior, atunci ?nsemna c? femeia are ultimul cuv?nt ?n cas?, iar dac? paiele aprinse aruncate la picioarele tinerilor ?nsur??ei ?n timp ce dansau se stingeau repede ?nsemna c? nu vor avea certuri ?n familie. De asemenea, ruperea colacului deasupra capului miresei ?i ?mp?r?irea lui ?n patru z?ri era semn de bun augur pentru viitorii p?rin?i, exist?nd credin?a c? vor avea urma?i s?n?to?i ?i viguro?i.?n urm? cu c??iva ani, Centrul de Cultur? al Jude?ului Covasna a realizat ?i un film documentar despre “Nedeia moc?neasc?”, ?n cadrul unui proiect mai amplu de prezentare a me?te?ugurilor, tradi?iilor ?i obiceiurilor oamenilor din zon?. * * *VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne arat? cum sc?p?m de putregaiul cenu?iu la tomate , 13 iulie 2021, Ionu? F?nt?n? cenu?iu este o boal? provocat? de ciuperca Botrytis Cinerea. Aceasta poate avea o multitudine de gazde, atac?nd practic toate culturile horticole importante, printre care tomatele, ardeii, castrave?ii, vi?a de vie sau florile. Aceast? boal? poate fi comb?tut? prin aplicarea anumitor tratamente. ?n videoclipul de mai jos, extras din emisiunea ”Ce vor plantele”, Dr. Ing. Horia Ghibu ne explic? ce trebuie s? facem pentru a sc?pa de putregaiul cenu?iu la tomate.? * * *ROBOTUL FERMIER Redactia Sanatatea Plantelor , iul. 12, 2021 Cresterea populatiei globale si schimbarile climatice ameninta aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, insa agricultura de precizie poate creste eficienta inputurilor pentru a spori profitabilitatea fermelor, gestionarea resurselor naturale si bunastarea mediului si a oamenilor. Tehnologia evolueaza tot mai mult pe zi ce trece, astfel ca UE a finantat implementarea unui robot care poate identifica buruienile, pentru a le pulveriza cu erbicide.Erbicidele conventionale sunt aplicate prin pulverizare pe toata suprafata, distrugand buruienile, dar daunand si plantelor de cultura. Mai mult decat atat, vantul poate transporta picaturile minuscule de substanta pe distante semnificative, afectand resursele de apa sau vegetatia adiacenta.Robotul AX-1 pulverizeaza picaturi individuale relativ mari de erbicid numai pe frunzele buruienilor. Picaturile mai mari reduc la minimum derivatia catre non-tinte.Tehnologia poate fi utilizata atat in agricultura organica, cat si in cea conventionala. In cei 10 ani de dezvoltare si testare, robotul a demonstrat ca poate functiona non-stop, erbicidand majoritatea culturilor cu un randament de aproximativ 1 ha/ora. De asemenea, reduce cantitatea de erbicid utilizata cu pana la 95% (50 litri de erbicid sunt echivalenti cu cei 1000 litri ai unui pulverizator conventional). Cantarind cu 10% mai putin decat un tractor cu pulverizator, AX-1 poate circula pe teren si la putin timp dupa ploaie, pentru a creste productivitatea.Pe scurt, AX-1 permite fermierilor sa produca alimente care sunt bune pentru consumatori, mediu si clima, la un pret viabil din punct de vedere economic.Sursa: * * *Este important sa tratam cu fungicid semintele de cereale paioase inainte de semanat? , Redactia Sanatatea Plantelor , iul. 13, 2021 Dupa acest sezon avem un motiv in plus sa tratam cu fungicid samanta de cereale paioase inainte de insamantare. Lipsa tratamentului fungicid la samanta s-a vazut anul acesta in culturile de cereale paioase, prin prezenta unor boli care se transmit prin samanta: Tilletia caries (malura), Fusarium spp. (fuzarioza), Ustilago nuda (taciunele zburator) si care “pandesc” in continuare samanta in sol pentru sezonul de toamna 2021.Pentru aceasta toamna va recomandam AMIRAL PROFFY 6 FS sau AMIRAL NEO, ambele prezente in PORTOFOLIUL ISCUSIT de la ALCEDO.AMIRAL PROFFY 6 FS (tebuconazol 60 g/l) este un fungicid iscusit consacrat, fabricat in Romania, ce beneficiaza de o formulare moderna. Este un produs sistemic ce actioneaza preventiv si curativ asupra unui spectru larg de agenti fitopatogeni care se transmit prin seminte si/sau sol. AMIRAL PROFFY 6 FS este omologat la grau, orz, orzoaica, triticale si secara in doza de 0,5 l/t de samanta.AMIRAL NEO (ipconazol 15 g/l) este un alt fungicid sistemic din clasa triazolilor, special creat pentru tratamentul semintelor de cereale paioase, cu proprietati protective si curative si cu o eficacitate dovedita in combaterea unui spectru larg de boli transmise prin samanta si/sau sol. AMIRAL NEO este omologat la grau in doza de 1 l/t si orz 1,33 l/t samanta.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO* * *Vinul de azi: Contesa Cococciola 2020 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Domeniul Contesa Vini este localizat ?n Collecorvino, la nord-vest de Pescara ?i la 20 km de ??rmurile M?rii Adriatice. O afacere de familie cu o tradi?ie de peste 100 de ani, aici sunt produse vinuri de o calitate superioar?, apreciate peste tot ?n lume. Vinul de ast?zi, Contesa Cococciola 2020, este realizat 100% din struguri Cococciola. Galben pai cu note verzui, vinul aduce ?n prim plan tente olfactive de citrice, ?n vreme ce, pe palat, reg?sim arome fructate, proaspete ?i bine conturate. V? recomand?m degustarea acestui vin la 8-10 grade Celsius, ca aperitiv sau al?turi de fructe de mare, pe?te, paste sau m?nc?ruri asiatice. Vinul poate fi cump?rat de AICI. Material ?n parteneriat cu Unvinpezi.ro * * * Fumul toxic ?i incendiul de la uria?ul depozit de de?euri continu? s? le fac? probleme localnicilor de la Salonta. FOTO: Csongor Hunyadi* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download