CLUJUST



TOC \h \z \t "CAPITOL;1;SUBCAP;2;SUBSUBCAP;3" Metodologie PAGEREF _Toc417993565 \h 9Contextul general PAGEREF _Toc417993566 \h 10Etica ?n mass-media. Abandonarea misiunii presei PAGEREF _Toc417993567 \h 15MECANISME CORUPTE DE FINAN?ARE A PRESEI PAGEREF _Toc417993568 \h 15Baronii Constan?ei acuza?i c? folosesc presa pentru corup?ie PAGEREF _Toc417993569 \h 16Primarul Marian Vanghelie, agent de contracte de publicitate pentru OTV ?i B1?TV PAGEREF _Toc417993570 \h 16Postaci de partid pl?ti?i din ?pag? PAGEREF _Toc417993571 \h 17Dan Voiculescu ?i Intact Media – un nou dosar penal pentru ?antaj PAGEREF _Toc417993572 \h 18Presa finan?eaz? un consilier preziden?ial PAGEREF _Toc417993573 \h 18Conflicte ?ntre premier ?i managerii unor institu?ii media cu datorii la stat PAGEREF _Toc417993574 \h 19Cotidianul Gazeta Sporturilor refuz? un parteneriat cu Ministerul Sporturilor PAGEREF _Toc417993575 \h 19PROPAGANDA POLITIC? PAGEREF _Toc417993576 \h 20Instrumentalizarea politic? a protestelor de c?tre televiziunile de partid PAGEREF _Toc417993577 \h 20Antena?3 ?ntoarce armele ?mpotriva liderului PC PAGEREF _Toc417993578 \h 21Crin Antonescu se teme de ?lin?ajul Antena?3” PAGEREF _Toc417993579 \h 21Televiziunile de ?tiri – trambulinele unor candida?i PAGEREF _Toc417993580 \h 22Moderatoarea unei emisiuni demisioneaz? acuz?nd probleme editoriale PAGEREF _Toc417993581 \h 22Valeria Dorneanu a acuzat epur?ri politice la Digi 24 PAGEREF _Toc417993582 \h 22Harta politic? a televiziunilor locale PAGEREF _Toc417993583 \h 22INSTRUMENTALIZAREA PRESEI ?N INTERES PERSONAL PAGEREF _Toc417993584 \h 23Presa lui Voiculescu, unealt? ?mpotriva Justi?iei PAGEREF _Toc417993585 \h 23Dan Diaconescu, condamnat definitiv la ?nchisoare pentru ?antaj PAGEREF _Toc417993586 \h 24Moderator B1?TV inculpat pentru luare de mit? PAGEREF _Toc417993587 \h 24B?din ridica mingi la fileu unui ministru PSD pe subiectul Ro?ia Montan? PAGEREF _Toc417993588 \h 25Lucr?tori ?n pres? folosi?i de baroni locali pentru a intimida func?ionari ai statului PAGEREF _Toc417993589 \h 25Jurnalist concediat ?la comand?”, de 1 aprilie, ?n dosarul Horea Uioreanu PAGEREF _Toc417993590 \h 26Bogdan Chirieac recidiveaz? PAGEREF _Toc417993591 \h 26NERESPECTAREA NORMELOR PROFESIONALE PAGEREF _Toc417993592 \h 27Amenin??ri ?i jigniri lansate de oameni din pres? PAGEREF _Toc417993593 \h 27Discursul na?ionalist xenofob cu accente care incit? la ur? PAGEREF _Toc417993594 \h 27Rom?nia TV ofer? diagnostice medicale PAGEREF _Toc417993595 \h 28Un cotidian ??i dezv?luie insistent sursele PAGEREF _Toc417993596 \h 29Moderatorii dau afar? din platou invita?ii ?nepolitico?i” PAGEREF _Toc417993597 \h 30Presiuni politice, economice, ale autorit??ilor ?i institu?iilor. Presiuni interne PAGEREF _Toc417993598 \h 31PRESIUNI ALE AUTORIT??ILOR PAGEREF _Toc417993599 \h 31Infiltrarea redac?iilor de agen?i ai serviciilor de informa?ii PAGEREF _Toc417993600 \h 31Udrea spune c? SRI direc?ioneaz? bani spre televiziuni PAGEREF _Toc417993601 \h 34Pre?edintele Traian B?sescu ar fi binecuv?ntat ?nfiin?area televiziunii de ?tiri a unui senator PSD PAGEREF _Toc417993602 \h 35Membru al CNA: presa s? figureze printre vulnerabilit??ile la adresa siguran?ei na?ionale PAGEREF _Toc417993603 \h 35PRESIUNI CARE AU IMPLICAT POLITICIENI PAGEREF _Toc417993604 \h 36Mihail Neam?u a sus?inut public ?nchiderea Antenelor PAGEREF _Toc417993605 \h 36Prim?ri?a Craiovei a vrut s? ?nregistreze o porecl? la OSIM PAGEREF _Toc417993606 \h 37PRESIUNI CARE AU IMPLICAT FOR?ELE DE ORDINE PAGEREF _Toc417993607 \h 37Jandarmii au ?ntrerupt repetat un eveniment stradal pe tema corup?iei PAGEREF _Toc417993608 \h 37Poli?ia ecvestr? din Parcul Her?str?u ?a s?rit calul” PAGEREF _Toc417993609 \h 37Amend? de 1000 de lei pentru comentariile despre Poli?ie de pe un site PAGEREF _Toc417993610 \h 38Clasarea dosarului ?n care jurnalistul Robert Frunzescu a fost acuzat de blocarea drumului PAGEREF _Toc417993611 \h 38Abuzuri succesive ale autorit??ilor fa?? de publica?ia Epoch Times PAGEREF _Toc417993612 \h 38Tribunalul Cluj a condamnat definitiv o student? pentru organizarea unui protest PAGEREF _Toc417993613 \h 39PRESIUNI ?N ART?, CULTUR?, EDUCA?IE PAGEREF _Toc417993614 \h 39CNA a interzis un spot publicitar cu arti?ti deasupra unui tren PAGEREF _Toc417993615 \h 39Bucharest Art Biennale: ?art? cu aprobare” PAGEREF _Toc417993616 \h 40BCU Bucure?ti a dat ?napoi de la un eveniment despre minorit??i sexuale PAGEREF _Toc417993617 \h 40Ministerul Culturii a cerut retragerea reclamei pentru depistarea BTS, ?n care ap?rea Eminescu PAGEREF _Toc417993618 \h 40Libertatea de exprimare exclus? din mediul academic PAGEREF _Toc417993619 \h 41PRESIUNI ?N REDAC?II PAGEREF _Toc417993620 \h 41Jurnali?ti concedia?i de Digi 24 pentru post?rile de pe Facebook PAGEREF _Toc417993621 \h 41Antena 1, pe urmele lui Mihai Bendeac PAGEREF _Toc417993622 \h 42Institu?ii media care au cerut interzicerea dreptului la liber? exprimare PAGEREF _Toc417993623 \h 43Steaguri, imnuri ?i autonomie teritorial?. Comunitatea maghiar? ?i libertatea de expresie PAGEREF _Toc417993624 \h 46Inspectoratul ?colar Jude?ean Satu Mare periciliteaz? dreptul la libertate de exprimare PAGEREF _Toc417993625 \h 46Prim?ria Municipiului T?rgu Mure? interzice mar?ul secuilor PAGEREF _Toc417993626 \h 46Prefectura Covasna amendeaz? intonarea imnului maghiar PAGEREF _Toc417993627 \h 47Ini?iative legislative care vizeaz? simbolurile na?ionale ?i dezbaterile privind autonomia PAGEREF _Toc417993628 \h 47Steagul secuiesc, drapel publicitar ?i insult? la adresa comunit??ii rom?ne?ti PAGEREF _Toc417993629 \h 48Consiliul Superior al Magistraturii ?interzice” orice dezbatere cu privire la autonomia teritorial? PAGEREF _Toc417993630 \h 49MAI stigmatizeaz? dezbaterea despre autonomie PAGEREF _Toc417993631 \h 49DIICOT ?ncepe urm?rirea penal? pentru false fapte de terorism PAGEREF _Toc417993632 \h 50Campania electoral? pentru alegerile preziden?iale PAGEREF _Toc417993633 \h 51Partizanate f??i?e, manipul?ri, dezinform?ri. Exploatarea sensibilit??ilor na?ionale ?i religioase PAGEREF _Toc417993634 \h 51Candida?ii au evitat confrunt?rile directe PAGEREF _Toc417993635 \h 52Premierul ?i candidatul Ponta, promovat electoral de televiziunea public? PAGEREF _Toc417993636 \h 53Proteste antiguvernamentale ignorate de principalul jurnal de ?tiri al TVR PAGEREF _Toc417993637 \h 53Amenzi ridicole din partea CNA PAGEREF _Toc417993638 \h 54O televiziune renun?? la dezbateri electorale online PAGEREF _Toc417993639 \h 54Dezbatere electoral? ?ntrerupt? pentru promovarea altui candidat PAGEREF _Toc417993640 \h 55Internetul, ?vinovat” de ?nfr?ngerea lui Ponta PAGEREF _Toc417993641 \h 55Agresiuni, amenin??ri, insulte PAGEREF _Toc417993642 \h 56Pre?edintele jigne?te ziari?tii Antena?3 PAGEREF _Toc417993643 \h 56Reporteri?? din Cluj, amenin?at? cu moartea PAGEREF _Toc417993644 \h 57Pre?edintele Consiliului Jude?ean Br?ila a jignit ?i amenin?at din nou jurnali?tii PAGEREF _Toc417993645 \h 57Elena Carmen H?r?u (PNL) c?tre un jurnalist: ?Boulic?”! PAGEREF _Toc417993646 \h 58Primarul din B?rlad ??mpu?c?” ?i jigne?te ziari?ti PAGEREF _Toc417993647 \h 58Jurnalist b?n??ean amenin?at de sus?in?torii unui primar PAGEREF _Toc417993648 \h 59Fa?? bisericeasc? agresiv? cu un jurnalist Adev?rul PAGEREF _Toc417993649 \h 59Cet??ean agresat de un poli?ist pentru c? l-a filmat ?n ac?iune pe spa?iul public PAGEREF _Toc417993650 \h 60Mircea Badea a jignit trei reporteri PAGEREF _Toc417993651 \h 60Jurnali?ti agresa?i la mitingul de solidarizare cu Dan Voiculescu PAGEREF _Toc417993652 \h 60Purt?torul de injurii al Guvernului, Mirel Palada PAGEREF _Toc417993653 \h 61Jurnalist? B1?TV, bruscat? de Poli?ia Local? la Ministerul Agriculturii PAGEREF _Toc417993654 \h 62Reporteri agresa?i ?i ?njura?i la mitinguri PAGEREF _Toc417993655 \h 62Urm?rit de paparazzi, Marian Vanghelie a devenit violent PAGEREF _Toc417993656 \h 62Jurnalistul ?tefan Mako, b?tut de Poli?ie ?n timp ce ?i investiga abuzurile PAGEREF _Toc417993657 \h 63Jurnalistul C?t?lin Tolontan ?i ?to?i oamenii” Galei Bute PAGEREF _Toc417993658 \h 64Cameraman Alpha Media, agresat de un consilier local din Medgidia PAGEREF _Toc417993659 \h 65Arest preventiv ?i trimitere ?n judecat? pentru cel care l-a amenin?at pe Mihai G?dea PAGEREF _Toc417993660 \h 65Directorul ?ntre?inere Autostr?zi din CNADNR, agresiv la adresa jurnali?tilor Digi 24 PAGEREF _Toc417993661 \h 66Accesul la informa?ii de interes public PAGEREF _Toc417993662 \h 67Epoch Times, boicotat de autorit??ile rom?ne PAGEREF _Toc417993663 \h 67Guvernul Rom?niei cenzureaz? accesul la informa?ii de dragul guvernului chinez PAGEREF _Toc417993664 \h 67Premierul ?i mini?trii s?i fug de ?ntreb?rile incomode PAGEREF _Toc417993665 \h 67Acces restrictiv la meciurile din Liga I PAGEREF _Toc417993666 \h 68Tarife exagerate impuse de autorit??i pentru documente de interes public PAGEREF _Toc417993667 \h 68Justi?ia stabile?te c? SRR intr? sub inciden?a legii 544/2001 PAGEREF _Toc417993668 \h 69Legisla?ia electoral? ?inut? departe de ochii presei PAGEREF _Toc417993669 \h 69Nivelul radioactivit??ii nu este de interes public PAGEREF _Toc417993670 \h 70Ambasada SUA agreeaz? doar anumi?i jurnali?ti PAGEREF _Toc417993671 \h 70Pia?a de media PAGEREF _Toc417993672 \h 71Facilit??i ?i subven?ii pentru massmedia PAGEREF _Toc417993673 \h 72PRESA SCRIS? PAGEREF _Toc417993674 \h 72Declinul exacerbat al presei tip?rite PAGEREF _Toc417993675 \h 72Tiraje ?i audien?e, inclusiv cititorii on-line PAGEREF _Toc417993676 \h 72Datorii de milioane de euro c?tre pres?, de la fo?tii distribuitori PAGEREF _Toc417993677 \h 73Insolven?e: Evenimentul Zilei, Capital, Jurnalul Na?ional PAGEREF _Toc417993678 \h 73Reorganizarea Adev?rul Holding PAGEREF _Toc417993679 \h 73Afacerile ilicite ale patronului Rom?nia Liber? PAGEREF _Toc417993680 \h 74Academia Ca?avencu s-a ?nchis, ?cu acordul portarului ?i cu supervizarea femeii de serviciu” PAGEREF _Toc417993681 \h 75Mediafax Group: re?ineri ?i arest?ri pentru evaziune fiscal? ?i sp?lare de bani PAGEREF _Toc417993682 \h 75TELEVIZIUNI PAGEREF _Toc417993683 \h 77Audien?e PAGEREF _Toc417993684 \h 77Pro TV a r?mas lider de audien?? PAGEREF _Toc417993685 \h 78?Antenele” au abandonat interesul public pentru interesele patronatului PAGEREF _Toc417993686 \h 78Nori negri ?i la Realitatea Media PAGEREF _Toc417993687 \h 79Reduceri de cheltuieli la Rom?nia TV PAGEREF _Toc417993688 \h 80Restructur?ri (?de sezon”) ?i reduceri salariale la B1?TV PAGEREF _Toc417993689 \h 81T?ieri majore de cheltuieli la televiziunea Sport.ro PAGEREF _Toc417993690 \h 81Digi 24 a intrat ?n must-carry ?i a f?cut disponibiliz?ri masive PAGEREF _Toc417993691 \h 81LPF, sanc?ionat? de Consiliul Concuren?ei pentru drepturile de televizare a Ligii I PAGEREF _Toc417993692 \h 81Scandaluri ?i dosare penale pentru drepturile de televizare a partidelor din Liga I PAGEREF _Toc417993693 \h 82?nt?rzieri serioase ?n procesul de digitalizare PAGEREF _Toc417993694 \h 83RADIOURI PAGEREF _Toc417993695 \h 84Radiourile locale, amenin?ate s? dispar? PAGEREF _Toc417993696 \h 84Online PAGEREF _Toc417993697 \h 84Publicitate PAGEREF _Toc417993698 \h 84Acuza?ii de practici anticoncuren?iale PAGEREF _Toc417993699 \h 85Fuziune ?ntre agen?iile Publicis, al?turarea Centrade Saatchi & Saatchi PAGEREF _Toc417993700 \h 86Goldbach ?i-a v?ndut opera?iunile managementului din Rom?nia PAGEREF _Toc417993701 \h 86Consiliul na?ional al audiovizualului PAGEREF _Toc417993702 \h 87Alc?tuirea ?i func?ionarea Consiliului PAGEREF _Toc417993703 \h 87Scandaluri interne PAGEREF _Toc417993704 \h 87Transmiterea live a ?edin?elor CNA PAGEREF _Toc417993705 \h 87Stenogramele unor discu?ii interne scot la iveal? posibile fapte de corup?ie PAGEREF _Toc417993706 \h 88Dosare penale pentru pre?edinta CNA ?i rivala sa PAGEREF _Toc417993707 \h 90Un alt dosar DNA pentru sesiz?ri fictive PAGEREF _Toc417993708 \h 90Eforturi legale pentru demiterea Laurei Georgescu PAGEREF _Toc417993709 \h 91Componen?a CNA PAGEREF _Toc417993710 \h 91Incompatibilitatea unui membru, anulat? de instan?? PAGEREF _Toc417993711 \h 91Sanc?iuni care ?ncurajeaz? ?nc?lcarea legii PAGEREF _Toc417993712 \h 92Sanc?iuni CNA anulate de instan?e PAGEREF _Toc417993713 \h 92Reglement?ri PAGEREF _Toc417993714 \h 93Difuzarea imaginilor cu re?inu?i, aresta?i sau condamna?i PAGEREF _Toc417993715 \h 93CNA introduce delay-ul PAGEREF _Toc417993716 \h 94Televiziunea ?i radioul publice PAGEREF _Toc417993717 \h 96Noi Consilii de Administra?ie PAGEREF _Toc417993718 \h 96Membri ai structurilor de conducere declara?i incompatibili de ANI PAGEREF _Toc417993719 \h 97Curtea de Conturi semnaleaz? nereguli la SRR ?i TVR PAGEREF _Toc417993720 \h 98H?r?uirea unui fost lider sindical la radioul public PAGEREF _Toc417993721 \h 98Justi?ia stabile?te c? SRR este institu?ie public? ?i intr? sub inciden?a legii 544/2001 PAGEREF _Toc417993722 \h 99Dificult??ile economice ale televiziunii publice PAGEREF _Toc417993723 \h 99Controverse iscate de grilele de prim?var? ?i de toamn? ale TVR PAGEREF _Toc417993724 \h 100Abuzuri editoriale PAGEREF _Toc417993725 \h 101Directorul General Interimar a oprit emisia unui program PAGEREF _Toc417993726 \h 101Interviu cu Traian B?sescu, oprit de la difuzare PAGEREF _Toc417993727 \h 101?eful ?tirilor opre?te difuzarea unui interviu cu ?efa DIICOT PAGEREF _Toc417993728 \h 102Premierul ?i candidatul Ponta, promovat electoral de televiziunea public? PAGEREF _Toc417993729 \h 102Proteste antiguvernamentale ignorate de principalul jurnal de ?tiri al TVR PAGEREF _Toc417993730 \h 103Legea de func?ionare r?m?ne neschimbat? PAGEREF _Toc417993731 \h 103Conflicte De Munc? PAGEREF _Toc417993732 \h 105Instan?a a obligat ?Cuv?ntul liber” s? reangajeze ?i s? desp?gubeasc? o ziarist? PAGEREF _Toc417993733 \h 105Restructur?ri ?cu c?ntec” la Pro TV PAGEREF _Toc417993734 \h 105Digi 24 Constan?a a ?nc?lcat legea pentru a concedia un operator de imagine PAGEREF _Toc417993735 \h 106Nou Contract Colectiv de Munc? la Agerpres PAGEREF _Toc417993736 \h 107Rom?nia are federa?ie reprezentativ? pentru sectorul ?Cultur? ?i Mass-Media” PAGEREF _Toc417993737 \h 107Dreptul la demnitate, imagine, via?? privat?. Alte Conflicte juridice ?i litigii PAGEREF _Toc417993738 \h 108Intact cere dizolvarea B1?TV ?i EvZ PAGEREF _Toc417993739 \h 108Antena 1 vs jurnalistul Petri?or Obae de la Pagina de Media PAGEREF _Toc417993740 \h 109Lucian Du?? vs Mihai G?dea ?i Antena?3. ?i invers PAGEREF _Toc417993741 \h 110Ioana B?sescu vs Antena?3 PAGEREF _Toc417993742 \h 110RCS&RDS vs Intact PAGEREF _Toc417993743 \h 111Oana Schmidt H?ineal? vs Antena?3 PAGEREF _Toc417993744 \h 111Robert Turcescu vs Mircea Badea PAGEREF _Toc417993745 \h 111Antena 1, Antena?3 ?i Andreea Berecleanu vs Radu Banciu ?i B1?TV PAGEREF _Toc417993746 \h 112Victor Ciutacu vs Sorina Matei PAGEREF _Toc417993747 \h 112Horia ?i Marian Georgescu vs Antena?3, Mircea Badea ?i Oana Stancu PAGEREF _Toc417993748 \h 113Intact vs Stelian Negrea PAGEREF _Toc417993749 \h 114Bogdan Chirieac vs Liviu Avram ?i Cristian Sima PAGEREF _Toc417993750 \h 115Decebal Traian Reme? vs Rodica Culcer, Televiziunea Rom?n?, Pre?edin?ia ?i DNA PAGEREF _Toc417993751 \h 115Marcel S?mpetru vs Ondine Ghergu? ?i Rom?nia liber? PAGEREF _Toc417993752 \h 116Nicu Ghear? vs Tiberiu Hrihorciuc (Gazeta de Cluj) PAGEREF _Toc417993753 \h 116Oana Stancu vs Andrei Man?og, Marian Turosu ?i Revista Kamikaze PAGEREF _Toc417993754 \h 117Primarul Ion Dumitru vs Edi?ie Special? Press PAGEREF _Toc417993755 \h 117Primarul Sorin Oprescu vs Dan Diaconescu PAGEREF _Toc417993756 \h 118Raed Arafat vs Liviu Alexa PAGEREF _Toc417993757 \h 118Revolu?ionarul Stere Beca vs Radu Maz?re PAGEREF _Toc417993758 \h 118RMGC vs ?tefan Marincea PAGEREF _Toc417993759 \h 119Victor Ponta vs Evenimentul Zilei PAGEREF _Toc417993760 \h 119Adrian N?stase vs Attila Biro PAGEREF _Toc417993761 \h 120Florin P?slaru vs Sorin ?i?ei PAGEREF _Toc417993762 \h 120CEDO - Cauza Ro?iianu contra Rom?nia PAGEREF _Toc417993763 \h 121Cadrul legislativ PAGEREF _Toc417993764 \h 123Codul Penal PAGEREF _Toc417993765 \h 123Consiliul Legislativ propune cenzura constitu?ional? PAGEREF _Toc417993766 \h 125Ghidul privind rela?ia dintre sistemul judiciar din Rom?nia ?i mass-media PAGEREF _Toc417993767 \h 125Legile ?Big Brother” PAGEREF _Toc417993768 \h 126Legisla?ia audiovizual? PAGEREF _Toc417993769 \h 128Regulamentul de organizare ?i func?ionare a unit??ilor de ?nv???m?nt preuniversitar PAGEREF _Toc417993770 \h 130Reglementarea utiliz?rii dronelor PAGEREF _Toc417993771 \h 131MetodologieDepartamentul FreeEx a ?nceput s? publice rapoarte anuale dedicate libert??ii presei ?n anul 2000. Scopul acestor rapoarte este s? ofere o imagine asupra principalelor evenimente ?i tendin?e ?n ceea ce prive?te libertatea de exprimare ?i, ?n special, ?n ceea ce prive?te libertatea presei.Raportul de fa?? acoper? ?n principal evenimentele din perioada ianuarie 2014 - aprilie 2015. Cazurile publicate au un rol ilustrativ. Am introdus ?n raport ?i cazuri care nu privesc ?n mod direct presa sau drepturile jurnali?tilor, atunci c?nd am considerat c? ele au relevan?? pentru modul ?n care dreptul la libertatea de exprimare ?i libertatea presei sunt percepute ?n Rom?nia. Acest raport nu este unul exhaustiv, ci reprezint? o oglind? a evenimentelor, a?a cum au ajuns acestea la cuno?tin?a noastr? ?i ?n m?sura ?n care au putut fi documentate. ?ncadr?m ?nc?lc?rile libert??ii de exprimare ?i ale libert??ii presei ?n:- Agresiuni: implic? atacuri fizice asupra jurnali?tilor sau a redac?iilor sau a cet??enilor care ??i exercit? libera exprimare (lovire, confiscarea sau distrugerea echipamentelor de ?nregistrare, filmare, fotografiere, sechestrarea jurnalistului, devastarea redac?iei etc.);- Amenin??ri: implic? amenin?area cu moartea, amenin??ri cu punerea ?n pericol a integrit??ii fizice a jurnalistului, a familiei sau a bunurilor acestuia, folosirea unui limbaj injurios la adresa jurnalistului;- Presiuni ale autorit??ilor: presiuni asupra jurnali?tilor, a institu?iilor de pres? sau a cet??enilor care ??i exercit? libera exprimare venite din partea unor institu?ii ale statului (anchete ale poli?iei, ale parchetului, ale g?rzii financiare sau ale altor institu?ii ale statului, interven?ii brutale, av?nd drept scop intimidarea presei, arestarea sau re?inerea ?n vederea cercet?rii, presiuni din partea organelor de anchet? pentru divulgarea surselor confiden?iale, confiscarea sau copierea datelor din computere, confiscarea sau copierea unor documente, interceptarea comunica?iilor, introducerea unei legisla?ii defectuoase – care afecteaz? presa, refuzul de a reforma legi etc.);- Presiuni politice: presiuni asupra jurnali?tilor ?i a institu?iilor de pres? sau a cet??enilor care ??i exercit? libera exprimare venite din partea unor oameni politici sau a unor partide (presiuni organizate, f?cute cu scopul exclusiv de a proteja interesele politice sau de alt? natur? ale unor partide sau ale unor oameni politici; includ folosirea institu?iilor statului ?n acest scop, de c?tre partide sau de oamenii politici);- Presiuni economice: presiuni asupra jurnali?tilor ?i a institu?iilor de pres? sau a cet??enilor care ??i exercit? libera exprimare venite din partea unor companii sau a unor oameni de afaceri (oferirea sau anularea unor contracte de publicitate, condi?ionarea p?str?rii acestor contracte de nepublicarea unor informa?ii sau de concedierea unor jurnali?ti etc.); - Accesul la informa?iile de interes public: refuzul autorit??ilor statului sau al unor institu?ii importante de a pune la dispozi?ia ziari?tilor informa?iile de interes public solicitate, ridicarea abuziv? a acredit?rii;- Cenzur?: interzicerea public?rii, confiscarea tirajului, ridicarea abuziv? a licen?ei de emisie;- Autocenzur?: actul prin care jurnali?tii se ab?in de la publicarea unor informa?ii de interes public ca urmare a presiunilor indirecte venite din partea patronatului sau a conducerii redac?iei;- Conflicte de munc?: ?nc?lcarea drepturilor jurnalistului ca salariat;- Legisla?ia: acte normative care afecteaz? cadrul legislativ ?n care func?ioneaz? presa ?i care limiteaz? libertatea de exprimare a jurnalistului ?i a cet??enilor.Cadrul economic ?n care func?ioneaz? presa (?mp?r?irea pie?ei, achizi?ii, fuzion?ri, cadrul legislativ, probleme economice etc.) afecteaz? libertatea de exprimare a jurnali?tilor ?i calitatea produselor media. ?i nerespectarea normelor deontologice afecteaz? dreptul la libertatea de exprimare. De aceea, raportul FreeEx dedic? sec?iuni speciale analizei a pie?ei de media ?i a principalelor probleme legate de etica ?i autoreglementarea presei.Raportul trateaz? ?i c?teva cazuri ?n care dreptul la libertatea de ?ntrunire sau la via?? privat? sunt ?nc?lcate. Am introdus aceste cazuri ?n m?sura ?n care aceste drepturi au fost ?nc?lcate ?mpreun? cu dreptul la libertatea de exprimare. De asemenea, am notat cazurile ?n care dreptul la via?? privat? ?i cel la libertatea de exprimare au fost puse ?n balan??, ?n favoarea unuia dintre cele dou?, sau cazurile de ?nc?lcare a dreptului la via?? privat?, ?n m?sura ?n care au reprezentat drepturi c??tigate (sau pierdute) ?i pentru ziari?ti.Cazurile raportate au drept surs?: investiga?iile directe ale echipei FreeEx (discu?ii ?i coresponden?e cu p?r?ile implicate, cu avoca?i ai p?r?ilor, cu institu?iile statului etc.), informa?ii culese cu ajutorul re?elei FreeEx (groups.freeex), articole ap?rute ?n presa scris?, ?tiri radio ?i tv, bloguri ?i publica?ii on-line. Raportul nostru se bazeaz? ?i pe rapoarte oficiale sau rapoarte publicate de alte institu?ii independente. ?n multe dintre cazurile cuprinse ?n raport am fost sesiza?i direct de jurnali?ti. Dac? ?i-a fost ?nc?lcat? liberatea de exprimare, scrie-ne la freeex@activewatch.ro!Contextul generalAnul 2014 - an electoral cu o intens? dinamic? politic? - a scos ?n eviden??, mai acut dec?t ?n anii trecu?i, principalele probleme care afecteaz? libertatea presei – politizarea excesiv?, mecanisme corupte de finan?are a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redac?iilor ?i contaminarea agendei publice de c?tre agen?i ai serviciilor de informa?ii. ?n 2014, Rom?nia s-a situat pe locul 52 ?n clasamentul interna?ional anual privind libertatea presei, realizat de organiza?ia Reporteri f?r? Frontiere, ?n declin cu ?apte locuri fa?? de anul precedent (c?nd s-a situat pe locul 45).Mai mult de jum?tate dintre rom?ni (52%) au declarat c? presa din Rom?nia este ?mai degrab? dependent?” sau ?dependent?”, un rom?n din cinci este de p?rere c? presa este liber? (?complet independent?” sau ?mai degrab? independent?”), iar 24% dintre rom?ni cred c? presa ?nu este nici independent?, nici dependent?”.Principalele evenimente din 2014-2015 cu impact asupra libert??ii de exprimare:Transformarea presei ?n instrument de propagand? politic? a fost mai vizibil? ca oric?nd, mai ales ?n contextul unui an electoral. Campania electoral? a fost marcat? de partizanate f??i?e ale televiziunilor de ?tiri, ?nso?ite de manipul?ri, dezinform?ri, atacuri la persoan? ?i de exploatarea sensibilit??ilor na?ionale ?i religioase. Mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justi?ie. Ac?iunile justi?iei au expus leg?turile corupte dintre mass-media, mediul politic ?i cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate.Au ap?rut noi cazuri de corup?ie ?n pres? de care se fac vinova?i patroni, administratori de pres?, dar ?i jurnali?ti. Patroni ?i finan?atori de pres? au fost aresta?i pe band? rulant? pentru fapte de corup?ie sau evaziune fiscal?. S-au ?nregistrat noi cazuri de jurnali?ti inculpa?i sau condamna?i pentru mit? sau ?antaj.Un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informa?ii, iar directorul SRI, George Maior, a confirmat existen?a acestor agen?i infiltra?i ?n redac?ii. Directorul SRI, George Maior, a jignit ?i amenin?at deschis oponen?ii legilor Big Brother (jurnali?ti, organiza?ii de drepturile omului, membrii Cur?ii Constitu?ionale). Legile Big Brother au fost declarate neconstitu?ionale.Un cor ?ntreg de jurnali?ti a sus?inut deschis legile Big Brother ?i SRI.?Campionii” insultelor ?i amenin??rilor la adresa jurnali?tilor au fost, din nou, demnitarii. A explodat num?rul insultelor ?ntre oamenii din pres? apropia?i taberelor politice. Un jurnalist a fost b?tut, jignit ?i ?njurat de poli?i?ti ?n interiorul unei sec?ii de poli?ie din centrul Capitalei, chiar ?n timp ce documenta un subiect despre abuzurile poli?istilor. Mai mul?i reporteri au fost brusca?i sau insulta?i ?n timpul unor proteste de strad?.Mai mul?i reprezentan?i ai for?elor de ordine au f?cut abuz de pozi?ia lor ?n raport cu libertatea cet??enilor de a se exprima ?i de a se asocia ?n spa?iul public.Pre?edintele, premierul ?i unii mini?tri fug de ?ntreb?rile incomode sau r?spund cu insulte la adresa jurnali?tilor. Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnali?tilor ?i cet??enilor pentru a face pe plac delega?ilor guvernului chinez.Unele institu?ii ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restric?ion?nd accesul la informa?ii de interes public. Instan?ele au stabilit c? televiziunea ?i radioul public sunt sub inciden?a Legii accesului la informa?ii de interes public.Criza economic? a continuat s? afecteze pia?a de media, fiind coroborat? cu problemele penale ale unor patroni/finan?atori de pres?. Condi?ia jurnalistului a devenit ?i mai precar?, pe fondul disponibiliz?rilor, ?nt?rzierilor salariale, insolven?elor ?n care se afl? o parte semnificativ? a presei. ?ncrederea publicului ?n mass-media continu? s? scad?. Electoratul pare s? se fi ?ndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie c?tre social media. Au existat destul de multe situa?ii ?n care autorit??ile rom?ne au ?ncercat s? limiteze dreptul la liber? exprimare a minorit??ii maghiare.O serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu func?ii de conducere din TVR. Pre?edintele-Director General al TVR s-a pl?ns de existen?a unor interven?ii de natur? politic? din partea partidului de guvern?m?nt.Conducerile TVR ?i SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara institu?iei pentru locurile din CA rezervate reprezentan?ilor salaria?ilor. CNA s-a discreditat ?n ochii publicului din cauza proastei func?ion?ri, a timidit??ii cu care sanc?ioneaz? ?nc?lcarea legii, a conflictelor interne ?ntre membri, a presta?iei Pre?edintei institu?iei ?i a problemelor penale care o vizeaz? pe aceasta ?i pe ?nc? o membr?.Din ?nregistr?rile unor discu?ii interne ?ntre pre?edinta CNA ?i angaja?i reiese c? anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsoriz?A nu a func?ionat ?n perioada campaniei electorale pentru alegerile preziden?iale din lips? de cvorum, partidele parlamentare nemanifest?nd interes pentru desemnarea rapid? a unor noi membri.Num?rul de litigii civile pare s? fi crescut ?n ultimul timp, ?n special dup? adoptarea noului Cod civil. Campioni absolu?i la num?rul de procese ?n calitate fie de reclamant fie de p?r?t sunt grupul Intact ?i (fo?ti ?i actuali) angaja?i ai acestuia.Instan?ele au ?nceput s? oblige la publicarea de scuze. Alte m?suri, care pot fi considerate dispropor?ionate, sunt: obligarea la publicarea unor hot?r?ri judec?tore?ti integrale (ceea ce implic? logistic? ?i costuri nerealiste) ?i obligarea la ?tergerea unor articole din mediul on-line. Politizare excesiv?Mediul politic ?i institu?iile de pres? apropiate acestuia au demonstrat c? nu au ?nv??at nimic din experien?a campaniilor din 2004, 2008, respectiv 2009, ?i au persistat ?n iluzia c? propaganda mediatic? garanteaz? succesul electoral. Arsenalul mediatic pus ?n func?iune ?n sprijinul principalului favorit, premierul Victor Ponta, a avut, din nou, mai degrab? un efect de bumerang. Electoratul pare s? se fi ?ndreptat masiv spre surse alternative de informare, cum ar fi mediile online, fie ele tradi?ionale sau alternative, fie c?tre social media. Mass-media tradi?ionale sunt dominate de agendele patronilor sau finan?atorilor de pres?. Majoritatea acestora sunt direct angrena?i ?n lupta politic?, iar mul?i dintre ei au dosare penale (nu ?ntotdeauna din afacerile de pres?), unii afl?ndu-se deja ?n arest preventiv sau execut?nd condamn?ri definitive. Agenda public? este astfel influen?at? de vocile partizane care se r?zboiesc ?ntr-o confruntare zgomotoas?, axat? ?n principal pe atacuri la persoan? ?mpotriva adversarilor politici sau mediatici. Interesul public ?i norme profesionale elementare, precum echidistan?a, impar?ialitatea, spiritul critic sunt abandonate ?i ?nlocuite de dubl? m?sur?, propagand? f??i?? ?n favoarea unor politicieni sau de atacuri violente ?mpotriva Justi?iei. Vocile independente se fac tot mai greu auzite ?n zgomotul partizan ce domin? spa?iul mediatic. Mai grav, ele risc? s? fie prinse la mijloc ?n schimburile de focuri dintre cele dou? tabere. Jurnalistul C?t?lin Tolontan, directorul publica?iei Gazeta Sporturilor, a fost ?inta mai multor jigniri ?i tentative de intimidare ?i discreditare ?n 2014, (?nt?mpl?tor sau nu) ?n paralel cu publicarea investiga?iilor legate de organizarea evenimentului de box profesionist ?Gala Bute”, care viza un om politic apropiat Pre?edintelui B?sescu.Campania electoral? a fost dominat? de partizanate mediatice f??i?e, dezinform?ri ?i atacuri la persoan?, unele cu accente na?ionaliste. Sus?inerea unuia dintre candida?i a fost asumat? de dou? canale de ?tiri apropiate coali?iei aflate la guvernare (Antena?3 ?i Rom?nia TV), fiind ?nso?it? de atacuri la adresa contracandida?ilor. Din arsenalul canalelor de ?tiri nu au lipsit dezinform?rile, instig?rile la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candida?i. ?nving?torul cursei preziden?iale a reu?it s? c??tige ?n ciuda acestor atacuri, adeseori extrem de murdare, venite at?t din tab?r? media apropiat? premierului (Antena?3, Rom?nia TV), c?t ?i din cea apropiat? fostului pre?edinte ?i a candidatei c?reia i-a acordat sprijinul, Elena Udrea (B1?TV, Evenimentul Zilei). Instrumentalizarea presei pentru scopuri personalePresa continu? s? reprezinte pentru mul?i dintre finan?atorii s?i un instrument important de ob?inere a influen?ei ?n zona politic?, de afaceri sau ?n raport cu Justi?ia. ?ntr-o declara?ie care poate fi considerat? emblematic?, omul de afaceri ?i senatorul Sebastian Ghi??, fost vicepre?edinte PSD, proprietarul prin interpu?i al canalului Rom?nia TV ?i al unor medii locale, ?i-a asumat deschis aceste practici: ?Dar dac? concurentul meu ajunge ministru ?i se apuc? s? fac? afaceri ?n locul meu? Ce s? fac? S? stau s? m? uit cum ?la ?mi fur? via?a? A?a c? m? apuc s? fac politic?, ?l stric, ?l dau jos, fac articole despre el, fac orice numai s? supravie?uiesc. Lucrurile sunt simple: c?t politicienii se bag? ?n afaceri, ne b?g?m ?i noi ?n politic?”. Condamnarea lui Dan Voiculescu la 10 ani de ?nchisoare a oferit un nou prilej mediilor controlate de acesta pentru a ataca magistra?ii ?i a ?ncerca s? decredibilizeze actul de justi?ie. Televiziunile familiei Voiculescu au atacat public deciziile magistra?ilor ?i au recurs la manipul?ri care s? ?l fac? pe Voiculescu ?o victim? a regimului” ?n ochii opiniei publice. O parte a jurnali?tilor din grupul controlat de familia Voiculescu ?i-a exprimat public solidarizarea cu Dan Voiculescu dup? ce acesta a fost condamnat la ?nchisoare, inclusiv prin declan?area unor atacuri violente la adresa magistra?ilor. Chiar dac? mai firave, reac?ii similare ?ncep s? se observe ?i ?n cealalt? tab?r? media, odat? cu arestarea Elenei Udrea ?i a unor apropia?i ai fostului Pre?edinte, Traian B?sescu. De asemenea, stenogramele din dosarul ?n care Pre?edintele Consiliului Jude?ean Mehedin?i (Adrian Duicu) este acuzat de trafic de influen?? arat? cum acesta le ordona unor lucr?tori ?n presa local? ?i coresponden?i locali ai unor canale na?ionale de ?tiri s? dea telefoane ?n numele acestor televiziuni pentru a intimida o echip? de control a Ministerului de Interne. Conform procurorilor, grupul format ?n jurul Pre?edintelui Consiliului Jude?ean Cluj Horia Uioreanu a comandat articole de pres? denigratoare la adresa arhitectului ?ef al CJ Cluj care constatase diferite ilegalit??i ?i nereguli ?n efectuarea unor lucr?ri finan?ate din bani publici. De asemenea, Uioreanu ar fi f?cut presiuni pentru demiterea unui jurnalist de la Ziua de Cluj care a relatat despre una dintre licita?iile trucate ale CJ Cluj.Au ap?rut noi cazuri de ?antaj comise de oameni de pres?. Andrei B?din, prezentator la B1?TV, a fost pus sub urm?rire penal? pentru luare de mit? ?n luna iulie. De asemenea, omul de televiziune Dan Diaconescu ?i colegul s?u, Doru P?rv, au fost condamna?i definitiv la 5, respectiv 4,5 ani de ?nchisoare pentru ?antaj. Finan??ri murdare pentru mass-mediaAnul 2014 ?i primele luni ale lui 2015 au consemnat arest?ri ?n lan? ale unor mari proprietari de pres? pentru fapte de corup?ie, evaziune fiscal? sau sp?lare de bani. Patru persoane care controleaz? grupuri media au fost condamnate definitiv (Dan Voiculescu – grupul Intact; Dan Adamescu – Medien Holding; Dan Diaconescu – fost patron OTV, televiziune ?nchis? de CNA; Maricel P?curaru - patron Realitatea TV), iar al?i trei se afl? ?n arest preventiv (Adrian S?rbu - Mediafax Group, fost patron al ProTV ?i al altor televiziuni asociate, fost CEO al Central Media Entreprise; Sorin Strutinsky, patron al Soti Cable Neptun din Constan?a; Aristotel C?ncescu – pre?edinte al Consiliului Jude?ean Bra?ov, patron al MixTV Bra?ov). La ace?tia se adaug? persoane din managementul acestor grupuri media. Procurorii au scos la iveal? noi dovezi privind mecanismele corupte de finan?are a presei, prin leg?turi str?nse ?ntre demnitari, oameni de afaceri ?i patroni de pres?. Mecanismele afecteaz? at?t mass-media centrale, c?t ?i pe cele locale, care sunt ?n multe cazuri finan?ate de baronii locali din bani publici, folosite drept paravan pentru parazitarea fondurilor publice sau pentru sp?larea banilor, prin contracte fictive de publicitate.Forme corupte de finan?are a presei includ: bani publici acorda?i preferen?ial, evaziune fiscal? ?i sp?lare de bani, neplata datoriilor la stat, neplata furnizorilor, neplata angaja?ilor, publicitate public? ?i privat? folosit? ca paravan pentru a finan?a presa, santajul pentru a ob?ine contracte de publicitate sau direct sume de bani.?n continuare, presa r?m?ne pentru unii patroni ?i lucr?tori din pres? un important instrument de ob?inere a unor venituri prin ?antaj. Unul dintre veteranii acestor practici (Dan Voiculescu ?i Intact Media) a recidivat, fiind inculpat ?n luna iulie ?ntr-un nou dosar de ?antaj. Conform procurorilor DNA, el ar fi amenin?at oameni de afaceri cu campanii de discreditare dac? nu vor ?ncheia contracte de publicitate cu grupul s?u de pres?, iar ace?tia l-au denun?at la DNA. Conform procurorilor DNA, primarul Constan?ei ?i pre?edintele Consiliului Jude?ean Constan?a au transferat c?tre ?i prin presa pe care o controleaz? banii ?nsu?i?i din fapte de corup?ie prin intermediul unor contracte de publicitate fictive. Dintr-un alt dosar DNA care vizeaz? un primar ?i important om politic, reiese c? primarul Sectorului 5 al Capitalei ar fi solicitat ?ncheierea unor contracte de publicitate ?n valoare de 2.2 milioane de euro cu dou? televiziuni (OTV ?i B1?TV) din banii pe care procurorii consider? c? i-a ob?inut ca ?pag? din contractele ?ncheiate de Prim?rie cu diver?i agen?i economici. Opacitatea industriei media alimenteaz? suspiciunile publicului privind afinit??ile economice ?i politice ale presei cu diverse interese de aceast? natur?. Ini?iativa Coali?ei pentru o pres? curat? de a cere industriei s?-?i fac? publice ac?ionariatul ?i sursele de finan?are a fost ignorat? de cvasitotalitatea mass-media. Aceast? lips? de transparen?? contribuie la deteriorarea continu? a ?ncrederii publicului ?n mass-media. Un sondaj publicat ?n luna mai ar?ta o cot? de ?ncredere de 31%, iar un studiu lansat ?n martie 2015 spune c? numai 28% dintre rom?ni consider? c? mass-media sunt independente, ?n timp ce 43% dintre subiec?i neag? c? ar exista jurnalism liber ?n Rom?nia.Jurnali?ti sub acoperireInfiltrarea redac?iilor de agen?i sub acoperire ai serviciilor de informa?ii a fost reconfirmat? ?n 2014, dup? ce anul 2012 consemnase un caz similar. Mai mult, fostul director al SRI, George Maior, a confirmat existen?a acestor practici. Subiectul a intrat puternic ?n agenda public? odat? cu autodeconspirarea unuia dintre cei mai cunoscu?i oameni de pres?, realizatorul TV, Robert Turcescu. ?i al?i jurnali?ti au vorbit despre tentative de racolare a lor de diferite servicii de informa?ii care activeaz? ?n Rom?nia (?ara are nu mai pu?in de 6 asemenea structuri). Insulte ?i amenin??ri din partea unor ?nal?i demnitari?nal?i demnitari ai statului s-au manifestat dispre?uitor fa?? de jurnali?ti. Pre?edintele B?sescu a insultat din nou reporterii Antenei?3, ?n timp ce premierul Ponta a refuzat s? r?spund? ?ntreb?rilor adresate de reporteri ai unor institu?ii media ce ?nregistreaz? datorii la stat sau a p?r?sit pur ?i simplu sala de conferin?e atunci c?nd jurnali?tii i-au adresat ?ntreb?ri incomode. Genul acesta de atitudine este replicat mult mai agresiv de politicieni ?i reprezentan?i ai autorit??ilor locale, care insult? ?i amenin?? jurnali?ti. O surs? semnificativ? de amenin??ri ?i jigniri la adresa junali?tilor o reprezint? tocmai oamenii din pres?. Pe fondul tensionat al isteriei mediatice a explodat cantitatea insultelor ?ntre oamenii din pres? apropia?i taberelor politice. Chiar dac? num?rul agresiunilor nu reprezint? o ?ngrijorare major?, 2014 a ?nregistrat un act de o gravitate aproape f?r? precedent ?n ultimii ani, c?nd un jurnalist a fost b?tut ?i insultat de mai mul?i poli?i?ti ?n interiorul unei sec?ii de Poli?ie ?n centrul Capitalei, chiar ?n timp ce documenta abuzuri ale poli?i?tilor. Guvernul suspend? libertatea presei ?n timpul vizitelor unor oficiali chineziGuvernul Ponta pare determinat s? pun? ?n paranteze libertatea presei atunci c?nd g?zduie?te ?nal?i delega?i ai Chinei. Ca ?i ?n 2013, publica?iei Epoch Times i-a fost interzis accesul ?n Palatul Victoria la ?nt?lnirile dintre premier ?i oaspe?ii chinezi, inclusiv la conferin?a de pres?. ?n aceea?i zi, un membru al Falun Gong a fost ?mpiedict de for?ele de ordine s? protesteze ?n fa?a Guvernului, iar echipa Epoch Times a fost ?mpiedicat? s?-i ia acestuia un interviu la fa?a locului. Condi?ii economice ?i profesionale Criza economic? a continuat s? afecteze pia?a de media, fiind amplificat? ?i de problemele penale ale patronilor/finan?atorilor de pres?. Pe fondul disponibiliz?rilor, ?nt?rzierilor salariale, insolven?elor ?n care se afl? o parte semnificativ? a presei, condi?ia jurnalistului a devenit ?i mai precar?, acesta fiind lipsit de mijloace de protec?ie ?n fa?a patronilor. Aceste condi?ii determin? un exod al profesioni?tilor din presa tradi?ional? spre forme alternative de jurnalism sau spre alte industrii, cu un impact vizibil asupra calit??ii produselor editoriale. Din p?cate, pe fondul atomiz?rii generate de politizarea excesiv?, breasla nu reu?e?te s?-?i identifice, s?-?i protejeze ?i s?-?i promoveze un set minim de interese comune, fie ele de natur? profesional? sau de natur? salarial?. Sindicatele lipsesc cu des?v?r?ire la nivelul redac?iilor, cu excep?ia celor din mediile publice. Asocia?iile profesionale sunt majoritar inactive ?n ultimii ani, neexist?nd semne c? situa?ia se va schimba cur?nd.Procese ?n lipsa unor mecanisme de autoreglementare func?ionale ?i ?n condi?iile proastei func?ion?ri a CNA, tot mai mul?i oameni apeleaz? la instan?e pentru a c?uta repara?ii pentru nedrept??ile care consider? c? li se fac de c?tre pres?. Num?rul de litigii civile pare s? fi crescut ?n ultimul timp, ?n special dup? adoptarea noului Cod civil. Jurispruden?a CEDO este citat? ?i folosit? de judec?tori. Din p?cate, unele instan?e pronun?? hot?r?ri care amenin?? libertatea de exprimare, cum ar fi, de ex., obligarea la ?tergerea unor articole din mediul online. O alt? m?sur? discutabil? este cea care oblig? la publicarea de scuze. Alte hot?r?ri care pot fi considerate dispropor?ionate cer obligarea la publicarea unor hot?r?ri judec?tore?ti integrale (ceea ce implic? logistic? ?i costuri nerealiste). De notat c? un num?r semnificativ de procese sunt deschise de oameni din pres? ?mpotriva altor colegi de breasl?, ?ntr-o prelungire pe teritoriul Justi?iei a r?zboiului politico-mediatic pomenit mai sus. Ac?iunile ?n instan?? sunt folosite (uneori) excesiv, cu scopul de a intimida. Campion absolut la num?rul de procese ?n calitate fie de reclamat, fie de p?r?t sunt grupul Intact ?i (fo?ti ?i actuali) angaja?i ai acestuia.Ini?iative legislative care amenin?? drepturi fundamentaleLa nivel legislativ, anul 2014 a fost marcat de ini?iativele succesive venite dinspre mediul politic ?i SRI (via Ministerul Comunica?iilor) de a promova legi de tip Big Brother (legea securit??ii cibernetice, legea privind ?nregistrarea cartelelor pre-pay ?i a accesului la re?ele Wi-Fi), legi care pun ?n pericol drepturi fundamentale. Curtea Constitu?ional? a Rom?niei a declarat aceste legi neconstitu?ionale. Aceste ini?iative au beneficiat de un larg sprijin mediatic ?n cvasitotalitatea mediilor tradi?ionale, indiferent de afilierea politic? a acestora. Principala opozi?ie a venit din zona organiza?iilor neguvernamentale ?i a mediilor online. Directorul SRI a jignit ?i amenin?at deschis oponen?ii legilor Big Brother (jurnali?ti, organiza?ii de drepturile omului, membrii Cur?ii Constitu?ionale). Un membru al CNA (Valentin Jucan) insist? ca presa s? figureze printre vulnerabilit??ile la adresa siguran?ei na?ionale. Consiliul Na?ional al AudiovizualuluiDisputele interne dintre membrii Consiliului au continuat ?i s-au intensificat ?n 2014, alimentate de acelea?i motive ca ?n anii preceden?i. Disputele au inclus acuza?ii reciproce de dubl? m?sur? ?ntre membrii institu?iei, de folosire a institu?iei ca ramp? politic?, de blocare inten?ionat? a institu?iei prin lipsa de cvorum, compromiterea credibilit??ii pre?edintelui CNA prin gestionarea defectuoas? ?i uneori abuziv? a conflictelor interne, lips? de transparen?? etc. Au ap?rut ?ns? ?i c?teva ingrediente noi – ?nregistr?ri ale unor discu?ii interne compromi??toare ?ntre pre?edinta CNA ?i un angajat, precum ?i dosarele penale deschise de procurori ?mpotriva pre?edintei CNA ?i a altei membre a Consiliului pentru abuz ?i instigare la trafic de influen??.CNA a abandonat inten?iile de a sanc?iona mai hot?r?t ?nc?lc?rile legii ?i a sanc?ionat tot mai timid radiodifuzorii, ?n special canalele de ?tiri. Abaterile grave ale acestora, dezinform?rile, insultele, calomniile, manipul?rile, limbajul vulgar ?i propaganda partizan? explicit? au fost trecute cu vederea sau sanc?ionate firav de CNA, chiar ?i atunci c?nd aceste abateri s-au petrecut ?n timpul campaniei electorale. Mediile publiceRadioul ?i televiziunea public? ?i-au re?nnoit Consiliile de Administra?ie (CA) ?n 2014. Ambele institu?ii au apelat la proceduri abuzive cu scopul de a interzice persoanelor din afara lor s? candideze pentru posturile de reprezentan?i ai salaria?ilor ?n CA. Politizarea asumat? a Consiliilor de Administra?ie a fost din nou sanc?ionat? de Curtea Constitu?ional?, care a constatat pe 3 iulie c? nu s-au respectat prevederile privind nominalizarea candida?ilor ?n func?ie de algoritmul politic ?i de ponderea grupurilor parlamentare. ?n 2012, Curtea a emis o decizie similar? ?n privin?a componen?ei CA al TVR.Timp de 6 luni, SRR a func?ionat f?r? CA, Parlamentul am?n?nd desemnarea unor noi membri p?n? ?n luna decembrie.Mediul politic nu manifest? nicio inten?ie de a c?uta solu?ii pentru situa?ia financiar? grav? ?n care se g?se?te televiziunea public?. PDG al TVR a anun?at c?, ?n lipsa sprijinului politic, institu?ia risc? s? intre ?n incapacitate de plat?. Curtea de Conturi a constatat existen?a mai multor nereguli la TVR ?i SRR ?n ceea ce prive?te eficien?a administr?rii resurselor celor dou? institu?ii. Modificarea legii de func?ionare a mediilor publice a lipsit ?i ?n 2014 din agenda mediului politic sau a mass-media. Ini?iativele legislative ap?rute au vizat aspecte ce ?in de activitatea economic? a celor dou? institu?ii, nu modific?ri de substan?? ?n vederea unei redefiniri institu?ionale a serviciilor publice de radio ?i televiziune.C?teva derapaje editoriale survenite ?n contextul agitat al anului electoral au consolidat percep?ia public? asupra TVR de televiziune a puterii. ?n egal? m?sur?, din interior au existat reac?ii individuale ?i institu?ionale de condamnare a acestor derapaje, situa?ie rar ?nt?lnit? ?n r?ndul mediilor private. Etica ?n mass-media. Abandonarea misiunii preseiMECANISME CORUPTE DE FINAN?ARE A PRESEIDosarele DNA au scos la iveal? noi dovezi privind mecanismele corupte de finan?are ale presei, prin leg?turi str?nse ?ntre demnitari, oameni de afaceri ?i patroni de media. Mecanismul afectez? at?t mass-media centrale, c?t ?i pe cele locale, care sunt ?n multe cazuri finan?ate de baronii locali din bani publici, folosite drept paravan pentru parazitarea fondurilor publice sau pentru sp?larea banilor, prin contracte fictive de publicitate. Din dosarul ?n care fostul ministru al Turismului ?i Sporturilor, Monica Ridzi, a fost condamnat? la 5 ani de ?nchisoare pentru abuz ?n serviciu, reiese c? trei importante televiziuni au primit ?n prim?vara lui 2009 bani din partea Ministerului Tineretului ?i Sporturilor (MTS) pentru a fabrica ?tiri ?n care MTS ?i Elena B?sescu erau promova?i. Elena B?sescu, fiica pre?edintelui B?sescu, candida la alegerile europarlamentare ce au avut loc exact ?n perioada difuz?rii ?tirilor promo?ionale. 20% dintre ?tirile difuzate din banii MTS erau despre Elena B?sescu. Baronii Constan?ei acuza?i c? folosesc presa pentru corup?ie Primarul Constan?ei, Radu Maz?re, este cercetat pentru luare de mit?, abuz ?n serviciu ?i conflict de interese al?turi de partenerul s?u de afaceri, Sorin Strutinsky, fiind acuzat c? a produs statului un prejudiciu de 26 de milioane de euro. DNA sus?ine c? Maz?re a primit peste 7 milioane de euro de la o societate comercial? pentru c? a asigurat acesteia c??tigarea unei licita?ii organizate de Prim?ria Constan?a pentru gestionarea serviciului de salubrizare a ora?ului. Procurorii sus?in c? banii au ajuns la primar prin intermediul unor contracte de publicitate fictive ?ncheiate ?ntre societatea Polaris M Holding ?i SC Soti Cable Neptun SRL, societate controlat? de Maz?re ?i Strutinsky. Polaris M Holding apar?ine deputatului PSD Eduard Martin. Procurorii sus?in c? aceste contracte nu aveau un scop economic, o mare parte dintre materialele promo?ionale fiind de fapt ?tiri, multe dintre ele neav?nd vreo leg?tur? cu Polaris M Holding SRL. De exemplu, ?n 2008, societatea a pl?tit televiziunii Neptun TV suma de 1.300.000 de euro pentru 5 ?tiri, ?n timp ce un alt contract de publicitate ?ncheiat cu Antena Tv Group avea o valoare de 50 de ori mai mic?, sub 20.000 de euro anual.De asemenea, Maz?re este acuzat c? a folosit aceea?i metod? a contractelor de publicitate fictive pentru a primi 2 milioane de euro de la reprezentan?ii a dou? societ??i comerciale, ?n scopul facilit?rii emiterii documenta?iilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri ?n Constan?a.Dintr-un alt dosar DNA reiese c? Prim?ria Constan?a a semnat contracte ?n valoare de peste 4.5 milioane de euro cu dou? societ??i comerciale (SC Conpress Holding SRL ?i SC Soti Cable Neptun SRL) care ?l au ca asociat pe Sorin Gabriel Strutinsky, persoan? cu care Radu Maz?re se afl? ?n rela?ii comerciale. Cele dou? societ??i men?ionate sunt principalii ac?ionari ai televiziunii Neptun TV, unde ?i Radu Maz?re a avut aceast? calitate p?n? ?n 2002. Contractele cu SC Conpress Holding SRL au avut ca obiect paza obiectivelor publice din Constan?a ?i Mamaia, ?n timp ce contractul cu SC Soti Cable Neptun SRL viza organizarea unor spectacole cu ocazia evenimentului ?S?rb?tori de Iarn? - Or??elul Copiilor 2013”, potrivit procurorilor. Prietenul primarului Maz?re, pre?edintele Consiliul Jude?ean Constan?a, Nicu?or Constanti-nescu, este urm?rit penal pentru mai multe infrac?iuni printre care conflict de interese ?i corupere a aleg?torilor. Potrivit dosarului, Consiliului Jude?ean Constan?a a finan?at televiziunea NeptunTV ?i ziarul Telegraf, prin intermediul unor contracte cu societ??ile care opereaz? aceste institu?ii media. Acestea sunt de?inute sau administrate de persoane care au fost asocia?i cu pre?edintele Consiliului Jude?ean ?n diverse societ??i. Constantinescu s-a ap?rat spun?nd c? acuza?iile sunt parte a unei campanii de h?r?uire politic? a sa: ?Este continuarea h?r?uirii mele politice ca pre?edinte al Consiliului Jude?ean, a domnului primar Maz?re ?i a prietenului nostru Strutinsky Sorin. Sunt acuzat c? am semnat ni?te contracte cu televiziunea Soti ?i cu ziarul Telegraf, fapte pentru care ?i domnul Maz?re a fost cercetat ?i a primit ne?nceperea urm?ririi penale de la domnul procuror de la DNA Bucure?ti acum vreo doi ani. Pentru acelea?i lucruri sunt acuzat ?i acum — abuz ?n serviciu, conflict de interese ?i alte chestiuni de genul ?sta’’. Primarul Marian Vanghelie, agent de contracte de publicitate pentru OTV ?i B1?TV?ntr-un alt dosar DNA, care ?l vizeaz? pe Marian Vanghelie, primar ?i important om politic, reiese c? acesta ar fi solicitat ?ncheierea unor contracte de publicitate ?n valoare de 2.2 milioane de euro cu dou? televiziuni. Banii ar fi provenit din mita primit? de fostul primar al sectorului 5 din Bucure?ti ?i vicepre?edinte al PSD de la omul de afaceri Marin Dumitru. Vanghelie ar fi perceput un comision de 20% din contractele de lucr?ri publice derulate de Prim?ria Sectorului 5 cu societ??ile controlate de M. Dumitru. Comisionul a fost pl?tit sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, ?ncheiate de aceste societ??i ?i unele societ??i comerciale controlate, prin interpu?i, de Vanghelie. Conform referatului procurorilor DNA, ??n anul 2009, la solicitarea inculpatului Vanghelie Marian-Daniel, societ??ile controlate de c?tre Dumitru Marin au ?ncheiat contracte de publicitate ?n valoare de aproximativ 2.000.000 de euro ?n favoarea societ??ii Ocram Televiziune SRL (operatorul postului de televiziune OTV), controlat? de Diaconescu Dan, persoan? apropiat? inculpatului Marian Vanghelie”. Referatul mai men?ioneaz? c? ?n 2012, ?Premier Palace SRL a ?ncheiat contracte de publicitate ?n valoare de aproximativ 200.000 de euro ?n favoarea societ??ii B1?TV Channel SRL”.B1?TV a transmis un comunicat de pres? ?n care sus?inea legalitatea ?i transparen?a acestei ?n?elegeri ?i preciza c? ?n schimbul acestei sume a difuzat spoturi ?i reportaje publicitare ?n perioada mai 2012 - februarie 2013, ?n baza unor media plan-uri aprobate de client. ?ntr-un mesaj postat pe contul s?u de Facebook dup? arestarea sa, Vanghelie sus?ine c? nu are leg?tur? cu anumite contracte semnate de omul de afaceri Marin Dumitru ?i OTV sau alte posturi de televiziune. ?n acela?i dosar apar ?i stenogramele unor convorbiri telefonice ?n care Marian Vanghelie ?i spune unei alte persoane implicate ?n traseul presupusei mite c? ar putea interveni ?n favoarea sa pe l?ng? pre?edintele Klaus Iohannis prin intermediul directorului editorial de la Realitatea TV, Rare? Bogdan, dac? aceast? persoan? va depune m?rturie ?n favoarea sa. R. Bogdan a negat c? ar fi discutat cu Vanghelie despre o interventie la pre?edintele Klaus Iohannis ?i a spus c? afirma?iile lui Vanghelie ar fi ?o chestiune de teribilism” a acestuia. ?n schimb, realizatorul de televiziune a recunoscut c? s-a ?nt?lnit des cu politicianul proasp?t exclus din PSD, ?n speran?a c? acesta va contribui la debarcarea adversarului s?u politic, pre?edintele PSD, Victor Ponta: ?Eu cu Marian Vanghelie m? ?nt?lneam des, pentru c? speram s?-?i fac? c?t mai repede partidul, s? constituie majoritate ?i s?-l dea jos pe Ponta, pentru c? acest individ este un pericol pentru Rom?nia”. Anterior, ?n emisiunea pe care o realizeaz? la Realitatea TV, Rare? Bogdan i-a declarat r?zboi premierului Ponta, dup? ce premierul f?cuse referire la datoriile fiscale ale Realitatea TV, post aflat ?n insolven??. Postaci de partid pl?ti?i din ?pag?Referatul procurorilor DNA ?n dosarul Gala Bute arat? c? sumele provenite din infrac?iunile de luare de mit? erau folosite pentru plata unor servicii efectuate ?n interesul organiza?iei de Bucure?ti a Partidului Democrat Liberal ?i al inculpatei Elenei Udrea. Apropia?ii Elenei Udrea achitau lunar sume de p?n? la 10.000 de euro unor ?postaci” al c?ror rol era de a posta comentarii sub identit??i fictive pe paginile de Internet ale unor ziare sau portaluri de ?tiri, potrivit procurorilor. Coordonatorul acestor postaci era un editorialist al cotidianului de dreapta Evenimentul zilei, Cristi C?lug?ru. C?lug?ru a dezv?luit ?n emisiunea moderat? de Sorina Matei la B1?TV c? aceasta d?dea ?anumite indica?ii” staff-ului Elenei Udrea, ?n timpul campaniei pentru pre?edin?ia PDL, ?n martie 2013. El a acuzat-o pe realizatoarea TV de ipocrizie, atunci c?nd aceasta a negat acuza?iile sale: ?Am o problem? cu ipocrizia. Atunci ne ?nv??a?i ce s? post?m pe Internet ?i acum cu postacii nu mai e bine”. C?lug?ru a invitat-o pe Matei s?-l dea ?n judecat? pentru afirma?iile de mai sus, atunci c?nd Sorina Matei l-a amenin?at cu instan?a. Despre finan??ri controversate, din bani publici, direc?ionate de Udrea spre industria publicit??ii, a vorbit unul dintre managerii agen?iei de publicitate Publicis Rom?nia, Teddy Dumitrescu. Acesta a afirmat ?ntr-o postare pe Facebook c? Ministerul Dezvolt?rii Regionale condus de Elena Udrea ar fi acordat peste 20 de milioane de euro agen?iei The Group prin licita?ii trucate. Dan Voiculescu ?i Intact Media – un nou dosar penal pentru ?antaj?n luna iulie, fostul patron ?i finan?ator al grupului Intact ?i al canalului Antena?3, Dan Voiculescu, a fost inculpat ?ntr-un alt dosar de ?antaj. Conform procurorilor DNA, el ar fi amenin?at oameni de afaceri cu campanii de discreditare dac? nu ?ncheiau contracte de publicitate cu grupul s?u de pres?, iar ace?tia l-au denun?at la DNA. Unul dintre oamenii de afaceri a ?ncheiat cu institu?iile de pres? controlate de Voiculescu cinci contracte de publicitate ?n valoare total? de 900.000 de euro. Un al doilea om de afaceri a refuzat s? dea curs cererilor lui Voiculescu, iar societatea controlat? de acesta a devenit victima unui atac mediatic derulat de grupul controlat de Voiculescu.Conform ordonan?ei de dispunere a controlului judiciar, Voiculescu ?le-a prezentat oamenilor de afaceri faptul c? este necesar s? acorde o aten?ie deosebit? sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presa INTACT MEDIA ?i a subliniat c? lipsa promov?rii ?n media a activit??ii companiilor lor risca s? aib? efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, c? orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat ?ntr-un mod negativ exagerat, nu doar sub forma de ?tiri, ci sub forma de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune ANTENA 1 sau Antena?3”.Voiculescu a negat acuza?iile, sus?in?nd c? nu-i cunoa?te pe cei trei oameni de afaceri care l-au denun?at ?i c? dosarul este o ?porc?rie”. Unul dintre cei trei oameni de afaceri este Octavian Cre?u, patronul celui mai important produc?tor de ap? mineral? din Rom?nia ?i fost vicepre?edinte al Partidului Conservator, ?n perioada ?n care partidul era condus de Dan Voiculescu.Despre faptele de ?antaj ale familiei Voiculescu ?i ale unor administratori din trustul Intact am relatat ?i ?n rapoartele FreeEx din anii 2011, 2012, 2013.Presa finan?eaz? un consilier preziden?ialConform propriei declara?ii de avere, fostul purt?tor de cuv?nt al Administra?iei Preziden?iale ?n mandatul B?sescu, Bogdan Oprea, a ?ncasat aproximativ 27.500 de euro din drepturi de autor de la ziarul Adev?rul. Conform unei monitoriz?ri f?cut? de site-ul luju.ro, Oprea a publicat ?n anii 2013 ?i 2014 trei articole ?n ziarul Adev?rul. Contactat de Paginademedia.ro, Bogdan Oprea a declarat c? suma reprezint? activit??i de drepturi de autor, pe care le-a trecut ?n declara?ia de avere, a?a cum cere legea, c? este vorba de un contract ?ncheiat perfect legal ?i a refuzat s? r?spund? la alte ?ntreb?ri legate de acest subiect.Conflicte ?ntre premier ?i managerii unor institu?ii media cu datorii la statPrimul ministru Victor Ponta l-a acuzat pe Adrian S?rbu (proprietar al agen?iei de ?tiri Mediafax ?i al publica?iei online G?), de ?antaj f?cut prin intermediul publica?iilor pe care le de?ine cu scopul de a evita plata datoriilor fiscale pe care companiile controlate de acestea le au fa?? de stat. Ponta a spus c? are ?o mic? ne?n?elegere deja de lung? durat?” cu Adrian S?rbu, pornind de la o discu?ie avut? cu acesta. ?D?nsul mi-a zis c? el i-a f?cut pe to?i pre?edin?i ?i dac? vreau s? m? fac? ?i pe mine. ?i i-am spus c? nu, mul?umesc, a? prefera s?-?i pl?teasc? taxele. ?i de atunci suntem ?n rela?ii foarte reci”. Adrian S?rbu a negat acuza?iile premierului, sus?in?nd c? acestea ar fi fost ?o pur? fantezie personal?”.Ponta a mai spus c? S?rbu i-ar fi cerut s? opreasc? ni?te controale ale ANAF la companiile de?inute de el, iar refuzul s?u ar fi determinat apari?ia materialelor de pres? ostile premierului. ?Singurul care a fost [la mine ?n birou] a fost dl [Adrian] S?rbu, care mi-a zis c? are ni?te controale de la ANAF ?i dac? pot s? le opresc. I-am spus c? nu pot”.Publica?ia online G? a relatat pe larg despre dosarul de corup?ie ?n care este vizat Pre?edintele demisionar al Consiliului Jude?ean Mehedin?i, A. Duicu, dosar ?n care apare ?i numele primului ministru. Adrian S?rbu a fost arestat preventiv ?n februarie 2015 sub acuza?iile de instigare la evaziune fiscal?, sp?lare de bani ?i instigare la delapidare.Un caz asem?n?tor a avut loc la Realitatea TV, post aflat ?n insolven?? ?i care ?nregistreaz? datorii la stat. ?n emisiunea pe care o realizeaz? la Realitatea TV, directorul general al postului, Rare? Bogdan, i-a declarat r?zboi premierului Ponta, dup? ce acesta f?cuse referire la datoriile fiscale ale Realitatea TV, post aflat ?n insolven??. R. Bogdan i s-a adresat premierului pe un ton amenin??tor, promi??ndu-i acestuia c? va disp?rea inclusiv cu ajutorul s?u. ?Domnule Ponta, nu ?n?elege?i c? sunte?i pe f?ra?? C? epoca dumneavostr? s-a terminat? C? nimeni nu v? poate opri c?derea? Ce o s? face?i, o s? veni?i cu masca?ii la Realitatea TV? Ce o s? face?i, o s? filma?i p?n? ame?i?i, casa mea? Mi-am dus familia la caz, pentru c? la c?te camere sunt ?n jurul meu? [sic] V? promit c? voi dansa atunci c?nd ve?i disp?rea din guvern. R?zboi total! ?i ve?i disp?rea ?i cu ajutorul meu. A?i vrut r?zboi, mergem la r?zboi!”, a spus Rare? Bogdan.Cotidianul Gazeta Sporturilor refuz? un parteneriat cu Ministerul SporturilorSuspiciunile legate de contractele de publicitate cu institu?ii publice (acordarea discre?ionar?, netransparent? ?i pe criterii politice a acestora) au determinat apari?ia unei situa?ii rar ?nt?nite ?n presa rom?n? – o institu?ie media a refuzat un parteneriat cu un minister. Cotidianul sportiv Gazeta Sporturilor, consacrat ?n ultimii ani ca publica?ia care a realizat unele dintre cele mai de impact investiga?ii jurnalistice, a declinat oferta Ministerului Sporturilor de a deveni partener media ?ntr-o campanie care ??i propunea cre?terea num?rului copiilor legitima?i la sport. Contractul era ?n valoare de 100.000 de euro ?i presupunea construirea unor site-uri, produc?ia de con?inut specific, mentenan?? tehnic? ?i editorial?, publicitate marcat? ca atare etc. Directorul publica?iei, jurnalistul C?t?lin Tolontan, a invocat lipsa de ?ncredere ce exist? ?n pia?? ?i ?n societate cu privire la asemenea parteneriate ?i a ad?ugat c? nu suspecta conducerea ministerului de inten?ii necurate ?n acest demers. ??ns?, pur ?i simplu, Rom?nia?n-a ajuns la gradul de??ncredere ?n autoritate ?n care s? accepte un astfel de parteneriat derulat pe bani publici.?Peste tot ?n Europa ar fi benefic sportului ?i firesc,?la noi, nu. Publicitatea de stat ?n sine e altceva,?apare ?n ziare ?i va mai?ap?rea pentru c? e girat? de?agen?iile de publicitate, dar?parteneriatele directe pres? - guverne?sunt greu de explicat?publicului”.PROPAGANDA POLITIC?Propaganda politic? este asumat? f??i? de a?a-zisele posturi de ?tiri, fiind expus? ca un motiv de m?ndrie editorial?. Prezentatorul Mircea Badea a aniversat cei 10 ani de existen?? a emisiunii sale, ?n gura presei. Cu aceast? ocazie, colegii s?i i-au f?cut cadou un sac de box cu poza lui Traian B?sescu ?i un tort pe care, al?turi de imaginea lui Badea, ap?rea textul: ?De 10 ani, erou al muncii antib?siste”.Instrumentalizarea politic? a protestelor de c?tre televiziunile de partidManipularea practicat? de canalul Antena?3 cu ocazia protestelor din Pia?a Universit??ii din 2012 a fost confirmat? ?n 2014 ?i din interiorul televiziunii. Un fost cameraman al postului, Vlad Ila?, a relatat ?ntr-un articol pe blogul personal cum i s-a cerut de c?tre responsabilii editoriali s? nu filmeze un banner pe care scria ?PDL & USL aceea?i mizerie”, pentru c? ?nu putem da a?a ceva post?. Protestele din ianuarie 2012 au fost prezentate de canalele de ?tiri Antena?3 ?i Rom?nia TV ca fiind ?mpotriva pre?edintelui Traian B?sescu ?i a guvernului PD-L, de?i mesajul acestora era ?ndreptat ?mpotriva ?ntregii clase politice. ?Scurt, f?r? explica?ii, protestul de atunci ?mpotriva clasei politice a fost prezentat elegant drept un protest ?mpotriva lui Traian B?sescu”, conform cameramanului Vlad Ila?.Un incident ?n care Traian B?sescu a fost scuipat ?n public de un cet??ean (Adrian Zglobiu) a devenit pentru Antena?3 un nou prilej de atacuri la adresa Pre?edintelui ?i a institu?iilor statului. Persoana care l-a scuipat pe Pre?edinte a fost transformat? ?n erou de Antena?3, care a ?ncercat acreditarea tezei c? agresorul ar fi fost ?n pericol din cauza dosarului deschis de poli?ie pe numele s?u pentru gestul comis asupra Pre?edintelui. Unul dintre titlurile ap?rute pe burtier? ?n timpul emisiunii Sinteza zilei din 26 mai era: ?Amenin?at cu violul pentru c? l-a scuipat pe B?sescu”. Alte afirma?ii f?cute de moderatorul emisiunii ?i invita?ii s?i ?n cadrul aceleia?i emisiuni:Mihai G?dea: Pre?edintele B?sescu a primit un scuipat, iar cel care l-a scuipat a fost arestat ?i interogat timp de 36 de ore, ceea ce este un abuz. Este inadmisibil ?ntr-un stat de drept! (...) Acest domn trebuie protejat! Acest domn trebuie ap?rat de abuzurile regimului B?sescu! ?i o vom face. Ne-a povestit c? i s-au ?nt?mplat lucruri teribile. C?nd a fost re?inut, mai mul?i oameni ai sistemului i-au adresat amenin??ri ?ngrozitoare. I-au spus c? va fi aruncat ?n ?nchisoarea de la Poarta Alb? ?i va fi violat!Hanibal Dumitra?cu: S-a ?ncercat manipularea dvs. printr-o manipulare specific? statului totalitar. Este o opera?iune de ?nfr?ngere moral? ?i mental? a acestui om, dar ?i o ac?iune de sp?lare pe creier. C?nd sim?i c? tu, ca cet??ean, e?ti dispre?uit, recurgi la astfel de gesturi, ce po?i face? Omul acesta nu l-a scuipat pe pre?edintele Rom?niei, ci pe Traian B?sescu.Mihai G?dea c?tre Zglobiu: V-am urm?rit cu mult?, mult? aten?ie. ?i v? ?ntreb direct: v? este fric?? V-au ?ngrozit? Au reu?it s? v? bage frica ?n oase? V-au dus la spitalul de boli psihice ca s? v? discrediteze, dar iat? c? nu a ap?rut nimic ca s? poat? s? v? discrediteze. (...) Domnule Zglobiu, din momentul ?n care a?i fost amenin?at de organele statului, de cei din serviciile secrete, de cei de la protec?ie ?i paz?, cum ne-a?i spus dumneavoastr??sau de de?inu?ii din ?nchisoare, c? ve?i fi aruncat ?n ?nchisoare la Poarta Alb? ?i acolo ve?i fi violat, v-au trecut prin minte g?nduri de sinucidere sau ceva de felul acesta??n diminea?a ce a urmat acestei emisiuni, ar fi avut loc o presupus? tentativ? de sinucidere a lui Zglobiu, care nu a pus ?n pericol via?a acestuia. Gestul a fost interpretat de Antena?3 drept o consecin?? a presupuselor presiuni la care ar fi fost supus Zglobiu, ?n timp ce un membru al CNA, Narcisa Iorga (nominalizat? de Pre?edintele B?sescu pentru postul din Consiliu), a acuzat Antena?3 c? l-a ?mpins pe Zglobiu s? se sinucid? ?i a sesizat CNA ?n leg?tur? cu acest caz. ?Sinteza Zilei?a dep??it orice limit? admisibil? unui program de televiziune: a determinat un om s? se sinucid?.?Am ?naintat pre?edintelui CNA o autosesizare pentru analiza urgent? a situa?iei, chiar ?n ?edin?a de m?ine”.Antena?3 ?ntoarce armele ?mpotriva liderului PCDup? decizia ?CCJ de condamnare a lui Dan Voiculescu la ?nchisoare ?n dosarul ICA, Antena?3 a pornit o campanie de denigrare ?mpotriva liderului Partidului Conservator (PC), Dan Constantin. PC a fost fondat de Dan Voiculescu ?i a func?ionat ca partid de buzunar al acestuia, chiar ?i dup? ce a renun?at la func?ia de pre?edinte. Dan Constantin, care de?ine din 2012 func?ia de ministru al agriculturii, sus?ine c? s-a declan?at o ?campanie mediatic?” ?mpotriva sa, care a inclus ?amenin??ri ?n plan personal ?i nu neap?rat asupra mea, ci asupra familiei”. Constantin a spus c? atacurile au fost declan?ate ?n urma refuzului s?u de a se implica ?n dosarul ICA, pentru care Voiculescu a fost condamnat la zece ani de ?nchisoare. Constantin sus?ine c? atacurile au fost pornite la ordinul unei persoane din conducerea Antenei?3. El a dat exemplul unui titlu ?n care era acuzat explicit c? se face vinovat de condamnarea celor 12 inculpa?i din dosarul ICA: ?Daniel Constantin a b?gat 12 oameni nevinova?i ?n pu?c?rie”. Ministerul Agriculturii a fost parte p?gubit? ?n dosar, Institutul de Cercet?ri Alimentare fiind sub autoritatea sa anterior privatiz?rii. Crin Antonescu se teme de ?lin?ajul Antena?3”Pre?edintele PNL, Crin Antonescu, a declarat c? se teme de ?lin?ajul Antena?3”, ?n cazul ?n care partidul s?u va ie?i din alian?a USL, alc?tuit? din PSD, PNL ?i PC. Omul politic a lasat s? se ?n?eleag? faptul c? televiziunea este controlat? ca instrument de manipulare. ?Ce face Antena?3 acum, ce face?i dumneavoastr?, se vede cu ochiul liber. (...) Sigur c? m? tem de lin?ajul trustului Antena?3, dar eu am fost lin?at din 2009 ?i de postul dumneavoastr?, de ziarele mari precum Evenimentul Zilei… Nu sunt ?n situa?ia s? schimb o decizie c? se sup?r? Antena?3…”. Declara?ia a fost f?cut? ?n contextul amplific?rii tensiunilor politice din interiorul alian?ei, cu numai o s?pt?m?n? ?nainte ca aceasta s? se rup?. Antena?3 a sus?inut puternic USL, Dan Voiculescu fiind ?i fondatorul Partidului Conservator. ?n ultimii ani, Crin Antonescu a fost unul din politicienii favori?i ai acestei televiziuni, discursul s?u radical ?mpotriva pre?edintelui B?sescu ?i a mi?c?rilor politice afiliate acestuia fiind intens promovat de Antena?3. Situa?ia s-a modificat odat? cu ruperea alian?ei, schimbarea discursului lui Antonescu ?i conflictele recente avute cu PSD ?i liderul acestuia, Victor Ponta. Antonescu a devenit brusc o ?int? a criticilor postului de televiziune controlat de Voiculescu.?n noiembrie 2013, Antonescu a acuzat un alt politician patron de pres? (pesedistul Sebastian Ghi??) c? ??i folose?te televiziunea (Rom?nia TV) pentru a-l determina pe colegul s?u de partid, premierul Ponta, s? candideze la alegerile preziden?iale din 2014. Antonescu a declarat c?: ??n momentul ?n care vezi ?i nu ??i explici de ce un asemenea om exercita clar, prin postul de televiziune pe care ?l conduce, prin alte afirma?ii, presiuni evidente asupra unui om cu at?ta putere, ca Victor Ponta, ai ?n vedere ?i spui c? s-ar putea ca asupra lui s? fie ?i asemenea presiuni”.Televiziunile de ?tiri – trambulinele unor candida?iCandidatura politicianului Mircea Diaconu (fost ministru al Culturii ?i fost parlamentar PNL) la alegerile pentru Parlamentul European ca independent a beneficiat din plin de sprijinul mediatic al postului Antena?3. Canalul de ?tiri a promovat insistent candidatura lui Diaconu, inclusiv ?n perioada pre-electoral?, atunci c?nd acesta trebuia s? adune cele 100.000 de semn?turi necesare pentru a se ?nscrie ?n cursa electoral?. Politicianul Dan Diaconescu, fondator al Partidului Poporului - Dan Diaconescu, fost patron al defunctului canal de televiziune OTV ?i fost? vedet? a acestui canal, ?i-a reluat activitatea la canalul de ?tiri Rom?nia TV, unde a primit un spa?iu pentru difuzarea emisiunii sale. Diaconescu a folosit insistent spa?iul editorial pentru a-?i promova candidatura la alegerile preziden?iale din luna noiembrie. Printre altele, a organizat un concurs de str?ngere de semn?turi pentru candidatura sa, oferind la schimb posturi ?n serviciile de informa?ii, magistratur?, ambasade, consulate ?n cazul ?n care ar fi c??tigat alegerile. Moderatoarea unei emisiuni demisioneaz? acuz?nd probleme editorialeLa nici o lun? dup? ce a moderat dezbaterea g?zduit? de B1?TV ?ntre candida?ii Victor Ponta ?i Klaus Iohannis, M?d?lina Pu?cal?u a demisionat, acuz?nd c? ?influen?a unor personaje toxice este at?t de mare ?nc?t contamineaz? ?ntreaga atmosfer? a postului” ?i c? exist? ?unele sincope vizibile ?n logica ?i constan?a politicii editoriale”. Jurnalista a mai semnalat c? postul se confrunt? cu probleme de mangement deoarece ?persoane cu decizie ?n orientarea editorial? au atitudini care nu au leg?tur? cu normalitatea unei redac?ii”. B1?TV este condus de Sorin Oancea, fost director la Antena?1 ?i Antena?3.Valeria Dorneanu a acuzat epur?ri politice la Digi 24?n ianuarie 2014, jurnalista Valeria Dorneanu, ?efa departamentului Politic ?i senior editor la postul de ?tiri Digi 24, a acuzat existen?a unor epur?ri politice ?i schimbarea orient?rii editoriale a postului, ?n contextul anului electoral 2014. Dorneanu a fost informat? prin SMS de redactorul ?ef c? nu i s-a prelungit contractul de munc?. Jurnalista a declarat c? oricum ?i-ar fi dat demisia ?i c? ?se schimb? orientarea politic? pentru anul electoral – dovad? sunt epur?rile din ultima vreme”. ?n replic?, Cosmin Prelipceanu, redactorul ?ef al televiziunii, a declarat: ?Digi 24 nu a avut niciodat? o orientare politic?. De aceea, sunt nepl?cut surprins c?, dup? doi ani de colaborare, fostul ?ef al Departamentului Politic - Valeria Dorneanu consider? c? aceasta se poate schimba. E clar c? a ?nceput un an foarte interesant ?i ?i invit pe telespectatori s? fie ei cei care vor aprecia dac? principiile impar?ialit??ii ?i onestit??ii vor fi respectate ca ?i p?n? acum”. Harta politic? a televiziunilor locale?n numeroase situa?ii, televiziunile locale sunt arme de lupt? politic?, cel mai adesea sponsorizate din bani publici, potrivit studiului ?Harta Politic? a Televiziunilor Locale”, lansat de ActiveWatch ?n ianuarie 2014. Cercetarea este ?nso?it? de o hart? interactiv? ?i are la baz? o documentare care a inclus 56 de televiziuni locale din 15 jude?e ale ??rii ?i aproximativ 200 de interviuri ?i discu?ii cu jurnali?ti, editori, manageri, produc?tori, proprietari de televiziuni locale, politicieni, reprezentan?i ai partidelor ?i autorit??ilor locale ?i exper?i media.Din documentare a reie?it c? aproape jum?tate dintre cele 56 de televiziuni incluse ?n cercetare sunt influen?ate direct sau indirect de politicieni. Mai mult, aproape jum?tate dintre aceste televiziuni au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsoriz?rilor din bani publici, dar, cel mai probabil, num?rul acestora este mult mai mare.INSTRUMENTALIZAREA PRESEI ?N INTERES PERSONALPresa lui Voiculescu, unealt? ?mpotriva Justi?ieiPe 8 august, judec?torii de la Curtea de Apel Bucure?ti, l-au condamnat la 10 ani de ?nchisoare cu executare pe Dan Voiculescu pentru sp?lare de bani ?n dosarul privatiz?rii Institutului de Cercet?ri Alimentare (ICA). Potrivit procurorilor, Dan Voiculescu a intrat ?n posesia unei propriet??i evaluate la 60 de milioane de euro pentru care a pl?tit 100.000 de euro. Instan?a a decis ?i punerea sub sechestru ?i confiscarea propriet??ilor lui Dan Voiculescu, inclusiv a sediului Antena?3. Decizia instan?ei a dat na?tere unui nou val de atacuri virulente la adresa Justi?iei ?i unei ?ntregi campanii de victimizare din partea institu?iilor media controlate de familia Voiculescu. Pe 5 august, cu trei zile ?nainte de pronun?area instan?ei, unii dintre cei mai cunoscu?i jurnali?ti, prezentatori ?i comentatori ai Antenei?3 au transmis o scrisoare deschis? lui Dan Voiculescu ?n care ??i exprimau solidaritatea ?i sprijinul pentru acesta. Semnatarii ??i asumau personal situa?ia patronului lor: ?Nebunia acestor zile e ?i r?zboiul nostru! A?a am crescut ?n compania pe care a?i fondat-o. Suntem jurnali?ti,? dar ?i cet??eni ai acestei ??ri. Consemn?m, dar g?ndim ?i ?n?elegem. Respect?m legile ?i putem recunoa?te abuzul. Abuzul care, ast?zi, este ?mpotriva lui Dan Voiculescu. Ieri a fost ?mpotriva doamnei Maria din R?d?u?i. M?ine poate fi ?mpotriva oric?rui rom?n. Iar abuzul nu poate fi ignorat, nu poate fi uitat, nu poate fi iertat!” Dup? pronun?area sentin?ei a mai ap?rut o scrisoare public? semnat? de jurnali?ti, prezentatori ?i comentatori ai Antena?3. Aceasta cataloga decizia justi?iei drept un abuz, un ?proces politic” a c?rui ?int? ar fi fost chiar redac?ia Antenei?3 ?i afirma c? este vorba despre un atac la libertatea presei. ?Ast?zi, 8 august 2014, s-a consumat una dintre cele mai hidoase manifest?ri ale regimului de abuz ?i represiune care ?nc? sufoc? Rom?nia. 12 oameni, cu chip, nume, suflet, familie, au fost arunca?i ?n ?nchisoare ?n urma unui dosar ?i a unui proces construite pe fals, pe temeiuri politice ?i alimentate cu ur? ?i dorin?? oarb? de r?zbunare. Noi, jurnali?tii postului de televiziune Antena?3, cea mai puternic? ?i credibil? institu?ie de pres? din Rom?nia, ne asum?m s? facem aceste afirma?ii tran?ante ?n leg?tur? cu sentin?a pronun?at? ast?zi de doi judec?tori ai Cur?ii de Apel Bucure?ti tocmai pentru c? experien?a ?i probitatea profesional? ne dau competen?? ?n a spune c? acest dosar, generic denumit Telepatia, reprezint? cea mai grav? ?i transparent? form? de dictat politic ?n justi?ie. ?inta acestei opera?iuni de execu?ie public? a 12 oameni a fost de la ?nceput ?i p?n? la cap?t fondatorul trustului de pres? care de?ine ?n clipa de fa?? pozi?ia num?rul unu pe pia?a media din Rom?nia”.O burtier? a Antenei?3 titra ?n ziua condamn?rii: ?Antena?3, confiscat? de Kovesi”, iar jurnalistul Adrian Ursu afirma: ?Pentru 10 ani de mandat tic?los al lui Traian B?sescu, 10 ani de ?nchisoare pentru profesorul Dan Voiculescu. (…)?Este o sentin?? dup? dictare, dup? dictarea procurorilor, a celor care exercitau presiuni asupra exper?ilor”.Pe 10 august, Antena?3 organiza o a?a-zis? plimbare-protest la Palatul Cotroceni, pre?edintele Traian B?sescu fiind identificat drept principalul responsabil pentru decizia instan?ei (?cel care se afla indiscutabil la originea abuzului incalificabil la adresa postului nostru de televiziune”). ?n timpul ac?iunii de strad?, un reporter al postului B1?TV a fost agresat de participan?ii la protest (caz descris ?n detaliu la capitolul Agresiuni).Reamintim c? o campanie similar? a avut loc ?n 2013, atunci c?nd Dan ?i Camelia Voiculescu, Sorin Alexandrescu (director general al Antena TV Group), ?mpreun? cu Antena TV Group au fost inculpa?i pentru ?antaj de DNA. Rechizitoriul DNA vorbe?te pe larg despre folosirea institu?iilor media ale familiei Voiculescu cu scopul de a influen?a deciziile magistra?ilor. La ?nceputul lunii octombrie, ANAF anun?a c? sediul Antenei?3 a trecut ?n proprietatea statului. P?n? la momentul redact?rii acestui raport statul nu a ?ntreprins nicio ac?iune care s? ?mpiedice activitatea canalului Antena?3. Dan Diaconescu, condamnat definitiv la ?nchisoare pentru ?antaj ?n februarie 2015, fostul om de televiziune, prezentator ?i proprietar al defunctului canal OTV, fondator al Partidului Popular - Dan Diaconescu (PP-DD) ?i candidat la alegerile preziden?iale din noiembrie din partea acestui partid, a fost condamnat definitiv la 5 ani ?i ?ase luni de ?nchisoare cu executare de Curtea de Apel Bucure?ti ?n dosarul ?n care era acuzat de ?antaj (caz descris ?n raportul FreeEx 2010). ?n acela?i dosar a fost condamnat ?i Doru P?rv, fost realizator de programe la OTV, la o pedeaps? de patru ani de ?nchisoare cu executare. Curtea de Apel Bucure?ti a hot?r?t ?i interzicerea desf??ur?rii de c?tre cei doi condamna?i a oric?rei activit??i ?n presa scris? sau audio-video, ca pedeaps? complementar?, pe o perioad? de cinci ani dup? ie?irea din ?nchisoare.Conform rechizitoriului DNA, Dan Diaconescu a exercitat ?n perioada mai-septembrie 2009 acte repetate de amenin?are, at?t ?n mod direct, ?n cadrul emisiunii de la OTV, c?t ?i indirect, prin intermediul colegului s?u, Doru P?rv, asupra lui Ion Mot, primar al comunei ar?dene Zarand. Scopul acestor amenin??ri era s?-l determine pe Mot s? le dea suma total? de 200.000 de euro pentru a nu difuza la postul OTV un material compromi??tor pentru acesta. Sub presiunea acestor amenin??ri, primarul Ion Mot i-a ?nm?nat lui Doru P?rv suma de 30.000 de euro ?i 42.000 de lei, destina?ia lor final? fiind Dan Diaconescu. Dan Diaconescu a mai fost acuzat c?, ?n cursul lunii aprilie 2005, a exercitat acte repetate de amenintare at?t ?n mod direct, c?t ?i indirect, prin intermediul lui Mitrus Ghezea, realizatorul emisiunii Semnal de alarm?, difuzat? de OTV, asupra omului de afaceri Paul Petru ??rdea, pentru a-l determina s?-i dea suma totala de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.Moderator B1?TV inculpat pentru luare de mit?Andrei B?din, prezentator la postul de ?tiri B1?TV, a fost pus sub urm?rire penal? pentru luare de mit? ?n luna iulie. Fostul pre?edinte al Consiliului Jude?ean Mehedin?i, Adrian Duicu (PSD), a sus?inut c? i-ar fi dat 5.000 de lei lui Andrei B?din ?n vara lui 2013 pentru a nu face o emisiune despre ministrul mediului, Rovana Plumb, coleg? de partid cu Duicu. Prezentatorul emisiunii urma s? fac? dezv?luiri despre despre presupuse fapte ilegale comise de R. Plumb ?i de fiul acesteia. La rug?min?ile insistente ale lui Duicu ?i ?n schimbul sumei de 5.000 de lei, B?din ar fi renun?at la subiect. Red?m fragmentul din stenograma convorbirii prezent? ?n dosarul DNA: DUICU: Te rog din sufletu’ meu, hai c? ne vedem, mai vorbim noi doi. Te rog eu mult las-o! Te rog din sufletu’ meu! Te rog mult de tot! Deci, te implor! Te rog mult de tot, las-o! B?DIN: Bine. Luni o s?-?i dau un SMS cu un cod IBAN s? dai p?n? miercuri ceva, s? plec.Duicu a adus aceste acuza?ii ?n timp ce era audiat ?ntr-un dosar ?n care este acuzat de trafic de influen??. B1?TV a suspendat apari?iile televizate ale lui B?din ?i implicarea sa ?n deciziile editoriale p?n? la clarificarea situa?iei de c?tre justi?ie. De asemenea, postul?a cerut angaja?ilor s? dea declara?ii de interese cu privire?la orice ?rela?ii de colaborare care ar intra ?n contradic?ie cu prevederile codului deontologic al jurnali?tilor sau cu legile ?n vigoare, sau care le-ar putea afecta independen?a deciziilor editoriale”. ?nainte de a lucra pentru B1?TV, Andrei B?din a activat ?i ?n redac?ia Antena?3, televiziune controlat? de Dan Voiculescu.?B?din ridica mingi la fileu unui ministru PSD pe subiectul Ro?ia Montan?Din acela?i dosar reiese c? Duicu a contribuit ?n septembrie 2013 la campania mediatic? ?n favoarea exploat?rii de la Ro?ia Montan? (detalii despre propaganda mediatic? ?n favoarea proiectului ?n raportul FreeEx 2013). Aceia?i trei actori sunt implica?i ?n regizarea unei ?dezbateri” la emisiunea moderat? de B?din la B1?TV, ?n septembrie 2013, ?n timpul protestelor de strad? ?mpotriva exploat?rii de la Ro?ia Montan?. Baronul PSD a intermediat prezen?a Rovanei Plumb la emisiunea lui B?din, care urma s?-i ?ridice mingi la fileu” ministrului. Din stenograma convorbirii ?n care Duicu i se adreseaz? Rovanei Plumb: DUICU IOAN-ADRIAN: M? sun? B?din, intra?i m?ine sear? cu Ro?ia Montan?, dar v? ridic? mingea la fileu ?i v? face emisiune bun? pe treaba cu Ro?ia Montana…Lucr?tori ?n pres? folosi?i de baroni locali pentru a intimida func?ionari ai statuluiDe asemenea, stenogramele din dosarul ?n care Pre?edintele Consiliului Jude?ean Mehedin?i este acuzat de trafic de influen?? arat? cum Adrian Duicu ordona unor lucr?tori ?n presa local? ?i coresponden?i locali ai unor canale na?ionale de ?tiri s? dea telefoane ?n numele acestor televiziuni pentru a intimida o echip? de control a Ministerului de Interne. Cei doi coresponden?i, Adrian Bidilici ?i Mihai B?descu, lucrau la dou? televiziuni locale ?i erau coresponden?ii Rom?nia TV, B1?TV ?i Realitatea TV. Adrian Bidilici este ?i directorul televiziunii Tele 2 Drobeta din Turnu Severin.Conform procurorilor, Duicu ??i folosea influen?a politic? pentru a-l men?ine ?n func?ie pe ?eful Inspectoratului Jude?ean de Poli?ie Mehedin?i, Constantin Ponea, dar ?i pentru a-l promova la Bucure?ti ?n structurile centrale ale Ministerului Administra?iei ?i Internelor. Potrivit stenogramelor publicate de Hotnews, pe 29 iunie 2013, Adrian Duicu aflase de o anchet? a Corpului de Control al ministrului de Interne, anchet? ce viza conducerea IPJ Mehedin?i. Imediat, Duicu i-a sunat pe cei doi jurnali?ti men?iona?i mai sus ?i le-a cerut s?-l sune pe adjunctul Corpului de Control ?i s? se prezinte nu ca ziari?ti locali, ci drept jurnali?ti de la canalele na?ionale B1?TV, Realitatea TV, respectiv Rom?nia TV. Scopul nu era de a realiza un interviu, ci de a-l chestiona pentru desf??urarea respectivului control la o presupus? ?comand? politic?”: ??l suni acuma, ?n secunda asta! (...) ?i spui c? e?ti de la Rom?nia TV.”; ?Dar repede (...) ?i spui c? e?ti de la B1”.Conform procurorilor, cei doi jurnali?ti au ?ndeplinit ordinele lui Duicu, raport?ndu-i acestuia modul ?n care au decurs convorbirile. B?descu i-a spus lui Duicu c? sper? ?s?-i fi speriat un pic interven?ia presei”. Adrian Bidilici ?i Mihai B?descu nu au negat c? au sunat la ordinul lui Duicu, dar au spus c? ?ntreb?rile lor nu au avut scopul de a intimida ancheta. Niciunul dintre ei nu a publicat nimic despre subiectul respectiv, interven?ia lor limit?ndu-se la telefoanele date reprezentantului Corpului de Control la ordinul lui A. Duicu.De altfel, ?n acela?i dosar, Adrian Bidilici este acuzat de instigare la dare de mit? ?i complicitate la folosirea influen?ei ?i autorit??ii, ?n scopul ob?inerii pentru sine de foloase necuvenite. Conform Mediafax, procurorii ?l acuz? pe Duicu c? ?i-ar fi folosit autoritatea ?i influen?a ?n scopul de a ob?ine foloase necuvenite pentru dou? posturi de televiziune controlate de el (Tele 2 Drobeta ?i Karisma Tv). Duicu ar fi impus tuturor primarilor ?i func?ionarilor publici cu func?ii de conducere de pe raza jude?ului Mehedin?i s? pl?teasc? contravaloarea unor ?ur?ri” care aveau s? fie difuzate (sub forma unor anun?uri scrise pe ?burtiera” ecranului) la cele dou? posturi de televiziune. Suma adunat? ar fi fost de peste 60.000 lei. Ac?iunea s-ar fi derulat prin intermediul lui Adrian Bidilici (directorul televiziunii Tele 2 Drobeta) ?i Mijache Loredana-Andreea (directoarea societ??ii comerciale prin care opereaz? cele dou? posturi de televiziune). Adrian Bidilici a spus c? nu se consider? jurnalist, ci doar ?lucr?tor ?n pres?”. Jurnalist concediat ?la comand?”, de 1 aprilie, ?n dosarul Horea UioreanuDosarul deschis ?n mai 2014 ?n care Horea Uioreanu, fostul pre?edinte al Consiliului Jude?ean Cluj, este acuzat c? a pretins ?i a primit mit? din contractele derulate din fonduri publice con?ine detalii despre folosirea presei pentru denigrarea unui func?ionar, precum ?i h?r?uirea unui jurnalist care a relatat despre licita?iile organizate de CJ Cluj pentru derularea unor lucr?ri publice, licita?ii care ulterior au f?cut obiectul anchetei DNA. Potrivit procurorilor, grupul format ?n jurul lui Uioreanu a comandat articole de pres? denigratoare la adresa arhitectului ?ef al CJ Cluj, Claudiu Salan??, care constatase diferite ilegalit??i ?i nereguli ?n efectuarea unor lucr?ri finan?ate din bani publici. Conform rechizitoriului, oamenii de afaceri ?i ?nal?ii func?ionarii implica?i ?n acest contract au exercitat presiuni asupra altor func?ionari ??n special pentru a se evita devoalarea situa?iei existente ?i declan?area unui scandal mediatic”. Aceste presiuni au constat inclusiv ?n publicarea ?n presa local? a unor articole denigratoare la adresa arhitectului ?ef, ?n care era acuzat de conflict de interese. De asemenea, Uioreanu ar fi f?cut presiuni pentru demiterea unui jurnalist de la Ziua de Cluj care a relatat pe 31 martie 2014 despre una din licita?iile trucate ale CJ Cluj. ?n urma public?rii articolului, pre?edintele CJ Cluj l-a contactat pe Octavian Hoandr?, directorul publica?iei, pentru a avea o ?nt?lnire. Dup? aceast? ?nt?lnire ce a avut loc pe 1 aprilie, articolul men?ionat a fost eliminat de pe site-ul publica?iei, iar autorul a fost concediat. Bogdan Chirieac recidiveaz?Bogdan Chirieac, unul dintre cei mai vizibili comentatori de televiziune, consacrat ?n pia?? pentru fapte de ?antaj ?i trafic de influen?? (cazuri descrise ?n rapoartele FreeEx din 2009 ?i 2012), este pomenit ?ntr-un rechizitoriu al DNA privind presupuse fapte de corup?ie ale lui Toni Grebl?, fost parlamentar PSD ?i judec?tor la Curtea Constitu?ional?. Grebl? este acuzat de procurori c? a f?cut trafic de influen?? ?n favoarea finului s?u, Ion B?rcin?. ?n referatul DNA se arat? c? Toni Grebl? l-ar fi amenin?at pe directorul Complexului Energetic Oltenia (CEO), Lauren?iu Ciurel. Directorul CEO sus?ine c? Toni Grebl? l-ar fi amenin?at pentru c? nu era de acord cu o compensare de 10 milioane de lei, cerut? de firma lui B?rcin?. Ciurel a declarat procurorilor c? ?i Bogdan Chirieac a f?cut o recomandare pentru una din firmele controlate de B?rcin?.NERESPECTAREA NORMELOR PROFESIONALEAmenin??ri ?i jigniri lansate de oameni din pres? Pe 26 ?i 27 septembrie, realizatorul TV Mircea Badea a amenin?at cu moartea, a instigat la violen??, a f?cut gesturi obscene ?i a adus injurii unui motociclist ?n cadrul emisiunii ?n gura presei, difuzat? de postul Antena?3. Mircea Badea ??i instalase studioul afar?, ?n fa?a sediului televiziunii, ?i a fost deranjat de faptul c? un motociclist a ambalat motorul ?n momentul ?n care a trecut prin fa?a sediului Antena?3. Badea l-a insultat ?i amenin?at cu b?taia pe motociclist ?n timpul emisiunii, ?n direct. ??mi b?r?ie unul cu motorul ?n cap. Dac? lipsesc eu un pic p?n? ?l rezolv eu pe cretinul ?sta… stai c? poate se ?ntoarce. Eu tot o s? rezolv un handicapat din ?sta a?a de r?u ?nc?t voi primi zece ani cu executare. Pe bune! Prietene, eu pe-?sta ?l caut acas?! S? moar? ?n chinuri groaznice ?i s? ?i ?s?rim cu picioarele pe cap. Fac un apel la jegosul de-adineauri s? se ?ntoarc? aici. Jur c? vin doar eu dup? el. S? vezi ce bucat? ?i dau! Dac? ?l prind pe ?sta, vom avea cel mai mare rating din istoria televiziunilor. S? m? mut eu de aici pentru c? vrea un cretin?!”, a spus Badea.Reamintim c? acest tip de comportament nu este o premier? pentru respectivul realizator, acesta amenin??nd ?i instig?nd constant ?mpotriva unor persoane sau comunit??i (vezi raportul FreeEx 2013 ?i capitolul Amenin??ri din acest raport). De exemplu, ?n 2013, i-a urat colegului C?t?lin Striblea, de la Rom?nia TV, s? aib? parte de un al doilea atac cerebral, ?n timp ce Striblea se afla internat ?n spital.Badea a mai adresat jigniri ?i amenin??ri grave ?i la adresa altor oameni din pres?, considera?i a fi sus?in?tori ai pre?edintelui Traian B?sescu. ?M? surprind g?ndindu-m?, fantasm?nd ?i fiind sigur de comportamentul meu cu privire la, uite, urm?toarea situa?ie: presupunem, presupunem - se ?nt?mpl? at?tea ?n via?a asta - deci dac? a? trece pe un drum de munte ?i ?n st?nga e o pr?pastie ?i a?a cu dou? dege?ele se mai ?ine de o frunzuli?? vreun propagandist d-?sta abject, b?sist hidos, oribil, putred, vierm?nos, d-?sta... Tapalag?... nu ?tiu dac? a?i auzit, e un fel de homuncul - Sabin Orcan, a?i auzit de a?a ceva? ?sta, Turturic? ?la de clipe?te nervos ?i dezaxat din ochi?orii mici ?neca?i ?n gr?sime, vreun Turcescu, vreun d-??tia. S?-l v?d a?a, cu dou? degete, ajutor, ajutor. Prietene, nu numai c? nu ?l ajut, m? ?ntorc cu spatele ?i plec. La unii.”Dou? atacuri vulgare ?ndreptate ?mpotriva jurnalistei Andreea Pora ?i, respectiv, a lui Andrei Ple?u, cunoscut om de cultur? ?i fost ministru al culturii ?i de externe, au generat reac?ii mai consistente din partea breslei ?i a unor voci cunoscute din opinia public? provoc?nd o necesar? dezbatere privind calitatea discursului public ?n Rom?nia. Discursul na?ionalist xenofob cu accente care incit? la ur? ?n emisiunea Lumea lui Banciu difuzat? de c?tre postul de televiziune B1?TV ?n data 27 august, realizatorul Radu Banciu a luat ?n discu?ie proiectul autonomiei ?inutului Secuiesc lansat ?n dezbatere public? de c?tre Uniunea Democrat? a Maghiarilor din Rom?nia. ?n cadrul prezent?rii proiectului UDMR, realizatorul emisiunii a prezentat eventualele consecin?e ale aprob?rii acestuia, f?c?nd o serie de afirma?ii grave ?i alarmiste cu privire la ipoteticele efecte pe care le-ar fi putut avea aprobarea proiectului de lege privind autonomia ?inutului Secuiesc. Pe tot parcursul emisiunii, minoritatea maghiar? a fost prezentat? ca fiind un veritabil pericol at?t la adresa etnicilor rom?ni, c?t ?i la adresa statului rom?n ?n general. Se poate ?n?elege din modul ?n care a fost zugr?vit? minoritatea maghiar? de c?tre Banciu c? to?i maghiarii din Rom?nia ar nutri sentimente de ur? fa?? de rom?ni ?i c? inten?ioneaz? s? comit? crime ?n mas? ?n jude?ele ?n care sunt majoritari (?Este ca ?i cum ai pune ni?te c?prioare ?n cu?ca leului”). Astfel, Radu Banciu a afirmat urm?toarele (selec?ie de citate):[Dac? ar fi aprobat proiectul de lege] ar fi un m?cel. Cet??enii rom?ni n-ar mai avea nici cel mai mic drept ?n via?a lor de zi cu zi. Este absolut o tragedie ca acei cet??eni [cet??eni de etnie rom?n? din ?inutul Secuiesc] s? devin? dintr-odat? vasali ai guvernului maghiar ?i ai acestui guvern secuiesc. Ce vor face ei acolo [maghiarii] dup? bunul lor plac pentru c? acolo nu vor exista legi, nu se va respecta nimic. Avem deja exemplele ?n re?edin?ele de jude? ale Harghitei ?i Covasnei unde s-au ?nt?mplat at?tea atrocit??i dintr-astea. Da?i-v? seama ce va fi ?n momentul ?n care guvernul de la Bucure?ti nu va avea dec?t un titlu consultativ fa?? de ce se ?nt?mpl? acolo. Po?i s?-?i dai cu p?rerea [ca guvern central] c? nu te mai ascult? nimeni. Cam la nivelul ?sta va fi. Totu?i acum ce se ?nt?mpl? cu drapelul, cu ?nsemnele rom?ne?ti, cu tricolorul, cu vorbitul ?n limba rom?n? pe strad?, cu ner?spunsul la salut ?n limba maghiar?. Dac? asta se ?nt?mpl? ?n condi?iile ?n care acele jude?e apar?in numai de Rom?nia […], v? da?i seama ce s-ar ?nt?mpla ?n aceast? parte a Rom?niei dac? aceste lucruri [proiectul autonomiei] vor fi puse ?n aplicare.?n aceste jude?e [Harghita, Covasna ?i Mure?] nu se poate aplica aceast? convie?uire [?ntre maghiari ?i rom?ni]. Este ca ?i cum ai pune ni?te c?prioare ?n cu?ca leului. Asta este, de fapt, ?inutul Secuiesc.Eu ?tiu c? la noi se va da ?n cap pe strad?. Oamenii nu vor mai putea s? vorbeasc? ?n limba rom?n?, vor fi ataca?i pe strad?, vor fi batjocori?i.Dac? vreodat? va exista aceast? regul? cu pre?edinte, ??tia vor st?p?ni exact ca pe vremuri acel ?inut, acolo va fi cel mai mare m?cel posibil. Va fi un dezastru, nu exist? cuvinte. Ce autonomie? Ce ?inut Secuiesc? Va exploda toat? zona aia.Rom?nia TV ofer? diagnostice medicaleEmisiunea de dezbateri Edi?ie Special?, difuzat? de postul Romania TV ?n data de 15 octombrie 2014, a anun?at difuzarea unor imagini ?i informa?ii care ar viza ?dezv?luiri-bomb?” legate de ?incapacitatea de a conduce ?ara” ?n care s-ar fi aflat Pre?edintele ?n func?ie la acea dat?, Traian B?sescu. Iat? c?teva dintre titlurile de ilustrare folosite de postul de ?tiri: ?Imediat”, ?Cutremur?tor”, ?Dezv?luiri-bomb? despre B?sescu”, ?Situa?ie grav? ascuns? poporului”, ?Incapacitate de a conduce ?ara” sau ?Dovada, ?n imagini ?oc”. Moderatorii ?i invita?ii au prezentat ?i dezb?tut un set de imagini video, extrase din patru contexte diferite, ?n care Pre?edintele Traian B?sescu ar fi avut gesturi sau un comportament ce ar fi indicat o stare de s?n?tate precar?. ?n ?tirea care a introdus dezbaterea din studio s-au f?cut afirma?ii prezentate ca informa?ii certe despre starea de s?n?tate a pre?edintelui, f?r? a fi sus?inute de nicio alt? dovad? cu excep?ia imaginilor prezentate pe ecran ?i a unor presupuse ?surse medicale”. Pre?edintele a fost ?diagnosticat” de jurnali?tii Rom?nia TV cu boala Parkinson, gesturi ale sale au fost interpretate ca semne ale unor atacuri cerebrale, iar manifest?rile sale publice au fost analizate ca fiind determinate de problemele medicale de care ar fi suferit. ?Sunt informa?ii exclusive despre adev?rata stare de s?n?tate a ?efului statului, ascuns?, p?n? ?n acest moment rom?nilor. Avem imaginile incredibile ?n care Traian B?sescu arat? clar semnele bolii Parkinson. Sunt mai multe ipostaze ?n care pre?edintele a fost surprins ?i ?n care nu ?i-a mai putut ascunde boala de care sufer?. Surse medicale au confirmat ?ns? pentru Rom?nia TV faptul c?, aten?ie, pre?edintele a suferit ?i dou? atacuri cerebrale in timpul celui de-al doilea mandat. Imaginile dovedesc din nou acest lucru. Traian B?sescu a ap?rut ?n cel pu?in patru momente cu semne evidente ale atacurilor cerebrale. ?ntr-unul dintre acestea, pre?edintele nu-?i mai putea mi?ca m?na dreapt?. ?ntr-un altul, m?na st?ng?. Potrivit acelora?i surse medicale, Traian B?sescu a fost internat ?n mare secret la Spitalul Militar din Bucure?ti. De asemenea, a fost operat ?ntr-o clinic? din Viena, mai spun acelea?i surse medicale. Vorbim despre informa?ii ?inute ascunse de serviciile secrete ale statului. De altfel, chiar ?i ?n apari?iile recente, Traian B?sescu ??i tr?deaz? suferin?a. Ie?irile necontrolate, tremuratul continuu ?i izbucnirile sale pot fi citite de acum ?ntr-o alt? cheie, ?n condi?iile ?n care, iat?, exist? justific?ri medicale pentru toate acestea”, s-a declarat ?n emisiune. Un cotidian ??i dezv?luie insistent surseleCotidianul Adev?rul ?i-a dezv?luit sursele ?n dou? cazuri diferite, la un interval scurt de timp. Cotidianul a publicat ?n edi?ia din 24 martie un articol despre o presupus? mit? acordat? fratelui pre?edintelui Traian B?sescu, Mircea B?sescu, de c?tre interlopul Sandu Anghel, cunoscut ?i drept Bercea Mondial. Articolul purta titlul ?Mircea B?sescu, acuzat c? ar fi fost mituit de Bercea Mondial cu 300.000 de euro”. Aceste informa?ii ar fi fost ob?inute de la ?surse din cadrul anchetatorilor”. ?tirea a fost actualizat? c?teva ore mai t?rziu, dup? ce Parchetul de pe l?ng? ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ) a transmis un comunicat ?n care se preciza c? nu exist? vreun dosar ?n lucru care s? ?l vizeze pe Mircea B?sescu ?i c? procurorul Eugen Iacobescu de la Parchetul Tribunalului Olt nu se va mai ocupa de cazul Bercea. ICCJ a precizat c? motivul acestei decizii au fost ?scurgerile de informa?ii din timpul anchetei ?i implicarea numelui lui Mircea B?sescu”. La r?ndul s?u, procurorul Iacobescu declarase ?n aceea?i zi c? Mircea B?sescu nu este implicat ?n dosarul lui Sandu Anghel, preciz?nd c? nu ?tie de un au ap?rut ?astfel de zvonuri”. Dup? acest? declara?ie a lui Iacobescu, ziarul a decis s? fac? public numele sursei informa?iei publicate ini?ial, potrivit c?reia Mircea B?sescu ar fi fost inculpat. Sursa ar fi fost chiar procurorul Iacobescu. Adev?rul ?i-a motivat decizia prin contradic?iile din dezv?luirile f?cute confiden?ial de procuror ?i declara?iile publice le acestuia, contradic?ii care au pus ziarul ?ntr-o lumin? proast?: ?Adev?rul a continuat s? fie solidar sursei, protej?ndui identitatea. ?ns?, atunci c?nd procurorul a ie?it ?i a declarat public c? nu ?tie de unde au ap?rut ?astfel de zvonuri’, am decis s? divulg?m numele celui care a lansat acuza?iile”.Adev?rul a recidivat ?i a dezv?luit din nou sursa unei ?tiri publicate, redac?ia invoc?nd etica profesional? ca motiva?ie a acestei decizii. Pe 5 mai, ziarul a publicat un material cu titlul ?EXCLUSIV SURSE: Victor Ponta, cu avionul la Satu Mare. Premierul ar fi renun?at la o aeronav? militar? ?i a folosit un avion civil”. Materialul relata despre deplasarea premierului de la Craiova la Satu Mare, fiind publicat ?n ziua acestei c?l?torii, la c?teva ore dup? efecturea ei. Autorul sus?inea, cit?nd surse din Inspectoratul de Poli?ie al Jude?ului Dolj, c? V. Ponta ar fi cerut ini?ial s? zboare cu un avion militar, dar ulterior s-a r?zg?ndit ?i a zburat cu o aeronav? civil?. Ponta a negat acest zvon imediat ce a ajuns la Satu Mare ?i a acuzat ziarul Adev?rul c? a min?it. De asemenea, at?t directorul aeroportului Craiova, c?t ?i Ministerul Ap?r?rii Na?ionale au negat c? prim-ministrul ar fi zburat cu un avion civil. Redac?ia ziarului a decis atunci s? fac? public numele sursei care le-ar fi oferit autoarelor articolului informa?ia fals?, justific?nd decizia prin dorin?a de a-?i informa corect cititorii ?i pentru a-?i demonstra profesionalismul (?pentru a-i informa corect pe cititorii ?i (...) pentru a-i asigura c? articolul, anun?at ?nc? din titlu ca fiind oferit pe surse, a avut o documentare ?n conformitate cu deontologia jurnalistic?”). Acesta ar fi fost chiar purt?torul de cuv?nt al IPJ Dolj, inspector principal, Alin Apostol. Ziarul a publicat un ?ntreg articol dedicat acestui subiect, ?n care era descris? ?n detaliu activitatea de documentare ?i de redactare a articolului. Moderatorii dau afar? din platou invita?ii ?nepolitico?i”Atmosfera ?ncins? din perioada campaniei i-a afectat pe unii moderatori de la canalele de ?tiri, care au recurs la gesturi extreme atunci c?nd opiniile sau comportamentul invita?ilor nu le-au convenit. Deputatul PNL, Mih?i?? Calimente, a fost dat afar? din studioul Antenei?3, unde participa ca invitat la o dezbatere electoral? transmis? ?n direct. Subiectul discu?iei era refuzul candidatului liberal, Klaus Iohannis, de a participa la unele dezbateri electorale, motivul invocat de Calimente fiind calitatea moderatorilor acestor dezbateri. Pentru acest argument, politicianul a fost poftit s? p?r?seasc? studioul de c?tre moderatorul R?zvan Dumitrescu. Red?m ultima parte a dialogului dintre cei doi.Calimente: Dac? dvs. ?mi ar?ta?i vreun moderator din vest care ??i bate joc de un invitat... Dumitrescu: V? rog s? p?r?si?i imediat platoul!Calimente: ... ?i ?i toarn? g?le?i de laturi ?n cap. Dumitrescu: Acum, ?n acest moment, v? rog s? p?r?si?i platoul! Ne aduce?i ni?te acuza?ii nefondate.C?teva luni mai devreme, deputatul mai fusese dat afar? ?i din studioul Rom?nia TV, la cererea moderatoarei Andreea Cre?ulescu. Aceasta i-a repro?at c? nu a respectat rolul moderatorului ?i a vorbit f?r? a i se da cuv?ntul. ?Eu am ?nv??at, de la bunica mea, c?nd intru ?n casa altcuiva s? respect regulile casei”, a afirmat Cre?ulescu. ?Da, dar c?nd gazda nu te respect?, nu faci ca ea”, a replicat deputatul PNL, dup? care jurnalista l-a dat afar?.Un alt politician, Codrin ?tef?nescu, secretar general-adjunct al PSD, a fost invitat s? p?r?seasc? studioul unei emisiuni de dezbateri. Acesta participa pe 23 decembrie la emisiunea ?Actualitatea rom?neasc?”, transmis? de B1?TV ?i moderat? de Sorina Matei. Aceasta l-a scos din platou pe ?tef?nescu pe motiv c? politicianul i-ar fi ?ntrerupt pe ceilal?i invita?i ?n repetate r?nduri, a criticat modul de desf??urare a emisiunii ?i subiectele discutate. Un alt invitat, jurnalista Andreea Pora, s-a pl?ns ?n timpul emisiunii de comportamentul lui C. ?tef?nescu ?i a amenin?at c? va p?r?si ea ?ns??i emisiunea dac? politicianul nu ??nceteaz? cu r?getele”.Concluzii:Ac?iunile Justi?iei au expus leg?turile corupte dintre mass-media, mediul politic ?i cel de afaceri. ?n contextul anului electoral, transformarea presei ?n instrument de propagand? politic? a fost mai vizibil? ca oric?nd. Manipularea, dezinformarea, atacul la persoan? au fost intens uzitate de institu?iile media. Interesul public a fost masiv abandonat ?n favoarea intereselor economice ?i politice. Presa a fost din nou folosit? ca arm? ?mpotriva Justi?iei de c?tre patroni afla?i ?n dificultate. Au ap?rut noi cazuri de corup?ie ?n pres?, de care se fac vinova?i patroni ?i administratori de pres?, dar ?i jurnali?ti. Meseria de jurnalist este ?n continuare folosit? abuziv de unele persoane pentru a intimida, ?antaja sau pentru a face trafic de influen??. Au existat atacuri violente ?ntre jurnali?ti ?i institu?ii de media. Vocile independente se fac tot mai greu auzite ?n zgomotul politic ce domin? spa?iul mediatic. Discursul na?ionalist-xenofob a fost resuscitat ?n contextul anului electoral. ?ncrederea publicului ?n mass-media continu? s? scad?.Recomand?ri pentru jurnali?ti:Solidariza?i-v? ?n numele unor principii ?i valori profesionale cu jurnali?tii afla?i ?n dificultate, chiar ?i atunci c?nd ace?tia lucreaz? la institu?ii media concurente. Breasla va deveni mai puternic? atunci c?nd ve?i lupta ?mpreun? pentru principii ?i drepturi, nu consum?ndu-v? ?n sterile dispute politice.Asuma?i-v? coduri etice ?i organiza?i-v? ?n structuri asociative pentru a v? proteja drepturile ?i interesele profesionale.Ap?ra?i-v? demnitatea profesional? sanc?ion?nd derapajele etice, inclusiv pe cele constatate ?n propria redac?ie.P?stra?i o distan?? fa?? de mediul politic. Leg?turile prea apropiate cu politicienii risc? s? v? compromit? credibilitatea.Nu confunda?i partizanatul politic ?n favoarea intereselor particulare ale unor actori politici cu asumarea fireasc? a unor op?iuni ideologice bazate pe principii ?i valori.Verifica?i cu aten?ie sursele din care v? culege?i informa?ia.Delimita?i-v? ferm de tentativele de presiune (?i ingerin??) editorial? ?i semnala?i public aceste situa?ii.Invoca?i clauza de con?tiin?? c?nd nu considera?i etice practicile redac?iei.Evita?i compromisurile profesionale, deoarece v? pot decredibiliza permanent ?n con?tiin?a breslei ?i a publicului.Nu tolera?i abuzurile patronatelor, ?ntruc?t acestea decredibilizeaz? presa ?n rma?i organiza?iile de media dac? sunte?i victime ale presiunilor sau ale cenzurii.Recomand?ri pentru proprietarii de media:Folosirea presei ca instrument de ob?inere a influen?ei politice ?i/sau economice poate func?iona pe termen scurt, dar, ?n perspectiv?, aceast? abordare duce la falimentul moral ?i financiar al institu?iilor de pres? ?i al celor care le instrumentalizeaz?. Respectul pentru public este cea mai sigur? investi?ie.Propaganda mediatic? nu este o garan?ie a succesului politic, economic sau juridic. Pierde?i bani ?i compromite?i jurnalismul investind ?n propagand?.Presa responsabil? e un c??tig pe termen lung. Investi?i ?n profesionalizarea angaja?ilor media ?i asigura?i-le jurnali?tilor ?i editorilor un mediu de lucru independent.Existen?a ?n redac?ii a unor instrumente de autoreglementare (coduri de scriitur?, coduri etice, documente care s? reglementeze rela?ia jurnalist-editor-patronat) v? poate ap?ra de acuza?iile de cenzur?.Presiuni politice, economice, ale autorit??ilor ?i institu?iilor. Presiuni internePRESIUNI ALE AUTORIT??ILORInfiltrarea redac?iilor de agen?i ai serviciilor de informa?ii Infiltrarea redac?iilor de agen?i sub acoperire ai serviciilor de informa?ii a fost reconfirmat? ?n 2014, dup? ce anul 2012 consemnase un caz similar, confirmat ?i de SRI (detalii ?n raportul FreeEx 2012). Subiectul a intrat puternic ?n agenda public? odat? cu autodeconspirarea unuia dintre cei mai cunoscu?i oameni din pres?, realizatorul TV Robert Turcescu. ?i al?i jurnali?ti au vorbit despre tentative de racolare a lor de diferite servicii de informa?ii care activeaz? ?n Rom?nia (?ara are nu mai pu?in de 6 asemenea structuri).Mai mult, fostul ?ef al SRI, George Maior, a confirmat existen?a acestor practici ?ntr-un interviu pe care l-a acordat B1?TV pe 25 ianuarie, c?nd se afla ?nc? ?n func?ie. Chestionat cu privire la existen?a unor agen?i sub acoperire ai serviciilor de informa?ii ?n redac?ii, Maior a r?spuns afirmativ: ?Cum stau toate statele democratice europene. Ofi?erul acoperit este o latur? special?, o arm? special? a oric?rui serviciu de informa?ii, sarcina lui este ca folosind aceast? calitate s? aduc? informa?ii de securitate na?ional? pentru stat”. Atunci c?nd realizatorul interviului i-a atras aten?ia c? prin redac?ii ?se cam ?tiu unele nume”, Maior a r?spuns: ?este vorba doar de ar?tatul cu degetul. A ar?ta cu degetul este una, a afla nume este alta”.?n acela?i interviu, Maior a jignit ?i amenin?at deschis oponen?ii legilor Big Brother (jurnali?ti, organiza?ii de drepturile omului, membrii Cur?ii Constitu?ionale): ?Eu vreau s? avertizez foarte serios c? exist? o r?spundere moral? ?n leg?tur? cu securitatea cet??enilor Rom?niei, nu a statului. La momentul c?nd se va ?nt?mpla o catastrof?, voi ?ti spre cine s? ar?t cu degetul. E datoria mea s? spun c? cineva se joac? cu lucruri pe care nu le ?n?elege sau din rea-credin?? le abordeaz? ?n acest fel. Nu comentez deciziile, ne vom adapta la ele, cu mijloacele chiar ?i ale lui Sherlock Holmes”.?n urma acestor afirma?ii ale directorului SRI, Pre?edintele-Director General al televiziunii publice a cerut public conducerii serviciului s?-?i retrag? agen?ii acoperi?i din redac?ia TVR. ?Prin urmare, v? solicit retragerea ofi?erilor acoperi?i din Televiziunea Rom?n?, care trebuie s? func?ioneze independent ?i s? ofere cet??enilor informa?ii corecte ?i echidistante”. Pentru aceste declara?ii ?i pentru jignirile ?i amenin??rile aduse celor care s-au opus pachetului de legi Big Brother (descrise ?n cap. Legisla?ie), ActiveWatch i-a solicitat demisia directorului SRI. Maior a demisionat pe 27 ianuarie 2015. De asemenea, mai multe organiza?ii de media ?i de drepturile omului au solicitat din nou parlamentarilor s? introduc? ?n legile siguran?ei na?ionale o interdic?ie expres? a recrut?rii de colaboratori sau agen?i din cadrul presei de c?tre serviciile de informa?ii. ??n acest fel opiniile ?i ideile transmise de pres? vor reflecta doar convingerile ziari?tilor ?i nu ordinele primite de unii dintre ace?tia de la serviciile de informa?ii.”Reamintim c?, pe data de 21 mai 2013, Parlamentul European a adoptat (cu o majoritate cov?r?itoare de voturi) rezolu?ia ?Norme standard pentru libertatea presei ?n Uniunea European?”. Rezolu?ia cere, ?ntre altele, statelor membre, s? adopte legisla?ia necesar? pentru a preveni infiltrarea ?n redac?ii a ofi?erilor de informa?ii (amendamentul a fost introdus ?n proiectul de rezolu?ie de parlamentarul Renate Weber la solicitarea ActiveWatch). Pe 21 septembrie, jurnalistul ?i prezentatorul de televiziune Robert Turcescu s-a autodeconspirat ?ntr-o emisiune transmis? ?n direct de B1?TV c? a fost agent sub acoperire al unui serviciu secret de informa?ii, pe care nu l-a precizat. Jurnalistul publicase ?n aceea?i zi, pe blogul personal, un text (?M?rturisire ?i spovedanie”) ?i o serie de documente menite a dovedi apartenen?a sa la asemenea structuri. Documentele erau un livret militar ?i c?teva ?tate de plat? din care reie?ea c? Turcescu ar fi fost locotenent-colonel al Ministerului Ap?r?rii Na?ionale – Direc?ia de Informa?ii Militare (serviciul de informa?ii al armatei rom?ne). Turcescu a sus?inut c? aceste documente i-ar fi fost ?nm?nate direct, dar nu a precizat de cine sau cu ce scop ?i a confirmat autenticitatea acestora. Din livretul militar, reiese c? Turcescu ar fi fost avansat ?n 2010 la gradul de locotenent-colonel de Unitatea Militar? 02515 B. Pe 17 septembrie, cu c?teva zile ?naintea autodeconspir?rii sale, tot la B1?TV, Turcescu fusese acuzat de senatorul Ilie S?rbu c? ar fi ofi?er acoperit.Turcescu a declarat c? a f?cut acest gest pentru c? a?a ?a vrut Dumnezeu” ?i pentru c? nu putea s? se mai ascund?, ?n contextul scandalului legat de existen?a unui ofi?er acoperit printre candida?ii la preziden?iale despre care el ?nsu?i comentase ?n propriile emisiuni. ?Nu mai puteam veni ?n fa?a voastr? vorbind despre ofi?erul acoperit care candideaz? la Pre?edin?ie ?i eu s? m? simt a?a ?n interiorul meu”. Pre?edintele Traian B?sescu lansase ?n luna august acuza?ia c? unul dintre candida?ii la scrutinul preziden?ial ar fi ofi?er acoperit al unui serviciu de informa?ii.Turcescu a ad?ugat c? a f?cut aceast? dezv?luire din proprie ini?iativ?, f?r? s? fie supus unor presiuni sau vreunui ?antaj, ?i c? a sim?it o mare eliberare interioar?. ?V? doresc s? tr?i?i momentul acesta de eliberare, ca s? v? face?i meseria ?n mod onest. Muream ?n interior. Eram fariseu. (…) Mi-am dat seama c? e necinstit fa?? de Dumnezeu, de mine, de familia mea, de voi to?i, e necinstit, nu pot s? v? mai mint, trebuie s? spun, s? m?rturisesc, indiferent ce m-ar costa asta”.Pretinsul jurnalist a renun?at la emisiunea pe care o realiza la B1?TV ?i a anun?at c? se retrage din via?a public?. El a mai declarat c? nu va da explica?ii dec?t ?n fa?a unui judec?tor pentru gestul s?u, ?n cazul ?n care s-ar fi ajuns ?ntr-o asemenea situa?ie. ?Nu voi da explica?ii publicului. Nu acum. Toate explica?iile care trebuie date, toate documentele care vor fi cerute le voi aduce ?n fa?a judec?torilor.” Ministerul Ap?r?rii Na?ionale nu a confirmat ?i nici nu a infirmat afirma?iile ?i documentele lui Turcescu, nedorind s? fac? niciun comentariu pe acest subiect. Doi parlamentari au sesizat Parchetul de pe l?ng? ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, cer?nd s? verifice dac? declara?iile lui Turcescu se confirm? sau nu ?i dac? pun ?n pericol siguran?a na?ional?. Procurorul general al Rom?niei, Tiberiu Ni?u, a spus c? Parchetul General nu va demara nicio ac?iune ?mpotriva lui Turcescu. La numai c?teva luni dup? acest eveniment, Robert Turcescu ?i-a reluat activitatea ?n mass-media, fiind realizatorul unei emisiuni difuzate de postul Na?ul TV. ?n 2012, Turcescu a fost protagonistul unui scandal care ridica suspiciuni privind eventuale leg?turi ale sale cu structuri militarizate. Pe 21 iunie 2012, postul de televiziune Antena?3 a dat publicit??ii un document al Ministerului Ap?r?rii Na?ionale care atesta c? jurnalistul Robert Turcescu ar fi fost ?naintat la gradul de colonel de c?tre fostul Ministru al Ap?r?rii, generalul Gabriel Oprea. MApN a confirmat existen?a documentului. Turcescu a sus?inut c? nu a avut cuno?tin?? de aceast? avansare, c? nu a f?cut armata ?i c? nu avea niciun grad militar astfel ?nc?t s? poat? fi avansat colonel. Singura sa leg?tur? cu Armata ar fi fost un curs de bun? guvernare absolvit ?n cadrul Colegiului Na?ional de Ap?rare ?n anul 2010 ?i c?teva prelegeri sus?inute ?n cadrul aceleia?i institu?ii ?n 2011. ?ntr-o scrisoare adresat? atunci Ministrului Ap?r?rii Na?ionale, Turcescu a solicitat anularea ordinului respectiv ?i revenirea la statutul s?u de persoan? f?r? stagiu militar, preciz?nd c?, ?n cazul ?n care cererea sa nu este satisf?cut?, va ac?iona ?n judecat? MApN. ?Aceast? situa?ie ?mi genereaz? ?n momentul de fa?? grave prejudicii de imagine prin inducerea ?n con?tiin?a opiniei publice a unei false identit??i publice”, a precizat Robert Turcescu, ad?ug?nd pe blogul s?u: ?[…] n-am facut armata, n-am livret militar, nu sunt luat ?n eviden?? la vreun centru de recrutare sau de rezervi?ti”. La ?nceputul lui august 2012, Turcescu a fost ?n?tiin?at de MApN c? a fost revocat ordinul prin care era avansat colonel. Potrivit deputatului Costic? Canacheu, Pre?edintele Comisiei de Ap?rare de la Camera Deputa?ilor, practica avans?rilor ?n grad este larg r?sp?ndit? ?n perioada post-decembrist?, de ea beneficiind parlamentari, persoane din administra?ia public?: ?S-a ?nt?mplat asta, este aproape cutum? ?n ??tia 20 de ani. De regul?, at?ta c?t ?tiu eu, cei care ajung s? aib? demnit??i, fie ?n Parlament, fie ?n zona guvernamental?, fie ?n alte zone, sunt avansa?i ?n grad. Este un fel de tradi?ie, am ?n?eles, a Ministerului fa?? de cei din comisiile de Ap?rare, de Control SIE sau de control a SRI, fa?? de mini?tri, secretari de stat. Sunt avansa?i prin ordin al ministrului Ap?r?rii, b?nuiesc c? sunt sute, mii de persoane ?n ultimii 16-18 ani. Probabil c? sunt accente, func?ie de temperamentul fiec?rui ministru. Este o chestiune de tradi?ie, atunci c?nd apar exager?ri nu este ?n regul?, dar este o chestiune benign?, nu se ?nt?mpl? nimic”.Un alt parlamentar, deputatul PDL Neculai Rebenciuc, a sus?inut c? to?i absolven?ii Colegiului Na?ional de Ap?rare din ultimii doi ani au fost avansa?i ?n grad sau au primit grade. MApN a demarat o anchet? ?n acest caz, concluzia fiind c? multe avans?ri au fost f?cute ilegal. Turcescu c??tigase ?n 2013 un proces ?mpotriva prezentatorului Mircea Badea, care ?l acuzase ?n emisiunea Sinteza zilei difuzat? de Antena?3 ?n martie 2013 c? este colonel. Instan?a a considerat c? Badea a ac?ionat cu rea-credin?? ?i cu inten?ia de a-i prejudicia imaginea lui Turcescu, pentru faptul c? a reluat o informa?ie dovedit? deja de p?r?t ca fiind neadev?rat?. Dup? gestul lui R. Turcescu, Pre?edintele ?n func?ie, T. B?sescu, a lansat o acuza?ie voalat? la adresa moderatoarei unei emisiuni difuzate de B1?TV, Sorina Matei. Acesta i-a transmis, ?n direct, c? ”poate se mai gande?te ce i-a spus Robert Turcescu ?n emisiunea de pomina”. Pre?edintele f?cea referire la emisiunea ?n care Turcescu s-a autodeconspirat, emisiune moderat? de Sorina Matei. ?n acea emisiune, Turcescu a rugat-o pe Matei s? ?se uite ad?nc ?n sufletul ei”, ?n contextul discu?iei despre conflictual de interese ?n care s-a aflat R. Turcescu. Sorina Matei a negat c? este ofi?er acoperit al vreunui serviciu de informa?ii din Rom?nia. La scurt timp dup? deconspirarea lui Turcescu, al?i doi jurnali?ti au dezv?luit c? au fost subiec?ii unor tentative de racolare din partea serviciilor de informa?ii - jurnalistul de investiga?ii Daniel Befu ?i Radu Moraru, proprietar ?i realizator de emisiuni la Na?ul TV. Befu a relatat cum un agent al SRI a ?ncercat s?-l recruteze ?n perioada ?n care lucra la cotidianul G?ndul (anul 2009). Agentul SRI s-a prezentat ca fiind ?ncadrat la departamentul de ap?rare a Constitu?iei ?i institu?iilor statului, unde se ocupa de monitorizarea media. Colaborarea ar fi presupus ca jurnalistul s? informeze asupra unor acte sau tentative de cenzur? editorial?, s? plaseze ?n ziar materiale livrate de SRI, activit??i pentru care urma s? fie remunerat. Radu Moraru a povestit cum directorul SRI a ?ncercat s?-l racoleze ?n biroul ministrului Ap?r?rii, Gabriel Oprea, ?n anul 2010. Udrea spune c? SRI direc?ioneaz? bani spre televiziuniDup? ce DNA a pus-o sub urm?rire penal? pentru diverse fapte de corup?ie, liderul Partidului Mi?carea Popular?, Elena Udrea, a acuzat conducerea SRI c? a dispus finan?area unor institu?ii media sau a unor oameni din pres? prin intermediul unor oameni de afaceri. ?n denun?ul s?u depus la DNA, Udrea sus?ine c? fostul ei so?, omul de afaceri Dorin Coco? (inculpat ?n mai multe dosare), a pl?tit peste 500.000 de euro cash lui Sebastian Ghi?? pentru postul finan?at de acesta, Rom?nia TV, la cererea adjunctului SRI, Florian Coldea. Banii ar fi fost livra?i ?n 2011, anul apari?iei postului controlat de Ghi??. ?ntr-un interviu pentru publica?ia online HotNews.ro, ap?rut la o zi dup? ce DNA i-a deschis dosar penal, fosta candidat? la Pre?edin?ie afirm? c? omul de afaceri Nicolae Dumitru - Niro (inculpat al?turi de Dorin Coco? ?n dosarul Microsoft) ?i f?cea diverse servicii lui Coldea, printre care ?i plata unor oameni din pres?, nominaliz?nd-o pe moderatoarea postului B1?TV, Sorina Matei. Udrea a mai acuzat-o pe S. Matei c? ar fi ?purt?toarea de cuv?nt” a ?efei DNA, Codru?a Kovesi. Udrea a mai sus?inut c? so?ul s?u era un apropiat al conducerii SRI, pe care o vizita ?n fiecare duminic?. Ghi?? a negat afirma?iile Elenei Udrea ?ntr-un interviu luat de postul B1?TV, sus?in?nd c? nu a primit niciun ban de la Dorin Coco? ?i c? postul patronat de el a fost finan?at exclusiv prin fonduri venite prin intermediul transferurilor bancare. Despre acoperirea mai degrab? favorabil? de care Udrea a beneficiat din partea Rom?nia TV, Ghi?? a spus c? aceasta s-ar fi datorat audien?elor ridicate pe care prezen?a acesteia le-ar fi generat: ??ti?i ce a f?cut? Audien??. Doamna Udrea. V? place, nu v? place este un personaj.”La r?ndul ei, Sorina Matei a negat c? ar fi primit vreodat? bani de la Dumitru Nicolae ?i a spus c? nu este ofi?er acoperit al vreunui serviciu de informa?ii din Rom?nia. Pre?edintele Traian B?sescu ar fi binecuv?ntat ?nfiin?area televiziunii de ?tiri a unui senator PSDElena Udrea, fost ministru, fost candidat la preziden?ialele din 2014 ?i fost lider al Partidului Mi?carea Popular?, inculpat? ?n mai multe dosare de corup?ie, a sus?inut ?ntr-un denun? ?n fa?a procurorilor DNA c? Sebastian Ghi?? (senator PSD ?i finan?ator al postului Rom?nia TV) i-ar fi cerut pre?edintelui B?sescu acordul pentru ?nfiin?area postului Rom?nia TV, pentru c? ?democra?ia va fi mai bine ap?rat? cu o nou? televiziune”.Rom?nia TV (RTV) a fost ?nfiin?at? ?i este controlat? prin interpu?i de omul politic ?i de afaceri Sebastian Ghi??. Acesta este un apropiat al premierului Ponta ?i este senator PSD din 2012. Ghi?? a p?r?sit partidul la finele lui 2014. RTV a ap?rut ?n 2011, printr-o ruptur? cu scandal din Realitatea TV (detalii ?n raportul FreeEx 2011). Realitatea TV a avut o orientare editorial? ostil? pre?edintelui B?sescu. Ulterior, ?i orientarea editorial? a Rom?nia TV a devenit ostil? pre?edintelui. Udrea a sus?inut ?n denun?ul s?u c? pre?edintele l-a sunat pe directorul adjunct al SRI, Florian Coldea, s?-l avertizeze c? ?tie c? SRI se afl? ?n spatele Rom?nia TV ?i c? va expune public acest fapt ?n cazul ?n care televiziunea nu ?nceteaz? atacurile la adresa sa: ?L-a sunat pe Coldea ?i i-a zis c? ??i d? seama ce se ?nt?mpl? ?i c? dac? nu se potolesc va veni public s? ?i acuze c? Ghi?? este omul lor care le face jocurile. RTV-ul s-a potolit imediat”. La r?ndul s?u, Traian B?sescu ?i-a exprimat ?ncrederea ?i sus?inerea pentru Elena Udrea dup? ce a fost arestat? pentru fapte de corup?ie, spun?nd c? ?Elena Udrea nu minte”. Membru al CNA: presa s? figureze printre vulnerabilit??ile la adresa siguran?ei na?ionaleUn membru al CNA, Valentin Jucan, a cerut Pre?edintelui Klaus Iohannis s? nu elimine mass-media din categoria vulnerabilit??i la adresa siguran?ei na?ionale din viitoarea Strategie Na?ional? de Ap?rare a ??rii. Anterior, comentatorul Antenei?3, Radu Tudor, ?i adresase Pre?edintelui o cerere ?n care solicita eliminarea presei din r?ndul vulnerabilit??ilor la adresa siguran?ei na?ionale. Jucan ?i-a justificat cererea invoc?nd ?ac?iuni de dezinformare a publicului ?i presiuni asupra magistra?ilor ?i procurorilor, conjugate cu atacuri la adresa principalelor institu?ii de drept ale statului” comise de anumite institu?ii media. Reamintim c?, ?n 2010, Pre?edin?ia a ?naintat Parlamentului Strategia Na?ional? de Ap?rare a ??rii ?n care presa figura printre vulnerabilit??ile la adresa siguran?ei na?ionale. Documentul men?ioneaz? ?fenomenul campaniilor de pres? la comand? cu scopul de a denigra institu?ii ale statului prin r?sp?ndirea de informa?ii false despre activitatea acestora” ?i ?presiunile exercitate de trusturi de pres? asupra deciziei politice ?n vederea ob?inerii de avantaje de natur? economic? sau ?n rela?ia cu institu?iile statului”. Strategia a fost ini?iat? de Pre?edin?ia Rom?niei, adoptat? de Consiliul Suprem de Ap?rare a ??rii (CSAT) ?i ?naintat? ?n data de 23 iunie 2010 Parlamentului Rom?niei. Strategia a fost ?nt?mpinat? cu un val dur de critici din partea jurnali?tilor ?i a multor organiza?ii ale societ??ii civile: ?Acest document oficial, care con?ine enun?uri superficiale ?i acuza?ii ?mpotriva presei ?n ansamblul ei, constituie o amenin?are sever? la adresa libert??ii cuv?ntului, prin faptul c? el poate fundamenta ini?iative legislative menite s? desfiin?eze orice afirma?ie critic? la adresa institu?iilor statului. De aceea condamn?m afirma?iile din Strategia CSAT ?i facem un apel la Parlamentul Rom?niei s? aduc? modific?rile necesare acestui document, elimin?nd referirile la vulnerablitatea pe care o reprezint? critica de pres?”, se afirm? ?ntr-un comunicat semnat de peste 20 de organiza?ii de media, drepturile omului ?i bun? guvernare.?n scrisoarea adresat? Pre?edintelui Iohannis, V. Jucan sugera, ?n acela?i timp, ?i necesitatea introducerii unor m?suri fiscale (reducerea TVA sau reducerea impozitului pe venit ?n domeniul presei) pentru a sprijini independen?a presei. De altfel, ideea unor facilit??i fiscale acordate presei a fost vehiculat? de importan?i oameni politici sau din pres?. ?nsu?i pre?edintele B?sescu a sus?inut ?n ultimul s?u discurs la Cotroceni necesitatea unor facilit??i fiscale pentru ?redob?ndirea independen?ei mass-media, mult prea ?ncorsetat? de interesele patronilor de pres?”. Ideea a fost preluat? ?i de apropiata pre?edintelui B?sescu, Elena Udrea. ?nainte s? fie pus? sub urm?rire penal? ?i arestat? pentru diverse fapte de corup?ie (unele incluz?nd finan?area presei din bani rezulta?i din fapte de corup?ie), Udrea a sus?inut c?, printre priorit??ile lui 2015 ar trebui s? fie ?i o ?lege care s? ajute presa s? supravie?uiasc? ?n aceast? perioad? economic? dificil? f?r? s? fie obligat? s? c?nte ?n struna Puterii”.Anterior, ?n iunie 2014, autodenun?atul ofi?er acoperit din pres? Robert Turcescu a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook ?n care depl?ngea soarta televiziunilor de ?tiri dup? ?ncheierea anului electoral 2014 (Rom?nia are nu mai pu?in de 5 televiziuni de ?tiri na?ionale). El a propus solu?ia unor reglement?ri ale pie?ei de media, inclusiv ?ajutoare de stat (...) sau de facilit??i fiscale ?n stare s? repun? pe picioare institu?iile media”. PRESIUNI CARE AU IMPLICAT POLITICIENIMihail Neam?u a sus?inut public ?nchiderea Antenelor?n martie 2014, politicianul Mihail Neam?u, fost pre?edinte al partidului de dreapta Noua Republic?, a participat ?mpreun? cu 500 de persoane la o adunare de boicotare a televiziunilor familiei Voiculescu (Antena 1, Antena?3). Timp de aproximativ dou? ore, Mihail Neam?u a fost nucleul dur al unui grup participant al mitingului, scand?nd mesaje critice la adresa televiziunilor, a CNA, a lui Dan Voiculescu ?i a lui Victor Ponta. Mai mult, Neam?u a pledat pentru ?nchiderea Antenelor ?i a scandat: ?Deschide?i ochii, ?nchide?i Antenele!”. Mitingul, desf??urat vizavi de Universitatea din Bucure?ti, a fost ini?iat de Grupul pentru Dialog Social ?i de Revista 22 ?n scopul solidariz?rii cu scriitorul Andrei Ple?u, la c?teva zile dup? ce realizatorii TV Mihai G?dea ?i Mugur Ciuvic? au folosit exprim?ri ofensatoare la adresa omului de cultur?, pe care l-au prezentat ca fiind ?slug?” a regimurilor de dup? c?derea comunismului. Organizatorii au participat pa?nic la eveniment ?i nu au scandat. Prezent la eveniment, filosoful Gabriel Liiceanu a declarat c? miza evenimentului era s? pun? presiune pe CNA s? sanc?ioneze abaterile jurnalistice.Dup? miting, Antena?3 a difuzat o emisiune ?n care Mihai G?dea ?i Mugur Ciuvic? l-au numit pe Neam?u ?neolegionar”, ?analfabet”, ?fripturist”, ?legionar ?nt?rziat”, ?n urma c?reia CNA a obligat postul s?-i acorde politicianului un drept la replic?.Prim?ri?a Craiovei a vrut s? ?nregistreze o porecl? la OSIMLia Olgu?a Vasilescu, primarul Craiovei, a solicitat ?n aprilie 2015 ?nregistrarea denumirii ?Craiolgu?a” la Oficiul de Stat pentru Inven?ii ?i M?rci (OSIM), astfel ?nc?t presa s? nu mai poat? utiliza aceast? titulatur? ce reprezint? o aluzie la leg?turile dintre primar ?i echipa sus?inut? de Prim?rie, SC Universitatea Craiova.Vasilescu a precizat ?ntr-un mesaj publicat pe Facebook c? nu va mai permite folosirea ?n pres? a denumirii Craiolgu?a, odat? ce va de?ine drepturile asupra m?rcii.PRESIUNI CARE AU IMPLICAT FOR?ELE DE ORDINEJandarmii au ?ntrerupt repetat un eveniment stradal pe tema corup?iei?n luna martie, jandarmii au ?ntrerupt de dou? ori ?n decurs de o or? un circuit stradal pe tema ?p?gilor, organizat ?n cadrul festivalului de film documentar de drepturile omului One World Rom?nia, ?i l-au legitimat ?n dou? r?nduri pe ghidul circuitului, jurnalistul ?i scriitorul Eugen Istodor. Circuitul, la care participau mai multe persoane adunate ?n scop pa?nic, consta ?n prezentarea unui traseu al ?p?gilor din Capital?. ?Evenimentul ?n sine este un veritabil documentar viu asupra ?nc?lc?rii ordinii de drept de c?tre persoane publice din Rom?nia prin men?ionarea exclusiv a dosarelor penale finalizate prin sentin?e definitive de c?tre instan?ele competente. ?n sine, proiectul nu este un protest ci un demers educativ, cultural ?i moralizator. Orice interven?ie a organelor de ordine public? ?n desf??urarea acestei procesiuni este lipsit? de temei juridic”, a declarat pentru One World avocatul Dan Mihai, de la Apador-CH.Poli?ia ecvestr? din Parcul Her?str?u ?a s?rit calul”?n luna mai au fost publicate mai multe imagini care ?i ?nf??i?au pe c??iva poli?i?ti c?lare din parcul Her?str?u al Capitalei cum intrau cu for?a ?i dispersau un grup de zeci de persoane care ascultau forma?ia Barbarossa Samba Group, la un concert ad-hoc. Oamenii prezen?i au ?nceput s?-i huiduie pe poli?i?ti dup? ce unul dintre ei a legitimat un membru al forma?iei.Dup? acest incident, organiza?ia APADOR-CH a cerut Prim?riei Capitalei ?i Consiliului General al Municipiului Bucure?ti informa?ii cu privire la reglement?rile ?n baza c?rora poli?ia c?lare ac?ioneaz? ?n parcurile Capitalei. ?Consider?m c? interven?ia poli?i?tilor, a?a cum s-a v?zut ea ?n ?nregistrare, a fost mai mult un exces de zel dec?t o ?ndatorire de serviciu, at?ta vreme c?t adunarea respectiv? nu deranja ordinea public?, iar oamenii nu erau agresivi”, a transmis organiza?ia.?Amend? de 1000 de lei pentru comentariile despre Poli?ie de pe un site?n luna iunie, jurnalistul Alex Prunean, de la Dejeanul.ro, a relatat c? un cititor al site-ului a fost urm?rit ?i amendat cu 1000 de lei de Poli?ia Dej pentru criticarea unor poli?i?ti ?n subsolul unui material. Jurnalistul a relatat c? procesul verbal a fost ?ntocmit ??n baza legii 61, fapte antisociale ?n spa?ii publice” ?i c? cititorul sanc?ionat nu a vrut s?-?i fac? public? povestea, ?pentru c? nu ??i dorea probleme”.Clasarea dosarului ?n care jurnalistul Robert Frunzescu a fost acuzat de blocarea drumului?n iunie 2014, Parchetul de pe l?ng? Judec?toria Sectorului 5 din Bucure?ti a clasat dosarul ?n care jurnalistul Robert Frunzescu, de la televiziunea Na?ul TV, care a transmis ?n 2013 din mijlocul unui protest ?mpotriva exploat?rii miniere cu cianuri, fusese acuzat de oamenii legii c? ar fi participat, al?turi de al?i 1000 de manifestan?i, la blocarea traficului. ?n procesele verbale ?ntocmite ?mpotriva lui Frunzescu ?i a altor c??iva protestatari era invocat? blocarea traficului prin sta?ionarea pe carosabil.Jurnalistul a declarat pentru FreeEx c?, de?i avea la vedere semnalmentele de jurnalist (legitima?ie, camer? de filmat) ?i se afla acolo ?n interes de serviciu, jandarmii l-au legitimat ?i i-au ?ntocmit proces-verbal pe motiv c? ar fi blocat traficul ?mpreun? cu protestatarii. ?Implicarea mea ?n acest dosar consider c? a fost f?cut? inten?ionat pentru intimidare. La momentul legitim?rii mele nu s-a ?ntocmit niciun proces verbal ?i nici nu au dorit s? ?mi spun? motivul legitim?rii, a?a cum sunt obliga?i”, a mai declarat Robert Frunzescu.Abuzuri succesive ale autorit??ilor fa?? de publica?ia Epoch TimesPe 24 septembrie, jurnali?tii Epoch Times au fost obstruc?iona?i s?-?i exercite activitatea prin faptul c?, de?i aveau acredit?ri la Guvern, nu au avut acces la ?nt?lnirea oficial? cu delega?ia chinez? a vicepremierului Zhang Gaoli. A doua zi, echipa Epoch Times a fost din nou oprit? s?-?i fac? meseria, de data aceasta de c?tre reprezentan?i ai Jandarmeriei Rom?ne. For?ele de ordine au intervenit ?n timpul interviului acordat echipei de jurnali?ti Epoch Times de Vlad Negril?, un membru al organiza?iei Falun Gong (interzis? ?n China), care fusese ridicat de jandarmi din fa?a cl?dirii Guvernului c?teva ore mai devreme, pe motiv c? ar fi participat la un ?protest neautorizat” ?mpotriva vicepremierului chinez. De asemenea, jandarmii au ?mpiedicat cameramanul Epoch Times s? filmeze momentul c?nd Vlad Negril? a fost re?inut de for?ele de ordine ?n timp ce acorda aniza?ia ActiveWatch a solicitat Biroului de pres? al Guvernului explica?ii pentru blocarea accesului jurnali?tilor Epoch Times la ?nt?lnirea cu vicepremierul chinez, dar solicitarea noastr? nu a primit niciun r?spuns. ?Constat?m c? de fiecare dat? c?nd ?nal?i oficiali ai statului chinez au ?nt?lniri cu autorit??ile rom?ne, statul chinez decide cine are dreptul s? participe la aceste adun?ri oficiale, ceea ce ?nseamn? c? drepturile unor cet??eni rom?ni sunt suspendate de Guvernul Rom?niei la ordinele Chinei”, a transmis ActiveWatch ?ntr-un comunicat de pres?.Publica?ia Epoch Times a fost ?i ?n noiembrie 2013 ?inta unor abuzuri din partea autorit??ilor rom?ne, c?nd redac?iei i-a fost refuzat? acreditarea de c?tre Parlamentul Rom?niei ?i SPP la summitul China-Europa Central? ?i de Est, desf??urat la Palatul Parlamentului, ?ntre 25 ?i 27 noiembrie. Tribunalul Cluj a condamnat definitiv o student? pentru organizarea unui protest?n octombrie 2014, Tribunalul Cluj-Napoca a condamnat-o definitiv pe Andreea Petru? (24 de ani) la plata unei amenzi de 2000 de lei, pe motiv c? pe vremea c?nd era student? s-ar fi erijat ?n lider al protestelor desf??urate ?n 2013 de la Cluj, la care au participat mii de oameni din septembrie p?n? ?n noiembrie, ?mpotriva tentativelor companiei Ro?ia Montan? Gold Corporation (RMGC) de exploatare minier? cu cianuri de la Ro?ia Montan?. ?n noiembrie 2013, t?n?ra a primit prin po?t? dou? amenzi de la Jandarmerie, ?n cuantum total de 3000 de lei, care invocau ?nc?lcarea unor prevederi din Legea Adun?rilor Publice (Legea 60/1991), sub acuza?iile c? ar fi organizat proteste ?nedeclarate, ne?nregistrate ?i neautorizate” ?i c? ar fi blocat traficul. Procesele verbale care au fost ?ntocmite ?mpotriva Andreei Petru? i-au parvenit prin Po?t?, f?r? ca ea s? fi fost legitimat?, s? fi luat la cuno?tin?? de ele ?i s? le fi semnat. Andreea Petru? a contestat amenzile, ?ns? dou? instan?e au men?inut una dintre sanc?iuni ?i au considerat c? studenta s-a num?rat printre liderii protestelor. Tribunalul Cluj a sus?inut c? Andreea Petru? ?a eviden?iat o atitudine care, ?n opinia instan?ei, trebuie considerat? ca apar?in?nd unui organizator sau responsabil pentru conducerea manifesta?iei”, folosind drept argumente faptul c? t?n?ra a comunicat informa?ii legate de stabilirea locului, datei ?i orei traseelor urmate de protestatari ?i a transmis la portavoce mesaje scandate de participan?ii de la manifesta?ie. Instan?a a concluzionat c? ?contraven?iile imputate prezint? o periculozitate ridicat?, dat? fiind natura valorilor sociale protejate prin incriminarea lor” ?i c? ?faptele concrete s?v?r?ite sunt deosebit de grave, atitudinea petentei relief?nd nu numai ignorarea complet? a normelor referitoare la organizarea adun?rilor publice, c?t ?i indiferen?a manifestat? fa?? de alte persoane care, de?i nu participau la protest, s-au v?zut ?n situa?ia de a suporta unele consecin?e negative ale acestuia”. Contactat? de FreeEx, Andreea Petru? a relatat c?, la dou? s?pt?m?ni dup? ce a pierdut definitiv procesul ?n care contesta aceast? amend?, Tribunalul Cluj a respins definitiv ?i cealalt? contesta?ie, care viza procesul verbal pentru blocarea traficului, ?i a condamnat-o la plata a ?nc? 1000 de lei.Din solidaritate cu Andreea Petru?, site-ul Rom?niaCurat?.ro, prin Societatea Academic? din Rom?nia, a deschis un cont bancar ?n decembrie 2014 unde cet??enii au donat banii necesari achit?rii amenzilor primite de t?n?r?. T?n?ra a declarat pentru FreeEx c? ?n total s-au str?ns 8000 de lei ?i c? restul banilor i-a donat altor cet??eni care au fost amenda?i pentru participarea la diferite proteste desf??urate ?n ?ar?. PRESIUNI ?N ART?, CULTUR?, EDUCA?IE CNA a interzis un spot publicitar cu arti?ti deasupra unui tren?n aprilie 2014, Consiliul Na?ional al Audiovizualului (CNA) a interzis difuzarea unui spot publicitar al unei companii de telefonie, ?n care c?nt?re?ul Smiley ?i actorul Pavel Barto? erau ?nf??i?a?i st?nd deasupra unui tren. CNA a luat aceast? decizie dup? ce Ministerul de Interne a trimis o sesizare semnat? de doctorul Raed Arafat (fondatorul serviciului de urgen?? SMURD) care sus?inea c? num?rul cazurilor de copii electrocuta?i din cauz? c? s-au urcat pe garniturile de tren crescuse.?ntr-un punct de vedere transmis c?tre CNA, organiza?ia ActiveWatch a sus?inut c? decizia de a interzice spotul s-a luat f?r? baz? factual?, prin promovarea ideii c? mesajele audiovizuale au efecte directe ?i nediferen?iate asupra comportamentelor copiilor ?i oamenilor, f?r? a aduce ?ns? argumente solide ?n acest sens. Bucharest Art Biennale: ?art? cu aprobare” La sf?r?itul lunii ianuarie 2014, germanul Nicolaus Schafhausen, directorul Kunsthalle Wien, numit curator al edi?iei a VI-a a Bucharest Biennale ?n 2012, ?i-a anun?at retragerea, motiv?nd ?incompatibilit??i insurmontabile cu organizatorii din Rom?nia”. La insisten?ele presei, Schafhausen a detaliat motivul principal al nemul?umirilor sale ?i a declarat c? fondatorul galeriei de art? contemporan? Pavilion, R?zvan Ion, i-ar fi trimis un e-mail o list? care se voia a fi confiden?ial? ?i care cuprindea arti?tii considera?i dezirabili ?i indezirabili pentru a participa la Bienal?. Reprezentan?ii Pavilion au negat c? mesajul le apar?inea.?n iunie 2014 au ap?rut informa?ii c? o lucrare artistic? ce ar fi trebuit afi?at? ?n Bucure?ti cu ocazia celei de-a ?asea edi?ii a evenimentului de art? contemporan? Bucharest Art Biennale a fost respins? de agen?ia de panotaj cu care arti?tii Cezar L?z?rescu ?i ai asocia?iei 1+1 semnaser? deja un contract ?n acest sens, Motion Vision Communication (MVC). Cu o s?pt?m?na ?nainte de a ?ncepe promovarea, MVC a renun?at la contract pe motiv c? ?nu este art? contemporan?, mesajul sonor este agresiv ?i antiguvernamental ?i scoate ?n eviden?? nivelul foarte jos la care este Rom?nia”, potrivit relat?rii reprezentantului asocia?iei 1+1, Florin Bobu. Proiectul f?cea referire la un calificativ foarte mic primit de Rom?nia din partea unei companii americane de rating pentru investi?ii ?i la minusurile comune ale guvernelor din ultimii zece ani.Contactat? de publica?ia Vice Rom?nia, reprezentanta MVC Andreea Timofte a invocat condi?iile de confiden?ialitate sub care s-ar fi ?ncheiat contractul ?i s-a rezumat s? declare doar c?: ?Nu e nimic exploziv ?n asta.?Pur ?i simplu unele business-uri c?teodat? nu func?ioneaz?”. R?zvan Martin, de la organiza?ia ActiveWatch, a declarat la r?ndul s?u, pentru aceea?i revist?: ?Iat? c? statul nici nu mai are nevoie de un aparat propriu de cenzur?, ?i fac treaba companiile, din servilism pur ?i din dorin?a de a nu se pune r?u cu puterea. De?i sunt convins c? nu le-a cerut nimeni din Guvern s? cenzureze acel mesaj”.BCU Bucure?ti a dat ?napoi de la un eveniment despre minorit??i sexuale?n luna iunie, psihologul ?i scriitorul Andrew Solomon a publicat un mesaj pe Twitter ?n care a acuzat conducerea Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) din Bucure?ti c? a renun?at la asocierea cu conferin?a pe care el urma s? o sus?in?, dup? ce a aflat c? va fi abordat? tema minorit??ilor sexuale. ?Cartea mea urc? ?n lista de besteseller-uri de aici, din Rom?nia, dar conferin?a mea la Biblioteca Na?ional? din Bucure?ti a fost anulat? c?nd conducerea a aflat c? voi vorbi despre identitatea gay. S? nu crezi niciodat? c? ai c??tigat b?t?liile”, a scris Andrew Solomon.Florin Buhuceanu, pre?edintele asocia?iei ACCEPT, ap?r?toare a drepturilor minorit??ilor sexuale ?n Rom?nia, partener? a evenimentului, a relatat c? reprezentan?ii BCU au fost aborda?i pentru un parteneriat institu?ional ?i c? ?i-au dat acordul informal, dup? care nu s-au mai ar?tat disponibili pentru ?ncheierea formal? a acestei ?n?elegeri ?n vederea organiz?rii conferin?ei. ?Ce ar trebui ?n?eles din asta? O organiza?ie de drepturile omului care ap?r? drepturile persoanelor LGBT din Rom?nia nu poate beneficia de un spa?iu ?n cea mai important? bibliotec? din Bucure?ti? Un eminent scriitor ?i jurnalist american nu ar trebui s? vorbeasc? despre identitate ?i sexualitate ?ntr-o institu?ie de cultur?? C?r?ile autorilor gay rom?ni ?i str?ini vor fi dezavuate ?n mediul academic ?i literar din cauza orient?rii sexuale a scriitorilor?”, a declarat Buhuceanu.Pe de alt? parte, directorul adjunct BCU, Voichi?a Dragomir, a declarat pentru Mediafax c? acordul nu s-a mai ?ncheiat din cauza unei ?comunic?ri proaste, a unei proaste abord?ri”, f?r? leg?tur? cu subiectul conferin?ei.Ministerul Culturii a cerut retragerea reclamei pentru depistarea BTS, ?n care ap?rea EminescuMinisterul Culturii a transmis ?n luna iulie 2014 un comunicat ?n care ??i exprima ?profunda indignare” ?i solicita ?ncetarea folosirii imaginii poetului Mihai Eminescu ?ntr-o campanie publicitar? la un produs de depistare a bolilor cu transmitere sexual? (BTS). ?n sprijinul solicit?rii, reprezentan?ii institu?iei au invocat Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ?i drepturile conexe, mai exact faptul c? utilizarea unei opere f?r? consim??m?ntul autorului poate fi f?cut? dac? utilizarea se conformeaz? ?bunelor uzan?e” ?i nu contravine ?exploat?rii normale a operei”. ?n realitate, ?ns?, fotografia f?cea parte din patrimoniul public. De asemenea, comunicatul Ministerului f?cea referire ?i la dou? texte de lege privind prejudicierea imaginii, onoarei, demnit??ii ?i vie?ii particulare a persoanelor, vr?nd astfel s? sprijine via?a privat? a poetului Mihai Eminescu ?i s? condamne asocierea imaginii acestuia cu bolile venerice (zvon intrat ?n con?tiin?a public? ?nc? de la moartea poetului).Organiza?ia ActiveWatch a transmis Ministerului Culturii un punct de vedere ?n care i-a cerut s? revin? asupra comunicatului, deoarece punea ?n pericol s?n?tatea public?, prin promovarea stigmei la adresa bolilor cu transmitere sexual?: ?Ceea ce consider? ministerul c? este jignitor pentru poetul na?ional este asocierea imaginii acestuia cu o boal? veneric?. Aceasta ?nseamn? c? Ministerul promoveaz? o imagine stigmatizant? asupra bolilor cu transmitere sexual?. Stigma despre care vorbim face ca diagnostigarea ?i tratamentul acestor boli s? fie drastic ?ngreunate, deci, prin promovarea acestei prejudec??i ?i ?ncurajarea ignoran?ei, Ministerul Culturii favorizeaz? r?sp?ndirea acestor boli la nivelul popula?iei”.Libertatea de exprimare exclus? din mediul academic?n 2014, un student ?n anul V de la Universitatea de Arhitectur? ?i Urbanism Ion Mincu din Bucure?ti (UAUIMB), Drago? Alecsandru, a fost exmatriculat dup? ce a trimis o pl?ngere la Ministerul Educa?iei, semnat? de al?i 700 de colegi ai s?i, privind condi?iile improprii de ?nv???m?nt din institu?ie. ?n motivarea oficial?, senatul UAUIMB a sus?inut c? l-a sanc?ionat pe studentul Drago? Alecsandru pe motiv c? nu s-ar fi adresat ?nt?i conducerii universit??ii, a?a cum ar fi impus regulamentul intern. ?n ianuarie 2015, argument?nd c? decizia era dispropor?ionat?, ActiveWatch a solicitat public Ministerului Educa?iei ?s? analizeze cu maxim? aten?ie acest caz, s? intervin? activ pentru a preveni repetarea unor astfel de abuzuri ?i s? sprijine spiritul civic ?i participarea cet??eneasc?, ?n conformitatea cu misiunea ?i idealul sistemului educa?ional, a?a cum sunt ele definite de Legea educa?iei na?ionale”. ?n luna februarie, Ministerul Educa?iei a cerut reanalizarea deciziei de exmatriculare a studentului ?i a transmis universit??ii mai multe recomand?ri, pornind de la peti?ia ini?iat? de Drago? Alecsandru. Cu toate acestea, conducerea Universit??ii de Arhitectur? nu a reac?ionat ?n nici un fel, a?a c? studentul exmatriculat a contestat ?n instan?? decizia luat? de UAUIMB ?mpotriva sa, iar, ?n martie 2015, Tribunalul Bucure?ti a dispus s? fie reprimit la cursuri p?n? la solu?ionarea definitiv? a cazului. ??n urma discu?iilor avute de conducerea Senatului cu studentul Alexandru Drago? ?i ?n urma deciziei de a fi re?nmatriculat, am luat hot?r?rea s? fie re?nmatriculat de urgen??”, a declarat la momentul respectiv rectorul Universit??ii de Arhitectur?, Zeno Bogd?nescu. Contactat de FreeEx, Drago? Alecsandru a relatat c? a fost reintegrat ?n institu?ie ?i c? decizia de exmatriculare a fost anulat?. C?t prive?te revendic?rile din peti?ia ?n urma c?reia fusese exmatriculat, studentul a spus c? a?teapt? ?n continuare ca acestea s? se concretizeze. ?Planul de ?nv???m?nt nu se modific? ?n timpul anului, a?a c? a?tept s? v?d ce se ?nt?mpl? la anul, dac? se va schimba ceva”, a declarat Drago? Alecsandru.PRESIUNI ?N REDAC?IIJurnali?ti concedia?i de Digi 24 pentru post?rile de pe Facebook?n luna iulie, televiziunea Digi 24 l-a concediat abuziv pe jurnalistul Cristi Citre, de la Departamentul Politic, pentru maniera ?i limbajul ?n care ?i-a exprimat opiniile critice la adresa premierului Victor Ponta. Redactorul ?ef Cosmin Prelipceanu nu a putut invoca ?n luarea acestei decizii niciun temei legal ?i niciun regulament intern agreat cu angaja?ii. Conflictul a fost generat de faptul c?, dup? o ?nt?lnire dintre pre?edintele Traian B?sescu, primul ministru Victor Ponta ?i ministrul Finan?elor, Ioana Petrescu, Cristi Citre scrisese pe Facebook despre premier: ?Mai are cineva vreun dubiu c? omul e bolnav, nesim?it ?i f?r? discern?m?nt? C? ??i bate joc, c? ??i r?de ?n fa??, c? te minte f?r? s? clipeasc?? Dup? ce azi la Cotroceni ??i cur??a scamele de pe sacou ?i ??i d?dea ochii peste cap de plictiseal?, dup? ce c? a dovedit c? este un habarnist total ?n materie de economie, [...]”. A doua zi dup? publicarea acestui text, Cristian Citre a fost anun?at de redactorul ?ef Cosmin Prelipceanu c? ?a s?rit calul pe Facebook” ?i c? este concediat. ?Nu exist? nicio clauz? ?n contractul pe care l-am semnat cu Digi24 care s? fi putut fi invocat? drept justificare a concedierii mele. Drept urmare nici nu a fost invocat? vreo clauz? contractual?.”, a declarat jurnalistul Cristian Citre. Pentru a-?i argumenta decizia de a-l concedia pe Cristi Citre, Cosmin Prelipceanu a transmis urm?torul punct de vedere publica?iilor ReporterVirtual.ro ?i HotNews.ro: ?Digi24 r?m?ne consecvent principiilor jurnalismului echidistant ?i se bazeaz? pe to?i membrii echipei pentru respectarea acestor standarde. Ne vom desp?r?i de oricine nu ?mp?rt??e?te valorile ?n care noi credem - echilibru, echidistan??, impar?ialitate. Credem ?i ?n civilitate. ?n numele ei ?i al aerului respirabil pe care ar trebui s?-l emane media din Rom?nia, Digi24 se delimiteaz? de jignirile aduse ?n spa?iul public oric?ror persoane, fie c? este vorba despre politicieni sau nu. Consider?m c? libertatea de exprimare include ?ntotdeauna ?i respectul”.Organiza?ia ActiveWatch a transmis un punct de vedere cu privire la concedierea jurnalistului Cristi Citre ?n care a atras aten?ia c? aceast? decizie a demonstrat ?nc? o dat? c?t de mult vulnerabilizeaz? statutul jurnalistului ?n redac?ie lipsa contractelor de munc?, substituite de contractele pe drepturi de autor ?i lipsa unor documente de autoreglementare (coduri etice, regulamente interne, certificate de bune practici jurnalistice etc.). ??n m?sura ?n care aceste coduri etice etc. nu sunt negociate ?i agreate de angajatorii ?i angaja?ii media, orice m?sur? administrativ? luat? ca reac?ie la exprimarea unei opinii, indiferent de forma pe care aceasta o ia, la adresa unor politicieni, echivaleaz? cu o form? de cenzur?”, a mai precizat organiza?ia.Dup? ce povestea concedierii lui Cristi Citre a fost f?cut? public?, jurnalista Ana Iorga Mihail a relatat public c? fusese la r?ndul s?u concediat? de Digi 24 cu o lun? ?nainte, dup? ce a publicat pe Facebook un mesaj despre o gre?eal? dintr-o emisiune a postului. Jurnalista a declarat c? redactorii ?efi M?d?lina R?dulescu ?i Cosmin Prelipceanu i-ar fi cerut inclusiv s? ?tearg? respectivul text publicat, dar c? i-a refuzat. Contacta?i de ActiveWatch telefonic ?i prin mesaje, Cosmin Prelipceanu ?i M?d?lina R?dulescu nu au oferit nici un punct de vedere ?n aceast? privin??.Antena 1, pe urmele lui Mihai BendeacA?a cum am relatat ?n precedentul Raport FreeEx, actorul Mihai Bendeac a intrat ?n octombrie 2013 ?n conflict cu angajatorul s?u de la acea dat?, Antena 1, ca urmare a faptului c? reprezentan?ii televiziunii au ?ncercat s?-i impun? o list? cu mai multe subiecte tabu. Artistului i-a fost ?nc?lcat? libertatea de exprimare ?n mai multe r?nduri, prin faptul c? i s-a interzis s? fac? referire la anumite personalit??i ?i subiecte ?n emisiunea de satir? pe care o realiza, iComedy. Dup? mai multe s?pt?m?ni de negocieri cu angajatorul, Mihai Bendeac a renun?at la contractul de la Antena 1 ?n schimbul unuia la Prima TV.Cu toate acestea, conflictul lui Bendeac cu fostul angajator nu s-a stins, ?ntruc?t Antena Group a continuat s?-l acuze ?i s? ?ncerce s?-i saboteze colabor?rile, pe motiv c? actorul ar fi ?nc?lcat clauzele contractuale. ?n august, Bendeac a povestit c? se ivise ocazia de a face parte din juriul emisiunii ?Rom?nii au talent”, de la Pro TV, dar c? grupul Antena a trimis o notificare prin care a ?mpiedicat aceast? colaborare. Drept reac?ie, Bendeac a publicat o list? cu persoanele considerate non grata de grupul media, pe care ?i fusese interzis s? le men?ioneze ?n emisiunea sa: Radu Banciu, Mircea Badea, Valentin Stan, Mihai G?dea, CRBL, Iosif Ava, Regele Mihai, Dan Voiculescu, Stelian T?nase. ?Mihai Bendeac a ?nc?lcat ?n mod repetat clauzele contractului semnat ?n prealabil cu Antena 1, contract aflat ?nc? ?n vigoare, motiv pentru care se confrunt? cu repercusiunile legale fire?ti ?ntr-un astfel de caz”, a transmis Antena Group.?n octombrie, Antena l-a dat ?n judecat? pe Bendeac pentru ??nc?lcarea ?n mod repetat a clauzelor contractuale”, potrivit directorului de PR Antena Group, Diana Zamfirescu. Antena ?i cere actorului daune de 1.300.000 de euro pentru rezilierea contractului.Institu?ii media care au cerut interzicerea dreptului la liber? exprimareUn instrument de intimidare folosit tot mai des ?n ultimii ani de un num?r cresc?nd de oameni din pres? ?i companii de media ?l reprezint? ac?iunile ?n instan?? ?ndreptate ?mpotriva altor jurnali?ti sau companii de pres?. Unele companii profit? de puterea financiar? pe care o de?in, dispropor?iont? ?n raport cu jurnali?tii, pentru a-i h?r?ui pe ace?tia cu procese sau alte instrumente juridice. Pentru jurnali?ti, costurile financiare ?i de timp pe care le presupun ac?iunile ?n instan?? constituie o povar? greu de sus?inut.De asemenea, avem de-a face ?n ultimul an cu o practic?, care a devenit deja destul de r?sp?ndit? ?n pia??: o avalan?? de soma?ii publice sunt adresate de diver?i oameni din pres? sau institu?ii media c?tre al?i jurnali?ti sau institu?ii media, ?n care se cere pe un ton imperativ s? se ?nceteze orice exprimare critic? la adresa semnatarului soma?iei. R?nd pe r?nd, cei mai vizibili actori ?n aceast? b?t?lie absurd? ?i-au adresat unii altora astfel de soma?ii, amenin??nd cu ac?iuni ?n instan??, ignor?nd principiile libert??ii de exprimare, normele interne ?i interna?ionale, precum ?i jurispruden?a CEDO. Singura utilitate a acestor documente o constituie presiunea pe care semnatarii sper? s? o exercite asupra destinatarului, ?n ideea c? criticile sau atacurile la adresa lor vor ?nceta. Unele dintre aceste soma?ii au fost publicate ?n paginile publica?iilor care le-au emis. ?n noiembrie 2013, Intact Production, parte a grupului Intact, a solicitat dizolvarea societ??ii care de?ine licen?a B1?TV ?i a Editurii Evenimentul ?i Capital (care editeaz? publica?iile Evenimentul zilei ?i Capital). Intact Production afirma ?n solicitarea depus? la Tribunalul Bucure?ti c?, din analiza rezultatelor financiare ale celor dou? societ??i ?n anii 2010 ?i 2011, ?i publicate pe site-ul Ministerului de Finan?e Publice, rezult? c? societatea a ?nregistrat pierderi, iar activul net s-a diminuat la mai pu?in de jum?tate din valoarea capitalului social subscris. Cererea de chemare ?n judecat? a Intact Production f?cea referire la Legea nr. 31 din 1990 privind societ??ile comerciale. ?n ianuarie 2014, cotidianul Evenimentul zilei a solicitat postului Antena?3 ?i cotidianului Jurnalul Na?ional ?s? ?nceteze orice ac?iune care prejudiciaz? imaginea ziarului ?i a jurnali?tilor s?i”. Cit?m din aceast? soma?ie: ?S? ?nceta?i de ?ndat? orice ac?iune de natur? a prejudicia imaginea ziarului Evenimentul zilei ?i a jurnali?tilor s?i, Ion Cristoiu, Dan Andronic, Silviu Sergiu, Mircea Marian, precum ?i a altor ziari?ti din redac?ie, prin utilizare f?r? drept a numelui ?i imaginii acestora ?n scopul transmiterii c?tre public de informa?ii false ?i mesaje denigratoare la adresa acestora. De asemenea, v? som?m s? ?ndep?rta?i imediat de pe site- ul dumneavoastr? imaginile contraf?cute, precum ?i s? ?nceta?i de ?ndat? utilizarea imaginii acestora ?n scopul promov?rii unor mesaje denigratoare, afirma?ii sau interpret?ri personale emise de c?tre jurnali?tii site-ului, ai ziarului Jurnalul Na?ional sau ai postului Antena?3 pe care le conduce?i. V? atragem aten?ia c? ac?iunea dumneavoastr? este cu at?t mai grav? cu c?t v? folosi?i de imaginea ziarului Evenimentul zilei ?i a jurnali?tilor s?i, inclusiv ?n scopuri comerciale”.?n februarie 2014, Antena?3 a somat publica?ia online ReporterVirtual.ro s? ?nceteze ?imediat orice acte de dezinformare cu privire la societatea noastr? ?i la activitatea jurnali?tilor ?i partenerilor s?i”, dup? ce site-ul publicase materile despre premiile primite de postul de televiziune ?n cadrul unor evenimente interna?ionale. Situa?ia s-a repetat c?teva luni mai t?rziu, c?nd Antena a revenit cu o cerere identic? c?tre ReporterVirtual.ro. De data aceast soma?ia viza postarea pe reportervirtual.ro. a unei ?nregistr?ri video a emisiunii Sinteza zilei difuzat? de Antena?3, edi?ia ?n care moderatorul discuta cu Adrian Zglobiu despre g?ndurile acestuia de sinucidere (caz descris ?n detaliu ?n cap. Etica ?n mass-media). Tot ?n februarie 2014, ReporterVirtual.ro a mai primit din partea avocatei comentatorului Bogdan Chirieac o solicitare s? elimine de pe site un material care l-ar fi denigrat pe clientul s?u. Articolul reclamat se referea la conflictul juridic dintre Chirieac ?i jurnalistul Liviu Avram (caz descris ?n cap. Conflicte juridice).Jurnalista Sorina Matei a transmis ?n luna martie 2014 o notificare adresat? Rom?nia TV ?i jurnalistului Drago? P?traru ?n care le cerea s? ?nceteze ?difuzarea ?i folosirea de cuvinte ?i expresii jignitoare care aduc grave atingeri imaginii, demnit??ii ?i reputa?iei de care m? bucur” ?i le interzicea ?reproducerea ?n orice mod a ?nf??i??rii mele fizice ori a vocii mele sau, dup? caz, utilizarea unei astfel de reproduceri”.?n mai 2014, dup? c??tigarea unui proces cu trustul Intact, Stelian Negrea relata c? a fost ?n continuare h?r?uit de acest trust, aflat sub controlul lui Dan Voiculescu: ?Mi-a f?cut o pl?ngere penal? pentru ?n?elaciune la care am primit NUP de la Poli?ie confirmat ulterior ?i de Parchet, mi-a mai ?naintat un proces civil prin care cerea la fel sume de ordinul sutelor de mii de euro la care culmea a renun?at de bun?voie, mi-a trimis numeroase amenin??ri acas? prin intermediul unui executor judec?toresc s? nu mai vorbesc, i-a trimis so?iei o amenin?are c? dac? eu n-am bani s?-i pl?tesc cele 100.000 de euro pretinse atunci ea s? nu-?i v?nd? apartamentul c? va trebui s? i-l dea lui Voiculescu, mi-a f?cut numeroase pl?ngeri <<anonime>> pe la Garda Financiar? pentru nereguli inventate sau dela?iuni murdare de a trebuit s? merg ?n nenum?rate r?nduri pe acolo cu teancuri de h?rtii pentru a fi verificat etc.” (cazul este descris ?n detaliu ?n cap. Conflicte juridice). Postul Antena?3 a anun?at ?n luna iulie c? va ac?iona ?n instan?? B1?TV ?i pe directorul acestuia, Sorin Oancea, pentru prejudicii morale majore pe care i le-ar fi adus prin ?difuzarea de informa?ii neadev?rate, interpretarea inexact? a faptelor ?i situa?iilor, precum ?i acreditarea unor opinii f?r? suport factual drept fapte.”Concluzii: Infiltrarea redac?iilor de agen?i sub acoperire ai serviciilor secrete a fost reconfirmat? ?n 2014, dup? ce anul 2012 consemnase un caz similar. Directorul ?n func?ie al SRI a confirmat existen?a acestor agen?i. Politicieni ?i demnitari de prim rang au folosit o parte a presei pentru a ataca vocile critice/persoane incomode.Patronii ?i managerii sunt dispu?i s? sacrifice jurnali?ti sau produse editoriale pentru a nu strica rela?ia cu alte entit??i.Regulamentele ?colare ?i universitare las? loc abuzurilor la adresa libert??ii de exprimare.Reprezentan?ii mai multor institu?ii publice au tratat cu dispre? libertatea de exprimare a unor cet??eni.Mai mul?i reprezentan?i ai for?elor de ordine au f?cut abuz de pozi?ia lor ?n raport cu libertatea cet??enilor de a se exprima ?i de a se asocia ?n spa?iul public.Un num?r tot mai mare de jurnali?ti ?i institu?ii media abuzeaz? de ac?iuni ?n instan?? ?mpotriva colegilor de breasl?. Recomand?ri pentru ziari?ti: Delimita?i-v? ferm de tentativele de presiune (?i ingerin??) editorial? ?i semnala?i public aceste situa?ii.Nu tolera?i abuzurile patronatelor, ?ntruc?t acestea decredibilizeaz? presa ?n rma?i organiza?iile de media dac? sunte?i victime ale presiunilor sau ale cenzurii.Evita?i produsele editoriale sponsorizate de politicieni, autorit??i sau companii ?i care sunt concepute ca materiale de propagand?.Refuza?i colaborarea cu serviciile secrete.Respecta?i misiunea presei ?i nu v? transforma?i ?n agen?i de influen??, propagandi?ti sau avoca?i ai propriului patron. Recomand?ri pentru Proprietarii de media/editori: Existen?a unor instrumente de autoreglementare (coduri de scriitur?, coduri etice, documente care s? reglementeze rela?ia jurnalist-editor-patronat) v? pot ap?ra de acuza?iile de cenzur?.Folosirea presei ca instrument de ob?inere a influen?ei politice ?i/sau economice poate func?iona pe termen scurt, dar, ?n perspectiv?, aceast? abordare duce la falimentul moral ?i financiar al institu?iilor de pres? ?i al celor care le instrumentalizeaz?. Respectul pentru public este cea mai sigur? investi?ie.Recomand?ri pentru politicieni, autorit??i ?i mediul de afaceri:Nu mai folosi?i institu?iile statului pentru a intimida vocile critice. Modifica?i legisla?ia pentru a interzice serviciilor de informa?ii posibilitatea s? infiltreze agen?i sub acoperire ?n pres?.?nt?ri?i controlul public asupra serviciilor de informa?ii pentru a identifica ?i combate practicile anti-democratice ale acestora.Sprijini?i presa care disemineaz? con?inut editorial relevant. Aceasta sprijin? la r?ndul ei un cadru propice pentru inova?ie, un mediu de afaceri s?n?tos ?i o clas? politic? competent?.Respecta?i independen?a editorial? a presei. Presa liber? ?i responsabil? este mediul cel mai potrivit pentru a v? transmite mesajele.Libertatea de exprimare ?i libertatea presei sunt vitale pentru o societate democratic?. Sus?ine?i ?i proteja?i libertatea de expresie ?i diversitatea exprim?rii ?n toate formele sale.Steaguri, imnuri ?i autonomie teritorial?. Comunitatea maghiar? ?i libertatea de expresie?n contextul campaniei electorale ?i a lans?rii ?n spa?iul public a proiectului de lege privind autonomia teritorial? a ?inutului Secuiesc (o entitate istoric? din centrul Rom?niei populat? ?n propor?ie cov?r?itoare de maghiari), comunitatea maghiar? din Rom?nia a ajuns ?n situa?ia de a-i fi constant contestate drepturi civile fundamentale, cum ar fi dreptul la libertatea de exprimare. De altfel, raportul de ?ar? al Comisiei Europene ?mpotriva Rasismului ?i Intoleran?ei (ECRI) publicat ?n anul 2014 men?iona explicit pentru prima oar? comunitatea maghiar? ca fiind un grup vulnerabil la xenofobie. Acest raport a formulat mai multe recomand?ri autorit??ilor rom?ne ?n vederea cre?rii unui climat de toleran?? ?i ?n vederea asigur?rii egalit??ii ?n ceea ce prive?te folosirea simbolurilor na?ionale, recomand?ri pentru a c?ror punere ?n aplicare nu exist? deocamdat? voin?? politic?. ?n acest context, s-a ?nregistrat o cre?tere a ini?iativelor care vizau ?ngr?direa libert??ii de exprimare a minorit??ilor na?ionale, ?n special a celei maghiare. Cele mai multe probleme au fost legate ?n special de revendic?rile politice ale acesteia: asigurarea unui cadru legal pentru folosirea simbolurilor locale/ regionale/ na?ionale ?i autonomia teritorial? pe criterii etnice. ?n ciuda recomand?rilor formulate ?n raportul ECRI, r?spunsul autorit??ilor rom?ne a fost de a interzice at?t simbolurile maghiare c?t ?i de a bloca dezbaterile legate de autonomia teritorial?.Inspectoratul ?colar Jude?ean Satu Mare periciliteaz? dreptul la libertate de exprimare?ntr-un caz ?n oglind? cu cel al elevei care a purtat benti?a tricolor? ?n martie 2013, o elev? de la Colegiul Na?ional K?lcsey Ferenc din Satu Mare a arborat ?n data de 24 ianuarie 2014 un steag improvizat al Ungariei ?n momentul ?n care, ?n fa?a institu?iei de ?nv???m?nt, aveau loc ceremonii de s?rb?torire a Unirii Principatelor Rom?ne. ?n urma acestui incident, at?t ISJ Satu Mare, c?t ?i administra?ia ?colii au reac?ionat dispropor?ionat. Conform relat?rilor de pres?, inspectoratul ?colar a cerut o ?informare urgent? ?i exact?”, iar conducerea ?colii a format o comisie de anchet? ?i ?a identificat elevul vinovat”. ActiveWatch a emis la acea vreme un comunicat de pres? ?n care preciza c? ”Gestul celor care au arborat un alt steag dec?t cel rom?nesc poate fi considerat ofensator sau provocator de c?tre unii, de?i el se ?nscrie ?n limitele libert??ii de exprimare, a?a cum sunt ele definite ?n jurispruden?a CEDO. Atribuirea unei <<vinov??ii>> pentru acest gest constituie, a?adar, o amenin?are la adresa libert??ii de exprimare”. De asemenea, ActiveWatch a cerut Ministerului Educa?iei s? sanc?ioneze interven?ia abuziv? a ISJ Satu Mare ?i ”s? dezvolte politici ?i programe ?n spiritul toleran?ei, diversit??ii ?i al ?n?elegerii pentru a preveni apari?ia unor astfel de cazuri ?i pentru a contribui la imunizarea popula?iei ?n fa?a provoc?rilor na?ionaliste ?i/ sau segrega?ioniste venite din zona centrelor de putere”.Prim?ria Municipiului T?rgu Mure? interzice mar?ul secuilorDup? ce ?n anul 2013 mar?ul prin care participan?ii au cerut autonomia ?inutului Secuiesc s-a desf??urat, conform relat?rilor de pres? ale vremii, f?r? incidente majore, ?n februarie 2014, Comisia de avizare a manifest?rilor publice din T?rgu Mure? a dat aviz negativ pentru mar?ul de protest organizat de c?tre Consiliul Na?ional Secuiesc ?n data de 10 martie, cu ocazia Zilei Libert??ii Secuilor. Valentin Bretfelean, ?eful Poli?iei Locale T?rgu Mure?, a declarat la vremea respectiv? c? s-a dat aviz pentru manifestarea comemorativ? de la monumentul Secuilor Martiri, ?ns? nu ?i pentru mar?ul de protest, acesta fiind considerat c? ar fi ?o ac?iune de sine-st?t?toare care nu poate fi legat? de o activitate comemorativ?”.Cu toate c? mar?ul nu a fost avizat, c?teva mii de persoane au participat la o ac?iune de protest pe traseul anun?at initial ?i neaprobat de c?tre prim?rie. ?n acest context, au fost ?nregistrate c?teva ?mbr?nceli cu for?ele de ordine, provocate de c?tre persoane care purtau ?nsemne ale unei organiza?ii maghiare de extrem? dreapt?. ?n urma acestor incidente, jandarmeria a aplicat 11 amenzi contraven?ionale, conform relat?rilor din pres?.Ulterior mar?ului din 2014, reprezentan?ii autorit??ilor statului au avut pozi?ii contradictorii cu privire la amploarea incidentelor. Prefectul de atunci al jude?ului Mure?, Corneliu Grosu, a sus?inut c? provoc?rile au venit din partea militan?ilor de extrem? dreapt? ?i c? ace?tia nu au fost ?n num?r semnificativ. Cu toate acestea, reprezentantul guvernului ?n jude?ul Mure? a concluzionat c? ”pe viitor aceste mar?uri nu trebuie s? mai aib? loc ?i trebuie stabilite condi?iile exacte de manifestare. (…) Plimb?ri prin ora? cu steaguri ?i cu solicit?ri din acestea de rupere a p?m?ntului rom?nesc ?n T?rgu Mure? nu trebuie s? se mai ?nt?mple niciodat?, autorit??ile, de data aceasta, pe un fundament legal care nu exist? acum ?i care trebuie creat, s? interzic? astfel de manifest?ri”.Cu toate c? organizatorii mar?ului s-au delimitat public de organiza?iile extremiste ?i au declarat c? nu vor permite scand?ri ?ovine care s? lezeze comunitatea rom?nesc?, autorit??ile locale din T?rgu Mure? au refuzat s? avizeze ?i ?n 2015 un mar? similar, respingerea fiind motivat? de faptul c? ”din date certe ce le de?inem ?i din ?nregistr?rile efectuate la ac?iunile derulate de dvs. de ziua de 10 martie ?n 2013 ?i 2014 rezult? c? s-au ?nc?lcat de fiecare dat?, ?n mod flagrant, dispozi?iile articolului 2 din Legea 60 din 1991”.? Pre?edintele Consiliului Na?ional Secuiesc a catalogat acest refuz ca fiind ”un atac la democra?ie” ?i a depl?ns atitudinea autorit??ilor locale.Prefectura Covasna amendeaz? intonarea imnului maghiar?n luna noiembrie 2014, Prefectura Jude?ului Covasna a amendat cu 5000 de lei (amend? maxim?) Partidul Civic Maghiar pentru intonarea imnului maghiar la o ceremonie public?. Conform procesului verbal nr. 2/ 28.11.2014, contraven?ia a avut loc data de 4 iunie 2014 la Sf?ntu Gheorghe ?n cadrul unei ceremonii de comemorare a Tratatului de la Trianon. La sf?r?itul respectivei adun?ri publice, participan?ii (cca. 200 de persoane) au intonat ”imnul Republicii Ungare, de?i la festivit??i nu au participat reprezentan?i ai acestui stat”. Amenda a fost instituit? ?n baza H.G. nr. 1157/ 2001 pentru aprobarea ”Normelor privind arborarea drapelului Rom?niei, intonarea imnului national ?i folosirea sigiliilor cu stema Rom?niei”. Ca urmare a acestei ac?iuni, ?n semn de protest, timp de mai multe zile la r?nd ?n luna decembrie 2014 c?teva sute de persoane s-au adunat ?n fa?a prefecturii Covasna pentru a intona imnul maghiar. Manifest?rile s-au desf??urat f?r? incidente, ?n acest caz nefiind instituit? nicio amend? contraven?ional?. Partidul Civic Maghiar a contestat amenda la Judec?toria Sf?ntu Gheorghe ?i a ob?inut anularea procesului verbal ?i a amenzii. Decizia instan?ei nu este definitiv?.Ini?iative legislative care vizeaz? simbolurile na?ionale ?i dezbaterile privind autonomia?n perioada monitorizat?, ?n Parlamentul Rom?niei au fost depuse mai multe ini?iative legislative care vizeaz? at?t restric?ionarea drepturilor minorit??ilor na?ionale c?t ?i libertatea de expresie ?n general. Astfel, o nou? ini?iativ? de modificare a Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom?niei, intonarea imnului na?ional ?i folosirea sigiliilor cu stema Rom?niei de c?tre autorit??ile ?i institu?iile publice este ?n derulare ?n acest moment. Proiectul de modificare a legii extinde prevederile existente ?i asupra cadrului privat: se interzice arborarea ?nsemnelor (drapel, stem?) ”statelor care nu mai exist?, precum ?i ale unor entit??i cu preten?ii statale, nerecunoscute ca atare de c?tre statul rom?n […] pe domeniul public sau privat al statului ori al unit??ii administrativ-teritoriale ori pe proprietatea privat? a persoanelor fizice ?i juridice ?n alte situa?ii dec?t cele prev?zute de art. 7 din prezenta lege” (Art. 7 din prezenta lege – ?Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul Rom?niei numai ?mpreun? cu drapelul na?ional ?i numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivit??i ?i reuniuni interna?ionale, pe cl?diri oficiale ?i ?n locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi”). De asemenea, problematic este ?i cuantumul stabilit al amenzilor pentru nerespectarea acestor prevederi: ?ntre 30 000 ?i 100 000 de lei. Aceaste modific?ri au fost aprobate tacit de c?tre Senat, procesul legislativ fiind ?n curs de desf??urare la Camera Deputa?ilor, camer? decizional?.La momentul apari?iei acestei ini?iative legislative, ActiveWatch a reac?ionat public, apreciind c? ”ini?iatorii proiectului de lege nu reu?esc s? explice care este pericolul sau care este nevoia social? presant? care ar conduce la necesitatea introducerii unor prevederi at?t de limitative pentru drepturi fundamentale ca libertatea de exprimare, dreptul la via?? privat? sau libertatea de con?tiin??”.Alte initiative legislative care vizeaz? limitarea drastic? a libert??ii de exprimare au apar?inut deputatul Partidului Rom?nia Unit?, Bogdan Diaconu. ?n perioada monitorizat?, acesta a avut patru ini?iative legislative care, dac? ar fi (fost) aprobate, ar fi limitat drastic libertatea de expresie. Conform articolelor publicate pe blogurile Adev?rul de c?tre ?nsu?i ini?iatorul lor, ?inta unora dintre acestea a fost comunitatea maghiar? din Rom?nia. In?iativele legislative sunt urm?toarele:a. Propunere legislativ? privind combaterea faptelor, declara?iilor ?i ac?iunilor de lezna?iuneTextul con?ine prevederi privind interzicerea oric?ror fapte, declara?ie sau ac?iuni jignitoare sau ofensatoare la adresa ?poporului rom?n, a na?iunii rom?ne, a Rom?niei ca entitate statal? […], precum ?i a simbolurilor Rom?niei”. Sanc?iunile variaz? de la amenzi ?ntre 2500 ?i 25000 de lei ?i ?nchisoare de la 6 luni la 5 ani. De?i ?n expunerea de motive se afirm? contrariul, proiectul de lege nu define?te foarte clar ce ?nseamn? faptele ?i declara?iile de lezna?iune. Scopul declarat al proiectului este acela de a ?proteja Rom?nia ?i poporul rom?n ?mpotriva cre?terii num?rului ac?iunilor ?i declara?iilor jignitoare ?i ofensatoare la adresa sa, a factorilor s?i constitutivi ?i a simbolurilor na?ionale”. Legea a fost respins? definitiv de c?tre Senatul Rom?niei, camer? decizional?. b. Propunere legislativ? privind interzicerea steagurilor cu caracter etnicIni?iativa con?ine prevederi cu privire la interzicerea ?steagurilor cu caracter etnic indiferent de natura lor”. Conform expunerii de motive, proiectul de lege ???i propune s? clarifice legal controversa steagurilor etnice care na?te conflicte ?i dispute ?n anumite zone din Rom?nia din dorin?a unor reprezentan?i ai minorit??ilor de a ?nlocui drapelul Rom?niei cu ?nsemne etnice ca form? de contestare a statului na?ional unitar rom?n”. Acest? propunere de lege este ?n contradic?ie flagrant? cu recomand?rile European Commission against Racism and Intolerance care cer modificarea legisla?iei rom?ne?ti ?n vederea aplic?rii tratamentului egal ?n ?etalarea ?i folosirea simbolurilor na?ionale ?i regionale”. Legea a fost respins? de c?tre Senat ?i este ?n curs de a fi dezb?tut? la Camera Deputa?ilor, camer? decizional?. Aceasta a primit aviz negativ at?t de la Consiliul Legislativ, c?t ?i de la Comisia pentru drepturile omului, culte ?i problemele minorit??ilor na?ionale.c. Propunere legislativ? privind interzicerea autonomiei teritoriale ?i a oric?rei forme de secesionismConform proiectului de lege, ?este interzis orice demers sub form? de mitinguri, manifesta?ii publice, dezbateri, ini?iative politice sau civice prin care este sus?inut? autonomia teritorial? sau orice fel de secesionism”. Sanc?iunile constau ?n ?nchisoare de la 1 la 5 ani ?i desfiin?area persoanelor juridice g?site vinovate. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, ?n timp ce Comisia pentru drepturile omului, culte ?i problemele minorit??ilor na?ionale a avizat-o negativ. Senatul a respins aceast? lege, ?ns? ea se afl? ?n continuare ?n dezbaterea Camerei Deputa?ilor, camer? decizional?.d. Propunere legislativ? pentru interzicerea manifest?rilor ?i organiza?iilor de tip extremistConform propunerii legislative, sunt interzise ?orice manifest?ri (?ntruniri, tabere, conferin?e, mitinguri) care, prin obiectul desf??urarea sau mesajele lor aduc atingere direct sau indirect? art. 1, alin. 1 din Constitu?ia Rom?niei (?Rom?nia este stat na?ional, suveran ?i independent, unitar ?i indivizibil”). Sanc?iunile pentru nerespectarea acestor prevederi pot merge p?n? la desfiin?area persoanelor juridice g?site vinovate. Legea a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ ?i a fost respins? definitiv at?t de c?tre Senat, c?t ?i de c?tre Camera Deputa?ilor.Steagul secuiesc, drapel publicitar ?i insult? la adresa comunit??ii rom?ne?tiR?zboiul steagurilor a continuat ?i ?n anul 2014, autorit??ile locale interzic?nd arborarea drapelului secuiesc ?n diferite locuri din ?ar?. Astfel, dup? ce la sf?r?itul anului 2013, Consiliul Na?ional al Maghiarilor din Transilvania a primit o amend? de 30.000 de lei de la Poli?ia Local? T?rgu Mure? pentru arborarea drapelului secuiesc pe sediul propriu, ?n 2014 a fost r?ndul europarlamentarului T?kés László. Acesta a fost somat de c?tre Poli?ia Local? din Oradea s? scoat? acest drapel arborat pe sediul biroului s?u parlamentar. Temeiul legal al acestor ac?iuni ?l constituie Legea 185/2013, privind autorizarea ?i amplasarea mijloacelor de publicitate, care prevede sanc?iuni cu amend? cuprins? ?ntre 30.000 ?i 50.000 de lei.Un caz special este legat de o sentin?? a Cur?ii de Apel T?rgu Mure? care a statuat faptul c? drapelul secuiesc discrimineaz? comunitatea rom?neasc? din Harghita ?i Covasna. ?n cadrul Dosarului nr. 139/43/2012, trei organiza?ii civice rom?ne?ti din jude?ul Harghita au cerut anularea unei hot?r?ri a Consiliului Na?ional pentru Combaterea Discrimin?rii care constata c? arborarea ?n public a drapelului secuiesc nu reprezint? o fapt? de discriminare. ?n fapt, ?n data de 15 martie 2010, la o adunare public? prilejuit? de ziua maghiarilor de pretutindeni, pre?edintele Consiliului Jude?ean Harghita a declarat c? drapelul secuiesc, arborat pe sediul institu?iei este al ?ntregului ?inut Secuiesc. Curtea a dat dreptate reclaman?ilor ?i a apreciat c? at?t ac?iunea de arborare a drapelului, c?t ?i declara?iile pre?edintelui CJ Harghita, reprezint? ?propagand? na?ionalist-?ovin? ?i, deopotriv?, comportament care vizeaz? atingerea demnit??ii ?i crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare ?i ofensatoare fa?? de comunitatea rom?neasc?”. ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie de la Bucure?ti a men?inut aceast? sentin?? prin Hot?r?rea nr. 3798/15.10.2014.Consiliul Superior al Magistraturii ?interzice” orice dezbatere cu privire la autonomia teritorial??n cursul lunii septembrie 2014, Uniunea Democrat? a Maghiarilor din Rom?nia a lansat spre dezbatere un proiect de lege privind autonomia ?inutului Secuiesc. ?n urma lans?rii acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat de pres? ?n care, printre altele, men?iona c? ?lansarea, prin orice mijloc de comunicare ?n mas?, de c?tre vectori de imagine - indiferent dac? sunt anali?ti, jurnali?ti, politicieni – ?n spa?iul public, a unor teme ce exced cadrului constitu?ional ?n materia ?nf?ptuirii justi?iei ?n Rom?nia, reprezint? un poten?ial de afectare a independen?ei ?i prestigiului acesteia ?i o agresiune la principiile statului de drept?. De asemenea, era invocat ?i articolul 152, alin. 1 care stabile?te limitele revizuirii Constitu?iei Rom?niei, men?ion?ndu-se, printre altele, faptul c? nu pot fi modificate caracterul na?ional unitar, forma republican? de guvern?m?nt ?i limba oficial? a statului. La momentul respectiv, ActiveWatch ?mpreun? cu alte organiza?ii semnatare au protestat ?mpotriva acestei pozi?ii sus?in?nd c? ??ntr-o societate ce se vrea a fi democratic?, dezbaterea public? trebuie s? fie liber?, neinhibat? de teme tabu, ?n limitele toleran?ei ?i a respectului pentru diversitatea opiniilor”. De asemenea, ?n comunicatul de pres? emis, ActiveWatch ?i semnatarii acestuia au ar?tat c? tocmai ?interzicerea sau restr?ngerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democra?iei ?i a statului de drept, prin apari?ia unor opinii sau curente politice radicale” ?i a acuzat CSM de dubl? m?sur? ?ntruc?t nu a intervenit ?ntr-un mod similar c?nd ?n spa?iul public emise mesaje care sus?ineau revenirea la Rom?niei monarhia constitu?ional? ca form? de guvern?m?nt.MAI stigmatizeaz? dezbaterea despre autonomie?n luna martie 2015, Ministerul Administra?iei ?i Internelor a pus ?n dezbatere ?Strategia Na?ional? de Ordine ?i Siguran?? Public? 2015-2020”. ?n documentul strategic care vizeaz? ?eficientizarea sistemului de ordine public? ?i siguran??” sunt men?ionate, printre altele, ca amenin??ri la adresa climatului de siguran?? ?i bun?st?rii cet??enilor:??manifest?ri de rasism, xenofobie, extremism ?i alte forme de intoleran??, av?nd drept scop ob?inerea autonomiei unor zone/regiuni pe criterii etnice.”?Aceast? formulare este ambigu? ?i introduce ?n discu?ie concepte pe care strategia nu le define?te (rasism, xenofobie, extremism) leg?ndu-le de o situa?ie particular? (dezbateri publice privind autonomia pe criterii etnice). Aceast? manier? limitativ? de a defini aspecte care reprezint? amenin??ri la adresa siguran?ei ?i bun?st?rii cet??enilor este de natur? s? creeze impresia c? sunt amenin??ri cu prec?dere acele manifest?ri rasiste, xenofobe sau extremiste care vizeaz? cereri privind autonomia pe criterii etnice. Acest lucru risc? s? creeze discriminare ?i tensiuni ?n spa?iul public, stigmatiz?nd subiectul autonomiei pe criterii etnice, subiect legitim de dezbatere public? ?n orice societate democratic?. Inducerea unei asemenea percep?ii asupra temei autonomiei pe criterii etnice poate favoriza abuzuri din partea autorit??ilor publice, respectiv a bloc?rii oric?ror discu?ii pe acest subiect. La momentul respectiv, ActiveWatch a cerut MAI s? modifice aceast? strategie prin eliminarea acelei sintagme. La momentul elabor?rii acestui raport, nu a fost primit niciun r?spuns.DIICOT ?ncepe urm?rirea penal? pentru false fapte de terorism ?n decembrie 2014, Direc?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism a ?nceput urm?rirea penal? ?in rem” sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de amenin?are prev?zut? de art. 206 Cod penal s?v?r?it? ?n condi?iile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea ?i combaterea terorismului. Conform unei ?tiri publicate de c?tre agen?ia na?ional? de ?tiri Agerpres (?tire care cita traducerea oficial?), Antal ?rpád, primar al Municipiului Sf?ntu Gheorghe ar fi declarat la o ?nt?lnire a UDMR urm?toarele: ??l rog pe domnul Frunda s? ??i roage ?eful, prim-ministrul Rom?niei, s? ?l instruiasc? pe prefectul de Covasna s? ?i lase ?n pace pe maghiari. Ce fac prefec?ii, ?l calific? ?i pe el. (...) Dac? nu, ?n secuime s-ar putea ?nt?mpla ce s-a ?nt?mplat la T?rgu Mure? ?n 1990”. C?teva zile mai t?rziu, a fost pus? la dispozi?ie at?t ?n variant? audio c?t ?i ?n variant? scris? declara?ia integral? f?cut? de c?tre Antal ?rpád, sco??ndu-se astfel la iveal? faptul c? varianta publicat? de Agerpres ?i preluat? de mass-media rom?neasc? a fost trunchiat?: ??n final, a? dori s?-i transmit domnului consilier Frunda, s?-?i roage ?eful, pe domnul prim-ministru, s?-?i instruiasc? prefec?ii s??nu-i mai provoace?pe maghiari. Pentru c?, ceea ce face Prefectul de Covasna, ?l prive?te ?i pe domnul prim-ministru ?i, dac? nu cumva cineva are interesul ca rom?nii ?i maghiarii din Sf?ntu Gheorghe, sau de prin alte p?r?i din Secuime s? ajung? din nou ?n situa?ia ?n care au fost ?n 1990 la T?rgu Mure?, atunci ar trebui s? le acorde maghiarilor un minim respect.” La vremea aceea, ActiveWatch a publicat versiunea integral? a declara?iei, ?ndemn?nd mass-media s? trateze cu responsabilitate acest subiect.Concluzii:De?i este prematur s? vorbim despre ac?iuni sistematice, au existat destul de multe situa?ii ?n care autorit??ile rom?ne?ti au ?ncercat (uneori cu succes) s? limiteze dreptul la liber? exprimare a minorit??ii maghiare; acest lucru face ca minoritatea maghiar? s? fie mai degrab? vulnerabil? la ac?iuni discriminatorii ale autorit??ilor statului dec?t la discurs instigator la ur?.At?t mass-media c?t ?i autorit??ile publice au o reac?ie exagerat? la revendic?rile de natur? politic? ale minorit??ii maghiare (?n principal la revendic?rile privind autonomia teriorial?) consider?ndu-le aprioric extremiste ?i stigmatiz?nd astfel un subiect de dezbatere legitim ?n orice democra?ie.Legisla?ia rom?neasc? continu? s? lase loc unor abuzuri la care sunt supu?i cu prec?dere cet??enii rom?ni de etnie maghiar?, ?n principal prin restric?ionarea folosirii simbolurilor na?ionale altele dec?t cele rom?ne?ti (imn, drapel etc.); aceste legi intr? ?n contradic?ie cu libertatea de exprimare ?i libertatea de con?tiin?? ?i sunt susceptibile de a crea tensiuni interetnice.Recomand?ri pentru autorit??i:Aplicarea recomand?rilor con?inute ?n Raportul European Commission against Racism and Intolerance, privind Rom?nia, ?n special revizuirea legisla?iei cu privire la folosirea simbolurilor na?ionale ?i/ sau regionale ?n vederea asigur?rii tratamentului egal.Ini?ierea unui dialog real cu comunitatea maghiar? cu privire la toate problemele care o privesc pe aceasta ?n vederea g?sirii unor solu?ii comune ?i evitarea tensiunilor interetnice.Asigurarea unui mediu pluralist care s?-i permit? comunit??ii maghiare s?-?i exprime dolean?ele ?i revendic?rile sale, inclusiv cele politice.Ini?ierea unor programe de educa?ie multicultural? ?n spiritul toleran?ei, diversit??ii ?i ?n?elegerii ?n vederea prevenirii apari?iei situa?iilor conflictuale ?ntre comunitatea rom?n? ?i cea maghiar?.Recomand?ri pentru jurnali?ti:Verifica?i cu maxim? aten?ie informa?iile cu privire la comunitatea maghiar?, inclusiv cele care vin din surse ?oficiale”, pentru a evita intoxic?rile de pres?.Pe c?t posibil, cere?i pozi?ia unui reprezentant al minorit??ii maghiare ?n cazul ?n care publica?i ?tiri care privesc aceast? comunitate.Pe c?t posibil, cere?i o versiune original? a declara?iilor ?n limba maghiar? ?i ?ncerca?i s? ob?ine?i o traducere independent? pentru a evita transpunerile trunchiate.Campania electoral? pentru alegerile preziden?ialePartizanate f??i?e, manipul?ri, dezinform?ri. Exploatarea sensibilit??ilor na?ionale ?i religioaseMediul politic ?i instiu?iile de pres? apropiate acestuia au demonstrat c? nu au ?nv??at nimic din experien?a campaniilor din 2004, 2008, respectiv 2009 ?i au persistat ?n iluzia c? propaganda mediatic? garanteaz? succesul electoral. Arsenalul mediatic pus ?n func?iune ?n sprijinul principalului favorit, premierul Victor Ponta, a avut, din nou, mai degrab? un efect de bumerang. Electoratul pare s? se fi ?ndreptat masiv spre surse altenative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie c?tre social media. Campania electoral? a fost dominat? de partizanate mediatice f??i?e, dezinform?ri ?i atacuri la persoan?, unele cu accente na?ionaliste. Sus?inerea unuia dintre candida?i a fost asumat? de dou? canale de ?tiri apropiate coali?iei aflate la guvernare (Antena?3 ?i Rom?niaTV), fiind ?nso?it? de atacuri la adresa contracandida?ilor. Din arsenalul canalelor de ?tiri nu au lipsit dezinform?rile, instig?rile la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candida?i. Principalele ?inte ale acestora au fost principalul candidat al opozi?iei, Klaus Iohannis, ?i candidatul independent Monica Macovei. ?nving?torul cursei preziden?iale a reu?it s? c??tige ?n ciuda unor atacuri, adeseori extrem de murdare, venite at?t din tab?r? media apropiat? premierului (Antena?3, Rom?nia TV), c?t ?i din cea apropiat? fostului pre?edinte ?i a candidatei sale, Elena Udrea (B1?TV, Evenimentul zilei). Dezbaterile relevante pe teme legate de atribu?iile constitu?ionale ale Pre?edintelui au lipsit din peisajul media, moderatorii ?i comentatorii televiziunilor de ?tiri insist?nd ?n emisiunile electorale pe subiecte legate de actualitatea politic? imediat? sau abord?nd teme ce nu ?in de atribu?iile institu?iei preziden?iale. Excesele editoriale au avut loc pe fondul nefunc?ion?rii CNA, din cauza blocajului institu?ional generat de Parlament prin am?narea desemn?rii unor noi membri ?n locul celor ale c?ror mandate expiraser?. Unii radiodifuzori au profitat de aceast? situa?ie ?i au ?nc?lcat frecvent reglement?rile, o dovad? ?n acest sens fiind ?i abunden?a sesiz?rilor ?nregistrate de Consiliu ?n perioada campaniei electorale. ?n urma monitoriz?rii comportamentului editorial al principalelor posturi de televiziune ?naintea primului tur al alegerilor, ActiveWatch a identificat principalele abateri manifestate ?n cadrul dezbaterilor electorale televizate:1. Partizanate f??i?e concretizate prin ostilitatea deschis? fa?? de candida?ii indezirabili ?i eliminarea atitudinii critice fa?? de candida?ii agrea?i de realizatorii TV.2. Marginalizarea candida?ilor ?i a temelor electorale at?t prin spa?iul alocat, c?t ?i prin prezentarea ?n exces a unor evenimente conexe campaniei electorale.3. ?ncurajarea confrunt?rilor ?ntre politicieni, ?n detrimentul dezbaterii ideilor politice ?i f?r? a ar?ta preocupare fa?? de agenda electoratului.4. Promovarea ?i ?ncurajarea atacurilor la persoan? ?i proceselor de inten?ie, f?r? a asigura drept la replic? ori probarea afirma?iilor cu probe temeinice.?ntre cele dou? tururi, mobilizarea partizan? s-a accentuat, televiziunile de ?tiri Rom?nia TV ?i Antena conduc?nd deta?at clasamentul neregulilor sesizate la CNA. Conform ActiveWatch, ?la cele dou? televiziuni cu acoperire na?ional?, sus?inerea candidatului Victor Ponta a fost asimilat? ?n politica editorial? a posturilor at?t pe durata, c?t ?i ?nainte de startul oficial al campaniei editoriale”.?n ziua scrutinului pentru al doilea tur al alegerilor, Rom?nia TV ?i Antena?3 s-au antrenat ?ntr-o mobilizare disperat? ?i ilegal? a electoratului lui V. Ponta cu scopul de a-l determina s? participe la vot, sfid?nd reglement?rile ?n vigoare.Un exemplu ?n acest sens este modul ?n care Rom?nia TV a relatat despre situa?ia sec?iilor de votare din Paris. Cit?m din sesizarea adresat? de ActiveWatch Consiliului Na?ional al Audiovizualului: ?Sub titlul <<La sec?iile de vot din Paris nu mai sunt cozi>>, postul Rom?nia TV a stabilit o transmisiune ?n direct cu unul dintre reporterii afla?i la Paris, ?n proximitatea unei sec?ii de votare. Transmisiunea a fost ?ntrerupt? de persoane care-i acuzau pe reporter ?i operator c? prezint? alterat situa?ia de la sec?ia de vot ?i c? nu filmeaz? persoanele care se aflau la coad? ?n acel moment. Situa?ia a fost prezentat? de realizatorii Rom?nia TV ca fiind ?agresiune”, cu titlul ?Echipa Rom?nia TV agresat? de b?si?ti la Paris”. Apreciem c? etichetarea posibililor agresori ca fiind ?b?si?ti”, nu este doar tenden?ioas?, ci ?i ?n m?sur? s? influen?eze op?iunile electorale ale sus?in?torilor PSD sau ACL”.Dup? cel de-al doilea tur al alegerilor, ActiveWatch a transmis un comunicat de pres? ?n care a sus?inut c? ?Duminic?, Antena?3 ?i Rom?nia TV au picat ?nc? o dat? examenul la educa?ie civic? ?i au demonstrat c? sunt tributare unor modele de comunicare specifice regimurilor politice autoritare. Prin dezinformare, tentative de influen?are a op?iunilor de vot, dar ?i de instaurare a panicii morale, cele dou? televiziuni redeschid o veche ran? a mass-media rom?ne?ti: politizarea accentuat? la nivel de breasl? ?i lipsa de coeziune ?n adoptarea ?i ?n asumarea unor minime norme profesionale. ?n opinia noastr?, Antena?3 ?i Rom?nia TV au abandonat ?n repetate r?nduri interesul public, abandon?ndu-se intereselor unui actor politic”.Candida?ii au evitat confrunt?rile directeDezbaterile electorale directe ?ntre principalii candida?i au lipsit p?n? ?n s?pt?m?na premerg?toare celui de-al doilea tur de scrutin. Ambii candida?i intra?i ?n turul doi au evitat confruntarea direct? sau participarea la dezbateri g?zduite de televiziuni, ?n timp ce staff-urile de campanie se acuzau reciproc c? evit? dezbaterea. Candidatul PSD, Victor Ponta, considerat a fi principalul favorit al alegerilor, a anun?at dinaintea campaniei c? nu va participa la dezbaterile din turul I, spun?nd c? ??n turul I ?mi voi lua popcorn ?i m? voi uita la dezbaterile dintre doamna Macovei, doamna Udrea, domnul Diaconescu, sunt doi domni Diaconescu, domnul Johannis... Va fi o cafteal?, vorba ideologului Cotroceniului, la care nu doresc s? particip. ?n turul II e altceva”.?ntre cele dou? tururi au avut loc negocieri ?ntre staff-urile de campanie ale celor doi candida?i r?ma?i ?n curs?, pentru stabilirea condi?iilor unei dezbateri directe. Institutul pentru Politici Publice s-a oferit s? organizeze dezbaterea, care ar fi urmat s? fie preluat? de toate televiziunile interesate. Staff-ul lui Klaus Iohannis ??i dorea o dezbatere pe teren neutru, ?n timp ce echipa lui Victor Ponta insista pentru patru dezbateri g?zduite de televiziunile de ?tiri (B1?TV, Realitatea TV, Rom?nia TV ?i Antena?3). Nu s-a ajuns la niciun acord ?i se p?rea c? nu va exista o confruntare direct? ?ntre cei doi candida?i. ActiveWatch a considerat c? dezbaterea trebuie s? aib? loc ?ntr-un cadru echidistant ?i a apreciat ca inoportun? g?zduirea dezbaterii de cele patru televiziuni de ?tiri, deoarece comportamentul editorial al acestora ?n campanie ?i de-a lungul ultimilor ani nu oferea garan?ii pentru o dezbatere echilibrat?, echidistant?, competent? ?i ?n limitele eticii profesionale.?n cele din urm?, au avut loc dou? dezbateri ?n ultima s?pt?m?n? de campanie, ambele organizate de televiziuni de ?tiri. Prima dezbatere g?zduit? de Realitatea TV nu s-a ridicat la nivelul a?tept?rilor, telespectatorii av?nd parte de o presta?ie amatorist? din partea moderatorului ?i a jurnali?tilor invita?i, unele din ?ntreb?ri fiind tenden?ioase sau cu tent? partizan?. Situa?ia a fost recunoscut? de ?ns??i moderatorul dezbaterii, Rare? Bogdan, care a afirmat ulterior c? una dintre ?ntreb?rile adresate candidatului Iohannis a fost ?de rahat” ?i ?nu-?i avea locul”. ?ntrebarea a fost adresat? de una din vedetele postului, moderatoarea ?i fostul politician, Lavinia ?andru. Dou? luni mai t?rziu, acela?i Rare? Bogdan (director general la RealitateaTV) recuno?tea deschis existen?a unor partizanate individuale puternice ?n r?ndul staff-ului editorial. ??n campanie, pentru ea (L. ?andru) a fost o chestiune foarte complicat?, pentru c? eram un grup de talibani iohanni?ti ?nc? de la ?nceput, al?turi de mine erau Denise Rifai, Emma Zeicescu, Andra Miron, pentru schimbare, nu neap?rat pentru Klaus Iohannis, ne d?deam seama ce ?nseamn? o Rom?nie ro?ie, cu Victor Ponta ?i Liviu Dragnea, ?i ea a fost cu Elena Udrea asumat ?i apoi a fost mai apropiat? de proiectul domnului Ponta ?i din acest motiv a ie?it at?t de mult ?n eviden??.’’.Lucrurile au stat mai bine la a doua dezbatere, ce a avut loc la postul B1?TV, unde presta?ia moderatoarei M?d?lina Pu?cal?u a fost profesionist? ?i echilibrat?. La nici o lun? dup? acest moment, Pu?cal?u a demisionat de la B1?TV, semnal?nd influen?a ?n redac?ie a unor persoane pe care le-a numit ?toxice”, precum ?i ?unele sincope vizibile ?n logica ?i constan?a politicii editoriale”. Jurnalista a mai ad?ugat c? postul se confrunt? cu probleme de management deoarece ?persoane cu decizie ?n orientarea editorial? au atitudini, care nu au leg?tur? cu normalitatea unei redac?ii”. B1?TV este condus de Sorin Oancea, fost director la Antena?1 ?i Antena?3, fiind de?inut de acesta, ?n coproprietate cu fra?ii P?unescu.Premierul ?i candidatul Ponta, promovat electoral de televiziunea public?C?teva derapaje editoriale survenite ?n contextul agitat al campaniei electorale au consolidat percep?ia public? asupra TVR de televiziune a puterii. ?n egal? m?sur?, din interior au existat reac?ii individuale ?i institu?ionale de condamnare a acestor derapaje, situa?ie rar ?nt?lnit? ?n r?ndul mediilor private. Cu o s?pt?m?n? ?naintea primului tur al alegerilor preziden?iale, candidatul ?i premierul ?n func?ie, Victor Ponta, a fost invitat la emisiunea Via?a Satului, de pe TVR1, unde a discutat pe marginea finan??rilor dedicate agricultorilor (subiecte precum cuantumul fondurilor primite de fermieri, pia?a laptelui sau eliminarea unor accize). P?n? la aceast? emisiune, Ponta nu participase la nicio dezbatere electoral? televizat?, situa?ie prelungit? p?n? ?n preajma turului doi al alegerilor. Conform unuia din membrii Consiliului de Administra?ie al TVR, Adrian Muraru, emisiunea s-a transformat ?n publicitate electoral? pentru Ponta. Comitetul Director al TVR a sesizat Comisia de etic? ?i arbitraj ?n acest caz. C?teva s?pt?m?ni mai devreme, un alt candidat la preziden?iale, pre?edintele Senatului, C.P. T?riceanu, fusese invitat la aceea?i emisiune. Comisia de etic? a analizat cazul ?i a ajuns la concluzia c?, de?i nu s-au ?nc?lcat legea sau normele interne ale TVR, oportunitatea invit?rii lui Ponta este ?discutabil?”: ?Dac? din punct de vedere legal ?i al normelor interne ale TVR, prezen?a domnului Victor Ponta, ?n calitate de prim-ministru, la edi?ia Via?a satului din 26 octombrie se ?ncadreaz? ?n litera reglement?rilor, oportunitatea invit?rii domniei sale la emisiune este discutabil?. ?ntr-o perioad? sensibil? cum este cea electoral?, jurnalistul Gabriel Gherghescu a avut de ales ?ntre satisfacerea interesului legitim al unui public ?int? specific ?i expunerea – a sa ?i a TVR - la interpret?ri alimentate de suspiciune sau la critici motivate mai degrab? politic. ?n aceste condi?ii, credem c? evitarea sau am?narea particip?rii la emisiune a premierului ar fi fost de preferat, chiar cu riscul unei pierderi ?n ceea ce prive?te con?inutul editorial.”.Proteste antiguvernamentale ignorate de principalul jurnal de ?tiri al TVRVineri, 14 noiembrie, ?n ultima zi a campaniei electorale dinaintea turului doi al alegerilor preziden?iale, principalul jurnal al TVR (transmis la ora 20.00) a omis s? relateze despre protestele de amploare organizate ?n acea sear? ?n Bucure?ti ?i alte ora?e ?mpotriva modului defectuos ?n care guvernul organizase primul tur al alegerilor ?n sec?iile de vot din str?in?tate. ?i de data aceasta situa?ia a fost semnalat? de membri ai Consiliului de Administra?ie (Andrei Muraru, Radu Carp ?i Romina Surugiu) care au solicitat public demiterea lui Claudiu Lucaci din func?ia de director al Direc?iei ?tiri. La r?ndul s?u, Pre?edintele-Director General al TVR, Stelian T?nase, l-a criticat pe blogul s?u pe Lucaci pentru netransmiterea protestelor antiguvernamentale. Lucaci s-a ap?rat spun?nd c? ?tirea despre proteste nu a fost difuzat? din motive obiective ?n Jurnalul de la ora 20.00, dar a fost prezent? ?n emisiunile de ?tiri de la ora 22.00, pe TVR 2 ?i a doua zi la telejurnalul de la ora 14.00 de pe TVR 1. Motivele invocate de Lucaci ?in de ora de desf??urare a mitingurilor (cu pu?in timp ?nainte de ?nceperea Jurnalului de ?tiri) ce nu ar fi permis transmiterea ?n timp util a materialelor filmate, iar ?n Bucure?ti nu s-ar fi transmis ?n direct mitingul din fa?a guvernului din cauz? c? reporterul de teren ar fi informat c? la 18.30 s-ar fi aflat ?n pia?? doar 40 de participan?i. Lucaci a mai invocat lipsa de resurse ?i evenimentele care se desf??urau ?n paralel, TVR neav?nd resurse pentru a le acoperi pe toate. Produc?torii Jurnalului de la ora 20.00 au sus?inut la audierele Comisiei de etic? ?i arbitraj c? Lucaci i-a avertizat s? fie foarte pruden?i ?n leg?tur? cu reflectarea protestelor pe care le-a considerat a avea conota?ii electorale ?i care ar fi putut atrage sanc?iuni din partea CNA. Comisia de etic? a constatat existen?a unei ??nt?rzieri ?n reflectarea evenimentelor” ?i ?ezit?ri ?n asumarea deciziilor editoriale adecvate ?i ?n administrarea resurselor”. Comisia a considerat c? singura solu?ie ar fi fost difuzarea protestelor ?i ?a mesajelor nealterate ale acestora, chiar cu riscul de a da ulterior explica?ii ?n fa?a membrilor CNA”.Amenzi ridicole din partea CNAConform statisticii prezentate de CNA, Antena?3 ?i Rom?niaTV au acumulat peste 90% din totalul reclama?iilor ?nregistrate la CNA, repartizate astfel: Antena?3 – 68 de reclama?ii, Rom?nia TV – 32, Realitatea TV – 5, B1?TV – 4, Digi24 – o reclama?ie, TVR 1 – o reclama?ie.Sanc?iunile impuse de CNA au fost ?i de aceast? dat? mai mult dec?t bl?nde ?n raport cu gravitatea faptelor. Amenzile pentru nerespectarea reglement?rilor ?n timpul campaniei electorale nu au dep??it suma de 10.000 de lei pentru Antena?3, Rom?niaTV ?i RealitateaTV. Amenzile au fost acordate pentru o serie cumulat? de nereguli, nu pentru ?nc?lc?ri individuale ale reglement?rilor. O televiziune renun?? la dezbateri electorale online Un caz controversat a fost generat de inten?ia ProTv de a transmite pe site-ul stirileprotv.ro dezbateri electorale cu principalii ?ase candida?i. Patru dintre ace?tia au acceptat invita?ia, dar numai o dezbatere a avut loc ?n cele din urm?, cu candidatul PNL, Klaus Iohannis. ?i aceasta a fost ?tears? de pe site la nici 24 de ore de la transmiterea ei, pentru c? postul s-a r?zg?ndit ?i a decis s? anuleze restul dezbaterilor, fapt ce a st?rnit nemul?umirea unuia dintre candida?ii invita?i, independenta Monica Macovei. Acesta a acuzat conducerea postului c? a renun?at la organizarea dezbaterilor ?n urma unei solicit?ri venite din partea CNA. Institu?ia nu are atribu?ii de reglementare ?i control asupra spa?iului online ?n general, ci doar asupra serviciilor de tip ?video on demand”, care nu includ site-urile pe care con?inutul video este doar ocazional.Conducerea postului a negat existen?a unor presiuni din partea CNA ?i a spus ?ntr-un comunicat de pres? c? a fost vorba de o decizie editorial? intern? cauzat? de nemul?umirea celorlal?i candida?i care nu s-au num?rat printre cei ?ase invita?i ?i care ar fi solicitat timp egal de exprimare, iar postul a vrut s? evite crearea ?impresiei unui partizanat politic”. La r?ndul s?u, CNA a dezmin?it orice implicare ?n acest caz, sus?in?nd c? nu de?ine ?niciun fel de posibilitate de a interveni asupra con?inutului unui site de internet, inclusiv ?n ceea ce prive?te site-ul unui radiodifuzor licen?iat ?n Rom?nia”. Valentin Jucan, membru al CNA, a anun?at c? va sesiza Parchetul ?n urma acuza?iilor aduse CNA de M. Macovei.Dezbatere electoral? ?ntrerupt? pentru promovarea altui candidatB1?TV, un canal de ?tiri apropiat unui candidat (Elena Udrea) a ?ntrerupt dezbaterea electoral? ?n direct cu Monica Macovei (candidat independent) pentru a transmite, tot ?n direct, imagini de la un eveniment la care participa Elena Udrea, care a durat 11 minute. R?spunz?nd criticilor aduse de Macovei, B1?TV a invocat contractul de publicitate electoral? pe care ?l avea cu Elena Udrea. Pentru c? Decizia CNA de reglementare a campaniei electorale pentru preziden?ialele din 2014 a fost prost formulat?, acesta permitea ?ntreruperea unei emisiuni de dezbatere electoral??cu un candidat pentru a difuza promovare electoral? cu un alt candidat. Mai mult, aceasta se putea face ?ntr-un format care arat? ca cel de dezbatere (cel produs de echipa editorial? a postului) cu singura diferen?? ca pe ecran apare scris? ?i sintagma ?promovare electoral?”. A fost exact ceea ce s-a ?nt?mplat ?n acest caz, ?n care pauza electoral? cu Elena Udrea nu era marcat? ?n mod clar ca publicitate electoral?, ci con?inea toate elementele grafice ale unei ?tiri. Internetul, ?vinovat” de ?nfr?ngerea lui PontaDezam?gi?i de rezultatul alegerilor preziden?iale, moderatorii ?i comentatorii canalului de ?tiri Antena?3 au identificat principalul responsabil de ?nfr?ngerea favoritului lor: Internetul.Astfel, comentatorul Adrian Ursu a vorbit despre ?sp?larea pe creier a Internetului”. Un alt comentator omniprezent ?n studioul Antena?3, Mugur Ciuvic?, l-a completat afirm?nd c? ?Internetul are mesaje complet cretine?, ?n timp ce moderatoarea Sandra Stoicescu a fost intrigat? de puterea de manipulare a Internetului (?oare cum oameni a?a educa?i pot fi at?t de u?or manipula?i de pe net”). Un alt cunoscut prezentator al Antenei?3, Mircea Badea, ?i-a v?rsat frustr?rile electorale asupra electoratului unora dintre candida?i: ?Vom mai afla ?i c?t? lume, cu valoare statistic? foarte important? ?tiin?ific?, c?t? lume e avariat? grav la mansard?. Adic?, v?z?nd care sunt rezultatele alegerilor ne vom da seama cam ce procent dintre noi sunt absolut irecuperabili mintal. Deci nu ai cum s? votezi cu… sau cu … sau cu… dec?t dac? e?ti grav bolnav mintal. Adic? nu exist? alt? variant?. Mi se pare c? vom afla, iat?, sociologic exact cam care-i rata de dileal? (…)”.Concluzii:Politicienii ?i presa afiliat? au apelat, din nou, la propaganda mediatic? ?n speran?a c? vor convinge electoratul.Campania electoral? a fost dominat? de partizanate mediatice f??i?e, dezinform?ri ?i atacuri la persoan?, unele cu accente na?ionaliste.Dezam?gi?i de insucces, comentatorii celui mai influent canal de ?tiri au g?sit vinovatul - Internetul. Excesele editoriale au avut loc pe fondul nefunc?ion?rii CNA.Dezbaterile relevante pe teme legate de atribu?iile constitu?ionale ale Pre?edintelui au lipsit din campania electoral?.Ambii candida?i intra?i ?n turul doi au evitat confruntarea direct? ?n la dezbateri g?zduite de televiziuni.Calitatea celor dou? dezbateri dintre principalii candida?i a fost sub a?tept?ri. Premierul ?i candidatul Ponta a beneficiat de acoperire favorabil? la televiziunea public?. Din lipsa de voin?? politic?, CNA nu a func?ionat ?n campania electoral?. C?nd ?i-a reluat activitatea, sanc?iunile impuse, ulterior campaniei, au fost ?i de aceast? dat? mai mult dec?t bl?nde ?n raport cu gravitatea faptelor.Electoratul pare s? se fi ?ndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie c?tre social media. Recomand?ri pentru politicieni ?i patronii de media:?nceta?i s? mai folosi?i propaganda mediatic? ?n favorea actorilor politici. Experien?ele alegerilor din 2004, 2008, 2009 ?i 2014 arat? c? aceasta nu este eficient?.L?sa?i jurnali?tilor dreptul de a decide agenda dezbaterilor electorale. Nu mai ?ncerca?i s? impune?i teme ?i ?ntreb?ri acestora.Refuza?i discu?iile despre subiecte ce nu privesc atribu?iile func?iilor pentru care candida?i. Acest tip de subiecte contribuie la dezinformarea electoratului ?n ceea ce prive?te rolul ?i atribu?iile principalelor func?ii ale statului.Recomand?ri pentru jurnali?ti:Nu mai accepta?i agende impuse de patroni sau politicieni. Ele nu au efectul scontat asupra electoratului, dar decredibilizeaz? presa ?i v? compromit profesional. Stabili?i-v? singuri lista subiectelor ?i a ?ntreb?rilor ?n dezbaterile rma?i-v? asupra drepturilor profesionale ?i asupra reglement?rilor electorale, pentru a contracara eventuale presiuni sau abuzuri. Agresiuni, amenin??ri, insultePre?edintele jigne?te ziari?tii Antena?3Lupta Pre?edintelui B?sescu cu o parte a presei a continuat ?i ?n 2014, adversitatea sa pentru unii patroni de pres? lu?nd forma unei ostilit??i generalizate ?ndreptate ?mpotriva jurnali?tilor angaja?i ai grupurilor media pe care le dezagreaz?. Astfel, ?n prima lun? a anului, pre?edintele Traian B?sescu l-a ?ntrerupt pe reporterul Ionu? Cristache, de la Antena?3, ?n timpul unei conferin?e de pres? de la Palatul Cotroceni, imediat dup? ce reporterul s-a prezentat vr?nd s?-i adreseze o ?ntrebare, ?i i-a spus lui Cristache c? lucreaz? la ?postul de propagand?, dezinformare ?i ?n?elare a rom?nilor.”. ?ntrebarea jurnalistului era legat? de ni?te contracte pe care Ioana B?sescu, fiica pre?edintelui, le-ar fi autentificat, ?n calitate de notar public, pentru compania s?rb? Nis Petrol, subsidiara Gazprom ?n Rom?nia. Pre?edintele a continuat s? aib? o atitudine dispre?uitoare fa?? de reporterul Antena?3 pe toat? durata dialogului care a urmat ?ntre cei doi, l-a acuzat c? minte ?ca ?i patronul s?u” ?i i-a spus c? este un ?copil” care r?sp?nde?te minciunile ?securistului Voiculescu” (Dan Voiculescu, fondatorul Antena?3. A fost colaborator al fostei Securit??i, potrivit unei decizii definitive a ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie).Traian B?sescu: ?Patronat de domnul Voiculescu, care a fost condamnat ?n prim? instan?? la cinci ani de ?nchisoare?” Ionu? Cristache: ?Domnule Pre?edinte, permite?i-mi s? v? adresez ?ntrebarea.” T.B.: ?Nu, doar voiam s? m? conving dac? este postul Antena?3 acela despre care v-am spus.”I.C.: ?Acesta nu este un meci ?ntre mine ?i dumneavoastr?. Eu am o ?ntrebare la care sper s? ob?in un r?spuns.” T.B.: ?Dumneavoastr?, ?n calitate de ziarist al postului de dezinformare Antena?3, da? V? rog.”I.C.: ?Pot s? v? ?ntreb? Cum a?i reac?ionat c?nd fiica dumneavoastr? v-a spus c? lucreaz? pentru NIS Petrol, subsidiara Gazprom ?n Rom?nia, ?i c? ar ob?ine bani de la Gazprom?”T.B.: ?Nu m-a informat.”I.C.: ?V-am informat eu acum. Noi avem documente m?rturii, le-am difuzat asear?.”T.B.: ?Deci, domnul ziarist, min?i?i, pentru c? fiica mea nu a ob?inut niciodat? bani de la Gazprom. Asta este o minciun? a securistului Voiculescu, pe care, din p?cate, o pune ?n gura unor copii. Dumneavoastr? sunte?i un copil, pentru banii lui Voiculescu, renun?a?i s? min?i?i.”I.C.: ?Nu a fost o minciun?, domnule Pre?edinte. Am acte, vre?i s? vi le aduc?”T.B.: ?V? mul?umesc, v-am dat r?spunsul. Ce acte ave?i, c? a luat bani de la Gazprom?”I.C.: ?Toate achizi?iile f?cute ?n Rom?nia de Gazprom au fost autorizate de notarul Ioana B?sescu.”T.B.: ?Domnu’ ziarist, min?i?i ca ?i patronul dumneavoastr? condamnat la cinci ani. Ca ?i postul dumneavoastr? de propagand?. Mul?umesc. […] Eu nu v? contrazic c? Ioana poate avea legalizare de acte.”I.C.: ?Despre asta este vorba.”T.B.: ??i cum v? permite?i s? spune?i c? a luat bani de la Gazprom?”I.C.: ?C?nd prestezi servicii pentru cineva, e?ti pl?tit. D?nsa a legalizat prin biroul notarial acele acte.”T.B.: ?A f?cut fiica mea un contract cu Gazprom?”I.C.: ?Nu. Cu Nis Petrol, care este subsidiar? a Gazprom.”T.B.: ?Min?i?i ca securistul Voiculescu. V? mul?umesc. Renun?a?i.”Reporteri?? din Cluj, amenin?at? cu moartea?n ianuarie 2014, jurnalista Adina Fartu?nic de la Ziar de Cluj a fost amenin?at? cu moartea de mai multe persoane care fuseser? mutate ?n Centrul de Urgen?? al prim?riei Cluj-Napoca. Persoanele respective fuseser? mutate dup? ce jurnalista a publicat un articol ?n care descria condi?iile de trai ale acestora ?n p?durea F?get ?i a cerut ajutorul autorit??ilor pentru ca aceste familii s? fie mutate ?ntr-un centru unde s? beneficieze de un trai decent. Revolta?i c? au fost muta?i din p?dure, oamenii au amenin?at-o ?i insultat-o pe jurnalist?. ?Te prind pe strad? ?i te omor. Te str?ng de g?t. Din cauza ta suntem aici. ?mi dai tu bani s? m? duc la gunoi? Din p?dure eram aproape, aici cum fac bani? M? c*c pe hainele tale ?i pe m?ncarea ta”, i-a spus unul dintre ei. Contactat? de FreeEx, jurnalista Adina Fartu?nic a declarat c? nu a depus pl?ngere, pentru a nu le crea ?i mai multe probleme oamenilor. ?Oricum nu aveam ce s? fac, oamenii ?ia locuiau ?n p?dure, aveau destule probleme”.Pre?edintele Consiliului Jude?ean Br?ila a jignit ?i amenin?at din nou jurnali?tii ?ntr-o conferin?? de pres? de pe 31 ianuarie 2014, Gheorghe Bunea Stancu, pre?edintele CJ Br?ila, a fost ?ntrebat de jurnalista M?d?lina Poenaru, de la B1?TV, dac? demisioneaz? ca urmare a modului ?n care a gestionat desz?pezirea ?n jude?. R?spunsul demnitarului a constat ?ntr-o serie de insulte ?i amenin??ri la adresa jurnalistei: ?Ni?te obraznici, m?. Ni?te f??e. (…) ?i dau dou? picioare ?n gur?. B?i, s?-?i trimit demisia, m?. Ni?te nesim?i?i. Nu ave?i pic de bun sim?”.Prezent la conferin?a de pres?, Ministrul Ap?r?rii, Mircea Du?a, a declarat c? a auzit amenin?area adresat? jurnalistei ?i a considerat c? Bunea trebuie s?-?i cear? scuze. Pre?edintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a declarat c? partidul urma s? ia m?suri ?mpotriva pre?edintelui CJ Br?ila, pentru c? acesta era impulsiv ?i slobod la gur?. ?A fost un complex de ?mprejur?ri nefericite pentru el. Sunt afirma?ii nefericite. Ar trebuie s?-?i cear? scuze. Sper c? a f?cut-o. S-a ?nt?mplat, nu a fost ?n regul? ce a f?cut. Au mai fost ?i al?i oameni cu func?ii ?nalte ?n stat care au avut aprecieri nefericite despre ziari?ti ?i nu i-a demis nimeni”, a declarat Dragnea. Nu este prima dat? c?nd pre?edintele CJ Br?ila se comport? ur?t cu jurnali?tii. ?n anul 2011, acesta a jignit o jurnalist? din cauza unui articol publicat ?n Via?a Br?ilei, spun?nd despre autoare c? este o ?imbecil?” ?i o ?panaram?”. Dorind s? ob?in? un punct de vedere pe marginea acestui subiect, un alt jurnalist a avut parte de acela?i tratament din partea edilului br?ilean: ?Poftim afar?! Poftim afar?! ?mi scrii ?i la?i la secretariat ce ai de spus. Este conform legii. Nu v? e ru?ine, m?i porcilor? Nu v? e ru?ine, m?i animalelor? Ce-i aia m?, strategia s?n?t??ii... cic? strategia de na?ionalizare a s?n?t??ii, Aura Costea. B?i panaramelor b?, ie?i afar?! Ai dracu’ panarame”.Elena Carmen H?r?u (PNL) c?tre un jurnalist: ?Boulic?”! Elena Carmen H?r?u, deputat PNL, l-a jignit ?n februarie 2014 pe jurnalistul hunedorean Bogdan-Marius Haulic?, deranjat? de articolele critice ale acestuia legate de activitatea sa parlamentar?. Conform jurnalistului, la Deva, aproape toate institu?iile media ar avea contracte de publicitate cu firmele deputatei Carmen H?r?u. Jurnalistul a criticat pe blogul s?u impostura deputatei care, potrivit spuselor sale, cu toate c? transmisese presei locale un comunicat legat de faptul c? a rezolvat ca parlamentar problema grupelor de munc?, de fapt nu se afla printre ini?iatorii proiectului de lege ?i nici nu ?l votase, fiind absent? de la vot. ?Bogdan-Marius H?ulic?, ce naiba-i cu dumneata?! Faci parte din genera?ia fiicelor mele. Cum crezi c-o s? m? judec cu dumneata?! Cum ai putut s? cobori at?t de jos? Scoate-odat? capul din hazna ?i apuc?-te de treaba de-adev?ratelea! Nu controversat e?ti! Dispre?uit e?ti! ?i detestat! ?i contestat! Iar dac? mie lumea-mi spune ?madamme? (de la dumneata am aflat), dumitale-?i spune ?boulic??”, i-a spus parlamentarul jurnalistului. Conform EvZ.ro, deputata Elena Carmen H?r?u a precizat c? a fost un moment de tensiune care s-a finalizat a?a cum nu ?i-ar fi dorit, c? regret? c? a intrat ?n ?jocul” lui Bogdan Paulic? ?i ?i pare chiar r?u pentru reac?ia avut?. Apoi a declarat: ?Nu am procedat foarte inteligent c?nd a fost acest incident. Te superi a?a cum te superi atunci c?nd un t?n?r ac?ioneaz? tic?los. Are poli?e de pl?tit, ?ns? nu din partea mea, ci din partea altora”. Primarul din B?rlad ??mpu?c?” ?i jigne?te ziari?ti?n martie 2014, primarul b?rl?dean Constantin Constantinescu le-a spus ziari?tilor de la publica?ia local? ?Vremea Nou?” ?i unora dintre consilierii locali, ?n plenul unei ?edin?e: ?V-a? scoate din ora? ?i v-a? ?mpu?ca. Pe cuv?ntul meu”. Primarul s-a declarat nemul?umit c? un posibil investitor care voia s? deschid? o fabric? de tractoare i-ar fi spus c? se retrage, dup? apari?ia unui material critic la adresa afacerii, pe motiv c? ?atmosfera politic? nu-i cea favorabil?, c? media e cu opozi?ia”. Edilul sus?inea c? presa ?i o parte din consilieri ar fi alungat investitorul.Acela?i Constantin Constantinescu a ?ncercat, ?n august, s? alunge o ziarist? din Prim?rie, prin intermediul purt?torului s?u de cuv?nt, Constantin Ni?uc. Primarul n-a fost de acord ca la o conferin?? de pres? s? participe ziarista local? Adriana ?u?nea ?i a acuzat-o c? lucreaz? la un ?ziar pirat” (Obiectiv de Vaslui). Drept argument, politicianul a prezentat o ?n?tiin?are ?n care proprietarii m?rcii ?Obiectiv” (SC ClarConstruct) informau c? erau ?n litigiu cu editorul publica?iei, despre care sus?ineau c? ar fi folosit abuziv marca. Ziarista i-a recomandat primarului s? a?tepte decizia instan?ei ?n acest caz, dar politicianul a refuzat. ?n deschiderea conferin?ei de pres? despre activit??ile prim?riei, primarul a amenin?at c? boicoteaz? evenimentul ?i a condi?ionat prezen?a sa la eveniment de plecarea ziaristei. Constantin Constantinescu i-a spus ziaristei ?n timpul conferin?ei c? ??i practic? meseria ?f?r? autoriza?ie” ?i i-a cerut s? plece. Cum jurnalista nu a plecat, primarul a citit titlurile subiectelor care erau pe ordinea de zi a conferin?ei ?i a recomandat contactarea purt?torului de cuv?nt al Prim?riei pentru detalii. ?nainte s? p?r?seasc? evenimentul, primarul a jignit-o pe ziarist?: ?Domni?oar?, dup? p?rerea mea eu am fost destul de elegant cu dumneavoastr?, trebuia ?i reciproca s? fie valabil?, ?i s? v? vede?i de serviciul dumneavoastr?, dac? ave?i un serviciu […] probabil c? pe strad? sau pe ?oseaua de centur?”.Contactat? de FreeEx, jurnalista Adriana ?u?nea a spus c? incidentul nu s-a repetat ?n celelalte evenimente ale Prim?riei ?i c? litigiul privind marca ?Obiectiv” s-a solu?ionat ?n favoarea publica?iei la care lucreaz?. Constantin Constantinescu a demisionat ?n februarie 2014 de la conducerea Prim?riei B?rlad, acuz?nd probleme de s?n?tate. Demisia sa a venit dup? ce Curtea de Apel Ia?i l-a condamnat la un an de ?nchisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Jurnalist b?n??ean amenin?at de sus?in?torii unui primar?n aprilie, jurnalistul Dani Stanciu, de la Express de Banat, a fost amenin?at de doi s?teni din C?nicea, comuna Doma?nea, jude?ul Cara?-Severin, care i-au cerut s? nu mai scrie despre primarul lor. Jurnalistul a depus pl?ngere la Poli?ie ?mpotriva acestora.Dani Stanciu a relatat c? mai mul?i s?teni l-au agresat verbal ?i l-au amenin?at c? ?i vor sparge aparatul de fotografiat dac? nu pleac?, iar doi dintre ace?tia s-au ?ndreptat cu pumnii spre el, ?n inten?ia de a-l lovi. Jurnalistul s-a blocat ?n propria ma?in?, ca s? scape de ace?tia, timp ?n care ei au continuat s?-l ?njure ?i s?-i spun? c? ?i vor rupe picioarele dac? mai scrie despre primarul Lorin?. Contactat de FreeEx, Dani Stanciu a relatat c? s?tenii recalcitran?i au fost amenda?i contraven?ional cu c?te 500 de lei pentru injurii ?i tulburarea lini?tii publice ?i c? Poli?ia s-a oferit s?-l escorteze c?nd mai vine ?n comun?. ?Acolo primarul se comport? ca un fel de cowboy, nu mi?c? nimeni ?n front, primarul e un fel de st?p?n al comunei”, a spus ziaristul. Acesta a relatat c? mai scrisese ?nainte despre un conflict dintre primar ?i un alt s?tean, c?nd primarul ?a tran?at problema” d?ndu-i un pumn ?n gur? s?teanului, ?i despre un apropiat al primarului care f?cuse o gr?dini?? ?n condi?ii improprii, ?i c? de atunci ?l ?tiau cei din sat. ?Poli?i?tii din comun? mi-au recomandat ca data viitoare c?nd mai merg ?n documentare acolo s?-i anun?, s? m? ?nso?easc?, s? nu mi se ?nt?mple ceva r?u. Asta am zis c? le ?ntrece pe toate”, a spus jurnalistul pentru FreeEx.Fa?? bisericeasc? agresiv? cu un jurnalist Adev?rul?n luna mai, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Romanului ?i Bac?ului, Ioachim B?c?uanul (Ilie Giosanu), a mers ?ntr-o ma?in? de lux la o ?nmorm?ntare din comuna b?c?uan? Poduri, unde a fost ?nt?mpinat cu ostilitate de s?teni. ?n acest context tensionat, ?nso?itorul episcopului, secretarul eparhial Ciprian Ioan Ignat (42 de ani), vr?nd ca incidentul s? nu apar? pe camer?, l-a lovit peste camera de filmat pe reporterul Adev?rul ?i l-a bruscat. Poli?ia a intervenit pentru detensionarea conflictului ?i i-a condus la ma?in? pe reprezentan?ii Bisericii.Cet??ean agresat de un poli?ist pentru c? l-a filmat ?n ac?iune pe spa?iul publicUn t?n?r din Bra?ov, care a fost martor ?ntr-o sear? din iulie 2014 c?nd un agent de Poli?ie alerga un poten?ial suspect, a filmat momentul cu telefonul mobil ?i, cu aceast? ocazie, a atras asupra sa ostilitatea omului legii care, dup? ce ?nt?i i-a cerut s? nu mai filmeze, a ajuns s? ?i dea cu spray lacrimogen ?n ochi, s? ?l insulte ?i s? ?l loveasc?. ?n filmarea t?n?rului se vede cum poli?istul spunea: ?B?i, voi nu ave?i ce face cu telefonul ?la? Vre?i ?i voi? […] V? rog frumos, stinge?i telefonul!”. T?n?rul, care era ?nso?it de doi prieteni ai s?i, a replicat c? era pe spa?iul public ?i a relatat c?, dup? c?teva minute, s-a ?nt?lnit cu b?rbatul care fusese alergat de Poli?ie ?i c? acesta i-ar fi cerut filmarea, timp ?n care poli?istul a reap?rut ?i a ?nceput s?-l ?njure ?i s?-l amenin?e pe cel care fugise ?i l-a condus la ma?ina de Poli?ie. B?rbatul a re?nceput s? filmeze cu telefonul ?i aceast? scen?, iar ?nregistrarea arat? cum poli?istul ?i spune: ?Te rog frumos du-te mai ?ncolo, c? aici avem treab?”, dup? care ?i d? cu un spray spre fa??. T?n?rul i-a cerut s? se legitimeze ?i s-a repezit s? filmeze num?rul de ?nmatriculare al ma?inii Poli?iei, moment ?n care poli?istul l-a lovit cu scopul de a-l ?mpiedica s? fac? asta. B?rbatul agresat, care nu a vrut s?-?i divulge identitatea de teama unor repercusiuni din partea poli?istului, le-a declarat jurnali?tilor Antena 1 c?, dup? ce a oprit filmarea, poli?istul s-a ?ndreptat din nou spre el, a pulverizat aproape tot flaconul de spray pe el ?i a ?nceput s?-l loveasc? cu picioarele p?n? l-a dobor?t la p?m?nt. B?rbatul a sunat la serviciul de urgen?? (112) ?i a fost transportat la Spitalul Jude?ean Bra?ov. Ulterior, purt?torul de cuv?nt al Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean (IPJ) Bra?ov, Liviu Naghi, a declarat pentru TVR c? institu?ia a deschis o investiga?ie pentru a stabili cu exactitate ?mprejur?rile ?n care s-a produs evenimentul ?i c? concluziile anchetei aveau s? fie f?cute publice. P?n? la redactarea acestui raport, IPJ Bra?ov nu a comunicat public deznod?m?ntul cercet?rii interne.Mircea Badea a jignit trei reporteriLa ?nceputul lunii august, moderatorul Antena?3 Mircea Badea a jignit trei reporteri de la institu?ii de pres? concurente (B1?TV, G?ndul ?i Evenimentul Zilei). ?nt?i l-a jignit pe reporterul B1?TV Cristian Vasilcoiu, la ie?irea din sala de judecat? unde se desf??ura procesul proprietarului informal Antena?3, Dan Voiculescu, legat de privatizarea ilegal? a Institutului de Cercet?ri Alimentare. ?Cum s?-?i spun mai clar c? mi-e sc?rb? de tine?! Mi-e sc?rb? de tine ?i de Udrea care te pl?te?te”, i-a spus Badea reporterului B1?TV, pe care ?l numise mai ?nainte ?japi??” pe Facebook. ?n aceea?i zi, Badea a scris pe Facebook despre reporterul G?ndul Biro Attila c? ?e un fel de c?cat pansat”, ?care ?ncearc? pe Facebook s? o sug? f?r? s? o ude”, ?c?rnat al lui Udrea”, ?po?i doar s? i-o sugi b?s?ului pentru haleal?”. Criticat de Silviu Sergiu de la Evenimentul Zilei pentru ie?irile sale la adresa celor doi jurnali?ti, Badea a recidivat ?i a lansat o serie de invective ?i la adresa acestuia: ?Hai siktir! O s? te apuce groaza pe bune c?catule, c? m? ocup. Hai marsh ?i suge-i tocul lui udrea, porc ?mpu?it ?n putrefac?ie”. ?n replic? la izbucnirile lui Badea, jurnalistul Biro Attila a spus pe Facebook: ?At?ta poate”.Jurnali?ti agresa?i la mitingul de solidarizare cu Dan VoiculescuPe 10 august, televiziunea Antena?3 a chemat oamenii ?n strad? la ?o plimbare pa?nic?” ?n fa?a Palatului Cotroceni, dup? ce omul de afaceri ?i politicianul Dan Voiculescu, proprietarul informal al televiziunii (tat?l proprietarei din acte), a fost condamnat la 10 ani de ?nchisoare cu executare pentru sp?lare de bani, ?n dosarul privatiz?rii ilegale a Institutului de Cercet?ri Alimentare (ICA).Mitingul de solidarizare cu Voiculescu ?i televiziunea sa, la care au participat aproximativ 4000 de persoane, a degenerat ?n scurt timp, deoarece o parte dintre participan?i au agresat mai mul?i jurnali?ti de la institu?ii de pres? ?rivale” grupului Intact. Mai mul?i reporteri de la Realitatea TV, Vice ?i B1?TV au fost ?njura?i, brusca?i ?i lovi?i de manifestan?i, sub privirile impasibile ale for?elor de ordine.La sf?r?itul lunii septembrie, agresorul jurnalistei de la B1?TV, Alexandru Gheorghiu, ?n v?rst? de 66 de ani, a fost trimis ?n judecat? pentru infrac?iunile de loviri ?i alte violen?e ?i pentru tulburarea lini?tii ?i ordinii publice. ?n noiembrie, acesta a fost condamnat de Judec?toria Sectorului 6 s? pl?teasc? o amend? penal? de 4400 de lei ?i desp?gubiri civile ?n valoare de 1000 de aniza?ia ActiveWatch a condamnat public ?modul neprofesionist ?n care au ac?ionat for?ele de ordine ?n timpului mitingului” din luna august. Antena?3 s-a delimitat public de ac?iunile violente ale simpatizan?ilor s?i. Dou? zile mai t?rziu, la Timi?oara, europarlamentara Maria Grapini, membr? a Partidului Conservator, a avut o atitudine ostil? la adresa jurnali?tilor de la site-ul ?Televiziunea Cet??eanului” (PentruTimi?oara.ro), care o filmau ?n spa?iul public, la un eveniment de solidarizare cu Antena?3 ?i Voiculescu. Grapini a ?ncercat s?-i ?mpiedice pe reporteri s? o filmeze ?i i-a amenin?at cu poli?ia. ?Ar?ta?i-mi v? rog legitima?ia. Da? Ar?ta?i-mi legitima?ia. Suntem pe domeniul public, da, dar am dreptul la imagine ?i nu ave?i voie s? m? filma?i, domni?oar?, dec?t dac? sunte?i jurnalist. Arat??i-mi legitima?ia.”, le-a spus Grapini ziari?tilor. ?nso?itoarele ei i-au numit pe reporteri: ?pleava societ??ii”, ??p?gari”, ?b?si?ti”, ?cu puroi ?n cap”. Purt?torul de injurii al Guvernului, Mirel PaladaTot ?n luna august, purt?torul de cuv?nt al Guvernului, Mirel Palada, a r?bufnit pe Facebook ?ntr-o serie de jigniri la adresa jurnali?tilor critici la adresa Guvernului. ?Cum apare c?te un subiect politic care ?nv?rto?eaz? spiritul bejboinic ?n opinan?i, de zici c?-i catastrof? ?i dezastru mondial, cum mai scot capul c?te doi-trei-zece-dou?zeci, depinde de intensitatea subiectului, de bezmetici acoperi?i de pe lista mea care ??i fac seppuku comunica?ional ?i tr?ntesc cu cuvintele anti-guvernamentale ?n balt? propagandistic? la mine pe wall. ?i uite a?a mai frigem ni?te purcelu?i anti-guvernamentali la pro?ap ?i le d?m block ?i mai bem o bere ?n cinstea sufletelor r?posa?ilor care nu mai este. ?n seara asta era unul care acum era reporter la G?ndul, iar ?nainte fusese la Hotnews, ?i care f?cea cl?buci cu spume la mine pe pagin?. Ce pl?cere s?-l execut electric! C?t? ?ndem?nare am s? omor prin blocare ziari?tii obiectivi, deci anti-guvernamentali. Pufo?ilor, nici nu ?ti?i c?t? pl?cere ?mi provoca?i”, a scris Palada.Premierul Victor Ponta s-a delimitat de ie?irea lui Palada ?i a criticat atitudinea acestuia, iar, la ?nceputul lui septembrie, Ponta l-a ?nlocuit pe Palada din func?ia de purt?tor de cuv?nt al Guvernului cu Corneliu Calot?, fost jurnalist la TVR.Mirel Palada nu se afla la prima ie?ire de acest gen. ?n decembrie 2013, pe atunci consilier pentru strategii guvernamentale al premierului Victor Ponta, Palada a ?mp?r?it mai multor jurnali?ti acredita?i la Guvern tricouri cu sloganul ?Antiguvern?mentesc, deci transmit”. Gestul s-a vrut un repro? fa?? de jurnali?tii care au o atitudine antiguvernamental?, tricourile fiind ?mp?r?ite dup? o conferin?? de pres? sus?inut? de Victor Ponta, ?i s-a dorit o parafraz? a maximei ?G?ndesc, deci exist”. Palada a declarat c? tricourile erau cump?rate din banii s?i ?i c? premierul nu a fost informat de aceast? ini?iativ?.Jurnalist? B1?TV, bruscat? de Poli?ia Local? la Ministerul AgriculturiiReporteri?a Gabriela Mihai, de la B1?TV, a fost bruscat? de Poli?ia Local? ?n septembrie ?n curtea Ministerului Agriculturii, pe motiv c? nu ar fi avut voie s? intre ?n curtea institu?iei. Jurnalista a fost ?mbr?ncit? de doi poli?i?ti afar? din curte, iar, c?nd le-a repro?at c? sunt agresivi, unul dintre agen?i i-a r?spuns: ?Ce vrei, s? te iau ?n bra?e, s? te pup, ce vrei s? fac?”. Ulterior, reprezentantul pentru rela?ia cu presa al Ministerului Agriculturii i-a cerut scuze ziaristei ?n numele institu?iei, iar purt?torul de cuv?nt al Poli?iei Locale, R?zvan Popa, a spus c? poli?i?tii vor fi ancheta?i de comisia de disciplin? a institu?iei.Reporteri agresa?i ?i ?njura?i la mitinguriNemul?umi?i de modul de organizare al primului tur de scrutin al preziden?ialelor, c?nd mii de rom?ni din Diaspora nu au putut vota, zeci de oameni au ie?it pe str?zile Timi?o arei s? protesteze, la ?nceputul lunii noiembrie. O parte dintre ace?tia, ?ns?, au devenit agresivi cu presa prezent? la eveniment, iar un manifestant a lovit ?n repetate r?nduri una dintre camerele de filmat ?i i-a ?njurat pe ziari?ti. Jandarmeria a intervenit ?i i-a amendat pe cei care au ?njurat, iar autorul agresiunilor fizice s-a ales cu dosar penal pentru loviri ?i alte violen?e.C?teva zile mai t?rziu, ?n Bucure?ti, jurnali?tii Antena?3 au fost ?mbr?nci?i ?i ?njura?i de participan?ii la un miting organizat ?n semn de sprijin pentru candidatul la preziden?iale Klaus Iohannis. Oamenii s-au ar?tat deranja?i de prezen?a echipei Antena?3 din cauza modului p?rtinitor ?n care aceast? televiziune a prezentat campania electoral?. ?Nu sunte?i bineveni?i, pentru c? a?i dat numai cu noroi ?n Iohannis”, ?sunte?i ni?te curve”, ?mercenarilor”. Unul dintre protestatari a aruncat inclusiv cu bani spre reporteri.Urm?rit de paparazzi, Marian Vanghelie a devenit violent?n a doua parte a lui 2014 au avut loc mai multe conflicte ?n interiorul PSD, care au ajuns s? se repercuteze ?i asupra rela?iei cu unii reporteri. ?n octombrie, primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a amenin?at o echip? de paparazzi Wowbiz.ro care l-a urm?rit ?i l-a filmat ?n ora?, la o ?nt?lnire cu colegul s?u de partid Mircea Geoan?, ?i a lovit cu pumnii ?i picioarele ?n ma?ina acestora, adres?nd totodat? ?njur?turi la adresa colegilor s?i de partid Victor Ponta ?i Sebastian Ghi??. ?B??, ?tii ce s?.. ?m...??i rupem picioarele, m?! Fii atent ce-?i spun: c? am ?apte ma?ini pe voi acum, am trimis! Dac? va mai prind o dat?, v? bag ?n spital!”, le-a spus Vanghelie paparazzilor. Ulterior, primarul a declarat c? persoanele care l-au filmat nu ar fi avut leg?tur? cu presa ?i c? va da ?n judecat? Wowbiz ?pentru c? se ocup? cu asemenea oameni care au probleme penale, care se ocup? prin discoteci cu lucruri dubioase”. La sf?r?itul lunii, Comitetul Executiv Na?ional al PSD i-a exclus din partid pe Mircea Geoan?, Marian Vanghelie ?i Dan ?ova.Jurnalistul ?tefan Mako, b?tut de Poli?ie ?n timp ce ?i investiga abuzurilePe 10 noiembrie, jurnalistul ?tefan Mako, de la Casa Jurnalistului, a fost condus la Sec?ia de Poli?ie din Centrul Vechi al Capitalei ?i agresat de oamenii legii (printre care l-a recunoscut pe inspectorul principal Eugen Mardare), dup? ce a filmat cu telefonul mobil c??iva poli?i?ti care agresau un om al str?zii. ?tefan Mako lucra la o investiga?ie despre tratamentul aplicat de Poli?ie categoriilor vulnerabile, pornind de la cazul parcagiului Daniel Gabriel Dumitrache, zis ?Dinte”, ?n v?rst? de 26 de ani, decedat ?n luna martie ?n condi?ii suspecte, dup? ce a fost lovit ?n arestul Sec?iei 10 Poli?ie din Bucure?ti.?n seara de 10 noiembrie, doi poli?i?ti ?i ceruser? unui om al str?zii s? se legitimeze ?i, irita?i c? se mi?ca prea lent, au ?nceput s?-l bruscheze, iar, c?nd acesta a ripostat, l-au tr?ntit la p?m?nt ?i au t?b?r?t pe el cu pumnii ?i picioarele. ?tefan Mako a ?nceput s? filmeze alterca?ia cu telefonul mobil, iar inspectorul Eugen Mardare, ap?rut ?n civil la fa?a locului, i-a cerut s? ?nceteze ?i l-a lovit peste telefon, dar jurnalistul a continuat s? filmeze ?i i-a urmat p?n? ?n fa?a unei sec?ii din Centrul Vechi. ?n fa?a sec?iei, un poli?ist l-a legitimat pe jurnalist, i-a smuls din m?n? telefonul mobil ?i a ?ters ?nregistrarea (care a fost ulterior recuperat?). Mako a fost apoi condus ?n sec?ie, unde a fost lovit, scuipat ?i amenin?at de poli?i?ti. Potrivit relat?rii sale, oamenii legii i-au spus, printre altele: ??i dac? e?ti jurnalist ce? B?i prietene, d?-i drumul de-aicea, te-am rugat frumos, da?”, ?E?ti jurnalist, m?? M? pi? pe tine!”, ?E?ti din Covasna?! P?i ce faci, b?i, tu vii de la ?ar? s? comentezi? Filmeaz?-mi p..a, b?, filmeaz?-mi p..a!”, ?Acuma te f.. ?n c.., s?-mi bag p.... ?sta-i jurnalism? Acuma te f.. ?n c..!”.Certificatul IML ob?inut de jurnalist dup? ce a fost agresat a atestat prezen?a unui traumatism toracic ?nchis. Organiza?ia Apador-CH, care ?l reprezint? pe ?tefan Mako ?n instan??, a publicat un raport detaliat al abuzurilor la care a fost supus de poli?i?ti ?i a concluzionat c? ?privarea de libertate (conducerea la sediu) a lui ?tefan Mako a fost ilegal? deoarece jurnalistul nu a fost suspect de comiterea vreunei contraven?ii sau infrac?iuni ?i s-a legitimat imediat ce i s-a cerut s? o fac?. Singura <<vin?>> a constat ?n exercitarea meseriei de ziarist prin film?ri ?ntr-un spa?iu public. Prin urmare, conducerea la sediu, perchezi?ia corporal? la care a fost supus ?i tratamentul inuman ?i degradant la care a fost supus au avut un caracter strict punitiv, ceea ce este inacceptabil ?i, desigur, ilegal”.Organiza?ia ActiveWatch a solicitat public sanc?ionarea poli?i?tilor abuzivi, iar cazul jurnalistului ?tefan Mako a fost adus ?n aten?ia mai multor organiza?ii interna?ionale, care au cerut la r?ndul lor autorit??ilor rom?ne s? demareze o anchet?. Reprezentantul pentru libertatea presei al Organiza?iei pentru Securitate ?i Cooperare ?n Europa (OSCE), Dunja Mijatovic, a calificat drept ?inacceptabil” atacul poli?i?tilor. ?Am ?ncredere c? acest incident va fi investigat rapid ?i complet. Jurnali?tii trebuie s? poat? lucra liber ?i ?n condi?ii de siguran??, orice obstacole la libertatea lor constituie un atac asupra mass-media libere”, a spus reprezentantul OSCE.La sf?r?itul lunii noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne a anun?at c? s-a deschis un dosar penal, ?n care poli?i?tii implica?i ?n incident erau cerceta?i pentru s?v?r?irea infrac?iunii de purtare abuziv?. Dosarul a fost apoi mutat la Parchet, ?ns?, p?n? la data redact?rii acestui raport, rezultatele cercet?rilor nu au fost comunicate. Jurnalistul C?t?lin Tolontan ?i ?to?i oamenii” Galei Bute Jurnalistul C?t?lin Tolontan, directorul publica?iei Gazeta Sporturilor, a fost ?inta mai multor jigniri ?i tentative de intimidare ?i discreditare ?n 2014, venite de la Pre?edintele Traian B?sescu ?i de la o parte a presei, (?nt?mpl?tor sau nu) ?n paralel cu publicarea investiga?iilor sale jurnalistice incomode legate de organizarea evenimentului de box profesionist ?Gala Bute”, din 2011 (supranumit? astfel datorit? particip?rii campionului mondial la box Lucian Bute). Investiga?iile coordonate de Tolontan au scos la iveal? numeroase nereguli privind atribuirea unor contracte din bani publici (na?ionali ?i europeni) pretins destinate organiz?rii acestui eveniment pugilistic, de c?tre Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Turismului condus de Elena Udrea, apropiat? a ?efului de stat de la acea vreme, Traian B?sescu. Mai mult, un raport al Direc?iei Antifraud? a ANAF, dat publicit??ii ?n 2015 ?i elaborat la solicitarea Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA), a relevat c? dou? milioane de euro destina?i evenimentului ar fi fost folosi?i ?n realitate pentru promovarea imaginii Elenei Udrea ?i atragerea de capital electoral la alegerile parlamentare din 2012, precum ?i pentru folosul lui Rudel Obreja, pre?edintele Federa?iei Rom?ne de Box. Anchetatorii au mai descoperit c? apropia?ii Elenei Udrea ar fi folosit o parte din banii destina?i Galei Bute pentru a pl?ti ?postaci” (oameni care public? pe Internet opinii la comand?) ?n beneficiul imaginii Elenei Udrea ?i al partidului din care f?cea parte (PDL).Cu toate acestea, ?n august 2014, Traian B?sescu, la acel moment Pre?edintele statului, a vorbit ?ntr-o emisiune de la B1?TV despre ?ziari?ti lichele ?i oameni f?r? caracter”, viz?ndu-l, printre altele, f?r? s?-l nominalizeze, ?ns?, pe directorul Gazetei Sporturilor, C?t?lin Tolontan. ?eful statului a sus?inut public c? grupul media de?inut de familia omului de afaceri Dan Voiculescu, din care face parte ?i Gazeta Sporturilor, s-ar fi cl?dit pe bani fura?i de la statul rom?n, ?i a insinuat c? Tolontan ar fi fost la r?ndul s?u responsabil de acest fapt. ?n sprijinul aluziilor sale, Pre?edintele a invocat ni?te documente din 2004, de la Registrul Comer?ului, de existen?a c?rora aflase de la jurnalistul Stelian Negrea (fost angajat ?n grupul media al lui Voiculescu). Documentele prezentate public de Stelian Negrea ar?tau c? Tolontan a semnat, ?n calitate de administrator al companiei care edita Gazeta Sporturilor, Convergent Media SRL, un contract de ?mprumut ?i unul de majorare de capital pentru companie, ?n valoare total? de 275.000 de dolari, din partea Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Ltd, societate ?nfiin?at? de Voiculescu ?n 1991. Pornind de la acest fapt, Stelian Negrea ?i mai apoi Pre?edintele B?sescu au sus?inut c?, semn?nd, ?n calitate de administrator, contracte de ?mprumut cu o companie considerat? controversat? (Crescent Commercial & Maritime Ltd, despre care s-a scris c? ar fi fost creat? cu banii fostei Securit??i), C?t?lin Tolontan ar fi devenit p?rta? la afacerile ilicite ale omului de afaceri Dan Voiculescu. Pre?edintele B?sescu a mers mai departe cu acest ra?ionament ?i a exprimat chiar ?i o amenin?are voalat?, spun?nd c? ??n mod categoric, institu?iile statului au gre?it” ?i c? ?cei care au semnat trebuie s? r?spund?”. ?n replic?, C?t?lin Tolontan a scris un text adresat lui Traian B?sescu, ?n care i-a reamintit c? ?i alt?dat? a f?cut insinu?ri bazate pe zvonuri la adresa lui, c?nd investiga?iile sale jurnalistice au dus la anchetarea ?i condamnarea pentru corup?ie a Monic?i Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului ?i Sportului, alt? apropiat? a familiei B?sescu ?i a Elenei Udrea. La momentul respectiv, Elena Udrea intervenise ?i ea ?i ?i transmisese jurnalistului c? se va interesa despre familia lui, ?pentru c? are mijloace la dispozi?ie”, situa?ie consemnat? atunci drept o amenin?are la adresa presei ?ntr-un raport al Departamentului de Stat al SUA. De asemenea, ?n replic? la afirma?iile ziaristului Stelian Negrea, C?t?lin Tolontan a spus c? sursa unui ?mprumut nu este decizia unui administrator, ci a proprietarului unei companii”. ??n privin?a concluziilor, e dreptul lui Stelian Negrea s? trag? ce pild? dore?te. ?n?eleg c?, ?n concep?ia lui, ?n 2004 Gazeta ar fi fost finan?at? pe banii lui Ceau?escu ceea ce ?nseamn? c? ?i Stelian Negrea ar fi fost pl?tit din banii lui Ceau?escu atunci c?nd a lucrat pentru Intact. ?i c? acum Stelian Negrea ar fi pl?tit, la Realitatea TV, din banii Po?tei Rom?ne, devalizat?, potrivit Tribunalului Bucure?ti, de finan?atorul canalului TV Maricel P?curaru, condamnat la 8 ani, sentin?? nedefinitiv?.”, a ad?ugat C?t?lin Tolontan.?n februarie 2015, C?t?lin Tolontan a dezv?luit pe blogul s?u, pe baza mai multor m?rturii, c? ?n toamna anului precedent, ?n prag de campanie preziden?ial? (Elena Udrea a fost printre candida?i), se preg?tea inclusiv arestarea lui ?i a colegilor care investigau traseul banilor din Gala Bute.Ulterior, dosarul ?Gala Bute” a st?rnit aversiuni la adresa jurnalistului Tolontan inclusiv din interiorul aceluia?i grup media ?n care lucreaz?. Astfel, ?n martie 2015, realizatorul TV Mircea Badea, de la Antena?3 (televiziune din grupul media condus de familia lui Dan Voiculescu) l-a catalogat drept ?sc?rbavnic” pe jurnalistul C?t?lin Tolontan, ?ntr-o opinie publicat? pe Facebook. ?Tolontan este absolut sc?rbavnic (sc?rbos, dezgust?tor, potrivit DEX). ?i cei care-l ajut? s? distribuie rahatul pe care-l mestec? sunt la fel de sc?rbavnici. C? vezi Doamne, DNA-ul lucra de mult cu Topoliceanu s? o ?nfunde pe Udrea. Deci ei nu erau sclavii lui B?sescu ?i nu-i sugeau tocu’ lui Nutzi! Hai siktir!”, a scris Mircea Badea. Comentariul lui Badea a ap?rut la c?teva ore dup? ce C?t?lin Tolontan a publicat un material (?mpreun? cu jurnalista Mirela Neag) despre punctele slabe ale acuz?rii.Cameraman Alpha Media, agresat de un consilier local din Medgidia?n 2015, un reporter al televiziunii locale Alpha Media a fost bruscat ?i amenin?at de consilierul local Sorin Elvis Radu, din Medgidia, care a folosit un limbaj licen?ios la adresa acestuia, iar, trei s?pt?m?ni mai t?rziu, acela?i consilier local a amenin?at un cameraman al aceleia?i televiziuni. La primul incident, consilierul a lovit-o pe reporteri?a Alpha Media peste microfon ?i i-a spus c? se va sup?ra ?r?u de tot” dac? ?l va mai aborda pentru un interviu c?nd el nu vrea. A doua oar?, consilierul i-a cerut operatorului Alpha Media s? nu mai filmeze ?n sala de ?edin?e a Consiliului Local. ?Copile, opre?te camera. Opre?te, m?, camera”, i-a spus Sorin Elvis Radu cameramanului, iar c?nd acesta nu s-a conformat, consilierul local i-a spus unei alte persoane care era de fa??: ?Uite, vezi? M? provoac? s?-l iau de p?r”. Dup? o s?pt?m?n?, consilierul l-a ?njurat pe cameraman, l-a tras de p?r ?i l-a amenin?at, pe sc?rile Prim?riei din Medgidia: ?Nu vrei s?-?i dau una s? te lini?te?ti? Jegosule.”Redac?ia Alpha Media i-a transmis consilierului un mesaj public ?n care i-a comunicat c? nu se las? impresionat? de amenin??rile ?i injuriile acestuia ?i i-a cerut ?s? manifeste un comportament civilizat, s? respecte at?t calitatea de ales local c?t ?i reprezentan?ii mass-media care ??i fac datoria de a le prezenta cet??enilor activitatea persoanelor publice, pl?tite din bani publici pentru a le reprezenta interesele”.Arest preventiv ?i trimitere ?n judecat? pentru cel care l-a amenin?at pe Mihai G?dea?n ianuarie 2015, un b?rbat din Bra?ov care i-a amenin?at telefonic pe avocatul Pavel Abraham ?i pe omul de televiziune Mihai G?dea, pe motiv c? i-ar fi ?inut partea interlopului Bercea Mondial, a fost arestat preventiv, iar procurorii Parchetului de pe l?ng? Tribunalul Bra?ov au dispus ?n februarie trimiterea acestuia ?n judecat? pentru amenin??rile proferate la adresa celor doi ?i pentru inducerea unei st?ri de temere. Judec?torii au cerut ca b?rbatul, pe nume George Romulus Georgescu, s? fie supus unei expertize psihologice, dup? ce s-a manifestat agresiv chiar ?n sala de judecat?, ?ns? acesta a refuzat.Directorul ?ntre?inere Autostr?zi din CNADNR, agresiv la adresa jurnali?tilor Digi 24Florin Dasc?lu, directorul Direc?iei ?ntre?inere Autostr?zi din CNADNR, a devenit ostil cu jurnali?tii Digi 24, dup? ce ace?tia l-au ?ntrebat despre existen?a unui contract pe bani publici pe care CNADNR l-ar fi atribuit f?r? licita?ie companiei unui ac?ionar condamnat pentru dare de mit?. Florin Dasc?lu le-a spus jurnali?tilor c? acest subiect nu intra ?n atribu?iile sale, le-a cerut s? opreasc? filmarea ?i i-a spus purt?torului de cuv?nt de fa?? cu ei ?s? nu mai vii la mine cu ??tia”. ?B?i, eu ?tiam de la ?ova [n.r.: fost ministru al Transporturilor] c? vou? nu trebuie s? v? dea nimeni niciun interviu”, le-a mai spus jurnali?tilor Digi 24 directorul Florin Dasc?lu.Ulterior, conducerea CNADNR a transmis scuze pentru ie?irea nervoas? a angajatului s?u ?i a specificat c? ultima parte a ?nregistr?rii ar fi fost f?cut? ?f?r? acordul reprezentan?ilor companiei” ?i c? ?ntreb?rile de la final ?nu f?ceau parte din setul celor transmise anterior, ?n vederea realiz?rii interviului”.Concluzii:?Campionii” insultelor la adresa jurnali?tilor au fost, din nou, politicienii ?i au continuat atacurile la adresa unor jurnali?ti, inclusiv din interiorul breslei.Jurnali?tii au fost agresa?i, amenin?a?i ?i insulta?i de politicieni, persoane publice, reprezentan?i ai autorit??ilor, oameni ai legii.Pre?edintele Traian B?sescu a continuat s? se manifeste ostil ?i dispre?uitor la adresa unei p?r?i a presei.Un jurnalistul a fost b?tut ?ntr-o sec?ie de Poli?ie din Centrul Capitalei, dup? ce a filmat ni?te oameni ai legii agres?nd un om al str?zii.Jurnalistul C?t?lin Tolontan a fost insultat de Pre?edintele statului ?i de o parte a presei pentru investiga?iile incomode publicate, care o vizau inclusiv pe o apropiat? a ?efului de stat.Recomand?ri pentru autorit??i ?i politicieni:Respecta?i misiunea jurnali?tilor de a colecta ?i difuza informa?ii. Agresiunile, amenin??rile ?i insultele la adresa presei sunt inacceptabile, ?n special c?nd vin din partea autorit??ilor ?i a persoanelor publice.Recomand?ri pentru Jandarmerie ?i Poli?ie:Reprezentan?ii for?elor de ordine trebuie s? se autosesizeze atunci c?nd un jurnalist (sau orice alt cet??ean) este agresat, ?i s? ia m?surile care se impun. Mai mult, Poli?ia ?i Jandarmeria ar trebui s?-i sanc?ioneze drastic pe angaja?ii propriilor institu?ii, atunci c?nd agreseaz? jurnali?rma?i despre sanc?iuni ?i despre finalizarea cazurilor, disemina?i studii de caz ?n Academia de Poli?ie ?i institu?ii similare de ?nv???m?nt, la angajarea poli?i?tilor comunitari ?i la panourile de comunicare ale sec?iilor de poli?ie.Instrui?i echipele de interven?ie s?-i respecte ?i s?-i protejeze pe jurnali?ti ?i pe cei care documenteaz? realitatea din teren.Recomand?ri pentru jurnali?ti:Depune?i pl?ngeri ?mpotriva agresorilor ?i face?i publice incidentele de acest fel, ?ncerca?i s? aduna?i probe, martori ?i date exacte.Sesiza?i organiza?iile de media dac? sunte?i agresa?i ?i solicita?i sprijinul acestora (reac?ii publice, discu?ii cu autorit??ile, asisten?? juridic? etc.).Accesul la informa?ii de interes publicEpoch Times, boicotat de autorit??ile rom?nePublica?ia online The Epoch Times - Rom?nia a sesizat echipa ActiveWatch ?n leg?tur? cu piedicile ?nt?mpinate ?n luna ianuarie 2014 ?n procedura de ob?inere a acredit?rii permanente la Parlamentul Rom?niei ?i despre ?nt?rzierea nejustificat de mare ?n emiterea acestor acredit?ri, aspecte ce contravin at?t dispozi?iilor din Regulamentele Camerelor Parlamentului privitoare la acreditarea de pres?, c?t ?i prevederilor legale referitoare la liberul acces la informa?ii de interes public.Redac?ia publica?iei a depus ?n ianuarie 2014 cereri de acreditare permanent? la Camera Deputa?ilor, respectiv la Senat, pentru sesiunea parlamentar? februarie-iunie 2014. Acredit?rile solicitate au fost eliberate numai dup? numeroase insisten?e ?i telefoane zilnice din partea redac?iei, la Senat abia dup? o lun?, iar la Camera Deputa?ilor, la o dat? chiar mai ?ndep?rtat?, ceea ce dep??e?te ?n mod evident termenul legal de dou? zile.Scuzele ?i explica?iile primite din partea camerelor Parlamentului, care nu au ?mbr?cat un caracter oficial, despre gradul mare de ?nc?rcare a departamentului responsabil cu acredit?rile de pres? ?i dificult??i de ordin tehnic ale acestuia, nu sunt de natur? a justifica ?mpiedicarea pricinuit? ?n desf??urarea normal? a activit??ii jurnali?tilor. Redac?iei i s-a explicat ?n schimb c? reporterii ziarului pot s? intre oric?nd ?i s? asiste la ?edin?ele Parlamentului, f?c?nd cereri pentru acredit?ri temporare. ?ns?, c?nd jurnali?ii au ?ncercat s? intre astfel, trimi??nd ?n prealabil cereri ?n sensul acredit?rii temporare, ace?tia au reclamat c? au fost ?inu?i pe holurile Parlamentului p?n? ce dezbaterile sau ?edin?ele pentru care veniser? se terminau.Mai mult dec?t at?t, procedura de ob?inere a acredit?rilor de pres? a fost la un moment dat mult ?ngreunat? prin solicitarea din partea institu?iei publice a unui aviz MAE, care nu se explic? ?n contextul ?n care The Epoch Times, de?i apare ?n alte 35 de ??ri, are statutul de persoan? juridic? rom?n?.Guvernul Rom?niei cenzureaz? accesul la informa?ii de dragul guvernului chinezJurnali?tilor The Epoch Times-Rom?nia le-a fost interzis ?i accesul ?n cl?direa Guvernului ?n timpul unei vizite oficiale a delega?iei chineze conduse de vicepremierul Zhang Gaoli ce a avut loc ?n data de 24 septembrie 2014, de?i jurnali?tii aveau acreditare permanent? pe l?ng? Guvern. Vizita ?nal?ilor demnitari ai Chinei din luna septembrie 2014 a fost una oficial?, ce a prezentat un ridicat interes public, iar potrivit desf??ur?torului evenimentului, au fost prev?zute momente ?n care presa trebuia s? aib? acces ?n institu?ie, unul dintre acestea fiind chiar conferin?a de pres?. Cu toate acestea ?i ?n ciuda faptului c? jurnali?tii Epoch Times aveau acreditare permanent? la Palatul Victoria, Biroul de pres? al Guvernului le-a obstruc?ionat activitatea, interzic?ndu-le accesul ?n cl?dire ?n timpul ?ntrevederilor cu oficialit??ile chineze. Epoch Times se declar? ?inta unor abuzuri din partea aurorit??ilor rom?ne, cu at?t mai mult cu c?t nu este prima dat? c?nd publica?iei i-a fost ?mpiedicat? exercitarea activit??ii, redac?ia confrunt?ndu-se cu un astfel de tratament ne?ndrept??it ?i cu ocazia altei vizite a delega?iilor chineze ?n Rom?nia (caz descris ?n raportul FreeEx 2013). Premierul ?i mini?trii s?i fug de ?ntreb?rile incomode?n 12 iunie 2014, jurnalista Claudiu P?rvoiu, de la publica?ia online Hotnews, a fost ?mpiedicat? s?-i adreseze ?ntreb?ri ministrei Finan?elor de c?tre consiliera primulului ministru, Anca Alexandrescu. Incidentul a avut loc ?n timpul unei conferin?e de pres? la care a participat ?i primul ministru, Victor Ponta, dup? ?nt?lnirea acestuia cu delega?iile Fondului Monetar Interna?ional, B?ncii Mondiale ?i Comisiei Europene ?n cadrul c?rora s-au discutat propunerile guvernului de a reduce CAS (contribu?iile pentru asigur?rile sociale), m?sur? neagreat? de FMI. Ponta a p?r?sit destul de rapid conferin?a de pres? evit?nd ?ntreb?rile presei ?i a l?sat-o pe Ioana Petrescu (ministrul Finan?elor) s? r?spund? ?ntreb?rilor. ?n momentul ?n care jurnalista a ?ncercat s?-i adreseze acesteia o ?ntrebare, Anca Alexandrescu a oprit microfonul ?i a p?r?sit sala ?mpreun? cu ministra de Finan?e: ?Nu a vrut, ci a f?cut semne c?tre tehnic s? ?ntrerup? microfonul, a luat-o pe Petrescu ?i a fugit cu ea. M-am dus dup? ele ?i le-am spus: Asta este NESIM?IRE! Eu consider gestul ca fiind pur ?i simplu CENZUR?”. Mai mult, sunetul boxelor a fost oprit, pentru a estompa, ?n opinia jurnali?tilor, eventuala revolt? a celor prezen?i.Interven?ia agresiv? mai sus men?ionat? a fost confirmat? de c?tre al?i jurnali?ti prezen?i la conferin?a de pres?. Jurnali?tii de la G?ndul au relatat c? ?Reducerea CAS […] a fost explicat? ?n fug? de premierul Ponta ?i ministrul Finan?elor, cu microfoane retrase jurnali?tilor care doreau s? adreseze ?ntreb?ri ?i sunet ?n boxe t?iat”.Jurnalista de la Hotnews a afirmat c?, anterior, mai avuseser? loc situa?ii similare, ?n care primul ministru a refuzat s? r?spund? ?ntreb?rilor sale incomode, invoc?nd diverse pretexte. ?n luna februarie, a evitat s? r?spund? unor ?ntreb?ri ale acesteia legate de transferul unor companii na?ionale ?n subordinea cabinetului primului-ministru. Ponta ?i-a justificat atunci refuzul prin grija fa?? de ceilal?i jurnali?ti prezen?i (?Haide?i c? nu facem interviu. Chiar nu e corect fa?? de ceilal?i. Trebuie s?-i l?s?m ?i pe ceilal?i colegi”). Hotnews este cunoscut pentru atitudinea critic? la adresa guvern?rii Ponta.Acces restrictiv la meciurile din Liga I Liga Profesionist? de Fotbal (LPF) ?i Asocia?ia Presei Sportive din Rom?nia (APSR) au anun?at pe 19 iunie semnarea unui acord privind acreditarea reprezentan?ilor mass-media la jocurile din Campionatul Na?ional Liga I ?i Cupa Ligii, sezonul 2014/2015. Conform acordului, aceste acredit?ri urmau a fi eliberate numai de APSR ?i exclusiv jurnali?tilor membri ai APSR. ActiveWatch ?i Centrul pentru Jurnalism Independent au considerat c? aceast? m?sura este ?excesiv?, discriminatorie ?i anti-concuren?ial?”, prin faptul c? acord? unei singure entit??i (o asocia?ie profesional? a jurnali?tilor sportivi) dreptul de a elibera acredit?ri, acord?ndu-i acesteia un privilegiu nejustiticat, at?t ?n raport cu alte organiza?ii profesionale, c?t ?i ?n raport cu jurnali?tii salaria?i/colaboratori ai unor entit??i media sau jurnali?tii independen?i (freelance). De asemenea, Acordul define?te condi?iile de retragere a acredit?rii. Acestea le impun jurnali?tilor s? nu prejudicieze imaginea LPF, a cluburilor membre, juc?torilor ?i oficialilor acestora. Aceast? prevedere din contract limiteaz? abuziv dreptul constitu?ional la liber? exprimare ?n chestiuni ce pot fi de interes public ?i constituie un precedent extrem de periculos pentru libertatea presei. De asemenea, este ?mpiedicat liberul acces al publicului la informa?ii ?i opinii, precum ?i libera formare a opiniilor. ActiveWatch ?i Centrul pentru Jurnalism Independent au sesizat Consiliul Na?ional al Audiovizualului, Consiliul Concuren?ei ?i Consiliul Na?ional pentru Combaterea Discrimin?rii ?n leg?tur? cu clauzele acestui acord.Pe 30 iunie, LPF ?i APSR au transmis un comunicat ?n care anun?au c? jurnali?tii se vor putea acredita at?t ?n baza acordului mai sus men?ionat, c?t ?i direct la Departamentul de Imagine ?i Comunicare al LPF, prin intermediul ofi?erilor de pres? ai cluburilor din Liga I, urm?nd ca toate aceste acredit?ri s? fie centralizate ?n baza de date comun? a LPF ?i APSR. De asemenea, cele dou? organiza?ii au precizat c? nu au avut inten?ia ?de a cenzura, de a supraveghea sau de a controla articolele, reportajele, editorialele sau orice alte subiecte de pres?”.Tarife exagerate impuse de autorit??i pentru documente de interes publicAPADOR-CH a realizat o cercetare cu scopul de a verifica dac? autorit??ile locale ?i jude?ene cer bani pentru documentele cu informa?ii publice furnizate cet??enilor, ?n temeiul legii nr. 544/2001. Organiza?ia neguvernamental? a trimis solicit?ri de informa?ii de interes public c?tre 89 de autorit??i publice locale, cer?nd detalii despre costul pentru fotocopierea unei file A4 de pe un document solicitat ?n baza Legii 544/2001, actul normativ local ?n baza c?ruia a fost stabilit respectivul cost ?i sumele ?ncasate de institu?ie ca urmare a perceperii acestor tarife. Din r?spunsurile primite de la 79 de institu?ii rezult? c? media tarifelor solicitate de autorit??ile incluse ?n analiz? este de trei ori peste pre?ul pie?ei (1,41 lei/pagin? A4, pre?ul pie?ei fiind sub 0,5 lei), nivelul acestor tarife restric?ion?nd accesul la informa?ii de interes public. Doar 9 din cele 89 de institu?ii chestionate nu percep niciun fel de tarif. Recordul tarifelor practicate este de?inut de Consiliul local Drobeta Turnu-Serverin, care a stabilit o tax? de 18 lei pentru?orice document?solicitat cu excep?ia celor solicitate de instan?ele de judecat?, parchet ?i alte autorit??i.O alt? concluzie a studiului este c? practicile restrictive sunt cu at?t mai r?sp?ndite cu c?t institu?ia respectiv? este mai pu?in vizibil? publicului larg, cei mai afecta?i fiind cet??enii de r?nd. La nivel normativ, APADOR-CH sus?ine eliminarea taxei privind eliberarea de fotocopii pentru documentele solicitate ?n temeiul legii 544/2001, prin hot?r?re de guvern, cel pu?in pentru un num?r de pagini (de exemplu 30) ?i stabilirea unui tarif maximal pentru restul de pagini. La nivel de practic? APADOR-CH recomand? renun?area la perceperea de taxe pentru fotocopierea documentelor solicitate, cel pu?in pentru un num?r rezonabil de pagini, ?i ?ncurajarea comunic?rii din oficiu, dar ?i a furniz?rii de informa?ii prin mijloace electronice.Justi?ia stabile?te c? SRR intr? sub inciden?a legii 544/2001 Tribunalul Bucure?ti a pronun?at o sentin?? prin care oblig? SRR s? fac? publice informa?iile solicitate de FRJ MediaSind ?n 2013 (cazul este descris ?n raportul FreeEx 2013). Atunci, SRR a refuzat s? dea curs cererii, sus?in?nd c? institu?ia nu intr? sub inciden?a Legii accesului la informa?ii de interes public (legea 544/2001). MediaSind s-a adresat instan?ei, care a obligat SRR, prin sentin?a din 22.04.2014, s? furnizeze informa?iile solicitate de FRJ MediaSind. Tribunalul Bucure?ti a considerat c? SRR este o institu?ie c?reia i se aplic? dispozi?iile legii 544/2001. Legisla?ia electoral? ?inut? departe de ochii preseiAccesul presei la lucr?rile Comisiei parlamentare de Cod electoral a fost limitat de conducerea Camerei Deputa?ilor ?ncep?nd cu 14 ianuarie 2015. Pre?edintele Camerei Deputa?ilor, Valeriu Zgonea, a justificat aceast? m?sur? prin hot?r?rea plenului Parlamentului din februarie 2013, prin care s-a decis ?nfiin?area acestei comisii ?i care men?ioneaz? c? ”lucr?rile nu sunt publice”. Zgonea le-a transmis jurnali?tilor c? nu au de ce s? se pl?ng?, deoarece au acces la stenogramele Comisiei ?i c? prezen?a lor ar inhiba activitatea parlamentarilor, care nu pot lua decizii de fa?? cu presa.Zgonea a mai invocat ?n sprijinul acestei decizii experien?a Comisiei pentru revizuirea Constitu?iei, unde jurnali?tii au avut acces, fapt care ar fi compromis eficien?a acesteia: ?C?nd toat? povestea cu aceast? comisie constitu?ional?, care a fost...dumneavoastr? a?i avut acces direct la ea, da? Nu s-a ?nt?mplat nimic pentru c? acolo a fost un show de pres?. Fiecare a spus ce voia?i dumneavostr? s? auzi?i. Nu s-a finalizat nicio chestiune, toat? lumea a condamnat ?n alegerile preziden?iale faptul c? Parlamentul acesta nu a fost ?n stare s? scoat? o lege de revizuire a Constitu?iei cerut? de c?tre cet??eni ?i de to?i reprezentan?ii mass-media, am activat aceast? comisie”. Conform hot?r?rii Parlamentului din februarie 2013 prin care s-a decis ?nfiin?area Comisiei de Cod electoral, ?edin?ele acesteia nu sunt publice, dar accesul jurnali?tilor poate fi permis dac? plenul comisiei decide asta prin vot. Pe 18 ianuarie 2015, mai mul?i jurnali?ti acredita?i la Parlament au protestat fa?? de aceast? m?sur? printr-o peti?ie public? prin care solicit? accesul liber ?i direct la dezbaterile din Comisia parlamentar? de Cod electoral. ?Lipsa de transparen?? a lucr?rilor Comisiei de Cod electoral, printr-o abordare opac? a dezbaterilor, nu poate fi un bun augur pentru modul ?n care se vor elabora viitoarele legi electorale, dar, cu prec?dere, pentru modul ?n care va ar?ta viitoarea clas? politic? a Rom?niei”.?n cele din urm?, membrii Comisiei au decis pe 19 ianuarie s? permit? accesul jurnali?tilor la lucr?ri, ?n baza unui vot ce urmeaz? s? fie acordat la ?nceputul fiec?rei ?edin?e a Comisiei. Nivelul radioactivit??ii nu este de interes publicAgen?ia Na?ional? pentru Protec?ia Mediului (ANPM) a refuzat s? r?spund? unei solicit?ri adresate de Greenpeace Rom?nia ?n baza Legii 544/2001. Greenpeace cerea detalii cu privire la dep??iri ale limitelor de aten?ionare privind radioactivitatea ?n ultimii zece ani. ANPM a refuzat s? pun? la dispozi?ie aceste informa?ii, sus?in?nd c? ele nu sunt destinate inform?rii publicului: ?atingerea sau dep??irea limitei de aten?ionare pentru radioactivitate nu reprezint? un pericol pentru popula?ie ?i mediu, aceste date nefiind destinate inform?rii publicului”.Ambasada SUA agreeaz? doar anumi?i jurnali?ti Victoria Nuland, asistent pentru Afaceri europene ?i eurasiatice al secretarului american de stat John Kerry, a vizitat Rom?nia ?n ianuarie 2014. La ?nt?lnirea cu reprezentan?ii mass-media ?i ONG-uri au avut acces numai jurnali?tii ?i reprezentan?ii societ??ii civile agrea?i de emisarul american. Organiza?iile mass-media invitate la ?nt?lnire au fost: Agen?ia France Press, Mediafax, G?ndul, Rom?nia Liber?, Evenimentul Zilei, Hotnews, TVR ?i B1?TV. Agen?ia na?ional? de pres? Agerpres nu a primit acceptul s? participe la aceast? ?nt?lnire. Ca urmare, directorul general Agerpres a trimis o scrisoare deschis? Ambasadei SUA prin care-?i exprima regretul fa?? de maniera ?n care agen?ia a fost tratat? comparativ cu alte institu?ii media. Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice ?i unul dintre participan?ii la aceast? ?nt?lnire, a explicat pentru G? lipsa unor organiza?ii media la ?nt?lnirea cu Victoria Nuland: ?Ea ?i-a dorit acest lucru.?Mesajul este acela c? a vrut s? dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de pres? ?i o orientare clar? spre Vest a unor ONG-uri. De aceea n-a venit G?dea la pus ?ntreb?ri. Iar organiza?iile chemate sunt cele care au avut pozi?ii corecte din punct de vedere al lucrurilor care s-au ?nt?mplat pe zona lor de activitate”.Concluzii:Premierul ?i mini?trii s?i fug de ?ntreb?rile incomode. Guvernul sacrific? libertatea de exprimare pentru a face pe plac guvernului chinez.Autorit??ile impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restric?ion?nd accesul la informa?ii de interes public. Parlamentarii se feresc de ochii presei ?i ?ncearc? s? o ?in? departe de procesul deliberativ din Comisii asupra unor legi importante (Constitu?ia ?i Codul electoral).O publica?ie online este ?icanat? de Guvern ?i Parlament ?n tentativele de a ob?ine acreditare sau de a participa la evenimente g?zduite de acestea.Instan?ele au stabilit c? televiziunea ?i radioul public intr? sub inciden?a Legii accesului la informa?ii de interes public.Exist? cazuri ?n care informa?ia relevant? din perspectiva interesului public nu ajunge la public din ra?iuni economice sau de securitate na?ional?. Recomand?ri pentru jurnali?ti ?i editori:Citi?i ?i folosi?i Legea accesului la informa?iile de interes public (nr. 544/2001).Solicita?i num?r de ?nregistrare pentru fiecare cerere de informa?ii de interes public.Potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informa?iile de interes public, autorit??ile sunt obligate s? v? informeze ?n scris cu privire la ?nt?rzierea r?spunsului, dac? dep??esc 10 zile de la ?nregistrarea cererii.Dac? autorit??ile nu v? r?spund ?n 30 de zile de la ?nregistrarea solicit?rii de informa?ii, adresa?i-v? instan?ei. Colabora?i cu activi?ti din domeniul IT pentru a construi baze de date ce pot produce informa?ii relevante folosind datele deschise disponibile ?n spa?iul public.Recomand?ri pentru autorit??i:Legea 544/2001 privind liberul acces la informa?iile de interes public are caracter obligatoriu, nu facultativ.Sprijini?i misiunea presei de a informa ?i nu obstruc?iona?i accesul cet??enilor la informa?iile publice.Asigura?i accesul gratuit ?i online la informa?iile de interes public.Pentru a evita o amend? de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de ?nt?rziere a furniz?rii informa?iilor, respecta?i termenul legal prev?zut de Legea 544/ 2001.Recomand?ri pentru mediul privat:Entit??ile private trebuie s? respecte dreptul cet??eanului de a fi informat ?i s? se ab?in? de la m?suri ce limiteaz? circula?ia informa?iei de interes public.Pia?a de mediaAnul 2014 a fost unul zbuciumat pentru peisajul media rom?nesc, cu r?sturn?ri de situa?ie care au f?cut ?n mai multe r?nduri din institu?iile de pres? subiectele principalelor buletine de ?tiri, ?n principal din cauza arest?rii unui num?r impresionant de patroni de pres?. Pe deasupra, a fost ?i an electoral, ceea ce a mutat de multe ori miza institu?iilor media de pe terenul interesului public pe cel al partizanatelor politice. ?n 2014, Rom?nia s-a situat pe locul 52 ?n clasamentul interna?ional anual privind libertatea presei, realizat de organiza?ia Reporteri f?r? Frontiere, ?n declin cu ?apte locuri fa?? de anul precedent (c?nd s-a situat pe locul 45).Mai mult de jum?tate dintre rom?ni (52%) au declarat c? presa din Rom?nia este ?mai degrab? dependent?” sau ?dependent?”, un rom?n din cinci este de p?rere c? presa este liber? (?complet independent?” sau ?mai degrab? independent?”), iar 24% dintre rom?ni cred c? presa ?nu este nici independent?, nici dependent?”, potrivit sondajului ??ncrederea publicului ?n mass-media din Rom?nia”, dat publicit??ii ?n februarie 2014 ?i realizat de Kas & Market Links pentru Funda?ia Konrad Adenauer Stiftung, pe un e?antion de 1000 de persoane din mediul urban ?i rural, la nivel na?ional. Responden?ii au apreciat c? sursele de informare cele mai obiective ?i de calitate sunt televiziunile ?i publica?iile online ?i au indicat televiziunea drept principal? surs? de informare.Facilit??i ?i subven?ii pentru massmedia?n aprilie 2015, ?ntr-o scrisoare deschis? adresat? Pre?edintelui Klaus Iohannis ?i premierului Victor Ponta, membrul CNA Valentin Jucan sugera necesitatea introducerii unor m?suri fiscale (reducerea TVA sau reducerea impozitului pe venit ?n domeniul presei) pentru a sprijini independen?a presei. De altfel, ideea unor facilit??i fiscale acordate presei a fost vehiculat? de importan?i oameni politici sau din pres?. ?nsu?i pre?edintele B?sescu a sus?inut ?n ultimul s?u discurs la Cotroceni necesitatea unor facilit??i fiscale pentru ?redob?ndirea independen?ei mass-media, mult prea ?ncorsetat? de interesele patronilor de pres?”. Ideea a fost preluat? ?i de apropiata pre?edintelui B?sescu, Elena Udrea. ?nainte s? fie pus? sub urm?rire penal? ?i arestat? pentru diverse fapte de corup?ie (unele incluz?nd finan?area presei din bani rezulta?i din fapte de corup?ie), Udrea a sus?inut c?, printre priorit??ile lui 2015 ar trebui s? fie ?i o ?lege care s? ajute presa s? supravie?uiasc? ?n aceast? perioad? economic? dificil? f?r? s? fie obligat? s? c?nte ?n struna Puterii”.Anterior, ?n iunie 2014, autodenun?atul agent acoperit din pres? Robert Turcescu a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook ?n care depl?ngea soarta televiziunilor de ?tiri dup? ?ncheierea anului electoral 2014 (Rom?nia are nu mai pu?in de 5 televiziuni de ?tiri na?ionale). El a propus solu?ia unor reglement?ri ale pie?ei de media, inclusiv ?ajutoare de stat (...) sau de facilit??i fiscale ?n stare s? repun? pe picioare institu?iile media”. PRESA SCRIS?Declinul exacerbat al presei tip?riteRom?nia este tot mai departe de statele unde presa reprezint? o surs? important? ?i prestigioas? de informare. ?n zece ani, din 2004 p?n? ?n 2014, cu accent pe debutul crizei din 2008, tirajele ziarelor generaliste au sc?zut cu p?n? la 80-90%, iar audien?ele acestora s-au redus cu p?n? la 85%, ?n timp ce tabloidele au pierdut 40% din tiraje ?i 60% din audien??, potrivit unui material realizat de jurnalistul Petre Barbu pentru Revista Forbes, ?n ianuarie 2015, pe baza studiilor furnizate de Biroul Rom?n de Audit Transmedia (BRAT).Tiraje ?i audien?e, inclusiv cititorii on-lineCel mai citit ziar generalist ?n 2014 a fost Evenimentul Zilei, cu un tiraj mediu difuzat de 14.403 exemplare tip?rite pe edi?ie ?i cu o audien?? medie de 103.000 de cititori pe edi?ie. Pe al doilea loc s-a situat Rom?nia liber?, cu 13.712 de exemplare tip?rite ?i cu 37.000 de cititori pe edi?ie, urmat? ?ndeaproape de Jurnalul Na?ional, cu un tiraj tip?rit de 13.031 exemplare, iar Ziarul Adev?rul a avut, la r?ndul s?u, o medie de 12.110 exemplare tip?rite pe edi?ie. Tabloidele Libertatea ?i Click au avut c?te 109.827 exemplare tip?rite ?i 299.000 de cititori pe edi?ie, respectiv 126.620 de exemplare ?i 353.000 de cititori pe edi?ie, iar publica?iile de ni?? din top au fost: Gazeta Sporturilor, cu 29.197 exemplare ?i 217.000 de cititori, ?i Ziarul Financiar: 9.291 de exemplare pe edi?ie, 65.000 de cititori, conform cifrelor BRAT. De asemenea, ziarul Bisericii Ortodoxe Rom?ne, Lumina, a avut la r?ndul s?u un tiraj mediu v?ndut zilnic (pe baz? de abonament) care a dep??it 21.000 de exemplare, iar s?pt?m?nalul Lumina de Duminic? a v?ndut ?n medie (tot prin sistemul abonamentelor) tot peste 21.000 de exemplare.?n ceea ce prive?te num?rul de exemplare v?ndute ?n medie pe zi ?n perioada octombrie – noiembrie 2014, clasamentul realizat de BRAT arat? ?n felul urm?tor: Click - 110.813 (23.128 abonamente, 87.684 cu bucata), Libertatea - 64.868 (14.707 abonamente, 50.161 cu bucata), Gazeta Sporturilor - 27.180 (1.824 abonamente, 20.233 cu bucata, 5.123 ?n bloc), Ziarul Lumina - 21.767 (aproape toate abonamente), Evenimentul Zilei - 12.894 (2.805 abonamente, 10.089 cu bucata), Rom?nia liber? - 10.512 (4.456 abonamente, 1.604 cu bucata, 4.452 ?n bloc), Adev?rul 10.013 (3.723 abonamente, 6.290 cu bucata), Jurnalul Na?ional - 7.415 (4.318 abonamente, 3.097 cu bucata), Revista Biz - 7.285, Forbes - 6.119, Capital - 5.089 de exemplare v?ndute ?n medie pe zi.Datorii de milioane de euro c?tre pres?, de la fo?tii distribuitoriCompaniile de distribu?ie de pres? PressPoint ?i Hiparion, care au fost administrate de acela?i grup de persoane ?i care au intrat ?n insolven?e ?n octombrie ?i ianuarie 2013, au ?i ?n prezent datorii de 10,4 milioane de euro, respectiv de 10,7 milioane de euro, mare parte din ace?ti bani fiind datorii nepl?tite companiilor de pres?. Potrivit informa?iilor ap?rute la ?nceputul lui 2014, printre principalii debitori ai Press Point se num?rau: Burda Rom?nia (care avea de recuperat 2.261.106 euro), Sanoma Hearst (1.779.270 euro), Mediafax Group (916.720 euro), Network Press (674.461 euro), Hiparion Distribution (479.365 euro).Insolven?e: Evenimentul Zilei, Capital, Jurnalul Na?ional Trei dintre cele mai importante publica?ii din presa scris? rom?neasc? au intrat ?n insolven?? ?n 2014. ?n ianuarie, Tribunalul Bucure?ti a admis cererea de insolven?? a companiei Intact Publishing, editor al cotidianului Jurnalul Na?ional. O lun? mai t?rziu, Editura Evenimentul Zilei ?i Capital, care editeaz? publica?iile omonime, a intrat la r?ndul s?u ?n insolven?? (detalii, ?n Raportul FreeEx anterior). Dup? intrarea ?n insolven??, angaja?ii Evenimentului Zilei au fost anun?a?i c? salariile pe luna februarie au fost ?nghe?ate din cauza acestei proceduri, ceea ce ?nsemna c? au fost obliga?i s? se ?nscrie la masa credal? (urm?nd s?-?i recupereze banii dup? aprobarea planului de reorganizare), ?i au primit ?n avans o parte din salariul pentru luna martie.Reorganizarea Adev?rul Holding?n mai 2014, comitetul creditorilor a aprobat planul de reorganizare pe trei ani al grupului Adev?rul Holding, editor al publica?iilor Adev?rul, Dilema Veche ?i Click, grup care se afla ?n insolven?? din noiembrie 2014. Consiliul creditorilor a aprobat planul propus de administratorul special Denisa Turcu ?i de administratorul judiciar Servicii Reorganizare ?i Lichidare SPRI de a achita ?n trei ani 4% din datoria total? de 405 milioane de lei dup? cum urmeaz?: 11,2 milioane de lei c?tre societatea Elida Media Consulting (din totalul de 69 de milioane c?t ar fi avut de recuperat), 5,5 milioane de lei c?tre Direc?ia Finan?elor Publice Bucure?ti (din totalul de 14,8 milioane de lei c?t ar fi avut de recuperat) ?i 800.000 de lei c?tre salaria?i. Astfel, din cei 178 de creditori, planul de reorganizare a l?sat pe dinafar? o pondere cov?r?itoare – 175, ?i a stabilit c? administratorul judiciar (SPRI) va fi pl?tit cu 10.000 de euro pe lun? ?i va primi o prim? de succes ?n valoare de 300.000 de euro. ?n aceste condi?ii, printre principalii p?gubi?i integral se num?r?: BCR, care a acordat un credit de 30 de milioane de lei, Pro TV ?i Pro Video – care ar fi avut de recuperat 6 milioane de lei, agen?iile de publicitate Odyssey, Media Broker, DBV Media House ?i Media Investment – care aveau de primit 19 milioane de lei, respectiv 145.000 de lei, 450.000 de lei ?i 28.000 de lei, televiziunea Kanal D – care trebuia s? primeasc? 665.000 de lei, lan?ul hotelier Ana Hotels – 158.000 de lei, Fan Courier – 148.000 de lei, Romtelecom – 372.662 de lei etc.Administratorul special a sus?inut c?, la finele perioadei de reorganizare, Adev?rul Holding urmeaz? s? v?nd? tipografiile ?i brandurile publica?iilor Click, Dilema Veche, Historia ?i Tango, evaluate la: 3,1 milioane de euro, respectiv 144.000 de euro, 77.000 de euro ?i 48.000 de euro.Afacerile ilicite ale patronului Rom?nia Liber??n 2014, autorit??ile au descoperit c? omul de afaceri Dan Adamescu a transferat ?n trei ani (2011-2014) un capital de 23 de milioane de euro de la Astra Asigur?ri (companie de?inut? de familia Adamescu) la Societatea Medien Holding (de?in?toarea Rom?nia liber?), sub form? de ?mprumuturi - care, ?ns?, nu au fost niciodat? returnate. Din acest motiv, ?n februarie 2014, Autoritatea de Supraveghere Financiar? a transmis un comunicat de pres? care anun?a c? a hot?r?t s? pun? societatea de asigur?ri sub administrare special?, prin destituirea conducerii ?i suspendarea atribu?iilor legale ale ac?ionarilor semnificativi, a dreptului acestora la dividende ?i a dreptului la remunera?ie al membrilor Consiliului de supraveghere. ?ansele de redresare ale companiei Astra Asigur?ri au sc?zut fulger?tor ?n luna septembrie, c?nd compania francez? de asigur?ri Axa a renun?at la contractul de v?nzare a opera?iunilor de asigur?ri c?tre Astra. A?adar, lucrurile s-au a?ezat exact contrar ?previziunilor” publicate de Rom?nia liber? (ziarul lui Adamescu) ?n februarie 2014 cu privire la Astra Asigur?ri (compania familiei Adamescu). Atunci, un material nesemnalat ca fiind publicitate (P) sus?inea c? ?Astra Asigur?ri r?m?ne o companie solid? ?n care clien?ii ?i partenerii pot avea ?ncredere. Solvabilitatea ?i lichiditatea companiei vor dep??i de peste dou? ori minimele impuse de lege, iar capitalul social se va apropia de 100 milioane de euro, conform rezultatelor financiare consolidate ale anului 2013, estimate de companie ?ntr-un comunicat oficial” ?i preciza ?nc? din titlu c? ?Cea mai mare firm? de asigur?ri din Rom?nia s-a consolidat ?n 2013”.?n luna mai, procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA) au anun?at c? omul de afaceri Adamescu era cercetat pe motiv c? ar fi mituit (cu 15.000, respectiv 5.000 de euro) prin intermediari doi judec?tori de la Tribunalul Bucure?ti (Ion Stanciu ?i Elena Roven?a) pentru a-i determina s? dispun? solu?ii favorabile lui, ?n dosare de insolven??. Avocatul lui Dan Adamescu, care avea rol de martor ?n proces, s-a sinucis ?ntr-o sta?ie de metrou, dup? ce a ie?it de la audierile DNA. O lun? mai t?rziu, Adamescu a fost arestat preventiv ?i, ulterior, procurorii au decis trimiterea ?n judecat? a sa ?i altor zece persoane implicate ?n aceste dosare (?ntre care patru judec?tori ?i patru speciali?ti ?n insolven??). ?n luna august, ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a decis judecarea lui Dan Adamescu ?n arest la domiciliu.O alt? lovitur? din 2014 la adresa miliardarului Dan Adamescu a venit ?n luna iunie, c?nd tirajul oficial distribuit al ziarului Rom?nia liber? a fost ?njum?t??it, dup? ce raportul auditorilor de la PricewaterhouseCoopers c?tre Biroul Rom?n de Audit Transmedia (BRAT) a scos la iveal? c? ani de zile reprezentan?ii ziarului au ?umflat cifrele” ?n declara?iile de tiraj cu p?n? la 60%, ?n?el?ndu-?i astfel clien?ii de publicitate, publicul ?i partenerii media. Ca?avencii publicase ?nc? din 2012 materiale care semnalau falsificarea tirajelor cu scopul atragerii de publicitate, iar, la momentul respectiv, Dan Adamescu l-a dat ?n judecat? pe Doru Bu?cu, autorul acestor afirma?ii, cer?ndu-i daune morale de 510.000 de lei.La sf?r?itul anului 2014, o retrospectiv? a ziarului Capital a anun?at c? omul de afaceri Dan Adamescu a pierdut ?ntr-un singur an jum?tate din avere, sc?z?nd de la 900 de milioane de euro ?n 2013 (locul 2 ?n clasamentul celor mai boga?i rom?ni) la 410-430 de milioane de euro ?n 2014. ?n februarie 2015, Dan Adamescu a fost condamnat la patru ani ?i patru luni de ?nchisoare pentru fapte de corup?ie.Academia Ca?avencu s-a ?nchis, ?cu acordul portarului ?i cu supervizarea femeii de serviciu”?n luna iunie, o scrisoare de protest semnat? de ?Majoritatea Redac?iei Academia Ca?avencu” ?i publicat? pe pagina de Facebook a publica?iei de satir? anun?a c? redac?ia inten?iona s?-?i suspende activitatea, ?mpreun? cu site-ul ?i pagina de Facebook, din cauza ?nt?rzierilor salariale. Materialul cita ?i un e-mail primit de redac?ie, atribuit lui Adrian Rus, directorul general al companiilor grupului de pres? Medien Holding, de?in?torul publica?iei: ?Dac? e vorba de salarii din nou am s? v-o spun pentru ultima oar?: cine poate credita aceast? activitate ?i ?i-o asum?, s? r?m?n?! Cine nu, s? plece instant! (...) Este ultima oar? c?nd mai spun acest lucru! Urm?toarea dat? c?nd ?mi aduci acest lucru ?n discu?ie (...), v? asigur c? pleca?i!”.?[...] Directorul General Adrian Rus inten?iona s? inaugureze o politic? editorial? unic? ?n presa rom?neasc?: redac?ia s?-i propun? v?nz?torului ei de publicitate clien?i ?i campanii publicitare, iar v?nz?torul, la r?ndul s?u, s? ofere teme de articole (generale, nu publicitare!), s? judece valoarea de umor a con?inului revistei, ba chiar s? aleag? coperta revistei. ?n concluzie, redac?ia Academiei Ca?avencu nu este dispus? s? scrie gratis, la comanda administratorului de trust, cu acordul portarului ?i cu supervizarea femeii de serviciu”, a mai scris ?Majoritatea Redac?iei Academia Ca?avencu” ?n scrisoarea de protest publicat? pe Facebook.?n replic?, administratorul Adrian Rus le-a transmis angaja?ilor c? ar fi folosit abuziv ?i contrar intereselor de?in?torului m?rcii pagina de Facebook a publica?iei ?i c? munca lor nu ar fi fost suficient de valoroas? pentru a fi pl?tit?: ?Drepturile pe care le pretinde?i nu reprezint? salarii, ci numai pre? al unei contrapresta?ii, care poate fi sau nu acceptat? de cesionar. Refuzul de plat? nu constituie un abuz, ci o atitudine comercial? rezultat? din nerecunoa?terea valorii presta?iei dvs, precum ?i a utiliz?rii ?n mod nepermis ?i contrar intereselor de?in?torului m?rcii ce prive?te pagina de facebook cu adresa?. Refuzul de plat? reprezint?, ?n acest caz, o compensare par?ial? a prejudiciului de imagine produs”. Adrian Rus a anun?at ulterior c? publica?ia va continua s? apar? ?i c? au existat c??iva redactori care au ales s? plece din cauza ?nt?rzierilor salariale.Ulterior, ?n aceea?i lun?, publica?ia ?i-a ?ncetat apari?ia, at?t ?n varianta print, c?t ?i online.Mediafax Group: re?ineri ?i arest?ri pentru evaziune fiscal? ?i sp?lare de bani ?n 2014, grupul fondat de Adrian S?rbu, Mediafax (din care fac parte cotidianul G?, Ziarul Financiar, ProSport.ro ?i agen?ia de ?tiri Mediafax), s-a aflat ?n permanen?? ?n vizorul Agen?iei Na?ionale de Administrare Fiscal? (ANAF) ?i al Direc?iei Generale Antifraud? Fiscal? (DGAF), care au efectuat mai multe controale la societ??ile din grup (SC Mediafax Grup SA, SC Mediafax SA, SC Apropo Media SRL). Suspiciunea procurorilor era c? ?n interiorul grupului Mediafax, precum ?i ?n firme-satelit create artificial, s-ar fi creat un grup infrac?ional care comitea evaziune fiscal? ?i sp?lare de bani, ?n scopul fraud?rii bugetului de stat (prin evitarea pl??ii impozitelor ?i a TVA-ului).Concomitent controalelor, ?n timpul anului au fost mai multe schimburi de replici dure ?ntre Adrian S?rbu ?i primul ministru Victor Ponta. Astfel, ?n luna iunie, Victor Ponta l-a acuzat pe Adrian S?rbu de ?antaj f?cut prin intermediul publica?iilor de?inute, cu scopul de a evita plata datoriilor fiscale pe care companiile controlate de acesta le aveau fa?? de stat. ?nainte de campania preziden?ial?, Ponta (candidat la vremea respectiv? la Pre?edin?ia Rom?niei) a sus?inut c? S?rbu l-ar fi ?ntrebat dac? vrea s? ?l fac? pre?edintele Rom?niei, ?i a spus c? avea ?o mic? ne?n?elegere deja de lung? durat?” cu Adrian S?rbu, pornind de la o discu?ie avut? cu acesta. ?D?nsul mi-a zis c? el i-a f?cut pe to?i pre?edin?i ?i dac? vreau s? m? fac? ?i pe mine. ?i i-am spus c? nu, mul?umesc, a? prefera s?-?i pl?teasc? taxele. ?i de atunci suntem ?n rela?ii foarte reci”, a spus Victor Ponta. ?n luna urm?toare, premierul Ponta a mai declarat public c? S?rbu i-ar fi cerut s? opreasc? ni?te controale ale ANAF la companiile de?inute de omul de afaceri, ?i c? refuzul politicianului ar fi determinat apari?ia unor materialelor de pres? ostile la adresa lui. ?Singurul care a fost (la mine ?n birou) a fost dl S?rbu, care mi-a zis c? are ni?te controale de la ANAF ?i dac? pot s? le opresc. I-am spus c? nu pot” a spus Victor Ponta. Adrian S?rbu a negat acuza?iile premierului, sus?in?nd c? acestea ar fi fost ?o pur? fantezie personal?”. ?n perioada respectiv?, publica?ia online G? a relatat pe larg despre dosarul de corup?ie ?n care era vizat Pre?edintele demisionar al CJ Mehedin?i, A. Duicu, dosar ?n care ap?rea ?i numele primului ministru. ?n luna iulie a anului 2014, poli?i?tii au efectuat zeci de perchezi?ii ?n Bucure?ti ?i jude?ul Ilfov la mai multe societ??i, printre care ?i Media Pro din Buftea de?inut? tot de A. S?rbu. Conform anchetatorilor, 66 de societ??i comerciale ar fi cump?rat servicii fictive de la societ??i fantom? ?n scopul deducerii artificiale si ilicite a TVA ?i a impozitului pe profit. ?n urma perchezi?iilor, au fost arestate preventiv 11 persoane din grupul Mediafax. ?n septembrie, ANAF a pus poprire asiguratorie pe conturile clien?ilor Mediafax, iar ?n ?n?tiin?area transmis? se men?iona c? ANAF avea de recuperat 21 de milioane de lei de la SC Mediafax Group SA. ?n luna noiembrie, directorul general Mediafax Group, Orlando Nicoar?, vizat la r?ndul s?u de anchetele procurorilor, a demisionat, pe fondul unor tensiuni avute cu Adrian S?rbu.La ?nceputul lunii decembrie 2014, Judec?torii Tribunalului Bucure?ti au decis arestarea pentru 30 de zile a altor 11 persoane, angaja?i ai Studiourilor Media Pro, sub acuza?ia de sp?lare de bani ?i evaziune fiscal?, fapte care, potrivit procurorilor, ar fi dus la un prejudiciu pentru statul rom?n de aproximativ 6 milioane de lei (aproximativ 1,3 milioane de euro). Cele 11 persoane inculpate ar fi ?nregistrat ?n eviden?ele contabile ?i ar fi declarat organelor fiscale facturi de achizi?ii fictive, provenind de la 17 societ??i comerciale ?fantom?”. Sumele reprezent?nd contravaloarea acestor achizi?ii ar fi fost transferate ?n conturile bancare ale societ??ilor ?fantom?”, de unde erau mai apoi retrase ?n numerar de reprezentan?ii acestora, cu diferite justific?ri ?i predate ?n numerar celor care dispuseser? transferul, potrivit procurorilor. ?n ianuarie 2015, Adrian S?rbu a preluat oficial func?iile de director general ?i de administrator unic al grupului Mediafax, dup? ce a ?nlocuit-o pe Roxana Grigoru??, fost administrator al companiei Allerria (ac?ionar majoritar Mediafax, cu 99,4%). Cu o lun? ?nainte, Roxana Grigoru?? a fost re?inut? ?ntr-un dosar de evaziune fiscal? ?i sp?lare de bani, al?turi de colegul s?u Sorin Nicolae Dinu ?i de avocatul Drago? Chi?, sub acuza?ia c? ar fi creat un sistem prin care s? foloseasc? abuziv plata pe drepturi de autor, pentru a evita plata obliga?iilor c?tre stat. Procurorii i-au acuzat c? ?au creat ?i aplicat, ?n mod continuat, o schem? de sustragere de la plata taxelor ?i impozitelor, implic?nd constituirea unor societ??i fantom? pe numele unor persoane lipsite de posibilit??i materiale, profit?nd tocmai de situa?ia acestora, societ??i ce au fost antrenate ?n circuitul comercial astfel alc?tuit”. Anchetatorii au estimat un prejudiciu de 16.809.964 de lei adus statului ?n acest caz ?i au sus?inut c? ?Practica semn?rii contractelor de cesiune drepturi de autor, ?ntre persoanele angajate ale Mediafax Group SA ?i societ??ile controlate de persoanele cercetate, se perpetua de la o lun? la alta prin semnarea de acte adi?ionale la aceste contracte (?n cadrul c?rora se modifica doar suma remunera?iei)”.Adrian S?rbu a fost arestat preventiv ?n februarie 2015 sub acuza?iile de instigare la evaziune fiscal?, sp?lare de bani ?i instigare la delapidare. Potrivit referatului de propunere de arestare preventiv?, la solicitarea lui, c??iva angaja?i ?au folosit o schem? infrac?ional? ?n scopul sustragerii de la plata c?tre Bugetul General Consolidat al Statului a Taxelor ?i Impozitelor, schem? ?n care au fost interpuse mai multe societ??i comerciale care au derulat opera?iuni fictive, ?n intervalul 2011 - 2014, ?n rela?ia cu beneficiarii drepturilor de autor derulate de societ??ile din grupul Mediafax (S.C. Mediafax GRUP S.A., S.C. Mediafax S.A., S.C. Apropo Media S.R.L.)”. S?rbu a negat acuza?iile ?i a dat de ?n?eles c? ?n spatele dosarului Mediafax s-ar afla dorin?a premierului Victor Ponta ?i a deputatului Sebastian Ghi?? (om de afaceri implicat ?n numeroase afaceri cu statul, proprietar informal al televiziunii Rom?nia TV) de a distruge institu?iile de pres? fondate de el, printr-un ?scenariu” f?cut de ?procurorii, inspectorii DGAF, ANAF ?i poli?i?tii de urm?rire penal?, to?i sprijini?i copios de SRI”. ?n martie 2015, Parchetul de pe l?ng? ?nalta Curte de Casa?ie ?i de Justi?ie a respins cererea lui Adrian S?rbu de eliberare din arestul preventiv.TELEVIZIUNIAudien?e?n august 2014, cele mai urm?rite televiziuni din Rom?nia au fost, ?n ordinea descresc?toare a audien?ei la nivelul publicului na?ional: Pro TV (2,63% rating ?i o cot? de pia?? de 13,38%), Antena 1 (2,42% rating ?i o cot? de pia?? de 12,34%), Antena?3 (1,65% rating ?i o cot? de pia?? de 8,39% share), Kanal D (0,97% rating ?i o cot? de pia?? de 4,96) ?i Rom?nia TV (0,97% rating ?i o cot? de pia?? de 4,91%), potrivit monitoriz?rilor Kantar Media. ?n decembrie 2014, clasamentul celor mai urm?rite televiziuni din Rom?nia ?n mediul urban, ?n intervalul de maxim? audien?? (19:00 - 23:00), a fost urm?torul: Pro TV – 900.000 de telespectatori, Antena 1 – 647.000 de telespectatori, Kanal D – 529.000 de telespectatori, Antena?3 – 342.000 de telespectatori, Na?ional TV – 248.000 de telespectatori, Rom?nia TV – 202.000 de telespectatori, Prima TV – 191.000 de telespectatori, TVR 1 – 145.000 de telespectatori, Acas? TV – 137.000, Antena Stars – 102.000, Digi 24 – 83.000 de telespectatori.Pro TV a r?mas lider de audien??Competi?ia cea mai dur? pe audien?ele TV ?n 2014 s-a dat ?ntre Pro TV ?i Antena 1, dar, chiar dac? anul a fost unul de rea?ezare pentru Pro TV, dup? plecarea de la conducere a lui Adrian S?rbu (detalii, ?n Raportul FreeEx precedent), postul tot a reu?it s? se men?in? lider absolut de audien??.?n prima parte a anului, dup? venirea CEO-ului lituanian Aleksandras Cesnavicius, o bun? parte dintre fo?tii ?efi ai televiziunii au p?r?sit compania. De asemenea, multe dintre ?vedetele” postului au fost cooptate de grupul Intact, de?in?torul Antenelor, dar nici acest aspect nu a afectat pozi?ia de lider de audien??.Dup? ce Pro TV a ie?it din sistemul must-carry ?n iulie 2013, reprezentan?ii televiziunii s-au ?n?eles cu distribuitorii de cablu ca ace?tia s? pl?teasc? pentru retransmisia postului. ?n octombrie 2014, ?ns?, Consiliul Concuren?ei a demarat o anchet? cu privire la un posibil abuz de pozi?ie dominant? al Pro TV ?n rela?ia cu companiile de cablu, datorate reducerilor acordate unor cabli?ti pentru a difuza postul. Astfel, UPC a reclamat un pre? mai mare solicitat de reprezentan?ii televiziunii pentru retransmisie, fa?? de pre?ul cerut concuren?ei. Sc?derile de costuri ?i ie?irea din sistemul must-carry au avut un impact bun asupra Pro TV. ?n 2014, profitul opera?ional a crescut de 15 ori fa?? de anul precedent, de la 2,4 la 37,2 milioane de dolari, iar televiziunea a ?nregistrat venituri totale de 178,6 milioane de dolari, conform bilan?ului proprietarei Central European Media Enterprises (CME). ?Antenele” au abandonat interesul public pentru interesele patronatului?n prima parte a anului, Antenele au ?ncercat s? ?mpiedice inevitabilul produs ?n luna august: condamnarea la 10 ani de ?nchisoare cu executare a omului de afaceri ?i politicianului (PC) Dan Voiculescu, tat?l proprietarei din acte a grupului Intact, ?i confiscarea a aproximativ 6 milioane de lei din ac?iunile donate de Voiculescu fiicelor sale Camelia ?i Corina, ?n dosarul privatiz?rii Institutului de Cercet?ri Alimentare (ICA). At?t ?nainte de stabilirea sentin?ei, c?t ?i ulterior, televiziunile Cameliei Voiculescu au atacat public deciziile magistra?ilor ?i au recurs la manipul?ri care s? ?l fac? pe Voiculescu ?o victim? a regimului” ?n ochii opiniei publice (detalii ?n capitolul despre Politizare). Tot ?n 2014, grupul Intact a mai pierdut dou? ?r?zboaie”: pe cel pentru statutul de lider de audien?? (purtat cu Pro TV) ?i pe cel pentru pre?edin?ia Rom?niei, unde posturile TV ale familiei Voiculescu au sus?inut f??i?, chiar ?i dup? afi?area rezultatelor, un alt candidat dec?t cel care a fost ales ?ef de stat.La ?nceputul anului 2015 angaja?ii au fost anun?a?i c? urmeaz? reduceri salariale (de 10-15%) ?i disponibilizarea a 50 dintre ei. ?A? vrea s? v? pot spune c? 2015 va fi un an bun (…) 2014 nu a fost un an u?or. Am tr?it speran??, emo?ie, revolt?, cea mai extins? gam? de sentimente pe care le poate avea un om. (…) Am apreciat solidaritatea voastr? ?i capacitatea de a da mai mult ?n situa?ii limit?”, a spus Camelia Voiculescu, pre?edintele Intact, ?ntr-un mesaj transmis angaja?ilor. La scurt timp dup? aceea, realizatoarea TV Oana St?nciulescu a plecat de la Antena?3. ?Contractul dintre mine ?i Antena?3 ?nceteaz? ?ncep?nd de ast?zi. Dup? 24 de ani de jurnalism, consider ?n continuare c? libertatea de exprimare este un bun c??tigat care nu poate fi luat nim?nui”, a scris St?nciulescu pe Facebook.Nori negri ?i la Realitatea MediaRealitatea Media a avut un traseu sinuos ?n 2014, cu schimb?ri la v?rf ?i dificult??i financiare, iar, la finele anului, unul dintre coproprietarii grupului, Maricel P?curaru, a fost condamnat definitiv la patru ani de ?nchisoare, pentru sp?lare de bani ?i complicitate la abuz ?n serviciu. ?n octombrie 2009, Maricel P?curaru fusese trimis ?n judecat? de procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA), ?mpreun? cu alte ?apte persoane, pentru semnarea unor poli?e de asigurare pentru angaja?i, care au prejudiciat Po?ta Rom?n? cu peste patru milioane de euro.La ?nceputul anului 2014, proasp?t numit director editorial Realitatea TV, Rare? Bogdan declara c? televiziunea (aflat? ?n insolven?? din 2011) ?i-ar fi pl?tit integral datoriile fa?? de stat ?i c? ar fi urmat s? ias? din insolven??. Rare? Bogdan sus?inea la acea dat? (?n ianuarie 2014) c? banii ar fi provenit de la ac?ionariat (reprezentat formal de Cozmin Gu?? ?i Maricel P?curaru) ?i din v?nz?ri. ?Suntem un contribuabil model”, a declarat Rare? Bogdan pentru HotNews. Aceste informa?ii s-au dovedit a fi trunchiate. Dovad? c? ?datoriile istorice” ale Realitatea Media c?tre statul rom?n nu au fost achitate integral, Curtea de Apel Bucure?ti a anulat, ?n februarie 2014, planul de reorganizare propus de Realitatea Media ?n 2013, contestat ?n instan?? de ANAF ?i de E-Boutique KFT (societate de?inut? de omul de afaceri Elan Schwartzenberg, fost proprietar Realitatea TV). Mai mult, procurorii DNA au spus, cu referire la Realitatea TV, c? ?Exist? date ?i indicii temeinice c? a fost finan?at? cu bani proveni?i din evaziune fiscal?, transferul banilor fiind realizat sub forma unor contracte de ?mprumut”. ?n luna aprilie 2014, Cozmin Gu??, proprietarul Realitatea TV, a declarat c? nu ar fi avut cuno?tin?? despre situa?ia la zi a datoriilor companiei fa?? de stat. Offshore-ul Elbahold Limited din Cipru, de?inut ini?ial de omul de afaceri Sorin Ovidiu V?ntu (fost proprietar Realitatea TV) ?i ulterior de sindicalistul Liviu Luca, a reintrat ?n februarie 2014 ?n ac?ionariatul PSV Company SA, ac?ionar minoritar Realitatea Media. Potrivit procurorilor Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism (DIICOT), Elbahold Limited este implicat ?n dosarul delapid?rii companiei Petrom Service SA, pentru care, ?n ianuarie 2014, Sorin Ovidiu V?ntu ?i Liviu Luca au fost trimi?i ?n judecat? sub acuza?iile de delapidare ?i sp?lare de bani.Problemele financiare ale postului s-au ad?ncit pe parcursul anului. ?n ianuarie, postul directorului tehnic Cristian Nedelcu, unul dintre pu?inii angaja?i cu contract individual de munc?, a fost restructurat, f?r? s? i se dea o explica?ie oficial? ?i f?r? s? i se pl?teasc? salariile restante ?i salarii compensatorii. ?n aprilie, Rare? Bogdan a anun?at c? Realitatea a concediat 24 de angaja?i (dintre care opt colaboratori ai site-ului VoxPublika) ?i a renun?at la emisiunea de investiga?ii ?Reporterii Realit??ii” din lips? de resurse. ?n schimb, au fost f?cute ?i c?teva angaj?ri (Laura Chiriac, Ovidiu Marincea, Stelian Negrea). ?n iulie, Bianca Oanea a fost numit? redactor-?ef al postului ?i a urmat un nou val de restructur?ri ?i demisii: Andrei Onofrei, Mihaela Tudor, Lucian Popescu, Laura Fronoiu, Cristian Vasilcoiu. ?n decembrie, dificult??ile financiare ale televiziunii s-au accentuat, iar angaja?ii aveau de primit salarii restante din luna octombrie. ?n ce prive?te situa?ia salariilor restante, proprietarul Cozmin Gu?? a declarat la sf?r?itul anului c? motivul era legat de ?nt?rzirea ?ncas?rii banilor din publicitatea prestat? la Realitatea TV, cauzat?, potrivit spuselor sale, de ordonan?a care a eliminat rela?ia comercial? dintre televiziuni ?i agen?iile de media ?i publicitate. De Anul Nou, televiziunea a mai renun?at la 30 de angaja?i, din motive financiare, decizie care l-a determinat pe produc?torul Cosmin Silistraru s? demisioneze ?n semn de protest.?n decembrie 2014, Rare? Bogdan a fost numit director general Realitatea TV, iar director executiv a devenit jurnalistul Edward Pastia. ?ntr-o declara?ie dat? cu aceast? ocazie, proprietarul Realitatea TV Cozmin Gu?? a invocat ?presiuni greu de imaginat” din partea aceluia?i ?cuplu Ponta-Ghi??”, acuzat (?i) de Adrian S?rbu c? ar fi vrut s?-i distrug? afacerile media. ?n replic?, Sebastian Ghi?? a declarat c? Gu?? ?i Rare? Bogdan ar ?antaja ?i presa magistra?i ?i func?ionari ?pentru a ob?ine avantaje ?n fa?a competi?iei”. Rare? Bogdan a negat afirma?iile lui Sebastian Ghi??, despre care a spus c? are ?tupeu de borfa?”, ?tupeul omului care a luat milioane de euro din bani publici”.?n martie 2015, o parte a presei a publicat informa?ii dintr-un dosar DNA din care reies suspiciunile c? Maricel P?curaru, coproprietarul Realitatea TV, partenerul lui Cozmin Gu??, ar fi mituit-o pe judec?toarea Mariana Moncea, care a aprobat intrarea ?n insolven?? a societ??ii care de?ine televiziunea. Potrivit anchetatorilor cita?i de Rom?nia TV, P?curaru i-ar fi dat judec?toarei o sum? cuprins? ?ntre 100.000 ?i 200.000 de euro, prin intermediari, ?n tran?e succesive de c?te 30.000 de lei, ?n schimbul sprijinului acesteia pentru ob?inerea ?i men?inerea controlului asupra Realitatea Media.Reduceri de cheltuieli la Rom?nia TV?n decembrie 2014, angaja?ii Rom?nia TV, televiziune de?inut? prin interpu?i de omul de afaceri Sebastian Ghi??, au fost anun?a?i de directorul editorial C?t?lin Popa c? urma reducerea cu 10-12% a cheltuielilor, prin ajust?ri care vizau ?c?teva zeci de persoane” ?i reduceri salariale.Restructur?ri (?de sezon”) ?i reduceri salariale la B1?TVPrincipalul ac?ionar ?i directorul B1?TV, Sorin Oancea, a anun?at ?n iunie 2014 ?restructur?ri de sezon” pentru 14 dintre angaja?ii televiziunii, reduceri salariale de p?n? la 20% ?i renun?area la colaboratorii remunera?i, despre care a spus c? erau ?liberi s? apar? ?n continuare pe post, dar ca invita?i la emisiuni”. ?Trebuie s? facem ni?te economii, dat? fiind situa?ia grea pe pia?a media”, a spus Oancea. ?n aceea?i lun?, postul a r?mas cu un singur corespondent teritorial, Mircea Sime, de la Cluj.?n martie 2015 au urmat noi reduceri salariale pentru angaja?ii B1?TV, precum ?i disponibiliz?ri ?n redac?ie ?i ?n zona tehnic?. ?Nu mai reu?im s? acoperim evenimentele. Nu mai putem face live-uri de la evenimente, pentru c? am r?mas foarte pu?ini ?i nu ne putem ?mp?r?i peste tot unde este nevoie. Tocmai de aceea se v?d ?n ultima vreme multe breaking-news-uri citite de pe prompter ?i cu imagini de arhiv?”, a relatat un jurnalist B1?TV pentru site-ul Reporter Virtual.T?ieri majore de cheltuieli la televiziunea Sport.ro?n mai 2014, televiziunea Sport.ro, din grupul Pro TV, ?i-a ?njum?t??it num?rul produc?iilor proprii ?i a restructurat aproximativ 20 de angaja?i, printre care editori, produc?tori, moderatori, dou? prezentatoare de ?tiri ?i colaboratori.Digi 24 a intrat ?n must-carry ?i a f?cut disponibiliz?ri masiveTeleviziunea Digi 24, de?inut? de compania RCS&RDS, a intrat ?n februarie 2014 ?n sistemul must-carry, ceea ce ?nseamn? c? CNA a obligat toate companiile de cablu s? difuzeze acest post, ?n virtutea articolului 82 din legisla?ia audiovizual?.?n 2013, televiziunea Digi 24 a fost men?ionat? ca un exemplu pozitiv, de echilibru, al?turi de televiziunea public?, ?n raportul Organiza?iei pentru Securitate ?i Cooperare ?n Europa (OSCE) referitor la alegerile parlamentare din Rom?nia.?n luna decembrie, sta?iile locale Digi 24 au primit dispozi?ii ca din ianuarie 2015 s?-?i ?njum?t??easc? echipele, fiind disponibiliza?i aproximativ 100 de angaja?i la nivel na?ional.LPF, sanc?ionat? de Consiliul Concuren?ei pentru drepturile de televizare a Ligii I Drepturile de transmisie TV a partidelor din Liga I de fotbal au generat un conflict ?n pia?a de televiziune, iar, ?n ianuarie 2015, Consiliul Concuren?ei a amendat Liga Profesionist? de Fotbal (LPF) pentru modul ?n care a fost acordat contractul de difuzare. Pe 4 martie 2014, LPF a anun?at semnarea unui parteneriat media pe cinci ani cu societatea maltez? Intel Sky Broadcast, pentru comercializarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I, ?n schimbul unei sume de 27,5 milioane de euro pe sezon. O lun? mai t?rziu, Intel Sky Broadcast a ?ncheiat un acord cu televiziunile generaliste Look TV ?i Transilvania Live (care ulterior s-a transformat ?n Look Plus) prin care a cedat drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din Liga I ?i Cupa Ligii. Cele dou? televiziuni au decis s? renun?e, de la 1 iulie, la regimul must-carry ?i s? solicite tarife pentru retransmisie din partea cabli?tilor. ?n luna iunie, Look TV ?i Look Plus au ?ncheiat ?n?elegeri cu unii operatori de cablu (UPC, Romtelecom ?i Focus Sat), dar principalul operator al pie?ei de cablu, RCS&RDS, a depus o pl?ngere la Consiliul Concuren?ei ?mpotriva LPF, consider?nd c? ?v?nzarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I s-a f?cut cu ?nc?lcarea legisla?iei concuren?ei”. UPC a transmis contra cost meciurile difuzate de Look Tv. Pe 30 iunie RCS&RDS a eliminat din grilele sale de cablu televiziunile Look TV ?i Transilvania Live, dup? ce acestea s-au retras din regimul must-carry. RCS&RDS este ?i un important furnizor de con?inut, de?in?nd licen?ele a trei televiziuni de sport, DigiSport 1, 2 ?i 3. Acestea au difuzat ?n anii anteriori partide din Liga I la fotbal. Modalitatea de atribuire a drepturilor prin ?ncredin?are direct? a st?rnit nemul?umirea unor actori importan?i din pia??, ?n special a liderului pie?ei de distribu?ie, RCS&RDS. Celelalte posturi TV nu au avut ?ansa s? liciteze ?i s? ofere. Reprezentan?ii LPF au sus?inut c? au ales aceast? metod? ?ntruc?t oferta celor de la Intel Sky Broadcast era singura care le garanta acelea?i venituri precum contractul anterior, ?n condi?iile ?n care pia?a se afl? pe o pant? descendent? ?n ultimii ani. ?n 2009-2010, Liga Profesionist? de Fotbal a f?cut obiectul al unei investiga?ii a Consiliului Concuren?ei (CC) cu privire la modalitatea de comercializare a drepturilor de televizare a partidelor din cadrul Ligii I. CC a impus atunci Ligii ca cesionarea drepturilor de retransmisie s? se fac? prin v?nzarea acestora ?n cadrul unor proceduri c?t mai competitive, care s? asigure maxim? transparen?? ?i ?anse egale tuturor celor care doreau achizi?ionarea acestora. Decizia Consiliului Concuren?ei nr.13/19.04.2011?stipula c? v?nzarea drepturilor de retransmisie pentru sezoanele competi?ionale 2011/2012, 2012/2013 ?i 2013/2014 (plus 2014/2015 pentru transmisiunile radio) urma a fi efectuat? ?n baza unei proceduri competitive, pe baza unor ?pachete” de meciuri care s? asigure accesul c?t mai multor posturi a amendat ?n februarie 2015 LPF cu 185.000 de lei deoarece nu a respectat angajamentele impuse prin Decizia din 2011 ?i nu a organizat licita?ie pentru cedarea drepturile de televizare a meciurilor din Liga I. RCS&RDS a anun?at ?ncheierea unei ?n?elegeri prin care ar urma s? difuzeze gratuit meciurile din Liga I, ?ncep?nd cu luna februarie. Scandaluri ?i dosare penale pentru drepturile de televizare a partidelor din Liga I ?n aprilie 2014, pre?edintele de atunci al LPF, Dumitru Dragomir, a fost ?nvinuit pentru evaziune fiscal?, delapidare ?i sp?lare de bani. Potrivit procurorilor, acesta ?i-a ?nsu?it suma de 12,1 milioane de lei prin intermediul unui contract semnat de LPF cu o companie, pentru servicii care nu au mai fost prestate. Procurorii ?l acuz? pe Dragomir c? ?a creat, ?n paralel cu circuitul licit de v?nzare (prin negociere direct?) a drepturilor de televizare c?tre S.C. RCS&RDS SRL, un circuit ilicit - fictiv, apt s? creeze confuzia cu cel licit, ?n scopul delapid?rii sumei de 3.000.000 de euro din patrimoniul LPF”. Compania care a ?ncasat banii de la LPF se nume?te SC Capital Properties ?i este patronat? de un apropiat al lui Zoltan Teszari, patronul RCS&RDS.Un alt dosar penal ?n care sunt implica?i Dumitru Dragomir ?i RCS&RDS este descris ?i ?n raportul FreeEx 2013. Conform contractului publicat de Grupul de Investiga?ii Media, compania RCS&RDS ar fi finan?at cu peste 3 milioane de euro o afacere personal? a lui Dumitru Dragomir, pre?edintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF). Compania RCS&RDS a primit dreptul de difuzare pentru meciurile din Liga I din partea LPF pentru sezoanele 2011 – 2014, negociator din partea Ligii fiind D. Dragomir. Astfel, RCS&RDS a pl?tit aproape 2 milioane de euro pentru a-?i face publicitate la nun?ile ?i botezurile ce urmau s? se desf??oare ?ntr-un imobil de?inut de firma lui Dumitru Dragomir. ?n plus, la data semn?rii contractului, imobilul era neamenajat, astfel ?nc?t ?RCS&RDS s-a oferit s?-l amenajeze pe banii s?i.?n acela?i an, televiziunea DigiSport, de?inut? de RCS&RDS, a c??tigat prin licita?ie dreptul de a difuza meciurile Ligii I. Singurul care putea rezilia contractul fiind Dumitru Dragomir, ca ?ef al Ligii, ?n cazul nerespect?rii unor condi?ii tehnice. Gazeta Sporturilor a citat surse care au afirmat c? DigiSport nu ?ndeplinea unele condi?ii tehnice, cum ar fi faptul c? folosea 6 camere de filmat, ?n loc de 12, c?te erau prev?zute ?n contract. Conform declara?iilor RCS&RDS, contractul cu societatea de?inut? de?Dragomir este legal ?i nu are legatur? cu LPF ?i cu difuzarea meciurilor de fotbal.?nt?rzieri serioase ?n procesul de digitalizareRom?nia este ?n continuare ?n incapacitatea de a face trecerea definitiv? la televiziunea digital?, de?i anul 2015 (17 iunie) ar trebui s? fie data-limit? de tranzi?ie de la televiziunea analogic? la televiziunea digital? terestr?, conform Acordului Geneva 2006 semnat de Rom?nia ?i Strategiei adoptate prin Hot?r?rea de Guvern publicat? ?n Monitorul Oficial nr. 400 din 3 iulie 2013.?n iunie 2014 s-a ?ncheiat prima licita?ie pentru acordarea multiplexurilor digitale na?ionale, ?n urma c?reia Societ??ii Na?ionale de Comunica?ii S.A. i s-au acordat trei multiplexuri. ?n decembrie, ANCOM a publicat caietul de sarcini pentru licita?ia destinat? acord?rii a dou? multiplexuri na?ionale de televiziune digital? nealocate, precum ?i a 40 de multiplexuri regionale ?i 19 locale, iar ?n martie 2015 ANCOM a anun?at c? va organiza o nou? licita?ie, pentru cele dou? multiplexuri na?ionale, 31 de multiplexuri regionale ?i 19 multiplexuri locale r?mase nealocate.?n februarie 2015, Asocia?ia Rom?n? de Comunica?ii Audiovizuale (ARCA) a transmis o propunere de modificare legislativ? c?tre Consiliul Na?ional al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Na?ional? pentru Reglementare ?i Administrare ?n Comunica?ii (ANCOM) ?i Ministerul pentru Societatea Informa?ional? (MSI), cer?nd ?s? permit? continuarea furniz?rii con?inutului audiovizual difuzat p?n? acum ?n baza licen?ei audiovizuale cu emisie analogic? terestr? prin licen?? pentru re?ele de comunica?ii electronice prin cablu, cu posibilitatea de comutare a acestei licen?e ?n licen?? audiovizual? digital?, dac? ?n zona de acoperire a licen?ei analogice ini?iale devine opera?ional un multiplex digital ?i dac? titularul licen?ei de con?inut opteaz? pentru acesta, conform legii”. Reprezentan?ii ARCA au semnalat c?, din cauza num?rului insuficient de operatori de multiplexuri regionale ?i locale, majoritatea licen?elor de televiziune analogice terestre (189) nu vor putea realiza tranzi?ia la televiziunea digital?, ?ntruc?t, dintre cele 59 de multiplexuri regionale ?i locale disponibile, au fost licen?iate de ANCOM doar nou? multiplexuri (dintre care 5 ?n Bucure?ti). La ?nceputul lunii martie 2015, reprezentantul CNA R?svan Popescu, fost pre?edinte al Consiliului, a recomandat ARCA s? semnaleze Guvernului aceast? situa?ie ?i a avertizat c? 170 de televiziuni cu difuzare terestr? ar fi ?n pericol de ?nchidere odat? cu ?ncetarea emisiei analogice asumate de Rom?nia.Televiziunea public? (TVR) a cerut la r?ndul s?u Guvernului, ?n luna martie, s? prelungeasc? termenul de transmisie analogic? (?n paralel cu emisia ?n sistem digital) p?n? la 31 decembrie 2016, pentru a pre?nt?mpina blocarea accesului la informa?ii a categoriilor de public care nu dispun de aparatura necesar? recep?ion?rii programelor de televiziune digital?. De asemenea, ?n acela?i context, TVR ?i Societatea Na?ional? de Radiocomunica?ii (SNR) s-au angajat s? ?nainteze executivului un proiect de lege prin care s? fie sprijinite categoriile defavorizate ?n achizi?ionarea aparaturii necesare recept?rii digitale terestre.Tot ?n luna martie, Consiliul de Administra?ie Radiocom l-a demis pe directorul general al institu?iei, Gabriel Grecu, pentru neatingerea unor obiective de performan?? din contract, printre care se num?ra ?i implementarea televiziunii digitale.RADIOURIMajoritatea radiourilor au ?nregistrat cre?teri de audien?e ?n 2014 fa?? de anul precedent, iar cele mai ascultate radiouri au r?mas Kiss FM (?n mediul urban general) ?i Radio ZU (?n Capital?) .?n perioada 20 aprilie – 17 august 2014, audien?a medie zilnic? a principalelor posturi de radio la nivelul ?ntregii popula?ii a fost, precum urmeaz?: Radio Kiss FM – 2.310.000, Radio Rom?nia Actualit??i – 2.012.000, Radio ZU – 1.885.000, Radio Pro FM – 1.692.000, Europa FM 1.410.000, conform Studiului de Audien?? Radio realizat de IMAS – Marketing ?i Sondaje SA ?i de GfK Rom?nia – Institut de Cercetare de Pia?? SRL, pe un e?antion de 9.436 de persoane, cu o eroare de +/-1,0%. Radiourile locale, amenin?ate s? dispar?Cazul radioului Siculus, din T?rgu Secuiesc, discutat ?ntr-o ?edin?? CNA la ?nceputul anului 2015, a atras aten?ia asupra unei situa?ii dramatice de care se lovesc radiourile locale din Rom?nia, obligate s? pl?teasc? taxe egale cu radiourile na?ionale c?tre Uniunea Compozitorilor ?i Muzicologilor din Rom?nia ?i c?tre Asocia?ia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA). Dup? ce UCMR-ADA a cerut falimentul radioului Siculus pe motiv de neplat? a acestor taxe, membrul CNA Valentin Jucan le-a propus colegilor s?i sesizarea Comisiilor de cultur? ale Parlamentului, pentru schimbarea legisla?iei ?n acest sens. Taxele pe care le pl?tesc radiourile na?ionale pentru drepturile de autor sunt acelea?i cu cele pe care ar trebui s? le pl?teasc? ?i radiourile locale, numai c? diferen?ele de poten?ial financiar dintre posturile locale ?i na?ionale sunt uria?e, ceea ce face c? aceste m?suri fiscale s? fie discriminatorii ?i anticoncuren?iale.OnlineDecredibilizarea multora dintre televiziuni ?n campania pentru alegerile preziden?iale, pe fondul partizanatelor asumate f??i?, a f?cut ca Internetul s? suscite ?ntr-o m?sur? sporit? interesul rom?nilor pentru informare, iar traficul pe site-uri a crescut ?n perioada alegerilor pe platformele de mobilizare ale societ??ii civile.PublicitateRaportul Media Fact Book 2014 a indicat o cre?tere a cheltuielilor de publicitate pe pia?a rom?neasc?, estimat? la 306 milioane de euro pentru 2014. La sf?r?itul anului, raportul Zenith Romania Advertising Expenditure Forecast a confirmat intrarea pie?ei de publicitate din Rom?nia pe un trend ascendent ?i a prev?zut c? ?n 2015 investi?iile ?n publicitate vor cre?te cu 1,9%, estim?nd c? vor ajunge p?n? la 403,9 milioane de dolari.Un sfert din publicitatea total? din Rom?nia a provenit din fonduri europene ?n 2013. Pia?a de publicitate public? din Rom?nia este ?n continu? cre?tere ?i a dep??it 338 de milioane de lei ?n 2013, din care 31,5 milioane de euro au provenit din proiecte cu finan?are nerambursabil?. Aceste date fac parte dintr-un un raport elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) ?n proiectul ?Monitorizarea cheltuielilor cu publicitatea din proiecte europene – Experien?a Rom?niei”, sus?inut de Uniunea European?. Realizatorii raportului au atras aten?ia asupra riscului aloc?rii preferen?iale de fonduri, din cauza lipsei unui sistem centralizat de monitorizare a proiectelor ?i a transparen?ei reduse a procedurilor.Acuza?ii de practici anticoncuren?ialeDup? o investiga?ie de doi ani, Consiliul Concuren?ei (CC) a sanc?ionat ?n octombrie 2014 unsprezece agen?ii de media acuzate c? au f?cut o ?n?elegere anticoncuren?ial? ?i s-au coalizat pentru a ?nl?tura o alta de la licita?iile ?n care companiile aleg cu ce agen?ii s? colaboreze. ?n acest caz, Consiliul Concuren?ei a amendat ?n total cu 14,567.555 lei (circa 3,2 milioane de euro) 11 agen?ii de publicitate cu procente ?ntre 2,4% ?i 2,6% din cifrele de afaceri. ?inta acestora fusese holdingul local de comunicare The Group, din care face parte agen?ia Media Investment.Uniunea Agen?iilor de Publicitate din Rom?nia (UAPR) a anun?at c? va contesta ?n instan?? aceast? sanc?iune, consider?nd c? ?Din motive ?nc? neclare, Consiliul s-a pozi?ionat al?turi de cei care au introdus practicile neetice pe pia?a media din Rom?nia gir?nd ?n acest fel un mod cu totul reprobabil de a face business”. UAPR a precizat c? agen?iile amendate ?nu au vizat eliminarea nim?nui din pia??, ci doar a practicilor neetice ale celor pe care Consiliul i-a ap?rat prin decizie” ?i c? ?investiga?ia ?i decizia Consiliului, departe de a fi contribuit la asanarea industriei, nu au f?cut altceva dec?t s? bulverseze pia?a media ?i s? impun? o optic? denaturat? a realit??ii ?n care clien?ilor abia acum le va fi greu s? discearn? ?ntre practicile europene ?i cele ale agen?iilor sus?inute de Consiliu”. De asemenea, UAPR a anun?at c? ?ncheie colaborarea pe care o avea cu CC cu scopul elabor?rii unui set de principii care s? asigure transparen?a ?i profesionalismul pe pia?? (Ghidul de Pitch ?i Codul de Etic?).Investiga?ia Consiliului Concuren?ei a fost demarat? ?n octombrie 2012, la sesizarea agen?iei The Group, dup? ce agen?iile sanc?ionate sus?in c? ?au luat decizia de a nu participa ?n proceduri de pitch netransparente ?i asupra c?rora plana suspiciunea c? nu ar fi organizate corect”. The Group a depus aceast? sesizare dup? ce 10 agen?ii de media au creat ?n octombrie 2012 Clubul de media, un organism care ??i propunea ?s? devin? principalul for de reprezentare dedicat industriei de media, s? promoveze corect ?i constant industria de media ?i s? contribuie la cre?terea profesionalismului ?i conduitei etice de operare pe pia?a local?”. Clubul ??i mai propunea s? dezvolte unui Cod de Etic? ?i un Ghid de reguli de organizare a unei licita?ii, cu criterii de selec?ie a c??tig?torilor. Ini?iativa a ap?rut ca un r?spuns la ?disfunc?ionalit??ile din pia??” pe care membrii fondatori le reclamau la momentul ?nfiin??rii, ace?tia acuz?nd The Group pentru practici neetice. ?n februarie 2015, (?ntr-un mesaj publicat pe Facebook ?i ?ters ulterior) ?eful agen?iei Publicis (una dintre companiile vizate de sanc?iunea CC) a acuzat-o pe Elena Udrea c?, ?n calitate de ministru al Dezvolt?rii ?i Turismului, ar fi facilitat licita?ii trucate ?n valoare de 20 de milioane de euro ?n favoarea holdingului de comunicare The Group. ?eful Publicis a sus?inut c? jum?tate dintre licita?ii ar fi fost ?n realitate c??tigate de compania sa. Dup? ce jurnalistul C?t?lin Tolontan a preluat ?i publicat aceast? informa?ie, The Group a anun?at c? va ac?iona ?n judecat? conducerea Publicis ?i l-a somat (f?r? rezultat) pe Tolontan s? ?tearg? materialul, pe motiv c? leza imaginea holdingului, ?i a amenin?at s? dea ?n judecat? ziari?tii care au preluat mesajul lui Dumitrescu. Totodat?, The Group i-a cerut lui C?t?lin Tolontan s? ?nceteze ?publicarea oric?ror materiale referitoare la The Group cu privire la aspecte similare (?i nu numai), care sunt de natur? s? aduc? grave prejudicii de imagine pentru The Group”. Tolontan a replicat c? acuza?iile despre care a relatat erau publice (pe Facebook) ?i c?, dac? Dumitrescu le-a ?ters, asta nu ?nseamn? c? nu au existat.Fuziune ?ntre agen?iile Publicis, al?turarea Centrade Saatchi & Saatchi?n noiembrie 2014, fosta agen?ie Centrade Saatchi & Saatchi a renun?at la afilierea interna?ional? ?i s-a alipit Lion Communication SA, al c?rui unic ac?ionar era Publicis Groupe. Ulterior, Lion Communication a fuzionat cu agen?iile Practice PR (ac?ionar: ?tefan Iordache), iLeo Marketing Interactiv (ac?ionari: ?tefan Iordache – 99,5%, Ioana Iordache – 0,5%) ?i Leo Burnett & Target (ac?ionari: Publicis Groupe Holdings BV – 33,95%, ?tefan Iordache – 66,06%). Goldbach ?i-a v?ndut opera?iunile managementului din Rom?niaDup? ce grupul elve?ian Goldbach ?i-a anun?at ?n luna august inten?ia de a-?i vinde opera?iunile din Rom?nia, acuz?nd condi?ii economice ?i legislative dificile, ?n decembrie, Goldbach Media Rom?nia ?i Goldbach Audience Rom?nia au fost preluate de c?tre membri ai conducerii executive din Rom?nia.Concluzii: Rom?nia a cobor?t ?apte locuri ?n clasamentul mondial privind libertatea presei, realizat de Reporteri f?r? Frontiere.Dificult??ile financiare ?i spectrul falimentului au accentuat compromisul ?n pres?, iar acest lucru a fost cu at?t mai pronun?at cu c?t 2014 a fost an electoral.Ziarele au ocupat un loc marginal ?n peisajul media rom?nesc. C?teva ziare cu tradi?ie au intrat ?n insolven??. Publica?ia de satir? ?Academia Ca?avencu” s-a ?nchis.Insolven?ele firmelor de distribu?ie a presei au l?sat ?n urm? datorii neachitate de milioane de euro c?tre institu?iile de pres?.Mai mul?i patroni de pres? au fost aresta?i pentru corup?ie ?i evaziune fiscal?.Consiliul Concuren?ei a anchetat ?i sanc?ionat numeroase practici neconcuren?iale at?t ?n industria TV, c?t ?i ?n industria publicit??ii.Recomand?ri pentru proprietarii de media:Folosirea presei pentru ca instrument de ob?inere a influen?ei politice ?i/sau economice poate func?iona pe termen scurt, dar, ?n perspectiv?, aceast? abordare duce la falimentul moral ?i financiar al institu?iilor de pres? ?i al celor care le instrumentalizeaz?. Respectul pentru public este cea mai sigur? investi?ie.Presa responsabil? e un c??tig pe termen lung. Investi?i ?n profesionalizarea angaja?ilor media ?i asigura?i-le jurnali?tilor ?i editorilor un mediu de lucru independent.Consiliul na?ional al audiovizualuluiAlc?tuirea ?i func?ionarea ConsiliuluiScandaluri interneDisputele interne dintre membrii Consiliului au continuat ?i s-au intensificat ?n 2014, alimentate de acelea?i motive ca ?n anii preceden?i. Disputele au inclus acuza?ii reciproce de dubl? m?sur? ?ntre membrii institu?iei, de folosire a institu?iei ca ramp? politic?, de blocare inten?ionat? a institu?iei prin lipsa de cvorum, compromiterea credibilit??ii pre?edintelui CNA prin gestionarea defectuoas? ?i uneori abuziv? a conflictelor interne, lips? de transparen?? etc. Au ap?rut ?ns? ?i c?teva ingrediente noi – ?nregistr?ri ale unor discu?ii interne compromi??toare ?ntre pre?edintele CNA ?i un angajat, precum ?i dosarele penale deschise de procurori ?mpotriva Pre?edin?iei, CNA ?i a altei membre al Consiliului pentru abuz ?i instigare la trafic de influen?? (cazuri descrise ?n detaliu mai jos). Transmiterea live a ?edin?elor CNAUnii membri ai CNA au sus?inut cre?terea transparen?ei activit??ii institu?iei prin transmiterea ?n direct a ?edin?elor Consiliului. Conform legii, ?edin?ele CNA sunt publice. Pe 17 iunie, Valentin Jucan a luat ini?iativa ?i a ?nceput s? transmit? imagini video direct pe contul s?u de Facebook, de pe propriul laptop, c?ruia i-a ata?at o camer? video. Ini?iativa sa a fost sprijinit? doar de Narcisa Iorga, al?i membri opun?ndu-se acestei modalit??i de a transmite ?edin?ele. Unii dintre ace?tia au invocat chiar ?i dreptul la propria imagine, al?ii au acuzat imaginea incomplet? transmis? de camera fix?, care era ?ndreptat? numai ?ntr-o direc?ie a s?lii, transmi??nd imagini numai cu o parte a membrilor. ?n urma protestelor colegilor s?i, pre?edinta CNA a supus la vot ?ntreruperea ?edin?ei respective dup? numai 30 minute, ?ase dintre ace?tia vot?nd pentru. Una dintre persoanele care au votat pentru ?ntreruperea ?edin?ei a spus c? nu se opune transmiterii ?n direct a ?edin?elor CNA, dar c? transmiterea ar trebui s? fie f?cut? pe pagina public? a institu?iei, nu pe o pagin? privat?. Pe de alt? parte, N. Iorga a pus la ?ndoial? buna-credin?? a institu?iei ?n acest sens, spun?nd c? nu i s-a dat r?spuns solicit?rii de a primi ?nregistrarea unei ?edin?e din luna aprilie. La r?ndul s?u, Valentin Jucan a sus?inut c? este legal ce face, at?ta vreme c?t legea sau regulamentele interne ale CNA nu interzic acest lucru: ?Nu am nevoie de acordul institu?iei ?i nici de acordul dumneavoastr? ?i nici de acordul doamnei pre?edinte. ?n lege se spune foarte clar c? ?edin?ele sunt publice, a?a cum sunt ?i cele ale Parlamentului ?i se transmit. P?n? una alta nu eu trebuie s? demonstrez ceva, ci dumeavoastr? trebuie s? demonstra?i ilegalitatea a ceea ce fac”.A doua zi, pre?edinta CNA a anun?at c? se fac probe tehnice ?n vederea transmisiei ?edin?elor CNA. Pe 19 iunie, ?edin?a CNA a fost transmis? live pe site-ul institu?iei. Dup? numai 32 de minute, transmisiunea ?n direct a fost oprit? deoarece unii membri au contestat aceast? decizie. Pre?edintele Laura Georgescu a hot?r?t s? opreasc? filmarea ?i transmisia. ?n aceea?i ?edin?? s-au discutat apoi modific?ri ale Regulamentului de Organizare ?i Func?ionare care au restr?ns accesul la informa?ii despre activitatea institu?iei, interzic?nd transmiterea ?n direct a ?edin?elor f?r? acordul institu?iei. ?n schimb, CNA urma s? ?nregistreze ?edin?ele care ar putea fi consultate, la cerere, dar nu ar putea fi copiate sau reproduse, ceea ce ar putea reprezenta o limitare nejustificat? a dreptului la informare. De asemenea, alte modific?ri ale ROF ?ngreuneaz? accesul jurnali?tilor ?i al publicului la ?edin?ele publice, prin introducerea acredit?rilor ?i a anun?ului prealabil. ?n ianuarie 2015, CNA a modificat din nou Regulamentul de Organizare ?i Func?ionare, de data aceasta cu scopul de a permite transmiterea live pe propriul site a ?edin?elor de Consiliu, acestea urm?nd a fi transmise ?ncep?nd cu luna aprilie a anului 2015. Stenogramele unor discu?ii interne scot la iveal? posibile fapte de corup?ieLa scurt timp dup? scandalul transmiterii live a ?edin?elor, au ap?rut ?n pres? o serie de ?nregistr?ri audio ale unor discu?ii dintre pre?edintele CNA ?i un subaltern din CNA. Din discu?ii reiese c? un anumit post de televiziune - Rom?nia TV (patronat de deputatul PSD, Sebastian Ghi??) - ar fi fost favorizat de CNA. Printre altele, pre?edintele CNA afirma: ?Eu ?nnebunesc c? tu m? pui, pe boul de Ghi?? (Sebastian, deputat PSD ?i patronul Rom?nia TV, n.r.) ?i pe Rom?nia TV s?-i acop?r ?i tu nu profi?i de... a?a. ?n?elegi ce-?i explic? Crezi c? merge ceva legal ?n Rom?nia? Vin ?i te ?antajez... Cum crezi c? merge-n Rom?nia? Merge ceva legal? S? m? duc ?i s? zic: nu v? sup?ra?i, uita?i am ?i eu o lege. Pot s?, la umbra ei, s?-mi fac treaba? Nu. E, du-te dracu’ atuncea! Vin ?i te ?antajez, ce vrei s? fac?”.?ntr-o alt? ?nregistrare, ?efa CNA vorbe?te despre o posibil? sponsorizare pentru institu?ie, sub forma unor echipamente, din partea unor actori economici supu?i reglement?rilor CNA. Amenin?area acestora este recomandat? de pre?edintele CNA pentru ob?inerea sponsoriz?rilor dorite: ?Eu ??i aduc UPC, Dolce, RCS&RDS, cei mai buni speciali?ti, pune-te de acord cu ei s? vedem ce facem. Eu vreau s? ne dea servere, s? v?d tot ce ne dau ei ?i pe urm? ?ncep ?i scriu de altele. Ideea e, hai s? vrei s? comunici cu ei, hai s? facem o lucrare. M? deranjeaz? c? UPC, care ?n sf?r?it m-a solicitat s? ne ?nt?lnim ?i cu Romtelcom, Dolce, s? ne dea, m?i, servere, s? ?ncepem s? lucr?m. ?mi vine s? iau fer?str?ul s?-?i tai pe r?nd membre, buc??i din corp care ??i at?rn?. Calc?-i, m?i, pe g?t ?i zi-le du-te dracu, c?nd fac achizi?ie la tine mai ?mi faci tu mie contesta?ie?”. (...) ?Laptopuri nu ne sponsoriza?i ?i pe noi? Nu ne face?i ?i nou? o dona?ie? 5 buc??i! ?la e un jaf, frate, s? mor eu, e la pre? de pia??! Nu ?tiu, 1-7, 1700, c?t dracu e? Nu am ?n?eles. L?sa?i, l?sa?i, f?ce?i-v? c? ?ti?i ce vreau! Te pup, pa, pa! S? dea ni?te laptopuri. Nu, nu, nu ?i le mai...laptopuri, ascult?-m? pu?in c? o rezolv altfel. (O sun pe Gubernat s? v?d). C? n-a? b?ga, frate bani ?n laptopuri. Sunt t?mpit?, m?, s? iau laptopuri de bani pentru institu?ie, m?, c?nd putem s? le lu?m altfel, m?, am at??ia oameni care-mi sunt datori, nu pricepi ce-?i explic? E p?cat de Dumnezeu, m?! Nu suport s? iau bani din institu?ie s? rezolv problemele. Mi se pare de un c?cat. (Gubernat) asta e prieten? cu unu’, ?n?elegi, ?i m-a tot ?ntrebat dac? vreau... S? nu iau 5 laptopuri pe moca? D?-i dracului, ce-o s? spun?? C-am primit ?pag?, d?-i ?n....” Mariana Popa, consilier superior ?n cadrul CNA, a acuzat public comportamentul agresiv al pre?edintelui CNA ?i ?starea de teroare” pe care aceasta ar fi instaurat-o ?n CNA. Popa sus?ine c? a fost amenin?at? explicit de L. Georgescu. ?Mi-a spus la un moment dat c? m? castreaz?. Apelativul <<F?>> este la ordinea zilei. Laura Georgescu ne-a cerut la un moment dat s? ne spunem p?rerea despre ea ?i to?i angaja?ii i-au spus c? le este fric? de ea. A savurat momentul”. De asemenea, consiliera a reclamat existen?a unor abuzuri, printre care emiterea unor acte antedatate. O acuza?ie ?i mai grav? se refer? la corectitudinea procesului de analiz? a reclama?iilor analizate de Consiliu, consiliera reclam?nd tratamentul preferen?ial de care beneficiaz? anumi?i radiodifuzori. Astfel, anumite canale ar fi v?nate, ?n timp ce altele beneficiaz? de un tratament favorabil. ?Sunt foarte multe reclama?ii la Antena?3, Antena 1 care se bag? la calup ?n ?edin??, ?i sunt v?nate anumite posturi: B1, Na?u TV, Realitatea TV pentru un singur cuv?nt. Orice cuv?nt care se spunea la Realitatea... La un moment dat, noi st?team la cheremul doamnei. Eram suna?i ?i acas? s? transcriem pasaje ?ntregi din emisiunea lui Rare? Bogdan, a lui Na?u. Practic s? transcriem, de?i nu era nicio sesizare oficial?”.Alte grupuri media au fost ?icanate ?n efortul de a ob?ine licen?e din partea CNA. ?n noiembrie 2013, CNA a refuzat acordarea licen?ei pentru un post de televiziune local? apar?in?nd grupului media Gazeta de Sud, grup care patroneaz? o serie de publica?ii ?n regiunea Oltenia, dar ?i un post de radio. CNA a refuzat acordarea licen?ei pentru postul GDS TV pentru c? denumirea aceasta ar fi creat confuzie ?i ar fi afectat drepturile organiza?iei neguvernamentale Grupul de Dialog Social, cunoscut ?i ca GDS, una dintre cele mai vechi organiza?ii ale societ??ii civile dup? 1989. La o a doua ?ncercare, CNA a refuzat licen?a ?i pentru denumirea Gazeta de Sud TV. P?n? la urm?, la ?nceputul lui 2014, CNA a acordat licen?? solicitan?ilor, dup? ce ace?tia au modificat denumirea ?n Alege TV. Cotidianul Gazeta de Sud se afl? ?ntr-un conflict deschis cu prim?ria municipiului Craiova condus? de primarul Lia Olgu?a Vasilescu (cazurile sunt descrise ?n capitolul Presiuni al acestui raport), personaj influent ?n PSD.Laura Georgescu a fost convocat? pentru a da explica?ii ?n fa?a Comisiei de Cultur? din Senat referitor la controversatele ?nregistr?ri audio men?ionate anterior. Ea s-a ap?rat spun?nd c? afirma?iile ei au fost scoase din context, c? ?nregistr?rile sunt trunchiate. Pre?edintele Comisiei de Cultur? din Senat, Georgic? Severin, pomenit ?n aceste ?nregistr?ri, a cerut demisia Laurei Georgescu.Opt membri ai CNA s-au delimitat public de comportamentul Laurei Georgescu pe care l-au catalogat ca fiind ?inadecvat” cu calitatea de membru al CNA. Cei opt au considerat-o responsabil? pe L. Georgescu pentru ?impasul institu?ional” ?n care se afla CNA. ?n urma acestor conflicte, Narcisa Iorga, ?mpreun? cu al?i doi membri , V. Jucan ?i F. Gabrea, au boicotat ?edin?ele Consiliului ?n lunile iulie ?i august, spun?nd c? nu vor reveni p?n? c?nd pre?edintele CNA nu va demisiona ?i c? nu vor participa la nicio ?edin?? prezidat? de L. Georgescu. ?ntr-un comunicat semnat de cei trei pe 2 iulie, se afirma c? pre?edintele CNA este o ?persoan? decredibilizat?” ?i ?incompatibil? din punct de vedere moral” cu func?ia pe care o de?ine ?i care ?aduce prejudicii majore institu?iei” ?n urma difuz?rii ?nregistr?rilor men?ionate mai sus. ?ntr-un interviu acordat presei, Narcisa Iorga ?i-a mai exprimat speran?a unei demisii a pre?edintelui: ?Noi ne-am pronun?at public ?nc? din 2 iulie ?n sensul c? nu vom mai lua parte la nicio sedin?? la care particip? Laura Georgescu. (...) Sper ?ntr-o minim? dovad? de bun sim? din partea Laurei Georgescu: ori ea, ori noi. ?i ea, ?i noi nu mai e posibil”. Narcisa Iorga i-a mai acuzat pe Laura Georgescu ?i pe colegul Christian Mititelu c? au lipsit inten?ionat de la ?edin?a ?n care urma s? se analizeze sesiz?rile legate de atacurile Antenei?3 la adresa unor ?nal?i magistra?i. Iorga sus?ine c? pre?edinta CNA a urm?rit s? trag? de timp ?n speran?a c? faptele semnalate se vor prescrie, aceasta dup? ce o hot?r?re a Cur?ii de Apel Sec?ia Contencios Administrativ a anulat o sanc?iune CNA pentru c? a fost aplicat? dup? mai mult de ?ase luni de la producerea faptei. Pe 11 septembrie, Consiliul a adoptat unele modific?ri la Regulamentul de Organizare ?i Func?ionare (ROF) prin care se limitau atribu?iile pre?edintelui. Astfel, majoritatea direc?iilor din subordinea pre?edintelui au trecut ?n cea a Consiliului ca for colegial, iar ?edin?ele acestuia nu vor mai fi prezidate de pre?edinte, ci de fiecare membru, prin rota?ie.Pe 9 martie 2015, Laura Georgescu s-a adresat Cur?ii de Apel Bucure?ti solicit?nd anularea modific?rilor ROF adoptate ?n septembrie 2014, prin care i se restr?ngeau unele atribu?ii. Pre?edinta CNA ?i-a motivat demersul prin dorin?a de a afla ?interpretarea legii”. Dosare penale pentru pre?edinta CNA ?i rivala saPre?edinta CNA ?i rivala sa din Consiliu (Narcisa Iorga) au fost puse sub urm?rire penal? de DNA. L. Georgescu este urm?rit? pentru abuz in serviciu, ?n timp ce N. Iorga pentru instigare la infrac?iunea de folosire a influen?ei ori autorit??ii ?n scopul ob?inerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. ?n acela?i dosar, vicepre?edintele Camerei Deputa?ilor, Viorel Hrebenciuc (PSD), a fost pus sub acuzare pentru trafic de influen?? pentru a-l ajuta pe primarul municipiului Piatra Neam?, Gheorghe ?tefan (PD-L), s? ob?in? licen?a pentru televiziunea Giga TV. Licen?a fusese retras? de CNA ?n septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, din cauz? c? postul respectiv a ?ncetat s? difuzeze pentru mai mult de 96 de ore serviciul de programe pentru care i s-a acordat licen?a audiovizual?. ?mpotriva retragerii au votat Alexandru Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea ?i Radu C?lin Cristea. Dou? s?pt?m?ni mai t?rziu, CNA a reacordat licen?a postului Giga TV. Conform unui comunicat al DNA, trei membri ?i-ar fi schimbat votul ?n mod nejustificat, f?r? ca ?n realitate s? fi p?rut schimb?ri: ?de?i situa?ia de fapt nu s-a schimbat, f?r? a se fi ?ntocmit vreun document de natur? tehnic? ?n cadrul institu?iei pentru a se verifica argumentele sus?inute ?n respectiva contesta?ie”. Narcisa Iorga este acuzat? c? l-ar fi ?ndrumat pe Gheorghe ?tefan la ce cuno?tin?e politice s? apeleze pentru a influen?a votul anumitor membri, astfel ?nc?t s?-?i recupereze licen?a postului Giga TV. DNA sus?ine c? printre oamenii politici nominaliza?i de Narcisa Iorga s-a num?rat ?i parlamentarul Viorel Hrebenciuc.Niciuna din cele dou? nu a demisionat ?n urma ac?iunii procurorilor. Pre?edinta CNA sus?ine c? nu s-ar fi f?cut interven?ii politice, ?n timp ce Iorga a negat c? ar avea vreo vin? (?V? asigur c? nu am absolut nicio leg?tur? cu faptele de corup?ie ?n sensul ob?inerii de foloase necuvenite”). De asemenea, Gheorghe ?tefan, patronul Giga TV, este urm?rit penal pentru instigare la folosirea influen?ei ?n acela?i dosar.Un alt dosar DNA pentru sesiz?ri fictive?n ianuarie 2015, Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie (DNA) a declan?at o investiga?ie ?n leg?tur? cu unele sesiz?ri primite de CNA pe care le suspecteaz? c? ar fi trimise de o persoan? cu identitate fals?. Sesiz?rile vizau posturile Etno TV ?i Estrada TV ?i se refereau la difuzarea de teleshopping ?i publicitate. Anterior, la sediul CNA au avut loc perchezi?ii ale DNA ?ntr-o cauz? penal? ce vizeaz? suspiciuni privind s?v?r?irea unor infrac?iuni asimilate celor de corup?ie, comise ?n anul 2014. Agen?ia Mediafax sus?ine c? aceste perchezi?ii ar fi avut leg?tur? cu sanc?ionarea mai multor televiziuni, ?ntre care se num?rau Antena?3, Estrada TV, Etno TV ?i Taraf TV. Conform surselor Mediafax, procurorii anticorup?ie au verificat modul ?n care au fost amendate mai multe televiziuni, exist?nd suspiciunea c? ?efa CNA, Laura Georgescu, ar fi instigat mai multe persoane s? ?ntocmeasc? sesiz?ri false cu privire la aceste televiziuni.Eforturi legale pentru demiterea Laurei Georgescu?n aprilie 2015, Gigel ?tirbu, pre?edinte al Comisiei de Cultur?, arte ?i mass-media a Camerei Deputa?ilor, ?i Georgic? Severin, pre?edinte al Comisiei pentru Cultur?, art? ?i mijloace de informare ?n mas? a Senatului, au ini?iat o modificare a Legii audiovizualului prin care ?ncearc? s? deblocheze situa?ia ?n care se afl? Consiliul Na?ional al Audiovizualului de aproape un an. Este vorba despre refuzul pre?edintei CNA de a-?i da demisia din func?ie, ?n ciuda faptului c? un num?r mare de actori publici au sus?inut c? din punct de vedere moral nu mai are c?derea de a conduce aceast? institu?ie ?i ?n ciuda faptului c? un num?r mare de membri ai Consiliului nu mai doresc ca Laura Georgescu s? conduc? institu?ia. A?a cum era de a?teptat, acest refuz a obligat al?i actori s? intervin?, prin mijloace mai dure, pentru deblocarea situa?iei, propun?nd un mecanism de demitere a ?efului acestei institu?ii, mecanism inexistent ?n legisla?ia actual?. Astfel, cei doi parlamentari propun ca respingerea raportului anual de activitate s? atrag? demiterea din func?ie a pre?edintelui Consiliului.C?teva organiza?ii neguvernamentale au reac?ionat ?i au sus?inut urm?toarele: ?Chiar dac? solu?ia este mult mai bl?nd? dec?t mecanismul similar prev?zut ?n legea de func?ionare a serviciilor publice de radio ?i televiziune, ea deschide por?ile arbitrarului ?i abuzului, a?a cum se ?nt?mpl? repetat ?n cazul TVR/SRR. Pre?edintele Consiliului poate fi, la un moment dat, o persoan? care s? deranjeze majoritatea parlamentar?, ceea ce va cre?te riscul de a fi demis ?i retrogradat ca simplu membru prin respingerea raportului. Propunem ca solu?ie alternativ? un mecanism prin care membrii Consiliului s? aleag? ?i s? demit? pre?edintele institu?iei, cu votul a 2/3 din membri, iar Parlamentul s? valideze aceste decizii. Practic, ar fi utilizat acela?i mecanism prin care pre?edintele Consiliului este numit, deci ar exista ?i o coeren?a a legii. Cine nume?te s? ?i demit?, iar Parlamentul s? aib? doar rolul de a valida/invalida, exact ca la numirea ?n func?ie”.La data redact?rii acestui raport, proiectul de lege se afla ?n dezbatere ?n Camera Deputa?ilor. Componen?a CNA?n 2014, componen?a CNA s-a ?mprosp?tat, dup? ce mandatele mai multor membri s-au ?ncheiat. Primele mandate ?ncheiate au apar?inut Narcisei Iorga ?i lui Radu C?lin Cristea. Al?i doi membri ?i-au ?ncheiat mandatele ?n luna octombrie (Christian Mititelu ?i Cristina Trepcea), situa?ie cea dus la ?ntreruperea activit??ii institu?iei din cauza lipsei de cvorum (Consiliul are nevoie de minim 8 membri pentru a func?iona, iar ?n luna noiembrie mai avea doar 7 membri). ?ntreruperea s-a suprapus cu perioada campaniei electorale, iar mediul politic nu a demonstrat niciun interes pentru rezolvarea acestei situa?ii, ?nt?rziind inexplicabil desemnarea unor persoane pentru locurile r?mase vacante. Pre?edin?ia a propus un acela?i reprezentant (pe fostul membru, Narcisa Iorga), iar Guvernul - pe Gabriel Tufeanu ?i pe fostul membru, Radu C?lin Cristea. Numai candida?ii propu?i de Guvern au trecut de votul Parlamentului ?n decembrie 2014.?n februarie 2015 s-au ocupat ?i ultimele dou? locuri r?mase vacante. Noul pre?edinte a propus-o pe Dorina Rusu (fost jurnalist ?i consilier PNL) pe locul l?sat liber de Narcisa Iorga, ?n timp ce jurnalistul Radu Herjeu, propus de PSD, a ocupat locul l?sat liber de Cristina Trepcea. Incompatibilitatea unui membru, anulat? de instan??Unul din membrii CNA viza?i de Agen?ia Na?ional? de Integritate, Christian Mititelu, fusese declarat incompatibil de ANI ?n 2013 pentru c? ar fi exercitat, simultan, at?t func?ia de Pre?edinte ?i, ulterior, pe cea de vicepre?edinte al Asocia?iei ?Alian?a Civic?”, c?t ?i calitatea de membru al CNA. Mititelu a contestat ?n instan?? decizia ANI, iar Curtea de Apel Bucure?ti i-a dat c??tig de cauz? ?n mai 2014, anul?nd raportul ANI. Decizia nu este definitiv?.Sanc?iuni care ?ncurajeaz? ?nc?lcarea legiiAv?ntul din 2013 s-a evaporat rapid ?n contextul anului electoral 2014. CNA a abandonat inten?iile de a sanc?iona mai hot?r?t ?nc?lc?rile legii ?i a sanc?ionat tot mai timid radiodifuzorii, ?n special canalele de ?tiri. Abaterile grave ale acestora, dezinform?rile, insultele, calomniile, manipul?rile, limbajul vulgar ?i propaganda partizan? explicit? au fost trecute cu vederea sau sanc?ionate firav de CNA, chiar ?i atunci c?nd aceste abateri s-au petrecut ?n timpul campaniei electorale. De asemenea, campaniile virulente duse ?mpotriva magistra?ilor de Antena?3 au fost trecute cu vederea de CNA, de?i Inspec?ia Judiciar? a CSM a constatat ?n mai multe r?nduri c? este discreditat? justi?ia ?i s-a adus atingere independen?ei sistemului judiciar.?n schimb, Consiliul a sanc?ionat aspru situa?ii care se ?ncadrau, ?n opinia nostr?, ?n limitele libert??ii de exprimare, d?nd dovada unei slabe ?n?elegeri de c?tre membri a normelor ?i jurispruden?ei Cur?ii Europene a Drepturilor Omului. Unele dintre aceste sanc?iuni au fost anulate de instan?e.?n februarie 2015, CNA a convocat reprezentan?ii radiodifuzorilor ?ntr-o ?edin?? ?n care au fost anun?a?i c? institu?ia va cre?te nivelul amenzilor aplicate, dac? sta?iile vor continua s? aib? abateri constante de la legisla?ia audiovizualului. ?Suntem determina?i s? ridic?m amenzile, ?n ciuda oric?ror presiuni s-ar face asupra noastr?”, a transmis Laura Georgescu, pre?edintele CNA, reprezentan?ilor televiziunilor ?i radiourilor prezen?i la ?nt?lnire.Consiliul a continuat ?i practica sanc?iunilor multiple pentru abateri cumulate, nu individuale, ceea ce ridic? probleme de corectitudine ?i legalitate. Astfel, o sanc?iune poate viza trei sau patru ?nc?lc?ri ale legii, situa?ie foarte convenabil? radiodifuzorilor. Radiodifuzorii sau jurnali?tii sanc?iona?i pot contesta ?n instan?? aceste decizii, referindu-se strict la una dintre abaterile vizate. Un caz care a st?rnit controverse ?n spa?iul public a fost sanc?ionat de CNA cu 50.000 lei (aprox 12.000 euro). Este vorba de un atac vulgar difuzat de canalul Antena?3 la adresa jurnalistei Andreea Pora.Sanc?iuni CNA anulate de instan?eLa finele lui 2013, CNA a ?nceput s? sanc?ioneze dreptul la opinie al moderatorilor sau invita?ilor acestora. Consider?m c? este o tendin?? ?ngrijor?toare, deoarece aceste sanc?iuni nu ?in cont de normele ?i jurispruden?a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului.Prima sanc?iune a fost o soma?ie ?mpotriva Radio Rom?nia Actualit??i pentru faptul c? moderatorul Alexandru Rusu nu a intervenit atunci c?nd invitatul s?u, actorul Dan Puric, a f?cut afirma?ii considerate a fi injurioase de CNA, dar ?i pentru nerespectarea principiilor impar?ialit??ii ?i echilibrului. Invitatul a afirmat c? Rom?nia este condus? de ?un cuib mafiotic” ?i de ?o ?leaht? de securi?ti” sau ?sistemul acesta de tip mafiot care paralizeaz? dezvoltarea Rom?niei este un cancer la nivel social”. Decizia a fost contestat? ?n instan??, dar nu de partea sanc?ionat? (SRR), a?a cum era firesc, ci de A. Rusu, moderatorul emisiunii care a f?cut obiectul sanc?iunii CNA. Consiliul a contestat calitatea procesual? a acestuia, ?ns? instan?a a respins aceast? cerere. Curtea de Apel Bucure?ti a anulat sanc?iunea CNA, consider?nd c? afirma?iile lui D. Puric ?intr? ?n categoria judec??ilor de valoare ?i sunt f?cute ?n contextual unor dezbateri asupra unor chestiuni de ordin general, astfel c? o sanc?iune, chiar de o gravitate redus?, reprezint? o ingerin?? ?n dreptul la liber? exprimare garantat de art.10 din CEDO”.La ?nceputul lui 2014, CNA a sanc?ionat pentru acelea?i abateri afirma?iile moderatorului Robert Turcescu ?i invita?ilor unei emisiuni a postului B1?TV pentru exprim?ri precum ?A fost ?nc? o tentativ? e?uat?, cel pu?in p?n? acum din fericire, de lovitur? nu de stat ci de lovitur? puternic?, de cro?eu, aplicat? statului de drept ?n Rom?nia” sau ?mardeia?i politici”. Amenda aplicat? a fost ?n valoare de 70.000 de lei, aceasta sanc?ion?nd ?i abaterile comise ?n cadrul unei alte emisiuni difuzat? de B1?TV, Ring TV.?n februarie 2015, Curtea de Apel Bucure?ti a redus amenda la 40.000 de lei ?i a anulat sanc?iunea ce viza afirma?iile f?cute de moderatorul Robert Turcescu ?n decembrie 2013, consider?nd c? acestea nu au ?nc?lcat legisla?ia audiovizual?. Sentin?a nu este definitiv?. Amenda de 40.000 lei sanc?ioneaz? exclusiv abaterile comise ?n timpul emisiunii Ring TV. ActiveWatch a considerat c? astfel de sanc?iuni risc? s? provoace situa?ii de cenzur? ?n redac?ii ?i autocenzur? ?n r?ndul jurnali?tilor ?i s-a adresat public Consiliului, afirm?nd c? ?Mesajul transmis de Consiliul Na?ional al Audiovizualului radiodifuzorilor este extrem de periculos, iar astfel de sanc?iuni risc? s? provoace situa?ii de cenzur? ?n redac?ii ?i autocenzur? ?n r?ndul jurnali?tilor.(...) se na?te ?ntrebarea dac? avem de-a face cu o politic? institu?ional? de taxare a opiniilor critice la adresa puterii politice sau doar cu o eroare de interpretare a reglement?rilor ?n vigoare”. Curtea de Apel Bucure?ti a mai anulat ?i amenda de 10.000 de lei impus? de CNA canalului de ?tiri B1?TV, pentru afirma?iile f?cute de prezentatorul Radu Banciu ?n mai multe edi?ii ale emisiunii Lumea lui Banciu. Printre faptele sanc?ionate sunt unele insulte aduse pre?edintelui Senatului, C.P. T?riceanu (?Domnule, a?a jigodie sau javr? cum a fost, ?ine?i minte cum ca un bo?orog se ducea spre cabinetul lui Victor Ponta, ca ultimul umil, ?ntr-adev?r, cu ?apca ?n m?n?, s?-l mai primeasc? cineva ?n politic?, uite ce repede lucrurile s-au ?ntors ?n favoarea lui!”).Curtea de Apel Bucure?ti a anulat ?n ianuarie 2014 o sanc?iune acordat? de CNA postului Rom?nia TV pentru difuzarea ?n iunie 2013 a unor imagini cu jurnalista Andreea Pora m?nc?nd (acelea?i imagini folosite ?n montajul difuzat de Antena?3 ?n ianuarie 2014), dar ?i secven?e din alte emisiuni ?n care jurnalista a fost f?cut? de Gigi Becali ?cioc?nitoarea Woody”. CNA a considerat c? ?Montajul acestor imagini, ?nainte-?napoi, aveau menirea de a induce publicului o imagine peiorativ? persoanei Andreea Pora, folosind cu rea-credin?? imaginea acesteia aflat? ?ntr-o ipostaz? ce nu avea nicio leg?tur? cu interesul public”. Decizia Cur?ii de Apel a fost atacat? cu recurs ?i se judec? la ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie.Un membru al CNA, Lorand Turos, a propus retragerea licen?ei postului Na?ul TV pentru afirma?iile f?cute de realizatorul unei emisiuni. Acesta ?i-a exprimat dorin?a de elimina partidele ?i de a asigura o conducere popular?: ?s? schimb?m complet sistemul din r?d?cin?, s? elimin?m complet partidele ?i politicienii ?i s? asigur?m o conducere popular? acestei ??ri”. Turos a apreciat c? opiniile exprimate de moderator ar fi incitat la ac?iuni ?care au drept scop disolu?ia autorit??ii de stat” ?i a sus?inut c? emisiunea este ?o pic?tur? chinezeasc?, care zi de zi pune sub semnul ?ntreb?rii ce ?nseamn? sistemul politic ?i ce ?nseamn? institu?iile statului rom?n ?i Constitu?ia”. Totu?i, propunerea lui Turos nu a fost sus?inut? de colegii s?i, astfel ?nc?t sanc?iunea a fost o amend? de 10.000 de lei. Reglement?riDifuzarea imaginilor cu re?inu?i, aresta?i sau condamna?i Difuzarea unor emisiuni pe baza unor imagini av?nd ca personaje principale persoane publice condamnate pentru diverse infrac?iuni ?i aflate ?n deten?ie a determinat interven?ia CNA, de multe ori aceste persoane fiind prezentate ?ntr-o manier? favorabil?. De asemenea, televiziunile abund? de imagini cu persoane publice aflate ?n diverse faze ale anchetei penale ?i care sunt adeseori prezentate ?nc?tu?ate, atunci c?nd sunt re?inute, ?n arest preventiv sau aduse la declara?ii ?n fa?a organelor de anchet?, ceea ce poate afecta prezum?ia de nevinov??ie a acestora. Consiliul a modificat un articol din Codul de reglementare ?n audiovizual, ?in?nd cont de situa?iile de mai sus.Astfel, articolul 42 s-a transformat din varianta ini?ial?: ?(1) Este interzis? difuzarea de imagini sau de ?nregistr?ri cu persoane aflate ?n stare de re?inere, arest sau care execut? o pedeaps? privativ? de libertate, f?r? acordul acestora, av?nd ?n vedere c? orice persoan? acuzat? sau cercetat? pentru s?v?r?irea unei infrac?iuni este prezumat? nevinovat? at?t timp c?t nu a fost condamnat? printr-o hot?r?re judec?toreasc? definitiv?. (2) ?n cadrul programelor audiovizuale nu pot fi oferite, direct sau indirect, recompense ?i nu pot fi f?cute promisiuni de recompensare a persoanelor care ar putea depune m?rturie ?n instan?e judec?tore?ti”,?n varianta actual?: (1) Este interzis? difuzarea de imagini sau de ?nregistr?ri cu persoane aflate ?n stare de re?inere sau arest, f?r? acordul acestora.?(2) Este interzis? difuzarea de imagini sau de ?nregistr?ri cu persoane execut?nd o pedeaps? privativ? de libertate, cu excep?ia situa?iilor ?n care acestea demonstreaz? ?nc?lc?ri ale unor drepturi sau exist? un interes public justificat. (3) Imaginile ?i/sau ?nregistr?rile cu persoane aflate ?n stare de re?inere, arest sau care execut? o pedeaps? privativ? de libertate nu trebuie prezentate ?ntr-un mod excesiv ?i nerezonabil. (4) ?n cadrul programelor audiovizuale nu pot fi oferite, direct sau indirect, recompense ?i nu pot fi f?cute promisiuni de recompensare a persoanelor care ar putea depune m?rturie ?n instan?e judec?tore?ti.Emisiunile trebuie s? respecte clasificarea din legea audiovizualuluiCNA a adoptat o decizie prin care oblig? radiodifuzorii s? respecte clasific?rile emisiunilor a?a cum sunt ele men?ionate ?n legea audiovizualului. Scopul deciziei a fost de a preveni categorisirea emisiunilor sub diferite denumiri nemen?ionate de lege (de exemplu ?pamflet”) folosite pentru a justifica ?n ochii publicului sau ?n fa?a Consiliului anumite practici editoriale sau pentru a oferi mai mult? credibilitate unor produse editoriale. Astfel, emisiunile pot fi prezentate de radiodifuzori ca fiind informative, culturale, educative sau de divertisment, conform Deciziei CNA nr 277/2013. Consiliul Concuren?ei recomand? revizuirea criteriilor pentru must-carryDiscu?ii aprinse au avut loc ?n ?edin?ele CNA dedicate stabilirii listei must-carry pentru 2014. Unii membri au propus reducerea num?rului posturilor de televiziune incluse pe aceast? list?. ?n acela?i timp, Consiliul Concuren?ei (CC) a emis o serie de recomand?ri f?cute ?n urma investiga?iei declan?ate ?n 2012, privind posibila ?nc?lcare a legii Concuren?ei de CNA prin stabilirea unor condi?ii discriminatorii pentru distribuitorii de programe de televiziune (principiul must-carry se aplica numai cabli?tilor, nu ?i distribuitorilor prin satelit).Consiliul Concuren?ei a recomandat CNA revizuirea legisla?iei ?n domeniu, astfel ?nc?t principiul must-carry s? fie aplicat indiferent de modalitatea de retransmitere a programelor. De asemenea, CC a recomandat ca statutul de must-carry s? fie acordat doar acelor canale ?al c?ror con?inut global are caracter de interes general”. Acest statut poate fi acordat ?i ?canalelor private doar ?n m?sura ?n care se consider? strict necesar ?n vederea atingerii obiectivului de interes general (canale culturale, informative etc) ?i ?n m?sura ?n care acestea de?in cote de audien?? adecvate.” Consiliul Concuren?ei a mai recomandat reducerea num?rului canalelor de televiziune c?rora li se aplic? regimul must-carry.?n cele din urm?, CNA a inclus ?n lista must-carry 31 de posturi de televiziune libere la retransmisie, printre care ?i postul de ?tiri Digi24 TV, post patronat de cel mai puternic operator de cablu, RCS-A introduce delay-ul Debutul lui 2014 a adus, de asemenea, noi propuneri de modificare a Codului de reglementare ?n audiovizual, ?n contextul dezbaterilor privind degradarea discursului jurnalistic ?i a asaltului produselor de tip tabloid. CNA a urm?rit s? introduc? utilizarea delay-ului de c?tre radiodifuzori pentru a preveni ?nc?lcarea reglement?rilor audiovizuale ?i a dorit s? extind? actualele prevederi care interzic limbajul injurios. Articolul care reglementeaz? instrumentul delay-ului are un mare poten?ial de a amenin?a dreptul la liber? exprimare. ?ART. 29^1 - ?n cazul programelor difuzate ?n direct, altele dec?t cele de ?tiri ?i transmisiunile sportive, radiodifuzorii au obliga?ia s? foloseasc? orice mijloace, inclusiv delay-ul, astfel ?nc?t s? previn? difuzarea unor scene, expresii sau comportamente care contravin dispozi?iilor prezentului cod privind protec?ia minorilor ?i a demnit??ii umane”. Consultat? de CNA ?n aceast? privin??, ActiveWatch a afirmat c?: ?introducerea mecanismului delay-ului ?n legisla?ia audiovizual? este riscant?, pun?nd ?n pericol at?t dreptul la liber? exprimare, c?t ?i dreptul publicului la informare. Astfel, un delay de c?teva secunde ar putea ?n teorie preveni difuzarea unor imagini pornografice/violente sau a unor expresii vulgare/injurioase. ?n acela?i timp, acest delay poate fi folosit de c?tre un radiodifuzor ?i pentru a opri difuzarea unor afirma?ii critice/incomode/deranjante ?n chestiuni de interes public, chiar ?i ?n cadrul unor emisiuni de divertisment, priv?nd astfel publicul de posibilitatea de a intra ?n contact cu informa?ii sau opinii relevante. Articolul este cu at?t mai periculos, cu c?t el vizeaz? toate programele difuzate ?n direct, cu excep?ia celor de ?tiri sau a transmisiunilor sportive. Astfel, consider?m c? introducerea ?n legisla?ie a acestui instrument poate fi echivalent? cu instituirea prin lege a cenzurii. Instrumentul delay-ului trebuie folosit de radiodifuzori doar prin proprie decizie ?i nu prin coerci?ie din partea CNA. Nimic din legisla?ia ?n vigoare nu poate ?mpiedica un radiodifuzor s? foloseasc? un astfel de instrument acolo unde consider? c? el este necesar”. ?n ciuda opiniilor contrare, mecanismului delay-ul a fost adoptat de CNA ?n martie 2014. De asemenea, au fost modificate ?i prevederile referitoare la limbajul injurios.Concluzii:CNA s-a discreditat grav ?n ochii publicului din cauza proastei func?ion?ri, a timidit??ii cu care sanc?ioneaz? ?nc?lcarea legii, a conflictelor interne ?ntre membri, a presta?iei Pre?edintei ?i a problemelor penale care o vizeaz? pe aceasta ?i ?nc? o membr?.Asupra institu?iei planeaz? suspiciuni de corup?ie. Pre?edinta ?i ?nc? o membr? CNA sunt inculpate pentru fapte de corup?ie, iar din ?nregistr?rile unor discu?ii interne ?ntre pre?edinte ?i angaja?i reiese c? anumite posturi ar fi favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsoriz?ri.Transmiterea live a ?edin?elor Consiliului a st?rnit un puternic conflict ?ntre membri.Salaria?ii au reclamat starea de teroare instaurat? ?n institu?ie de Pre?edinta A a sanc?ionat tot mai timid radiodifuzorii, ?n special canalele de ?tiri; aceste sanc?iuni nu au for?a de a descuraja comportamente editoriale abuzive.Conflictele interne au paralizat deseori activitatea A nu a func?ionat ?n perioada campaniei electorale pentru alegerile preziden?iale din lips? de cvorum, partidele parlamentare nemanifest?nd interes pentru desemnarea rapid? a unor noi membri.Multe decizii sunt aplicate cu dubl? m?sur?, ?n func?ie de afilierea politic? a membrilor CNA ?i a radiodifuzorilor. CNA a luat decizii ce afecteaz? dreptul la liber? exprimare, sanc?ion?nd dreptul la opinie, f?r? a ?ine cont de jurispruden?a CEDO.Recomand?ri:Membrii ?i personalul CNA trebuie s? se familiarizeze permanent cu jurispruden?a CEDO.Membrii CNA trebuie s? aplice legea ?in?nd cont de interesul public, nu de interesele partidelor care i-au numit sau ale televiziunilor apropiate acestor partide.Membrii CNA ar trebui s? se consulte mai des cu radiodifuzorii ?i societatea civil? ?n leg?tur? cu func?ionarea reglement?rilor ?n vigoare. Institu?ia trebuie s? judece cu celeritate cazurile grave.Institu?ia trebuie s?-?i adopte coduri de conduit? care s? interzic? sponsoriz?rile din partea agen?ilor economici supu?i reglement?rilor audiovizuale.Televiziunea ?i radioul publiceNoi Consilii de Administra?ieRadioul ?i televiziunea public? ?i-au re?nnoit Consiliile de Administra?ie (CA) ?n 2014. Ambele institu?ii au apelat la proceduri abuzive cu scopul de a interzice persoanelor din afara institu?iei s? candideze pentru posturile de reprezentan?i ai salaria?ilor ?n CA.Televiziunea public? s-a ales cu un nou Consiliul de Administra?ie dup? ce precedentul fusese demis ?n decembrie 2013 prin respingerea raportului anual de activitate. ?n aprilie 2014, Parlamentul a votat noua componen?? a CA, iar ?n luna iunie l-a confirmat pe Directorul General Interimar, Stelian T?nase, ?n func?ia de Pre?edinte-Director General. Alegerile interne organizate la ?nceputul anului 2014 pentru desemnarea reprezentan?ilor salaria?ilor ?n viitorul Consiliu de Administra?ie al TVR au fost marcate de scandalul provocat de decizia abuziv? a Comitetului Director de a interzice candidatura persoanelor din afara institu?iei, rezerv?nd acest drept numai salaria?ilor TVR. M?sura vine ?n contextul ?n care ?n ultimul Consiliu de Administra?ie (demis ?n decembrie 2013), unul dintre reprezentan?ii salaria?ilor (Valentin Nicolau) a criticat public deciziile conducerii. Valentin Nicolau a fost PDG al TVR ?ntre 2001 ?i 2005. M?sura a fost dur contestat? de unii salaria?i, de sindicate ?i organiza?ii neguvernamentale. ?ntr-o sesizare adresat? Comisiilor parlamentare de cultur?, arte ?i mass-media, organiza?iile consider? c? ?aceast? decizie este discriminatorie, ilegal?, afecteaz? credibilitatea televiziunii publice ?i limiteaz? controlul public asupra institu?iei”. De asemenea, Comisia de etic? ?i arbitraj a TVR a constatat c? decizia Comitetului Director este contestabil? ?n ceea ce prive?te legalitatea, este discriminatorie, reprezint? o ?ngr?dire a drepturilor salaria?ilor, a fost luat? ?n condi?ii lipsite de transparen?? ?i este contradictorie ?n raport cu logica organigramei TVR. Concluziile Comisiei de etic? nu au for?? administrativ?, a?a c? ele au r?mas f?r? urm?ri.Alegerile interne s-au derulat ?n cele din urm? f?r? candida?i externi. C??tig?tori au fost dou? personalit??i cunoscute ale televiziunii publice, regizorul Cornel Mihalache ?i jurnalistul Mihai R?dulescu. De?i au c??tigat deta?at alegerile, candidaturile lor au fost respinse din motive birocratice, cei doi neprezent?nd ?n termenul stabilit cazierul judiciar, astfel c? persoanele clasate pe locurile 3 ?i 4 la scrutinul intern au fost desemnate c??tig?tori ai scrutinului. M. R?dulescu ?i C. Mihalache au contestat ?n instan?? rezultatul alegerilor, iar Parlamentul nu a supus la vot candidaturile pentru cele dou? locuri destinate reprezentan?ilor salaria?ilor. P?n? la data redact?rii acestui raport, CA al TVR a func?ionat cu 11 membri din 13, f?r? cei doi reprezentan?i ai salaria?ilor. ?n luna iunie, Societatea Rom?n? de Radiodifuziune (SRR) ?i-a re?nnoit Consiliul de Administra?ie, ?n mare parte cu membri care au f?cut parte ?i din Consiliile precedente. Conform pre?edintelui Comisiei de cultur? a Senatului, toate propunerile f?cute de Pre?edin?ie, Guvern, grupuri parlamentare au fost votate ?n unanimitate de c?tre cele dou? comisii de cultur? ?i media din Senat ?i Camera Deputa?ilor.Votul Parlamentului a fost ?ns? anulat ?n urma unei contesta?ii depuse de Partidul Na?ional Liberal la Curtea Constitu?ional?, iar aceasta a constatat pe 3 iulie c? nu s-au respectat prevederile privind nominalizarea candida?ilor ?n func?ie de algoritmul politic ?i de ponderea grupurilor parlamentare.Timp de 6 luni, SRR a func?ionat f?r? CA, Parlamentul am?n?nd desemnarea unor noi membri. De asemenea, func?ia de PDG a continuat s? fie ocupat? de O. Miculescu, situa?ie considerat? ilegal? de PNL, care a sus?inut c? era nevoie de o decizie a comisiilor de cultur? din Parlament pentru prelungirea mandatului lui Miculescu. Abia ?n luna decembrie Parlamentul a votat noua componen?? a SRR pentru cele 8 locuri ce revin grupurilor parlamentare.SRR a adoptat aceea?i tactic? folosit? ?n ianurie 2014 de TVR la alegerile interne pentru desemnarea reprezentan?ilor salaria?ilor ?n Consiliul de Administra?ie. Comitetul Director al Societ??ii Rom?ne de Radiodifuziune a adoptat pe 3 iunie o decizie prin care doar angaja?i ai institu?iei pot candida la alegeri. Ca ?i ?n cazul TVR, m?sura a fost luat? pentru a bloca intrarea ?n CA a unor persoane incomode, care au criticat de-a lungul ultimilor ani conducerea SRR. Este vorba de sindicalistul Adrian Moise, despre ale c?rui conflicte cu conducerea SRR am relatat ?n raportul FreeEx pe anul 2013. Conform noului regulment electoral, candida?ii nu pot fi dec?t salaria?i ai SRR propu?i de un sindicat intern sau independen?i. Sindicatul Unit al Salaria?ilor – Radio Rom?nia i-a desemnat drept candida?i pe politologul Cristian P?rvulescu ?i pe fostul salariat SRR, sindicalistul Adrian Moise. Candidaturile acestora au fost respinse pe baza noului regulament. ?n urma scrutinului, Nicoleta Balaci ?i Adrian Doro? au fost ale?i reprezentan?i ai salaria?ilor ?n CA al institu?iei. Cei doi au candidat din partea din partea Sindicatului Liber al Lucr?torilor din Societatea Rom?n? de Radiodifuziune, Nicoleta Balaci fiind pre?edintele acestui sindicat. Ovidiu Miculescu, propus de Guvern ?n CA, a fost reales Pre?edinte-Director General al SRR.Membri ai structurilor de conducere declara?i incompatibili de ANIAgen?ia Na?ional? de Integritate (ANI) a constatat existen?a st?rii de incompatibilitate ?n cazul mai multor membri ai structurilor de conducere ale SRR ?i TVR. Niciuna din aceste decizii nu este definitiv?, ele afl?ndu-se pe rolul instan?elor.Pre?edintele-Director General, Ovidiu Miculescu, a fost declarat pentru a doua oar? incompatibil de ANI, dup? decizia din 2013. De data aceasta, Miculescu a fost g?sit incompatibil ?mpreun? cu un alt membru al CA, Andras Demeter, ?ntruc?t ?i-au semnat propriul ordin de numire ?n func?ia de coordonator institu?ional ?n cadrul unui proiect derulat de S.R.R. ?i finan?at din fonduri europene.Maria Pintilie, membru al Comitetului Director al SRR a fost declarat? incompatibil? ?ntruc?t a exercitat, simultan cu func?ia de membru al Comitetului Director, ?i func?ia de administrator al unei societ??i comerciale. Maria Pintilie nu a men?ionat ?n declara?iile de interese depuse ?n calitate de membru al Comitetului Director al SRR de?inerea func?iei de administrator al societ??ii comerciale, motiv pentru care Agen?ia Na?ional? de Integritate a sesizat Parchetul de pe l?ng? Judec?toria Sectorului 1, Bucure?ti, pentru posibila s?v?r?ire a infrac?iunii de fals ?n declara?ii. Al?i membri ai Comitetului Director au fost declara?i incompatibili de ANI pentru c? au de?inut ?n paralel cu func?ia din SRR ?i func?ia de administrator al unei societ??i comerciale. Ace?tia sunt: Petru Ursache, Radu Dobri?oiu ?i Traian Cristian Savu. ?n aceea?i situa?ie l-a g?sit ANI pe membrul Consiliului de Administra?ie al SRR, Bogdan Hossu, de?in?tor, ?n acela?i timp, al func?iilor de administrator, pre?edinte ?i membru ?n consiliile de administra?ie ale mai multor societ??i comerciale, precum ?i Pre?edinte al Confedera?iei Na?ionale Sindicale ?Cartel Alfa”.Un alt membru al CA al SRR, Mihai Voicu, a fost g?sit incompatibil de ANI pentru c? a de?inut ?i func?ia de Consilier general ?n cadrul Consiliului General al Municipiului Bucure?ti.?ntr-un alt caz, ANI a constatat ?nc?lcarea regimul juridic al conflictului de interese ?n materie administrativ?. Oltea ?erban-P?r?u, redactor ?ef al postului Radio Rom?nia Cultural, a aprobat 63 de contracte de cesiune a drepturilor de autor ?i de cesiune a drepturilor conexe ?ntre SRR ?i so?ul ei, Virgil-Vasile Oprina, ?n valoare total? de 55.147 de lei.?i la televiziunea public? Agen?ia Na?ional? de Integritate (ANI) a g?sit mai multe cazuri de incomptibilitate. Fostul membru al Consiliului de Administra?ie (CA), Valentin Nicolau (decedat ?ntre timp), a fost declarat incompatibil ?ntruc?t a ocupat simultan cu pozi?ia din CA al TVR ?i func?iile de administrator ?i director ?n cadrul editurii Nemira.Ovidiu Br?nzan, membru al CA al TVR, a fost declarat incompatibil pentru c? ocupat ?n paralel ?i func?ia de administrator al unei societ??i comerciale. Liviu Nicolescu, membru al Comitetului Director al TVR ?i director al Direc?iei Studiouri Centrale, a fost g?sit incompatibil de ANI, pentru c?, ?ncep?nd din 1 februarie 2013, a de?inut simultan ?i func?ia de director al Centrului Na?ional de R?spuns la Incidente de Securitate Cibernetic?, institu?ie public? aflat? ?n coordonarea Ministerului Comunica?iilor ?i Societ??ii Informa?ionale .Curtea de Conturi semnaleaz? nereguli la SRR ?i TVRUn raport al Cur?ii de Conturi (institu?ia public? abilitat? s? verifice modul de administrare ?i de ?ntrebuin?are a resurselor financiare ale statului ?i ale sectorului public) a constatat existen?a mai multor nereguli la TVR ?i SRR. Conform raportului, TVR nu a f?cut toate demersurile pentru recuperarea a 24,8 milioane de lei de la regia Splendid Media, regia care a v?ndut spa?iul de publicitate al TVR, televiziunea public? pierz?nd definitiv 2.754.000 lei, pentru care dreptul de ac?iune s-a prescris. ?n cazul SRR, Curtea de Conturi a constatat mai multe nereguli, printre care licita?ia privind v?nzarea spa?iului publicitar, care a ?nc?lcat legisla?ia deoarece nu s-a luat ?n calcul ??pre?ul cel mai sc?zut” a?a cum s-a stabilit prin Caietul de sarcini, ?ncheindu-se contractul cu societatea care a oferit comisionul cel mai mare, numai ?n primul an al derul?rii contractului ?nregistr?ndu-se o pierdere de 298.998,28 lei. Asemenea TVR, radioul public ?nu a calculat, facturat, urm?rit ?i ?ncasat penalit??ile aferente sumelor achitate cu ?nt?rziere (total sau par?ial), precum ?i a celor neachitate, de la firmele c?rora SRR le-a v?ndut spa?iu publicitar, beneficiari ai serviciilor RADOR ?i edituri expozante participante la t?rgurile Gaudeamus.” De asemenea, SRR a achizi?onat servicii juridice de consultan??, de asisten?? ?i/sau de reprezentare, de?i Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului nr. 26 din 2012 interzice acest lucru institu?iilor de stat. Curtea de Conturi face referire la un alt caz men?ionat ?n raportul FreeEx 2013, contractul de cesiune a drepturilor de transmisie radio a meciului de box dintre Lucian Bute ?i Jean Paul Mendy cu SC TINQ Expert SRL ?n sum? de 60 000 de euro, despre care Curtea de Conturi spune c? ?nc?lc? procedurile legale.H?r?uirea unui fost lider sindical la radioul public ?n februarie 2014, Comisiile parlamentare de cultur?, arte ?i mass-media au primit o peti?ie aparent ini?iat? ?i semnat? de peste 1000 de salaria?i ai SRR ?n care se cerea demiterea din CA a reprezentantului salaria?ilor, liderul sindical Adrian Moise. Posturile de radio ale SRR ?i pagina de web a institu?iei au difuzat ?tiri ?n leg?tur? cu aceast? ini?iativ?. ActiveWatch a considerat c? conducerea SRR s-a folosit abuziv de spa?iul de emisie ?i site-ul institu?iei pentru a mediatiza aceast? ini?iativ? ?ndreptat? ?mpotriva lui A. Moise: ?Dac? acestea sunt standardele editoriale ale institu?iei, ne-am fi a?teptat ca ?i scrisorile de protest ?i demersurile lui A. Moise ?mpotriva PDG Miculescu s? fi beneficiat ?i s? beneficieze de aceea?i expunere. Consider?m c? prin difuzarea acestor ?tiri, conducerea SRR continu? campania de h?r?uire ?i intimidare a lui A. Moise”. De asemenea, ActiveWatch a solicitat conducerii SRR ?i Comisiilor parlamentare de cultur?, arte ?i mass-media s? fac? public? adresa ?naintat? de salaria?ii SRR parlamentului ?i lista semn?turilor din aceast? list?, astfel ?nc?t s? fie eliminat orice dubiu privind onestitatea demersului. Lista nu a fost publicat? p?n? la data redact?rii acestui raport.Justi?ia stabile?te c? SRR este institu?ie public? ?i intr? sub inciden?a legii 544/2001 Tribunalul Bucure?ti a pronun?at o sentin?? prin care oblig? SRR s? fac? publice informa?iile solicitate de FRJ MediaSind ?n 2013 (cazul este descris ?n raportul FreeEx2013). Atunci, SRR a refuzat s? dea curs cererii, sus?in?nd c? institu?ia nu intr? sub inciden?a Legii accesului la informa?ii de interes public (544/2001). MediaSind s-a adresat instan?ei, care a obligat SRR, prin sentin?a din 22.04.2014, s? furnizeze informa?iile solicitate de FRJ MediaSind. Tribunalul Bucure?ti a considerat c? SRR este o institu?ie c?reia i se aplic? dispozi?iile legii 544/2001. Dificult??ile economice ale televiziunii publiceTeleviziunea public? se afl? ?ntr-un faliment nedeclarat. Veniturile nu reu?esc s? creasc? din cauza men?inerii nivelului ridicol de sc?zut al taxei (sub 1 euro/gospod?rie). Cheltuielile au sc?zut ?n urma procesului de restructurare parcurs ?n anul 2012, care a reu?it s? opreasc? pierderile, dar, ?n actualul cadru legislativ, nu exist? perspective realiste ca datoriile imense ale TVR s? poat? fi achitate, iar volumul imens al acestora (peste 800 de milioane de lei) risc? s? duc? TVR ?n incapacitate de plat?. Mediul politic nu manifest? nicio inten?ie de c?uta rezolvarea acestei situa?ii grave ?n care se g?se?te televiziunea public?; din contr?, datoria TVR, din care o parte semnificativ? este c?tre stat, poate fi un instrument de control atunci c?nd TVR deranjeaz?. Un exemplu ?n acest sens este scandalul legat de respingerea de c?tre CA a grilei de toamn?, prilej cu care Pre?edintele-Director General a acuzat existen?a unor presiuni politice venite dinspre partidul de guvern?m?nt. Premierul Ponta a negat imediat acuza?iile ?i a ?inut s? ??i exprime nemul?umirea fa?? de situa?ia financiar? grav? a TVR: ?Problema r?m?ne c? din bani publici se realizeaz? un serviciu de proast? calitate, ?n schimb avem scandaluri. Cineva tot va trebui s? fac? cur??enie acolo, eu speram c? va fi domnul T?nase, a?a mi-a promis. A?a cur??enie c? au mai multe datorii de c?nd a venit domnul T?nase”.Stelian T?nase a anun?at c?, ?n lipsa sprijinului politic, institu?ia risc? s? intre ?n incapacitate de plat?. ?n discu?iile purtate cu Ministerul Finan?elor ?n primele luni ale lui 2014, T?nase a cerut anularea datoriilor c?tre stat ale TVR. Acestea reprezint? cea mai mare parte a datoriei totale de peste 800 de milioane de lei (aproximativ 544 de milioane de lei). TVR are de ?nfruntat sutele de procese deschise de salaria?ii demi?i ?n urma restructur?rii. Conform Directorul General Interimar, Stelian T?nase, din cele peste 300 de procese deschise, peste 15% au fost solu?ionate de instan?e ?n defavoarea TVR, ?ns? se afl? acum ?n faza de apel. PDG, Stelian T?nase, a avut o serie de ?nt?lniri cu premierul Ponta ?i al?i lideri politici la finalul lui martie 2014 pentru a discuta asupra solu?iilor de redresare economic? a TVR. Cre?terea taxei TV nu a fost luat? ?n considerare pentru perioada urm?toare, ?n ciuda solicit?rilor f?cute de ultimii doi conduc?tori ai institu?iei, Claudiu S?ftoiu ?i Stelian T?nase. T?nase a declarat ?n urma ?nt?lnirii cu premierul Ponta c? este posibil ca institu?ia s? treac? printr-un nou proces de restructurare ?i reorganizare, de data aceasta ?ns? pe baza Legii insolven?ei nr. 85/2006. PDG a invocat ?i solu?ia extrem? a ?nchiderii temporare TVR dup? modelul grecesc. Pe de alt? parte, mai multe proteste interne au contestat unele m?suri ale administra?iei T?nase, ?n special contractarea unor noi moderatori sau prezentatori pentru emisiunile introduse ?n grilele de prim?var? ?i toamn? ?i au acuzat cheltuirea nejustificat? a resurselor TVR, ?n condi?iile ?n care, sus?in protestatarii, institu?ia dispune de personal apt s? acopere acele posturi. Salaria?ii i-au cerut ?n mai multe r?nduri demisia Pre?edintelui-Director General, acuzat de ?b?iguieli manageriale, cu abuzuri, angaj?ri, ingerin?e grosolane ?n politica editorial?”. P?n? la data redact?rii acestui raport, Guvernul ?i Parlamentul nu au ?ntreprins nicio m?sur? ?n direc?ia g?sirii unor solu?ii la problemele televiziunii publice.Controverse iscate de grilele de prim?var? ?i de toamn? ale TVRNoile grile de programe lansate ?n februarie ?i septembrie au provocat discu?ii ?i controverse ?n interiorul TVR, ?n spa?iul public ?i ?n CNA. Stelian T?nase a fost criticat din interior c?nd a lansat noile grile ?n luna februarie, at?t pentru profilul emisiunilor (majoritatea fiind dezbateri pe teme de actualitate), c?t mai ales pentru moderatorii sau prezentatorii ale?i, aproape to?i provenind din afara TVR. ?n condi?iile situa?iei financiare dezastruoase cu care se confrunt? TVR ?n ultimii 5 ani, multe voci au sus?inut c? se puteau evita cheltuielile generate de aducerea noilor colaboratori, prin folosirea resursei umane existente ?n TVR. ?n acela?i timp, din gril? au fost eliminate mai multe programe de divertisment introduse de precedenta administra?ie, emisiuni costisitoare ?i f?r? cifre deosebite de audien??. Luna septembrie a fost marcat? de controversele st?rnite de introducerea grilei de toamn?. Consiliul de Administra?ie a respins ?ntr-o prim? faz? grila propus? de Comitetul Director. Respingerea grilei ar fi presupus revenirea automat? la grila de var? din care lipseau emisiunile de dezbateri. Pre?edintele-Director General (PDG) s-a pl?ns de existen?a unor interven?ii de natur? politic?, ?n contextul apropiatei campanii pentru alegerile preziden?iale. Acesta a vorbit despre o ?b?t?lie ?ntre politic ?i editorial”. T?nase a sus?inut c? miza acestor interven?ii ar fi fost eliminarea de pe post a lui Sorin Avram??i?Cornel Nistorescu, primul fiind moderator al unui talk show, iar Nistorescu, invitat permanent al unei dezbateri s?pt?m?nale. PDG a nominalizat partidul de guvern?m?nt ca surs? a presiunilor. Cureaua de transmisie a acestora ar fi fost purt?torul de cuv?nt al Guvernului, Corneliu Calot?, ?n acela?i timp membru al Consiliului de Administra?ie al TVR (nominalizat de Guvern) ?i fost jurnalist ?n televiziunea public? (unde a de?inut func?ia de director al TVR HD). T?nase consider? c? purt?torul de cuv?nt al Guvernului s-ar fi aflat ?ntr-o situa?ie de incompatibilitate ?i l-a acuzat c? este omul cel mai puternic din Consiliul de Administra?ie ?i c? ar conduce, de fapt, televiziunea public?. Pre?edintele-Director General a mai spus c? PSD ?i alia?ii s?i controleaz? Consiliul de Administra?ie prin cei 7 membri dintr-un total de 13, iar Calot? s-ar fi aflat ?ntr-o situa?ie de incompatibilitate.Premierul Ponta a negat existen?a unor presiuni din partea PSD, sus?in?nd c? el nu a fost niciodat? invitat la TVR ?n 2014, spre deosebire de adversarii s?i politici ?i c? nu a avut nicio discu?ie cu Stelian T?nase de la ?nvestirea acestuia ?n func?ie, ?n decembrie 2013: ?Nu cred c? ?n acest moment televiziunea public? poate s? influen?eze din punct de vedere politic, dincolo de faptul c? ?n fiecare sear? sunt acolo adversarii Guvernului, nu cred c? influen?eaz?. ?tiu c? domnul Iohannis a fost acolo de dou? ori ?ntr-o s?pt?m?n?, eu am fost de zero ori ?n 4 luni.”C?teva zile mai t?rziu, premierul Ponta l-a retras pe C. Calot? din Consiliul de Administra?ie al TVR prin demisia acestuia, Calot? r?m?n?nd doar cu func?ia de purt?tor de cuv?nt al Guvernului. ?n cele din urm?, Consiliul de Administra?ie a aprobat pe 22 septembrie grila de toamn?, ?n care figurau toate emisiunile de dezbateri pe teme politice ?i de actualitate propuse ini?ial de Comitetul Director.Abuzuri editorialeDirectorul General Interimar a oprit emisia unui programPe 7 februarie 2014, Directorul General Interimar, Stelian T?nase, a ordonat ?ntreruperea unui program difuzat de canalul TVR Moldova, care emite pe teritoriul Republicii Moldova. Programul ?ntrerupt era un episod al documentarului ?Mo?tenirea clandestin?”, realizat de jurnalista Monica Ghiurco, ?i trata aspecte de politic? extern? din perioada comunist?. Interven?ia lui T?nase a fost confirmat? inclusiv de directorul TVR Interna?ional, Beatrice Com?nescu: ?Stelian T?nase m-a sunat ?i-a mi-a cerut s? opresc emisia TVR Moldova. Este f?r? precedent. Niciun director general sau pre?edinte al TVR nu a ?ntrerupt emisia. ?ntreruperea s-a f?cut f?r? argumente, pe un ton, s? zicem intempestiv. Nu este ?n regul? ceea ce s-a ?nt?mplat. Grilele TVR sunt realizate de c?tre canale, aprobate de directorul de programe. ?nainte era un consiliu de programe care nu mai exist?, care aproba aceste grile. Aceast? gril? cadru a fost aprobat? ?n urm? cu aproximativ dou? luni”.CNA a sanc?ionat TVR ?n leg?tur? cu acest caz, dar nu pentru actul de cenzur?, ci pentru faptul c? TVR nu a pus la dispozi?ia institu?iei caseta-martor. CNA a considerat c? legisla?ia audiovizual? nu prevede sanc?iuni pentru actele de cenzur?.?ntr-un r?spuns transmis Comisiei de Etic? ?i Arbitraj a TVR, Stelian T?nase sus?ine c? decizia ?ntreruperii transmisiei nu a fost un act de cenzur? ?i s-a f?cut cu respectarea procedurilor institu?ionale: ?Preciz?m c? decizia privind eliminarea programului sus-men?ionat a intervenit ca urmare a exercit?rii controlului ierarhic redac?ional asupra emisiunilor difuzate de serviciul public de televiziune ?n conformitate cu art IV 7 din Regulamentul de Organizare ?i Func?ionare al SRTv ?i cu prevederile legii 504/2002 a Audiovizualului, care permit exercitarea unui control redac?ional prin intermediul mecanismelor ?i structurilor de autoreglementare a SRTv. ?n acest sens, men?ion?m c? potrivit art IV 7 punctul 5 din Regulamentul de Organizare ?i Func?ionare a SRTv, selectarea cu bun?-credin?? a informa?iei de persoanele care poart? r?spunderea pentru con?inutul acesteia nu constituie cenzur?”. Comisia de Etic? ?i Arbitraj s-a pronun?at la ?nceputul lunii aprilie 2014, consider?nd c? decizia de ?ntrerupere a difuz?rii ?a fost una excesiv?, hazardat? ?i, prin scandalul creat, d?un?toare pentru imaginea televiziunii publice. (...) Decizia de eliminare a documentarului ?Mo?tenirea clandestin?? din programele SRTv, invocat? ca justificare a ?ntreruperii difuz?rii programului ?n 7 februarie, a avut un caracter arbitrar, fiind bazat? pe considerente mai degrab? subiective dec?t pe argumente profesionale temeinice”.Comisia recomand? ?o reanalizare a procedurilor prin care s? se stabileasc? clar competen?ele, responsabilit??ile ?i un mod de ac?iune ?i comunicare unitar pentru cazurile ?n care s-ar putea solicita ?ntreruperea unui program, ca ?i definirea situa?iilor ?n care acest lucru este permis”.De asemenea, Comisia de Etic? ?i Arbitraj a ?naintat concluziile Consiliului de Administra?ie al SRTv, consider?nd c? ?sunt ?ntrunite condi?iile unui caz de interes major prev?zute ?n articolul 47 din Statutul ziaristului din SRTv”. P?n? la data redact?rii prezentului raport, Consiliul de Administra?ie nu a discutat aceast? sesizare.Interviu cu Traian B?sescu, oprit de la difuzareCanalul TVR3 a oprit difuzarea unui interviu cu pre?edintele Traian B?sescu programat a fi difuzat ?n seara zilei de 13 mai, ?n cadrul emisiunii ?Totul la vedere”. Emisiunea este produs? de TVR Timi?oara ?i prezentat? de Br?ndu?a Armanca. Conform declara?iilor jurnalistei, emisiunea ob?inuse aprobarea conducerii canalului TVR3 pentru a fi difuzat? ?i pe acest canal cu acoperire na?ional?, ?ns? ulterior s-a decis difuzarea sa numai de canalul regional, TVR Timi?oara. ?ntr-o comunicare oficial?, conducerea TVR sus?ine c? emisiunea nu a fost niciodat? programat? a fi difuzat? de isia de Etic? ?i Arbitraj a analizat acest caz ?i a considerat c? hot?r?rea conducerii TVR3 de a nu difuza emisiunea reprezint? o ?decizie editorial? neargumentat?, asumat? ezitant ?i comunicat? confuz ?i cu ?nt?rziere”. Din audierea celor implica?i Comisia a aflat c? directorul TVR3 a trimis caseta cu ?nregistrarea interviului pentru vizionare c?tre directorul general interimar, Stelian T?nase, cu o zi ?naintea difuz?rii interviului. Comisia a considerat c? acest gest ?nu face dec?t s? amplifice sentimentul justificat de ne?ncredere men?ionat”.?eful ?tirilor opre?te difuzarea unui interviu cu ?efa DIICOT?n luna octombrie, ?n plin? campanie electoral? pentru alegerile preziden?iale, au ap?rut ?n spa?iul public o serie de imagini ?n care Elena Udrea, candidata PMP la Pre?edin?ie, ap?rea al?turi de procurorul-?ef DIICOT, Alina Bica, ?i de Ana-Maria Topoliceanu (fosta ?ef? a Companiei Na?ionale de Investi?ii), ?n timp ce se aflau ?n vacan?? la Paris. Document?nd o ?tire pentru Jurnalul de ?tiri al TVR, reporterul Andreea Anghel a sunat-o pe Alina Bica pentru a-i lua o reac?ie. Aceasta i-a r?spuns: ??n ce poze am ap?rut? Nu ave?i prieteni, nu ie?i?i ?n week-end? Am ap?rut ?n pozi?ii dezolante? Am ap?rut tr?g?nd pe nas?”.Dup? c?teva ore, jurnalista a fost sunat? de Alina Bica, care i-a cerut s? nu difuzeze interviul telefonic, spun?nd c? nu a ?tiut c? e ?nregistrat?. Din ?nregistrarea convorbirii reiese c? Bica ?tia c? este ?nregistrat?, ea ?ns??i a spus la ?nceputul discu?iei ?b?nuiesc c? ?nregistra?i convorbirea”, jurnalista r?spunz?ndu-i afirmativ. Decizia redac?iei fost de a difuza afirma?ia de mai sus a Alinei Bica. Apoi, a intervenit directorul Departamentului ?tiri, Claudiu Lucaci, care a insistat s? nu fie difuzat? convorbirea ?i i-a cerut Andreei Anghel s? o sune din nou pe Alina Bica ?i s? fac? un alt?interviu, care a ?i fost difuzat de TVR. Situa?ia a fost expus? public de colegul de redac?ie al Andreei Anghel, cunoscutul jurnalist, Adelin Petri?or. Lucaci s-a lep?dat de orice responsabilitate, afirm?nd ?ntr-un interviu c? decizia nedifuz?rii discu?iei telefonice ar fi apar?inut reporterului, f?r? nicio interven?ie din partea sa.Premierul ?i candidatul Ponta, promovat electoral de televiziunea public?C?teva derapaje editoriale survenite ?n contextul agitat al campaniei electorale au consolidat percep?ia public? asupra TVR de ?televiziune a puterii”. ?n egal? m?sur?, din interior au existat reac?ii individuale ?i institu?ionale de condamnare a acestor derapaje, inclusiv din partea Pre?edintelui-Director General. Cu o s?pt?m?n? ?naintea primului tur al alegerilor preziden?iale, candidatul ?i premierul ?n func?ie, Victor Ponta, a fost invitat la emisiunea Via?a Satului, de pe TVR1, unde a discutat pe marginea finan??rilor dedicate agricultorilor (subiecte precum ?cuantumul fondurilor primite de fermieri, pia?a laptelui sau eliminarea unor accize”). P?n? la aceast? emisiune, Ponta nu participase la nicio dezbatere electoral? televizat?, situa?ie prelungit? p?n? ?n preajma turului doi al alegerilor. Conform unuia din membrii Consiliului de Administra?ie, Adrian Muraru, emisiunea s-a transformat ?n publicitate electoral? pentru Ponta. Comitetul Director al TVR a sesizat Comisia de Etic? ?i Arbitraj (CEA) ?n acest caz. C?teva s?pt?m?ni mai devreme, un alt candidat la preziden?iale, pre?edintele Senatului, C.P. T?riceanu, fusese invitat la aceea?i emisiune. CEA a analizat cazul ?i a ajuns la concluzia c?, de?i nu s-au ?nc?lcat legea sau normele interne ale TVR, oportunitatea invit?rii lui Ponta este ?discutabil?”: ?Dac? din punct de vedere legal ?i al normelor interne ale TVR, prezen?a domnului Victor Ponta, ?n calitate de prim-ministru, la edi?ia ?Via?a satului” din 26 octombrie se ?ncadreaz? ?n litera reglement?rilor, oportunitatea invit?rii domniei sale la emisiune este discutabil?. ?ntr-o perioad? sensibil? cum este cea electoral?, jurnalistul Gabriel Gherghescu a avut de ales ?ntre satisfacerea interesului legitim al unui public ?int? specific ?i expunerea – a sa ?i a TVR - la interpret?ri alimentate de suspiciune sau la critici motivate mai degrab? politic. ?n aceste condi?ii, credem c? evitarea sau am?narea particip?rii la emisiune a premierului ar fi fost de preferat, chiar cu riscul unei pierderi ?n ceea ce prive?te con?inutul editorial. ”Proteste antiguvernamentale ignorate de principalul jurnal de ?tiri al TVRVineri, 14 noiembrie, ?n ultima zi a campaniei electorale dinaintea turului doi al alegerilor preziden?iale, principalul jurnal al TVR (transmis la ora 20.00) a omis s? relateze despre protestele organizate ?n acea sear? ?n Bucure?ti ?i alte ora?e ?mpotriva modului defectuos ?n care guvernul organizase primul tur al alegerilor ?n sec?iile de votare din str?in?tate. ?i de data aceasta situa?ia a fost semnalat? de membri ai Consiliului de Administra?ie (Andrei Muraru, Radu Carp ?i Romina Surugiu), care au solicitat public demiterea lui Claudiu Lucaci din func?ia de director al Direc?iei ?tiri. La r?ndul s?u, Pre?edintele-Director General al TVR, Stelian T?nase, l-a criticat pe blogul s?u pe Lucaci pentru netransmiterea protestelor antiguvernamentale. Lucaci s-a ap?rat spun?nd c? ?tirea despre proteste nu a fost difuzat? din motive obiective ?n Jurnalul de la ora 20.00, dar a fost prezent? ?n emisiunile de ?tiri de la ora 22.00, pe TVR 2 ?i a doua zi la telejurnalul de la ora 14.00 de pe TVR 1. Motivele invocate de Lucaci ?in de ora de desf??urare a mitingurilor (cu pu?in timp ?nainte de ?nceperea Jurnalului de ?tiri), ce nu ar fi permis transmiterea ?n timp util a materialelor filmate, iar ?n Bucure?ti nu s-ar fi transmis ?n direct mitingul din fa?a guvernului din cauz? c? reporterul de teren ar fi informat c? la 18.30 s-ar fi aflat ?n pia?? doar 40 de participan?i. Lucaci a mai invocat lipsa de resurse ?i evenimentele care se desf??urau ?n paralel, TVR neav?nd resurse pentru a le acoperi pe toate. Produc?torii Jurnalului de la ora 20.00 au sus?inut la audierele Comisiei de etic? ?i arbitraj c? Lucaci i-a avertizat s? fie foarte pruden?i ?n leg?tur? cu reflectarea protestelor pe care le-a considerat a avea conota?ii electorale ?i ar fi putut atrage sanc?iuni din partea CNA. Comisia de etic? a analizat cazul ?i a considerat c? protestele trebuiau difuzate. Comisia a constatat existen?a unei ??nt?rzieri ?n reflectarea evenimentelor, consecin?? a unei aprecieri editoriale ini?iale excesiv de prudente dar explicabile av?nd ?n vedere reglement?rile contradictorii ale CNA, urmat? de ezit?ri ?n asumarea deciziilor editoriale adecvate ?i ?n administrarea resurselor. Consider?m c? singura solu?ie ?n deplin acord cu obliga?iile eticii? jurnalistice ar fi fost difuzarea protestelor ?i a mesajelor nealterate ale acestora, chiar cu riscul de a da ulterior explica?ii ?n fa?a membrilor CNA”. Legea de func?ionare r?m?ne neschimbat?Modificarea legii de func?ionare a mediilor publice a lipsit ?i ?n 2014 din agenda mediului politic sau a mass-media. Ini?iativele legislative ap?rute au vizat aspecte ce ?in de activitatea economic? a celor dou? institu?ii, nu modific?ri de substan?? ?n vederea unei redefiniri institu?ionale a serviciilor publice de radio ?i televiziune.Parlamentul a promulgat modific?rile propuse de Guvern ?n 2013, prin care TVR poate s? ?nfiin?eze, ?n ?ar? sau ?n str?in?tate, persoane juridice, cu sau f?r? scop patrimonial, ?n contextul ?n care TVR a redob?ndit licen?a de transmisie ?n Republica Moldova. Pre?edintele Traian B?sescu a trimis proiectul spre reexaminare Parlamentului ?i a sesizat Curtea Constitu?ional?, dup? ce Parlamentul a respins cererea sa. La r?ndul ei, Curtea Constitu?ional? a respins cererea Pre?edin?iei, astfel ?nc?t modific?rile au intrat ?n vigoare.Un grup de parlamentari a introdus o propunere legislativ? care prevede c? taxa pentru serviciul public de radiodifuziune ?i televiziune va fi pl?tit? de abona?ii care au optat pentru aceste servicii. To?i semnatarii apar?in PP-DD, partidul str?ns legat de fostul canal de televiziune OTV.Subiectul a fost readus ?n agenda public? ?n martie 2014, prin declara?iile Directorului Interimar al TVR Stelian T?nase ?i ale membrului CNA Valentin Jucan. T?nase sus?ine ideea unific?rii radioului ?i televiziunii publice ?ntr-o singur? institu?ie, desemnarea ?n Consiliul de Administra?ie a unor reprezentan?i ai societ??ii civile (T?nase a men?ionat Biserica Ortodox? Rom?n?, Academia Rom?n?, uniuni de crea?ie, asocia?ii profesionale ale jurnali?tilor). Ambii sus?in eliminarea posibilit??ii demiterii consiliului de administra?ie ?n situa?ia ?n care Parlamentul respinge raportul s?u de activitate, introducerea unui mandat de 3-5 ani, decalat de mandatul institu?iilor politice, perioad? care nu s-ar suprapune cu ciclurile electorale. Concluzii:TVR ?i SRR continu? s? ofere servicii editoriale partidelor aflate la putere. O serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu func?ii de conducere din TVR. Pre?edintele-Director General s-a pl?ns de existen?a unor interven?ii de natur? politic? din partea partidului de guvern?m?nt.Noile grile de programe lansate ?n februarie ?i septembrie au provocat discu?ii ?i controverse aprinse ?n interiorul TVR, ?n spa?iul public ?i ?n CNA.Parlamentul a votat Consilii de Administra?ie noi la SRR ?i TVR. Desemnarea membrilor Consiliului de Administra?ie al SRR de c?tre Parlament a fost declarat? neconstitu?ional? de Curtea Constitu?ional?.Conducerile ambelor institu?ii au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara institu?iei pentru locurile din CA rezervate reprezentan?ilor salaria?ilor. Doi reprezentan?i vota?i de salaria?ii din TVR au fost respin?i din motive birocratice (nu au prezentat cazierul judiciar ?n termen).TVR nu a reu?it s? se relanseze pe pia?? dup? ?ncheierea procesului de restructurare.Dificult??ile financiare ale TVR continu? ?i dup? ?ncheierea procesului de restructurare.Un raport al Cur?ii de Conturi (institu?ia public? abilitat? s? verifice modul de administrare ?i de ?ntrebuin?are a resurselor financiare ale statului ?i ale sectorului public) a constatat existen?a mai multor nereguli la TVR ?i SRR.Agen?ia Na?ional? de Integritate a constatat existen?a st?rii de incompatibilitate ?n cazul mai multor membri ai structurilor de conducere ale SRR ?i TVR.Conducerea SRR a t?r?t institu?ia ?ntr-un conflict cu unul din liderii sindicali, comi??nd o serie de abuzuri ce afecteaz? imaginea institu?iei.Nu exist? interes politic pentru modificarea Legii 41/1994 de func?ionare a TVR/SRR.Recomand?ri c?tre mediul politic:Nu mai numi?i ?n func?iile de conducere persoane care au colaborat cu Securitatea, care au CV politic sau care sunt susceptibile a fi ?n situa?ii de incompatibilitate.Renun?a?i la pornirile autoritare de a controla institu?iile publice de media.Asuma?i-v? riscul de a propune ?i vota m?suri impopulare pentru a salva televiziunea public?.Recomand?ri c?tre conducerile tvr/srr:Respecta?i salaria?ii ?i drepturile acestora.Respecta?i misiunea public? prin modul ?n care alc?tui?i grilele de programe.Fi?i transparente. Transparen?a aduce credibilitate, iar credibilitatea aduce audien??.?ine?i cont de deciziile Comisiei de etic? ?i arbitraj.Conflicte De Munc?Instan?a a obligat ?Cuv?ntul liber” s? reangajeze ?i s? desp?gubeasc? o ziarist?Precum am scris ?i ?n Raportul FreeEx anterior, jurnalista Oana Bota, membr? a Federa?iei Rom?ne a Jurnali?tilor MediaSind, a c??tigat ?n aprilie 2014 un al cincilea proces intentat angajatorului SC Cuv?ntul Liber SRL, c?nd instan?a a stabilit c? jurnalistei i s-a retras abuziv dreptul de semn?tur? ?i publicare ?n ziarul local Cuv?ntul liber, din T?rgu-Mure?. Anterior, jurnalista mai c??tigase patru procese intentate angajatorului, pentru plata diferen?elor dintre drepturile salariale primite ?i drepturile salariale cuvenite ?n perioada noiembrie 2009 – noiembrie 2012 (detalii ?n precedentul Raport FreeEx). Dup? toate aceste prezent?ri ?n instan??, ?n iunie, Oana Bota a fost concediat? de publica?ie, pe motiv c? ?i expirase preavizul, ?i a ac?ionat din nou ?n judecat? publica?ia, contest?nd aceast? decizie. Instan?a i-a dat din nou c??tig de cauz? ?n noiembrie, c?nd Oana Bota a c??tigat dreptul de a fi re?ncadrat? ?n redac?ia Cuv?ntul liber, instan?a oblig?nd publica?ia s? achite cheltuielile de judecat? (800 de lei) ?i s?-i pl?teasc? ziaristei desp?gubiri egale cu salariile indexate, majorate ?i actualizate ?i cu celelalte drepturi de care aceasta ar fi beneficiat dac? nu ar fi fost emis? decizia de concediere nr. 15/20.05.2014, calculate ?ncep?nd cu data de 20.05.2014 ?i p?n? la data reintegr?rii efective.Restructur?ri ?cu c?ntec” la Pro TVDup? venirea CEO-ului lituanian Aleksandras Cesnavicius, televiziunea Pro TV a trecut prin numeroase schimb?ri interne, care au afectat o bun? parte dintre angaja?i ?i, ?n mai multe r?nduri, au creat tensiuni.?n aprilie 2014, pe rolul instan?elor erau deschise mai multe procese privind litigii de munc?, deschise de fo?ti angaja?i Pro TV. Doina Gradea, fostul manager al Pro TV Interna?ional ?i fost? asistent? personal? a lui Adrian S?rbu, a contestat ?n instan?? decizia Pro TV SA de a o concedia. Fostul director executiv Elena Petre a dat la r?ndul s?u ?n judecat? televiziunea pentru litigii de munc?, iar fostul director de imagine George Negril? a contestat ?n instan?? concedierea sa ?i a acuzat c? i s-a falsificat semn?tura.?n luna mai au avut loc restructur?ri masive ?i s-a renun?at la colaborarea cu aproximativ 30 de angaja?i, printre care: operatori produc?ie, ingineri de sunet, directori de imagine, regizori de emisie, regizori tehnici, asisten?ii de platou, ma?ini?ti, graficieni. Al?i 60 de oameni au fost da?i afar? de la PR, departamentul Promo ?i Acas? TV. Vestea a venit de la Cesnavicius, care a f?cut o glum? nepotrivit? contextului ?i le-a spus angaja?ilor ?Today is Black Friday” (?Ast?zi e vinerea neagr?”). La scurt timp dup? aceea, c?nd departamentul de PR a fost restructurat complet, bodyguarzii din cl?dire le-au cerut angaja?ilor s? p?r?seasc? sediul ?n jum?tate de or? ?i le-au blocat accesul la calculatoare, ceea ce i-a determinat pe oameni s? cheme Poli?ia pentru a calma spiritele. C?teva zile mai t?rziu, Consiliul Na?ional al Audiovizualului a aprobat modificarea structurii de programe a televiziunilor Pro TV, Acas? TV ?i Acas? Gold, ?n sensul reducerii num?rului de produc?ii proprii pe timpul verii. Dup? aproximativ dou? s?pt?m?ni, la ?nceputul lunii iunie, Pro TV a f?cut o mi?care nea?teptat? ?i a reangajat aproximativ 40 dintre cei da?i afar? cu o lun? ?nainte.?n august, 13 fo?ti angaja?i au depus cereri de executare silit? ?mpotriva Pro TV pentru a-?i recupera salariile restante.Digi 24 Constan?a a ?nc?lcat legea pentru a concedia un operator de imagine?n ianuarie 2015, Curtea de Apel Constan?a a ?tran?at” definitiv ?i irevocabil subiectul unui scandal mediatic debutat ?n februarie 2013, ?n urma c?ruia sta?ia de televiziune local? Digi 24 Constan?a i-a concediat pe reporteri?a Alexandra Malachi ?i pe operatorul de imagine Marius Pan?u, acuza?i de regizarea unui reportaj. At?t ?n prima instan??, c?t ?i la apel, magistra?ii au stabilit c? operatorul de imagine a fost concediat abuziv de c?tre angajatorul s?u, RCS&RDS, proprietarul Digi 24, ?i c? Marius Pan?u nu a contribuit la regizarea respectivului material de pres?. Red?m ?n continuare firul evenimentelor care au dus la aceast? concluzie.Pe 25 februarie 2013, reporteri?a Alexandra Malachi ?i operatorul de imagine Marius Pan?u, de la Digi 24 Constan?a, s-au deplasat la un t?rg de m?r?i?oare promovat ?ntr-un comunicat de pres? ca av?nd drept element inedit prezen?a unui consultant menit s?-i ajute pe clien?i ?n alegerea unui cadou pentru 1 Martie. Ajun?i la t?rg, membrii echipei Digi 24 au constatat c? la momentul respectiv nu erau clien?i. Ulterior, postul a publicat un material ?n care un colaborator al t?rgului, Dorian Hapurnea, fost jurnalist local, actualmente proprietar al site-ului Constan?a.ro, pretindea c? este client, iar o comerciant? de la t?rg juca rolul unui consultant, situa?ie care a fost dat? ?n vileag a doua zi de site-ul PaginaDeMedia.ro. Atunci, fostul ziarist Dorian Hapurnea, unul dintre protagoni?tii materialului regizat, a declarat pentru site c? ideea ?fabric?rii” ?tirii i-ar fi apar?inut operatorului Marius Pan?u. ?n ziua urm?toare apari?iei interviului cu Dorian Hapurnea, operatorul de imagine Marius Pan?u a acordat un drept la replic? aceluia?i site, ?n care a admis c? materialul a fost regizat, dar a precizat c? el ar fi aflat acest aspect ulterior, ?i c? ini?iativa i-ar fi apar?inut lui Hapurnea, care ar fi indus-o ?n eroare pe colega sa, reporteri?a Digi 24 Constan?a Alexandra Malachi.?ntre timp, Digi 24 Constan?a ?i administratorul RCS&RDS s-au autosesizat, ca urmare a semnal?rii publice a derapajului, au scos reportajul de pe site, le-au suspendat contractele individuale de munc? reporteri?ei ?i cameramanului ?i au deschis o cercetare disciplinar? la care au participat, pe l?ng? realizatorii direct implica?i ai materialului (Alexandra Malachi ?i Marius Pan?u), produc?torul executiv Paul Badea ?i produc?torul general Bogdan Bulbe?. Mai mult, ?nc? din ziua apari?iei interviului cu Hapurnea, oficialii Digi 24 s-au antepronun?at public ?i au transmis c? autorii nu vor mai face parte din redac?ie. Ulterior, angajatorul a dispus desfacerea disciplinar? a contractelor individuale de munc? ale reporteri?ei ?i operatorului de imagine, decizie propus? ?n procesul verbal de finalizare a cercet?rii disciplinare, ?ncheiat la 19 martie 2013, ?i pus? ?n aplicare pe 28 martie 2013, potrivit documentelor din dosar.Marius Pan?u a contestat ?n instan?? decizia angajatorului ?i, prin sentin?a civil? nr. 2125 din 22 septembrie 2014 din dosarul civil nr. 4823/11872013, Tribunalul Constan?a a luat act de renun?area reclamantului de a se judeca pentru reintegrarea ?n postul de?inut anterior, a obligat RCS&RDS s?-i pl?teasc? operatorului de imagine o desp?gubire egal? cu salariile indexate, majorate ?i reactualizate ?i cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul de la data suspend?rii sale (1.03.2013) ?i p?n? la data r?m?nerii definitive a hot?r?rii judec?tore?ti ?i a mai decis obligarea angajatorului la plata cheltuielilor de judecat?, ?n valoare de 4060 de lei. Martorii audia?i de instan?? (printre care ?i falsul client, Dorian Ioan Hapurnea) au declarat sub jur?m?nt c? Marius Pan?u nu a participat la regizarea materialului ?i nu a auzit discu?iile pe aceast? tem?. Prima instan?? (Tribunalul Constan?a) a apreciat c? suspendarea contractului de munc? al operatorului Marius Pan?u pe durata desf??ur?rii cercet?rii disciplinare s-a f?cut ?n mod abuziv, f?r? precizarea scris? a motivului pentru care continuarea raporturilor de munc? ar fi alterat cercetarea. Mai mult, instan?a a apreciat c? angajatorul RCS&RDS a continuat s? ac?ioneze abuziv, ulterior suspend?rii operatorului, prelungind cercetarea disciplinar? c?nd acesta se afla ?n concediu medical ?i dispun?nd ?n cele din urm? concedierea lui ?n perioada concediului medical. RCS&RDS a f?cut apel, iar operatorul Marius Pan?u a formulat la r?ndul s?u un apel ?i a cerut men?inerea deciziei ?i ??nlocuirea unor considerente ale acesteia ce nu au leg?tur? cu cauza ori sunt gre?ite”. ?n mod surprinz?tor, apelul a scos la iveal? mai multe probe care l-au incriminat pe fostul angajator. Astfel, de pild?, a reie?it c? reprezentan?ii RCS&RDS au depus la dosar o decizie de suspendare semnat? ?n fals ?n numele operatorului, ?fals constatat ?n mod neechivoc prin expertiza grafic? efectuat? ?n cauz? de speciali?tii Institutului Na?ional de Expertize Criminalistice (care au identificat chiar ?i ?nscrisul de pe care a fost copiat? grosolan semn?tura reclamantului)”, potrivit dosarului. Cea de-a doua instan?? a reiterat la r?ndul s?u c? ?din declara?iile tuturor martorilor audia?i ?n cauz? a reie?it faptul c? reclamantul nu a participat la realizarea unei regii false cu ocazia t?rgului de m?r?i?oare”. ?n ianuarie 2015, Curtea de Apel Constan?a a men?inut sentin?a dat? ?mpotriva RCS&RDS ?i a ?nl?turat din cuprinsul acesteia doar considerentele legate de nerespectarea termenului de preaviz. Cu aceast? ocazie, Curtea de Apel a mai obligat RCS&RDS la plata unor cheltuieli de judecat? ?n valoare de 2232 lei.Nou Contract Colectiv de Munc? la Agerpres?n martie 2015, Agen?ia Na?ional? de Pres? Agerpres ?i Sindicatul Jurnali?tilor Profesioni?ti, afiliat la Federa?ia Cultur? ?i Mass-Media FAIR-MediaSind, au anun?at ?ncheierea Contractului Colectiv de Munc? al Agerpres, pentru perioada 2015-2017. ?Noul contract stipuleaz? drepturile ?i obliga?iile angaja?ilor ?i ale angajatorului ?i con?ine norme profesionale vitale pentru independen?a editorial? a institu?iei publice de pres?, cum ar fi clauza de con?tiin??, Codul Deontologic al Jurnalistului ?i Ghidul de Etic? ?n Fotojurnalism. Totodat?, documentul prevede func?ionarea unor structuri independente de dialog social la nivelul agen?iei, Consiliul Consultativ al Salaria?ilor ?i Comisia Paritar?, precum ?i reprezentarea salaria?ilor ?n diverse foruri — Consiliul Director, Comisia de Etic? ?i Disciplin?, comisiile de promovare, concursuri sau comisiile de achizi?ii publice etc.”, a men?ionat Agerpres ?ntr-un comunicat de pres?.Totodat?, potrivit Agen?iei Na?ionale de Pres?, ?p?r?ile au convenit s? fac? toate demersurile necesare pentru ca? angaja?ii agen?iei s? beneficieze de drepturi salariale similare cu cele ale colegilor din institu?iile publice sau private de pres?”.Rom?nia are federa?ie reprezentativ? pentru sectorul ?Cultur? ?i Mass-Media”Curtea de Apel Bucure?ti a stabilit, ?n martie 2015, printr-o sentin?? definitiv? ?i irevocabil?, c? Federa?ia Cultur? ?i Mass-Media FAIR-MediaSind este reprezentativ? ?n sectorul ?Cultur? ?i Mass-Media” ?i, ca atare, este ?ndrept??it? s? negocieze drepturi colective de munc? pentru to?i salaria?ii din acest domeniu. Cu acest prilej, Federa?ia FAIR-MediaSind a f?cut apel c?tre toate organiza?iile sindicale din domeniu s? i se al?ture ?n vederea negocierii Contractului Colectiv de Munc? la nivel de sector ?i la ?ncheierea mai multor contracte colective la nivel de institu?ii.?FAIR-MediaSind s-a ?nfiin?at la sf?r?itul anului 2013, ?n urma fuzion?rii dintre Federa?ia Arti?tilor Interpre?i din Rom?nia (FAIR) ?i Federa?ia Rom?n? a Jurnali?tilor MediaSind. Cele dou? structuri ?i-au unit for?ele pentru a crea cea mai mare organiza?ie din sectorul Cultur? ?i Mass-Media. La data fond?rii, aceast? structur? sindical? avea aproximativ 40 de sindicate afiliate ?i peste 10.000 de membri. Pre?edintele FAIR-MediaSind este Leonard P?dure?, iar pre?edintele executiv este Cristi Godinac.Concluzii:Cei mai mul?i jurnali?ti care atac? ?n instan?? deciziile abuzive ale angajatorilor au c??tig de cauz?.?n multe cazuri, contractele de cesiune a drepturilor de autor sunt folosite pentru a eluda prevederile legale privind drepturile de munc? ale jurnali?tilor. Uneori acestea pot fi ?ncheiate ?n mod ilegal.Agen?ia Na?ional? Agerpres are un nou contract colectiv de munc?.FAIR-MediaSind a devenit federa?ie reprezentativ? pentru sectorul Cultur? ?i Mass-Media.Recomand?ri pentru jurnali?ti:Informa?i-v? ?n permanen?? cu privire la drepturile dumneavoastr? ?i nu accepta?i clauze contractuale care contravin Codului Muncii. C?nd v? confrunta?i cu un litigiu de munc?, apela?i la sprijinul unui avocat, al unui sindicat pentru jurnali?ti sau al unui ONG media.Dreptul la demnitate, imagine, via?? privat?. Alte Conflicte juridice ?i litigiiCazurile prezentate ?n acest capitol au un caracter ilustrativ. Nu am publicat detalii despre toate procesele care au ajuns la cuno?tin?a noastr?, ci doar le-am ales pe cele pe care le-am considerat mai relevante. Multe alte procese, probabil, nu au ajuns la cuno?tin?a noastr?. Intact cere dizolvarea B1?TV ?i EvZ?n noiembrie 2013, Intact Production, parte a grupului Intact, a solicitat dizolvarea societ??ii care de?ine licen?a B1?TV, ?i a editorului Evenimentului zilei ?i Capital. Intact Production afirma ?n solicitarea depus? la Tribunalul Bucure?ti c?, din analiza rezultatelor financiare ?nregistrate de societatea Editura Evenimentul ?i Capital ?n anii 2010 ?i 2011 ?i publicate pe site-ul Ministerului de Finan?e Publice, rezult? c? societatea a ?nregistrat pierderi, iar activul net s-a diminuat la mai pu?in de jum?tate din valoarea capitalului social subscris. Cererea de chemare ?n judecat? a Intact Production f?cea referire la Legea nr. 31 din 1990 privind societ??ile comerciale. Conform art. 228 din Legea societ??ilor comerciale, societatea pe ac?iuni se dizolv? c?nd capitalul social se reduce sub minimul legal. De asemenea, conform art. 237, la cererea oric?rei persoane interesate, precum ?i a Oficiului Na?ional al Registrului Comer?ului, tribunalul va putea pronun?a dizolvarea societ??ii ?n cazul ?n care societatea nu ?i-a completat capitalul social, ?n condi?iile legii.Simona Ionescu, redactor-?ef al Evenimentului Zilei, comenta despre Dan Voiculescu, cel care controleaz? grupul Intact (din care face parte Intact Production SRL, ini?iatoarea chem?rii ?n judecat?): ?Este evident faptul c? l-au deranjat enorm, p?n? la pierderea ra?iunii, articolele publicate ?n EvZ despre dosarele sale, trecute ?i prezente, despre atragerea fiicei sale ?n <<afaceri>> ce i-au adus acesteia inculp?ri penale”.La ?nceputul anului 2014, Tribunalul Bucure?ti a respins solicitarea Intact Production. Tribunalul Bucure?ti a admis excep?ia lipsei dovezii calit??ii de reprezentant a Intact Production ?i a respins cererea de chemare ?n judecat? ca lipsit? de interes. Legea prevede c? orice persoan? interesat? poate cere dizolvarea, ?ntr-un asemenea caz. Aceasta ?nseamn? c? nu orice persoan? poate cere, ci doar o persoana interesat?, adic? cea care justific? un interes protejat de lege. Un astfel de interes ar fi fost reprezentat de existen?a unei rela?ii comerciale ?ntre Intact ?i B1?TV, de exemplu, ?n care Intact ar fi putut fi prejudiciat? prin reducerea capitalului social. ?n spe??, persoana care a cerut dizolvarea nu a justificat c? are un interes protejat de lege, motiv pentru care ac?iunea ?n instan?? a fost respins?. F?r? justificarea unui interes legal, ac?iunea pare a fi mai mult un act ostil fa?? de o societate care activeaz? ?n acela?i domeniu – media.Antena 1 vs jurnalistul Petri?or Obae de la Pagina de Media ?n februarie 2013, Antena TV Group l-a dat ?n judecat? pe jurnalistul Petri?or Obae, proprietar ?i jurnalist al publica?iei on-line Pagina de Media, dup? ce acesta a publicat mai multe materiale critice la adresa Antena 1.Antena TV Group pretindea 500.000 de euro desp?gubiri materiale ?i 100.000 de euro desp?gubiri morale. ?n plus, Antena TV Group i-a f?cut ?i o pl?ngere la Poli?ie pentru abuz ?n serviciu. Petri?or Obae a fost citat ?i s-a deplasat la Poli?ie, unde, afl?nd acuza?ia care i se aducea, a refuzat s? dea orice declara?ie, refuz permis de Codul de procedur? penal?. ?ntr-unul dintre articolele reclamate de Antena, publicat pe 4 februarie 2013, Pagina de Media a semnalat derapaje dintr-o emisiune de divertisment. Emisiunea a primit peste 100 de reclama?ii la CNA din partea telespectatorilor. A doua zi, Pagina de Media a prezentat lista companiilor promovate ?n emisiunea respectiv?, iar, ?n ziua urm?toare, a publicat vestea c? Avon, una dintre companiile care aveau publicitate pe post, a precizat c? nu vrea s? se mai asocieze cu emisiunea ?Acces Direct”, care prezentase materialul respectiv (cazul este prezentat pe larg ?n Raportul FreeEx 2013). ?n ianuarie 2014, Tribunalul Bucure?ti a respins ca nefondat? ac?iunea Antena Group ?ndreptat? ?mpotriva lui Petri?or Obae.?n motivarea Tribunalului Bucure?ti se arat? c? Petri?or Obae ?a informat corect opinia public? despre cele ?nt?mplate ?n emisiunea ?Acces Direct”, nu se re?ine reaua-credin?? a acestuia ?i nici abuzul de drept invocat de reclamant?, ?ntruc?t faptele au fost prezentate exact a?a cum s-au petrecut ?n acea emisiune ?i cum au fost percepute ?i de publicul larg telespectator”. ?n motivarea instan?ei se mai afirm?, referitor la emisiunea ?n discu?ie, c?: ?Tocmai reclamantul (...) a comis o ?nc?lcare a demnit??ii, onoarei ?i vie?ii particulare, prin care a produs cel pu?in indignarea opiniei publice, chiar dac? a f?cut acest lucru sub paravanul dorin?ei de a ajuta acea persoan?”. Instan?a mai noteaz? c?: ?Nu se re?ine maniera tenden?ioas? de prezentare a faptelor ?i nici maniera lipsit? de echitate ?i impar?ialitate ?n care jurnalistul a abordat subiectul dezb?tut ?n articolele sale (...)”.Antena Group a contestat decizia Tribunalului la Curtea de Apel Bucure?ti, care a respins ?n octombrie 2014 ac?iunea ca nefondat?. ActiveWatch consider? c? acesta este un caz relevant de intimidare brutal? a unei voci critice care ?ncurc? interesele unui puternic trust de media. Pentru pl?ngerile penale ne?ntemeiate formulate ?mpotriva lor, jurnali?tii pot depune, la r?ndul lor, pl?ngeri penale pentru denun?are calomnioas?.Lucian Du?? vs Mihai G?dea ?i Antena?3. ?i invers?n urma unei decizii definitive a Tribunalului Bucure?ti din aprilie 2014, Mihai G?dea, realizatorul emisiunii Sinteza zilei, ?n solidar cu Antena?3, trebuie s? ?i pl?teasc? lui Lucian Du??, fostul ?ef al Casei Na?ionale de Asigur?ri de S?n?tate, suma de 5.000 de lei drept daune morale. De asemenea, Tribunalul Bucure?ti a men?inut ?i sentin?a Judec?toriei Sectorului 1 de obligare la publicarea, ?n extras, a hot?r?rii judec?tore?ti, ?n 30 de zile de la data r?m?nerii irevocabile a acesteia, ?ntr-un ziar de circula?ie na?ional?, ?ntr-o singur? edi?ie. Pentru aceea?i emisiune, Antena?3 fusese sanc?ionat? ?i de Consiliul Na?ional al Audiovizualului, ?n martie 2012, cu o amend? de 150.000 de lei.?n acela?i dosar, tot Tribunalul Bucure?ti l-a obligat ?i pe reclamantul Lucian Du??, la r?ndul s?u, la plata a 1.000 de lei daune morale c?tre Mihai G?dea. Extrase din emisiunea ?n discu?ie:Mihai G?dea:?Dumneavoastr? sunte?i un nesim?it, dac? asta a?i ?n?eles. [strig?nd]?Pentru c? eu ap?r altceva, domnule Du??! Ap?r pacien?ii care sunt bolnavi de cancer ?i de leucemie ?i care nu au morfin?. Dac? nu ?n?elege?i asta, sunte?i un dobitoc!?[aplauze ?n studio]?Ca dumneavoastr? s? m? acuza?i pe mine c? eu fac lobby pentru o firm? de medicamente ?nseamn? c? nu ave?i ra?iune! A?i ?n?eles?Lucian Du??:?Domnul G?dea!Mihai G?dea:?Ce, domnule Du???Lucian Du??:?Dumneavoastr? nu face?i dec?t s? demonstra?i mitoc?nia ?i nesim?irea dumneavoastr?, nu a mea.La finalul emisiunii – Mihai G?dea:?V? mul?umesc mult, doamnelor ?i domnilor, ?mi pare r?u c? ?n aceast? sear? m-am enervat peste m?sur? ?i ?mi cer scuze pentru un cuv?nt pe care n-ar fi trebuit s?-l spun, i-am spus domnului Du?? c? ar fi un dobitoc, lucru pentru care ?mi cer scuze. Nu am vrut s?-l jignesc, dar ?n momentul ?n care cineva este f?r? ra?iune, cum p?rea domnia sa, sigur, nu exist? niciun fel de justificare pentru cuv?ntul pe care l-am folosit.Ioana B?sescu vs Antena?3?n noiembrie 2014, notarul public Ioana B?sescu, fiica cea mare a fostului pre?edinte Traian B?sescu, a c??tigat un proces intentat Antenei?3. Tribunalul Bucure?ti a decis s? oblige postul de ?tiri la plata a 20.000 de lei, ?cu titlu de desp?gubiri civile” . Ioana B?sescu a intentat proces Antenei?3 ?n luna mai 2014. ?Portalul instan?elor de judecat? nu d? detalii asupra motivelor chem?rii ?n judecat? a postului de televiziune, ?ns? Antena?3 a realizat ?n prima parte a lui 2014 mai multe emisiuni ?n care s-a discutat situa?ia terenului pe care ?l de?ine la Nana [comun? din jude?ul C?l?ra?i – n.r.], precum ?i faptul c? ?n calitate de notar, ar fi lucrat cu Gazprom”, arat? Pagina de Media. Evenimentele ulterioare legate de cazul ?Nana” (declan?area unei anchete penale pe acest subiect, ?nfiin?area unei comisii parlamentare de anchet?) ridic? semne de ?ntrebare cu privire la caracterul rezonabil al restr?ngerii libert??ii de exprimare a presei, de c?tre instan?e, prin sanc?ionarea presei ?n cazuri care privesc subiecte de interes public, chiar ?i atunci c?nd baza factual? a afirma?iilor f?cute de jurnali?ti poate p?rea restr?ns? sau limbajul folosit poate fi considerat excesiv. RCS&RDS vs Intact?n noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucure?ti a decis c? mai multe firme din grupul Intact trebuie s? pl?teasc? RCS&RDS suma de 5 milioane de lei (peste un milion de euro), reprezent?nd desp?gubiri pentru prejudiciul moral generat de ?caracterul ilicit al campaniilor de denigrare desf??urate de intimatele p?r?te ?mpotriva apelantei ?n anul 2011 ?i ?n perioada aprilie - mai 2012”. Firmele grupului Intact au mai fost obligate de instan?? ?i ?s? difuzeze dispozitivul hot?r?rii, de la data r?m?nerii irevocabile, timp de o lun?, pe posturile de televiziune Antena 1 ?i Antena?3, sub form? de ?tire ?i de croll cursiv, difuzat la interval de o or?, ?n cadrul emisiunilor de ?tiri” ?i ?timp de o lun?, o dat? pe s?pt?m?n?, ?ntr-un cotidian de larg? circula?ie”. La acestea s-a ad?ugat obligarea la plata sumei de 81.241 lei cheltuieli de judecat?. ?n acela?i proces, Tribunalul Bucure?ti respinsese ac?iunea RCS&RDS ca fiind ne?ntemeiat?. Intact Media Group a anun?at c? va face recurs la decizia Cur?ii de Apel. A?a cum am relatat ?n Raportul FreeEx 2013, pe 20 aprilie 2012, Antena 1, Antena?3??i?Euforia TV, din Antena Group, au fost scoase din re?eaua Digi ?n urma unui diferend de ordin financiar. Antena Group ar fi cerut 7 milioane de euro pe an pentru difuzarea posturilor prin re?eaua DTH. ?n urma acestei situa?ii, televiziunile din grupul Intact au difuzat mai multe materiale care vizau RCS&RDS ?i conflictul cu aceast? companie.Oana Schmidt H?ineal? vs Antena?3?n martie 2014, Tribunalul Bucure?ti a admis par?ial ac?iunea fostei ?efe a Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt H?ineal?, ?i a obligat Antena?3 la plata a 10.000 de euro desp?gubiri morale. Pe 26 martie 2015, Curtea de Apel Bucure?ti a respins apelurile celor dou? p?r?i ca fiind nefondate. ?n 2013 Oana Schmidt H?ineal? reclamase de mai multe ori postul Antena?3 la CNA. Televiziunea de ?tiri a trustului Intact a fost sanc?ionat? de CNA cu mai multe amenzi.Robert Turcescu vs Mircea Badea ?n decembrie 2013, Judec?toria Sectorului 3 Bucure?ti l-a obligat pe Mircea Badea s? ?i pl?teasc? omului de televiziune Robert Turcescu (B1?TV) daune morale de 1 leu ?i s? publice, pe cheltuiala sa, considerentele ?i dispozitivul hot?r?rii ?n trei ziare de larg? circula?ie, dup? r?m?nerea definitiv? a acesteia, pentru ?nc?lcarea drepturilor reclamantului la onoare, reputa?ie ?i demnitate.De precizat c? motiva?ia ?i dispozitivul hot?r?rii au ?n total aproximativ 9 pagini A4. De asemenea, Mircea Badea a fost obligat la plata sumei de 6.008 lei cheltuieli de judecat? c?tre reclamant. ?n iulie 2014 Tribunalul Bucure?ti a respins apelul ?naintat de Mircea Badea ca nefondat.?ntr-o edi?ie a emisiunii Sinteza zilei difuzat? de Antena?3 ?n martie 2013, Badea f?cuse o serie de afirma?ii jignitoare la adresa lui Turcescu, ?n contextul unor informa?ii neconfirmate (la acea or?) privind o presupus? apartenen??/ colaborare a acestuia la/cu armata rom?n? (caz descris ?i ?n raportul FreeEx 2012). Instan?a a considerat c? Badea a ac?ionat cu rea-credin?? ?i cu inten?ia de a-i prejudicia imaginea lui Turcescu, pentru faptul c? a fi reluat o informa?ie dovedit? deja de p?r?t ca fiind neadev?rat?. ?n 2014 afirma?iile lui Badea referitoare la colaborarea lui Turcescu cu structuri de securitate au fost confirmate chiar de cel ?n cauz?. Acesta a recunoscut public, ?ntr-o emisiune TV, c? a fost/este colaborator al unui serviciu de informa?ii (detalii ?n capitolul Presiuni politice al prezentului raport). Totodat?, instan?a a mai considerat ?i c? limbajul folosit de Mircea Badea la adresa lui Robert Turcescu (?bolnav mintal”, ?s?-l pupe-n cur de lacheu de serviciu”) este ?agresiv”, ?vulgar”, ?indecent” ?i ?excesiv” ?i are capacitatea de a ?incita la ur? ?i ostilitate”.C?teva dintre afirma?iile lui Badea invocate de judec?tor: ?Deci eu ?i ur?sc pe ace?ti oameni. Am ajuns ?n Rom?nia anului 2013 s? ur?sc ni?te oameni p?n? la dezumanizare (…) dac? a? trece pe un drum de munte ?i ?n st?nga e o pr?pastie, ?i a?a cu dou? dege?ele se mai ?ine de o frunzuli?? vreun propagandist din ?sta abject, de ?sta b?sist, hidos, oribil, putred, vierm?nos, (…) vreun Turcescu, vreun de ??tia … s? ?l v?d a?a ajutor…ajutor…prietene, nu numai c? nu ?i ajut, m? ?ntorc cu spatele ?i plec la unii. La al?ii, ?mi scot tacticos o pung? de semin?e, o pun a?a pe margini ?i b?l?ng?n din picioare ?i m? uit s? v?d cum cade”; ?Dac? o s? am vreodat? ocazia s? le fac r?u ?stora, o s? le fac”.Antena 1, Antena?3 ?i Andreea Berecleanu vs Radu Banciu ?i B1?TVRadu Banciu ?i B1?TV au pierdut definitiv un proces cu Antena 1 ?i Antena?3. Tribunalul Bucure?ti a men?inut ?n aprilie 2015 sentin?a Judec?toriei Sectorului 1 din 2014 care ?i obliga pe Radu Banciu ?i B1?TV s? pl?teasc? ?n solidar desp?gubiri de 50 de lei ?i s? exprime scuze ?n mod public fa?? de reclamante ?n emisiunea Lumea lui Banciu, difuzat? de postul de televiziune B1?TV. Banciu a prezentat??ntr-o edi?ie din februarie 2012?o informa?ie preluat? de pe Facebook, potrivit c?reia reporteri ai?trustului Intact ar fi cerut?angaja?ilor Carrefour s? goleasc? rafturile ?n care se aflau legume pentru a le filma f?r? produse ?i a l?sa impresia c? ar exista o lips? de alimente. ?n decembrie anul trecut, Banciu a pierdut definitiv ?i un proces cu Andreea Berecleanu, prezentatoare a Antenei 1. ?n urma unei hot?r?ri a Tribunalului Bucure?ti de la finalul anului 2014, Radu Banciu ?i B1?TV trebuie s? ?i pl?teasc??prezentatoarei 15.000 de lei daune morale ?i s? ?i prezinte scuze ?prin publicarea unui articol, pe cheltuial? proprie, pe prima pagin? a dou? cotidiane ?i ?n cadrul emisiunii Lumea lui Banciu”. O sentin?? a Judec?toriei Sectorului 1, din decembrie 2013, stabilise cuantumul daunelor la 30.000 de lei. Andreea Berecleanu a declan?at ac?iunea ?n 2012, dup? ce Banciu a afirmat ?n emisiunea sa c? ?Andreea Berecleanu a umblat din floare-n floare, pentru func?ie. ?i-a g?sit b?rba?i bine situa?i care s? o propulseze? ?i a mai vorbit ?i despre o presupus? rela?ie a acesteia cu Dan Diaconescu. ?Trebuie s? r?spund? pentru ce a afirmat. S? aduc? dovezi”, a declarat Andreea Berecleanu, la momentul respectiv.Obligarea la prezentarea de scuze, f?r? a exista o indica?ie clar? referitor la cum ar trebui s? fie acestea formulate, ar putea avea un caracter prea vag ?i ar putea conduce ?n practic? la un efect nul sau chiar contrar celui urm?rit de instan??. Pe l?ng? faptul c? nu ar asigura o repara?ie a prejudiciului, se poate discuta ?i despre faptul c? obligarea la formularea de scuze ?n mod public ar putea ?nc?lca, ?n anumite situa?ii, ?i dreptul la libertatea de con?tiin??, a?a cum este el statuat de Constitu?ia Rom?niei (mai multe detalii despre opinia ActiveWatch pe acest subiect la cazul Revolu?ionarul Stere Beca vs. Radu Maz?re).Victor Ciutacu vs Sorina MateiRealizatorul TV Victor Ciutacu a c??tigat ?n instan?? un proces cu fosta sa coleg? Sorina Matei. Judec?toria Sectorului 2 Bucure?ti a decis c? aceasta ar trebui s? ?i pl?tesc? daune morale de 3.000 de lei lui Victor Ciutacu. Decizia nu este definitiv?, ea fiind atacat? de cei doi la Tribunalul Bucure?ti.?Victor Ciutacu a decis s? o dea ?n judecat? pe Sorina Matei dup? folosirea, ?ntr-un articol publicat pe blogul propriu, a unor expresii ca: ?Individul Ciutacu este, ?n opinia mea ?i f?r? pic de ?ndoial?, un jeg uman”, ?Un individ care pup? ?n fund infractorii, lumea crimei organizate”, ?Un posesor de orificii ?i at?t”, ?… se ?mbat? prin restaurante de lux cu politicieni ?i oameni de afaceri importan?i ?i foarte controversa?i”, ?Un mahalagiu ?i fustangiu de cea mai joas? spe??”, ?Un om care p?n? la urm? tr?ie?te din ?p?gi pe band? rulant?”, ?…pup? ?n fund infractorii, lumea crimei organizate, pune pu?c?riabilii pe piedesal ?i ?i ridic? ?n sl?vi cu gura plin?”, ?…se tranzac?ioneaz? la nesf?r?it pentru un pumn de bani ca s? ?njure pe unul sau pe altul”. Conflictul dintre cei doi s-a declan?at ?n momentul ?n care au devenit colegi la Rom?nia TV. Anterior, ei fuseser? colegi ?n trustul Intact.Horia ?i Marian Georgescu vs Antena?3, Mircea Badea ?i Oana Stancu?n decembrie 2013, Judec?toria Sectorului 1 Bucure?ti l-a obligat pe Mircea Badea, prezentatorul emisiunii de televiziune ?n gura presei, ?n solidar cu Antena?3, la plata unor daune morale de 5.000 de euro pentru ?nc?lcarea dreptului la demnitate al reclamantului Horia Georgescu, pre?edintele Agen?iei Na?ionale de Integritate (ANI).De asemenea, instan?a a obligat p?r??ii s? publice dispozitivul hot?r?rii ?n emisiunea ?n gura presei. Tribunalul Bucure?ti a redus cuantumul daunelor morale la 2000 de euro (pl?tibili la cursul BNR din ziua pl??ii) ?i a men?inut celelalte dispozi?ii ale sentin?ei civile apelate.?n mai multe edi?ii ale emisiunii difuzate ?n 2012, Badea l-a calificat pe Horia Georgescu drept ?slug? b?sist? jegoas?”, ?ooooANIst”, ?sluga aia b?sist? sp?lat? (…) la b?s”, ?ochelaric?”, ?deci din cauza mea arat? a?a? Prietene, dac? te sifonez eu, te ?mbun?t??esc”. Instan?a a apreciat c? ?modalitatea de exprimare este pur ?i simplu insult?toare, nu este justificat? de dezbaterea unui subiect public ?i nici nu se ?ncadreaz? ?n limitele dozei de exagerare ?i provocare permise de art 10 CEDO ?i jurispruden?a Cur?ii. (…) Astfel de afirma?ii precum cele re?inute mai sus (...) nu pot fi acceptate nici ?n contextul unei dezbateri viz?nd subiectele de interes public abordate de p?r?t ?i referitoare la reclamant, ?ntruc?t nu au nicio leg?tur? cu acestea. ?n jurispruden?a CEDO s-a re?inut c? este permis? sanc?ionarea judec??ilor de valoare atunci c?nd ele sunt pur injurioase ori atunci c?nd nu au o baz? factual? suficient?”. Mai mult, judec?torul a considerat c? astfel de exprim?ri nu sunt acceptabile nici m?car ?ntr-o emisiune de tip pamflet, a?a cum se autodefine?te emisiunea ?n gura presei.?n februarie 2014, aceea?i televiziune, ?mpreun? cu moderatoarea Oana Stancu, au mai fost obligate de o alt? instan??, ?ntr-un proces separat, s? achite daune morale ?n valoare de 20.000 euro pentru prejudicierea imaginii lui Marian Georgescu, tat?l pre?edintelui ANI, Horia Georgescu.Tribunalul Bucure?ti a redus ?n ianuarie 2015 cuantumul daunelor morale la 10.000 de lei.?n schimb, un alt proces deschis de Horia Georgescu ?mpotriva Oanei Stancu, a Antena?3 ?i a Intact Publishing, a fost respins de Judec?toria Sectorului 1 ?i de Tribunalul Bucure?ti ca ne?ntemeiat.Intact vs Stelian NegreaStelian Negrea, care de?inuse func?ia de ?ef al Departamentului Investiga?ii al trustului Intact, ?i dezv?luise ?n 2011 c? investiga?iile departamentului erau folosite ca instrumente de ?antaj ?i h?r?uire la adresa oponen?ilor politici ai patronului (neoficial) al trustului, Dan Voiculescu, sau a unor companii, ?n func?ie de interesele patronatului ?i ale conducerii, a c??tigat procesul cu acest trust la sf?r?itul anului 2013. Stelian Negrea ??i d?duse ?n iunie 2011 demisia din func?ia de ?ef al Departamentului Investiga?ii al trustului Intact la numai 2 luni dup? ce fusese numit, f?r? a semna contractul de prest?ri servicii dintre firma sa ?i Intact. ?n scrisoarea trimis? de Stelian Negrea c?tre CNA, acesta men?iona existen?a unui lin?aj mediatic ?intit c?tre oponen?ii alian?ei politice din care f?cea parte Dan Voiculescu, patronul trustului Intact. Un alt scop era ob?inerea publicit??ii de la companiile private. ?Prin contractul pe care Intact Media Group mi l-a impus prin semn?turile celor doi directori, eu, ?n calitate de coordonator al Departamentului de Investiga?ii, urma s? fiu tranformat ?ntr-o simpl? unealt? a intereselor politice ?i de afaceri ale patronatului (asa dup? cum se poate vedea din modul ?n care directorul general, domnul Codru? ?ere? [directorul Intact ?n 2011– n.n.], se raporta la companiile care nu aveau publicitate sau cu care aveau un diferend juridic ori la oponen?ii politici ai d-lui Dan Voiculescu)?, a spus Stelian Negrea ?ntr-un document transmis ?n 2011 Consiliului Na?ional al Audiovizualului (CNA). Departamentul de Investiga?ii nu era subordonat conducerii editoriale a trustului, ci direct directorului Intact, Codru? ?ere?. Mai mult, contractul comercial pe care Stelian Negrea a refuzat s? ?l semneze prevedea sanc?iuni de 100.000 de euro pentru discreditarea prin declara?ii sau orice alt? atitudine ori modalitate, individual sau colectiv, persoanele din conducerea actual? sau viitoare a beneficiarului, sau pe Beneficiar sau Afilia?ii Beneficiarului (mai multe detalii despre cazul Negrea ?i ?n Raportul FreeEx 2011). ?n urma dezv?luirilor, de?i nu a negat existen?a contractului f?cut public de Stelian Negrea, grupul Intact l-a dat ?n 2011 ?n judecat?, cer?nd ca acesta s? pl?teasc? daune interese de 100.000 de euro pentru discreditarea Beneficiarului. Judec?toria Sectorului 1 Bucure?ti a constatat ?ns? c? ?ntre p?r?i s-au desf??urat doar rela?ii comerciale de prest?ri servicii av?nd ca obiect furnizarea de materiale media, ?ns? nu s-a ?ncheiat un contract de prest?ri servicii, a?a cum cum a sus?inut reclamanta, ?i a respins cererea ca Negrea s? achite daune.?n mai 2014, dup? c??tigarea procesului la Judec?torie, Stelian Negrea relata c? a fost ?n continuare h?r?uit de trustul aflat sub controlul lui Dan Voiculescu: ?mi-a f?cut o pl?ngere penal? pentru ?n?el?ciune la care am primit NUP de la Poli?ie confirmat ulterior ?i de Parchet, mi-a mai ?naintat un proces civil prin care cerea la fel sume de ordinul sutelor de mii de euro la care culmea a renun?at de bun?voie, mi-a trimis numeroase amenin??ri acas? prin intermediul unui executor judec?toresc s? nu mai vorbesc, i-a trimis so?iei o amenin?are c?, dac? eu n-am bani s?-i pl?tesc cele 100.000 de euro pretinse, atunci ea s? nu-?i v?nd? apartamentul c? va trebui s? i-l dea lui Voiculescu, mi-a f?cut numeroase pl?ngeri <<anonime>> pe la Garda Financiar? pentru nereguli inventate sau dela?iuni murdare de a trebuit s? merg ?n nenum?rate r?nduri pe acolo cu teancuri de h?rtii pentru a fi verificat etc.”. Tribunalul Bucure?ti a men?inut printr-o hot?r?re din decembrie 2014 decizia favorabil? lui Stelian Negrea. ?n 2013 procurorii DNA au dispus trimiterea ?n judecat? pentru infrac?iunea de ?antaj ?i complicitate la ?antaj a unui num?r de ac?ionari ?i angaja?i ai grupului Intact, precum ?i a 3 companii din grup, ?n leg?tur? cu folosirea institu?iilor media pe care le controlau (televiziuni, publica?ii on-line ?i scrise) pentru ?antaj cu scopul ob?inerii de foloase materiale ilicite ?nsemnate (detalii despre caz ?n Raportul FreeEx 2013). ?n 2014, fostul patron ?i finan?ator formal al grupului Intact ?i al canalului Antena?3, Dan Voiculescu, a fost inculpat ?ntr-un alt dosar de ?antaj. Conform procurorilor DNA, el ar fi amenin?at oameni de afaceri cu campanii de discreditare dac? nu ?ncheiau contracte de publicitate cu grupul s?u de pres?, iar ace?tia l-au denun?at la DNA.Bogdan Chirieac vs Liviu Avram ?i Cristian Sima?n noiembrie 2012, comentatorul ?i omul de afaceri Bogdan Chirieac, acuzat de brokerul fugar Cristian Sima c? a f?cut trafic de influen?? ?n favoarea unor companii multina?ionale (detalii ?n raportul FreeEx 2012, capitolul Etic?), i-a ac?ionat ?n judecat? pe Sima ?i pe jurnalistul Liviu Avram - care a publicat documente ?n conexiune cu aceast? acuza?ie. Bogdan Chirieac a solicitat daune materiale ?n valoare de 640.000 de dolari ?i daune morale de 150.000 de dolari. ?n februarie 2014, Tribunalul Bucure?ti a respins ac?iunea lui Bogdan Chirieac ?mpotriva jurnalistului Liviu Avram, de la Adev?rul, consider?nd c? acesta din urm? a ac?ionat cu bun?-credin?? ?i ?n interes public, ?i l-a obligat pe Sima s? pl?teasc? daune morale de 30.000 de dolari.?ns? ?n ianuarie 2015 Curtea de Apel Bucure?ti a respins ac?iunea ?i cererea de cheltuieli de judecat? a reclamantului, deci l-a absolvit ?i pe Cristian Sima de plata daunelor morale. Liviu Avram a declarat pentru Pagina de Media ca i-a cerut un punct de vedere lui Bogdan Chirieac, c?ruia i-a trimis ?i documentele ?n discu?ie, dar acesta din urm? a ales s? le publice pe site-ul DCNews, sus?in?nd c? sunt false, ?nainte de publicarea articolului din Adev?rul. Conform unui articol publicat de Tiberiu Lovin pe ReporterVirtual.ro, jurnalistul Liviu Avram a preferat s? se apere singur.Decebal Traian Reme? vs Rodica Culcer, Televiziunea Rom?n?, Pre?edin?ia ?i DNAHotnews.ro a anun?at, la sf?r?itul lunii noiembrie 2014, c? fostul ministru al agriculturii, Decebal Traian Reme?, pierduse procesul pe care ?l intentase Rodic?i Culcer, ?efa ?tirilor TVR la data difuz?rii imaginilor, Televiziunii Rom?ne, Pre?edin?iei ?i DNA dup? ce postul public de televiziune a difuzat, ?n 2007, imaginile care au dus la demisia sa, ?n celebrul caz ?Caltabo?ul” ?i la condamnarea sa. A?a cum am relatat ?n Raportul FreeEx 2007, ?n octombrie 2007, televiziunea rom?n? deschidea Jurnalul de la ora 19.00 cu ?tirea ?Filaj la mini?tri”. Crainicul introducea ?tirea anun??nd c? TVR prezint?: ?imaginile care ?n opinia procurorilor anti-corup?ie probeaz? c? Decebal Traian Reme?, ministrul Agriculturii, a luat mit?”. ?tirea prezenta ni?te imagini ob?inute de postul public din care reie?ea c? Ioan Mure?an, fost ministru al Agriculturii, i-ar fi dat un plic, presupus cu bani, ministrului Agriculturii ?n func?ie - Decebal Traian Reme?. Imaginile difuzate, filmate cu camera ascuns?, ?i ar?tau pe cei doi discut?nd ?ntr-o cafenea. Filmul mai con?inea ?i o ?nregistrare a unei convorbiri telefonice ?ntre ei. Din film reie?ea c? cei doi ar fi discutat despre aranjarea unor licita?ii. Pe parcursul primei difuz?ri, TVR a ad?ugat un titlu peste imagini: ?Flagrant”. Acest titlu nu a fost p?strat ?n difuz?rile ulterioare. ?tirea nu con?inea punctul de vedere al celor doi politicieni implica?i, redac?ia explic?nd c? ?ncerc?rile de a-i contacta au r?mas f?r? r?spuns. DNA a declan?at o anchet? ?mpotriva celor doi politicieni, rechizitoriul procurorilor ar?t?nd c? ?n septembrie 2007 Reme?, ?n calitate de ministru, ar fi acceptat ?i primit produse alimentare (caltabo? ?i ?uic?) ?i suma de 15.000 de euro de la omul de afaceri Gheorghe Ciorb?, prin intermediul lui Mure?an, a relatat Hotnews. Drept urmare, Decebal Traian Reme? a fost condamnat la trei ani de ?nchisoare, din care a executat doar unul, fiind eliberat ?n februarie 2014. ?n noiembrie 2009, Reme? declarase c? inten?iona s? dea ?n judecat? Pre?edin?ia, DNA ?i TVR pentru a afla cum au ajuns ?n pres? probele audio ?i video din dosarul s?u, a relatat Hotnews. Dosarul a fost ?nregistrat de abia ?n octombrie 2010 (deci la 3 ani de la difuzarea imaginilor). Dup? al?i 4 ani a fost pronun?at? solu?ia instan?ei. Astfel, ?n noiembrie 2014, Tribunalul Bucure?ti a respins ac?iunea ?mpotriva Pre?edintelui Rom?niei, Administra?iei Preziden?iale ?i Direc?iei Na?ional? Anticorup?ie ca fiind formulat? ?mpotriva persoanelor f?r? calitate procesual? pasiv?. De asemenea, a respins ac?iunea ?mpotriva Rodic?i Culcer [?efa ?tirilor TVR la data difuz?rii imaginilor, n.n.] ?i a Societ??ii Rom?ne de Televiziune, ca ne?ntemeiat?. ?n capitolul Legisla?ie al prezentului raport discut?m despre o decizie a CEDO referitoare la prezentarea ?n mass-media a extraselor din ?nregistr?rile realizate de procurori ?n timpul anchetei penale (cauza Apostu contra Rom?nia).Marcel S?mpetru vs Ondine Ghergu? ?i Rom?nia liber??n 2013 Ondine (Cecilia) Ghergu? ?i Rom?nia liber? (prin S.C. Media Gamma Publishers SRL) au fost obligate de Judec?toria Sectorului 3 Bucure?ti s? ?i pl?teasc? procurorului Marcel S?mpetru daune morale de 10.000 de lei ?i s? publice ?ntreaga hot?r?re judec?toreasc? pe prima pagin? a cotidianului Rom?nia liber?, dar ?i ?n patru cotidiane centrale (Adev?rul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Na?ional ?i Libertatea).Articolul publicat de Ondine Ghergu? aducea mai multe acuza?ii la adresa lui Marcel S?mpetru, inclusiv pe aceea de trafic de influen??. Ap?rarea jurnalistei la recursul judecat de Tribunalul Bucure?ti s-a bazat ?n principal pe argumentul c? majoritatea afirma?iilor cuprinse ?n articolul publicat aveau ca surse extrase din rechizitoriile procurorilor ?n mai multe dosare sau articole din mass-media, exist?nd, ?n consecin??, ?n opinia ap?r?rii, o baz? factual? pentru acestea. Ap?rarea a invocat ?i interesul public ?n relatarea despre persoanele care de?in func?ii publice, distinc?ia dintre judec??ile de valoare ?i afirmarea unor fapte determinate ?i dreptul presei de a recurge la o doz? de exagerare, toate consfin?ite de jurispruden?a CEDO. De asemenea, ActiveWatch, ?n calitate de intervenient, a sus?inut ?n fa?a Tribunalului Bucure?ti c? obligarea la publicarea hot?r?rii este dispropor?ionat? ?n raport cu faptele reclamate ?i are un grav caracter represiv la adresa jurnalistului, fiind dificil de pus ?n practic?, ?n situa?ia ?n care p?r?tul ar fi fost dispus s? o aplice. Hot?r?rea instan?ei avea ?n cazul acesta 24 de pagini, astfel ?nc?t publicarea acesteia ?n integralitate ?n paginile tip?rite ale celor patru publica?ii men?ionate ar fi presupus costuri de peste 30.000 de euro, probabil de c?teva zeci de ori peste cuantumul daunelor morale acordate ?n aceea?i sentin??. Referitor la practica unor instan?e de a cere jurnali?tilor s? publice o ?ntreag? hot?r?re judec?toreasc?, consider?m c? o alternativ? mult mai rezonabil?, ?n cazul ?n care se dore?te folosirea acestei proceduri, este s? se solicite doar publicarea dispozitivului sentin?ei, dimensiunea acestuia fiind mult mai rezonabil? din punctul de vedere al public?rii ?n pres?. De asemenea, din con?inutul dispozitivului hot?r?rii judec?tore?ti reiese clar pentru public sensul sentin?ei judec?tore?ti.?n ianuarie 2015 Tribunalul Bucure?ti a admis recursurile formulate de cele dou? p?r?i ?i respins ac?iunea formulat? de Marcel S?mpetru ca ne?ntemeiat? ?i a admis cererea ca acesta s? achite cheltuielile de judecat? ale lui Ondine (Cecilia) Ghergu? ?i ale Rom?niei libere, ?n valoare de 2000 de lei. Hot?r?rea nu a fost ?nc? redactat?.Nicu Ghear? vs Tiberiu Hrihorciuc (Gazeta de Cluj)Jurnalistul Tiberiu Hrihorciuc a fost obligat, printr-o hot?r?re definitiv? a Cur?ii de Apel Cluj din decembrie 2014, s? ?i pl?teasc? 700 de lei daune morale afaceristului Nicu Ghear? ?i s? publice hot?r?rea pronun?at? ?ntr-un ziar cu aceea?i r?sp?ndire ca cel ?n care a fost publicat articolul pentru care s-a plans reclamantul. De asemenea, Tiberiu Hrihorciuc a fost obligat s? ?i pl?teasc? lui Nicu Ghear? suma de 700 de lei reprezent?nd daune morale ?i suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecat?. Curtea de Apel a men?inut sentin?a civil? pronun?at? de Tribunalul Cluj ?n iulie 2014. Gazeta de Cluj nu a fost chemat? ?n judecat? de Nicu Ghear?. Procesul a vizat articolul cu titlul ?Leg?turile penale ale Anei Maria Prodan cu Nicu Ghear?” publicat ?n iunie 2012 ?n Gazeta de Cluj. Afirma?iile din articol, care ?l vizau pe Nicu Ghear?, sunt: ?Noul patron al Universit??ii Cluj, Ana Maria Prodan Reghecampf, are leg?turi cu Nicu Ghear?, cunoscutul interlop. (…) Nicu Ghear? a fost asociat de multe ori cu lumea interlop? a drogurilor”.Detalii despre opinia ActiveWatch cu privire la obligarea la publicarea hot?r?rii judec?tore?ti pot fi g?site la cazul Marcel S?mpetru vs Ondine Ghergu? ?i Rom?nia liber? din prezentul raport. Oana Stancu vs Andrei Man?og, Marian Turosu ?i Revista KamikazeJurnali?tii Andrei Man?og ?i Marian Turosu, ?n solidar cu publica?ia satiric? Revista Kamikaze, au fost obliga?i la plata a c?te 30.000 de lei ca daune morale c?tre prezentatoarea TV Oana Stancu, ?n urma public?rii a dou? articole ?M? ofer s-o f*t pe Oana Stancu ?i s?-l bat pe Mircea Badea” (semnat de Andrei Man?og) ?i ?Critic? de fei??n d? mari jurnali?ti – Oana Stancu” (semnat de Marian Turosu). De asemenea, cei doi, ?mpreun? cu revista Kamikaze, au fost obliga?i ?i la plata cheltuielilor de judecat? ale reclamantei, ?n valoare de 4350,38 de lei. Marius Bor?ea (redactor ?ef al revistei Kamikaze) a fost absolvit de responsabilitate de c?tre instan?a de judecat?. Instan?a a mai obligat p?r?ta S.C. Logo 77 Logic S.R.L. (editorul revistei Kamikaze) s? elimine din presa asupra c?reia are drept de control cele dou? articole men?ionate ?i a comentariile aferente, cu caracter ofensator la adresa reclamantei, postate de cititori. Hot?r?rea a fost pronun?at? ?n 2013 de Tribunalul Bucure?ti ?i men?inut? ?n 2014 de Curtea de Apel Bucure?ti. Kamikaze a eliminat articolele de pe site.Primarul Ion Dumitru vs Edi?ie Special? PressPublica?ia arge?ean? Edi?ie Special? Press a fost obligat?, printr-o hot?r?re irevocabil? a ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie, care men?ine sentin?a Tribunalului Arge? ?i decizia Cur?ii de Apel din Pite?ti, la plata unor daune morale ?n valoare de 20.000 de euro c?tre primarul Ion Dumitru din comuna arge?ean? Albota. ?n aprilie 2015 ICCJ a respins ?i ac?iunile de revizuire ?i contesta?ie ?n anulare.Dumitru Ion ?i chemase ?n judecat? ?n 2011 pe mai mul?i reprezentan?i ai publica?iei, pentru campania dus? ?mpotriva sa. Conform jurnalistului Mihai Bacalu de la Ora de ?tiri, ??n materiale redactate inclusiv ?n acest an, redactorii publica?iei Edi?ie Special? Press l-au acuzat cu un limbaj de mahala pe Dumitru c? ar fi primit mit? la alocarea unor lucr?ri de infrastructur?, cu care ?i-ar fi achizi?ionat c?teva balastiere. (…) Publica?ia ac?ionat? ?n instan?? de primarul din Albota a continuat s?-l atace at?t pe reclamant, c?t ?i pe magistra?ii care au judecat litigiul, redact?nd ?ntr-un limbaj deloc licen?ios un material despre viziunea sa asupra presei, dup? ce a pierdut procesul la Curtea de Apel din Pite?ti”. Mihai Bacalu a devenit el ?nsu?i ?inta atacurilor Edi?ie Special? Press, care a publicat injurii cu un caracter suburban la adresa sa ?nso?ite de fotografii ale sale. De asemenea, e-mail-uri injurioase ?i amenin??toare, scrise ?ntr-o limb? rom?n? suburban?, prolix? ?i plin? de gre?eli gramaticale, au fost transmise c?tre jurnalist de pe o adres? ce pare s? apar?in? publica?iei Edi?ie Special? Press, dup? cum a informat jurnalistul echipa FreeEx, pun?nd la dispozi?ie e-mail-urile amenin??toare. Din analiza ActiveWatch a reie?it c? publica?ia Edi?ie Special? Press ?ncalc? ?n mod flagrant etica jurnalistic? ?ntr-o pondere cov?r?itoare a materialelor publicate. Materialele acestora practic? injurii, lanseaz? afirma?ii nesus?inute, discrimineaz? categorii defavorizate, nu audiaz? toate p?r?ile implicate, neput?nd fi, ?n fapt, calificate drept jurnalism. Primarul Sorin Oprescu vs Dan DiaconescuTribunalul Bucure?ti l-a obligat ?n martie 2014 pe Dan Diaconescu la plata a 300.0000 de lei (aproximativ 65.000 de euro) daune morale c?tre Sorin Oprescu, primarul Capitalei. Sorin Oprescu s-a pl?ns instan?ei c? Dan Diaconescu l-a def?imat ?i c? timp de dou? luni l-a ?lin?at” pe postul de televiziune OTV ?i i-a denigrat familia. Suma solicitat? de Sorin Oprescu fusese 500.000 de lei. ?n februarie 2015, Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv ?i ?ncarcerat pentru ?antaj (detalii ?n capitolul Etic? al prezentului raport).Raed Arafat vs Liviu AlexaTribunalul Cluj a respins ?n decembrie 2014 ac?iunea introdus? de medicul Raed Arafat fa?? de jurnalistul Liviu Alexa, editorul publica?iei Ziar de Cluj. Sentin?a poate fi apelat?. Raed Arafat solicita daune morale ?n valoare de 100.000 de euro. Conform jurnalistului Mihai Bacalu, Liviu Alexa scrisese despre Raed Arafat c? ar fi sprijinit o firm? ?n c??tigarea unor licita?ii pentru furnizarea de ambulan?e, ?n perioada ?n care ocupa func?ia de secretar de stat, societatea fiind controlat? de un apropiat al acestuia.Revolu?ionarul Stere Beca vs Radu Maz?re?n decembrie 2014, Judec?toria Constan?a l-a obligat pe Radu Maz?re, primarul municipiului Constan?a, la plata c?tre revolu?ionarul Stere Beca a sumei de 5.000 de lei, reprezent?nd daune morale, ?i a sumei de 100 de lei, reprezent?nd cheltuieli de judecat?. De asemenea, instan?a l-a obligat pe Radu Maz?re s?-?i cear? scuze, prin mass-media, fa?? de reclamant. Conform Ziua de Constan?a, la jum?tatea lunii august 2013, revolu?ionarul a fost f?cut ?milog? de Radu Maz?re. Discu?ia avea loc la inaugurarea unor locuin?e sociale ?n Constan?a.??Mai precis, Stere Beca, al?turi de al?i revolu?ionari, i-ar fi cerut premierului mai multe drepturi pentru aceast? categorie, context ?n care Beca i-ar fi replicat primarului c? pentru ei nu este nimic. ?n replic?, edilul-?ef a spus: <<Cum adic? nu-i nimic? Am trei mii de oameni care n-au unde s? doarm?. (...) Am fost ?i eu la Revolu?ie (...). Am fost cu pu?ca la Casa Alb?, b?!>>, a mai spus Maz?re, dup? care i-a spus celui cu care avuse schimbul de replici: <<Milogule!>>?. Radu Maz?re a anun?at c? a atacat decizia Judec?toriei Constan?a. ?n opinia ActiveWatch, ?entin?a Judec?toriei Constan?a poate fi pus? sub semnul ?ntreb?rii din mai multe puncte de vedere. ?n primul r?nd, se poate argumenta c? folosirea epitetului ?milog”, ?n contextul unei dezbateri de interes public (solicitarea de beneficii suplimentare de c?tre revolu?ionari), ?nso?it de un argument al primarului Maz?re (3000 de oameni f?r? locuin?e ?n Constan?a), nu reprezint? un atac pur ?i simplu gratuit la demnitatea reclamantului, ci reprezint? o opinie care are o minim? baz? factual? ?i care, de aceea, s-ar putea ?ncadra ?n limitele libert??ii de exprimare, a?a cum au fost acestea stabilite de CEDO. De asemenea, obligarea la cererea de scuze prin intermediul mass-media poate fi atacat? din mai multe puncte de vedere. ?n primul r?nd, aceast? obliga?ie este lipsit? de claritate. Astfel, aceast? obliga?ie poate ?nsemna s? ??i cear? scuze prin intermediul unei publica?ii, al unui post de radio sau a unei televiziuni etc. sau poate ?nsemna s? ??i cear? scuze prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare ?n mas?. ?n hot?r?re ar fi trebuit precizat foarte clar ?n care segment din mass-media va trebui s? ac?ioneze (indicare concret? a unui/unor posturi radio-TV, ziar etc.). ?n principiu, de?i obligarea la cererea de scuze este prev?zut? de Codul civil, trebuie analizat dac? nu ?ncalc? Constitu?ia Rom?niei. Articolul 29 (Libertatea de con?tiin??) statueaz? c?: ?(1) Libertatea g?ndirii ?i a opiniilor, precum ?i libertatea credin?elor religioase nu pot fi ?ngr?dite sub nici o form?. Nimeni nu poate fi constr?ns s? adopte o opinie ori s? adere la o credin?? religioas?, contrare convingerilor sale”. ?n concluzie, r?m?ne de dezb?tut dac? obligarea la cererea de scuze reprezint? constr?ngerea la adoptarea unei opinii sau nu. RMGC vs ?tefan Marincea?n august 2014, compania minier? Ro?ia Montan? Gold Corporation a pierdut procesul intentat fostului director al Institutului Geologic Rom?n, ?tefan Marincea, care a dezv?luit o serie de falsuri realizate de companie.A?a cum am consemnat ?i ?n precedentul raport FreeEx, ?n noiembrie 2013 RMGC l-a dat ?n judecat? pe ?tefan Marincea, sus?in?nd c? afirma?iile acestuia erau ?complet nefondate ?i calomnioase”, cer?ndu-i desp?gubiri simbolice, ?n valoare de 100 de lei. ?tefan Marincea criticase din punct de vedere ?tiin?ific proiectul RMGC de a face exploatare minier? cu cianur? la Ro?ia Montan?. Geologul s-a opus demar?rii acestui proiect ?i l-a contestat ?n fa?a comisiei parlamentare, afirm?nd c? este ?n dezavantajul mediului ?i al statului rom?n. Dup? ce a f?cut aceste declara?ii, Marincea a fost demis de la conducerea Institutului, motivul invocat fiind legat de un studiu despre cutremure. Victor Ponta vs Evenimentul Zilei?n mai 2014, Evenimentul Zilei a c??tigat un proces deschis de premierul Victor Ponta. Curtea de Apel Bucure?ti a respins ca nefondat recursul prin care Victor Ponta cerea r?spunderea delictual? a patru jurnali?ti, C?t?lin Antohe, Vlad Macovei, Marius Vulpe, Carmen Velicu ?i Cristian Vasilcoiu, ?n solidar cu Evenimentul Zilei, pentru un articol publicat ?n 2011. Ace?tia scriseser? despre contractele firmei de avocatur? condus? de Dan ?ova, din care f?cea parte ca ?senior partner” ?i actualul premier Victor Ponta, cu Complexurile energetice de la Turceni ?i Rovinari. Articolul prezenta rezultatele unui control al ANAF din care rezulta c? firma de avocatur? ar fi ?ncasat ilegal 4,4 milioane de lei. ?n 2015 DNA a cerut Parlamentului aviz pentru re?inerea ?i arestarea senatorului Dan ?ova ?ntr-un dosar care vizeaz? tocmai aceste afaceri ale firmei sale de avocatur? cu Complexurile energetice de la Turceni ?i Rovinari. Ancheta a fost deschis? ?n 2012. Conform presei, Dan ?ova a negat orice implicare a lui Victor Ponta ?n aceste contracte, dar numele acestuia apare ?n dosarele deschise de structurile teritoriale ale DNA, dosare ulterior conexate de DNA central. Adrian N?stase vs Attila Biro ?n noiembrie 2014, fostul prim-ministru Adrian N?stase l-a reclamat la Consiliul pentru Combaterea Discrimin?rii pe jurnalistul Attila Biro, de la ziarul G?ndul. Fostul premier a sus?inut c? jurnalistul l-ar fi discriminat ?i i-ar fi amenin?at libertatea de exprimare ?n dou? articole scrise dup? ce Adrian N?stase a participat la un eveniment al Ministerului Afacerilor Externe destinat tinerilor diploma?i.Titlurile articolelor vizate de premier erau: ?N?stase, invitat de MAE s? conferen?ieze. ?nv???turile unui fost premier ?nchis pentru corup?ie c?tre tinerii diploma?i. Secretar de stat: <<Helmut Kohl a avut conferin?e ?i dup? condamnare>>” ?i ?C?t a pl?tit MAE din bani publici pentru evenimentul la care a conferen?iat fostul premier Adrian N?stase, condamnat pentru corup?ie”. Fostul premier Adrian N?stase a sus?inut, ?n pl?ngerea c?tre CNCD: ?Consider c? aceste articole ?ncalc? principiul nediscrimin?rii, afect?nd dreptul meu la liber? exprimare ?i pe cel referitor la activitatea profesional?, ?n condi?iile ?n care sentin?ele judec?tore?ti care m-au vizat nu con?in nici un fel de limitare ?n aceast? privin??”.?n februarie 2015, CNCD a respins pl?ngerea f?cut? de Adrian N?stase ?mpotriva lui Attila Biro, stabilind c? articolele jurnalistului s-au ?ncadrat ?n limitele libert??ii de exprimare ?i nu au discriminat.Florin P?slaru vs Sorin ?i?eiSecretarul Comisiei de cultur?, arte ?i mass-media a Camerei Deputa?ilor, Florin P?slaru, s-a folosit de ?nsemnele Parlamentului pentru a depune o pl?ngere penal? ?mpotriva cotidianului online NePas?DeGala?i.ro. Sesizarea deputatului PSD purta antetul Parlamentului ?i a fost depus? ?n decembrie 2012, la scurt timp dup? alegerile parlamentare ce au avut loc ?n acea lun?.P?slaru a reclamat suspiciuni de evaziune fiscal? ?n leg?tur? cu tip?rirea unei publica?ii electorale ?n baza unui contract de publicitate electoral? ?ntre PD-L ?i societatea care editeaz? publica?ia NePas?DeGala?i.ro. Publica?ia tip?rit? a purtat acela?i nume cu publica?ia online, fiind alc?tuit? din patru pagini de publicitate electoral? ?i patru pagini de con?inut editorial furnizat de redac?ie. Tip?rirea publica?iei a fost asigurat? de PD-L, ?n timp ce site-ul a furnizat con?inutul editorial ?i machetarea publica?iei. Printre materialele editoriale furnizate de redac?ie exista ?i un interviu cu o persoan? care ?l acuza pe P?slaru de colaborare cu Securitatea. CNSAS a stabilit c? P?slaru a fost colaborator al Securit??ii comuniste.Sorin ?i?ei, editorul publica?iei NePas?DeGala?i.ro, a fost audiat la ?nceputul lui ianuarie 2013 de organele de anchet? ?n leg?tur? cu acest caz, dar acestea nu au pronun?at nicio solu?ie ?n acest caz p?n? la data redact?rii raportului.La doi ani dup? formularea pl?ngerii penale de c?tre deputatul P?slaru, la finalul anului 2014, ActiveWatch ?i Sorin ?i?ei au f?cut investiga?ii ?n leg?tur? cu situa?ia dosarului ?i au aflat c? nu exist? un dosar penal ?mpotriva jurnalistului. Dosarul fusese clasat la dou? zile dup? audierea jurnalistului deoarece s-a constatat c? faptele sesizate de petent nu sunt sanc?ionate penal sau contraven?ional. La o cerere de informa?ii adresat? de ActiveWatch Parlamentului Rom?niei ?n noiembrie 2014, referitor la modul ?n care parlamentarii pot utiliza ?nsemnele oficiale, Biroul de Pres? al Camerei Deputa?ilor a explicat c? nu exist? o reglementare specific? privind utilizarea acestor de c?tre parlamentari a tipizatelor cu ?nsemnele Parlamentului Rom?niei.La ?nceputul lui 2014, ?n urma unei anchete a Agen?iei Na?ionale de Integritate, Florin P?slaru a fost trimis ?n judecat? pentru conflict de interese, deoarece l-a angajat pe fiul s?u la propriul cabinet de parlamentar, ?n mandatul 2009-2012. Florin P?slaru este patron al TV Gala?i, institu?ie de pres? la care jurnalistul Sorin ?i?ei a avut o colaborare ?n urm? cu aproape 10 ani.CEDO - Cauza Ro?iianu contra Rom?niaRom?nia a fost condamnat? de Curtea European? a Drepturilor Omului s?-i pl?teasc? 4.000 de euro desp?gubiri unui ziarist din Baia Mare, Ioan Romeo Ro?iianu, pentru c? primarul ora?ului a refuzat s?-i furnizeze acestuia informa?ii de interes public.Astfel, Ioan Romeo Ro?iianu, jurnalist la Baia Mare, a adresat mai multe cereri de informa?ii de interes public primarului municipiului Baia Mare, Cristian Anghel (primar ?n perioada 1993-2010). ?n urma refuzului de a-i comunica informa?iile, jurnalistul s-a pl?ns ?n justi?ie. Prin hot?r?ri definitive ?i irevocabile, primarul a fost obligat de instan?e s?-i comunice informa?ii cu privire la contracte de achizi?ii publice ?i administrarea patrimoniului public. Totu?i, hot?r?rile au r?mas neexecutate ?n ciuda a numeroase demersuri, care au inclus amendarea civil? a primarului, de c?tre instan??, pentru neexecutarea hot?r?rilor ?i amendarea administrativ? a primarului, de c?tre procuror, ?n urma unei pl?ngeri penale.Reclamantul a sesizat Curtea European? a Drepturilor Omului ?n 2006, invoc?nd ?nc?lcarea articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil) ?i 10 (libertatea de exprimare) din Conven?ie. ?n cerere s-a ar?tat c? neexecutarea unei hot?r?ri judec?tore?ti privitoare la un drept civil al reclamantului (dreptul de a primi informa?ii publice conform Legii nr. 544/2001) reprezint? o negare a accesului efectiv la justi?ie. ?n plus, aceasta a fost de natur? s? ?ngr?deasc? libertatea de exprimare a presei asupra problemelor de interes public.?n fa?a CEDO, Guvernul Rom?niei a sus?inut c? reclamantului i s-ar fi pus la dispozi?ie informa?iile cerute, dar nu s-a prezentat la prim?rie ca s? le ridice. ?n realitate, tocmai pentru a-l descuraja s? le mai cear?, primarul i-a ?oferit” ziaristului o serie ?ntreag? de documente contra unor sume absurde (de ordinul sutelor de euro) pentru fotocopierea lor.Curtea a considerat c? reclamantului trebuia s? i se ofere informa?iile punctuale solicitate, ?i nu tomuri ?ntregi de documente pe care nu le ceruse, astfel ?nc?t nu se poate re?ine c? hot?r?rile judec?tore?ti care obligau la comunicarea de informa?ii au fost executate. ?n consecin??, Curtea a considerat c? at?t dreptul la un proces echitabil c?t ?i libertatea de exprimare a reclamantului au fost ?nc?lcate.??n 2006, c?nd am ?naintat cererea reclamantului la Curte, nu exista jurispruden?? privind includerea accesului la informa?ii de interes public ?n sfera libert??ii de exprimare. Or, reclamantul invoca faptul c?, ?n calitate de ziarist, nu-?i putea exercita meseria ?n absen?a informa?iilor publice solicitate de la prim?rie, deci i se ?nc?lca ?i libertatea de exprimare, dar ?i dreptul la un proces echitabil, deoarece hot?r?ri judec?tore?ti favorabile au r?mas neexecutate. ?n ultimii ani, ?Curtea european? ?s-a pronu?at ?i ?n alte cauze similare, cum ar fi Kenedi ?mpotriva Ungariei, – astfel ?nc?t cauza Ro?iianu, o premier? pentru Rom?nia, vine s? ?nt?reasc? ?i s? dezvolte jurispruden?a destul de recent? a CEDO ?n materie”, a explicat avocata reclamantului Ro?iianu, Diana Hatneanu, membr? a APADOR-CH, organiza?ie care a sprijinit litigiul la CEDO.Romeo Ro?iianu a ob?inut satisfac?ie de la CEDO la 7 ani de la ?nregistrarea cererii. ?ntre timp, fostul primar al municipiului Baia Mare, Cristian Anghel, a fost condamnat la 2 ani ?i 6 luni de ?nchisoare pentru fapte de corup?ie. Eliberat ?n 2011, dup? numai 10 luni de deten?ie, el a revenit ?n politic?, dar mai are de achitat datorii c?tre prim?ria pe care a condus-o. Rom?nia mai are de achitat, pentru faptele lui, ?i 4000 de euro desp?gubiri ziaristului Romeo Ro?iianu, plus cheltuielile de judecat?.Concluzii:Abaterile presei de la normele profesionale au fost sanc?ionate de instan?e, ?n baza noului Cod Civil (intrat ?n vigoare ?n toamna lui 2011). Exist? hot?r?ri care ?in cont de jurispruden?a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului, dar exist? ?i hot?r?ri care pot fi considerate ca fiind lipsite de propor?ionalitate cu gravitatea faptei. Au existat ?i ac?ion?ri ?n judecat? pe care instan?ele le-au respins ca nefondate.Hot?r?rile instan?elor denot? lipsa unei jurispruden?e, cu decizii discrepante ?n ceea ce prive?te cuantumul daunelor morale. ?ntr-un proces a fost acordat? suma record de peste 1 milion de euro desp?gubiri pentru prejudiciul moral.Unele dintre afirma?iile pentru care presa a fost sanc?ionat? de instan?e s-au dovedit ulterior adev?rate sau par?ial adev?rate, ceea ce ?nseamn? c? interesul ?n a permite presei s? dezbat? chestiuni de interes public ar trebui s? c?nt?reasc? mai greu ?n fa?a judec?torilor. Instan?ele au ?nceput s? oblige la publicarea de scuze. Obligarea la prezentarea de scuze, f?r? a exista o indica?ie clar? referitor la cum ar trebui s? fie acestea formulate, ar putea avea un caracter prea vag ?i ar putea conduce ?n practic? la un efect nul sau chiar contrar celui urm?rit de instan??. Pe l?ng? faptul c? nu ar asigura o repara?ie a prejudiciului, se poate discuta ?i despre faptul c? obligarea la formularea de scuze ?n mod public ar putea ?nc?lca, ?n anumite situa?ii, ?i dreptul la libertatea de con?tiin??, a?a cum este el statuat de Constitu?ia Rom?niei. Alte m?suri care pot fi considerate dispropor?ionate sunt: obligarea la publicarea unor hot?r?ri judec?tore?ti integrale (ceea ce implic? logistic? ?i costuri nerealiste) ?i obligarea la ?tergerea unor articole din mediul on-line.Referitor la practica unor instan?e de a cere jurnali?tilor s? publice o ?ntreag? hot?r?re judec?toreasc?, consider?m c? aceasta poate fi considerat? dispropor?ionat?, uneori imposibil de pus ?n practic? din cauza lungimii hot?r?rilor. O alternativ? mult mai rezonabil?, ?n cazul ?n care se dore?te folosirea acestei proceduri, este s? se solicite doar publicarea dispozitivului hot?r?rii, dimensiunea acestuia fiind mult mai rezonabil? din punctul de vedere al public?rii ?n presa scris? ?i suficient de clar? ?n con?inut.Num?rul de litigii civile pare s? fi crescut ?n ultimul timp, ?n special dup? adoptarea noului Cod civil. Campioni absolu?i la num?rul de procese ?n calitate fie de reclamat fie de p?r?t sunt grupul Intact ?i (fo?ti ?i actuali) angaja?i ai acestuia. Tot grupul Intact a fost obligat ?ntr-un proces la plata sumei record peste 1 milion de euro desp?gubiri pentru prejudiciul moral. Grupul Intact folose?te ?i metoda pl?ngerilor penale ?mpotriva criticilor s?i.Recomand?ri pentru jurnali?ti:Citi?i ?Libertatea de exprimare ?i noul Cod civil” ?i ?Ghidul juridic pentru ziari?ti”.Face?i publicitate deciziilor instan?elor care privesc jurnali?tii ?i cet??enii care ??i exercit? dreptul la liber? exprimare.Pentru pl?ngerile penale ne?ntemeiate formulate ?mpotriva voastr? pute?i depune pl?ngeri penale pentru denun?are calomnioas?.Face?i pl?ngere la CEDO dac? sunte?i condamna?i definitiv la plata unor daune dispropor?ionate sau dac? primi?i pedepse exagerate pentru afectarea reputa?iei, demnit??ii sau imaginii unei persoane sau pentru ?nc?lcarea dreptului la via?? privat?.Recomand?ri pentru autorit??i, politicieni ?i al?i cet??eni:Respecta?i dreptul la liber? exprimare ?i accepta?i critica liber?. Apela?i la instan?e numai ?mpotriva acelor materiale din mass-media care nu sunt de interes public ?i care sunt realizate f?r? bun?-credin??.Cadrul legislativ Codul PenalPe 1 februarie 2014 a intrat ?n vigoare noul Cod Penal, adoptat de Parlament ?n 2009. Un subiect care a suscitat dezbateri pe parcursul anului 2014 a fost dezincriminarea articolului 276 din Noul Cod Penal, mai exact a infrac?iunii de ?presiuni asupra justi?iei”. Potrivit acestui articol, ?fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare ?n curs, face declara?ii publice nereale referitoare la s?v?r?irea de c?tre judec?tor sau de organele de urm?rire penal?, a unei infrac?iuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, ?n scopul de a influen?a sau intimida, se pedepse?te cu ?nchisoarea de la trei luni la un an sau cu amend?”.Dezincriminarea a fost votat? de Parlament ?n decembrie 2014, ?n urma vot?rii unui proiect de lege ini?iat de trei liberali (Crin Antonescu, George Scutaru, Alina Gorghiu) ?i sus?inut de alte c?teva zeci de deputa?i ?i senatori liberali ?i de un senator PSD. ?n expunerea de motive ace?tia sus?ineau c?, av?nd ?n vedere formularea acestui articol, ?declara?iile oric?rei persoane, cu at?t mai mult cele ap?rute ?n mass-media, ar putea fi interpretate ?n orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judec?tor sau a unui organ de urm?rire penal?. Acest fapt nu face dec?t s? creeze posibilitatea pronun??rii unor solu?ii arbitrare care s? aduc? atingere libert??ii de exprimare. Dispozi?ia este de natur? s? ?ngr?deasc? libertatea de exprimare, instituind sanc?iuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Rolul mass-media este acela de a culege informa?ii, de a realiza cercet?ri ?n orice domeniu ?i de a transmite ulterior aceste informa?ii publicului”.APADOR-CH, la r?ndul s?u, a solicitat eliminarea din proiectul noului Cod penal a infrac?iunii de presiuni asupra justitiei, care ?nu constituie lege previzibil? ?n sensul Conven?iei Europene a Drepturilor Omului, ?ntruc?t textul articolului 276 este redactat extrem de larg, vag, ambiguu ?i permite s?v?r?irea de abuzuri prin care se va ?mpiedica punerea ?n discu?ia liber? a membrilor comunit??ii a unor chestiuni de interes public privind buna func?ionare a autorit??ilor publice”.Proiectul de lege al celor trei liberali a fost ini?iat ?n decembrie 2013, adoptat de Senat ?i Camera Deputa?ilor ?n februarie 2014. ?n martie, Pre?edintele Traian B?sescu a cerut reexaminarea legii. Pre?edintele a argumentat, cit?nd Expunerea de motive de la adoptarea noului cod penal, c? introducerea acestei infrac?iuni a avut ?drept principal? ra?iune asigurarea ?i protejarea impar?ialit??ii ?i libert??ii judec?torilor ?i organelor de urm?rire penal? ?n exercitarea atribu?iilor judiciare conferite de lege fa?? de ?ncerc?rile de intimidare sau influen?are a acestora”. Expunerea de motive citeaz? ?i punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii care a precizat c? aceast? infrac?iune ?are ?n vedere doar declara?iile publice nereale f?cute cu scopul de a influen?a sau intimida, ceea ce echivaleaz? cu o distrosionare a realit??ii operat? cu rea-credin?? (…)”. CSM a invocat jurispruden?a CEDO ?i obliga?ia de rezerv? care le interzice magistra?ilor s? reac?ioneze public la atacurile ?mpotriva lor.Senatul ?i Camera Deputa?ilor au men?inut dezincriminarea, printr-un vot din septembrie 2014. Pre?edintele ?n func?iune, Traian B?sescu a atacat legea la Curtea Constitu?ional?. ?n decembrie legea a intrat ?n vigoare prin declararea ei ca fiind constitu?ional? de c?tre forul suprem. Au existat ?i pl?ngeri penale f?cute de procurori ai DNA pe baza acestei prevederi legale. Una dintre acestea este chiar din octombrie 2014 ?i ?l viza pe Radu Maz?re, primarul Constan?ei ?i marcant membru PSD la acea dat? (la data redact?rii acestui raport, aflat ?n arest). Conform comunicatului DNA, Radu Maz?re f?cuse ?declara?ii publice nereale referitoare la s?v?r?irea de c?tre organul de urm?rire penal? a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, ?n scopul de a-l influen?a sau intimida”. O alt? ini?iativ? care a suscitat controverse a fost cea a senatorului ?erban Nicolae. Senatorul propunea prin proiectul de lege depus la Senat ?n februarie 2014 o ?mbun?t??ire a articolului 276 (discutat mai sus) ?i o modificare a alin. 3 al articolului 277, ?Compromiterea intereselor justi?iei”. Prin modificarea articolului 277, orice persoan? care ar fi dezv?luit informa?ii din dosarele penale ar fi trebuit s? fie pedepsit? cu p?n? la trei ani de ?nchisoare. Astfel, forma ?n vigoare statueaz?: ?Dezv?luirea, f?r? drept, de informa?ii dintr-o cauz? penal?, de c?tre un martor, expert sau interpret, atunci c?nd aceast? interdic?ie este impus? de legea de procedur? penal?, se pedepse?te cu ?nchisoare de la o lun? la un an sau cu amend?”. Proiectul de lege propunea o nou? form?: ?Dezv?luirea de informa?ii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauz? penal? aflat? ?n curs de cercetare, se pedepse?te cu ?nchisoare de la ?ase luni la 3 ani. Dac? fapta este s?v?r?it? de un judec?tor sau de un reprezentant al organului de urm?rire penal?, pedeapsa este ?nchisoarea de la 2 la 5 ani”.Proiectul a trecut de Senat, prin aprobare tacit?, ?n septembrie 2014, de?i primise aviz negativ din partea Comisiei Juridice a Senatului, ?i a fost ?naintat c?tre Camera Deputa?ilor. Guvernul a dat la r?ndul s?u un aviz negativ, ?n urma unei ?edin?e de asemenea controversate, prin faptul c?, ?ntr-o prim? faz?, informa?ia comunicat? presei a fost c? avizul fusese pozitiv, pentru ca ulterior s? se comunice c? avizul a fost negativ. Astfel, impresia creat? public a fost c? primul-ministru ar fi schimbat votul ulterior desf??ur?rii ?edin?ei de guvern. Ceea ce a contribuit la controvers? au fost, pe l?ng? comunicarea deficitar? a concluziilor din ?edin?a de guvern ?i declara?iile publice ale primului ministru, care p?rea s? sus?in? proiectul de lege ?ntr-un mod destul de neechivoc. Dup? aprobarea tacit? de c?tre Senat, c?teva organiza?ii neguvernamentale, printre care ?i ActiveWatch, au cerut deputa?ilor s? resping? modific?rile aduse articolului 277 din Codul Penal prin proiectul de lege ini?iat de senatorul ?erban Nicolae. Organiza?iile sus?ineau c? ?modificarea art. 277 vizeaz? direct difuzarea de c?tre mass-media a informa?iilor din dosare ?i include nejustificat jurnali?tii printre subiec?ii legii, ace?tia risc?nd pedepse cu ?nchisoarea pentru difuzarea unor informa?ii”. ?Sus?inem men?inerea variantei actuale a articolului 277, ?n care sunt enumerate categoriile de persoane c?rora li se aplic? prevederile acestui articol (<<martor, expert sau interpret>>)”, mai afirmau aceste organiza?ii. ?Responsabilitatea p?str?rii informa?iilor din dosare apar?ine exclusiv persoanelor care au atribu?ii ?n acest sens. ?n momentul ?n care astfel de informa?ii ajung la pres?, decizia public?rii sau a nepublic?rii lor revine exclusiv corpului editorial, ?n func?ie de evaluarea proprie. Jurnali?tii au obliga?ia profesional? de a oferi informa?ii de interes public”, se mai argumenta ?n scrisoarea celor trei organiza?ii. Proiectul de lege se afl?, la data redact?rii acestui raport, ?n lucru la comisiile de specilitate din Parlament. ?n decembrie 2013, Camera Deputa?ilor a reintrodus, pe u?a din dos, insulta ?i calomnia ?n codul penal. La votul de pe 12 decembrie din plenul Camerei, la Proiectul de Lege pentru abrogarea art.741 din Codul penal (PL-x nr. 680/2011) a fost introdus un amendament prin care insulta ?i calomnia erau pedepsite cu amend? penal?. Datorit? unor alte prevederi aberante con?inute ?n proiectul de lege, acesta a fost declarat neconstitu?ional de Curtea Constitu?ional? prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014. Proiectul de lege a fost ?n cele din urm? respins de Senat pe 18 martie 2014 cu 137 de voturi pentru, unul contra ?i nicio ab?inere. Din p?cate, evenimentele din 2013 ?i atitudinea Cur?ii Constitu?ionale, care a reiterat at?t ?n decizia sa din 2007 c?t ?i din 2013 c? dezincriminarea insultei ?i calomniei nu sunt constitu?ionale ?i a argumentat pentru ideea c? protec?ia reputa?iei ?i a onoarei unei persoane nu se pot face dec?t prin mijloace penale (detalii ?n Rapoartele FreeEx 2007, 2013 ?i 2014), ne arat? c? pericolul reincrimin?rii insultei ?i calomniei este actual ?i real. Consiliul Legislativ propune cenzura constitu?ional??n 2013, parlamentarii au constituit o Comisiei de revizuire a Constitu?iei (mai multe detalii ?n Raportul FreeEx 2013). La ad?postul majorit??ii parlamentare, procesul de revizuire al Constitu?iei a fost extrem de viciat. Organiza?ii ale societ??ii civile au propus mai multe variante de amendamente ale articolelor 30 ?i 31 din Constitu?ie, care reglementeaz? libertatea de exprimare, libertatea presei ?i accesul la informa?ii. Astfel de propuneri au f?cut ActiveWatch, APADOR-CH ?i Centrul pentru Jurnalism Independent. O surpriz? a venit din partea Consiliului Legislativ, care a propus eliminarea din Articolul 30 a aliniatului 4 care prevede c? ?nicio publica?ie nu poate fi suprimat?”. Un grup larg de organiza?ii ale societ??ii civile au protestat la ?nceputul anului 2014 fa?? de acest amendament: ?Interdic?ia constitu?ional? privind suprimarea publica?iilor este una dintre cele mai puternice garan?ii la adresa libert??ii presei, libertate consfin?it? prin articolul 30. Aceast? interdic?ie expres? a ap?rut prima oar? ?n Constitu?ia din 1866. Ea a fost eliminat? ?n 1938, ?n timpul dictaturii regale, iar textul a fost absent din toate Constitu?iile comuniste. Interdic?ia de a suprima publica?ii a fost reintrodus? ?n Constitu?ia din 1991. (…) Consider?m c? nu exist? nicio ra?iune care s? justifice, ?n 2014, adoptarea unei abord?ri specifice regimurilor totalitare”.Respingerea din februarie 2014 a proiectului de revizuire a Constitu?iei de c?tre Curtea Constitu?ional? (cu unanimitate) ?i modificarea majorit??ii politice parlamentare prin ie?irea PNL de la guvernare au dus la stagnarea procesului de elaborare a unei propuneri legislative de revizuire a Constitu?iei Rom?niei. Este de a?teptat ca ?ncep?nd cu luna aprilie a anului curent, Comisia comun? a Camerei Deputa?ilor ?i Senatului s?-?i reia activitatea. Ghidul privind rela?ia dintre sistemul judiciar din Rom?nia ?i mass-media?n mai 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o nou? form? a Ghidului privind rela?ia dintre sistemul judiciar din Rom?nia ?i mass-media. ?nainte de adoptare, mai multe organiza?ii au protestat fa?? de faptul c? nu exista o dezbatere real? cu mass-media pe marginea acestui Ghid. Ulterior, au existat c?teva consult?ri cu jurnali?ti ?i organiza?ii neguvernamentale, consultari anun?ate foarte din scurt. Forma ghidului, a?a cum a fost el adoptat ?n urma consult?rilor, nu a preluat nimic important din amendamentele acestora, la fel cum s-a ?nt?mplat ?i la discu?iile ?n jurul variantei anterioare a acestui document (vezi Raport FreeEx 2012). Modificarea cea mai important? este accea c?, ?n faza de urm?rire penal?, presei nu ?i pot fi eliberate dec?t extrase din anumite documente, iar apoi, dup? ?ntocmirea rechizitoriului, la fel, doar extrase din acesta. Astfel, cnf. articolul 27 alin (1) al Ghidului: ?La cerere, reprezentan?ilor mass-media le pot fi eliberate extrase ale rechizitoriului, ale acordurilor de recunoa?tere a vinov??iei sau ale actelor prin care au fost luate urm?toarele m?suri procesuale: ?nceperea urm?ririi penale, continuarea urm?ririi penale fa?? de suspect, punerea ?n mi?care a ac?iunii penale, luarea m?surilor preventive care intr? ?n competen?a procurorului, luarea m?surii re?inerii ?i sesizarea instan?ei competente ?n vederea lu?rii m?surii arestului la domiciliu sau a arest?rii preventive; extrasul va cuprinde situa?ia de fapt, dup? asigurarea protec?iei datelor cu caracter personal, eliminarea pasajelor din care rezult? informa?ii prin a c?ror divulgare se ?ncalc? dreptul la respectarea vie?ii private, precum ?i a celor referitoare la probe ?i analiza acestora. Cererea se aprob? de c?tre purt?torul de cuv?nt al parchetului, cu consultarea procurorului de caz, sau ?n lipsa acestuia, a conduc?torului parchetului”. Attila Biro, jurnalist implicat ?n negocierile de la CSM, a comentat c? ?n forma votat? de plenul CSM, articolul limiteaz? accesul la informa?iile din dosarele penale ?i c? formularea ?eliminarea pasajelor?(…) referitoare la probe ?i analiza acestora” ?nseamn? c? documente precum referatele sau rechizitoriile sunt golite de con?inut, pentru a nu mai fi prezentate de pres?. ?ntr-adev?r, teoretic, astfel cum este formulat, textul poate l?sa loc unor abuzuri: procurorul sau judec?torul pot invoca textul ?i, de pild?, pot ?nl?tura toate referirile la probe, lucru care ar goli, practic, de con?inut un astfel de document al c?rui scop este tocmai acela de a ar?ta ce probe exist? p?n? la acel moment ?mpotriva celui acuzat. O alta problem? este invocarea protec?iei datelor cu caracter personal, la ad?postul c?reia, de asemenea, un astfel de document poate fi total golit de con?inut, ?n cazul unei interpretari extreme a acestui concept. Excesul de zel poate a?adar s? apar? oric?nd la autoritatea judiciar?, care s? priveze jurnalistul ?i, implicit, publicul, de dreptul la informare ?n limitele impuse de acte normative ?n vigoare care dep??esc ca importan?? acest ghid.Din cercet?rile desf??urate de autorii acestui raport, cu c?teva excep?ii, unele reglementate pe parcurs, presa a avut acces la informa?ii, public?nd ?n continuare con?inutul documentelor oficiale.Pe de alt? parte, ghidul nu reu?e?te s? armonizeze practica privind accesul jurnali?tilor la documentele din dosar ?n cursul judec??ii, de?i, conform legii, cu c?teva excep?ii, procesele sunt publice. Exist? cazuri ?n care dosarul poate fi doar consultat, nu ?i copiat, lucru care ?i pune pe jurnali?ti ?n situa?ia de a nu-?i putea ?credibiliza” materialele de pres? cu documente al c?ror regim, prin lege, este public. Astfel, jurnali?tii pot face erori cauzate de slaba sau incompleta ?ntelegere a unor chestiuni discutate ?n sala de judecat?, lucru care ?i afecteaz?, ?n final, at?t pe cei implica?i ?n dosare, c?t ?i publicul.?n februarie 2015, ?n cauza Apostu contra Rom?niei, Curtea European? a Drepturilor Omului a afirmat c? prin scurgerea c?tre pres? a unor extrase din ?nregistr?rile convorbirilor telefonice ale lui Sorin Apostu, fost primar al Clujului, ?nainte de punerea ?n mi?care a ac?iunii penale, a fost ?nc?lcat dreptul acestuia la via?? privat?. Curtea a considerat c? ?nregistr?rile ?l f?ceau pe Apostu s? par? vinovat ?nainte de a fi judecat ?i c? publicarea lor nu era necesar? deoarece nu ajuta ancheta penal? s? ?nainteze. Informa?ia ar fi devenit accesibil? cel mai t?rziu atunci c?nd procurorul ar fi depus dosarul la instan??. Mai mult, unele dintre conversa?iile publicate erau de natur? privat? ?i publicarea lor nu a corespuns unei nevoie sociale presante. Concluzia Cur?ii a fost c? scurgerea nu se justifica ?n acest caz ?i c? dreptul la viat? privat? al lui Sorin Apostu a fost ?nc?lcat. Legile ?Big Brother”Pe parcursul anului 2014 au fost adoptate ?n Parlament dou? propuneri legislative problematice: propunerea de lege privind ?nregistrarea cartelelor pre-pay ?i a identific?rii utilizatorilor de hotspot-uri WiFi publice (PLx. 277/2014) ?i propunerea de lege privind securitatea cibernetic? (PLx. 263/2014). Din fericire, ambele au fost ulterior invalidate de Curtea Constitu?ional?.?n lunile iunie ?i iulie 2014, Guvernul ?i a Parlamentul au avut o prim? tentativ? de a ?ngr?di dreptul la anonimitate ?n comunic?iile electronice a utilizatorilor de telefonie mobil? ?i Internet. Prin propunerea de lege privind ?nregistrarea cartelelor pre-pay ?i a identific?rii utilizatorilor de hotspot-uri WiFi publice (PLx. 277/2014), inten?ia autorit??ilor a fost de a obliga prin lege posesorii de cartele pre-platite s? se ?nregistreze, la fel ca ?i to?i furnizorii de conexiuni publice WiFi. Mai mult, ace?tia din urm? ar fi fost obliga?i s? controleze identitatea tuturor utilizatorilor (de ex. clien?ii unui bar care intrau pe Internet).Legea privind ?nregistrarea cartelelor pre-pay ?i a identific?rii utilizatorilor de hotspot-uri WiFi publice a fost ini?iat? de Guvern ?n luna aprilie 2014, a fost aprobat? rapid de Senatul Rom?niei (?n 2 iunie) ?i chiar mai rapid de Camera Deputa?ilor (2 iulie). Aceasta ?n pofida protestelor venite din partea societ??ii civile ?i chiar a furnizorilor de servicii de comunica?ii electronice, care cereau dezbatere public? pe aceast? tem? ?i mai ales renun?area la o astfel de m?sur?. Guvernul adoptase aceast? ini?iativ? la numai o zi dup? ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidat? Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind p?strarea datelor utilizatorilor de telefonie ?i internet – cunoscut? ?n Rom?nia ?i ca ?Directiva Big Brother” – pe motiv c? aceasta reprezint? o imixtiune deosebit de grav? ?i dispropor?ionat? ?n drepturile fundamentale la respectarea vie?ii private ?i la protec?ia datelor cu caracter aniza?iile care au luat pozi?ie fa?? de adoptarea Legii privind ?nregistrarea cartelelor pre-pay ?i a identific?rii utilizatorilor de hotspot-uri WiFi publice (oficial: Legea privind modificarea ?i completarea OUG nr. 111/2001 privind comunica?iile electronice) au afirmat c? aceasta afecteaz? grav dreptul la via?? privat? consfin?it de Constitu?ie. Organiza?iile au comentat c? Legea adoptat? este neclar? ?i are influen?e asupra mai multor domenii dec?t cartelele telefonice prepl?tite. De exemplu:? to?i cet??enii care se conecteaz? le sisteme WiFi gratuite nu vor trebui identifica?i;? to?i cei 13 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie s? se ?nregistreze ?n termen de 12 luni de la data adopt?rii legii, ?n caz contrar serviciul le este dezactivat;? ?nregistrarea utilizatorilor se face ?n condi?ii incerte, nu se ?tie cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.Curtea Constitu?ional?, sesizat? de Avocatul Poporului, ?n urma cererilor repetate venite din partea unor organiza?ii ale societ??ii civile, a declarat aceasta Lege neconstitu?ional? ?n septembrie 2014; un success (probabil doar temporar) al oponentilor legii, dintre care cei mai activi au fost organiza?ii ale societ??ii civile ?i cet??eni. Tot ?n Parlament ?i tot ?n luna iunie a intrat ?n discu?iile comisiilor ?i propunerea de lege privind securitatea cibernetic? (PLx. 263/2014). Pentru acest proiect, Comisia de IT a organizat dou? ?nt?lniri, cu p?r?ile interesate, pentru a discuta problemele ridicate la textul original. Prima a avut loc pe 11 iunie (c?nd s-au discutat ?i aspecte legate de propunerea precedent? legat? de pre-pay), iar cea de-a doua ?n 24 iunie, la care mai multe organiza?ii, dintre care cele mai importante au fost Asocia?ia pentru Tehnologie ?i Internet (ApTI) ?i Asocia?ia pentru Ap?rarea Drepturilor Omului ?n Rom?nia - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), au preg?tit o serie de amendamente. La ?nt?lnire au mai participat, printre al?ii, reprezentan?i ai operatorilor de telefonie mobil?, ANCOM, CERT-RO ?i Serviciul Rom?n de Informa?ii. Organiza?iile au propus amendamente concrete pentru corectarea aspectelor principale, dar sus?ineau c? cea mai bun? solu?ie ar fi respingerea proiectului de lege privind securitatea cibernetic? ?i propunerea unui nou proiect numai dup? adoptarea directivei UE privind securitatea informatic? (directiva NIS), aflat? ?ntr-un stadiu avansat de adoptare.Proiectul avea, ?n opinia organiza?iilor neguvernamentale implicate, probleme fundamentale de concep?ie, propun?nd o serie de m?suri vagi cu efect limitativ asupra dreptului la via?? privat? ?n zona digital? ?i ?nc?lca, ?n mod evident, reglement?rile europene discutate pe subiectul securit??ii informa?iei. De asemenea, subiectul institu?iei competente, conform acestei legi, reprezenta o chestiune complex?, care, ?n opinia ONG-urilor, ar putea avea nevoie de dezbateri publice detaliate pentru a ?ndeplini criteriile adoptate ?n proiectul de directiv? NIS la nivel european ?n prima lectur? de c?tre Parlamentul European. Cum aceast? directiv? nu este ?nc? adoptat? la nivelul Uniunii Europene, este foarte probabil ca, ?n func?ie de textul exact adoptat la nivel european, s? fie necesar? modificarea ?i completarea legii na?ionale privind securitatea informatic?. Din acest motiv, organiza?iile neguvernamentale au considerat c? ar fi oportun? respingerea proiectului ?i propunerea unui nou proiect dup? adoptarea directivei UE. Organiza?iile au revenit cu aceste amendamente c?tre toate comisiile care au fost implicate ?n adoptarea proiectului de lege.Din p?cate, dup? o pauz? electoral?, proiectul a trecut lapidar prin Senat, unde nu s-a organizat nicio dezbatere ?i a fost adoptat ?n decembrie 2014. Un num?r mai larg de organiza?ii au formulat cereri c?tre Pre?edintele Rom?niei (ne-promulgare), Avocatul Poporului, ICCJ ?i liderii grupurilor parlamentare (cereri de sesizare a Cur?ii Constitu?ionale). Grupul parlamentar al PNL a sesizat la sf?r?itul lunii decembrie Curtea Constitu?ional?. Apador-CH si ApTI au redactat ?n ianuarie 2015 un amicus curiae, sus?inut de mai multe organiza?ii. ?n ianuarie 2015 Curtea Constitu?ional? a declarat legea neconstitu?ional?, sus?in?nd argumentele societ??ii civile, dar identific?nd ?i alte probleme importante ale textului adoptat.Exist? un interes foarte puternic al structurilor de securitate pentru adoptarea acestei legisla?ii. Aceste structuri, ?n frunte cu Serviciul Rom?n de Informa?ii, au jucat un rol esen?ial ?n ceea ce prive?te forma ?n care aceste legi au fost adoptate de c?tre Parlament, de?i ele nu au drept de ini?iativ? legislativ?. De altfel, directorul SRI de la acel moment, George Maior, a jignit ?i amenin?at deschis oponen?ii legilor ?Big Brother” (jurnali?ti, organiza?ii de drepturile omului, membrii Cur?ii Constitu?ionale): ?Eu vreau s? avertizez foarte serios c? exist? o r?spundere moral? ?n leg?tur? cu securitatea cet??enilor Rom?niei, nu a statului. La momentul c?nd se va ?nt?mpla o catastrof?, voi ?ti spre cine s? ar?t cu degetul. E datoria mea s? spun c? cineva se joac? cu lucruri pe care nu le ?n?elege sau din rea-credin?? le abordeaz? ?n acest fel. Nu comentez deciziile, ne vom adapta la ele, cu mijloacele chiar ?i ale lui Sherlock Holmes”. De asemenea, aceste ini?iative legislative au beneficiat de un larg sprijin ?n r?ndul mass-media.Pre?edin?ia a format la ?nceputul anului 2015 un grup de lucru la care particip? ?i organiza?ii ale societ??ii civile. Grupul de lucru ??i propune s? discute principii care trebuie s? guverneze orice viitoare legisla?ie ?n aceste domenii. Legisla?ia audiovizual??n 2014 Consiliul Na?ional al Audiovizualului a introdus reglement?ri noi privind delay-ul (obligativitatea de a folosi orice mijloace, inclusiv delay-ul, astfel ?nc?t s? previn? difuzarea unor scene, expresii sau comportamente care contravin dispozi?iilor codului audiovizual privind protec?ia minorilor ?i a demnit??ii umane – art. 29^1 din Decizia nr. 197 din 27 martie 2014), sau privind difuzarea de imagini sau de ?nregistr?ri cu persoane aflate ?n stare de re?inere, arest sau care execut? o pedeaps? privativ? de libertate (aceea?i Decizie nr. 197). Detalii despre aceste prevederi ?n capitolul Consiliul Na?ional au Audiovizualului al prezentului raport. De?i a adoptat o Decizie privind regulile de desf??urare ?n audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Pre?edintelui Rom?niei, Consiliul Na?ional al Audiovizualului s-a aflat ?n imposibilitatea de a o aplica ?n timp real. Cauza a fost lipsa de cvorum a CNA generat? de ?nt?rzierea cu care Parlamentul a numit noii membri ?n locul celor ale c?ror mandate expiraser?, dar ?i lipsa de interes a Consiliului care nu a ?inut nicio sedin?? ?n timpul campaniei electorale, m?car pentru a arata radiodifuzorilor c? sunt monitoriza?i ?n timp real ?i pentru a da semnale publice care ar fi putut lua forma unor recomand?ri (detalii despre subiect ?n capitolul Consiliul Na?ional au Audiovizualului al prezentului raport). ?n aprilie 2015, Gigel ?tirbu, pre?edinte al Comisiei de Cultur?, arte ?i mass-media a Camerei Deputa?ilor, ?i Georgic? Severin, pre?edinte al Comisiei pentru Cultur?, art? ?i mijloace de informare ?n mas? a Senatului, au ini?iat o modificare a Legii audiovizualului prin care ?ncearc? s? deblocheze situa?ia ?n care se afl? Consiliul Na?ional al Audiovizualului de aproape un an (detalii ?n capitolul Consiliul Na?ional au Audiovizualului al prezentului raport) ?i propun un mecanism de demitere a ?efului acestei institu?ii, mecanism inexistent ?n legisla?ia actual?. Astfel, respingerea raportului anual de activitate al CNA ar urma s? atrag? demiterea din func?ie a pre?edintelui Consiliului. Un grup de organiza?ii de media au afirmat c?, de?i solu?ia este mult mai bl?nd? dec?t mecanismul similar prev?zut ?n legea de func?ionare a serviciilor publice de radio ?i televiziune, ea deschide por?ile arbitrarului ?i abuzului, a?a cum se ?nt?mpl? repetat ?n cazul TVR/SRR. Pre?edintele Consiliului poate fi, la un moment dat, o persoan? care s? deranjeze majoritatea parlamentar?, ceea ce va cre?te riscul de a fi demis ?i retrogradat ca simplu membru prin respingerea raportului. Organiza?iile au propus ca solu?ie alternativ? un mecanism prin care membrii Consiliului s? aleag? ?i s? demit? pre?edintele institu?iei, cu votul a 2/3 din membri, iar Parlamentul s? valideze aceste decizii. Practic, ar fi utilizat acela?i mecanism prin care pre?edintele Consiliului este numit, deci ar exista ?i o coeren?? a legii. Proiectul va intra ?n lucru la comisiile de specialitate din Camera Deputa?ilor ?ncep?nd cu luna mai 2015.Ordonan?a ?anti-rebate”, emis? de guvernul Ponta ?n 2013, amenda Legea audiovizualului, ?ncearc?nd s? ?reglementeze” circuitul banilor ?n publicitatea TV prin eliminarea agen?iilor de publicitate ca intermediari ?n rela?ia dintre clien?ii de publicitate ?i radiodifuzori (detalii ?n rapoartele FreeEx 2012 ?i 2013, capitolele Legisla?ie). Pre?edintele la acea dat?, Traian B?sescu, a achiesat la argumentele criticilor Ordonan?ei ?i a refuzat s? promulge Legea prin care fusese adoptat? Ordonan?a, spun?nd ?n iulie 2013 c? prevederea referitoare la interzicerea intermediarilor de publicitate ?nu se justific?” ?i ar ?ngr?di ?libertatea radiodifuzorilor de a vinde a?a cum doresc propriul spa?iu publicitar” ?i c? astfel reprezint? o ?ingerin?? nejustificat? ?n activitatea comercial? a radiodifuzorilor”. Camera Deputa?ilor a adoptat la finalul anului 2014 o variant? modificat? a textului Ordonan?ei. Dac? forma adoptat? va fi men?inut? de Senat, televiziunile pot folosi agen?iile de publicitate ca intermediari la v?nzarea de spa?iu publicitar, dar facturile vor fi emise direct c?tre destinatarul final al publicit??ii. Astfel, costul de spa?iu publicitar ?va fi pl?tit direct de c?tre beneficiarul final al publicit??ii televizate radiodifuzorului, ?n baza facturii ce va fi emis? de radiodifuzor c?tre beneficiarul final al publicit??ii televizate. Orice rabat sau avantaj tarifar, indiferent de natura acestuia, acordat de c?tre radiodifuzor, trebuie s? figureze pe factura emis? beneficiarului final al publicit??ii televizate. (...) Intermediarii (...) nu pot s? primeasc? alt? plat? sau contrapresta?ie dec?t cea care le este pl?tit? de c?tre beneficiarul final al publicit??ii televizate ?n vederea remuner?rii serviciilor prestate ?i nici vreun avantaj material, indiferent de natura acestuia, din partea radiodifuzorului”. La Senat, conform relat?rilor din pres?, au avut loc ?n primele luni ale anului 2015 consult?ri cu industria de publicitate. Pre?edintele Comisiei de Curtur?, Arte ?i Mass-Media din Senat, Georgic? Severin, a declarat pentru HotNews.ro c? a fost introdus? ?n lege, ?ntre altele, posibilitatea existen?ei unor contracte de publicitate tripartite (agen?ie, televiziune ?i clientul de publicitate). ?ns?, ?n aprilie 2015, Asocia?ia Agen?iilor de Publicitate a sesizat public c? ?n Comisia de Cultura ?i Mass-Media din Senat nu a fost men?inut? forma adoptat? de Camera Deputatilor, revenindu-se la ?forma anterioar?, restrictiv? pentru pia?a liber?, ?n pofida punctelor de vedere exprimate de industrie dar ?i de unele autorit??i de stat ?n cadrul procesului de consultare care a avut loc”. P?n? la adoptarea unei forme finale de c?tre Senat, legea audiovizualului opereaz? ?n continuare cu modific?rile introduse de Ordonan?? ?n 2013, deci cu interdic?ia existen?ei intermediarilor. ?n iulie 2014 Parlamentul Rom?niei a adoptat o modificare la Legea audiovizualului care statua c? ?Persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, ?n func?ie de posibilit??ile tehnologice”. Astfel, conform aliniatului (2) al Art. 42^1 din Legea nr. 103/2014 pentru completarea Legii audiovizualului: (2) ?n vederea asigur?rii dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficien?e auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire na?ional?: a) vor interpreta ?n limbajul mimico-gestual ?i prin titrare sincron ?n timpul unei durate programate de cel pu?in 30 de minute din programele de ?tiri, de analize ?i dezbatere pe teme politice ?i/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; b) vor interpreta ?n limbajul mimico-gestual ?i prin titrare sincron programele de importan?? major? ?n ?ntregime ori rezumatele acestora; (…).Pentru programele de televiziune cu acoperire local? obligativitatea este de a interpreta ?n limbajul mimico-gestual ?i/sau prin titrare sincron.Prevederea ar fi trebuit s? intre ?n vigoare ?n octombrie 2014. Regulamentul de organizare ?i func?ionare a unit??ilor de ?nv???m?nt preuniversitar?n decembrie 2014, Ministerul Educa?iei a adoptat Regulamentul de organizare ?i func?ionare a unit??ilor de ?nv???m?nt preuniversitar (ROFUIP). Acesta a fost publicat ?n Monitorul Oficial ?n ianuarie 2015 ?i a intrat ?n vigoare ?n luna februarie. Regulamentul a fost prezentat pe larg ?n pres? ?i a suscitat dezbateri. Potrivit unei analize publicate pe site-ul Rom?nia Curat?, pre?edintele Consiliului Na?ional al Elevilor nu ar fi comunicat existen?a unor consult?ri pe marginea regulamentului cu ministrul Educa?iei, ?n func?ie la data adopt?rii, Remus Pricopie, pentru ca documentul s? nu poat? fi contestat, ?nc?lc?nd astfel legea transparen?ei decizionale (52/2003). ActiveWatch a afirmat, ?ntr-o scrisoare c?tre ministrul ?n func?ie la ?nceputul anului 2015, Sorin Mihai C?mpeanu, c? regulamentul este neconstitu?ional ?i de natur? s? afecteze nejustificat libertatea de exprimare ?i de asociere a elevilor. ?Consider?m c? este extrem de grav ca tocmai formatorii din ?nv???m?ntul preuniversitar s? ?ncalce principii care constituie fundamentul dezvolt?rii umane ?i solicit?m Ministerului Educa?iei s? anuleze ?i s? supun? dezbaterii publice noul regulament pentru ?nv???m?ntul preuniversitar ?n acord cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Suntem de p?rere c? unele prevederi din acest regulament nu ?ncurajeaz? dezbaterea de idei, ci conformismul f?r? discern?m?nt”. ?n opinia ActiveWatch, un aspect ?ngrijor?tor pentru libertatea de exprimare, con?inut de noul regulament, este punctul 2 al articolului 136, care limiteaz? nepermis dreptul elevilor de a ?nfiin?a publica?ii ?colare: ??n cazul ?n care aceste reviste/publica?ii con?in elemente care afecteaz? siguran?a na?ional?, ordinea public?, s?n?tatea ?i moralitatea, drepturile ?i libert??ile cet??ene?ti sau prevederile prezentului regulament ?i ale regulamentului intern al unit??ii de ?nv???m?nt preuniversitar, directorul poate propune consiliului de administra?ie suspendarea redact?rii ?i difuz?rii acestora ?i, ca urmare, le poate suspenda temporar sau le poate interzice definitiv”. ActiveWatch consider? c? o parte din aceste condi?ion?ri din Regulament ?ncalc? Constitu?ia Rom?niei ?i jurispruden?a interna?ional? ?n materie de libertate de exprimare, prin faptul c? subordoneaz? dreptul elevilor de a se exprima ?n fa?a unor regulamente ?colare ?i a deciziilor (poten?ial arbitrare) conducerilor institu?iilor de ?nv???m?nt. Articolul 30 din Constitu?ia Rom?niei precizeaz? c?: (2) Cenzura de orice fel este interzis?. (3) Libertatea presei implic? ?i libertatea de a ?nfiin?a publica?ii. (4) Nici o publica?ie nu poate fi suprimat?.De asemenea, noul Regulament instituie condi?ii antidemocratice ?i ?n privin?a dreptului elevilor la asociere ?i la protest, care sunt tratate ca ?i c?nd ar fi valabile doar ?n afara orelor de curs ?i ?n limitele (mai mult sau mai pu?in arbitrare) stabilite de reprezentan?ii institu?iilor de ?nv???m?nt. Astfel, punctul 3 din articolul 135 precizeaz?: ?Dreptul la reuniune se exercit? ?n afara orarului zilnic, iar activit??ile pot fi organizate ?n unitatea de ?nv???m?nt, la cererea grupului de ini?iativ?, numai cu aprobarea consiliului de administra?ie. ?n acest caz, aprobarea pentru desf??urarea acestor ac?iuni va fi condi?ionat? de acordarea de garan?ii scrise, oficiale, ale organizatorilor sau p?rin?ilor, tutorilor sau sus?in?torilor legali ai acestora, ?n cazul elevilor minori, cu privire la securitatea persoanelor ?i a bunurilor”. ActiveWatch a afirmat ?n scrisoarea deschis? c? aceste prevederi sunt de natur? a descuraja ?i chiar intimida elevii s?-?i exprime adeziunea la ini?iative civice ?n institu?iile de ?nv???m?nt ?i pericliteaz? dezvoltarea spiritului critic al acestora. ?Men?ion?m c? acesta este al treilea an consecutiv c?nd ActiveWatch semnaleaz? Ministerului Educa?iei c? regulamentul devine tot mai restrictiv, prin impunerea unor limit?ri nejustificate ale unor drepturi fundamentale”, s-a mai ar?tat ?n scrisoarea deschis? citat?. Reglementarea utiliz?rii dronelor?n ianuarie 2014 Ministerul Transporturilor a adoptat un Ordin care reglementeaz? utilizarea dronelor. Ordinul nr. 8 din 13 ianuarie 2014 pentru stabilirea condi?iilor de operare ?n spa?iul aerian na?ional a aeronavelor civile motorizate f?r? pilot la bord stabile?te c? pentru operarea unei drone este necesar? alocarea unui spa?iu aerian segregat temporar, solicitat de la Autoritatea Aerian? Civil? Rom?n? cu 45 de zile ?nainte operare. ?n plus, ?n func?ie de greutate, sunt necesare ?i alte documente. De exemplu, dronele mai u?oare de 15 kg au nevoie de un certificat de identificare emis de Autoritatea Aeronautic? Civil? Rom?n? sau un certificat de ?nmatriculare ori un document echivalent emis de alt stat ?i asigurare, dup? caz, conform legii, pentru daune produse ter?ilor. Dronele sub 1 kg sunt exceptate de la prevederile legii, mai pu?in cele care au montate pe ele aparatur? pentru filmare sau transmisie de date. Clubul Foto, o revist? on-line despre tehnic? ?i aparatur? fotografic?, a comentat: ??n acest fel, practic nici dronele pentru copii, care au o camer? video integrat? ?i transmit imaginea pe telecomand? sau smartphone (se gasesc ?n retelele de supermarketuri), nu mai au voie s? zboare f?r? autoriza?ie! (…) Dac? pentru cele mari e de ?n?eles s? existe o reglementare legal?, pentru drone/machete este cel pu?in dubioas? interdic?ia de a zbura cu o camera foto ata?at?…? Mai mult dec?t at?t, de?i legea intr? ?n vigoare imediat, ?nc? nu au fost definite normele de aplicare sau sanc?iunile prev?zute pentru ?nc?lcarea ei!”Hotnews a comentat la r?ndul s?u: ?Cei care vor fi afecta?i de aceast? prevedere sunt cei care, spre exemplu, au filmat cu ajutorul dronelor protestele din toamna-iarna 2013 din Bucure?ti fa?? de Proiectul de la Ro?ia Montan? sau forumi?tii care au filmat ?antierele autostr?zilor aflate ?n construc?ie”.Concluzii:Ini?iative legislative periculoase pentru libertatea de exprimare sunt introduse periodic ?n Parlament. Ghidul privind rela?ia dintre justi?ie ?i mass-media limiteaz? accesul la informa?ii de interes public ?i nu ajut? la crearea unei practici unitare.Adoptarea Legisla?iei ?Big Brother” reprezint? un pericol permanent, ?n ciuda opozi?iei unui num?r larg de cet??eni informa?i ?i a invalid?rii constitu?ionalit??ii prevederilor legislative de acest tip de c?tre Curtea Constitu?ional? ?i de c?tre Curtea European? de Justi?ie. Legisla?ia audiovizual? este ?ntr-o continu? modificare.Ministerul Educa?iei nu crede ?n dreptul la liber? exprimare al elevilor. Pericolul reincrimin?rii insultei ?i calomniei este actual ?i real.Recomand?ri pentru jurnali?ti ?i editori:Citi?i legisla?ia care v? afecteaz? activitatea profesional? (Codurile penal ?i civil, Legea 544/2001, legisla?ia audiovizual?, Codul muncii, Legea drepturilor de autor etc.). Citi?i ?Libertatea de exprimare ?i noul Cod civil”, ?Ghidul juridic pentru ziari?ti” ?i ?Ghidul avertizorului de integritate din institu?iile publice de pres? (radio, televiziune, agen?ie de pres?)”.Implica?i-v? ?n monitorizarea legisla?iei ?i a dezbaterilor cu publicul ?i autorit??ile. Sus?ine?i ini?iativele de autoreglementare, ca modalitate de prevenire a supra-legifer?rii ?n domeniul mass-media. Recomand?ri pentru autorit??i ?i politicieni:Aplica?i legisla?ia unitar, ?n acord cu jurispruden?a CEDO ?i cu tratatele interna?ionale la care Rom?nia este semnatar?.Organiza?i consult?ri publice ?nainte de adoptarea de acte legislative ?i respecta?i concluziile acestora.Nu incrimina?i insulta ?i calomnia.Nu adopta?i legisla?ie de tip ?Big Brother”. Nu este constitu?ional?.Adopta?i legisla?ie prin care s? fie interzis? infiltrarea ?n redac?ii de agen?i ai serviciilor de informa?ii. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download