Apar-romania.ro



Stiri 22- 24 februarie 2021, a doua parte?Exporturile de fructe de p?dure rom?ne?ti au crescut de dou? ori ?i jum?tate ?n pandemie. Letonia, ?n top cinci ??ri de export. ?Bog??ia din Carpa?i este foarte c?utat? peste hotare, putem s? cre?tem cantitatea exportat? dac? g?sim culeg?tori s? recolteze fructele de p?dure de pe crestele mun?ilor“Florentina Ni?u 22.02.2021, 20:15 123 Rom?nia are peste 300 de cultivatori de fructe de p?dure ?i o produc?ie anual? estimat? ?ntre 23.000 ?i 30.000 de tone de fructe de p?dure, aceast? ni?? dezvolt?ndu-se rapid ?n ultimii ani datorit? cererii mari pentru aceste produse ?i datorit? accesului la fonduri europene pentru ?nfiin?area unor astfel de culturi. ?n perioada ianuarie – noiembrie 2020, Rom?nia a exportat aproape 7.000 de tone de fructe de p?dure peste hotare, ?n valoare de 25 mil.euro, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la Institutul Na?ional de Statistic?. ?n 2019, Rom?nia a exportat fructe de p?dure, at?t din flora spontan?, c?t ?i din planta?iile produc?torilor rom?ni, ?n valoare de 11 milioane de euro, de circa 2,5 ori mai mic? dec?t cea de anul trecut. ?Cererea din afar? este mare, iar pia?a fructelor de p?dure cre?te ?n fiecare an cu aproximativ 10%. De altfel, noi, exportatorii, am m?rit ?i zona de desfacere, de la o ?ar? la c?teva ??ri. Anul trecut, compania noastr? a exportat 2.000 de tone de afine din planta?iile produc?torilor rom?ni din toat? ?ara“, a spus pentru ZF Florin Coman, proprietarul companiei Rofresh Fruit Export, unul dintre cei mai mari exportatori locali de fructe de p?dure, cu venituri de peste 20 de milioane de lei ?n 2019.Exporturile de fructe de p?dure au fost de 25 mil. euro ?n 2020, de 2,5 ori mai mari. ?Cererea din afar? este mare, iar pia?a fructelor de p?dure cre?te ?n fiecare an cu aproximativ 10%.“ Florentina Ni?u 22.02.2021, ?n primele 11 luni din 2020, Rom?nia a exportat aproape 7.000 de tone de fructe de p?dure, ?n valoare de 25 milioane de euro, sum? de 2,5 ori mai mare dec?t cea din anul precedent, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la Institutul Na?ional de Statistic?.?Cererea din afar? este mare, iar pia?a fructelor de p?dure cre?te ?n fiecare an cu aproximativ 10%. De altfel, noi, exportatorii, am m?rit ?i zona de desfacere, de la o ?ar? la c?teva ??ri. Anul trecut, compania noastr? a exportat 2.000 de tone de afine din planta?iile produc?torilor rom?ni din toat? ?ara“, a spus pentru ZF Florin Coman, proprietarul companiei Rofresh Fruit Export, unul dintre cei mai mari exportatori locali de fructe de p?dure, cu venituri de peste 20 mil. lei ?n 2019.Rom?nia are peste 300 de cultivatori de fructe de p?dure ?i o produc?ie anual? estimat? ?ntre 23.000 ?i 30.000 de tone de fructe de p?dure, aceast? ni?? dezvolt?ndu-se rapid ?n ultimii ani datorit? cererii mari pentru aceste produse ?i datorit? accesului la fonduri europene pentru ?nfiin?area unor astfel de culturi. Totu?i, o mare parte din fructele din p?durile Rom?niei r?m?n neculese.Dac? s-ar culege toate fructele de p?dure din flora spontan?, Rom?nia ar putea livra ?n str?in?tate fructe de 100 de milioane de euro, mai ales c? exist? interes pentru produsele rom?ne?ti chiar ?i ?n Hong Kong (China), pia?? pe care Rofresh Fruit Export a penetrat-o ?n 2020, potrivit reprezentantului companiei.ZF Agropower 2021. S-au f?cut pa?i mari ?n agricultur?, de la comasarea terenurilor, la tehnologii noi. ?n urm?torii 10 ani, fermierii vor folosi drone ?i aplica?ii IT pentru a lucra ?n c?mp. ?Agricultura a devenit interesant? pentru investitori, iar banii de la creditori sunt mult mai mul?i pentru agricultur? ?i cu siguran?? vor fi ?i mai mul?i; 23.02.2021Florentina Ni?u Agricultura rom?neasc? a devenit mai performant? de la an la an, pentru c? fondurile europene ?i deschiderea b?ncilor, pentru finan?are, c?tre acest sector, au dus la capitalizarea unor companii, la extinderea lor sau modernizarea lor cu echipamente de ultim? genera?ie. ?n urm?torul deceniu vom discuta despre folosirea dronelor ?i a inteligen?ei artificiale ?n ferme, au spus invita?ii din cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect sus?inut de Banca Transilvania.??n urm?torii 10 ani, fermierii profesioni?ti vor deveni mai performan?i ?i nu vor face rabat de la tehnologie ?i de la dotare tehnic?. Vom ajunge ?n punctul ?n care vom aplica erbicidele cu drona, iar din birou vom comanda tractorul printr-o aplica?ie, dar pentru asta este nevoie de oameni specializa?i“, a afirmat Mihai Miritescu, manager Saaten Union.Saaten Union are o gam? variat? de hibrizi de cereale, at?t pentru culturile de toamn?, c?t ?i pentru cele de prim?var?, s?m?n?a pe care o vinde ?n toat? Europa, Rusia ?i Kazakhstan, iar o parte din ea este f?cut? chiar ?n Rom?nia. S?m?n?a este adaptat? la condi?iile climatice din fiecare zon? sau ?ar? ?n parte, ?n func?ie de cerin?e. ?Condi?iile climatice cu care ne confrunt?m sunt ni?te provoc?ri, ni?te por?i pe care trebuie s? le deschidem ?i s? mergem ?nainte, pentru c? altfel vom merge ?n pierdere“, adaug? Miri?escu.El sus?ine c? ?n ultimii 10 ani s-au f?cut mul?i pa?i ?n agricultura rom?neasc?, de la comasarea terenurilor la dotarea fermelor cu cele mai noi tehnologii, ?ns? ?mai avem multe de f?cut, dac? ne dorim s? recuper?m decalajele fa?? de vestul Europei“.Ioan Enoiu, proprietarul Naturevo, important distribuitor, cu capital rom?nesc, de inputuri agricole, precum ?ngr???minte, semin?e ?i fertilizan?i, este ?i el de p?rere c? agricultura a evoluat fa?? de acum un veac, ?ns? pentru a se ob?ine performan??, fermierul trebuie s?-?i caute colaboratori cu care s? fac? un management eficient al fermei.?Fermierii cei mai performan?i sunt cei care ?i-au luat al?turi finan?i?ti, pentru c? ?tiu s? le spun? de unde s? ia credit, cum s? foloseasc? creditul, c?t s? investeasc?, lucruri pe care nu le poate ?ti un agronom. (...) Acum, agricultura a devenit interesant? pentru investitori, ?n firmele produc?toare de inputuri au intrat fonduri de investi?ii ?i au devenit for?e. ?n plus, fa?? de acum zece ani, banii de la creditori sunt mult mai mul?i pentru agricultur? ?i cu siguran?? vor fi ?i mai mul?i“, a spus Ioan Enoiu, proprietarul Naturevo, prezent la aceea?i emisiune.Antreprenorul adaug? c? ?n 2030, cel pu?in 15-20% din produsele pentru agricultur? care vor influen?a puternic eficien?a din ferme, vor fi produse de nanotehnologie. De altfel, el crede c? se vor face pa?i importan?i ?i ?n reducerea produselor de protec?ie a plantelor cu impact asupra mediului, ce au un con?inut ridicat de reziduri.??n urm?torii zece ani, marile provoc?ri vor fi date de UE, care cere s? se reduc? cu 50% substan?ele de protec?ia plantelor folosite ?n agricultur?, ceea ce ?nseamn? o dificultate ?i mai mare ?n a controla o gam? de agen?i de d?unare mai virulen?i, dar exist? deja o gam? de produse pe baz? de extracte naturale, care ?nt?re?te plantele ?n fa?a infec?iilor ?i m?re?te rezisten?a ?i repelen?a la d?un?tori“, a men?ionat proprietarul Naturevo.Drago? Moldovan, proprietar Fitoprest, distribuitor de inputuri agricole din zona Transilvaniei,? consider?, la fel ca Enoiu, c? exist? bani pentru dezvoltarea agriculturii ?n prezent, ba mai mult ?b?ncile ?i-au angajat speciali?ti care s? ?n?eleag? ?i s? finan?eaz? agricultorii“.Dinamica credit?rii agriculturii a fost la un nivel ?nalt ?n 2020, ritmul de cre?tere al finan??rilor pentru acest sector ajung?nd la finalul anului 2020 la 11,5%. Soldul creditelor acordate ?i angajamentelor asumate de institu?iile de credit din Rom?nia pentru sectorul agricultur? a ajuns la 20,4 mld. lei, conform datelor BNR.?Acum aten?ia b?ncilor se ?ndreapt? tot mai mult spre fermieri. Marii fermieri au ?nceput s? se capitalizeze ?i rezultatele lor financiare anuale arat? tot mai bine ?n ultimii ani. ?n acest moment g?sim resurse financiare. B?ncile ajut? foarte mult fermierii“, a precizat Drago? Moldovan.Pe l?ng? capitalizare ?i investi?ii ?n dezvoltare, Nicoleta Roiban, director al Agroexpert, prezent pe pia?a produseleor fitosanitare, crede c? este nevoie ?i de politici pentru comasare ?i de investi?ii ?n educa?ie, pentru a atrage tinerii ?n agricultur?.?Sper ca urm?torii ani s? fie anii parteneriatelor, astfel ?nc?t s? g?sim solu?ia adaptat? ?i fiabil? de dezvoltare pentru fiecare zon? ?n parte. Avem nevoie de r?bdare ?i ?ncredere s? arat?m c? putem face lucruri bune“, a spus Nicoleta Roiban, director al Agroexpert.??Ioan Enoiu, proprietar Naturevo? Cre?terea productivit??ii este un element esen?ial pentru fermieri. Trebuie s? ne g?ndim at?t la tipurile de produse fitosanitare pe care le folosim ?n cultur?, c?t ?i la tehnologia abordat? ?i la modul ?n care sunt g?ndite economic programele de finan?are din agricultur?.??Fermierul trebuie s?-?i protejeze apa, un element foarte important pentru produc?ie, s? utilizeze ra?ional fertilizan?ii ?i s? se g?ndeasc? cum folose?te energia care este gratis – energia solar?. Trenuie s? ?mbun?t??im randamentul fotosintetic.??Agricultura este un domeniu frumos, dar este un domeniu foarte dificil. Agricultura a devenit o industrie, care presupune elemente de precizie, de inteligen?? artificial?, aplicate ?ntr-un context impredictibil, cum a fost 2020.? Mihai Miritescu, manager Saaten Union? Suntem preg?ti?i pentru culturile de prim?var? cu o gam? variat? de hibrizi. Producem ?n Rom?nia s?m?n??, pe care o vindem ?n toat? Europan, Ucraina, Rusia ?i Kazakhstan. Orice ?ar? are o anumit? caracteristic? dat? de condi?iile climatice ?i avem loturi demonstrative ?i de cercetare ?n diferite ??ri pentru a face s?m?n?a adaptat? zonei.??F?r? a controla condi?iile climatice, nu avem nicio ?ans? s? ajungem ?n top. Trebuie s? ne adapt?m. 2020 nu a fost un an singular, trebuie s? ne mai a?tept?m la astfel de situa?ii ?i s? fim preg?ti?i.??Pentru a demara un business, trebuie s? ai experien??, apoi trebuie s? ?tii s? faci un proiect, o analiz? a ceea ce vrei s? faci ?i trebuie s? te g?nde?ti foarte bine unde vinzi ceea ce produci. Privind numai ?ntr-o direc?ie, nu po?i s? faci un business. Recomandarea mea pentru orice t?n?r este s? aib? r?bdare, s? ??i fac? experien?? ?ntr-o companie ?i apoi s? porneasc? un business. Agricultura, dac? nu ?tii s? o faci, este o m?nc?toare de bani.?Drago? Moldovan, proprietar Fitoprest? Cre?terea produc?iei ?i cre?terea eficien?ei ?ntr-o ferm? este urm?torul pas ?n agricultur?, la care fermierii ar trebui s? fie foarte aten?i. Este foarte important managementul unei ferme ?i alegerea inputurilor. Pre?urile cerealelor sunt stabilite la burs? ?i vor fi destul de constante, cu mici fluctua?ii ?n anumi?i ani, dar costurile de produc?ie pe hectar sunt acelea?i. F?r? o produc?ie corespunz?toare s?-?i sus?in? costurile, fermierii vor avea mari probleme ?n urm?torii ani.?? ?n Transilvania sunt foarte pu?ine spa?ii de recep?ionare ?i depozitare a cerealelor ?i sunt dezavantaja?i fermierii din acest punct de vedere, pentru c? trebuie s? vindem produc?ia la recoltare, f?r? s? aducem valoare ad?ugat? prin cre?terea de pre?.? Fermierii sunt mai reticen?i s? fac? contracte forward ?n acest an.?Nicoleta Roiban, director Agroexpert:? Nu ?tim cum s? abord?m tinerii ca s? vin? c?tre agricultur?. Avem a?tept?ri foarte mari de la ei ?i niciodat? nu ne-am pus problema cum s?-i lu?m ?i s? ?i form?m. To?i am fost tineri ?i am ?nv??at de la cineva, dar acum avem preten?ii de la ei s? fie foarte bine preg?ti?i ?i nu le acord?m timpul necesar.? Noi venim cu solu?ii pentru reducerea deficitului de personal din agricultur?, dar trebuie s? g?sim ni?te proceduri la nivel ?nalt, de stat, care s? nu se schimbe de pe o zi pe alta.?? Zona de centru este foarte f?r?mi?at?, lucr?m cu parteneri de la terenuri de 20 hectare la terenuri 800 de hectare, fa?? de alte zone, cum sunt sudul ?i vestul ??rii, unde o ferm? porne?te de la 2.000 de hectare. E nevoie de politici pentru comasare, dar este greu s? faci o politic? unitar? moditrader sustine tranzitia catre agricultura conservativa si pregateste extinderea in UE , Agrostandard | 24 February, 2021 2020 a fost un an bun pentru Commoditrader, platforma online internationala de trading cu cereale si materii prime agricole, cu un trafic in crestere si tranzactii importante, in contextul unui interes sporit al fermierilor si traderilor pentru tot ceea ce inseamna mediul digital. Commoditrader s-a extins si in Polonia, fiind deja prezenti in Danemarca si Romania. Cea mai importanta realizare din 2020 ramane lansarea CommodiCarbon, un program de certificare a CO2e care incurajeaza si recompenseaza tranzitia fermierilor spre o agricultura conservativa. Commoditrader a reusit sa incheie parteneriate solide cu companii internationale care au implementat metodele de calcul necesare pentru a cuantifica stocarea carbonului in sol si absorbtia emisiilor de gaze cu efect de sera. CommodiCarbon a fost lansat deja cu succes in Danemarca si in Romania la finalul anului 2020, unde fermieri cu suprafete de peste 80.000 si respectiv 140.000 ha au aratat interes sa se inroleze.“Perspectivele Commoditrader pe termen lung vizeaza o acoperire cat mai buna la nivel european si sustinerea permanenta a fermierilor inrolati in proiectul CommodiCarbon pentru ca numai impreuna vom putea avea un impact pozitiv asupra mediului inconjurator si vom putea asigura un trai mai bun pentru generatiilor viitoare. Pentru 2021, obiectivul este atragerea cat mai multor fermieri din Romania, cat si din piata europeana la acest proiect, astfel incat sa antrenam impreuna undeva la 25 mil. de tone de carbon“, a declarat pentru FoodBiz Alexandra Suciu S?rensen, Market Development Manager Commoditrader Romania.Certificatele de carbon pot fi considerate o recolta suplimentara pentru fermieri, valorificata la sfarsitul sezonului prin vanzarea certificatelor de carbon de catre Commoditrader pe piata internationala. Pe langa veniturile de pe urma vanzarii certificatelor de carbon, fermierii obtin si alte castiguri, prin diminuarea semnificativa a cheltuielilor de productie, deoarece prin metodele agriculturii conservative se diminueaza costurile cu combustibilul, cu forta de munca si cu intretinerea utilajelor, cu pana la 50%.In ultimii ani, Commoditrader a avut o ascensiune la nivel european, iar o dovada in acest sens o constituie si traficul inregistrat pe platforma la numai doi ani de la lansare. Platforma Commoditrader a fost lansata in 2019 in Danemarca si Romania, a urmat apoi Polonia, in 2020, iar in acest an se pregateste extinderea retelei in Ungaria, Slovacia si Republica Moldova, fiind vizate insa si alte tari din Europa.“Una din realizarile cu care ne mandrim este faptul ca am reusit sa strangem pe platforma un numar de utilzatori mai mare de 2800 care vin din randul fermierilor profesionisti, companii de trading nationale si internationale, fabrici de furaje si mori. Fermierii de pe platforma acopera o suprafata de peste 750.000 ha, iar anunturile au vizat volume de peste 7 mil. de tone“, a precizat Alexandra Suciu S?rensen.Pandemia pare ca a influentat pozitiv industria agricola, precum si evolutia Commoditrader deoarece fermierii au fost mult mai deschisi in a descoperi ceea ce inseamna lumea digitala, fiind mult mai activi pe diferite canale online si pe social media.“Platforma noastra a inregistrat un trafic mult mai intens si am observat un interes deosebit de mare atat din punctul de vedere al fermierilor, cat si al traderilor care au incercat sa descopere noi potentiali parteneri de afaceri”, a concluzionat Alexandra Suciu S?rensen.Despre CommoditraderCommoditrader a fost fondata in 2018 de doua femei daneze – antreprenorul tech, Julie Koch Fahler, si traderul de marfuri, Ida Boesen, alaturi de un grup international de mari fermieri. Platforma online a fost lansata in Danemarca in aprilie 2019, iar in Romania in septembrie 2019.Lansand platforma de comert online , compania isi asuma misiunea de a sprijini comertul transparent si deschis si sa creeze conexiuni mai bune la nivel de ferme, folosind digitalizarea. Commoditrader a fost premiat ca fiind “Cea mai inovatoare companie din industria Agro” de catre Danish Agriculture & Food Council si YARA si “Start-up-ul nordic Fintech nr. 1 in 2019” de catre Copenhagen Fintech si The Danish Industry Foundation.Despre CommodiCarbonCommodiCarbon este un program de certificare a CO2e lansat in anul 2020, care permite fermierilor sa planifice o conversie completa sau partiala catre agricultura conservativa, prin care se capteaza carbonul in sol si se reduc emisiile de CO2.Misiunea CommodiCarbon este de a promova metode agricole sustenabile, aliniate cu tendintele mondiale. Agricultura este unul dintre sectoarele cele mai afectate de schimbarile climatice si totodata, una dintre industriile care pot face cea mai mare diferenta prin absorbtia de CO2 din atmosfera, transformand fermierii in eroii din prima linie in protejarea mediului inconjurator.Hub logistic pentru exportul produselor bio la Portul Zimnicea : Lidia Neagu in Business 24 February 2021 Norofert Group, principalul produc?tor rom?n de inputuri organice, inten?ioneaz? s? cumpere o ferm? de 1.000 de hectare la Zimnicea, l?ng? port, pentru 9,5 milioane de lei. Compania vrea s? dezvolte capacit??i de ?nc?rcare a barjelor la Dun?re pentru business-ul s?u de trading cu cereale ecologice. Orice tipuri de culturi bio, produse de companie sau primite ?n schimbul inputurilor ecologice, vor putea fi v?ndute la export pe Dun?re. Ferma, operat? de o companie local? ?nfiin?at? ?n anul 2006, are o suprafa?? de 1.000 de hectare aflate ?n arend?. Ferma este 84% compact?, 400 de hectare sunt deja irigabile, iar pre?ul arendei este unul atractiv. Norofert are ?n plan s? introduc? agricultura ecologic? pe toat? suprafa?a fermei ?ncep?nd cu anul 2021.Situat? la 5 km distan?? de Portul Zimnicea de la Dun?re, Norofert inten?ioneaz? s? dezvolte capacit??i de ?nc?rcare barje la Dun?re pentru business-ul s?u de trading cu cereale ecologice. Aceast? capacitate de ?nc?rcare reprezint? un hub logistic excelent pentru activitatea principal? a Norofert.??nc? de la listarea companiei noastre pe BVB, una dintre ideile de dezvoltare a afacerii a fost achizi?ionarea unei ferme care s? fie deja utilat? ?i preg?tit? s? func?ioneze ?nc? din prima zi. ?n ultimul an am analizat posibilitatea unor diverse investi?ii ?i ?n cele din urm? am decis s? achizi?ion?m ferma localizat? ?n Zimnicea ?i care se afl? ?ntr-o stare excelent? de func?ionare. Jude?ul Teleorman este unul de tradi?ie pentru agricultur?, iar calitatea solului ?i faptul c? ferma este situat? ?n apropiere de Portul Zimnicea de la Dun?re sunt c?teva dintre punctele forte pentru care ne-am propus s? realiz?m aceast? investi?ie. Ne dorim ca noua linie de business s? devin? una strategic? ?n dezvoltarea Norofert Group,” a declarat Vlad Popescu, CEO Norofert SA.?n cadrul fermei exist? aproximativ 3.000 metri p?tra?i de depozite, precum ?i o gam? complet? de echipamente agricole aflate ?ntr-o stare excelent?. Acestea au cel mult trei ani vechime ?i pot opera peste 1.800 de hectare de teren.Pe termen scurt, Norofert are ?n vedere realizarea unor investi?ii de modernizare ?i m?rire a capacit??ii de stocare, extinderea terenului arabil p?n? la 2.000 de hectare ?i transformarea unei p?r?i din ferm? ?n instala?ie de testare a produselor Norofert.Norofert Group este principalul produc?tor de inputuri organice. ?nfiin?at? ?n 2000 ca afacere de familie, compania a ?nceput ini?ial ca importatoare de ?ngr???minte de ?nalt? calitate de pe pie?ele occidentale ?n Rom?nia. ?n 2015, odat? cu preluarea afacerii de c?tre Vlad Popescu, compania a ?nceput s? produc? ?ngr???minte ecologice, produse fitosanitare organice, cum ar fi insecticide ?i fungicide precum ?i tratamente foliare ?i pentru semin?e, folosind re?etele sale originale.Acum, Norofert este un grup de companii care include o linie de produse pentru agricultura ecologic? (Norofert Organic), o linie de produse pentru agricultura conven?ional? (Karisma) ?i o linie de produse pentru gr?dinari ?i fermieri mici (Norofert Fito).ANSVSA: Actualizarea situa?iei privind evolu?ia Pestei Porcine Africane, meatmilk , 24 februarie 2021 ?n urma ultimelor constatari, s-a stabilit ca erau active un num?r de 438 de focare PPA, conform graficului nr 1, din care 7 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 6 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A, conform datelor prezentate ?n graficul nr. 1.?n intervalul 11.02.2021 – 17.02.2021 au fost ?nregistrate 35 de focare noi de PPA ?i au fost stinse 21 de focare de PPA. De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 4.971 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Usturoiul din Ostroveni, pe mesele europenilor, 24 iunie 2019 O cultur? cu tradi?ie ?n Rom?nia face m?ndria locuitorilor din Ostroveni. ?n Dolj, pe o suprafa?? de aproximativ 3,5 hectare se cultiv? usturoi, un soi propriu cercetat de grupul Planasa, renumit pentru afaceri cu cifre de peste 100 de milioane de euro ?i un grup de filiale ?n cinci continente ?i zece ??ri.Am mers ?n Ostroveni, unde era forfot? mare pe planta?ia de usturoi. Totul se desf??oar? mecanizat, iar utilajele culeg usturoiul rapid. Dup? recoltat, este nevoie ?ns? de munc? manual?, pentru c? totul se cur??? de p?m?nt la m?n? . For?a de munc? este cea din zon?, sunt zeci de locuitori din Ostroveni ce muncesc la planta?ia de aproximativ 3,5 hectare. ? Dup? ce este cur??at, usturoiul trebuie uscat. Am stat de vorb? cu Ionel Simion, directorul grupului Planasa, care ne-a spus c?t? munc? este ?n spatele acestei culturi. ”Procesul de uscare este unul modern, nu a?a cum se obi?nuia odinioar?, c?nd era legat cu sfoar?. Avem ventilatoare care usuc? for?at ?i se p?streaz? calitatea”, ne-a transmis acesta.?Anul acesta se estimeaz? o produc?ie de 12 tone la hectar, iar mare parte din usturoi merge la export, ?n Europa. Gra?ie leg?turilor pe care firma le are ?n afara grani?elor, dar ?i calit??ii produselor, usturoiul a reu?it s? fie apreciat de str?ini. ?i ?n Rom?nia, usturoiul de Ostroveni va ajunge pe mesele cump?r?torilor. ?n plus, acesta va putea fi cump?rat pentru s?m?n??! “Inten?ia noastr?? este ca acest usturoi s? ?l ?nmul?im ?n Rom?nia ?i s? ?l comercializ?m ?n ?ara, deoarece este un usturoi care s-a aclimatizat foarte bine in Rom?nia , fiind deja la al doilea an de testare aici la noi”, ne-a mai spus Ionel Simion.?Pentru ca ingerii aveau nevoie de un om vesel… feb. 22, 2021 Lukács Sándor, un specialist in agricultura si, mai presus de toate, un om de exceptie si plin de viata, ne va veghea de acum din Cer, pentru ca ingerii aveau nevoie de un om vesel alaturi de ei. S-a nascut in anul 1950 in localitatea Santau, judetul Satu Mare. A absolvit Facultatea de Agricultura din Cluj in 1976, dupa care a lucrat in Ferma Zootehnica din localitatea natala. In 1991 a fost numit inginer sef la Cresterea si Ingrasarea Taurinelor SA Santau, care lucreaza peste 2000 de hectare. Datorita pasiunii pentru agricultura si, mai ales, pentru cultivarea sfeclei de zahar, a devenit un specialist al acestei culturi, iar in anul 2000 a fost numit Presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Sfecla de Zahar din Romania.Transmitem condoleantele noastre familiei si apropiatilor si Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!INDUSTRIE ALIMENTARACarmistin, din industria c?rnii, a recrutat-o ca sales manager pe Violeta R?du?, fost key account manager la Cris-Tim Florentina Ni?u 22.02.2021, Violeta R?du? este licen?iat? ?n Psihologia ?i ?tiin?a Educa?iei la Universitatea din Bucure?ti ?i ?n Drept la Universitatea Bioterra, tot din Capital?Grupul Carmistin, unul dintre cei mai mari juc?tori de pe pia?a agroalimentar?, controlat de familia Paraschiv, a numit-o pe Violeta R?du? ?n func?ia sales manager, potrivit informa?iilor publicate de executiv pe re?eaua de socializare pentru mediul de business LinkedIn. Anterior, ea a fost key account manager ?n cadrul Cris-Tim, cel mai important juc?tor din industria mezelurilor, pozi?ie pe care a ocupat-o timp de patru ani.Violeta R?du? a mai lucrat ca retail ?i HoReCa manager ?n cadrul companiei Portuguese Wine & Food ?n perioada 2013 – 2015, astfel vine cu un bagaj generos de cuno?tin?e ?n domeniul v?nz?rilor. De altfel, ea a mai condus ?i dou? funda?ii ?n domeniul educa?iei timp de aproape 14 ani, Funda?ia Alcor Rom?nia, respectiv Funda?ia Copiii Speran?a Lumii, conform datelor de pe LinkedIn.Afaceri de la zero. Florin Chirodea produce 100.000 litri de vin pe an din diverse fructe sub brandul Blood from Transylvania ?i vrea s? deschid? c?te un winehouse ?n marile ora?e ale ??rii, 24.02.2021, Miruna Diaconu ?n prezent, exist? ?apte sortimente de vin sub brandul Blood from Transylvania, iar fructele din care sunt produse vinurile sunt zmeur?, afine, c?p?une, cire?e, piersici, coac?ze negre ?i aronia. Investi?ia ?n unitatea de produc?ie ?i planta?ie a ajuns la 100.000 euro.Florin Chirodea, un antreprenor din jude?ul Bihor, produce circa 100.000 de litri de vin pe an din diverse fructe sub brandul Blood from Transylvania. Antreprenorul ??i dore?te ca anul acesta s? ??i deschid? propriul magazin de desfacere, iar ulterior s? ajung? cu c?te un winehouse ?n fiecare ora? mare din Rom?nia.Povestea Blood from Transylvania a ?nceput ?n urm? cu aproape ?ase ani c?nd Florin Chirodea de?inea o planta?ie de coac?ze negre ?i a realizat faptul c? segmentul de vin din fructe lipse?te pe pia?a din Rom?nia.?Era doar un vis, ideea de procesare era doar un vis, ?nainte s? ?ncep planta?ia m-am g?ndit ce pot s? fac, am luat pe r?nd toate posibilit??ile, gemuri, dulce?uri, siropuri, am zis c? pia?a este suprasaturat? ?i am am hot?r?t s? fac vin ?i a?a am ?nceput. Mi-am dat seama c? segmentul de vin din fructe lipse?te pe pia?a din Rom?nia din punct de vedere al proces?rii“, spune Florin Chirodea.Antreprenorul spune c? diferen?a ?ntre un vin din fructe ?i unul clasic, din struguri, nu este foarte mare. Vinul din fructe are nevoie de mai mult zah?r pentru a putea ajuta la fermentare, dar procesul de fermentare este acela?i cu cel al strugurilor, dar exist?, totu?i, diferen?e ale propriet??ilor fizice, nutrien?i ?i vitamine.Florin Chirodea, pe l?ng? partea de produc?ie, de?ine trei hectare de coac?ze negre, iar ?mpreun? cu familia sa mai are ?nc? trei hectare de afine, astfel c? restul fructelor le cump?r? de la produc?tori locali.?Am investit ?n jur de 100.000 euro ?n planta?ie, c?t ?i ?n spa?iul de procesare, nu am accesat fonduri europene ?i nu cred c? voi accesa. C?nd am decis s? pornesc acest plant de procesare nu am g?sit programul potrivit pentru mine, produc?nd alcool e mai greu s? accesezi fonduri europene ?i am decis s? fac din fonduri proprii“, precizeaz? Florin Chirodea.Produsele sub brandul Blood from Transylvania se afl? ?n 20 de magazine din ?ar?.Produsele au fost lansate ?n luna august a anului trecut, perioada de autorizare a durat circa doi ani. ?n prezent, cel mai important canal de v?nzare este propriul site, dar cu toate acestea produsele sub brandul Blood from Transylvania se afl? ?n 20 de magazine din ?ar?.?Reu?im s? facem 100.000 de litri de vin pe an, dar av?nd ?n vedere care este situa?ia de acum nu avem o produc?ie foarte mare pentru c? pia?a de desfacere nu este at?t de mare, nu po?i s? folose?ti toate resursele ca s? intri ?n pia??, restaurantele abia au fost deschise, sper?m s? fie mai bine“, explic? antreprenorul.?n prezent, exist? ?apte sortimente de vin sub brandul Blood from Transylvania, iar fructele din care sunt produse vinurile sunt zmeur?, afine, c?p?une, cire?e, piersici, coac?ze negre ?i aronia. Pentru anul acesta antreprenorul inten?ioneaz? s? mai lanseze ?nc? ?apte produse ?i anume vinuri spumante din diverse fructe.Antreprenorul spune c? atunci c?nd a luat decizia de a produce vin din fructe s-a uitat ?i la ??ri unde acest produs este destul de popular, ?n special ?n ??rile nordice, acolo unde nu exist? un sol potrivit pentru culturile de vi?? de vie.?Aceast? pia?? este doar ?n cre?tere, va dura ceva timp, sunt con?tient c? aceast? afacere se va dezvolta ?n timp, trebuie s? am r?bdare, dar afacerea este ?n cre?tere. ?n America acest domeniu are o cre?tere de 10% ?n fiecare an“, precizeaz? Florin Chirodea.Antreprenorul ??i dore?te ca anul acesta s? ??i deschid? primul magazin de desfacere ?n Oradea, unde vor fi prezente doar vinuri din fructe. Ulterior, Florin Chirodea ??i dore?te s? ajung? cu c?te un wine house ?n fiecare ora? mare. Pe l?ng? acest lucru, antreprenorul are ?n plan s? aduc? ?i vinuri din fructe exotice precum banane.?Vreau s? deschid un lan? propriu de magazine magazine ?n marile ora?e, s? m? axez pe conceptul de vin din fructe. Va fi un concept doar cu vinuri din fructe, poate voi aduce vinuri din fructe exotice, precum vin din banane, vinuri din fructe care la noi nu exist?“, mai spune Florin Chirodea.S?mb?t? sticlelor (?i por?ilor) deschise ?n Dealu Mare: ?n fiecare lun?, cramele te a?teapt? la o or? de Bucure?ti, februarie 22, 2021Vinul.ro Din 27 februarie 2021, fiecare ultim? s?mb?t? din fiecare lun? este ocazia unor experien?e senzoriale alt?dat? rezervate doar cunosc?torilor. ?n regiunea viticol? Dealu Mare, la doar o or? de Capital?, ?n cadrul “S?mbetelor por?ilor deschise”, mai multe crame vor oferi programe simple ?i distractive de degustare ?i ?n?elegere a vinului – se arat? ?ntr-un comunicat de pres?.Adresate deopotriv? unui public debutant sau pasionat ?n domeniul vinurilor, “S?mbetele sticlelor deschise” ofer? oaspe?ilor ocazia unei evad?ri din cotidian care desfat? at?t sim?urile c?t ?i intelectul, ?ntr-o manier? c?t se poate de jovial?. Cunoa?terea altor oameni interesa?i de subiect, ini?ierea ?n degustarea vinurilor, prezent?rile ?i discu?iile libere cu oamenii care le produc, asocieri cu m?ncare ?i bucuria pur? a unei ie?iri ?n natur? completeaz? satisfac?ia posibilit??ii de achizi?ionare direct de la cram? a unor produse ale naturii care cap?t?, astfel, o “poveste personal?”.?Programul – g?ndit ca o ofert? de cunoa?tere ?i culturalizare, ?i nu una comercial? – este organizat de Asocia?ia Profesional? Vitivinicol? Dealu Mare ca urmare a succesului ?nregistrat ?n 2020 de week-end-ul cramelor deschise intitulat “Evadare ?n Dealu Mare”, la care au participat aproximativ 250 de persoane ?n ciuda restric?iilor impuse de pandemie, ?i care a prilejuit o dona?ie de interes c?tre Spitalul din Mizil.Programul lunar exact, costurile de acces ?i lista cramelor deschise la fiecare “S?mb?t? a sticlelor deschise ?n Dealu Mare” pot fi consultate pe site-ul dealu-mare.ro sau prin abonarea la Newsletterul de pe site, ori pe profilul de Facebook “Asocia?ia Dealu Mare”.?n momentul de fa??, Asocia?ia Dealu Mare num?r? 13 crame, urm?nd ca ini?iativei de cre?tere ?i promovare a calit??ii vinurilor din regiune s? se al?ture permanent ?i alte entit??i: crame, pensiuni, restaurante sau resorturi din zon?.?Ac?iuni precum “S?mbetele sticlelor deschise” sunt doar o parte dintr-un program anual amplu de ac?iuni menite s? apropie publicul de vinurile din regiune: pe parcursul lunilor urm?toare vor fi anun?ate multe alte oportunit??i de distrac?ie, cunoa?tere ?i r?sf?? – gustativ ?i cultural-artistic.R?m?ne?i aproape, c?ci #DealuMare e tot timpul #PesteA?tept?ri!Afaceri de la Zero. Adelina C?rstian face torturi ?i pr?jituri ?n atelierul Sweet Sophie din Bucure?ti ?i ?inte?te afaceri de 50.000 de euro ?n 2021 23.02.2021, Georgiana Mihalache ?Perseveren?a este foarte important? ?n business, un antreprenor trebuie s? fac? ?n fiecare zi pa?i pentru visul s?u“.Tortul aniversar pentru ziua feti?ei sale a fost sc?nteia de la care Adelina C?rstian, o t?n?r? antreprenoare din Bucure?ti, a pornit propria afacere ?n domeniul pr?jiturilor, deschiz?nd ?n 2019 atelierul Sweet Sophie, dup? o investi?ie de 12.000 de euro.??n urm? cu cinci ani, am ?nceput s? dezvolt aceast? pasiune dup? ce am v?zut tortul feti?ei mele de la aniversarea de un an. Am decis s? m? ?nscriu la cursuri de cofet?rie. Am f?cut Facultatea de marketing ?i am lucrat ?n domeniul HR ?ntr-o clinic? medical?. Odat? cu sarcina, am sim?it c? nu m-a? mai ?ntoarce la job“, a povestit Adelina C?rstian.Dup? mai multe cursuri ?n domeniul culinar, pe care antreprenoarea l-a luat de la zero, a ap?rut Sweet Sophie, dup? o investi?ie de 12.000 de euro, bani veni?i din surse proprii ?i din sprijinul acordat de familie.?Am un atelier echipat ?i produc torturi pentru anivers?ri, evenimente, candy-bar, col?una?i, macarons, pr?jituri pe comand? deocamdat?, nu avem ?nc? un spa?iu de prezentare a lor. M? ocup singur? momentan, ?nc? m? descurc cu comenzile“, a mai spus Adelina C?rstian.Ea a men?ionat c? ingredientele vin prin intermediul unor furnizori, iar ?n supermarketuri caut? produse de la produc?tori rom?ni pentru a sus?ine astfel antreprenorii locali.Cel mai c?utat ingredient ?n pr?jituri este ciocolata, dar, mai nou, trendul se schimb? spre produse cu un con?inut mai mic de zah?r.?Publicul ?int? este format de femei, mame, care sunt preocupate de alimenta?ia s?n?toas? a familiei lor ?i comand? ?i pentru gr?dini??, aniversarea de acas?. Cea mai mare comand? a fost pentru o nunt? de circa 120 de persoane“, a mai spus Adelina C?rstian.?nainte de pandemie, care a oprit industria evenimentelor, circa 40% din businessul Sweet Sophie veneau din aceast? zon?, anivers?ri, nun?i, candy-baruri. De?i interzicerea evenimentelor cu un num?r mare de persoane a avut impact asupra businessului, antreprenoarea spune c? a crescut num?rul evenimentelor restr?nse, ?n familie, iar balan?a s-a echilibrat din perspectiva v?nz?rilor. ?n plus, ea s-a ocupat ?i de partea de livr?ri, asigur?nd acest serviciu foarte c?utat ?n pandemie.?Am ajuns la 25.000-30.000 euro ?n 2020, anul acesta mi-am propus s? dublez cifra de afaceri. S?rb?torile de iarn? sunt cea mai ocupat? perioad?, anul trecut au fost multe cereri pentru cozonaci, am f?cut ?i pachete. Acum urmeaz? 1-8 martie, sunt perioade bune“, a mai men?ionat fondatoarea Sweet Sophie.Clien?ii atelierului de torturi ajung s? comande prin intermediul re?elelor sociale, dar si pe site-ul sweetsophie.ro. ?n prezent, atelierul func?ioneaz? doar pe baz? de comenzi.??mi doresc un mic magazin, dar nu ?tiu exact dac? anul acesta. Se pare c? mai mult pe online sunt mai multe ?anse ?n aceast? perioad?. Cred c? mai degrab? a? vrea s? m? ocup un pic mai mult de social media, de post?ri. Chiar dac? nu se fac evenimente, oamenii s?rb?toresc ?n familie“, a mai spus Adelina C?rstian.Antreprenoarea precizeaz? c? nu s-ar mai ?ntoarce la statutul de angajat ?i nu ar schimba domeniul dac? ar ?ncepe din nou, de la zero, o afacere. Ea crede c? ?i deciziile care nu au dat rezultatele a?teptate au adus o lec?ie, pentru c? altfel nu ar fi ?tiut c? nu au fost cele mai inspirate.?Antreprenoriatul este foarte dinamic, eu fac ?i pr?jituri, preiau comenzi, pl?tesc ?i facturi ?i multe alte activit??i, deci nu te plictise?ti niciodat?. Perseveren?a este foarte important? ?n business, un antreprenor trebuie s? fac? ?n fiecare zi pa?i pentru visul s?u ?i la un moment dat se vor vedea rezultatele, nu se poate ?nt?mpla peste noapte“, a concluzionat Adelina C?rstian. ZF ?i Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platform? dedicat? micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de munc?.?? Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambi?ie, curaj ?i determinare. Pove?tile micilor antreprenori vor fi publicate ?n ZF ?i pe platforma?zf.ro/afaceri-de-la-zero.???n Rom?nia sunt peste 500.000 de micro?ntreprinderi ?i firme mici, unde lucreaz? 1,7 milioane de salaria?i, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Brandul rom?nesc de ciocolat? Heidi, creat ?n Pantelimon, a ajuns ?n inima Vienei. Compania vrea s? deschid? magazine monobrand ?n mai multe ??ri din Europa. “Vrem s? ne ducem ?i ?n alte ora?e din ??rile din Europa Central? ?i de Est.” Cristina Ro?ca 22.02.2021, Magazinul din Viena, care vinde peste 150 de tipuri de ciocolat?, a fost deschis chiar ?nainte de Valentine’s Day, acesta respect?nd toate regulile legate de siguran?? ?i s?n?tate ?ntr-o perioad? marcat? de pandemia de COVID. ?Pe termen mediu avem ambi?ia s? deschidem magazine noi ?n Rom?nia, Austria ?i ?n alte ora?e din ??rile din Europa Central? ?i de Est. Avem deja (pe l?ng? noul magazin din Viena - n.red.) primul nostru Heidi ChocoWorld ?n Pantelimon, o unitate l?ng? fabric?. Am deschis ?i un shop in shop ?n B?neasa. Valid?m diverse idei ?i concepte (...).“ Heidi Chocolat, companie controlat? de familia austriac? Meinl prin intermediul vehiculului de investi?ii Kex Confectionery, dezvolt? brandul ro-m?nesc de ciocolat? Heidi pe pie?ele externe prin magazine monobrand, primul pas fiind f?cut ?n Viena, unde un astfel de spa?iu a fost deschis pe Mariahilfer Strasse, principala arter? de shopping din ora?.?Heidi merge la nivel interna?ional! Compania (mam? - n.red.) deja opera un lan? de magazine de ciocolat? ?n Austria, ?ns? sub un brand secundar. Pe unul dintre acestea a decis s? ?l transforme ?n primul magazin Heidi, ce este amplasat pe Mariahilfer Strasse, cea mai lung? arter? de cump?r?turi din Europa, ce prime?te peste 17 milioane de vizitatori anual“, spune Peter Mueller, CEO al Heidi Chocolat.Brandul rom?nesc de ciocolat? Heidi, creat ?n Pantelimon, a deschis un magazin pe principala arter? de shopping din Viena, tranzitat? de 17 milioane de vizitatori anual , Cristina Ro?ca 22.02.2021, Compania are ?n plan s? se extind? cu magazine proprii ?n Rom?nia ?i ?n regiune.Brandul rom?nesc de ciocolat? Heidi, creat ?n Pantelimon ?i de?inut ast?zi de familia austriac? Meinl prin intermediul vehiculului de investi?ii Kex Confectionery, a ajuns ?n inima Vienei. ?Heidi merge la nivel interna?ional! Primul magazin Heidi este amplasat pe Mariahilfer Strasse, cea mai lung? arter? de cump?r?turi din Europa, care prime?te peste 17 milioane de vizitatori anual“, spune Peter Mueller, CEO al Heidi Chocolat. ?n total, produsele companiei sunt prezente pe 50 de pie?e, dar nu cu magazine proprii. Produc?torul este, conform celor mai recente date ale ZF, cel mai mare exportator de ciocolat? de pe plan local, dar ?i unul dintre cei mai mari juc?tori dup? cota de pia?? din Rom?nia. ?Pe termen mediu avem ambi?ia s? deschidem magazine noi ?n Rom?nia, Austria ?i ?n alte ora?e din ??rile din Europa Central? ?i de Est. Avem deja (pe l?ng? noul magazin din Viena - n. red.) primul nostru Heidi ChocoWorld ?n Pantelimon, o unitate l?ng? fabric?. Am deschis ?i un shop in shop ?n B?neasa. Valid?m diverse idei ?i concepte (...).“Pronat, un business cu alimente ?i cosmetice bio, vrea s? dubleze capacitatea de produc?ie a fabricii din S?nandrei, Timi?. ?n 2020, businessul Pronat a urmat o cre?tere de 15% comparativ cu anul precedent, astfel c?, ?n final, cifra de afaceri a ajuns la 14,9 milioane de lei, Alina-Elena Vasiliu 22.02.2021 Printre re?elele ?n care Pronat a intrat cu produse se num?r? Kaufland, Auchan, Mega Image, Profi ?i dm. Pronat, o companie care distribuie ?i produce sub brand propriu alimente ?i cosmetice bio, ia ?n calcul s? dubleze capacitatea de produc?ie a fabricii din localitatea S?nandrei, jude?ul Timi?.?Am pierdut ocazia de a accesa fonduri europene pentru a achizi?iona utilaje, au avut prioritate cei care au mers pe investi?ii imobiliare. Deocamdat?, a?tept?m s? vedem ?n ce fel vom realiza o dublare a capacit??ii de produc?ie, deoarece este ?n planul nostru s? realiz?m acest lucru. Utilajele ar atrage dup? sine operatori, deci for?? de munc? ocupat?“, spune Emanuel pania are 18 angaja?i, dup? c?teva noi angaj?ri ?n ultimul an. ?n 2020, businessul Pronat a urmat o cre?tere de 15% comparativ cu anul precedent, astfel c?, ?n final, cifra de afaceri a ajuns la 14,9 milioane de lei.Produc?torul de ap? mineral? Aur’a vrea ca p?n? ?n 2022 exportul s? ajung? s? contribuie cu 55-65% la business Cristina Ro?ca 22.02.2021, Hora?iu Rada, pre?edinte al Aur’a Mineral Water: Pie?ele externe sunt foarte importante pentru simplul motiv c? au un poten?ial foarte mare ?n zona de lux, acolo unde se adreseaz? Aur’a ca produs premium, dar ?i pentru consumatori ?i cump?r?tori care au o educa?ie important? despre cum s? aleag? produse s?n?toase?Modul ?n care va evolua pandemia este reperul principal care va influen?a multe dintre cele care se vor ?nt?mpla ?n anii care vin. Dac? lucrurile vor intra ?ntr-o oarecare normalitate, ne a?tept?m s? reu?im un reviriment ?n pie?ele externe.“Produc?torul de ap? mineral? Aur’a mizeaz? pe o cre?tere a exporturilor ?n momentul ?n care lumea va ?ncepe s? revin? la normal dup? pandemia de Covid-19, acest eveniment bloc?nd o serie de negocieri ?i discu?ii care ar fi dus la o dezvoltare semnificativ? a businessului pentru compania rom?neasc?. Astfel, p?n? ?n 2022 pie?ele str?ine ar urma s? contribuie cu p?n? la 65% din business, aceasta fiind ?inta setat? de companie ?nc? de la lansarea pe pia??. Pandemia a venit ?ns? s? dea peste cap planurile.?Pie?ele externe sunt foarte importante pentru simplul motiv c? au un poten?ial foarte mare ?n zona de lux, acolo unde se adreseaz? Aur’a ca produs premium, dar ?i pentru consumatori ?i cump?r?tori care au o educa?ie important? despre cum s? aleag? produse s?n?toase pentru o via?? s?n?toas?“, spune Hora?iu Rada, pre?edintele Aur’a Mineral Water.ZF Live. Julia Leferman, Asocia?ia Berarii Rom?niei ?i Alice Nichita, Asocia?ia Na?ional? pentru B?uturi R?coritoare: Ne dorim un cadru legislativ clar, astfel ?nc?t s? putem ?ncepe c?t mai repede demersurile de implementare pentru sistemul garan?ie-returnare Alexandra Matei ; 22.02.2021, ? Interesul produc?torilor este s? foloseasc? din ce ?n ce mai mult plastic reciclat ?n ambalaje ?i s? nu mai produc? plastic de la zero ? Implementarea c?t mai rapid? a acestui sistem va ajuta produc?torii de b?uturi s? ating? ?intele setate de Uniunea European?, ?n special cea de colectare a PET-ului, care ar putea ajunge la 77% p?n? ?n 2025 ? Un sistem garan?ie-returnare ajuns la maturitate poate atinge ?inte care se ?nv?rt ?n jurul valorii de reciclare de 90%, ceea ce ?nseamn? pentru produc?tori acces la materie prim? reciclat? de calitate ?i minimizarea tuturor celorlalte costuri adiacente.Produc?torii de b?uturi ??i doresc un cadrul legislativ clar ?i aprobat c?t mai repede de c?tre ministrul Mediului, ?n ceea ce prive?te sistemul garan?ie-returnare, sistem prin care ace?tia ??i pot reg?ndi strategia, astfel ?nc?t s? nu mai produc? plastic de la zero ?n cantit??i mari, ci s? poat? folosi din ce ?n ce mai mult plastic reciclat ?n ambalaje.?Noi nu ne dorim deloc am?narea acestei legi, urm?rim s? fie aprobat? c?t de repede posibil. Avem o declara?ie a ministrului care spune c? ea va fi definitivat? ?n urm?toarele s?pt?m?ni. Ne dorim un cadru legislativ clar ?i aprobat, astfel ?nc?t s? putem ?ncepe demersurile de implementare pentru acest sistem. Ne dorim ca acest sistem s? intre ?n vigoare la nivel na?ional ?i ca to?i consumatorii s? aib? acces la infrastructura de colectare din prima zi de func?ionare. Interesul nostru ca produc?tori este, odat? cu implementarea acestui sistem, s? folosim din ce ?n ce mai mult plastic reciclat ?n ambalajele noastre ?i s? nu mai producem din nou plastic de la zero”, a declarat Alice Nichita, pre?edinte al Asocia?iei Na?ionale pentru B?uturi R?coritoare, ?n cadrul emisiunii online de business ZF Live.Lupta pentru mediu: Dispute puternice ?ntre produc?torii de b?uturi ?i societatea civil?, privind sistemul garan?ie-returnare HYPERLINK "" \o "Alexandra Matei"Alexandra Matei 22.02.2021, Produc?torii de b?uturi cer ca sistemul garan?ie-returnare s? intre ?n vigoare la 1 aprilie 2023, ?n timp ce societatea civil? sus?ine c? termenul de 1 aprilie 2022, prev?zut de lege, este suficient pentru implementarea acestui sistem ?n industrie. Sistemul are nevoie de reglement?ri ?n ceea ce prive?te penalit??ile ?i modul de raportare, iar el va putea func?iona ?i se va putea ?ncepe partea de investi?ii odat? ce va exista o legisla?ie adoptat?.?Avem nevoie pentru construc?ia acestui sistem de minimum 18 luni, pentru a crea infrastructura necesar?. Nevoia de timp este clar? pentru construc?ia sistemului, doar c? ea va ?ncepe odat? ce vom avea o legisla?ie clar? ?n vigoare. Atunci vom putea ?ncepe partea de investi?ii, av?nd o funda?ie solid? pe partea de reglementare. Sunt foarte mul?i bani care vor fi investi?i ?n acest sistem ?i nu putem pleca la drum cu o investi?ie pe care nu ?tim cum o va reglementa statul“, spune Julia Leferman, director general al Asocia?iei Berarii Rom?niei.Totu?i, Elena Rastei, specialist ?n economie circular? la Asocia?ia Zero Waste, sus?ine c? am?narea termenului de aplicare solicitat? de c?tre produc?tori nu ar trebui s? reprezinte o presiune asupra industriei, ?ntruc?t aceasta are un an la dispozi?ie pentru a se organiza, iar sistemul garan?ie-returnare este ?n discu?ii ?nc? din 2016.A c?zut mitul pericolului reprezentat de aluatul congelat? Ce spun cercet?torii 24 februarie 2021, Ionel VaduvaP?inea, congelat? sau proasp?t?, s-a aflat aflat recent sub lupa cercet?torilor rom?ni. Rezultatele unui studiu realizat de speciali?tii Facult??ii de ?tiin?? ?i Ingineria Alimentelor din cadrul Universit??ii ?Dun?rea de Jos” din Gala?i spulber? mitul potrivit c?ruia con?inutul aluatului congelat (implicit al p?inii congelate) ar afecta s?n?tatea consumatorilor. Nu o dat?, inclusiv voci din zona medical? sus?ineau c? aluatul congelat destinat produc?iei de p?ine ?i de produse de patiserie ar con?ine foarte mult sodiu, d?un?tor ?n sfera cardiac?. ?n viziunea unor exper?i, aluatul congelat ar con?ine inclusiv o serie mai mare de aditivi, acidifian?i, agen?i de ?n?lbire, care ar distruge factorii nutritivi care ar exista ?n produsele finite.De altfel, consumatorii sunt ?n continuare reticen?i la acest tip de produse, fiind influen?a?i inclusiv de mituri conform c?rora alimentele congelate ??i pierd din calit??i ori pentru c? doresc s? r?m?n? fideli produselor clasice.Pentru a mai risipi din temerile rom?nilor cu privire la p?inea congelat? cea ?de toate zilele”, cercet?torii institu?iei citate au analizat trei tipuri de p?ine, congelat? sau proasp?t?, rezult?nd diferen?e nesemnificative ?ntre parametrii celor trei sortimente studiate.Speciali?tii de la Universitatea “Dun?rea de Jos” din Gala?i au evaluat cele trei probe prin efectuarea mai multor analize, precum caracteristicile organoleptice, propriet??i fizice, chimice ?i microbiologice.?Indiferent de produc?tor ?i de existen?a sau nu a ambalajului, caracteristicile probelor de p?ine analizate nu au prezentat o varia?ie semnificativ?. Analiza organoleptic? a relevat diferen?e nesemnificative ?n privin?a mirosului, a gustului sau a altor parametri organoleptici ai celor trei sortimente de p?ine studiate. Valorile porozit??ii ?i elasticit??ii, care dau prospe?ime p?inii, au relevat o calitate necorespunz?toare doar pentru proba de p?ine P3 (p?inea proasp?t? neambalat?).Diferen?ele ap?rute la determinarea caracteristicilor chimice se datoreaz? faptului ca probele de p?ine analizate au fost ob?inute din f?inuri materie prim? din surse diferite, de calit??i diferite, ?i nu din cauza procesului prin care au fost ob?inute. Toate probele de p?ine au fost lipsite de drojdii ?i mucegaiuri, indic?nd o manipulare ?i ambalare ulterioar? corespunz?toare a produselor”, se men?ioneaz? ?n raportul realizat de cercet?tori, citat de Mediafax.?Diferen?e nesemnificative”Coordonatoarea studiului, prof. dr. ing. Gabriela R?peanu, de la Departamentul ?tiin?a Alimentelor, Ingineria Alimentelor, Biotehnologii ?i Acvacultur? din cadrul Facult??ii de ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor a precizat la r?ndul s?u c? analizele efectuate au relevat diferen?e nesemnificative ?ntre parametrii celor trei sortimente de p?ine studiate.?Pentru determin?ri s-au utilizat aparate specifice ?i metode de analiz? conform standardelor interna?ionale ?n domeniu. Concluzia noastr? este c? toate cele trei sortimente au fost de bun? calitate, conform standardelor specifice p?inii ob?inut? din f?in? alb?, at?t din punct de vedere al gustului, aspectului, texturii, c?t ?i al valorii nutri?ionale. Am observat o calitate foarte bun? a f?inii din care a fost preparat? p?inea pre-coapt? congelat?, comparativ cu p?inea proasp?t? neambalat?, a c?rei materie prim? a fost ?ncadrat? la categoria nesatisf?c?toare”, a explicat R?peanu.C? p?inea congelat? este sigur? pentru consum a confirmat inclusiv un renumit produc?tor de p?ine din Prahova. Conform preciz?rilor lui Bogdan Iosif, directorul general al Oltina Impex Prod Com SRL, de duminic?, 21 februarie 2021, ?n cadrul emisiunii Via?a Satului, ?nu este o crim? s? m?n?nci p?ine ob?inut? din aluat congelat”.?Nu este d?un?toare s?n?t??ii, nu are absolut niciun efect asupra s?n?t??ii, diferit fa?? de p?inea proasp?t?. Nu are nimic ?n minus sau ?n plus fa?? de o p?ine c?reia noi ?i spunem p?inea fresh”, a ad?ugat reprezentantul companiei produc?toare de p?ine.Tehnologia ?part-baked and frozen” presupune c? aluatul este preparat proasp?t, f?r? conservan?i, apoi este divizat ?i format ?n p?ini, p?inile sunt coapte, ?n propor?ie de 90%, ?n fabric? ?i apoi sunt congelate rapid, pentru p?strarea optim? a caracteristicilor nutritive.Ultima etap?, ?nainte ca p?inea cald? s? ajung? pe raft, este finalizarea coacerii, proces ce are loc ?n magazin, pentru prospe?ime maxim? ?i coaj? crocant?, f?r? dezavantajele folosirii de conservan?i.Congelarea este o metod? sigur?, u?oar? ?i rapid? de p?strare a alimentelor proaspete o perioad? ?ndelungat?, f?r? pierderi semnificative ?n proteinele, vitaminele ?i mineralele pe care acestea le con?in.Astfel, se evit? degradarea calit??ii ?i se gestioneaz? mai bine stocurile de alimente, f?r? a se ajunge la risip? alimentar?, arat? autorii studiului.Studiu ?tiin?ific: congelarea p?streaz? neschimbat? calitatea p?inii t Miercuri, 24 Februarie 2021 P?ine congelat? sau p?ine proasp?t?? Care este mai bun?? Facultatea de ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor din cadrul Universit??ii ”Dun?rea de Jos” din Gala?i a efectuat un studiu pentru a r?spunde la aceste ?ntreb?ri.Numeroase studii de specialitate au ar?tat c? nutrien?ii din p?inea realizat? prin metode moderne, precum ?part-baked and frozen”, sunt la acela?i nivel cu nutrien?ii din p?inea preparat? tradi?ional.Cu toate acestea, unii consumatori sunt ?n continuare reticen?i la acest tip de produse, fiind influen?a?i de mituri precum cel c? alimentele congelate ??i pierd din calit??i sau con?in aditivi, ori pentru c? doresc s? r?m?n? fideli produselor clasice.?ntr-un studiu realizat de cercet?torii de la Facultatea de ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor din cadrul Universit??ii “Dun?rea de Jos” din Gala?i, s-au analizat trei tipuri de p?ine: franzel? ob?inut? prin tehnologia “part-baked and frozen” (P1), franzel? produs? prin metoda fresh ambalat? (P2) ?i franzel? produs? prin metoda fresh neambalat? (P3). Speciali?tii de la Universitatea “Dun?rea de Jos” din Gala?i au evaluat cele trei probe prin efectuarea mai multor analize, precum caracteristicile organoleptice, propriet??i fizice, chimice ?i microbiologice.“Indiferent de produc?tor ?i de existen?a sau nu a ambalajului, caracteristicile probelor de p?ine analizate nu au prezentat o varia?ie semnificativ?. Analiza organoleptic? a relevat diferen?e nesemnificative ?n privin?a mirosului, a gustului sau a altor parametri organoleptici ai celor trei sortimente de p?ine studiate. Valorile porozit??ii ?i elasticit??ii, care dau prospe?ime p?inii, au relevat o calitate necorespunz?toare doar pentru proba de p?ine P3 (p?inea proasp?t? neambalat?). Diferen?ele ap?rute la determinarea caracteristicilor chimice se datoreaz? faptului ca probele de p?ine analizate au fost ob?inute din f?inuri materie prim? din surse diferite, de calit??i diferite, ?i nu din cauza procesului prin care au fost ob?inute. Toate probele de p?ine au fost lipsite de drojdii ?i mucegaiuri, indic?nd o manipulare ?i ambalare ulterioar? corespunz?toare a produselor.”, se arat? ?n raportul realizat de cercet?tori.Coordonatoarea studiului, prof. dr. ing. Gabriela R?peanu, de la Departamentul ?tiin?a Alimentelor, Ingineria Alimentelor, Biotehnologii ?i Acvacultur? din cadrul Facult??ii de ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor, transmite c? “analizele efectuate au relevat diferen?e nesemnificative ?ntre parametrii celor trei sortimente de p?ine studiate. Pentru determin?ri s-au utilizat aparate specifice ?i metode de analiz? conform standardelor interna?ionale ?n domeniu. Concluzia noastr? este c? toate cele trei sortimente au fost de bun? calitate, conform standardelor specifice p?inii ob?inut? din f?in? alb?, at?t din punct de vedere al gustului, aspectului, texturii, c?t ?i al valorii nutri?ionale. Am observat o calitate foarte bun? a f?inii din care a fost preparat? p?inea pre-coapt? congelat?, comparativ cu p?inea proasp?t? neambalat?, a c?rei materie prim? a fost ?ncadrat? la categoria nesatisf?c?toare.”Urm?rind tendin?ele de consum de pe pia?a alimentar?, putem observa c? rom?nii au ?nceput s? fie din ce ?n ce mai aten?i la calitatea nutritiv? superioar?, la gust, dar ?i la caracterul s?n?tos (f?r? conservan?i, cu c?t mai pu?ine E-uri). Iar c?nd vine vorba despre p?ine, op?iunile sunt din ce ?n ce mai variate, consumatorul av?nd put?nd alege ceea ce i se potrive?te cel mai bine, de la clasica franzel?, p?n? la p?inea artizanal?.?n limbaj comun, tehnologia ?part-baked and frozen” presupune c? aluatul este preparat proasp?t, f?r? conservan?i, apoi este divizat ?i format ?n p?ini, p?inile sunt coapte, ?n propor?ie de 90%, ?n fabric? ?i apoi sunt congelate rapid, pentru p?strarea optim? a caracteristicilor nutritive. Ultima etap?, ?nainte ca p?inea cald? s? ajung? pe raft, este finalizarea coacerii, proces ce are loc ?n magazin, pentru prospe?ime maxim? ?i coaj? crocant?, f?r? dezavantajele folosirii de conservan?i. Ca urmare a preferin?ei tot mai accentuate pentru produse f?r? conservan?i ?i aditivi, produsele de panifica?ie congelat? au c??tigat popularitate ?n ultimii ani, tocmai datorit? faptului c? nu folosesc niciun fel de conservan?i, reu?ind, totodat?, s? asigure necesarul de produse proaspete, calde ?i apetisante, la orice or? ?i la ?ndem?na consumatorilor cu preferin?e variate, f?r? a fi afectate calit??ile nutri?ionale.Alimentele congelate nu ??i pierd calit??ileFie c? vorbim despre fructe, legume, pe?te, carne sau produse de patiserie, congelarea este o metod? preferat? tot mai mult de cei care doresc produse proaspete, indiferent de sezon, ?n deplin? siguran??.Congelarea este o metod? sigur?, u?oar? ?i rapid? de p?strare a alimentelor proaspete o perioad? ?ndelungat?, f?r? pierderi semnificative ?n proteinele, vitaminele ?i mineralele pe care acestea le con?in. Astfel, se evit? degradarea calit??ii ?i se gestioneaz? mai bine stocurile de alimente, f?r? a se ajunge la risip? alimentar?.Carnea ?i c?rna?ii la control- produse confiscate ?i amenzi de 6000 de lei, 24 februarie 2021, Diana Vasilescu DSVSA Arge? a efectuat ?n data de 13.02.2021 o ac?iune de control pe traseul Com.Ruc?r- Com. D?mbovicioara, ?n vederea verific?rii modului de comercializare al produselor alimentare de origine animal? ?i nonanimal? de c?tre produc?torii particulari.-au fost controla?i un num?r de 5 produc?tori particulari care ?comercializau direct c?tre consumatorul final produse alimentare de origine animal? ?i nonanimal?.-pentru nerespectarea condi?iilor sanitare veterinare de comercialziare a produselor alimentare to?i produc?torii particulari verifica?i au fost sanc?ionati contraventional conform HG 984/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, cu amenzi in valoare totala de 6 000 lei.Cu aceasta ocazie, DSVSA a constatat prezenta la vanzare a unor bauturi declarate sucuri naturale din fructe (aproximativ 35 litri), cu aspect organoleptic necorespunzator (culoare improprie fructului declarat, aspect filant la turnare, recipienti neigienizati), pentru care s-a procedat la confiscarea si denaturarea acestora.Cantitatea de 8 kg produse carne (carnati si afumaturi), fara elemente de identificare si comercializate in conditii improprii, a fost deasemenea confiscata si denaturata.In zona pesterii Dambovicioara, echipele DSVS Arges au verificat doi operatori economici, unul cu profil de activitate comercializarea in standuri, chioscuri, piete a conservelor din fructe si legume fabricate in unitatea proprie, altul cu acelasi profil de activitate dar pentru produse de cofetarie-patiserie (ciocolata de casa, fursecuri) deasemenea fabricate in unitatea proprie; produsele aflate expuse la comercializare nu erau etichetate sau eticheta era incompleta, lipsind denumirea produsului, producatorul, data fabricatiei, termenul de valabilitate. Pentru aceste abateri operatorii economici au fost sanctionati contraventional conform HG 984/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, cu amenzi in valoare totala de 20 000 lei.?HG 984/2005Urm?toarele fapte constituie contraven?ii la normele sanitare veterinare referitoare la m?surile generale ?i speciale de men?inere a indemnit??ii teritoriului fa?? de bolile transmisibile la animale, de ap?rare a s?n?t??ii animalelor ?i de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om ?i se sanc?ioneaz? dup? cum urmeaz?:a)?cu amend? de la 600 lei la 1.600 lei, ?n cazul faptelor s?v?r?ite de persoanele fizice, respectiv cu amend? de la 6.000 lei la 8.500 lei, ?n cazul faptelor s?v?r?ite de persoanele juridice:(la 07-09-2009, 1.?introducerea f?r? documente sanitare veterinare a altor animale ?n efectivele existente, exploata?ii de animale sau gospod?rii ale popula?iei ori ?n turmele constituite pe p??uni, precum ?i neanun?area consiliilor locale ?n termen legal ?n vederea ?nscrierii ?n registrele agricole a oric?ror schimb?ri ?n efectivele de animale ?i a produ?ilor ob?inu?i de la acestea;2.?absen?a sau p?strarea necorespunz?toare a Registrului de exploata?ie;3.?nepredarea m?rcilor de identificare auricular?/ crotaliilor ?i/sau a pa?apoartelor ?n cazul bovinelor, de la animalele sacrificate sau moarte;4.?neanun?area imediat? a medicului veterinar despre suspiciunea sau apari?ia unei boli transmisibile la animale, precum ?i ?nstr?inarea sau neizolarea animalelor bolnave ori suspecte de boal?;5.?neamenajarea ?i ne?ntre?inerea, conform normelor sanitare veterinare, a locurilor de adunare ?i sta?ionare temporar? a animalelor ?n t?rguri, centre de colectare, expozi?ii, baze pentru achizi?ii ?i export de animale, sta?ii de ?mbarcare-debarcare ?i ?n alte spa?ii sau locuri amenajate ?n aceste scopuri;6.?colectarea ?i folosirea ?n hrana animalelor a resturilor menajere sau a de?eurilor ?i subproduselor de origine animal?, indiferent de provenien?a lor, cu ?nc?lcarea normelor sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor;7.?ne?nregistrarea animalelor ?n Registrul agricol al prim?riilor de c?tre persoanele desemnate, ?n termenele legale stabilite, sau nepunerea la dispozi?ia autorit??ii sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor, la cererea acesteia, a datelor privind mi?carea efectivelor de animale pe specii;8.?nerespectarea cerin?elor veterinare specifice prev?zute de normele sanitare veterinare ?n vigoare privind circula?ia intern?, importul, exportul, tranzitul ?i comer?ul cu de?euri sau subproduse de origine animal? care nu sunt destinate consumului uman;9. ?construc?ia ?i reamenajarea obiectivelor zootehnice, de industrie alimentar?, de produse farmaceutice veterinare, furaje ?i alte produse de uz veterinar, schimbarea destina?iei sau efectuarea oric?ror extinderi ale acestora f?r? a fi autorizate sanitar veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor prin emiterea aprob?rii sau, dup? caz, a autoriza?iei de func?ionare;10.?neinstituirea m?surilor de carantin? ?n termenele ?i ?n condi?iile prev?zute de normele sanitare veterinare ?i/sau nerespectarea acestora ?n cazul bolilor transmisibile supuse declar?rii oficiale ?i m?surilor de carantin?;11.?ie?irea/intrarea persoanelor sau scoaterea/ introducerea unor animale ?i a oric?ror produse ?i materiale care pot constitui vectori pentru bolile infecto-contagioase ale animalelor, provenite din zone sau obiective aflate ?n carantin?, f?r? autorizarea autorit??ii sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor competente;12.?refuzul sau ?mpiedicarea de c?tre proprietarii ori de?in?torii de animale a t?ierii sau uciderii, dup? caz, a animalelor bolnave ori suspecte de boli transmisibile la animale, precum ?i a confisc?rii ?i distrugerii produselor ?i subproduselor provenite de la acestea sau a altor obiecte contaminate, ?n scopul lichid?rii focarelor ?i prevenirii difuz?rii bolilor transmisibile supuse m?surilor oficiale de declarare ?i carantin?;13.?efectuarea transportului animalelor ?i al produselor de origine animal?, al furajelor ?i altor m?rfuri care pot constitui vectori ai agen?ilor patogeni, cu ?nc?lcarea m?surilor dispuse de autoritatea sanitar? veterinar? ?i pentru siguran?a alimentelor competent?, ?n cazul evolu?iei unor boli transmisibile, declarabile ?i carantinabile;Meat.Milk 2021: Sosesc confirm?rile de participare la ”Consiliul de Mini?tri” , meatmilk , 24 februarie 2021 Dup? cum am amintit ?n fluxul anterior de ?tiri al revistei noastre, Expo-Conferin?a Interna?ional? Meat.Milk din acest an, care se va desf??ura ?n zilele de 24 ?i 25 mai la Hotel Alpin din Poiana Brasov, va avea un program deosebit, urm?nd s? fie s?rb?tori?i cei zece ani trecu?i de la prima edi?ie.Pentru a sublinia caracterul festiv al edi?iei, ?n program a fost introdus? sesiunea intitulat? ”Consiliul de Mini?tri”, la care au fost invita?i s? participe toate personalit??ile care au asigurat conducerea Ministerului Agriculturii ?ncep?nd cu anul 2011, adic?, anul primei edi?ii Meat.Milk, ?i p?n? ?n prezent. Drept urmare, au fost adresate invita?ii oficiale de participare domnilor Valeriu Tab?r?, Dacian Ciolo?, Daniel Constantin, Achim Irimescu, Petre Daea ?i, desigur, actualului ministru, domnului Nechita Adrian Oros.Suntem bucuro?i s? v? inform?m c? acest punct din viitorul program a st?rnit un interes deosebit, iar primele confirm?ri de participare au ?i sosit, domnii Valeriu Tab?r?, Daniel Constantin ?i Petre Daea confirm?nd deja participarea. ?n perioada urm?toare v? vom anun?a imediat ce vom primi noile confirm?ri.Potrivit tematicii preg?tite, la ”Consiliul de Mini?tri”, personalit??ile prezente ?n fa?a participan?ilor vor dialoga amical despre dezvoltarea sectoarelor de carne ?i lapte ale Rom?niei, din 2011 ?i p?n? ?n prezent. Evenimentul va fi organizat ?n conformitate cu recomand?rile Comitetului Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??. Informa?ii suplimentare pe site-ul meat-milk.ro/conferinta. ?nscrieri, la office@infogroup.ro ?i la telefon 021.223.25.21. Criza sanitar? genereaz? schimb?ri ?n comportamentul consumatorilor de mezeluri ,? Maria Vaschi, 24 Februarie 2021 Pe parcursul anului 2020, ca urmare a grijii pentru siguran?a alimentar?, preferin?a consumatorilor s-a ?ndreptat mai degrab? c?tre mezelurile? preambalate, de tip autoservire. Tot ?n contextul pandemiei, au fost atra?i mai mult dec?t ?n anii preceden?i de produse care afi?eaz? ingrediente s?n?toase.?Salamul ?i parizerul r?m?n segmentele dominante, ?ns? sunt c?utate fie batoanele cu gramaje mai mici dec?t cele standard, fie cantit??i mai mari la pre? de raft mai mic, ?n timp ce specialit??ile, care ?n urm? cu 2-3 ani aveau cea mai bun? dinamic? ?n v?nz?ri, au o tendin?? de sc?dere.Potrivit unei analize realizate de Horváth & Partners la pu?in timp dup? declan?area pandemiei, viitorul mezelurilor, cel pu?in pe termen mediu, este al segmentelor private label ?i economy, ?n special ca urmare a sc?derii economice a?teptate. ?Practic, segmentul de mid-market va disp?rea aproape complet, fiind ?nlocuit ?n cea mai mare m?sur? de aceste segmente. Mai mult, pe toat? perioada pandemiei, rom?nii re?ntor?i ?n ?ar? vor cre?te semnificativ cererea pentru produsele private label ?i economy”, se arat? ?n studiu.Cu toate acestea, brandurile renumite continu? s? creeze loialitate ?i s? se men?in? ?n top, inclusiv cu gamele premium. ?ntr-o analiz? ampl? ce va fi publicat? ?n luna martie, vom deslu?i, ?mpreun? cu cei mai importan?i juc?tori din pia??, furnizori ?i retaileri, care sunt principalele p?rghii prin care au reu?it acest lucru. Printre acestea: g?sirea gramajului optim, multe promo?ii at?t la mezelurile feliate ?n magazin (vitrina asistat?) c?t ?i la feliatele preambalate, afi?area foarte vizibil? pe ambalaj a procentajului ridicat de carne sau a provenien?ei materiei prime din surse locale, atragerea aten?iei asupra etichetei curate, ca strategie de marketing ?i ca mesaj ce genereaz? consumatorului ?ncredere ?n produs.?Reputa?ia berii ?i a berarilor rom?ni a crescut semnificativ ?n ultimii doi ani Miercuri, 24 Februarie 2021 Potrivit studiului Reputation RepTrak? Pulse realizat ?n 29 de state europene, dintre toate categoriile de b?uturi alcoolice analizate ?n studiu, berea ?i industria berii se bucur? de cea mai bun? reputa?ie ?n ?ara noastr? ?i ?n Polonia.Rezultate foarte bune s-au ?nregistrat ?n special la indicatorii lega?i de autenticitate ?i calitate, precum ?i la cei referitori la gust ?i varietate: istorie ?ndelungat?, calitatea ingredientelor naturale din care este fabricat?, gust excelent, gama variat? de produse, alegerea perfect? pentru orice ocazie, momente bune cu prietenii.?De?i berea continu? s? aib? mai mul?i adep?i din r?ndul b?rba?ilor, din ce ?n ce mai multe femei apreciaz? aceast? b?utur?. Categoria ?i-a ?mbun?t??it reputa?ia ?n ultimii doi ani cu 8 puncte, ajung?nd la o favorabilitate de 79, pe o scal? de la 0 la 100. La nivel european, Rom?nia se situeaz? ?n top 3 ?n ceea ce prive?te reputa?ia de care se bucur? berea printre femei.?Berea este o b?utur? potrivit? at?t pentru b?rba?i, c?t ?i pentru femei. De aceea, ne bucur? s? vedem c? reputa?ia berii ?n r?ndul femeilor cre?te semnificativ ?i c? se apropie de nivelul de favorabilitate ?nregistrat ?n r?ndul b?rba?ilor. Aceasta arat? c? ?n ultimii ani produc?torii de bere ?i-au adaptat portofoliile de produse la preferin?ele ?i gusturile tuturor categoriilor de consumatori”, declar? Julia Leferman, director general asocia?ia Berarii Rom?niei.Rom?nia se situeaz? ?n top trei ?ntre ??rile europene atunci c?nd vine vorba despre cultura modera?iei ?n consumul de bere. Reputa?ia producatorilor de bere din Romania a crescut cu aproape 8 puncte ?n 2020 fa?? de 2018, ob?in?nd rezultate foarte bune la indicatorii privind performan?a, contribu?iile economice pozitive ?i crearea de locuri de munc?. ?n plus, rom?nii afirm? c? industria berii este inovatoare, cu o viziune clar? asupra viitorului, care ofer? produse de ?nalt? calitate si care este dedicat? campaniilor care ?ncurajeaz? un consum responsabil de alcool.Peste 70% dintre rom?nii care cuno?teau ini?iativele produc?torilor de bere ca r?spuns la criza Covid-19 le-au considerat potrivite, deoarece au ?ncurajat consumatorii s? fie solidari cu sectorul ospitalit??ii.?Despre studio. Berarii Europei au derulat studiul?Reputation RepTrak? Pulse, care m?soar? percep?iile despre bere ?i produc?torii de bere, ?n 29 de state europene.? Cercetarea se desf??oar? la fiecare 2 ani, ?ncep?nd cu 2016. Datele celui mai recent val au fost colectate ?n octombrie 2020, ?ntr-un moment ?n care se aplicau noi restric?ii ?n toat? Europa. Scopul acestui studiu este s? evalueze c?t de apreciate sunt berea ?i sectorul berii. Aprecierea m?soar? conexiunea emo?ional? pe care consumatorii o au cu categoria ?i cu industria. Scorul se bazeaz? pe 4 afirma?ii referitoare la respectul, impresia favorabil?, ?ncrederea ?i admira?ia pe care le simt ERT SI ALIMENTATIE PUBLICACare este noua ?int? a rom?nilor care au f?cut o afacere de milioane de euro din v?nzarea unui singur produs care cost? 5 lei HYPERLINK "" \o "Ioana Matei"Ioana Matei 23 februarie 2021 Radu Savopol, care a fondat ?mpreun? cu Lucian B?dil? businessul 5 to go – devenit cel mai mare lan? rom?nesc de cafenele – spune c? mizeaz? ?n continuare pe expansiune. Nu au stat o secund? nici ?n 2020, c?nd au folosit perioada lockdownului pentru a se ocupa de amenaj?ri ?i de g?sirea de spa?ii, iar acum continu? s? dezvolte cu vitez? 5 to go, dar ?iproiecte noi.Nu pot spune c? a fost un an r?u pentru noi. Da, am resim?it, ca orice business, efectele pandemiei, dar am g?ndit din timp planuri ?i ac?iuni care s? ne ajute s? ne men?inem ?i ?n 2020 ?i s? avem rezultate bune. Din punctul de vedere al targetului de loca?ii impus ?nc? de la finalul lui 2019, cam 90% am reu?it s?-l ?ndeplinim”, r?spunde Radu Savopol, cofondatorul 5 to go, la ?ntrebarea referitoare la efectele anului 2020 asupra businessului.Finalul de an pandemic i-a g?sit pe reprezentan?ii celui mai mare lan? rom?nesc de cafenele cu peste 220 de unit??i deschise la nivel na?ional – iar dac? cifra de afaceri a fost sub estim?rile ini?iale, de 10 milioane de euro, antreprenorul crede c? au compensat pe alte direc?ii. ?Am construit o baz? mai solid? pe care simt c? vom putea acoperi, ?n 2021, minusurile din anul anterior”, ?spune el.?n 2021 ?i-au propus s? dep??easc? num?rul de 300 de unit??i, iar planurile de expansiune vizeaz? at?t dezvoltarea la nivel regional, c?t ?i consolidarea ?n Capital?, ?mai ales ?n cartiere ?i prin parteneriate cu diverse businessuri. Obiectivele lor de extindere merg ?ns? mai departe de anul acesta: ?n cinci ani de acum ?ncolo ?i-au propus s? ajung? la 1.000 de cafenele ?n Rom?nia. Vizeaz? ?ns? ?i dep??irea grani?elor ??rii, fiindc? ?n viitor pl?nuiesc s? duc? brandurile lor la nivel interna?ional.O alt? direc?ie de dezvoltare pentru 5 to go este prin intermediul parteneriatelor. ?n 2020 au dezvoltat unele noi ?i au consolidat altele anterioare – spre exemplu, au listat unele produse 5 to go pe eMAG (cana de por?elan sau siropul) ?i au dezvoltat un nou brand de cafea de specialitate, Lucky Cats, cu care ?i-au propus s? mearg? ?n loca?ii HoReCa sau ?n alte cafenele to go.?Cred c? am avut o strategie bine pus? la punct ?i aceasta a contat”, spune antreprenorul. ?n prezent, sunt ?n jur de 10 unit??i HoReCa ?n care v?nd aceast? cafea – dar produsul este prezent ?i la Altex ?i pe eMAG, ?n baza unor colabor?ri cu retailerii. Un alt parteneriat au dezvoltat cu De’Longhi – acesta este axat pe v?nzarea de aparate pentru acas?. ?Lucky Cats e, pentru noi, premiera anului 2020, o dorin?? mai veche a mea care s-a concretizat acum ?i datorit? celor de la pr?jitoria Mr. Tosh, din Bac?u.” Investi?ia ini?ial? ?ntr-o unitate 5 to go este ?ntre 15.000 – 20.000 euro, taxa de franciz? fiind inclus? (aceasta este de 4.500 euro + TVA).Au folosit acele luni critice, din perioada st?rii de urgen??, s? mai scoat? din sertar idei pe care le l?saser? de ceva timp ?i s? ias? acum cu ele la lumin?. ??i a?a am reu?it s? concretiz?m ?i campania de relansare pe pia??, cum a fost ?More Coffee, Less Bucks?, c?nd am oferit o cafea gratis, p?n? la finalul anului, la orice espresso sau americano cump?rat, sau s? venim ?n sprijinul industriei prin ?Fabricat ?n Rom?nia?, c?nd am listat unele produse ale brandurilor rom?ne?ti ?n cafenelele noastre”, adaug? antreprenorul. Iar m?surile luate ?n timpul pandemiei, ?n business, le-au hot?r?t de multe ori ?i de pe o zi pe alta. ?Ne-am conformat reglement?rilor venite de la guvern ?i am ac?ionat ?n consecin??. Nu ne-a fost u?or s? lu?m, de exemplu, decizia de-a ?nchide loca?iile grupului, la nivel na?ional, ?ns? la un moment dat a trebuit s? o facem, dar am plusat apoi cu o redeschidere ?n for??, d?nd tonul, s? spunem a?a, ?n HoReca, c?nd am anun?at c? revenim pe 5 mai la treab?”, mai spune el.?n tot acest timp, s-au ocupat de amenaj?ri, de g?sit spa?ii ?i nu au stat o secund?. Munca pe teren a continuat, iar ei au resim?it ?i din acest punct de vedere efectele pandemiei, pentru c? au avut spa?ii ?n cl?diri de birouri care nu au mai func?ionat, chiriile erau mari ?i a trebuit s? se ocupe ?i de relocarea acelor cafenele.Iar c?nd vine vorba despre lec?iile ?nv??ate, spune c? se bucur? c? acestea nu au fost dintre cele mai aspre, asta pentru c? a mai trecut ca antreprenor prin criza din 2007-2008 ?i a ?tiut s? gestioneze lucrurile, s? ?tie la ce trebuie s? se a?tepte, astfel ?nc?t s? nu fie surprins de imprevizibil. ?Cred c? cel mai important ?n astfel de momente este s? fii conectat la tot ce se ?nt?mpl?, s? ac?ionezi ra?ional ?i rapid ?i s? ?tii s? inovezi. Cu certitudine, inova?ia a fost cuv?ntul anului pentru business-ul nostru. Am folosit acel timp, de lockdown, s? ne concentr?m pe toate aspectele businessului, s? ne facem planuri, s? g?sim variante, ?i asta ne-a ajutat enorm apoi, pentru c? aveam toate resursele s? redeschidem cu optimism ?i s? ne urm?m strategia. A fost un an de ?ncercare, f?r? doar ?i poate. Peste toate, m? bucur c? ?am reu?it ??mpreun? cu echipa mea s? facem fa?? provoc?rilor, c? am trecut prin situa?ii care ne-au sudat ?i simt c? rela?ia dintre noi s-a consolidat. Am mare ?ncredere ?n ei to?i ?i ?mi doresc s? continu?m pe acest drum ?mpreun?.”Ce urmeaz???Pentru 5 to go, poate cel mai important plan este s? continu?m dezvoltarea brandului ?i vrem s-o facem at?t la nivel na?ional, c?t ?i interna?ional”, descrie antreprenorul obiectivele pe termen mediu ?i lung. ?n 2021, ??i doresc s? ajung? la 300 de loca?ii ?n ?ar?, cu accent pe dezvoltarea regional?, dar ?i-n diverse cartiere ale Capitalei, ?i s? extind? linia de produse ?i parteneriatele strategice. ?Vom lansa ?n acest an primul 5 to go Green, cu loca?ii unde se vor g?si doar produse bio, vegane ?i raw vegane. Preconiz?m c? se va ?nt?mpla ?n prima jum?tate a anului, printr-un prim magazin dintr-o serie de cinci ?n urm?torii 3 ani. Pe linia de produse, miz?m pe lansarea cafelei la filtru, printr-o campanie cool, spunem noi, ?Filter coffee, not people?.”Recent, au anun?at lansarea businessului Fika18, pentru care Radu Savopol spune c? au planuri ?i separat de 5 to go, dar ?i ?mpreun?.?Accentul businessului Fika18 cade pe produc?ia de croissante ?i pe derivatele lor, totul fiind f?cut ?n laboratorul propriu, de la aluat ?i p?n? la creme. ?i cred c? dac? spui croissant, Fika18 este brandul din Rom?nia care aduce savoarea autentic? ?i gustul fin al acestui preparat. Aten?ia la etapele ?i tehnicile de procesare, ingredientele de super calitate folosite, gustul senza?ional ?i r?bdarea sunt esen?a acestui concept”, descrie Savopol proiectul acesta.Recent, au deschis primul magazin Fika18 & 5 to go, shop ?n shop, pe Calea Floreasca 101. Designul are inspira?ie nordic?, ca urmare a numelui ales pentru noul brand: ?Fika ?nseamn? ?n suedez? pauz? de cafea, un moment de r?sf?? care nu implic? nimic legat de munc?”, spune el.?Pe viitor, vizeaz? extinderea businessului ?i ?n sistem de franciz? – ?Asta pentru c? simt c? are mare poten?ial de dezvoltare ?i calitatea produselor este de top. De altfel, acestea au fost unele dintre motivele pentru care mi-am dorit s? intru ac?ionar ?n acest business”. Adaug? c?, ?n corelare cu 5 to go, ?i-au propus ca ?n acest an s? dezvolte ?i conceptul better2gether cu Fika18 ?i cu Cereal Crunch. P?n? acum, au deschis patru loca?ii Cereal Crunch ?n 2020, dintre care prima ?n provincie, la Craiova, iar la ?nceput de februarie au lansat-o ?i pe cea de la Ploie?ti, despre care spune c? ?este un ora? care ne-a rezervat numai surprize pl?cute ?n to?i ace?ti ani de business. Am g?sit aici ?i oameni dedica?i, antreprenori cu entuziasm, dar ?i un public efervescent”.?n ceea ce prive?te bugetele de investi?ii alocate tuturor acestor proiecte, spune c? sunt greu de preconizat, fiindc? sunt influen?ate de tipul de proiect pe care ?l lanseaz?. ??n cazul loca?iilor Cereal Crunch, de exemplu, conteaz? mult dac? loca?ia presupune un concept aparte sau nu, dac? e o loca?ie simpl?, cum e cea de la Craiova, sau e ca cea pe care-o vom lansa ?n cur?nd ?n zona Titan - Cinema Gloria, unde vom face un flagship Cereal Crunch pe o suprafa?? de 200 mp ?i care deveni locul ?n care vom introduce ?n premier? produsele noi. Sunt mul?i factori de luat ?n calcul, pentru fiecare tip de business ?n parte. Dac? mai punem la socoteal? ?i imprevizibilul, cum e criza COVID, deja lucrurile fluctueaz? mai mult”, precizeaz? antreprenorul.1. Ce criterii trebuie s? ?ndepline?ti ca s? ??i po?i deschide un business 5 to go?Radu Savopol: ?n cazul 5 to go, cerin?ele de baz? pentru un posibil francizat sunt legate de plasarea ?n pia?? (viitoarea loca?ie 5 to go trebuie s? fie dezvoltat? ?n zone cu mai mult de 30.000 de locuitori), de g?sirea unor spa?ii optime de amplasare (zone cu spa?ii de birouri, sedii administrative, licee sau facult??i), o suprafa?? de v?nzare ?ntre 10-50 mp. De asemenea, vorbim de o durat? de contract de minimum 5 ani ?i de plata redeven?elor: 4% tax? lunar?, 1,5% contribu?ia la bugetul de marketing, taxe care se vor aplica la cifra de afaceri. Noi ne ocup?m de preg?tirea de dinainte de a deschide loca?ia ?i suport dup? ce demar?m businessul. Investi?ia ini?ial? este ?ntre 15.000 – 20.000 euro, taxa de franciz? fiind inclus? (aceasta este de 4.500 euro ? TVA). Suma poate varia ?n func?ie de mai mul?i factori importan?i precum, suprafa?a loca?iei, chiria spa?iului, mobilierul sau num?rul de angaja?i.2. Dar Cereal Crunch?Radu Savopol:?Aceia care ??i doresc o franciz? Cereal Crunch trebuie s? ?tie c? lu?m ?n calcul ora?e cu peste 100.000 de locuitori, o suprafa?? a loca?iei cuprins? ?ntre 40 ?i 100 mp, puterea de cump?rare ?i poten?ialul de consum, pe l?ng? condi?iile financiare ?i investi?ia ini?ial?, estimat? la 35.000-40.000 euro, cu toate taxele incluse - taxa de franciz? ?i redeven?ele.Durata contractului este de 7 ani de zile. Dup? expirare, francizatul are posibilitatea de a prelungi contractul.3. ?n c?t timp se poate recuperea investi?ia ?ntr-un astfel de business?Radu Savopol: Recuperarea investi?iei, ?n cazul ambelor tipuri de franciz?, depinde de la caz la caz. Implicarea francizatului, pasiunea ?i dedicarea lui sunt esen?iale pentru succesul unei loca?ii. Sunt multe variabile de luat ?n calcul, mai ales ?n contextul unei pie?e care e ?n continu? dezvoltare ?i schimbare. Din estim?rile noastre de p?n? acum, o investi?ie de acest gen se poate recupera ?i ?ntr-un an, ?n cazul unei francize 5 to go, sau ?n minimum un an ?i jum?tate, ?n cazul francizei Cereal Crunch.Proprietarii de restaurante cer prefectului Bucure?tiului ca acestea s? r?m?n? deschise HYPERLINK ""24 Februarie 2021 19:07, Social Ultima ora Prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu, a avut o ?edin?? cu reprezentan?ii Organiza?iei Patronale a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia ?i ai Asocia?iei Furnizorilor din Industria Nun?ilor. Cei de la HoReCa cer autorit??ilor s? li se permit? func?ionarea dincolo de coeficientul de 3 la mie, motiv?nd c? nu exist? o justificare pentru care restaurantele s? r?m?n? ?nchise. ?n contextul generat de dinamica evolu?iei situa?iei epidemiologice de la nivelul municipiului Bucure?ti, raportat la faptul c? Industria HoReCa se confrunt? cu efecte ?i provoc?ri f?r? precedent, pentru a preveni adoptarea unor m?suri care ar putea afecta ?i mai mult activitatea economic? a partenerilor sociali, ?n cadrul ?edin?ei au fost analizate condi?iile concrete de aplicare ?i respectare a m?surilor pentru prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? transmis de Prefectura Capitalei, potrivit Digi24.La ?nt?lnire s-a discutat despre func?ionarea restaurantelor ?n condi?iile respect?rii exigen?elor legale, subliniindu-se practica unit??ilor care eludeaz? prevederile normative incidente. ?n acest context, s-a propus reglementarea ?i sanc?ionarea acestor comportamente cu retragerea autoriza?iei de func?ionare pentru cei care ?ncalc? cu rea- credin?? textul normativ."?n urma ?ntrevederii a?tept?m ca Organiza?ia Patronal? a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia ?i Asocia?ia Furnizorilor din Industria Nun?ilor s? prezinte Institu?iei Prefectului - Municipiul Bucure?ti o serie de propuneri pe care institu?ia noastr? le va ?nainta, spre analiz?, Guvernului ?i Comitetului Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??", au mai transmis reprezentan?ii Prefecturii.Julien Munch, noul Director Executiv al Carrefour Rom?nia, 24 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu Julien Munch a fost numit ?n func?ia de Director Executiv al Carrefour Rom?nia, pozi?ie pe care o va prelua ?ncep?nd cu 1 martie 2021. Julien Munch ?i va raporta lui Fran?ois Melchior de Polignac, Director Executiv al Zonei Europa de Nord ?i de Est.Julien Munch este succesorul lui Jean Richard de Latour, actualul CEO Carrefour Rom?nia, care va prelua rolul de Director al Departamentului de Negocieri Branduri Interna?ionale ?n cadrul Grupului Carrefour, de la 1 martie 2021. Julien Munch ?i-a ?nceput cariera ?n anul 2000 ca ofi?er ?n cadrul For?elor Aeriene Franceze, fiind activ ?n Fran?a, cu misiuni interna?ionale. Ulterior, a lucrat ?n cadrul Inspec?iei Generale a Finan?elor, din cadrul Ministerului Francez al Economiei ?i Finan?elor. ?n anul 2017, s-a al?turat Grupului Fnac-Darty ?n rolul de Director Magazin Montparnasse, iar apoi a preluat pozi?ia de Director Re?ea Fnac Paris.?Jean Richard de Latour ?i-a ?nceput cariera ?n Inspec?ia General? a Finan?elor, din cadrul Ministerului Francez al Economiei ?i Finan?elor ?i s-a al?turat Grupului Carrefour ?n 2013, ?n calitate de Director Studii, Inova?ie ?i Afaceri Publice. Ulterior a preluat rolul de Director de Cabinet al Pre?edintelui ?i CEO-ului Carrefour Group ?i apoi, de Director Opera?ional Hipermarket ?n Fran?a. Din anul 2018, Jean Richard de Latour a de?inut func?ia de CEO al Carrefour Rom?nia. Radiografia magazinelor Lidl: Magazinele au aproape 4.500 de articole pe rafturi, dintre care 82% sunt m?rci private. Retailerul german activeaz? pe pia?a de discount din Rom?nia, magazinele companiei av?nd suprafe?e de circa 1.000-1.300 mp : Cristina Ro?ca 21.02.2021, Discounterul german Lidl a deschis anul trecut 33 de magazine – unit??i noi, construite de la zero, ?i reloc?ri, respectiv ?nlocuiri ale unor unit??i mai vechi – apropiindu-se astfel de pragul de 300 de puncte de v?nzare pe plan local.Num?rul de produse de pe raftul magazinelor din comer?ul modern din Rom?nia difer? de la o re?ea la alta ?i mai ales de la un format la altul, hipermarketurile de mari dimensiuni (peste 10.000 mp) ajung?nd s? ofere ?i 50.000-60.000 de articole consumatorilor. La polul opus, magazinele de proximitate modern? ajung s? aib? doar 2.000-3.000 de sku-uri. ?n ceea ce prive?te unit??ile de discount, acestea au o ofert? relativ redus?, adaptat? la suprafa?a magazinelor ?i la politica de pre?.Spre exemplu, clien?ii g?sesc ?n magazinele Lidl Rom?nia o gam? de 3.155 de produse individuale pentru uz zilnic ce se g?sesc permanent la raft. Sortimentul permanent este completat de un num?r mediu de 1.260 de alte produse, disponibile periodic ?n promo?iile noastre s?pt?m?nale, potrivit unui raport al companiei. ?n total sunt astfel aproape 4.500 de pania a venit pe pia?a local? acum un deceniu ?i a adus un model de business diferit, mai exact a pariat puternic pe m?rci private ?i s?pt?m?ni tematice. Astfel, ?n toat? re?eaua din Rom?nia se g?sesc ?ntr-o anumit? s?pt?m?n? un num?r limitat de produse cu specific american, spaniol sau italian.?n afara produselor alimentare, gama include ?i produse nealimentare, precum cosmetice, ?mbr?c?minte ?i aparate electrice mici. Acestea din urm? sunt ?ns? minoritare ca num?r.?Gama de produse include peste 34% de articole regionale provenite de la furnizorii locali, o cantitate de 151 de produse alimentare organice, ?i 47 de produse certificate Fairtrade.“Un alt specific al Lidl este ponderea mare a produselor marc? privat?. ?Gama de produse marc? proprie reprezint? 82% din gama total? de produse. Produsele de marc? reprezint? 18% din gama total? de produse.“De regul?, la ceilal?i retaileri din pia?? num?rul de articole marc? proprie nu dep??e?te o treime din total.?Retailerul german Lidl activeaz? pe pia?a de discount din Rom?nia, magazinele companiei av?nd suprafe?e de circa 1.000-1.300 mp.?Fiind un magazin de tip discount, Lidl pune pre? pe simplitate ?i pe orientarea pe proces, precum ?i pe centrele regionale de distribu?ie ?i pe subsidiarele na?ionale“, conform raportului anual.Lidl are pe plan local cinci depozite, ultimul inaugurat fiind cel din Roman. Acesta a fost primul din zona Moldovei ?i aprovizioneaz? ?n jur de 50 de magazine din zona de Nord – Est a ??rii. Mai mult, Lidl construie?te al ?aselea depozit l?ng? Bucure?ti.Discounterul german Lidl a deschis anul trecut 33 de magazine – unit??i noi, construite de la zero, ?i reloc?ri, respectiv ?nlocuiri ale unor unit??i mai vechi – apropiindu-se astfel de pragul de 300 de puncte de v?nzare pe plan local. Mai mult, continu? expansiunea ?i ?n 2021. Nem?ii au venit oficial pe pia?a local? acum un deceniu, c?nd au preluat 107 magazine Plus Discount. Apoi s-au extins de la zero. An de an compania a deschis unit??i noi, ritmul variind ?ntre zece ?i peste 30 de magazine nou inaugurate. De altfel, cel mai alert ritm de dup? 2011, primul an oficial de prezen??, este cel din ultima perioad?.Nem?ii au ob?inut ?n 2019 afaceri de aproape 10 mld. lei.Primul standard agricol pentru protejarea ?i conservarea biodiversit??ii By RO.aliment , February 23, 2021Lan?ul de magazine de tip discount Lidl va dezvolta primul standard agricol pentru protejarea ?i conservarea biodiversit??ii ?n produc?ia conven?ional? de fructe ?i legume, relateaz? CSR Media. Noul standard va reprezenta un modul suplimentar al certific?rii GLOBAL G.A.P. ?i va fidisponibil pentru to?i produc?torii de fructe ?i legume p?n? la finalul anului 2021.?Ini?iativa Lidl de a integra biodiversitatea ?n produc?ia de fructe ?i legume se aliniaz? perfect la viziunea GLOBALG.A.P. de a promova o produc?ie alimentar? sigur? ?i responsabil? la nivel mondial”, a precizat Kristian Moeller, director general GLOBALG.A.P.Noul modul, operat de GLOBALG.A.P., este dezvoltat pentru ?ntregul lan? de produc?ie, de laproduc?tori p?n? la distribuitori, ?n linie cu standardul Integrated Farm Assurance Standard(IFA), ce faciliteaz? bune practici agricole pentru toate formele de produc?ie agrar?.Partenerii LidlPentru a crea acest nou standard, Lidl va colabora cu exper?i ?n sisteme alimentare durabile, recunoscu?i la nivel interna?ional ?i cu exper?i ?n domeniul agriculturii. Printre parteneri se num?r?: Sustainable Food Systems GmbH (SFS), ?n rolul de lider de proiect, Funda?ia Global Nature FUND (GNF), organiza?ie cu o experien?? ?ndelungat? de lucru cu standarde ?i companii din sectorul alimentar, Bioland, Funda?ia Lake Constance, reprezentan?i ai produc?torilor agricoli ?i Universitatea Nürtingen-Geislingen.Cine va putea beneficiaNoul modul suplimentar GLOBALG.A.P. va fi disponibil pentru to?i produc?torii de fructe ?ilegume, care ??i vor putea evalua practicile agricole prin prisma criteriilor de biodiversitate, cu ajutorul auditurilor anuale IFA. Datorit? acestei evalu?ri independente, realizat? de auditori califica?i, produc?torii ??i vor putea asuma ?n mod public angajamentul fa?? de protec?ia mediului ?nconjur?tor. ?n plus, to?i produc?torii de fructe ?i legume vor avea la dispozi?ie ?i traininguri specializate ca suport ?n ob?inerea standardului.Ini?iativele Lidl pentru conservarea biodiversit??iiPentru conservarea biodiversit??ii, Lidl a extins sortimentul de produse organice din magazine ?i a dezvoltat marca proprie Bio Organic. ?n anul fiscal 2019, at?t ?n sortimentul permanent Lidl, c?t ?i ?n regim in-and-out, portofoliul companiei cuprindea peste 270 de articole certificate Bio.Din 2016, prin intermediul unui parteneriat cu Universitatea de ?tiin?e Agronomice ?i Medicin? Veterinar? Bucure?ti (USAMVB), compania ofer? sus?inere produc?torilor prin sesiuni de audit ?i consultan?? de specialitate, pentru a putea rezolva toate problemele tehnice ?i procedurale cu care ace?tia se pot confrunta.Retailerul a implementat pentru to?i furnizorii locali, ?nc? din 2017, Eticheta de Trasabilitate – eticheta pozi?ionat? ?n cel mai accesibil loc, astfel ?nc?t clien?ii s? poat? vedea ?ntregul circuit al produselor, de la produc?tor, p?n? ?n magazin. Tot de atunci, toate fructele ?i legumele din Pia?a Lidl trebuie s? respecte standardele de calitate ?i siguran?? alimentar? specifice Lidl, ?i anume ca valoarea reziduului de pesticide s? fie la o treime din media admis? la nivel european, iar acesta s? fie folosit c?t mai responsabil.Despre ini?iativele CSR ale principalilor juc?tori din industria alimentar? ?i a suplimentelor alimentare vom povesti pe larg la Maratonul online de Nutri?ie, Nutrien?i ?i S?n?tate pe 24 ?i 25 martie 2021.Agenda actualizat? poate fi consultat? AICILidl cre?te salariile angaja?ilor de la 1 martie. La c?t ajung ?i ce bonusuri primesc 23 februarie 2021, 10:16 de Afrodita Cicovschi Lidl a anun?at c?, ?ncep?nd cu data de 1 martie 2021 va majora toate salariile angaja?ilor, ace?tia beneficiind ?i de o serie de bonusuri ?i alte facilit??i?ncep?nd cu 1 martie 2021, cel mai mic venit brut c??tigat de un v?nz?tor la Lidl ?n Rom?nia va avea o medie lunar? de peste 4.400 de lei brut, adic? aproximativ 2.700 lei net. ?n plus, toate categoriile de angaja?i vor beneficia de o diversificare a pachetului de beneficii. Astfel, Lidl ??i consolideaz? pozi?ia ca lider al angajatorilor din retailul alimentar. ?n anul financiar 2021, cel mai mic venit mediu lunar realizat de un v?nz?tor la Lidl Rom?nia va fi de 4.400 de lei brut (aproximativ 2.700 de lei net), sum? ce include salariul, tichetele de mas?, primele anuale de Pa?te ?i de Cr?ciun, precum ?i alte tipuri de bonusuri ?i sporuri. Angaja?ii Lidl se bucur?, ?n primii ani de colaborare, de cre?teri salariale anuale garantate. Astfel, ?n 2021, un v?nz?tor aflat ?n al patrulea an de la angajare va c??tiga un venit mediu lunar de cel pu?in 5.100 de lei brut. ?i anul acesta, Lidl extinde pachetul de beneficii oferit angaja?ilor cu alte tipuri de bonusuri. ?n plus, compania cre?te valoarea nominal? a tichetelor de mas? oferite tuturor categoriilor de angaja?i, la 20 de lei pe zi lucr?toare ?i dubleaz? sporul pentru lucrul ?n zilele de weekend, pentru angaja?ii din magazine ?i depozite. Diversificarea constant? a pachetului de compensa?ii ?i beneficii este o prioritate pentru Lidl Rom?nia, ca parte a strategiei sale de atragere ?i reten?ie a talentelor ?n companie. Pe l?ng? asigurarea de s?n?tate privat?, ?ncep?nd de anul trecut, angaja?ii beneficiaz? de o asigurare de via?? valabil? oriunde ?n lume, care acoper? at?t cazurile de accident, cele de ?mboln?vire, dar ?i servicii speciale care au acoperire ?i ?n cazul ?mboln?virii ca urmare a infect?rii cu virusul SARS-CoV-2. Angaja?ii Lidl au printre cele mai multe zile libere din retailul alimentar. Num?rul de zile de concediu acordate cre?te progresiv ?n primii ani de activitate ?n companie, ajung?nd astfel la un num?r maxim de 27 de zile de concediu. ?ncep?nd de anul trecut, fiecare membru al echipei se bucur? de o zi liber? cu ocazia zilei de na?tere. ?n plus, Lidl este primul retailer din Rom?nia care a implementat, ?ncep?nd cu decembrie 2013, politica de a oferi dou? zile libere angaja?ilor din magazine cu ocazia s?rb?torilor de Cr?ciun, respectiv Pa?te. Lidl este unul dintre cei mai mari angajatori din Rom?nia, cu o echip? de peste 9.000 de membri activi, care ??i desf??oar? activitatea ?n toate jude?ele ??rii. Anul acesta, Lidl Rom?nia a ob?inut pentru al cincilea an consecutiv certificarea Top Employer, acordat? de c?tre institutul independent Top Employers din Olanda. Grafic ZF: Cum au mers v?nz?rile Carrefour ?n 2020Carrefour Rom?nia a ob?inut afaceri de 2,3 mld. euro ?n 2020, plus 3,6%. ?Faptul c? rom?nii din str?in?tate nu au venit acas? de s?rb?tori a afectat v?nz?rile“. Carrefour a deschis anul trecut, un an marcat de pandemie, 24 de magazine, de dou? ori mai pu?ine ca ?n 2019 Cristina Ro?ca 19.02.2021, ? Mai mult, francezii au ?nchis mai multe unit??i dec?t au deschis ?n 2020 ? Online-ul a c?nt?rit greu ?n businessul grupului, Carrefour av?nd local at?t un magazin virtual propriu, c?t ?i platforma Bringo.Grupul francez Carrefour, unul dintre cei mai importan?i juc?tori din comer?ul local dup? cifra de afaceri, ?i-a majorat businessul din Rom?nia anul trecut cu 3,6%, p?n? la 2,3 mld. euro. Cre?terea ia ?n calcul ?i dezvoltarea, respectiv deschiderile de magazine. Like for like, mai exact la o re?ea comparabil?, f?r? a se lua ?n calcul expansiunea, avansul a fost de 2,1%.Carrefour a deschis anul trecut, an marcat de pandemie, 24 de magazine, de dou? ori mai pu?ine ca ?n 2019. Mai mult, francezii au ?nchis mai multe unit??i dec?t au deschis ?n 2020, ?n total circa 30 de spa?ii de v?nzare, conform calculelor ZF.Lunic Franchising and Consulting Limited, al patrulea cel mai mare ac?ionar al Sphera Group, vinde 1% din companie ?i scade sub pragul de 10% Cristina Bellu 22.02.2021, Sphera Franchise Group (simbol bursier – SFG), care administreaz? restaurantele KFC ?i Pizza Hut ?n Rom?nia, a anun?at luni la Burs? c? ?Lunic Franchising and Consulting Limited, al patrulea cel mai mare investitor din companie, ?i-a diminuat participa?ia sub 10%.“Conducerea Sphera Franchise Group informeaz? pia?a c? a primit ?n data de 22 februarie 2021, de la Lunic Franchising and Consulting Limited, o notificare privind diminuarea de?inerilor majore sub pragul de 10%”, transmit reprezentan?ii Sphera .Potrivit notific?rii, ?ncep?nd cu 22 februarie 2021, Lunic Franchising and Consulting Limited de?ine 3.876.687 drepturi de vot, reprezent?nd 9,99% din num?rul total al drepturilor de vot ?n companie, fa?? de 10,99% c?t de?inea anterior.Ac?iunile SFG ?nregistreaz? o cre?tere de 6,12% de la ?nceputul anului, pe fondul unui rulaj de 8,93 mil. lei, emitentul ajung?nd la 601 mil. lei capitalizare. Al?turi deLunic Franchising and Consulting LTD,? Sphera Group este de?inut? ?n propor?ie de 28,23% de offshore-ul Tatika Investments, ?n timp ce Computerland Romania de?ine 20,53% din capitalul social, iar Wellkept Group are un pachet de 16,34% din num?rul de ac?iuni.Annabella mai pune o localitate pe harta expansiunii 22 Feb 2021 | de Alina Dragomir Re?eaua Annabella a bifat prima deschidere de anul acesta, inaugur?nd prima sa unitate comercial? din localitatea Bude?ti, jude?ul V?lcea. Pentru 2021 retailerul de?inut de so?ii Dorina ?i Dan Mutu ?i-au propus s? dep??easc? pragul de 100 de magazine, ceea ce ?nseamn? cel pu?in 11 loca?ii.La zece ani de la deschiderea primului magazin ?n mediul rural, retailerul independent Annabella continu? s? parieze pe poten?ialul acestei zone, 31 de magazine din totalul de 91 fiind operate ?n rural.”Magazinul are o suprafa?? de v?nzare de peste 500 de metri p?tra?i ?i sunt listate aproximativ 9.000 de SKU-uri. Acesta este cel de-al 91-lea magazin din re?ea ?i primul din Bude?ti, fiind cel mai mare magazin alimentar din comun?. Am inaugurat un magazin aliniat la ultimele standarde de remodernizare Annabella, investi?ia ridic?ndu-se la 350.000 de euro”, a declarat Alexandru Jitariu, Director de Marketing Annabella.Annabella este al doilea cel mai mare juc?tor din pia?a local? de retail ?n func?ie de cifra de afaceri ?i num?r de magazine, av?nd ?n prezent 91 de magazine, situate ?n jude?ele V?lcea, Arge? ?i Olt. Anul trecut retailerul a alocat un buget de 1,7 milioane de euro pentru expansiune ?i modernizarea magazinelor.Retailerul este de?inut de so?ii Dorina ?i Dan Mutu, care au dezvoltat ?i un business de produc?ie - R?ureni, unul dintre cele mai mari branduri locale de conserve din fructe ?i legume. Potrivit informa?iilor comunicate de companie, Annabella a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de aproximativ 350 de milioane de lei, ?n cre?tere cu 10% fa?? de anul precedent. Pentru 2021, retailerul targeteaz? men?inerea ritmului de cre?tere. Grafic ZF: Cum s-a schimbat modelul de business al retailerilor pe format mare Schimbarea la fa?? a retailului pe suprafa?? mare: To?i cei patru juc?tori mari de pe segmentul de hipermarketuri ?i-au adaptat magazinele pentru dimensiuni mai mici sau au lansat noi formate: Cristina Ro?ca 23.02.2021, Cora este cel mai recent exemplu ?n acest sens, intr?nd pe segmentul de proximitate cu conceptul Cora Urban ??Carrefour a deschis pia?a de hipermarketuri ?n 2001, dar acum acoper? cele mai multe formate din comer? ??Auchan pariaz? de c??iva ani pe magazine de mai mici dimensiuni, un exemplu concludent fiind parteneriatul cu benzin?riile Petrom ??Kaufland nu a deschis noi formate, dar ?i-a adaptat magazinele la suprafe?e mai mici.Lan?urile de hipermarketuri, magazine pe suprafa?? mare, de p?n? la 13.000 mp, au fost cele care au deschis apetitul rom?nilor pentru comer?ul modern acum 15-20 de ani. ?n perioada de boom economic - 2006-2008 - aceste re?ele deschideau magazine mari pe band? rulant?, unii juc?tori oper?nd chiar ?i zece inaugur?ri de hipermarketuri mari pe an. Iar un magazin dezvoltat de la zero, pe teren propriu, ajungea s? coste ?i 20 de milioane de euro.?n anii care au urmat, criza financiar? a pus pe hold multe planuri de investi?ii. De asemenea, ?n acea perioad? au ?nceput s? apar? schimb?ri ale comportamentului de consum ?n Rom?nia ?i pretutindeni. Clien?ii au ?nceput s? mearg? mai des la cump?r?turi, s? cumpere mai pu?in ?i mai proasp?t. Astfel, au c??tigat magazinele mai apropiate de cas?.ZF Live. Elena Rastei, specialist ?n economie circular? de la Asocia?ia Zero Waste: Rom?nia este pe penultimul loc ?n UE, la capitolul reciclare. Totu?i rom?nii genereaz? doar jum?tate din de?eurile produse de luxemburghezi, per capita, pe an: Alexandra Matei 22.02.2021, de garan?ie-returnare a fost introdus deja cu succes ?n 15 ??ri europene ?i contribuie la cre?terea ratei de reciclare, lucru pe care ?l arat? rezultatele din ??ri precum Croa?ia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania sau Suedia, care au dep??it rata de colectare de 80%.Sistemul garan?ie-returnare, aplicat doar pentru recipientele de b?uturi, nu rezolv? problema recicl?rii ?n Rom?nia, crede Elena Rastei, specialist ?n economie circular? la Asocia?ia Zero Waste, ci doar contribuie la ?mbun?t??irea ei. Totodat?, Rom?nia nu ?i-a atins ?intele stabilite ini?ial ?n ceea ce prive?te reciclarea, iar specialistul ?n economie circular? consider? c? ?ara se afl? ?n aceast? situa?ie din cauza unei comodit??i generale asociat? cu o lips? de know-how privind solu?iile eficiente.Rom?nia are un obiectiv de reciclare de 50% pe care ar fi trebuit s?-l ating? ?nc? de anul trecut, arat? datele oficiale, ?ns? ?n prezent, rata de reciclare este de doar 11%, ?n regres comparativ cu anii anteriori.GLOBALMarii produc?tori de soia anun?? noi recorduri, Gheorghe Ghise, 24 februarie 2021 Brazilia, SUA ?i Argentina de?in peste 80% din totalul recoltei globale. India (locul patru mondial) urmeaz? la mare distan??, cu doar 3% din produc?ia global? de soia ?n 2020/2021.Potrivit USDA, ?n sezonul curent, Brazilia va realiza o produc?ie record de 133 mil. de tone de soia, cu aproximativ 7 mil. tone mai mult dec?t ?n sezonul precedent. De?i au fost unele ?nt?rzieri la sem?nat din cauza secetei de la sf?r?itul anului 2020, randamentele nu vor suferi. Dup? ce anul trecut ?i-a extins suprafa?a cultivat? cu soia cu 1,7 mil. ha, Brazilia a preluat pozi?ia de lider, ?naintea Statelor Unite.?n SUA, recoltarea s-a ?ncheiat la ?nceputul lunii noiembrie 2020, cu cca. 113 mil. tone produc?ie total?, cu 16 mil. tone mai mult fa?? de sezonul precedent.Argentina va recolta cca. 48 mil. tone, ?n sc?dere pentru al doilea an consecutiv.?Presiune pe pre?ul rapi?ei?Dup? primele cre?teri semnificative ale pre?urilor din noiembrie 2020, tranzac?iile au stagnat. Recent, pre?urile la burs? au sc?zut. ?n Germania, ?n ultima s?pt?m?n? din ianuarie, media na?ional? a fost de 410,70 euro/ton?, ?n sc?dere cu 1,20 euro/ton? fa?? de s?pt?m?na precedent?, relateaz? proteinmarkt.de.?n Germania exist? o cerere mare pentru rapi?a din 2021, ceea ce men?ine pre?ul la cca. 380,50 euro/ton?. Nivelul de comercializare este mai mare dec?t de obicei ?i cel pu?in 20% din produc?ia viitoare se afl? sub contract.Rusia export? floare ?n UE?Exporturile ruse?ti de floarea-soarelui, ?n septembrie-noiembrie, au atins un nivel record de 421,1 mii de tone fa?? de 198,1 mii de tone ?n perioada similar? a sezonului 2019/2020. Guvernul rus a majorat cu 30% tarifele de export pentru livr?rile ?n afara Uniunii economice eurasiatice (Belarus, Kazakhstan ?i Rusia), din ianuarie p?n? la sf?r?itul sezonului. ?n aceste condi?ii, poten?ialul de export al Rusiei pentru sezonul 2020/2021 este estimat la 650 mii tone de floarea-soarelui.Dintre statele membre UE, ?n acest sezon, cea mai important? destina?ie pentru floarea-soarelui din Rusia a fost Bulgaria. Totodat?, o cre?tere a importurilor de floare din Rusia a fost ?nregistrat? ?i ?n Turcia ?i Rom?nia.?IMPORTURI BLOCATE ?N UE?Dup? cum arat? statisticile Comisiei Europene, autorit??ile vamale au ?nregistrat importul a doar 1.000 tone de rapi?? ?n perioada 17-24 ianuarie. De la ?nceputul sezonului de comercializare p?n? ?n ianuarie, cele 27 de state membre au importat 3,9 mil. tone de rapi??, cu 5% sub volumul intr?rilor din perioada similar? a sezonului precedent, care s-a ?ncheiat cu importuri record de 6 mil. tone.?n schimb, importurile de soia ale statelor UE au continuat s? creasc?. ?n primele 30 de s?pt?m?ni ale sezonului curent, au fost importate 8,3 mil. tone de soia. Principalii furnizori au fost (?n perioada de referin??) SUA (45%), Brazilia (35%) ?i Canada (15%).un articol de GHEORGHE GHI?EUNIUNEA EUROPEANA Highlights - EU agri-food promotion policy work programme of 2021 (Feb. 24) - Committee on Agriculture and Rural Development 22-02-2021 11:27 AM CET Mr Wolfgang Burtscher, Director-General of Directorate-General for Agriculture and Rural Development (DGAGRI) will have an exchange of views with the AGRI Committee's Members on the EU agri-food promotion policy work programme of 2021 and upcoming policy review. The 2021 work programme focuses on campaigns that are in line with the ambitions of the European Green Deal. Almost half of the budget (€86 million) will go towards campaigns that promote organic products, EU sustainable agriculture, and the role of the agri-food sector in terms of climate action and the environment. The farm to fork strategy announced that the Commission will undertake a review of the EU promotion programme for agricultural products, with a view to enhancing its contribution to sustainable production and consumption, and in line with the evolving diets. Source : ? European Union, 2021 - EP Comisia European? dore?te definirea ”legal? ?i exact? a termenului de natural”, ?n etichetarea alimentelor, meatmilk , 22 februarie 2021 Peste 30 de deputa?i europeni sus?in o campanie pentru ca termenul ?natural” s? fie definit legal ?n legisla?ia alimentar? a UE, noteaz? FoodNavigator.?n strategia Farm to Fork (F2F), Comisia European? dore?te s? stabileasc? un set de propuneri legislative pentru a interzice informa?iile ?n?el?toare din alimente.Cum sunt indu?i ?n eroare consumatorii? Conform organiza?iei non-profit Safe Food Advocacy Europe (SAFE), Comisia ar putea g?si r?spunsul ?ntr-un termen folosit ?n mod obi?nuit la pachet: ?natural”.F?r? o defini?ie legal? a termenului, consumatorii sunt ?indu?i ?n eroare de afirma?ii incorecte”, sus?ine SAFE, care conduce o campanie pentru a defini legal ?natural” pentru produsele alimentare din ?ntregul bloc.Deputa?ii promoveaz? defini?ia ?natural”Ca urmare, peste 30 de deputa?i europeni au semnat o scrisoare c?tre comisarul european pentru s?n?tate ?i siguran?? alimentar?, Stella Kyriakides, prin care solicit? stabilirea unei defini?ii legale a termenului ?natural”.F?r? o astfel de defini?ie, Comisia risc? s? pericliteze trecerea la diete s?n?toase ?i durabile, sus?in deputa?ii europeni. Acest lucru se datoreaz? faptului c? afirma?ia este ?adesea utilizat?” de produc?torii de alimente pentru a promova caracteristici alimentare care ?difer? ?n mod consecvent” de compozi?ia produsului final.Pentru consumatori, ?natural” se refer? la prelucrarea minim? ?i / sau absen?a aditivilor, a men?ionat SIGUR. ?i pentru organiza?ia f?r? scop lucrativ, ?natural” ?n alimente ?nseamn? un produs lipsit de OMG-uri ?i substan?e sintetice care este 100% biodegradabil.?n cele din urm?, SAFE consider? c? termenul este at?t suprasolicitat, c?t ?i abuzat. Organiza?ia non-profit a analizat recent compozi?ia ?sutelor de produse” aflate pe raft, care purtau afirma?ia ?natural?”. Rezultatele au ar?tat c? majoritatea produselor analizate con?in substan?e chimice ?i sintetice, pe care SAFE le-a subliniat c? sunt ?departe de a fi naturale”.Comisia a fost chemat? la ac?iuneFederica Dolce, politician ?i coordonator de proiect la SAFE, a declarat pentru FoodNavigator c? produsele cu o ?adev?rat? valoare natural?” ar trebui diferen?iate ?n mod corespunz?tor de cele cu afirma?ii ?false”. ?Acest lucru va ajuta, de asemenea, la concuren?? ?i inova?ie ?n sectorul alimentar – care este unul dintre cele mai importante puncte ale strategiei F2F”, a ad?ugat ea.?Tranzi?ia c?tre un sistem alimentar mai ecologic ?i mai durabil nu se poate ?nt?mpla dac? produc?torii de alimente pot revendica ?n continuare caracteristici care nu corespund a?tept?rilor consumatorilor.”Scrisoarea a fost trimis? Comisiei Europene la 10 februarie, iar SAFE se a?teapt? s? primeasc? un r?spuns luna viitoare.??n prezent, discu?ia dintre Comisie, Parlament ?i alte p?r?i interesate ?ncearc? s? defineasc? modul de abordare legal? a problemei, iar viitoarele pre?edin?ii ar putea juca un rol important ?n acest sens”, a explicat Dolce.?Va fi necesar? o discu?ie suplimentar? pentru a modifica legisla?ia actual? ?i pentru a defini? natural ”pentru produsele alimentare.”Viitorul ?etichetei curate”? Transparen?? radical? ?i s?n?tate ?n mod natural RO.aliment, February 24, 2021?Etichet? curat?” este un termen din industrie care se refer? la cererea consumatorilor de ingrediente recunoscute. Dar, f?r? o defini?ie clar?, sensul de etichet? curat? evolueaz?. Ce alte mega-tendin?e vor modela viitorul inova?iei ?n domeniul etichetei curate?Fabricarea de produse ?cu etichet? curat?” a fost de ani buni un factor important al inova?iei ?n industria alimentar?. ?i, de?i eticheta curat? poate s? nu aib? o defini?ie clar?, consensul este c? are o semnifica?ie distinct? pentru consumatori: ingrediente pe care le recunosc.Inovatorii alimentari lucreaz? ?ns??pe?nisipuri ?n mi?care. Opinia public??are o atitudine schimb?toare,?modelat? de evenimente,?iar??ndeplinirea a?tept?rilor ridicate ale consumatorilor r?m?ne o ?int? ?n mi?care. ?n?acest context, ?n?elesul?no?iunii de??etichet??curat?”?este o lucrare ?n desf??urare.Transparen?? radical? ?i evolu?ia ?etichetei?curate”2020 a fost zguduit de pandemia global? COVID-19.?Blocajele?intervenite la nivel?interna?ional ?i eforturile de suprimare a virusului au ajuns s? modeleze experien?a tr?it? a consumatorilor din ?ntreaga lume. ?n mod surprinz?tor, acest lucru a ?nsemnat o schimbare ?n rela?ia pe care oamenii o au cu dieta ?i s?n?tatea.Pentru Innova Market Insights, una dintre consecin?ele majore este c?,??n 2021?consumatorii ??i dubleaz??interesul pentru?transparen?a?ingredientelor din produsele alimentare.?Transparen?a pe ?ntregul lan? de aprovizionare va domina ?n 2021, consumatorii c?ut?nd m?rci care pot construi ?ncredere, pot furniza produse autentice ?i credibile ?i pot?capta??ncrederea?cump?r?torilor ?n climatul actual ?i post-COVID”, potrivit Lu Ann Williams,?director ?n cadrul departamentului de cercetare??i inovare?al?Innova Market Insights.Dorin?a de transparen?? este, pe de o parte, legat? de preocup?rile cresc?nde ale consumatorilor ?n ceea ce prive?te durabilitatea ?i?tendin?ele cu privire la?alimentele produse ?n mod etic. De asemenea, are implica?ii semnificative pentru eticheta curat?.Potrivit sondajului Innova Consumer Survey 2020, ?ase din zece consumatori globali sunt interesa?i s? afle mai multe despre?originea?alimentelor. ?Cre?terea transparen?ei pentru a r?spunde cerin?elor evolutive ale etichetei etice, ecologice ?i?curate?ale consumatorilor este esen?ial?”, au sugerat cercet?torii.Tendin?a?legat? de?stilul de via?? al consumatorilor?ce?are ca scop?existe?? mai?natural??se extinde. A?tept?rile privind?no?iunea de?etichet? curat??s-au?extins?pentru a include aspecte precum ?bun?starea uman? ?i a animalelor, transparen?a lan?ului de aprovizionare, nutri?ia alimentat? de plante ?i aprovizionarea durabil?”.Solu?iile includ asocierea noilor tehnologii de ambalare – cum ar fi codurile de bare invizibile ?i tehnologia de comunicare ?n c?mp apropiat – cu povestiri ?semnificative”,?arat??compania de cercetare de pia??.A?teptarea ca etichetele alimentelor s? ofere o transparen?? mai mare?pe tot?ciclul de via?? al produsului determin?, de asemenea, cererea de claritate mai mare?cu privire la?ceea ce intr? ?n?compozi?ia?produselor?alimentare – esen?a etichetei curate – ?i ?i determin? pe consumatori s? caute mai multe informa?ii despre originea ingredientelor.Acest lucru stimuleaz? interesul pentru ingredientele de provenien?? local?. Conform recentului sondaj Euromonitor International Health + Nutrition, 26% dintre consumatorii mondiali caut? acum ?ara de origine pe etichetele alimentelor ?i b?uturilor.Alimente s?n?toase ?n mod natural: ?Urm?toarea genera?ie de produse de pionierat”COVID-19 a accelerat, de asemenea, interesul consumatorilor pentru diet? ?i s?n?tate, cu o cre?tere considerabil? a num?rului de persoane care se a?teapt? ca alimentele pe care le consum? s? ofere beneficii func?ionale, inclusiv imunitatea.Cercet?rile Global Data sugereaz? c? 60% dintre consumatorii din ?ntreaga lume caut? ?n mod proactiv produse care s? le ?mbun?t??easc? s?n?tatea.Aceast? tendin?? este sus?inut? de datele?de?inute de?furnizorul de ingrediente ADM, care arat? c? 31% dintre consumatori achizi?ioneaz? mai multe articole adaptate s?n?t??ii lor, iar 50% raporteaz? o preferin?? pentru alimente ?i b?uturi care ?con?in ?n mod natural ingrediente benefice”.?Criza global??din sfera?s?n?t??ii a schimbat preferin?ele consumatorilor ?n moduri noi ?i nea?teptate”, a observat Vince Macciocchi, pre?edintele ADM Nutrition. ?Vedem o cerere crescut? de alimente ?i b?uturi care sus?in sistemele imune, ne ?mbun?t??esc starea de spirit ?i reduc impactul asupra mediului,?cerere?determinat??par?ial de tensiunile umane emergente. Acest lucru a oferit o oportunitate unic? pentru branduri de a dezvolta noi produse?de impact, care vor schimba pentru totdeauna modul ?n care m?nc?m ?i bem. Va fi un an?al?inov?rii, marcat de progrese semnificative ?n nutri?ie.“ADM a identificat cele mai mari oportunit??i de inovare ?n produsele bogate ?n nutrien?i, cu beneficii func?ionale pentru s?n?tate care vizeaz? sus?inerea sistemelor imune, ?mbun?t??irea st?rii de spirit ?i sus?inerea energiei.De asemenea, produc?torul german de ingrediente D?hler Group crede c? o cre?tere a cererii de alimente ?i b?uturi func?ionale va furniza ?urm?toarea genera?ie de produse de pionierat”.?n raportul s?u Product Trends 2021 , D?hler subliniaz? convergen?a a?tept?rilor care implic? s?n?tate, naturale?e, nutri?ie pe baz? de plante ?i durabilitate. Furnizorul de ingrediente naturale?aduce ?n aten?ie?o serie de ingrediente?despre?care se a?teapt? s??performeze, inclusiv infuzii de ceai, extracte botanice, cereale, nuci ?i leguminoase, sucuri ?i piureuri ?i pulberi func?ionale de pania a subliniat, de asemenea, poten?ialul ?superfructelor”, cum ar fi baobabul ?i socul, ?n acest context, deoarece acestea sunt percepute ca av?nd propriet??i care promoveaz? s?n?tatea. ?Cire?ul acerola este un alt?superfruct?cunoscut ca ?o?adev?rat? explozie de vitamina?C”,?cu 100 g de fructe con?in?nd ?n medie 1.700 mg de vitamina C natural?, f?c?ndu-l fructul cu cel mai mare con?inut de vitamina C din lume. Atunci c?nd adera?i la doze specifice, acest ingredient complet natural v? permite s? face?i?men?iuni de s?n?tate??n conformitate cu Regulamentul privind?men?iunile?de s?n?tate ”, a remarcat D?hler.Poten?ial pe baz? de plante pentru inova?ie cu etichet? curat??n timp ce preocup?rile privind s?n?tatea ?i mediul ?nconjur?tor contribuie la noi?sensuri ale?no?iunii?de?etichet??curat?, ele stimuleaz? ?i interesul pentru spa?iul vegetal.La nivel global, 56% dintre consumatori ?ncearc? s? m?n?nce mai multe alimente ?i b?uturi pe baz? de plante, ?mping?nd?cererea de?proteine alternative?pe un trend?din ce ?n ce mai popular, arat? cercet?rile ADM.Inova?ia ?n?cazul produselor pe baz? de?plante se deplaseaz? dincolo de?simpla utilizare a lor ?n forma natural?,?merg?nd spre extinderea gamei de produse alternative la carne?fructe de mare ?i?lapte. Dar oare aceast? categorie inovatoare cu ritm rapid?evolueaz???n fa?a tendin?elor de etichet? curat??Directorul comercial?al?KR?NER-ST?RKE, Henrik de Vries, crede c? cel mai mare poten?ial pentru inova?ie const? ?n produsele care livreaz? ambele.?Pia?a produselor vegane cre?te rapid – oamenii caut? produse apropiate de produsele consumate ?nainte de a trece la vegan. Exist?, de asemenea, o mi?care puternic? a consumatorilor c?tre produse naturale s?n?toase (etichet? curat???i con?inut redus de sare??i zah?r). Aceast? tendin?? exist? de c??iva ani ?i continu? s? devin? din ce ?n ce mai important? pe m?sur? ce consumatorii devin mai con?tien?i de impactul mai larg. Una dintre provoc?rile asociate cu producerea de alternative vegane se refer? la temerile consumatorilor cu privire la natura lor uneori artificial? ?i?superprocesat?”, a declarat el pentru FoodNavigator.Ca r?spuns la acest lucru, de Vries a declarat c? KR?NER-ST?RKE se concentreaz? pe c?utarea ?modalit??ilor de a furniza ingrediente produse ?n mod durabil, care s? r?spund? tendin?elor consumatorilor, f?r? a compromite gustul sau calitatea tehnic?”. ?mbinarea?cererii de produse vegetale cu produse cu etichet? natural? ?i curat? este probabil s? se dovedeasc? un teren fertil pentru inova?ia viitoare.Highlights - The challenge of land abandonment after 2020: presentation of a study (Feb. 24) - Committee on Agriculture and Rural Development 22-02-2021 11:26 AM CET The study was requested by the AGRI Committee and commissioned and managed by Policy Department B. Dr. Bernd SCHUH (?IR - Austrian Institute for Regional Studies and Spatial Planning. Austria) and Dr. Thomas DAX (Federal Institute of Agricultural Economics, Rural and Mountain Research (BAB), Austria) will present the study to the AGRI Members. This study provides an overview of the possible future evolution of land abandonment in the EU by 2030, its historical evolution and current state of play. Based on desk research and case studies, this research project carries out an analysis of the drivers and effects of the phenomenon, considers mitigating actions to be implemented through EU policies, notably the CAP, and outlines different scenarios about land use changes, using as variables climate change, the globalisation of markets and a major health crisis. Study ; Source : ? European Union, 2021 - EP O nou? strategie a UE privind adaptarea la schimb?rile climatice 24 februarie 2021, Comisia European? a adoptat ast?zi, 24 februarie, o nou? strategie a UE privind adaptarea la schimb?rile climatice, care define?te calea de urmat pentru a face fa?? consecin?elor inevitabile ale schimb?rilor climatice. Chiar dac? UE face tot ce ?i st? ?n putin?? pentru a atenua schimb?rile climatice, at?t pe plan intern, c?t ?i la nivel interna?ional, trebuie, de asemenea, s? fim preg?ti?i s? facem fa?? consecin?elor ineluctabile ale schimb?rilor climatice. De la valuri de c?ldur? mortale ?i secete devastatoare la distrugerea p?durilor ?i la eroziunea litoralului ca urmare a cre?terii nivelului m?rii, schimb?rile climatice ??i fac deja sim?ite efectele ?n Europa ?i ?n ?ntreaga lume.?Pornind de la Strategia de adaptare la schimb?rile climatice din 2013, scopul propunerilor prezentate ast?zi este s? se concentreze mai degrab? pe elaborarea de solu?ii dec?t pe ?n?elegerea problemei ?i s? se treac? de la planificare la punerea ?n aplicare.Vicepre?edintele executiv pentru Pactul verde european, Frans?Timmermans, a declarat:??Pandemia de COVID-19 ne-a reamintit cu fermitate c? un nivel de preg?tire insuficient poate avea consecin?e dezastruoase.?Nu exist? niciun vaccin ?mpotriva crizei climatice, dar putem totu?i s? o combatem ?i s? ne preg?tim pentru efectele sale ineluctabile. Impactul schimb?rilor climatice se resimte deja at?t ?n interiorul, c?t ?i ?n afara Uniunii Europene. Noua strategie de adaptare la schimb?rile climatice ne permite s? ne acceler?m ?i s? ne aprofund?m preg?tirile. Dac? ne preg?tim ?nc? de pe acum, putem s? construim un viitor rezilient la schimb?rile climatice.”Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt ?n cre?tere. ?n UE, lu?nd ?n calcul numai aceste pierderi, constat?m c? ele dep??esc deja, ?n medie, 12 miliarde EUR pe an. Estim?rile prudente arat? c? expunerea economiei actuale a UE la o ?nc?lzire global? de 3°C peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anual? de cel pu?in 170 de miliarde EUR. Schimb?rile climatice afecteaz? nu numai economia, ci ?i s?n?tatea ?i bun?starea europenilor, care sufer? din ce ?n ce mai mult din cauza valurilor de c?ldur?. La nivel mondial, catastrofa natural? cea mai letal? din 2019 a fost valul de c?ldur? din Europa, ?n urma c?ruia 2?500 de persoane ?i-au pierdut via?a.La ac?iunile noastre de adaptare la schimb?rile climatice trebuie s? participe toate componentele societ??ii ?i toate nivelurile de guvernare, at?t ?n interiorul, c?t ?i ?n afara UE. Vom depune eforturi pentru a construi o societate rezilient? la schimb?rile climatice prin??mbun?t??irea cuno?tin?elor?referitoare la impactul schimb?rilor climatice ?i a solu?iilor de adaptare, prin?intensificarea planific?rii adapt?rii?la schimb?rile climatice ?i prin multiplicarea?evalu?rilor riscurilor climatice, prin?accelerarea m?surilor de adaptare??i prin sprijinirea consolid?rii rezilien?ei la schimb?rile climatice la scar? mondial?.O adaptare mai inteligent?, mai rapid? ?i mai sistemic?M?surile de adaptare trebuie s? se bazeze pe date solide ?i pe instrumente de evaluare a riscurilor care s? fie puse la dispozi?ia tuturor: de la familiile care cump?r?, construiesc ?i renoveaz? o locuin?? la ?ntreprinderile din regiunile de coast? sau la fermierii care ??i planific? culturile. Pentru a realiza acest lucru, strategia propune ac?iuni menite s? deplaseze?limitele cuno?tin?elor referitoare la adaptare?astfel ?nc?t s? putem colecta?mai multe date, de mai bun? calitate,?asupra riscurilor ?i a pierderilor legate de clim?, pun?ndu-le la dispozi?ia tuturor. La?Climate-ADAPT, platforma european? pentru cuno?tin?e ?n materie de adaptare, care va fi consolidat? ?i extins?, se va ad?uga un observator specific ?n domeniul s?n?t??ii pentru a se urm?ri, a se analiza ?i a se preveni cu mai mult? acurate?e impactul schimb?rilor climatice asupra s?n?t??ii.Schimb?rile climatice au repercusiuni la toate nivelurile societ??ii ?i ?n toate sectoarele economiei, ceea ce ?nseamn? c??m?surile de adaptare trebuie s? fie sistemice. Comisia va continua s? includ? considera?ii privind rezilien?a la schimb?rile climatice ?n toate domeniile de politic? relevante. Aceasta va sprijini dezvoltarea ?i punerea ?n aplicare ?n continuare a strategiilor ?i a planurilor de adaptare, cu trei priorit??i transversale: integrarea adapt?rii ?n?politica macrobugetar?, g?sirea unor?solu?ii bazate pe natur???n materie de adaptare ?i luarea unor m?suri de?adaptare locale.Intensificarea ac?iunii interna?ionalePoliticile noastre de adaptare la schimb?rile climatice trebuie s? fie ?n concordan?? cu pozi?ia noastr? de lider mondial ?n materie de atenuare a schimb?rilor climatice. Acordul de la Paris a fixat un obiectiv mondial ?n materie de adaptare ?i a subliniat faptul c? adaptarea este un factor-cheie al dezvolt?rii durabile. UE va promova abord?ri subna?ionale, na?ionale ?i regionale ?n materie de adaptare, ax?ndu-se ?n special pe adaptarea ?n Africa ?i ?n statele insulare mici ?n curs de dezvoltare. Vom spori sprijinul acordat rezilien?ei ?i preg?tirii ?n materie de clim? pe plan interna?ional, prin furnizarea de resurse, acord?nd prioritate lu?rii de pozi?ie ?i sporind eficacitatea, prin?intensificarea finan??rii interna?ionale??i prin consolidarea?implic?rii ?i a schimburilor la nivel mondial?cu privire la adaptare. De asemenea, vom colabora cu partenerii no?tri interna?ionali pentru a elimina decalajul ?n ceea ce prive?te finan?area interna?ional? a combaterii schimb?rilor climatice.Schimb?rile climatice au loc chiar acum, de aceea trebuie s? construim un viitor mai rezilient. Tocmai s-a ?ncheiat cel mai cald deceniu din istorie, ?n care recordul pentru anul cel mai cald a fost b?tut de opt ori. Suntem martorii unei intensific?ri a frecven?ei ?i a gravit??ii fenomenelor climatice ?i meteorologice extreme. Aceste extreme variaz? de la incendii forestiere ?i valuri de c?ldur? f?r? precedent chiar deasupra Cercului Polar Arctic la perioade de secet? devastatoare ?n regiunea mediteraneean? ?i de la uragane care fac ravagii ?n regiunile ultraperiferice ale UE la p?duri distruse de invaziile nemai?nt?lnite de g?ndaci de scoar?? ?n Europa Central? ?i de Est. Fenomenele cu o evolu?ie lent?, cum ar fi de?ertificarea, pierderea biodiversit??ii, degradarea solului ?i a ecosistemelor, acidificarea oceanelor sau cre?terea nivelului m?rii, sunt la fel de distructive pe termen isia European? a anun?at aceast? nou? strategie, mai ambi?ioas?, a UE privind adaptarea la schimb?rile climatice ?n Comunicarea privind?Pactul verde european, ?n urma unei?evalu?ri a Strategiei Europa 2013, evaluare efectuat? ?n 2018, ?i a unei?consult?ri publice deschise?care s-a derulat ?n perioada mai-august 2020.?Propunerea privind Legea european? a climei?constituie baza pentru stabilirea unor obiective mai ambi?ioase ?i pentru consolidarea coeren?ei politicilor ?n materie de adaptare. Aceast? propunere integreaz? ?n legisla?ia UE obiectivul global ?n materie de adaptare prev?zut la articolul?7 din Acordul de la Paris ?i ac?iunea din cadrul Obiectivului nr. 13 de dezvoltare durabil?. Propunerea ?ndeamn? UE ?i statele membre s? fac? ?n continuare progrese pentru a stimula capacitatea de adaptare, pentru a consolida rezilien?a ?i a reduce vulnerabilitatea fa?? de schimb?rile climatice. Noua strategie de adaptare va contribui la transpunerea ?n realitate a acestor progrese.GERMANIAMicii retaileri germani, pe marginea pr?pastiei din cauza distribuirii lente a ajutoarelor Catalina Apostoiu 22.02.2021, Multe magazine mici din Berlin se tem pentru existen?a lor dup? ce m?surile de lockdown din Germania au fost prelungite ?nc? o dat?. Pentru multe, ajutorul guvernamental a venit greu, ?nr?ut??ind situa?ia, noteaz? Deutsche Welle.Federa?ia German? de Retail (HDE) avertizeaz? c? 50.000 de magazine cu 250.000 de angaja?i risc? falimentul din cauza restric?iilor.GERMANIANoi cereri pentru reglementarea comercializ?rii de junk food ?n Germania: ?Angajamentele voluntare nu pot func?iona” , RO.aliment, February 24, 2021Codurile voluntare pentru a limita comercializarea alimentelor ?i b?uturilor nes?n?toase la copii ?nu pot func?iona”, consider? Federa?ia Organiza?iilor Germane ale Consumatorilor. Asocia?ia solicit? ac?iuni mai dure.Angajamentele voluntare ale companiilor nu reu?esc s? ?protejeze ?n mod eficient copiii” de comercializarea ?alimentelor dezechilibrate nutri?ional”. Aceasta este concluzia unui nou raport comandat de Federa?ia Organiza?iilor Germane ale Consumatorilor (VZBV).Cercetarea, realizat? de Dr. Peter von Philipsborn, medic ?i expert ?n nutri?ie de la Universitatea Ludwig Maximilian din München, a constatat c? angajamentele voluntare existente exclud ?formele importante de marketing” – cum ar fi ambalajele care vizeaz? copiii ?i expunerea digital? – ?i ofer? ?numeroase lacune” datorate unor defini?ii vagi.Raportul a examinat alimentele destinate copiilor ?i a constatat c? majoritatea produselor promovate sunt alimente foarte procesate, cu o densitate energetic? mare ?i un con?inut ridicat de zah?r, sare ?i gr?simi saturate. Acesta a men?ionat ?i faptul c?, anual, copiii germani sunt expu?i la 2.700-7.800 de ac?iuni de marketing online de promovare a unor astfel de alimente.A?a-numitele ?lacune” includ utilizarea valorilor orientative pentru zah?r, gr?simi ?i sare ?mult sub” criteriile nutri?ionale elaborate de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii. De asemenea, a subliniat c? ambalarea este un instrument important pentru a comunica atrac?ia m?rcii, criteriu care se ?ncadreaz? ?n totalitate ?n afara angajamentelor voluntare.?Angajamentele voluntare nu pot func?iona”: VZBVAcest lucru a condus la trimiterea unei solicit?ri guvernului federal de a ?reglementa strict” marketingul pentru copii.?P?n? ?n prezent, guvernul federal s-a bazat pe autocontrolul voluntar al industriei pentru a limita comercializarea alimentelor dezechilibrate nutri?ional, c?tre copii. Dar produsele dezechilibrate, foarte procesate, genereaz? deseori marje de profit mai mari dec?t alimentele s?n?toase. Prin urmare, este clar c? angajamentele voluntare nu pot func?iona”, a sus?inut Klaus Müller, membru al consiliului de administra?ie al Asocia?iei Consumatorilor din Germania.VZBV a subliniat c? Ministerul Federal al Alimenta?iei continu? s? se bazeze pe ob?inerea unui consens cu industria, de exemplu, solicit?nd Consiliului German pentru Publicitate s? ??i revizuiasc? regulile de conduit? pentru alimente, cu accent pe copii.?Sponsorii Consiliului German pentru Publicitate sunt asocia?ii care reprezint? industria de cofet?rie ?i b?uturi dulci, precum ?i industria alimentar?, publicitar? ?i a tutunului”, a insistat VZVB.Müller a declarat c? acum este momentul pentru ca autorit??ile de reglementare s? adopte o pozi?ie mai dur?: ?Guvernul federal trebuie s? protejeze mai bine ?n cele din urm? starea de s?n?tate a copiilor ?i s? reglementeze strict comercializarea produselor alimentare destinate copiilor.“Cum ar ar?ta asta? Conform VZBV, ?reglementarea legal? cuprinz?toare” ar trebui s? ?nsemne c? alimentele pot fi comercializate copiilor numai dac? ?ndeplinesc criteriile nutri?ionale ale OMS. ?i acest lucru ar trebui s? se extind? la ?toate formele de publicitate” – TV, online, postere, influen?atori – precum ?i la proiectarea ?i sponsorizarea aniza?ia consumatorilor crede c? are ?n spate opinia public?. Un studiu din 2020 realizat ?n numele grupului a constatat c? 83% dintre consumatorii germani sunt ?n favoarea nivelurilor maxime legale de gr?simi, sare ?i zah?r ?n alimentele comercializate la copii.Publicitatea nu este ?principala” cauz? a obezit??ii: ZAWFedera?ia German? de Publicitate – ZAW – are o viziune contrar?.?Cererile pentru restric?ii legale suplimentare privind reclamele alimentare destinate copiilor continu? s? fie ?naintate vehement ?n Germania, c?tre autorit??i. Aceste cereri urmeaz? s? fie respinse din mai multe motive ”, a declarat ZAW ?ntr-o declara?ie de politic?.Asocia?ia a sus?inut angajamente voluntare ?i cadrul legal existent care ?limiteaz?” publicitatea produselor alimentare HFSS ?p?n? la ultimul detaliu”.De asemenea, a insistat asupra faptului c? interdic?iile publicitare nu reu?esc s? abordeze cauzele profunde ale obezit??ii la copii. ?Principalele cauze ale obezit??ii ?n copil?rie sunt lipsa de exerci?iu ?i stilul de via?? de familie, care au o influen?? decisiv? asupra socializ?rii copiilor.“ZAW a sus?inut faptul c?, publicitatea definit? drept ?ap isp??itor ignor? ?n esen?? atitudinea p?rin?ilor ?care nu ar trebui elibera?i de responsabilitatea lor”.?Noile interdic?ii publicitare sunt o modalitate gre?it? de a schimba obiceiurile alimentare nes?n?toase. ?n schimb, accentul trebuie pus pe promovarea unui stil de via?? s?n?tos”.Asocia?ia german? a industriei alimentare BVE nu a r?spuns ?nc? la solicit?rile de a comenta situa?ia.Aldi se preg?te?te pentru ecommerce ?n Germania 24 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu P?n? anul trecut, comer?ul online nu reprezenta o prioritate pentru Aldi, ?ns? criza sanitar? a determinat retailerul s? ??i schimbe strategia.?Astfel, ?n aceast? lun? Aldi Nord ?i Aldi Sud, cele dou? companii surori, au fondat ?mpreun? Aldi E-commerce Verwaltungs GmbH, cu sediul central ?n Düsseldorf, baza viitoarei platforme de comer? online a retailerului german. Noua companie va fi condus? de manageri externi, iar scopul este acela de a dezvolta o platform? online f?r? diferen?e regionale. P?n? acum, retailerul german comercializa online numai articole din categoria non-food, dar conform informa?iilor Lebensmittel Zeitung, ?n cur?nd acesta va ?ncepe s? comercializeze alimente ?i b?uturi.Aldi Sud are deja experien?? pe canalul de v?nz?ri online. Compania are un parteneriat cu Deliveroo ?n Marea Britanie ?i cu Instacart ?n Statele Unite. Astfel, Aldi a reu?it s? dezvolte zona de online f?r? a face investi?ii majore.Recent, retailerul a anun?at c? va implementa un sistem IT global, ?n toate cele 10.000 de magazine din re?eaua sa, care func?ioneaz? ?n 20 de ??ri. Investi?ia ?n acest sistem se ridic? la 1,5 miliarde de euro, iar sistemul va include toate func?iunile necesare comer?ului online.FRANTAFrancezii domina topurile europene la cereale , Agrostandard | 24 February, 2021 Franta, cea mai mare putere agricola a UE, domina topurile la cereale la nivel european. ?n 2020, agricultorii din Hexagon au ob?inut cea mai mare productie de cereale – 56,7 milioane de tone, fiind urmati de cei din Spania – 27,3 milioane de tone si Ungaria – 15,4 milioane de tone. Francezii au ocupat prima pozitie si la exporturile de grau de panificatie in sezonul 2019-2020, cu un total de 13,6 mil. tone, urmatoarele clasate fiind Romania si Germania, fiecare cu 5.4 mil. de tone. Tot pe primul loc se afla si la productia de amidon – 3,1 mil. tone, in 2019, secondati fiind de Olanda si Germania. La orz, in schimb, primul loc in clasament este ocupat de Spania – 11,4 mil. de tone, urmata de Germania – 10,8 mil. tone si Franta – 10,4 mil. tone, potrivit reussir. Cu o productie de 76 miliarde de euro, Franta a fost cel mai mare producator agricol din UE, in 2019, ceea ce inseamna o pondere de 17,1 % din total. Cultura mare (cereale, oleaginoase, sfecla de zahar) reprezinta aproape jumatate din suprafata agricola utilizata.FRANTAMeniu unic f?r? carne pentru elevii din Lyon By RO.alimentFebruary 23, 2021 Prim?ria din Lyon a impus tuturor celor 206 de ?coli din ora?ul francez s? ofere meniuri unice elevilor, pentru a gr?bi servirea copiilor ?i a respecta, ?n acela?i timp, m?surile de distan?are social?.Publica?ia Le Figaro, citat? de Mediafax, scrie c? m?sura a fost anun?at? printr-un email trimis pe 15 februarie 2021. Asistentul responsabil cu educa?ia Stéphanie Léger anun?a astfel ?nfiin?area unui ?meniu unic f?r? carne pentru a putea servi mai repede elevii”.?Noul protocol de s?n?tate impune o distan?? de doi metri. Meniul unic ne va permite s? gr?bim serviciul ?i astfel s? putem permite servirea tuturor copiilor”, a explicat Stéphanie Léger. Acest meniu va fi servit de luni p?n? cel pu?in la s?rb?torile de Pa?te.F?r? alternative pentru copii?Pentru a se potrivi gustului celui mai mare num?r de elevi, am decis s? scoatem carnea”, a ad?ugat alesul, reamintind c? ?acesta nu este un meniu vegetarian”, deoarece pe?tele sau ou?le vor continua s? fie servite ?n cele 206 de ?coli din ora?.??Acest meniu care las? elevii f?r? posibilitatea de a alege este absolut inadmisibil. ?n ora?ul gastronomiei, majoritatea ecologic? profit? de criza sanitar? pentru a adopta m?suri ideologice f?r? nicio consultare”, a declarat indignat ?tienne Blanc, pre?edintele grupului conservatorilor ?i fost candidat la prim?ria din Lyon.?n timpul campaniei, primarul Grégory Doucet ?i-a luat angajamentul de a oferi un meniuvegetarian la alegere ?n fiecare zi a s?pt?m?nii ?n ?coli. M?sura ar putea fi pus? ?n aplicare ??n cursul anului 2022”, potrivit lui Stéphanie Léger.SUAUA asteapta suprafete record de porumb si soia, in acest sezon Agrostandard | 24 February, 2021 Departamentul pentru Agricultura al SUA se asteapt? la suprafete record cultivate cu porumb si soia, in acest an. Conform estimarilor, ar urma sa fie infiintate 37,23 milioane de hectare de porumb si 36,4 milioane de hectare de soia, ceea ce ar fi cea mai mare suprafata combinata pentru cele doua culturi. Daca previziunile se vor adeveri, aceasta inseamna cu 485.000 de hectare mai mult porumb, respectiv cu 2,8 milioane mai multe hectare de soia, comparativ cu 2020. Cifrele au fost comunicate cu ocazia celui de al 97-lea Forum al perspectivelor agricole din USDA, in avanpremiera Raportului realizat de USDA cu privire la primele estimari referitoare la intentiile de semanat ale fermierilor la cele doua culturi, raport asteptat la sfarsitul lunii martie, potrivit Agrimaroc.CHINAHuawei se ?ndreapt? c?tre cre?terea porcilor, ?n timp ce v?nz?rile de smartphone-uri scad De Redactia Financiarul Data feb. 19, 2021Huawei se orienteaz? c?tre tehnologie pentru fermierii de porci, deoarece se confrunt? cu sanc?iuni dure asupra smartphone-urilor sale.Gigantul chinez de telecomunica?iil a fost oprit din accesarea componentelor vitale dup? ce administra?ia Trump a etichetat-o ??drept o amenin?are la adresa securit??ii na?ionale a SUA.Ca r?spuns la v?nz?rile dificile de smartphone-uri, Huawei analizeaz? alte surse de venituri pentru tehnologia sa.?mpreun? cu tehnologia de inteligen?? artificial? (AI) pentru fermierii de porci, Huawei lucreaz? ?i cu industria minier? a c?rbunelui.Fostul pre?edinte american Donald Trump a sus?inut c? Huawei poate ?mp?rt??i datele clien?ilor cu guvernul chinez, acuza?ii pe care le-a respins ?n mod repetat.Drept urmare, cel mai mare produc?tor de echipamente de telecomunica?ii din lume s-a limitat la fabricarea modelelor 4G deoarece nu are permisiunea guvernului SUA de a importa componente pentru modelele 5G.V?nz?rile de smartphone-uri Huawei au sc?zut cu 42% ?n ultimul trimestru al anului 2020, deoarece s-a luptat cu o aprovizionare limitat? de microcipuri din cauza sanc?iunilor.De asemenea, Huawei a fost blocat din dezvoltarea 5G ?n mai multe ??ri, inclusiv ?n Marea Britanie, pe fondul temerilor legate de securitatea na?ional?.Rapoartele au sugerat c? anul acesta ??i va reduce produc?ia de smartphone-uri cu p?n? la 60%, de?i a spus c? nu poate confirma aceast? cifr?.“Problema de aici nu este ca ?i cum ar exista probleme cu calitatea sau experien?ele noastre cu privire la produsele Huawei. Nu este o condi?ie echitabil? pentru Huawei, deoarece Huawei este prins ?ntre tensiunile geopolitice”, a declarat un purt?tor de cuv?nt al companiei pentru BBC.Astfel, Huawei pare s? caute alte surse de venituri – trec?nd la servicii de cloud computing, vehicule inteligente ?i dispozitive portabile. Are chiar planuri pentru o ma?in? inteligent?.Dar, de asemenea, pune ochii pe c?teva industrii tradi?ionale.China are cea mai mare industrie de cre?tere a porcilor din lume ?i g?zduie?te jum?tate din porcii vii din lume.Tehnologia ajut? la modernizarea fermelor de porci, introduc?nd inteligen?a artificial? pentru a detecta bolile ?i a urm?ri porcii.Tehnologia de recunoa?tere facial? poate identifica porcii individuali, ?n timp ce alte tehnologii le monitorizeaz? greutatea, dieta ?i exerci?iile fizice.Al?i gigan?i tehnologici chinezi, inclusiv ?i Alibaba, lucreaz? deja cu fermierii de porci din China pentru a aduce noi tehnologii. “Cre?terea porcilor este ?nc? un alt exemplu al modului ?n care ?ncerc?m s? revitaliz?m unele industrii tradi?ionale cu tehnologii TIC (tehnologia informa?iei ?i comunica?iilor) pentru a crea mai mult? valoare industriilor din era 5G”, a ad?ugat purt?torul de cuv?nt al Huawei.La ?nceputul acestei luni, fondatorul ?i directorul executiv Huawei, Ren Zhengfei, a ?nceput colaborarea cu un laborator de inovare minier? ?n provincia Shanxi din nordul Chinei.El dore?te s? dezvolte tehnologie pentru minele de c?rbune care s? duc? la ?mai pu?ini muncitori, la o siguran?? mai mare ?i la o eficien?? mai mare” ?i s? le permit? minerilor de c?rbune s? ?poarte costume ?i cravate” la locul de munc?.?n timpul unei ?nt?lniri la masa rotund? la eveniment, domnul Ren a spus c?, compania se extinde ?i ?n produse de larg consum, precum televizoare, computere ?i tablete.“?nc? putem supravie?ui chiar ?i f?r? s? ne baz?m pe v?nz?rile de telefoane”, a spus Ren, ad?ug?nd c? este foarte pu?in probabil ca SUA s? scoat? Huawei de pe o list? neagr? care ?mpiedic? companiile s? lucreze cu firma de tehnologie chinez?.RUSIAA aparut vaccinul anti-COVID sub forma de iaurt Agrostandard | 24 February, 2021 Cercetatorul rus Alexander Suvorov a lucrat de ani de zile la dezvoltarea unui vaccin oral pe baza de produse lactate. Echipa sa a dezvoltat prototipuri de vaccinuri impotriva meningitei, gripei si streptococului. Cand Alexander Suvorov a decis sa se angajeze in cercetarea si dezvoltarea unui antidot pentru COVID-19, a facut acest lucru in primul rand pentru a-si proteja familia si colegii, scrie Ici Radio. ?Un reflex pur egoist al unui om de stiinta ingrijorat de viitorul lucrurilor”, spune profesorul. COVID-19 era, cel putin din cate se stia, limitat la Asia si parti ale Europei. Dar Suvorov era convins, ca multi alti microbiologi, ca acest lucru era ceva grav si ca mai devreme sau mai tarziu virusul va trece frontierele Rusiei.In calitate de sef al Departamentului de Microbiologie Moleculara de la Institutul de Medicina Experimentala din Sankt Petersburg, Alexander Suvorov lucrase deja de ani de zile la dezvoltarea unui vaccin oral pe baza de produse lactate. Echipa sa de cercetatori a dezvoltat prototipuri de vaccinuri impotriva meningitei, gripei si streptococului. De ce sa nu adaptam modelul la COVID-19? Profesorul Suvorov a inceput imediat sa lucreze cu colegii si studentii sai de la Institut.Fondata in 1888, unitatea se pretinde a fi cel mai vechi institut de cercetare stiintifica din Rusia. Un pionier in lupta impotriva bolilor infectioase si a dezvoltarii vaccinurilor. Institutul a imbatranit, dar nu si-a pierdut prestigiul. Oamenii de stiinta rusi continua sa inoveze acolo, dar adesea in culise si cu mijloace financiare limitate.In 1897 Ivan Pavlov a dezvoltat impreuna cu cainele sau celebra teorie a conditionarii si a salivei. Astazi cainele de bronz sta in mijlocul unei fantani arteziene.Cainele lui Pavlov in fata Institutului de Medicina Experimentala din Sankt PetersburgTot la intrare, chiar in fata statuii ridicate in memoria celebrului caine, profesorul Suvorov se intalneste cu jurnalistii inainte de a le arata laboratorul sau unde se face iaurtul.?Imi spuneti ca acest lichid este de fapt un vaccin impotriva COVID?”, intreaba un jurnalist??Da, este un vaccin impotriva COVID”, raspunde omul de stiinta cu mandrie, adaugand, cu sticla in mana: ?Este pur si simplu lapte fermentat cu bacterii ce contin genele coronavirusului!”.?Ideea noastra initiala a fost sa folosim aceasta masinarie genetica a bacteriilor lactate ca platforma sau ca vector pentru a introduce gena pentru orice tip de agent patogen, inclusiv gena coronavirusului, in organism”, spune Alexandru Suvorov.De fapt, echipa sa a avut nevoie de saptamani pentru a reproduce proteinele genei COVID-19 de care aveau nevoie inainte de a le introduce bacteriilor lactate.Am facut niste modele si sinteze, apoi am avut formula de care aveam nevoie, a spus el.Rezultatul: un iaurt anti-COVID care este administrat intr-o singura inghititura si care arata promitator, conform rezultatelor testelor preliminare efectuate pe sute de animale, in principal soareci.Testele au concluzionat ca cobaii au dezvoltat anticorpi nu numai in sange, ci si, in special, in tesuturile mucoase care acopera sistemul respirator si digestiv, exact acolo unde virusul SARS-CoV-2 creste inainte de a ataca restul corpului uman.Acesta este un avantaj major, spune profesorul Suvorov, deoarece produce imunitate la punctele de intrare ale infectiei, si anume cavitatile nazale si gatul si intestinul subtire.Ca sa nu mai vorbim, spune el, ca raspunsul sistemului imunitar al intestinului este mai puternic decat cel al unei injectii intramusculare.Un vaccin oral sub forma de iaurt are, de asemenea, meritul de a fi practic si de a elibera mii de profesionisti din domeniul sanatatii mobilizati prin campaniile traditionale de vaccinare.Este motivant, captivant si incurajator, spune cercetatoarea Anna Tsapieva, care lucreaza cu prof. Suvorov. Este convinsa de eficacitatea vaccinului pe care ea si majoritatea colegilor ei l-au baut deja intr-un studiu clinic.Acum asteapta cu nerabdare extinderea cercetarii in cadrul protocoalelor in vigoare pentru aprobarea vaccinului.?Avem nevoie de studii clinice. Dar, dupa cum stiti, aceasta cercetare este foarte scumpa!”, spune cercetatoarea Anna Tsapieva. Cu cat pandemia progreseaza, cu atat creste interesul pentru vaccinul pe baza de iaurt in Rusia. Alexander Suvorov estimeaza ca in termen de trei luni vaccinul ar putea fi aprobat. Urmatorul pas mare va fi trecerea la studii clinice la scara larga. Sursa: Alephnews.roSANATATE si GASTRONOMIEBr?nza cu p?ine, combina?ia de alimente care combate de depresie, Ramona Dasc?lu , 21 februarie 2021 Combina?ia de alimente care te scap? de depresie! Un cunoscut medic nutri?ionist sus?ine c? anumite combina?ii de alimente, pe l?ng? caloriile sau nutrien?ii pe care le con?in, au rolul de a crea o stare de bine celor care le consum?. Cel mai bun exemplu ?n acest sens este chiar br?nza cu p?ine, sus?ine nutri?ionista Mihaela Bilic.Mul?i sunt cei familiariza?i cu combina?ia dintre p?ine ?i br?nz?, combina?ie care de altfel nu este tocmai s?n?toas?, dar iat? c? are efect antidepresiv ?i din acest motiv, probabil, este preferat? de majoritatea oamenilor.”De data asta nu mai vorbim despre un aliment, ci despre o combina?ie interesant?. ?i nici despre calorii nu mai vorbim, pentru c? p?inea cu br?nz? are efect antidepresiv – deci nu e important dac? ?ngra??, ci rolul pe care-l are ?n inducerea st?rii de bine? ?n alimentele proteice exist? 2 aminoacizi, tirozin? ?i triptofan, afla?i ?n competi?ie. Cine ajunge primul la creier, acela determin? starea: tirozina are efect de agita?ie, de trezire, iar triptofanul lini?te?te, calmeaz?. Carnea con?ine preponderent tirozin?, iar br?nza triptofan. Metoda strategic? pentru a cre?te accesul triptofanului ?n creier este asocierea dintre proteine ?i carbohidra?i. C?nd m?nc?m glucide/f?inoase apare ?n s?nge insulina, care ?ine tirozina ?n circula?ie ?i las? cale liber? pentru triptofan. Odat? ajuns la nivel cerebral, el stimuleaz? sinteza de serotonin? – hormonul st?rii de bine”, arat? medicul nutri?ionist Mihaela Bilic.?n ciuda faptului c? ?ngra??, Mihaela Bilic ?i ?ndeamn? pe oameni s? nu renun?e la aceast? combina?ie de br?nz? cu p?ine, cu men?iunea ca, cantit??ile consumate s? fie c?t mai mici cu putin??. ”Chiar dac? br?nza ?ngra??, t?ia?i felia mai sub?ire ?i pune?i l?ng? ea un col? de p?ine…ca s? fi?i ?i ferici?i”, este sfatul cunoscutul medic nutri?ionist Mihaela Bilic.Studiu: Reputa?ia berii ?n r?ndul femeilor cre?te semnificativ, 24 Feb 2021 | de Fulvia MeirosuReputa?ia berii ?n Rom?nia a crescut cu peste 6 procente din 2018 ?n 2020, potrivit studiului Reputation RepTrak? Pulse realizat de Berarii Europei ?n 29 de state europene. Dintre toate categoriile de b?uturi alcoolice analizate ?n studiu, berea ?i industria berii se bucur? de cea mai bun? reputa?ie ?n ?ara noastr? ?i ?n Polonia. Preferin?a rom?nilor pentru bere s-a tradus printr-o ?mbun?t??ire semnificativ? a performan?ei tuturor factorilor de reputa?ie, cu rezultate foarte bune ?n special la indicatorii lega?i de autenticitate ?i calitate, precum ?i la cei referitori la gust ?i varietate: istorie ?ndelungat?, calitatea ingredientelor naturale din care este fabricat?, gust excelent, gama variat? de produse, alegerea perfect? pentru orice ocazie, momente bune cu prietenii.De?i berea continu? s? aib? mai mul?i adep?i ?n r?ndul b?rba?ilor, din ce ?n ce mai multe femei apreciaz? aceast? b?utur?. Categoria ?i-a ?mbun?t??it reputa?ia ?n ultimii doi ani cu 8 puncte, ajung?nd la o favorabilitate de 79, pe o scal? de la 0 la 100. La nivel european, Rom?nia se situeaz? ?n top 3 ?n ceea ce prive?te reputa?ia de care se bucur? berea printre femei.“Berea este o b?utur? potrivit? at?t pentru b?rba?i, c?t ?i pentru femei. De aceea, ne bucur? s? vedem c? reputa?ia berii ?n r?ndul femeilor cre?te semnificativ ?i c? se apropie de nivelul de favorabilitate ?nregistrat ?n r?ndul b?rba?ilor. Aceasta arat? c? ?n ultimii ani produc?torii de bere ?i-au adaptat portofoliile de produse la preferin?ele ?i gusturile tuturor categoriilor de consumatori.”, declar? Julia Leferman, director general al Asocia?iei Berarii Rom?niei.?Rom?nia se situeaz? ?n top trei ?ntre ??rile europene atunci c?nd vine vorba despre cultura modera?iei ?n consumul de bere, iar reputa?ia produc?torilor de bere din Rom?nia s-a ?mbun?t??it ?n ultimii doi ani.Ei au ob?inut rezultate foarte bune la indicatorii privind performan?a, contribu?iile economice pozitive ?i crearea de locuri de munc?. ?n plus, rom?nii afirm? c? industria berii este inovatoare, cu o viziune clar? asupra viitorului, care ofer? produse de ?nalt? calitate ?i care este dedicat? campaniilor care ?ncurajeaz? un consum responsabil de alcool.Peste 70% dintre rom?nii care cuno?teau ini?iativele produc?torilor de bere ca r?spuns la criza Covid-19 le-au considerat potrivite, deoarece au ?ncurajat consumatorii s? fie solidari cu sectorul ospitalit??ii.Reputation RepTrak? Pulse este un studiu realizat online, pe 520 de responden?i ?n cazul Rom?niei. La nivel european, cercetarea se desf??oar? la fiecare 2 ani, ?ncep?nd cu 2016. Datele celui mai recent val au fost colectate ?n octombrie 2020, ?ntr-un moment ?n care se aplicau noi restric?ii ?n toat? Europa.DOSARTudorel Andrei, pre?edintele Institutului Na?ional de Statistic?: Deficite ?n comer?ul exterior cu produse agroalimentare Tudorel Andrei 24.02.2021, Tudorel Andrei, pre?edintele INS1. Statistica comer?ului exterior cu produse, domeniu cheie ?n statistica oficial?Caracteristicile comer?ului exterior cu m?rfuri pentru orice ?ar? sunt determinate ?n mod direct de? activit??ile de produc?ie din ?ar? ?i de cererea intern? a popula?iei ?i mediului de afaceri. Esen?iale pentru evaluarea comer?ului exterior cu m?rfuri al unei ??ri sunt cunoa?terea volumului produc?iei na?ionale, a volumului ?i structurii exporturilor ?i importurilor, dimensiunea soldului schimburilor de m?rfuri, dar ?i caracteristici privind dinamica acestor indicatori la nivelul unei perioade de timp.Importan?a comer?ului exterior al unei ??ri este dat? ?i de frecven?a datelor statistice publicate de oficiile de statistic? din fiecare ?ar?. Astfel, lunar sunt publicate, prin comunicate de pres?, date statistice privind volumul exporturilor, importurilor ?i soldului comercial (excedent/deficit) la nivel total, dar ?i ?n structur? pe categorii de m?rfuri defalcate ?n conformitate cu Clasificarea Standard de Comer? Interna?ional (CSCI, rev. 4). Datele statistice din comunicatele de pres? lunare sunt completate cu alte date statistice referitoare la comer?ul exterior cu m?rfuri ce sunt publicate trimestrial ?i anual.Datele statistice privind comer?ul exterior cu m?rfuri sunt folosite in analiza activit??ilor de comer? exterior dintr-o ?ar?, ?n ansamblu, dar ?i ?n raport cu una sau mai multe ??ri. Prelucrarea datelor specifice la nivelul unei perioade mai mari de timp ofer? informa?ii pentru caracterizarea unor aspecte particulare privind? capacitatea unei economii de a produce anumite categorii de produse pentru pia?a intern?, respectiv extern?, m?sura ?n care cererea intern? pentru anumite produse este acoperit? din produc?ia proprie, respectiv m?sura ?n care apar necesare importuri de m?rfuri? dintr-o alt? ?ar?, implicit ?n cazurile ?n care astfel de importuri sunt destinate reexportului c?tre alte ??ri, etc. Pe baza calculului asupra balan?ei comerciale sunt urm?rite deopotriv? excedentul ?i deficitul. Deficitul este analizat ?n mod special ?ntruc?t acest indicator devine important pentru caracterizarea echilibrelor macroeconomice dintr-o economie.?n cele ce urmeaz? vor fi evaluate anumite aspecte legate de comer?ul exterior cu m?rfuri al Rom?niei cu? trei ??ri UE aflate ?n proximitatea ??rii noastre: Ungaria, Polonia ?i Bulgaria. Datele statistice referitoare la activitatea de comer? exterior cu m?rfuri a Rom?niei cu fiecare dintre cele trei ??ri vor ar?ta dezechilibre majore ?ntre exporturile ?i importurile de m?rfuri din perioada ultimilor treizeci de ani. Dup? tendin?ele de lung? durat? descrise de seriile de date folosite rezult? c?, problema major? ?n comer?ul exterior de m?rfuri cu fiecare dintre cele trei ??ri, dar ?n special cu Ungaria ?i Polonia, nu este at?t cea a existen?ei acestor dezechilibre ?ntre exporturile ?i importurile de m?rfuri, c?t mai ales tendin?a de accentuare a acestora ?n timp. La nivelul ultimilor ani, Ungaria ?i Polonia reprezint?, cel pu?in la produsele agroalimentare, ??rile ?n raport cu care ?ara noastr? acumuleaz? printre cele mai mari deficite comerciale.La nivelul anului 2019, f?r? a ?ine seama de eventualele reexporturi (exporturi din ?ara noastr? la m?rfuri provenite dintr-o ?ar? anume care au o ?ar? de origine) Rom?nia a ?nregistrat deficite comerciale la produse agroalimentare mai mari de 100 milioane ?n raport cu ?ase ??ri (Germania, Ungaria, Polonia, ??rile de Jos, Belgia si Brazilia).?n urma raporturilor comerciale cu m?rfuri agroalimentare cu Ungaria ?i Polonia,? ?ara noastr? a acumulat un deficit de aproape 1,6 miliarde euro. Acest deficit foarte mare cu cele dou? ??ri, poate fi ajustat, dar numai ?ntr-o mic? m?sur?, dac? ?inem seama de faptul c? o serie de m?rfuri agroalimentare ce sunt importate din cele dou? ??ri reprezint? reexporturi ale Rom?niei.?2. Un sfert din deficitul acumulat din comer?ul exterior cu m?rfuri cu Ungaria ?i Polonia este reprezentat de produsele agroalimentare?n treizeci de ani de comer? exterior cu m?rfuri cu trei ??ri din regiune, Bulgaria, Ungaria ?i Polonia, ?ara noastr? a ?nregistrat un deficit comercial de peste 52,5 miliarde euro. Mai mult de 31,7 miliarde euro reprezint? deficitul comercial rezultat din comer?ul exterior cu produse cu Ungaria ?i 22,6 miliarde din rela?iile comerciale cu Polonia. Dintre cele trei ??ri din regiune, numai cu Bulgaria ?ara noastr? a ?nregistrat la nivelul ?ntregii perioade un excedent de peste 1,8 miliarde euro. ?n aceast? parte a lucr?rii nu vom realiza o analiz? a structurii deficitului pe categorii de produse, ci vom aprofunda problema deficitului rezultat exclusiv din comer?ul cu produse agroalimentare care face obiectul acestui studiu.?Din totalul deficitului comercial de m?rfuri cu Ungaria din perioada 1990 – 2019, de peste 31,7 miliarde euro, ?n jur de 28% a revenit deficitului comer?ului exterior cu produse agroalimentare, ceea ce reprezint? un fapt cel pu?in curios, dac? nu chiar ?ocant, av?nd ?n vedere faptul c? Rom?nia este cel putin egal? cu Ungaria ?i Polonia ?n ceea ce prive?te produc?ia de produse agroalimentare. De data mai recent?, ?n anul 2019, Rom?nia a ?nregistrat un deficit comercial ?n raport cu aceast? ?ar? de peste 2,7 miliarde euro, din care peste 860 milioane euro din comer?ul cu produse agroalimentare, ceea ce reprezint? mai mult de 30% din totalul deficitului cu m?rfuri cu aceast? ?ar?.?n rela?ia comercial? cu Polonia, ?ara noastr? a ?nregistrat un deficit comercial pe parcursul ultimilor treizeci de ani de peste 22,6 miliarde euro, din care 5,6 miliarde din comer?ul cu produse agroalimentare, reprezent?nd un sfert din deficitul total ?nregistrat cu aceast? ?ar? din activitatea de comer? exterior total? cu m?rfuri. ?n anul 2019, deficitul total a fost de peste 2,7 miliarde, din care peste 720 milioane din comer?ul cu produse agroalimentare, acesta reprezent?nd peste un sfert din deficitul comercial total din acel an.?3. Alte detalii privind deficitele ?n comer?ul exterior cu m?rfuri cu Ungaria ?i Polonia ?n perioada 1990 – 2019Extinderea concuren?ei pe pia?a intern? ?i eliminarea restric?iilor vamale pentru m?rfurile realizate ?n ??rile membre UE ?i armonizarea cadrului legal din ?ar? cu cel al pia?ei unice au dus, dup? anul 2007, la cre?terea volumului ?i diversificarea importurilor de produse pentru desf??urarea proceselor de produc?ie a agen?ilor economici cu capital rom?nesc, str?in sau mixt sau pentru satisfacerea cererii interne a popula?iei, ?n condi?iile ?n care capacit??i de produc?ie interne importante nu au rezistat concuren?ei ?n primii ani ai economiei de pia?? din cele mai diverse motive. ?n plus, ?n mod firesc, ca urmare a cre?terii veniturilor popula?iei, s-a schimbat structura cererii interne a popula?iei, prin cre?terea cererii pentru produse de calitate superioar?, iar aceasta nu a putut fi satisf?cut? ?n totalitate din produc?ia intern?, chiar ?i ?n condi?iile ?n care se presupune c? aceasta ar fi crescut. ?n aceste condi?ii, a?a cum rezult? ?i din graficele din figura 1, au crescut aproape continuu? deficitele comerciale din schimburile externe de produse cu Polonia ?i Ungaria.In raporturile comerciale cu Bulgaria s-a men?inut un oarecare echilibru ?ntre exporturile ?i importurile de m?rfuri, chiar dac?, ?n anumi?i ani din perioada de postaderare s-au ?nregistrat deficite, acestea fiind ?ns? ?n limite rezonabile.??n primul r?nd, este de subliniat faptul c? deficitele comerciale acumulate de Rom?nia ?n raport cu Ungaria ?i Polonia au crescut substan?ial dup? anul 2007. Astfel, dac? p?n? ?n anul 2006, deficitul comercial mediu anual estimat la 128 milioane euro ?n raporturile comerciale cu Ungaria ?i ?n jur de 177 milioane euro ?n cazul Poloniei, acestea au crescut foarte mult ?n perioada 2007 – 2019. ?n aceste condi?ii, la nivelul acestei perioade, deficitele au sporit la o medie anual? de aproape 2,3 miliarde euro ?n comer?ul exterior cu Ungaria ?i la peste 1,5 miliarde euro cu Polonia.?n al doilea r?nd, trebuie remarcat c? ?n cazul schimburilor comerciale cu Ungaria, cre?terea deficitului dup? aderare a fost unul brusc, ?n timp ce ?n rela?iile comerciale cu Polonia deficitul a crescut ?n ritm continuu de la un an la altul. Pe fondul acestor evolu?ii, Rom?nia a ?nregistrat deficite comerciale mari, dar relativ egale cu fiecare dintre cele dou? ??ri ?n anul 2019?n al treilea r?nd, trebuie relevat c? ?n perioada de postcriz? 2008, care s-a ?ntins ?n acest caz, pe parcursul a cinci ani, pe fondul ?ncetinirii ratelor de cre?tere a importurilor, s-a reu?it o reducere a deficitelor comerciale ?n raporturile comerciale cu Ungaria ?i Polonia. Dar, dup? cum vom constata, aceasta este numai o ameliorare conjunctural? a deficitelor comerciale cu fiecare dintre cele dou? ??ri.?n al patrulea r?nd, se distinge faptul c? ?ncep?nd cu anul 2014, deficitele anuale ?nregistrate cu fiecare dintre cele dou? ??ri s-au ?nscris pe o traiectorie negativ?. Astfel, ?n anul 2019, deficitul comercial al Rom?niei rezultat din rela?ia comercial? cu Ungaria a crescut cu aproape 50% fa?? de valoarea deficitului? ?nregistrata ?n anul 2014. Deficitul din rela?ia comercial? cu m?rfuri cu Polonia din anul 2019, de 2,7 miliarde euro, s-a dublat fa?? de cel consemnat ?n anul 2014. Deficitele ?nregistrate ?n anul 2019 rezultate din raporturile comerciale cu Polonia ?i Ungaria au fost cu mult peste deficitul mediu anual calculat pentru ?ntreaga perioad? 2007 – 2019. Astfel, ?n cadrul schimburilor comerciale cu Ungaria, deficitul anului 2019 este cu peste 40% mai mare dec?t media acestei perioade ?i cu peste 80% mai mare ?n cazul Poloniei.?4. Evolu?ii pozitive dup? aderare la produc?iile de cerealePentru evaluarea rezultatelor acumulate din comer?ul exterior cu produse agroalimentare, vom porni de la men?iunea c? primii zece ani ai perioadei de tranzi?ie sunt caracteriza?i ?n principal prin refacerea propriet??ii asupra terenurilor agricole ce au fost cooperativizate ?n perioada 1949 – 1962. Prin restituirea terenurilor agricole s-a revenit ?n mare m?sur? la structura suprafe?ei terenurilor agricole din perioada interbelic?, iar ?celelalte bunuri care f?ceau parte din patrimoniul fostelor CAP au fost fie ?mp?r?ite dup? criterii discutabile (animale ?n special), fie v?ndute sau demolate (cl?dirile)“1. ?ncep?nd cu anul 2000, prin sprijinul masiv acordat agriculturii prin intermediul fondurile europene de preaderare ?i al celor de aderare, s-a urm?rit adaptarea exploata?iilor agricole la noile condi?ii ce caracterizeaz? pia?a unic? european?. Prin Politica Agricol? Comun? se urm?re?te ?concilierea a dou? obiective: modernizarea agriculturii, pentru cre?terea produc?iilor ?i randamentelor, pentru a stimula dezvoltarea industriilor alimentare puternice ?i competitive industriei alimentare ?i asigurarea continuit??ii agriculturii familiale.“Rezultate imediate ale suportului financiar european s-au concretizat, ?n principal, prin cre?terea substan?ial? a produc?iilor agricole vegetale, ?n special la cereale si seminte. Pe parcursul ultimilor dou?zeci de ani s-a redus contribu?ia agriculturii la formarea PIB (un lucru firesc dac? avem ?n vedere c? ?n majoritatea ??rilor din Uniunea European? ponderea acestui sector la realizarea produsului intern brut este una mica) ?i a continuat diminuarea ponderii popula?iei ocupate ?n agricultur? ?n totalul popula?ie ocupate. Cu toate acestea, ponderea acestei popula?ii este cu mult mai mare dec?t cea ?nregistrat? in oricare alta ?ar? a Uniunii Europene (?n anul 2019, ponderea popula?iei agricole ?n total popula?ie ocupat?? a fost 19,1% ?n Rom?nia, 9% ?n Polonia, ?n Ungaria ponderea a fost chiar mult mai mic?, 4,7%). Cu toate c? agricultura a ?nregistrat o serie de rezultate pozitive ?n folosirea suprafe?elor agricole, materializate ?n principal prin ameliorarea produc?iilor agricole, ?n special la porumb, gr?u ?i semin?e, Rom?nia a ?nregistrat deficite importante la comer?ul cu produse agroalimentare.???5. Deficitele ?n comer?ul cu produse agroalimentare cu Bulgaria, Ungaria ?i Polonia pe parcursul perioadei 1990 – 2019?n cele ce urmeaz?, vom prezenta unele caracteristici privind comer?ul cu produse agroalimentare al Rom?niei cu cele trei ??ri din regiune, respectiv Bulgaria, Ungaria ?i Polonia. ?n timp ce ?n ??rile men?ionate, cu care ne compar?m, pe parcursul perioadei s-au ?nregistrat excedente ?n comer?ul cu produse agroalimentare, Rom?nia, cu excep?ia a numai doi ani din aceast? perioad?, a marcat ?n fiecare an deficite.Datele statistice cu privire la exporturile ?i importurile de produse ale Rom?niei cu fiecare din cele trei ??ri, arat? c? ?ara noastr? a acumulat, fara exceptie, deficite comerciale ?n comer?ul cu produse agroalimentare. Dintre cele trei ??ri, deficitul cel mai consistent la nivelul ?ntregii perioade 1990 – 2019 este consemnat ?n rela?ia comercial? cu Ungaria, acesta fiind de peste 9,1 miliarde euro (57,2% din deficitul acumulat din rela?ia comercial? cu cele trei ??ri la nivelul perioadei). ?n rela?ia comercial? cu Polonia, s-a ?nregistrat un deficit la grupa de produse agroalimentare de peste 5,6 miliarde euro (35,3%). Deficitul acumulat din comer?ul exterior cu produse agroalimentare cu Bulgaria a reprezentat circa 1,2 miliarde euro (7.5%).Aderarea ?n 2007 la Uniunea European? a ?nsemnat ?i o redefinire a condi?iilor ?n care s-au realizat schimburile comerciale cu ??rile membre. Trei aspecte esen?iale trebuie men?ionate ?n acest sens: (a) eliminarea tarifelor vamale ?ntre statele membre; (b) armonizarea reglement?rilor la nivelul pie?ei unice, (c)reducerea costurilor de transport al produselor realizate la nivelul ??rilor membre, de la punctul de produc?ie la cel de desfacere.? ?n aceste condi?ii au crescut semnificativ exporturile Rom?niei ?n ??rile membre ale Uniunii Europene ?i reducerea acestora cu alte pie?e fost tradi?ionale. ?n egal? m?sur?, dup? aderarea Rom?niei, cele trei avantaje, de?i ad?ugate ?i celorlalte ??ri membre ?n rela?ia comercial? cu ?ara noastr?,? s-au repercutat, din pacate, doar in ceea ce priveste importul ?n perioada imediat? ce a urmat anului 2007, nu ?i ?n sfera exportului.?n aceste condi?ii, aderarea Rom?niei la Uniunea European? a avut un impact major asupra exporturilor, importurilor ?i deficitului comercial rezultat din comer?ul exterior cu m?rfuri, at?t la nivelul economiei, c?t ?i ?n cazul particular al produselor agroalimentare. Anii premerg?tori ader?rii, dar mai ales ?ncep?nd cu 2007, a marcat o cre?tere a volumului importurilor ?i exporturilor Rom?niei cu fiecare dintre cele trei ??ri, dar preponderent a importurilor. Dup? cum arat? datele statistice, importurile ??rii noastre au fost mai mari dec?t exporturile, exclusiv ?n raport cu Ungaria ?i Polonia. Astfel, dac? pentru perioada 1990 – 2006, deficitul comercial cumulat din schimburile comerciale de m?rfuri cu Ungaria s-a ridicat la 2,17 miliarde euro, dup? 2007, ca urmare a reorientarii geopolitice a rela?iilor noastre comerciale, cu preponderen?? spre statele membre ale Uniunea European?, ?n chiar primul an de la aderare, Rom?nia a ?nregistrat un deficit comercial de aproape 1,9 miliarde euro, ceea ce reprezint? mai mult de 87% din deficitul acumulat pe parcursul ?ntregii perioade 1990 - 2006. ?n raport cu Polonia, ?ncep?nd cu anul 2007, au crescut at?t exporturile dar mai ales importurile de produse agroalimentare. Pe fondul cre?terii importurilor Rom?niei din Polonia, ?ntr-o m?sur? mult mai mare dec?t al exporturilor c?tre aceast? ?ar?, ?ntr-o perioad? foarte scurt?, dup? aderare, au sporit considerabil deficitele comerciale din comer?ul cu produse agroalimentare, ?i, din p?cate, nu numai pentru aceast? categorie de produse. Dac? p?n? ?n anul 2007, din rela?ia comercial? cu produse agroalimentare cu aceast? ?ar? s-a acumulat o datorie de 3 miliarde euro, acela?i deficit s-a acumulat, dup? aderare, ?ntr-o perioad? foarte scurt?, de numai trei ani.Potrivit datelor din tabelul 1, deficitele medii anuale ?nregistrate de Rom?nia din comer?ul exterior cu produse agroalimentare ?n perioada 2007 – 2019 au sporit foarte mult ?n raport cu valorile ?nregistrate ?n perioada 1990 – 2006: acestea au crescut de peste ?apte ori, ?n cadrul schimburilor comerciale cu produse agroalimentare cu Ungaria, de peste dou?sprezece ori ?n cazul Poloniei ?i de peste dou?zeci ?i cinci ori ?n cazul Bulgariei. Aceste evolu?ii s-au ?nregistrat urmare a unei dinamici explozive a? importurilor de produse agroalimentare ale Rom?niei din ??rile susmen?ionate, cu mult peste cea a exporturile ??rii noastre ?n aceste ??ri. Dinamica importurilor din perioada de dup? aderarea la UE,? este, ?n bun? parte, explicat? prin cre?terea moderat? a produc?iei na?ionale ?i prin cererea intern? a popula?iei care nu a putut fi satisf?cut? prin produc?ia proprie. Mai mult, a?a cum vom ar?ta ?n cele ce urmeaz?, aceasta se datoreaz? ?i structurii produc?iei interne de produse agroalimentare, iar din acest motiv Rom?nia a avut ?i are un num?r redus de categorii de produse la care a ?nregistrat un excedent pe parcursul unor perioade mai mari de timp. Din p?cate, a?a cum arat? datele statistice, chiar ?i ?n cazul acestor ??ri, produsele la care s-au ?nregistrat excedente fac parte? din categoria materiilor prime agricole de origine vegetal? ?i animal?, produse cu o valoare ad?ugat? mic?, care au un grad de prelucrare redus la nivelul agen?ilor economici din ?ar?. Un alt aspect interesant ce trebuie semnalat se refer? la faptul c? deficitele acumulate de Rom?nia ?n rela?iile de comer? exterior cu Ungaria ?i Polonia sunt concentrate ?n jurul unui num?r redus de categorii de produse, majoritatea dintre acestea fiind produse agroalimentare cu un anumit grad de prelucrare, nefiind din categoria materiilor prime.La treizeci de ani de la ?nceputurile economiei de pia?? ?n Rom?nia, problema major?, cel pu?in ?n rela?ia comercial? cu m?rfuri cu Ungaria ?i Polonia, nu se refer? la deficitul total acumulat, ci, mai ales la cre?terea an de an a dimensiunii acestuia.?ntr-o economie deschis?, bazat? pe cerere ?i ofert?, deficitele comerciale acumulate de o ?ar? pot fi? un rezultat al cre?terii cererii interne a popula?iei ?i agen?ilor economici nesatisf?cut? din produc?ia proprie, ?i/sau, ?n egal? m?sur?,? a modificarilor de structur?, nefavorabile intensific?rii rela?iilor comerciale externe (exporturi/ importuri). ?ntr-o bun? m?sur?, structura exporturilor pe categorii de produse agroalimentare este o reprezentare fidel? a structurii produc?iei proprii ?i a disponibilit??ii industriei agroalimentare pentru prelucrarea materiilor prime ob?inute ?n produc?ia agricol? vegetal? ?i ?n zootehnie. ?n acest sens, reamintim, cu titlul de exemple, ca ?n rela?ia comercial? cu Ungaria ?i Polonia, import?m cantit??i mari de m?rfuri din categoria celor care sunt prelucrate ?i export?m produse agricole din categoria materiilor prime cu valoarea de pia?? redus?.Pe fondul unei capacit??i reduse de prelucrare a materiilor prime ob?inute at?t ?n domeniul produc?iei vegetale ?i animale, Rom?nia a importat tot mai mult, an de an, produse agroalimentare, ?n special din ??rile membre. Ungaria ?i Polonia figureaz? printre ??rile cele mai importante ?n ceea ce prive?te ponderea volumului importurilor noastre de aceste produse. Astfel, s-a ?nr?ut??it continuu balan?a comercial? cu produse agroalimentare cu fiecare dintre cele trei ??ri. Mai mult, chiar dac? dezechilibrul dintre exportul ?i importul cu Bulgaria nu este unul constant, totu?i, cu ?ncepere din anul 2015, Rom?nia a ?nregistrat ?n fiecare an deficit. In plus, nu numai pe total, dar ?i ?n cazul comer?ului exterior cu produse agroalimentare, aderarea la Uniunea European?, ?n pofida a?tept?rilor, a generat un impact puternic ?n ceea ce priveste deficitul comercial cu Bulgaria, Ungaria ?i Polonia. ?nca de la ?nceputul ader?rii la UE, din anul 2007, deficitul comercial cu produse agroalimentare a crescut fa?? de anul 2006 de peste 3,7 ori ?n rela?ia cu Ungaria ?i de aproape 1,6 ori ?n schimburile comerciale cu produse agroalimentare cu Polonia. Dac? ?n perioada 1990 – 2006, deficitul mediu anual pentru aceste categorii de produse a fost ?n rela?ia comercial? cu Ungaria de 84 milioane euro, iar cu Polonia de peste 31 milioane euro, dup? aderare, cele dou? deficite medii anuale au crescut foarte mult. Astfel, ?n raport cu Ungaria, deficitul mediu anual a crescut la aproape 600 milioane euro, iar ?n raport cu Polonia la aproape 400 milioane euro. Trebuie remarcat, totodat?, c? ?n rela?ia comercial? cu Polonia cre?terea anual? a deficitului, cel pu?in ?ncep?nd cu anul 2011, este una continu?, ritmurile de cre?tere anual? fiind cuprinse ?ntre 4% ?i 25%. ?n schimburile comerciale cu produse agroalimentare cu Ungaria, evolu?ia deficitului anual din perioada 2007 – 2019 este caracterizat prin? varia?ii mari de la un an la altul. Pe fondul acestor evolu?ii, ?n anul 2019, s-au ?nregistrat cele mai mari deficite comerciale ?n raport cu cele dou? ??ri, acestea fiind de peste 860 milioane euro ?n raport cu Ungaria ?i de peste 720 milioane euro ?n raport cu Polonia.?6. ?n loc de concluziiDin p?cate, rezultatele ce au fost prezentate mai sus ne arat? c? problema deficitului din comer?ul exterior cu produse agroalimentare nu este una de conjunctur?, ci este o problem? structural?. An de an, Rom?nia a acumulat deficite cronice din comer?ul exterior cu produse agroalimentare. Singurele excep?ii de la aceast? regul? au fost la nivelul anilor 2013 ?i 2014, c?nd ?ara noastr? a ?nregistrat excedente. Din p?cate, ?n rela?ia comercial? cu Polonia ?i Ungaria, nici ?n ace?ti ani nu s-au ?nregistrat excedente.Cel mai bun argument al faptului c? situa?ia actual? din comer?ul exterior cu produse agroalimentare are cauze structurale este reprezentat de alura graficelor ce sunt prezentate ?n figura 3 care ne arat? c? deficitele comerciale anuale cu Ungaria ?i Polonia ?nregistrate ?nc? de la ?nceputul tranzi?iei se ?nscriu, ?n cazul fiec?rei ??ri, pe un trend ascendent al dezechilibrului balan?ei comerciale cu aceste ??ri.?n cele ce urmeaz?, folosind datele statistice disponibile ?n publica?iile statistice din Rom?nia ?i din cele trei ??ri, precum ?i din site-ul Eurostat ?i ale altor organiza?ii interna?ionale pentru caracterizarea unor aspecte importante ale agriculturii din Rom?nia ?i din cele trei ??ri vor fi aduse argumente privind cauzele structurale care au dus la perpetuarea dezechilibrelor dintre exporturile ?i importurile de m?rfuri agroalimentare ale ??rii noastre cu fiecare dintre aceste ??ri, ?i nu numai.??ncepem prin a sublinia c?, dintre cele patru ??ri, Rom?nia ?nregistraz? cea mai mare discrepan?? ?ntre ponderea popula?iei ocupate ?n agricultur? ?i ponderea agriculturii la crearea Produsului Intern Brut. Astfel, ?n cazul Rom?niei, ?n anul 2019 ponderea popula?iei ocupate ?n agricultur? a fost mai mare de 19%, iar ponderea agriculturii ?n PIB a fost de numai 4,1%. Se ob?ine astfel o diferen?? ?ntre cele dou? ponderi ce este egal? cu 14,9 pp. ?n schimb, ?n cazul Ungariei situa?ia este diamentral opus? celei din ?ara noastr?. ?n cazul acestei ??ri, ponderea popula?iei ocupate ?n agricultur? ?n acela?i an a fost egal? cu 4,7%, aceasta fiind foarte apropiat? de ponderea agriculturii ?n PIB, ce a fost egal? cu 3,4%. Se ob?ine astfel o diferen?? mic? de numai 1,26 pp. Polonia a avut o pondere a popula?iei ocupate ?n agricultur? egal? cu aproape 9%, pe c?nd valoarea celui de al doilea indicator, repectiv ponderea agriculturii la formarea PIB a fost 2,3%, ob?in?ndu-se, ?n cazul acestei ??ri, o diferen?? ?ntre cele dou? ponderi de 6,7 pp, cu mult mai mic? dec?t ?n cazul ??rii noastre. ?n Bulgaria se constat? o diferen?? de 3,3 pp, ?n condi?iile ?n care ponderea popula?iei ocupate ?n acest sector a fost de 6,5%, iar ponderea acestui sector ?n PIB a fost de 3,2%. De unde oare provine aceast? diferen?? net? ?ntre Rom?nia ?i cele trei ??ri, ?n ceea ce prive?te ponderea popula?iei ocupate ?n agricultur? ?n total popula?ie ocupat? fa?? de ponderea agriculturii la formarea PIB? Cauzele pot fi dintre cele mai diverse, dar urm?rind datele prezentate ?n Anuarul statistic al Rom?niei edi?ia 20193 observ?m c?, din totalul popula?iei ocupate ?n agricultur? de aproape 2 mil., circa 35% sunt lucr?torii familiali neremunera?i (contribu?ia acestei categorii la dezvoltarea pie?ei produselor agroalimentare este una nesemnificativ?), iar 54,5% sunt lucr?torii pe cont propriu (categorie cu o contribu?ie direct? mic? la func?ionarea pie?ei agroalimentare).?n concluzie, putem spune c? o bun? parte din popula?ia ocupat? ?n agricultura ??rii noastre ce este? estimat? ?n statistica oficial?, desf??oar? activit??i care asigur? preponderent numai autoconsumul, f?r? a contribui la cre?terea pie?ei na?ionale a produselor agroalimentare.??n condi?iile aplic?rii noilor reglement?ri din statistica social?? preconizate de Comise, Eurostat, ?ncep?nd din acest an, privind revizuiri ale con?inutului metodologic al? popula?iei ocupate, acest indicator va suferi modific?ri notabile ?n cazul ??rii noastre. Astfel, popula?ia ocupat? urmeaz? a fi ajustat? ?ntr-o m?sur?, posibil seminificativ?, prin relocarea unor p?r?i importante din cele dou? categorii incluse ?n popula?ia ocupat? ?n agricultur?, altor categorii ale popula?iei c?tre alte categorii ale popula?iei, precum popula?ia inactiv?, ?omeri etc. Indiferent de categoria ?n care vor fi relocate persoanele incluse ?n categoriile lucr?tori familiali neremunera?i ?i lucr?tori pe cont propriu acestea vor desf??ura activit??i agricole pe mai mult de 28% din suprafa?a agricol? utilizat? a ??rii ?i nu vor aduce beneficii economice substan?iale ?n afara satisfacerii nevoilor proprii, deci a produc?iei pentru autoconsum. ?n conformitate cu statisticile europene, ?ara noastr? are ponderea cea mai mare a exploata?iilor agricole? care realizeaz? produc?ie ?n cea mai mare parte pentru autoconsum ?i nu pentru a fi oferit? pie?ei de produse agricole pentru a satisface cererea intern? a popula?iei ?i a industriei agroalimentare sau pentru export.Pe parcursul primilor zece ani ai tranzi?iei, potrivit politicilor aplicate s-a ref?cut proprietatea asupra terenurilor agricole, proprietate ce a fost afectat? radical ?n perioada economiei planificate. Dac?, cel pu?in la nivelul perioadei actuale, agricultura ?n ??rile cu produc?ii agricole importante s-a dezvoltat ?n jurul fermelor de dimensiuni medii, ?n schimb, ?n Rom?nia cele mai multe exploata?ii agricole sunt incluse ?n categoria celor de mici dimensiuni, cu o suprafa?? agricol? de p?n? la cinci ha. ?n anul 2016 Rom?nia de?inea o treime din num?rul total de exploata?ii agricole la nivel european, ?i nu ?nt?mpl?tor, ponderea exploata?iilor ce realizau mai mult de jum?tate din produc?ie pentru autoconsum a fost egal? cu 70% din num?rul total de exploata?ii din ?ar?. Experien?a unor ??ri europene ne arat? c? problema reducerii ponderii explota?iilor de dimensiuni mici ?n num?rul total de exploata?ii este una care necesit? timp ?i m?suri sustenabile. Un exemplu ?n acest sens este cel al Fran?ei, ?ar? ce avea ?n anul 1960 mai mult de cinci milioane exploata?ii agricole, iar num?rul acestora s-a redus la numai ?ase sute de mii ?n decurs de aproape ?aizeci de ani.?Dac? ?n primii zece ani s-a ref?cut proprietatea terenurilor agricole, de dimensiuni mici sau mari, tot ?n aceast? perioad? a tranzi?iei s-au distrus infrastructura de iriga?ii, capacit??i importante de produc?iei din domeniul zootehnic ?i din cel al industriei agroalimentare. Atitudinea privind dezvoltarea sistemului de iriga?ii ?n perioada economiei socialiste la nivelul Rom?niei a fost diferit? dac? ne raport?m la ce s-a ?nt?mplat ?n Ungaria ?i Polonia, tot a?a cum s-a ?nt?mplat cu consevarea sau dezvoltarea acestuia ?n perioada de tranzi?ie. ?n Rom?nia, ?n perioada economiei socialiste, s-a investit mult ?n echiparea suprafe?elor agricole cu sisteme de iriga?ii, dar aceast? infrastructur? a fost dezafectat? ?n cea mai mare parte? pe parcursul perioadei de tranzi?ie. Astfel, dac? ?n anul 1989, cel pu?in ?n eviden?ele statistice era ?nregistrat? o suprafa?? amenajat? pentru irigat de peste 3 milioane ha4 ?i o suprafa?? irigabil? de 1,26 milioane ha5, aceasta reduc?ndu-se la numai 136 mii ha ?n 2018. Potrivit Strategiei na?ionale de reabilitare ?i extindere a infrastructurii de iriga?ii din Rom?nia ??n prezent, Rom?nia dispune de o suprafa?? amenajat? pentru irigat de cca 3.1 milioane ha, dar care nu este ?n totalitate viabil? din punct de vedere economic, suprafa?a efectiv irigat? variind mult de la an la an ?n func?ie de precipita?ii ?i de starea tehnic? a amenaj?rilor de iriga?ii. La nivelul anului 2016 amenaj?rile de iriga?ii erau ?ntr-un stadiu avansat de degradare ?i pe 75% din suprafa?a acestor amenaj?ri, iriga?iile nu erau func?ionale, iar cele func?ionale erau? ineficiente din punct de vedere al consumului de ap? ?i energie ?i costisitoare pentru fermieri“6.?n schimb, ?n Polonia ?i Ungaria, cu un regim climatic mai favorabil dec?t cel din ?ara noastr?, ?n perioada economiei de comand? investi?iile ?n aceste echipamente au fost de dimensiuni mult mai mici dec?t cele din ?ara noastr?, acestea fiind totu?i conservate pe parcursul perioadei de tranzi?iei: Ungaria avea ?n 1990 ?n jur de 200 mii ha echipate cu instala?ii de irigat, iar acestea au crescut la 230 ha ?n 2018; ?n Polonia, ?n anul 1990 au fost ?nregistrate ?n jur de 300 mii ha de teren agricol echipat cu instala?ii, dar care s-a redus ?ntr-o propor?ie mic? pe parcursul perioadei de tranzi?ie, ajung?nd ?n 2018 la 271 mii ha7.Un alt astect important ce trebuie subliniat are ?n vedere productivitatea muncii redus? ?n agricultura ??rii noastre. Din p?cate, productivitatea muncii ?n agricultur?, calculat? ca raport ?ntre valoarea ad?ugat? brut? a agriculturii ?i popula?ia ocupat? ?n agricultur?, este cu mult mai mic? ?n Rom?nia ?n raport cu valorile similare ale acestui indicator ?n cazul Ungariei ?i Poloniei.? Productivitatea muncii ?n agricultura ?arii noastre ?n 2019, estimat? la 4793 euro/persoan?, este cu 70% mai mic? dec?t cea din Ungaria ?i cu aproape 40% mai mic? dac? ne compar?m cu Polonia. ?n schimb, dac? ne compar?m cu Bulgaria productivitatea muncii din acest sector de activitate este mai mare cu 40% ?n ?ara noastr?8.?n Rom?nia se ?nregistraz? cel mai mare dezechilibru ?ntre productivitatea muncii ?n industrie ?i productivitatea muncii ?n agricultur?. Raportul dintre productivitatea calculat? ?n industrie ?i agricultur? ?n cazul ??rii noastre este favorabil industriei mai mare de 5,3 ori dec?t cea din agricultur?, ceea ce arat? c? ?ntre cele dou? sectoare exist? diferen?e nete nereg?site la aceia?i magnitudine ?n alte ??ri UE, implicit ?n Polonia, Ungaria ?i chiar Bulgaria (1,1 ?n cazul Ungariei, 3,5 al Poloniei ?i 4,6 al Bulgariei).??Cum am men?ionat anterior, comparativ cu Ungaria ?i Polonia, ?ara noastr? are cel mai mare dezechilibru ?ntre valoarea produc?iei vegetale ?i zootehnice. Mai mult, la noi se constat? un volum redus al serviciilor agricole ?n domeniul produc?iei agricole. ?n Rom?nia ponderea produc?iei vegetale ?n produc?ia agricol? a fost ?n 2018 egal? cu 28,6%, a celei zootehnice 69,6% ?i a serviciilor 1,8%. ?n Ungaria ponderea produc?iei vegetale a fost de 56,2%, a celei zootehice de 37,9%, iar cea a serviciilor 5,9%. ?n cazul Poloniei s-au ?nregistrat un echilibru ?ntre produc?ia vegetal? (51,4%) ?i produc?ia zootehnic? (46,5%).Chiar dac?, ?nregistr?m deficite comerciale la majoritatea categoriilor de produse agroalimentare, totu?i exist? ?i anumite categorii la care, odat? cu aderarea la Uniunea European? s-a trecut de la deficite, unele chiar cronice, la excedente care sunt sustenabile pe perioade lungi de timp. Dou? categorii pot fi remarcate ?n acest sens: ?Cereale“ (cod 10) ?i ?Tutun ?i ?nlocuitori de tutun“ (cod 24). Nu ?nt?mpl?tor, urmare a refacerii propriet??ii asupra terenurilor agricole, odat? cu aderarea Rom?niei, prin folosirea fondurilor UE de aderare s-au redresat ?ntr-o perioad? scurt? de timp produc?iile agricole vegetale, ?n special produc?ia de cereale. Astfel, dac? ?nainte de aderare, Rom?nia ?nregistra deficite importante la? comer?ul exterior cu cereale, ?ncep?nd cu 2007 la aceast? categorie de produse s-au ?nregistrat ?n fiecare an excedente substan?iale. Aceast? categorie de produse reprezint? una dintre cele cinci categorii de produse, specificate ?n articolele mele anterioare, care au asigurat ?n ultimii cinsprezece ani reducerea ?ntruc?tva? a dezechilibrelor/ deficitelor ?n balan?a comercial? cu aceste ??ri. ?n cazul categoriei de produse ?Tutun ?i ?nlocuitori de tutun“, categorie la care Rom?nia a ?nregistrat deficite mari pe parcursul perioadei 1990 - 2006, dup? aderarea la UE, ?n fiecare an, exporturile au fost cu mult mai mari dec?t importurile, contribuind astfel din plin la reducerea deficitului balan?ei comerciale cu produse agroalimentare.?NA: Con?inutul acestui articol reprezint? punctul de vedere al autorului ?i nu al institu?iei din care face parte? * * *Reputat etnograf: Dragobetele, scos de la naftalin? de Valentine’s Day. ?Ne-a ajutat s? ne redescoperim“ 24 februarie 2021, 04:24 de Cristina Stancu Contrar unui cli?eu vehiculat, Dragobetele autohton, supranumit “S?rb?toarea dragostei la rom?ni”, n-a fost pus ?n umbr? de ?Valentine’s Day”, ci a fost readus la lumin? de acest import - consider? un expert ?n etnografie care a condus un cunoscut muzeu din Arge?. O spune renumitul cercet?tor ?tiin?ific Filofteia Pally, expert na?ional ?n etnografie, care explic?, pentru “Adev?rul”, nu doar ?n ce const? valoarea ?i frumuse?ea acestei vechi tradi?ii de la sate, ci ?i cum a fost ea redescoperit? dup? ce, ani la r?nd, fusese l?sat? ?ntr-un con de umbr? ?i asociat? doar cu ?mperecherea p?s?rilor. Dragobete versus Valentine’s Day 24 februarie este data la care, de ceva vreme, ne aducem aminte c? noi, rom?nii, avem o s?rb?toare popular? dedicat? dragostei - Dragobetele. “Dragobetele este una dintre cele mai vechi s?rb?tori ale rom?nilor (s?rb?toare precre?tin?), asociat? ?n Calendarul Ortodox cu s?rb?toarea ?Afl?rii Capului Sf?ntului Ioan Botez?torul”. Mitologia noastr? ?l identific? pe Dragobete cu zeul tinere?ii, al dragostei ?i al veseliei. t?n?r, considerat de unele legende fiu al Babei Dochia, era un b?rbat fermec?tor, considerat protectorul tinere?ii ?i al iubirii”, explic? Filofteia Pally. Ca reper ?n calendarul trecerii la prim?var?, Dragobetele este considerat ziua c?nd se ?mperecheaz? p?s?rile, at?t ale cerului, c?t ?i ale p?m?ntului, momentul ?n care natura ?ncepe s? se regenereze ?i ?n care rela?iile parteneriale debuteaz? ?n via?a social?. “C?ndva, ?n satul arhaic, ?n aceast? zi, tinerii ie?eau la o p?dure, ?n vecin?tatea localit??ii, pentru a culege primele flori care ap?reau. Alaiul lor se desf??ura ?n veselie, ?ntre tinerii care schimbau priviri ?i z?mbete complice. Era, deci, un moment crucial, c?ci felul ?n care se finaliza ziua avea consecin?e sociale importante. ?ncepea , fetele alerg?nd la vale, c?tre poian?, iar b?ie?ii fugind dup? ele, cu speran?a c? fecare o va prinde pe m?ndra cea aleas?. Important? era nu doar prinderea, ci ?i aceptul fetei de a se l?sa ?mbr??i?at? ?i s?rutat? ?n fa?a celorlal?i, ca semn al accept?rii logodnei”, spune Filofteia Pally. “Dintr-un moment care p?rea a fi de r?u augur, ne redescoperim pe noi ?n?ine ?i valorile arhaice” Seara, la petrecerea comunitar? care se organiza ?n sat se anun?a logona perechii respective. Desigur, acesta era doar un prim pas, c?ci f?r? acordul p?rin?ilor logodna nu se putea finaliza. Toate acestea se ?nt?mplau departe de secolul pe care-l travers?m, iar tradi?ia se estompase ?ntr-at?t ?nc?t la importul Valentine’s Day de la 14 februarie, pu?ini mai ?tiau c? Dragobetele avea, c?ndva, asociat acest obicei. “Cert este c? acest obicei al logodnei tinerilor se stinsese ?n urm? cu mai bine de un secol ?i probabil c? a?a ar fi r?mas dac? nu ar fi ap?rut, cu mare putere de penetrare, obiceiul ?Valentine’s Day”. Un obicei de import pe care foarte mul?i, chiar ?i dintre colegii mei, ?l condamnau ca un import nereprezentativ pentru cultura rom?neasc? a generat, ?n mod absolut paradoxal, o adev?rat? explozie de bucurie a adopt?rii celei mai vechi s?rb?tori precre?tine, s?rb?toarea Dragobetelui. ?i iat? c?, dintr-un moment care p?rea a fi de r?u augur pentru cultura rom?neasc?, ne redescoperim pe noi ?n?ine ?i valorile arhaice pe care le readucem ?n actualitate ?i le transmitem ?n memoria comunitar? c?tre noile genera?ii”, mai spune cercet?torul. Filofteya Pally m?rturise?te c? ?n cei 15 ani de cercet?ri etnografice, din cei peste 35 de ani de etnografie ,nu g?sise, p?n? la acest import, o asociere direct? a Dargobetelui cu ceea ce reprezentase s?rb?toarea ?n veacul precedent. Dragobetele n-a fost pus ?n umbr?, ci revitalizat de ?Valentine’s Day”. Opinia unui cercet?tor, expert ?n etonografie Filofteia Pally - cercet?tor ?tiin?ific, expert na?ional ?n etnografie Foto: arhiv? personal? "Sigur, nici eu nu am fost o adept? a acestor adop?ii, dar am v?zut, din perspectiv? sociologic?, c?t de benefic a fost rolul lui Valentine’s Day asupra regener?rii Dragobetelui – care disp?ruse realmente inclusiv din tradi?iile s?te?ti. ?n ora? nici at?t nu se ?tia despre el.... Noi, etnografii, care b?tuser?m la pas satele, nu g?siser?m, ani la r?nd, nicio asociere cu dragostea, ci doar cu ?mperecheatul p?s?rilor. Eu nu am ?nt?lnit pe niciunde vorbindu-se despre Dragobete ca despre o s?rb?toare a tinere?ii, ci ca despre o s?rb?toare a p?s?rilor: logodna p?s?rilor. Filofteia Pally m?rturise?te c? ?n momentul ?n care s-a redeschis porti?a aceasta, prin apari?ia ?i adoptarea Valentine’s Day, ?i a ?nceput s? revin? asupra cercet?rii, c?ut?ndu-i pe v?rstnicii de la sate ?i ?ncerc?nd s? afle de la ei detalii cu privire la acest aspect, a r?mas uimit?. "Am aflat c?, ?ntr-adev?r, de demult, pe vremea bunicilor lor, exista acest obicei al prim?verii, c?nd ?ncepeau iubirile ?n sat ?i c?nd se preg?teau logodnele", ?ncheie specialista ?n etnografie. * * *Vinul de azi: Bacanta Feteasc? Neagr? 2016 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Nu se putea denumire mai bun? pentru aceast? Feteasc? Neagr? dec?t cea pe care o purtau la rom?ni ?nso?itoarele Zeului Bachus. Este un vin care dezl?n?uie spiritele ?i care incit? ?nc? de la prima vedere prin culoarea ro?ie granat?. Aromele sunt intense, de prune ?i scor?i?oar?, anason ?i cui?oare, completate cu note de piele. Pune ?n pahare o pleiad? viguroas? de tanini, care te ?in atent ?i care poten?eaz? post gustul lung ?i aromat. Este recomandat l?ng? cotlete de berbecu?, mu?chi de vit? cu piper verde sau diverse br?nzeturi m?turate. * * *Incredibil. Cum a ajuns TelDrum sa piarda ferma din Lita! Agrostandard | 23 February, 2021 Traim vremuri incredibile. Nu doar ca Liviu Dragnea a ajuns la inchisoare, acum faimoasa companie de drumuri din sudul Romaniei, TelDrum, ?ncepe sa piarda din proprietati. Pe un site de executari silite se afla ?i ferma Lita, centrul activitatilor agricole ale companiei. Proprietatea este scoasa la vanzare la un pret de pornire de 330,075.00 euro, potrivit Investigatoria.ro. Ferma are o suprafata construita de 29293 metri patrati ?i are un teren ?n suprafata de 165196 metri patrati. Licitatia va avea loc pe data de 26 februarie, iar pentru bunurile neadjudecate, se va organiza o noua licitatie pe 5 martie. Garantia de participare este de 10% din pretul de pornire fara TVA.Desi este cunoscuta drept comanie de drumuri, TelDrum a avut mereu si o componenta foarte puternica agricola. Iar punctul central al acestei activitati a fost dintotdeauna ferma Lita. Ani ?ntregi s-a vorbit despre faptul ca angajatii TelDrum, activi ?n domeniul agriculturii, erau tratati si salarizati precum sclavii pe plantatie, mult diferit fata de cei specializati ?n constructia de drumuri.Ani de zile s-a discutat despre evaziunea fiscala practicata acolo, dar ?i despre abuzurile la care erau supu?i angajatii firmei, care se temeau, ?nsa, sa se planga autoritatilor cu privire la situatia lor, pentru ca ?tiau ca nimeni nu ar ?ndrazni sa deranjeze vreo afacere de-a lui Liviu Dragnea, mai arata Investigatoria.ro.Puteti vedea anuntul aici. * * *Vrei s? ?tii cum s? produci un rachiu gustos? ?Z?c?torile”, secretul ferment?rii prunelor , 24 februarie 2021, Autor: Ionel Vaduva Atelier inedit. Miercuri, 24 februarie 2021 ?i joi, 25 februarie 2021, vizitatorii Muzeului ?n aer liber vor avea posibilitatea s? ?nve?e cum s? produc? rachiu gustos, consumat ?n gospod?riile oltene?ti.Condi?ia este ca ace?tia s? participe la atelierul care este organizat ?n Casa din B?l?ne?ti, Gorj, ?i ?n aria Povarnei din S?rbe?ti, Gorj, ambele exponate ale Muzeului Astra.Prin arhitectura ?i patrimoniul lor, cele dou? exponate de valoare spun povestea pomiculturii din ?ara noastr?, prin prezen?a unei instala?ii de distilat fructele, de tip povarn?, una foarte important? ?n satul arhaic.Unul dintre ?secretele” produc?iei rachiului din atelierul muzeal a fost dezv?luit chiar de c?tre Lucian Robu, directorul Muzeului ?n aer liber din Dumbrava Sibiului.?Cele dou? gospod?rii, unde va avea loc atelierul de producere a t?riei ?i a rachiului, sunt aduse ?n Muzeul Astra din Oltenia de Nord, din zone colinare recunoscute pentru tradi?ia pomicol? secular?. Pentru satele din Gorj ?i V?lcea, tradi?ia producerii ?uicii coboar? ?n secolul al XV-lea ?i este atestat? de documente medievale de cancelarie domneasc?. Astfel de ?parafe? confirm?, spre exemplu, faptul c? ?n anul 1865 jude?ele Arge? ?i V?lcea produceau peste 2.500.000 litri de rachiu.?C?t despre ?re?eta? rachiului, aceasta desigur c? este una special?. Dup? ce se coceau prunele, se scuturau cu pr?jina, se depozitau ?n vase mari de lemn, numite z?c?tori. Aici fierbeau c?teva s?pt?m?ni, ad?postite ?n ?uri sau ?n ?oproane. Pentru a fi distilate, prunele fermentate erau duse la cazane ad?postite ?n gospod?rii sau ?n povernele ?n?irate de a lungul v?ilor cu r?uri.?Pentru fiebere, focul ardea ?ntr-o vatr?, sub cazanul de cupru. Deasupra cazanului se a?eza ermetic capacul, iar ?evile pe care circulau vaporii alcoolului erau r?cite cu ap?, dintr-un r?citor alimentat de o roat? masiv?, cu g?le?ele, care aducea apa, prin c?dere, chiar din albia r?ului. La povarn?, cazanele fierbeau ?i noaptea, iar acest moment era prilej de poveste ?i tocmeal? sau socializare, cum ?i spunem ast?zi”, a explicat Robu.Un adev?rat paradis ?n rezerva?ia natural? ?Dumbrava Sibiului”Loc ideal pentru p?strarea spiritului rom?nesc autentic, Muzeul ?n aer liber din Dumbrava Sibiului este a?ezat ?ntr-un adev?rat paradis, ?n rezerva?ia natural? ?Dumbrava Sibiului”. Dispun?nd de un lac ?i de peste zece kilometri de alei, muzeul prilejuie?te plimb?ri de tot felul, de la clasicul mers pe jos, p?n? la un scurt tur cu tr?sura, cu sania sau cu barca.Vegeta?ia luxuriant? ?i ajut? pe oameni s? respire aer curat, dar ?i s? ignore pentru c?teva minute sau ore agita?ia obi?nuit? a ora?ului. O vizit? ?n Muzeul ?n aer liber din Dumbrava Sibiului are ?i aceast? caracteristic? de a te face s? ui?i cu u?urin?? de problemele zilnice, transpun?ndu-te ?ntr-o lume diferit?, cu care ?nve?i treptat s? comunici.Este o lume creat? demult, de secole, ?n decursul unei istorii ?n care rom?nii ?i-au creat un spa?iu al lor, care s?-i deosebeasc? de al?ii, f?c?ndu-i s? se simt? unici, creativi, conferindu-le un sentiment al statorniciei ?i ajut?ndu-i s? reziste ?n fa?a celor care au vrut s?-i schimbe, ?ntr-un fel sau altul.Muzeul ?n aer liber se ?ntinde pe o suprafa?? de 96 ha, din care expozi?ia propriu-zis? ocup? 42 de hectare. Vizitatorii au la dispozi?ie dou? restaurante, dou? pensiuni, un spa?iu de joac?, un centru de informare turistic?, 4 parc?ri, peste 10 km de alei, numeroase locuri de popas, spa?ii destinate demonstra?iilor practice ?i multe alte elemente menite s? le fac? ?ederea c?t mai agreabil?.Povestea Muzeului Astra ?ncepe ?n urm? cu mai bine de un secol, odat? cu primele manifest?ri ale unui vis al rom?nilor din Transilvania de a organiza la Sibiu, sub egida Asocia?iunii pentru Literatura Rom?n? ?i Cultura Poporului Rom?n, o colec?ie etnografic?. Aceasta avea rolul de a pune ?n valoare cele mai reprezentative m?rturii despre specificul rom?nesc, despre ceea ce ne diferen?ia ?n compara?ie cu alte popoare, lucruri ?i fenomene care puteau explica tuturor cine suntem.?Productele” m?iestriei rom?nilor trebuia s? reprezinte dovada creativit??ii tehnice ?i ale h?rniciei acestui neam.Prima expozi?ie a Muzeului Asocia?iunii, institu?ie de la care provine numele Astra, a avut loc ?n 1905. * * *Derogare la neonicotinoide pentru porumb, dar nu si la floarea soarelui!Dupa cum se stie, neonicotinoidele sunt o grupa de insecticide foarte eficiente pentru protectia semintelor de porumb si floarea soarelui, de la semanat si pana cand tinerele plantute isi fac aparitia ?din sol, impotriva unor daunatori foarte periculosi, asa cum sunt ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau viermii sarma (Agriotes spp.). Daca pentru viermii sarma mai avem solutii, pentru ratisoara porumbului situatia este mai complicata. Atacul cel mai periculos al daunatorului este imediat dupa rasarirea culturii, in fenofaza cotiledoane 2-3 frunze, culturile putand fi compromise daca nu se intervine, deci tratamentul semintei este vital.Din pacate, dupa retragerea acestei grupe de insecticide, nu au aparut inca alte insecticide la fel de eficiente, Romania fiind nevoita in fiecare an sa faca demersuri la UE pentru derogare.La fel ca si in sezonul trecut, si in acest an?MADR a aprobat tratarea semintelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS?(600 g/l imidacloprid) in zonele si pe suprafetele puternic afectate de atacul daunatorilor Tanymecus dilaticollis?si Agriotes?spp..Dar ce facem cu floarea soarelui? Daca la porumb situatia este sub control, la floarea soarelui a trebuit sa gasim alte solutii, asa cum sunt piretoizii, poate nu chiar la fel de eficiente ca si neoicotinoidele, dar sunt singura ?arma” cu care putem proteja atat samanta in sol, cat si plantele in primele stadii de dezvoltare!Pentru tratamentul semintei de floarea soarelui va recomandam LANGIS, un piretroid pe baza de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sarma (Agriotes?spp.), in doza de 2,0 l/t samanta. LANGIS?creeaza o zona de protectie in jurul semintelor tratate, distrugand sau indepartand daunatorul, fara a afecta germinatia semintelor. Actioneaza prin ingestie si contact, dar are si o actiune repelenta fata de viermii sarma si alti daunatori din sol.Imediat dupa rasarire, va recomandam sa interveniti cu FASTER DELTA, un alt piretroid, pe baza de deltametrin, omologat ca tratament pentru combaterea ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) in doza de 0,3 l/ha. FASTER DELTA?actioneaza prin contact si ingestie, avand si efect repelent si de soc, actionand ca inhibitor de nutritie asupra insectelor. Actiunea de protectie este de 7-10 zile. Acoperirea completa si uniforma a tinerelor plantute este esentiala pentru o buna protectie impotriva atacului daunatorilor.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO * * *Horticultura rom?neasc? ?n plin? dezvoltare cu Malagrow Agro! agrointeligenta.ro - 24 februarie 2021 Foto: Csaba ?ber, Directorul general adjunct al MalagrowInova?ia avanseaz? cu pa?i uria?i! Horticultura rom?n? trece printr-o etap? de dezvoltare de excep?ie caracterizat? de un mediu natural prielnic, tradi?ii demne de urmat, dar ?i de o genera?ie de fermieri relativ tineri cu deschidere fa?? de inovare ?i dezvoltare – ne informeaz? Csaba ?ber. Directorul general adjunct al Malagrow crede c? nevoia de solu?ii noi manifestat? de cultivatorii de legume ?i fructe nu face dec?t s? sublinieze atitudinea general? a fermierilor. ?n 5-10 ani horticultura din Rom?nia va deveni un factor important pe plan interna?ional, iar fermierii sunt pe deplin con?tien?i de aceast? evolu?ie fericit? a domeniului.Reac?ia pozitiv? a produc?torilor de legume ?i fructe la noile tehnologii ?i solu?ii profesionale de suplimentare a substan?elor nutritive este un semn clar al evolu?iei horticulturii ?n direc?ia dezvolt?rii ?i inov?rii. Anul 2019 a fost pentru Malagrow un ?an de orientare” cu intrarea ?i sondarea pie?ei rom?ne?ti ?i identificarea oportunit??ilor. La ?nceput am lucrat cu exper?i externi, am experimentat, testat, am studiat rela?iile de produc?ie locale – ne-a spus Csaba ?ber. Directorul general adjunct Malagrow a ad?ugat: ?n perioada de ?nceput firma Malagrow nu era cunoscut? ?n Rom?nia dec?t de c?teva persoane din vestul ??rii. Pornind de la experien?a noastr? interna?ional? de dou? decenii am dorit s? ne facem cunoscu?i ?n toat? ?ara ?i s? ne extindem ?i ?n regiunea de sud-est a Rom?niei.Parteneri interesa?i?n 2020 am reu?it s? acceler?m procesul ?nceput ?n ciuda incertitudinilor cauzate de epidemia de coronavirus ?i a crizei din perioada imediat urm?toare. Anul trecut am reu?it s? construim dou? depozite proprii, s? coopt?m transportatori externi care s? livreze produsele noastre al?turi de ?oferii firmei. Un pas important ?n activitatea noastr? din Rom?nia a fost crearea unui parteneriat roditor cu Mega Image, unul dintre cei mai semnificativi actori ?n domeniul comer?ului ?i agriculturii. Credem c? avem cu ce s? ne m?ndrim, dat fiind c? Mega Image ne-a ales pe noi ca partener pentru furnizarea biostimulatorilor pentru cei peste 180 de produc?tori horticoli cu care lucreaz?, contribuind astfel la dezvoltarea horticulturii din Rom?nia. Tot ?n aceast? perioad? am reu?it s? extindem substan?ial re?eaua de distribuitori locali, membrii c?reia ne-au asigurat c? pia?a rom?n? deschis? spre inovare are nevoie de noi.Obiectivele noastre pentru anul curent sunt chiar mai ambi?ioase: ?n vederea continu?rii dezvolt?rii dorim s? tripl?m num?rul distribuitorilor ?i v?nz?torilor cu care lucr?m, iar al?turi de activitatea noastr? direc?ionat? mai degrab? spre legumicultur? ne vom apleca mai mult ?i asupra culturilor arabile ?i pomiculturii. Totodat?, dorim s? introducem o serie de produse noi: amestecul de turb? M-Peat a debutat pe pia?a rom?neasc? la sf?r?itul lui 2020, iar anul acesta inten?ion?m s? aducem ?n Rom?nia solu?ii noi, probate deja pe plan interna?ional. Produsul a avut succes, ?i observ?m c? nevoia de produse noi este ?n cre?tere.Nu toate ??rile sunt la fel de norocoaseToate acestea sunt fezabile pentru c? horticultura rom?neasc? se afl? ?ntr-o etap? de dezvoltare favorabil? – a subliniat Csaba ?ber. ”Condi?iile naturale, vasta tradi?ie horticol? reprezint? o baz? solid? pentru dezvoltarea vertiginoas? a ramurii. Mai ales c? se bucur? ?i de participarea unei comunit??i de produc?tori relativ tineri, un avantaj inestimabil al Rom?niei ?n compara?ie cu societ??ile agrare ?mb?tr?nite din alte ??ri. Produc?torii tineri sunt deschi?i, inovativi, dispu?i s? ?ncerce ?i s? dezvolte lucruri noi. Acest mediu favorabil din Rom?nia este unul din motivele care contribuie la formarea cererii pentru solu?iile oferite de noi. Iar modul nostru de a mul?umi fermierilor pentru interesul acordat este s? ne continu?m munca ?i dup? v?nzarea produselor. Suntem convin?i c? expertiza, cunoa?terea este cea mai important? valoare ?n agricultura de azi, pentru c? este sursa randamentului ?i eficien?ei, inclusiv a celei materiale”, a subliniat oficialul Malagrow.Sunt pe drumul cel bunCererea crescut? este o confirmare a valorii muncii echipei Malagrow. ?n 2021 interesul pentru produsele Malagrow a crescut, iar compania onoreaz? comenzile din Rom?nia aduc?nd produsele direct din Italia, de la locul lor de fabrica?ie. Echipa s-a m?rit pentru a putea face fa?? volumului crescut de sarcini, iar produc?torii pot conta ?i pe munca unei noi garnituri de exper?i.Directorul general adjunct al Malagrow a subliniat: ”la intrarea pe pia?a din Rom?nia ne-am propus ca ?n cinci ani s? devenim un actor important ?n aceast? regiune”. ”Au trecut deja doi ani ?i putem spune c? am avut rezultate bune. Suntem ?ncrez?tori ?n privin?a celor trei ani care urmeaz? pentru c? dezvoltarea de care am vorbit deja acum ?ncepe s?-?i fac? sim?it? prezen?a cu adev?rat. ?n urm?torii 5-10 ani legumicultura ?i pomicultura din Rom?nia va ?nainta cu pa?i mari transform?nd un domeniu de for?? ?ntr-un factor important ?i pe plan interna?ional”, a ad?ugat Csaba ?ber.Parteneriat re?nnoit cu Valagro pentru urm?torii 4 aniMalagrow a semnat un nou acord pe o durat? de patru ani cu firma Valagro din Italia, un produc?tor de biostimulatori recunoscut pe plan mondial. ?n conformitate cu noul acord cooperarea dintre cele dou? firme va continua, iar Malagrow va distribui ?n continuare produsele firmei italiene ?n toat? Europa central? ?i de est. Decizia a fost luat? ?in?nd cont at?t de eficien?a v?nz?rilor din trecut c?t ?i de cunoa?terea pe care Malagrow o ofer? produc?torilor sub form? de consiliere.?Suntem onora?i de decizia firmei Valagro prin care ne-a ales ca unic distribuitor pentru urm?torii patru ani. Parteneriatul Malagrow-Valagro a ?nceput de mai bine de dou? decenii, o istorie a colabor?rii care va continua pentru ?nc? patru ani, noi fiind cei care vom distribui produsele de calitate excep?ional? ?i cunoa?terea aferent? ?n Ungaria, Rom?nia ?i Slovacia. Suntem m?ndri c? vom putea contribui ?mpreun? la evolu?ia agriculturii ?i ?ntrez?ri perspectivele unui viitor excelent”, a ?inut s? precizeze Csaba ?ber. Compania Malagrow are 30 de ani de experien??Malagrow ofer? biostimulan?i extrem de performan?i, ?ngr???minte foliare ?i alte produse pentru fermierii de horticultur? ?i distribuitorii s?i din multe ??ri din Europa. Compania are peste 30 de ani de experien?? interna?ional? ?n sectorul horticol. ?n Rom?nia, Malagrow distribuie produsele Valagro care sunt fabricate ?n Italia. * * *Trektor, primul robot hibrid pentru agricultur? Viorela Pitulice feb. 23, 2021 Sitia propune fermierilor Trektor – primul robot hibrid pentru agricultur?. El poate fi folosit ?n viticultur?, dar ?i la gr?din?rit, culturi de c?mp de legume ?i arboricultur?, fiind capabil s? execute lucr?ri cum ar fi cultivarea solului, pulverizarea, pr??itul ?etc. De remarcat faptul c? Trektor ??i poate schimba l??imea sau ?n?l?imea (garda la sol reglabil?) pentru a se adapta tipului de recolt?. Deoarece ma?ina autonom? alimentat? cu motorin? ?i baterie func?ioneaz? cu o serie de instrumente ?i scule existente, Trektor poate fi folosit ca un tractor tradi?ional pentru toate lucr?rile de teren, fiind posibil? executarea ?n acela?i timp a mai multor sarcini.Sursa – Agricultural Robotics * * *Cre?terea performan?ei afacerilor agricole prin digitalizare,HYPERLINK ""Ferma, 24 februarie 2021 Inova?iile digitale sunt v?zute drept unul dintre principalii factori care stau la baza cre?terii industriei alimentare, ?n viitor.?Procesul de digitalizare permite managerilor s?-?i controleze fermele de la distan?? ?i s? gestioneze activit??ile agricole ?ntr-un mod mai eficient, sporindu-le performan?a comercial?. Software-ul de gestionare a fermelor reduce la minim efortul uman, economisind, totodat?, timp ?i cresc?nd at?t randamentul, c?t ?i profitul. Platformele bazate pe cloud, cum ar fi AGRIVI, integreaz? date provenind din mai multe surse ?i includ sisteme de sprijin pentru deciziile importante. Toate acestea ofer? cultivatorilor informa?ii despre planificarea ?i gestionarea dinamice, care ?n mod tradi?ional au fost disponibile doar pentru megafermele de tip corpora?ie. Utilizatorii AGRIVI sunt fermierii mici ?i cei profesioni?ti, de toate dimensiunile, companii alimentare care contracteaz? fermieri, consilieri agronomi care ofer? sfaturi bazate pe date fermierilor ?i altor p?r?i interesate ale lan?ului valoric agricol. Experien?a de a lucra ?mpreun? cu fermierii arat? c? to?i, indiferent de dimensiunea afacerii lor, pot experimenta efecte pozitive uimitoare ?n urma folosirii tehnologiilor digitale. Fermele mari genereaz? seturi de date mai mari, care permit analize foarte inteligente, iar fermele mici utilizeaz? adesea tehnologii digitale prin participarea la cooperative, ce includ deseori sute sau mii de fermieri care ?mp?rt??esc date ?ntre ei.Exist?, desigur, unele provoc?ri pe care le aduce digitalizarea. Cea mai mare este rezisten?a la schimbare. Atunci c?nd adopt? noi tehnologii, fermierii trebuie s? ??i schimbe comportamentul ?i rutina pe care o au de ani de zile. Acest lucru necesit? timp ?i nu este un proces simplu sau banal. Toate companiile care aduc tehnologii digitale fermierilor ?i lan?ului valoric alimentar trebuie s? instaleze proceduri de gestionare a schimb?rilor, pentru a sprijini ?n mod corespunz?tor utilizatorii finali ?i pentru a asigura adoptarea cu succes a tehnologiei. Efectuarea unei schimb?ri este inteligent? din punct de vedere financiar, deoarece solu?iile agricole digitale ajut? fermele s? ??i creasc? profitabilitatea. Fermieri din peste 100 de ??ri au recunoscut deja valoarea produselor AGRIVI ?i folosesc solu?iile agricole digitale pentru a-?i ?mbun?t??i randamentele, a asigura trasabilitatea ?i a cre?te profitul.Software-ul AGRIVI de gestionare a fermelor permite fermierilor s? planifice, s? monitorizeze ?i s? analizeze cu u?urin?? toate activit??ile. Prelucrarea, plantarea, protec?ia, fertilizarea, irigarea, recoltarea ?i toate celelalte activit??i sunt gestionate cu doar c?teva click-uri, aduc?nd agricultura la nivelul urm?tor.Exist? fermieri care ?i-au crescut profitabilitatea cu peste 100% folosind solu?iile AGRIVI. Dup? ce au v?zut rezultate tangibile, au ?n?eles c? tehnologia este aici pentru a le face via?a mai u?oar? ?i pentru a-i ajuta s? ia decizii bazate pe date, nu pe instinct. Aceste decizii pot duce la ?mbun?t??irea productivit??ii ?i profitului, la reducerea de?eurilor ?i la protec?ia mediului, prin adoptarea unor practici durabile.AGRIVI ofer? suport complet pentru multiple tipuri de culturi - fructe, legume, culturi arabile, cereale, flori ?i altele – o caracteristic? ce face sistemul atractiv pentru fermele mixte. Platforma sprijin? fermele ?i companiile agroalimentare ?n atingerea unei produc?ii de culturi sustenabile, din punct de vedere economic ?i ecologic. ?* * *Dragobete in Oltenia, 24 februarie 2021 Liviu Olteanu Obicei de Dragobete ?n tradi?ia popular?, ?s?rb?toarea” Dragobetelui are o simbolistic? cu totul aparte. Dragobetele reprezint? ?n esen?a sa, at?t ?nceputul, c?t ?i sf?r?itul, trecerea de la un anotimp la altul. Totodat?, Dragobetele este considerat a fi protectorul p?s?rilor, fiind o s?rb?toare str?ns legat? de fertilitate, fiind asociat ?i cu un zeu t?n?r, patron al dragostei. Obiceiuri ?n aceast? zi se ?nt?lnesc ?n special ?n sudul ??rii, fapt pentru care, ?n jude?ul Dolj, zona Cern?te?ti – Gogo?u-Grece?ti, ?nt?lnim numeroase practici, atunci c?nd b?ie?ii ?i fetele merg ?n p?durea Drocaia ?i culeg flori: ghiocei, br?ndu?e, topora?i. C?nd se ?ntorc din p?dure se strig?: ?-Prins??i Dragobetele? -?l prins?i, ?l prins?i!” Este momentul ?i ziua ?n care fiecare ??i poate exprima iubirea ?i dragostea, ?n concep?ia ??ranului rom?n. Dup? perioada lung? de iernat, dorul prinde via??, iar dragostea cuib?re?te ?n inima fiec?rei viet??i de pe p?m?nt. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download