Ortodox.md



Protoiereu Ioan Pl?m?deal?? … C?UTA?I ?I VE?I AFLA …” CALEA SPRE CERChi?in?u 2017Cuv?nt ?nainte ?i Introducere la Cartea ? … C?UTA?I ?I VE?I AFLA …” CALEA SPRE CERPentru fiecare cre?tin ortodox este important faptul de a avea o concep?ie despre via?a ortodox?. Dar cu p?rere de r?u aceast? concep?ie este tot mai greu s? ?i-o formezi ?n zilele de azi comparativ cu secolele trecute. De exemplu, ?n Rom?nia, Rusia ?i alte ??ri ortodoxe a secolului al XIX-lea, concep?ia de via?? ortodox? era o parte important? a tr?irii ortodoxe ?i era sprijinit? de mediul respectiv.Nu se vorbea despre Ortodoxie ca despre un lucru aparte, aceast? concep?ie era dob?ndit? ?n cadrul Bisericii ?i ?n societate, acestea fiind mereu ?n armonie.?n multe ??ri, conducerea m?rturisea Ortodoxia ca centrul vie?ii publice, conduc?torul fiind cel dint?i laic ortodox ( Rom?nia – regele, Rusia – ?arul, etc.), av?nd responsabilitatea de a da exemplu cre?tin tuturor supu?ilor s?i. A tr?i o via?? ortodox? ?n aceste circumstan?e era acela?i lucru ca a avea o concep?ie de via?? ortodox?, fiind considerat un lucru firesc.Ast?zi, toate acestea s-au schimbat. Ortodoxia noastr? este o mic? insul? ?n mijlocul unei lumi care opereaz? cu principii total diferite ?i ?n fiecare zi aceste principii se schimb? cu altele mai rele, ?nstr?in?ndu-ne tot mai mult de dreapta credin??. Mul?i oameni sunt impu?i de ?mprejur?ri s?-?i ?mpart? via?a lor ?n dou? p?r?i complet diferite: via?a cotidian? pe care o petrece la serviciu, cu prietenii lume?ti, cu activitatea? lor lumeasc? ?i pe de alt? parte Ortodoxia, ?n cadrul c?reia se manifest? Duminica ?i cu alte ocazii, la anumite s?rb?tori ?i evenimente religioase. Dar concep?ia de via?? a unei astfel de persoane este de multe ori o ciudat? combina?ie ?ntre valorile cre?tine ?i cele lume?ti, valori incompatibile, care nu se pot amesteca.Lumea cre?tin? este azi la o grea r?scruce, acum la ?nceput de mileniu. Cauzele principale care ne-au adus aici sunt: sl?birea sau lipsa total? a credin?ei ?n Dumnezeu, ateismul antihristic impus lumii ?n secolul trecut (secolul XX), sectele de tot felul care au ap?rut ca ciupercile dup? ploaie la sf?r?itul anilor 1990, indiferen?a religioas?, lipsa de catehizare ?i al?i factori obiectivi ?i subiectivi.Urm?rile acestor st?ri de lucruri se v?d ast?zi peste tot: conflicte tot mai numeroase ?n s?nul familiei ?i ?n societate, ?nmul?irea divor?urilor, alcoolismul, narcomania, criminalitatea, copiii bolnavi ?i handicapa?i, boli incurabile precum cancerul, SIDA, Zika, afec?iuni cardiace, boli psihice, sinucideri, r?zboaie, depresie, cutremure, inunda?ii ?i multe altele.Salvarea lumii vine numai de la Dumnezeu. El singur poate vindeca r?nile lumii, poate lini?ti popoarele, poate uni pe oameni, poate ierta p?catele, poate t?m?dui ?i izb?vi p?m?ntul de ateism, de indifereren??, de dezbin?ri religioase, de secet?, cutremure, de ucideri, de desfr?u ?i multe alte ?i mari p?cate care st?p?nesc ast?zi lumea ?i gr?besc sf?r?itul veacurilor, ale c?ror semne se v?d foarte clar.Dac? patimile p?c?toase sunt omor?re a sufletului, c?dere a lui din iubirea fa?? de Dumnezeu ?i fa?? de aproapele, atunci via?a curat? ?i sfin?enia dob?ndite prin rug?ciune ?i nevoin??, prin evlavie, credin?? ?i fapte bune sunt transformarea, ?nal?area ?i des?v?r?irea sufletului, c?l?uzit de Duhul Sf?nt spre ?mp?r??ia Cerurilor.Cartea de fa?? este rezultatul at?t unor sinteze din lucr?rile Sfin?ilor P?rin?i, Scriitorilor biserice?ti, c?t ?i convingeri ?i m?rturii din cuno?tin?ele ?i experien?a duhovniceasc? a autorului, care ?n?elege poc?in?a ca trecere a sufletului din moarte la via??, care pre?uie?te dulcea?a credin?ei ?i bucuria rug?ciunii ca pe o arvun? a m?ntuirii.Drept aceea, binecuv?nt?m tip?rirea acestei c?r?i, bazat? pe Sf?nta Scriptur? ?i experien?a Sfin?ilor ?i o recomand?m tuturor celor dornici de a primi r?spunsuri ?i t?lm?ciri la unele ?ntreb?ri referitor la Credin?a noastr? Ortodox?, spre ?mbun?t??ire ?i sfin?ire a vie?ii duhovnice?ti.?? ? ? ? ? ? Cu arhiere?ti binecuv?nt?ri,? ? ? ? ?+ VLADIMIR? ? ? ? ? ? ? ? ? ?Mitropolitul Chi?in?ului ?i al ?ntregii Moldove??IntroducerePrezenta lucrare este obiectul unei modeste experien?e duhovnice?ti, care mi-a adus bucuria l?untric? de a ?n?ira unele g?nduri pe h?rtie. Capitolele acestei lucr?ri sunt reflec?ii la realitatea zilelor de azi pe care le tr?im, sunt sincere dorin?e de a schimba dup? putin??, m?car pu?in, con?tiin?a cre?tin? at?t de afectat? fiind sub influen?a timpului nostru. Regresul cre?tinismului ortodox este foarte vizibil ?n aceste vremuri. Se cer foarte mari eforturi pentru redresarea lucrurilor, acest fapt fiind valabil pentru toate popoarele ortodoxe, inclusiv ?i pentru Republica Moldova. Cerul de deasupra acestui p?m?nt binecuv?ntat de Dumnezeu este ortodox. Tocmai de aceea nu putem sta cu m?inile ?n s?n, privind cu indiferen?? cum degradeaz? Credin?a noastr? Ortodox? – Credin?a Str?mo?easc?, care a fost p?strat? ?i sp?lat? cu s?ngele ?nainta?ilor no?tri.Pasul cel mai urgent pe care trebuie s?-l facem este s? ne poc?im ?i s? ne ?mp?c?m cu Dumnezeu, de care mul?i s-au lep?dat, sau chiar mai r?u, arat? o indiferen?? total?. S-au pr?bu?it ideologiile care au crezut c? pot alc?tui programe spirituale ideale f?r? Domnul nostru Iisus Hristos. Ra?iunea multor oameni a ajuns ?ntr-un punct de criz?. Oamenii ?de ?tiin??” organizeaz? congrese, conferin?e, etc., dorind s? ajung? la?Adev?r?prin diverse descoperiri ?tiin?ifice, ne?n?eleg?nd c??Adev?rul??nu poate fi perceput cu intelectul (mintea) ?i inima. Domnul nostru Iisus Hristos ni-l descoper? acest?Adev?r?prin cuvintele: ?Eu sunt Calea, Adev?rul ?i Via?a.” (Ioan 14;6)Cre?tinismul Ortodox are ?n?elegerea sa aparte despre?via????i despre?lume, care se deosebe?te de toate filosofiile omene?ti. Un istoric englez pe nume Gibbon, scriind despre Roma Cezarilor, spune c? pe atunci religia era v?zut? de c?tre popor ca fiind?adev?rat?,?de c?tre filosofi –?mincinoas?, de c?tre oamenii de stat – folositoare. ?n zilele noastre, ?n Europa ?ncre?tinat?, de? asemenea se pot auzi declara?ii de genul acesta. Deseori auzim: ? Religia este filosofia poporului de r?nd!” Dar s? ne ?ntreb?m noi, care religie? Gibbon vorbe?te despre religia p?g?n?, ?nchin?toare la idoli.Dac? aceea se nume?te religie, atunci este o nebunie s? numim Cre?tinismul Ortodox – religie. Ce exist? comun ?ntre Iisus Hristos ?i Veliar? Cre?tinismul Ortodox nu este o religie de r?nd cu toate celelalte religii omene?ti. Ci este descoperirea cereasc? a Adev?rului, Vestea cea Bun? a neamului omenesc, nu de la om sau ?nger, ci de la ?nsu?i Dumnezeu, prin Fiul S?u, Domnul nostru Iisus Hristos. M?ntuitorul zice:?Ve?i cunoa?te Adev?rul, ?i Adev?rul v? va face slobozi.” De ce ne va slobozi Adev?rul? Tocmai de religii, filosofiile omene?ti, de concep?iile mincinoase ale lumii, de s?lnicia tuturor r?t?cirilor lume?ti care se ?mpotrivesc Adev?rului, sub orice nume ar fi ele ?i pe orice tav? vor fi servite. ?n acest sens, spune ?i Sf?ntul Apostol Pavel:??Vede?i s? nu v? fure cineva cu filosofia ?i de?arta ?n?el?ciune, dup? predania oamenilor, dup? stihiile lumii ?i nu dup? Hristos.” (Coloseni 2;8)Deoarece Adev?rul este unul, iar cuget?rile omene?ti sunt multe. Adev?rul este ?ntotdeauna acela?i, nu este paralel cu nici un sistem f?urit de ra?iunea personal? a unui om. Cre?tinismul Ortodox nu este nici una dintre religii, nici una dintre filosofii, ci un organism cu totul aparte, original ?i des?v?r?it al Adev?rului – dumnezeesc viu, purt?tor de lumin? ?i de m?ntuire.Lucrarea de fa?? nu este nici ?tiin?ific?, nici definitiv?, adic? asta este ?i gata. Nu. Ea este doar un mic ?ndrumar, care sper s? v? fie de folos ?n propria voastr? cercetare ?i descoperire a lui Dumnezeu. Ea se adreseaz? fiec?rui cre?tin ?n parte pentru a-l conduce spre adev?rata cunoa?tere a Credin?ei noastre Ortodoxe, pentru c? via?a ve?nic? const? ?n: ?Cunoa?terea adev?ratului Dumnezeu ?i a M?ntuitorului nostru Iisus Hristos.” (Ioan 17;3)?Protoiereu Ioan Pl?m?deal?,Parohul Catedralei Ortodoxe?Schimbarea la Fa?? a M?ntuitorului” din mun. Chi?in?uPartea ?nt?i a c?r?ii ? … C?UTA?I ?I VE?I AFLA …” CALEA SPRE CER : R?spunsuri la unele ?ntreb?ri frecvente ale lumii modernOrtodoxia de la origini p?n? aziScurt istoricNimeni dintre oameni ?i nici un popor nu poate tr?i pe p?m?nt f?r? credin?? ?n Dumnezeu. Chiar dac? unii ?i-au pierdut credin?a, ei cred totu?i ?n ceva abstract, cum ar fi filosofia, arta, muzica, etc. C?rora le creeaz? un adev?rat cult ?n locul cinstirii lui Dumnezeu. Ace?tia sunt fie atei, fie idolatri sau pur ?i simplu du?mani ai credin?ei lui Dumnezeu.?n Vechiul Testament, credin?a adev?rat? ?n Dumnezeu, a fost p?strat? de un singur popor, poporul evreu. Dar prin ?ntruparea Fiului lui Dumnezeu, prin moartea ?i ?nvierea Sa ?i prin Evanghelia pe care ne-a l?sat-o, Iisus Hristos a chemat la osp??ul credin?ei adev?rate pe toate popoarele lumii. ?ns?, ?n timp ce evreii nu au vrut s? cread? ?n Hristos, ca Fiul lui Dumnezeu ?i M?ntuitorul lumii, multe popoare p?g?ne care se ?nchinau la idoli, au fost convertite la Cre?tinism, ?ntemeindu-se astfel, Biserica Cre?tin?, de c?tre Sfin?ii Apostoli ?i urma?ii lor.Timp de o mie de ani Biserica lui Hristos a fost una pe p?m?nt, av?nd acelea?i dogme de credin??, rezist?nd cu mari jertfe de martiri at?t de numeroaselor persecu?ii p?g?ne (romane), c?t ?i eresurilor cre?tine destul de frecvente ?n mileniul ?nt?i. Dar satana, ner?bd?nd unitatea ?i ?nt?rirea Bisericii Ortodoxe, a creat?Marea Schism?, adic? ruptura ?ntre Biserica Ortodox? de R?s?rit ?i cea Catolic? de Apus, ?n anul 1054, sf??iind ?n dou? p?r?i Biserica ?ntemeiat? de Hristos.Biserica Ortodox?, mult mai conservatoare ?i mai tradi?ional?, a p?strat neschimbat tezaurul ?nv???turii de credin??, stabilit de?Sfin?ii Apostoli??i de cele??apte Sinoade Ecumenice ale Sfin?ilor P?rin?i, ?n timp ce Biserica Romano-Catolic? a ad?ugat noi dogme de credin?? ?i ?nv???turi care le-au ?ndep?rtat una de alta ?i mai mult pe cele dou? Biserici.N?v?lirea popoarelor barbare asupra ??rilor ortodoxe, ?nc? din primele secole dup? Hristos, invazia s?ngeroas? a musulmanilor asupra ??rilor din Orientul Apropiat, precum ?i invazia turcilor asupra Europei de R?s?rit, a Asiei Mici ?i a ??rii Sfinte, ajung?nd prin secolul al XVI-lea s? ocupe aproape toate ??rile ortodoxe, au sl?bit ?i mai mult R?s?ritul cre?tin f?c?nd milioane de noi martiri ?i au supus ??rile ortodoxe unei grele ocupa?ii p?g?ne de peste cinci secole, p?n? ?n a doua jum?tate a secolului al XIX-lea.Dar Ortodoxia era atacat? nu numai din R?s?rit, de turci ?i t?tari, ci ?i din Apus, prin prozelitismul catolic, sub forma Unia?iei, afect?nd serios multe sate de ortodoc?i din Rom?nia (Transilvani), secolul XVIII, Ucraina de Apus (Gali?ia), secolul XVI, form?nd o nou? Biseric?, numit? Biserica greco-catolic?, care a dezbinat ?i mai mult unitatea Ortodoxiei.Apoi, ?n a doua jum?tate a secolului al XIX-lea, Biserica Ortodox? a ?nceput s? fie tot mai mult lovit? de sectele neoprotestante venite din Centrul Europei ?i din America.Ortodoxia a fost grav r?nit? ?n perioada celor dou? r?zboaie mondiale care s-au desf??urat ?n mare parte pe teritoriile ??rilor Ortodoxe.Dar cea mai cumplit? lovitur? asupra Ortodoxiei a ost furia nebun? antihristic? a comunismului ?i ateismului distrug?tor, care a devastat ?i distrus zeci de mii de Biserici ?i M?n?stiri ?i a ucis milioane de cre?tini ortodoc?i, preo?i, monahi, episcopi –?Floarea Ortodoxiei, cei mai devota?i fii ai Bisericii lui Hristos.?n ultimpul timp, ??rile ?i Bisericile Ortodoxe s-au eliberat de persecu?ia ateist? ?i comunist?, dar? Ortodoxia nu a fost l?sat? ?n pace, tot mai des ?i mai aprig se vede atacat? de alte for?e ale ?ntunericului care se str?duie cu orice pre? s? sl?beasc? tot mai mult dreapta credin??.Aceste for?e ale diavolului ce ne lovesc azi cu tot mai mare dib?cie ?i furie sunt: mass-media afiliat? anumitor grup?ri social-politice, masoneria, ateii camufla?i sub masca de ?cre?tini lupt?tori pentru adev?r,” alcoolismul,? narcomania, ?liberalismul” pervers care foarte repede a pus st?p?nire pe societate, mai ales pe tineri, nenum?ratele secte de tot felul, indiferen?a religioas? care se aprofundeaz? pe an ce trece ?i altele.Dar cel mai dureros lucru este c? Ortodoxia este crunt lovit? ?i din partea propriilor ei fii, prin be?ie, narcomanie, avorturi, violen?? ?n familie, copii bolnavi, handicapa?i abandona?i de proprii lor p?rin?i, pornografie ?n pres?, literatur?, filme, televiziune, etc.Oare de ce Ortodoxia a fost dintotdeauna lovit? din toate p?r?ile?Pentru c? ea este singura Credin?? adev?rat?, Biserica care p?streaz? cea mai curat? credin?a ?n Dumnezeu.Cine d? cu pietre ?n pomul f?r? roade?Dar de ce Biserica Ortodox? are a?a de mul?i du?mani, at?t din exterior c?t ?i din interior?Pentru c? satana nu poate r?bda Biserica Ortodox?, Biserica iubirii, jertfei martirice, milosteniei, ?ng?duin?ei ?i iert?rii, nevoin?ei ?i smereniei, rug?ciunii.Pentru c? Ortodoxia a dat cel mai mare num?r de martiri ?i sfin?i. De aceea, diavolul, a ridicat asupra ei toate for?ele ?ntunericului, dorind s? o distrug? cu totul.N?v?liri ale popoarelor p?g?ne, perscu?ii de tot felul, ocupa?ii str?ine, unia?ie ?i prozelitism, dictatur? ateist? ?i comunist?, corup?ia familiei ?i a tineretului prin cele mai diabolice patimi ?i metode ca: avortul, pornografia, desfr?ul public, jocurile de noroc, divor?ul, alcoolismul, narcomania ?i cine ?tie ce alte curse cumplite ne va ?ntinde satana ?i de acum ?ncolo? C?ci el nu poate r?bda ?i tolera adev?rul, pe cei care se roag?, pe cei smeri?i, pe cei care iart? ?i iubesc din inim?, pe cei care laud? ?i iubesc cel mai mult pe Dumnezeu.Dragostea adev?rat? de Dumnezeu arde cel mai tare pe diavoli. De aceea, cre?tinii ortodoc?i sunt cel mai puternic lovi?i. Victima acestor cumplite atacuri este desigur,? Ortodoxia.Dar nu trebuie s? ne descuraj?m, ci din contra, s? fim tari ?i hot?r??i ?n ac?iunile noastre pentru c? Dumnezeu este de partea noastr?. ?i dac? ne-a ajutat ?i ne-a izb?vit pe parcursul mileniilor de p?g?ni, de turci, de tot felul de secte, de ateism ?i comunism, de prozelitismul neoprotestant ?i de multe alte urgii care s-au ab?tut asupra Ortodoxiei pe parcursul timpului, s? fim fermi convin?i c? ne va izb?vi ?i de acum ?nainte de cei ce se ridic? ?i se vor ridica asupra noastr?, a ortodoc?ilor, fie din afar?, fie din?untru. S? nu uit?m un singur lucru –?nu noi suntem cei ce lupt? pentru biruin?a Bisericii lui Hristos, ci ?nsu?i Dumnezeu prin Sfin?ii S?i, prin ale?ii S?i, prin noi p?c?to?ii, se lupt? pentru triumful Ortodoxiei. El love?te pe p?g?ni, El smere?te pe atei pentru c? s-au lep?dat de Dumnezeu.?El ru?ineaz? pe sectan?i, pentru c? sunt st?p?ni?i de m?ndrie ?i s-au lep?dat de dreapta credin??. El ridic? pe cei smeri?i ?i ?nal?? pe cei bl?nzi, care p?streaz? cu sfin?enie Ortodoxia apostolic? ?i tr?iesc conform Sfintei Evanghelii. El, Bunul Dumnezeu ne va salva ?i pe noi de vr?jma?ii v?zu?i ?i nev?zu?i. A salvat Dumnezeu Ortodoxia ?i pe fiii ei de moartea de pierzare de peste doua mii de ani, ne va salva ?i de acum ?nainte, numai s? fim devota?i ?i s? ?inem cu t?rie dreapta credin??, s? ducem mai departe tradi?iile ortodoxe ?i via?a noastr? s? fie curat?, smerit?, adev?rat?, devotat?.Tr?im vremuri apocaliptice! R?utatea, ateismul, indiferen?a religioas?, desfr?ul ?i alte gunoaie anti-ortodoxe sunt acum mai puterinice dec?t oric?nd.S? nu ne vindem sau s? ne pierdem sufletul ?n goana dup? averi, dup? pl?ceri, dup? slav? de?art? ?i m?ndrie diavoleasc?.M?ntuitorul ne avertizeaz? prin Evanghelia Sa:??C?ci se va ridica neam peste neam ?i ?mp?r??ie peste ?mp?r??ie ?i va fi foamete ?i cium? ?i cutremur pe alocuri … ?i ve?i fi ur??i de toate neamurile, pentru numele Meu. Atunci mul?i se vor sminti ?i se vor vinde unii pe al?ii ?i se vor ur? unii pe al?ii.”?(Matei 24;4-10)Acum tr?im vremurile acelea. Acum?satana url? ca un leu gata s? ne ?nghit?.?Acum du?manii Ortodoxiei strig? ?mpotriva noastr?, necredincio?ii ne ur?sc, p?g?nii vor s? ne ucid?, cre?tinii se ceart? ?ntre ei, desfr?ul ?i crimele le ?nt?lnim la tot pasul, unii slujitori ai altarului nu-?i fac con?tiincios datoria, ?prooroci mincino?i” mi?un? ca furnicile ?n furnicar, p?c?lind pe mul?i. De aceea v? ?ndemn s? fi?i tari ?i fermi ?n dreapta credin??, s? nu v? l?sa?i m?guli?i ?i ?n?ela?i de discu?iile ?i darurile sectan?ilor, s? nu v? sminti?i de gunoiul ?i murd?ria v?rsate de necredincio?i asupra Sfintei Biserici, fi?i con?tien?i de unde vin ?i scopul acestora. Nu lipsi?i de la Sfintele Liturghii, spovedi?i-v? c?t mai des, citi?i c?r?i sfinte ?i st?rui?i-v? s? v? cunoa?te-?i c?t mai bine credin?a, face?i tot ce este binepl?cut ?n fa?a Domnului ?i El ne va milui cu bun?tatea Sa, va salva Ortodoxia ?i noi to?i ?mpreun? vom mo?tenia ?mp?r??ia Lui.?Ce s? crezi ?i cum s? tr?ie?ti?S?mburele credin?ei ?i moralei cre?tineAlc?tuire de arhimandritul Nicodim (Munteanu)?Ce s? crezi?? ? ? ? ??Crede, ?ntr-un singur Dumnezeu, preasl?vit ?i ?nchinat ?n Treime: Tat?l ?i Fiul ?i Duhul Sf?nt. – Tat?l nen?scut, Fiul n?scut din Tat?l mai ?nainte de veci ?i Duhul Sf?nt purces de la Tat?l – to?i trei alc?tuind Treimea cea de o fiin?? ?i nedesp?r?it?.????????? Crede, c? Dumnezeu este Duh ve?nic, Care totdeauna a fost, este ?i va fi –?Atotputernic –?Care toate le-a f?cut din nimic numai cu cuv?ntul S?u;?– Pretutindeni de fa?? –?de Care nu ne putem ascunde nic?ieri, c?ci vede tot ceea ce noi facem ?i aude tot ceea ce noi vorbim;?– Atot?tiutor –?Care ?tie toate g?ndurile noastre cele ascunse;?– Atotbun –?Care necontenit revars? asupra noastr? ?ndur?rile Sale, voie?te ca to?i s? ne m?ntuim ?i de aceea a trimis la noi pe Unul – N?scut Fiul S?u; dar ?n acela?i timp este?– Atotdrept –?r?spl?tind fiec?ruia dup? faptele sale.????????? Crede, c? precum Dumnezeu a f?cut toate cu ?n?elepciune, tot a?a c?rmuie?te ?i ?ndrepteaz? toate spre binele f?ptuitorilor Sale. Crede aceasta ?i ?n toate ?mprejur?rile vie?ii tale, at?t fericite, c?t ?i nenorocite, cunoa?te binef?c?toarea Lui m?n?, care ??i arat? calea m?ntuirii.????????? Crede, c? ?ngerii lui Dumnezeu pururi p?zesc nev?zut pe cei ce se tem de El ?i-I apar? ?n toate c?ile vie?ii lor.????????? Crede, c? Fiul lui Dumnezeu S-a ?ntrupat de la Duhul Sf?nt ?i din Preacurata Fecioara Maria cu?adev?rat; ?i c? Iisus Hristos este Dumnezeu adev?rat ?i om adev?rat; ?i ?n El dumnezeirea ?i omenirea, se afl? unite, dar neamestecate ?i nedesp?r?ite, din care pricin? El se nume?te Dumnezeu–Om.????????? Pe Sf?nta Fecioar? Maria nume?te-o?N?sc?toare de Dumnezeu??i crede, c? Ea at?t ?nainte de a na?te pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, c?t ?i dup? ce L-a n?scut, a fost ?i a r?mas?Fecioar???i de aceea Sf?nta Biseric? o nume?te:?Pururea–Fecioar?.??????????Crede c? Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, prin patimile Sale ?i prin moartea Sa pe Cruce ne-a r?scump?rat din moartea ve?nic? ?i, c? cei ce cred ?n El nu vor muri, ci vor mo?teni via?a fericit?.????????? Crede, c? Domnul Iisus Hristos, Care S-a ?n?l?at la cer, iar??i va veni cu slav? s? judece viii ?i mor?ii. ?i, c? la sl?vita Lui a doua venire, to?i mor?ii vor ?nvia, adic? toate trupurile oamenilor mor?i, ?mpreun?ndu-se cu sufletele lor, se vor scula ?i vor fi nestric?cioase ?i nemuritoare. Iar trupurile oamenilor, care vor fi vii la venirea Domnului, ?ntr-o clip? se vor schimba ?i se vor face nestric?cioase ?i nemuritoare.????????? Crede, c? la acea judecat? a Domnului se va r?spl?ti fiec?ruia din noi, dup? credin?a ?i dup? faptele noastre ?i c? dup? judecat? se va ?ncepe pentru unii din noi o via?? fericit? ve?nic?, iar pentru al?ii o via?? de chin ve?nic?.????????? Crede, ?ntru Una, Sf?nt?, Soborniceasc? ?i Apostoleasc? Biseric?, care p?streaz? curat ?i ines ? tot ceea ce Domnul ines ? Iisus Hristos i-a ?ncredin?at Ei; tot ceea ce au a?ezat ?ntr-?nsa dumnezeie?tii Apostoli ?i tot ceea ce s-a ?ntocmit ?i legiuit la cele ?apte Sinoade Ecumenice.????????? Crede, c? Unicul ?i singurul Cap al Bisericii este Iisus Hristos ?i c? dup? a Lui f?g?duin??, Ea nu va fi biruit? de nici o putere du?man?, ci va exista p?n? la sf?r?itul veacurilor.????????? Crede, c? p?storii Bisericii lui Hristos, sunt pu?i de Duhul Sf?nt, ?i c? lor li s-a dat ?n Biseric? de la ?ntemeietorul Ei, Iisus Hristos, puterea cea m?ntuitoare, de a lega ?i a dezlega p?catele oamenilor, ?i c? ceea ce ei prin aceast? putere vor lega si vor dezlega pe p?m?nt, va fi legat ?i dezlegat ?i ?n cer.????????? Crede, c? Domnul Hristos pentru a ?mp?rt??i credincio?ilor dumnezeiescul Har, a a?ezat ?n Biserica Sa Sfintele Taine: Botezul, Mirungerea, ?mp?rt??irea, M?rturisirea, Preo?ia, Cununia ?i Sf?ntul Maslu.????????? Crede, c? la Dumnezeiasca Liturghie, sub ?nchipuirea tainic? a p?inii ?i a vinului, credincio?ii se ?mp?rt??esc cu adev?ratul Trup ?i S?nge al Domnului Dumnezeului ?i M?ntuitorului ines ? Iisus Hristos, spre iertarea p?catelor ?i spre via?? ve?nic?.????????? Crede, c? dup? cum ?n vremea potopului, s-au m?ntuit aceia care au intrat ?n corabia lui Noe, tot a?a ?i acum, numai aceia dob?ndesc m?ntuirea ?i se fac mo?tenitori ai vie?ii ve?nice care se afl? ?n Biserica lui Hristos.????????? Crede, c? Proorocii ?i Apostolii au ?nv??at ?i au propov?duit insufla?i fiind de Duhul Sf?nt; de aceea cite?te ?i ascult? scripturile lor, pentru c? ele sunt cuv?ntul lui Dumnezeu ?i f?c?nd aceasta cu evlavie, cu smerenie ad?nc? ?i cu dorin?? arz?toare – vei c?p?ta din ele ?nv???tur?, m?ng?iere ?i ?nt?rire.???????? Crede, c? rug?ciunile ?i mijlocirile Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu, ale ?ngerilor ?i ale sfin?ilor, au darul de a ?ndupleca pe Dumnezeu ?i a-L face milostiv spre noi; de aceea cheam?-I ?n rug?ciunile tale, iar moa?tele pl?cu?ilor lui Dumnezeu celor preasl?vi?i, cinste?te-le ca pe ni?te loca?uri sfin?ite ale Duhului Sf?nt.???????? Crucii lui Hristos ?nchin?-te cu smerenie ?i o s?rut? cu credin?? ?i cu dragoste, pentru c? pe Cruce, r?stignindu-Se Domnul, a s?v?r?it m?ntuirea a toat? lumea.???????? Icoana M?ntuitorului Hristos, icoanei Preasfintei ?i Preacuratei lui Maici ?i icoanelor Sfin?ilor Lui, d?-le cinstea cuvenit? cu tot ines ?n ?i privind la d?nsele, ?nal??-te cu mintea ?i cu sim?irile tale c?tre aceia, care sunt ?nf??i?a?i ines .???????? Crede, c? rug?ciunile ?n?l?ate de credincio?i pentru sufletele celor ce au murit ?n credin?? te roag? cu c?ldur? ?i pentru cei mor?i, de?i ei nu sunt cu tine, dar ei sunt vii ?naintea lui Dumnezeu.Cum s? tr?ie?ti????????? S? iube?ti pe Domnul Dumnezeul t?u din tot sufletul t?u, ?i toate cugetele, dorin?ele ?i faptele tale s? le s?v?r?e?ti a?a, ?nc?t s? placi Lui.???????? S? ai pururi ?n inima ta frica lui Dumnezeu, ?i nu uita c? Dumnezeu pretutindeni e cu tine, oriunde te-ai afla, ?i Lui ?i sunt toate descoperite nu numai toate faptele, ci ?i toate g?ndurile ?i dorin?ele tale cele ascunse.???????? S? nu te n?d?jduie?ti nici ?n puterea ta, nici ?n bog??ia ta, nici ?n ?n?elepciunea ta, nici ?n prietenii t?i cei puternici, ci toat? n?dejdea ta s-o pui ?n Dumnezeu,?Care ?nal?? pe cei smeri?i ?i smere?te pe cei m?ndri.?????????S? nu ui?i c? toate bun?t??ile de care te folose?ti tu ?i toate bucuriile, ??i sunt d?ruite de Dumnezeu ?i de aceea mul?ume?te-I Lui.???????? S? ?tii ?ns? ?i aceea, c? Tat?l ceresc preg?tindu-ne pentru cer, trimite ?n aceast? via?? ?i celor ce se tem de D?nsul, nu numai bucurii, ci pentru a-I ?nt?ri ?n virtute, le trimite ?i necazuri; de aceea s? nu te dezn?d?jduie?ti c?nd vor veni asupra ta boli ?i nenorociri, ci prime?te-le ca trimise de Dumnezeu, cu lini?te ?i supunere, aduc?ndu-?i aminte de cuvintele Scripturii care zice c??pe cine iube?te Dumnezeu, pe acela ?l ?i ceart?.?????????Orice lucru s?-l ?ncepi cer?nd binecuv?ntarea lui Dumnezeu ?i s-o ispr?ve?ti mul?umind Lui.??n tot locul s? binecuvinteze sufletul t?u pe Domnul.?????????Ca unul ce e?ti cre?tin ?i fiu al Sfintei noastre Biserici Ortodoxe de R?s?rit, s?-I ar??i supunerea fiasc? ?i s? p?ze?ti toate poruncile Ei.???????? P?zind cu sfin?enie toate poruncile Bisericii, s? nu te m?ndre?ti ?naintea altora ?i s? nu os?nde?ti pe cei ce din pricina sl?biciunii lor trupe?ti sau din alte pricini, nu le pot ?ine cu toat? stricte?ea cuvenit?. Adu-?i aminte de sfatul Apostolului, care zice:?Cel ce nu m?n?nc?, pe cel ce m?n?nc?, s? nu-l os?ndeasc???i aceast? pova?? s-o ai ?naintea ochilor, ?n toate ?mprejur?rile din via?a ta.???????? Duminica ?i de s?rb?tori las? lucru ?i du-te la biseric? pentru a te ruga lui Dumnezeu ?mpreun? cu ceilal?i cre?tini, p?zindu-te ca nu cumva s? necinste?ti aceste sfinte zile prin oarecare fapte netrebnice.???????? Merg?nd la biseric?, d?-?i seama c? mergi ?n casa lui Dumnezeu ?i de aceea intr? ?i stai ?n biseric? cu fric? de Dumnezeu, cu credin?? ?i cu dragoste.???????? ?n biseric? s? nu te ui?i la dreapta ?i la st?nga spre cei ce se roag?, nici s? vorbe?ti cu al?ii, nici s? umbli prin biseric?, ci?lep?d?nd toat? grija cea lumeasc???i a?intindu-?i toat? luarea aminte la slujba ce se s?v?r?e?te ?n biseric?, roag?, mul?ume?te ?i sl?ve?te pe Dumnezeu.???????? Acas? s? nu te leneve?ti niciodat?, ci roag?-te lui Dumnezeu diminea?a ?i seara. Ceea ce este m?ncarea pentru trup, aceea este ?i rug?ciunea pentru suflet. Dup? cum trupul ines ? f?r? m?ncare sl?be?te ?i noi nu mai suntem ?n stare s? muncim, tot a?a ?i sufletul f?r? rug?ciune se sl?b?noge?te, ?i noi nu mai putem duce o via?? virtuoas?, nici a ne lupta cu ispitele.???????? Roag?-te cu c?ldur?, roag?-te cu credin?? ?i n?dejde, c? Tat?l ceresc, va asculta rug?ciunea ta. Roag?-te, ca s?-?i trimit? tot ceea ce ??i este de folos pentru via?? ?i mai cu seam? ca s? te ?in? p?n? la sf?r?itul vie?ii neclintit ?n credin?? ?i cur??enie, ?i, la rug?ciunea fierbinte, adaug? ?i nevoin?? (munc?) necontenit?.???????? Ar?t?nd lui Dumnezeu ?n fiecare zi poc?in?? pentru p?catele tale, m?rturise?te-te ?naintea preotului duhovnic ?i s? nu te leneve?ti, ci sile?te-te c?t mai des sau cel pu?in m?car odat? ?n an, s? te ?nvrednice?ti de marea fericire a te ?mp?rt??i cu preacuratul ?i Sf?ntul Trup ?i S?nge, al Domnului Dumnezeului ?i M?ntuitorului ines ? Iisus Hristos, spre iertarea p?catelor ?i spre via?a ve?nic?.???????? Nu uita c? trupul t?u este stric?cios, iar sufletul este nestric?cios ?i nemuritor. ?ngrije?te-te deci mai cu seam? ca s?-?i ?mpodobe?ti sufletul t?u cu lucruri cre?tine?ti: cu smerenie, cu bl?nde?e, cu bun?tate, cu milostenie, cu dragoste – ?i s? ?i-l ?mbog??e?ti? ?n fapte bune, care fac pe oameni dup? chipul ?i asem?narea lui Dumnezeu.???????? ?nfr?neaz?-?i mintea de la cugete de?arte ?i o ?ndrept? spre cer c?tre Dumnezeu, P?rintele luminilor, ca nu cumva s-o cuprind? ?ntunericul p?m?ntesc ?i s-o ?ntunece.???????? Sile?te-te s?-?i c??tigi cuno?tin?e folositoare pentru via??, dar s? nu le dai pre? mare, dac? ele nu aduc folos nici ?ie, nici altora.???????? Mai mult dec?t orice, ?nva?? legea Domnului: cite?te cu r?vn? Sf?nta Scriptur?, c?ci ?n ea ?i se?arat? calea vie?ii.??ns? s? nu te apuci s? o r?st?lm?ce?ti dup? capul t?u, ci s-o ?n?elegi a?a cum ?nva?? Sf?nta Biseric? Ortodox?, pov??uitoarea ?i c?l?uza noastr? cea credincioas?. Acei care n-au ascultat Biserica, au c?zut ?n r?t?ciri mari ?i au r?t?cit ?i pe al?ii dup? ei.???????? ?nt?re?te-?i inima ta ?n iubirea virtu?ilor prin deasa cugetare la ceea ce este adev?rat, cinstit, drept, vrednic de iubit ?i de f?cut, precum ?i prin g?ndirea la traiul sfin?ilor ?i mai cu seam? la via?a M?ntuitorului ines ? Iisus Hristos.???????? Adu-?i aminte de ?nalta chemare a cre?tinului ?i de acele negr?ite bun?t??i, care ?i sunt f?g?duite ?i g?tite pe cealalt? lume, dac? ?n via?a aceasta se va ar?ta vrednic de chemarea sa.???????? G?ndindu-te ?ns? la bun?t??ile cere?ti, s? nu dai uit?rii nici bun?t??ilor p?m?nte?ti, pe care Tat?l ceresc ?i le trimite, d?ndu-?i s?n?tate pentru a munci cu spor, ca s? te vesele?ti ?n calea vie?ii. Prime?te-le cu recuno?tin?? ?i cu inim? curat? ?i te ?ndulce?te din ele ?naintea Celui ce ?i le-a d?ruit, neuit?nd de cei s?raci.???????? Fiecare cuget bun al t?u, fiecare sim??m?nt ?i dorin?? bun? a ta, s? o consideri ca un c??tig pre?ios pentru via?a ve?nic?, ?i, sile?te-te s?-?i umpli sufletul cu asemenea cugete ?i dorin?e.???????? Ia aminte de sine-?i cu mult? b?gare de seam?, c?ci f?r? luare-aminte, u?or se pot na?te ?i ?ncuiba ?n sufletul t?u cugete rele, sim??minte ?i pofte ur?te.???????? Adu-?i aminte de pilda M?ntuitorului despre neghine ?i teme-te de acel du?man, care noaptea pe c?nd to?i dormeau, a sem?nat neghine ines ? gr?u ?i ele au crescut.???????? Pe c?t de v?t?m?toare sunt pentru sufletul omului cugetele, sim??mintele ?i dorin?ele rele, tot a?a de v?t?m?toare sunt ?i faptele rele.???????? F? toate cu judecat? ?i nu te apuca de nimic ?nainte de a te g?ndi bine. Lucr?rile f?cute f?r? chibzuin??, atrag dup? d?nsele c?in??.???????? ?ine tare credin?a, dar nu fi ?nc?p???nat ?n p?rerile tale.???????? Nu te crede prea mult ?n p?rerile tale, ci ?ine seama ?i de p?rerea altora, c?ci p?rerile noastre adesea ne am?gesc.???????? Nu crede c?nd ?i se pare c? e?ti mai bun dec?t al?ii, pentru c? dac? tu cu adev?rat ai fi mai bun dec?t al?i, atunci ai fi?mai smerit??i ai crede c? mai sunt ?i a?ii, mai buni dec?t tine.???????? Consider? via?a ta ca un dar pre?ios dat ?ie de la Dumnezeu pentru a te preg?ti pentru ve?nicie, ?i de aceea p?ze?te-te de tot ceea ines putea s?-?i vat?me s?n?tatea ?i s?-?i scurteze via?a.???????? P?zindu-?i via?a ta ca un dar dumnezeiesc, s? nu dai uit?rii nici cuvintele M?ntuitorului, care zice:??Aceasta este porunca Mea, ca s? v? iubi?i unul pe altul precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste ?ns? nimeni nu poate s? aib? ?dec?t s?-?i pun? cineva sufletul s?u pentru prietenii s?i.”?C?nd, deci, ?mprejur?rile vor cere, fii gata a-?i jertfi chiar via?a pentru Credin??, Lege ?i ?ar?.???????? Nu uita c? trupul t?u, prin primirea Sfintei ?mp?rt??iri s-a sfin?it spre a fi biseric? (loca?) a Duhului Sf?nt ?i de aceea sile?te-te s?-l p?ze?ti curat ?i nev?t?mat.???????? Nu uita c? Dumnezeu pe to?i ne-a or?nduit s? muncim ?n via?a aceasta, de aceea ?n orice stare te-ai afla, de bog??ie sau s?r?cie, munce?te cu st?ruin?? ?i fugi de lene,?c?ci lenea, totdeauna a fost ?i este mama tuturor relelor.?????????S? nu zici ?ntru inima ta pentru a-?i lini?ti con?tiin?a, care ??i cere s? duci o via?? virtuoas? – c? tu n-ai f?cut ?i nu dore?ti r?ul nim?nui. Adu-?i aminte de bogatul care se ?mbr?ca ?n porfir? ?i vison ?i se veselea luminat ?n toate zilele. Acesta ?nc? n-a f?cut nim?nui nici un r?u ?i cu toate acestea, a fost r?nduit la munca ve?nic?, pentru c? ?i-a?petrecut via?a ?n lene ?i tr?nd?vie.?????????P?ze?te ?n toate cump?tarea, at?t ?n m?ncare ?i b?utur?, c?t ?i ?n ?mbr?c?minte. Luxul ?n haine sau podoaba trupeasc?, dup? cuvintele unui b?rbat ?n?elept, este?o frumoas? prostie.?????????Dorind s? duci o via?? fericit? ?i netulburat?, nu te l?sa s? fii st?p?nit de dorin?a de bog??ie. Adu-?i aminte de cuvintele Apostolului, care zice:?Cel ce dore?te s? se ?mbog??easc?, cade ?n ispit?.?????????Caut? s? fii mul?umit cu pu?in ?i nu-?i pune fericirea ?n avere ?i bog??ii. Cine nu se mul?ume?te cu pu?in, acela, niciodat? nu va fi fericit.???????? P?ze?te m?sura ?n toate, p?n? ?i ?n cele mai nevinovate pl?ceri. M?sura ?i cump?tarea aduc mul?umirea sufletului, p?streaz? puterile trupului ?i-?i dau mai multe mijloace de a face bine altora.???????? ?n fericire nu te ?ng?mfa, ca s? nu cazi. Adu-?i aminte de sfatul ?n?eleptului, care zice:?c?nd e?ti s?tul, adu-?i aminte de foame; c?nd e?ti bogat, adu-?i aminte de lips? ?i s?r?cie. De diminea?? p?n? seara vremea adesea se schimb?.??????????n nenorocire nu dezn?d?jdui, ci smerindu-te sub m?na cea puternic? a lui Dumnezeu, cere de la El ajutor ?i sprijin cu credin?? ?i cu n?dejde.?Aproape este Domnul de cei umili?i cu inima ?i pe cei smeri?i cu sufletul ?i va m?ntui.?????????Dac? Dumnezeu te-a ?nc?rcat cu bog??ie, apoi cunoa?te c? ?mpreun? cu aceasta, El ?i-a dat ?i porunca de a te ?ngriji de cei s?raci.???????? Dac? ?i-a fost dat s? ?nduri ?n via?? aceasta s?r?cia ?i nevoia, atunci m?ng?ie-te cu aceea, c? ?i Domnul c?nd a fost pe p?m?nt,?n-a avut unde s?-?i plece capul;?iar Preacurata lui Maic?, toat? via?a a tr?it ?n s?r?cie.???????? Nu uita c? tu e?ti c?l?tor ?i str?in aici ?i c? o fericire deplin? ?i statornic? n-o po?i g?si, dec?t numai ?n patria ta cea cereasc?,?unde nu este nici durere, nici ?ntristare, ci numai via?a ?i bucurie nesf?r?it?.??ntr-acolo ?ndreapt?-?i toate dorin?ele ?i n?dejdea ta; ?ntr-acolo ?ndreapt?-?i ochii t?i ?n vremuri de necaz ?i str?mtorare.???????? S?rguie?te-te ca prin cea mai mare cinste s?-?i c??tigi un nume bun ?i s?-l pre?uie?ti mai mult dec?t orice ?n lume; c?ci el va r?m?ne al t?u chiar ?i atunci c?nd nu vei mai fi aici.???????? Ocara ce ?i se ines ?pe nedrept, prime?te-o ca pe o doctorie amar? pentru vindecarea bolilor tale suflete?ti, cum sunt de pild?: m?ndria ?i ambi?ia.???????? Iube?te pe aproapele t?u, adic? pe orice om, ca pe tine ?nsu?i ?i f?-I bine cu tot ce po?i: ?i cu vorba ?i cu fapta.???????? Iube?te mai cu seam? ?i cinste pe p?rin?ii t?i, ca pe cei dint?i binef?c?tori, ?tiind c? aceasta este o porunc? dumnezeiasc?, pentru ?mplinirea c?reia ?i se f?g?duie?te?c?-?i va fi bine ?i vei tr?i ani mul?i pe p?m?nt.?????????Ia aminte la sfatul ?n?eleptului, care zice: ?Fiule, iube?te pe tat?l t?u din toat? inima ta ?i durerile mamei tale nu le trece cu vederea.”?????????Respect? nunta ca o leg?tur? sf?nt?, c?ci ea a fost a?ezat? de Dumnezeu ?n rai, pentru binele neamului omenesc; ?i Dumnezeul ines ? Iisus Hristos a ?ncredin?at-o Bisericii ca Tain? Sf?nt?. Du ?n c?snicie o via?? cinstit?, curat?, plin? de iubire ?i de credincio?ie, aduc?ndu-?i aminte de cuvintele Apostolului, care zice:??Cei ce necinstesc c?s?toria, ?mp?r??ia lui Dumnezeu nu o vor mo?teni.”?????????Pune mare pre? pe fericirea ines ? ?i pe pacea c?minului; roag?-te necontenit lui Dumnezeu ?i f? tot ce po?i pentru a le ?ntemeia ?n casa ta, c?ci acestea cu nimic ?n lume nu se pot schimba.???????? Pe copii cre?te-I ?n fa?a lui Dumnezeu, c?ci ei ??i sunt da?i de Cel de sus, ca s?-I preg?te?ti pentru ?ar?, societate ?i via?a ve?nic?, ?i vei da seama de ei la stra?nica ?i ?nfrico??toarea Judecat?.???????? ?nva??-I prin pilda ta a fi muncitori, harnici, cinsti?i ?i a se mul?umi cu pu?in; acestea ?i vor feri de multe rele ?i ispite ?n via??.???????? Cinste?te conducerea ??rii ca pe st?p?nirea trimis? ?i ?ng?duit? de Dumnezeu ?i cunoa?te c? puterea ce-o are ea – ?i este dat? cu voia lui Dumnezeu.???????? Arat? fa?? de st?p?nire iubire fireasc?, fa?? de P?rintele Ceresc, Care ve?nic se ?ngrije?te de binele ?i fericirea noastr?. ?nal?? rug?ciuni c?tre Dumnezeu pentru s?n?tate, ?n?elepciunea ?i luminarea ?naltei st?p?niri.???????? Slujba?ilor ?i demnitarilor ??rii d?-le ascultare ?i supunere, c? f?r? acestea nu poate fi bun? r?nduial?, ?i f?r? r?nduial? nu poate fi nici stat, nici ?ar?, ba chiar, nici o societate oric?t de mic? ar fi ea.???????? Ia aminte la ?nv???tura Apostolului, care gr?ie?te, c???Cel ce se ?mpotrive?te st?p?nirii, poruncii lui Dumnezeu se ?mpotrive?te.”?????????Pe p?storii Bisericii, cinste?te-I, ca pe unii ce sunt a?eza?i de Domnul ines ? Iisus Hristos, ca s? vesteasc? ?n numele Lui calea m?ntuirii, ?i, d?-le ascultare ?i iubire pentru Domnul.???????? Pe cei mai b?tr?ni dec?t tine cinste?te-I; pe cei de o seam? cu tine cinste?te-I; de cei mai mici fie-?i mil? de ei ?i d?-le pild? bun?.???????? Nu alerga dup? m?rire ?i st?p?nire peste al?ii. Foarte multe se cer pentru a fi un bun pov??uitor; pe c?nd pentru a fi un bun supus, se cer mai pu?ine.???????? Dac? Dumnezeu te-a pus mai mare peste al?ii, atunci ?ntrebuin?eaz? puterea dat? ?ie, nu pentru tine, ci pentru folosul lor; c?ci de aceea ?i s-a dat: Nu ei pentru tine, ines e?ti pus pentru ei.?????????Nu numai s? nu faci nimic ines putea v?t?ma s?n?tatea ?i via?a aproapelui, dar ?nc? trebuie s? te sile?ti, c?t po?i, s?-l aju?i ?i s?-l ?nlesne?ti.???????? La lucru str?in s? nu ?ntinzi m?na, c?ci nu-?i va fi de folos; dimpotriv?, ajut? pe al?ii din ceea ce ?i-a dat Dumnezeu, prin munca ta cinstit? ?i pentru aceasta vei primi r?splata ?nsutit.???????? Prive?te la talentele ?i puterile tale, la cuno?tin?ele ?i bun?t??ile tale, ca la ni?te mijloace pe care ?i le-a d?ruit bunul Dumnezeu, pentru ca s? rever?i fericirea ?i m?ng?ierea ines ? oameni.???????? C?nd pr?nze?ti sau cinezi ?i vezi masa ta ?nc?rcat? cu m?nc?ri, adu-?i aminte c? altul n-are nici o coaj? de p?ine uscat?, sau o buc??ic? de m?m?lig? rece.???????? P?streaz? din masa ta ?i o p?rticic? pentru sufletul t?u ?i aceast? p?rticic? d?-o spre p?strarea s?racilor ?i o vei primi ?napoi, c?nd te vei ?nf??i?a la judecata Domnului.???????? Ajut?nd pe aproapele la nevoile lui vremelnice ?i trupe?ti, nu uita c? ai datoria sf?nt? de a-l ajuta ?i la nevoile lui suflete?ti – ?i de aceea nu numai te fere?ti s? nu dai sminteal? ?i pild? rea altora, ci dimpotriv?, te sile?ti a ?nt?ri pe al?ii ?n credin?? ?i ?n via?? curat? ?i cre?tineasc? cum ?i cu ce po?i: cu ?ndemnul ?i cu sfatul cel bun, cu pova?a ?i cu pilda cea bun?.???????? ?mp?rt??e?te toate ?nt?mpl?rile din via?a aproapelui t?u: cu cel ce pl?nge, pl?ngi; cu cei ce se bucur?, bucur?-te.???????? ?mp?rt??ind bucuriile aproapelui t?u, prin aceasta ??i ?nmul?e?ti bucuriile tale; ?mp?rt??ind am?r?ciunile lui, ??i preg?te?ti ?ie m?ng?iere pentru vreme de am?r?ciune.???????? Fii delicat ?i ines cu to?i, dar pe nimeni s? nu lingu?e?ti.???????? Spune totdeauna adev?rul ?i niciodat? s? nu spui minciuni. ?i dac? ?i se va ?nt?mpla s? suferi pentru aceasta, nu te ?ntrista, ines m?ng?ie cu cuvintele Domnului, Care zice:?Ferici?i cei prigoni?i pentru dreptate, c? acelora este ?mp?r??ia cerurilor.”?(Matei, 5, 10)???????? Fii cu toat? lumea ?n pace: purtarea s?-?i fie bl?nd?, privirea bl?nd?, vorba bl?nd? – toate faptele tale s? le faci cu bl?nde?e.???????? S? nu pl?te?ti cu r?u pentru r?u, ci biruie?te r?ul cu binele.???????? Pe cei ce te blestem?, binecuv?nteaz?-I; celor ce te ur?sc f?-le bine ?i roag?-te pentru cei ce te obijduiesc.???????? Nu ?ine minte r?ul ?i nu uita binele ce ?i s-a f?cut.???????? Nu numai s? nu faci, dar nici s? nu dore?ti r?ul altora. Dorin?ele rele sunt tot a?a de descoperite ?nainte lui Dumnezeu, ca ?i faptele rele ?i vei da seam? de ele ca de ni?te p?cate s?v?r?ite, dac? nu te vei sili s? le izgone?ti din inima ta.???????? De se va na?te cumva ?n sufletul t?u dorin?a de a face vre-un r?u cuiva, ?i uit?nd frica de Dumnezeu, te vei hot?r? s? ?ndepline?ti aceast? dorin??, atunci opre?te-te pu?in ?i cuget?: cui vei pricinui cu aceasta mai mult? v?t?mare – aproapelui sau ?ie? ?i vei vedea c? ?ie. Sufletului t?u negre?it vei pricinui v?t?mare, chiar ?i atunci c?nd aproapele t?u, din r?ul ce I l-ai f?cut ines ? foloase pentru sufletul s?u.???????? Nu uita s? nu m?rturise?ti niciodat? str?mb ?mpotriva aproapelui t?u, dar nici s? nu poveste?ti p?catele lui, ci s? acoperi toate cu haina iubirii ?i a ?ng?duin?ei.???????? Sile?te-te a-?i st?p?ni limba ta ?i te roag? cu c?ldur? Domnului, zic?nd:?Pune Doamne paz? gurii mele!?C?ci cu nimic nu pricinuim noi mai mult r?u aproapelui ?i nou? ?n?ine, dec?t cu limba noastr?.???????? Nu crede toate zvonurile ?i nu spune numaidec?t ceea ce auzi despre al?ii; fii totdeauna cu luare-aminte, ca s? nu te faci p?rta? la p?cate str?ine.???????? De vezi pe aproapele t?u c?zut ?n patimi ur?te, nu-l dispre?ui ?i nu-l os?ndi ?n inima ta, ci comp?time?te-l ca pe un frate ?n primejdie ?i de nu-l po?i ?ndrepta, roag?-te lui Dumnezeu pentru d?nsul.???????? Cine se g?nde?te la p?catele sale, aceluia nu-I va veni gust s? fac? din gre?elile altora pricin? de vorb?.???????? Sile?te-te pe c?t po?i s? tr?ie?ti bine cu to?i, dar cuno?tin?? ?i prietenie de aproape f? numai cu pu?ini, c?ci tov?r??iile grabnice adesea sunt ?nso?ite de mari nepl?ceri.???????? ?nl?tur? mai cu seama tov?r??iile ?i priete?ugurile cu acei oameni, care vorbesc de r?u ines ? vrednice de cinste ?i dispre?uiesc lucrurile sfinte.???????? Dac? cineva te-a n?p?stuit, iart?-l, ca s? ai ?ndr?zneal? s? zici ?i tu c?tre Tat?l ceresc:?Tat?l ines ?, care e?ti ?n ceruri…iart?-ne nou? gre?elile noastre, precum ?i noi iert?m gre?i?ilor no?tri…?????????Dac? ai avut tu nechibzuin?a s? obijduie?ti pe cineva, nu z?bovi a te ?mp?ca cu el ?i nu te ru?ina a-?i cere iertare de la d?nsul, chiar ?i c?nd acela ar fi cel mai ne?nsemnat om din societate.???????? C?nd faci cuiva bine, nu a?tepta recuno?tin?? ?i nici nu te m?hni pentru nerecuno?tin??, care e a?a de obi?nuit? acum ines ? oameni; ci f? bine altora numai din dragostea c?tre Dumnezeu, Care ?i-a poruncit s? faci bine ?i vr?jma?ilor t?i ?i nu l?sa ner?spl?tit nici un pahar cu ap? rece dat ?n numele Lui.???????? De vezi duc?nd un mort la groap?, roag?-te pentru el ?i de po?i, petrece-l p?n? la morm?nt. Prin aceasta vei c??tiga ?i tu mult folos pentru sufletul t?u: te vei g?ndi la moarte ?i te vei smeri.???????? Oric?t de bine ?i-ar fi aici, adu-?i aminte c? tu nu e?ti acas?, ?i c?, toate cele ce le ai ?i din care te ?ndulce?ti pe p?m?nt, nu sunt ale tale, pentru c? nu le po?i lua cu tine ?n lumea cealalt?.???????? Nu-?i lipi inima ta de acestea de aici p?n? a ines ? de ele, ca s? nu-?i fie greu a te desp?r?i de d?nsele.???????? Cuget? c?t mai des la p?catele tale ?i te c?ie?te pentru ele, ca s? nu te g?seasc? moartea nepreg?tit.???????? S?rguie?te-te pe c?t po?i s? spore?ti ?n via?a curat? ?i ?n fapte bune, chem?nd pururi pe Dumnezeu ?n ajutor. El prin atotputernicul S?u har, va ajuta dorin?ele tale celor bune ?i prin n?zuin?a ta se va s?v?r?i m?ntuirea ta.?Care este adev?rata ?i cea mai veche Religie (Credin??) Cre?tin??Dac? sunte?i?romano-catolic, este ines ? ?ti?i c? p?n? ?n anul 1054 Biserica dumneavoastr? a fost una cu Biserica Ortodox?. ?n acel an Papa de la Roma, Leon al IX-lea (1049-1054) s-a desp?r?it de cele patru Patriarhate Apostolice (Constantinopol, Alexandria, Antiohia ?i Ierusalim), continu?nd s? fac? schimb?ri dogmatice pe care Biserica Catolic? le ?ncepuse cu mult ?nainte de desp?r?irea celor dou? biserici.Aceast? ruptur? dintre Biserica Catolic? ?i Biserica Ortodox? a r?mas cunoscut? ?n istorie sub denumirea de?Marea Schism?.Astfel, Biserica dumneavoastr? are vechimea de o mie de ani.Dac? sunte?i?luteran, s? ?ti?i c? religia dumneavoastr? a fost ?ntemeiat? de c?tre?Martin Luther?(1483-1564), un fost c?lug?r din Biserica Catolic?, ?n anul 1517, ?n urma conflictului izbucnit ?ntre Luther ?i Biserica Catolic?. La baza conflictului au stat cele nou?zeci ?i cinci de teze elaborate de Martin Luther, care invocau interdic?ia comer?ului cu indulgen?e de c?tre Biserica Catolic?. Protestantismul luteran este unul din cele trei curente din Protestantism: luteranismul, calvinismul ?i zwinglianismul dup? numele ?ntemeitorilor acestor mi?c?ri: Luther, Calvin ?i Zwingli.Dac? sunte?i un?protestant calvin, este necesar s? cunoa?te?i c??Calvinismul?a fost ?ntemeiat de c?tre?Jean Calvin (1509-1564),?reformator religios francez, ?n anul 1541, sub denumirea Biserica Reformat? (Calvin?). Aceast? mi?care religioas? apare ca o reac?ie la intoleran?a cu care Biserica Catolic? din Fran?a urm?rea mi?c?rile eretice. Calvinismul apare ?n Elve?ia, se r?sp?nde?te ?n Fran?a (unde erau numi?i hugheno?i), Olanda, Sco?ia, Ungaria, ajung?nd ?i ?n Rom?nia (Transilvania) prin prima jum?tate a secolului XVII-lea. ?nv???tura calvin? este mai ines ? ca cea r?sp?ndit? de Martin Luther.Dac? apar?ine?i?Bisericii Anglicane,?religia dumneavoastr? a fost ?ntemeiat? de c?tre ines?Henric al VIII-lea??n anul 1534, deoarece?Papa Climent?al VII-lea a refuzat s?-I acorde dreptul de a divor?a de Ecaterina de Aragon ?i de a se rec?s?tori cu Ana Bolein (pe care o decapiteaz? mai t?rziu). Din aceast? pricin?, Henric al VIII-lea rupe leg?tura cu Biserica Catolic? ?i se declar? pe sine capul Bisericii Anglicane (denumirea oficial? Biserica Episcopalian?). Cele mai cunoscute dou? lucruri despre ?reformatorul” Henric al VIII-lea sunt faptul c? a avut ?ase so?ii, dintre care ?i-a executat dou?, ?i faptul c? a ines ? Biserica Angliei de Biserica Catolic?.Dac? sunte?i un?prezbiterian, religia dumneavoastr? a fost ?nfiin?at??de John Knox??n Sco?ia, ?n anul 1560. Prezbiterianismul este o confesiune (sect?) protestant?, desprins? de Biserica Anglican? care nu recunoa?te autoritatea episcopilor ci numai a prezbiterilor (preo?ilor) to?i egali. Prezbiteriani?tii au aderat la tradi?ia teologic? calvinist? din cadru schismei protestante.Dac? sunte?i?congrega?ionist,?religia dumneavoastr? a fost ini?iat? de c?tre?Robert Brown, ?n Olanda ?n?anul 1582.?Congrega?ionismul?a luat na?tere ?n rezultatul sciziunii cu prezbiterienii din cauza despotismului care exista ?n confesia prezbiterian?. Din punct de vedere dogmatic secta se ?nvecineaz? cu calvinii.Dac? sunte?i, de religie?protestant ines ??dumneavoastr? trebuie s? cunoa?te?i c? acest current religios a fost o ramur? a Bisericii Anglicane, ?nfiin?at? de c?tre?Samuel Sembury??n coloniile americane, ?n secolul al XVII-lea. Aceast? ?biseric?” ines homosexualitatea ?i nume?te chiar ?i ?ines ?” din r?ndul homosexualilor.Dac? sunte?i?ines ??atunci ?i datora?i principiile religiei dumneavoastre lui?John Smyth,?care a lansat-o?la Amsterdam??n anul?John Smyth?– p?stor puritan care emigreaz? din Anglia ?n Olanda ?i aici?bapti?tii?apar ?n forma ines . Un adept a lui John Smyth,?Thomas Halwys, revine ?n Anglia ?i ?nfiin?eaz? prima confesie baptist? ?n Londra. Pe parcur bapti?tii au cunoscut mai multe diviz?ri.Dac? apar?ine?i?Bisericii Daneze Reformate, trebuie s? ?ti?i c? Luteranismul devine Biseric? de stat ?n Danemarca ?n anul??n anul 1571 la Sinodul de la Emden (Germania)?este ?nfiin?at??Biserica Reformat? Danez?. Fondatorul ines ? al acestei confesii religioase (BDR) este recunoscut?Michelis Jones?care a ines ?nt principiile dogmatice de baz? a acestei ?biserici” la New York, ?n anul?1628. Prima c?s?torie din lume ?ntre persoanele de acela?i gen a fost oficiat? ?n anul 1973 de un preot danez cu numele de Horald Sebue. Biserica danez? este administrat? de Ministerul Afacerilor Eclesiale. ?n chestiuni de doctrin? episcopul are ultimul cuv?nt de spus.Dac? sunte?i?metodist,?religia dumneavoastr? este o doctrin? religioas? protestant? care a fost fondat? de c?tre?John Wesley (1703-1791) ?n Anglia, ?n anul?1774.?Metodismul?preconizeaz? practicarea ?metodic?” a piet??ii ?i evlaviei. Curentul metodist a ap?rut ca o mi?care de rena?tere ines ? ?n cadrul Bisericii Anglicane ?i a devenit o ?biseric?” separat? dup? moartea ?ntemeitorului, John Wesley.Dac? sunte?i?mormon,?bazele religiei dumneavoastre au fost puse de c?tre?Joseph Smith??n?Palmyra, New York, ?n anul?1830?unde este publicat??Cartea lui Mormon?care era considerat? de mebrii sectei ca fiind ?Scriptur?” sau ?Un alt testament al lui Iisus Hristos.”?Mormonii?care se mai numesc ?i??Biserica Sfin?ilor din Zilele de pe Urm?” ??i au denumirea de la termenul??Mormon”?folosit pentru a-I descrie pe cei care credeau c? Joseph Smith este?profet?a lui Dumnezeu ?i care acceptau c??Cartea lui Mormon?este?scriptur?.” Mormonii azi sunt diviza?i ?n mai multe grup?ri religioase care s-au desprins ?n timp de mi?carea mormon? de baz? ?nfiin?at? de Joseph Smith.Dac? sunte?i membru al?Bisericii Armata Salv?rii, secta dumneavoastr? a fost ini?iat? de c?tre?William Booth, la Londra, ?n anul 1865.?Armata Salv?rii?este o denomina?iune pretins? cre?tin?, care are o serie de organiza?ii de caritate ?n ?ntreaga lume, av?nd o structur? cvasi – militar?. Membrii mi?c?rii sunt considera?i ?solda?i” ?i ?ofi?eri,” iar fondatorul William Booth pretindea la gradul de ?general.” ?Misiunea” Armata Salv?rii promoveaz? egalitatea de ?anse ines ?nt de v?rst?, sex, etnie ?i stare ines . ?Este bine camuflat? sub acest ?nveli? al ?carit??ii,” ademenind cu ?ajutoare” ?i ?activit??i” pe care ?solda?ii salv?rii” le fac nu pentru c? ?i iubesc ?i le pas? de soarta celor ?ajuta?i”, ci pentru a-I atrage ?n secta lor.” – A spus un fost membru al acestei ?armate.”Programa sectei?este un fel de ?credin?? cre?tin?” cum o numesc ei, dar de fapt este o nou? credin?? cu influen?e cre?tine (pentru a nu inventa un nou Dumnezeu) au luat din cre?tinism ce le-a convenit, au mai ad?ugat pe ici ?i colo ideile lor ?originale? ?i ?armata este gata de lupt?” – m?rturise?te acela?i fost membru al sectei ?Armata Salv?rii.”Dac? sunte?i membru?al Bisericii Scientologice, anul ?n care s-a n?scut aceast? religie este?1879,?iar cea care a fondat-o este Mary Baker Eddy. Aceast? ?biseric?” care poart? ?i denumirea de ?biserica celebrit??ilor” este una dintre cele mai controversate mi?c?ri religioase ale zilelor noastre.Scientologia?a luat fiin?? ca ines? de ?terapie ines ,” odat? cu publicarea de c?tre scriitorul fantast ines ??L. Ron Hubbard?(1911-1986), a??Dianeticii” –??tiin?a ines ?a s?n?t??ii mentale.”Aceast? carte ap?rut? ?n SUA ?n anul 1950 devine ?n scurt timp??Biblia”?unei noi mi?c?ri religioase, cunoscut? ca?scientologia.Dac? apar?ine?i uneia dintre organiza?iile religioase cunoscute sub denumirea ?Martorii lui Iehova” – fondat? ?n 1879 de c?tre Charles Taze Russel; ?Mi?carea penticostal?” – ap?rut? ?n anul 1906 dup? Revitalizarea din Strada Azusa (1906-1909) cunoscut? ?i sub numele de ?Mi?carea Carismatic?,” ?Biserica Nazarineanului,” ?Biserica Sf?nt?,” ?i multe altele, religia dumneavoastr? este una din sutele de noi secte fondate de oameni ?n aproximativ ultima sut? de ani.Dac? sunte?i Cre?tin Ortodox, religia dumneavoastr? a fost fondat? ?n anul 33 de c?tre Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, propov?duit? ?i r?sp?ndit? ?n toat? lumea de Sfin?ii Apostoli, confirmat? ?i ?nt?rit? de Sfin?ii P?rin?i de la Cele ?apte Sinoade Ecumenice ?i de atunci nu s-a mai schimbat nimic. De aceea, Biserica noastr? Ortodox?, Biserica Apostolilor ?i a Sfin?ilor P?rin?i este considerat? cu adev?rat:?Una, Sf?nt? Soborniceasc? ?i Apostoleasc? Biseric?.”?Deosebirile fundamentale ?ntre Biserica Ortodox? ?i Biserica Catolic?Dup? anii nou?zeci ?ncoace, c?nd mul?i cet??eni de ai no?tri au avut posibilitatea de a vizita ??rile europene ?i chiar a se angaja acolo la munc? ?i cu traiul a ?nceput tot mai des s? apar? ?ntrebarea:?Ce diferen?? exist? ?ntre Ortodoxie ?i Catolicism?”Mul?i cre?tini ortodoc?i evlavio?i, mai ales dintre tineri, cer s? fie informa?i despre aceste deosebiri.P?n? ?n anul 1054 dup? Hristos, Biserica a fost una. La baza rupturii dintre aceste dou? Biserici care poart? denumirea de ?Marea Schism?” au stat mai mul?i factori: dogmatici, ecliziologici, morali ?i politici.Nu vreau s? m? ad?ncesc prea mult ?n l?murirea acestei probleme, dar o s? m? st?rui s? expun pe scurt ?i pe ?n?elesul tuturor deosebirile fundamentale dintre Biserica Ortodox? ?i Biserica Catolic?:?nt?i este Catolicii zic c? Duhul Sf?nt purcede ?i de la Tat?l ?i de la Fiul. Aceast? gre?eal? dogmatic? este cea mai grea. Sf?ntul Evanghelist Ioan spune c? Duhul Sf?nt purcede de la Tat?l ?i este trimis ?n lume prin Fiul. (Ioan 15;26) Acela?i lucru ?l declar? ?i Sinodul II Ecumenic (381) prin articolul opt al Simbolului de Credin??.Al doilea este?suprema?ia papal?.?Papa este considerat de c?tre ei capul suprem la Bisericii Cre?tine, adic? loc?iitorul lui Hristos pe p?m?nt! Mai mare dec?t to?i patriarhii! Ceea ce n-a f?cut Biserica universal?. M?ndrie dr?ceasc?. Papa se nume?te urma?ul Sf?ntului Petru!Infaibilitatea papal?.?Catolicii afirm? c? papa nu poate gre?i ca om, ?n materie de credin??, c?nd predic? el, ceea ce este iar??i o dogm? nou? respins? de c?tre Biserica Ortodox?.Al patrulea este Catolicii afirm? c? ?ntre rai ?i iad ar fi un loc mare unde st? sufletul c?teva sute de ani ?i se cur???, apoi se duce ?n Rai. ?n Sf?nta Scriptur? nu se scrie despre asta; nu-i prev?zut? nic?ieri aceast? ?nv???tur?.Catolicii nu slujesc cu p?ine dospit?, ci cu azime, ca evreii.Catolicii mai au o dogm? nou?: imaculata concep?ie.?Catolicii afirm? c? Maica Domnului ar fi n?scut? de la Duhul Sf?nt. Nu este adev?rat. Este n?scut? ?n chip firesc din dumnezeie?tii p?rin?i, Ioachim ?i Ana, ca rod al rug?ciunii.Au?substan?ialitatea. La sfin?irea Sfintelor Daruri, catolicii nu fac rug?ciunea de invocare a Sf?ntului Duh, cum facem noi la Sf?nta Epiclez?. Ei zic c? darurile se sfin?esc singure atunci c?nd se zice: ?Lua?i, m?nca?i…” ?i celelalte. Nu au rug?ciunea de pogor?re a Duhului Sf?nt peste Daruri.Celibatul preo?ilor: preo?ii catolici nu se c?s?toresc. Ei sunt celibatari, ?mpotriva Sinoadelor Ecumenice, care au hot?r?t ca preo?ii de mir s? aib? familie.Ei au ?i?indulgen?ele papale,?adic? po?i ob?ine iertarea p?catelor nu numai prin poc?in??, dar ?i prin procurarea acestor indulgen?e.Un ultim punc important este Catolicii nu miruiesc copiii imediat dup? Botez, ci la ?apte-doisprezece ani ?i numai arhiereii ?i miruiesc.Iat? acestea sunt punctele principale dogmatice ?i canonice care despart cele dou? Biserici.Mai exist? unele deosebiri mai pu?in importante precum: ?nv???tura legat? de mo?tenirea ?p?catului str?mo?esc”; ne?mp?rt??irea mirenilor cu ?Sf?ntul S?nge” a lui Hristos; progresul continuu al Bisericii Catolice ?n descoperirea lucrurilor ascunseale Adev?rului relevat, etc.Dar ca s? fie mai clar, g?ndi?i-v? singuri ce ar putea pune pe punct de egalitate cele dou? Biserici, dup? ce am fost foarte uimi?i ascult?nd??dezv?luirile misterioase”?f?cute de Papa Francisc ?n cadrul unei cuv?nt?ri publice:?Biserica Catolic? nu mai crede ?n iad ca fiind locul ?n care oamenii sufer? ?i sunt chinui?i de c?tre satana. Aceast? doctrin? este incompatibil? cu dragostea nem?rginit? pentru Dumnezeu. El nu este un judec?tor dur, ci un prieten ?i iubitor al umanit??ii. Dumnezeu caut? s? nu condamne ci doar s? ?mbr??i?eze. Precum povestea despre Adam ?i Eva, unde vedem iadul ca un instrument literar. Iadul este mai degrab?, o metafor? pentru un suflet singur, izolat, dar toate aceste suflete vor fi unite prin dragoste cu Dumnezeu.”El a mai ad?ugat: ?Toate religiile sunt adev?rate, pentru c? exist? ?n inimile tuturor care cred ?n ele. Ce adev?r este acolo? ?n trecut, Biserica era aspr? cu cei care p?c?tuiau ?i aveau o via?? imoral?. Ast?zi nu mai facem asta. Precum un tat? iubitor care nu-?i condamn? copiii, Biserica are loc ?i pentru heterosexuali ?i homosexuali, sunt pentru via??, pentru alegere, pentru conservatori ?i liberali, ba chiar ?i comuni?ti, pentru to?i suntem aici.”Apare ?ntrebarea: ?Oare Dumnezeu se schimb? de la un an la altul? Sau poate minte Sf?nta Scriptur?, c?nd ne vorbe?te de Sodoma ?i Gomora?Ce este aceast? afirma?ie a papei Francisc – o erezie? Sau progresul continuu al Bisericii Catolice ?n descoperirea fa?etelor adev?rului revelat.”?n ceea ce prive?te?protestan?ii ?i calvinii? care ?n America ?i Europa Occidental? sunt foarte r?sp?ndi?i, noi, membrii Bisericii Ortodoxe nu avem nimic ?n comun cu ei.Ace?tia s-au rupt de Biserica Catolic?, ?ncep?nd cu anul 1517, prin Martin Luther, fiind urmat de Zwingli, Calvin ?i Hus.Protestan?ii au reformat total dogmele stabilite de Sfin?ii P?rin?i ?i au renun?at la cele ?apte Sfinte Taine. Ei nu au ierarhie, din cele ?apte? Taine au p?strat doar dou?: Botezul ?i Euharistia, pe care le fac cu p?ine nedospit? (azim?). Din protestan?i s-au ?n?scut” toate sectele neoprotestante care atac? din toate p?r?ile Ortodoxia de ast?zi.?Credin?a adev?rat? sau credin?a declarat???Tu crezi c? este Dumnezeu, ?i bine faci – ?i dracii cred ?i se cutremur?; (Iacov 2;19) ?ns? credin?a f?r? fapte moart? este. (Iacov 2;17). Ce folos este omului care m?rturise?te, iar cu faptele sale cele rele se leap?d? de El? Cum poate fi cineva crezut c? are st?p?n pe cutare, de vreme ce nu-i sluje?te? Drept aceea, rob este cel ce ascult? de st?p?nul s?u. Robii cunosc pe st?p?nul lor, ?i-l cinstesc: ?i noi suntem datori s?-L cinstim pe Domnul nostru Iisus Hristos nu doar cu vorba, ci ?i cu fapta, c? ?nsu?i Acest Domn al nostru? Iisus Hristos, d? m?rturie ?n Evanghelie: ?Nu tot cel ce ?mi zice Mie : Doamne! Doamne! Va intra ?ntru ?mp?r??ia Cerurilor, ci cel ce face voia Tat?lui Meu care este ?n ceruri.” (Matei 7;21)Atei convin?i sunt pu?ini. De multe ori cei ce se declar? necredincio?i, de fapt ??i impun s? cread? c? nu este Dumnezeu pentru a-?i tr?i via?a ?n neor?nduial? ?i f?r? nici o cenzur? moral?.Din p?cate nici credincio?ii convin?i nu sunt prea mul?i. ?n Republica Moldova majoritatea cov?r?itoare a locuitorilor s-au declarat credincio?i. Este vorba, ?ns?, de o credin?? pasiv?, care nu determin? la ac?iune. De fapt, la un moment dat ?i Apostolii i-au cerut Domnului Hristos: ?Spore?te-ne credin?a. Iar Domnul a zis: De a?i avea credin?? c?t un gr?unte de mu?tar, a?i zice acestui sicomor: Dezr?d?cineaz?-te ?i te s?de?te ?n mare, ?i acesta v? va asculta.” (Luca 17;5-6)La ac?iune duce o credin?? tare, credin?? lucr?toare, iar nu una teoretic?, declarat?. O credin?? pasiv? te face s? tr?ie?ti ca ?i cum nu ar exista Dumnezeu.O credin?? adev?rat?, dac? mai ai ?i o judecat? s?n?toas?, te determin? s? tr?ie?ti ?n conformitate cu convingerile tale. Dac? e?ti cre?tin, ea te determin? s?-?i dedici via?a lui Iisus Hristos. Ea ??i spune c? Iisus Hristos este Dumnezeu adev?rat. Existen?a Lui este tot at?t de adev?rat? ca ?i existen?a ta. El este cu tine chiar ?i ?n acel moment c?nd cite?ti acest articol. El te cheam? s? devii una cu El, iar scopul vie?ii tale s? fie slujirea cauzei Lui. De fapt, nici nu e?ti cre?tin adev?rat dac? nu ??i ?nchini ?ntreaga ta via?? lui Dumnezeu.S-ar putea s? tr?im cu impresia c? a?a ?i este. Lucrurile trebuiesc ?ns? verificate. ?n veacul trecut tr?ia un echilibrist celebru cu numele de Blondin. El a ?ntins o sfoar? peste cascada Niagara ?i apoi ?n fa?a a zeci de mii de oameni a trecut de pe malul canadian al cascadei pe cel american. C?nd a ajuns mul?imea a ?nceput s?-i scandeze numele: ?Blondin! Blondin! Blondin!”Victorios ?i-a ridicat bra?ele ?i i-a ?ntrbat: ?Crede?i ?n mine?” Iar ei au r?spuns ?ntr-un glas: ?Credem! Credem! Credem!” Dup? ce s-a f?cut lini?te le-a vorbit din nou: ”M? voi ?ntoarce din nou pe aceea?i sfoar?, dar de data asta vreau s? duc pe cineva ?n spate. Crede?i c? pot face lucrul acesta?” Mul?imea a strigat: ?Credem! Credem!”A continuat apoi: ?Cine vrea s?-l iau ?n spate?” S-a f?cut t?cere de morm?nt. To?i ?ov?iau. ?n cele din urm? s-a desprins un om. S-a urcat pe umerii lui Blondin ?i ?n urm?toarele trei ore ?i jum?tate Blondin a trecut cu el ?n spate pe malul canadian. Unul din zece mii.Morala ?nt?mpl?rii este clar?. Zece mii de oameni au stat acolo ?i au strigat: ?Credem! Credem! Credem!” Credin?? adev?rat? a avut ?ns? numai o persoan?. A crede cu adev?rat nu ?nseamn? a te declara cre?tin, ci a avea curajul s?-?i pui via?a ?n m?inile lui Hristos, a tr?i conform Evangheliei lui Hristos.Credin?a adev?rat? te determin? la ac?iune, te face s? porne?ti cursul desp?timirii ?i s? fii preocupat de via?a spiritual?. Despre o astfel de credin?? este vorba aici.?Esen?ialul vie?ii??Un mare savant f?cea ?ntr-o zi o plimbare pe mare. El a ?ntrebat pe luntra?:Cuno?ti astronomie?Nu, r?spunse luntra?ul.Atunci e?ti destul de s?rac, spuse savantul, ai pierdut un sfert din via??. Cuno?ti poate pu?in? fizic??Nu, nu cunosc.Atunci ai pierdut jum?tate din via??. Dar poate cuno?ti ceva chimie?Absolut deloc, n-am auzit niciodat? vorbindu-se de a?a ceva.Ce ignorant! Ai pierdut trei sferturi din via??.Barca avans? c?tre largul m?rii… Deodat? izbucni o vijelie care provoc? o furtun? ?ngrozitoare. Luntra?ul spuse savantului:?ti?i s? ?nnota?i, domnule savant?Nu, nu ?tiu.Ei bine, exclam? luntra?ul, acum ve?i pierde patru sferturi din via?a dumneavoastr?.”Ce vedem aici? Exist? unele cuno?tin?e pe care mul?i le socot prioritare ?n via?a omului. Dar vine ?furtuna” ?i descoperim c? ele la moment nu ne sunt de nici un folos.Important este la acel moment dac? noi ?tim sau nu s? ??nnot?m.” Via?a, pe parcursul ei, ne pune ?n cale multe capcane ?i curse, ?i pentru a le ocoli, a trece peste ele exist? anumite cuno?tin?e mai folositoarele unele dec?t altele: sunt cele care ne ajut? s? tr?im, s? ne orient?m existen?a, cum s? ne?at?rn?m ?n via???fa?? de evenimentele care se produc ?n jurul nostru, cum s? m?nc?m, s? dormim, s? ne sp?l?m, s? respir?m, s? iubim, s? ne rug?m, etc. Aceste cuno?tin?e trebuie s? le dob?ndim.Esen?ial ?n via???este s? cunoa?tem cum putem intra ?n comuniune (leg?tur?) cu Dumnezeu, cu lumea divin?. Atunci c?nd Iisus Hristos a spus:??Cere?i ?i vi se va da. C?uta?i ?i ve?i afla, bate?i ?i vi se va deschide,”?(Matei 7;7) El ne-a dat tocmai mijloacele de a p?trunde ?n lumea duhovniceasc? (supeioar?).A cere, a c?uta, a bate, pot evident s? se refere ?i la via?a material?, dar ?n primul r?nd se refer? la via?a spiritual?, duhovniceasc?.?Ce face omul care se roag???Nimic altceva dec?t s? cear?, s? caute ?i s? bat?.Dar oamenii ?tiu din ce ?n ce mai pu?in s? se roage, mul?i simt o greutate s? fac? acest lucru ?i chiar ?i dispre?uiesc pe cei ce se roag?. A te ruga nu este o deprindere la mod?, ci o necesitate vital? pentru suflet. Rug?ciunea este esen?ialul vie?ii omene?ti.Deseori, unii oameni se cred mari de?tep?i, mari erudi?i, mari intelectuali, iar un a?a ?personaj celebru”?consider? c? este o prostie s? te rogi lui Dumnezeu.”Cere?i ?i vi se va da…” dar ce s? cerem? Cine cere ?n noi?… ?i cine caut??… Cine bate?…Inima noastr? este cea care cere; sufletul este cel care caut?; voin?a este cea care bate. Inima cere iubirea divin?;? sufletul caut? ?n?elepciunea divin?; voin?a are ca ideal puterea divin?.Adev?rul ?i libertatea spiritual? vin numai prin prisma acestor trei divinit??i: iubirea, ?n?elepciunea ?i puterea. M?ntuitorul Hristos a spus: ?Adev?rul v? va face liberi.” Deci, atunci c?nd Domnul Iisus Hristos ne spune: ?Cere?i ?i vi se va da, c?uta?i ?i ve?i afla, bate?i ?i vi se va deschide,” El ne sugereaz? nou? c? o rug?ciune pentru ca s? fie efectiv? (auzit? ?i primit?), ea trebuie s? fie f?cut? cu participarea celor trei principii: sufletul, inima ?i voin?a. ?n acest moment suntem auzi?i pentru c? ?ntreaga noastr? fiin?? este legat? de cele divine, de Dumnezeu. Dac? nu ob?ine?i rezultate, nu trebuie s? dezn?d?jdui?i, s? trage?i concluzii precum c? Dumnezeu este r?u sau c? nu exist?, dar s? ?n?elege?i c? nu a?i ?tiut s? face?i rug?ciunea ?n a?a fel ca la ea s? participe: sufletul, inima ?i voin?a voastr?. Este esen?ial acest lucru.Am citit undeva o istorioar? pe care vreau s? v-o ?mp?rt??esc:”Un episcop a dorit s? se plimbe ?ntr-o zi cu barca pe lac. Pe cel?lalt mal al lacului observ? un p?stor care ??i p??tea turma. Omul avea o fa?? luminat?, lini?tit? ?i vesel?. Episcopul ?l cheam? la el ?i ?l ?ntreab? dac? acesta crede ?n Dumnezeu ?i cum se roag? Lui. P?storul foarte bucuros de aceast? onoare r?spunse cu smerenie:Simplu de tot st?p?ne, pentru a-I mul?umi lui Dumnezeu ?mi pun toiagul pe iarb? ?i sar deasupra lui dintr-o parte ?n alta.Episcopul indignat strig?:Este o nebunie ceea ce faci tu! Nu te po?i ruga a?a. Am s?-?i ar?t cum trebuie de f?cut.?i ?i explic? ?ndelung p?storului cum trebuie s? ?ngenuncheze ?i ce fraze trebuie s? rosteasc? pentru a-?i exprima recuno?tin?a fa?? de Domnul. P?storul ?l asculta cu mult? aten?ie ?i se sim?ea foarte fericit s? ?nve?e s? se roage mai bine. Episcopul ?l p?r?si, urc? ?n barc? ?i se ?ndep?rt? de mal… Era deja departe c?nd v?zu p?storul venind ?n fuga mare pe urmele b?rcii strig?nd:P?rinte, spune-mi din nou cuvintele rug?ciunii, pentru c? le-am uitat.V?z?ndu-l merg?nd pe ap?, episcopul ?nsp?im?ntat, r?spunse:Fiule, roag?-te cum vrei, fiindc? ?tii mai bine dec?t mine.”??n via?? se ?nt?mpl? s? ?nt?lnim persoane simple care nu posed? mari cuno?tin?e filosofice sau ?tiin?ifice dar care tr?iesc o via?? duhovniceasc? curat? ?i adev?rat?.?De ce Hristos n-a venit printre savan?i???n?elege?i-m? corect, nu am nimic ?mpotriva oamenilor ?nv??a?i, dimpotriv?, eu ?nsumi depun efort pentru a cunoa?te c?t mai multe. Dar ?n aceast? goan?, dup? diverse cuno?tin?e trebuie s? fim aten?i?s? nu neglij?m esen?ialul, d?nd prioritate lucrurilor mai pu?in importante.Deseori acumul?m cuno?tin?e inutile, l?s?ndu-le f?r? aten?ie pe cele mai importante pentru via?a ?i existen?a omului, pentru viitorul lui. Unii ajung la nebunia s? cread? c? lumea este prost alc?tuit?, c? ar putea s? fac? un plan mai bun, chiar?s? corecteze planul lui Dumnezeu.Dac? por?ile v? sunt ?nchise ?n ceruri, pute?i bate mult ?i bine la cele p?m?nte?ti, nimeni nu v? va deschide pentru a v? da ceva. Pentru c? ?n realitate, nu oamenii sunt acei care v? dau ci Unul Dumnezeu. Dac? visteriile cere?ti sunt ?nchise pentru voi, nimeni nu v? va asculta ?i nu ve?i primi nimic. Pentru c? nu cunoa?te?i s? cere?i, cum s? cere?i ?i ce este mai important din cele ce cere?i, adic? nu cunoa?te?i care este esen?ialul!Adeseori, pierde?i lini?tea sufleteasc? pentru nimicuri, iar c?nd vine timpul s? v? prezenta?i ?n fa?a Domnului, nu ave?i chipul interior corespunz?tor preg?tit, ci lipsit de duhovnicie.Adesea v? da?i ?i sufletul pentru lucruri de nimic. Dar scris este: ?Cei va folosi omului, dac? va c??tiga lumea ?ntreag?, iar sufletul s?u ?l va pierde?” (Matei 16;26)P?rintele Arsenie Boca odat? spunea:?Fiind r?nduit s? v?d ?i s? ascult mereu durerile oamenilor – care vin de pe urma p?catelor ?i a lipsei de sfat – ?i ajung?nd adeseori una cu durerea lor, ?ntr-o zi slujind Sf?nta Liturghie ?i rug?ndu-m?: ?Pentru pacea a toat? lumea ?i pentru bun?starea Sfintelor lui Dumnezeu Biserici,” aud deodat? ?n urechea dinl?untru ?nfruntarea aceasta:Nu te ruga la Mine s? le dau pacea, roag?-te la oameni s?-?i schimbe purt?rile, dac? vor s? mai vad? pacea pe p?m?nt.?Drept, aceea ascult?tor poruncii, trebuie s? strig tare cuv?ntul Sfintei Scripturi c???Dumnezeu veste?te acum pe oameni, ca to?i de pretutindeni s? se poc?iasc?.” (Faptele 17;30) Adic? s? vie la via?a curat? ?i la ?nv???tura dreptm?ritoare a Bisericii lui Hristos; iar c?nd vremea o va cere s? le m?rturiseasc? cu pre?ul vie?ii, netem?ndu-se de moarte.”Omul se roag? la Dumnezeu s?-l scape de necazuri, iar Dumnezeu se roag? la om s?-?i schimbe purt?rile. Socoti?i ?i voi, care de cine s? asculte ?nt?i? R?spunsul corect la aceast? ?ntrebare este esen?ialul vie?ii noastre…Trebuie s? ?tim c? ?n lume exist? o ierarhie a valorilor ?i c? trebuie s? deosebim foarte bine ce este ?esen?ial” ?n aceast? via?? trec?toare, ?i ce nu este. De aceea v? ?ndemn s? c?uta?i ?i s? afla?i esen?ialul vie?ii: ?… C?uta?i ?i ve?i afla… .” (Matei 7;7)?Care este sensul vie?ii p?m?nte?ti??Episcopul Kallistos Ware ?n lucrarea sa ??mp?r??ia l?untric?”,? compar? existen?a omului cu o carte: via?a p?m?nteasc? este doar prefa?a (introducerea c?r?ii), iar via?a viitoare (ve?nic?) este principalul ei con?inut. Momentul mor?ii nu este sf?r?itul c?r?ii, ci ?nceputul primului capitol.Dea lungul vie?ii sale, omul ??i pune o mul?ime de ?ntreb?ri legate de via??, ?n ce sau cine s? cread?, unde poate g?si fericirea, dac? mai exist? aceast? fericire, dar cele mai multe fr?m?nt?ri sunt cu privire la destinul s?u, al vie?ii pe p?m?nt, g?ndindu-se de multe ori la un sens al vie?ii. Nu este suficient s? tr?ie?ti, omul ar trebui s? ?tie pentru ce tr?ie?te, care este scopul acestei vie?i.Oamenii de ?tiin?? au fost preocupa?i de aceast? problem?, c?ut?nd s? dea diferite r?spunsuri, mai pu?in sau mai mult valoroase, la aceast? ?ntrebare.Este ?ntrebarea care a deranjat ?ntreaga omenire pe parcursul existen?ei sale. Este una dintre cele mai importante ?ntreb?ri care s-au pus vreodat?.La aceast? ?ntrebare vine ?i ne d? un r?spuns categoric??nv???tura de Credin?? Ortodox?.Lumea a fost creat? de c?tre Dumnezeu, cu un anumit?scop??i este c?l?uzit? de Creator spre atingerea?lui.?Adic?, ?nso?it de?iubire ?i ascultare, omul trebuie s? se mi?te, s? ?nainteze spre?unirea cu Dumnezeu.Via?a fiec?rui om este un dar de la Dumnezeu, un talant care trebuie ?ntrebuin?at spre folosul omenirii, c?ci cea mai mare?lucrare?ce o poate face omul pe p?m?nt este?a se ?ngriji de sufletul s?u ?i a al aproapelui s?u.Fiec?ruia dintre noi i s-a dat un oarecare??timp al s?u,”?scurt dar suficient pentru?dob?ndirea m?ntuirii ?i a ?mp?r??iei lui Dumnezeu, care este sensul, scopul ?i ?elul vie?ii p?m?nte?ti a omului.M?ntuirea noastr?, dob?ndirea fericirii ve?nice nu se ob?ine numai prin ?tiin??, dar ?i prin credin?? puternic? ?n Dumnezeu, liber? de orice ?ndoial?.Sf?nta Scriptur?, prin psalmistul David, ne avertizeaz? care este adev?ratul sens al vie?ii omului pe p?m?nt.?Singura ?i cea mai mare fericire a omului pe p?m?nt este de a se apropia ?i a-L cunoa?te pe Dumnezeu.”Domnul Iisus Hristos ne scoate de la ?ntuneric la lumin?, ar?t?ndu-ne drumul ?i direc?ia pe care trebuie s? o urm?m: ?Eu sunt Calea, Adev?rul ?i Via?a.” (Ioan 14;6)Sfin?ii lui Dumnezeu ne ?ndeamn? s? mergem pe calea Crucii, care este calea cea dreapt?. Sf?ntul Serafim de Sarov las? un testament cre?tinilor: ?Scopul vie?ii cre?tine este dob?ndirea Duhului Sf?nt.”Sf?ntul Simeon Noul Teolog afirm? c? Fiul lui Dumnezeu este u?a spre Tat?l, iar Duhul Sf?nt este cheia care ne deschide u?a ?i dac? u?a nu se deschide, nu intr? nimeni ?n casa Tat?lui.Relu?nd ideea c? scopul omului pe p?m?nt este dob?ndirea Duhului Sf?nt, Sf?ntul Serafim de Sarov vrea s? ne spun? c? mereu trebuie s? ne str?duim din r?sputeri, ca Duhul Sf?nt s? vin? tot mai des la noi, s? s?l??luiasc? ?ntru noi, ca s? ni-L fac? tot mai prezent ?n noi pe Hristos. Atunci ?i?cheia?va fi la noi ?i?u?a?se va?deschide, iar casa Tat?lui ne va primi.Dar cu p?rere de r?u, nu to?i oamenii v?d?sensul vie?ii p?m?nte?ti?a?a cum ni-l prezint? Sf?nta Scriptur?, Sfin?ii P?rin?i, Ortodoxia.?tiin?a modern? aduce r?spunsuri care se potrivesc exact obiectivului care le convine multora, cu argumente ?i interpret?ri ?tiin?ifice. Iat?, spre exemplu, Sigmund Freud, inventatorul psihanalizei, spune c? sensul vie?ii const? ?n?principiul pl?cerii.Un alt om de ?tiin??, Alfred Adler, medic ?i psiholog, pretinde c? sensul vie?ii este?principiul puterii.?nv??atul Victor Francl, medic ?i psiholog, spune c? sensul vie?ii este?principiul credin?ei. Francl sus?ine c? nevoia omului de a avea un scop ?n via?? este fundamental?, pentru c? atunci c?nd omul g?se?te un rost vie?ii sale, sfid?nd piedicile ?i greut??ile care ?i apar ?n cale, el este capabil s? dep??easc? toate obstacolele.Lipsa sensului existen?ial, lipsa scopului ?n via??, lipsa visului de realizat sunt cauzele provoc?rii bolilor psihice, depresiei care cunosc o cre?tere spectaculoas? ?n ultimile decenii, mai ales ?n r?ndul tinerilor.Iat? cauza principal? a maladiilor mileniului al III-lea – vacuumul spiritual, care trebuie s? stea ?n aten?ia societ??ii zilelor noastre.?n alt? ordine de idei, Sf?nta Scriptur?, de aceast? dat? prin ?Eclesiastul” ne prezint? realitatea dureroas? a fiin?ei umane: ?Oare ce-i r?m?ne omului din toat? munca lui ?i din grija inimii lui cu care s-a trudit sub soare? Toate zilele lui nu sunt dec?t numai suferin?? ?i ?ndeletnicirea lui nu-i dec?t necaz; nici chiar noaptea nu are odihn? inima lui. ?i aceasta este de??rt?ciunea!” (Ecleziastul 2;22-23)Oricare din variantele prezentate mai sus ar fi luate ?n calcul, noi trebuie s? ?tim c? ceea ce este esen?ial cu adev?rat este c??sensul vie?ii?nu vine dinafar?, ci din puterea l?untric? a omului, din scopul propus, dar ?i din st?ruin?a ?i d?rzenia cu care vom lupta pentru dob?ndirea acestuia.Via?a este un dar de la Dumnezeu ?i ea are sens ?n orice condi?ii, chiar ?i ?n cele mai grele, mai mizerabile situa?ii.?n consecin??,?orice scop al vie?ii noastre poate fi atins,?depinde numai ?i numai de noi s? d?m un sens (ortodox) vie?ii noastre, s? d?m libertate puterii l?untrice de a ne ridica de la ?ntuneric la lumin?, da la vizibil la invizibil, de la imposibil la posibil, de la moarte la via??, de la via?a vremelnic? la via?a ve?nic?.?Ce s? cerem de la Dumnezeu??Fiecare om cere de la Dumnezeu anumite lucruri, potrivit grijilor lui. Este dureros c? de multe ori, omul vine ?i ?i cere lui Dumnezeu ?mplinirea unor nevoi, f?r? a avea credin?a c? Dumnezeu ?tie de ce avem nevoie. ?i astfel, pu?ini sunt cei care se roag? ?n a?a mod: ?Doamne, d?-ne ceea ce ne este de folos nou?!”.Foarte frecvent cerem de la Dumnezeu anumite lucruri ?i nu primim ?mplinirea lor. Dac? ne ?ntreb?m de ce, r?spunsul este simplu; nu ne era de folos.Sunt ?ns? ?i persoane care nu cer nimic de la Dumnezeu. Fie pentru c? nu se roag?, fie pentru c? unindu-se ?ntru totul cu voia lui Dumnezeu, ei nu mai doresc ceva deosebit ?i de aceea nu-i mai cer nimic. Al?ii ?i cer nimicuri, lucruri care trec ?i care nu le sunt de folos pentru m?ntuire.Dar sunt ?i persoane care ?i cer putere s? ?mplineasc? ?n toate voia Sa.Spunea cineva, pe om ?l po?i cunoa?te mai bine dup? ?ntreb?rile pe care le pune, dec?t dup? r?spunsurile care le d?. Acela?i lucru se refer? ?i la ?cerin?ele arz?toare” pe care le adreseaz? oamenii lui Dumnezeu.Ad?ncimea lui Dumnezeu ?nr-un om sau superficialitatea (c?t de la suprafa?? este Dumnezeu ?n om) o po?i cunoa?te din lucrurile pe care le cere mai bine dec?t din cuvintele pe care le spune.Unii nu-I cer nimic; Al?ii ?i cer nimicuri; Unii ?i ?i cer socoteala; Al?ii, s? fac? El ce vor ei! Iar al?ii, s? nu existe ?n fa?a lor (?l ceart?);?i lista ar putea continua.Dar fiind ?ndemna?i de cuvintele Sfintei Evanghelii? a lui Hristos: ?Cere?i, ?i vi se va da; c?uta?i ?i ve?i afla; bate?i ?i vi se va deschide. C? oricine cere ia; Cel care caut? afl?, ?i celui care bate i se va deschide.” (Matei 7; 7-8) s? ?ncerc?m s? ne r?spundem la urm?toarele ?ntreb?ri: Oare orice cerere va fi satisf?cut?? Orice c?utare ??i va g?si r?spunsul? La orice u?? vei bate ?i se va deschide? M-am ?ntrebat ?i iat? ce am primit ca r?spuns.?Cere?i ?i vi se va da” –?Ce s? cerem? La ce fel de cereri r?spunde Dumnezeu? S? cerem ?n primul r?nd ?n?elepciune ?i pricepere.??i de este cineva ?ntre voi lipsit de ?n?elepciune, s? o cear? de la Dumnezeu, Cel ce d? tuturor f?r? deosebire ?i f?r? ?nfruntare; ?i i se va da.”?(Iacov? 1;5)?S-a ar?tat Domnul lui Solomon noaptea ?n vis ?i a zis: ?Cere ce vrei s?-?i dau!”?D?ruie?te-i dar robului t?u minte priceput?, ca s? asculte ?i s? judece pe poporul T?u ?i s? deosebeasc? ce este bine ?i ce este r?u…” ?i a zis Dumnezeu: ?Deoarece tu ai cerut aceasta ?i n-ai cerut via?? lung?, n-ai cerut bog??ie, n-ai cerut sufletele du?manilor t?i, ci ai cerut ?n?elepciune…, iat? Eu ??i voi face dup? cuv?ntul t?u; iat?, Eu ??i dau minte ?n?eleapt? ?i priceput?, cum nici unul nu a fost ca tine ?naintea ta ?i cum nici nu se va mai ridica dup? tine. Ba ??i voi mai da ?i ceea ce tu n-ai cerut: bog??ie ?i slav?, a?a ?nc?t nici unul dintre regi nu va fi asemenea ?ie,?n toate zilele tale.” (III Regi 3;5,9-13)Deci, s?-I cerem ?i noi Domnului s?n?tate trupeasc? ?i sufleteasc?. S?-i cerem luminarea min?ii ?i ?n?elepciune, pentru a nu gre?i calea c?tre El. S?-I cerem bun?tate sufleteasc? ?i smerenia inimii, c?ci spune Domnul: ??nv??a?i-v? de la Mine c? sunt bl?nd ?i smerit cu inima ?i ve?i afla odihna sufletelor voastre.” S?-I cerem dreapta socoteal? ?n tot ceea ce facem, av?nd convingerea c? atunci c?nd vom muri, vom da seama ?naintea Judec??ii lui Dumnezeu de felul cum ne-am tr?it via?a p?m?nteasc?.S?-I cerem r?vn? pentru citirea Sfintei Scripturi, ?n?elegerea lor ?i ?mplinirea poruncilor lui Dumnezeu. S?-I cerem harul Duhului Sf?nt ?i m?ntuirea sufletelor noastre. S?-I cerem lui Dumnezeu ceea ce este vrednic de El ?i cele pe care El, ?i numai El,? ni le poate da.?C?uta?i ?i ve?i afla”?– Ce s? c?ut?m??C?uta?i mai ?nt?i ?mp?r??ia lui Dumnezeu ?i dreptatea Lui ?i toate acestea se vor ad?uga vou?.” (Matei 6;33)?Toate acestea”?sunt grijile de azi ?i de m?ine. Adic? , ce vom m?nca, ce vom bea, cu ce ne vom ?mbr?ca, etc.?Dar cum se vor ?ad?uga” toate acestea lucruri? Simplu – dup? voia lui Dumnezeu.Dec?t s? ne ?ndeletnicim tot timpul cu grijile ?i lucrurile acestei vie?i care oricum nu se mai termin? niciodat?, c?t timp nu le-am oferi noi, mai bine s? ne ?ndrept?m privirea asupra lucrurilor nepieritoare, c?ut?nd s? adun?m comori care nu pier.?Nu v? aduna?i comori pe p?m?nt, unde molia ?i rugina le stric? ?i unde furii le sap? ?i le fur?.Ci aduna?i-v? comori ?n cer, unde nici molia, nici rugina nu le stric?, unde furii nu le sap? ?i nu le fur?.C?ci unde este comoara ta, acolo va fi ?i inima ta.”??Bate?i ?i vi se va deschide.”?Unde s? batem, la ce u?i? Exist? o u?? a harului, a ?ndur?rii, a iubirii lui Dumnezeu ?i acest? U?? o g?sim ?n Domnul nostru Iisus Hristos care a zis:? Eu sunt u?a: de va intra cineva prin Mine, se va m?ntui; ?i va intra ?i va ie?i ?i p??une va afla.” (Ioan 10;9)Multe u?i ne mai stau ast?zi ?ncuiate ?i noi nu le putem deschide… Dumnezeu are chei pentru toate aceste u?i, dar poate c? ?nc? nu a venit timpul s? p?trundem ?n acel loc, ?i chiar poate nici de folos nu ne este s? intr?m acolo. ?i dac? o u?? ?nchis? nu ni s-a deschis poate c? este spre binele nostru ?i ne fere?te de anumite pericole.Iisus este U?a ?i cine bate la aceast? U?? va intra acolo unde i se va potoli foamea ?i setea sufletului.Concluzia la care am ajuns cu privire la acest verset: ?Cere?i ?i vi se va da; c?uta?i ?i ve?i afla; bate?i ?i vi se va deschide.”Cere o inim? priceput? ?i ?n?elepciune ca s? po?i deosebi voia lui Dumnezeu, ce este bine ?i ce este r?u;Caut? ?mp?r??ia lui Dumnezeu mai ?nainte de a c?uta alte lucruri;Bate la U?a la care este Iisus Hristos ?i vei primi ceea de ce are nevoie sufletul t?u.??Cum s? m? rog? Nu ?tiu cum s? m? rog…”?Rug?ciunea este o convorbire sincer?, din tot sufletul, din toat? inima cu Dumnezeu. Prin rug?ciune noi putem comunica cu Tat?l Ceresc zilnic, cer?nd ?i primind binecuv?ntarea ?i ?ndrumarea Lui.Rug?ciunea ne ajut? s? ne apropiem mai mult de Dumnezeu. Nu exist? la noi, ortodoc?ii, o perioad? strict limitat? pentru rug?ciune, suntem liberi s? ne rug?m oric?nd sim?im nevoia de a face acest lucru.Exist? ?ns? rug?ciunea de ob?te pe care cre?tinii o s?v?r?esc ?n Sf?nta Biseric?: ?C? unde sunt doi sau trei, aduna?i ?n numele Meu, acolo sunt ?i Eu ?n mijlocul lor,” (Matei 18;20) ?n duminici ?i s?rb?tori ?i rug?ciunea particular? pe care cre?tinul o s?v?r?e?te oriunde ?i oric?nd, la necesitate. Dar necesitatea este ?i seara, ?i diminea?a, ?i atunci c?nd ne a?ez?m ?i ne scul?m de la mas?, la ?nceperea fiec?rui lucru, la drum, la diferite dureri ?i necazuri, etc.S? vedem acum ce ne spune Sf?nta Scriptur? ?n privin?a rug?ciunii: ?C?ci ochii Domnului sunt peste cei drep?i ?i urechile Lui spre rug?ciunile lor, iar fa?a Domnului este ?mpotriva celor ce fac rele.” (1 Petru 3;12)?Este evident, a?adar, c? Dumnezeu ascult? rug?ciunile. El ascult? ?n deosebi rug?ciunile celor ce tr?iesc potrivit voii Lui:???i aceasta este ?ncrederea pe care o avem c?tre El, c? dac? cerem ceva dup? voin?a Lui, El ne ascult?.” (1 Ioan 5;14)?Prin urmare, cei care ?i adreseaz? cu sinceritate rug?ciuni ?i cereri lui Dumnezeu trebuie s? ?tie ce fel de cereri sunt acestea ?i ?n ce m?sur? coincid acestea cu Voin?a lui Dumnezeu.Unii oameni, slabi ?n credin??, au ?ndr?zneala s? spun? c? rug?ciunile ?nu se ridic? mai sus de tavan.” Dar, ca s? nu fie a?a cum afirm? necredincio?ii trebuie s? ?tim c? rug?ciunile trebuie s? izvorasc? din inim?, s? fie rostite cu sinceritate, s? nu fie pronun?ate mecanic f?r? a p?trunde ?n esen?a lor, s? nu vorbim mult dar f?r? sens. Sf?nta Scriptur? ne ?nva??: ?C?nd v? ruga?i, nu spune?i multe ca neamurile, c?ci ele cred c? ?n multa lor vorb?rie vor fi ascultate. Deci nu v? asem?na?i lor, c? ?tie Tat?l vostru de cele ce ave?i trebuin?? mai ?nainte ca s? cere?i voi de la El.”?(Matei 6;7-8)?Sf?nta Scriptur? ne avertizeaz? c? ?i rug?ciunile f?cute de cei ce nu tr?iesc conform voin?ei lui Dumnezeu sunt ?dezgust?toare” ?naintea Lui:??Cel ce ??i opre?te urechea de la ascultarea legii, chiar rug?ciunea lui este ur?ciune.” (Pilde 28;9)Iat? ce ne r?spunde P?rintele Rafail Noica la ?ntrebarea:??Cum s? m? rog?”?o ?ntrebare foarte frecvent? ?n zilele noastre.Rug?ciunile noastre frumoase pe care ni le-a dat Biserica: acatiste, paraclise, toate slujbele noastre, culmea cultului nostru ortodox – Sf?nta Liturghie, unde ne ?nt?lnim cu ?nsu?i Dumnezeu Iisus Hristos ?n forma Sf?ntului Trup ?i a Sf?ntului S?nge, pe care El ni le d?, ca s? ne m?ntuim – toate rug?ciunile sunt vrednice.?Dar, v-a? propune rug?ciunea cea mai simpl? care poate – ?i trebuie – s? devin? starea noastr? constant?. Atunci c?nd am zis acest cuv?nt, la o ?ntrunire cu tinerii, la sf?r?it o femeie m-a ?ntrebat: ?Totu?i, eu cum s? m? rog? Eu nu ?tiu cum s? m? rog!”??i mi-a venit r?spunsul acesta pe care vi-l zic ?i vou?:??P?i, spune asta lui Dumnezeu! ?i e rug?ciune. Nu ?tii cum s? te rogi? Spune-i lui Dumnezeu: ?Doamne, eu nu ?tiu cum s? m? rog! Tu spune-mi!” ?i pe baza asta continu?: ce te doare, ce n?zuin?e ai…”?Sf?ntul Apostol Pavel spune, c? este c?te o rug?ciune ?n care noi nu ?tim ce s? cerem sau pentru ce s? ne rug?m ?i Duhul lui Dumnezeu ne ajut? cu?suspinuri negr?ite. Suspinuri pe care noi ?n?ine nu ?tim de ce le avem: ceva ne doare, de ceva ne este fric?, de ceva avem nevoie…?F?c?torul nostru ?tie ce vrem!A?a cum mama cu pruncul nou n?scut (chiar m?mici tinere care au n?scut primul copil)? ?tie ce vrea copilul –pruncul pl?ngea… ?i la un moment dat mama zice: ?A, ?i este foame, ierta?i-m?,” ?i pleac? ?i al?pteaz? pruncul. Dup? care pruncul iar ?pl?nge”, la care mama spune: ??l doare ceva!” ?i-l ?ntoarce cu fa?a ?n jos, nu-?tiu-ce, p?n? la urm? ?l durea burtica – ?i… se potole?te pruncul. Apoi, iar ?pl?nge” pruncul. Atunci mama spune: ?Face capricii!” De unde ?tii tu toate acestea, m?mic-o? Eu nu aud dec?t un pl?nset de copil! Dar Dumnezeu d? intui?ie mamei s? ?n?eleag?. Pruncul nu ?tie dec?t s? ?pl?ng?” atunci c?nd nu-i este bine. ?i mama ?tie ce trebuie s? fac?. Nu este nevoie ca pruncul s? fac? un tratat de filosofie pentru ca s? ?l ?n?eleag? m?mica lui.Dumnezeu care a f?cut mama este mult mai ?n?elept dec?t oricare dintre mame, iar suspinurile noastre negr?ite, chiar ?i t?cerea noastr?, le aude Dumnezeu ?i ?tie cum s? ne r?spund?.P?rintele Arsenie Papacioc, fiind rugat s? spun? ceva despre rug?ciune a spus:?nt?i, ce trebuie spus e c? se vorbe?te prea mult despre rug?ciune. Asta-i un lucru care nu trebuie vorbit, ci trebuie f?cut. St? ?n firea ?i ?n puterea oricui s? priceap? acest lucru.Avem nevoie de o prezen?? continu? a rug?ciunii ?n inim?, aceast? stare continu? de dragoste, de rela?ie cu Dumnezeu, asta este esen?a rug?ciunii.Pentru c? ?i o t?cere ad?nc? ?nseamn? o rug?ciune ad?nc?. ?i o rug?ciune ad?nc? ?nseamn? o t?cere ad?nc?.Dac? faci rug?ciunea obligatorie (dup? tipic), faci bine. Dar dac? aceast? rug?ciune (dup? tipic), dup? ce se termin?, omul se consider? liber ?i achitat de obliga?ia rug?ciunii din inim? ?i se retrage f?r? nimic de la ceea ce ar trebui s?-l ?in? prezent. Rug?ciunile dup? tipic sunt mai mult pentru o continu? trezire duhovniceasc?, un ?ndemn la rug?ciunea inimii, putem spune chiar un ?nceput de rug?ciune, dec?t una obligatorie ?i formal?. De aceea s? ?ti?i c? orice clip? poate s? fie un timp ?i orice suspin poate fi o rug?ciune. Suspinarea nu se face a?a: ?Of, of”. Ci o faci lui Dumnezeu izvor?t? din ad?nc ?i ?ndreptat? spre El. Numai astfel va fi auzit?, c?ci este scris: ?Nu tot cel ce zice ?Doamne, Doamne” va intra ?n ?mp?r??ia Mea!” (Matei 7;21)Ci numai cel care are inim? curat? ?i sincer?, cel care are inim? smerit? ?i ?ndreptat? spre El continuu.Prin urmare, pentru a dob?ndi cereri folositoare pentru sufletul s?u, cre?tinul de asemenea trebuie s? se roage cu evlavie, cu fierbin?eal?, f?r? g?nduri str?ine ?i p?c?toase, cu smerenie, recunosc?ndu-?i sl?biciunile ?i c?derile ?n p?cate, fiindc? ?ntr-adev?r: ?inima ?nfr?nt? ?i smerit?, Dumnezeu nu o va urgisi.” (Psalmi 50;28)Rug?ciunea nu trebuie s? fie ?ndoielnic?, ci s? fie ?nso?it? de ?ncredere, n?d?jduind temeinic ?n f?g?duin?a M?ntuitorului care zice: ?Amin, amin gr?iesc vou?, de ve?i cere ceva de la Tat?l ?n numele Meu, va da vou?.” (Ioan 16;23)Rug?ciunea trebuie s? fie f?cut? cu supunere, l?sare la voia lui Dumnezeu. A?a ne-a ?nv??at M?ntuitorul zic?nd: ?Fac?-se voia Ta.” (Matei 6;10)?nsu?i Iisus Hristos ne aduce exemplu atunci c?nd S-a rugat Tat?lui Ceresc, ?n ajunul Patimilor Sale, zic?nd:?P?rintele Meu, de este cu putin??, treac? de la Mine acest pahar; ?ns? nu precum voiesc Eu, ci precum voie?ti Tu.” (Matei 26;39, Luca 22;42)?Trebuie s? mearg? cre?tinul la Sf?nta Biseric? sau se poate ruga ?i acas???Deseori po?i auzi de la unii ?cre?tini,” care vor s? se ?ndrept??easc? pe sine, c? nu este neap?rat s? mergi la Sf?nta Biseric? ?i s? te rogi… Po?i face lucrul acesta ?i acas?, c? doar tot rug?ciune este ?i tot lui Dumnezeu este adresat?…Fiecare om are cuno?tin?e sau chiar rude care privesc cu nedumerire faptul c? el merge la Biseric?. Deseori po?i auzi de la ei: ?Ce rost are s? mergi la Biseric?, s? pierzi at?ta timp, s? depui at?tea eforturi, s? supor?i incomodit??i? Sunt ?i eu credincios(?), ?ns? m? rog ?n suflet. Dumnezeu este acolo, ?n sufletul meu ?i nu am nevoie s? comunic cu Dumnezeu cu ajutorul unui intermediar.”?Cum s? proced?m ?n astfel de cazuri ?i ce s? r?spundem acestor oameni?Nu merit? luat? ?n serios declara?ia ?cre?tinilor” care nu frecventeaz? Sf?nta Biseric? precum c? L-ar avea pe Dumnezeu ??n suflet.” Este adev?rat, c? o astfel de stare este idealul suprem al vie?ii spirituale, al fiec?rui cre?tin adev?rat. Este ceea ce ne dore?te nou? ?i Sf?ntul Apostol Pavel:??O, copiii mei, pentru care sufer iar??i durerile na?terii, p?n? ce Hristos va lua chip ?n voi.” (Galateni 4;19); ?S? v? d?ruiasc?… ca s? fi?i puternic ?nt?ri?i prin Duhul S?u, ?n omul din?untru, ?i Hristos s? se s?l??luiasc?, prin credin?? ?n inimele voastre.”(Efiseni 3;16-17)Dac? aceste cuvinte: ?Dumnezeu este ?n inima mea,” ar fi fost rostite de Sf?ntul Serafim de Sarov sau un alt sf?nt nevoitor, ele ar fi avut o anumit? greutate, ?ntruc?t ele ar fi fost expresia sincer? a urm?rilor nevoin?ei lor.?ns? atunci c?nd auzim aceste cuvinte de la un oarecare ?cre?tin,” avem tot dreptul s? ?ntreb?m: ??n urma c?ror fapte duhovnice?ti a?i ob?inut un asemenea succes? Dumnezeu este ?n sufletul vostru? Explica?i-ne ?i nou? cum a?i f?cut rug?ciunile voastre? C?t de des spune?i rug?ciunea ?Tat?l nostru” sau ?Crezul”? Ce? Nu le ?ine-?i minte prea bine…? Atunci dest?inui?i-ne cel pu?in, cum sim?i?i prezen?a lui Iisus Hristos ?n sufletele voastre? Care sunt roadele voastre duhovnice?ti? V? ajut?m cu o sugestie:??Iar roada Duhului Sf?nt este dragostea, bucuria, pacea, ?ndelungar?bdare, bun?tatea, facerea de bine, credin?a, milostenia, bl?nde?ea, ?nfr?narea.” (Galateni 5;22-23)Tr?i?i asemenea sim??minte? Nu este vorba de tr?s?turi de caracter, ci de daruri. Darul reprezint? ceea ce nu am avut ?nainte, ci apare odat? cu rena?terea noastr? duhovniceasc? ?i intr?nd ?n via?a noastr? o ?nnoie?te!A?i avut parte de o asemenea ?nnoire? Zice-?i c? ?l ave?i pe Dumnezeu ?n suflet? Dar poate a?i confundat?credin?a ?n Dumnezeu cu prezen?a ?n Dumnezeu??Sunte?i siguri c? ave?i credin??? Credin?a adev?rat? nu accept? o astfel de confirmare pasiv?:??Da, da sunt de acord. Exist? ceva acolo…”?Credin?a ?nseamn? a n?zui, ea este un imbold puternic:??Eu doresc, vreau ?i am nevoie s? fie a?a!”Credin?a adev?rat? ?nseamn? ac?iune. Ea are nevoie de progres, de o experien?? nou?. Cel care afirm? ?ns? c?: ?Eu am credin?? ?n sufletul meu!”, pronun?? aceste cuvinte cu o privire at?t de neexpresiv?, ?nc?t este greu de crezut c? a ?ncercat cel pu?in odat? o n?zuin?? c?tre Dunezeu.Nu putem iubi f?r? a ar?ta aceasta. La fel, nu putem crede f?r? a avea manifest?ri exterioare ale credin?ei.Un trandafir pe care ?l d?ruim unei femei iubite, ?l oferim nu pentru faptul c? ea ar avea nevoie de el. D?ruim aceast? floare nu pentru a fi admirat? frumuse?ea ei, ci pentru a exterioriza sentimentele noastre fa?? de persoana iubit?. Florile procurate ?i florile d?ruite ?nfrumuse?eaz? camera ?n mod diferit.Atunci c?nd un b?rbat afirm? c? iube?te pe cineva dar nu face nimic ?n numele iubirii sale – nu caut? ?nt?lnire, nu face cadouri, nu g?se?te timp s? comunice cu persoana iubit?, nu depune nici un efort pentru a demonstra dragostea sa – asta ?nseamn? c? pur ?i simplu se laud? ?n fa?a prietenilor care au ?i ei iubite: ar?t?nd astfel c? nu este mai prejos dec?t ei: ?uite, am ?i eu iubit?!”Asemenea sunte?i ?i voi, cei care afirma?i c? Dumnezeu este ?n sufletul vostru. Ce a?i f?cut pentru a preg?ti sufletul pentru Miraculoasa Vizit?? Ce schimb?ri s-au produs ?n voi ?n urma acestei ?nt?lniri? L-a?i ?ndr?git pe Cel cu care v-a?i ?nt?lnit? ?i ce face?i ?n numele acestei iubiri?Dac? aceste ?ntreb?ri v? par cam incomode, atunci nu ?ncerca?i s?-i opri?i din drum pe cei acare fac m?car ceva pentru a fi cu Dumnezeu. Nu cel care st? nemi?cat trebuie s?-i repro?eze celui care merge, chiar dac? se poticne?te uneori! Nu are rost s? v? justifica?i indiferen?a ?i lenea prin pretinsa voastr? ?spiritualitate.”Dar ?i noi, cei care frecvent?m Sf?nta Biseric? trebuie s? fim con?tien?i pentru ce mergem acolo.La ?ntrebarea: ?Trebuie s? mearg? cre?tinul la Biseric??” ne r?spunde arhimandritul Mina Dobzeu:Ca creatur? a lui Dumnezeu, omul are manifest?ri culturale, artistice, morale ?i religioase.Una din manifest?rile religioase este mersul la Biseric?.De ce mergem la Biseric??Pentru c? suntem membri a unei comunit??i de credin??, ai Bisericii Ortodoxe, care are un statut ?ntemeiat pe principii de baz? ce se desprind de izvoarele credin?ei: Sf?nta Scriptur? ?i Sf?nta Tradi?ie, ?n care avem norme de credin?? care includ ?i participarea la slujbele dumnezeie?ti ?n duminici ?i s?rb?tori, dup? cum zice psalmistul: ?… ?ntru adun?ri te voi binecunta, Doamne”?(Psalmii 25; 12);Domnul nostru Iisus Hristos mergea la templu ?i sinagogi, unde citea din Lege, din Psalmi ?i din Prooroci, din care ?nv??au to?i s? cunoasc? Legea Domnului, Legea m?ntuitoare;Mergem la Biseric? pentru c? avem porunca bisericeasc?:??S? ascult?m cu evlavie Sf?nta Liturghie ?n fiecare duminic? ?i s?rb?toare”;Mergem la Biseric? pentru a participa la rug?ciunea de ob?te ?i pentru a ?nv??a din Legea Domnului ?n care suntem boteza?i ?i ?n care avem n?dejdea m?ntuirii, pentru c? prin credin?? suntem m?ntui?i, dar nu prin orice credin??, ci prin credin?a care ne ?nva?? Biserica Ortodox?;Mergem la Biseric? pentru a alc?tui ceata duhovniceasc? ?i s? l?ud?m pe Dumnezeu ?n adun?ri ca ?ngerii ?n ceruri, deoarece Dumnezeu ne-a primit ?i pe noi, p?m?ntenii, s?-I slujim Lui cu fric? ?i cu cutremur;Mergem la Biseric? ?n duminici ?i s?rb?tori pentru sfin?irea vie?ii noastre prin Sfintele Taine. Biserica este locul unde se s?v?r?e?te Sf?nta Liturghie, care este Jertfa de tain? cu valoare infinit?, ce ?nso?e?te ?i ?mpline?te rugile noastre;Mergem la Biseric? c? ?nsu?i Domnul nostru Iisus Hristos a spus:??Unde sunt doi sau trei aduna?i ?n Numele Meu, acolo sunt ?i Eu ?n mijlocul lor.”?(Matei 18;20) Domnul ferice?te pe cei care iubesc casa Domnului:??Ferici?i sunt cei ce locuiesc ?n casa Ta, ?n vecii vecilor Te vor l?uda”?(Psalmi 83; 5).Prin urmare, mergem la Sf?nta Biseric?, ?n primul r?nd, nu pentru ca s? d?ruim noi ceva dar pentru a primi noi ceva. Aici, la Sf?nta Biseric? oamenilor li se ?ntinde o m?n? cu?Daruri. De aceea frecventarea Bisericii nu trebuie considerat? ca o povar? ci ca un minunat privilegiu. Ni se ofer? dreptul de a fi p?rta?i la?Cina cea de Tain?, devenind astfel ?p?rta?i la Fiin?a Dumnezeiasc?.” Prin urmare, Dumnezeu ne cheam? la El ca s? ne dea?Ceva?de neconceput, ne?n?eles cu mintea. Tot ceea ce putem noi face este s? mergem la Sf?nta Biseric?, acolo unde putem primi de la Dumnezeu acest?Ceva. Dumnezeu ne-a c?utat ?i ne-a g?sit. Noi trebuie doar s? mergem ?i s? ne oprim ?n acel loc care este mai aproape de Dumnezeu, ?n locul ?n care El ?mparte cele mai minunate?Daruri. Din moment ce Iisus Hristos ne ?ntinde Potirul Sfintei ?mp?rt??anii prin U?ile ?mp?r?te?ti ale Sfintei Biserici, ce rost are s? mai sus?inem cu ?ng?mfare: ?Nu este nevoie sa merg la Biseric?, eu ?l am pe Dumnezeu ?n sufletul meu!”Domnul Iisus Hristos ne a?teapt? mereu ?n casa Sa pentru a ne d?rui via?a ve?nic?. El, Cel Ve?nic, vrea s? ne ?nt?lneasc? pe noi ?i s? se uneasc? cu noi ?n aceast? via?? – ca s? nu fim ?n via?a cea ve?nic? singuri.?Lupta g?ndurilor????????????????????????????????????????????????????????????????????????????Atunci c?nd omul le vede pe toate cu g?nduri bune se cur??e?te ?i este d?ruit cu dar de Dumnezeu.?Prin g?ndurile rele omul ?i judec? ?i ?i nedrept??e?te pe??ceilal?i, ?mpiedic?nd astfel venirea harului dumnezeiesc ?i l?s?ndu-l pe diavol s? lucreze liber? ?n el.(Cuviosul Paisie Aghioritul)G?ndurile bune ?i g?ndurile rele???????? Prin cuv?ntul ,,g?nd”, ?n limbaj ascetic se ?n?elege fie un g?nd simplu, ce trece prin minte, fie o mi?care a sufletului spre ines ? spre r?u, fie o ?nclina?ie, bun? sau rea, la care s-a ajuns prin ?mpreun?-lucrarea min?ii, a con?tiin?ei, a sim?irii ?i a voin?ei. Deoarece g?ndurile premerg oric?rei fapte, pentru ca ac?iunile fiec?rui om credincios s? fie corecte, trebuie ca dintru ?nceput cu aten?ie s? se cerceteze g?ndurile, ?n a?a fel ca s? se cultive cele bune ?i s? se elimine cele rele.Puterea g?ndului bun???????? Patimile sunt ad?nc ?nr?d?cinate ?nl?untrul ines ? ?i g?ndul evlavios, g?ndul bun ne ajut? s? nu fim robi?i de ele. Atunci c?nd omul cultiv? numai g?nduri bune ?i ??i ?nt?re?te o stare interioar? bun?, pornirile cele rele ?nceteaz? s? mai ac?ioneze de parc? nu ar mai exista.???????? Un g?nd bun are putere mare. Precum ast?zi unele arme noi blocheaz?, cu raze laser, racheta chiar la baza ei ?i o ?mpiedic? s? se lanseze, tot astfel ?i g?ndurile bune apuc? ?nainte ?i paralizeaz? g?ndurile rele chiar pe ,,aeroporturile” diavolului, de unde pornesc. De aceea s? ne str?duim tot timpul ca g?ndurile frumoase, bune s? anticipeze venirea celor ur?te, rele.G?ndurile rele – boal? grea???????? Atunci c?nd cineva ?ine un g?nd r?u asupra cuiva, orice nevoin?? ar face, fie post, fie rug?ciune, etc. se pierde ?i nu ajut? la nimic. De ce s? nu goleasc? mai ?nt?i butoiul de vinul cel r?u ?i o?etit, s?-l spele bine ?i doar apoi s? pun? vinul cel bun, ci pune vinul cel bun peste cel r?u ?i a?a ?l stric? ?i pe acesta? Atunci c?nd omul le vede pe toate cu g?nduri bune, se cur??? ?i este d?ruit cu dar de Dumnezeu. Cu g?ndurile cele rele, omul judec?, nedrept??e?te pe ceilal?i, ?mpiedic? venirea harului dumnezeiesc ?i las? pe diavolul s? lucreze liber ?n el.???????? ?n vremea noastr? cea mai grea boal? se datoreaz? g?ndurilor de?arte ale oamenilor lume?ti. Oamenii le pot avea pe toate, dar dac? le lipsesc g?ndurile bune se chinuiesc pentru c? nu pot ?nfrunta lucrurile duhovnice?te.?????????De exemplu!?Cineva porne?te cu ma?ina s? plece undeva la drum, dar pe cale motorul ma?inii se stric? ?i p?n? ?nl?tur? defectul, ?nt?rzie pu?in la destina?ie. Dac? are g?ndul cel bun, va zice: ,,Se vede c? Bunul Dumnezeu a r?nduit s? apar? piedica aceasta; altfel poate c? a? fi putut nimeri ?n vreun accident, dac? n-a? fi avut aceast? ?nt?rziere. ??i mul?umesc, Doamne, pentru aceasta!”???????? Dar dac? nu are g?ndul bun, nu va ?nfrunta situa?ia duhovnice?te, se va sup?ra pe Dumnezeu ?i va huli: ,,Iat? am ?nt?rziat…?i se va n?pusti cu cele mai ur?te sudalme asupra ma?inii ?i a motorului, pomenind ?n aceste sudalme pe Dumnezeu ?i pe to?i sfin?ii.”???????? Trebuie s? lu?m aminte s? nu primim telegramele viclene ale diavolului, ca s? nu ?ntin?m ,,Loca?ul Duhului Sf?nt” (I Cor. 6; 19) ?i astfel s? se dep?rteze Harul lui Dumnezeu de la noi ?i s? fim l?sa?i ?n ?ntuneric. C?ci Duhul Sf?nt se s?l??luie?te ?n noi atunci c?nd vede c? inima ?i sufletul ne sunt curate, pentru c? iube?te cur??ia ?i nu suport? murd?ria.G?ndurile bune aduc ,,s?n?tate duhovniceasc?”?????????Ce ?nseamn? ,,s?n?tate duhovniceasc??”???????? Se socoate om s?n?tos duhovnice?te care v?z?nd neajunsurile sau virtu?ile altcuiva nu se v?t?m? de ele. Dac? vre?i s? proceda?i ines ? voi ?n?iv?, s? nu cerceta?i ce fac oamenii din jurul vostru, ci s? v? cultiva?i g?nduri bune, at?t pentru cele bune c?t ?i pentru cele rele ce le vede?i la ceilal?i.???????? Indiferent cu ce scop face cineva ceva, voi pune?i-v? un g?nd bun ?n minte. G?ndul cel bun are dragoste ?i bun?tate ?n el, ?l dezarmeaz? pe aproapele ?i ?l face s? se comporte bine.???????? Cel care are g?nduri bune, are ,,s?n?tate duhovniceasc?” ?i r?ul ?l ines ? ?n bine ?i pe toate le vede bune, iar cel cu g?nduri rele ?i pe cele bune le vede rele ?i ur?te.?????????De exemplu!?Dac? ?ntrebi o musc?: ,,Sunt flori ?n jurul ines ??” – ea, ??i va spune: ,,Nu ?tiu. Ci ?tiu numai c? acolo jos, ?n groapa aceia, sunt cutii de conserve, gunoaie, necur??ii” ?i ??i va ?n?ira toate murd?riile pe care a stat.???????? Dar dac? vei ?ntreba o albin?: ,,Ai v?zut vreo necur??ie aici ?n jurul ines ??” – ea ??i va r?spunde: ,,Necur??ie? Nu, nu am v?zut nic?ieri. Aici locul este plin de flori frumoase ?i bine mirositoare” – ?i ??i va enumera o mul?ime de flori care mai de care.???????? A?i v?zut, musca ?tie numai unde sunt gunoaiele ?i murd?ria, ?n timp ce ines ??tie c? acolo este un crin dincolo-o o alb?stric?, mai departe o zambil?…???????? Dup? cum v-a?i d-at seama, unii oameni seam?n? cu ines , iar al?ii cu musca. Cei care seam?n? cu musca, ?n orice situa?ie caut? s? ?afle ce r?u exist? ?i se axeaz? numai pe el ?i nu mai v?d nic?ieri nici un bine.???????? Cei care seam?n? cu ines ?afl? peste tot binele care exist?.Omul stricat (bolnav duhovnice?te), stricat g?nde?te, pe toate le interpreteaz? r?u ?i le vede rele. ?n timp ce acela ce are g?nduri bune (s?n?tos duhovnice?te), orice ar vedea, orice ?i vei spune, ??i va pune ?n minte g?ndul cel bun ?i pe toate le va ines pozitiv.G?ndurile de hul??????????Care g?nduri sunt de hul???G?ndurile de hul? sunt acelea care ne aduc ?n minte??nchipuiri ur?te?despre Domnul Iisus Hristos, despre Maica Domnului, despre sfin?i sau despre ceva dumnezeiesc ?i sf?nt sau chiar ?i despre preotul slujitor sau p?rintele ines ? duhovnicesc, etc.???????? Aceste g?nduri nu trebuie s? le spun? nimeni nim?nui niciodat?. La duhovnic ajunge s? spunem: ,,?mi trec prin minte g?nduri de hul? despre Hristos, Maica Domnului, despre Sfin?i sau despre Sfin?ia Voastr?, duhovnicul meu, ne intr?nd ?n detalii.?????????Aceste blasfemii ?i p?cate sunt toate ale diavolului; nu sunt ale noastre. De aceea nu trebuie s? ne m?hnim ?i pentru p?catele diavolului.???????? Din clipa ?n care omul, se m?hne?te pentru g?ndurile necurate ce-I trec prin minte despre lucrurile sfinte, aceasta este dovada c? ele nu sunt ale lui, ci vin din afar?.?????????De unde provin g?ndurile de hul????????????n primul r?nd, g?ndurile de hul?, provin de la diavol. Diavolul ??i exploateaz? sensibilitatea, te face s? examinezi prea minu?ios unele lucruri, ??i lipe?te mintea de acele lucruri ?i te chinuie?ti f?r? folos. ??i poate ines ?g?nduri necurate, c?rora nu trebuie acordate nici o importan??, fii nep?s?tor fa?? de ele. Dac? dai pu?in? importan?? unui g?nd de hul?, acesta te poate chinui, te poate r?zboi, te poate chiar zdrobi.???????? Cel mai des, g?ndurile de hul?, diavolul din pizm? le arunc? asupra oamenilor evlavio?i, r?vnitori ?n duhovnicie ?i foarte sensibili fa?? de lucrurile sfinte.???????? Le prezint??c?derea aceasta?mult mai m?rit? ca s?-I m?hneasc? ?i dac? nu reu?e?te s?-I duc? la dezn?dejde ca s? se sinucid?, ?ncearc? cel pu?in s?-I ?nnebuneasc?. Dar dac? nu poate face nici aceasta, ?l satisface s? le aduc? m?car depresie.???????? Uneori g?ndurile de hul? provin ?i din pricina omului. La ele ne pot duce?m?ndria, slava de?art?, judecarea aproapelui, etc.?De aceea, atunci c?nd v??nevoi?i??i ave?i g?nduri de necredin??, de hul?, s? ?ti?i c? nevoin?a (lucrarea sf?nt?) se face cu m?ndrie.???????? Mintea se ?ntunec? din pricina m?ndriei, ?ncepe necredin?a ?i omul se gole?te de harul lui Dumnezeu ?i acest gol ?l ocup? imediat g?ndurile de hul?.?????????Cum s? ne protej?m de g?nduri de hul???????????Cea mai bun? protec?ie ?mpotriva g?ndurilor de hul? este?dispre?uirea lor,?pentru c? precum am spus mai sus, nu sunt ale noastre ci ale diavolului.???????? Se ?nt?mpl? s? ne apar? aceste g?nduri necurate ?n timpul slujbelor biserice?ti. ?ncepe a c?nta ?mpreun? cu corul bisericii, repet? dup? posibilitate toat? r?nduiala slujbei, ?mpreun? cu slujitorii bisericii sau m?car individual c?nt? o c?ntare psaltic? ?n g?nd, de exemplu: ,,Deschide-voi gura mea…,” ,,Cuvine-se cu adev?rat…,” etc. sau rostim rug?ciunea lui Iisus Hristos: ,,Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluie?te-m? pe mine p?c?tosul…” de mai multe ori.???????? Dac? atacul nu ?nceteaz? ?i diavolul continu? s? ne bombardeze cu aceste g?nduri de hul?, atunci trebuie s? ?ti?i c? undeva, ?nl?untrul vostru, are un acoper?m?nt, are un ines ?. Rezolvarea trebuie s? fie clar?! Dispre?uirea diavolului, deoarece el d? medita?ii de viclenie.???????? Atunci ?ncet?m s? mai facem rug?ciune, deoarece ar?t?m c? ne preocup? subiectul ?i diavolul ?inte?te ines ? slab ?i nu contene?te s? ne bombardeze mereu cu g?nduri de hul?.???????? E mai ines ? c?nt?m. Vezi, p?n? ?i copii mici c?nd vor s? se debaraseze de vreun oarecare copil ce le vorbe?te ceva nepl?cut spun ,,tralala” ar?t?nd prin aceast? c?ntare c? dispre?uiesc cuvintele celui care ?l atac?. La fel s? facem ?i noi diavolului. Dar dac? c?ntarea noastr? nu va fi un simplu ,,tralala” ci o c?ntare care ines ?slav? lui Dumnezeu, va lovi ?i mai puternic ?n diavol dispre?uindu-l, atacul va ?nceta.C?nd ne facem vinova?i pentru g?ndurile de hul???????????Omul se face vinovat pentru g?ndurile de hul? dac? nu se m?hne?te c?nd are un astfel de g?nd dar st? ?i discut? cu el.???????? Cu c?t prime?ti g?ndurile de hul?, cu at?t mai mult vei primi tulburarea diavolului, pentru c? atunci c?nd omul prime?te un g?nd de hul? ?i-l cerceteaz? ?i discut? cu el, prime?te o mic? demonizare.???????? Dar dac? omul se m?hne?te atunci c?nd vin astfel de g?nduri ?i nu discut? cu ele, acelea se taie singure pentru c? nu sunt hr?nite. Copacul care nu este udat se usuc?. Dar din clipa c?nd cineva se complace ?n ele, fie ?i pu?in ?i le hr?ne?te, ele se ?nt?resc ?i va fi foarte greu de sc?pat de ele.?Exist? un singur Dumnezeu pentru to?i??Timpul ?n care tr?im este o perioad? dificil? referitor la adev?rurile de Credin?? Ortodox?. Ortodoxia este lovit? tot mai des de c?tre ?prietenii ei” din diferite p?r?i. Tot mai des r?sun? glasuri precum c? toate religiile se ?nchin? unuia ?i aceluia?i Dumnezeu, excep?ie fiind doar c? unii ?l numesc ?ntr-un fel, al?ii ?n alt fel, dar ?n principiu nu este nici o diferen?? ?ntre ?dumnezeii” tuturor religiilor.Aceast? idee a fost adus? ?i dezvoltat? de ?mi?carea ecumenic?.” Dar cu p?rere de r?u, a fost preluat? ?i de mul?i cre?tini ortodoc?i.Veacul nostru este un r?stimp al ?ov?ielilor duhovnice?ti, c?nd mul?i cre?tini sunt??purta?i ?ncolo ?i ?ncoace de orice v?nt al ?nv???turii, prin ?n?el?ciunea oamenilor, prin vicle?ugul lor, spre uneltirea r?t?cirii.”?(Efiseni 4;14)Se pare? c? a venit cu adev?rat vremea, c?nd oamenii??nu vor mai suferi ?nv???tura s?n?toas? ci, dornici s?-?i desf?teze auzul, ??i vor gr?m?di ?nv???tori dup? poftele lor; ??i vor ?ntoarce auzul de la adev?r ?i se vor abate c?tre basme.”(2 Tim. 4;3-4)Acum v? ?ndemn s? cercet?m c?t de ?ntemeiat? este afirma?ia precum c? toate religiile se ?nchin? ?unuia ?i aceluia?i Dumnezeu,” ?n lumina Sfintei Scripturi.Pentru a explica esen?a problemei ne vom limita la trei religii, care s-au succedat ?n istorie una dup? alta, ?n ordinea urm?toare:?iudaismul,?cre?tinismul,?islamul. De fapt, aceste trei religii pretind o origine comun? ?n Avraam (iudeii ?i musulmanii ?n trup, iar cre?tinii ?n duh), tocmai de aceea toate trei religii se supun? (fiecare ?n felul ei) unuia ?i aceluia?i Dumnezeu – Dumnezeul lui Avraam. Avraam s-a ?nchinat Dumnezeului Celui adev?rat; iar evreii, prin Isaac, ?i musulmanii, prin Ismael (fiul lui Avraam), sunt urma?ii acestui ?nchin?tor ?ntru adev?r. Aici trebuie clarificate mai multe lucruri. Avraam nu se ?nchina unui Dumnezeu unipersonal, a?a cum ?l concep alte religii monoteiste, ci lui Dumnezeu ?n chipul Sfintei Treimi. Citim ?n Sf?nta Scriptur?:??Apoi Domnul S-a ar?tat iar??i lui Avraam la stejarul Mamvri. Atunci ridic?ndu-?i ochii s?i, a privit ?i iat? trei Oameni st?teau ?naintea lui; ?i cum i-a v?zut, a alergat din pragul cortului s?u ?n ?nt?mpinarea Lor ?i s-a ?nchinat p?n? la p?m?nt.”?(Facerea 18, 1-2) Cum era a?adar Dumnezeu, atunci c?nd i s-a ?nchinat lui Avraam? Avea oare o form? unipersonal? sau chipul Sfintei Treimi? Noi, cre?tinii ortodoc?i, cinstim aceast? ar?tare veterotestamentar? a Sfintei Treimi ?n ziua Cincizecimii, c?nd ne ?mpodobim bisericile cu ramuri care ?nchipuie vechiul stejar, ?i ne ?nchin?m ?n fa?a icoanei Celor trei ?ngeri, cum a f?cut ?i Patriarhul Avraam! Iar credin?a lui Avraam era credin?a ?n Iisus Hristos, dup? cum Domnul nostru ?nsu?i a spus-o: ?Avraam, p?rintele vostru, a fost bucuros s? vad? ziua Mea, ?i a v?zut-o ?i s-a bucurat.” (Ioan 8 ,56)Aceea?i era ?i credin?a proorocului ?i regelui? David, care L-a auzit pe Tat?l Ceresc vorbind cu Fiul Cel de o fiin?? cu Sine: ?Zis-a Domnul Domnului Meu” (Psalmi 109;1,? Faptele Apostolilor 2;34). Aceea?i era ?i credin?a celor trei tineri din cuptorul cu foc care au fost sc?pa?i de Fiul lui Dumnezeu (Daniel 3;25); ?i a proorocului Daniel, c?ruia i s-au descoperit cele dou? firi ale Lui Iisus ?n taina ?ntrup?rii Sale, v?z?nd cum Fiul Omului a venit la Cel Vechi de Zile (Daniel 7;13). De aceea spune Domnul, adres?ndu-se urma?ilor lui Avraam:??Dac? a?i fi fiii lui Avraam, a?i face faptele lui Avraam,”?(Ioan 8;39)??iar aceste fapte sunt s? crede?i ?n Acela pe care El L-a trimis.”?(Ioan 6;29)Cine sunt, a?adar, urma?ii lui Avraam? Fiii lui Isaac, dup? trup sau fiii Agarei egipteanca? Sunt Isaac sau Ismael urma?ii lui Avraam? Ce ne ?nva?? Sf?nta Scriptur? prin gura Sf?ntului Apostol Pavel???F?g?duin?ele au fost rostite lui Avraam ?i urma?ului s?u. Nu zice: ??i urma?ilor” – ca de mai mul?i – ci ca de unul singur: ??i urma?ului t?u,” care este Hristos.” (Galateni 3;16) ??Iar dac? voi sunte?i a lui Hristos, sunte?i deci urma?ii lui Avraam, mo?tenitori dup? f?g?duin??.”?(Galateni 3;29)?A?adar, ?n Iisus Hristos a devenit Avraam tat? a multor neamuri. (Facerea 17;5, Romani 4;17) Av?nd asemenea f?g?duin?e ?i asemenea adeveriri, ce ?n?eles mai are descenden?a din Avraam, dup? trup? Dup? Sf?nta Scriptur?, Isaac este considerat?s?m?n???sau?urma?, dar numai ca?pre?nchipuire a lui Iisus Hristos. Spre deosebire de Ismael, fiul Agarei (Facerea 16;1), Isaac s-a n?scut printr-o minune, din ?neputin?a” unei femei sterpe ?i v?rstnice, deci contrazic?nd legile naturii, dup? cum M?ntuitorul avea s? se nasc? din Fecioar? ?n chip minunat, la fel contrazic?nd legile naturii. Isaac a fost urcat spre jertfire pe muntele Moria, a?a cum Iisus avea s? urce pe Golgota, purt?nt pe umeri lemnul jertfei Sale. Un ?nger l-a sc?pat pe Isaac de la moarte, precum un altul a rostogolit piatra pentru a face cunoscut oamenilor c? morm?ntul era gol, ?i c? Cel ?nviat nu mai era acolo.Acum s? ne r?spundem la o ?ntrebare: ?Cine din to?i?salvatorii?omenirii s-a adus pe Sine ?n jertf? pentru izb?virea ?i pentru m?ntuirea neamului omenesc, cum S-a adus Domnul Iisus Hristos?” Poate ?Buddha” (dumnezeul budi?tilor) care este un personaj mitologic? Poate ?Russel”(1852-1916) care i-a ?n?scut” pe iehovi?ti??? (Martorii lui Iahova) pe la sf?r?itul secolului XIX, care nu-l consider? pe Iisus Hristos Dumnezeu adev?rat ci o simpl? creatur?? Poate ?Brahma” la hindui?ti, a c?ror ?vede” sunt nimic mai mult dec?t o ?teologie mitologic?” adic? o teologie religioas?? ?i lista poate s? continue. Cine?Nu! Noi nu avem acela?i Dumnezeu ca ?i necre?tinii!?Condi?ia obligatorie pentru a-L cunoa?te pe Tat?l, este Fiul: ?Cel ce M-a v?zut pe Mine a v?zut pe Tat?l, nimeni nu vine la Tat?l Meu dec?t prin Mine.” (Ioan 14; 6-9) Dumnezeul nostru este Dumnezeul cel ?ntrupat, pe care L-am v?zut cu ochii no?tri, ?i m?inile noastre L-au pip?it (I Ioan 1;1). Ceea ce este nematerial S-a f?cut material pentru m?ntuirea noastr?, cum spune Sf?ntul Ioan Damaschin, ?i ni S-a ar?tat nou?. Dar c?nd oare S-a ar?tat El printre evreii ?i musulmanii de ast?zi, a?a ?nc?t s? putem spune c? ?i ei ?l cunosc pe Dumnezeu? Iar dac? ei ?l cunosc pe Dumnezeu pe deplin, f?r? a avea nevoie de Iisus Hristos?atunci ?nseamn? c? Hristos S-a ?ntrupat, a murit ?i a ?nviat ?n z?dar!Dup? cuvintele lui Hristos, ei ?nc? nu-L cunosc deplin pe Tat?l. Ei au anumite concep?ii despre Tat?l; acestea ?ns? nu cuprind revela?ia suprem?, suprara?ional? a lui Dumnezeu, a?a cum i-a fost ea dat? omenirii prin Iisus Hristos. Pentru noi, cre?tinii, Dumnezeu este de necuprins, de ne?n?eles, de nedescris ?i nematerial, a?a cum spune Sf?ntul Vasile cel Mare. Dar pentru m?ntuirea noastr?, El s-a f?cut ( ?n m?sura ?n care ne ?mp?rt??im de El) material, cu putin?? de cuprins cu mintea ?i de descris, ar?t?ndu-Se prin taina ?ntrup?rii Fiului S?u. De aceea, Sf?ntul Ciprian al Cartaginei, afirm? c? cine nu are?Biserica drept Mam?, nu-L are nici pe Dumnezeu drept Tat?!La ?ntrebarea: ?Vor mo?teni necre?tinii ?mp?r??ia lui Dumnezeu?” r?spundem cu cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos:??De nu se va na?te cineva din ap? ?i din Duh, nu va putea s? intre ?n ?mp?r??ia lui Dumnezeu.”?(Ioan 3;5)Iar Sf?ntul Apostol Pavel a ?nt?rit aceste cuvinte spun?nd c? la acei oameni , la care nu a ajuns Evanghelia lui Iisus Hristos ?i propov?duirea Lui, vor fi judeca?i dup? legea con?tiin?ei (legea moral?).Iar la ?ntrebarea multora:??De ce nu i-ar lua Dumnezeu pe to?i ?n rai?”?voi r?spunde cu o mic? istorioar?:Odat?, cineva s-a pornit ?n p?dure dup? ciuperci. Anul acela fusese nu prea ploios ?i, evident c? ciuperci erau foarte pu?ine. Timp de trei ore a str?ns doar c?teva ciuperci. Obosise ?i hot?r?se s? se ?ntoarc? acas?. ?i, deodat?, ce bucurie, chiar ?n fa?a sa ?n iarb? a v?zut o ciuperc? enorm?. St?tea acolo de parc? se cerea ?n co?. A cules ciupearca, a t?iat-o atent ?n dou? ca s? ?ncap? ?n co?, dar privind-o ?n?untru a v?zut c? era plin? cu viermi. Nu mai era bun?. S-a ?ntristat omul ?i a spus: ?Ei, ce draga mea, vrei ?n co?? ?i eu vreau s? te iau, dar dac? te voi lua, viermii vor m?nca ?i ciupercile pe care le am. Iart?-m? deci, dar te voi l?sa aici.”Acela?i lucru se ?nt?mpl? ?i cu oameni plini de orice fel de necur??ie, r?utate, vorbe ur?te, alcoolism, narcomanie, desfr?u ?i multe altele. Ei nu sunt potrivi?i pentru ?mp?r??ia Cerului pentru c? este imposibil s? se afle ?mpreun? lumina ?i ?ntunericul, cur??ia ?i murd?ria, dragostea ?i ura, sfin?enia ?i ?ntin?ciunea, adev?rul ?i minciuna.?n ?mp?r??ia cerurilor ajung doar cei sfin?i ?i s?n?to?i suflete?te.La toate cele relatate mai sus cineva ar putea s?-mi repro?eze spun?nd: Da, deacord, dar vorbi?i aici de Dumnezeul vostru, al cre?tinilor, dar nu este numaidec?t s? crezi ?n El, mai sunt ?i al?i ?dumnezei” ?i eu ma ?nchin altuia.Cei care au citit ?i cred Sf?nta Scriptur? sunt siguri c? exist? un singur Dumnezeu adev?rat.Prin profetul Isaia, Domnul spune:?? … ?nainte de Mine nu a fost Dumnezeu ?i dup? Mine nu va mai fi. Eu, Eu sunt Domnul ?i nu exist? izb?vitor afar? de Mine! Eu sunt Dumnezeu din ve?nicie ?i de aici ?ncolo Eu sunt! …?. (Isaia 43;10-11;13)Tot acest lucru ni-l relateaz? Sf?nta Scriptur? ?n (Deuteronom 4;4, Ielirea 20;2-3, Ioan 17;3).Dar celor care nu cred ?n Sf?nta Scriptur? le vom vorbi ?n felul urm?tor:Dac? spunem c? sunt mul?i dumnezei, este necesar s? se observe deosebire ?ntre ei, c?ci dac? nu este deosebire ?ntre ei, este mai degrab? unul singur ?i nu mai mul?i. Dar dac? este deosebire ?ntre ei, unde este des?v?r?irea? C?ci nu ar fi Dumnezeu dac? ar fi lipsit de des?v?r?ire, fie ?n ceea ce prive?te bun?tatea, puterea, ?n?elepciunea, timpul, fie ?n ceea ce prive?te spa?iul. Dar identitatea ?n toate indic? mai degrab? un singur Dumnezeu ?i nu mai mul?i.Dar cum va fi p?strat? necuprinderea dac? sunt mai mul?i dumnezei? C?ci acolo unde ar fi unul nu poate fi cel?lalt: Cum ar putea fi condus? lumea de mai mul?i: Oare nu se va descompune ?i se va nimici ea, cunosc?nd bine rela?iile ?i lupta dintre conduc?torii p?m?nte?ti! C?ci deosebirea aduce dup? sine ?i ?mpotrivirea. Dar dac? ar spune cineva c? fiecare conduce c?te o parte, atunci voi ?ntreba: Cine a r?nduit acest lucru ?i cine a f?cut ?mp?r?eala? Evident –Dumnezeu.Prin urmare, exist? un singur Dumnezeu des?v?r?it, necuprins, f?c?tor al Universului, mai presus de des?v?r?ire ?i ?naintea oric?rei des?v?r?iri. Acesta este Dumnezeul cel Adev?rat, Unul ?n Treime, Tat?l, Fiul ?i Sf?ntul Duh.?Permite Biserica Ortodox? c?s?toriile ?ntre ortodoc?i ?ineortodoc?i??La ?nt?lnirea ?nt?ist?t?torilor din Bisericile Ortodoxe care a avut loc ?n perioada 16-27 iunie 2016 ?n Creta, la care au luat parte marea majoritate a ?nt?ist?t?torilor Bisericilor Ortodoxe, s-a ajuns la concluzia c? Biserica Ortodox? interzice c?s?toriile ?ntre ortodoc?i ?i neortodoc?i, iar c?s?toria dintre ortodoc?i ?i necre?tini este absolut interzis?.Conform acriviei canonice adoptat? de Marele Sinod Panortodox, c?s?toriile mixte ?ntre ortodoc?i ?i neortodoc?i sau necre?tini sunt interzise.Iat? deci deciziile luate de membriii Sf?ntului Sinod Ortodox, care vin ?n completarea celor deja existente, referitor la c?s?toria ortodoc?ilor ?n general ?i a c?s?toriei ?ntre ortodoc?i ?i neortodoc?i ?n deosebi.?Institu?ia familiei este amenin?at? ast?zi de fenomenul seculariz?rii precum ?i de relativismul moral. Biserica Ortodox? ?nva?? despre sacralitatea c?s?toriei ca fiind ?nv???tura sa fundamental? ?i indiscutabil?. Unirea liber? dintre un b?rbat ?i o femeie este o condi?ie indispensabil?;?n Biserica Ortodox?, c?s?toria este considerat? cea mai veche institu?ie de drept divin, pentru c? a fost instituit? ?n acela?i timp cu crearea primilor oameni, Adam ?i Eva (Facerea 2;23). Aceast? unire era legat? de la ?nceput nu numai de comunitatea spiritual? a cuplului (b?rbat ?i femeie), ci ?i de capacitatea de a asigura continuitatea vie?ii neamului omenesc. De aceea, c?s?toria dintre un b?rbat ?i o femeie, binecuv?ntat? ?n Rai, a devenit o Sf?nt? Tain? men?ionat? ?n Noul Tastament, atunci c?nd Hristos a s?v?r?it ?primul S?u semn,” schimb?nd apa ?n vin la nunta din Cana Galileii, descoperind astfel slava Sa (Ioan 2;11). Taina unirii indisolubile dintre un b?rbat ?i o femeie este chipul unirii dintre Hristos ?i Biseric? (Efeseni 5;32);Impedimente la c?s?torie ?i aplicarea iconomiei. ?n leg?tur? cu impedimentele la c?s?torie din cauza ?nrudirii de s?nge, ?nrudirii prin alian?? sau prin adop?ie, precum ?i a ?nrudirii spirituale, sunt valabile toate prescrip?iile sfintelor canoane (canoanele 53 ?i 54 ale Sinodului Ecumenic Quinisext) ?i cele ale practicii biserice?ti care deriv? din ele. Practica aplicat? ?n prezent de Bisericele Ortodoxe Autocefale locale este definit? ?i descris? de Statutul fiec?reia ?i prin deciziile lor sinodale referitoare la acest subiect;Conform tradi?iei canonice ortodoxe, care condamn? categoric bigamia precum ?i a patra c?s?torie, o c?s?torie care nu este dizolvat? irevocabil sau anulat?, precum ?i a treia c?s?torie preexistent? constituie impedimente absolute pentru ?ncheierea unei c?s?torii ;Potrivit sfintelor canoane ( canonul 16 al Sinodului 4 Ecumenic ?i canonul 44 al Sinodului Quinisext), conform acriviei, oficierea c?s?toriei dup? depunerea voturilor monahale este strict interzis?;Preo?ia prin sine nu constituie un impediment, ?ns?, conform tradi?iei canonice existente (canonul 3 al Sinodului Quinisext), este interzis? c?s?toria dup? hirotonie;Cu privire la c?s?toriile mixte ?ntre ortodoc?i ?i neortodoc?i sau necre?tini, s-a hot?r?t: C?s?toria ?ntre ortodoc?i ?i neortodoc?i este interzis? conform acriviei canonice (canonul 72 al Sinodului Quinisext); Posibilitatea aplic?rii iconomiei biserice?ti cu privire la impedimentele la c?s?torie trebuie s? fie reglementat? de Sf?ntul Sinod al fiec?rei Biserici Ortodoxe Autocefale, conform principiilor stabilite de sfintele canoane biserice?ti, ?n spiritul unui discern?m?nt pastoral, astfel ?nc?t s? serveasc? m?ntuirii omului; C?s?toria dintre ortodoc?i ?i necre?ti este absolut interis?, conform acriviei canonice.La aplicarea tradi?iei biserice?ti cu privire la impedimentele la c?s?torie, practica bisericeasc? trebuie s? ?in? cont, ?n egal? m?sur?, de prescrip?iile legisla?iei civile cu privire la acest subiect, f?r? s? dep??easc? limitele iconomiei biserice?ti.Not?: ?C?s?toria ?ntre ortodoc?i ?i neortodoc?i (dar cre?ti) este totu?i posibil? cu acordul bisericii, cu aprobarea episcopului. Se permite acest lucru dar cu o condi?ie, ?i anume, ca copiii rezulta?i ?n urma acestei c?s?torii s? fie boteza?i ortodoc?i.?Rela?iile cre?tinului ortodox cu lumea?Sf?ntul Apostol Iacov spune: ?… Nu ?ti?i, oare, prietenia lumii este du?m?nie fa?? de Dumnezeu? Cine va voi s? fie prieten cu lumea se face vr?jma? lui Dumnezeu.” (Iacov 4;4) De ce? Pentru c?, lumea,?trupul??i?diavolul?sunt cei trei mari vr?jma?i ai m?ntuirii.Sf?ntul Simeon Noul Teolog se ?ntreab?: ?Ce mi-a dat mie lumea? ?i ce dob?ndesc acum cei? ce se afl? ?n lume?”Iat? st? un copac ?i doi ?obolani ?i rod, pu?in c?te pu?in, tulpina… Iar jos se afl? un lac f?r? fund ?i ?n el un crocodil care ?i-a deschis larg botul ?nfior?tor, iar pe copac st? un om ?i diavolul ?l ispite?te; ba ?i arat? un m?r, ba altul, ?i omul fiind ademenit, mu?c? din m?r ?i uit? c? jos e lacul ?i moartea – at?t de aproape! – iar ?obolanii continu? s? road? tulpina.?obolanii sunt ziua ?i noaptea, copacul – via?a lumeasc?, iar lacul cu crocodili – gheena iadului. Diavolul zi ?i noapte ne ispite?te pe noi cu bunurile p?m?nte?ti. Nu-l asculta?i pe el, nu v? supune?i lui…Imagina?i-v? c? merge?i cu trenul. V? afla?i ?ntr-un compartiment, discuta?i cu ?nso?itorul ?i privi?i distrat prin geam, iar dincolo de sticla geamului se perind? p?durii, c?mpii, r?uri, ora?e ?i toate trec pe al?turi, pe al?turi, pe al?turi… Astfel trebuie s? tr?im, convers?nd cu Dumnezeu ?i las? s? treac? pe al?turi chipul acestei lumi, s? nu ne abat? de la discu?ie.Calea pe care merge lumea ce nu ?tie de Dumnezeu este larg?; mul?imi de oameni merg pe ea. Diavolul ?i-a ?ntins pe ea capcanele, ?i-a ?mpr??tiat mrejele – bog??ia, distrac?iile, pl?cerile – ?i oamenii nu observ? c? merg spre pieiri ?i, c? sufletul le este mort ?n ciuda faptului ca sunt vii aici pe p?m?nt.Credin?a ?n Dumnezeu este sufletul poporului, ?i atunci c?nd credin?a se stinge, el se preface ?ntr-un cadavru puturos, care u?or se descompune ?i putreze?te. ?C?nd moare un om apropiat ?i iubit, suntem ?ndurera?i ?i pl?ngem, zice Sf?ntul Ioan Gur? de Aur, iar c?nd ne moare sufletul, pentru c? mergem pe calea larg?, noi r?dem.”Dar ?i noi, credincio?ii, trebuie s? tr?im ?n lume: nu fiecare poate ie?i din ea. Cum atunci s? ne ferim de spurc?ciunea p?catului, cum s? ne ferim de ispitele ei, s? rezist?m tenta?iilor ei? Precum pe?tele din mare sau din ocean nu se p?trunde cu sarea acestora; la fel ?i noi, tr?ind ?n lume, trebuie s? nu ne ?mbib?m cu murd?ria ei, cu viciile ?i patimile ei.S? lu?m de exemplu ?pacostea” omului modern – calculatorul ?i televizorul. Mul?i credincio?i ?ntreab?, este p?cat oare s?-l prive?ti? S? explic?m printr-un exemplu.?Pe episcopul Novgorodului Ioan ?l ispitea necuratul: s-a aciuat ?n sp?l?torul lui. Iar episcopul niciodat? nu se atingea de nimic f?r? a ?nsemna obiectul cu semnul crucii; a f?cut cruce sp?l?torului ?i l-a legat pe drac cu puterea lui Dumnezeu. Diavolul ?ns?, tem?ndu-se de pedeapsa ??efului” s?u ?ncepu s?-l roage pe episcop s?-l elibereze, promi??ndu-i c?-i va ?ndeplini orice dorin??. Episcopul c?zu de acord: ?Bine, te voi elibera, numai s? m? duci chiar ?n aceast? noapte ?n sf?ntul ora? Ierusalim – eu trebuie s? slujesc acolo un Tedeum ?i s? m? ?nchin Morm?ntului Domnului.”?Necuratul a luat chip de cal ?naripat ?i episcopul Ioan a zburat c?lare pe d?nsul ?ntr-o singur? noapte la Ierusalim ?i ?napoi.Reiese c? pentru o fapt? bun? po?i folosi nu numai televizorul ?i calculatorul, ci ?i pe necuratul! Dac? la televizor ar ar?ta ?i ar ?nv??a cum s?-L afl?m pe Dumnezeu, cum s? ne iubim aproapele, dac? ar povesti despre castitate ?i moral?, despre trezvie, adic? dac? ar educa sufletul omului pentru m?ntuire ?i via?a ve?nic?, ?n acest caz ai putea privi televizorul. Dar fiindc?, pe micile ecrane noi nu vedem aceste lucruri, ci doar r?zboaie, omoruri, amoralitate plus lec?ii de ateism, el nu aduce nici un folos sufletului.A?adar, nu iubi?i cele din lume! C?tre aceasta ne cheam? Domnul, aceasta ne ?nva?? Sfin?ii P?rin?i:??Precum acolo unde este glod se adun? porcii, iar unde e floare ?i mireasm? se adun? albinele, la fel ?i acolo unde sunt c?ntece desfr?nate se adun? dracii, iar unde se aud c?nt?ri duhovnice?ti pogoar? Harul Duhului Sf?nt ?i sfin?e?te buzele, sufletul ?i casa noastr?, este chemat ?i vine Hristos,”?spune Sf?ntul Ioan Gur? de Aur. Domnul ne f?g?duie?te via?? nou?, bucurie ve?nic?; pentru aceste bunuri ve?nice s? ne lipsim de cele vremelnice, s? ne r?stignim lumii ?i s? ducem o lupt? ne?mp?cat? cu ea. ?n aceast? lupt? trebuie s? fim tari, credincio?i lui Dumnezeu p?n? la moarte. Dumnezeu ?l cheam? pe fiecare la calea m?ntuitoare, ?ns? El este r?vnitor ?i nu rabd? c?nd omul ?l tr?deaz? pe El ?i ?ncepe s? slujeasc? lumii.Iat? o povestire cu t?lc. ?ntr-un sf?nt loca? tr?ia un ascult?tor (poslu?nic), care c?nta ?n corul monahilor. Avea o voce minunat?, cea mai bun? din cor, ?i poporul ?ntotdeauna se delecta cu c?ntarea lui. Odat?, ?n m?n?stire veni un profesor de la conservator ?i auzindu-l, ?ncepu s?-l conving? s? lase m?n?stirea ?i s? vin? la studii. Profesorul a venit ?i a doua oar?, ?i a treia oar?, ?l ispitea ?n fel ?i chip: vei fi ?mpresurat cu flori, dus pe m?ini… ?i l-a ademenit: ascult?torul a l?sat m?n?stirea. Au trecut c??iva ani ?i egumenul m?n?stirii, trec?nd prin curte, v?zu la poart? un cer?etor cu nasul bandajat ?i cu m?na ?ntins?. I-a dat o moned? ?i merse mai departe, dar cer?etorul l-a oprit: ?P?rinte, nu m? recunoa?te?i? Eu sunt c?nt?re?ul care am c?ntat aici…” ?Mi-amintesc… dar ce s-a ?nt?mplat?” ?Vai, p?rinte, un necaz mare… ” ?i i-a povestit cum s-a dus ?n lume, c?nta ?i era sl?vit de to?i – ?mpresurat cu flori, dus pe m?ini. Apoi ?ns? f?cu cuno?tin?? cu ni?te oameni dubio?i ?i s-a molipsit de o boal? contagioas?, care i-a distrus g?tul ?i nasul. ??i nimeni nu mai avea nevoie de mine, m-au alungat ca pe un c?ine…” ?Da, zise duhovnicul, Domnul e r?vnitor. El ?i-a dat dar ca s?-I sluje?ti, iar tu L-ai tr?dat, ?i-ai dorit slav? ?ie, iar nu lui Dumnezeu. Poc?ie?te-te!”Iat? cum trebuie s? mergi dup? Hristos: s? la?i totul, s? nu te temi de nimic, s? nu-?i par? r?u de nimic; a?a Sf?ntul Apostol Petru ?i-a l?sat mreaja sa, a?a v?duva s?rac? a dat ultimii doi bani; ?i to?i oamenii cuvio?i, care s-au r?stignit lumii, nu aveau nici o bog??ie, dec?t unica bog??ie nem?surat?, harul Duhului Sf?nt. Bunurile p?m?nte?ti, ca ni?te c?rlige, ne ?in str?ns, ne apleac? spre p?m?nt ?i nu ne las? la Dumnezeu; iar c?nd vom pune pe primul loc m?ntuirea sufletului, atunci celelalte ni se vor ad?uga nou?. ?C?uta?i mai ?nt?i ?mp?r??ia lui Dumnezeu ?i dreptatea Lui ?i toate acestea se vor ad?uga vou?.” (Matei 6;33)Principalul const? ?n alegerea noastr?, ?n hot?r?rea de a merge dup? Hristos, v?z?nd aceasta, Domnul ne trimite har, iar c?nd omul cunoa?te ce ?nseamn? harul lui Hristos, el uit? toate grijile lume?ti, toat? de??rt?ciunea acestei vie?i, uit? cele p?m?nte?ti, vremelnice, ca s? mo?teneasc? via?a ve?nic?. M?ntuirea se s?v?r?e?te atunci c?nd voin?a noastr? liber? se ?nt?lne?te cu voia lui Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu este ca fiecare s? se m?ntuiasc?, iar ceea ce facem ?mpotriva voii lui Dumnezeu, neap?rat duce la pierzanie. De aceea trebuie s? ne pred?m voii lui Dumnezeu ?i ?n toate cazurile vie?ii, ?ntotdeauna ?i oriunde s? repet?m ?n g?nd: ?Doamne, fie voia Ta cea sf?nt?, nu cum vreau eu, ci cum vrei tu, pentru c? eu sunt praf ?i cenu??.” (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?Dac? Dumnezeu este bun de ce exist? r?ul ?n lume??C?nd vine vorba de ?obiec?ii intelectuale” cu privire la credin?a ?n Dumnezeu, exist? o ?obiec?ie” care este cea mai frecvent?:?Dac? Dumnezeu este bun atunci de ce avem at?ta suferin?? ?i durere ?n lume?Aceasta este una din ?ntreb?rile pe care le primim de multe ori de la persoane mai sceptice ?n problemele credin?ei ?n Dumnezeu sau de la cei care nu trec prea des pragul Sfintei Biserici.O s? ?ncerc s? r?spund la aceast? ?ntrebare pun?nd accentul pe rela?iile noastre cu copiii no?tri. Pentru a ?n?elege mai bine ce se ?nt?mpl? ?n rela?ia noastr? cu Dumnezeu s? apel?m la rela?iile: p?rin?i – copii sau copii – p?rin?i. Majoritatea dintre noi cunoa?tem foarte bine comportamentul unui copil la o v?rst? fraged?. Copilul alearg?, cade, se ca??r? peste tot, trage de tot ce apuc?, desface, stric?, demonteaz?, nu las? f?r? aten?ie tot ce este ?n cas? ?i-n jurul lui. De multe ori se ?nt?mpl? s? se loveasc?, s? cad?, s? se traumeze ?i tocmai de aceea trebuie s? fim pe l?ng? ei majoritatea timpului. De obicei, copiii, deseori mai sunt ?i pu?in alinta?i ?i uneori ajungem chiar s? ne ?cert?m.” Din dorin?a ?i curiozitatea de a le ?ncerca pe toate , uneori inten?ioneaz? s? fac? chiar ?i lucruri periculoase ca de exemplu: se urc? pe geam, v?r? m?na la aragaz, ori se joac? cu priza, st? cu m?inile ?n ap? la chiuvet?, etc.?n aceste cazuri ?i cert?m ?i-i aten?ion?m s? nu mai procedeze astfel pentru c? este periculos ?i nu e bine deloc ceea ce fac ei. Se opresc pu?in, ascult? ?i dup? c?teva clipe ?ncearc? din nou. ?i cert?m din nou. ?i iar??i se repet? acela?i lucru. Astfel vedem, c? oric?t de mult nu ne-am st?rui noi s? le explic?m pericolul c?ruia se expun, observ?m c? nu prea ?n?eleg. Uneori ?ns? este prea t?rziu s?-i mai ajut?m ?i atunci cad, se lovesc, se r?nesc ?i ?ncep s? pl?ng?. Apoi observ?m c? ?ncep s? ocoleasc? locul unde s-a produs incidentul, s-au lovit ori s-au r?nit, deja le este fric? de locul unde s-au fript.Cu to?ii ne iubim nespus de mult copiii ?i le vrem binele, dorim ca ei s? nu sufere niciodat?, dar este imposibil s? st?m doar cu ochii pe ei ?i s?-i mustr?m ?n fiecare secund?.Dorim ca ei s? procedeze corect, nu c? le-am zis noi, ci c? acel lucru le va provoca r?u acum sau mai t?rziu. Nu vrem ca ei s? fac? binele for?at, de ochii lumii, iar atunci c?nd sunt singuri sa fac? r?u.Astfel noi dorim, ca pe baza experien?ei acumulate p?n? acum, pe baza sfaturilor pe care noi le-am dat ?i cu ajutorul nostru s? reu?easc? s? se fereasc? de r?u ?i s? fac? mereu doar binele, asigur?ndu-?i astfel o via?? frumoas?.Astfel, ?ntrebarea de la ?nceput, raportat? la rela?ia noastr? cu copiii no?tri ar suna ?n felul urm?tor:?Dac? eu ca tat? exist, de ce copilul meu gre?e?te?”Dac? copilul meu gre?e?te, asta nu ?nseamn? c? eu vreau s? gre?easc? sau c? eu nu exist, ci doar c? eu vreau ca copilul meu s? fac? binele de bun? voie dar nu for?at ?n continuu.La fel este ?i ?n rela?ia noastr? cu Dumnezeu. El vrea ca noi s? facem numai lucruri bune, ?i ne d? ajutorul Lui pentru asta, dar nu ne constr?nge, pentru c? altfel ne-ar anule pe noi ca persoane, ne-ar transforma ?n ni?te robo?ei care r?spund la comenzi, sau ni?te sclavi care fac binele for?at ?i nu din propria con?tiin??. De?i ne-ar putea feri mereu de suferin??, uneori Dumnezeu ne las? s? c?dem ?i s? ne r?nim, ca s? ?n?elegem din propria experien?? c? ?nc?lcarea voii Lui aduce suferin?? at?t pentru noi c?t ?i pentru cei din jurul nostru. Permite Dumnezeu suferin?e ?n via?a noastr? pentru a vedea c? p?catul (o alegere gre?it? a voii noastre) ne chinuie ?i mai mult, ?n loc s? ne bucure.Dar trebuie s? facem o precizare clar?: Dumnezeu permite ca noi s? suferim par?ial ?i nu a?a cum merit?m noi s? suferim pentru p?catele noastre. Pe de o parte ne d?m seama de ce Dumnezeu accept? suferin?a ?n lume, dar pe de alt? parte nu ?n?elegem tot planul Lui.F?r? ?ndoial? Dumnezeu are un plan. Din moment ce Dumnezeu ?tie totul, El nu este surprins de prezen?a ?n lume a p?catului ?i a r?ului care aduc at?ta suferin??. Dar dac? Dumnezeu ?tie tot din ve?nicie atunci El este perfect capabil s? foloseasc? suferin?a ?n lume pentru a-?i duce la cap?t planul S?u de m?ntuire. Cel mai bun ?i mai simplu exemplu este Iisus Hristos, care a suferit din m?na unor oameni r?i. Prin suferin?a Sa pe Sf?nta Cruce ?i prin ?nvierea Sa noi avem certitudinea biruin?ei asupra mor?ii. Acesta a fost planul lui Dumnezeu din eternitate pentru ca Hristos s? moar? pentru p?catele noastre, de?i a fost r?stignit de c?tre ni?te oameni ca noi. Asta ?nseamn? c? Dumnezeu a inclus ?n planul S?u de m?ntuire, r?ul ?i suferin?a ca o realitate, pentru a-?i putea ?ndeplini voin?a. Asta nu ?nseamn? c? Dumnezeu este autorul r?ului, ci doar c? El este mai presus de toate ?i poate folosi inclusiv suferin?a, pentru a putea ?mplini un bine ?i mai mare.Dac? Dumnezeu trebuie s? opreasc? r?ul din lume atunci El trebuie s? pun? cap?t la tot r?ul. Asta ?nseamn? c? uciga?ul trebuie oprit s? omoare iar ho?ul trebuie oprit s? fure. Dar r?ul porne?te, ?n primul r?nd, din g?nd ?i atunci ar ?nsemna ca Dumnezeu s? ne opreasc? s? ?i g?ndim. Dar dac? nu g?ndim, mai suntem noi oameni atunci? Nu. Mai degrab? ni?te animale.?n continuare, mai sunt ?i alte explica?ii la ceea ce numim noi r?u. Richard Wurmbrand – vorbind despre bine ?i r?u, zicea: ?Mielul este bun pentru c? vreau s?-l m?n?nc eu. Lupul este r?u pentru c? vrea s? m?n?nce el mielul pe care vreau s?-l m?nc eu.”Vedem din asta c? unele lucruri sunte bune sau rele doar din propriul punct de vedere.Noi suntem prea mici ca s? putem ?n?elege toat? ?n?elepciunea lui Dumnezeu, cu care a f?cut Cerul ?i P?m?ntul, ?i toate c?te exist? ?n ele. Noi trebuie s? ne ?n?elegem limitele noastre ?i s? ajungem s? cunoa?tem c? Dumnezeu este Atotbun. Atunci c?nd trecem prin ?ncerc?ri grele ?i boli, El este bun ?i ne iube?te foarte mult, chiar ?i atunci c?nd nou? ne pare ca asta nu e dragoste ?i bun?tate.Cu aceast? problem? s-au luptat proorocii Moise, David, Isaia ?i al?ii. Domnul nostru Iisus Hristos ne-a adus complet?ri cu ?nv???tura Lui. Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel, Sf?ntul Apostol Ioan au f?cut acela?i lucru.Psalmistul David scrie:??Gusta?i ?i vede?i c? bun este Domnul, fericit b?rbatul care n?d?jduie?te ?n El.”?(Psalmul 33;8) Sf?ntul Apostol Petru scrie: ?De vreme ce a?i gustat ?i a?i v?zut c? bun este Domnul .” (1Petru 2;3)Adic?, dac? ai gustat c? Domnul este bun, leap?d? din tine toat? r?utatea, ?nva?? s? fii bun cum El este bun. Bun?tatea lui Dumnezeu ne ?ndeamn? la schimbare spre bine, c?ci bun?tatea este un?dar dumnezeesc?pe care nu ?ntotdeauna noi, oamenii ?l ?n?elegem.Drept exemplu ne serve?te jertfa adus? de Domnul nostru Iisus Hristos pe Cruce, pentru m?ntuirea neamului omenesc.?n secolul XX (1914-2003) a tr?it un mare om a lui Dumnezeu, numit Paul Brand, medic la lepro?i. Studiind lepra, a descoperit un lucru neobi?nuit. A v?zut c? efectul cel mai groaznic al leprei este c? bolnavul se deprinde ?ntrat?t cu durerea c? nu o mai simte. ?i atunci apare pericolul ca r?nile lui s? devin? ?i mai stra?nice. Se love?te, se apuc? cu m?inile r?nite, trage ?i se r?ne?te ?i mai tare c?ci nu mai simte durerea. Suferin?a, durerea sunt cele mai importante lucruri pentru ap?rarea noastr?.Paul Brand a scris ?i o carte pe care a numit-o:??Binecuv?ntarea pe care nimeni nu o dore?te – binecuv?ntarea suferin?ei.”Suferin?a exist? pentru ca noi, oamenii, s? ne ap?r?m integritatea organismului nostru. Dac? nu ar fi suferin?? ?n lume, nimeni nu s-ar mai ap?ra, nimeni nu s-ar mai nevoi.Sunt ?nc? multe r?spunsuri la aceast? problem?. ?n suferin??, dreptul Iov L-a cunoscut mai aproape pe Dumnezeu. Scriitorul rus Aleksandr Soljeni??n, dup? ce l-a cunoscut pe Domnul Iisus Hristos ?n gulagul comunist a exclamat: ?Bine ai venit suferin??, bine ai venit ?nchisoare!”, bucuros c? anume acolo, ?n lag?r, l-a cunoscut pe Dumnezeu; ?i este un mare p?cat ca s?-L judec?m pe Dumnezeu de ce El lucreaz? ?ntr-un fel sau altul.?Care trebuie s? fie atitudinea corect? a cre?tinului ortodox fa?? de moarte?Cel care con?tientizeaz? realitatea mor?ii a g?sit sensul adev?rat al vie?ii – ne ?nv??? P?rin?ii Bisericii.Sunt mul?i cre?tinii zilelor noastre care nu vor s? aud? de moarte. Ei nu v?d ?n moarte un ?nv???tor, ci o sperietoare care-i face s? se ?nfrico?eze de propriul sf?r?it ?i s? duc? o existen?? trist?. Cum s? ?n?elegem sensul vie?ii dac? nu suntem prieteni cu moartea?Cine ia moartea ca ?nv???tor ?n?elege c? via?a lui nu se rezum? la existen?a efemer? din aceast? lume. Con?tient c? moartea va bate la u?? ?n mod inevitabil, omul va da mai mare aten?ie lucrurilor duhovnice?ti ?i se va ?ngriji mai mult s?-?i str?ng? bagaj folositor pentru lumea de dincolo, se va ?mp?ca cu ?ngerii ?i sfin?ii, care vor depune m?rturie bun? pentru el la Dreapta Judecat?.G?ndul la moarte nu trebuie s? se transforme ?n groaz? sau ?n teroare, nu trebuie s? subjuge libertatea omului, nici s?-i transforme via?a ?ntr-o traum?. Numai ?n?eleas? din perspectiva biruin?ei lui Hristos, moartea vine asupra cre?tinului ca o u?urare. Martirii aveau cea mai mare bucurie c?nd aflau c? sunt condamna?i la moarte. Pentru ei moartea constituia mijlocul de a ajunge mai repede al?turi de Hristos pe Care toat? via?a L-au iubit ?i pe Care L-au m?rturisit chiar cu pre?ul vie?ii.Moartea ?ncurc? orice statistic? omeneasc?. Degeaba n?d?jduiesc unii c? vor fi binecuv?nta?i cu mul?i ani, dup? cuv?ntul psalmistului, adic? ?aptezeci sau optzeci. Vedem c? lucrurile, de fapt, stau cu totul altfel, iar pentru unii via?a pe care o mai au de tr?it se rezum? la o singur? zi, poate o singur? clip?.Gre?esc unii atunci c?nd judec? semenii, spun?nd c? din cauza p?catelor se chinuiesc ace?tea ?i le este am?nat? moartea sau c? a plecat mai devreme dec?t era cazul c? nu i-a mai r?bdat Dumnezeu pe p?m?nt. Tot ce se ?nt?mpl?, este o mare tain? a lui Dumnezeu, care trebuie s? ne trezeasc? ?n minte numai g?ndul poc?in?ei, iar dac? ne rug?m pentru zile ?ndelungate, pe acestea s? le petrecem ?n poc?in??, nu ?n desf?tare, c?ci la urm? va veni Judecata. O nou? zi d?ruit? de Dumnezeu vie?ii noastre este o nou? ?ans? pe care ne-o ofer? Bunul Dumnezeu de a ne ?ntoarce la credin??, este o nou? poart? a Raiului deschis? omului, poarta pe care o vom g?si deschis? ?i dup? sf?r?itul nostru p?m?ntesc, dac? lucrarea noastr? a fost pe m?sura credin?ei m?rturisite.Canonul ?nmorm?nt?rii mirenilor ?i ?ndeamn? pe cei prezen?i la prohodire, pe l?ng? rug?ciunile de iertare a p?catelor celui adormit, s? cear? de la Dumnezeu mila ?i pentru propriile p?cate. Cel mai mult avem de ?nv??at atunci c?nd moare un om considerat ?n popor ca fiind t?n?r. Este aten?ionarea ve?nicului ?nv???tor, prin asistentul mai pu?in experimentat, dar mai categoric ?i mai preten?ios, adic? Moartea, c? via?a noastr? se poate sf?r?i din clip? ?n clip? ?i c? nu este neap?rat s? atingem o anumit? v?rst?. De aceea, ?v?z?nd pe mort z?c?nd, to?i s? ne g?ndim la ceasul din urm?, c?ci omul trece ca iarba pe p?m?nt!”, iar acest g?nd al clipei celei din urm? s? devin? lucr?tor prin oprirea de la p?cate.Ne mai ?nva?? moartea un lucru care d? sens vie?ii noastre ?i care ne face s? ne g?ndim mai mult la cele duhovnice?ti. V?z?nd stric?ciunea trupului ?i g?ndind c? acesta va ajunge prada ?ntunericului ?i a descompunerii, cre?tinul prime?te o lec?ie necuv?nt?toare prin care i se atrage aten?ia c? ?n via?a aceasta acord? o mai mare aten?ie trupului dec?t ar merita. Aproape toate activit??ile noastre zilnice ?i toat? grija noastr? are ?n centrul aten?iei?trupul. Suntem mai mult trupe?ti ?i prin aceasta devenim du?manii propriei noastre fiin?e.Sfin?ii P?rin?i ne ?ndeamn? s? acord?m aten?ie ?n primul r?nd p?r?ii nemuritoare din noi ?i s? fim duhovniceti, nu trupe?ti. Omul duhovnicesc, luminat de harul lui Dumnezeu, g?se?te calea cea mai bun? de a ?nduhovnici totul ?n jurul s?u ?i de a transforma totul ?n lucru de pre?, numai bun de oferit lui Dumnezeu. Dac? vrei s? ai grij? de trupul t?u, las?-l ?n grija sufletului, iar sufletul las?-l pe seama lui Dumnezeu. Numai a?a trupul va deveni un adev?rat templu al Duhului Sf?nt, va deveni ?i el din material – duhovnicesc ?i nu-?i va mai fi frate neascult?tor, ci ucenic supus pe calea spre ?mp?r??ia lui Dumnezeu.G?nde?te-te la moarte ?i nu vei mai p?c?tui – ne ?nva?? Sf?nta Scriptur?. Mergi cu mintea la iad ?i treze?te-te din p?cate, cuget?nd la marea bun?tate a lui Dumnezeu. F? din via?a ta cas? primitoare pentru sfin?i ?i moartea ??i va fi motiv de bucurie. ?mpac?-te cu Dumnezeu? ?i ?i se va ?ntip?ri pe chip z?mbetul gherondei Iosif? Vatopedinul ?n clipa mor?ii. Oare peste ce frumuse?i o fi dat el de a reu?it s? le z?mbeasc? fra?ilor ?i dup? moarte?Numai cel care a dus o via?? cre?tin? ?n nevoin?? duhovniceasc?, ?n poc?in?? pentru p?catele s?v?r?ite, ?n dragoste fa?? de Dumnezeu ?i de semenii s?i, poate s? spun? ?mpreun? cu Sf?ntul Ambrozie al Milanului: ?Pro?tilor le este fric? de moarte ca de relele cele mai mari, dar oamenii cei ?n?elep?i o caut? ca pe o odihn? dup? ostenelile lor ?i ca pe sf?r?itul celor rele.”?Alcoolismul – Calea pieirii?Una din cele mai arz?toare probleme a lumii de ast?zi este alcoolismul. Alcoolul este un drog legal ?i ieftin care distruge vie?i, cariere, familii. Acesta este consumat zilnic, la petreceri, anivers?ri, la necaz ?i bucurii sau pur ?i simplu din pl?cere, f?r? nici un motiv. Pu?ini ?ns?, sunt con?tien?i de faptul c?t de grea este lupta cu alcoolul atunci c?nd acesta ajunge s? pun? st?p?nire pe ?ntreaga noastr? via??.Alcoolismul este o boal? incurabil?.Doar cei care au un alcoolic ?n familie ?tiu ce povoar? grea este aceasta. Alcoolicul ?i distruge pe to?i cei care ?in la el ?i apoi se distruge ?i pe sine.Dar cel mai ?ngrozitor este c? alcoolicul, distrug?ndu-?i via?a, familia, s?n?tatea trupeasc?,?el ??i pierde totodat? ?i sufletul. ?i aici nu este pus? ?n joc numai?m?ntuirea?alcoolicului, ci ?i a altor persoane care prin intermediul lui au fost afectate ?ntr-o m?sur? sau alta. Aici merge vorba despre copiii care s-au educat ?ntr-o astfel de familie, ce au dob?ndit ei ?n via??? A celor ce s-au n?scut bolnavi de diferite boli ?n rezultatul ?ntrebuin??rii nelimitate de alcool de c?tre p?rin?ii lor.A cunoscu?ilor, prietenilor, rudelor care au p??it pe acest drum care duce la pierzare prin intermediul aceluia?i alcoolic, ?i lista s-ar putea continua. Astfel, r?spunderea va fi mare ?i r?splata groaznic? pentru cei care sunt ?nc?tu?a?i de?patima be?iei.Acest lucru ?l vedem ?i din aceast? istorioar?:Un fiziolog modern a f?cut o cercetare asupra dezastrului pe care alcoolul l-a provocat ?ntr-o singur? familie, a c?rei istorie a urm?rit-o, cu sprijinul autorit??ilor p?n? la cap?t.O femeie n?scut? ?n 1840, cu numele Ada Jurke, care ?i-a dat ob?tescul sf?r?it la ?nceputul veacului trecut, a fost be?iv?, hoa?? ?i vagaboand?. A avut 834 de urma?i; s-a putut ?ine sub observa?ie oficial via?a a 709 persoane; 106 dintre indivizi au fost n?scu?i nelegitim, 142 au devenit cer?etori, 64 – invalizi,181 de femei s-au dedat prostitu?iei, iar 76 au fost condamna?i pentru s?v?r?irea diferitor crime, dintre care ?apte pentru omor. ?n 75 de ani aceast? femeie a costat statul, dup? calculele f?cute, aproximativ cinci milioane de dolari, pentru ajutoare, ?ntre?inere ?n ?nchisori, desp?gubiri ?i altele.Cineva, lu?nd cuno?tin?? de aceast??cercetare, ar putea s? zic?: Ce m? prive?te pe mine? Pe mama mea nu o cheam? Ada Jurke. Noi servim p?h?relul cu cinste. Trebuie s? refuz? oare o pl?cere ?nevinovat?” , doar pentru faptul c? exist? persoane care nu-?i cunosc m?sura? Ce leg?tur? are toat? mizeria be?ivilor cu b?uturica noastr?? Oare pivni?a noastr? este vinovat? de dezastrul at?tor familii de be?ivi, de tragediile vie?ilor at?tor genera?ii? Noi nu suntem be?ivi, pur ?i simplu ne place p?h?relul.R?spund:?S-a dovedit faptul c? o sticl? de alcool influen?eaz? sistemul nervos ?i schimb? radical caracterul la orice persoan? (nu doar la unii) care au ?ntrebuin?at-o. Pe m?sura folosirii alcoolului cele mai delicate puteri ale vie?ii noastre s?lb?ticesc ?i se produce o a?ipire ?nceat? a autocontrolului.Alcoolul alung? pe planul al doilea tot ceea ce trebuie s? fie pentru noi pe primul plan.Aici se are ?n vedere at?t cele?lume?ti?c?t ?i cele?duhovnice?ti.?De care via?? duhovniceasc? poate fi vorba la omul be?iv a c?rui chiar ?i chip nu mai este unul omenesc!S? fim aen?i la ?ntors?tura vorbelor la o mas? unde b?utura curge g?rl? ?i c?nd aceasta ?ncepe s? lucreze ?n creier. Cei care petrec acolo nu se mai g?ndesc ?i nu mai atrag aten?ia la copiii care ascult?, prezen?a femeilor nu le mai de?teapt? sfiala, toate se spun mai u?or ?i mai ?direct”, ?i mult mai grosolan dec?t ?n starea obi?nuit?. Alcoolul este cel mai mare du?man al omului, deoarece adoarme ?n el?eul cel bun???i paralizeaz? g?ndurile curate care vegheaz? asupra noastr? ca un??nger p?zitor.?De asemenea, alcoolul paralizeaz? ?i cel mai nobil sentiment omenesc, dragostea, care este imboldul tuturor g?ndurilor ?i faptelor bune.Este o datorie major?? a fiec?rui om ?i mai ales? a acelora care pretind c? sunt cre?tini ortodoc?i s? ?tearg? din via?a lor obiceiurile care trec foarte u?or ?n patimi ?i ?i t?r?sc pe cei slabi ?n pr?pastie. C?te familii destr?mate, c?t? p?r?sire, c?te agresiuni, c?te tragedii ?i crime s-au produs ?i se produc numai din cauza alcoolului?Alcoolul este o puternic? ?i efectiv? arm? a satanei!Dar c?t? armonie, ?n?elegere ?i binecuv?ntare sunt ?n familiile lipsite de b?utur?! Toate acestea nu se refer? ?i la noi oare?Un sim??m?nt serios al responsabilit??ii, ne-ar putea?lumina?calea vie?ii, duc?ndu-ne cu g?ndul la?Judecata de Apoi, c?ci vom r?spunde, neap?rat vom r?spunde pentru faptele noastre.??n aceast? lumina noi vom ?n?elege c? multe lucruri pe care noi le socotim ne?nsemnate, ?n realitate ne duc pe noi ?i pe al?ii la pierzanie.Obiceiurile noastre la prima vedere ?nevinovate” ne dezv?luie atunci o?gravitate neb?nuit?, care afecteaz? puternic interesul nostru cel mai acut –?m?ntuirea sufletului.Sf?ntul Tihon Zadonski spune: ?Nimeni nu este at?t de iubit de c?tre diavolul, ca cel care petrece ?n be?ie, pentru c? nimeni nu-i ?mpline?te astfel voia lui ca un be?iv.”Iar Sf?ntul Vasile cel Mare zice: ?Fumul alung? albinele, iar b?utura f?r? m?sur? alung? darurile duhovnice?ti.”Be?ivul nu este bun de nimic altceva dec?t de Iad. Pe omul beat nu-l primesc nici ?ntr-o cas? de oameni cumsecade, cu at?t mai mult ?n ?mp?r??ia lui Dumnezeu. Nu ?ntrebuin?a?i f?r? m?sur? nu numai vinul, ci dac? se poate, chiar ?i apa.?Biserica ?i mass-media?Este o realitate ast?zi c? mijloacele de comunicare ?n mas? pot exercita o mare influen?? pozitiv? sau negativ? asupra omului ?i asupra societ??ii ?n ?ntregime.Din p?cate, deseori, ?i acest lucru se confirm? tot mai des ?n ultimul timp, mass-media devine un instrument al r?ului. Agresiunea informa?ional? cu care mass-media contemporan? impune imagini ?n con?tiin?a public?, intr? adesea ?n conflict cu aspira?iile spirituale la nivel individual sau social.Ce poate repro?a Biserica de ast?zi ?n acest context mijloacelor de comunicare ?n mas??Caracterul evident comercial al unor publica?ii sau posturi ?i programe TV:Unele mijloace de comunicare ?n mas? ?ncearc? s? ofere programe sau publica?ii care s? r?spund? anumitor ?nevoi” ale benificiarilor informa?iei;Articole ?i programe care duc la degradarea vie?ii de familie, ?ndep?rt?nd omul de comunitate, de societate, de valorile evanghelice, acutiz?nd indiferen?a religios?, contribuind ?i mai mult la fenomenul seculariz?rii;Promovarea violen?ei, erotismului, prostitu?iei, pornografiei pot produce schimb?ri majore, uneori tragice , ?n comportamentul uman, afect?nd raporturile dintre om ?i semenii s?i, duc?nd la acte de violen?? – uneori chiar juvenil?.S? lu?m ca exemplu doar dou? din elementele caracteristice produc?torilor mass-media –?violen?a ?i pornografia?– pe care mai ales prin intermediul TV le-au f?cut accesibile unui public larg, inclusiv copiilor ?i tinerilor.Un astfel de t?n?r devine dependent de stimulii exteriori prezenta?i ?i g?se?te o fals? ?i egoist? ?mplinire a aspira?iilor sale, inclusiv celor spirituale ?i intelectuale.Concuren?a ?ntre diferitele canale mediatice ?i dorin?a de c??tigare a unei audien?e c?t mai largi, duce la difuzarea unor mesaje c?t mai periculoase.Interesele de grup confesionale, fals-religioase sau chiar ateiste:Eviden?iem aici ?ndeosebi emisiunile TV, care v?dit promoveaz? interesele unor grup?ri sociale, oligarhice, politice, ca ?i ?Infuzia” de filme ?i emisiuni cu caracter ?Paranormal ?i ateist”: (?Dosarele X”, ?Milenium”, ?La limita imposibilului”, ?Самые шокируишие гипотезы” a postului NTV ?.a.).Mai putem aminti ?i un altfel de exemplu, aparent pozitiv, serialul neoprotestant de desene animate ?Cartea C?r?ilor”, care a indus un fals sentiment religios, ?n dezacord cu adev?rul Sfintei Scripturi ?i cu Sf?nta Tradi?ie.Se promoveaz? mitul vedetelor, idolii lumii contemporane, propuse ca modele universale. Omul ajunge s? nu mai tr?iasc? el ?nsu?i ci s?-?i cedeze tr?irile modelelor, ?ncadr?ndu-se ?n diferite cli?ee. Dar aceste ?vedete-modele,” fac de cele mai multe ori o m?ndrie din imoralitatea lor.Efectul este distrug?tor, mai ales asupra genera?iilor tinere care sunt la v?rsta c?ut?rii modelelor ?i a identific?rii cu acesteia, de la ?mbr?c?minte p?n? la comportament.Se pun ?n egalitate?valorile religioase?cu alte valori (reg?sirea omului ?n pl?cere d?ndui-se iluzia posibilit??ii dob?ndirei continue a acesteia ?n absen?a durerii).Interesele de grup ce vor destabilizarea Biesericii prin def?imarea ierarhiei biserice?ti:Unele mijloace mass-media ca (?PRO TV,” ?Ziarul de gard?,” ?Rise Moldova”) nu acord? ?n mod regulat spa?iu de emisie programelor spirituale, ?ns? nu scap? nici un prilej de a pune ?n eviden?? foarte accentuat? cu dese relu?ri a ?tirilor ?de senza?ie” referitoare la def?imarea Bisericii;Prezentarea v?dit exagerat? ?i tenden?ioas? a unor evenimente religioase din via?a Bisericii, deseori atac?nd ?i slujitorii ei, fiind con?tien?i de faptul c? ?n rezultatul acestor atacuri va suferi ?n primul r?nd imaginea Sfintei Biserici;Elaborarea unor ?tiri ?bomb?” pe baza unor simple specula?ii potrivit c?rora Biserica Ortodox? este un du?man a demnit??ii noastre na?ionale ?i o piedic? ?n dob?ndirea ?valorilor europene,” care nu au nimic ?n comun cu dogmele, canoanele ?i ?nv???tura ortodox?;?n pofida lipsei informa?iei veridice sau a unei document?ri prealabile de specialitate, asupra ?nv???turii de credin??, canoanelor ?i regulamentelor biserice?ti, asupra istoriei, realit??ilor ?i nevoilor Biserici Ortodoxe, ?prietenii” Ortodoxiei ??i ?nfig col?ii ?n trupul Sfintei Biserici.De mu?c?tura otr?vit? a def?im?rii nu a sc?pat nimeni ?n istorie ( exemple nenum?rate avem ?n Sf?nta Scriptur? ?i ?n Sf?nta Tradi?ie), ?i dac? vom lua cuno?tin?? de ele, vom ?n?elege c?t de periculoas? ?i perfid? este aceast? arm? cu care ispititorul a atacat dintotdeauna, ?i pe Dumnezeu ?i pe om.Biserica Ortodox? reprezint? un bastion puternic al identit??ii ?i tradi?iilor noastre ortodoxe ?i na?ionale. Cazurile izolate ?n care unii slujitori nu se comport? tocmai corespunz?tor, Biserica le rezolv? prin intermediul diviziunilor de? abilitate, conform canoanelor ?i normelor dogmatice ?i morale, de sine st?t?tor, f?r? a apela la serviciile”binevoitorilor” din mass-media.Singurul lucru constant pe acest p?m?nt mult p?timit care azi se nume?te Republica Moldova, l-a reprezentat tradi?iile ?i valorile noastre na?ionale ?i ?nv???tura de Credin?? Ortodox?. Regimurile, politicienii au venit ?i au plecat, Biserica a fost ?i a r?mas. Unii atac? Biserica con?tient ?i programat, al?ii cad ?n plasa celor dint?i ?i r?sp?ndesc involuntar mai departe mesajele veninoase, dar nec?t?nd la toate acestea marea majoritate beneficiaz? de ?nv???turile promovate de Biserica Ortodox?.C?nd sute de moldoveni au plecat ?n Europa ca s?-?i c??tige un trai mai bun, alunga?i de s?r?cia impus? de al?ii ?n propria ?ar?, preo?ii ortodoc?i au plecat ?mpreun? cu ei ?i au devenit centrul comunit??ilor p?m?ntenilor no?tri din afara hotarelor ??rii, adun?ndu-i ?n fiecare duminic? ?mpreun?.Este deci Biserica Ortodox? un du?man al acestui popor a?a cum vor s-o prezinte al?ii? Nu. Biserica a fost, este ?i va fi lupt?toare ?mpotriva urii, r?ului, def?im?rii ?i multor altor ispite ?i provoc?ri care vin de la diavol ?i slujitorii lui.Folosirea instrumentelor mediatice ?n misiunea Bisericii:Desigur, ?n lume, mass-media critic? persoane sau institu?ii, pun?nd deseori ?n lumin??adev?rul.?n acest context ?i lu?nd ?n considera?ie ?i folosul incontestabil pe care-l poate aduce folosirea mijloacelor de comunicare ?n mas? pentru a aduce la cuno?tin?? a unui num?r mult mai mare de cre?tini ?nv???tura ortodox?, atitudinea Bisericii fa?? de mass-media trebuie s? r?m?n? ?pozitiv? ?i optimist?.”Biserica trebuie s? foloseasc? mass-media pentru a chema oamenii la o via?? autentic? ?n Hristos. Dar nici ?ntr-un caz canalele mediatice nu pot ?nlocui rela?ia direct? a preotului cu credincio?ii.Utiliz?nd instrumentele mediatice, Biserica trebuie s? ?in? cont de contextul cultural ?i moral al epocii, de ?noua cultur?” creat? de mijloacele mediatice, s? g?seasc? dup? exemplul Sfin?ilor P?rin?i un limbaj accesibil omului de azi, propun?nd p?strarea tradi?iilor ca reac?ie la modernitate.?C?nd va veni Fiul omului va mai g?si el oare credin?? pe p?m?nt???ntrebarea ?Hristos va mai g?si credin???” este f?r? de r?spuns. Noi, cei de azi, ?n nici un fel, nu putem da r?spuns la aceast? ?ntrebare. Unicul lucru pe care ?l puteam face este s? ?ncerc?m s? reflect?m pu?in asupra acestei probleme.?n ultimul timp r?sun? tot mai multe glasuri, c? deoarece suntem aproape de a?Doua Venire a lui Hristos, ceea ce este acum pe p?m?nt, nu este credin?? ?n deplinul sens al cuv?ntului. C? Dumnezeu a?teapt? ceva mai mult de la noi, o?credin?? adev?rat?.S? fie oare a?a? Despre ce credin?? este vorba? Sf?nta Scriptur? ne arat? dou? feluri de credin??: credin?a care o au ?i demonii?–??dar ?i demonii cred ?i se cutremur?”?(Iacov 2;19) ?i?credin?a care a venit??Iar ?nainte de venirea credin?ei, noi eram p?zi?i sub Lege, fiind ?nchi?i pentru credin?a care avea s? se descopere.” (Galateni 3;23) ?Iar dac? a venit credin?a, nu mai suntem sub c?l?uz?; C?ci to?i sunte?i fii a lui Dumnezeu prin credin?a ?n Iisus Hristos.”?(3;25-26)S? le numim credin?a de pe p?m?nt ?i credin?a din cer.Credin?a pe care o au ?i demonii??i pe care oamenii n-o mai au este credin?a din Adam, din Lot ?i fiicele sale, din Ahab, din Ieroboam ?i din to?i cei care au auzit despre Dumnezeu, dar s-au ?ndep?rtat de Cuvintele Lui.De exemplu, credin?a ?n crea?ie este credin?a de pe p?m?nt. Oamenii v?d lucrurile create dar nu mai au minte s? le lege de existen?a lui Dumnezeu Creatorul. Mintea lor este intoxicat? cu neadev?ruri ?i minciuni ?i nu mai au m?car nici credin?a demonilor; c? Dumnezeu exist?. Oamenii nici nu se??nfioar?, nici nu se cutremur?”?ca demonii. M?car aceast? credin????de a se ?nfiora ?i a se cutremura”?ar trebui s? o aib? to?i oamenii, ?ns? ei nu o au: ?To?i s-au ab?tut, ?mpreun?, netrebnici s-au f?cut.” (Romani 3;12)Credin?a care a venit din Cer?este credin?a ?n Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, care s-a ar?tat ?n trup ?i ?n Evanghelia revelat? de El. Trebuie s? fim cu mare luare aminte, s? fim aten?i, c?ci Sf?ntul Apostol Pavel ?n Epistola sa c?tre Evrei ne avertizeaz?: ?Lua?i seama s? nu v? lep?da?i de Cel care vorbe?te, c?ci dac? aceia n-au sc?pat de pedeaps?, nevoind s? asculte pe Cel ce le gr?ia pe p?m?nt, cu at?t mai mult noi – ?ndep?rt?ndu-ne de Cel ce ne gr?ie?te din ceruri.”Acum vom deschide o mic? parantez?: Sf?nta Scriptur? ?i nume?te cre?tini pe cei care cred ?n Cel venit din Cer ?i pe ceilal?i ?p?m?nte?ti.” Procesul de separare ar?tat ?n Apocalips?: ?Cine e nedrept, s? nedrept??easc? ?nainte. Cine e spurcat, s? se spurce ?nc?. Cine este drept, s? fac? dreptate mai departe. Cine este sf?nt, s? se sfin?easc? ?nc?” (Apocalipsa 22;11) ajunge ?n aceste zile s? creeze o mare diferen?? ?ntre oamenni.De aici s? ?n?elegem c? la a Doua Venire a Domnului nostru Iisus Hristos, va fi o pr?pastie mare ?ntre cei care cred ?n El ?i ?n Evanghelia Sa ?i cei care ?l ignor?. Dar oare nu tr?im ?i ?n prezent aceste st?ri: Oamenii nu mai cred ?n crea?ie, nu mai cred ?ntr-un Dumnezeu, pe care ar trebui s?-L iubeasc?, sau cel pu?in s? se team? de El. Demonii se tem, iar oamenii nu. O astfel de credin?? p?m?nteasc? (credin?a demonilor) rar se mai g?se?te pe p?m?nt, de aceea este mult? f?r?delege ?i ?ntinare.Dup? anul 1990 au ap?rut ?n limba rom?n? dou? c?r?i scrise de monahii atoni?i: ?La apusul libert??ii” ?i ?Apocalipsa 13”. ?n esen??, ?n ele se sus?ine c? toate aceste procese de creare a unei Noi Ordini Mondiale sunt de fapt semnele evidente ale instal?rii treptate a unei dictaturi globale; iar aceast? dictatur? va culmina ?n cele din urm? cu ?ntronarea lui Antihrist. Cei doi monahi atoni?i ne aten?ioneaz?, pe baza unor argumente, c? lucrurile evolueaz? spre un control deplin al ?ntregii popula?ii prin tehnicile moderne ?i sofisticate re?ele de supraveghere.Adic? ne ?ndrept?m spre cea mai cumplit? ?nrobire a oamenilor care a existat vreodat? ?n istorie.Vi se par cam exagerate asemenea informa?ii? Mie nu mi se par exagerate!Omenirea, prin felul cum g?nde?te ?i se comport? ast?zi, merge cu pa?i rapizi spre un sf?r?it. Dezordinea care exist? acum ?n lume ?l sup?r? pe Bunul Dumnezeu. Aici vorbesc ?n primul r?nd despre necredin??, indeferen?? religioas?, lep?dare de Dumnezeu ?n care ne afl?m ca ?i de faptele noastre, p?catele noastre ?nnoite, p?cate pe care Sf?nta Scriptur? le condamn? total, iar guvernele multor ??ri le aprob?. Facem ceea ce, cu siguran??, nu este pl?cut ?naintea Domnului. De exemplu, s?-i spunem pe nume unui p?cat care ?n zilele noastre este mult mediatizat ?i protejat de lege:?homosexualitatea.?Sf?nta Scriptur? ne vorbe?te clar despre cele dou? cet??i din Vechiul Testament (Sodoma ?i Gomora) unde acest groaznic p?cat era la mare cinste; au fost arse aceste dou? mari cet??i, astfel ?nc?t nu a r?mas nimic din ele. De aceea, reflect?nd asupra acestui fapt istoric, cred c? lumea se ?ndreapt? c?tre acest sf?r?it inevitabil. Acest sf?r?it s-ar mai putea am?na dac? ar ?ncepe o mare poc?in?? ?i ?ndreptare, ceea ce este ?ns? greu de crezut, nu se prea observ? o astfel de tendin??.Nu prea sunt ini?iat ?n? toate dedesubturile geopolitice, dar f?r? ?ndoial? c? ?n lumea de acum, care merge pe calea cea larg? a pl?cerilor ?i a patimilor, exist? ?cineva” sau ?ceva,” care ?i antreneaz? pe oameni la aceast? grab? spre distrugere. Exist? careva institu?ii care spun c? conduc oamenii spre libertate (o libertate a?a cum le place unora, nu a?a cum ar trebui ea s? fie ?n realitate), dar ?n realitate ?i conduc spre dezastru. Exist? oare ?anse de sc?pare din aceast? capcan?? Dac? lumea s-ar trezi, ar face un efort de a se desc?tu?a din aceste lan?uri ?n care a fost prins?, s-ar poc?i cu to?ii, de la mic la mare, de la rege p?n? la ultima slug?, a?a cum s-a ?nt?mplat cu cetatea Ninive din Vechiul Testament, omenirea ar putea fi salvat?, dar?m?ntuirea, credin?a ?i ata?amentul fa?? de Bunul Dumnezeu?r?m?n la alegerea fiec?ruia.Este timpul s? revenim la ?ntrebarea ini?ial?: ?Dar Fiul Omului c?nd va veni, va g?si, oare, credin?? pe p?m?nt?”Cu adev?rat, mare ?i minunat lucru va fi dac? oamenii vor izbuti s? p?streze credin?a p?n? la a Doua Venire a lui Hristos! F?r? ?ndoial?, Dumnezeu ne va judeca pe to?i, ?in?nd cont de genera?ia noastr?, a fiec?ruia, de lumea ?n care tr?im.P?rintele Sofronie Saharov (1896-1993), un mare teolog al secolului al XX-lea spunea:??Fiecare om este o mic? frunz? ?n uria?ul copac al omenirii, iar via?a lui nu poate fi desp?r?it? de via?a semenilor s?i:”Prin urmare, dac? vremea noastr? se caracterizeaz? prin c?derea de la credin?a P?rin?ilor no?tri, atunci faptul c? reu?im s? p?str?m aceast? credin??, ?n ciuda apostazei generale care ne ?nconjoar?, este un lucru de mare cinste ?n fa?a lui Dumnezeu.Trebuie ?ns? s? ne hot?r?m ?i s? alegem: ori tr?im potrivit credin?ei noastre str?mo?e?ti, ori murim.Apocalipsa ne reaminte?te c? nu ne este ?ng?duit a ne am?gi cu a?a zisa ?stare de mijloc” – adic? a fi nici reci, nici fierbin?i. ?n zilele noastre asist?m la o cre?tere rapid? a r?ului care ne ?nghite ?n valul cresc?nd al f?r?delegii.Noi ?n calitate de cre?tini, se cuvine s? ne angaj?m ?n alt? mi?care, direc?ie diametral opus? celei pomenite mai sus, menit? s? ne apropie, iar nu s? ne ?ndep?rteze de Dumnezeu, astfel p?n? ?i r?ul s? ne fie un imbold spre s?v?r?irea binelui.P?rintele Sofronie era ?ncredin?at c? p?n? ?i cele mai tragice ?mprejur?ri ne pot aduce folos duhovnicesc, ?ns? r?spunderea pentru calea aleas? este ?n ?ntregime a noastr?: fie c? ne l?s?m ?ntr-o lene duhovniceasc?, fie c? ne angaj?m ?n sporirea rapid? a vie?ii ?n Dumnezeu. Urm?rile duhovnice?ti ale acestei alegeri sunt descrise ?n Cartea Apocalipsei:?Cine e nedrept, s? nedrept??easc? ?nainte. Cine e spurcat, s? se spurce ?nc?. Cine este drept, s? fac? dreptate mai departe. Cine este sf?nt, s? se sfin?easc? ?nc?.” (Apocalipsa 22;11)?Lep?darea de credin?? din zilele de pe urm?…??Nimeni s? nu v? am?geasc? pe voi ?n nici un chip,” le scrie tesalonicenilor Sf?ntul Apostol Pavel, ?c?ci ziua Domnului nu va sosi p?n? ce mai ?nt?i nu va veni lep?darea de credin??. ”(II Tesalonicieni 2;3)?Despre care ?lep?dare de credin??” ne vorbe?te Sf?ntul Apostol Pavel, prevenindu-i, ?n persoana tesalonicenilor, pe to?i credincio?ii? To?i exege?ii din vechime cred c? spusa lep?dare de credin?? este aici ?n loc de cel ce s-a lep?dat de credin??, adic? ?nsu?i Antihrist. De aceast? p?rere erau ?i Sf?ntul Ioan Gur? de Aur, Theodorit ?i mul?i al?ii, iar Sf?ntul Ierarh Ecumenie adaug? doar sub form? de ipotez?: ?ori poate c? lep?darea de credin?? nume?te dep?rtarea de Dumnezeu, faptul ?n sine, nu persoana s?v?r?itoare.Exege?ii eterodoc?i apuseni v?d aici nu o persoan?, ci un fenomen aparte din via?a omenirii, ?ns? nu cad de acord ?ntre ei cu privire la natura acestuia. Bine?n?eles, mai aproape de adev?r sunt acei care, asemenea Sf?ntului Ierarh Ecumenie, ?n?eleg prin lep?darea de credin?? dep?rtarea de Dumnezeu, de credin?? ?i de adev?r, de care se aminte?te ?i ?n alte locuri ale Sfintei Scripturi. ?ntruc?t acest cuv?nt nu este l?murit prin nici un termen ad?ugat, ?n?elesul lui trebuie definit cu ajutorul contextului. Cuvintele care ?i urmeaz?: omul nelegiuirii, fiul pierz?rii, care se va ?n?l?a mai presus de tot ce se nume?te Dumnezeu ?i a?a mai departe, dau de ?n?eles c? ?i lep?darea de credin?? va fi de acela?i fel, adic? se va s?v?r?i ?n domeniul religios-moral. Prin urmare, a vedea ?n aceeast? lep?dare de credin?? ceva politic ?nseamn? a ne abate de la ceea ce a vrut s? ne spun? Sf?ntul Apostol Pavel. De?i, s-a s?v?r?it ?n domeniul religios, lep?darea de credin?? a papei ?i a urma?ilor s?i ?i c?derea lor din Biserica cea adev?rat?, iar apoi c?derea ?i mai ad?nc? a lui Luther ?i a lui Calvin, s?v?r?it? prin c?derea din biserica cea c?zut? a papei, totu?i, ?ntruc?t la Apostol lep?darea de credin?? este str?ns legat? de ar?tarea lui Antihrist, iar Antihrist ?nc? nu a venit, nu trebuie s? vedem realizarea ei ?n aceste evenimente.Evident, Apostolul vorbe?te despre acea lep?dare de credin?? ce se va s?v?r?i ?n zilele de pe urm?, ?naintea celei de-a Doua Veniri a lui Iisus Hristos. El pomene?te de aceasta ?i ?n Epistole. ?n prima Epistol? c?tre Timotei scrie: ?iar Duhul ar?tat gr?ie?te c? ?n vremurile de apoi se vor dep?rta unii de la credin??, lu?nd aminte la duhurile cele ?n?el?toare ?i la ?nv???turile cele dr?ce?ti” (1 Timotei 4;1 vezi ?i 2 Timotei 3;1-9, Pt. 3;3-4). Sf?ntul Apostol? Iuda d? m?rturie c? to?i Apostolii vorbeau deopotriv? despre aceasta: ?aduce?i-v? aminte de cuvintele care s-au zis mai ?nainte de c?tre Apostolii Domnului nostru Iisus Hristos, c?ci au zis vou? c? ?n vremea de apoi vor fi batjocoritori, care vor umbla dup? poftele lor cele necurate.” Domnul ?nsu?i a prezis c? spre sf?r?itul lumii mul?i prooroci se vor scula ?i vor ?n?ela pe mul?i, ?i c? din pricina ?nmul?irii f?r?delegii, dragostea multora se va r?t?ci, (Matei 24; 11-12) a?a ?nc?t atunci c?nd va veni El, oare va afla credin?? pe p?m?nt? (Luca 18;8)Aceste ?ncredin??ri ne zugr?vesc un tablou cu totul nem?ng?itor al st?rii moral-religioase din vremea de apoi. Evanghelia va fi cunoscut? de c?tre to?i, dar o parte nu va crede ?n ea, alta – cea mai mare – va fi eretic?, neurm?nd ?nv???turii adev?rate apostolice, ci construindu-?i singuri credin?a din propriile n?scociri care iau ca pretext cuvintele Sfintei Scripturi. Aceste credin?e n?scocite de c?tre oameni se vor ?nmul?i la nesf?r?it. ?nceputul lor a fost pus de c?tre papa, Luther ?i Calvin au continuat lucrarea acestuia, iar ?n?elegerea individual? a credin?ei pornind de la un singur izvor ?i anume Sf?nta Scriptur?, ?n?elegere pe care ace?tia au socotit-o a fi temelie ?n cre?tinism, a dat un puternic av?nt n?scocirii de noi credin?e. Acestea deja se ?nmul?esc: vor fi ?i mai multe.Fiecare ?mp?r??ie cu m?rturisirea sa de credin??, iar ?n ea fiecare jude?, pe urm? fiecare ora?, iar ?n cele din urm? poate c? fiecare cap va avea m?rturisirea sa de credin??. Acolo unde oamenii nu primesc credin?a adev?rat?, ci ??i fac singuri una, nici nu se poate altfel. ?i to?i ace?tia ??i vor da numele de cre?tini. Vor fi ?i unii care vor ?ine credin?a cea adev?rat? a?a cum a fost l?sat? ea de c?tre Sfin?ii Apostoli ?i cum se p?streaz? ?n Biserica Ortodox?, dar ?i printre ei vor fi dintre aceia a c?ror inim? nu va avea r?nduiala pe care o cere credin?a, c?ci vor iubi veacul de acum. Iat? ce cuprinz?toare este lep?darea de credin?? pe care o a?tept?m! De?i se va avea peste tot numele de cre?tin ?i peste tot se vor vedea Biserici ?i chipuri biserice?ti, acestea vor fi doar aparen?e ?n?el?toare, iar ?n?untru va fi deplin? lep?dare de credin??. Tocmai pe acest teren se va na?te Antihrist ?i va cre?te ?n acela?i duh de aparen??, lipsit de esen?a lucrului. Dup? aceea, d?ndu-se satanei, el se va lep?da de credin?? ?n chip v?dit ?i, ?narmat cu cursele lui cele am?gitoare, ?i va atrage la lep?dare v?dit? de Hristos Domnul pe to?i cei ce nu ?in Cre?tinismul ?ntru adev?r, f?c?ndu-i s?-l cinsteasc? pe el ?n locul lui Dumnezeu. Cei ale?i nu se vor l?sa am?gi?i, dar el va ?ncerca s?-i ?n?ele ?i pe ace?tia, dac? va fi cu putin?? – dar ca aceasta s? nu se ?nt?mple, se vor scurta acele zile rele. Se va ar?ta Domnul, nimicindu-l pe Antihrist ?i toat? lucrarea lui prin ar?tarea venirii Sale.?Semnele sf?r?itului lumii??Spune nou?… care este semnul venirii Tale ?i al sf?r?itului veacului?” l-au ?ntrebat ucenicii pe Hristos. (Matei 24;3) Iar El le-a ?n?irat numeroase semne. Aceste semne se vor ar?ta prin g?nduri r?t?cite ?i sim??minte grosolane, prin oameni, prin lucruri, prin ?nt?mpl?ri ?ntre oameni, prin stihii ?i prin fenomenele naturii. Pe scurt, mul?imea tuturor semnalelor de tot felul se va ar?ta ?naintea sf?r?itului lumii ?i a veacului.Precum ?nainte de potop toate cugetele omene?ti erau ?ndrepatate spre r?u, tot a?a va fi ?i ?nainte de sf?r?itul lumii. G?ndurile multor oameni vor fi r?t?cite ?i rele, iar sim??mitele lor vor ar?ta dragoste r?t?cit? fa?? de Dumnezeu ?i de aproapele. ?R?ci-se-va dragostea multora.” (Matei 24;12) ?i se vor ar?ta numero?i hristo?i mincino?i. Cei credincio?i se vor ?ine de singurul Mesia adev?rat, Iisus Hristos, ?i nu se vor lep?da de El nici cu pre?ul vie?ii p?m?nte?ti. Pentru aceasta, ei vor fi ur??i de necredincio?i ?i am?gitori, ?i vor fi prigoni?i ?i chinui?i. ?Iar cela ce va r?bda p?n? ?n sf?r?it, acela se va m?ntui.” (Matei 10;22)Apostolii lui Hristos ?ndep?rteaz? ceva mai mult v?lul tainei pe care Domnul le-a ?ncredin?at-o. Sf?ntul Apostol Petru spune: ?Aceasta mai ?nainte ?tiind, c? vor veni ?n zilele cele de apoi batjocuritori, dup? poftele lor umbl?nd.” (II Petru 3;3) ?nc? ?i Sf?ntul Apostol Pavel ?i scrie lui Timotei: ?Va veni vremea c?nd ?nv???tura cea s?n?toas? nu o vor suferi, ci dup? poftele lor ??i vor ?ngr?m?di ?nv???tori care s? le g?dile urechile. ?i de la adev?r auzul ??i vor ?ntoarce, iar la basme se vor pleca.”(II Timotei 4;3-4) Acela?i Apostol ?i mai tare veste?te p?catele celei din urm? genera?ii de pe p?m?nt, zic?nd: ?Ci aceasta s? ?tii, c? ?n zilele cele de apoi vor veni vremi cumplite. C? vor fi oamenii iubitori de sine, iubitori de argint, l?ud?ro?i, seme?i, hulitori, neascult?tori de p?rin?i, nemul??mitori, necuvio?i.” (II Timotei 3;1-2) Toate acestea se potrivesc acelor cuvinte ale lui Hristos despre proorocii mincino?i ?i r?cirea dragostei.Iar alte semne vor fi: se vor ridica un popor asupra altuia ?i o ?mp?r??ie asupra alteia, vor fi dese r?scoale ?i r?zboaie, vrajbe ?i lupte, sminteli ?i nelegiuiri, lep?d?ri ?i tr?d?ri. Aceste leg?turi nefr??e?ti ?i neomene?ti dintre oameni, ca ?i altele de acela?i fel, vor prevesti apropierea sf?r?itului.Foametea, molima, cutremurile. Toate acestea vor fi ?ntr-o m?sur? care nu s-a mai ?nt?lnit, ?i ?n toat? lumea, dup? cum s-a ?i zis: ?C? va fi atunci necaz mare, carele nu a fost din ?nceputul lumii p?n? acum, nici va fi.” (Matei 24;21) Foametea va veni pe de o parte de la secet? ?i de la inunda?ii ?i viermi ?i felurite insecte, pe de alt? parte de la faptul c? oamenilor aposta?i li se va lua mintea, ?i nu vor ?ti s? ?mpart? poporului hran?. Pentru c? atunci c?nd se pierde mila, se pierde ?i ?n?elegerea. Bolile vor secera oamenii mai tare cu c?t ace?tia vor c?uta t?m?duire ?i s?n?tate doar de la cele p?m?nte?ti. Iar cutremurile vor fi urmate de t?l?zuirea m?rilor, rev?rsarea r?urilor, secarea multor izvoare, uragane pe p?m?nt ?i furtuni pe oceane. ?i ?ntruc?t cutremurile vor fi foarte dese, popoarele vor tr?i ?ntr-o fric? ne?ncetat?.?n acela?i timp cu aceste fenomene ?nsp?im?nt?toare se va desf??ura propov?duirea cu putere a Sfintei Evanghelii. R?vna apostoleasc? a adev?ra?ilor misionari nu se va l?sa ?nsp?im?ntat?, nici ?mpiedicat? de nimic. ??i se va propov?dui Evanghelia aceasta a ?mp?r??iei ?n toat? lumea, spre m?rturie la toate neamurile.” (Matei 24;14) Oamenii adev?ra?i, cu pecetea Duhului Sf?nt nestricat? ?ntr?n?ii, vor duce ?nv???tura lui Hristos ?n toate p?r?ile lumii, ?n ciuda hristo?ilor mincino?i, ?i ?n ciuda tuturor f?c?torilor de sminteal?, a tuturor prigonitorilor ?i chinuitorilor.Ca semnal al sf?r?itului, Sf?ntul Apostol Pavel nume?te ?i ivirea lui Antihrist. El va fi ?omul p?catului, fiul pierz?rii, potrivnicul ?i care se va ?n?l?a mai presus de tot ce se nume?te Dumnezeu… ar?t?nd pre sine c? este Dumnezeu.” (II Tesaloniceni 2;3-4) Pe acesta Domnul Iisus Hristos ??l va omor? cu duhurile gurii sale.” (II Tesaloniceni 2;8) Dar el va fi semn vremii. Ferici?i cei ce nu se vor am?gi de ?n?el?rile sale mincinoase ?i negre.Cu c?t se va apropia mai mult sf?r?itul, cu at?t se vor ?nmul?i din ce ?n ce mai mult semnele sf?r?itului. Soarele, Luna ?i stelele vor ar?ta ?i ele semne, ?i aceasta ??ndat? dup? necazul acelor zile.” (Matei 24;29) Soarele ?i Luna se vor ?ntuneca, iar stelele se vor cl?tina ?i vor c?dea din cer. Se va l?sa peste tot bezn? cumplit?, ?n care se va auzi numai vuietul stelelor care cad, ?i vuietul acela va acoperi dezn?d?jduitele strig?te ale oamenilor.Ar?tarea marii ?i luminatei Cruci va fi un nou semn. Cinstita Cruce, semnul Fiului lui Dumnezeu, Cel r?stignit pentru oameni, va str?luci atunci de la un cap?t al lumii la altul ?i va lumina ?n locul Soarelui. ?i popoarele vor pl?nge atunci, se vor t?ngui toate neamurile ?i toate noroadele care vor fi atunci ?n via??, at?t cei credincio?i c?t ?i necredincio?i. Pentru c? acest semn va vesti biruin?a des?r?it? a lui Hristos cel r?stignit. Credincio?ii vor pl?nge de bucurie, iar necredincio?ii din pricina mustr?rilor de con?tiin?? – ?ns? at?t unii, c?t ?i ceilal?i vor tremura de frica a ce va veni.Toate acestea se vor desf??ura cu repeziciune. Pentru c? venirea Fiului Omului va fi ?precum fulgerul de la r?s?rit ?i se arat? p?n? la apus.” (Matei 24;27) At?t de n?prasnic? ?i luminoas? va fi a Doua Venire a ?mp?ratului ?i Domnului nostru. ?i El Se va ar?ta pe norii cerului ?cu putere ?i cu slav? mult?,” negr?it? ?i ne?nchipuit?.Cel din urm? semn de biruin?? – semnal nu ca El va veni, ci c? El a venit deja – va fi glasul tr?mbi?elor ?ngere?ti. La acest semn, sfin?ii ?ngeri ?i vor aduna ?naintea Domnului lor ”pre cei ale?i ai lui din cele patru v?nturi, de la marginile cerurilor p?n? la marginile lor.” (Matei 24;31) ?i drep?ii vor intra ?ntru bucuria Domnului lor. ??i a?a pururea cu Domnul vom fi,” dup? cum spune Sf?ntul Apostol Pavel cel ales. (I Tesaloniceni 4;17)Partea a II- a c?r?ii ? … C?UTA?I ?I VE?I AFLA …” CALEA SPRE CER : Cug?t?ri pov??uitoare ?i sfaturi alese din operele b?rba?ilor ?n?elep?i ?i sfin?iDumnezeuBune ?i chiar foarte bune sunt creaturile, dar incoparabil de bun este? ? Creatorul, care le-a f?cut pe toate bune. (Sf?ntul Tihon Zadonschi)Dac? ciocnirea atomilor (dup? p?rerea materiali?tilor) a fost ?n stare s? produc? o lume ?ntreag?, atunci de ce aceast? ciocnire nu poate s? alc?tuiasc? un singur templu, sau o cas?, sau un ora?, ceea ce ar fi mult mai simplu ?i mai u?or. (Cicero)?Trebuie s? iubim c?ile Domnului ?i ele se vor face pentru noi netede. (Sf?ntul Filaret al Cernigovului)Dumnezeu se descoper? nu unei min?i ascu?ite, ci unei inimi curate: ?ferici?i cei cura?i cu inima c? aceia vor vedea pe Dumnezeu.” (Matei 5,8) (Domnul Iisus Hristos)Nu este nimic mai s?rac, dec?t un cap care face filosofie despre Dumnezeu, f?r? Dumnezeu.Nu vorbi?i nimic de Dumnezeu din cele ce nu le-a?i ?nv??at de la El ?nsu?i.E primejdios s? ?nno?i ?mbr?cat cu toate hainele, e primejdios s? te atingi de teologie, c?nd ai vreo patim? oarecare. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)Cu c?t ?l cunoa?te cineva mai mult pe Dumnezeu, pe at?t se smere?te, se teme ?i-L iube?te. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nu te deda spre cercet?ri ad?nci despre Dumnezeu, mai bine sile?te-te s? mergi pe urmele Lui. (Sf?ntul Grigore Teologul)Nu este nimic mai mare ca omul cu Dumnezeu ?i nu este nimic mai ne?nsemnat ca omul f?r? Dumnezeu.Cine ?l are pe Dumnezeu acela are de toate, chiar de s-ar lipsi de tot ce este ?n lume. (Adrian Jugschii)Cu Dumnezeu afli raiul ?i ?n iad, iar f?r? Dumnezeu e un chin ?i ?n cer. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Dumnezeu este un cerc al c?rui centru este pretutindeni, iar circumferin?a nic?ieri. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Dumnezeu toate le umple ?i exist? ?n afar? de toate. (Sf?ntul Ioan Damaschin)?n tot locul se afl? Dumnezeu dar nu se cuprinde ?n niciunul. (Sf?ntul Chiril al Ierusalimului)Dac? cel ce se deosebe?te prin obiceiurile sale nu poate fi aproape de un om bun, atunci cu at?t mai mult de Dumnezeu. (?n?eleptul Solomon)Fii ?ntotdeauna cu Dumnezeu dac? vrei ca Dumnezeu s? fie cu tine.Dumnezeu e prezent oriunde, iar tu stai ?naintea ochilor Lui.Dac? ??i vei aduce aminte ?ntotdeauna c? Dumnezeu este v?z?torul tuturor celor ce faci cu trupul ?i sufletul, atunci nu vei gre?i ?n nici un lucru. (Avva Evagrie)Dac? vrei s? faci toate lucrurile tale bune, atunci ?nchipuie?te-?i c? Dumnezeu te prive?te.Pentru Dumnezeu e mai lesne s? aprind? un nou soare pe cer dec?t pentru noi s? aprindem o lum?nare. (Sf?ntul Sf?ntul Inochentie al Hersonului)Dumnezeu poate ceea ce vrea, dar nu vrea ceea ce poate. (Tertulian)La Dumnezeu ?i apa arde ?i focul roureaz?.Cel ce a f?cut toate din nimic, poate face ?i din ?ntuneric lumin?, ?i dintr-un om r?u un om bun.Puterea lui Dumnezeu nu are nevoie de puterea omului. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Domnul nu respinge nici un singur suspin de rug?ciune, nici o singur? pic?tur? din lacrimile noastre.Omul L-a uitat ?ntotdeauna pe Dumnezeu, dar Dumnezeu nu l-a uitat niciodat? pe om.Dragostea lui Dumnezeu pentru om este incomparabil mai presus dec?t dragostea omului c?tre Dumnezeu.Dumnezeu se ?ngrije?te de noi mai mult dec?t ne ?ngrijim noi ?n?ine de noi.Dumnezeu e credincios f?g?duin?elor Sale, dar numai pentru oamenii care sunt credincio?i f?g?duin?elor lor.Nimic nu este a?a de pl?cut lui Dumnezeu ca recuno?tin?a. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Dumnezeu rabd? at?t de ?ndelung ?i te sufer?, ?i cu toate acestea, tu tot nu te ?ndreptezi.Dac? Dumnezeu ??i am?n? pedeapsa atunci tu nu ??i am?na ?ntoarcerea. (Fericitul Augustin)Cel ce tr?ie?te cu o n?dejde f?r? de grij? la milostivirea lui Dumnezeu, acela cere de la Dumnezeu o judecat? aspr? asupra sa. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Cine neglijeaz? bun?tatea lui Dumnezeu acela va cunoa?te dreptatea lui Dumnezeu asupra sa. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nu te for?a s? p?trunzi ?n tainele judec??ilor lui Dumnezeu, nici sfin?ii n-au ?ndr?znit s? fac? acest lucru.Uneori, tocmai ceea ce ni se pare c? e gre?it, este ?n realitate o r?nduial? din partea lui Dumnezeu.Uneori, tocmai ceea ce pare vrednic de laud? ?n ochii no?tri, este o m?r??vie ?naintea lui Dumnezeu.S? nu crezi c? nu mai este dreptatea lui Dumnezeu acolo unde n-o observ? ochiul t?u p?c?tos. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)S? nu ne mir?m de fericirea celui nelegiuit ?i de necazurile celui drept.Dac? nu aici, atunci acolo, mai ales acolo, Dumnezeu va r?spl?ti fiec?ruia dup? faptele lui. (Sf?ntul Teofan al Vladimirului)Dezlegarea deplin? a feluritelor noastre destinuri va fi acolo. Acolo to?i vor vedea c?t de bine au fost r?nduite toate: iar aici noi tr?im deocamdat? ?n ?ntuneric. ( Sf?ntul Teofan al Vladimirului)F?r? ?ndoial?, Dumnezeu r?nduie?te toate faptele noastre mai bine dec?t le-am schi?a noi ?n?ine. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Ceea ce ne dore?te Dumnezeu, tocmai acel lucru e mai bun pentru noi. (Preot I. Tolmacev)Ceea ce e folositor pentru noi aceea vrea Dumnezeu; ceea ce vrea Dumnezeu aceea e folositor pentru noi. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Adu-?i aminte c? far? Dumnezeu nu se face nimic ?i lini?tea se va s?l??lui ?n sufletul t?u. (Avva Dorotei)C?nd tu spui: Dumnezeu este iubitor de oameni ?i de aceea nu va mai pedepsi, atunci dup? tine reiese, c? El nu mai este iubitor de oameni dac? te va pedepsi. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Dac? acel Atotbun ?i-a trimis un necaz ?nseamn? c? ?i ?n acel necaz este pentru tine ceva bun.Dumnezeu ne pedepse?te ?n cele mici ca s? ne miluiasc? ?n cele mari.C?t de rar ?i c?t de rece s-ar ruga oamenii dac? n-ar exista necazuri ?i suferin?e. (Preot I. Tolmacev)Domnul ne scap? prin necazuri, de mari necazuri. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Dumnezeu pedepse?te trupul pentru p?catele sufletului, pentru ca s? ?n?elep?easc? sufletul.Majoritatea oamenilor sunt astfel ?nc?t ei trebuiesc ?mboldi?i din afar?, ca s? poat? ceva p?trunde ?n l?untrul lor.Pentru ?nfl?c?rarea focului Dumnezeie?tii iubiri, nu exist? un lemn mai bun ca lemnul crucii (necazurile ?i suferin?ele).Orice ispit? de se abate asupra omului, el trebuie s? spun?: ?asta e din mila lui Dumnezeu.” (Avva Sisoe)?n vremile de acum, Dumnezeu nu ?ng?duie astfel de ispite din partea vr?jma?ului cum au fost mai ?nainte; pentru c? ?tie c? oamenii sunt slabi ?i nu le vor suferi. (Sf?ntul Antonie cel Mare)Dumnezeu ?tie cei trebuie fiec?ruia, cunoa?te m?sura puterii ?i puterea neputin?ei fiec?ruia.Dumnezeu nu ne ?ng?duie nici s? fim nec?ji?i mereu, ca s? nu c?dem ?n dezn?dejde, nici s? fim mereu ?ntr-o bun? stare ca s? nu c?dem (?n sens moral). (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Slav? lui Dumnezeu pentru toate! Nu voi ?nceta s? spun aceste cuvinte totdeauna ?i ?n orice ?nt?mplare din via?a mea! (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Sf?nta Scriptur?Ceea ce este hrana pentru ?ntre?inerea trupului, acela?i lucru este citirea Sfintei Scripturi pentru suflet. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)?n rug?ciune noi st?m de vorb? cu Dumnezeu – ?n Sf?nta Scriptur? Dumnezeu st? de vorb? cu noi. (Fericitul Augustin)Biblia te va scoate din mintea cea lumeasc? spre cea duhovniceasc?. (Adrian Jugschii)Numai o privire aruncat? asupra acestei c?r?i sfinte ne alung? pofta de a mai p?c?tui. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cineva l-a ?ntrebat odat? pe un ?n?elept pentru ce cite?te mereu Sf?nta Scriptur?! Doar ai mai citit-o de c?teva ori? ?n?eleptul i-a r?spuns: ?Pentru ce ceri acum iar??i hran? pentru tine? C? doar ieri ai m?ncat!” – Eu fac acest lucru ca s? tr?iesc, a spus cel cu m?ncarea. ??i eu citesc, tot pentru ca s? tr?iesc,” a spus ?n?eleptul. (Petru – Episcopul Tomsei)Un b?rbat virtuos care mereu citea Biblia a fost ?ntrebat: nu cumva te-ai plictisit s? repe?i acelea?i lucruri? – ?Dar cine ?i-a spus c? aici se repet? acelea?i lucruri? Dimpotriv?, eu descoper de fiecare dat? ?n Cuv?ntul lui Dumnezeu ceva nou, ceva ce n-am observat mai ?nainte.”Dup? chipul cum ?n?elege omul Sf?nta Scriptur? se poate vedea ce este el ?nsu?i ?i ce a devenit; ?n?elegerea lui corespunde cu treapta pe care st?. (Adrian Jugschii)Sile?te-te spre o atent? citire a Dumnezeie?tilor Scripturi ?i nu te lenevi s? te apropii adesea de ele – ori de ?n?elegi, ori de nu ?n?elegi puterea cuvintelor – pentru c? deasa citire a Sfintei Scripturi ne va face s? ?n?elegem m?ine ceea ce nu am ?n?eles azi. (M?rg?ritar Duhovnicesc)Dac? nu ?n?elegi Cuv?ntul lui Dumnezeu, atunci demonii ?n?eleg ce cite?ti tu ?i se cutremur?.Noi trebuie s? cuget?m a?a cum spune Sf?nta Scriptur?, dar s? n-o silim pe ea s? vorbeasc? a?a cum cuget?m.Ceea ce este spus ?n Sf?nta Scriptur? este spus nu numai ca s? cunoa?tem, ci ?i s? ?mplinim.(Avva Isihia)Mul?i citesc Sf?nta Scriptur? pentru ca s? fie ?n stare numai s? vorbeasc? despre ea, iar mul?i dup? exemplul lui Irod, ?ntorc cunoa?terea ei chiar ?mpotriva lui Dumnezeu. (Matei 2,8)(Prot. P. Socolov)A nu ?ti Sf?nta Scriptur? este un neajuns pentru om; dar cel ce o cunoa?te ?i o neglijeaz? are un ?ndoit neajuns. (Sf?ntul Efrem Sirul)Credin?aNimic nu este at?t de necesar omului ca Credin?a. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Un om f?r? Credin?? este asemenea unei cor?bii f?r? c?rm?, purtat? de valurile m?rii.Ancora e n?dejdea corabiei pe mare –credin?a e ancora omului pe p?m?nt. (Evrei 6,19)Credin?a prime?te ?i aceea ce nu ?ndr?zne?te s? n?d?jduiasc?, dup? cum a dovedit acest lucru exemplul t?lharului chibzuit de pe cruce. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)Credin?a este sufletul poporului. C?nd ea se stinge ?ntr-un popor atunci el se preface ?ntr-un cadavru f?r? via??, care repede se decompune, d?ndu-se putrezirii. (Sf?ntul Filaret al Cernigovului)Ce mai po?i a?tepta de la oameni c?nd de la patimile lor se ridic? fr?ul cel mai mare ?i mai trainic – Sf?nta Credin??. (Sf?ntul Filaret al Cernigovului)F?r? untdelemn nu arde candela ?i f?r? credin?? nimeni nu va dob?ndi un g?nd bun. (Sf?ntul Efrem Siriul)Ce sunt ?mp?r??iile f?r? credin?? dec?t ni?te bande mari de t?lhari? (Fericitul Augustin)O societate de oameni f?r? credin?? ?n Dumnezeu e o turm? de fiare s?lbatice, dotate cu ra?iune, care sunt gata s? se tortureze ?i s? se nimiceasc? unele pe altele. (Macarie Mitropolitul Moscovei)Religia este s?nul matern din care a ie?it toat? via?a duhovniceasc? a omenirii; ?ntreaga cultur? superioar? a neamului omenesc este fiica religiei. (Latard)?ntroduce?i ?n via?a omenirii toate principiile cre?tine, izgoni?i dintr-?nsa tot ce ?mpiedic? cre?tinismului, atunci pe p?m?nt se va deschide raiul. (Prot I. Rojdesvenschi)Credin?a ?i morala sunt razele unei singure lumini; unde prima este amestecat? cu r?t?cirea, acolo nu e curat? nici cea de a doua. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Cre?tinul cel mai prost, dar care a ?nv??at dogmele Sfintei Credin?e este mult mai ?n?elept dec?t Platon ?i Aristotel ?i dec?t al?i ?n?elep?i p?g?ni. (Sf?ntul Tihon Zadenski)Cre?tinul ?tie ?i afirm? acolo unde filosoful presupune ?i se ?ndoie?te. (Ambroziu Rendue)Nu ?ntreba dac? e conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Po?i numai s? te minunezi de ceea ce nu ?n?elegi, dar s? nu ?ncerci s? respingi. (Matei 8,27)Nu toate se pot s? se l?mureasc?; multe trebuiesc numai crezute, pentru c? nu pot fi l?murite. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Mintea f?r? credin?? este ca o trestie slab? care se clatin? ne?ncetat de v?ntul ?ndoielilor.Credin?a pentru ra?iune este ca microscopul pentru ochi, cu ajutorul microscopului ochiul vede ce nu poate vedea singur. (Fericitul Saf)Credin?a ?i cuno?tin?a nu sunt puteri diametral opuse, ci for?e care se ?mplinesc reciproc una pe alta, nu sunt vr?jma?e, ci dou? surori nedesp?r?ite – gemene. (Fericitul Saf)A ap?ra credin?a ?nseamn? a ap?ra ra?iunea; a ap?ra ra?iunea ?nseamn? s? ocrote?ti credin?a. (Ern. Navil)Necredin?a cere deasemenea de la ?nchin?torii ei o puternic? credin??, numai c? nu o credin?? m?ntuitoare, ci una pierz?toare.Nu exist? ?n lume nimeni care s? fie at?t de credul ca un necredincios. (Episcopul Irineu)Omul e nevoit s? cread? ?n ceva. Dac? nu crede ?n eterna ra?iune, atunci crede ?n cele nera?ionale; dac? nu recunoa?te c? Dumnezeu cel viu este adev?rul, atunci crede ?n idolul materiei moarte.Credin?a, pentru ca s? fie m?ntuitoare, pretinde o via?? potrivit? cu ea. C?ci ?credin?a f?r? fapte este moart?.” (Iacov 2;26)Faptele bune sunt sufletul credin?ei; credin?a cu faptele bune e o credin?? vie.P?catul ?i credin?a nu pot tr?i ?mpreun?; cu credin?a se une?te ?n mod necesar totdeauna ?i virtutea. (Prot. I. Tolmacev)Dup? cum focului ?i este propriu s? ?nc?lzeasc?, apei s? roureze, luminei s? lumineze; tot astfel credin?ei vii ?i este propriu s? se arate ?n fapte bune. (Sf?ntul Tihon Zadonski)O dreapt? credin?? ?ntr-o via?? vicioas? nu aduce nici un folos. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Ce folos s? crezi cre?tine?te ?i s? tr?ie?ti p?g?ne?te?Nu credin?a ?n vorbe ne m?ntuie?te, ci faptele unite cu credin?a.? (Iacov 1,2, Galateni 5,6) (Prot. I. Tolmacev)Credin?a f?r? fapte ?i faptele f?r? credin?? vor fi egal os?ndite.Cu dragoste este credin?? cre?tin?, f?r? dragoste este credin?? demonic?.S? te predai credin?ei cu tot sufletul t?u ?i cu toat? via?a ta a?a ?nc?t credin?a s?-?i fie principala g?ndire a vie?ii tale ?i ?ntreaga ta via?? s?-?i fie expresia credin?ei. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Raportul omului cu Dumnezeu?Mai ?nt?i d? cinste lui Dumnezeu ?i apoi s? vin? ?i grija de celelalte. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Caut? ceea ce este Dumnezeiesc, iar ceea ce este omenesc va urma foarte u?or.Tu ?ngrije?te-te de ale lui Dumnezeu, ?i Dumnezeu se va ?ngriji de ale tale. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Noi vrem s? avem copii ascult?tori, iar noi nu vrem s? fim fii ascult?tori ai lui Dumnezeu.Ca s? urm?m voii lui Dumnezeu trebuie mai ?nt?i de toate s? p?r?sim voia noastr?.Nu este nimic mai cumplit dec?t s? te ?ii de voia ta ?i s? nu tr?ie?ti dup? voia lui Dumnezeu.Ori faci ceea ce vrea Dumnezeu , ori vei primi ceea ce nu vrei tu.Omul trebuie s? fie ne?ncetat ca ?i cum ar sta ?naintea Judec??ii lui Dumnezeu. (Avva Agaton)A?i aduce aminte de Dumnezeu e mai necesar dec?t a respira. (Sf?ntul Grigore Teologul)Umbl? jos pe p?m?nt, dar s? tr?ie?ti ?n cer. (M?rg?ritare Duhovnice?ti)Adu-?i aminte de Dumnezeu pentru ca ?i El s?-?i aduc? ?ntotdeauna aminte de tine. (Sf?ntul Isaac Sirul)C?nd Dumnezeu r?nduie?te, atunci ?i cele grele devin u?oare. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)C??tig?-l pe Dumnezeu drept prieten ?i nu vei cere ajutor de la oameni. (Sf?ntul Simion Studitu)Se pot face multe cu ajutorul lui Dumnezeu numai de-am vrea s? facem multe.La nimic nu avem at?ta nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, ca ?n lucrarea m?ntuirii, pentru c? ?n nimic nu suntem a?a de slabi ca ?n facerea binelui.Omul se poate pierde pe sine ?nsu?i ?i se pierde, dar nu se poate m?ntui singur pe sine. (Sf?ntul Tihon Zadonski)?nceputul oric?rei virtu?i este Dumnezeu, a?a cum ?nceputul zilei este soarele. (Sf?ntul Marcu Ascetul)Nu te bizui pe puterila tale ?i ajutorul lui Dumnezeu va fi mereu prezent cu tine. (Avva Isaia)Unde este fric? de Dumnezeu, acolo este ?n?l?area spre virtute, iar unde este nep?sare ?i lips? de fric?, acolo este cobor?re spre f?r?delegi. (M?rg?ritare Duhovnice?ti)F?r? fric? de Dumnezeu, ci numai cu fric? de oameni, po?i numai s? pari bun, dar nu ?i s? fii.Cineva a spus despre sine: eu m? tem de Dumnezeu ?i m? mai tem de omul care nu se teme de Dumnezeu.Cine se teme de Dumnezeu acela nu se teme de nimeni, chiar de ar merge prin mijlocul umbrei mor?ii.Cine se teme de Dumnezeu este mai puternic dec?t to?i demonii.Fie-?i team? de Dumnezeu nu ca un chinuitor, ci teme-te de El din dragoste. (Sf?ntul Atanasie cel Mare)Cine are mintea legat? de vreun oarecare lucru p?m?ntesc, acela nu-l iube?te pe Dumnezeu. (Sf?ntul Maxim M?rturisitorul)E cu neputin?? s? une?ti dragostea de Dumnezeu cu ?mp?timirea de p?m?nt ?i de lucrurile p?m?nte?ti.Noi trebuie s? avem trei inimi: 1. Pentru Dumnezeu; inim? curat?; 2. Pentru aproapele; inim? milostiv?; 3.Pentru sine; inim? r?ut?cioas?. (Adrian Jugschit)M?sura iubirii de Dumnezeu este iubirea f?r? m?sur?.Nimic nu poate ?nlocui lipsa iubirii, dar iubirea ?nlocuie?te toate neajunsurile.S? nu-mi spui c?-L iube?ti pe Dumnezeu, – acestea nu sunt dec?t simple cuvinte; arat?-mi dragostea cu fapta ?ns??i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cea mai mare ofens? pentru Dumnezeu este c?nd pui lumea drept adversarul Lui.Orice suflet care iube?te altceva mai mult dec?t pe Dumnezeu este preacurvar.Iubirea de sine trebuie s? o jertfim pe altarul iubirii de semeni, iar iubirea de sine ?i de semeni trebuie s-o jertfim pe altarul iubirii de Dumnezeu. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)S? crezi ?n focul iubirii Divine, ca s? nu arzi ?n focul cu care vor arde demonii.Nu exist? nimic ?n lume care ar putea s? despart?de dragostea lui Dumnezeu o inim? ?n care aceast? dragoste s-a s?l??luit. (Avva Isaia)Dac? ?l iube?ti sincer pe Dumnezeu ?i vei r?m?ne cu t?rie ?n acest? dragoste, nici o patim? nu te va st?p?ni. (Sf?ntul Simion Noul Teolog)Lumea ?i tot ce este ?n lume nu ?nseamn? nimic pentru aceia pentru care Dumnezeu este totul.Dragostea de Dumnezeu este o comoar? f?r? pre?; cine o posed? este bogat; cine n-o are e s?rac. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Cu iubirea de Dumnezeu pentru om oriunde e raiul; f?r? ea peste tot e iadul.Dac? e rece dragostea noastr?, rece este ?i activitatea noastr?. (Fericitul Augutsin)Evlavia din afar? v?zut?, f?r? cea l?untric?, este f???rnicie ?i ?n?elare. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Cre?tinulPe cre?tin ?l fac un adev?rat cre?tin nu numai m?rturisirea, ci credin?a ?i faptele corespunz?toare credin?ei. (Sf?ntul Tihon Zadonski)E cu neputin?? s? fii cre?tin f?r? s? tr?ie?ti cre?tine?te.Numele de cre?tin f?r? o via?? cre?tineasc? este o f???rnicie. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Cre?tine! S? fii, iar s? nu pari; iat? una din principalele tale pravile. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Chemarea cre?tinului e superioar?; trebuie s? ne ostenim mult ca s? o ?mplinim. (Sf?ntul Filaret al Cernigovului)Cre?tinul care nu progreseaz? ?n cre?tinism, nu este cre?tin.Adev?rata cinste a cre?tinului este slava lui Dumnezeu, adev?rata r?vn? pentru cinste este iubirea ?nfl?c?rat? pentru Dumnezeu ?i pentru aproapele.Cre?tinul nu trebuie s? cunoasc? nici un vr?jma? ?n ?ntreaga lume, chiar dac? lumea nu i-ar da nici un prieten. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Via?a cre?tin? toat? nu este nimic altceva dec?t o poc?in?? continu? p?n? la sf?r?itul vie?ii. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Un cre?tin nepoc?it va fi judecat mult mai aspru dec?t un p?g?n. Nu se hule?te at?t Dumnezeu prin via?a necurat? a p?g?nului, c?t prin faptele rele a cre?tinului. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cre?tinul trebuie, dup? putin??, s?-?i m?rgineasc? nevoile, trezia ?i cump?tarea este provizia cea mai bun? pe care o putem lua cu noi la drumul ce duce spre cer. (Clement Alexandrinul)S?rac este cre?tinul care vrea s? se ?mbog??easc? ?n lumea aceasta. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Orice cre?tin trebuie s?-?i aib? crucea lui a?a cum pelerinul ??i are toiagul s?u.Cre?tinul care ??i duce crucea cu m?hnire, iar nu cu bucurie, ?nc? nu ?n?elege pre?ul ei.Dac? tu nu vrei sa-?i iei crucea ta ?i s? mergi dup? Hristos sau s? ?mpline?ti ceea ce ?i s-a poruncit, atunci fii ?ncredin?at c? tu nu e?ti cre?tin, chiar dac? frecventezi Biserica cre?tin?.Cre?tinul este ur?t de lume, dar ?n schimb este iubit de Dumnezeu.Dup? cum crucea lui Iisus Hristos este u?a ?mp?r??iei pentru to?i, a?a ?i crucea cre?tinului este cheia acestei u?i. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Omul cre?tin nu are dec?t o singur? nenorocire, nu poate avea dec?t o singur? durere – s?-L m?nie pe Dumnezeu. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)P?storul?Dou? lucruri mari stau ?n fa?a fiec?ruia dintre p?storii bisericii; primul lucru m?ntuirea propriului suflet; al doilea lucru, neseparat de primul – m?ntuira sufletelor ce li s-a ?ncredin?at lor. (Macarie Mitropolitul Moscovei)Preotul nu trebuie s? intre singur, ci neap?rat s? aduc? ?i pe al?ii ?n ?mp?r??ia Cerurilor.Cel ce vrea s? poarte neputin?ele multora trebuie el ?nsu?i s? fie tare.P?storii care predic? ?nv???tura duhovniceasc?, f?r? ca ei s-o fi gustat sau s-o fi ?ncercat prin propria tr?ire, se aseam?n? cu omul care nici odat? n-a gustat mierea dar se sile?te s? explice altora c?t esta ea de dulce.Cine potrivit func?iei sale este obligat s? vorbeasc? despre cele sfinte, acela este dator ca ?i ?n via?a lui s? arate lucruri sfinte; cel ce se lupt? pentru adev?r ?i dreptate, trebuie mai ?nt?i de toate s? fie el ?nsu?i adev?rat ?i drept.Pacea care este trebuincioas? tuturor e ?i mai necesar? pentru cei care ?mpart pacea.Cel ce nu se ?ngrije?te de m?ntuirea sufletului s?u, nu se va ?ngriji nici de m?ntuirea sufletelor p?stori?ilor s?i.Predicatorul f?r? fapte bune ?i f?r? o via?? cucernic? – care ?nva??, dar nu face, nu va aduce nici un folos ?n via?a celor ce-l ascult? ?i va fi asemenea tunetului f?r? fulger, ?mpu?c?turii f?r? gloan?e, arcului ?ntins f?r? s?geat?, el va tuna ?i va ?mpu?ca numai cu vorbele, dar nu va r?ni inimile ascult?torilor s?i cu fric? ?i dragoste de Dumnezeu. (?tefan Javorschi)Cine vrea s? vindece r?nile altora trebuie s? fie el ?nsu?i liber de orice boal? ca s? nu i se spun? cuv?ntul din Evanghelie: ?doctore,vindec?te pe tine ?nsu?i” (Luca 4;23) (Sf?ntul Casian Romanul)E cu neputin?? s? domneasc? cineva peste patimile altora, dac? el nu ?i le-a biruit pe ale sale proprii. (Sf?ntul Isidor Pelusiotul)?ntr-o corabie, de va face o gre?eal? un singur marinar, nu va face un r?u foarte mare celor ce se afl? pe ea, iar de va face o gre?eal? c?rmaciul, aceasta va duce la o catastrof?.Cinste?te-i pe to?i preo?ii, alearg? la cei buni. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Dac? Iisus Hristos a spus despre un simplu om ce face sminteal?; ?vai de acela prin care vine sminteala” (Luca 17;1); atunci ce s? mai spunem despre slujitorii Bisericii care au produs sminteala?Alege-?i ca pov??uitor pe acela care convinge mai mult prin ce se vede la el dec?t ce se aude de la el. (Seneca)Chiar dac? nu ?tii despre un preot oarecare dac? e vrednic de cinul lui, ori nu e vrednic, totu?i nu-l despre?ui pentru porunca lui Hristos. A?a cum aurul nu se vat?m? dac? este acoperit cu noroi, a?a cum m?rg?ritarul nu se vat?ma dac? este acoperit de unele lucruri necurate ?i spurcate, tot astfel ?i preo?ia nu se spurc? de c?tre om, chiar dac? cel ce o prime?te ar fi un om nevrednic. (Sf?ntul Efrem Siriul)Darurile lui Dumnezeu nu sunt de a?a natur? ?nc?t s? depind? de virtutea preo?easc?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)?nv???tura sf?nt? nu ?nceteaz? s? fie sf?nt? din cauza c? trece printr-o gur? p?c?toas?. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)C?nd auzi un cuv?nt folositor nu-l judeca pe acela care ?i-l spune, ca s? nu te lipse?ti de o ?nv???tur? folositoare.P?rin?i, copiiTu te nume?i tat?l copiilor t?i dup? trup, fii tat?l lor ?i dup? duh. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nu numai simpla na?tere te face tat?, ci ?i buna educa?ie a copiilor.Ai ?tiut s?-?i na?ti copii, s? ?tii ?i s?-i educi cum trebuie pentru ca s? por?i cu vrednicie numele de tat?. (Sf?ntul Tihon Zedon)Nu numai purtarea ?n p?ntece te face mam?, ci mai ales o bun? educa?ie a copiilor.Cel dint?i cuv?nt despre Dumnezeu trebuie s?-l spun? copilului fiin?a c?reia copilul i-a d?ruit cel dint?i z?mbet.(Prot. I. Rojdes)N?sc?ndu-?i copilul, mama d? mai ?nt?i lumii un om, iar pe urm? tot ?n persoana lui trebuie s? dea cerului un ?nger.Nu exist? nici o art? mai superioar? dec?t arta educa?iei.P?rin?ii care nu-?i educ? copiii cum trebuie, ?i nasc spre via?a vremelnic?, dar le deschid u?a spre moarte ve?nic?. Copilul poate fi asem?nat cu o sc?ndur? preg?tit? pentru zugr?virea unui tablou, ce va zugr?vi pe ea pictorul, – ceva bun sau r?u, ceva sf?nt sau p?c?tos, ?nger sau drac, – aceea va ?i r?m?ne. (Sf?ntul Dimitrie Rostov)Vasul nu-?i pierde mirosul, r?u sau bun, cu care a fost ?mbibat la ?nceput; a?a ?i educa?ia copiilor. De aceea este necesar s?-i deprindem cu binele din copil?rie. (Sf?ntul Dimitrie Rostov)Neglijarea copiilor este cel mai mare p?cat ?i ?n ea zace cea din urm? nelegiuire. (Sf?ntul Teofan – Episcopul Vladimirului)P?rin?ii vor fi pedepsi?i nu numai pentru p?catele lor ci ?i pentru cele ale copiilor lor, dac? nu vor educa ?n duhul evlaviei. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Trebuie s? iert?m copiilor u?urin?a ?i neluarea-aminte, iar nu r?utatea ?i viclenia.P?rin?ii – care se tem s?-i educe pe copii s? pl?ng? nici chiar atunci c?nd s?v?r?esc delicte mari, – adeseori ei ?n?i?i sunt sili?i s? pl?ng?.E mai bine s? pl?ng? copilul din cauza tat?lui, iar nu tat?l din cauza copilului.?n educa?ie nu se cere nici moliciune de prisos, nici asprime de prisos, ci chibzuin??.Pedeapsa ca m?sur? de ?ndreptare este necesar?, numai c? ea nu este o unic? m?sur?.Fii mai ?nt?i tu ?nsu?i ceea ce vrei s? faci pe altul.Cum ?i ve?i cre?te pe copiii vo?tri ?n r?nduial?, c?nd voi ?n?iv? duce?i o via?? f?r? r?nduial?. (Sf?ntul Vasile cel Mare)O pild? bun? e mai de folos dec?t orice ?nv???tur?.Faptele vorbesc mai tare dec?t cuvintele. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)?nv???tura cu fapta ?i cu via?a este cea mai bun? ?nv???tur?. (Sf?ntul Ioan Gure de Aur)Cei ce doresc s? aib? copii vrednici, trebuie ei ?n?i?i s? fie vrednici p?rin?i. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Las?-i fiului t?u nu bog??ia, ci o bun? amintire despre tine, – nu aurul ci un nume cinstit, – nu argintul ci ?tiin?a, -nu o cas? luxoas?, ci iscusin?a de a fi om adev?rat, -nu prieteni vesti?i, ci prieteni buni.Dac? ai t?i copii tr?iesc r?u, acest lucru trebuie s? te ?ndurereze mai mult dec?t te-ar ?ndurera moartea lor.Un fiu ?n?elept ?i bun sluje?te drept o cinste ?i slav? pentru un tat?.Fericit p?rintele care ??i vede copiii s?i p?rgui?i mai mult dec?t el ?n daruri ?i virtu?i.Dac? ne vom g?ndi ce au f?cut pentru noi p?rin?ii no?tri, vom r?m?ne uimi?i de nenum?ratele noastre datorii. (Sf?ntul Ambrozie al Mediolanului)Copii! Pre?ui?i binecuv?ntarea p?rin?ilor de o mie de ori mai mult dec?t orice alt? mo?tenire. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)A-?i l?uda copiii ?nseamn? s? te sl?ve?ti ?n de?ert; a oc?r? pe tata ?i pe mama ?nseamn? s? te oc?r??ti pe tine ?nsu?i.Cum e?ti tu fa?? de p?rin?ii t?i, a?a vor fi ?i copiii t?i fa?? de tine.Pe fiii nerecunosc?tori fa?? de p?rin?i, Dumnezeu adesea ?i pedepse?te cu nerecuno?tin?a fiilor lor.Purta?i-v? cu p?rin?ii vo?tri, astfel cum a?i dori voi ?n?iv? ca s? se poarte copiii vo?tri cu voi. (Ambrozie Rand.)Via?a p?m?nteasc?Via?a p?m?nteasc? ?n raport cu via?a viitoare pe care o a?tept?m, nu este altceva dec?t via?a pui?orului din ou sau via?a pruncului ?n p?ntecele mamei.Via?a p?m?nteasc? este numai ?nceputul, preg?tirea pentru via??.Cel mai adev?rat scop al acestei vie?i finite este s? dob?ndim via?a ve?nic?.Via?a noastr? ?n lumea aceasta nu este nimic altceva dec?t o ne?ncetat? c?l?torie spre veacul viitor. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nu trebuie s? uit?m niciodat? c? noi to?i suntem pe cale s? ne ?ntoarcem spre patria noastr?, unul cu traista pe um?r, altul ?ntr-o voioas? tr?sur? cu patru cai, dar to?i vom intra pe aceea?i poart?. (Graful Speranschi)Omule! Aici tu nu e?ti b??tina?, ci un oaspete str?in. ?i sufletul ?i trupul sunt ni?te musafiri, unul ceresc, iar altul p?m?ntesc. (Ecl. 18;7)Patria noastr? este ?n ceruri, iar aici e o ?ar? str?in?, prin care trecem ?n drum spre cer.Noi to?i suntem pe cale ?i e ines ? ne g?ndim la aceasta ca s? nu uit?m cumva r?nduielile c?l?toriei. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Nu-?i lega inima de han ?n vremea pelerinajului t?u p?m?ntesc. Nici un om chibzuit nu-?i zide?te cas? ?n timpul c?nd e c?l?tor.Via?a p?m?nteasc? nu este altceva dec?t o ne?ncetat? ?i ne?ntrerupt? apropiere de moarte. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Ziua na?terii d? m?na cu ziua mor?ii. Via?a este ?nceputul mor?ii. Primul strig?t al noului n?scut venit ?n lume este primul vestitor al mor?ii lui ?i primul s?u cuv?nt de deasupra gropii.De abia izbute?te omul s? intre cu un picior ?n lumea aceasta, c?nd cel?lalt ?l ?i bag? ?n morm?nt.Mori ?n fiecare zi ca s? tr?ie?ti ve?nic. (Sf?ntul Antonie cel Mare)Dumnezeu a scurtat zilele noastre ca s? nu se prelungeasc? ?irul p?catelor noastre.Via?a noastr? este foarte scurt? dar ?ntr-?nsa noi dob?ndim sau pierdem via?a ve?nic?.Necazurile ?i bucuriile vie?ii sunt asemenea umbrei ?i ro?ii, pentru c? sunt nestatornice ca umbra ?i se ?nv?rt ca roata. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Nu trebuie nici s? ne bucur?m, nici s? ne ?ntrist?m, nici s? ne dezn?d?jduim de prisos, pentru c? bucuria ?i triste?ea sunt nestatornice ?n via?? ?i urmeaz? una dup? alta.B?rbat des?v?r?it este acela care prime?te cu o egal? stare a duhului ?i cu mul?umire, din m?inile Domnului, schimb?rile vie?ii sale, at?t pe cele fericite c?t ?i pe cele nefericite.Nici cursul fericit al lucrurilor omene?ti s? nu-?i produc? ?n sufletul t?u o bucurie nemaiv?zut?; nici necazurile s? nu ?njoseasc? ?n?l?imea lui moral?, prin dezn?dejde ?i prin str?mtoare. (Sf?ntul Vasile cel Mare)S? aduni ?n a?a fel ca ?i cum nu ai avea nevoie de nimic; s? pierzi ?n a?a fel ca ?i cum ines ceva ce ai de prisos. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Cum se poate s? iube?ti via?a p?m?nteasc? c?nd afli ?ntr-?nsa at?tea am?r?ciuni ?i c?nd ea e supus? at?tor nenorociri ?i nevoi? (Toma de Kemp)C? via?a omeneasc? este plin? de vaiete ?i pl?ngeri vei cunoa?te imediat, v?z?nd cum pl?ng pruncii care de abia au ie?it din p?ntecele mamei ?i cum din nou pl?nge bietul om c?nd se g?nde?te la moarte. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Via?a noastr? este plin? de v?ic?reli, pentru cele trecute, de osteneli pentru cele prezente ?i de fric? pentru cele viitoare.?ntreaga noastr? via?? const? din ceea ce ?nc? nu este ?i din ceea ce ine este – din dorin?e ?i p?reri de r?u.Un drept din Vechiul Testament, care a ?ncercat ?n via?? multe necazuri, a spus c? via?a omului este un?r?zboi?(Iov 7;1) sau o lupt? cu lumea, trupul ?i diavolul.De abia pleac? o nenorocire, o ispit?, – ?i vine alta. ?i ?nc? nu s-a terminat lupta cu cea dint?i, iar altele nea?teptate vin ine ?n mare num?r. (Toma de Kemp)Via?a esta un dar dumnezeiesc; a dispune de ea, dup? propria noastr? libertate, iar nu dup? voia lui Dumnezeu, ?nseamn? s? fii criminal.Acest veac e dat de Dumnezeu pentru poc?in??. Dac? ?l vom cheltui ?n zadar, tr?ind r?u; atunci ?l vom ines foarte mult, dar nu-l vom afla a doua oar?.Prive?te la fiecare lucru al vie?ii ca la un pas spre cer sau spre iad. (Chiril Episcop al Melitopulului)Vom tr?i pe p?m?nt pentru cer, ?n cer – pentru ve?nicie. (V. Orlov)Oamenii s-au bucurat la na?terea ta; tr?ie?te ?n a?a fel ?nc?t s? te pl?ng? dup? moartea ta.DiavolulPentru ce a ?ng?duit Dumnezeu ca s? ne ispiteasc? pe noi diavolul? Pentru ca noi, tem?ndu-ne ?i a?tept?nd r?zboiul lui, s? veghem ne?ncetat ?i s? ne trezim, ?i ob?in?nd biruin?a, s? ?nmul?im cununile. (M?rg?ritare Duhovnice?ti)Dac? n-ar exista satana, care ne ispite?te ?i ne str?mtoreaz?, atunci nu s-ar v?di cine este plin de os?rdie ?i cine este lipsit de ea sau lene? este. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Trebuie s? avem o mare veghere pentru c? vr?jma?ul ines ? (diavolul) nu doarme; odinioar? el ne-a aruncat jos din rai, iar acum nu ne ?ng?duie s? ne urc?m din nou la cer. (Sf?ntul Ioan Pustnicul)Nu ne st?ruim noi at?ta pentru m?ntuirea noastr?, c?t se st?ruie diavolul pentru pierzarea noastr?.Este a noua mie de ani de c?nd diavolul se exerciteaz? ?n arta de a ?n?ela pe oameni. (Prot. Avr. Necrasov)Diavolul tocmai de aceea ?i convinge pe unii c? nu exist? gheena ca s?-I arunce ?n gheen?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nimeni nu poate fi ?n?elat de diavol, dac? omul singur nu va voi s?-I dea consim??m?ntul voin?ei sale. (Avva Seriu)R?zboiul cu diavolul pune cap?t unui alt r?zboi – dus ?mpotriva lui Dumnezeu. Dac? ne afl?m ?n vr?jm??ie cu diavolul, asta ?nseamn? c? ne ?mp?c?m cu Dumnezeu. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Chiar de ar ?nspira demonii ceva folositor, Dumnezeu ?i atunci ne interzice s?-I ascult?m.Vr?jma?ul (diavolul) ?i pune piedici omului nu numai prin cele de-a st?nga, prin vicii, ci ?i prin cele de-a dreapta, prin ?ns??i faptele bune.Satana ?l orbe?te pe om cu scopul ca s?-l arunce ?n p?cat, iar dup? aceea ?i deschide ochii ca s?-l aduc? ?n dezn?dejde. (Prot. P. Socolov)?nainte de c?derea noastr?, demonii ni-L prezint? pe Dumnezeu iubitor de oameni, iar dup? c?dere, ne?ndur?tor. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)F? mereu ceva bun pentru ca diavolul s? te g?seasc? mereu ocupat. (Fericitul Ieronim)De nimeni nu se apropie diavolul a?a de lesne ca de cel ce tr?ie?te ?n tr?nd?vie ?i lene. (Sf?ntul Tihon Zadonski)C?ldura inimii ?n vremea rug?ciunii este pentru demoni o flac?r? arz?toare.A?a cum nimeni nu ?ndr?zne?te s? se apropie de acela care vorbe?te cu un ?mp?rat p?m?ntesc ?i s? ?ntrerup? convorbirea pe care o ?ntre?ine, tot astfel ?i demonii nu ?ndr?znesc s? se apropie de acela care st? de vorb? cu Dumnezeu. (Sf?ntul Simeon Noul Teolog)Acela ?n care tr?ie?te Hristos – nu poate fi biruit de diavol.A?a cum un c?ine c?nd vede toiagul, cu care a fost lovit o dat?, fuge repede ?i departe de el; la fel ?i diavolul, v?z?nd semnul Crucii lui Hristos, cu care s-a sf?r?mat puterea lui, se teme, se cutremur? ?i fuge din fa?a celor credincio?i. (Sf?ntul Petru Movil?)P?catulNu exist? r?u, nu exist? nenorocire, nu exist? nevoie care s? fie mai pierz?toare dec?t p?catul. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Ce poate fi mai dezastruos dec?t p?catul din care provin celelalte dezastre? El desparte pe om de Dumnezeu, ?l pune ?n vr?jm??ie cu oamenii, ?l desparte pe el ?nsu?i ?n dou?. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Dintre toate relele p?m?nte?ti, p?catul este adev?ratul r?u. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Uciga?ul desparte sufletul de trup, iar p?catul distruge ?i trupul ?i sufletul.P?catul este mai ?ngrozitor dec?t diavolul, pentru c? p?catul l-a f?cut pe diavol, transform?ndu-l astfel dintr-un ?nger de lumin? ?ntr-un diavol ur?cios.A?a cum viperele ??i ?nso?esc apari?ia ?n lume cu moartea mamei lor, tot astfel ?i p?catele – cu pierzarea celor care le nasc. (Sf?ntul Isidor Pelusoitul)E dulce p?catul pentru om, dar roadele lui sunt amare ?i grele.P?catul este strugurele cel mai amar, dup? folosirea c?ruia se produce o puternic? strepezire. (Fericitul Augustin)Orice p?cat este ca o be?ie, dup? care trezindu-te ai un sim??m?nt foarte nepl?cut. (Prot. I. Tolmacev)P?catul este dulce pentru scurt? vreme, dar amar pentru toat? via?a. (Sf?ntul Dimitrie al Rostovului)Dulcea?a p?catului este scurt?, dar moartea care o urmeaz? este ve?nic?. (Sf?ntul Tihon Zadonski)C?ile viciului ?i f?r?delegii, la ?nceput sunt netede ?i pl?cute, ines mergi u?or, repede ?i neobservat, dar cele mai de pe urm? ale lor se v?d ?n ad?ncul iadului. (Dimitrie Arhiepiscop de Vol?n.)Fugi iute de foc, ca s? nu se aprind? trupul; fugi de p?cat ca s? nu-?i ard? sufletul ?n focul nestins. (Sf?ntul Efrem Sirul)Nu r?m?ne nici binele f?r? r?splat?, nici r?ul f?r? pedeaps?. (M?rg?ritare Duhovnice?ti)Cine tr?ie?te r?u, aceluia r?u ?i ?i va fi.Cine face r?ul, tocmai pe acela ?l va ajunge r?ul.Ceea ce e r?u dob?ndit, r?u se risipe?te.Cu ceea ce gre?e?ti, cu aceea ?i vei fi pedepsit. A gre?it Zaharia cu gura, pe gur? ?i prin gur? ?i-a purtat pedeapsa. (Luca 1;20) Astfel este dreptatea lui Dumnezeu. (Prot. P. Socolov)Ceea ce seam?n? cineva, aceea ?i va secera. (Avva Isihie)Dac? nu-?i plac vorbele privitoare la ceea ce faci, atunci ?nceteaz? a le mai face ?i se vor ?nceta ?i vorbele. (Sf?ntul Isidor Pelusoitul)Fugi de laude, dar ru?ineaz?-te ?i de repro?uri. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Dac? cineva te va def?ima, – nu te ?nfuria, ci pl?nge ?i suspin?, nu pentru faptul c? te-a def?imat, ci pentru p?catul care te-a expus unei asemenea ru?ini. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cel vinovat, oric?t de norocos ar fi la ar?tare, c?nd scap? de pedeaps? pentru crima sa, el totu?i ??i poart? pedeapsa cu el ?nsu?i.Faptele rele, ?nc? ?nainte de gheen?, chinuiesc con?tiin?a aici pe p?m?nt. Fii ?ncredin?at c? nu este nimic mai cuviincios ca binele.Prive?te mai ad?nc ?n inima ta; vei vedea singur c? orice g?nd r?u, orice dorin?? rea, orice fapt? rea ??i ines ru?ine ?i discomfort, cu toate c? nimeni nu-?i cunoa?te g?ndurile tale, dorin?ele tale ?i faptele. Dar va veni timpul c?nd toate se vor desoperi ?i se vor afla.Pentru omul cu con?tiin?a curat? e mai u?or s? sufere amarul ?i nenorocirea dec?t s? le pricinuiasc?. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Viciul, dup? care alerg?m cu r?vn?, ne urm?re?te, mai t?rziu, peste tot.Cel care nu vede c?t este de pierz?tor p?catul este un orb cu ochi. (Sf?ntul Grigore Teologul)Cei ce tr?iesc ?n p?cate, nu se deosebesc cu nimic de mor?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cei nelegiu?i se tem acolo unde nu este nici o fric? (Pslmi 52;6), iar unde s-ar cuveni s? se team?, acolo ei sunt ne?nfrica?i. (Prot. P. Socolov)Un p?cat ?ntotdeauna te duce la alt p?cat. C?ci ?mplinirea unei singure pofte treze?te ?n tine multe alte pofte. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Orice p?cat nou pune o nou? pat? pe sufletul ines ?.Nimic nu este ascuns ?n fa?a Judec?torului; de aceea z?darnic c?ut?m s? p?c?tuim ?n ascuns. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Ceea ce este o groz?vie s? faci ?naintea oamenilor, e grozav ?i s? te g?nde?ti la acel lucru ?n inim?, ?n fa?a lui Dumnezeu. (M?rg?ritare Duhovnice?ti)Nici micile p?cate nu sunt ceva mic. Nici cu p?catele mici nu este cu putin?? s? intri ?n ?mp?r??ia Cerurilor.M?rul pe care l-au m?ncat str?mo?ii no?tri ?n Eden nu a fost mare, dar ce urm?ri au decurs de aici ?ti?i singuri.Ceea ce pare de mic? ?nsemn?tate are uneori o mare importan??. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Gre?elile mici ?i ne?nsemnate au mic?orat deseori slava marilor b?rba?i.P?catele de mic? ?nsemn?tate nu mai sunt de mic? ?nsemn?tate atunci c?nd le produc pe cele mari. (Sf?ntul Grigore Teologul)Dac? cineva ar turna ?ntr-un sac mult nisip sau mici pietricele ?i ar ?nota cu ele ?ntr-o ap? ad?nc?, atunci din pricina greut??ii lui ar putea s? se ?nece la fel ca ?i din pricina unei pietre mari. A?a e ?i cu micile p?cate. (Petru Episcop de Tomsk.)Firul de nisip este mic, dar milioanele de fire alc?tuiesc mun?ii. Ce vor alc?tui micile p?cate repetate ?n fiecare zi? (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Fugi chiar de cele mai mici p?cate, pentru c? cel ce nu se ?ndep?rteaz? de cele mici, negre?it va c?dea ?n cele mari ?i grele.Cine este biruit ?n lucruri mici, acela este biruit ?i ?n cele mari. (Avva Isaia)?ntotdeauna ?i ?n toate, dar mai ales ?n lucrurile rele, este important primul pas. Cel dint?i pas este greu s?-l faci, al doilea e mai u?or, iar apoi omnul nu mai merge ci se rostogole?te pe lunecoasa cale a r?ului.Oric?t de hidoase ?i respig?toare ar fi p?catele, deprinderea le face ne?nsemnate ?i nule. (Fericitul Augustin)Bolile ines ? se vindec? numai printr-o mare st?ruin??, statornicie ?i silin??; acela?i lucru trebuie s? spunem ?i despre deprinderile p?c?toase. (Sf?ntul Vasile cel Mare)E mai u?or s? previi r?ul dec?t s?-l birui. (Prot. I. Rojdest.)S? ?n?bu?im ?n noi g?ndurile spurcate pentru ca s? nu ajungem de la ele p?n? la faptele spurcate. (Prot. Evg. Popov)De c?te suferin?e ne-am izb?vi uneori printr-un singur?nu, spus cu t?rie ?n fa?a ademenirilor. (Lafater)Cine nu ur??te p?catul, chiar de nu va p?c?tui, se num?r? cu p?c?to?ii. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Cine se uit? la r?u f?r? sc?rb?, acela se va uita la el ?n cur?nd cu pl?cere.Atunci vei ur? p?catul, c?nd vei con?tientiza c? el este o sabie ines ? ce luce?te asupra noastr?. (Sf?ntul Nil Sinaitul)S? nu faci r?ul nici chiar ?n glum?, fiindc? se ?nt?mpl? ca cineva s? fac? dintru ?nceput r?ul ?n glum?, iar mai t?rziu s? fie atras de r?u chiar contra voin?ei sale. (Avva Dorotei)Dac? nu vei folosi puterile asupra ta ?nsu?i, nu-?i vei birui viciile. (Toma de Kemp)Mare este puterea p?catului, dar de o sut? de ori mai mare este puterea darului lui Dumnezeu. (Sf?ntul Inochentie Arhiepiscop de Herson)G?ndurileInsula ce se afl? ?n largul m?rii poate ea oare s? opreasc? valurile ca s? nu loveasc? ?n ea? Cu toate acestea, insula se ?mpotrive?te valurilor ?i rezist?. Tot a?a ?i noi nu putem opri g?ndurile, dar ne putem ?mpotrivi lor. (Sf?ntul Efrem Sirul)Tu nu po?i desigur, s? ?mpiedici zborul unei p?s?ri, dar po?i s-o ?mpiedici de a-?i zidi cuibul acolo sau aici. (Prot. I. Tolmacev)Maica Sarra era luptat? de g?ndul desfr?n?rii timp de treizeci de ani ?i nici odat? nu s-a rugat ca s? se retrag? lupta de la ea ci numai ?l ines ? Dumnezeu ca s-o ?nt?reasc? ?n aceast? lupt?.Suntem os?ndi?i nu pentru c? intr?m noi ?n g?nduri p?c?toase, ci pentru c? le folosim spre r?u.Ceea ce atrage os?nda asupra noastr? nu este faptul c? intr? ?n noi g?ndurile, ci faptul c? le d?m o direc?ie gre?it?. (Sf?ntul Versanufie cel Mare)E mai fericit cel ce nu ?ng?duie du?manului s? intre ?n cas? dec?t cel care ?ng?duindu-I, se lupt? cu el. (Sf?ntul Tihon Zadonski)A?a cum e periculos s? ?ii o scorpie ?n s?n, tot a?a este de periculos s? ?ii un g?nd r?u ?n inima ta. (Avva Evagrie)Stinge sc?nteia p?n? nu a devenit flac?r? ?i nimice?te pe vr?jma? p?n? c?nd e mic. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Dac? vom t?ia g?ndurile rele vom t?ia ?i p?catul. Taie r?d?cina ?i nu va mai fi pomul, st?rpe?te s?m?n?a ?i rodul nu va mai cre?te. (Sf?ntul Tihom Zadonski)Nu se formeaz? norii f?r? mi?carea v?ntului; nici patima nu se na?te f?r? g?nduri. (Sf?ntul Marcu Ascetul)Nu atacul g?ndului este p?cat, ci convorbirea min?ii care discut? prietene?te cu el. (Sf?ntul Marcu Ascetul)Smulge g?ndurile viclene prin alte g?nduri. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Ridic?-?i adesea mintea spre rug?ciune ?i vei distruge g?ndurile care se apropie de inim?. (Avva Talasie)Roag?-te cu t?rie ?i cu suspinuri ?n vremea c?nd te apuc? ispitile ?i g?ndurile.Nu-?i hr?ni prea mult trupul t?u ?i g?ndurile spurcate se vor ?mpu?ina ?n tine. (Avva Evagrie)Dup? cum medicamentele tari vindec? bolile nemiloase, tot a?a rug?ciunea cu postul alung? g?ndurile rele. (Maica Singlitichia)A?a cum ?arpele scos dintr-o vizuin? ?ntunecoas? la lumin? caut? s? fug? ?i s? se ascund?, tot astfel ?i g?ndurile rele, fiind date pe fa?? printr-o sincer? m?rturisire, caut? s? fug? de la om. (Avva Moise)PatimileOmul nu poate fi cu des?v?r?ire liber de patimi. Le poate st?p?ni, dar ca s? nu le aib? deloc – nu poate. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Patimile tr?iesc ?i ?n Sfin?i; numai c? la ei ele sunt ?nfr?nate. (Avva Avraamie)Caut? s? fii ?ntotdeauna ?nving?torul patimilor tale, nu ?nvinsul lor.Adev?rata pace a inimii o putem g?si numai ?n ?mpotrivirea fa?? de patimi, nu ?n slujirea lor. (Toma de Kemp)Dac? ??i vei cru?a patima atunci ea se va scula ?mpotriva ta. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Satisfac?ia aparent? pe care noi o procur?m patimilor noastre, nu este altceva dec?t o hran? ?n?el?toare care face s? trezeasc? o foame ?i mai mare.Patimile sunt asemenea mun?ilor vulcanici care ?n orice moment pot l?sa ?n jurul lor un loc pustiu ?i ?ngrozitor.Nimic nu ne pricinuie?te at?ta suferin?? ca o patim? activ? ?n suflet.?n vreme de furtun? f?clia se stinge ?i nu mai lumineaz?; Tot a?a ?i mintea se ?ntunec? din pricina furtunii patimilor.At?t timp c?t trupul lucreaz? pentru patimi, sufletul nu-l cunoa?te pe Dumnezeu.(Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Nu este recunoscut ca rob a lui Dumnezeu acela care lucreaz? pentru patimi; el este robul aceluia care ?l st?p?ne?te. (Avva Isaia)E greu s? te despar?i de o paim?; dar e mai greu ?i dureros s? suferi ve?nic. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Patimile se ?in una de alta ca inelele ?n lan?. (Avva Isaia)Cel ce ur??te patimile acela taie ?i cauzele lor. (Sf?ntul Marcu Ascetul)Cine lupt? ?mpotriva patimei de la ?nceput, acolo o va birui repede. (Sf?ntul Isac Sirul)Smere?te-?i g?ndul trufa? ?nainte ca el s? se tarnsforme ?n patim?, c? apoi trufia te va smeri pe tine.Zdrobe?te-?i pofta ?nainte de a te zdrobi ea pe tine. (Sf?ntul Efrem Sirul)At?ta timp c?t e?ti supus p?catului chiar ?ntr-o mic? m?sur? s? nu te socote?ti liber de patimi. (Avva Isaia)Acela are o des?v?r?it? nep?timire care nu e ?mp?timit nici fa?? de lucruri, nici fa?? de amintirile legate de ele. (Avva Talasie)Unele patimi sunt proprii trupului, altele – sufletului. Cel ce se cur??? de unele ?i neglijeaz? altele procedeaz? ca cel care ?i-ar ?ngr?di via cu un gard ?nalt ?mpotriva fiarelor ?i ar l?sa-o cu totul deschis? pentru p?s?rile r?pitoare. (Fericitul Augustin)Marea se tulbur? din cauza v?ntului, iar inima omului din cauza patimilor. ?i pe una ?i pe alta le poate potoli numai Dumnezeu, dac?, desigur inima nu se va ?mpotrivi lucr?rii Lui.M?niaNu exist? o biruin?? mai mare dec?t s?-?i birui ines ?i indignarea. (Sf?ntul Tihon Zadonski)E mai u?or s? birui ?mp?r??ii dec?t ines ta proprie. (Iacov Arhiepiscopul Nijegorodului)M?nia ines este o groap? pentru el; cine ?i-a ?nfr?nat ines a trecut aceast? groap?. (Sf?ntul Efrem Sirul)A fi m?nios ?i ines ? nu este nimic altceva dec?t s? te pedepse?ti pe tine ?nsu?i pentru gre?elile ?i prostiile altora. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Atunci c?nd v? m?nia?i v? face?i propriul vostru c?l?u, v? tortura?i pe voi ?n?iv?. Ce poate fi mai vrednic de mil? dec?t un om cuprins de m?nie. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)G?ndurile unui om iritat sunt pui de viper? care devoreaz? inima care le-a n?scut. (Sf?ntul Nil Sinaitul)M?nia este un primejdios sf?tuitor pentru oricine; tot ce se ?ntreprinde la m?nie nu e nici odat? chibzuit. (Sf?ntul Grigore Teologul)M?nia ?i r?zbunarea este patima sufletelor slabe; de aceea femeile sunt mai m?nioase ?i mai r?zbun?toare dec?t b?rba?ii. (Juvenal)Cel ce se las? ?n voia m?niei, face din el o priveli?te foarte nepl?cut? pentru al?ii.Omul ?nciudat ?i ?nfuriat s? se uite ?n oglind? ?i s? vad? toat? ur??enia fe?ei sale la m?nie. (Platon)Nu exist? nimic mai nepl?cut ca o fa?? ?nfuriat?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Unde este pacea acolo este ?i Dumnezeul p?cii.Unde este r?utatea ?i ines acolo nu vine ?n zbor duhul bl?nde?ei. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Omul cuprins de m?nie, chiar de ar ?nvia ?i un mort, tot nu va fi pl?cut ?naintea lui Dumnezeu. (Avva Agaton)S? nu te superi sau s? te m?nii pe nimeni dec?t doar pe tine ?nsu?i. (Toma de Kemp)Fii ?n?elept ?i ?nchide gurile celor ce te gr?iesc de r?u cu t?cerea, iar nu cu ines ?i cu insulta. (Sf?ntul Antonie cel Mare)Cel ce se sup?r? c?nd oamenii ?l gr?iesc de r?u, arat? prin aceasta c? recunoa?te c? cele spuse despre el sunt adev?rate; iar cel ce r?de – ?ndep?rteaz? orice b?nuial? de la el ?n fa?a celor prezen?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu trebuie s? ne sup?r?m atunci c?nd suntem ponegri?i, ci atunci c?nd ponegrirea se face pe bun? dreptate. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Bl?nde?ea ?i r?bdarea au mai mult? putere dec?t ines ?i ?nc?p???narea: l?na moale sl?be?te mai mult puterea ghiulelelor de tun dec?t cele mai puternice fort?re?e.M?nia nu se lecuie?te prin m?nie. Focul nu se poate stinge prin foc, ci prin ap?; nici ines nu poate fi biruit? prin m?nie, ci prin bl?nde?e ?i r?bdare. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Un cuv?nt aspru ?i face r?i ?i pe cei buni, iar un cuv?nt ines ?i face buni ?i pe cei r?i. (Vechiul Pateric)E mai bines s? tai ?nt?r?tarea printr-un z?mbet dec?t s? te ?nfurii ca o fiar? ne?mbl?nzit?. (Sf?ntul Efrem Sirul)Ascult?nd ?nvinuirile ?n t?cere, noi ?l imit?m pe Iisus Hristos.A te ines este ?n firea omului, dar ca s? ?n?bu?i ines este ?n firea cre?tinului. (Fericitul Ieronim)Nu ?ng?dui m?niei s? se ridice p?n? la g?tlejul t?u. (Avva Isidor)Cine nu-?i re?ine limba ?n vremea m?niei, acela nu-?i va re?ine nici patimile. (Avva Iperehie)Nu trebuie s? fim fiare nici chiar ?n raporturile noastre cu fiarele.Ca s? nu te superi niciodat? cu nimeni este propriu numai ?ngerilor, dar s? te superi pu?in ?i apoi s? te ?mpaci repede este propriu oamenilor care iubesc sincer pe Dumnezeu. (M?rg?ritare Duhovnice?ti)Dac?, mustr?ndu-l pe cineva, vei fi cuprins de m?nie, atunci ??i satisfaci patima; ?n felul acesta, vr?nd s?-l m?ntuie?ti pe altul, s? nu te pierzi tu ?nsu?i. (Sf?ntul Macarie cel Mare)?l dojene?ti sau ?l pedepse?ti pe cineva? – Iube?te-l l?untric.Foarte frumos a spus cineva din ?n?elep?i unui vinovat: ?eu te-a? fi pedepsit, dac? n-a? fi fost prins de m?nie.”?Slava de?art? – Lauda de sineDup? cum fumul de gunoi nu este ?ng?duit ?n loc de t?m?ie, tot astfel, Dumnezeu nu prime?te rug?ciunea omului l?ud?ros.Ceea ce nu distruge molia, ceea ce nu r?pe?te ho?ul, aceea o prad? lauda de sine.Slava de?art? face p?n? ?i faptele bune – nefolositoare. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Virtutea unui om l?ud?ros este o jertf? ciuntit?, ?i nu se va pune pe jertfelnicul lui Dumnezeu. (Sf?ntul Nil Sinaitul)?n sufletul cuprins de slav? de?art? se ?ntorc din nou patimile care au fost odat? biruite ?i care au ie?it odat? din el. (Sf?ntul Isaac Sirul)Slava de?art? este o piatr? submarin?; dac? te izbe?ti de ea atunci pierzi toat? ?nc?rc?tura. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Dup? cum iedera ?ncol?cit? ?n jurul pomului distruge rodul lui, la fel ?i slava de?art? nimice?te ostenelile nevoitorului. (Avva Isaia)Un sac g?urit nu p?streaz? ceea ce este pus ?n el, a?a ?i lauda de sine pierde r?splata faptei bune. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Un nevoitor st?p?nit de slava de?art? este un lucr?tor f?r? plat?; duce povara dar r?splat? nu prime?te. (Sf?ntul Nil Sinaitul)P?ze?te-?i inima de laud? de?art? tot a?a cum ??i p?strezi averea de t?lhari, ?mbr?c?mintea de molii, gr?dina de fiare r?pitoare ?i de p?s?ri.Slava de?art? este p?gubitoare ?i atunci c?nd se ascunde numai ?n sufletul omului, asemenea putregaiului ?i viermelui din interiorul rodului.E mai ines ? nu faci nimic sl?vit ?n lume dec?t, f?c?nd fapte bune, s? te lauzi f?r? m?sur?. (Sf?ntul Dimitrie al Rostovului)Ascunde-?i ostenelile ?i faptele bune – ?i fere?te-te ca limba ta s? nu ?i le r?peasc?. (Avva Isaia)C?t de mul?i au suferit pentru propriile lor fapte bune, pentru faptul c? ele au fost declarate ?i au primit laud?! (Toma de Kemp)Din cauza laudei de sine fariseul a devenit mai r?u dec?t vame?ul.Lauda de sine nu poate sta ?mpreun? cu ?n?elepciunea. Cel mai u?or lucru este s? te ?n?eli pe tine ?nsu?i ?i ?ng?mf?ndu-te s? consideri c? e?ti ceva, nefiind nimic. (Sf?ntul Grigore Teologul)Orice lucru bun devine r?u c?nd c?ut?m prin el nu pe Dumnezeu, ci slava noastr?. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Cel ce ??i descoper? ?i ??i tr?mbi?eaz? faptele bune este asemenea sem?n?torului care seam?n? s?m?n?a la suprafa??; vin p?s?rile cerului ?i o m?n?nc?. Iar cel ce ??i acoper? via?a este asemenea celui ce seam?n? pe brazdele ar?turii – el va aduna rod ?mbel?ugat. (Pateric)Nu te l?uda ?i nu spune multe spre lauda ta atunci chiar c?nd spui adev?rul, ca s? nu se g?ndeasc? cineva despre tine mai multe dec?t cele ce vede ?i aude de la tine.Important este ceea ce suntem noi ?n fa?a lui Dumnezeu, nu ceea ce g?ndesc oamenii despre noi –a?a c? nu te l?uda ?n fa?a oamenilor. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Orice ar g?ndi oamenii despre noi sau ar spune, ?n realitate suntem a?a cum ne vede Dumnezeu.Dac? vrei s? te ?tie Dumnezeu, fii dup? putin?? necunoscut ines ? oameni. (Avva Teognost)Dac? vrei ca Domnul s?-?i ascund? p?catele, atunci nu ar?ta faptele tale bune oamenilor dac? ai vre-o una. C?ci a?a cum proced?m noi cu privire la faptele noastre bune, la fel face Dumnezeu cu p?catele noastre. (Sf?ntul Marcu Ascetul)Dac? te lauzi pe tine ?nsu?i, nu vei fi l?udat de Dumnezeu.S? ?tii c? orice cuv?nt pe care ?l roste?ti spre lauda ta este de ocar? pentru tine.Dac? ??i va r?spl?ti omul, Dumnezeu nu-?i va r?spl?ti, iar c?nd nu-?i va r?spl?ti omul, ??i va r?spl?ti Dumnezeu.Ferice de acela care nu-?i chivernise?te via?a ?i faptele sale ?n a?a fel ?nc?t s?-?i primeasc? r?splata sa numai pe p?m?nt ?i de la oameni. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Fugi de slava de?art? – ?i te vei ?nvrednici de slav? ?n veacul viitor. (Avva Isaia)?M?ndriaToate p?catele sunt ur?te ?naintea lui Dumnezeu, dar cel mai ur?cios p?cat este m?ndria. (Sf?ntul Antonie cel Mare)Prin m?ndria noastr? noi ?l facem pe Dumnezeu, vr?jma?ul ines ?. (Avva Isaia)Nimic nu este mai resping?tor pentru Dumnezeu ca m?ndria, pentru c? anume ?n ea se ascunde ?ndumnezeirea de sine. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Un pustnic b?tr?n a spus: ?e mai bun? ?nfr?ngerea cu smerenie, dec?t biruin?a cu m?ndrie.”E mai ines ? fii un p?c?tos smerit, dec?t un drept m?ndru. (Prot. A. Necrasov)E mai ines ? recunoa?tem p?catele cu smerenie, dec?t s? ne m?ndrim ?i s? ne l?ud?m cu faptele bune. (Fericitul Augustin)P?c?to?ii care se smeresc, se ?ndrepteaz? ?i f?r? fapte bune, iar drep?ii ??i pierd ?i multele lor osteneli din cauza m?ndriei.Chiar dac? cineva ar face nenum?rate fapte bune ?i ar s?v?r?i orice virtute, iar despre sine cuget? ?nalt, un asemenea om este mai s?rac ?i mai tic?los dec?t to?i oamenii. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu te ?n?l?a cu faptele tale, oricare ar ines . (Sf?ntul Antonie cel Mare)M?ndria este mama viciilor din pricina c?reia ?i diavolul s-a f?cut diavol, nefiind astfel mai ?nainte. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)M?ndria este ca un copac ?nalt ?i putred; ?i dac? cineva se va urca ?n el se va pr?bu?i ?ndat? de sus. (Sf?ntul Efrem Sirul)Nu te ridica la ?n?l?ime ca s? nu cazi ?n ad?ncime. (Sf?ntul Grigore Teologul)Cine se a?eaz? singur sus, acela ??i g?te?te singur c?derea. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Oamenii m?ndri, dar pro?ti, sunt asemenea spicelor goale, care se ridic? mai presus de alte spice care au s?m?n?a.Omul m?ndru ?i prost este asemenea unei statui aurite care ?n afar? de un bo? de lut sau o bucat? de lemn nu e nimic.Va c?dea din ?n?elepciunea lui Dumnezeu acela care pretinde c? este ?n?elept. (Sf?ntul Isaac Sirul)Dac? te consideri c? e?ti ines ?nt atunci nu mai e?ti ines ?nt.M?ndria este dovada unei min?i s?race. Nimic nu te face at?t de prost ca mintea ?n?l?at? de m?ndrie. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Mijlocul cel mai sigur de a fi ?n?elat e s? te consideri mai ?mecher dec?t al?ii.M?ndria este o uria?? s?rm? a unui suflet mic ?i josnic.A fi foarte nemul?umit de tine ?nsu?i este o sl?biciune; a fi foarte mul?umit de sine este o prostie. (Sabbleu)Smerenia este semnul unui suflet mare, m?ndria a unui suflet mic.Josnicia ?i m?ndria sunt surori gemene.Trufa?ul ?i ?ng?mfatul se aseam?n? cu un balon umflat, care pare mare ?i frumos; dar este de ajuns s? fie atins cu ceva ascu?it ?i sp?rg?ndu-se, se preface ?ntr-o c?rp? f?r? de folos. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Cel m?ndru caut? s? fie respectat de c?tre cei pe care-I vede de nimic.Cel m?ndru ?i ines ? pe cei ce ?l cinstesc drept nimic, iar cinstea pe care ace?tia i-o dau lui o pre?uie?te mult. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Pe cei smeri?i mul?i ?i iubesc, iar pe cel m?ndru ?i ?ng?mfat ?l ur?sc p?n? ?i cei care au acela?i duh de m?ndrie. (Avva Ossov)Nu te m?sura cu st?ngenul, iar pe al?ii cu ?chioapa. (Sf?ntul Varsanufie cel Mare)Nu socoti drept lucru mare c? pari mai bun dec?t cei r?i, ci ?ntristeaz?-te c? te ?ntrec cei buni. (Sf?ntul Grigore Teologul)Nu te a?eza mai presus de al?ii ca s? nu cazi mai jos dec?t to?i.S? nu ne ?n?l??m unul fa?? de altul pentru c? p?m?ntul ne va nivela pe to?i ?i ne va da fiec?ruia c?te o parte egal?. (Sf?ntul Dimitrie Rostovki)Cu ce putem s? ne m?ndrim noi cei care nu avem nimic ?n afar? de p?cat ?i sl?biciune?Pentru ce te lauzi pe tine ?nsu?i, c?nd e nevoie s?-L prosl?vim pe Dumnezeu. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Str?lucirea fulgerului arat? mai-nainte lovitura tunetului, iar slava de?art?, veste?te m?ndria. (Sf?ntul Nil Sinaitul)?nceputul m?ndriei este sf?r?itul slavei de?arte. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)InvidiaInvidia este m?hnirea pentru bun?starea aproapelui. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Invidiosul socote?te nenorocirile altora drept fericirea sa proprie, iar fericirea altora drept nenorocirea sa. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu se am?r??te cel s?rac at?t de mult cu s?r?cia sa pe c?t se am?r??te invidiosul din pricina bun?st?rii aproapelui. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Demonul nu-l invidiaz? pe demonul asemenea lui, ci pe om; iar omul invidiaz? pe omul care este asemenea lui. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Mul?i dintre noi pl?ng cu cei ce pl?ng, dar nu se bucur? cu cei ce se bucur?.Invidiosul se nec?je?te c?nd prive?te la cei mai sus ca el, pentru c? nu se vede egal cu ei; se chinuie?te c?nd ?i vede pe cei egali cu el, pentru c? vrea s? fie cel dint?i ?ntre ei; se ?ntristeaz? c?nd se uit? la cei mai jos ca el, pentru c? ?i este team? ca ace?tia s? nu se egaleze cu el sau chiar s?-l ?ntreac?. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Invidia nu ?ng?duie s? te bucuri de ceea ce ai, fiindc? te tortureaz? cu dorin?a de cele care ??i lipsesc. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Invidiosul ?i socoate vr?jma?i pe cei care nu l-au jignit cu nimic.C?inii, dac? sunt hr?ni?i, se ?mbl?nzesc; in, c?nd sunt ?ngriji?i, devin bl?nzi; iar invidio?ii c?nd sunt servi?i, devin ?i mai s?lbatici. (Sf?ntul Grigore Teologul)Invidia nu poate r?bda ca s? fie l?udat altul pentru fapte bune; de aceea invidia ?i hula sunt nedesp?r?ite ?ntre ele. (Prot. P. Socolov)Invidiosul ??i face r?u lui ?nsu?i ?nainte de a-l v?t?ma pe cel pe care-l invidiaz?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Invidiosul, vr?nd s?-l piard? pe altul, se pierde pe el ?nsu?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Invidia este asemenea moliei care man?nc? haina ?n care se na?te, pentru c? ea m?n?nc? inima care a n?scut-o. (Sf?ntul Dimitrie Al Rostovului)A?a cum rugina roade fierul, tot a?a invidia roade sufletul ?n care tr?ie?te. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Cine a dob?ndit invidia, acela a dob?ndit, odat? cu ea, ?i pe diavol. (Sf?ntul Isaac Sirul)Invidia este r?d?cina uciderii. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Invidiosul nu este nicidecum bun pentru ceruri; pentru c? acolo la fel sunt deosebiri; el nu s-ar putea bucura acolo, ci ar mai putea otr?vi fericirea altora. (Prot. I. Tolmacev)Invidia este fiica m?ndriei; omoar? pe mam? ?i fiica ei va pieri. (Fericitul Augustin)Lingu?irea ?i f???rnicia?Nu exist? ispit? mai crud? dec?t s? dai peste un om lingu?itor. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cel ce se lingu?e?te este mai primejdios dec?t cel ce te du?m?ne?te f??i?.Lingu?itorul are miere pe limb? ?i fiere ?n inim? – cu vorba ??i f?g?duie?te pacea, iar cu faptele preg?te?te sabia. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Fere?te-te s? lauzi pe cineva ?n fa??, chiar c?nd e?ti sincer pentru c? un om smerit nu iube?te acest soi de laud?, iar un om m?ndru devine din aceast? pricin? ?i mai trufa?. (Prot P. Socolov)Nu fit u ?nsu?i un om slugarnic ?i nu ?ng?dui altora s? se ?njoseasc? ?n fa?a ta ?i s? se lingu?easc?. (Sf?ntul Ambrozie al Al Mediolanuluiului)C?nd lingu?itorii vor ?ncepe s? te laude, s? ne aducem aminte de toate nelegiuirile noastre ?i, dup? ele, vom crede glasul ?n?el?tor al lingu?irii. Atunci frumoasa masc? cu care al?ii vor s? ne acopere nu e va lipi de fa?a noastr? slu?it?. (Prot. I. Golubinschi)Demonstrarea unor virtu?i de ale noastre sunt mai resping?toare dec?t multe vicii. (Daniil Stem)Este c?te unul care cu vorba e gata s? ?mbr??i?eze ?ntreaga omenire ca pe un frate, dar cu fapta nu-?i ?mbr??i?eaz? nici pe fratele s?u.B?ga?i de seam?, c? omul lipsit de cinste vorbe?te necontenit despre cinste, ?i nu c?uta?i ap?rare la cel ce vorbe?te f?r? m?sur? ?i peste tot de vitejie. (Dusseau)F??arnicii mustr? de obicei la al?ii ceea ce fac ei ??i?i ?i, plus la toate, mult mai frecvent. (Prot. P. Socolov)F??arnicii, la fel ca albinele, pe buze au miere, iar ?n gur? auvenin. (Montaigne)Este greu atunci c?nd pe buze se afl? sfin?enie, iar ?n inim? f?r?delege ?i r?utate. (Avva Isaia)Ura sau Invidia puse sub acoper?m?ntul evlaviei sunt ca o ap? amar? ?n vase de aur. (Sf?ntul Efrem Sirul)S? nu fie un ape buzele noastre ?i alta ?n inim?; c?ci Dumnezeu vede deopotriv? ?i cele ascunse ?i cele v?dite. (Avva Isaia)?nva??-?i limba s? vorbeasc? ceea ce ai ?n inim?. (Avva Pimen)Nu exist? o ?n?elare mai resping?toare ?i mai hidoas? dec?t aceea de a?i ascunde r?utatea ?i minciuna sub masca sincerit??ii.Rug?ciunea ?i nevoin?ele celei ce are ?n inim? una ?i alt ape buze din viclenie, sunt z?darnice. (Avva Isaia)Trebuie s? fii, nu s? pari.Noi am c??tiga mai mult, ap?r?nd a?a cum suntem ?n realitate, dec?t ar?t?nd ceea ce nu avem.F??arnicul este ca c?rti?a, care mai devreme sau mai t?rziu iese afar? ?i se descoper?.Nu e nimic ascuns care ?n cele din urm? s? nu se descopere. (Luca 8;17)Bog??ia?To?i ?ntreab?; e bogat cutare? Dar aproape nimeni nu ?ntreab?; E un om ?n?elept ?i bun?C?nd vorbe?te aurul atunci celelalte cuvinte nu sunt lucr?toare. El poate convinge de?i nu are limb?. (Sf?ntul Grigore Teologul)Aurul este o curs? pentru oameni a?a cum plasa este pentru p?s?ri. (Sf?ntul Grigore Teologul)Aproape fiecare om bogat este, ori el ?nsu?i un om nedrept, ori e un mo?tenitor al omului nedrept.Aici?boga?ii deseori ?i ajut? pe s?raci,?acolo?s?racul va lua ap?rarea bogatului.?n vremea negustoriei tale c?ntarul t?u s?-?i fie ?ntotdeauna con?tiin?a. (Prot. I. Tolmacev)Grijile sunt nedesp?r?ite de avere a?a cum rugina este nedesp?r?it? de fier.Avu?iile ne ?ngreuiaz? atunci c?nd le dob?ndim, ne aduc temeri c?nd le st?p?nim, iar c?nd le pierdem ne aduc vaiete.Boala goanei dup? avu?ii nu are nici o limit?, cer?nd tot mai multe, ea ??i potole?te setea ine necontenit. (Sf?ntul Grigore Teologul)Ce folos s? ai l?zile pline de bog??ii, iar sufletul gol de fapte bune (Sf?ntul Tihon Zadonski)Cei lipi?i cu inima de bog??ia p?m?nteasc? nu o vor c?uta pe cea cereasc?.Dac? ??i pui n?dejdea ?n avu?ii, ?n ce vei n?d?jdui ?n ceasul cel din urm? a vie?ii tale??i ?n urma omului bogat, ?i ?n urma cer?etorului s?rac merg ?n ve?nicie doar faptele lor – bune sau rele. (Sf?ntul Sf?ntul Inochentie al Hersonului)Chiar dac? nu vom dob?ndi lumea ?ntreag?, – ?i atunci ne vom s?l??lui ?n morm?nt, unde nu este deosebire ?ntre ?mp?rat ?i cer?etor.Adu-?i aminte adeseori c?, dup? scurt? vreme, ori bog??ia te va l?sa ori tu vei l?sa bog??ia. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)O, c?mpule, c??i st?p?ni ai avut tu p?n? acum ?i c??i vei mai avea! (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Bog??ia este asemeni unui rob necredincios; de-o vei lega cu mii de lan?uri, c?ndva te va p?r?si.Aceea este adev?rata bog??ie, pe care st?p?nind-o nu o mai putem pierde. (Fericitul Augustin)Dac? nu ai avere nici nu trebuie s? ?i-o dore?ti, iar atunci c?nd o ai, cuget? bine cum s? o chivernise?ti. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Nu acela e bogat care are multe, ci acela care le folose?te cu ?n?elepciune pe cele ce are.St?p?ne?te-?i avu?ia, dar nu o l?sa s? te st?p?neasc? ea pe tine. (Fericitul Augustin)Avu?iile ne sunt date pentru p?strarea vie?ii noastre p?m?nte?ti, nu pentru pierderea celei cre?tine?ti. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)S? ne gr?bim s? schimb?m averea care trebuie s? piar? ?ntr-o r?splat? care nu piere niciodat?. (Sf?ntul Grigore Dialogul)?i se d? avu?ia ca s? o dai ?i tu. Bog??ia ?i binefacerea trebuie s? fie nedesp?r?ite.Dumnezeu ?i-a dat averea pentru ca s? cumperi cu ea cerul. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Boga?ii numai atunci vor intra ?n ?mp?r??ia Cerurilor, c?nd ?i vor duce s?racii. (Luca 16;9)Boga?ii f?r? s?raci nu se pot m?ntui. Numai dac? ei ??i deschid m?inille pentru s?raci, atunci Dumnezeu deschide pentru ei por?ile cerului. (Fericitul Augustin)Bogatul c?nd va muri nu va lua nimic cu sine. Acela ??i ia cu sine bun?t??ile care le-a ?mp?r?it celor ce I le-au cerut. (Sf?ntul Grigore Dialogul)Cine iube?te avu?ia nu-?i poate iubi aproapele.Cel bogat se desparte mult mai greu de un b?nu? dec?t cel s?rac de un leu. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Bog??ia este sf?r?itul s?r?ciei – ines ? ?i ?nceputul s?r?ciei – morale. (Seneca)S? d?m vina nu pe lucruri, ci pe voin?a noastr? stricat?; c?ci po?i avea ?i avere dar s? nu te la?i st?p?nit de ea. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu bog??ia ?l pierde pe bogat, ci ?ntrebuin?area ei ne?n?eleapt?. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Nu bog??ia ?ngr?de?te intrarea ?n ?mp?r??ia Cerurilor (Matei 19;23), ci ?ntrebuin?area ei gre?it?. (Prot. I. Tolmacev)Nu boga?ii, ci cei ce slujesc bog??iei sunt os?ndi?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu bog??ia este un lucru r?u, ci ?nrobirea ta de ea.E?ti bogat? Nu sunt contra ta. E?ti zg?rcit, iat? pentru ce te os?ndesc. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu to?i boga?ii vor pieri, precum nici to?i s?racii se vor m?ntui. (M?rg?ritare Duhovnice?ti)S? ne ?ngrijim, fra?ilor, mai mult dec?t orice, de bog??ia credin?ei, indifferent de suntem boga?i sau s?raci. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)L?comia ?i Zg?rceniaNici o patim? nu ete at?t de ur?t? ca m?ndria ?i nici nu merit? at?ta der?dere ca l?comia. (Sf?ntul Petru Damaschin)Dac? n?d?jduie?ti s? prime?ti ve?nicia, atunci de ce-?i dore?ti at?t de mult cele vremelnice?Dac? n-ai adus nimic pe lume, atunci de ce te ?ngrije?ti at?t de mult de comorile p?m?nte?ti ca ?i cum ai putea s? le duci cu sine din aceast? lume?Omul lacom este un lep?dat ?n fa?a lui Dumnezeu, ?ntruc?t iubirea de argint este o ?nchinare la idoli. (Prot. P. Socolov)Iubitorul de avu?ii nu cru?? nici pe tat?, nici pe mam?, nici pe fra?i, nici pe prieteni. (Fericitul Augustin)Sunetul metalului care umple urechile iubitorului de argint ?l face surd la glasul darului. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)E cu neputin?? s? iubim totodat? ?i argintul ?i sufletul. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Dup? cum marea nu se umple de apa r?urilor, tot a?a ?i cel lacom ne se satur? cu nici un fel de agoniseal?.Iadul nu zice niciodat?: ?Destul!” (Sf?ntul Vasile cel Mare)Toate p?catele ?mb?tr?nesc odat? cu omul; numai l?comia ?ntinere?te pe fiecare an. (Sf?ntul Ambrozie de Al Mediolanului).Bog??ia ?n m?inile celui lacom este ?ntocmai ca sabia ?n m?inile nebunului. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)L?comia nu umple ?ntr-at?t casa de bog??ie pe c?t umple sufletul de griji. (Sf?ntul Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Iubitorul de argint e legat cu grijile, a?a cum un rob e legat cu lan?urile. (M?rg?ritare Duhovnice?ti)Dup? cum marea nu poate fi niciodat? f?r? valuri, la fel ?i inima iubitorului de avere nu poate fi f?r? triste?e, f?r? griji, f?r? fric? ?i f?r? tulburare. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Vai de cel lacom de avere! Bog??ia fuge din fa?a lui; iar pe el ?l a?teapt? focul. (Sf?ntul Nil Sinaitul)S? agonise?ti frica de Dumnezeu ?i evlavia, nu avere – iat? un lucru mare.Vrei s? fii bogat? S?-l ai pe Dumnezeu de prieten ?i vei fi cel mai bogat om de pe p?m?nt. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)S?racul are multe nevoi, risipitorul ?i mai multe, iar zg?rcitul e lipsit de toate.Zg?rcitului toate ?i lipsesc. El este exact ca un cer?etor care tremur? de foame ?i de frig. Celelalte patimi constau din pl?ceri ?i satisfac?ii, iar patima?zg?rceniei?– din lipsuri ?i din s?r?cie.Omul zg?rcit, orice averi ar st?p?ni, este mai s?rac dec?t to?i, pentru c? ?i pare r?u s? jertfeasc? pentru sine cele ce sunt ale lui ca ?i cum nu ar avea nimic.Atunci c?nd zg?rcitul este propriul s?u du?man, atunci mai poate el oare fi pentru cineva bun ?i folositor? (Sir. 14;5)?n f?nt?ni apa devine mai bun? atunci c?nd apa se scoate mereu; iar dac? f?nt?nile sunt p?r?site atunci apa din ele se stric?; tot a?a bog??ia care st? locului e nefolositoare, iar mi?carea ei ?i trecerea din m?n? ?n m?n? este folositoare ?i de roade aduc?toare. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Cel ce dezbrac? pe omul ?mbr?cat se nume?te?t?lhar, iar cel ce nu-l ?mbrac? pe cel gol, de?i o poate face, e vrednic de alt nume? (Sf?ntul Vasile cel mare)Zg?rcitul repet? mereu acela?i cuv?nt: ?N-am, nu-?i dau, pentru c? eu ?nsumi sunt s?rac.” ?ntr-adev?r tu e?ti s?rac ?i lipsit de orice bine; e?ti s?rac de dargoste, s?rac ?n iubirea de oameni, s?rac cu credin?a ?n Dumnezeu, s?rac cu n?dejdea ve?nic?. (Sf?ntul Vasile cel Mare)At?t c?t tr?ie?te, zg?rcitul nu face nici un bine; ?i numai c?nd moare binele se arat? din partea lui. Bog??ia lui care a fost ?inut? la ?ntuneric, iese la lumin?.Bog?ta?ul zg?rcit este asemenea unui animal gras care fiind nefolositor c?t tr?ie?te, devine folositor numai dup? moarte (c?nd este sacrificat).Zg?rcitul numai adun?, ?ns? cei ce se vor folosi de cele aduate vor fi al?ii.Cu c?t mai grele sunt l?zile zg?rci?ilor, cu at?t mai u?oare sunt necazurile mo?tenitorilor.Un zg?rcit este asemenea unui ines ? care absoarbe apa pe care trebuie cineva s? o stoarc?.Zg?rcitul adun? f?r? sf?r?it, luxosul risipe?te p?n? la sf?r?it.Luxul pe toate le ?nghite ?i cu numic nu se satur?.Boga?ii care tr?iesc ?n lux sunt mai s?raci dec?t cer?etorii.Mul?i nu-?i g?sesc nimic de folos, dar cheltuiesc tot pe cele de prisos.Din toate care ne sunt de trebuin?? trebuie s? le avem pe cele necesare, iar nu pe cele de prisos. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Dac? ??i cumperi cele de prisos repede vei vinde cele necesare.Dac? nu te vei s?tura de p?ine, nu vei dori nici vin. (Maica Singlitichia)Sufer? lipsuri la b?tr?ne?e cel care ?n tinere?e nu a ?tiut cum s?-?i foloseasc? averea. ?Tu pr?nze?ti r?u, pentru c? ai m?ncat prea bine diminea?a,” a spus un ?n?elept din vechime. (Prot I. Tolmacev)Postul ?i ?nfr?nareaPorunca despre post are aceea?i vechime ca ?i lumea; Cea dint?i porunc? dat? omului de Dumnezeu, a fost pentru post. (Facerea 2;17)?ntruc?t n-am postit am fost izgoni?i din Rai! De aceea vom posti pentru ca din ines intr?m ?n Rai. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Nu trebuie s? lu?m asupra noastr? un post care ?ntrece puterea noastr?. Postul este pentru om nu omul pentru post.Postul trupului este hran? sufletului. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)E cu neputin?? s? ard? focul ?n ap?, e cu neputin?? ?i poc?in?a f?r? post. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)?eful dracilor este luciferul cel c?zut, iar capul patimilor este l?comia p?ntecelui. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)L?comia p?ntecelui este mama curviei. (Vechiul Pateric)Cu c?t sunt mai multe lemne cu at?t e mai puternic? flac?ra; cu c?t sunt mai multe m?nc?ri, cu at?t e mai furioas? pofta. (Avva Leontie)M?ncarea de prisos face din trup o corabie peste m?sur? de ?nc?rcat?, care la cea mai mic? mi?care a valurilor se duce la fund. (Avva Leontie)O burt? groas? nu na?te o ?n?elegere sub?ire. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)St?p?ne?te-?i p?ntecele at?ta timp c?t el ?nc? nu te st?p?ne?te pe tine. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)Dac? te atrage pofta spre o hran? gustoas? ?i mult?, adu-?i aminte de putoare ce iese din ea ?i te vei lini?ti. (Avva Isaia)Noi nu tr?im ca s? m?nc?m, ci m?nc?m ca s? putem tr?i ?i s? ne ?ndeplinim datoriile. (Prot. P. Socolov)Niciodat? nu va putea s? ajung? la o des?v?r?it? cur??enie acela care n?d?jduie?te s-o dob?ndeasc? numai cu ?nfr?nare, adic? printr-un post trupesc, dac? nu va cunoa?te c? ?nfr?narea este necesar? pentru ca s? se poat? mai u?or lupta cu celelalte patimi. (Avva Serapion)Feri?i-v? de a m?sura postul cu o simpl? ?nfr?nare ?n ale m?nc?rii. Cei ce se ?nfr?neaz? de la m?ncare, dar au purt?ri rele, se aseam?n? diavolului, care de?i nu m?n?nc? nimic, totu?i nu ?nceteaz? s? p?c?tuiasc?. (Sf?ntul Vasile cel Mare)E?ti st?p?n pe p?ntece? Fii st?p?n ?i pe limb?, pentru c? atunci c?nd r?m?i robul unuia, s? nu-?i fie nefolositoare eliberarea de sub st?p?nirea celuilalt. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Sora de gemene a postului este rug?ciunea.Posturile din afar? nu sunt totdeauna necesare, dar postul l?untric e necesar ?n orice vreme.Be?iaNu despre?ui vinul, ci despre?uie?te be?ia. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu vinul e r?u, ci gre?ita lui ?ntrebuin?are. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu vinul e vinovat, ci vinovat e acela care nu cunoa?te m?sura la vin; nu e oprit s? bei ci e oprit s? te ?mbe?i.Vinul este un lucru dumnezeiesc, iar be?ia e lucru diavolesc. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Dac? omul este c?ndva sub st?p?nirea diavolului, aceasta se ?nt?mpl? mai ales la be?ie.Nimeni nu este mai iubit de c?tre diavolul, ca cel ce petrece ?n be?ie, pentru c? nimeni nu-I ?mpline?te astfel voia lui ca un be?iv. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Lot, convins de fiicele lui, s-a ?mb?tat de vin – ?i diavolul l-a atras spre curvie. (Sf?ntul Isidor Pelusiotul)Ceea ce nu face cel treaz, ?ndr?zne?te s-o fac? cel beat. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nu te ?ndulci cu vin ?i nu te va ademeni trupul. (Avva Evagrie)Be?ia este mama tuturor faptelor de ru?ine, sora patimilor ?i naufragiul cur??iei. (Fericitul Augustin)Be?ivul nu este vrednic s? tr?iasc? ?n societatea fiin?elor ra?ionale; el s-ar cuveni s? fie pus ines ? animale ?i s? fie izgonit din societatea oamenilor. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Cuv?ntul lui Dumnezeu ?i trimite pe lene?i la furnic?, pentru ca s?-I ?nve?e s? fie iubitori de munc?; iar pe be?ivi trebuie s?-I trimitem la dobitoace ca s?-I ?nv???m s? fie ?nfr?na?i. (Prot. I. Tolmacev)Omul beat, privind cu ochi mari, nu vede nici ceea ce este sub picioarele lui.Fumul alung? albinele, iar b?utura f?r? m?sur? alung? darurile duhovnice?ti. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Be?ivul nu este bun de nimic altceva dec?t de iad. Pe omul beat nu-l las? s? intre nici ?ntr-o cas? de oameni cumsecade, nu numai ?n ?mp?r??ia Cerurilor.C?nd Biserica ?i ?ndeamn? pe p?c?to?i, ea le arat? drept exemplu pe Iisus Hristos ?i pe sfin?i; iar c?nd este vorba de un be?iv, trebuie s?-I punem ?nainte pilda dobitoacelor. (Prot. I. Tolmacev)Be?ivii nu sunt altceva dec?t ni?e idoli p?g?ni. –?Ochi au ?i nu v?d, urechi au ?i nu aud.” (Psalmi 113; 13;34) (Sf?ntul Vasile cel Mare)Nu ?ntrebuin?a f?r? m?sur? nu numai vinul, ci dac? se poate, chiar ?i apa.Tr?nd?via?P?n? c?nd lene?ule, vei mai sta culcat? C?nd te vei scula din somnul t?u? S?r?cia va veni peste tine ca un trec?tor ?i nevoia va n?v?li peste tine ca un r?zboinic.” (Prov. 6;9;11)Dup? cum apele r?coritoare, schimb?ndu-se ?n ape st?t?toare se stric?, tot a?a ?i sufletul ?i trupul omenesc se stric? din cauza tr?nd?viei.Tr?nd?via ?i lenea sunt pierz?toare sufletului ?i pot s?-I fac? mai mult r?u dec?t demonii. (Sf?ntul Ioan Sirul)S-a ines ? c? oamenii care au timp liber mai mult dec?t al?ii, ?l ?ntrebuin?eaz? mai pu?in dec?t al?ii spre lucruri folositoare.Cine tr?ie?te ?n tr?nd?vie gre?e?te necontenit. (Sf?ntul Tihon Zadonski)O via?? tr?ndav? ?i lene?? este asemenea unui ine p?r?ginit ?i nelucrat pe care nu cre?te nimic ?n afar? de buruieni nefolositoare. (Sf?ntul Filaret al Cernigovului)Puterile ?i capacit??ile omene?ti sunt foarte asem?n?toare pietrelor de moar?, ?ntre care dac? nu este gr?u, ele se rod una de alta, f?c?ndu-se praf.?nchipuirea celui tr?ndav este plin? de tablouri necurate, din care se aprind patimi murdare. Chefuri, petreceri, veselii, fapte m?r?ave – iat? ce se afl? ?n mintea lui. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Scul?ndu-te de diminea??, vorbe?te-?i ?ie ?nusu?i: ?trupule, munce?te ca s? te hr?ne?ti; suflete, treze?te-te ca s? mo?tene?ti ?mp?r??ia.”S? nu fii niciodat? cu totul cuprins de tr?nd?vie; ori cite?te, ori scrie, ori te roag?, ori cuget?. (Toma de Kemp)C?t de pl?cut ?i repede trec zilele c?nd ?tii c? vremea ce ?i s-a dat de Dumnezeu se ?ntrebuin?eaz? nu pentru ocupa?iile de?arte ?i goale a umpluturii tr?nd?viei, ci pentru o munc? folositoare, binep?cut? lui Dumnezeu! C?t? bucurie sim?i atunci c?nd ??i vezi lucrul ispr?vit! C?t de dulce e atunci ?ns??i odihna!Tr?nd?via este tot at?t de istovitoare pe c?t e de pl?cut? odihna.Numai pe arborele muncii cresc florile pl?cerii. Fere?te-te de imboldurile josnice, c?ci numai ele singure fac munca cu adev?rat josnic?. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)S? aduci, cu os?rdie lui Hristos ostenelile tinere?ii tale, c?ci ceea ce aduni la tinere?e, hr?ne?te ?i m?ng?ie pe neputincio?i, la b?tr?ne?e. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)Lumea ?i via?a ?n lume?Lumea aceasta este asemenea unei cor?bii, admirabil ?nfrumuse?at?, care e pl?cut? la vedere , dar primejdioas? la c?l?torie.Lumea de acum este asemenea unui ceas foarte scump, lucrat cu mult? art?, dar stricat.Sunt multe flori pe copac, dar c?te dintre ele vor ines roade? Tot astfel e ?i lumea; multe ne f?g?duie?te dar pu?ine ne d?.Lumea d? robilor s?i at??ia st?p?ni penibili c?te nevoi ?i pofte, patimi ?i deprinderi au ei. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)At?ta timp c?t lumea este ce este, smintelile lumii nu ?nceteaz? niciodat?. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Veacul ines ? duce libertatea p?n? la samovolnicie, independen?a p?n? la anarhie, toleran?a credin?ei p?n? la indiferen??, pacea p?n? la starea de r?zboi, progresul p?n? la c?derea moralit??ii.Patima Irodiadei pentru ?art?” a devenit (?n vremea noastr?) pentru mul?i aproape o lege. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Pe?tele viu ?nnoat? contra apei, iar cel mort pe cursul apei. Un adev?rat cre?tin merge ?mpotriva r?ului, veacului p?c?tos, iar cel fals se las? dus de iu?eala curentului. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Oamenii sunt asemenea norilor, care odat? cu schimbarea v?ntului sunt purta?i ?ncolo ?i ?ncoace prin v?zduh. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Duhul vremii este duhul minciunii ?i ?n?el?rii. Ast?zi el laud? una, m?ine alta, ast?zi el r?de de r?nduielile ?i ideile pe care le socotea drept modele mai ieri, iar m?ine, dac? nu mai poim?ine, va ?ncepe s? r?d? de acelea care este entuziasmat acum. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Nu-?i abate privirea spre exemplul celor mul?i, care merg pe calea lat?, c?ci ?n iad va fi locul celor mul?i. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Fii ?n lume ca Lot ?n Sodoma, unde to?i f?ceau f?r?delegi, dar el nu-I imita ?i f?cea ceea ce era pe placul sfintei voin?e dumnezeie?ti – f? ?i tu la fel, nu imita ceea ce face lumea cea rea. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Medit?nd asupra ru?inii pe care o vei suferi ?naintea tuturor popoarelor ?i care ?i va ajunge pe to?i p?c?to?ii, te vei uita la ru?inea vremelnic? ca la o nimica toat?. (Avva Ioan)??i este team? s? faci oamenilor vreo nepl?cere ?i ui?i de sentin?a rostit? asupra nelegiui?ilor care vor s? fac? oamenilor pe plac: ?Dumnezeu va risipi oasele celor ce plac oamenilor ?i ?i va nimici.” (Psalmi 52;6) (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Ce-o s? spun? lumea despre mine? Te ?ntrebi tu. Dar ce-o s? spun? despre tine Dumnezeu care cu dreptate o s? judece aceast? lume? G?nde?te-te, care p?rere este mai important pentru tine? (Prot. Ioan Pl?m?deal?)S? nu faci nimic din cele ru?inoase, chiar dac? ar fi pe placul celor mul?i, ?i nu l?sa ?n p?r?sire fapta bun?, chiar dac? e ur?t? de cei vicio?i. (Sf?ntul Grigore Teologul)Dumnezeu ?l iube?te pe acela pe care lumea ?l ur??te. (Sf?ntul Tihon Zadonski)E mai bine ?i incomparabil mai ines ? fii iubit de unicul Dumnezeu dec?t de toat? lumea. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Cui ?i place Iisus Hristos, aceluia lumea ?i este ur?t?. (Ignatie, Episcopul Caucazului)Ispitele lumii nu sunt puternice prin ele ?nsele, ci prin sl?biciunea noastr? de bun? voie. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)?n aceast? lume trebuie s? tr?im ?n a?a fel ?nc?t s? fim cu duhul ?n cer, iar cu trupul ?n morm?nt. (Francois de Salles)?Nu iubi?i lumea ?i cele ce sunt ?n lume” (1 Ioan 2;15); cine e prieten cu lumea acela e du?manul lui Dumnezeu. (Prot. Avr. Meor.)Cine caut? s?-I fac? lumii pe plac, acela nu poate s?-I plac? lui Dumnezeu. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Nimeni nu se poate apropia de Dumnezeu, dac? nu se va ?ndep?rta de lume. (Sf?ntul Ioan Sirul)Ca s? te ?ndep?rtezi de lume nu ?nseamn? s? fugi de ines ?nt de societate – ci s? la?i obiceiurile, deprinderile, n?ravurile, cerin?ele care sunt potrivnice cu des?v?r?ire duhului lui Hristos. (Sf?ntul Teofan Episcopul Vladimirului)Dup? cum pe nimeni nu m?ntuie?te?simpla petrecere ?n pustie, tot astfel nici nu pierde pe nimeni?vie?uirea ?n?eleapt? ?n lume. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Nu locul ?l m?ntuie?te pe om ci libera lui voie. Adam a c?zut chiar din Rai, iar Lot s-a p?zit chiar ?n Sodoma. (Sf?ntul Efrem Sirul)Fii prieten cu to?i oamenii, dar cu g?ndul ?i cu fapta s? petreci singur. (Sf?ntul Isaac Sirul)Celui ce s-a ?ndep?rtat ?n pustiu nu trebuie s?-I par? r?u de lumea pe care a p?r?sit-o; iar cel ce e chemat s? tr?iasc? ?n lume nu trebuie s? spun? c? aici este cu neputin?? s? te m?ntuie?ti.Atunci c?nd un om bun nu prime?te obiceiurile omulului r?u chiar dac? ar tr?i ?mpreun?, ?ntre ei exist? o mare deosebire. (Fericitul Augustin)A te p?zi curat ?i neprih?nit ?n mijlocul ispitelor ?i smintelilor necontenite ce te trag spre p?cat are acela?i merit ?n fa?a lui Dumnezeu ca ?i via?a plin? de nevoin?e a pustnicului, cu at?t mai mult cu c?t pilda bun? ?n lume influen?eaz? ?n mod deosebit asupra celor care tr?iesc ?n lume.Facerea de bine sau MilosteniaEste imposibil, ines ? imposibil s? ajungi f?r? milostenie m?car p?n? la por?ile ?mp?r??iei Cerurilor. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)F?r? milostenie ?ns??i rug?ciunea e f?r? rod. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cu care n?dejde ??i vei ridica m?inile c?tre Ziditorul t?u, c?nd ines ?ntorci din fa?a semenului care ??i ?ntinde m?inile ca ?i tine.(Sf?ntul Tihon Zadonski)A?a cum ne purt?m noi cu aproapele a?a se va purta ?i Dumnezeu cu noi. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Iube?te-I pe s?raci pentru ca prin ei s? afli ?i tu mila lui Dumnezeu pentru tine. (Sf?ntul Isaac Sirul)?ndestuleaz?-I pe s?raci; ei ?l vor face milostiv pe Judec?tor fa?? de noi. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Vars?-?i untdelemnul iubirii ?i binefacerii asupra semenilor t?i ?i vei stinge flac?ra gheenei, care este gata s?-l ?nghit? pe p?c?tos.Atunci c?nd ni se d? prilejul de a ne ar?ta mila fa?? de al?ii ?nseamn? ca s-a rev?rsat mila lui Dumnezeu fa?? de noi.Apa are ?nsu?irea s? spele noroiul de pe trup; iar milostenia s? nimiceasc? murd?riile suflete?ti. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Leacul milosteniei este de mare importan??; ?l po?i pune la toate r?nile.Balsamul pe care-l v?rs?m pe inima plin? de ran? a aproapelui o vindec? ?i pe a noastr? proprie.Fericit este acela care poate spune ?mpreun? cu Sf?ntul Grigore de Nissa: ?Doamne! F? cu mine ceea ce am f?cut eu altora!”Tu dai milostenia s?racului, dar pe ea o prime?te Hristos.(Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)D?ndu-I celui ce zace pe p?m?nt, noi ?i d?m Celui ce ?ade ?n Cer.?(Sf?ntul Grigore Dialogul)Nu te zg?rci s? dai celor ce cer ?i nu te ?ntoarce de la Acela ?n numele C?ruia ei cer. (Sf?ntul Dimitrie Al Rostovului)?M?na celui ce d? nu va s?r?ci niciodat?.”F?-I bine celui ce cere ?n chip v?zut ?i crede ?n Cel ce prime?te nev?zut. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Nimic nu-l aseam?n? pe om cu Dumnezeu ca facerea de bine.(Avva Evagrie)Puterea milosteniei nu st? ?n faptul ca s? dai mult sau pu?in ci ?n faptul ca s? nu dai mai pu?in dec?t po?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Numai acea milostenie este adev?rat? care se d? cu bucurie.?(Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)A da cu pl?cere ?nseamn? mai mult dec?t a da multe.(Fericitul Augustin)Mul?i ?i dau lui Petru dar au luat de la Pavel, ?nchipuindu-?i c? fac milostenie. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Orb este cel milostiv, dac? este nedrept; el lucreaz? c?mpul din care nu poate s? str?ng? recolta. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Adu-?i aminte ?ntotdeauna de binefacerea care ai primit-o, iar binefacerea pe care o faci altora so dai numaidec?t uit?rii.Nu este nimic mai resping?tor ca nerecuno?tin?a; nemul?umirea nerecunosc?torului este asemenea acelui care a luat prin ?n?elare ceea ce nu-I apar?ine.PrieteniaCine caut? societatea celor r?i dovede?te ?n mod ines ?n propria r?utate. (Fericitul Augustin)Nimic nu are o asemenea influen?? puternic? asupra inimii ?i voin?ei noastre ca pilda altor oameni, fie bun?, fie rea. (Prot. I. Tolmacev)Prietenia cu oamenii ?n?elep?i e cea mai bun? ?coal? pentru inim?. Cel ce vine ?n contact cu sfin?ii se va sfin?i ?i el ?nsu?i.Prietene?te cu cei ce au smerenie ?i vei ?nv??a obiceiurile lor. (Sf?ntul Isaac Sirul)Omul r?u ?i pervers este asemenea unui c?rbune care dac? nu te arde totu?i te murd?re?te.E mai ines ? prietene?ti cu fiarele dec?t cu oamenii r?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Precum cel bolnav de lepr? ?l molipse?te pe cel curat, tot astfel leg?turile cu cei r?i stric? ?i corup pe oamenii buni. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cea mai bun? dob?nd? este un prieten credincios. (Avva Evagrie)Un prieten sincer este mai apropiat dec?t orice rud?. (Sf?ntul Ambrozie al Mediolanului)Buna chibzuin?? d? prieteni; nenorocia ?i ?ncearc?. (Sf?ntul Ambroziu Renduie)R?ndunelele se ?ntorc vara, iarna ?ns? se duc departe; ele pre?nchipuie pe fal?ii prieteni. ?n zilele frumoase ale vie?ii ei sunt devota?i; dar dac? fericirea v? va tr?da atunci ei zboar?. (Sf?ntul Ambroziu Renduie)Un prieten fals poate fi comparat cu umbra care cade pe apusul de soare. Aceast? umbr? nu apare dec?t pe vreme senin?, dar cu ivirea unui mic nor sau timp de ploaie, dispare.Dac? prietenul t?u face gre?eli importante, mustr?-l f?r? s? te ru?inezi – asta este prima obliga?ie a prieteniei.S? nu faci cuno?tin?? cu omul viclean. Prietenia cu vicleanul este prietenia cu diavolul. (Sf?ntul Antonie cel Mare)S? nu ai astfel de prieteni, care s? iubeasc? mai mult o mas? copioas? dec?t o prietenie adev?rat?. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Cu cei ce te viziteaz? numai ca s?-?i omoare timpul, vorbe?te despre Hristos, despre credin??, despre judecat?, despre moarte ?i despre iad; atunci ei se vor duce acas? gr?bi?i ?i nu vor mai veni la tine ca s?-?i r?peasc? timpul. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)S? ai fa?? de to?i o purtare prietenoas?, dar s? nu-I ai pe to?i de sf?tuitori. (Sf?ntul Antonie cel Mare)Nu-?i descoperi g?ndurile tuturor, ci numai acelora care ??i pot t?m?dui sufletul. (Sf?ntul Antonie cel Mare)Mai bine e s? prime?ti aur falsificat, dec?t un prieten fals. (Avva Evagrie)Nu exist? du?man mai grozav dec?t acela care se preface c? e prieten.Fere?te-te mai ales de zavistea prietenilor dec?t de zavistea du?manilor, pentru c? du?manul invidiaz? deschis, iar prietenul – ?n tain?.S? nu-?i ?ng?dui s? calci dumnezeie?tile porunci de dragul prieteniei omene?ti. (Sf?ntul Antonie cel Mare)SmereniaSmerenia este o virtute absolut? pentru creaturi; numai lui Dumnezeu i se cuvine slav?. (Sf?ntul Inochentie al Hersonului)E mare acela care ??i simte nimicnicia ?naintea lui Dumnezeu! (Caramzin)Fericit este acela care se smere?te pe sine, pentru c? va fi ?n?l?at. (Sf?ntul Isaac Sirul)Smerenia este ?n?l?ime (Luca 18;14), cu c?t cineva se smere?te, mai sus se ?nal??.Smere?te-te dac? vrei s? fii ?nalt; cu c?t mai mult te vei smeri pe p?m?nt, cu at?t mai ?nalt vei fi ?n cer.Cel ce se smere?te a dob?ndit adev?rata cale spre m?ntuire. (Avva Isaia)F?r? smerenie nimeni nu va intra ?n C?mara Cereasc?. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)Calea smereniei e str?mt?, dar duce c?tre patria de sus, spre cer. De vrei s? ajungi la aceast? patrie mergi pe aceast? cale. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Poc?in?a ?l ridic? pe cel c?zut, pl?nsul pentru p?cate bate la por?ile cere?ti, iar smerenia le deschide. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Iube?te smerenia: ea ??i va acoperi toate p?catele tale. (Sf?ntul Antonie cel Mare)Dac? m?ndria i-a dobor?t pe ?ngeri din cer ?n iad; atunci se cuvine s? conchidem c? smerenia poate ridica la cer din ?nsu?i iadul. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Dumnezeu ?i iart? numai pe aceea care iart?. La Dumnezeu se scuz? cel ce se acuz?.De te vei socoti mai r?u atunci Dumnezeu te va socoti mai bun. (Sf?ntul Dimitrie Rostovski)Cine se consider? mai prejos dec?t to?i ?i cuget? despre sine c? e mai nevrednic dec?t to?i, acela e mai vrednic dec?t to?i s? primeasc? cele mari. (Toma de Kemp)M?ndria nu prime?te darul, pentru c? e plin? de ea ?ns??i; smerenia prime?te u?or darul, pentru c? ea este de?art? at?t de ea ?ns??i c?t ?i de orice f?ptur?. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Zadarnice sunt ostenelile aceluia care poste?te mult ?i duce nevoin?e mari – f?r? smerenie. (Avva Isaia)Smerenia este tot at?t de important? pentru evlavie ca ?i r?d?cina pentru plant?, care ?ndat? ??i pierde frumuse?ea, prospe?imea ?i via?a c?nd se dovede?te c? r?d?cina ei e moart?. (Prot. I. Tolmacev)Ce sunt toate virtu?ile noastre f?r? smerenie? Nimic mai mult dec?t pulbere m?nat? de cea dint?i suflare din partea m?ndriei. (Prot. I. Tolmacev)Smerenia este sarea virtu?ilor. Dup? cum sarea d? gust m?nc?rii, tot a?a smerenia comunic? virtu?ilor des?v?r?irea. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)A prop??i ?n virtute ?nseamn? s? prop??e?ti ?n smerenie. (Sf?ntul Vasile cel Mare).Nu at?t omul p?c?tos, c?t mai ales omul virtuos are nevoie s? se ?ngrijeasc? de smerenie.Tu e?ti b?tr?n, dar vr?jma?ul n-a ?mb?tr?nit; patimile sunt moarte dar vr?jma?ul este viu.De numic nu se sc?rbe?te satana at?t de mult ?i de nimic nu se alung? ?i nu se dezarmeaz? at?t de puternic ca atunci c?nd omul iube?te smerenia ?i ur??te slava de?art?. (Avva Evagrie)Cine vrea s? mi?te o piatr? mare din loc, acela nu pune p?rghia deasupra, ci dedesubt ?i atunci rostogole?te u?or piatra. Aceasta este o icoan? pentru smerita cugetare. (Sf?ntul Efrem Sirul)Cel ce are smerenie, ?i smere?te pe demoni, iar cel ce n-are smerenie este batjocorit de ei. (Avva Moise)?i dreptul trebuie s? zic? ?n fa?a lui Dumnezeu: eu nu sunt drept.?mplinind fapta bun?, adu-?i aminte de Cel ce a spus: ?f?r? Mine, nu pute?i face nimic” (Ioan 15;5) – ?i atunci m?ndria va disp?rea, lu?ndu-i locul smerenia.Dumnezeu ?i-a d?ruit ?i darurile pe care tu le-ai adus Lui, ?i g?ndul bun de a I le ?nchina. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Prive?te la darul t?u adus lui Dumnezeu, ca la darul pe care l-ai primit tu de la Dumnezeu. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Aducerea aminte de p?catele trecute este un fr?u suficient de a ne smeri ?i ?n?elep?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu uita de tot cine ai fost ?i nu-?i aduce aminte pe deplin cine e?ti acum.Smerenia este unul din semnele adev?ratei ?n?elepciuni. Nu acela ?i ?n?elept care ??i ?nchipuie c?-i ?n?elept; ci acela e ?n?elept care ?i-a cunoscut necuno?tin?a ?i s-a vindecat de n?lucire.Dac? smerenia ?l ?nal?? pe omul simplu ?i ne?nv??at, atunci g?nde?te-te ce cinste ?i va aduce unui om mare ?i respectat. (Sf?ntul Ioan Sirul)Ferice de omul ce se socote?te mai r?u dec?t to?i. (Avva Nil)Vrei s? te folose?ti de ?n?ietate? Cedeaz-o nai ?nt?i altuia. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)A g?ndi c? suntem smeri?i ?i a nu avea t?ria de a ne ?mp?ca cu cei ce ne-au jignit sau cu cei care i-am jignit, ?nseamn? s? ne ?n?el?m pe noi ?n?ine. (Iacov Arhiepiscopul Nijegorodului)Mul?i nu se ru?ineaz? s? se numeasc? ?n fa?a oamenilor p?c?to?i dar nu vor s? aud? acest lucru de la al?ii. Acesta nu este un semn al smereniei.Dac? vrei s? dob?nde?ti cu adev?rat smerenia, deprinde-te s? rabzi b?rb?te?te mustr?rile aduse de al?ii. (Avva Serapion)Smeri?ii sunt ?ng?duitorii fa?? de sl?biciunile altora pentru c? ei le simt ?i pe ale lor proprii.Precum mortul nu m?n?nc?, la fel ?i smeritul nu poate s? os?ndeasc? pe cineva, chiar de l-ar vedea ?nchin?ndu-se la idoli. (Avva Loghin)I s-a spus unui b?tr?n c? unii se ?nvrednicesc s? vad? ?ngeri. La aceasta b?tr?nul a r?spuns: ?ferici?i sunt aceia care ne?ncetat ??i v?d p?catele lor.”M?ntuirea ?i virtuteaCre?tinul trebuie s?-?i vad? m?ntuirea sufletului drept cea mai important?, chiar unica ?int? pentru el, iar toate celelalte mijloace s? le foloseasc? pentru a atinge aceast? ?int?.M?ntuirea e at?t de necesar? ?nc?t f?r? ea totul e nimic.Cu adev?rat folositor este ceea ce serve?te spre dob?ndirea vie?ii ve?nice, iar nu agonisirea comodit??ilor ?i bunurilor p?m?nte?ti. (Sf?ntul Ambrozie al Mediolanului)E cu totul lipsit de minte acela care se ?ngrije?te mai mult de cele ce nu servesc spre m?ntuirea lui. (Toma de Kemp)P?catul ademene?te cu cele pl?cute, iar calea virtu?ii este pres?rat? cu m?r?cini, dar cel ce va gusta roadele am?ndoura, va afla dulcea?? ?n am?r?ciunea virtu?ii ?i am?r?ciune ?n dulcea?a p?catului. (M?rg?ritar Duhovnicesc)Ur?ciunea ?i nimicnicia viciului le putem sim?i numai atunci c?nd ne va captiva frumuse?ea virtu?ii ?i des?v?r?irile infinite ale Creatorului.Pl?cerea e de o clip?; virtutea e nemuritoare. (Periandr)Dup? cum e p?cat s? faci r?ul, tot astfel e p?cat s? nu faci binele. ( Sf?ntul Tihon Zadonski)Sunt deopotriv? de rele: ?i pornirea spre mai r?u, ?i ?ncetineala spre mai bine. (Sf?ntul Grigore Teologul)E cu neputin?? s? vii spre m?ntuire, dac? nu vei p??i pe adev?rata cale a m?ntuirii cu ?ns??i fapta. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Dorin?a f?r? lucrare e ca ?i un pom f?r? rod, e bun? numai de t?iere. (Prot. Avr. Necrasov)Dup? cum e cu neputin?? ca s?-?i cumperi pe bani, f?r? s? te ostene?ti, ?tiin?a de carte sau oricare alt me?te?ug, tot a?a e cu neputin?? s? dob?nde?ti virtutea f?r? os?rdie ?i f?r? zel. (Sf?ntul Efrem Sirul)Cine ?nva?? lec?iile virtu?ii ?i nu le ?mpline?te se aseam?n? omului care ar?, dar uit? s? semene.Chiar dac? se milostive?te spre noi, totu?i Dumnezeu ne cheam? ?i ne spune: ?d? ?i tu ceva!” (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Virtutea este ?ntotdeauna ?nconjurat? de nevoi, a?a cum trandafirul e ?nconjurat de ?epi ghimpo?i. (Sf?ntul Grigore Teologul)S? nu g?nde?ti c? vei primi cerul pe gratis, f?r? s? duci o via?? vrednic? de cer. (Sf?ntul Dimitrie Rostovski)Cine fuge de r?bdare, fuge de m?ntuire.M?ntuirea nu const? numai ?n faptul s? nu faci r?ul, c? ?i ?n faptul c? singur s? rabzi b?rb?te?te r?ul. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)E grea dob?ndirea m?ntuirii, dar nu se poate spune c? e cu neputin??.Am v?zut pe mul?i care erau incapabili s? ?nve?e ?tiin?ele, dar n-am v?zut pe nimeni care s? nu fie ?n stare s? dob?ndeasc? virtu?ile. (Confucius)Noi suntem mai activi ?i mai tari c?nd e vorba de pieirea noastr? dec?t atunci c?nd e vorba de m?ntuirea noastr?. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)?n virtute ?nceputul e anevoios, dar continuarea e pl?cut?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu exist? nici un lucru greu care s? nu se fac? u?or c?nd e ?nso?it de n?dejdea la r?splata ce vine de la Dumnezeu. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Vrei s? faci fapte bune f?r? osteneal?? G?nde?te-te la osteneal?, c? ea e vremelnic?, iar la r?splat?, c? ea e ve?nic?. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Cel ce d? o porunc?, d? totodat? ?i puterea de a o ?mplini, numai c? nu sile?te. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)F? ceea ce po?i ?i roag?-l pe Dumnezeu pentru ceea ce nu po?i; El ??i va veni negre?it ?ntr-ajutor. (1Ioan 5;14-15) (Prot. P. Socolov)?ntotdeauna trebuie s? ?ncepem de la cele mici pentru ca s? fim capabili s? le facem ?i pe cele mari. (Prot. A. Ivan?ev-Platonov)Pe calea cerului orice oprire este un pas ?napoi, orice ?ncetinire este o pierdere a multora. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)S? tr?im astfel ca cele trecute s? nu fie niciodat? mai bune ca cele viitoare sau prezente. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Nu te uita c?t ai parcurs, ci prive?te la ceea ce ??i mai r?m?ne de str?b?tut.Prive?te nu la treptele ce le-ai urcat, ci la acelea care mai r?m?n de urcat.Fericit este acela nu care ?ncepe bine, ci acela care ??i termin? bine nevoin?a sa. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nu e mare lucru s? pui temelia – greu e s? termini cl?direa. (Sf?ntul Efrem Sirul)Nevoin?a poc?in?ei ?i a luptei cu patimile trebuie s? fie pentru toat? via?a; pentru c? ispitele nu ?nceteaz? de a-l s?geta pe omul care se afl? pe patul de moarte, ?i se retrag numai c?nd sufletul p?r?se?te trupul. (Ignatie Episcopul Caucazului)P?m?ntul p?r?ginit este plin de m?r?cini, iar sufletul ne?ngrijit este plin de dorin?e necurate. (Avva Talasie)Lucrul cel mai periculos pentru noi ?n lucrarea m?ntuirii este c?nd ne ?nchipuim c? le-am f?cut pe toate pentru ea.Nu te m?ndri cu faptul c? stai, ci teme-te s? nu cazi. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Faptele bune s? le faci, dar pe cele f?cute s? le ui?i. Uitarea bunelor tale fapte este cel mai sigur loc de p?strare. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Dumnezeu nu se uit? la cantitatea faptelor ci la scopul lor. (Toma de Kemp)Faptele f?r? o bun? inten?ie sunt totuna cu trupul f?r? suflet; Dumnezeu le respinge. (Fericitul Augustin)Dispozi?ia inimii face ca darul s? fie mare sau mic; ea singur? d? lucrurilor pre?ul lor. (Sf?ntul Ambrozie al Mediolanului)Sile?te-te s?-i faci fiec?ruia un bine, f?r? s? te ui?i dac? din acest bine iese vre-un profit personal pentru tine. (Epictet)F? ceea ce e vrednic de r?spl?t? dar n-o c?uta. Vei primi o mare r?splat?, de vei face binele nu din dorin?a de a fi r?spl?tit, fie ea chiar cereasc?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Toate virtu?ile sunt nimic altceva dec?t dragostea sub diferite forme. (Fericitul Augustin)Rug?ciuneaRug?ciunea este datoria cre?tinului, este cea dint?i datorie pe care ei trebuie s-o ?ndeplineasc?. (Prot. I. Tolmacev)Numai cel ce nu vrea s? se roage nu g?se?te vreme pentru rug?ciune. (Sf?ntul Inochentie al Hersonului)Rug?ciunea este cel dint?i dar a lui Dumnezeu, prin care se dob?ndesc toate darurile.Ca o chei?? de aur, rug?ciunea ne deschide toate comorile milostivirilor ?i ?ndur?rilor dumnezeie?ti. (Dimitrie Arhiepiscopul de Vol?ni.)Rug?ciunea se ridic? de la noi, iar binecuv?ntarea lui Dumnezeu se pogoar? la noi.F?r? rug?ciune via?a noastr? duhovniceasc? ?i fl?m?nze?te, ?i ?nseteaz?, ?i moare. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)A nu iubi s? te rogi, ?nseamn? a nu-L iubi pe Dumnezeu.A?a cum pe?tele tr?ie?te ?n ap? ?i cu ap?, tot astfel sufletul iubitor de Dumnezeu, tr?ie?te ?n rug?ciune ?i cu rug?ciune. (Iacov Arhiepiscopul Nijegorodului)Dispozi?ia spre rug?ciune adesea r?sare ?n timpul rug?ciunii ?ns??i.Cel ce ?tie s? se roage bine, ?tie s? tr?iasc? bine. (Fericitul Augustin)Se ?nt?mpl? ca cineva s? ?nceap? rug?ciunea ca un p?c?tos ?i s-o sf?r?easc? ?ntocmai ca un drept.Lacrimile ?n timpul rug?ciunii sunt o baie foarte bun?; dar dup? rug?ciune s? ?ii minte pentru ce ai pl?ns. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Rug?ciunea nu e numai un mijloc ce duce la fapt? bun?, ci este ?i ea ?ns??i o fapt? bun?.Cea mai gr?itoare rug?ciune este aceea ?n care este expus? simplu, din toat? inima nevoia ?n fa?a lui Dumnezeu. (Prot. P. Socolov)Cel ce se roag? numai cu gura, se roag? v?zduhului, iar nu lui Dumnezeu, Dumnezeu ia aminte la minte, iar nu la cuvintele spuse. (Sf?ntul Petru Damaschin)Rug?ciunea s?v?r?it? cu neglijen?? ?i lenevie este o vorbire de?art?. (Sf?ntul Antonie cel Mare)Tu ?nsu?i nu-?i auzi rug?ciunea; cum vrei ca Dumnezeu s?-?i aud? rug?ciunea ta? (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Oare crede?i voi c? Dumnezeu va lua aminte la rug?ciunea pe care voi ?n?iv? n-o b?ga?i ?n seam?? (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Trebuie s? ne cur??im pe noi ?n?ine ?i apoi s? st?m de vorb? cu Cel ce este Curat. (Sf?ntul Grigore Teologul)Numai un suflet curat vars? rug?ciuni sincere c?tre Dumnezeu. (Avva Isaia)Cine vrea s? fie auzit de Dumnezeu ?n rug?ciunile sale, trebuie s?-l asculte pe Dumnezeu ?n poruncile sale. (Adr. Jugskii)Ascultarea urmeaz? dup? ascultare. Dac? cineva ascult? de Dumnezeu ?i Dumnezeu ?l ascult?. (Avva Moise)C?nd vrem mila lui Dumnezeu noi trebuie s? ne ar?t?m vrednici de aceast? mil?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nesupun?ndu-te poruncilor lui Dumnezeu, tu faci un astfel de lucru, ?nc?t de s-ar ruga ?i sfin?ii pentru tine, n-ar fi asculta?i. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Credin?a este cheia ce duce la ?ndeplinirea rug?ciunii. Unde nu este ea, acolo nu izbute?te nici rug?ciunea. (Prot. P. Socolov)Rug?ciunea credin?ei este un magnet duhovnicesc, care atrage o putere haric? ?i f?c?toare de minuni. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)S? nu te m?ndre?ti c?nd te rogi pentru al?ii ?i e?ti ascultat; pentru c? ceea ce a lucrat ?i a s?v?r?it este credin?a lor. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)Dac? cineva nu se socote?te p?c?tos, rug?ciunea lui nu este primit? de Dumnezeu. (Sf?ntul Isaac Sirul)Dac? vrei ca rug?ciunea ta s? zboare p?n? la Dumnezeu, d?-i dou? aripi:?postul ?i milostenia.Rug?ciunea f?r? dragoste nu este ascultat?. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Rug?ciunile omului care dore?te r?zbunarea sunt zadarnice. (Avva Isaia)Dac? cere?i de la Dumnezeu lucruri pl?cute voii Lui, atunci El v? d?ruie?te ?i cele pl?cute voii voastre.Cer?nd de la Dumnezeu lucruri de?arte ?i de mic? ?nsemn?tate, ?i cu at?t mai mult, ceea ce poate fi p?gubitor sufletului nostru, de exemplu: avere, slav?, r?zbunare, etc., aceasta rug?ciune nu numai c? e nefolositoare pentru noi, ci se poate transforma ?n p?cat, ca una ce jigne?te pe Dumnezeu. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Nu te ruga ca s? ?i se ?mplineasc? ceea ce ?i se pare a fi bine, ci ca s? ?i se ?mplineasc? ceea ce e pl?cut lui Dumnezeu, pentru c? El ?tie mai bine dec?t tine ce ??i este folositor. (Avva Leontie)Ca s? ceri de la Dumnezeu nu ceea ce dorim noi ci ceea ce El dore?te, este mijlocul cel mai sigur a primi tocmai ceea ce ne este mai necesar dec?t orice.Dumnezeu ne aude ?ntotdeauna ?n rug?ciunile noastre ?i dac? uneori nu face dup? dorin?a noastr?, totu?i face ?ntotdeauna spre folosul nostru.Dac? te rogi lui Dumnezeu pentru ceva ?i El ?nt?rzie s? te asculte, nu te sc?rbi pentru aceasta. Tu nu e?ti mai ?n?elept dec?t Dumnezeu. (Sf?ntul Isaac Sirul)Petrec?nd timp ?ndelungat ?n rug?ciune ?i nev?z?nd rodul, s? nu spui; n-am dob?ndit nimic, pentru c? ?ns??i petrecerea ?n rug?ciune este deja o dob?nd?; ?i ce fel de bun e mai presus de a te lipi de Domnul ?i s? petreci ?n unire cu El? (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)Unii se roag? ?i, neprimind cele cerute, se r?cesc ?n rug?ciune, ?i poate c? Domnul era aproape s? le ?ndeplineasc? cererea lor, poate c? ei au p?r?sit osteneala atunci c?nd mila lui Dumnezeu era mai aproape dec?t niciodat?.NecazurilePrecum omul ce tr?ie?te pe p?m?nt nu poate s? scape de aerul acesta, astfel omul cel ce vie?uie?te ?n aceast? lume nu poate s? nu fie ispitit prin necazuri ?i boli. (Sf?ntul Efrem Sirul)Precum pe mare vine val dup? val, furtun? dup? furtun? ?i v?nt dup? v?nt, tot astfel ?i ?n via??, vine necaz dup? necaz, am?r?ciune dup? am?r?ciune, ?ncercare dup? ?ncercare. (Sf?ntul Dimitrie Rostovski)?n palatele cele mai splendite oamenii pl?ng ca ?i ?n bordeie ?i adesea printre obiectele de aur curg lacrimi amare.Uneori oamenii care pentru un observator str?in par cei mai ferici?i sunt ?n realitate, cei mai nenoroci?i.?ntr-o nenorocire v?zut? se ascunde ?ntotdeauna o fericire nev?zut?. (Prot. I. Tolmacev)Necazurile sunt ?coala noastr? ?n care ?nv???m. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Necazurile ?i nevoile la care suntem expu?i ?n via?? sunt de fapt cel mai bun leac ?mpotriva bolilor noastre suflete?ti.Dup? cum fericirea ?l ?nal?? pe om, tot astfel nenorocirea ?l smere?te ?i ?l aduce la realitate. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nimic nu dispune sufletul at?t de mult spre iubirea de ?n?elepciune ca necazul. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Precum ciocanul sparge piatra, tot a?a necazurile sf?r?m? grosolonia, nesim?irea, m?ndria ?i indiferen?a inimii. (Iacov Arhiepiscopul Nijegorodului)Necazurile ?l pot ?ntoarce ?de la satana c?tre Dumnezeu” (Facerea 26;18) pe cel mai ?nc?p???nat p?c?tos.Smere?te-te pe tine ?nsu?i ?i atunci nu va fi nevoie ca s? te smereasc? vreo oarecare nenorocire special?.Necazurile sunt amare; dar c?t de jos ar c?dea natura omului f?r? aceast? putere purificatoare.De n-ar exista ispite nimeni nu s-ar m?ntui. (Avva Evagrie)Apa st?t?toare se b?hle?te ?i miroase ur?t, iar furtunile, ploile ?i v?nturile o ?mprosp?teaz? ?i-i trezesc for?ile productive; acela?i lucru se ?nt?mpl? ?i cu sufletul care r?m?ne mult? vreme f?r? nacazuri, iar venind nenorocirea ?l transform?. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Cel ce p?c?tuind nu-i pedepsit aici, este cel mai nenorocit om. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cel ce dore?te s? ?nl?ture de la sine durerile viitoare trebuie s? le suporte cu bucurie pe cele prezente. (Sf?ntul Marcu Ascetul)Ca s? nu suferim ve?nic, trebuie s? r?bd?m suferin?ele vremelnice. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Nenorocirea este un medicament amar dar foarte folositor pentru s?n?tatea noastr? sufleteasc?. (Marcu Aureliu)Suport?-?i cu inim? bun? necazul; atunci vei vedea singur pentru ce ?i-a fost trimis. (Ps. 72;12-17) (Prot. P. Socolov)Deseori ?i drep?ii sunt da?i pe m?na celor nelegiui?i, nu spre slava nelegiui?ilor, ci spre ?ncercarea drep?ilor. (Sf?ntul Grigore Teologul)Arta unui cor?bier se cunoa?te nu atunci c?nd e vreme lini?tit?, ci c?nd e furtun? ?i turburare pe mare. (Schimonah Macarie)Nenorocirea este un prilej pentru manifestarea virtu?ii. (Seneca)Nenorocirile ?i scot ?n eviden?? pe oamenii mari ?i sfin?i, a?a cum r?zboiul ?i na?te pe eroi.Aurul se cur??? prin foc, iar sufletul prin ispite ?i sc?rbi.F?r? ispite nu exist? lupt?; f?r? lupt? nu exist? biruin??; f?r? biruin?? nu exist? r?splat?. (2 Timotei 2;5) (Fericitul Teofilact)Cel ce n-a gustat ?i n-a ?ncercat amarul, nu se va ?nvrednici s? guste dulcele.Nu exist? nimeni care s? fi petrecut ne?ntrerupt ?n bucurie aici – ?n lumea aceasta ?i acolo – ?n via?a viitoare. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)A fugi de necazuri ?nseamn? a fugi de ?mp?r??ia Cerurilor. (Prot. Avr. Necrasov)?n vremea lini?tei, a?teapt? furtuna, ?n vremea s?n?t??ii – boala, ?n vremea bog??iei – s?r?cia, ?n vremea bel?ugului –foamea ?i astfel nu vei c?dea sub greutatea nenorocirilor ce vor veni peste tine. (M?rg?ritar Duhovnicesc)Dac? e?ti nefericit, atunci prive?te la cei ce sunt mai neferici?i dec?t tine.Dac? cel Bun ne trimite suferin??, atunci desigur c? ?i suferin?a este ceva bun. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Nu te ?ntrista ?i tulbura ?n mijlocul ispitelor. Cine trimte prilejul pentru lupt?, Acela ne va da ?i putera pentru biruin??.Roag?-l pe Dumnezeu, nu at?t pentru ca s? te izb?veasc? de nenorocirile de acum, ci mai mult, ca El s?-?i dea putere s? le supor?i. (Inochentie Arhiepiscopul Hersonului)FericireaO fericire deplin? pe p?m?nt nu exist? ?i nici nu poate exista.O fericire p?m?nteasc? f?r? oarecare nepl?ceri nu poate fi, a?a cum trandafirii nu pot fi f?r? ghimpi.Mul?i au bog??ie, dar n-au s?n?tate, pace, lini?te ?i nume bun.Cele mai mari bunuri p?m?nte?ti poart? ?n sine un germene de triste?e, ?n urma g?ndului c? ele se vor ispr?vi odat?. (Prot. I. Tolmacev)Prin?ul ?i nobilul, e nobil ?i prin? numai p?n? la morm?nt. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Fericirea posibil? pe p?m?nt se ?ntunec? cu g?ndul, c? ori noi o vom p?r?si, ori ea ne va p?r?si. (Caramzin)Tot ce e p?m?ntesc e schimb?tor, trece ca umbra, fuge ca valul, se stinge ca flac?ra, dispare ca fumul. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)?n aceast? lume, cu adev?rat fericit este acela care nu caut? fericirea, iar de nenorocire nu se teme.Pe cel ce nu-l vat?m? nici un fel de fericire, nu-l va zdrobi nici un fel de nenorocire. (Fericitul Augustin)E cu putin?? s? alergi toat? via?a dup? fericire ?i s? n-o dob?nde?ti nici odat?. (Chiril Episcopul Helitopului)Pentru o adev?rat? fericire e nevoie de ceea ce poate fi cu noi oriunde ?i oric?nd, ?i ceea ce nimeni dintre muritori nu poate s? dea, nici s? ia. (Senat. Lopuhin)Deseori, chiar ?i ?n starea de jos oamenii tr?iesc lini?ti?i ?i ferici?i; la fel ?i cei din starea de sus, deseori, ?n dureri ?i ?n necazuri. (Prot. I. Pl?m?deal?)?tiin?a de a fi fericit este simpl?; iube?te-?i obliga?iile ?i caut? ?n ele satisfac?ia ta. (Motvil)Iubirea este comoara cea mai necesar?; cine st?p?ne?te aceast? comoar?, e bogat ?i fericit; cine n-o are, e s?rac ?i nenorocit. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)A te ?ngriji de bun?starea ?i fericirea altora, ?nseamn? s? o aduci ?i s? o adaugi la propria-?i fericire ?i bun?stare. (Dupin)Bunurile ?i Pl?cerile p?m?nte?tiBunurile lumii acesteia sunt asemeni trandafirului care este frumos la vedere, dar ghimpos la tulpin?.Cel ce iube?te cele p?m?nte?ti mai mult ca pe cele cere?ti se va lipsi de cele cere?ti ?i de cele p?m?nte?ti.Cel ce n-a dob?ndit m?ntuirea nu are nimic chiar de i-ar apar?ine ?ntreaga lume. (Sf?ntul Tihon Zadonski)C?nd te vei desp?r?i de trup o s?-?i par? r?u c? ai avut at?ta grij? de ceea ce nu-?i aduce nici un folos. (Avva Isaia)Nu-?i lipi inima de bunurile p?m?nte?ti, a c?ror c?utare este legat? cu oboseala ?i cu ?ntristarea, st?p?nirea lor – cu frica, pierderea – cu sc?rba.Zadarnic vrea omul s? se m?ng?ie cu ceea ce repede va trece; zadarnic se lipe?te el de ceea ce nu va r?m?ne cu el ?n ve?nicie, zadarnic vrea s? se al?ture cu ceea ce dispare ca umbra. (Sf?ntul Dimitrie Rostovski)Las?-te de c?utarea acelora a c?ror aflare ?n cur?nd o vei l?sa. Nu te considera st?p?nul acelora pe care, murind, nu le vei putea lua niciodat? cu tine.Gol ai ie?it din p?ntecele mamei tale, gol vei ?i pleca. N-ai adus nimic ?n lumea aceasta, nici nu vei putea lua ceva cu tine. (Prot. Avr. Necrasov)?ntr-un loc de doi sau trei metri ?ncap p?n? ?i aceia care erau nemul?umi?i cu ?ntreaga lume. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Chiar av?nd doi ochi, noi nu ne putem uita dintr-odat? ?i la cer ?i la p?m?nt, ?i ?nainte ?i ?napoi; cu at?t mai mult, av?nd o singur? inim?, noi nu ne putem lipi ?i de Dumnezeu, ?i de f?ptur?. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Oamenii care s-au dedat mult grijilor vie?ii p?m?nte?ti, sunt asemenea p?s?rilor domestice, care ?n zadar mai poart? aripi, se t?r?sc pe p?m?nt laolalt? cu dobitoacele. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Cine e legat prin patim? de lucrurile p?m?nte?ti acela nu e st?p?n, ci st?p?nit (rob). (Fericitul Augustin)De vei dispre?ui tot ce e lumesc, vei fi mai pre?ios dec?t ?ntreaga lume. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)?nva??-te s? te folose?ti de cele vremelnice ?n a?a fel ?nc?t ele s? nu te ?mpiedice nicidecum ?n tendin?a ta spre cele ve?nice. (Prot P. Socolov)F? din bunurile p?m?nte?ti mijloace pentru dob?ndirea bunurilor cere?ti. (Inochentie Arhiepiscopul Hersonului)S? nu te ?ndulceasc??pl?cerile p?m?nte?ti?care sunt vremelnice; acestea sunt undi?a care ademene?te ?i prinde sufletul ca pe un pe?te. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Prin mijlocirea distrac?iilor goale, care ?n lume se numesc nevinovate, intr? ?n suflet p?cate mari ?i ur?cioase a?a cum prin micile cr?p?turi intr? u?or ?n locuin?? v?nturile ?i insectele puturoase.Bucuriile p?m?nte?ti sunt asemenea chibritului care se stinge abia apriz?ndu-se. (Iacov Arhiepiscopul Nijegorodului)De imediat ce se termin? osp??ul, dispare ?ndat? ?i veselia. Pl?cerile p?m?nte?ti ?ncep cu veselia ?i se termin? cu necazul.Cel ce se g?nde?te mereu cum ar putea s? se veseleasc?, risc? s? se plictiseasc? foarte mult? vreme. (Balzac)Cel ce a tr?it vesel ?n lumea aceasta, aceluia ?i este greu s? moar?. (Sanfor)Obi?nuita regul? a iubitorului de pl?ceri este: ?vesele?te-te; mai ai cu ce”; dar aceast? veselie este de scurt? durat?, iar necazul, care ?i urmeaz? este nesf?r?it. (Prot. P. Socolov)Pl?cerea vremelnic? ?i preg?te?te omului o durere ve?nic? dac? cineva se ?mp?time?te ?n chip ira?ional de ea. (Sf?ntul Dimitrie Rostovski)Dup? c?teva minute de pl?cere ??i st? ?n fa?? o ve?nicie de chinuri. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Nu po?i avea am?ndou? bucurii laolalt?; ?i aici s? te ?ndulce?ti ?i dincolo cu Hristos s? ?mp?r??e?ti. (Toma de Kemp)O, cu ce lacrimi s-ar putea pl?nge acea desfr?nare cu care cineva ??i vinde sufletul, r?scump?rat cu s?ngele lui Hristos, pentru o pl?cere de moment.E mai bine s? r?bd?m aici cele vremelnice ?i acolo s? ne veselim ve?nic, dec?t s? petrecem aici vremelnic cu lumea ?i acolo s? ne chinuim ve?nic. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Trebuie s? ne bucur?m ?n a?a fel, ?nc?t niciodat? s? nu ne ias? din memorie durerea judec??ii viitoare. (Sf?ntul Grigore Dialogul)Fere?te-te s? gu?ti din pl?cerile care pot s? coste lacrimile aproapelui t?u. (Confucius)Vai de veselia acelor oameni ?n urma c?rora al?ii pl?ng.SlavaSlava p?m?nteasc? este oare ceva mai mult dec?t un lucru de suprafa???Pe cine ?l a?teapt? slava pe acela ?l a?teapt? ?i necazul. Unde e slav? acolo este ?i zaviste; unde e zaviste acolo este ?i clevetire, ?i cursele.Slava este un fum de?ert care poate s? orbeasc? pentru o clip? ochii, dar care nu merit? s? alergi dup? ea toat? via?a. (Inochentie Arhiepiscopul Hersonului)Nu te l?sa r?pit de slav? ca s? nu te ?n?eli cu bun?starea ta cum adeseori se ?n?al? cei ce calc? pe ghea?? prim?vara. (Sf?ntul Dimitrie Rostovski)Slava de la oameni este tot a?a de ?ubred? ca ?i oamenii prosl?vi?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu acela e sl?vit pe care ?l sl?ve?te lumea, ci acela pe care ?l prosl?ve?te Dumnezeu. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Cine dore?te slav? ve?nic? ?i adev?rat? nu se ?ngrije?te de cea vremelnic?. (Toma de Kemp)Cine neglijeaz? slava omeneasc? acela se ?nvrednice?te de slava lui Dumnezeu. (Sf?ntul Isaac Sirul)Nu-?i vinde slava viitoare pentru o laud? care nu cost? nimic. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Nu exist? un mijloc mai bun pentru primirea slavei dec?t fuga de slav?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Slava e ca umbra. Cine alearg? dup? ea, fuge de d?nsul, dar cine fuge de la ea, ?l ajunge din urm?.To?i oamenii lui Dumnezeu nu iubesc s? fie sl?vi?i de oameni. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Un om cu adev?rat virtuos se teme mai mult de laude dec?t de clevetiri.Omul care lucreaz? potrivit cu ceea ce ?i dicteaz? con?tiin?a ?i nu se uit? la ceea ce cred al?i oameni despre el, este un om mare. (Caramzin)F? ceea ce e vrednic de r?splat?, dar n-o c?uta, iube?te s? ascul?i sfaturi, iar nu laude.Auzind o laud? la adresa ta, adu-?i aminte de neajunsurile tale ?i g?nde?te-te cum ar trebui s? te at?rni fa?? de ea. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)G?nde?te-te la p?catele tale ?i vei sc?pa de slava de?art?.SmintealaSminteala este asemeni ciumei care ?ncepe de la un om ?i molipse?te pe mul?i din cei ce contacteaz? cu d?nsul. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nu e nimic mai greu, mai p?gubitor, dec?t s? aduci v?t?mare nu numai ?ie, dar ?i aproapelui, smintindu-l cu p?catul t?u. (Avva Dorotei)E mult mai r?u s? aprobi p?catul altuia dec?t s? p?c?tuie?ti tu.Cel ce atrage spre p?cat pe altcineva s?v?r?e?te o crim? mai mare dec?t acela care p?c?tuie?te numai pentru el. (Origen)Smintitorul este cel mai mare du?man a lui Dumnezeu, al aproapelui ?i al s?u ?nsu?i; el procedeaz? ?ntocmai ca satana, care ?ndemn?ndu-I spre p?cat pe primii oameni, i-a scos din gr?dina raiului.Ce poate fi mai grozav dec?t smintitorul? Lumea se ?ngroze?te de incendiatori, de t?lhari, de uciga?i, de otr?vitori, dar c?t de groaznic trebuie s? fie cre?tinul care r?sp?nde?te pretutindeni molima p?catului, r?pind de la fra?ii s?i via?a ve?nic?; ?i duce ?n robia diavolului, ?i arunc? ?n iad? (Prot. I. Tolmacev)S? nu crezi c? nu e?ti uciga? dac? l-ai pov??uit pe aproapele t?u spre acest p?cat. (Fericitul Augustin)Smintitorul va da socoteal? ?n fa?a lui Dumnezeu nu numai pentru sine, ci ?i pentru oamenii pe care i-a smintit. (Prot. I. Tolmacev)Atr?g?ndu-I pe al?ii spre p?cat, vom fi ?ndoit pedepsi?i. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Sminteala fra?ilor neputincio?i este un p?cat at?t de greu ?nc?t noi, ca s? sc?p?m de el, trebuie s? ne lep?d?m chiar ?i de cele ?ng?duite potrivit legii dumnezeie?ti ?i omene?ti, atunci c?nd aceste lucruri ?ng?duite pot tulbura o minte ?i o con?tiin?? neputincioas?, slujind drept poticnire pentru semeni. (1 Corinteni 8;13) (Prot. I.Tolmacev)LimbaLimba e un m?dular mic, dar poate produce o mare v?t?mare; a?a cum molia este o insect mic?, dar vat?m? ?i nimice?te lucruri mari.Cuv?ntul nu e s?geat?, dar adesea se ?nfige ?n inim? mai dureros dec?t s?geata.Un cuv?nt r?u ?i face r?i ?i pe cei buni, iar un cuv?nt bun, ?i pe cei r?i ?i face buni. (Sf?ntul Macarie cel Mare)Limba este ?ngr?dit? cu dou? garduri, cu din?ii ?i cu buzele, dar deseori se rupe ?i scap?, pricinuind mari nenorociri. ( Sf?ntul Tihon Zadonski)P?ze?te-?i limba; ea pricinuie?te adesea lucruri care ar fi fost mai ines ? fie evitate. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Fii atent c?nd roste?ti vreun cuv?nt, pentru ca s? nu te c?ie?ti mai t?rziu. Cuv?ntul de-?i ia odat? zborul nu mai poate fi ?ntors.S? nu spui tot ce ?tii, dar s? ?tii negre?it tot ce vorbe?ti. Cu chibzuin?? s? taci, cu chibzuin?? s? vorbe?ti.Nu vorbi mult, chiar dac? ai putea vorbi numai lucruri bune.Nu ?ng?dui limbii tale s-o ia ?naintea g?ndului t?u. (Hilon)Dup? cum e omul a?a e ?i vorba lui. (Socrate)?nfr?narea limbii arat? pe omul ?n?elept. (Avva Isaia)Cel ce sl?be?te fr?ul limbii dovede?te c? e departe de virtute. (Avva Isaia)Un flecar f?r? judecat? e ca o tob?; r?sun? din r?sputeri, iar ?n?untru e gol.Norii acoper? soarele, iar multa vorbire ?ntunec? sufletul. (Sf?ntul Isaac Sirul)Dup? cum albinele se feresc de fum, tot a?a ?ngerii p?zitori fug de vorbitorii ?n de?ert.Este de o potriv? de rea ?i o via?? netrebnic?, ?i o vorb? netrebnic?. Dac? ai una o vei avea ?i pe cealalt?. (Sf?ntul Grigore Teologul)St?p?ne?te-?i limba ?i nu-?i ?nmul?i cuvintele ca s? nu-?i ?nmul?e?ti p?catele. (Sf?ntul Antonie cel Mare)E mai ines ? taci cu totul dec?t s? spui ceva de prisos. (Toma de Kemp)Am v?zut pe mul?i care au c?zut ?n p?cat din pricina vorbelor lor, ?ns? aproape pe nimeni din pricina t?cerii. (Sf?ntul Ambrozie al Mediolanului)Iube?te mai mult t?cerea dec?t vorba; c?ci t?cerea adun?, iar vorba mult? risipe?te. (Avva Isaia)Pentru ca s? ne ?nv???m a vorbi bine trebuie mai ?nt?i s? ne ?nv???m a t?cea. (Schimonahul Zosima)Dec?t s? vorbim cuvinte goale e mai ines ? facem rug?ciuni scurte c?t mai des.Dezn?dejdeaNici cu succesul s? nu te lauzi ?i nici ?n vremea gre?elilor s? nu dezn?d?jduie?ti.A gre?i e lucru omenesc; a dezn?d?jdui e lucru satanic. (Sf?ntul Nil Sinaitul)S? ?tii c? e g?nd diavolesc acela care ??i va spune: ?Unde ai s? fugi? Nu ai poc?in??, nu vei primi iertare.” (Avva Isaia)Adu-?i aminte de dreapta Judecat? a lui Dumnezeu ca s? te ?nsp?im?n?i, dar nu uita nici de milostivirea Lui ca s? nu cazi ?n dezn?dejde.Triste?ea m?ntuitoare pentru p?cate devine pierz?toare c?nd trece m?sura ?i se preface ?n dezn?dejde.Indiferen?a te arunc? din cer, iar dezn?dejtea te coboar? ?n ?nsu?i ad?ncul r?ut??ii. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Dezn?dejdea este iadul din suflet ?nainte de a c?dea sufletul ?n iad. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Chiar dac? p?catele tale s-ar egala cu p?catele ?ntregii lumi, nici atunci nu trebuie s? dezn?d?jduie?ti, pentru c? M?ntuitorul ines ? este mielul care ridic? p?catele ?ntregii lumi. (Prot. Avr. Necrasov)La multe putem fi refuza?i, dar ?n ceea ce prive?te m?ntuirea noastr?, niciodat?, niciodat?! (Inochentie Arhiepiscopul Hersonului)Pe om ?l pierde nu m?rimea, nu mul?imea p?catelor, ci inima nepoc?it? ?i ?mpietrit?. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Dumnezeu nu-I judec? pe cei ce au p?c?tuit, ci pe cei ce au p?c?tuit ?i nu s-au poc?it.Domnul este bun fa?? de to?i, dar mai ?nt?i ?i mai ?nt?i, fa?? de p?c?to?ii ce se poc?iesc. (Sf?ntul Inochentie al Hersonului)Nu uita c? Hristos a murit pentru p?c?to?i, iar nu pentru cei drep?i. (Sf?ntul Isaac Sirul)Num?rul sfin?ilor se ?nmul?e?te ?ntotdeauna din num?rul p?c?to?ilor. (Fericitul Augustin)Prin poc?in?? se ?terg p?catele chiar atunci c?nd aceast? poc?in?? se afl? ?n momentul ultimii sufl?ri. (Fericitul Augustin)Nu dezn?d?jdui pentru c? Dumnezeu este milostiv; dar nici nu fi f?r? grij?, pentru c? El este drept. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Cu un ochi prive?te la milostivirea lui Dumnezeu, iar cu altul la dreptatea Lui. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Nu dezn?d?jdui, ?tiind nem?surata milostivire a lui Dumnezeu, dar g?ndul la milostivirea ines nu-?i fie deloc pentru tine o ?ncurajare spre continuarea vie?ii p?c?toase.?Poc?in?aDac? n-ar fi poc?in?? n-ar fi nici cei ce se m?ntuiesc. (Avva Isaia)Poc?in?a este scara care ne urc? acolo de unde am c?zut. (Sf?ntul Efrem Sirul)Cunoa?te ce ai gre?it ?i-?i vei ?terge p?catele. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Este de condamnat nu at?t s?v?r?irea p?catului c?t neru?inarea de dup? p?cat. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Unde este c?lcat ?n picioare sim??m?ntul cinstei acolo nu mai este cu putin?? o ?ndreptare. Dar unde el s-a mai p?strat, acolo ?ntotdeauna este n?dejde de m?ntuire. (Prot. I. Tolmacev)Cel ce este nemul?umit de sine ?nsu?i se afl? pe cale bun? ?i poate s? a?tepte iertarea de p?cate. (Fericitul Augustin)Cine se ?ndrept??e?te pe sine se desparte de poc?in??.C?t de ines este zicala: ?cum sunt to?i, a?a sunt ?i eu!” Dac? ines? fi fost a?a cum au fost to?i ar fi pierit ?i el odat? cu to?i.Va spune cineva: ?Nu p?c?tuiesc numai eu.” La aceste cuvinte r?spunsul pentru to?i este urm?torul: ?n iad sunt locuri destule. (Adrian Juguski)Nimeni nu e at?t de milostiv ca Dumnezeu; dar pe cel ce nu se poc?ie?te nici El nu-l iart?. (Sf?ntul Marcu Ascetul)Opre?te-te nenorocitule! Vremea ?ndelungii r?bd?ri a lui Dumnezeu nu va fi mereu cu tine.Te-a r?bdat Dumnezeu p?n? acum v?z?ndu-?i faptele nelegiuite, dar nu se ?tie de te va r?bda de acum ?nainte. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Sile?te-te s? nu cazi ?n ispit? (p?cat); dar dac? ai c?zut d? dovad? de b?rb??ie – scoal?-te, ?ndrepteaz?-te. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Toat? nenorocirea nu const? ?n faptul c? ai?c?zut,?ci c? dac? ai c?zut nu te scoli, – nu ?n faptul c? ai p?c?tuit, ci c? te ?nc?p??inezi ?i r?m?i ?n p?cat. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)E firesc ca omul s? p?c?tuiasc?; dar s? stai cu ?nc?p???nare ?n r?t?cire e propriu numai unui nebun. (Cicero)A c?dea e neputin?a mea; dar ca s? r?m?n ?n p?cat este partea diavolului, este pierzania mea. (Chiril Episcopul Helitopului)Pe Dumnezeu nu-l sup?r? at?t p?catele f?cute de noi c?t nedorin?a noastr? de a ne schimba. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Nu trebuie s? am?n?m vremea ?ndrept?rii noastre (poc?in?ei) pentru c? ziua de m?ine nu este sigur? pentru noi; mul?i din cei ce ?i-au pus de g?nd s? fac? poc?in?? ?m?ine” n-au tr?it p?n? a doua zi. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Nu-?i am?na ?ndreptarea pentru a doua zi, pentru c? ea ??i este necunoscut?, iar moartea care at?rn? deasupra capului t?u, este ?ntotdeauna cunoscut?, adic? va veni negre?it, poate chiar acum, ?n acest moment.Nu am?na pentru m?ine; acest m?ine este f?r? de sf?r?it. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Vezi s? nu-?i vin? poc?in?a ?n minte abia atunci c?nd nu va mai fi vreme ?i loc dec?t numai pentru dezn?dejde. (Sf?ntul Isidor Pilusiotul)?ine minte c? ?n ceasul mor?ii nu mai ai putere ?i posibilitate s? faci binele, dac? n-ai f?cut binele ?n timpul vie?ii.Precum este ?ndoielnic pentru cei ce plutesc pe ap?, s? r?m?n? ?n via??, c?nd se afl? ?n fa?a unui naufragiu, tot a?a de ?ndoielnic? este m?ntuirea pentru un p?c?tos nepoc?it c?nd se afl? ?n gura mor?ii. (Prot. Ioan Pl?m?deal?)Sf?nta Tain? a Poc?in?ei este baia ?n care p?c?tosul se cur??? pentru cer. (Prot. I. Tolmacev)?n vremea Botezului ne na?tem din ap? ?i din Duh; ?n vremea Poc?in?ei ne rena?tem din lacrimi ?i din Duh. (Ignatie Episcopul Caucazului)?n cartea vie?ii noastre se afl? multe pagini ?ntunecoase, aceste pagini trebuiesc sp?late cu lacrimile poc?in?ei.P?catul pune pe noi o astfel de pat? pe care n-o putem sp?la nici cu o mie de izvoare, ci numai cu lacrimile ?i cu poc?in?a. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)P?catul intr? prin pl?cere ?i se izgone?te prin am?r?ciune.Cine nu pl?nge aici pentru sine acela va pl?nge ve?nic acolo. Prin urmare, e necesar ori aici de bun? voie, ori acolo din cauza chinurilor. (Avva Arsenie)Te-ai ?mp?cat cu Dumnezeu; acum tr?ie?te ?n pace cu Dumnezeu. (Chiril Episcopul Melitopolului)Cel ce spune c?-?i pl?nge p?catele sale ?i continu? s? le fac? se ?n?eal? singur pe sine. (Avva Isaia)Cel ce s?de?te pomi ?i iar??i ?i smulge nu va culege roade din s?direa sa. Tot a?a cel care se c?ie?te, dar care din nou gre?e?te, nu va aduna roade de poc?in??.Cu omul care se poc?ie?te ?n mod superficial se ?nt?mpl? acela?i lucru ca ?i cu bolnavul fals t?m?duit; boala se ?n?spre?te din ce ?n ce mai mult. (Inochentie Arhiepiscopul Hersonului)Poc?in?a este lupta cu p?catul. (Arh. Macarie)Fugi ca de un flagel de locul care ??i d? prilejul s? cazi ?n p?cat, c?ci atunci c?nd noi nu vedem rodul oprit, nici nu-l dorim cu at?ta putere. (Sf?ntul Ioan Sc?rarul)Dac? nu avem putin?? s? ne dep?rt?m de lucrurile ce produc sminteal?, atunci preg?te?te-te cu o con?tiin?? clar? de toat? primejdia lor, – aceasta va sl?bi puterea ?nt?lnirii primejdioase dac? nu o va nimici cu des?v?r?ire. (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Dumnezeu i-a poruncit Sf?ntului Apostol Petru s?-l ierte pe fratele s?u ?de ?aptezeci de ori c?te ?apte” (Matei 18;22); Dac? El a poruncit oamenilor s? fac? astfel, cu at?t mai mult va face El la fel! (Avva Pimen)??MoarteaExist? o ?nt?lnire sigur?, inevitabil?; aceasta este ?nt?lnirea cu moartea. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Poate c? pomul din care se va face ?i sicriul ines ? cre?te demult. ?ii minte oare, c?ci cu c?t tr?ie?ti mai mult cu at?t e?ti mai aproape de moarte?E ines ? prive?ti viitorul ca un om chibzuit ?i s? ines ? prezentul ca un om muritor. (Sf?ntul Efrem Sirul)S? nu faci niciodat? nimic f?r? aducere aminte de Dumnezeu ?i f?r? aducere aminte de moarte. (Prot. Avr. Necrasov)Noi ?tim c? vom muri, dar cine o va lua ?nainte: t?n?rul pe b?tr?n, ori b?tr?nul pe t?n?r? (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)Moartea ?l urmeaz? pe om ?n chip nev?zut. Ea ?l ajunge pe d?nsul acolo unde el nici n-o a?teapt?; ?l love?te atunci c?nd nici nu g?nde?te; ?l doboar? c?nd nici nu b?nuie?te. (Ignatie Episcopul Caucazului)Moartea este asemenea t?lharului ?i r?pitorului; c?nd nu te a?tep?i, atunci vine ?i se furi?eaz? la tine. (Sf?ntul Dimitrie Rostovki)C?nd ne scul?m din a?ternut e cu totul nesigur de vom ajunge p?n? seara? Iar c?nd dorim s? odihnim trupul cu somnul, c?t este de ?ndoielnic de vom vedea lumina zilei ce vine. (Sf?ntul Vasile cel Mare)Se ?nt?mpl? ca cineva s? se culce ines ? patul de odihn?, iar diminea?a s? fie a?ezat pe patul de moarte. (Sf?ntul Tihon Zadonski)De se face ziu?, g?nde?te-te c? nu vei tr?i p?n? seara; de se va l?sa seara, nu ?ndr?zni s?-?i f?g?duie?ti c? vei vedea diminea?a. (Toma de Kemp)Nu exist? o singur? clip? care s? nu poat? fi ultima ?n via?a noastr?!Faptul c? Dumnezeu ne-a l?sat ziua mor?ii necunoscut? este ceva m?ntuitor pentru noi; ca s? se ?ngrijeasc? fiecare cu g?ndul c? este ziua cea din urm?. (Fericitul Augustin)De aceea a ?i f?cut Dumnezeu sf?r?itul ines ? necunoscut, pentru ca noi s? facem cunoscut? grija ?i vegherea noastr?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Ne?tiind locul ?i vremea ?n care ne a?teapt? moartea, trebuie a?teptat? ?n orice vreme ?i ?n orice loc. (Fericitul Augustin)Fii ?ntotdeauna a?a cum vrei s? te g?seasc? sf?r?itul t?u. (Ignatie Episcopul Caucazului)Tr?ie?te ?n a?a fel ?nc?t moartea s? nu te surprind? niciodat? nepreg?tit. (Toma de Kemp)Moartea nu ne-a f?g?duit c? nu va veni p?n? c?nd noi ne vom preg?ti s-o ?nt?mpin?m. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Noi ne temem de moarte pentru c? tr?im f?r? grij? ?i con?tiin?a nu ne este curat?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Tr?ie?te ?n a?a fel ?nc?t ?n ceasul mor?ii mai mult s? te bucuri dec?t s? te temi. (Toma de Kemp)Pentru ca s? nu te temi niciodat? de moarte, a?teapt-o ?ntotdeauna. (Seneca)Nu te teme de moarte, pentru c? Dumnezeu a preg?tit totul ca s? fii mai presus de ea. (Sf?ntul Isaac Sirul)Dac? dore?ti via?a, a?teapt? ?ntotdeauna moartea. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Iube?te-?i moartea ca pe un prieten care ne duce la Dumnezeu, pentru ca s? ne ?nvrednicim de ve?nica unire cu El.To?i oamenii mor, dar nu to?i mor cu o moarte asem?n?toare. Nu mor la fel drep?ii ?i p?c?to?ii.Pruncul nou n?scut pe lume se simte mai larg, pu?c?ria?ul eliberat din ?nchisoare se simte mai u?or, dar sufletul ce iese din trup se simte neasem?nat mai larg ?i mai u?or. (Iacov Arhiepiscopul Nijegorodului)Oamenii doresc s? tr?iasc? ?ndelungat; cre?tinul s?-?i doreasc? o moarte fericit?. (Sf?ntul Tihon Zadonski)Ca s? trecem cu bun? n?dejde?dincolo?de morm?nt trebuie ?n acest scop s? ne preg?tim bine?dincoace?de morm?nt. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)O via?? rea are ?i un sf?r?it r?u. (Prot. P. Socolov)Uita?i-v? cum se chinuie pe?tele scos din ap? pe uscat; a?a va fi duhul ?n chinuri grele ?i sufletul ines ? c?nd, dup? ce a tr?it numai pentru aceast? lume, se va vedea nevoit s-o p?r?seasc?.Atunci vom cunoa?te pe deplin cu ce pre? de nimic ne vindem pe p?m?nt dreptul la ?mp?r??ia lui Dumnezeu ?i cu ce pre? scump ne cump?r?m gheena!Numai cel ce a ?n?eles ines ? care este hotarul acestei vie?i poate pune hotar gre?elilor sale. (Sf?ntul Isaac Sirul)?ntreaga via?? a celui ?n?elept const? ?n cugetarea la moarte. (Platon)Tr?ie?te astfel ca ?i cum fiecare zi petrecut? de tine ar fi ultima zi ?i nu vei p?c?tui ?naintea lui Dumnezeu. (Avva Isaia)G?nde?te-te c? vei muri ast?zi sau m?ine; atunci orice de??rt?ciune va disp?rea din inima ta. (Ignatie Episcopul Caucazului)Mediteaz? mai des ?i mai atent asupra mor?ii; ?i nu vei mai dori nici cinste, nici slav?, nici bog??ie, nici alte ?nt?iet??i ?i pl?ceri ale lumii.?nfrico?ata Judecat?Va veni vremea c?nd noi to?i vom fi chema?i odat? la un examen deschis ?n fa?a ?ntregii lumi, adic? la ?nfrico?ata Judecat? a lui Hristos. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)?nfrico?at?, foarte ?nfrico?at? este Judecata lui Dumnezeu, de?i El e bun, de?i El e milostiv.S? ne temem de aceast? zi ?i de acest ceas din cele mai grozave ?n care nu ne va lua ap?rarea nici fratele, nici rude, nici autoritatea, nici puterea, nici bog??ia ?i nici slava. C?ci va fi numai at?t: omul cu faptele lui. (Sf?ntul Varsanufie cel Mare)Judecata e ine la u??. Dar chiar de n-ar fi a?a de aproape, tot n-ar trebui s? fim f?r? grij?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Adu-?i aminte zilnic de ?nfrico?ata Judecat? pentru c? la ea va trebui s? dai socoteal? pentru fiacare zi. S? ne d?m zilnic r?spuns nou? ?n?ine pentru cele ce odat? va trebui s? d?m ?n fa?a tuturor.Str?duie?te-te s? fii ?n orice moment ?naintea lui Dumnezeu a?a cum dore?ti s? te ?nf??i?ezi la Judecat?.Nu vei avea cu tine nici un fel de comoar? la Judecat? cu care ai putea s? te r?spl?te?ti dec?t aceea pe care o vei da s?racului.Dac? ?n aceast? via?? te lepezi de tine, atunci la Judecat? Hristos te va socoti al S?u.Tot ce faci s? faci ca ?i cum ar trebui s? pleci ?n ve?nicie la Judecata lui Dumnezeu. (Prot. Avr. Necrasov)G?nde?te-te ?n fiecare diminea?? c?nd te treze?ti din somn, c? va trebui s? dai r?spuns lui Dumnezeu de toate faptele tale ?i nu vei p?c?tui niciodat?. (Avva Isaia)?ncep?nd orice lucru, vorbe?te-?i cu luare-aminte, ce va fi dac? acum m? va cerceta Domnul meu? Vezi ce-?i r?spunde con?tiin?a ?i atunci vei ?ti dac? procedezi ines ? sau nu, prelunge?ti s?-l faci ori te opre?ti.Se apropie vremea, ziua ?i ceasul ?nfrico?atei Judec??i a lui Hristos – ast?zi e mai aproape dec?t ieri!Via?a ve?nic?; Raiul ?i iadul.Pe noi ne a?teapt? o alt? lume, unde totul va fi altceva.Toate bun?t??ile de care se bucur? omul ?n lumea aceasta nu sunt dec?t mici pic?turi din nesf?r?itul izvor de bucurii pe care le gust? drep?ii ?n cer.?ntru slava de acum ?i cea viitoare e aceea?i deosebire ca ?ntre vis ?i realitate. Pe c?t lumina soarelui e mai bun? dec?t cea a l?mpii, pe at?t sau chiar mai mult, cea viitoare e mai bun? dec?t cea de acum. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)N?zuie?te ?ntr-acolo unde ?nflore?te tinere?e f?r? b?tr?ne?e, via?? f?r? moarte, bucurie f?r? necaz, dulcea?? f?r? am?r?ciune, orice bine f?r? cel mai mic r?u. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)S? ne ostenim pu?in pentru ca s? ne lini?tim pe veci. S? nu c?ut?m aici odihn? pentru ca s-o dob?ndim acolo, ?n ceruri. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)Oare pentru dob?ndirea bunurilor pieritoare, vremelnice nu depunem eforturi? Dar ca s? c??tig?m comorile nepieritoare, bun?t??ile ve?nice nu merit? osteneli din partea noastr?? (Sf?ntul Filaret al Cernigovulului)E cu neputin?? s? ne uit?m cu un ochi la p?m?nt ?i cu unul la cer. E imposibil s? cape?i cerul pe gratis, f?r? s? tr?ie?ti o via?? vrednic? de cer. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Tr?ie?te mereu cu mintea ?n ?mp?r??ia Cerurilor ?i vei mo?teni ?n cur?nd aceast? ?mp?r??ie. (Avva Iperchie)?n iad po?i ajunge sau c?dea chiar dac? nu vrei ?i nici nu te g?nde?ti la una ca acesta; la cer ?ns?, e cu neputin?? s? te ridici c?nd nu vrei ?i nici nu te g?nde?ti la a?a ceva. (Sf?ntul Filaret al Moscovei)Cuget? mai des la frumuse?ile bun?t??ilor cere?ti ?i nu va intra ?n tine nici un fel de dragoste pentru p?m?nt ?i pl?cerile p?m?nte?ti. (Sf?ntul Nil Sinaitul)Cel ce dore?te cele mari, neglijeaz? pe cele mici ?i cel ce caut? fericirea ve?nic?, neglijeaz? pe toate cele vremelnice. (Sf?ntul Tihon Zadonschi)Cei ce nu a?teapt? via?a ve?nic? sunt mor?i ?nc? din aceast? via??. (Loren?o)Cel ce se face nevrednic pentru via?a ve?nic? este un sinuciga?.S? ne cobor?m mai des cu g?ndul ?n iad ca s? nu ne cobor?m c?ndva acolo cu sufletul. Noi socotim c? necazurile p?m?nte?ti sunt grele pentru c? nu cunoa?tem chinurile iadului. (Sf?ntul Tihon Zadonschi)Focul ve?nic arde, dar nu lumineaz?, mistuie, dar nu consum?, chinuie?te dar nu omoar?. (Sf?ntul Tihon Zadonschi)Pentru p?c?to?i fiecare minut? ?n iad va fi o munc? ve?nic?, pentru c? ?n fiecare minut? ei vor vedea numai ?nceputul chinurilor lor. (Prot. Evg. Popov)Pentru ce, vei ?ntreba, s? r?bd?m o ve?nic? munc? noi care am p?c?tuit aici pu?in? vreme? Dar pentru o crim? s?v?r?it? aici ?ntr-o minut? nu petrece omul ?ntreaga via?? ?n ?nchisoare?Noi ne vom izb?vi de ve?nicile chinuri ale iadului dac? vom medita mai des la ele, cu poc?in??. (Prot. Evg. Popov)Partea a III-a c?r?ii ? … C?UTA?I ?I VE?I AFLA …” CALEA SPRE CER : 250 de ?ntreb?ri ?i r?spunsuri despre via?a duhovniceasc??ntrebare: Depinde, oare, m?ntuirea noastr? de ?mprejur?rile exterioare?R?spuns: M?ntuirea noastr? nu depinde de nimic exterior: important nu este faptul c? cineva este renumit sau nu, c? este bogat sau s?rac, ci c? este virtuos, c? are credin??, c? se ?ngriji?te de izb?nda duhovniceasc? ?i c? ?l iube?te pe Dumnezeu. (Clement Alexandrinul)?ntrebare: Care sunt cele mai mari daruri ale lui Dumnezeu?R?spuns: Poc?in?a ?i ?mp?rt??ania sunt cele mai mari dintre toate darurile lui Dumnezeu. (Sf?ntul Varsanufie cel Mare)?ntrebare: Care este cel mai important lucru pentru un cre?tin?R?spuns: Cel mai important lucru este s? ?nve?e adev?rata credin?? pe care s? o combine cu faptele bune. (Sf?ntul Ambrozie al Mediolanului)?ntrebare: Ce suntem datori s? cunoa?tem?R?spuns: To?i trebuie s? cunoa?tem voia lui Dumnezeu ?i care fapte sunt virtu?i ?i care sunt p?cate.?ntrebare: Ce religii sunt considerate gre?ite?R?spuns: Toate religiile care exist? ?n lume, ?n afar? numai de cea adev?rat? ortodox?, sunt gre?ite ?i nu-l m?ntuiesc pe om.?ntrebare: ?n ce caz sunt ostenelile exterioare f?r? folos?R?spuns: Nu exist? nici un folos din nici o osteneal? exterioar? dac? nu ?tim c? prin osteneli s? ajungem la bun?tatea l?untric?.?ntrebare: De ce anume trebuie s? fie condus? via?a cre?tinului?R?spuns: Via?a cre?tinului trebuie s? fie condus? de con?tiin?? ?i ra?iune, adic? de chibzuin?? al?turi de sfatul celor pricepu?i. Diavolul izb?nde?te atunci c?nd oamenii se ?ncred ?n ra?iunea lor, ?n chibzuin?a lor ?i nu cer sfatul duhovnicului.?ntrebare: Ce cere Dumnezeu de la om?R?spuns: Din ?ntreaga Scriptur? v?d c? ceea ce cere Dumnezeu de la om este adunat ?n urm?toarele: s? se smereasc? ?naintea aproapelui ?n toate, s?-?i lepede dorin?ele lui p?c?toase, s?-L roage ne?ncetat pe Dumnezeu s?-l miluiasc? ?i El s?-i dea m?n? de ajutor. (Sf?ntul Simeon Noul Teolog)?ntrebare: Ce ?nseamn? s? te dep?rtezi de lume?R?spuns: S? te dep?rtezi de lume ?nseamn? s? p?r?se?ti n?ravurile, obiceiurile, regulile, deprinderile ?i cerin?ele care sunt ?ntru totul potrivnice Duhului lui Hristos.?ntrebare: Cum trebuie s?-i cinstim pe preo?i?R?spuns: Pe preo?i trebuie s?-i cinstim mai mult ca pe p?rin?i. ??ti?i voi – ?ntreab? Sf?ntul Ioan Gur? de Aur – cine este preotul?” ?i r?spunde: ?Este ?ngerul Domnului.” Tocmai de aceea trebuie s?-i cinstim pe p?stori, spune el, mai mult dec?t pe p?rin?i, c?ci ei sunt slujitorii lui Hristos pe p?m?nt ?i cine ?i cinste?te, acela ?l cinste?te pe Hristos.Care sunt p?catele ?mpotriva Duhului Sf?nt?R?spuns: P?catele ?mpotriva Duhului Sf?nt sunt urm?toarele: 1) n?dejdea prea mare ?n mila lui Dumnezeu; 2) dezn?dejdea cu privire la m?ntuirea noastr?; 3) ?mpotrivirea clar? fa?? de adev?r ?i lep?darea de credin?? ortodox?; 4) invidia cu privire la acele bunuri duhovnice?ti pe care le dob?nde?te aproapele de la Dumnezeu; 5) aflarea ?n p?cate ?i st?ruin?a ?n r?utate; 6) nep?sarea fa?? de poc?in?? p?n? la sf?r?itul acestei vie?i.Cu cine nu trebuie s? avem prietenie?R?spuns: S? nu legi prietenie ?i s? nu ai leg?tur? cu vr?jma?ii Bisericii lui Hristos, cu ereticii, cu schismaticii, cu cei care nu ?in sfintele posturi. Trebuie s? fugi de acei oameni care nu se tem de Dumnezeu ?i nu ?l cinstesc. (Cuviosul Serafim de Sarov)Cum s? ne purt?m fa?? de aproapele?R?spuns: Pune-l ?ntotdeauna pe aproapele ?n locul t?u, iar pe tine – ?n locul aproapelui.?ntrebare: Ce este important ?n via?a duhovniceasc??R?spuns: Str?duie?te-te ca toat? via?a s? ai un p?rinte duhovnic, s?-i dest?inui fiecare p?cat ?i g?nd ?i s? te bucuri de sfaturile ?i de ?nv???turile lui. ?M?ntuire – spune ?n?eleptul Solomon – const? ?n mult sfat, iar b?rbatul f?r? sfat ??i este sie?i vr?jma?.”?ntrebare: Cum s?-i ?nv???m pe copii cele dumnezeie?ti?R?spuns: Pe copii trebuie s?-i ?nv???m Evanghelia cu bl?nde?e sub forma povestirilor ?i astfel s? sem?n?m ?n inimile lor Cuv?ntul lui Dumnezeu.?ntrebare: Ce este important ?n osteneli?R?spuns: Ce folos au ostenelile noastre: postul, citirea Sfintelor Scripturi ?i celelalte dac? nu ?nv???m s? ne smerim, s? iert?m oc?rile, s?-i iubim pe vr?jma?i, s? ne rug?m pentru cei ce ne oc?r?sc?!?ntrebare: Ce ?nseamn? a fi neglijent din punct de vedere duhovnicesc?R?spuns: La aceast? ?ntrebare ne r?spunde Arhiepiscopul Arsenie. Acest lucru ?nseamn? a te ruga cu lene, a nu fi atent la inima ta, a nu pl?nge pentru p?cate, a nu lucra ?mpotriva g?ndurilor ?i sim??mintelor rele.?ntrebare: Care lacrimi sunt m?ntuitoare?R?spuns: Lacrimile datorate sup?r?rii, jignirii nu sunt folositoare, ?ns? cele v?rsate pentru faptul c? sunt lene?, c? m? sup?r, c? nu am dragoste adev?rat? pentru Dumnezeu sunt folositoare ?i pentru ele trebuie s? m? rog, ca Domnul s? mi le d?ruiasc?.?ntrebare: Ce ?i place lui Dumnezeu?R?spuns: Lui Dumnezeu ?i place purtarea bl?nd? fa?? de oameni, alinarea celui sup?rat, ap?rarea celui asuprit, ?ntoarcerea ochilor de la lucrurile rele, ?mpotrivirea fa?? de g?ndurile rele, silirea spre rug?ciune. (Arhimandritul Teofan Novoezerski)Care sunt ?groparii tinere?ii”?R?spuns: Groparii tinere?ii sunt ?apte: necredin?a ?n Dumnezeu, be?ia, desfr?ul, m?nia, necinstirea p?rin?ilor, tov?r??ia cea rea ?i tr?nd?via.?ntrebare: C?nd devine rug?ciunea p?cat?R?spuns: Este p?cat a te ruga lui Dumnezeu f?r? fric?, f?r? aten?ie ?i evlavie, a te ruga cu limba, iar cu mintea a purta discu?ii cu diavolii.?ntrebare: Ce vor de la noi oamenii lume?ti?R?spuns: Oamenii care tr?iesc ?n duhul veacului acestuia desfr?nat ?i sunt necredincio?i st?ruie ca noi, ?n locul voii lui Dumnezeu, s? facem voia lor ?i vor s? ne atrag? de la ?mp?r??ia lui Dumnezeu.?ntrebare: De ce trebuie s? evit?m leg?tura cu oamenii lume?ti?R?spuns: Nu trebuie s? avem leg?tur? cu cei ce dispre?uiesc frica de Dumnezeu, deoarece ei nu spun nimic folositor, nu fac nimic pentru Domnul ?i nu vorbesc nici despre virtu?i, nici despre evlavie, nici despre cur??ie. Vorbele lor sunt o curs? a mor?ii; sfatul lor este pr?pastia iadului, iar leg?tura cu ei este pagub? sufleteasc?. (Sf?ntul Efrem Sirul)?ntrebare: Cum trebuie s?-i salut?m pe oameni?R?spuns: Nu trebuie s? a?tept?m s? ne salute ei ma ?nt?i ?i abia dup? aceea s? le r?spundem la salut. Acesta este semnul unei min?i ?ng?mfate ?i nechibzuite. Dimpotriv?, s? fim ?ntotdeauna primii care-l salut? ?i pe prieten, ?i pe du?man.?ntrebare: Cum trebuie s? fie milostenia?R?spuns:? Cre?tinul poate da milostenie ?i ajutor nu numai din punct de vedere material, ci ?i prin cuno?tin?ele, osteneala, sfatul ?i celelalte ale sale. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: C?ror ?ndrum?tori trebuie s? le cerem sfatul?R?spuns: Sf?ntul Petru Damaschin spune despre sine: ?Mult r?u am c?p?tat de la sfetnicii nepricepu?i. ?De aceea este foarte bine s? ?ntreb?m despre toate, dar pe cei pricepu?i, iar pe cei nepricepu?i este primejdios s?-i ?ntreb?m, deoarece ei nu au chibzuin??.”?ntrebare: Care este principala jertf? ?naintea lui Dumnezeu?R?spuns: Principala jertf? ?naintea lui Dumnezeu este duhul umilit. Inima ?nfr?nt? ?i smerit? Dumnezeu nu o va urgisi.?ntrebare: Ce este buna credin???R?spuns: Prin buna credin?? trebuie s? ?n?elegem ortodoxia unit? cu via?a dup? poruncile lui Dumnezeu.?ntrebare: Ce p?cate sunt socotite de moarte?R?spuns: P?catele de moarte sunt – erezia, schisma, hula ?mpotriva lui Dumnezeu, lep?darea de credin??, vr?jitoria, dezn?dejdea, sinuciderea, desfr?ul, be?ia, furtul celor sfinte, omuciderea, jaful, ho?ia ?i orice asuprire crud? ?i inuman?.?ntrebare: Care este cel mai puternic mijloc de lupt? ?mpotriva p?catului?R?spuns: Nici o nevoin?? nu izgone?te p?catul at?t de repede, cu at?ta u?urin?? ?i putere ca Spovedania deas?.?ntrebare: Ce trebuie s? p?zim ca s? evit?m p?catul?R?spuns: Mintea – de g?ndurile rele, ur?te ?i de?arte. Privirea – de ?nc?nt?toarele lucruri lume?ti. Inima – de dorin?ele ?i pornirile rele. Auzul – de discu?iile de?arte ?i comice, dar cel mai mult de cele clevetitoare la adresa aproapelui. Limba – de os?ndire ?i c?rtire. Stomacul – de patima ?mbuib?rii ?i de consumul excesiv de vin. ?i pe tine tot – de tr?nd?vie.?ntrebare: Ce este m?rinimia?R?spuns: M?rinimia este starea pe care o avem atunci c?nd, ?n mijlocul nenorocirilor care ne lovesc, nu ne tulbur?m, nu ne descuraj?m ?i le ?ndur?m f?r? s? ne m?hnim, f?r? s? c?rtim, l?s?ndu-ne ?n voia lui Dumnezeu.?ntrebare: Cum s?-i slujim sufletului aproapelui?R?spuns: Nu trupului ci sufletului aproapelui s?-i sluje?ti: pov??uie?te-l, d?-i sfaturi, arat?-i o carte bun?, alin?-l ?i ?nt?re?te-l. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Ce nu trebuie s? avem ?n cas??R?spuns: Pe cel ce se nevoie?te ?l ajut? mult faptul de a nu avea ?n camer? nimic care s?-i provoace g?nduri ?i sentimente potrivnice lui Dumnezeu, c?ci numai atunci este ?n afara primejdiei de a duce lupt? dubl?, l?untric? ?i exterioar?. (Sf?ntul Nil Sinaitul)?ntrebare: Ce este lumea?R?spuns: Cuv?ntul ?lume” ?nseamn? oamenii care sunt porni?i cu vr?jm??ie ?mpotriva a tot ceea ce este dumnezeiesc ?i religios; de aici, prin cuvintele ?lume,” ?lumesc” se ?n?elege tot ceea ce este p?c?tos ?i este urzit ?mpotriva noastr? de vr?jma?ul m?ntuirii: p?catele, viciile, patimile.?ntrebare: Ce r?u poate provoca sufletului ascultarea muzicii ?i a c?ntecelor?R?spuns: C?ntecele lume?ti pot provoca multe daune, mult? corup?ie ?i alte rele, c?ci tot ceea ce este r?u ?i imoral ?n ele, p?truz?nd ?n suflet, ?l sl?be?te ?i ?l corupe. Acolo unde se c?nt? c?ntece ru?inoase, se str?ng demonii; ?i, dimpotriv?, acolo unde se c?nt? c?nt?ri duhovnice?ti, coboar? harul Sf?ntului Duh, care sfin?e?te ?i gurile, ?i sufletele celor ce c?nt?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)?ntrebare: Prin ce se arat? dragostea fa?? de Dumnezeu?R?spuns: Dragostea fa?? de Dumnezeu se arat? prin rug?ciune, prin mersul la biseric?, prin ?mp?rt??irea deas? (dup? preg?tire) cu Sfintele Taine ale Trupului ?i S?ngelui lui Hristos, prin desf?tarea adus? de citirea sau ascultarea Cuv?ntului lui Dumnezeu ?i prin via?a cre?tineasc? plin? de virtu?i.?ntrebare: Ce cere Dumnezeu de la om?R?spuns: Dumnezeu cere ca omul s?-?i spovedeasc? ?ntotdeauna p?catele, s? aib? ?n acela?i timp umilin??, cuget smerit ?i s? nu-i dispre?uiasc? pe ceilal?i; s? se c?iasc? ?n fiecare zi pentru toate p?catele s?v?r?ite cu voie sau f?r? voie, cu ?tiin?? sau cu ne?tiin??; s?-I cear? lui Dumnezeu putere duhovniceasc? pentru a recunoa?te cursele diavolului. (Sf?ntul Simeon Noul Teolog)De unde vin multele credin?e ?n lume?R?spuns: Vr?jma?ul m?ntuirii noastre, diavolul, a dat na?tere la nenum?rate ?nv???turi mincinoase, erezii, secte ?i schisme prin care ?i disparte ?n veci pe oameni de Dumnezeu. (Sf?ntul Ioan de Kronstadt)?ntrebare: Orice pace este pl?cut? lui Dumnezeu?R?spuns: ?S? nu facem pace ?n dauna ?nv???turii adev?rului” – spune Sf?ntul Grigorie Teologul. ?i ?n Evanghelia dup? Luca, la capitolul 23, versetul 12 citim cum au devenit prieteni Irod ?i Pilat dup? batjocorirea lui Iisus Hristos, c?ci ?nainte avuseser? du?m?nie ?ntre ei.?ntrebare: Ce mai trebuie s? ?tie cre?tinul?R?spuns: ?n afar? de adev?rurile morale, cre?tinul este dator s? cunoasc? dogmele credin?ei. Ne?tiin?a lor poate duce la cele mai mari r?t?ciri, la erezii, la supersti?ii ?i de aceea nu este mai pu?in d?un?toare dec?t via?a necre?tineasc? sau via?a pseudo-cre?tineasc?.?ntrebare: Le putem l?sa copiilor bog??ie?R?spuns: Copiilor trebuie s? le l?s?m bog??ie cu chibzuin??, c?ci ea pe mul?i i-a v?t?mat – ?i suflete?te, ?i trupe?te – ?i pe mul?i i-a b?gat ?n morm?nt de timpuriu. (Stare?ul Arsenie Athonitul)?ntrebare: Cum s? ne deprindem cu r?bdarea?R?spuns: Cel mai bine ne putem deprinde cu r?bdarea prin convingerea c? r?bd?m pentru p?catele pe care le-am s?v?r?it.?ntrebare: Pentru ce ?i sunt ?ng?duite omului ?n via?? necazuri, sup?r?ri ?i boli?R?spuns: Atotbunul Dumnezeu ?i ?ng?duie omului ?n via?a aceasta diferite necazuri ?i str?mtor?ri, boli ?i alte sup?r?ri – toate acestea pentru a-i cur??i sufletul de p?cate ?i a-l s?l??lui ?n via?a ve?nic?.?ntrebare: Cum s? ne purt?m cu cei care nu vor s? se ?mpace cu noi?R?spuns: V? pute?i mul?umi cu faptul c? ?n suflet v-a?i ?mp?cat sincer cu ei ?i c? dori?i pace ?i ?n comportament. Este mai bine s? ?nceta?i a c?uta ?mp?carea cu cuv?ntul ?i cu fapta: altfel, toat? m?nia lor se va ?nte?i ?i ?i va nenoroci. C?uta?i ocazia de a le face un bine f?r? ?tirea lor. Afl?nd dup? aceea despre el, se vor r?zg?ndi imediat. Dar, c?nd v? ?nt?lni?i cu ei, p?stra?i-v? pacea ?n inim? ?i trece?i f?r? s?-i aborda?i, doar rug?ndu-v? pentru ei. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Cum s? ?n?elegem cuvintele: ?de aproapele depinde via?a sau moartea?”R?spuns: Aceasta ?nseamn?: cine ?l iube?te pe aproapele ?i se ?ngrije?te de el, acela va dob?ndi via?a ve?nic?, iar cine ?l dispre?uie?te, ?l asupre?te, ?l nec?je?te, ?l mustr? ?i ?l os?nde?te pe aproapele, acela nu va dob?ndi via?a ve?nic?.?ntrebare: Ce ?nseamn? t?cerea ?n lume?R?spuns: T?cerea ?n lume ?nseamn? s? nu te amesteci ?n treburile str?ine, s? fugi de cuno?tin?ele ?i leg?turile care nu-?i sunt de trebuin?? ?i, de asemenea, de clevetirile ?i vorbele necuviincioase, s? vorbe?ti cu bl?nde?e ?i la nevoie, ?i numai c?nd e?ti ?ntrebat. Dac? ?ncalci aceste reguli, s? te mustri pe tine ?i s?-?i recuno?ti neputin?a.?ntrebare: Cum s? ne purt?m fa?? de cei care ne ?mpiedic? s? vie?uim ?n Dumnezeu?R?spuns: S?-?i fie ?ie oricine te ?mpiedic? ?n dob?ndirea lui Dumnezeu ?i a faptelor bune ur?t ?i tic?los, adic? s? nu-l ascul?i ?i s? nu ai prietenie cu el: cu unul ca acesta nici s? nu m?n?nci (adic? s? nu stai ?mpreun? ?i s? m?n?nci cu el la mas?).?ntrebare: Ce trebuie s? facem pentru a fi copiii s?n?to?i?R?spuns: Stare?ul Adrian Iugski ne-a sf?tuit s?-i ducem pe copii mai des la Sf?nta ?mp?rt??anie, spun?nd c? astfel ei vor fi ?i mai s?n?to?i, ?i mai inteligen?i, ?i mai ferici?i.?ntrebare: Ce este f???rnicia?R?spuns: F???rnicia se mai nume?te ?i faptul c? omul se opre?te numai la lucrurile exterioare ale bunei credin?e (post, metanii, dormitul pe pat tare, mersul la biseric? ?i a?a mai departe) ?i pe acestea ??i ?ntemeiaz? n?dejdea, f?r? s?-?i dezr?d?cineze ?n acela?i timp patimile sale: iubirea de sine, m?ndria, r?utatea, zg?rcenia, ?ng?mfarea, os?ndirea, ar?agul ?i a?a mai departe. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Este os?ndit cel ce prime?te de la ho?i?R?spuns: Cel ce prime?te de la ho?i este pedepsit ca ho?ul.?ntrebare: Cum sunt ?n?ela?i oamenii de c?tre vr?jitori ?i vraci?R?spuns: Unii ?ndr?znesc s? cheme ?n vr?jitoriile lor numele Maicii Domnului ?i ale Sfin?ilor ?i fac semnul crucii, dar trebuie s? fugim de ei. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Cum trebuie s? mustr?m?R?spuns: Prietenul care mustr? ?n tain? (?ntre patru ochi) este un doctor ?n?elept, iar cel care trateaz? ?naintea ochilor multor oameni este un def?im?tor. (Sf?ntul Isaac Sirul)?ntrebare: I se socote?te omului p?cat atrac?ia fa?? de animale?R?spuns: Atrac?ia omului fa?? de pisici, c?ini, p?s?ri i se socote?te acestuia p?cat. Unii, ?n orbirea lor, le d?d?cesc, le s?rut? sau dorm cu ele. ?ndeletnicirea cu ele, r?pindu-le o mare parte din timpul care Apostolul Pavel ne-a poruncit s?-l petrecem ?n fapte bune ?i de aceea trebuie s?-l pre?uim mult, ne atrage aten?ia de la drumul care duce la cer.?ntrebare: Ce este iubirea de conducere?R?spuns: Iubirea de conducere este dorin?a puternic?, ne?nfr?nat? de st?p?nire a oamenilor, de st?p?nire pe care oamenii o caut? f?r? a avea aptitudini suficiente, f?r? inten?ia de a aduce folos, ci numai un scop nes?buit: acela de a-?i satisface propria m?ndrie, slav? de?art? ?i iubire de c??tig. Ei tind deseori s? ajung? la putere prin viclenie, prin ?iretlicuri cu ajutorul protec?iei din partea persoanelor influente ?i prin alte mijloace josnice.?ntrebare: C?nd trebuie cre?tinul s? treac? sub t?cere adev?rul?R?spuns. Cre?tinul trebuie s? treac? sub t?cere adev?rul ?naintea oamenilor care ar putea, din r?utate ?i du?m?nie, s?-l ?ntrebuin?eze r?u.?ntrebare: C?nd nu trebuie s? trecem sub t?cere adev?rul?R?spuns: Cre?tinul nu trebuie s? ascund? adev?rul ?naintea judec?torilor, ?naintea p?rin?ilor care se ?ngrijesc de ?ndreptarea copiilor lor, ?naintea preotului la spovedanie, ?naintea prietenului care ?i dest?inuie sufletul s?u ?i a?a mai departe. Cre?tinul nu trebuie s? treac? sub t?cere faptul c? bolnavul se afl? ?n primejdie de moarte ?i atunci trebuie s?-l preg?teasc? prin Spovedanie ?i Sf?nta ?mp?rt??anie pentru ve?nicie.Cum trebuie s? ne purt?m atunci c?nd gre?im ?i con?tiin?a ?ncepe s? ne mustre?R?souns: Dac? tu, ca om, ai gre?it cu ceva, mergi degrab?, f?r? s? ?nt?rzii, la duhovnic, cur??e?te-?i con?tiin?a prin spovedanie ?i nu a?tepta perioada postului pentru spovedanie, a?a cum fac din nechibzuin?? unii dintre mireni. Iat? un exemplu simplu: dac? ?i-ai murd?rit lenjeria, imediat o schimbi ?i te str?duie?ti s? o speli; iar sufletul t?u este mult mai pre?ios dec?t lenjeria ?i ?l la?i ne?ngrijit, murdar un an ?ntreg sau p?n? la urm?toarea spovedanie din post ?i nu te ?ngrije?ti deloc de el. (Stare?ul Gheorghe Athonitul)?ntrebare: ?n ce const? spiritul de economie?R?spuns: Spiritul de economie const? ?n a nu face f?r? socoteal? cheltuieli nem?surate ?i nefolositoare ?i a nu fi zg?rcit f??? de lucrurile trebuincioase.?ntrebare: Are vreo influen?? blestemul asupra celui ce tr?ie?te ?n Dumnezeu?R?spuns: Sunt convins c? cel ce are de g?nd s?-i blesteme pe cei ce tr?iesc virtuos nu poate rosti nici un cuv?nt sup?r?tor ?i potrivnic, c?ci blestemul se transform? ?n binecuv?ntare. A?adar, prin aceasta se ?n?elege c? pe cei ce tr?iesc virtuos nu ?i pot atinge vorbele rele. (Sf?ntul Grigore de Nissa)?ntrebare: Cine poate vorbi cu necredinciosul despre credin???R?spuns: Cu necredinciosul poate vorbi f?r? primejdie cel care cunoa?te temeinic credin?a; ?n caz contrar, necredinciosul poate v?t?ma sufletul celui ce vorbe?te cu el.?ntrebare: Care este diferen?a dintre omul duhovnicesc ?i cel trupesc?R?spuns: Omul duhovnicesc se ad?nce?te cu mintea ?i cu inima ?n Dumnezeu, iar cel trupesc – ?n lumea adulter? ?i p?c?toas?. (Sf?ntul Ioan de Kronstadt)?ntrebare: De unde vine lenea la rug?ciune?R?spuns: Lenea la rug?ciune, ?i ?n general, ?n slujirea fa?? de Dumnezeu ?i de aproapele vine din p?ntecele omului care este hr?nit ?n fiecare zi. (Sf?ntul Ioan de Kronstadt)?ntrebare: Care este cea mai ?nalt? lucrare de pe p?m?nt?R?spuns: Nu exist? lucrare mai ?nalt? pe p?m?nt ca s?v?r?irea Liturghiei ?i ?mp?rt??irea oamenilor cu Sfintele Taine ale Trupului ?i S?ngelui lui Hristos. (Sf?ntul Ioan de Kronstadt)?ntrebare: Este mare p?catul curiozit??ii?R?spuns: P?catul curiozit??ii nu pare a fi mare, dar, pentru el, so?ia lui Lot (pentru o singur? privire curioas? c?tre ora?ele natale, care ardeau, Sodoma ?i Gomora) a fost pref?cut? ?n st?lp de sare (cf. Gen. 19;26). De aici putem ?n?elege cum este acest p?cat.?ntrebare: Care muribund ??i va lua cu sine bog??ia ?n via?a de dincolo de morm?nt?R?spuns: ??i va lua cu sine bunurile sale c?nd va muri cel care le-a ?mp?r?it celor ce au avut nevoie de ele. (Sf?ntul Grigore Dialogul)?ntrebare: Ce trebuie s? facem atunci c?nd suntem l?uda?i?R?spuns: C?nd auzi o laud? la adresa ta, s?-?i aduci aminte de neajunsurile tale. (Sf?ntul Mitropolit Filaret al Moscovei).?ntrebare: Prin ce se ?nt?re?te credin?a?R?spuns: Credin?a se ?nt?re?te prin via?a cucernic?, iar din cauza lipsei de evlavie, se pierde.?ntrebare: Putem acorda pedepse trupe?ti de fa?? cu ceilal?i?R?spuns: Pedeapsa trupeasc? nu trebuie s? aib? loc de fa?? cu ceilal?i, este o regul? absolut?.?ntrebare: Putem p?stra bani pentru un scop bun?R?spuns: A p?stra bani pentru un scop bun nu este iubire de argint. Dar dup? aceea, c?nd lucrul va fi ?mplinit, po?i s? nu mai economise?ti, pun?ndu-?i toat? n?dejdea ?n Dumnezeu. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Cum s? ne purt?m dac? preotul refuz? s? ne asculte spovedania?R?spuns: Dac? duhovnicul refuz? s? asculte spovedania voastr?, pute?i merge la altul. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: C?nd se transform? rug?ciunea ?n p?cat?R?spuns: Rug?ciunea se transform? ?n p?cat atunci c?nd oamenii se roag? pentru ceea ce interzice Domnul, c?ruia I se roag?. De exemplu: pentru a se r?zbuna, pentru moartea vr?jma?ului, pentru prea multe haine, pentru bog??ie ?i a?a mai departe.?ntrebare: Cum s? privim discu?iile lungi?R?spuns: Cuviosului Arsenie nu ?i pl?cea ca cei pe care ?i primea uneori s? r?m?n? la el prea mult timp. El spunea: la ?nceputul discu?iei ?l privesc pe om ca pe un ?nger, iar la sf?r?it (c?nd z?bove?te) ca pe un ispititor.?ntrebare: Ce trebuie s? credem despre omorul neinten?ionat?R?spuns: Uciga?ul care a omor?t f?r? voie nu poate fi socotit nevinovat dac? nu a folosit mijloacele cuvenite de precau?ie ?i, ?n orice caz, este supus canonului bisericesc.?ntrebare: M? sup?r pentru c? sfaturile mele nu sunt ascultate. Ce s? fac?R?spuns: Nu trebuie s? ne tulbur?m ?i s? ne sup?r?m deloc dac? sfaturile noastre bune nu sunt ascultate: c?ci nici noi nu ?l ascult?m pe Domnul ?i El nu ne pedepse?te.?ntrebare: De ce anume trebuie cel mai mult s? ne ferim?R?spuns: Cel mai mult trebuie s? te fere?ti s? sminte?ti pe cineva, ca s? nu fii scos din ?mp?r??ia Cerurilor ?mpreun? cu cei ce au produs sminteli. (Sf?ntul Efrem Sirul)?ntrebare: Ce este f???rnicia?R?spuns: F???rnicia este faptul c? omul judec? ?i ?n general lucreaz? nu ?n numele drept??ii, al adev?rului ?i al corectitudinii, ci de dragul persoanei care ?i place lui mai mult, iar persoana respectiv? ?i poate fi pl?cut? din orice motiv. ?i poate fi pl?cut? pentru c? este sus-pus?, prin urmare este bun? pentru treburile lui. ?i poate fi pl?cut? pentru c? este frumoas?, pentru c? st?rne?te ?n el patima trupeasc?, pentru c? are aceea?i profesie ca el, aceea?i na?ie sau acela?i domiciliu. (Arhiepiscopul Arsenie Ciudov)?ntrebare: To?i cei r?posa?i se roag? acolo pentru noi?R?spuns: Foarte mult gre?esc cei care spun c? to?i cei r?posa?i sunt rug?tori pentru noi. Aceia au nevoie de rug?ciuni ?i de grija pentru sufletele lor din partea celor vii; dar, c?nd p?catele lor sunt cur??ite prin rug?ciunile, credin?a ?i faptele celor vii, abia atunci rug?ciunea de pomenire se ?ndreapt? spre folosul sufletelor celor ce ?i pomenesc…?ntrebare: Cum ?i atac? vr?jma?ul cel nev?zut pe cre?tini?R?spuns: Pe cei frico?i ?i atac? cu frica ?i cu vedeniile: pe al?ii – cu cleveteala omeneasc?, cu vrajba, cu r?utatea; pe cei ?nv??a?i – cu m?ndria ?i cu ?ng?mfarea; pe cei tineri – cu g?ndurile desfr?nate; pe cei b?tr?ni – cu lenevia ?i cu deprinderile rele ?i a?a mai departe.?ntrebare: C?nd ?l cuprind patimile pe om?R?spuns: Patimile cuprind fiin?a omului atunci c?nd mintea lui ?nceteaz? s? se g?ndeasc? la Dumnezeu ?i omul ajunge ?n st?p?nirea trupului.?ntrebare: Putem spune ?ntotdeauna adev?rul?R?spuns: Cine tace, ?tiind adev?rul, este ca un martor mincinos. ?ns? adev?rul trebuie trecut sub t?cere atunci c?nd poate aduce necazuri.?ntrebare: Cum s? ne purt?m fa?? de ?n?eleptele proverbe populare?R?spuns: Exist? un proverb foarte ?n?elept: nu trebuie s? nesocotim nici zicalele populare atunci c?nd con?in ?n ele o idee s?n?toas?. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)?ntrebare: Se cuvine ca, atunci c?nd muncim, s? ne ostenim p?n? la epuizare?R?spuns: Epuizarea este cealalt? extrem?, opus? lenei. De aceea, nu-?i epuiza trupul pentru a nu c?dea ?n boli ?i neputin?e. (Stare?ul Luca Glinski)?ntrebare: Pentru ce se dau epitimii celor ce se spovedesc?R?spuns: Se dau epitimii pentru ca cei vinova?i s? nu fie nevoi?i s? dea?R?spuns??n via?a de dup? moarte.?ntrebare: Ce ?nseamn? a fi surd, orb ?i mut?R?spuns: A fi surd ?nseamn? a fi surd fa?? de tot ceea ce nu este de folos pentru suflet ?i nu zide?te m?ntuirea. A fi mut ?nseamn? a fi mut fa?? de vorbele rele, os?ndire ?i insulte. A fi orb ?nseamn? a nu acorda aten?ie la ceea ce se s?v?r?e?te ?n jur ?i nu poate sluji la zidirea sufletului.?ntrebare: Cum s?-l privim pe omul care este mul?umit de via?a sa?R?spuns: Dac? observi vreun om care nu se pl?nge de soarta sa, oric?t de grea ar fi ea, s? fii convins c? ?l poart? ?n el pe Dumnezeu.?ntrebare: Este voia lui Dumnezeu atunci c?nd suntem ale?i ?n func?ie?R?spuns: Dac? omul ?nsu?i nu tinde ?ntr-acolo ?i este ales ?ntro anumit? func?ie, ?nseamn? c? aceasta este voia lui Dumnezeu ?i Domnul ?l va ajuta.?ntrebare:Trebuie s? refuz?m propunerile nepotrivite?R?spuns: Rahila a fost ?ndemnat? s? bea vin, ?ns? ea a refuzat. A?a ?i voi s? refuza?i propunerile nepotrivite chiar dac? ele vin din partea unor persoane importante.?ntrebare: Care om este mai pl?cut lui Dumnezeu: cel care gre?e?te ?i se c?ie?te sau cel care nu gre?e?te ?i nu se c?ie?te?R?spuns: ?Mie ?mi este mai pl?cut – a spus Cuviosul Pimen cel Mare – omul care gre?e?te ?i se c?ie?te dec?t cel care nu gre?e?te ?i nu se c?ie?te: primul, socotindu-se p?c?tos, are cuget bun; al doilea, socotindu-se drept, are cuget fals.”?ntrebare: Cum trebuie s? relat?m cele auzite?R?spuns: Dac? ai de c?nd s? relatezi, trebuie s? redai foarte exact, adev?rat, f?r? cea mai mic? ?nfloritur? ?i modificare. Adev?rul trebuie s? fie curat.?ntrebare:?De la ce v?rst? trebuie s? se dezvolte duhovnice?te copilul?R?spuns: C?nd ?nc? este sugar, este bine s?-l apropiem pe copil de icoane. Din punct de vedere duhovnicesc, primii ani sunt foarte importan?i pentru dezvoltarea copilului. Aici putem include ?mp?rt??irea deas?, ducerea copilului la biseric?, binecuv?ntarea preotului ?i a p?rin?ilor, stropirea cu aghiasm?, rug?ciunea pentru copil, discu?iile duhovnice?ti cu el ?i ?n prezen?a lui.?ntrebare: Ce este bine s? ne amintim ?n mijlocul de?ert?ciunilor?R?spuns: ?n mijlocul de?ert?ciunilor este bine s? ne amintim cuvintele Evangheliei: Pentru c? ce-i va folosi omului dac? va c??tiga lumea ?ntreag?, iar sufletul s?u ?l va pierde? (Matei 16;26)?ntrebare: C?t de primejdios este p?catul os?ndirii?R?spuns: ?mi scrii c? os?nde?ti. Doar ?tii c? din aceast? pricin? pierzi toate ostenelile ?i nevoin?ele. (Sf?ntul Iosif de la Optina)?ntrebare: Cum s? privim pl?cerile lumii?R?spuns: Ele ucid ?n om via?a duhovniceasc?.?ntrebare: De care m?hnire se tem diavolii?R?spuns: Diavolii se tem de m?hnirea pentru p?cate, ca ho?ii de c?ini.?ntrebare: De ce anume Se bucur? ?n deosebi Dumnezeu?R?spuns: Nimic nu ?l bucur? pe Dumnezeu mai mult ca omul care nu ?ine minte r?ul. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)?ntrebare: Cum s?-i definim pe oamenii lume?ti?R?spuns: Distrac?iile, petrecerile sunt patimile oamenilor u?uratici ?i tr?ndavi.?ntrebare:?Ce deosebire exist? ?ntre cel ce p?c?tuie?te cu g?ndul ?i cel ce p?c?tuie?te cu fapta ?naintea celorlal?i?R?spuns: Cel ce p?c?tuie?te cu g?ndul va da r?spuns numai pentru sine, iar cel ce p?c?tuie?te cu fapta va da r?spuns pentru cei pe care i-a smintit ?i i-a uimit. (Sf?ntul Efrem Sirul)?ntrebare: Cum s?-i privim pe cei care se lenevesc atunci c?nd trebuie s? mearg? la biseric??R?spuns: Cine se leneve?te atunci c?nd trebuie s? c?nte ?i s?-L prosl?veasc? pe Dumnezeu este str?in de via?a viitoare. (Sf?ntul Efrem Sirul)?ntrebare: De ce p?r?se?te Dumnezeu grija pentru om?R?spuns: Dumnezeu p?r?se?te grija fa?? de om c? mintea acestuia se opre?te la g?ndul despre meritele sale. (Sf?ntul Isaac Sirul)?ntrebare: Cum s?-i privim pe acei oameni care consider? c? p?catele lor sunt mici?R?spuns: Acela care consider? c? p?catele lui sunt mici va suferi o pedeaps? de ?apte ori mai mare ?i ?i va fi mai r?u dec?t ?nainte. (Sf?ntul Isaac Sirul)?ntrebare: Cine se m?ntuie?te: cine ?tie multe, dar nu ?mpline?te, sau cine nu ?tie, dar ?mplini?te?R?spuns: ?n Cer va intra nu cel care a citit sau a ?nv??at multe pe de rost, ci cel care duce o via?? curat? ?i ne?ntinat? chiar dac? nici nu ?tie s? citeasc?. (Sf?ntul Teodor Studitul)?ntrebare: Cum nu trebuie s? r?spundem?R?spuns: S? nu r?spunzi cu cuv?nt obraznic. (Sf?ntul Teodor Studitul)?ntrebare: De ce anume trebuie s? ne ferim atunci c?nd suntem bolnavi?R?spuns: S? nu faci din boal? prilej pentru lene. (Sf?ntul Teodor Studitul)?ntrebare: Cum s? privim glumele de?arte?R?spuns: Glumele de?arte se ?ndreapt? spre chinul ve?nic. (Sf?ntul Teodor Studitul)??ntrebare: Ce este mai r?u – ?nfr?narea peste m?sur? sau s?turarea cu m?ncare ?i b?utur??R?spuns: ?nfr?narea nem?surat? este mai rea dec?t s?turarea, deoarece datorit? ei nu se poate ajunge la dreapta chibzuin??, ?ns? dup? s?turare, se poate. (Sf?ntul Ioan Casian Romanul)?ntrebare: Este gre?it s? ne rug?m la repezeal??R?spuns: Dac? cineva se roag? lui Dumnezeu f?r? fric?, ?n treac?t, acela atrage m?nia lui Dumnezeu, izgonirea lui Dumnezeu. Mai bine s? nu se roage deloc dec?t s? se roage superficial. Nu exist? p?cat mai mare. Diavolii din nici o alt? pricin? nu n?v?lesc a?a cum n?v?lesc datorit? dispre?ului fa?? de Dumnezeu. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Prin ce anume particip?m, f?r? s? observ?m, la p?catele celorlal?i?R?spuns: Prin faptul c? pentru p?catul s?v?r?it de ei exist? ?i ?ncuviin?area noastr?.?ntrebare: Ce alt folos mai dob?ndim din mersul la biserica lui Dumnezeu?R?spuns: Dac? nu a? fi fost la slujbe, c?t mi s-ar fi ?nmul?it ?n acest timp p?catul vorbirii de?arte, al r?sului nes?buit, al treburilor, discu?iilor, g?ndurilor, sim??mintelor, dorin?elor de?arte ?i faptul c? nu a? fi f?cut nimic.?ntrebare: Ce este important ?n ospitalitate?R?spuns: Nu s? osp?t?m este important, ci ?n timpul osp??ului s? hr?nim sufletul cu Cuv?ntul lui Dumnezeu.?ntrebare: Ce s? facem cu imaginile sfinte din revistele, gazetele ?i timbrele lume?ti?R?spuns: Trebuie s? punem de-o parte cu grij? sfintele imagini ?i s? le ferim de profanare. (Arhiepiscopul Nicon de Vologod)?ntrebare: Ce ?mpiedic? ?n mod deosebit c?in?a pentru p?cate?R?spuns: C?in?a nu se ?mpac? cu sentimentul ?ndrept??irii. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Cum s? ne purt?m fa?? de economia banilor?R?spuns: S? nu str?ngi bani toat? via?a ta, c?ci altfel Dumnezeu nu ??i va mai purta de grij?. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: ?n ce const? smerenia ?i care este binele ce iese din ea?R?spuns: Smerenia este ?n?elegerea propriei nimicnicii, care nu are nici o limit?, ?i tocmai ?n aceasta const? izb?nda sufletului. Pentru smerenie, Dumnezeu iart? totul ?i nu caut? lipsurile nevoin?elor. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Ce este de?ert?ciunea?R?spuns: De?ert?ciunea ?nseamn? desf?t?rile vie?ii de aici.?ntrebare: Care este prima cerin?? p?c?toas? a omului?R?spuns: Ca totul s? fie dup? voia lui ?i, c?nd acest lucru nu se ?nt?mpl?, imediat c?rte?te ?mpotriva lui Dumnezeu ?i se sup?r? pe oameni.?ntrebare: Cum s? privim via?a oamenilor care nu merg la biserica lui Dumnezeu?R?spuns: Oamenii care ocolesc biserica lui Dumnezeu sunt str?ini de Dumnezeu, sunt str?ini de credin?? ?i de virtu?i ?i via?a lor este plin? de toate patimile.Ce este smerita ?n?elepciune?R?spuns: Este faptul de a cunoa?te ?i a ?n?elege neputin?a ta omeneasc?.?ntrebare: C?t timp se teme cre?tinul de moarte?R?spuns: Cre?tinul se teme de moarte at?t timp c?t p?catul este puternic ?n el.?ntrebare: Trebuie s? uit?m virtu?ile noastre?R?spuns: S? uit?m faptele bune – este un lucru bun, iar dac? le ?inem minte permanent, prin aceasta ?l sup?r?m pe Domnul.?ntrebare: Ce lucru trebuie s? fie cel mai important pentru p?rin?i?R?spuns: Totul pentru p?rin?i trebuie s? fie pe locul doi f??? de grija pentru cre?terea copiilor.?ntrebare: Este bun? ?nv???tura despre predestinare?R?spuns: ?nv???tura despre soart? este sem?nat? de diavol. Nu exist? nici un fel de predestinare.?ntrebare: Urmarea c?rui lucru este dezn?dejdea?R?spuns: ?n cea mai mare parte, dezn?dejdea este urmarea vie?ii ?ntinate continuu.?ntrebare: Cine trebuie s? se team? mai mult de m?ndrie: dreptul sau p?c?tosul?R?spuns: Dreptul trebuie s? se team? de m?ndrie mai mult dec?t p?c?tosul.?ntrebare: Prin ce se exprim? falsa n?dejde?R?spuns: Falsa n?dejde se exprim? prin ?ncrederea prea mare ?n propria m?ntuire ve?nic?.?ntrebare: Cum s? privim atrac?ia fa?? de bani?R?spuns: Din atrac?ia fa?? de bani ia na?tere o mul?ime nenum?rat? de rele.?ntrebare: Cum s?-l recunoa?tem pe cel care este uitat de Domnul Dumnezeu?R?spuns: Este uitat de Dumnezeu cel ce nu are necazuri ?i ??i petrece zilele sale f?r? durere.?ntrebare: Trebuie s? fim pruden?i ?n discu?ie?R?spuns: Este obligatoriu s? fim pruden?i: de?i spuse f?r? g?nduri ascunse, unele cuvinte pot fi interpretate gre?it.?ntrebare: Ce este ispita?R?spuns: Ispit? se nume?te tot ceea ce d? na?tere la g?nduri despre p?cat, ?nclin? ?i sile?te spre p?cat.?ntrebare: Ce este Postul?R?spuns: Postul este ?nfr?narea voit? de la orice desf?tare. Spun voit?, deoarece ?nfr?narea f?r? voie – de exemplu: din pricina s?r?ciei, a bolii ori a slavei de?arte – nu poate fi numit? post, c?ci ea vine din nevoie, nu din bun? voin??.?ntrebare: ?l putem l?uda pe om ?n fa???R?spuns: Nu trebuie s?-l l?ud?m pe om ?n fa??, deoarece ?i putem provoca un mare r?u sufletului lui.?ntrebare: Ce ?nseamn? a se socoti pe sine ?mai prejos de to?i”?R?spuns: ?nseamn? a nu lua seama la p?catele altora, ci la ale tale.?ntrebare: Ce este important ?n momentul mor?ii?R?spuns: Trebuie ?ntotdeauna s? ne g?ndim s? ?nt?mpin?m moartea afl?ndu-ne ?n pace cu to?i. Mul?i nu ?tiu acest lucru ?i de aceea nici nu dau importan?? acestei ?mp?c?ri.?ntrebare: Cine se ostene?te la rug?ciune f?r? folos?R?spuns: Cine se ostene?te mult la rug?ciune, dar ?l sup?r? pe aproapele, acela se ostene?te f?r? folos.?ntrebare: Cum trebuie s? primim nepl?cerile?R?spuns: Nepl?cerile trebuie s? le primim ca pe un leac pre?ios ?mpotriva slavei de?arte ?i ?ng?mf?rii noastre.?ntrebare: Se cuvine s?-?i doreasc? moartea cel care nu s-a cur??it de p?cate prin poc?in?? ?i ?ndreptare?R?spuns: Dac? cel ce nu s-a cur??it ??i dore?te moartea, procedeaz? f?r? judecat?.?ntrebare: Dac? serviciul se desf??oar? ?mpotriva con?tiin?ei ?i a credin?ei, cum trebuie s? proced?m?R?spuns: Dac? serviciul merge direct ?mpotriva con?tiin?ei ?i a credin?ei, atunci, desigur, trebuie s? pleci la altul.?ntrebare: Are vreo importan?? pentru via?a ve?nic? a celui r?posat aspectul exterior al ?nmorm?nt?rii?R?spuns: S? ?tii c? pentru via?a ve?nic? a celui r?posat aspectul exterior al ?nmorm?nt?rii (co?ciugul, coroanele, elogiul, muzica, prohodirea ?i celelalte) au pu?in? importan??. Fiecare va fi judecat dup? faptele sale.?ntrebare: De unde vine r?ul?R?spuns: R?ul vine din nep?sare, din tr?nd?vie, din leg?tura cu oamenii r?i ?i din dispre?ul fa?? de virtu?i.?ntrebare: Trebuie s? ne temem de vorbele rele?R?spuns: Cei virtuo?i nu trebuie s? se team? de vorbele rele.?ntrebare: Este de folos ?tiin?a f?r? dragoste?R?spuns: ?tiin?a f?r? dragoste nu numai c? nu este de folos, dar este chiar d?un?toare.?ntrebare: Cum trebuie s? ne purt?m fa?? de oamenii mincino?i?R?spuns: Pe oamenii mincino?i trebuie s?-i evit?m.?ntrebare: Ce trebuie s? aib? ?pe primul plan” cel ce dore?te s? se m?ntuiasc??R?spuns: Primul lucru – s? se dep?rteze de p?cat, iar al doilea – s? nu dezn?d?jduiasc? cu privire la iertarea p?catelor sale.?ntrebare: Cum trebuie s? g?ndim la chinurile din iad?R?spuns: Cel mai mic chin din iad este mai greu dec?t cel mai cumplit chin de pe p?m?nt.?ntrebare: Are vreo importan?? pentru m?ntuirea sufletului starea ?n care ?l g?se?te pe om moartea?R?spuns: M?ntuirea sufletului depinde mult de ultimele clipe ale vie?ii. ?n ce te voi afla, ?n aceea te voi judeca – se spune ?n Evanghelie.?ntrebare: Trebuie s? fim pruden?i ?n ?ntreb?ri?R?spuns: Despre lucruri de?arte ?ntrebi, lucruri de?arte vei ?i auzi. Iar aceasta ne ?nva?? s? fim pruden?i ?n ?ntreb?ri.?ntrebare: Cum s? procedeze cre?tinul dac? func?ia ?nalt? ?l ?mpiedic? s? tr?iasc? ?n Dumnezeu ?i s?-?i m?ntuiasc? sufletul?R?spuns: Dac? func?ia ?nalt? ?l ?mpiedic? s? tr?iasc? ?n Dumnezeu ?i s?-?i m?ntuiasc? sufletul, trebuie s? o p?r?seasc?. Mai bine s? fie mai neghiob ?i mai simplu, dar s? se m?ntuiasc?. Ce folos vei avea dac? vei dob?ndi toat? lumea, iar sufletul t?u ?l vei pierde??ntrebare: Are putere rug?ciunea ?naintea lui Dumnezeu dac? este rostit? f?r? bun?voin?a inimii?R?spuns: F?r? bun?voin?a inimii, rug?ciunea este nul?.?ntrebare: De ce anume trebuie s? ne ferim?R?spuns: S? te fere?ti de fra?ii care te laud? ?i de g?ndurile care ?i def?imeaz? pe oameni.?ntrebare: Ce anume face ca faptele bune s? fie nefolositoare?R?spuns: L?ud?ro?enia face faptele bune nefolositoare.?ntrebare: Preo?ii nevrednici ne ?mpiedic? s? dob?ndim prin Sfintele Taine harul lui Dumnezeu?R?spuns: Preo?ii nevrednici nu ne ?mpiedic? s? dob?ndim prin Sfintele Taine harul lui Dumnezeu.?ntrebare: Cum ?i putem alege pe preo?i?R?spuns: S?-i cinste?ti pe to?i preo?ii ?i s? alergi la cei buni. S?-i pre?uie?ti pe p?storii cei ?n?elep?i, buni ?i pricepu?i ?n via?a duhovniceasc? ?i s?-i ?ii mai aproape de tine. Orice preot te poate dezlega de p?cate, dar numai unul din mul?i te poate ?nv??a via?a duhovniceasc?.?ntrebare: Putem ajunge ?n ?mp?r??ia Cerurilor f?r? s? avem vr?jma?i?R?spuns: F?r? s? aib? vr?jma?i, nimeni nu poate ajunge ?n ?mp?r??ia lui Dumnezeu. Trebuie s? le mul?umim celor ce ne oc?r?sc ?i ne ponegresc f?r? s? fim vinova?i, c?ci ei sunt binef?c?torii no?tri: ei, prin faptul c? ne ponegresc, ne ajut? s? dob?ndim cununi de la Domnul.?ntrebare: Ce este nep?sarea?R?spuns: Nep?sarea exist? atunci c?nd omul ?mpline?te lucrurile lui Dumnezeu, ?ns? o face ?n mod neglijent, f?r? dragoste ?i f?r? r?vn?.??ntrebare: ?n ce const? nevoin?a?R?spuns: Nevoin?a const? ?n a fi m?surat ?n toate.?ntrebare: Ce este postul l?untric?R?spuns: Postul l?untric este aten?ia fa?? de tine ?nsu?i.?ntrebare: Ce ?nseamn? a te preg?ti pentru spovedanie?R?spuns: ?nseamn? a-?i cerceta cu s?rguin?? con?tiin?a, a-?i aduce aminte ?i a resim?i ?n inim? p?catele tale, a te hot?r? s? le dest?inui pe toate f?r? excep?ie duhovnicului, a te c?i pentru ele ?i nu numia a te c?i, dar a ?i fugi de ele pe viitor. Dar, pentru c? deseori memoria ne tr?deaz?, bine fac aceia care ??i noteaz? pe o h?rtie p?catele amintite.?ntrebare: Ce este ?n?elepciunea?R?spuns: ?n?elepciunea const? ?n capacitatea de a alege cele mai bune mijloace pentru atingerea celor mai mari ?eluri duhovnice?ti. Trebuie s? deosebim de ?n?elepciune de?tept?ciunea simpl? a omului, ?ndreptat? spre dob?ndirea foloaselor p?m?nte?ti.?ntrebare: Poate avea efect asupra noastr? blestemul altui om?R?spuns: Nu te teme de nici un blestem, c?ci pentru fiecare blestem omul trebuie s?-I dea r?spuns lui Dumnezeu. S? ?tii c? blestemul rostit asupra ta pe nedrept se ?ntoarce asupra capului acelui om care a ?ndr?znit s?-l rosteasc?. Iar dac? tu de teama blestemelor lucrezi ?mpotriva con?tiin?ei, a datoriei ?i a drept??ii, prin aceasta, desigur, te lepezi de Domnul ?i ?i dai hran? r?ului, care trebuie s? fie curmat cu orice ocazie.?ntrebare: ?mpotriva c?rui om sunt neputincioase duhurile rele atunci c?nd ispitesc?Duhurile rele nu ?nceteaz? nici o clip? s?-l tulbure pe om. ?ns? ele sunt neputincioase ?naintea omului care are smerenie ?i se c?ie?te pentru p?catele sale.?ntrebare: Duhul r?u ?l influen?eaz? pe om ?n vis?R?spuns: Da, duhul r?u ?l influen?eaz? pe om ?n vis: acest lucru trebuie s?-l spunem f?r? ?nt?rziere p?rintelui duhovnic.?ntrebare: Putem crede c? un om este pl?cut lui Dumnezeu pentru c? face minuni?R?spuns: Dac? cineva ?nvie ?i mor?ii ?i face ?i alte minuni, dar nu tr?ie?te dup? ?nv???turile Sfin?ilor P?rin?i, se afl? ?n ?n?el?ciune ?i trebuie s?-l respingi, s? nu iei seama la faptele lui.?ntrebare: Putem vorbi atunci c?nd suntem tulbura?i (adic? atunci c?nd nu suntem lini?ti?i) ?R?spuns: Nimic s? nu spui atunci c?nd e?ti tulburat, deoarece r?ul nu d? na?tere la bine.?ntrebare: Ce este iubirea de conducere?R?spuns: Iubirea de conducere este dorin?a ne?nfr?nat? de st?p?nire asupra oamenilor, pe care oamenii o caut? f?r? s? aib? aptitudini suficiente, f?r? inten?ia de a aduce folos, ci numai cu un scop nes?buit – acela de a-?i satisface m?ndria, slava de?art? ?i iubirea de c??tig.?ntrebare: Ce este tr?nd?via?R?spuns: Tr?nd?via este deprinderea d?un?toare cu lipsa de activitate, lenea ?n s?v?r?irea faptelor bune, nep?sarea fa?? de m?ntuire.?ntrebare: Va c?dea omul sub os?ndire dac? a dorit r?ul?R?spuns: A?a cum cel ce se uit? la femeie, poftind-o, a ?i s?v?r?it adulter cu ea ?n inima lui (cf. Matei 5;28), a?a ?i cel ce dore?te un r?u l-a s?v?r?it deja.?ntrebare: Prin ce anume dob?ndim mila lui Dumnezeu c?tre noi?R?spuns: Pentru a dob?ndi mila lui Dumnezeu, trebuie s?-i miluim prin toate mijloacele pe ceilal?i.?ntrebare: Prin ce se dezv?luie ?n chip deosebit ?n om iubirea de sine ?i m?ndria?R?spuns: Iubirea de sine ?i m?ndria se dezv?luie mai ales prin ner?bdare ?i ar?ag atunci c?nd cineva dintre noi nu ?ndur? nici cea mai mic? nepl?cere pricinuit? de ceilal?i inten?ionat sau chiar f?r? inten?ie.?ntrebare: Pot purta ?mbr?c?minte care m? duce spre slava de?art??R?spuns: Nu ?mbr?ca haine care te duc spre slava de?art?.?ntrebare: Prin ce anume intr? ?n noi patima os?ndirii?R?spuns: U?a prin care intr? ?n noi patima os?ndirii sunt discu?iile de?arte.?ntrebare: Ce este un idol?R?spuns: Idolii sunt anumite lucruri p?m?nte?ti ?i chipurile lor, care atrag la ele inima ?i cugetul.?ntrebare: Pe cine nu love?te moartea n?prasnic??R?spuns: Dup? cum ne ?ncredin?eaz? Sfin?ii P?rin?i, moartea n?prasnic? nu ?i love?te pe oamenii care doresc s? se cur??easc? prin poc?in?? chiar dac? din c?nd ?n c?nd sunt ?i birui?i de neputin?ele lor.??ntrebare: Pot diavolii ?i oamenii s? fac? ce vor?R?spuns: Nici diavolii, nici oamenii nu pot face ceea ce Dumnezeu nu ?ng?duie.?ntrebare: Care sunt semnele des?v?r?irii?R?spuns: Atunci c?nd se va ?terge din tine pomenirea r?ului, vei fi aproape de iubire. C?nd inima ta va fi umbrit? de o pace sf?nt?, haric?, fa?? de toat? omenirea, atunci vei fi chiar la por?ile iubirii.?ntrebare: Ce anume ?l d? ?n vileag pe om ?i ?l duce la pieire?R?spuns: Nimic nu ?l m?nie at?t pe Dumnezeu, nimic nu ?l d? ?n vileag pe om ?i ?l duce la pieire a?a precum vorbirea de r?u, os?ndirea ?i mustrarea f?cut? aproapelui.?ntrebare: C?nd v?d un bolnav, se cuvine s? cercetez pricina bolii lui?R?spuns: C?nd vedem un bolnav, s? nu explic?m cu r?utate pricina bolii lui, ci s? ne str?duim s?-l alin?m.?ntrebare: De ce vin visele rele?R?spuns: Visele rele vin datorit? p?catelor pentru care nu am f?cut poc?in??, datorit? os?ndirii ?i datorit? ?mbuib?rii.?ntrebare: Trebuie s? not?m p?catele mici pentru a ne poc?i la spovedanie?R?spuns: Trebuie neap?rat?s? not?m?fiecare p?cat, c?t de mic, a?a cum ni-l amintim, iar apoi s? facem poc?in??.?ntrebare: Ce g?nd trebuie s? avem despre fiecare om?R?spuns: Trebuie s? avem ?ntotdeauna ?n suflet: ?Fiecare om este mai bun dec?t mine.”?ntrebare: Cine este fericit ?n via???R?spuns: Fericit ?n via?? este cel care ?i face pe ceilal?i ferici?i.?ntrebare: Ce ?nseamn? a te dep?rta de lume?R?spuns: A te dep?rta de lume ?nseamn? a p?r?si n?ravurile, obiceiurile, regulile, deprinderile ?i trebuin?ele potrivnice Evangheliei ?i Duhului lui Hristos.?ntrebare: Care sunt cele trei cuvinte ale smereniei?R?spuns: Cele trei cuvinte ale smereniei sunt: ?ierta?i,” ?binecuv?nta?i” ?i ?ruga?i-v? pentru mine.”?ntrebare: Despre cine se poate spune c? face pe plac oamenilor?R?spuns: Face pe plac oamenilor acela care le ?ine hangul ?i consimte la os?ndirea ?i clevetirea aproapelui.?ntrebare: Pe care vizitatori trebuie s?-i evit?m?R?spuns: Trebuie s?-i evit?m pe acei vizitatori care st?rnesc discu?ii de?arte, lume?ti ?i nefolositoare.?ntrebare: De ce este at?t de greu s? cerem iertare?R?spuns: A cere iertare este greu pentru cel care este m?ndru.?ntrebare: Ce este slava de?art??R?spuns: Slava de?art? este c?utarea slavei omene?ti, l?ud?ro?enia, dorin?a ?i c?utarea cinstei p?m?nte?ti.?ntrebare: Ce ?nseamn? a min?i cu cuv?ntul?R?spuns: A min?i cu cuv?ntul ?nseamn? a spune un lucru ?i a g?ndi alt lucru.?ntrebare: Care este scopul vie?ii omului pe p?m?nt?R?spuns: Scopul vie?ii omului pe p?m?nt const? ?n lupta cu patimile: cur??indu-ne de ele, s? intr?m ?n unire cu Dumnezeu ?i s? dob?ndim roadele cele de mult pre? ale acestei uniri – m?ntuirea.?ntrebare: Care este cea mai important? dintre ?tiin?ele adev?rate de pe p?m?nt?R?spuns: Cunoa?terea de Dumnezeu singur? este ?tiin?a cea adev?rat? dintre toate ?tiin?ele, este ?tiin?a cereasc? d?ruit? omului de Dumnezeu.?ntrebare: Ce este mai ?nsp?im?nt?tor dec?t orice?R?spuns: Mai ?nsp?im?nt?tor dec?t orice este faptul de a ne teme de ceva mai mult dec?t de Dumnezeu ?i, datorit? acestei temeri, s? p?c?tuim.?ntrebare: Pentru ce fac icoanele minuni?R?spuns: Icoanele fac minuni pentru ?nt?rirea cinstirii lor ?i pentru prosl?virea numelui lui Dumnezeu sau al pl?cu?ilor Lui. Icoanele sunt cinstite nu datorit? culorilor ?i a aspectului lor, nu datorit? vechimii sau a nout??ii lor, ci datorit? Celui Care este pictat pe ele. Cel ce nu cinste?te icoanele nu ?l cinste?te pe ?nsu?i Cel ce este pictat pe ele.?ntrebare: Ce anume trebuie s?-I cerem lui Dumnezeu cel mai mult?R?spuns: Cu lacrimi trebuie s?-I cerem lui Dumnezeu smerenie, dragoste ?i chibzuin??.?ntrebare: Ce este lumea?R?spuns: Un stare? a r?spuns: lumea este ?mpr??tiere p?c?toas?, lume ?nseamn? a munci peste puteri pentru c??tig ?i satisfacerea dorin?elor trupului; lume ?nseamn? a g?ndi c? vei tr?i ve?nic, lume ?nseamn? a avea grij? de trup mai mult dec?t de suflet.?ntrebare: Putem relata hulele sau cuvintele murdare cu gura noastr??R?spuns: Nu repeta (relata) cu gura ta hulele sau cuvintele murdare, pentru a nu ?ntina cugetul t?u ?i a nu deveni p?rta? la os?ndire.??ntrebare: Putem renun?a la mersul la biseric? din cauza unei nepl?ceri cu preotul?R?spuns: Unii se dep?rteaz? de bisericile Domnului fiindc? au nepl?ceri cu preotul, ?ns? nu trebuie, datorit? acestui lucru, s? p?r?sim bisericile lui Dumnezeu, c?ci ?n ele sunt adev?rata ?nv???tur? dumnezeiasc? l?sat? de Apostoli ?i dumnezeie?tile ?i m?ntuitoarele Taine.?ntrebare: Trebuie s? cerem sfatul tuturor?R?spuns: Nu trebuie s? cere?i sfatul tuturor cu privire la orice, ci numai celor ?n care ave?i ?ncredere – p?rintelui vostru duhovnic sau unui frate sporit duhovnice?te.?ntrebare: Cei ce locuiesc cu mine ?mi interzic s? m? ocup cu lucrurile bunei credin?e. Ce s? fac?R?spuns: S?-?i p?strezi ?ndeletnicirile cele pl?cute lui Dumnezeu, chiar dac? cei ce locuiesc cu tine ??i interzic s? faci aceasta, ?i s? le s?v?r?e?ti ne?in?nd seama de nimeni ?i de nimic (?n afar? de timpul nop?ii, rezervat somnului).?ntrebare: Cum s? m? feresc de p?cat ?n timpul ispitelor?R?spuns: ?n timpul ispitelor adu-?i aminte mai des de moarte, de ?nfrico??toarea judecat? ?i de chinul cel ve?nic.?ntrebare: Cine este fericit?R?spuns: Fericit este acela care acord? aten?ie nevoilor aproapelui.?ntrebare: Dorm mult. Cum s? ?mpu?inez somnul?R?spuns: M?n?nc? cu m?sur? ?i nu vei dormi mult.?ntrebare: Cum s?-i d?m sfaturi unei rude necredincioase?R?spuns: Sfaturile tale s? fie bl?nde ?i s? ?i ceri iertare de mai multe ori, dar cel mai mult s? ar??i dragoste fa?? de ea.?ntrebare: Este bine s?-i punem ?ntreb?ri p?rintelui duhovnic?R?spuns: Este bine s?-i pune?i ?ntreb?ri p?rintelui duhovnic, ?ns? este r?u s? nu ?mplini?i sfaturile lui… Cel ce cere pova??, mai devreme sau mai t?rziu, se poate ?ndrepta.?ntrebare: Pe ce anume ne este ?ng?duit s? ne m?niem?R?spuns: Ne este ?ng?duit s? ne m?niem numai pe p?catele noastre, pe g?ndurile noastre rele ?i pe ?ns??i m?nia noastr?.?ntrebare: Se cuvine s? ne dest?inuim g?ndurile oamenilor r?u inten?iona?i?R?spuns: Cel ?n?elept se fere?te de oamenii r?u inten?iona?i ?i nu le dest?inuie?te g?ndurile sale, c?ci se teme ca nu cumva ei s? foloseasc? m?rturisirea spre r?ul lui.?ntrebare: Cum s? afl?m cum este omul?R?spuns: Conversa?ia este oglinda omului; din ea se poate afla dac? omul este bun sau r?u, ?n?elept sau neghiob, ?nv??at sau incult, dac? are sau nu g?nduri ?i obiceiuri bune, dac? este credincios sau necredincios.?ntrebare: Cum s? ne purt?m ?n timpul discu?iilor?R?spuns: Dac? ?i se ?nt?mpl? s? discu?i cu cineva, e mai bine s? ascul?i dec?t s? vorbe?ti.?ntrebare: Putem citi c?r?i smintitoare?R?spuns: A citi o carte rea ?nseamn? a te otr?vi. Citirea c?r?ilor de?arte duce la gre?eli, la o via?? p?c?toas?.?ntrebare: Ce este mucenicia nes?ngeroas??R?spuns: Mucenicia nes?ngeroas? are loc atunci c?nd e?ti oc?r?t, asuprit, clevetit, os?ndit. ?i trebuie s? o ?nduri f?r? c?rtire.?ntrebare: Ce ?nseamn? a vie?ui simplu?R?spuns: A vie?ui simplu ?nseamn? a nu os?ndi, a nu judeca pe nimeni.?ntrebare: Ce face vorb?ria de?art? cu omul?R?spuns: Vorb?ria de?art? ?l face pe om ?mpotrivitor, lene?, molatic, neascult?tor, ?l lipse?te de frica de Dumnezeu ?i ?i ?nv?rto?eaz? inima.?ntrebare: C?nd trebuie s? ne preg?tim ?n mod deosebit pentru moarte?R?spuns: Cre?tinul trebuie ?ntotdeauna s? se preg?teasc? pentru moarte, dar mai ales atunci c?nd este supus ?ncerc?rilor care ?l amenin?? cu moartea.??ntrebare: Cum s? ne purt?m fa?? de oamenii care clevetesc ?i os?ndesc?R?spuns: C?nd oamenii ne os?ndesc ?i ne clevetesc, noi nu trebuie s? ne sup?r?m, ci mai degrab? s? cercet?m ?i s? vedem dac? nu cumva ?n acele os?ndiri exist? vreun temei.?ntrebare: Cum s? privim necinstirea, hula, ocara, ispita ?i nenorocirea?R?spuns: Necinstirea este pentru cinste, hula este pentru laud?, ocara este pentru virtute, iar toat? ispita ?i nenorocirea sunt pentru r?splata cea mare.?ntrebare: De ce sunt ferici?i cei s?raci cu duhul?R?spuns: Deoarece ei consider? c? sunt nimic ?i ??i pun n?dejdea numai ?n mila lui Dumnezeu.?ntrebare: cum s? ne purt?m fa?? de cre?tinii f??arnici?R?spuns: Sf?ntul Ignatie Teoforul ?i roag? pe cei credincio?i s? fug? de cre?tinii f??arnici.?ntrebare: Uneori aud despre mine tot felul de vorbe ?i ceilal?i r?d de mine. Ce s? fac?R?spuns: Nu te teme de vorbele ?i batjocurile omene?ti adresate ?ie. Aceasta este boal? diavoleasc?; g?nde?te-te la ceea ce va spune despre tine Domnul Dumnezeu, la ceea ce vor spune despre tine ?ngerii ?i Sfin?ii.?ntrebare: Cum s?-mi ?nfr?nez limba?R?spuns: Singur?tatea este mijlocul pentru ?nfr?narea limbii.?ntrebare: Cum s? dob?ndim bun?voin?a tuturor?R?spuns: Dac? voie?ti s? dob?nde?ti bun?voin?a tuturor, f? ?ntotdeauna cu pl?cere orice serviciu.?ntrebare: Ce folos ?i aduc sufletului mustr?rile din partea celorlal?i?R?spuns: Mustr?rile din partea celorlal?i ne ?nva?? s? avem r?bdare.?ntrebare: Ce trebuie s? facem c?nd suntem l?uda?i?R?spuns: C?nd prime?ti o laud?, este mai de folos s? taci.?ntrebare: Cum s? ne purt?m c?nd avem proast? dispozi?ie?R?spuns: St?rile suflete?ti ?ntunecate este mai bine s? nu le ar?t?m celorlal?i, pe c?t este posibil.?ntrebare: Putem am?na o fapt? pentru mai t?rziu?R?spuns: Nici o fapt? bun? s? nu am?ni pentru mai t?rziu. S? nu crezi c? mai t?rziu o vei face. Orice fapt? trebuie s?v?r?it? la vremea sa. Putem cunoa?te trecutul, putem or?ndui prezentul, ?ns? viitorul nu este al nostru: el este a lui Dumnezeu. A?adar, s? nu-?i fure vr?jma?ul n?dejdea m?ntuirii.?ntrebare: ?n ziua judec??ii ni se va cere socoteal? numai pentru cuv?ntul de?ert?R?spuns: ?n ziua judec??ii ni se va cere socoteal? nu numai pentru cuv?ntul de?ert, ci ?i pentru de?ert?ciunile auzite.?ntrebare: Pe cine trebuie ?n mod deosebit s? cercet?m?R?spuns: Fii gata s?-l cercetezi pe orice om atunci c?nd se afl? ?n suferin?e, greut??i ?i necazuri.?ntrebare: Ce influen?? are asupra omului somnul prea mult?R?spuns: Omul somnoros este la fel ca o plant? aflat? la umbr?: moale, ab?tut, palid ?i anemic.?ntrebare: Putem spune r?ul spre pov??uire?R?spuns: Dac? ai aflat ceva r?u, nu-l spune celorlal?i nici m?car sub pretextul pov??uirii. R?ul nu zide?te, ci r?zvr?te?te ?i nu d? exemplu bun. A?adar, s? nu gr?iasc? buzele tale faptele cele rele ale oamenilor.?ntrebare: Ce s? fac de vreme ce nu ?tiu dac? am fost botezat sau nu ?n copil?rie?R?spuns: Trebuie s? fii botezat, dar s? se foloseasc? formula: ?Dac? nu a fost botezat…”?ntrebare: Putem scrie numele unui sinuciga? pe pomelnic ?i s? ne rug?m pentru odihna sufletului lui???R?spuns: ?n pravilele biserice?ti nu exist? nici un temei pentru acest lucru, deoarece persoanele lipsite de ?nmorm?ntarea cre?tin?, de obicei, sunt lipsite ?i de rug?ciunile bisericii. ?n general sunt lipsi?i de rug?ciunile bisericii cei de alte credin?e, cei neboteza?i, cei ce au murit ?n necredin?? (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul) ?i femeile ce au murit ?n timpul avortului (deoarece nu au reu?it s? se c?iasc? pentru acest p?cat).?229.???ntrebare: Cine sunt cei care se c?iesc ?n mod f??arnic?R?spuns: Se c?ie?te ?n mod f??arnic: 1) cel ce r?m?ne ?n du?m?nie ?i nu voie?te s? se ?mpace cu du?manul s?u; 2) ho?ul, atunci c?nd nu voie?te s? ?napoieze cele furate; 3) oricine ??i t?inuie?te f?r?delegea ?naintea p?rintelui duhovnic; 4) oricine nu voie?te s? se lepede de deprinderile p?c?toase.?ntrebare: M? chinuie g?ndul: ?Oare m? va ierta Domnul?”R?spuns: Acesta este un g?nd diavolesc, care te sperie potrivit r?ut??ii lui. S? nu-l ascul?i. Nu exist? p?cat care s? ?ntreac? milostivirea lui Dumnezeu. (Schimonahul Ioan)?ntrebare: Ce rug?ciune este mai bine s? rostim atunci c?nd ne alf?m ?n primejdie?R?spuns: Cel mai bine este s? rostim rug?ciunea ?Tat?l nostru” ?n toate situa?iile care ne pun via?a ?n primejdie ?i ne amenin?? chiar cu moartea.?ntrebare: Ce este bl?nde?ea fals??R?spuns: Este bl?nde?ea f??arnic?, pref?cut?, pentru slava din partea oamenilor ?i este ar?tat? pentru un timp. ?ns? aceasta este nepl?cut? lui Dumnezeu ?i v?t?m?toare de suflet pentru om.?ntrebare: De la ce v?rst? trebuie s? ?nceap? copiii s? posteasc??R?spuns: Nu exist? regul?. ?ns? ?n fiecare familie cu adev?rat cre?tin?, problema aceasta se rezolv? foarte simplu: postesc p?rin?ii, postesc ?i copiii ?i, dac? sunt s?n?to?i, ?ncep s? posteasc? de la o v?rst? foarte fraged?.?ntrebare: Ce trebuie s? ?tim atunci c?nd ?i ducem pe copii la biseric??R?spuns: Atunci c?nd ?i ducem pe copii la biseric?, trebuie s? supraveghem atent purtarea lor ?i s? nu-i l?s?m s?-i ?mpiedice cu ?ip?tul ?i alerg?tura lor pe cei mari care se roag?.?ntrebare: Ne putem ruga pentru un binef?c?tor cre?tin de alt cult, putem cinsti memoria lui?R?spuns: ?n toate cazurile ?n care apare ?ntrebarea despre pomenirea ortodox? a unui cre?tin de alt cult, ar trebui s? amintim c? Sf?ntul Mitropolit Filaret al Moscovei, nu a negat posibilitatea unei asemenea pomeniri, ?ns? a pus dou? condi?ii pentru s?v?r?irea ei: s? nu fie public? (adic? pomenirea s? fie f?cut? numai acas?) ?i cel r?posat s? fi fost lipsit ?n timpul vie?ii de dispre? fa?? de credin?a ?i Biserica Ortodox?.?ntrebare: Care sunt cele mai importante bunuri duhovnice?ti?R?spuns: Cele mai importante bunuri duhovnice?ti pe care ni le-a d?ruit Dumnezeu ?n Biseric? sunt credin?a, rug?ciunea, spovedania ?i ?mp?rt??ania cu Sfintele Taine. La fel de importante sunt postul ?i binefacerile fa?? de aproapele. (Sf?ntul Ioan de Kronstadt)?ntrebare: Cum s? privim spiritismul?R?spuns: Spiritismul este lucrarea diavolului. Prin urmare, ?i chemarea spiritelor este diavoleasc? ?i ?nchin?toare la diavoli.?ntrebare: Care este cea mai important? pomenire pentru r?posa?i?R?spuns: Proscomidia este cea mai important? pomenire, c?ci p?rticelele scoase pentru r?posa?i se afund? ?n s?ngele lui Hristos ?i prin aceast? mare jertf? se cur??esc p?catele.?ntrebare: Lucreaz? duhul cel r?u prin oamenii cei r?i?R?spuns: Vr?jma?ul m?ntuirii ?i folose?te pe ?unii oameni ca pe ni?te instrumente ale r?ut??ii lui.” (Stare?ul Arsenie Athonitul)?ntrebare: Este bine s? ?l lauzi pe om ?n fa???R?spuns: Unul dintre Sfin?ii P?rin?i a spus c? a l?uda este totuna cu a-i pune piedic? celui ce se gr?be?te. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Cum s?-l privim pe cel care nu se spovede?te ?i nu se ?mp?rt??e?te cu Sfintele Taine?R?spuns: S?-?i scrii pe inim?: cine se ?nstr?ineaz? de Sfintele Taine, acela este f?r? har, adic? nu ?l are pe Duhul Sf?nt. Iar cine nu ?l are pe Duhul Sf?nt, acela nu este al lui Hristos. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Ce ?nseamn? a avea con?tiin?a curat? ?n privin?a lucrurilor materiale?R?spuns: ?nseamn? a nu abuza de ele, ci a le folosi cu m?sur?.?ntrebare: Cum s? ne purt?m fa?? de cei de alte credin?e?R?spuns: Leg?tura, de care v? teme?i, cu cei de alte credin?e se ?n?elege c? nu este lumeasc?, ci religioas?: nu trebuie s? ?ntre?ine?i leg?turi cu ei ?n ceea ce prive?te credin?a, tainele sau rug?ciunile. Dac? vin la voi pentru ceva, trebuie s?-i ajuta?i… ?ns? nu ave?i de ce s? c?uta?i prietenia lor, iar atunci c?nd se ?nt?mpl? s? fi?i ?mpreun?, nu trebuie s? v? ?ncrunta?i la ei. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Ce este important c?nd facem metanii ?i rug?ciuni?R?spuns: ?ine?i minte c? nu cuvintele ?i metaniile sunt importante, ci ridicarea min?ii ?i a inimii c?tre Dumnezeu.?ntrebare: Cum s? deosebim crucea ortodox? de cea catolic??R?spuns: Pe crucea ortodox? M?ntuitorul este pironit cu patru cuie, iar pe cea catolic? cu trei (un picior peste cel?lalt cu un singur cui). Ascetul Gheorghe Z?vor?tul scrie: ?m?rturisi?i ?mpreun? cu Biserica Ortodox? c? Iisus Hristos a fost pironit nu cu trei, ci cu patru cuie.”?ntrebare: De ce biserica l-a excomunicat pe scriitorul Lev Tolstoi?R?spuns: Pentru ca Lev Tolstoi a ?ndr?znit s? scrie o nou? evanghelie, care este o falsificare a adev?ratei Evanghelii. Apostolul Pavel a scris: ?Dar chiar dac? noi sau un ?nger din cer v-ar vesti alt? evanghelie dec?t aceea pe care v-am vestit-o, s? fie anatema!”?ntrebare: Cum s? socotim p?catul mic, care este repetat des?R?spuns: Un asemenea p?cat este apropiat de cel de moarte. S? compar?m p?catul cel mare cu o piatr? mare ?i p?catul mic cu firele de nisip. O cantitate mare de nisip poate fi uneori mai grea dec?t piatra.?ntrebare: Care cruce este exterioar? ?i care este interioar??R?spuns: Crucea exterioar? const? ?n batjocurile v?dite care vin din partea celorlal?i, ?n repro?uri, oc?ri ?i clevetiri, iar cea interioar? const? ?n luptele cu g?ndurile ?i dorin?ele rele. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Ce importan?? are scopul ?n fapte?R?spuns: Faptele ne?nsemnate dob?ndesc valoare datorit? scopului. Adic?: datorit? scopului bun devin bune ?i datorit? scopului r?u devin rele… Orice lucru este bun atunci c?nd este s?v?r?it cu scop bun. ?i arsenicul poate fi medicament binef?c?tor pentru om, dar, ?n acela?i timp, este ?i otrav? mortal?. A?a ?i cultura, ?tiin?a, ?nv???m?ntul, trebuie s? aib? un scop bun pentru a fi binef?c?toare pentru neamuri ?i omenire, altfel, f?r? Dumnezeu, pot fi ca arsenicul. (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: ?n ce const? adev?rata poc?in???R?spuns: Adev?rata poc?in?? const? nu numai ?n a-i spovedi sincer p?rintelui duhovnic p?catele tale, dar ?i ?n a nu te mai ?ntoarce la ele.?ntrebare: Care este prima fericire a omului?R?spuns: Prima fericire a omului este s? se nasc? ?ntr-o familie ortodox? evlavioas? sau s? fie educat de ?nv???tori evlavio?i.?ntrebare: Cum s? m? port cu ereticii?R?spuns: Nu te ?mprieteni cu ereticii, nu m?nca ?i nu bea ?mpreun? cu ei, nu te l?sa ?nso?it de ei pe drum, nu intra ?n casa, nici ?n adunarea lor.?ntrebare: St?p?nirile, conducerile sunt de la Dumnezeu?R?spuns: Institu?ia puterii este lucrarea lui Dumnezeu, iar faptul c? ?n ea sunt ?ng?dui?i oameni ?mp?timi?i ?i nu o folosesc a?a cum trebuie depinde de imoralitatea oamenilor. (Sf?ntul Ioan Gur? de Aur)?ntrebare: Se spune: teme-te de obiceiul cel r?u mai mult dec?t de vr?jma?i. De ce?R?spuns: Dac? obiceiul cere ceva o dat? ?i cerin?a lui nu este ?ndeplinit?, alt? dat? ?l g?se?te mai slab. Timpul hr?ne?te ?i obiceiul cel bun ?i pe cel r?u, a?a cum lemnele alimenteaz? focul.?ntrebare: Ce deosebire exist? ?ntre religie ?i ?tiin???R?spuns: Religia este pomul vie?ii, iar ?tiin?a este pomul cunoa?terii binelui ?i r?ului. Religia este leg?tura cu Dumnezeu, iar ?tiin?a este leg?tura cu universul.?ntrebare: Cum este corect s? s?rut?m icoanele?R?spuns: Atunci c?nd s?rut?m sf?nta icoan? a M?ntuitorului, trebuie s? s?rut?m picioarele; c?nd s?rut?m icoanele Maicii Domnului ?i ale Sfin?ilor – s?rut?m m?inile, iar c?nd s?rut?m chipul nef?cut de m?n? omeneasc? al M?ntuitorului ?i capul Sf?ntului Ioan Botez?torul – s?rut?m pletele.?ntrebare: Hrana, banii ?i slava sunt p?cate?R?spuns: Nu hrana este p?cat, ci l?comia p?ntecelui; nu banii sunt p?cat, ci iubirea de slav? de?art?; ?n esen??, r?ul ia na?tere din abuz. (Cuviosul Maxim M?rturisitorul)?ntrebare: Pentru ce sunt r?nduite s?rb?torile?R?spuns: S?rb?torile sunt r?nduite pentru amintirea binefacerilor lui Dumnezeu ?i pentru a-I mul?umi lui Dumnezeu pentru ele. S?rb?torile ?nvioreaz? credin?a ?i o ad?ncesc. Pr?znuirea lor cultiv?, de asemenea, duhul evlaviei ?i via?a ?n credin??. C?ci, lep?d?ndu-ne de cele lume?ti ?i acord?nd aten?ie celor duhovnice?ti, aprindem ?n suflet sim??mintele cere?ti. Iar f?r? s?rb?tori vie?uim ?n cele lume?ti ?i ast?zi, ?i m?ine, ?i poim?ine – ?i a?a la nesf?r?it. Ce putem a?tepta de la acest? or?nduire ?n afar? de ?mp?m?ntenirea tuturor g?ndurilor ?i a sim??mintelor? (Sf?ntul Teofan Z?vor?tul)?ntrebare: Ce trebuie s? facem ?n vreme de necaz?R?spuns: ?n orice necaz ?i dezastru sufletesc este de folos s?-I mul?umim lui Dumnezeu.?ntrebare: Pe care vizitatori trebuie s?-i primim ?i de care s? ne ?ndep?rt?m?R?spuns: Dac? cineva vine la voi cu scop duhovnicesc: pentru auzirea Cuv?ntului lui Dumnezeu sau, ?n general, pentru zidirea sufletului, pe acela s?-l primi?i f?r? s? v? sfii?i, deoarece timpul pe care ?l jertfi?i pentru discu?ia cu el, adic? jertfa de sine va fi r?spl?tit? de Domnul. Iar dac? cineva vine numai pentru a-?i petrece timpul sau, mai bine zis, pentru a-?i omor? timpul: s? vorbeasc? ?n de?ert, s? judece, s? discute despre nout??i – pe acela s?-l dep?rta?i de voi. C?ci omul virtuos niciodat? nu ??i petrece timpul ?n zadar, ci fie cite?te, fie se roag?, fie lucreaz?, fie se odihne?te –?ntr-un cuv?nt: nu ??i petrece nici o clip? ?n zadar; nu are timp s? petreac? cu cei care vin pentru distrac?ie. (Stare?ul Grigorie Athonitul)Selec?ie dup? cartea1000 de ?ntreb?ri ?i r?spunsuri despre via?a duhovniceasc?, Editura Egumeni?a ?i Cartea Ortodox? ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download