Apar-romania.ro



Stiri 17 mai 2021, a doua parteProduc?torul independent de bere Albrau are un buget de investi?ii de 9 mil. lei ?n 2021. ?Ne dorim dublarea capacit??ii liniei de ?mbuteliere la doz?.“ Florentina Ni?u , 17.05.2021, lbrau, unul dintre cei mai mari produc?tori independen?i de bere de pe plan local, de?inut majoritar de antreprenorul rom?n Vasile Ciobanu, cu venituri nete de 46 de milioane de lei ?n 2020, are un buget de investi?ii de 9 milioane de lei pentru acest an, potrivit reprezentan?ilor companiei.?Ne dorim dublarea capacit??ii liniei de ?mbuteliere la doz?, achizi?ionarea de noi echipamente ?n sectorul utilit??i, construirea unui nou depozit de produs finit sau materiale ?i diversificarea sortimenta?iei“, a spus Lumini?a Martin, directorul general al Albrau Prod. Ea a r?spuns la ?ntreb?rile ZF, trimise cu ocazia realiz?rii unei noi edi?ii a anuarului de business Cei mai mari juc?tori din economie.Danone Rom?nia, care are o fabric? de iaurturi ?n Bucure?ti, a accelerat investi?iile: 11 milioane de euro ?n ultimii doi ani. Compania are o fabric? ?n Bucure?ti, ?ntins? pe 6 ha, cu o capacitate de produc?ie de peste 75.000 de tone pe an, HYPERLINK "" \o "Florentina Ni?u" Florentina Ni?u , 17.05.2021, Produc?torul Danone are ?n portofoliu branduri globale precum Activia, Actimel, Danonino sau locale, precum Cremosso ?i Delicios, iar primele iaurturi, sm?nt?ni ?i alte lactate au fost produse ?n fabrica din Bucure?ti ?n 1999.Danone Rom?nia, liderul pie?ei de iaurturi, a investit din 2019 p?n? ?n prezent circa 11 milioane de euro ?n produc?ia local? de lapte ?i ?n cre?terea capacit??ii fabricii din Bucure?ti, potrivit reprezentan?ilor companiei. ?n perioada 2017 – 2018, compania a mai investit 1 milion de euro ?n produc?ie, potrivit informa?iilor publicate anterior de ZF.?Am continuat investi?iile ?n fabrica noastr? din Bucure?ti pentru a cre?te flexibilitatea ?i capacitatea fabricii. Am investit ?n noi linii de produc?ie sau ?n automatizarea complet? a liniilor de ambalare, av?nd acum capacitatea de a ambala produsele pe diferite tipuri de t?vi. Aceste investi?ii au dep??it suma de7 milioane de euro (din 2019 p?n? ?n prezent – n.red.)“, au spus reprezentan?ii Danone Rom?nia. Ei au r?spuns la ?ntreb?rile ZF, trimise cu ocazia realiz?rii unei noi edi?ii a anuarului de business Cei mai mari juc?tori din ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAAgroland?inaugureaz??al doilea magazin de tip MEGA ?n Capital? ?i va deschide ?nc? cinci unit??i anul acesta, Anca Olteanu 17 Mai 2021 , ?tiri ?i Nout??iGrupul Agroland?deschide al doilea magazin MEGA din Capital?, dup? o investi?ie de?200.000 euro ?i ajunge, astfel, la 12 unit??i.?Spa?iul,?f?r? stocuri, este situat?la intersec?ia dintre ?oseaua de Centur? ?i ?oseaua Bucure?ti-T?rgovi?te, l?ng? Pasajul Mogo?oaia. Agroland estimeaz? c?, p?n? la finele lui 2021, noul magazin va fi tranzitat de peste 60.000 de persoane. Agroland MEGA Bucure?ti 2 este cea de-a ?asea unitate de acest tip deschis? de companie ?n 2021, la nivel na?ional, urm?nd inaugur?rilor din Afuma?i, Craiova, Sf?ntu Gheorghe, Vaslui ?i T?rgu Secuiesc.Conceptul a fost lansat ?n urm? cu patru ani??i vizeaz? un segment al popula?iei care sim?ea nevoia unui supermarket cu produse pentru gr?din?, ?ngrijirea animalelor de companie ?i hobby farming. Magazinele MEGA au o suprafa?? mai mare cu 300% dec?t magazinele Agroland tradi?ionale.Agroland MEGA Bucure?ti 2 se afl? pe Strada Bucure?ti – T?rgovi?te nr. 50 ?i ocup? o suprafa?? de 500 mp ?n incinta parcului comercial Prima Shops, unde se ?nvecineaz? cu supermarketurile Kaufland ?i Lidl, precum ?i magazinul Pepco.3.500 de produse pentru cas? ?i gr?din? la AgrolandAmenajarea noii unit??i a durat ?ase s?pt?m?ni, iar clien?ii vor avea la dispozi?ie 3.500 de produse, din gamele deja consacrate:?produse pentru gr?din?, printre care material s?ditor, fertilizan?i ?i echipamente pentru ?ntre?inere;?produse destinate animalelor de companie, de la hran?, la suplimente, juc?rii ?i diferite accesorii ?i?produse pentru hobby farming, precum ?i alte produse utile ?n cas? ?i gospod?rie.? Potrivit lui Horia Cardo?, planurile de dezvoltare pentru 2021 includ continuarea extinderii at?t ?n proximitatea Bucure?tiului, ?n Bolintin Deal, c?t ?i ?n restul ??rii. Astfel, la nivel na?ional, sunt programate ?nc? dou? deschideri ?n Moldova, la B?rlad ?i Ia?i, precum ?i alte dou? ?n Oltenia, la Bal? ?i Caracal. De asemenea, ?n toamn? se preg?te?te inaugurarea primului Agroland MEGA din Sibiu.Agroland este o re?ea de magazine cu produse pentru gardening, pet care ?i hobby farming din Rom?nia, cu capital 100% rom?nesc, fondat? ?n 1997, la Timi?oara, de c?tre antreprenorul Horia Cardo?. ?n prezent, re?eaua Agroland are peste 250 de unit??i, localizate ?n 29 de jude?e, ?i peste 2.200.000 de clien?i an. Grupul Agroland a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 38,4 milioane de euro, la finele lui 2020, ?i are peste 300 de angaja?i.??N PRIMUL TRIMESTRU DIN 2021Afacerile din comer? s-au majorat cu 5,6% pe serie brut? , G.U. , Macroeconomie , 17 maiCifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut ?n primul trimestru fa?? de perioada 1 ianuarie - 31 martie 2020 at?t ca serie brut? c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 5,6%, respectiv cu 3,6%, anun?? Institutul Na?ional de Statistic?, conform Agerpres.Conform INS, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n perioada 1 ianuarie - 31 martie 2021, comparativ cu perioada similar? din 2020, ?n termeni nominali, a ?nregistrat o cre?tere pe ansamblu cu 5,6% datorit? cre?terii comer?ului cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+14%), comer?ului cu ridicata nespecializat (+12,3%), comer?ului cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+10,5%), comer?ului cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+9,1%), comer?ului cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+7,1%) ?i comer?ului cu ridicata specializat al altor produse (+2,7%).Sc?deri au ?nregistrat activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-5,2%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-3,8%).Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similar? din 2020, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 3,6%, transmite Agerpres.Potrivit INS, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) serie brut? ?n luna martie 2021, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 21% datorit? avansului cifrei de afaceri din comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+32,5%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+24,8%), activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (+24,0%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+21,8%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+17,6%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+15,6%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+15%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+11,6%).Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna martie 2021, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 1,5%, noteaz? sursa citat?.Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna martie 2021, comparativ cu luna martie 2020, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 6,4% datorit? cre?terii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+20,8%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+15%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+12%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+9,3%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+7%), comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+4,7%) ?i activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (+2,9%). Comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii a sc?zut cu 7,4%.Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna martie 2021, comparativ cu luna martie 2020, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 2,7%.Lidl Rom?nia aduce universul Hey Clay ?n toate magazinele din ?ar? , Stiri , ? Carol Popa , Luni, 17 Mai 2021 Din 17 mai, Lidl Rom?nia aduce ?n toate magazinele din ?ar? colec?ia de plastilin? Hey Clay. Aceasta cuprinde 18 culori, ce ?i vor ajuta pe copii ?i pe p?rin?i s? descopere noi modalit??i de a se juca ?i de a-?i dezvolta imagina?ia. Cu ajutorul plastilinei Hey Clay, cei mici ?l vor putea modela pe ariciul Pufarici, ?ndr?gita mascot? Lidl, precum ?i alte 12 personaje surprinz?toare, urm?rind instruc?iunile din Cartea de idei. ?n plus, mai multe instruc?iuni despre cum pot fi realizate cele 12 figurine sunt disponibile ?n aplica?ia mobil? Hey Clay.Colec?ia Hey Clay ?i provoac? pe cei mici s?-?i dezvolte creativitatea ?i s? ??i antreneze ?n acela?i timp ?ndem?narea, iar p?rin?ilor le ofer? o nou? modalitate distractiv? de a petrece timp cu copiii lor. Cei mici pot ?nv??a pas cu pas s? modeleze cele 12 personaje cu ajutorul aplica?iei Hey Clay. Aici vor g?si o serie de videoclipuri explicative despre ?ntreg procesul de modelare al plastilinei, dar ?i jocuri interactive, precum puzzle-uri, X ?i 0 sau G?se?te culoarea. Aplica?ia este disponibil? ?n App store, Play store ?i Huawei App Gallery.?ncep?nd cu 17 mai, la cump?r?turi ?n valoare de minimum 70 lei, clien?ii Lidl vor primi un plicule? cu plastilin? Hey Clay ce con?ine o culoare surpriz?. Al?turi de culori, p?rin?ii pot ad?uga la colec?ia Hey Clay ?i Cartea de idei (11,99 lei). Totodat?, la Lidl vor g?si ?i cutia de colec?ionat (21,99 lei), ce include 20 de punguli?e resigilabile ?n care poate fi p?strat? plastilina folosit? ?i o unealt? special? ce va ajuta la modelat, precum ?i pachetul cu figurina surpriz? (21,99 lei), ce con?ine 5 plicule?e de plastilin?. Promo?ia este valabil? ?n perioada 17 mai – 13 iunie 2021, ?n toate magazinele Lidl din ?ar?, ?n limita stocului disponibil.O nou? fa?? pentru lan?urile de aprovizionare , 17 May 2021, ProgresivArticol semnat de Adriana P?l??an, Managing Partner, Supply Chain Management Center ?i Pre?edinte ARILOG – Asocia?ia Rom?n? de Logistic?Anul 2020 a adus cu el restric?ii ?i situa?ii cu care nu ne-am mai confruntat astfel ?nc?t schimb?rile care au trebuit s? fie f?cute au reinventat opera?iunile ?n transporturi, logistic? ?i retail.Tendin?ele globale de logistic? s-au stabilizat ?n ultimii patru ani, dar pandemia a accelerat transformarea percep?iei despre lan?urile de aprovizionare ?i modul ?n care acestea func?ioneaz?. Care sunt factorii care au schimbat fa?a supply-chain-urilor ?n 2020?Pandemia este prima circumstan?? mondial? cu impact de mas? asupra lan?urilor de aprovizionare din orice industrie. S? ne reamintim cum a ?nceput sistarea livr?rilor din China ?i ?nt?rzierile care au facut s? explodeze pia?a transporturilor multimodale. Cererea de transport din Asia a devenit inelastic?, avioanele ?i-au schimbat destina?ia ?i solu?ia trenului ?n transportul multimodal a devenit prioritar?.Circula?ia camioanelor a fost limitat? ?i livrarea de proximitate a crescut mai mult dec?t putea duce infrastructura logistic?. Cre?terea logisticii de online ?i last mile delivery a l?sat pia?a f?r? resurse. Multe companii de logistic? ?i transport au implementat o serie de servicii noi ?i ?i-au adaptat ofertele pentru a satisface nevoile clien?ilor lor, inclusiv protocoale de siguran?? ?i moduri alternative de transport.Pentru operatorii logistici, activitatea cea mai complicat? a fost ?ns? ?n depozite. Siguran?a ?i securitatea sanitar? au fost pe primul loc ?i au introdus schimb?ri majore ?n organizare:- Circuite de intrare-ie?ire separate;- Programul de lucru cu intervale orare care s? nu permit? intersectarea personalului de pe schimburile respective;- Opera?iuni permanente de igienizare asupra echipamentelor ?i spa?iilor;- Lucrul de acas? a personalului din back-office;- Crearea unor noi circuite de documente;- Minimizarea interac?iunilor cu ?oferii;- G?sirea unor alternative pentru personalul bolnav sau aflat ?n concediu de supraveghere a copiilor;- Boom de comer? electronic.Cre?terea comer?ului electronicDezvoltarea comer?ului electronic a pus o mare presiune pe firmele de curierat ?i distribu?ie local? pentru a cre?te num?rul de ma?ini ?i ?oferi. Pentru companiile care erau sau au trecut ?n perioada pandemiei ?n mediul online v?nz?rile au crescut cu doi ?i chiar trei digi?i. Din martie 2020, angaja?ii din ?ntreaga lume au ?nceput s? se adapteze la munca de acas?, iar companiile au fost nevoite s? se adapteze, de asemenea, peste noapte, prin achizi?ia de sisteme ?i modificarea procedurilor de lucru.Operatorii logistici s-au confruntat abrupt cu noua situa?ie. Sistemele informatice de?inute nu aveau arhitectura suficient de flexibil? pentru a introduce rapid noi fluxuri de ie?ire ?i nici furnizorii pentru modificarea sistemelor ?i achizi?ia de echipamente potrivite pentru manipul?rile de m?rfuri de dimensiuni mici nu au avut disponibilitatea s? onoreze cerin?ele tuturor clien?ilor.?n cascad? au crescut exponen?ial cererile de sisteme informatice performante ?n zona logistic? ?i a ap?rut un decalaj ?ntre cerere ?i ofert? a c?rui tendin?? de cre?tere se va men?ine ?i ?n paniile din retail au avut ?i ele partea lor de adrenalin?. Companii precum Kaufland, care nu de?ineau fluxuri logistice pentru comer?ul online, au ini?iat livr?ri cu companii de livrare la domiciliu ?i s-au descurcat onorabil. Altele precum Cora, companie promotoare a modelului ?Drive”, au extins cu succes livr?rile online pe mai multe canale; companii precum Carrefour ?i Mega Image, deja cu istoric ?n comer?ul online, ?i-au m?rit capacit??ile, iar companii precum Metro ?i Selgros ?i-au redirec?ionat par?ial flotele pentru comenzile online.Retailul tradi?ional a c??tigat prin pozi?ia magazinelor, dar au fost ?i magazine care au pierdut din cauza inac?iunii sau a ?nchiderii temporare a spa?iilor comerciale. Industria de fashion a suferit, de asemenea, enorm din cauza pandemiei ?i, ca s? nu fie at?t de tragic, parafrazez un amic care mi-a spus: ?am v?ndut la fel de multe perechi, dar ?n loc de pantofi ?i cizme, am v?ndut papuci”.Lipsa for?ei de munc?Pe m?sur? ce v?nz?rile online cresc ?i interesele se ?ndreapt? spre oferte de servicii personalizate ?i varietate de produse, exist? tot mai multe oportunit??i de munc? pentru angaja?ii din supply-chain, de la operatorii din depozit la ?oferii de vehicule grele ?i u?oare. Cu toate acestea, una dintre principalele provoc?ri cu care se confrunt? pia?a este cum s? ?ndeplineasc? aceste noi roluri. Lipsa grav? de for?? de munc? ?n transport ?i logistic?, nu numai ?n Rom?nia, dar ?i ?n Uniunea European?, recunoscut? de mai mul?i ani, s-a agravat ?n timpul pandemiei.Pandemia a fost totu?i o gur? de oxigen pentru cei care au g?sit personal doritor de reconversie profesional?. ?ntr-un interviu al unuia dintre ac?ionarii Fan Courier, acesta relata cum compania a angajat anul trecut 1.000 de persoane. Cu toate acestea preg?tirea ?i profesionalizarea noilor angaja?i nu se poate face peste noapte. Un dispecer bun ?n transporturi se formeaz? ?n c??iva ani, un stivuitorist expert are nevoie de cel pu?in doi ani, un v?nz?tor specializat cel pu?in ?ase luni, ca s? nu mai vorbim de func?iile din zona de achizi?ii.Revolu?ia tehnologic? rticolul complet poate fi citit aici.S.C. Ava Star S.A. ??i a?teapt? clien?ii ?ntr-un nou magazin Picanteria, recent deschis ?n ora?ul Suceava. HYPERLINK "" meatmilk , 17 mai 2021 Dup? magazinele din T?rgu Neam?, Pa?cani ?i Ia?i ?i cele dou? rulote Picanteria Grill, Ava Star prezint? acum oferta sa de carne proasp?t? ?ntr-un spa?iu elegant, situat ?n Complexul Comercial Zimbru. Sub sloganul “Condimenteaz?-?i via?a!”, compania din Ro?canii Sucevei continu? construc?ia unei st?ri de spirit bazat? pe bucuriile simple posibile prin re-crearea gustului de acas?, din Bucovina, dar ?i pe inovarea lui. Principiul de baz? este c? din ingrediente bune, naturale, proaspete, se poate ob?ine at?t savoarea tradi?ional?, c?t ?i, cu un pic de ?ndr?zneal? ?i imagina?ie ?i f?r? mult efort, un preparat urban spectaculos, ca de exemplu un gr?tar dintr-un antricot sau T-bone de vit? marmorat, maturat ?n frigiderele moderne din magazine. ?n mod tradi?ional, savoarea buc?t?riei bucovinene este dat? de calitatea c?rnii proaspete de porc ?i vit?. De aceea, “miezul greu” al ofertei Picanteria este constituit de produsele din carne proasp?t? ale Ava Star, membru-fondator al asocia?iei Produs ?n Bucovina. Pe l?ng? piesele “clasice” – pulp?, ceaf? de porc, mu?chiule? de porc ?i vit? etc., livrate zilnic ?n magazinele din re?ea, Picanteria se adreseaz? clien?ilor gurmand-cunosc?tori cu delicatese greu de g?sit ?n supermarket, cum ar fi creierul de vit? ?i porc, momi?ele, fuduliile, ?oriciul p?rlit, pork chops, coada de vit? sau πzdulicea de porc, denumit? criptic ?i ?specialitate”. Sphera Franchise Group a ?nregistrat ?n primele trei luni ale anului v?nz?ri ?n cre?tere cu 6,6% ?i EBITDA mai mare cu 271%, Ion Dobreanu - lun, 17 mai 2021, Sphera Franchise Group (?Sphera”) a raportat ?n trimestrul ?nt?i din 2021 v?nz?ri ?n restaurante de 211,4 milioane de lei, cu 1,5% fa?? de T4 2020 ?i cu 6,6% comparativ cu T1 2020, acestea baz?ndu-se pe performan?ele solide ale KFC Rom?nia, Taco Bell Rom?nia ?i KFC Moldova. V?nz?rile din Italia au crescut cu 2,5%, ?n timp ce Republica Moldova a raportat v?nz?ri cu 19% mai mari fa?? de T1 2020, av?nd a doua cea mai mare cifr? de afaceri ?nregistrat? de la debutul pandemiei, determinat? de o cre?tere cu 8% a v?nz?rilor cu livrare. Ca performan?a individual?, KFC Rom?nia ?i KFC Moldova au ?ncheiat T1 cu un EBITDA cumulat de 19,6 milioane RON ?i un profit net de 13,9 milioane RON, ?n timp ce Taco Bell Rom?nia a raportat un profit din exploatarea restaurantelor de 0,1 milioane de lei, dar pierderi de 1 milion de lei. Pizza Hut Rom?nia a ?nregistrat o pierdere net? de 3,7 milioane de lei, iar KFC Italia a avut un rezultat negative de 8 milioane de lei, ca effect al restric?iilor anti-Covid-19 severe impuse de autorit??ile italiene. Pizza Hut, pe de alt? parte, a reu?it s? ?nregistreze cea mai mare cifr? de afaceri din T2 2020 ?i s? reduc? pierderile cu 20,5%, datorit? deciziei grupului de a ?nchide loca?iile neperformante, ?ncep?nd cu T3 2020.?n aceea?i perioad?, veniturile grupului au crescut cu 6,9% fa?? de perioada similar? a anului trecut ?i cu 1,7% fa?? de T4 2020. Sphera a ?nregistrat un EBITDA normalizat de 13,1 milioane de lei, cu 271% mai mare fa?? de perioada similar? a anului anterior, ?i o marj? de 6,2%.”Primul trimestru al anului 2021 a fost cel mai bun trimestru al grupului Sphera pe pia?a rom?neasc? de la debutul pandemiei ?n ceea ce prive?te v?nz?rile din restaurante. Rezultatul este cu at?t mai remarcabil cu c?t arat? o cre?tere a v?nzarilor de peste 6% comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, c?nd numai dou? s?pt?m?ni au fost afectate de restric?ii. ?n aceste prime trei luni ale anului curent ne-am axat pe dezvoltarea v?nz?rilor prin parteneriate cu agregatoarele de alimente, promo?ii pentru canalele de livrare ?i Drive Thru, precum ?i am continuat investi?iile ?n dezvoltarea re?elei de magazine ?n Rom?nia ?i Italia”, declar? C?lin Ionescu, CEO Sphera.V?nz?rile ob?inute prin livr?ri de c?tre agregatori sau prin propria capacitate au r?mas la acela?i nivel ca ?n T4 2020, 31% din totalul comenzilor pe toate cele trei pie?e de activitate ale Grupului, iar valoarea acestora a fost de 65,9 milioane de lei.Sphera are un serviciu propriu de livrare ?n Rom?nia pentru KFC ?i Pizza Hut, ?n timp ce pentru Taco Bell, precum ?i pentru KFC ?n Italia ?i Republica Moldova, grupul livreaz? exclusiv prin intermediul platformelor de agregare a alimentelor precum Glovo sau UBER Eats.”Ponderea relativ ridicat? a livr?rilor ?n totalul v?nz?rilor ?n primul trimestru al anului 2021 a fost men?inut? ?n principal din cauza vremii reci, precum ?i a restric?iilor asupra mesei ?n interior ?n majoritatea restaurantelor operate de grup. Pe m?sur? ce vremea se ?mbun?t??e?te, campania de vaccinare progreseaz? ?i restric?iile la interior se ridic?, ponderea v?nz?rilor prin livrare este de a?teptat s? scad?, ating?nd niveluri similare cu cele ?nregistrate ?n T3 2020. De altfel, Sphera, care a fost prima companie HoReCa din Rom?nia care a amenajat ?n propriile restaurante centre de vaccinare pentru angaja?i ?i familiile lor, a oferit, ?n perioada 14-16 mai, ?i posibilitatea rapelului pentru cei care au dorit acest lucru”, declar? Valentin Budes, director fiannciar Sphera.?n perioada men?ionat?, grupul a men?inut sub control cheltuielile, care au crescut cu doar 2,5%, pe fondul unei gestion?ri atente a nivelului datoriei ?i a cre?terii volumelor v?nz?rilor. De asemenea, cheltuielile cu salariile ?i beneficiile angaja?ilor au sc?zut cu 6,1% fa?? de perioada similar? a anului trecut, consecin?? a reducerii num?rului de ore lucrate.Totodat?, Sphera Franchise Group a ob?inut reduceri de 1,25 milioane de lei la chiria fix?, din care 0,72 de milioane de lei au fost acordate ?n Rom?nia, 0,52 de milioane de lei ?n Italia ?i 11.000 de lei ?n Republica Moldova.Sphera a primit ?n primul trimestru ajutor de stat ?n valoare de 919.000 de lei, dintre care 840.000 de lei au fost acorda?i de Guvernul Rom?niei ?i 79.000 de c?tre statul italian. La sf?r?itul primului trimestru al anului 2021, Grupul avea ?n total 4.787 de angaja?i pe toate cele trei pie?e ?n care activeaz?. ?n aceea?i perioad? aproximativ 4% dintre angaja?ii din Rom?nia ?i 17% dintre angaja?ii din Italia au fost ?n ?omaj tehnic.?n primul trimestru, Sphera Franchise Group a deschis dou? restaurante KFC, unul ?n Sf?ntu Gheorghe, Rom?nia ?i unul ?n Lazio, Italia, acesta din urm? fiind primul magazin Drive Thru din afara Rom?niei.GLOBAL?nlocuirea c?rnii ?i a ou?lor ar reduce emisiile de CO2 cu peste o gigaton?, 17 May 2021Pizza, pastele, friptura de vit?, tocana ?i multe dintre m?nc?rurile noastre preferate includ ingrediente ce provin de la animale. Potrivit unui nou studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) ?i Blue Horizon Corporation, p?n? ?n anul 2035 ne vom putea preg?ti mesele noastre favorite din proteine?? alternative. Dac? cre?terea de 11% a pie?ei eviden?iat? ?n studiul privind proteinele alternative se realizeaz? p?n? ?n 2035, ?nlocuirea c?rnii ?i a ou?lor ar reduce emisiile globale de CO2 cu mai mult de o gigaton?, ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate, echivalent cu emisiile anuale actuale de CO2 din Japonia. Dar, ?nlocuirea ingredientelor de origine animal? va fi o problem? cheie ?n urm?torii ani. Utilizarea proteinelor alternative poate contribui la realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabil? ale ONU privind reducerea consumului, produc?iei ?i foametei.Num?rul consumatorilor care ?nlocuiesc deja, complet sau par?ial, carnea din diet? cu proteine ??alternative cre?te datorit? con?tientiz?rii beneficiilor pe care le are asupra mediului, s?n?t??ii sau a drepturilor animalelor.?Fermierii joac? un rol important ?n tranzi?ia c?tre proteinele alternative. Ei trebuie s? ?nve?e s? cultive soiurile potrivite pentru diferitele culturi care se folosesc ?n producerea de proteine ??alternative, adic? culturile optimizate pentru consumul uman,” a declarat László Juhász, director general ?i Senior Partner al BCG.Raportul Food for Thought: The Protein Transformation?realizat de BCG ?i Blue Horizon afirm? faptul c? alternativele de ?nlocuire a proteinelor, precum proteinele?? cultivate pe baz? de plante, pe baz? de microorganisme sau pe baz? de celule animale, ar putea deveni o alternativ? viabil? a c?rnii pentru un procent de 90% dintre mesele noastre preferate, p?n? ?n 2035.Pia?a de ?nlocuire a proteinelor va cre?te de la 13 milioane de tone, c?t era anul trecut,?la aproape 100 de milioane de tone p?n? ?n 2035, reprezent?nd 11% din pia?a total? de proteine, arat? proiectele raportului. ?n scenarii mai optimiste, dac? procesul de inovare devine mai rapid, pre?urile pe emisiile de CO2 cresc ?n continuare, iar fermierii care fac tranzi?ia de la agricultura animal? la produc?ia alternativ? de proteine?? primesc sprijin, aceast??cantitate s-ar putea dubla chiar??n urm?torul deceniu??i jum?tate.Lisa Sweet, ?ef? a diviziei de strategie de afaceri??i angajament?la Centrul pentru Bunuri Publice Globale de la Forumul Economic Mondial, a declarat: ?Pentru ca diversificarea proteinelor ?i trecerea la proteinele alternative s? aib? succes, ?ntregul sistem trebuie s? evolueze pentru a sus?ine ?n continuare mijloacele de trai ale fermierilor.” ?n sprijinirea acestei tranzi?ii, fermierii ar trebui ajuta?i prin stabilirea unor garan?ii ale pre?urilor, ?ncheierea de acorduri de aprovizionare pe termen lung ?i alte stimulente.Pe l?ng? reducerea emisiilor, utilizarea surselor alternative de proteine??ar putea duce la economii semnificative?de?ap? potabil?: estim?rile arat? c??agricultura ar putea economisi cel pu?in 39 de miliarde de metri cubi de ap? potabil? ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate, suficient? ap? proasp?t? pentru a aproviziona un ora? ca Londra, cu 9 milioane de locuitori, timp de 40 de ani.Beneficiile asupra siguran?ei ?i durabilit??ii mediului sunt incontestabile, ?ns? principalul aspect al convingerii consumatorilor este acela de a ob?ine o asem?nare c?t mai mare cu cea a produselor reale.?Cea mai mare provocare pentru proteinele alternative este s? ating? sau s? dep??easc? gustul, textura ?i pre?ul c?rnii disponibile ast?zi.Pe baza cercet?rilor realizate de BCG, acest lucru se va ?nt?mpla ?n trei etape, ?n func?ie de tipul de protein? pe care dori?i s? ?l ?nlocui?i:Alternativele pe baz? de plante, cum ar fi burgeri, produse lactate ?i ?nlocuitori ai ou?lor din soia, maz?re ?i alte proteine din plante vor atinge paritatea p?n???n 2023 sau mai devreme.Proteinele alternative produse din microorganisme precum ciuperci, drojdii ?i alge unicelulare ar putea atinge paritatea dorit? p?n? ?n 2025.Proteinele cultivate direct din celule animale pot ?ndeplini a?tept?rile de mai sus p?n? ?n 2032.?ntre 2015 ?i 2020, valoarea investi?iilor de capital de risc ?n industria proteinelor alternative a dep??it 4 miliarde de dolari, ceea ce reflect? faptul c? investitorii v?d bune oportunit??i de investi?ii ?n tranzi?ia c?tre proteinele alternative. De?i va fi necesar un capital semnificativ pentru ?mbun?t??irea tehnologiilor ?i pentru a permite utilizarea industrial? a acestora, rezultatele investi?iei se vor vedea, cel mai probabil, ?n deceniile urm?toare. P?n? ?n 2035, dimensiunea pie?ei ar putea ajunge la 290 de miliarde de dolari, ceea ce este echivalent cu PIB-ul Finlandei pentru 2020.Kaufland: ?n magazinele noastre din Rom?nia exist? 600 de case expres, 36% din totalul caselor de marcat, Cristina Ro?ca , 17.05.2021, Din datele ZF, nem?ii de la Kaufland sunt re?eaua cu cele mai multe case de marcat f?r? casier ?i ca num?r total ?i ca pondere. Lan?ul de hipermarketuri are pe plan local pu?in peste 140 de magazine, iar ?n 120 sunt instalate case expres, unde clien?ii ??i pot scana cump?r?turile ?i pot pl?ti singuri.Mai bine de o treime din casele de marcat din re?eaua Kaufland din Rom?nia sunt pe formatul expres, ceea ce ?nseamn? c? sunt terminale f?r? casier. Astfel, clien?ii ??i scaneaz? cump?r?turile ?i pot pl?ti singuri.?P?n? ?n prezent, ?n magazinele Kaufland Rom?nia sunt disponibile 600 de case expres, unde clien?ii ??i pot scana singuri cump?r?turile. Num?rul este impresionant, ?n contextul ?n care reprezint? 36 % din totalul caselor de marcat din Rom?nia“, spune Valer Hanca?, director comunicare ?i corporate affairs la Kaufland Rom?nia.UNIUNEA EUROPEANAC.E. a actualizat Strategia c?tre o pia?? unic? mai puternic?, pentru redresarea Europei , meatmilk , 17 mai 2021 Comisia European? a adoptat actualizarea?strategiei industriale a Uniunii Europene?pentru a se asigura c? obiectivele sale ?ndr?zne?e din acest domeniu sunt adaptate ?n ?ntregime la noile circumstan?e ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 ?i contribuie la punerea ?n mi?care a tranzi?iei c?tre o economie mai sustenabil?, digital?, rezilient? ?i competitiv? la nivel mondial.Strategia actualizat? reafirm? priorit??ile stabilite ?n comunicarea din martie 2020, publicat? cu o zi ?nainte ca OMS s? declare epidemia de COVID-19 drept pandemie, ?i, totodat?, aplic? lec?iile ?nv??ate ?n urma crizei pentru a da av?nt redres?rii ?i pentru a m?ri autonomia strategic? deschis? a Uniunii Europene. Strategia propune noi m?suri menite s? consolideze rezilien?a pie?ei unice, ?ndeosebi ?n perioade de criz?. Ea abordeaz? necesitatea de a ?n?elege mai bine rela?iile de dependen?? din anumite domenii strategice cheie ?i prezint? un set de instrumente pentru reducerea acestor dependen?e. Ea ofer? ?i noi m?suri de accelerare a dublei tranzi?ii verzi ?i digitale. Ea r?spunde, totodat?, apelurilor de a identifica ?i monitoriza principalii indicatori ai competitivit??ii economiei UE ?n ansamblu: integrarea pie?ei unice, cre?terea productivit??ii, competitivitatea interna?ional?, investi?iile publice ?i private ?i investi?iile ?n cercetare ?i dezvoltare.Strategia actualizat? se concentreaz? pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar ?i m?suri adaptate, menite s? le ofere, at?t acestora, c?t ?i firmelor nou-?nfiin?ate, posibilitatea de a ?mbr??i?a dubla tranzi?ie. Comisia inten?ioneaz? s? ?l numeasc? pe Vazil Hudák ?n calitate de reprezentant pentru IMM-uri. Numirea sa este ?n curs de finalizare.Tot ast?zi, Comisia a adoptat?propunerea de regulament privind subven?iile str?ine care denatureaz? pia?a unic?. Aceasta este un element-cheie pentru concretizarea strategiei industriale europene prin asigurarea unor condi?ii concuren?iale egale ?i prin promovarea unei pie?e unice echitabile ?i competitive.Strategia industrial? actualizat? publicat? ast?zi se axeaz? pe urm?toarele domenii-cheie:Consolidarea rezilien?ei pie?ei unicePia?a unic? a fost pus? la grea ?ncercare de restric?iile la nivelul aprovizion?rii, de ?nchiderea frontierelor ?i de fragmentarea generate de pandemia de COVID-19. Criza a scos ?n eviden?? nevoia extrem de important? de a men?ine libera circula?ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor ?i capitalurilor ?n cadrul pie?ei unice, precum ?i necesitatea de a conlucra la consolidarea rezilien?ei acesteia la perturb?ri. ?n acest scop, Comisia va lua, printre altele, urm?toarele m?suri:va propune un?instrument pentru situa?ii de urgen?? al pie?ei unice?– o solu?ie structural? pentru asigurarea liberei circula?ii a persoanelor, bunurilor ?i serviciilor ?n cazul unor crize viitoare. Instrumentul va garanta mai mult? transparen?? ?i solidaritate ?i va contribui la solu?ionarea deficitelor de produse critice prin accelerarea punerii la dispozi?ie a acestor produse ?i prin consolidarea cooper?rii ?n materie de achizi?ii publice;va veghea la respectarea deplin? a prevederilor din?Directiva privind serviciile?pentru a se asigura c? statele membre ??i respect? obliga?iile existente, inclusiv obliga?ia de notificare, ?n vederea identific?rii ?i elimin?rii unor poten?iale noi bariere;va ?nt?ri?supravegherea pe pia???a produselor, oferind autorit??ilor na?ionale sprijin pentru a-?i m?ri capacitatea ?i pentru a accelera digitalizarea inspect?rii produselor ?i a colect?rii de date;va mobiliza investi?ii semnificative pentru a sprijini?IMM-urile, va concepe ?i va implementa sisteme de solu?ionare alternativ? a litigiilor pentru a elimina??nt?rzierile ?n efectuarea pl??ilor?c?tre IMM-uri, precum ?i pentru a oferi m?suri de combatere a riscurilor de?insolven???care afecteaz??IMM-urile.Reducerea dependen?elor strategice ale UEDeschiderea c?tre comer? ?i investi?ii este un punct forte ?i o surs? de cre?tere ?i de rezilien?? pentru UE, care este un importator ?i exportator major. Pandemia a avut ?ns? ca rezultat ?i o con?tientizare pe scar? mai larg? a necesit??ii de a analiza ?i de a solu?iona dependen?ele strategice, at?t tehnologice, c?t ?i industriale. ?n consecin??, Comisia:a efectuat o analiz? ?de jos ?n sus” bazat? pe date despre comer?: dintre cele 5?200 de produse importate ?n UE, o?analiz? ini?ial? a identificat 137 de produse?(care reprezint? 6?% din valoarea total? a importurilor de m?rfuri ?n UE) din ecosisteme sensibile, fa?? de care UE este foarte dependent? – mai ales din industriile mari consumatoare de energie (de exemplu materiile prime) ?i din ecosistemele sanitare (de exemplu principiile active), precum ?i ?n ceea ce prive?te alte produse relevante pentru sprijinirea dublei transform?ri verzi ?i digitale.?34 de produse?(care reprezint? 0,6?% din valoarea total? a importurilor de m?rfuri ?n UE) sunt poten?ial mai vulnerabile, dat fiind eventualul lor poten?ial sc?zut de ulterioare diversificare ?i ?nlocuire cu produc?ia UE. Din analiz? a reie?it c? ?i??n domeniul tehnologiilor avansate?exist? o serie de provoc?ri ?i dependen?e;prezint? rezultatele a??ase?bilan?uri aprofundate ?n domeniul materiilor prime, bateriilor, principiilor active, hidrogenului, semiconductorilor, tehnologiilor de tip cloud ?i tehnologiilor de v?rf, oferind informa?ii suplimentare despre originea dependen?elor strategice ?i impactul acestora;va lansa o?a doua etap? de revizuire?a poten?ialelor dependen?e ?n domenii-cheie, inclusiv ?n ceea ce prive?te produsele, serviciile sau tehnologiile esen?iale pentru dubla tranzi?ie, precum sursele regenerabile de energie, stocarea energiei ?i securitatea cibernetic?, ?i va dezvolta un sistem de monitorizare cu ajutorul?Observatorului pentru tehnologii critice?al Comisiei;depune eforturi ?n vederea?diversific?rii lan?urilor de aprovizionare interna?ionale??i a ?ncheierii de parteneriate interna?ionale pentru a spori gradul de preg?tire pentru situa?ii de criz?;sprijin??noile alian?e industriale??n domenii strategice ?n care astfel de alian?e ar fi cel mai bun instrument de accelerare a unor activit??i care nu s-ar dezvolta altfel. Se va sprijini crearea de alian?e industriale atunci c?nd acestea atrag investitorii priva?i pentru a discuta noi parteneriate ?i modele de afaceri ?ntr-un mod deschis, transparent ?i loial ?i atunci c?nd au un poten?ial de inovare ?i de creare de locuri de munc? de ?nalt? calitate. Alian?ele ofer? o platform? care, ?n principiu, este ampl? ?i deschis? ?i vor acorda o aten?ie deosebit? incluziunii firmelor nou-?nfiin?ate ?i IMM-isia preg?te?te lansarea?Alian?ei pentru procesoare ?i tehnologiile semiconductorilor??i a?Alian?ei pentru date industriale, tehnologii de v?rf ?i tehnologii de tip cloud??i are ?n vedere preg?tirea unei?Alian?e pentru lansatoare, precum ?i a unui sistem de?avia?ie cu emisii zero;sprijin? eforturile statelor membre de a-?i pune laolalt? resursele publice prin intermediul?proiectelor importante de interes european comun (PIIEC)??n domenii ?n care pia?a nu poate face, de una singur?, inova?ii revolu?ionare, put?nd fi oferit sprijin din bugetul UE;anun?? o strategie ?i o posibil? modificare legislativ? pentru?o pozi?ie mai puternic? de lider ?n ceea ce prive?te stabilirea de standarde, inclusiv ?n domeniul serviciilor pentru ?ntreprinderi, lucr?nd totodat? ?n mod deschis cu alte p?r?i ?n domenii de interes reciproc.Accelerarea dublei tranzi?iiStrategia industrial? 2020 a anun?at ac?iuni de sprijinire a tranzi?iei verzi ?i digitale a industriei UE, ?ns? pandemia a afectat drastic viteza ?i amploarea acestei transform?ri. Prin urmare, Comisia creioneaz? o serie de m?suri noi de sprijinire a argumentelor economice ?n favoarea dublei tranzi?ii verzi ?i digitale, prin:definirea unor?parcursuri de tranzi?ie??mpreun? cu industria, autorit??ile publice, partenerii sociali ?i alte p?r?i interesate, acolo unde este necesar, ?ncep?nd cu turismul ?i cu industriile mari consumatoare de energie. Aceste parcursuri ar putea oferi o ?n?elegere mai aprofundat?, la toate nivelurile, a amplorii, costurilor ?i condi?iilor ac?iunilor necesare pentru a sprijini dubla tranzi?ie a celor mai relevante ecosisteme, av?nd ca rezultat un plan executabil ?n favoarea unei competitivit??i sustenabile;asigurarea unui?cadru de reglementare coerent?pentru atingerea obiectivelor?deceniului digital al Europei??i a dezideratelor pachetului legislativ ?Preg?ti?i pentru 55”, inclusiv prin accelerarea adopt?rii surselor regenerabile de energie ?i prin asigurarea accesului la energie electric? decarbonizat?, disponibil? din abunden??, la pre?uri rezonabile;punerea la dispozi?ia?IMM-urilor?a unor consilieri ?n materie de sustenabilitate ?i sprijinirea modelelor de afaceri bazate pe date pentru a valorifica la maximum dubla tranzi?ie verde ?i digital?;realizarea de investi?ii ?n vederea?perfec?ion?rii ?i a recalific?rii?pentru a sprijini dubla tranzi?ie.Totodat?,?revizuirea aprofundat? a normelor UE ?n materie de concuren??, aflat? ?n derulare, urm?re?te s? asigure c? aceste norme pot sprijini dubla tranzi?ie verde ?i digital? ?n beneficiul cet??enilor europeni, ?ntr-un moment ?n care peisajul concuren?ial mondial sufer?, la r?ndul s?u, schimb?ri fundamentale;Declara?iile membrilor colegiuluiMargrethe?Vestager, vicepre?edintele executiv pentru o Europ? preg?tit? pentru era digital?, a declarat:??Prin strategia industrial? actualizat? pe care o prezent?m ast?zi vrem s? ne asigur?m c? industriile europene au tot ce le trebuie ca s? pun? ?n mi?care dubla transformare digital? ?i verde a economiei, asigur?nd, totodat?, competitivitatea acestor industrii, inclusiv ?n contextul redres?rii ?n urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Aceast? strategie necesit? noi investi?ii, ?n oameni, ?n tehnologii ?i ?ntr-un cadru de reglementare adecvat, care s? garanteze echitatea ?i eficien?a. Prin sprijinul oferit instrumentelor-cheie pe care le avem deja la dispozi?ie ?i prin extinderea sferei lor de cuprindere ar?t?m azi c? am desprins o serie de ?nv???minte ?i ne reafirm?m angajamentul de a colabora cu actorii economici din ?ntreaga Europ?.”Valdis?Dombrovskis, vicepre?edintele executiv pentru o economie ?n serviciul cet??enilor, a declarat:???n perioadele de criz? este imperios necesar s? dispunem, la nivel mondial, de lan?uri de aprovizionare reziliente, deoarece ele contribuie la absorb?ia ?ocurilor ?i la accelerarea redres?rii. Odat? cu ie?irea din pandemia de COVID-19, strategia noastr? industrial? actualizat? urm?re?te s? asigure Europei pozi?ia de lider industrial mondial, conferindu-i un avantaj competitiv ?n domeniul tehnologiilor digitale ?i verzi. Vom c?uta s? cooper?m, ori de c?te ori va fi posibil, cu parteneri care ne ?mp?rt??esc viziunea, pentru a sprijini comer?ul deschis, echitabil ?i bazat pe norme, pentru a reduce dependen?ele strategice ?i pentru a dezvolta noi standarde ?i reglement?ri, toate acestea fiind esen?iale pentru for?a noastr? economic?. ?n acela?i timp, suntem preg?ti?i s? ac?ion?m autonom ori de c?te ori va trebui s? ne ap?r?m de practicile neloiale ?i s? protej?m integritatea pie?ei unice.”Thierry?Breton, comisarul pentru pia?a intern?, a declarat:??Acum ?ncepe adev?rata revolu?ie industrial?, dar dac? ?i numai dac? realiz?m investi?iile potrivite ?n tehnologii-cheie ?i stabilim condi?iile-cadru adecvate. Europa ??i ofer? mijloacele de a ob?ine o industrie inovatoare, curat? ?i rezilient?, care s? ofere locuri de munc? de calitate ?i care s? dea IMM-urilor ?ansa de a prospera chiar ?i ?n timpul procesului de redresare.”Actualizarea strategiei industriale 2020 a fost anun?at? de pre?edinta Comisiei,?Ursula von der Leyen, ?n?discursul privind starea Uniunii Europene din septembrie?2020. Comunicarea r?spunde ?i apelului liderilor UE de a se urm?ri o politic? industrial? european? ?ndr?znea?? pentru ca industria european? s? devin? mai sustenabil?, mai verde, mai competitiv? la nivel mondial ?i mai rezilient?. Liderii UE au invitat, deopotriv?, Comisia s? identifice dependen?ele strategice, ?n special ?n ecosistemele industriale cele mai sensibile, cum ar fi ?n domeniul s?n?t??ii, ?i s? propun? m?suri de reducere a acestor dependen?unicarea prezentat? este ?nso?it? de trei documente de lucru ale serviciilor Comisiei:?Raportul anual privind pia?a unic? 2021, care analizeaz? situa?ia actual? a economiei europene pe baza unei evalu?ri a 14 ecosisteme industriale, evalueaz? progresele ?nregistrate ?n punerea ?n aplicare a pachetului industrial din 2020 ?i prezint? un set de indicatori-cheie de performan?? pentru monitorizarea progreselor viitoare, o analiz? a?dependen?elor ?i capacit??ilor strategice ale Europei, ?nso?it? de un bilan? aprofundat ?ntr-o serie de domenii strategice ?i?un document referitor la un sector siderurgic european competitiv ?i curat, care analizeaz? provoc?rile cu care se confrunt? industria ?i setul de instrumente UE disponibil.Pactul ecologic European Comisia adopt? orient?ri strategice pentru o acvacultur? sustenabil? ?i competitiv? ?n?UE , C.M. , 16:20 actualizat: Comisia European? a anun?at luni adoptarea a noi orient?ri strategice pentru o acvacultur? a UE mai sustenabil? ?i mai?competitiv?.Orient?rile ofer? Comisiei, statelor membre ?i p?r?ilor interesate o perspectiv? comun? pentru a dezvolta acest sector ?ntr-un mod care s? contribuie ?n mod direct la Pactul verde european ?i, ?n special, la Strategia "De la ferm? la consumator”. Orient?rile vor ajuta sectorul acvaculturii din UE s? devin? mai competitiv ?i mai rezilient ?i s? ??i ?mbun?t??easc? performan?ele de ?mediu."Acvacultura joac? un rol din ce ?n ce mai important ?n sistemul alimentar european. Sectorul poate oferi alimente s?n?toase cu o amprent? climatic? ?i de mediu ?n general inferioar? celei pe care o au activit??ile agricole terestre. Prin orient?rile pe care le-am adoptat ast?zi, dorim s? pozi?ion?m produc?ia de acvacultur? din UE ca referin?? global? pentru sustenabilitate ?i calitate, s? reducem dependen?a noastr? de importurile de fructe de mare ?i s? cre?m mai multe locuri de munc?, ?n special ?n regiunile de coast?", a declarat Virginijus Sinkevi?ius, comisarul pentru mediu, oceane ?i?pescuit.Orient?rile au fost elaborate ?n str?ns? consultare cu statele membre ale UE ?i cu p?r?ile interesate, ?n special cu cele reprezentate ?n Consiliul consultativ pentru acvacultur?. Ele stabilesc patru obiective interdependente pentru dezvoltarea ?n continuare a acvaculturii ?n?UE:- consolidarea rezilien?ei ?i a?competitivit??ii- participarea la tranzi?ia?verde- asigurarea accept?rii sociale ?i a inform?rii?consumatorilor- ?mbun?t??irea cuno?tin?elor ?i?inovarea.Orient?rile propuse vor sprijini ?i cre?terea substan?ial? a acvaculturii ecologice la nivelul UE. Astfel cum s-a men?ionat ?n Planul de ac?iune pentru agricultura ecologic?, recent publicat, produc?ia de acvacultur? ecologic? r?m?ne un sector relativ nou, dar cu un poten?ial de cre?tere?semnificativ.Analiz?nd provoc?rile ?i oportunit??ile sectorului acvaculturii din UE, orient?rile propun ac?iuni specifice ?ntr-o serie de domenii, inclusiv accesul la spa?iu ?i ap?, s?n?tatea uman? ?i animal?, performan?ele de mediu, schimb?rile climatice, bun?starea animalelor, cadrul de reglementare ?i administrativ ?i comunicarea cu privire la acvacultura din?UE.?n special, Comisia propune elaborarea unor documente de orientare detaliate privind bunele practici ?n cele mai importante domenii ?i prevede un mecanism specific de asisten?? pentru acvacultur? pentru a sprijini elaborarea acestor documente de orientare, precum ?i punerea ?n aplicare a bunelor practici descrise ?n?acestea.Printre alte obiective, Comisia ?ncurajeaz?, de asemenea, statele membre ale UE s? includ? cre?terea acvaculturii ecologice ?n revizuirea (?n curs) a planurilor lor strategice na?ionale pentru sectorul acvaculturii, precum ?i s? sprijine acest tip de produc?ie acvicol? cu o parte din fondurile disponibile ?n cadrul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime ?i acvacultur??(FEPAM).BackgroundComisia invit? statele membre ale UE s? ia ?n considerare aceste noi orient?ri ?n planurile lor strategice na?ionale multianuale pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii, precum ?i sprijinul acordat sectorului ?n cadrul viitorului Fond european pentru afaceri maritime, pescuit ?i acvacultur? (FEPAM) ?i al altor fonduri ale UE. Poten?ial de cre?tereUn sfert din produsele pesc?re?ti consumate ?n Europa provin din acvacultur?. Cu toate acestea, cea mai mare parte a consumului de fructe de mare este acoperit? de importuri, reprezent?nd aproximativ 60 % din oferta total?. ?n total, doar 10 % din consumul de fructe de mare din UE provine din acvacultura UE. "Acest lucru demonstreaz? un important poten?ial de cre?tere", precizeaz? CE.?n ciuda acestor perspective comerciale, produc?ia de acvacultur? din UE a crescut cu doar 6 % din 2007, ajung?nd la 1,2 milioane de tone ca volum de v?nz?ri ?i la 4,1 miliarde EUR ca cifr? de afaceri ?n 2018. Contribu?ia UE la produc?ia mondial? de acvacultur? a reprezentat mai pu?in de 2 % din produc?ia mondial? ?n 2018 (FAO 2020).Ar putea cele mai recente reguli de etichetare s? stimuleze domeniul substan?elor botanice?, By RO.aliment , May 17, 2021Cea mai recent? hot?r?re a Cur?ii Europene de Justi?ie privind men?iunile de s?n?tate este de a?teptat s? sporeasc? ?ncrederea produc?torilor de suplimente alimentare ?i remedii naturale din plante, pentru perioada ?gri, de a?teptare” dup? ce o men?iune de s?n?tate a fost prezentat? autorit??ilor de reglementare, dar ?nainte de ob?inerea aprob?rii.Suplimentele alimentare ?i remediile naturale pe baz? de plante sunt o zon? cu cre?tere rapid? din categoria pie?ei europene a ingredientelor ?i suplimentelor alimentare. Cu toate acestea, men?iunile de s?n?tate ata?ate unor astfel de ingrediente provoac? un anumit nivel de controvers?.Acest lucru este valabil ?n special pentru afirma?iile f?cute ?n timpul unei ?perioade de tranzi?ie” cuprins? ?ntre mometul ?n care este f?cut? cererea de aprobare a men?iunii de s?n?tate ?i momentul ?n care regulatorii europeni decid dac? aceasta respect? cerin?ele lor.Se pot face men?iuni de s?n?tate ?n aceast? perioad? gri? ?i, dac? da, ce nivel de prob? justificativ? este necesar?Avocatul consumatorilor din Suedia, Konsumentombudsmannen (KO), a supus problema, probei justi?iei introduc?nd o ac?iune ?mpotriva firmei Mezina la Curtea de Brevete ?i Pia?? a Tribunalului Districtual, Stockholm.Mezina este activ? ?n produc?ia ?i comercializarea de remedii naturale ?i suplimente alimentare, inclusiv complexul Movizin, care con?ine ghimbir, m?ce?e ?i boswellia; Macoform, care con?ine anghinare ?i p?p?die; ?i Vistavital, care con?in pania folose?te urm?toarele afirma?ii de s?n?tate pentru a-?i comercializa produsele: ?Complexul Movizin – pentru articula?iile dumneavoastr?”; ?Ghimbirul poate ajuta la men?inerea mobilit??ii articula?iilor ?i la ?mbun?t??irea nivelului de energie ?i vitalit??ii”; ?M?ce?ele pot ajuta la men?inerea mobilit??ii articula?iilor”; ?M?ce?ele m? pot ajuta s?-mi protejez articula?iile ?i s? le men?in puternice”; ?Boswellia – r??ina acestui copac a fost folosit? de mult timp, ?n special ?n India, pentru a sprijini mobilitatea ?i flexibilitatea articula?iilor naturale”; ?M? asigur c? iau o doz? zilnic? de Movizin, care con?ine boswellia pentru a ajuta la men?inerea confortului articula?iilor”.KO a solicitat ?n ac?iunea intentat?, ca firmei Mezina s? i se interzic? utilizarea acestor men?iuni de s?n?tate ?n comercializarea produselor sale.Ombudsmanul a subliniat c? afirma?iile referitoare la substan?e specifice intr? sub inciden?a unor dispozi?ii tranzitorii, ?ntruc?t Comisia nu ?i-a definit ?nc? pozi?ia cu privire la cererile de includere pe lista UE a men?iunilor de s?n?tate aprobate. Unele dintre aceste afirma?ii, a subliniat echipa juridic? a KO, ?au f?cut obiectul unei opinii nefavorabile din partea EFSA”.?Mezina nu a demonstrat c? prezen?a substan?elor nutritive ?n produsele ?n cauz? ?n ac?iunea principal? are un efect fiziologic benefic, astfel cum este stabilit prin dovezi ?tiin?ifice general acceptate, ?n sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1924 / 2006 ?i nici nu a prezentat dovezi ?tiin?ifice pentru a dovedi conformitatea cu dispozi?iile respectivului regulament, ?n conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din acesta, ?i nici m?car nu a stabilit c? afirma?iile de s?n?tate nu sunt inexacte, ambigue sau ?n?el?toare, ?n lumina punctului (a) din articolul 3 al doilea paragraf din regulamentul respectiv ”, au sus?inut documentele instan?ei.Nici nu ar trebui permise men?iunile de s?n?tate care nu au fost legate ?n mod explicit de un anumit ingredient, a continuat KO. Acestea constituie ?afirma?ii specifice” care ?nu au f?cut obiectul niciunei cereri de includere ?n list?” ?i, prin urmare, nu pot fi autorizate.La r?ndul s?u, Mezina a insistat ca acuza?iile KO s? fie pania a sus?inut c? pentru men?iunile de s?n?tate legate de ingredientele utilizate, care intr? sub inciden?a dispozi?iilor tranzitorii nu este obligat? s? depun? un dosar ?tiin?ific ?i ?cerin?e probatorii mai ridicate” dec?t cele care trebuie ?ndeplinite de men?iunile de s?n?tate autorizate de Comisie.??n special, nu ar fi rezonabil s? se cear? unui operator din sectorul alimentar s? prezinte, pentru afirma?iile de s?n?tate care intr? sub inciden?a acestor m?suri tranzitorii, un dosar ?tiin?ific altul dec?t cel pe baza c?ruia cererea de includere ?n lista prev?zut? la articolul 13 (3) din acest regulament a fost prezentat.??n ceea ce prive?te men?iunile de s?n?tate care nu se refer? la o anumit? substan??, Mezina sus?ine c? sunt afirma?ii nespecifice ?i c?, deoarece sunt ?nso?ite de afirma?ii specifice care trebuie autorizate ?n conformitate cu articolul 28 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1924/2006, acestea respect? condi?iile prev?zute la articolul 10 alineatul (3) din acest regulament”.Curtea Suedez? pentru Brevete ?i Pia?? a transmis cazul ?n fa?a Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene, care ?i-a publicat hot?r?rea la ?nceputul acestei luni.CJUE stabile?te un ?c??tig” pentru sus?in?torii utiliz?rii tradi?ionalePrin emiterea hot?r?rii sale, Camera a 10-a a Cur?ii de Justi?ie a UE a observat c?, ?n cauz?, Curtea Suedez? pentru Brevete ?i Pia?? a concluzionat c? men?iunile de s?n?tate incluse pe lista Comisiei, care se refer? la rolul unui nutrient ?n cre?terea, dezvoltarea sau func?ionarea organismului, pot fi f?cute f?r? autoriza?ie prealabil? cu condi?ia ca acestea s? se bazeze pe ?dovezi ?tiin?ifice general acceptate” ?i s? fie ?bine ?n?elese de consumatorul mediu”.Cu toate acestea, instan?a de trimitere a solicitat CJUE s? ofere clarific?ri cu privire la ?sarcina probei a veridicit??ii ?i standardul probei cerute cu privire la astfel de men?iuni” care nu au fost ?nc? incluse ?n lista CE.CJUE a ar?tat c? men?iunile de s?n?tate f?cute ?n temeiul unor aranjamente tranzitorii pot fi f?cute ?sub responsabilitatea operatorilor din sectorul alimentar”, cu condi?ia ca acestea s? respecte regulamentul european ?i dispozi?iile na?ionale existente.Aici intervine sensul ?dovezilor ?tiin?ifice general acceptate”.?Utilizarea expresiei? dovezi ?tiin?ifice general acceptate ”?nseamn? c? aceste dovezi nu ar trebui s? se limiteze la credin?e, zvonuri provenite din ?n?elepciunea popular? sau la observa?iile sau experien?ele unor persoane din afara comunit??ii ?tiin?ifice”, a decis Curtea.?Dimpotriv?, utilizarea unor astfel de men?iuni de s?n?tate ar trebui s? se bazeze pe dovezi obiective ?i ?tiin?ifice ?i c?, ?n special, ar trebui s? existe un consens ?tiin?ific suficient ?n ceea ce prive?te beneficiile substan?elor pentru care men?iunile de s?n?tate sunt f?cute.??n plus, dup? cum este ar?tat ?i ?n considerentul 17 din regulamentul respectiv , men?iunea de s?n?tate trebuie s? fie ??tiin?ific fundamentat? lu?nd ?n considerare ansamblul datelor ?tiin?ifice disponibile ?i prin c?nt?rirea probelor?.“Hot?r?rea clarific? regulile privind dovezile men?iunilor de s?n?tate ale produselor botanice ?n perioada de ?teptare a autoriz?rii. Acest lucru este important, a declarat Luca Bucchini, directorul general al Hylobates Consulting, pentru FoodNavigator, deoarece autorit??ile na?ionale de reglementare au adoptat p?n? acum abord?ri diferite.?Statele membre au adoptat abord?ri diferite”, a explicat el, cit?nd ?cerin?e agresive pentru dovezi”, inclusiv studii clinice, ?n cazul Germaniei sau al fostelor state membre, cum ar fi Marea Britanie, comparativ cu o ?abordare mult mai relaxat?” din Fran?a sau Italia.?O ?ntrebare cheie a fost dac? ar fi necesar cel mai ?nalt standard EFSA de studii clinice randomizate; Curtea ar fi putut spune acest lucru, av?nd ?n vedere unele precedente ?n leg?tur? cu criteriile EFSA, dar nu a f?cut-o. Acesta a subliniat totalitatea dovezilor, ca ?dovezi obiective ?i ?tiin?ifice ?i c?, ?n special, ar trebui s? existe un acord ?tiin?ific suficient cu privire la beneficiile substan?elor”, de?i a ar?tat clar c? revine operatorului din sectorul alimentar s? ofere astfel de dovezi.?A? spune c? este o victorie pentru cei argument?nd pentru relevan?a utiliz?rii tradi?ionale, chiar dac? instan?a a l?sat loc pentru unele autorit??i na?ionale s? utilizeze propriile lor criterii.“Un alt aspect important al hot?r?rii a fost decizia c?, ?n caz de conflict, reglementarea men?iunilor de s?n?tate prevaleaz? asupra regulilor generale privind etichetarea. ?Acest lucru este semnificativ, deoarece poate ?nsemna c? ?ntreprinderile nu pot fi anchetate ?i amendate ?n conformitate cu regulile de etichetare dac? intr? ?n conflict cu regulamentul privind men?iunile nutri?ionale ?i de s?n?tate. Acest lucru poate avea implica?ii ?n ??ri precum Italia, ?n cazul ?n care acest lucru a fost adesea ?nt?lnit”, a declarat Bucchini pentru aceast? publica?ie.?Folosi?i aceste oportunit??i”Consultantul ?n industria alimentar? consider? c? aceast? ultim? hot?r?re va consolida ?ncrederea produc?torilor de plante botanice.?Va spori ?ncrederea utiliz?rii men?iunilor ?n a?teptare pentru produsele pe baz? de plante. A existat mult? precau?ie ?n utilizarea men?iunilor ?n a?teptare, listate pe site-ul web al Comisiei, ?n special pentru un produs din mai multe ??ri, pe pie?e provocatoare, cum ar fi ??rile nordice. Cred c?, ?n prezent, exist? mai mult? ?ncredere ?n construirea de dosare care ar sus?ine aceste preten?ii ?ntre ??ri, folosind totalitatea probelor.“Aceast? claritate sporit? ?i nivelurile mai ridicate de ?ncredere vor ajuta pe inovatorii din domeniul produselor pe baz? de plante s? se extind? ?n Europa, a prezis Bucchini.?Este timpul ca industria european? a produselor pe baz? de plante s? foloseasc? aceste oportunit??i. Chiar dac? exist? unele litigii la un moment dat, Curtea a dat und? verde – ?i EFSA ar putea avea nevoie s? acorde o aten?ie, de asemenea, ?n special pentru totalitatea probelor.”Comisia European? sus?ine c? ?n lista investi?iilor verzi ar trebui s? intre ?i gazele natural, AGERPRES - lun, 17 mai 2021, Reglement?rile Uniunii Europene de clasificare a investi?iilor verzi ar trebui s? integreze gazele naturale, a anun?at luni Comisia European?, ?n condi?iile ?n care Bruxellesul evalueaz? o decizie politic? dificil? privind modul ?n care este luat ?n considerare combustibilul fosil, transmite Reuters, citat? de Agerpres. Executivul comunitar a publicat luna trecut?, cu privire la ?taxonomia verde”, o list? de activit??i economice ?nso?it? de reguli specifice pe care acestea trebuie s? le ?ndeplineasc? pentru a primi eticheta de ?investi?ii verzi” ?n UE.De?i s-a ajuns la un acord privind reglement?rile pentru anumite sectoare, inclusiv transportul ?i industria, a fost am?nat? decizia care stabile?te dac? gazele naturale, un combustibil fosil, pot fi incluse pe lista investi?iilor respectuoase cu mediul. Statele membre au opinii divergente c?nd vine vorba de centralele pe gaze naturale, unele ??ri apreciind c? acestea sunt cruciale pentru a putea renun?a la termocentralele pe c?rbune, care sunt mai poluante, ?n timp ce alte state membre se tem c? includerea centralelor pe gaze pe lista investi?iilor ?verzi” ar deveni un instrument de ?greenwashing” ?i ar deturna investi?iile care ar putea merge spre proiecte mai verzi.Mairead McGuinness (foto), comisarul european pentru stabilitate financiar?, servicii financiare ?i uniunea pie?elor de capital, a spus ?n Parlamentul European c? CE va trebui s? reexamineze cum ar putea fi integrate gazele naturale, ?in?nd cont c? ar putea ajuta ?n anumite circumstan?e reducerea emisiilor.?Poate ?n situa?ia ?n care ne afl?m ast?zi, trebuie s? g?sim o anume integrare, astfel ?nc?t, dac? nu va exista o op?iune mai bun? pe care o poate utiliza un stat membru, atunci gazele joac? un rol special”, a declarat oficialul UE.Statele membre UE din centrul ?i din estul Europei vor reglement?ri care s? promoveze investi?iile ?n gaze, pentru a le ajuta s? renun?e la c?rbunele care este mult mai poluant, ?n timp ce ??rile din nordul Europei spun c? nu este credibil? etichetarea centralelor care func?ioneaz? pe gaze naturale drept ?investi?ii verzi”.?i energia nuclear? va fi analizat? separat, Comisia European? a?tept?nd dou? rapoarte ale exper?ilor privind aceast? problem? p?n? la finalul verii.Taxonomia UE privind investi?iile sustenabile ar putea s? se dovedeasc? crucial? pentru energia nuclear? ?i centralele electrice, deoarece va condi?iona accesul acestor instala?ii la anumite capitaluri sau subven?ii, apreciaz? anali?tii.Bruxellesul este presat s? utilizeze regulile privind finan?area ecologic? pentru a garanta c? banii din fondul s?u de revenire ?n valoare de 750 de miliarde de euro merg spre proiecte verzi. Banii ar putea fi aloca?i ?ncep?nd din 2021, ceea ce ?nseamn? c? orice ?nt?rzieri ?n aplicarea regulilor ar putea dejuca acest plan.Atunci c?nd sunt arse ?n termocentrale, gazele naturale genereaz? jum?tate din emisiile de CO2 comparativ cu c?rbunele, ?ns? produc?ia de gaze naturale este asociat? cu scurgerile de metan, un puternic gaz cu efect de ser?.?efii de stat ?i de guvern din cele 27 de state membre vor avea un summit ?n perioada 24-25 mai pentru a discuta cum anume inten?ioneaz? s? ?ndeplineasc? noul obiectiv privind reducerea net? cu cel pu?in 55% a emisiilor de gaze cu efect de ser? ?n UE p?n? ?n 2030, comparativ cu nivelul din 1990.La acest summit va fi predat? ?tafeta Comisiei Europene, care ?n luna iulie va propune un amplu pachet de politici de mediu pentru ca noul obiectiv s? fie atins, inclusiv reformarea pie?ei carbonului ?i obiective mai ambi?ioase privind energiile regenerabile. Cump?r?turile cu cash ar putea fi plafonate. Uniunea European? vrea s? combat? sp?larea de bani ,17.05.2021 Comisia European? vrea s? plafoneze la 10 mii de euro cump?r?turile cu plata ?n numerar ?n toat? Uniunea European?. M?sura este menit? ?s? combat? sp?larea de bani ob?inu?i prin activit??i ilegale, potrivit comisarului pentru servicii financiare.Cea mai mare parte a c??tigurilor provenite din activit??i infrac?ionale sunt ?n numerar, iar capitalul este apoi investit ?n propriet??i sau bunuri de valoare mare pentru a disimula originea ilegal? a banilor. Este motivul pentru care normele europene ?n vigoare ?mpotriva sp?l?rii de bani se aplic? deja operatorilor care fac sau primesc pl??i de peste 10.000 de euro. Bruxellesul vrea s? stabileasc? ?ns? o regul? general? ?n Uniune European? care s? impun? o limit? maxim? de 10.000 de euro pentru pl??ile ?n numerar.?Aceast? m?sur? ar putea fi cuprins? ?ntr-un pachet cu noi ini?iative ?mpotriva sp?l?rii de capitaluri, pe care Comisia European? ?l va prezenta ?n luna iulie. Va fi creat? ?i o nou? institu?ie european? ce va avea ?n atribu?ii lupta ?mpotriva sp?l?rii de bani ?i actualizarea sau armonizarea normelor ?n aceast? privin??. ?Editor : Luana Pavaluca Draft agenda - Friday, 21 May 2021 - PE692.835v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 17-05-2021 11:16 AM CEST Source : ? European Union, 2021 - EP Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 17-05-2021 09:11 AM CEST In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities. The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:21 May 2021, 9.00-9.1526 May 2021 - Cancelled - 15 June 2021, 9.00-12.00 and 13.45-16.15 and 16.45-18.45European Parliament's Calendar 2021 AGRI Calendar January - December 2021 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files ?????Strategic Plans (Oeil) ?????Strategic Plans (Report) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : ? European Union, 2021 - EP R MOLDOVA Rom?nia ajut? Republica Moldova cu prima tran?? din cele 6.000 de tone de motorin? promise fermierilor moldoveni , Republica Moldova ? 17 Mai 2021 ? M?d?lin Nec?u?u Rom?nia a trimis, luni, la Chi?in?u prima tran?? de 1.200 de tone din ajutorul total de 6.000 de tone de motorin? promis ca ajutor agricultorilor din Republica Moldova, lovi?i de seceta de anul trecut. ?Evenimentul de ast?zi este chintesen?a mesajului de solidaritate fr??easc?, care rezult? din apartenen?a noastr? la un filon identitate comun, unitate de limb?, de cultur?, de istorie ?i tradi?ii dintre Rom?nia ?i Republica Moldova. Aceast? unitate transcede dincolo de pandemii, politicieni ?i dispute geopolitice, care uneori pot fi sterile(…) Prin ac?iunea de ast?zi, Rom?nia dovede?te ?nc? o dat? responsabilitate, angajament ?i faptul c? ?n Republica Moldova face ceea ce promite”, a declarat ambasadorul Rom?niei la Chi?in?u, Daniel Ioni??, ?n cadrul ceremoniei de primire a motorinei. La eveniment au participat, din partea Rom?niei, Gheorghe Alecsei, pre?edintele Administra?iei Na?ionale a Rezervelor de Stat ?i Probleme Speciale, precum ?i Daniel Ioni??, ambasadorul Rom?niei la Chi?in?u. Din partea Republicii Moldova a participat Veaceslav Negru?a, consilier preziden?ial ?i Ion Perju, ministru al Agriculturii, Dezvolt?rii Regionale ?i Mediului. ?S?pt?m?na ?ncepe cu o veste bun? – ajutorul at?t de necesar pentru agricultorii afecta?i de secet? a ajuns ?n Moldova. Prima tran?? de 1.200 de tone din cele 6.000 de tone de motorin? donate de Rom?nia Republicii Moldova a ajuns la sta?ia Ocni?a de unde Agen?ia Rezerve Materiale trebuie s? asigure distribu?ia acesteia c?tre agricultori”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook, care a mul?umit Rom?niei pentru acest ajutor. Pre?edintele Republicii Moldova a dat asigur?ri c? va urm?ri atent ca distribuirea motorinei c?tre fermieri s? se fac? ?ntr-un mod transparent. ?Cele 6.000 de tone de motorin? urmeaz? s? fie livrate ?n totalitate autorit??ilor de la Chi?in?u, ?n perioada imediat urm?toare, prin mai multe transporturi succesive”, se men?ioneaz? ?ntr-un comunicat al Ambasadei Rom?niei la Chi?in?u. Ajutor umanitar ?n motorin? pentru fermieri face parte din pachetul de sprijin pentru cet??enii Republicii Moldova anun?at de Pre?edintele Rom?niei, domnul Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei oficiale efectuate la Chi?in?u, la 29 decembrie 2020.Autorit??ile rom?ne spun c? reprezint? o materializare a eforturilor sus?inute depuse de statul rom?n ?n beneficiul direct al cet??enilor Republicii Moldova, complet?nd alte ac?iuni ?n aceast? direc?ie realizate ?n ultima perioad?, printre care donarea a peste 300.000 de doze de vaccin ?mpotriva COVID-19, precum si de echipamente medicale in valoare de 2,3 milioane euro.?Angajamentul pentru sprijinirea cet??enilor Republicii Moldova, ?n baza Parteneriatului strategic bilateral, cu scopul de a impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova, parcursul s?u european ?i procesul de reform? necesar pentru consolidarea sistemului democratic ?i a statului de drept, ca ?i pentru dezvoltarea economic? ?i social?, va r?m?ne ?i ?n viitor o prioritate de prim rang pentru Rom?nia”, se mai arat? ?n comunicat. sursa foto: Pexels/ Sergio SouzaGERMANIAAvans revolu?ionar ?n agricultura spa?ial?. Cum sunt crescute ?aeroponic” legumele pentru consumul viitorilor coloni?ti de pe Marte , 17.05.2021 O machet? a Eden ISS, sera autonom? spa?ial? menit? s? produc? hran? pentru astronau?ii care vor merge pe Marte ?i Lun?. Foto: Profimedia Images O ser? special?, dezvoltat? de Centrul Aerospa?ial German, menit? s? testeze tehnologii pentru producerea de legume pe Lun? sau Marte pentru colonizarea acestor a?tri, a fost folosit? de o echip? de cercet?tori din Antarctica pentru a produce legume, conform . Sera Eden ISS este operat? de Centrul Aerospa?ial German (Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt , DLR) care lucreaz? ?n cooperare cu NSA pe cercetare agricol? ?n vederea dezvolt?rii de tehnologie pentru ?agricultur? spa?ial?”. ?n Eden ISS, plantele sunt crescute aeroponic (din engl. - aeroponically), adic? r?d?cinile lor sunt suspendate ?n aer, iar nutrien?ii necesari cre?terii ?i dezvolt?rii lor le sunt da?i cu ajutorul unui gaz special. ?n acest fel, nu este nevoie de folosirea solului pentru cre?terea plantelor.Sera face parte din sta?ia Neumayer III, de la sta?ia de cercetare din Antarctica, operat? de Institutul german Alfred Wegener, parte a centrului Helmholtz pentru Cercetare Polar? ?i Marin? din Bremerhaven.?n fiecare zi, botanista NASA Jess Buncheck, una dintre cei 10 membri ai echipei verific? legumele aflate ?ntr-un container special la 400 de metri de sta?ie. Ea spune c? drumul nu este mereu pl?cut, av?nd ?n vedere temperaturile de minus 50 de grade Celsius. Avantajele sunt mai importante dec?t dezvantajele, ?ns?, spune Bunchek – consumul de legume proaspete ?i faptul c? se afl? ?n prezen?a unor plante verzi le ridic? moralul cercet?torilor izola?i ?n Antarctica.Legume crescute ?n sera Eden ISS. Foto: Profimedia Images ?Sunt aici doar de c?teva luni, dar pot s? spun c? mersul la ser? este partea mea preferat? a zilei. Mereu simt c? ?mi cre?te energia c?nd vin aici. ?n rest nu avem multe stimulente ale sim?urilor – nu sunt copaci, nu e nimic verde. Dup? un an aici sim?im efectele priv?rilor senzoriale”, a spus Bunchek.Legume selenare, pentru consumul astronau?ilor, dup? 2030Cercet?torii de la DLR au ales Antarctica tocmai pentru mediul neprielnic vie?ii, cel mai apropiat de condi?iile mar?iene sau selenare. Sera se ?ntinde pe o arie de 12 metri p?tra?i, suficient? pentru a produce legume pentru un echipaj. ?Implement?m trei tehnologii pentru cultivarea plantelor – folosim lumini LED cu r?cire pe ap? ?i folosim un spray pentru r?d?cini la fiecare cinci minute. Acesta con?ine o solu?ie cu nurien?i. ?n acela?i timp, ?n atmosfer? este injectat dioxid de carbon ?i se controleaz? umiditatea ?i temperatura”, a spus Daniel Schubert, ?eful de proiect al Eden ISS. R?d?cinile plantelor crescute ?aeroponic”, ?n EDEN ISS. Cre?terea ?n acest fel a legumelor ar putea fi instrumental? pentru colonizarea planetelor cu condi?ii care nu favorizeaz? apari?ia ?i dezvoltarea vie?ii. Foto: Profimedia Images Sistemul de iriga?ie ?i livrare a nutrien?ilor func?ioneaz? deja complet autonom, ceea ce ?i permite lui Bunchek s? se concentreze pe cecetarea botanic?, ce implic? studierea profilelor nutritive ale legumelor pentru a selecta cele mai bune ?i cele mai nutritive variet??i de legume.Autonomia reprezint? un element important pentru viitoarele sere extraterestre, pentru c? membrii echipajului nu vor avea mereu timp s? se ocupe de gr?din?rit.Schubert spune c? DLR se ocup? deja de dezvoltarea de tehnologii care s? ?mbun?t??easc? autonomia serelor – ?i c? o ser? mai mare va fi construit? pe P?m?nt p?n? ?n 2025.?Lucr?m la dezvoltarea unui bra? robotic care, cu ajutorul inteligen?ei artificiale, va recolta castrave?i, va ?ngriji plantele ?i va t?ia frunze”, a mai spus Schubert.Schubert mai spune c? sper? s? aib? primul prototip de ser? ce poate fi construit? pe Lun? p?n? ?n 2030.?O astfel de ser? construit? pe Marte sau pe Lun? va func?iona ca parte a unui sistem de tip bucl?, care va recicla dioxid de carbon ?i de?euri pentru a produce hran? ?i oxigen pentru echipaj.?Rucola din aceasta ser? e cea mai bun? din c?te am gustat!”Conform cercet?torilor, legumele crescute ?n sera high-tech au aceea?i calitate pe care o au ?i cele crescute ?n mod conven?ional - ?Rucola pe care am cules-o din aceast? ser? e cea mai bun? pe care am gustat-o vreodat?. Are o arom? minunat?”.Cercet?torii de la sta?ia din Antarctica a?teapt? recoltele de ro?ii, castrave?i, ardei, broccoli ?i conopid? - ?Avem deja sute de ro?ii ?n formare, dar niciuna nu s-a copt ?nc?. Este, de asemenea, prima oar? c?nt cre?tem broccoli ?i conopid? ?n ser?”, a ad?ugat BunchekPentru a acoperi necesit??ile de nutri?ie ale unui echipaj pe Planeta Marte sau pe Lun?, o astfel de ser? ar trebui s? se ?ntind? pe o suprafa?? de 40-50 de metri p?tra?i pentru fiecare membru. Cercet?torii spun, ?ns?, c? agen?iile spa?iale caut? solu?ii pentru o strategie hibrid – cu plante crescute ?n sere ?i provizii de pe P?m?nt. ?Vom produce legume cu con?inut mare de ap? local, chiar pe suprafa?a mar?ian?. Alimente precum orezul, gr?ul, porumbul sau pudra de cartofi pot fi aduse de pe P?m?nt pentru c? pot fi depozitate ?i transportate u?or.”O posibilitate de ad?ugare a proteinei animale la dieta astronau?ilor ar fi prin cre?terea de insecte care s?se hr?neasc? cu p?r?ile necomestibile ale plantelor.A sc?zut consumul de carne ?n 2020. Produsele care i-au luat acesteia locul la raft , 17 mai 2021, Ionel Vaduva ?n condi?iile ?n care consumatorii nem?i au cerut din ce ?n ce mai multe produse vegane, Germania a fost nevoit? s? produc? mai pu?in ?n 2020, iar consumul de carne a sc?zut. Chiar ?i a?a, ?ni?elele ?i c?rna?ii ?nc? dep??esc semnificativ alternativele pe baz? de plant? pe rafturile magazinelor, scriu cei de la Deutsche Welle, cita?i de Agerpres.De altfel, datele Oficiului federal de statistic? (Destatis) arat? c? valoarea total? a c?rnii produse ?n Germania a sc?zut ?n 2020, dar a crescut produc?ia de produse alimentare ce pot fi consumate de vegetarieni ?i vegani.?n 2020, valoarea total? a c?rnii produse ?n Germania a atins un nivel de 38,60 miliarde de euro, ?n sc?dere cu 4% fa?? de 40,10 miliarde de euro ?n 2019, c?nd a fost cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, potrivit statisticilor paniile au produs cu aproape 39% mai multe produse care ?nlocuiesc carnea ?n 2020 dec?t ?n anul precedent.Produc?ia a urcat de la aproape 60.400 tone la 83.700 tone, echivalentul a aproape 12.000 elefan?i adul?i din Africa.Valoarea produselor care ?nlocuiesc carnea a crescut de la 272,8 milioane de euro ?n 2019, la 374,9 milioane de euro ?n 2020, sau un avans anual de 37%.Destatis public? datele privind industria produselor care ?nlocuiesc carnea doar din 2019, ?i este pentru prima dat? c?nd este posibil? o comparare ?ntre doi ani.Tendin?a de sc?dere a consumului de carne ?n Germania dureaz? de mult timp. ?n 1987, ?ntr-o gospod?rie se consumau ?n medie 6,7 kilograme de carne pe lun?, f?r? a include c?rna?ii, carnea procesat? sau conservat? prin s?rare. P?n? ?n 2020, cantitatea s-a redus cu aproximativ o treime, la 2,3 kilograme.UNGARIAUngaria a elaborat un PNRR f?r? ?mprumuturile din fondul european de relansare, consider?ndu-le o resurs? inadecvat? ?n cazul ei 17 mai 2021, Ungaria a decis s? foloseasc? numai granturile ce-i revin din Mecanismul de Redresare ?i Rezilien?? (RRF) cuprins ?n fondul european de relansare, nu ?i creditele, ?ntruc?t aceste ?mprumuturi nu sunt adecvate obiectivelor na?ionale ale acestei ??ri, a declarat secretarul de stat ungar pentru afaceri europene Szabolcs Agosthazy, potrivit Agerpres.?mprumuturile accesibile din fondul european de relansare sunt ”relativ ieftine”, a admis oficialul ungar, dar nu costul acestor ?mprumuturi este dezavantajul, ci mai degrab? ”orientarea sectorial? ?i termenul pentru utilizarea” lor, a explicat el ?ntr-un interviu acordat cotidianului economic Vilaggazdasag, citat luni de agen?ia MTI.”Am elaborat programe de dezvoltare anterior ?ntr-o schi?? ?n care accesam volume considerabile de credite. ?n acest timp, pe m?sur? ce negociam cu Comisia European?, a devenit tot mai clar c? produsele de creditare oferite de UE nu se potriveau perfect cu atingerea obiectivelor guvernului ungar”, a ad?ugat secretarul de stat.El a remarcat faptul c? majoritatea celor 27 de state membre ale UE au ?n aceast? chestiune o pozi?ie similar? cu cea a Ungariei, preciz?nd c? numai cinci dintre aceste state inten?ioneaz? s? foloseasc? total sau par?ial ?mprumuturile din planul european de relansare.”Nu a fost o decizie politic?, ci pur ?i simplu o politic? pe care guvernul a decis-o dup? ce biroul premierului (Viktor Orban) ?i Ministerul de Finan?e au examinat ?mpreun? condi?iile Mecanismului de Redresare ?i Rezilien??. Am constatat c? aceasta nu este ?n prezent cea mai adecvat? resurs? pentru implementarea obiectivelor na?ionale” ale Ungariei, a mai explicat Szabolcs Agosthazy decizia Budapestei de a nu folosi creditele din planul european de relansare.Ungaria a transmis s?pt?m?na trecut? Comisiei Europene planul s?u na?ional de redresare ?i rezilien?? (PNRR) pentru suma de 7,2 miliarde de euro, care corespunde numai granturilor ce revin Ungariei din fondul european de relansare ‘NextGenerationEU’ ?n valoare de 750 de miliarde de euro, guvernul ungar anun??nd c? ”deocamdat?” nu va accesa ?i creditele, pentru a evita cre?terea datoriei.Din fondul ‘NextGenerationEU’, care va fi constituit prin credite contractate de Comisia European? pe pie?ele financiare, statele membre vor accesa granturi ?i ?mprumuturi pentru reforme ?i investi?ii cuprinse ?n planurile na?ionale de redresare ?i rezilien?? (PNRR) ce trebuie s? fie aprobate de executivul comunitar ?i s? cuprind? ?n principal investi?ii ?n tranzi?ia ecologic? ?i sectorul digital, pentru care trebuie alocate cel pu?in 37% ?i, respectiv, 20%, din sumele prev?zute ?n PNRR.Munca la domiciliu: Bulgaria, Romania, Croa?ia ?i Ungaria, pe ultimele locuri ?n UE anul trecut, 17 mai 2021, Anul trecut, ?n urma introducerii m?surilor de distan?are social? ca r?spuns la pandemia de COVID-19, 12,3% dintre persoanele angajate cu v?rsta ?ntre 15 ?i 64 de ani din Uniunea European? lucrau ?n mod obi?nuit de acas?, iar cea mai sc?zut? pondere a celor care munceau de acas? s-a ?nregistrat ?n Bulgaria (1,2%), Romania (2,5%), Croa?ia (3,1%) ?i Ungaria (3,6%), arat? datele publicat luni de de Oficiul European de Statistic? (Eurostat).?n ultimul deceniu, ponderea persoanele angajate din Uniunea European? care lucrau ?n mod obi?nuit de acas? a r?mas constant?, la aproximativ 5%.?n anii preceden?i, ponderea lucr?torilor care desf??urau activit??i independente ?i declarau c? lucreaz? de acas? a fost semnificativ mai ridicat? dec?t ponderea angaja?ilor ?n aceea?i situa?ie. Totu?i, decalajul a devenit mai redus ?n 2020 deoarece ponderea persoanele angajate care lucrau ?n mod obi?nuit de acas? a crescut de la 3,2% ?n 2019 la 10,8%, ?n timp ce ponderea lucr?torilor care desf??urau activit??i independente a crescut ?ntr-o m?sur? mult mai mic?: de la 19,4% ?n 2019 la 22% ?n 2020.Exist? tendin?e diferite ?n func?ie de v?rsta ?i sexul angaja?ilor care lucreaz? de acas?. ?n 2020, un procent mai ridicat de femei (13,2%) lucrau ?n mod obi?nuit de acas?, fa?? de b?rba?i (11,5%). Este mult mai pu?in probabil ca oamenii mai tineri s? lucreze de acas?, anul trecut doar 6,3% dintre cei cu v?rsta ?ntre 15 ?i 24 de ani declarau c? lucreaz? de acas?, comparativ cu 13% dintre cei cu v?rsta ?ntre 25 ?i 49 de ani ?i 12,4% dintre cei cu v?rsta ?ntre 50 ?i 64 de ani.Finlanda este pe primul loc pe lista statelor membre UE pentru munca la domiciliu, 25,1% din angaja?i lucr?nd ?n mod obi?nuit de acas? ?n 2020. Finlanda este urmat? de Luxemburg (23,1%) ?i Irlanda (21,5%). ?n contrast, cea mai sc?zut? pondere a celor care munceau de acas? s-a ?nregistrat anul trecut ?n Bulgaria (1,2%), Romania (2,5%), Croa?ia (3,1%) ?i Ungaria (3,6%), potrivit Agerpres.Datele Eurostat sunt publicate cu ocazia celebr?rii ?n 17 mai a Zilei Interna?ionale a Telecomunica?iilor ?i a Societ??ii Informa?ionale (ITU).SANATATE si GASTRONOMIEMedic: Oamenii nu se ?ngra?? de la ce m?n?nc?. Nu despre restric?ii trebuie s? fie dietele , 16.05.2021 Dieta nu trebuie s? ?nsemne restric?ii alimentare sau evitarea unor combina?ii de alimente, ci renun?area la ron??itul ?ntre mese ?i la sucurile cu zah?r, spune medicul diabetolog Laura Ene. Ea adaug? c? nu ar trebui s? ne ?ngr???m dac? lu?m mese cu m?ncare de calitate, la momentul potrivit. ?Oamenii nu se ?ngra?? de la ce m?n?nc?. Dac? ei ar m?nca m?ncare adev?rat?, m?ncare de calitate, la momentul potrivit - un sendvi? de diminea?a, un felul doi la pr?nz, o sup?, o salat? seara, nu ar avea de ce s? se ?ngra?e. Ne ?ngr???m de la ce ron??im, de la faptul c? bem tot felul de ciud??enii, ne bem caloriile, ?i de la faptul c? nu ne mai mi?c?m”, a explicat medicul. m?ncarea este de vin?, nu p?inea. Toat? lumea, c?nd se apuc? de diet?, scoate p?inea. Dar ce buni sunt covrigeii aceia digestivi, vai de mine! Toat? lumea, c?nd se apuc? de diet?, nu combin? carnea cu cartoful, nu care cumva, dar c?nd prindem o por?ie de pizza, e cel mai bun! Nu despre combina?ii ?i nu despre restric?ii trebuie s? fie dietele. ?i ?n niciun caz dieta copiilor, copiii este important s? m?n?nce din toate grupele alimentare, pentru c? ?sta este de fapt ?i un stil de via?? echilibrat”, a ad?ugat ea.?P?ine este cel mai potrivit de m?ncat diminea?a, cu un ou?or fiert, cu o bucat? de bra?nz?, cu o feliu?? de ca?caval, o ro?ie, un ardei, un castravete, un iaurt. Acele cereale puse ?n iaurt sau ?n lapte, pe repede-?nainte, sunt ni?te alimente foarte calorice, care nu ?in de foame ?i din punctul meu de vedere nu sunt cele mai bune pentru copii”, a mai spus Ene. Medicul mai spune c? nu trebuie s? m?nc?m ?n vitez?, pentru a da timp creierului s? perceap? senza?ia de sa?ietate. ?n caz contrar, chiar dac? ne sim?im stomacul plin, tot am vrea s? mai m?nc?m ceva. Editor : M.B. STUDIU BOSTON CONSULTING GROUP:Proteinele alternative sunt m?ncarea viitorului , S.B. , Miscellanea / 17 mai P?n? ?n anul 2035 ne vom putea preg?ti mesele noastre favorite din proteine alternative, potrivit unui nou studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) ?i Blue Horizon Corporation.Num?rul consumatorilor care ?nlocuiesc deja, complet sau par?ial, carnea din diet? cu proteine alternative cre?te datorit? con?tientiz?rii beneficiilor pe care le are asupra mediului, s?n?t??ii sau a drepturilor animalelor. Raportul Food for Thought: The Protein Transformation realizat de BCG ?i Blue Horizon afirm? faptul c? alternativele de ?nlocuire a proteinelor, precum proteinele cultivate pe baz? de plante, pe baz? de microorganisme sau pe baz? de celule animale, ar putea deveni o alternativ? viabil? a c?rnii pentru un procent de 90% dintre mesele noastre preferate, p?n? ?n 2035.Pia?a de ?nlocuire a proteinelor va cre?te de la 13 milioane de tone, c?t era anul trecut, la aproape 100 de milioane de tone p?n? ?n 2035, reprezent?nd 11% din pia?a total? de proteine, arat? proiectele raportului. ?n scenarii mai optimiste, dac? procesul de inovare devine mai rapid, pre?urile pe emisiile de CO2 cresc ?n continuare, iar fermierii care fac tranzi?ia de la agricultura animal? la produc?ia alternativ? de proteine primesc sprijin, aceast? cantitate s-ar putea dubla chiar ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate. "Fermierii joac? un rol important ?n tranzi?ia c?tre proteinele alternative. Ei trebuie s? ?nve?e s? cultive soiurile potrivite pentru diferitele culturi care se folosesc ?n producerea de proteine alternative, adic? culturile optimizate pentru consumul uman," a declarat Laszlo Juhasz Director General ?i Senior Partner al BCG.Lisa Sweet, ?ef? a diviziei de strategie de afaceri ?i angajament la Centrul pentru Bunuri Publice Globale de la Forumul Economic Mondial, a declarat: "Pentru ca diversificarea proteinelor ?i trecerea la proteinele alternative s? aib? succes, ?ntregul sistem trebuie s? evolueze pentru a sus?ine ?n continuare mijloacele de trai ale fermierilor." ?n sprijinirea acestei tranzi?ii, fermierii ar trebui ajuta?i prin stabilirea unor garan?ii ale pre?urilor, ?ncheierea de acorduri de aprovizionare pe termen lung ?i alte stimulente.?nlocuirea ingredientelor de origine animal? va fi o problem? cheie ?n urm?torii ani. Utilizarea proteinelor alternative poate contribui la realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabil? ale ONU privind reducerea consumului, produc?iei ?i foametei. Dac? cre?terea de 11% a pie?ei eviden?iat? ?n studiul privind proteinele alternative se realizeaz? p?n? ?n 2035, ?nlocuirea c?rnii ?i a ou?lor ar reduce emisiile globale de CO2 cu mai mult de o gigaton?, ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate, echivalent cu emisiile anuale actuale de CO2 din Japonia. Pe l?ng? reducerea emisiilor, utilizarea surselor alternative de proteine ar putea duce la economii semnificative de ap? potabil?: estim?rile arat? c? agricultura ar putea economisi cel pu?in 39 de miliarde de metri cubi de ap? potabil? ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate, suficient? ap? proasp?t? pentru a aproviziona un ora? ca Londra, cu 9 milioane de locuitori, timp de 40 de ani.Beneficiile asupra siguran?ei ?i durabilit??ii mediului sunt incontestabile, ?ns? principalul aspect al convingerii consumatorilor este acela de a ob?ine o asem?nare c?t mai mare cu cea a produselor reale. Cea mai mare provocare pentru proteinele alternative este s? ating? sau s? dep??easc? gustul, textura ?i pre?ul c?rnii disponibile ast?zi.Pe baza cercet?rilor realizate de BCG, acest lucru se va ?nt?mpla ?n trei etape, ?n func?ie de tipul de protein? pe care dori?i s? ?l ?nlocui?i:? Alternativele pe baz? de plante, cum ar fi burgeri, produse lactate ?i ?nlocuitori ai ou?lor din soia, maz?re ?i alte proteine din plante vor atinge paritatea p?n? ?n 2023 sau mai devreme.? Proteinele alternative produse din microorganisme precum ciuperci, drojdii ?i alge unicelulare ar putea atinge paritatea dorit? p?n? ?n 2025.? Proteinele cultivate direct din celule animale pot ?ndeplini a?tept?rile de mai sus p?n? ?n 2032.?ntre 2015 ?i 2020, valoarea investi?iilor de capital de risc ?n industria proteinelor alternative a dep??it 4 miliarde de dolari, ceea ce reflect? faptul c? investitorii v?d bune oportunit??i de investi?ii ?n tranzi?ia c?tre proteinele alternative. De?i va fi necesar un capital semnificativ pentru ?mbun?t??irea tehnologiilor ?i pentru a permite utilizarea industrial? a acestora, rezultatele investi?iei se vor vedea, cel mai probabil, ?n deceniile urm?toare. P?n? ?n 2035, dimensiunea pie?ei ar putea ajunge la 290 de miliarde de dolari, ceea ce este echivalent cu PIB-ul Finlandei pentru 2020.DOSARMINISTRUL MEDIULUI:"Avem nevoie de un program na?ional de ecologizare" G.B , Miscellanea / 17 mai Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat, ast?zi, la Covasna, c? este nevoie de un plan de cur??enie na?ional? ?i de o campanie de con?tientizare a cet??enilor care trebuie s? ?n?eleag? c? nu au voie s? arunce gunoaie ?n natur?, spun?nd c? ministerul trebuie s? sus?in? autorit??ile locale pentru a realiza un astfel de plan, potrivit digi24. Tanczos Barna a declarat:"Avem nevoie de un program na?ional de ecologizare, un program prin care ministerul s? vin? al?turi de aceste autorit??i publice locale ?n ?ncercarea de a ecologiza toat? ?ara ?i, ?n sf?r?it, de a cur??a toate albiile de r?u, toate drumurile forestiere, p?durea, tot ce ?nseamn? spa?iu verde, tot ce ?nseamn? mediul ?nconjur?tor. Este nevoie, de asemenea, de un sistem informatic na?ional prin care aceste loca?ii pot fi identificate ?i pot fi stabilite cu coordonate GPS, astfel ?nc?t controlul s? fie eficient, astfel ?nc?t aceste loca?ii s? fie ?n v?zul tuturor ?i dup? ecologizare". "Ministerul trebuie s? fie al?turi de aceste autorit??i publice locale, trebuie s? asigur?m suport pentru con?tientizare, un program na?ional de con?tientizare prin care s? le explic?m tuturor cet??enilor c?t de important este ca aceste de?euri s? nu ajung? ?n natur?", a explicat Tanczos Barna.Acesta a spus c? s?pt?m?na trecut? a stabilit pentru sistemul TrashOut un parteneriat cu Garda de Mediu: "Acest sistem informatic va fi disponibil tuturor, poate fi desc?rcat, poate fi instalat pe telefon ?i fiecare persoan? poate s? ?ncarce ?n acest sistem informatic loca?ia acelor depozit?ri ilegale care trebuiesc desfiin?ate"Ministrul Mediului a mai spus:"Trebuie s? felicit toate autorit??ile publice locale, toate ONG-urile, toate persoanele de bun? credin?? care s-au implicat ?n aceast? prim?var? ?n diverse ac?iuni de ecologizare. Au fost str?nse sute de mii de tone de de?euri din p?dure, din ?an?uri, din albia r?urilor. Este un semnal pozitiv, un semn c? lumea se schimb?, lucrurile se schimb? ?n jurul nostru. (...) Dincolo de con?tientizare trebuie s? ar?t?m c? gre?eala de a depozita undeva ?ntr-un loc nepermis de?euri cost?, cost? foarte mult ?i ?n aceast? ac?iune Garda de Mediu devine din ce ?n ce mai eficient?. (...) Deci, Garda de Mediu trebuie s? devin? o institu?ie de for?? care vine ?i sanc?ioneaz? de fiecare dat? acolo unde constat? c? cineva a ?nc?lcat legea". * * *Bayer aduce ?n prim-plan ?Hr?nirea unei planete fl?m?nde” invit?nd tinerii lideri din Rom?nia s? aplice pentru cea de a 5-a edi?ie bienal? a Youth Ag Summit , Roxana Dobre - 17 mai 2021S-a deschis perioada de depunere a aplica?iilor pentru 2021 Youth Ag Summit, un forum global ?i o conferin?? organizat? bienal, ?n care tinerii lideri colaboreaz? pentru a dezvolta solu?ii durabile pentru securitatea alimentar? ?i agricultura global?, ?n timp ce lucreaz? pentru a face s? devin? instrumente globale de schimbare.De?i acesta este cea de a 5-a edi?ie bienal? a Youth Ag Summit, acesta va fi primul eveniment virtual YAS. Participan?ii din acest an vor beneficia, de asemenea, de ?nc? o premier? incitant?. ?n calitate de partener global oficial al Bayer pentru forumul din acest an, UN Sustainable Development Solutions Network (SDSN), ?n parteneriat cu compania de tehnologie Babele.co, va oferi un incubator de idei virtuale numit Universitatea YAS, unde delega?ii vor continua s? ?nve?e abilit??i antreprenoriale ?i de conducere, s? primeasc? coaching de la mentori ?i s?-?i ?mbun?t??easc? propriile concepte de proiect ?Thrive for Change” pe parcursul unei perioade de 10 s?pt?m?ni dup? summitul din noiembrie.Tema general? a summitului, ?Hr?nirea unei planete fl?m?nde”, se bazeaz? pe predic?ia Organiza?iei Na?iunilor Unite conform c?reia popula?ia planetei va ajunge la 9,7 miliarde de oameni p?n? ?n 2050 ?i se va confrunta cu provoc?ri ?n materie de securitate alimentar?. Cei 100 de candida?i selecta?i pentru a participa la Youth Ag Summit din acest an vor avea sarcina de a lucra la dezvoltarea de solu?ii pentru aceast? provocare, folosind drept cadru obiectivele de dezvoltare durabil? (SDGs) ale Na?iunilor Unite.“Credem c? este o mare nevoie ca tinerii lideri s? se implice ?n dezvoltarea unui sistem alimentar ?i agricol mai s?n?tos,” a spus Liam Condon, membru al Consiliului de Administra?ie al Bayer AG ?i Pre?edinte al Diviziei Crop Science. “Prin munca lor din cadrul Youth Ag Summit din 2021, tinerii lideri ??i vor l?rgi re?eaua, vor c??tiga noi abilit??i ?i cuno?tin?e transferabile ?i vor fi inspira?i s? ia m?suri.”Aplica?iile pentru Youth Ag Summit din 2021 sunt deschise tinerilor cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 25 de ani. Poten?ialilor candida?i li se va cere s? ??i expun? motiva?ia pentru care se al?tur? summitului, experien?a lor anterioar? de advocacy ?i o prezentare video de 3 minute care s? explice ideea proiectului lor despre ?Cum s? hr?ne?ti o planet? fl?m?nd?”. Exemple de proiecte lansate ?i dezvoltate de la summit-urile anterioare includ deschiderea b?ncii de alimente din Sri Lanka Kadamandiya Food Bank ?i dezvoltarea unei clinici de s?n?tate ?n Madagascar unde lucr?torii recolteaz? cereale esen?iale ?n c?mpurile din apropiere pentru a suplimenta nevoile nutri?ionale ale pacien?ilor. Aplican?ii trebuie s? fie interesa?i personal, profesional ?i academic de agricultur?, dezvoltare interna?ional?, administrarea mediului, securitate alimentar? ?i biotehnologie.Aplican?ii trebuie s? fie interesa?i personal, profesional ?i academic de agricultur?, dezvoltare interna?ional?, administrarea mediul * * *MICHELIN Ultraflex, anvelope cu un impact semnificativ ?n cre?terea produc?iei ?i sc?derea costurilor , Adrian Radu - 17 mai 2021 Folosirea unei presiuni joase ?n anvelope are o serie de avantaje pentru fermieri, care, ?n final, se traduc prin economii importante de-a lungul unui an agricol. Michelin a introdus pe pia?a din Rom?nia tehnologia Ultraflex, care ofer? posibilitatea utiliz?rii de presiuni sc?zute. Cei de la SC Tomtim Tomnatic SRL, jude?ul Timi?, s-au convins repede de avantajele acestei tehnologii.Un parc auto complex ?nseamn? multe calcule ?i necesit? g?sirea celor mai bune solu?ii de reducere a costurilor. A?a se ?nt?mpl? ?i la Tomnatic, unde 15 tractoare Fend cu capacitate mare lucreaz? terenurile cultivate cu porumb, rapi??, soia ?i orz. “Ca inginer-mecanic sunt foarte atent la toate detaliile tehnice ale unui tractor ?i ale unui utilaj. Cea mai mare ?i cea mai valoroas? parte o reprezint? anvelopa. Operarea cu aceste anvelope MICHELIN Ultraflex la presiuni foarte joase ne ofer? o compactare mai mic? asupra solului”, a explicat Remus Bisoi, inginer-mecanic SC Tomtim Tomnatic SRL, localitatea Tomnatic, jude?ul Timi?. Care sunt celelalte avantaje ale folosirii Michelin Ultraflex? ?n primul r?nd, trac?iunea tractorului este mai mare, astfel c? toat? puterea motorului va fi utilizat? ?n lucr?rile din c?mp sau ?n deplas?rile din ferm?. Consumul de carburant este un alt factor extrem de important pentru orice ferm?. Inginerii de la Tomtim Tomnatic au calculat c? presiunea joas? a dus la o reducere cu 10% a cantit??ii de carburant. ?n plus, s-a ?nregistrat ?i un spor de produc?ie de 2% fa?? de anii preceden?i.Anvelopele MICHELIN Ultraflex mai au un atu: durata lung? de via??. Aceasta poate ajunge p?n? la 8-9000 de ore. ?n concluzie, tractoarele echipate cu aceste anvelope ?i ajut? pe cei de la Tomtim la anumite lucr?ri specifice. ”Func?ionarea anvelopelor la presiune joas? d? posibilitatea tractorului de a trage echipamente mult mai late dup? el, cum ar fi unele combinatoare”, a declarat Pavel Gheorghe Feier, ?ef sector mecanic la firma din Tomnatic.Mai multe informa?ii despre gama de anvelope MICHELIN Ultrafex ?i caracteristicile acestei tehnologii pute?i g?si pe website-ul Michelin Romania ().* * * * * *?n ce se transform? merele de la Cernob?l. Produsul, motiv de caz ?n instan?? , 17 mai 2021, Ionel Vaduva O b?utur? spirtoas? denumit? sugestiv ?Atomik”, parte dintr-un experiment de patru ani realizat de cercet?tori britanici ?i ucraineni, pentru a vedea dac? pot produce un produs sigur de consumat din culturile din zon?, care a fost contaminat? ?n timpul dezastrului nuclear din 1986, a fost ob?inut? din merele de la un fermier din interiorul ?Zonei de excludere” de 30 de km, din jurul centralei nucleare de la Cernob?l.Prima sticl? de b?utur? spirtoas? a fost produs? ?n 2019, iar oamenii de ?tiin?? au folosit cereale de secar? ?i ap? din zona de excludere. Anul acesta, oamenii de ?tiin?? sperau s? livreze primul lor lot ?n Regatul Unit, profiturile urm?nd s? se ?ndrepte c?tre comunitatea local? de l?ng? Cernob?l.Cu toate acestea, ?n luna martie a anului ?n curs, ace?tia s-au confruntat cu un obstacol, ?i anume serviciul de securitate al Ucrainei, SBU, a confiscat sticlele la o fabric? de distilerie din vestul Ucrainei. Motivul, potrivit procurorilor ucraineni, nu a fost radia?ia, ci problemele cu documentele vamale ale sticlelor.?Nu am nicio idee de ce. Motivul pe care l-au dat a fost c? au crezut c? sticlele au falsificat timbrele de tax?. Dar ?n mod clar au avut timbre din Marea Britanie. Sper?m c? a fost doar o gre?eal?”, a precizat Jim Smith, profesor de ?tiin?e ale mediului la Universitatea din Portsmouth ?i unul dintre oamenii de ?tiin?? din spatele b?uturii alcoolice.Procuratura ora?ului Kiev a declarat pentru ABC News c? ?tampilele britanice pentru sticle nu corespundeau exemplelor prezentate de uzin? pentru ?nregistrare. Smith a declarat c? echipa sa a c??tigat o prim? hot?r?re ?n instan?? pentru returnarea lichiorului confiscat, dar a?teapt? acum o nou? audiere dup? ce procurorii au f?cut apel.Alcoolul a fost conceput ?n principal ca un mod de a atrage aten?ia asupra lucr?rii reale a oamenilor de ?tiin?? din zona de excludere, unde au petrecut ani buni studiind modul ?n care peisajul din jurul Cernobilului s-a recuperat dup? dezastru.Smith ?i Gennadiy Laptev, un om de ?tiin?? de la Institutul Hidrometeorologic din Ucraina, care au participat ?i la cur??area dezastrului, cred c? studiile lor arat? c? contaminarea ?n zona de excludere este at?t de slab?, ?nc?t restric?iile privind agricultura nu mai au sens.Cu toate acestea, exist? ?nc? puncte fierbin?i ?n zona de excludere, unde nivelurile de radia?ii sunt poten?ial periculos de ridicate, ?n majoritatea zonelor – chiar mult mai aproape de centrala electric? – nivelurile sunt normale, iar natura ?n ultimii ani a prosperat acolo.Merele folosite ?n b?utur? au prezentat niveluri de radia?ii u?or crescute, dar au fost sub limita considerat? sigur? pentru consum de legisla?ia ucrainean?.?Aceast? radia?ie a fost apoi filtrat? ?n procesul de distilare”, a spus Smith.Pentru a dovedi siguran?a b?uturii alcoolice, Smith a trimis-o pentru a fi analizat? de oamenii de ?tiin?? de la Universitatea din Southampton ?n 2019. Oamenii de ?tiin?? nu au g?sit niciun semn de radia?ii neobi?nuite, a spus el. Singura urm? de radia?ie din alcool, a spus Laptev, a fost Carbon-14 un izotop radioactiv care apare ?n mod natural ?n b?uturile spirtoase.Se a?tepta ca b?utura Atomik s? se v?nd? cu aproximativ 50 de dolari ?n Marea Britanie. Oamenii de ?tiin?? au spus c? au primit deja multe cereri. * * *C?p?unele ?i zmeura de Bado?i au cea mai bun? savoare din Rom?nia , Admin , 17 mai 2021 Dan Ionut Remus are 35 de ani si este fermier in localitatea Badosi,comuna Bratovoesti. A lucrat in Spania 8 ani si intr-un final dorul de casa si familie l-a facut sa se-ntorca in Romania. Pentru ca avea pamant de la familie a decis sa puna-n practica ceea ce invatase in Spania. A inceput sa cultive capsune si zmeura.. In fiecare an o parte din castig il reinvesteste pentru a-si extinde ferma,pentru a avea suprafete mult mai mari cultivate .In fiecare an cumpara pamant. Acum are pe o suprafata de 3ha cultivate: capsune si zmeura. ”Mi-a fost si greu si usor.Am inceput cu un soi remontant,care produce tot timpul anului. Noi vindem in toata tara. Problema mea este ca nu am cu cine sa muncesc. Nu gasesc forta de munca.”Ionut ne povesteste ca investeste in puturi, sisteme de irigatii, solarii aduse din Spania si isi doreste sa achizitioneze un sistem ultra modern de irigatii cu electrovalve pe care sa-l coordoneze din telefon. In ceea ce priveste plantele, Ionut spune ca a lucrat in Spania si la productia de rasaduri si la fructe si stie cum sa-si inmulteasca plantele.Ionut Remus ne-a declarat ca anul acesta a fost capricios. Anul trecut deja vindeam din 10 mai, acum pentru ca a fost frig vom iesi pe piata in jurul datei de 20 mai. La zmeura incepem sa recoltam la fel, mult mai tarziu.Cred ca vom culege in loc de 1 iunie, pe 10 iunie. Ionut ne-a mai declarat ca zmeura de Badosi are cea mai buna savoare. ”Sa stiti ca aceste fructe sunt foarte sanatoase. Atat timp cat fetita mea de 2 ani face reclama la capsune si zmeura, filmata fiind cand le mananca, va dati seama ca aceste produse sunt sanatoase.”* * *De ce trebuie s? asigur?m calitatea apei pentru tratamentele fitosanitare?Luni, 17 Mai 2021 , Lumea Satului , FitosanitarSe vorbe?te din ce ?n ce mai mult despre calitatea apei folosite la tratamentele fitosanitare ?i tot mai mul?i speciali?ti ?i fermieri sunt la curent cu cercet?rile privind influen?a calit??ii apei asupra eficien?ei acestor tratamente ?i cu o serie de solu?ii tehnice pentru rezolvarea acestei probleme.Noi am atras aten?ia ?nc? de acum c??iva ani, ?n presa scris?, la TV, la simpozioane ?i la t?rguri, asupra importan?ei calit??ii apei ?n ceea ce prive?te eficien?a tratamentelor ?i chiar despre posibilitatea reducerii dozei de lichid ?i de pesticide la hectar ?n cazul folosirii calit??ii corespunz?toare a apei ?n func?ie de tipul pesticidului, fapt confirmat ?i de fermierii care au aplicat solu?ii de corectare a calit??ii apei corelate cu tipul pesticidului.?n contextul actual al schimb?rilor climatice, o serie de boli ?i d?un?tori devine mai frecvent? ?i ar fi o eroare s? se exagereze cu interzicerea unor pesticide esen?iale (?n special ?n anumite condi?ii de clim? ?i sol) deoarece nu se poate renun?a ?n totalitate la pesticide f?r? a afecta ?ntregul proces de producere a hranei pentru oameni ?i animale. Se pune problema din ce ?n ce mai mult asupra renun??rii la anumite pesticide, chiar a interzicerii lor prin decizii politice europene, dar se vorbe?te mai pu?in sau deloc de posibilitatea realiz?rii unui compromis inteligent, acela de a cre?te eficien?a tratamentelor, ceea ce ar permite reducerea cantit??ii de pesticide, asigur?nd at?t? protec?ia culturilor c?t ?i a mediului. Solu?iile radicale sunt periculoase ?i sunt convins c? reducerea impactului pesticidelor asupra mediului prin diminuarea cantit??ii de pesticide la hectar este o solu?ie ?n?eleapt?. Este demonstrat c? acest lucru este posibil prin mai multe metode:alegerea momentului optim pentru efectuarea tratamentelor (?n starea incipient? de dezvoltare a buruienilor, la temperaturi exterioare de maximum 25oC, c?nd viteza v?ntului este redus? ?i nu exist? inversiune de temperatur? la suprafa?a solului);folosirea pentru tratamente a apei cu calitate corespunz?toare;utilizarea unor ma?ini performante care permit reducerea cantit??ii de pesticide la hectar, (fie a unor ma?ini cu recuperarea surplusului de solu?ie, protejarea jetului de solu?ie ?mpotriva derivei ?i a evapor?rii solu?iei (duze antideriv?, cortin? de aer de protec?ie a jetului de solu?ie);agricultura de precizie, care poate asigura evitarea trecerilor inutile pe tarla, a suprapunerilor peste trecerile anterioare, aplicarea normelor variabile etc.Dar s? vorbim despre ap?! Sunt disponibile studii efectuate de multe universit??i de renume din lume care confirm? faptul c? apa, care intr? ?n solu?ia pentru tratamente, are o importan?? crucial?. Un studiu concludent este ?The impact of water quality on pesticide performance“ (Impactul calit??ii apei asupra performan?elor pesticidelor), realizat de Universitatea Purdue din SUA. Acesta arat? c? at?t pH-ul apei c?t ?i ionii de metale din ap? sunt esen?iale pentru eficien?a tratamentului.Ionii de metale din ap? pot intra ?n reac?ie chimic? cu pesticidul ?i formeaz? precipitate, iar pH-ul apei poate duce la ruperea leg?turilor chimice din molecula de pesticid (hidroliza) ?i astfel tratamentul nu va avea efectul dorit.De cele mai multe ori apa utilizat? nu are pH-ul corespunz?tor. Acesta trebuie s? fie corelat cu tipul pesticidului. Cele mai multe pesticide necesit?, pentru a avea un efect maxim asupra ?intei, fie c? vorbim de buruieni, ciuperci sau insecte, un pH neutru sau, de cele mai multe ori, acid. Este demonstrat ?tiin?ific c? timpul de ?njum?t??ire a eficacit??ii unui pesticid poate ajunge ?n c?teva minute la un pH bazic, de 8-9, fa?? de mai multe zile la un pH acid. Este foarte important de con?tientizat c? diferen?e mici pe scara pH-ului reprezint? schimb?ri mari de aciditate sau de alcalinitate. De exemplu, un pH de 5 este de 10 ori mai acid dec?t un pH 6 ?i de 100 de ori dec?t pH 7. Acest factor 10 este valabil ?n sus ?i ?n jos pe scara pH-ului (de exemplu, un pH 9 este de 10 ori mai alcalin dec?t un pH 8 ?i de 100 de ori mai alcalin decat pH7). Cei mai mul?i produc?tori de pesticide recomand? pe eticheta produsului pH-ul apei care se utilizeaz? pentru diluarea pesticidului.Se ?tie c? fermierii ??i iau apa pentru tratamente fitosanitare din r?uri, lacuri, iazuri, foraje sau chiar din re?eaua public? ?i, mul?i dintre ei nu acord? aten?ie calit??ii ei ?i, cu at?t mai pu?in, stabilit??ii parametrilor ei de la un tratament la altul. Urm?rile pot fi dezastruoase at?t pentru culturi c?t ?i pentru mediu. ?n plus, tratamentele fitosanitare implic? cheltuieli mari cu pesticidele ?i cu ma?inile ?i lucr?rile propriu-zise, iar pagubele ?n cazul ineficien?ei tratamentelor sunt imense (costul pesticidelor, al aplic?rii f?r? a atinge efectul scontat ?i reducerea recoltei ca urmare a unui tratament necorespunz?tor). Nu de pu?ine ori se spune c? solu?ia nu a fost eficient?, de?i ?n realitate ineficien?a este cauzat? de calitatea apei. C?nd vorbim de calitatea apei ne referim ?n principal la turbiditatea, duritatea ?i aciditatea acesteia.Particulele de sol sau materii organice aflate ?n suspensie ?n ap? (turbiditatea) se pot lega de moleculele de pesticid ?nc?rcate negativ, f?c?ndu-le indisponibile pentru a fi absorbite de plantele ?int?. Din acest motiv este necesar? o filtrare bun? a apei ?nainte de a fi folosit? la tratamentele fito. Implicit, o bun? filtrare previne ?nfundarea ?i degradarea duzelor ma?inii de stropit.Este evident c? produc?torii de pesticide cunosc factorii care afecteaz? produsele fitosanitare ?i sunt interesa?i s? ob?in? efectele scontate. De aceea, unii dintre ei recomand? ad?ugarea ?n rezervorul ma?inii de stropit a unor substan?e de condi?ionare, aditivi sau adjuvan?i ?n func?ie de calitatea apei ?i de molecula de pesticide, pentru corectarea unora dintre parametri, pentru a reduce duritatea ?i, mai ales, pentru a modifica pH-ul. Ace?tia ?mbun?t??esc ?ntr-o anumit? m?sur? eficien?a tratamentului, ?ns? nu sunt suficien?i ?n multe cazuri.Solu?ia propus? de NHR Agropartners este o instala?ie pentru tratarea apei ?nainte de a fi utilizat? pentru prepararea solu?iei de pesticide, care se face ?n 3 pa?i:I. filtrarea,II. extragerea ionilor de metale din ap?, care pot forma precipitate cu pesticidul ?iIII. reglarea pH-ului.Sunt folosite deja de c??iva ani ?i ?n Rom?nia astfel de instala?ii de demineralizare ?i de reglare a pH-ului montate de firma AgriFrance Environnement ?n colaborare cu NHR Agropartners la mai multe ferme mari (Agricost – Br?ila, 3 Brazi – Neam?, Jidvei – Alba, Avere?ti – Vaslui, ?nfr??irea Carei, Grasa Garbay – Tulcea, Ostrovit, Holder Trade ?i Provitis – Constan?a, Maria Trading – C?l?ra?i, Cris Agro – Ialomi?a etc.), care ?i-au dovedit eficacitatea.Cre?terea eficien?ei tratamentului permite, pe l?ng? siguran?a ob?inerii efectului scontat, reducerea cantit??ii de pesticide necesare tratamentului, cu efecte superioare, deci reducerea substan?ial? a costurilor, dar ?i a polu?rii. Cercet?rile au ar?tat c?, prin folosirea apei cu calitate corespunz?toare, performan?ele tratamentelor sunt vizibile cu 1-2 zile mai devreme comparativ cu cele care au folosit apa netratat?, cu un control mai bun al tratamentelor, ceea ce permite reducerea dozelor de chimicale ?n medie cu 20-25%, at?t la tratamente cu o singur? substan?? c?t ?i la amestecuri de pesticide, alese corect. ?n cazul Glifosatului, reducerea dozei poate ajunge la 40%, cu efecte superioare fa?? de folosirea apei netratate.Recent a fost recunoscut? valoarea ?i originalitatea solu?iei tehnice propuse de AgriFrance Environnement ?i ?n Rom?nia, unde OSIM (Oficiul de Stat pentru Inven?ii ?i M?rci) a analizat ?i acordat brevet de inven?ie pentru aceast? instala?ie de demineralizare ?i reglare a pH-lui, prin Hot?r?rea nr. 3/192 din 30.12.2020.?n principiu, aceste instala?ii arat? ca ?n poz?.Instala?ia se monteaz? fie ?ntr-o ?nc?pere existent? ?n ferm?, fie ?ntr-un container ?i se conecteaz? la sursa de ap? ?i la electricitate. ?n func?ie de necesarul de ap? corectat?, se pot monta instala?ii cu diferite debite de tratare pe or? (cele mai frecvente trateaz? 10-12 mc/h) sau cu rezervor tampon.Apa de la surs? trece printr-un filtru centrifugal cu autocur??are, care re?ine particulele grosiere din ap?, asigur?nd astfel ?i protec?ia duzelor ma?inii de stropit, apoi printr-un rezervor cu r??in? sintetic? special? care re?ine cationii ?i, ?n final, printr-un dispozitiv care regleaz? pH-ul. C?nd r??ina se satureaz? de ioni de metal, instala?ia comut? automat pe cel de al doilea rezervor cu r??in?, care continu? extragerea cationilor, ?n timp ce r??ina din primul rezervor se regenereaz? automat, prin tratarea cu o saramur?. Circuitul este prev?zut cu un dispozitiv care m?soar? cantitatea de ap? care a trecut prin instala?ie ?i opre?te automat alimentarea c?nd se ajunge la cantitatea dorit?. Furnizorul instala?iei poate asigura ?i materialele consumabile pentru regenerarea r??inii ?i reglarea pH-ului precum ?i consultan??, sfaturi privind pH-ul necesar ?n func?ie de tipul pesticidului sau amestecul de substan?e recomandat sau interzis. ?n func?ie de cantitatea de ap? tratat?, r??ina care extrage ionii de metal are o durat? de via?? de cca 8-10 ani.Iat? c?, folosind o ap? cu calitatea corespunz?toare, corelat? cu tipul pesticidului, se poate reduce doza de pesticid la hectar.?mpreun? cu celelalte solu?ii pentru reducerea derivei ?i realizarea unui tratament complet, pe ambele fe?e ale frunzelor ?i p?n? la baza plantelor, de exemplu folosind ma?ini pentru aplicat pesticide cu cortin? de aer de protec?ie a jetului de solu?ie, inclusiv cu posibilitatea ?nclin?rii jetului de aer ?n func?ie de direc?ia din care bate v?ntul (Hardi Twin), folosirea duzelor antideriv?, ghidarea ?i controlul sec?iunilor pentru evitarea suprapunerilor ?i a trecerilor inutile pe tarla, efectuarea tratamentelor c?nd vremea o permite, aleg?nd momentul optim, c?nd viteza v?ntului este redus? ?i temperatura ambiental? este sub 25°C, sau c?nd nu exist? inversiuni de temperatur?, folosirea unor ma?ini capabile s? recupereze surplusul de solu?ie (Gregoire EcoProtect) etc. se poate reduce semnificativ cantitatea de pesticid la hectar, protej?nd at?t mediul c?t ?i plantele de cultur?, p?str?nd efectul scontat privind eficien?a tratamentelor.?n?elegerea necesit??ii reducerii dozei de pesticide f?r? a influen?a negativ rezultatele tratamentelor ?i luarea tuturor m?surilor pentru protejarea culturilor ?i a mediului r?m?ne o alternativ? viabil? pentru o agricultur? durabil?, pentru produse mai s?n?toase ?i un mediu mai curat, ceea ce ne poate feri de o decizie drastic? de interzicere complet? a unor pesticide, f?r? de care cu greu s-ar mai putea face agricultura profitabil?.Azi am vorbit despre ap?. Vom reveni cu discu?ii despre alte metode de eficientizare a tratamentelor fitosanitare pentru a putea reduce cantitatea de pesticide.Dr. ing. Florian NEAC?U * * *1.000 de pisici au fost eliberate pe str?zile din Chicago pentru a rezolva problema ?obolanilor , 17.05.2021 Un ad?post de animale din Chicago a eliberat 1.000 de pisici pe str?zi pentru a combate problema ?obolanilor. ?ase ani la r?nd, Chicago a fost numit ora?ul american cu cei mai mul?i ?obolani, potrivit The Hill.?n ?ncercarea de a rezolva problema cu care ora?ul de confrunt? de foarte mult timp, ad?postul Tree House Humane Society a lansat un program de eliberare a felinelor ?n zonele cu probleme.Din programul numit ?Pisici la munc?” fac parte pisicile salvate de pe str?zi, care nu pot fi nici adoptate, nici reintegrate ?n fostele lor colonii. Ele nu sunt eliberate la ?nt?mplare iar cei care locuiesc ?n zonele vizate dar ?i firmele care au sedii acolo trebuie s? le asigure pisicilor hran?, ap? ?i ad?post.P?n? ?n prezent au fost eliberate pe str?zi peste 1.000 de pisici ?ns? programul are ?o list? lung? de a?teptare”, scrie The Hill.?Mul?i clien?i ne-au spus c?, ?nainte de a avea pisici, ?obolanii le treceau pe la picioare imediat cum p??eau afar?”, a declarat Sarah Liss de la Tree House Humane Society pentru WGN 9.Totodat?, ad?postul asigur? c? animalele se simt mai bine pe str?zile ora?ului dec?t ?n ad?post, a?tept?nd f?r? succes un st?p?n care nu va veni. Editor : I.C * * *Copiii din mediul rural, speciali?tii de m?ine , Food Biz La mai 17, 2021 Nicolae Istudor, rectorul ASE, spune c? trebuie acordat? o aten?ie mult mai mare tinerilor din mediul rural, care ar putea deveni speciali?tii de care agricultura rom?neasc? are at?ta nevoie. Ori, se poate face acest lucru cu un program foarte bine fundamentat ?i cu finan?are din bugetul na?ional, pentru c? alt? solu?ie nu exist?. “Legat de preg?tirea profesional?, sigur, este o perioad? mai complicat?, ?ti?i c? sunt discu?ii dac? online este acela?i lucru cu prezen?a fizic?, sigur c? nu poate s? fie acela?i lucru f?r? doar ?i poate.De aceea ne str?duim cu to?ii ?i poate reu?im ?n octombrie s? ?ncepem cu o prezen?? ?n ?coal?.Eu a? merge ?i a? pune accentul pe copiii din mediul rural, pentru c? ei sunt cei care ar putea s? devin? speciali?tii de m?ine pentru agricultur?, cu un program foarte bine fundamentat, cu finan?are, de ce nu, din bugetul na?ional, pentru c? nu cred c? vor fi bani din bugetul european pentru a?a ceva, astfel ?nc?t s? vedem ce nevoie de speciali?ti pentru agricultur? avem, pentru alte subsectoare de activitate ?i ?n func?ie de aceast? nevoie s? finan??m copiii, s? putem s? le asigur?m burse suficient de mari pentru un nivel de trai decent acolo unde vor ?nv??a, fie ?n licee agricole, fie ?n universit??i cu profil agricol”, a declarta rectorul ASE ?n cadrul FoodIntelForum, Edi?ia a IV-a 2021.Soia ?i ?rotul de soia! De ce o ra?ie cu mai mult de 1.5 kg incluziune nu este recomandat? la vaci , mai 17, 2021 agrimanet Soia ?i ?rotul de soia! De ce o ra?ie cu mai mult de 1.5 kg incluziune nu este recomandat? la vaciLung titlul acestui articol, si poate pentru majoritatea dintre dumneavoastra e chiar un non sens. Daca m-ai fi intrebat acum 20 de ani despre soia si sroturile de soia, a-si fi zis ca e super furaj, si ca acolo e viitorul nutritiei, dar…Pai hai sa vedem de ce NU soia in ratiile vacilor, si de ce soia ar trebui folosita doar sa corecteze aportul de proteina din ratie, nu sa fie baza pe care se construieste ratia.Unul dintre motivele evidente ale inlocuirii srotului de soia din ratii este costul. Azi la bursa, srotul de soia se tranzactiona la un pret de 420$/tona, deci undeva la 1680 Ron, aici vorbim de tranzactii de sute de tone. Pretul real in Romania pleaca de la 2 RON/kg in sus, depinzand de unde si cat cumperi. Nivelul de proteina variaza si ea de la 40% pana la 47-50%.Acum intrebarea este cat lapte producem in plus daca haranim vaca cu 1kg de srot de soia. Raspunsul e simplu, dar complicat in acelasi timp. In studiile comparative facute srotul de soia nu a produs mai mult lapte decat alta sursa de proteina. Deci daca adaugi de exemplu 1kg de proteina provenita din srot de soia in ratia unei vaci si compari cu alt kilogram de proteina, adus spre exemplu din srotul de rapita, la sfarsit productia de lapte va fi identica in ambele cazuri, cu mentiune ca laptele provenit de la vacile hranite cu soia ar putea avea un continut mai scazut de substanta uscata. Ca si comparatie, srotul de rapita este cu 120$ mai ieftin decat cel de soia, si pana in noiembrie se preconizeaza o scadere de inca 70$/tona.Concluzionand, soia este prea scumpa ca sa fie folosita in ratia rumegatoarelor, pentru pasare sau porc este in continuare o sursa de proteina rezonabila, dar in cazul vacii de lapte sau carne costul depaseste beneficiile. Deci fiecare Kg de srot de soia din ratie va costa bani, nu va fi un beneficiu. Necesarul proteic si energetic poate fi atins din alte surse mult mai ieftine si la indemana fermierului.Un alt motiv pentru care nu e indicat sa folosim srotul de soia in ratiile vacilor, si a rumegatoarelor in general, este prezenta IZOFLAVONEI.Ce este Izoflavona si unde actioneaza ea?Izoflavina face parte dintr-un grup de Flavonoide ce se gasesc in leguminoase, cu precadere in soia, care este foarte bogata in aceste substante. Izoflavona este un fitoestrogen, si care in momentul in care se regaseste in concentratii moderate spre mari in sanagele rumegatorelor incepe sa interfereze cu ciclul estral. Aceasta interactie este corelata de multe ori cu boala ovarelor chistice ale vacii. Mai pe intelesul tuturor, vaca nu mai iese la monta, pentru ca statusul ei hormonal ii spune ca este gestanta. Izoflavona stimuleaza secretia de estradiol, care este un hormon ce inhiba dezvoltarea foliculilor ovarieni, prin inhibarea secretie de FSH (hormonul care ajuta maturarea foliculilor si a ovulelor).Deci vaca ramane intr-o perpetua stare de anestrum, neavand nici un interes pentru monta.Acum veti zice, ca nu e chiar asa de important, ca poti chema veterinarul si se poate trata aceasta boala, ceea ce e adevarat, dar haideti sa punem totul in context.Daca vaca dumneavoastra nu este gestanta dupa 90 de zile de la fatare, ea incepe sa piarda bani pentru dumneavoastra. Fiecare zi de gestatie ratata sau intarziata va costa intre 15 si 20 RON/zi. Pai hadeti sa vedem cum calculam aceasta pierdere.Toti stim ca lactatia unei vaci are o curba. Primele 30 de zile dupa fatare, productia creste, dupa care urmatorele 100-120 de zile, (daca suntem norocosi si vaca e corect hranita) lactatia sta constanta sau in platou, iar dupa aceast? perioda, productia de lapte scade pana la intarcare. Telul dumneavoastra ca fermier, este sa repetati cat mai repede primele 2 faze, adica cresterea si platoul lactatiei. Diferenta de productie dintre faza de platou si curba descrescatoroare este considerabila, desi vaca este hranita asemenator, deci hraniti la fel, dar primiti mai putin lapte in schimb. Acest lucru nu e neaparat rau daca nu se prelungeste peste perioada planificata deja pentru aceasta scadere. Si atunci facem urmatorul calcul:Nr zile pierdute de curba ascendenta + Nr zile extra hranite pe curba descendenta + costul de a readuce vaca in conditii de reproducere.La vaca de carne, se traduce in lipsa vitelului, adica daca tinta e un vitel la 365 de zile, boala chisitca poate ad?uga usor inca 20 de zile la acea valoare, zile pe care dumneavoastra le platiti in furajare si ingrijire. La toate acestea, adaugati si pretul srotului de soia, si puteti calcula dumneavoastra acasa cu propriile preturi de achizitie si vanzare, costul pierderilor.Zootehnia moderna pune un mare accent pe schimbarile climaterice. Soia este cultura cu un grad ridicat de productie de CO2, fapt datorat necesarului mare de ingrasaminte chimice si ap? necesar culturii. Un alt mare adaos la amprenta de carbon a culturii este adus, pe langa costurile de productie, procesarea si rafinarea foarte intensa a bobului de soia. Deci 1Kg de proteina provenita din soia a produs mai mult carbon decat 1Kg proteina venita din alta sursa.Concluzia puteti sa o trageti si dumneavoastra, cum am spus si la inceputul articolului. ?rotul de soia ar trebui sa fie doar un corector de proteina, nu o baza pe care se construieste ratia. Ratiile moderne pentru vacile in lactatie contin foarte putin srot de soia, de obicei cam 500g/cap de vaca si undeva pana la un litru de Ultra Soy, ce este practic un lapte concentrat de soia. Bazele proteice sunt sroturile de rapita, sau ovaz, si borhoturile rezultate din distil?riile alcoolice.Sper ca acest articol sa va indemne sa cautati surse alternativa de proteina in ratiile cu care hraniti vacile.autor: Dr. ?tefan Totir; sursa foto: Dr. ?tefan Totir * * *Fonterra a ini?at consultarea fermierilor pentru modificarea structurii capitalului, meatmilk , 17 mai 2021 Gigantul mondial de lactate Fonterra a ?nceput un proces de consultare pentru a solicita feedback-ul fermierilor cu privire la op?iunile poten?iale de modificare a structurii sale de capital, pentru o mai mare flexibilitate financiar?.Potrivit pre?edintelui Peter McBride, analiza structurii capitalului ??i propune s? asigure sustenabilitatea cooperativei ?n viitor.Cooperativa limiteaz? temporar dimensiunea Fondului ac?ionarilor Fonterra (Fondul) prin suspendarea ac?iunilor de pe pia?a ac?ionarilor Fonterra (FSM) de a fi schimbate ?n unit??i din fond.Aceast? limit? va intra ?n vigoare ?ncep?nd cu 7 mai (ast?zi) ?i va r?m?ne pe tot parcursul procesului de consultare.?Sustenabilitate financiar?”McBride a explicat: ?Viitoarea sustenabilitate financiar? a cooperativului depinde ?n mare m?sur? de capacitatea noastr? de a men?ine o aprovizionare durabil? cu lapte din Noua Zeeland? ?i de a proteja proprietatea ?i controlul fermierilor.?Deciziile pe care le-am luat deja ca r?spuns la concluziile revizuirii – cum ar fi limitarea temporar? a dimensiunii fondului – nu au fost luate u?or. Apreciem c? vor fi surprin?i, dar sunt necesare pentru a ne men?ine deschise toate op?iunile, ?n timp ce ac?ionarii fermieri ai cooperativului au o conversa?ie liber? ?i sincer? despre structura capitalului nostru. ”Printre op?iuni, Fonterra le cere fermierilor s? ia ?n considerare cump?rarea fondului.Dac? plafonul temporar nu ar fi fost ?n vigoare, oricine de?ine ?ac?iuni uscate” – ac?iunile de?inute peste cerin?a ?ac?iunii umede” legate de produc?ia de lapte – ar fi putut s? le schimbe ?n unit??i din fond ?n timpul consult?rii, a ad?ugat gigantul lactat .Acest lucru ar fi putut s? dubleze dimensiunea fondului ?i s? fac? op?iunea de r?scump?rare inaccesibil? ?n contextul obiectivelor actuale ale bilan?ului cooperativului.Structura capitalului alternativConsiliul de administra?ie al Fonterra a luat ?n considerare mai multe modele financiare, cum ar fi o structur? cu ac?iuni duale, structuri de aprovizionare nepartajate, o structur? tradi?ional? nominal? de ac?iuni ?i un model de cooperare divizat.Dup? analizarea diferitelor op?iuni, consiliul de administra?ie a propus un ?standard de ac?iune redus? fie f?r? fond, fie cu un fond plafonat” ca op?iune preferat?.?n conformitate cu aceasta, cerin?a minim? pentru fermierii-proprietari ar fi o ac?iune pentru fiecare patru kgMS furnizate cooperativului, ?n compara?ie cu cerin?a actual? de o ac?iune pentru fiecare kgMS furnizat.?Credem c? cea mai bun? op?iune pentru cooperativa noastr? este de a trece la o structur? care reduce num?rul de ac?iuni pe care ar trebui s? le aib? un fermier ?i fie s? elimine Fondul, fie s? ?l limiteze pentru a cre?te ?n continuare, pentru a proteja proprietatea ?i controlul fermierilor, ”A declarat McBride.La cel?lalt cap?t al scalei, fermierii ar putea de?ine ac?iuni de p?n? la maxim de patru ori mai mult dec?t aprovizionarea cu lapte, a ad?ugat compania.Deschi?i la minteMcBride a spus: ?Aceasta este g?ndirea actual? a consiliului, dar suntem deschi?i s? ajust?m acea direc?ie pe baza feedback-ului fermierilor cu privire la oricare dintre op?iuni.?Vrem s? auzim de la c?t mai mul?i dintre fermierii no?tri posibil. ?i ?ncurajez pe to?i fermierii s? ia ?n considerare informa?iile furnizate ?i s? participe la procesul de consultare care a ?nceput ast?zi ?i continu? ?n lunile urm?toare. ” * * *Invita?ie pentru industria sucurilor | Webinar despre tehnologiile inovatoare GEA , By RO.aliment , May 17, 2021GEA, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente pentru industria b?uturilor, v? invit? la un webinar cu prezen?? interna?ional? despre sucuri ?i despre cum pute?i ob?ine produse bogate ?n vitamine, minerale ?i metaboli?i.Un fenomen ce a marcat ultimii ani ?i care va continua s? fie activ ?i ?n urm?torii ani este healthy food, healthy drink, healthy body. De aceea ponderea v?nz?rilor a suferit modific?ri majore, iar gamele de produse care erau considerate de ni?? la ?nceputul anilor 2000 acum cap?t? o parte tot mai mare ?n cota de pia??.Produc?torii care au investit proactiv ?n dezvoltarea de produse pentru aceast? categorie de consumatori au raportat cre?teri semnificative, iar cei care au am?nat decizia unei astfel de investi?ii au ajuns s? fie obliga?i s? reac?ioneze la cerin?ele pie?ei.Astfel, putem vorbi ast?zi de o categorie cu putere de cump?rare masiv? ?n r?ndul consumatorilor care ??i bazeaz? achizi?ia de alimente ?i b?uturi pe calitate ?i pe echilibru nutri?ional. Ace?ti consumatori caut? produse bogate ?n vitamine ?i minerale, sunt mari consumatori de sucuri din fructe ?i legume, piureuri ?i alte produse din alimente proaspete.Dac? sunte?i… specialist ?ntr-o unitate de fabricare a sucurilor…angajat ?ntr-o unitate HoReCa… ?n c?utare de tehnologii de ultim? or? de capacitate industrial?… ?n proces de achizi?ie a unui echipament mai performant dec?t cel pe care ?l ave?i deja… student ?i interesat de tehnologie… om de ?tiin??, pasionat de ob?inerea sucurilor… v? invit?m s? v? ?nscrie?i la webinarul organizat de GEA pe 20 mai 2021.?C?TRE ?NSCRIERI SESIUNEA 1 C?TRE ?NSCRIERI SESIUNEA 2Informa?ia ?nseamn? putere ?n zilele noastre, iar webinarul acesta este cel mai rapid mod de a v? pune la curent cu inova?ia patentat? de GEA: filtrul spiral sub vid vaculiq. Cu ajutorul acestuia ob?ine?i sucuri cu un con?inut c?t mai mare de vitamine ?i metaboli?i, ?i este ideal pentru smoothies, pureuri ?i alimente.Pe 20 mai, webinarul este organizat la dou? ore diferite pentru a permite participarea speciali?tilor din mai multe fusuri orare: de la 7 diminea?a la 8 ?i de la 15 la 16.Din partea GEA, vor participa:Florian Siewert, Application Manager Beverage, GEARüdiger Flocke, Sales Manager Business Line Beverage, GEAChristian Grothues, Product Manager Beverage, GEAContact GEA Westfalia Separator Rom?nia SRL:Gheorghe TURTOI, Division Separation & Flow Technologies – Rom?nia, Telefon:+ 40 744 33 23 86 |?gheorghe.turtoi@Despre GEAGEA este?unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente pentru industria alimentar?, a b?uturilor ?i a produselor farmaceutice?din ?ntreaga lume. Grupul interna?ional de tehnologie industrial? se concentreaz? pe ma?ini ?i instala?ii, precum ?i pe tehnologii sofisticate de proces, componente ?i servicii complete.Cu peste?18.000 de angaja?i, grupul a generat v?nz?ri de peste?4,6 miliarde EUR??n exerci?iul financiar 2020. Un accent major se pune pe dezvoltarea proceselor de produc?ie ale clien?ilor din ce ?n ce mai durabile ?i mai eficiente. Instala?iile, procesele ?i componentele GEA contribuie la?reducerea semnificativ? a emisiilor de CO2, a utiliz?rii plasticului ?i a de?eurilor alimentare ?n produc?ia din ?ntreaga lume. ?n conformitate cu principiul s?u general ?engineering for a betterworld”, GEA aduce o contribu?ie decisiv? la un viitor durabil. GEA este listat? ?n MDAX german ?i ?n indexul STOXX? Europe 600 ?i este, de asemenea, una dintre companiile care alc?tuiesc indicii de durabilitate DAX 50 ESG ?i MSCI Global Sustainability.?Mai multe informa?ii sunt disponibile pe Internet la?. * * *Formula 1 Gourmet cu arom? de ciuperci ?i ierburi – o alternativ? echilibrat? nutri?ional pentru pr?nz sau cin? , ByRO.aliment , May 17, 2021 Herbalife Nutrition vine ?n ?nt?mpinarea celor care vor s? preg?teasc? un pr?nz sau o cin? rapid?, f?r? a renun?a la o alimenta?ie echilibrat? ?i nutrien?i, cu noul s?u produs – Formula 1 Gourmet cu arom? de ciuperci ?i ierburi.Noul shake F1 Gourmet r?spunde cererii tot mai mari de produse de ?nalt? calitate ?i convenabile, Europa devenind ?n prezent cea mai mare pia?? pentru supe la nivel global. Studiile arat? c? tot mai mul?i consumatori doresc s? includ? supele ?n dietele lor, mai mult de o treime afirm?nd c? se simt mai s?n?to?i atunci c?nd le consum? la ora mesei.*Cel mai recent produs din gama consacrat? de shake-uri ?nlocuitoare de mas? F1 are la baz? ingrediente vegane, con?ine un amestec perfect de proteine de ?nalt? calitate din soia, fibre ?i 25 de vitamine ?i minerale. Nu con?ine zah?r ad?ugat, coloran?i artificiali ?i este un produs f?r? conservan?i, av?nd un profil nutri?ional excelent.?Suntem bucuro?i s? complet?m gama noastr? deja cunoscut? de ?nlocuitori de mas?, cu F1 Gourmet cu arom? de ciuperci ?i ierburi”, declar? Romeo C?z?nescu, Country Director Herbalife Nutrition Rom?nia, Moldova, Ungaria ?i Bulgaria. ?Majoritatea clien?ilor consum? ?n prezent shake-ul F1 ca ?nlocuitor al meselor de diminea?? sau sear?, iar acum, avem pl?cerea s? le oferim ?i o op?iune pentru pr?nz sau cin?”.F1 Gourmet cu arom? de ciuperci ?i ierburi se prepar? rapid ?i u?or – se adaug? dou? m?suri la 250ml de lapte cald sau b?utur? din soia, apoi se amestec? ?i se consum?!VREAU MAI MULTE DETALII DESPRE PRODUSDe asemenea, F1 Gourmet este versatil ?i poate fi ad?ugat ca ingredient principal pentru diferite preparate ?i gust?ri delicioase, precum paste cremoase cu arom? de ciuperci, brio?e sau falafel la cuptor. Un alt mod rapid ?i convenabil de a ad?uga proteine ?i fibre la felul de m?ncare preparat este de a combina F1 Gourmet cu arom? de ciuperci ?i ierburi cu Pudra Proteic? Personalizat? (PPP) sau Beta heart, ambele din portofoliul Herbalife Nutrition.F1 Gourmet cu arom? de ciuperci ?i ierburi este disponibil ?n Rom?nia prin intermediul Distribuitorilor Independen?i Herbalife Nutrition. Pentru mai multe detalii despre produs, accesa?i herbalife.ro. Sursa:*Mintel 2018Euromonitor International, o companie independent? de cercetare a pie?ei, a desemnat Herbalife Nutrition drept brandul num?rul 1 la nivel mondial la categoriile managementul greut??ii ?i stare de bine. Este al cincilea an consecutiv ?n care compania reu?e?te s? ??i men?in? pozi?ia ?n top la categoria ?nlocuitori de mas? ?i la categoria combinat? de ?nlocuitori de mas? ?i suplimente proteice.Despre Herbalife NutritionHerbalife Nutrition este o companie global? care a schimbat via?a oamenilor oferind produse nutri?ionale excep?ionale ?i o oportunitate de afaceri dovedit? pentru distribuitorii s?i independen?i ?nc? din 1980. Compania ofer? produse de ?nalt? calitate care au la baz? studii ?tiin?ifice, v?ndute ?n peste 90 de ??ri de c?tre distribuitori independen?i. Ace?tia ofer? consiliere individual? ?i o abordare orientat? spre comunitate, iar acest lucru ?i inspir? pe clien?i s? adopte un stil de via?? mai s?n?tos, mai activ. Prin ini?iativa global?, de eradicare a foametei, Herbalife Nutrition se angajeaz?, de asemenea, s? ofere nutri?ie ?i educa?ie comunit??ilor din ?ntreaga lume. * * *Rom?nia va trebui s? monitorizeze ?i s? raporteze eventuale cazuri de ?mboln?viri cu SARS-CoV-2 la nurci. Alina Stanciu - lun, 17 mai 2021, Statele membre sunt obligate s? monitorizeze ?i s? raporteze eventuale cazuri de ?mboln?viri cu SARS-CoV-2 la nurci ?i eno?i, conform unei decizii a Comisiei Europene publicate ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Rom?nia are dou? ferme de nurci ?n jude?ul Bra?ov . Statele membre trebuie s? monitorizeze ?i s? raporteze cazurile de infec?ie cu SARS-CoV-2 la nurci ?i eno?i, m?sura fiind valabil? at?t pentru animalele ?n captivitate c?t ?i pentru cele s?lbatice, p?n? ?n data 31 martie 2022, potrivit unei Decizii de punere ?n aplicare a Comisiei Europene prin care s-au stabilit ?normele de monitorizare ?i raportare a infec?iilor cu SARS-CoV-2 la anumite specii de animale.Mai exact, potrivit actului normativ, autorit??ile competente din statele membre trebuie s? ia m?surile adecvate pentru prelevarea de probe ?i testarea pentru SARS-CoV-2 a animalelor de?inute ?n unit??ile cu peste 500 de animale de reproduc?ie. ?n cazul acestora, se preleveaz? probe de la fiecare animal mort sau bolnav din fiecare unitate epidemiologic? p?n? c?nd se atinge num?rul de animale corespunz?nd dimensiunii preconizate a e?antionului. ?n absen?a animalelor moarte sau bolnave, probele se preleveaz? de la animale vii, ?n mod aleatoriu, pentru a atinge dimensiunea preconizat? a e?antionului.M?sura de monitorizare se aplic? ?i celorlalte animale aflate ?n captivitate, ?n alte spa?ii dec?t ferme de 500 de capete,? dar ?i celor s?lbatice.?n cazul depist?rii virusului SARS-CoV-2 la animale, statele membre? trebuie s? se asigure c? laboratoarele oficiale efectueaz?, pentru a caracteriza virusul, o analiz? filogenetic? a cazului index presupus din fiecare focar.?n Rom?nia, potrivit datelor ANSVSA, exist? dou? ferme de nurci ?n jude?ul Bra?ov, la ?ercaia ?i la Feldioara, ambele controlate de un investitor olandez. Potrivit datelor termene.ro, compania AJT Farming SRL , care opreaz? ferma de la ?ercaia, a raportat ?n 2019 o cifr? de afaceri de 13,1 milioane de lei ?i pierderi de 5,2 milioane de le. Compania este de?inut? de Van Ansem Participaties BV din Olanda ?i bra?oveanul Gortat Arkadiusz ?i a avea un num?r mediu de 40 de angaja?i. La r?ndyl s?u, ferma de la Feldioara, este operat? de AG Roneco Farm SRL controlat?, conform Termene.ro, de compania olandez? Simink BV. cele dou? companii au acela?i administrator, cet??eanul olandez Emmen Hubertus. ?n 2019, Roneco a raportat un business de 14,7 milioane de lei, pierderi de 7,1 milioane de lei ?i 19 angaja?i.Ce spunea ANSVSA ?n noiembrie 2020Ca reac?ie la concluziile ini?iale ale Centrului European pentru Preven?ia ?i Controlul Bolilor (ECDC) privind situa?ia infec?iei zoonotice a nurcilor cu virusul SARS-COV-2 ?i muta?iile suferite ?n aceste gazde, ANSVSA a solicitat ?n toamna anului trecut un punct de vedere al Consiliul ?tiin?ific din cadrul Autorit??ii, iar concluzia a fost c? ?la aceast? dat?, nu sunt date ?tiin?ifice clare ?i nici motive suficiente ca s? se intervin? cu m?suri radicale, fiind adecvat? aplicarea de m?suri moderate, dar c? Rom?nia trebuie s? fie preg?tit? prin elaborarea unui plan de contingen?? ?i prin validarea metodei de testare, ?n vederea diagnostic?rii noului virus SARS-CoV-2 la animale”.Totodat?, pre?edintele de atunci al institu?iei, Robert Chioveanu, a dispus ca Institutul de Diagnostic ?i S?n?tatea Animalelor s? elaboreze un plan prin care s? se poat? realiza ?n viitor, ca prim? etap?, testarea unor specii de animale ?n vederea identific?rii anumitor tulpini de coronavirus, dup? care, ?n baza rezultatelor ob?inute, s? se stabileasc? m?surile care trebuie aplicate.Men?ion?m c? Economica a solicitat ANSVSA preciz?ri cu privire la planul de contingen?? ?i la m?surile luate p?n? acum, dar p?n? la publicarea acestui articol nu am primit niciun r?spuns.Amintim c? Danemarca a decis uciderea tuturor celor circa 15 milioane de nurci americane (vizoni) crescute pe teritoriul s?u, din cauza unei muta?ii a Covid-19 transmisibil? la om. * * *C?t spa?iu verde (nu) au locuitorii marilor ora?e. Marea p?c?leal? de la Bucure?ti , 17 mai, 2021 , Ionu? Benea Un grup de tineri din Bucure?ti se bucur? de spa?iul verde, la ?nceput de prim?var?. Capitala Rom?niei nu st? deloc bine la capitolul indicelui spa?iilor verzi per cap de locuitori. Marile aglomer?ri urbane din Rom?nia nu respect? recomand?rile Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii privind spa?iul verde pe cap de locuitor. Europa Liber? a solicitat prim?riilor din Bucure?ti ?i din alte mari ora?e date privind Registrul Spa?iilor Verzi. Cel mai aglomerat ora? din Rom?nia, capitala Bucure?ti, este ?i unul dintre ora?ele ?n care cet??enii beneficiaz? de cel mai pu?in spa?iu verde. Autorit??ile locale au realizat un Registru al Spa?iilor Verzi ?n anul 2011, indicele per cap de locuitor fiind calculat atunci la 23,21 de metri p?tra?i. Cifra nu reflecta nici atunci, ?i nici ?n prezent, realitatea verde a celui mai mare ora? din Rom?nia.?n 2014, un audit al Cur?ii de Conturi scotea la iveal? c? autorit??ile luaser? ?n calcul ?i spa?iile verzi private atunci c?nd au stabilit indicele. Adic? ?i peticele de verdea?? ?i arbu?tii sau arborii din curtea fiec?rui locuitor. ?n realitate, suprafa?a medie de spa?iu verde care-i revine fiec?rui locuitor din Capitala Rom?niei este de sub 10 metri p?tra?i.Uniunea European? recomand? un minimum de 26 de metri p?tra?i, ?n timp ce Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii un nivel de 50 de metri p?tra?i/cap locuitor.Situa?ia din Bucure?ti este neclar? ?i ?n prezent. ?ntr-un r?spuns oferit de Prim?ria General? Europei Libere se men?ioneaz?, de asemenea, c? Registrul Spa?iilor Verzi realizat ?n 2011 nu reflect? realitatea.?Din p?cate, acest registru a fost realizat impropriu de c?tre fostele administra?ii, fiind ?ntocmit doar un inventar al spa?iilor verzi de la nivelul anului 2011, f?r? ca acesta s? fie ulterior actualizat, prin urmare indicele de spa?iu verde pe locuitor nu reflect? situa?ia real?”, ne-a transmis Prim?ria General? a Bucure?tiului.??n anul 2014 a intervenit o modificare legislativ? care prevede c? nu pot fi inventariate sau declarate ca spa?ii verzi terenurile private, ?ns? acestea erau deja cuprinse ?n Registrul realizat ?n anul 2011”, au mai precizat reprezentan?ii institu?iei.Centura Verde, o speran?? pentru bucure?teniI-am ?ntrebat pe reprezentan?ii Prim?riei Bucure?ti ce m?suri concrete au fost luate ?n ultimii cinci ani pentru a cre?te indicele de spa?iu verde pe cap de locuitor. Singurul exemplu oferit a fost proiectul ?Centura Verde a Municipiului Bucure?ti”, care nu a fost ?nc? implementat. Acest proiect ar presupune o serie de ?mp?duriri ce ar urma s? fie corelate cu obiectivul de investi?ii Autostrada de centur? Bucure?ti – Centura Sud, care este ini?iat de Compania Na?ional? de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR). Prim?ria Bucure?ti spune c? a?teapt? de la CNAIR proiectul tehnic pentru a putea ?ti cu exactitate ?i locul unde ar urma s? apar? ?Centura Verde” a capitalei.Bucure?tiul este unul dintre cele mai poluate ora?e din ?ar? iar Prim?ra General? inten?ioneaz? s? elaboreze un nou Planul Integrat de Calitate a Aerului, aceasta decizie fiind comunicat? ?i Comisiei Europene, la sf?r?itul anului trecut. Un document similar, valabil pentru perioada 2018 – 2022, a fost ?ntocmit ?n 2018.?Planul aprobat in 2018 nu ?i-a atins obiectivele deoarece ?n Capital? se ?nregistreaz? ?n continuare valori ridicate ale nivelului de poluare”, se arat? ?n r?spunsul oferit de Prim?rie Europei Libere.Alte ora?e nici nu au Registrul Spa?iilor VerziAutorit??ile din Cluj ne-au transmis c? indicele de spa?iu verde pe cap de locuitor din municipiu de este de 25,40 de metri p?tra?i, ?ns? registrul este ?n curs de actualizare.Reprezentan?ii municipalit??ii din Ardeal se laud? c? au plantat 1.500 de arbori numai ?n 2021 ?i ne-au transmis o list? a mai multor investi?ii ?n parcuri ?i spa?ii de agrement care sunt ?n derulare ?n prezent.Parcul Est, de exemplu, ar urma s? fie ridicat ?n urma unui concurs interna?ional de solu?ii care este implementat al?turi de Ordinul Arhitec?ilor din Rom?nia. Autorit??ile din Cluj vor s? investeasc? 33 de milioane de euro, suprafa?a parcului urm?nd a fi de 54 de hectare. Al?i 2.000 de arbori ar urma s? fie planta?i ?n Cluj pe o suprafa?a de 7 hectare pe malurile Some?ului. Sunt doar c?teva dintre multele proiecte pe care Prim?ria Cluj-Napoca sus?ine c? le va implementa ?n perioada urm?toare.Aleea din ora?ul Cluj-Napoca. Al?turi de Bucure?ti, Cluj-Napoca este unul dintre cele mai poluate ora?e din Rom?nia cu NO2, adic? emisii produse ?n special de ma?inile vechi ?i de cele diesel, potrivit unui studiu realizat la nivel european de compania european? de cercetare CE Delft.Ora?ul de la munte afectat de poluareUn alt ora? care se afl? pe aceast? list? este Bra?ovul, care, ?n ciuda pozi?ion?rii sale geografice, este unul dintre cele mai poluate din ?ar?. Al treilea, dup? Ia?i ?i Bucure?ti, potrivit unui raport ?ntocmit de AirVisual, cea mai mare platform? din lume care stocheaz? informa?ii despre poluare.Autorit??ile din Bra?ov ne-au transmis c? Registrul Spa?iilor Verzi al municipiului, care e reglementat legal ?n Rom?nia ?nc? din 2007, ar urma s? fie gata ?n 2023. Proiectul este implementat la Bra?ov de firma Eterra MAP SRL. Prim?ria Bra?ov sus?ine c? suprafa?a spa?iilor verzi din ora? este de 3.431 de hectare, mare parte fiind p?durile de agrement. Pe 1 iulie 2020, Bra?ovul avea 289.122 de locuitori.?Nu au fost realizate alte spa?ii verzi ?n ultimii 5 ani”, a transmis Prim?ria Bra?ov pentru Europa Liber?.?n topul polu?rii la nivel na?ional se afl? ?i Ia?ul. Autorit??ile de aici se laud? ?i ele cu un indice al spa?iului verde aproape de recomandarea Uniunii Europene. ?Suprafa?a de spa?iu verde pe cap de locuitor este de 26.15 mp. ?n perioada 2016 – 2020 municipiul Ia?i a plantat arbori pe o suprafa?? de 11,5 hectare ?i a amenajat terenuri degradate pe o suprafa?? de 12,13 hectare”, ne-a transmis Prim?ria, care s-a raportat la popula?ia din 2011 atunci c?nd a calculat indicele.Ia?ul beneficiaz? de multe spa?ii verzi ?n zona central?. ?n cartierele secundare sau m?rgina?e, situa?ie nu mai este deloc at?t de ?verde”. La Craiova, contractul de achizi?ie public? privind elaborarea Registrului Spa?iilor Verzi este ?n derulare iar autorit??ile de acolo nu ?tiu, astfel, care este indicele per cap de locuitor.Prim?ria Craiova a prins pe lista de investi?ii din 2018 un proiect de amenajare a unui parc, care ar urma s? cuprind? ?i 50 de hectare de spa?ii verzi ?i promite c?, dup? 2023, c?nd va fi gata Planul Urbanistic General, vor fi identificate ?i alte terenuri care vor fi ?nverzite.La Constan?a, indicele de spa?iu verde per cap de locuitor este de 17,70 mp, potrivit unui r?spuns furnizat de Prim?ria din localitate. ?Fa?? de aceste date statistice, consemn?m faptul c? popula?ia municipiului Constan?a prezint? spor temporar de cre?tere periodic? ?n sezonul estival, datorit? turismului, precum ?i activit??ilor portuare. Municipiul Constan?a a contractat serviciul privind elaborarea Registrului Local al Spa?iilor Verzi (RLSV), ce reprezint? instrumentul de inventariere a spa?iilor verzi, a terenurilor degradate sau deteriorate cu poten?ial de transformare ?n spa?ii verzi ?i a vegeta?iei aferente acestora, inclusiv arborii izola?”, ne-a mai transmis Prim?ria Constan?a.Situa?ia de la Timi?oaraDe?i cunoscut ca ?ora?ul florilor ?i parcurilor” sau ?ora?ul trandafirilor”, Timi?oara nu a atins p?n? ?n prezent normele europene care cer 26 mp de pl?m?n verde pentru fiecare locuitor. Municipiul dispune acum de 524,62 ha spa?ii verzi pe domeniul public, ceea ce ?nseamn? pu?in peste 15 mp de verde pe cap de locuitor. Peste 112 ha din total reprezint? parcuri ?i scuaruri.Fosta administra?ie vorbea despre cre?terea suprafe?elor verzi apar?in?nd de prim?rie, dar cifrele arat? o pierdere de cel pu?in 1 ha din 2013, c?nd suprafa?a era de 525,21 ha. Totu?i, la final de mandat, consiliul local ?i primarul au ob?inut o hot?r?re de guvern prin care cele 720 ha ale P?durii Verzi s? intre ?n proprietatea ora?ului. Astfel, fiecarui locuitor i-ar reveni peste 40 mp de spa?iu verde.Registrul local al spa?iilor verzi sau Cadastrul verde, cum a fost rebotezat de noua conducere a prim?riei, a trecut printr-un impas dup? ce Asocia?ia Peisagi?tilor timi?oreni l-a anulat ?n instan?? ?n 2019, fiindc? era incomplet. De atunci se lucreaz? la refacerea acestuia.?Nu a? avea mare ?ncredere ?n cifre”Alin T?nase este coordonator de campanii Greenpeace Rom?nia ?n domeniile Transportului ?i Calit??ii aerului. ?ntr-un scurt interviu telefonic acordat Europa Liber?, acesta spune c? este rezervat ?n a lua de bune cifrele transmise de autorit??i.?Nu a? avea ?ncredere ?n aceste cifre pentru c? (Rom?nia) e la ?nceput ?n ceea ce prive?te legisla?ia privind necesitatea registrelor spa?iilor verzi, care a venit odat? cu integrarea ?n spa?iul UE. Deci nu cu foarte mult? vreme ?n urm?. Pentru Bucure?ti, de exemplu, nici m?car nu exist? ?n momentul de fa?? un registru al spa?iilor verzi aprobat, iar cel care a fost propus avea o cifr? umflat?. De aceea ?in s? nu am ?ncredere ?n raport?rile pe care le fac ei”, ne-a spus Alin T?nase.Acesta e de p?rere c? un rol important ?n cre?terea interesului autorit??ilor fa?? de situa?ia spa?iilor verzi ?l are societatea civil?, care ?n ultimii ani a pus pe tapet ?i a men?inut viu acest subiect. ?Autorit??ile se implic? de cele mai multe ori mai mult ca o necesitate, pentru c? cineva le trage de m?nec? s? ajungem la un anumit standard, fie c? vorbim de poluare sau de spa?iile verzi”, ne-a mai spus T?nase. A contribuit Br?ndu?a Armanca. * * *Vinul de azi: Sfin?ii Constantin ?i Elena 2018 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Cu prilejul unei mari s?rb?tori cre?tine?ti, ne ?nt?lnim din nou cu Crama Oprisor. Colec?ia Cupola Sanctis este un demers care ?i-a dorit s? reprezinte o plec?ciune ?n fa?a celui mai ad?nc ?i intim aspect al Olteniei Profunde: credin?a. Sfin?ii Constantin ?i Elena 2018 este un vin ro?u, sec, care aparent te face s? crezi c? ai de-a face cu un vin greu, serios, dar ulterior deschide note mai vesele, de fructe ro?ii. Taninurile sunt bine ?lefuite ?i postgustul lung. Un vin semnat de Liviu Grigoric?, care poate fi oferit ?n dar prietenilor sau savurat pur ?i simplu cu ace?tia. Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *Stimul energetic pentru fructe ?i legume, Ferma , 17 mai 2021 Anul 2021 merit? aten?ia sporit? a legumicultorilor ?i pomicultorilor, fiind proclamat Anul Interna?ional al fructelor ?i legumelor de c?tre Adunarea General? a ONU. Motivul acestui demers este, pe l?ng? beneficiile nutri?ionale ?n consumul uman, stimularea produc?iei de alimente s?n?toase ?i durabile prin inova?ie ?i tehnologie ?i, totodat?, reducerea pierderilor ?i risipei de alimente.?Un echilibru c?t mai bun ?ntre practicile agricole conven?ionale ?i cele cu surse organice ?nseamn? generarea unui raport benefic ?ntre culturi productive ?i mediu mai curat. Totodat?, efectele globaliz?rii ?nseamn? ?i distribu?ia produc?iei la export, ?n diverse zone ale lumii, aprovizionarea re?elelor de hiper ?i supermarketuri cu prezen?? na?ional? sau migra?ia ?ntre anumite puncte de desfacere ?i pie?e, ?n func?ie de cerere ?i de poten?ialul unui profit mai mare. ?n acest sens, produc?ia necesit? atribute suplimentare: rezisten?? la depozitare pe perioade mai lungi, aspect comercial pentru prezen?? de durat? la raft, fermitate pentru siguran?? la transport, ?i manipulare, uniformitate pentru ambalare standardizat? ?i, nu ?n ultimul r?nd, gust autentic ?i c?t se poate de aromat, ?n mod natural.Utilizate la timp ?i ?n dozele recomandate, pe toata perioada de vegeta?ie, ?n diferite etape de dezvoltare gama Wuxal este deosebit de util? pentru ca produc?ia s? ob?in? un scor maxim la toate avantajele punctate mai sus. Mai ales c? prim?vara aceasta ?i-a intrat greoi ?n drepturi, cu multiple secven?e de precipita?ii ?i vreme rece, fapt care a determinat o reluare vegetativ? mai t?rzie ?n cazul pomilor fructiferi, o maturizare mai lent? a legumelor din spa?iile protejate, datorit? frigului, ?i un sem?nat mai tardiv ?n cazul culturilor legumicole de c?mp. Un anotimp favorabil pentru boli, dar ?i pentru deregl?ri fiziologice cu producerea caren?elor de elemente, precum calciu, potasiu sau ale altor nutrien?i extrem de necesari ?n toate stadiile de vegeta?ie, adic?, implicit, ?i ?n perioada imediat urm?toare.?WUXAL? K40 - fructe ?i legume gustoase, aromate ?i cu aspect comercialChiar ?i o prim?var? cu aport substan?ial de ap? ?n sol poate s? nu fie suficient? pentru bunul mers al planta?iilor horticole. ?i aceasta deoarece potasiul, unul dintre cele trei macroelemente esen?iale pentru anatomia ?i fiziologia plantelor (al?turi de azot ?i fosfor) este cel responsabil cu gestionarea apei din plant? ?i influen?eaz? toleran?a la stres hidric a plantelor, dar care spore?te ?i rezisten?a plantelor la boli.Potasiul este foarte important ?n procesul de fotosintez?, iar f?r? acest element nu ar fi posibil? transformarea energiei solare ?n energie chimic?, de care depinde via?a plantelor. ?n timpul zilei, c?nd fluxul luminos cre?te, iar stomatele se deschid, cantitatea de sucroz? produs? prin fotosintez? cre?te, pe m?sur? ce aceea de potasiu scade. Acest proces este foarte important ?n cazul planta?iilor de pomi fructiferi (m?r, p?r), vi??-de-vie, c?p?uni, sfecl? – de – zah?r sau legume, deoarece potasiul intervine ?n transportul zaharurilor, pe care le stocheaz? ?n organele de rezerv? (semin?e, tuberculi, r?d?cini, fructe). ?n acest sens, tratamentul cu WUXAL? K40 sus?ine:Cre?terea con?inutului de zaharuri ?n fructe ?i accentuarea aromei acestoraSporirea rezisten?ei florilor la ?nghe? ?i temperaturi sc?zute?mbun?t??irea dimensiunii fructelor ?i legumelor ?i intensificarea coloritului acestoraInsuficienta aprovizionare cu potasiu din culturile legumicole ?i pomicole determin? sc?derea cantit??ii de acizi organici, amidon, polizaharide, precum ?i a celei de celuloz?, astfel ?nc?t caren?ele cu acest element esen?ial se traduc prin ofilirea plantelor ?i sc?derea fotosintezei, num?r sc?zut de fructe legate, sc?derea toleran?ei la boli ?i d?un?tori ?i o produc?ie slab? calitativ ?i cantitativ. Semnele caren?ei de potasiu ?n func?ie de specie pot fi consultate pe ro.Aplicarea WUXAL? K40 are ?i rol ?n cre?terea rezisten?ei la ?nghe? ?i temperaturi sc?zute (tipice pentru prim?vara ?n curs), ?n plus, ofer? plantei un aport echilibrat de NPK ?i microelemente, mai ales ?n cazul solurilor nisipoase.?WUXAL? Calcium – cre?terea durabilit??ii la depozitare ?i rezisten?ei la transportDe ce este benefic? aplicarea foliar?? Se ?tie c? nu doar lipsa, ci ?i apa ?n exces poate duce la dereglarea aprovizion?rii plantelor cu ap? ?i, implicit, cu substan?ele de care au nevoie, cum este calciul, deoarece, ?n astfel de cazuri, transpira?ia plantelor scade. Calciul este ?n mod normal absorbit prin r?d?cini, odat? cu apa ?i este transportat ?n plant?, iar excesul de ap? este eliminat prin stomate, prin procesul de transpira?ie. Acest aport abundent de ap?, dublat de inciden?a ciupercilor patogene favorizate de umiditatea foarte mare poate determina apari?ia caren?elor de calciu ?n plant?. Acest element este un constituent important al pere?ilor ?i membranelor celulare, c?rora le confer? rezisten??. Calciul are rol major ?n procesele de diviziune celular?, determin?nd dezvoltarea r?d?cinilor ?i av?nd astfel o absorb?ie rapid? ?n plant?, indiferent de condi?iile meteorologice. ?n acest sens, tratamentul foliar cu WUXAL? Calcium nu produce fitotoxicitate ?i ofer? beneficiul valorific?rii superioare a produc?iei prin:Cre?terea rezisten?ei la boli ?i prevenirea apari?iei putregaiului apicalPrelungirea perioadei de depozitare a fructelor ?i legumelor?mbun?t??irea fermit??ii fructelor ?i cre?terea calit??ii legumelorAtunci c?nd exist? un deficit de calciu, ?esuturile tinere, cum sunt v?rfurile r?d?cinii, frunzele tinere ?i v?rfurile l?starilor pot avea un aspect deformat din cauza construc?iei necorespunz?toare a peretelui celular. Caren?ele de calciu se manifest? mai ?nt?i la nivelul fructelor ?i a frunzelor tinere, care prezint? modific?ri de structur? ?i de aspect. Trebuie remarcat faptul c? fructele ?i legumele cu deficien?? de calciu au o expunere mai direct? la atacul patogenilor ?n timpul depozit?rii. ?n aceste situa?ii, nutri?ia radicular? este completat? salvator de nutri?ia foliar?.La legume ?i la pomi fructiferi (specii s?mburoase ?i semin?oase), deficien?a de calciu poate ap?rea atunci c?nd nu exist? ?n sol o form? asimilabil?, ?n condi?ii de umiditate crescut? sau perioade reci, cum au fost ?i cele din acest sezon, precum ?i ?n cazul unor dezechilibre de nutri?ie cum este excesul de potasiu, magneziu sau sodiu. Simptomele deficien?ei de calciu sunt diferite ?i le pute?i analiza, ?n func?ie de specie, pe roDe exemplu, la m?r, deficien?a de calciu se observ? prin culoarea maronie a v?rfurilor frunzelor, avortarea florilor ?i putrezirea fructelor ?n interior, ?n func?ie de momentul instal?rii caren?ei. Fructele sunt mai expuse la ruperi sau v?t?m?ri provocate de temperaturile sc?zute sau prea ridicate ?i dezvolt? mai des am?reala merelor (?bitter pit”), un dezechilibru fiziologic al merelor, vizibil uneori ?nainte de cules, dar ?i ?n timpul perioadei de depozitare. ?n plus, merele cu o cantitate redus? de calciu sunt mai sensibile la boli, chiar dac? sunt depozitate ?ntr-o atmosfer? controlat?.?WUXAL? Ascofol – fructe ?i legume uniforme, de calitate superioar?Biostimulatorul WUXAL?Ascofol completeaz? ac?iunea sinergic? a celor doi fertilizan?i foliari cu un aport natural substan?ial de microelemente ?i extract din alge marine de foarte bun? calitate. Produsul sus?ine dezvoltarea uniform? a fructelor ?i legumelor ?i determin? ob?inerea unor recolte de foarte bun? calitate, chiar ?i ?n condi?ii dificile de cultur?. Produsul are ?n compozi?ie o concentra?ie ridicat? de extract de alge marine din specia Ascophyllum nodosum (51% materie proasp?t?), culese manual, astfel ?nc?t extrasul din acestea este proasp?t, neconservat, ob?inut prin metode bl?nde, ca s? ??i p?streze toate propriet??ile benefice. Acest compus natural este bogat ?n polizaharide, aminoacizi, vitamine ?i fitohormoni naturali, care cresc capacitatea de ap?rare a plantelor, precum ?i toleran?a la stres ?i contribuie la p?strarea metabolismului ?n parametri optimi.Din aceste motive, aplicat la legume ?i pomi fructiferi ?n primele stadii de cre?tere, WUXAL? Ascofol stimuleaz? diviziunea celular? timpurie, ?mbun?t??ind:Legarea, m?rimea ?i coloritul fructelor ?i legumelorProcentajul de legume ?i fructe uniformeFecundarea ?n condi?ii optime, pentru produc?ii ridicate cantitativ ?i calitativWUXAL? Ascofol are rolul major de sprijin al plantelor ?n condi?ii de mediu dificile, cum sunt accidentele climatice specifice acestui sezon: grindin?, z?pezi t?rzii prim?vara, geruri sau vreme excesiv de rece ?n preajma ?nfloririi pomilor. Tratamentul este foarte recomandat ?nainte de avertiz?rile de temperaturi sc?zute deoarece extractul din alge con?ine o concentra?ie ridicat? de substan?e naturale ce ajut? plantele s? ?nfrunte perioadele de stres termic.La pomi, WUXAL? Ascofol poate fi aplicat ?n trei momente importante, cu beneficii specifice etapei de dezvoltare ?i pe care le pute?i citi ?n detaliu aici.La legumele ?n spa?ii protejate, reduce stresul la transplantare ?i completeaz? ac?iunea gamei eco Wuxal, conform detaliilor de aici.?Adjuvan?ii din gama WUXAL?. Aplicare cu randament maxim Produsele WUXAL?con?in adjuvan?i, substan?e ce cresc absorb?ia nutrien?ilor ?i eficien?a pesticidelor din amestecul de tratare. Cei mai importan?i dintre ace?tia sunt agen?ii de chelatare. Chelatarea face ca nutrien?ii s? nu reac?ioneze cu alte substan?e din amestec ?i s? r?m?n? disponibili plantelor, sporind calitatea solu?iei de tratare ?i oferind siguran?? aplic?rii. Agen?ii anti-evaporare ?mpiedic? pic?turile fine s? se evapore, umectan?ii determin? reactivarea depozitului rezidual uscat, utiliz?nd umiditatea oferit? de rou? ?i precipita?ii, regulatorii de pH (agen?ii de tamponare) aduc valoarea pH-ului la un nivel optim pentru absorb?ia nutrien?ilor ?i ac?iunea pesticidelor, surfactan?ii determin? distribuirea extins? ?i egal? a solu?iei pulverizate pe frunz?, iar stickerii ?mpiedic? sp?larea nutrien?ilor ?i a pesticidelor de c?tre ploaie.Adjuvantul Xtra Uptake, o tehnologie de ultim? or?, este un surfactant foarte puternic ?i eficient, asigur?nd utilizarea ?n grad superior a substan?elor utile. Datorit? formul?rii ?i prezen?ei adjuvan?ilor, aplicarea produselor WUXAL? prezint? un randament crescut. Tratamentul incluz?nd produse WUXAL? este caracterizat de o acoperire excelent? a frunzelor ?i a fructelor ?i de aderen?a excelent? la suprafa?a foliar?, cresc?nd ?i eficien?a pesticidelor din amestec.Pentru detalii suplimentare, contacta?i reprezentan?ii de v?nz?ri?Kwizda Agro Romania?+40 37 208 97 00?.un articol realizat de?KWIZDA AGRO ROMANIA Mai multe pe aceast? tem??kwizda-agro.roC?t de sigure sunt nanopesticidele? Liviu GORDEA , 17 mai 2021 Nanopesticidele au poten?ialul de a contribui la cre?terea produc?iei de alimente. Dar sunt oare ele sigure pentru mediu? Cercetarea caut? solu?ii pentru utilizarea lor durabil? la scar? global?.Pe m?sur? ce popula?ia lumii se ?nmul?e?te, cre?te ?i nevoia de a descoperi modalit??i durabile ?i mai ales ecologice pentru a spori produc?ia de alimente. Nanopesticidele sunt din ce ?n ce mai populare, deoarece par capabile s? ob?in? acelea?i rezultate ca ?i produsele agrochimice tradi?ionale atunci c?nd sunt aplicate ?n cantit??i mai mici. Cu toate acestea, exper?i ?n domeniu ?i ?n special activi?tii de mediu pledeaz? pentru adoptarea unor m?suri suplimentare de reglementare ?i o abordare mai aprofundat? cu privire la cercetarea ecotoxicologic?, pentru a permite utilizarea durabil? a nanopesticidelor la scar? global?. Formul?ri cu eficacitate crescut?Progresele ?n nanotehnologie au dus la cre?terea cercet?rii ?n domeniul nanopesticidelor, care con?in ingrediente active de pesticide sub form? de particule de dimensiuni nanometrice - o miliardime dintr-un metru - capabile s? furnizeze formul?ri noi cu o eficacitate mai mare (fie direct, fie dup? dizolvare). Formul?rile la scar? nanometric? pot cre?te stabilitatea unui pesticid odat? aplicat sau pot facilita eliberarea sa lent? ?n timp pentru un control mai bun ?n c?mp. S-a dovedit c? astfel de substan?e ?mbun?t??esc eficacitatea diferitelor erbicide, fungicide, nematocide, acaricide ?i bactericide, put?nd astfel contribui la cre?terea produc?iei agricole ?i ?n acela?i timp la reducerea costurilor pentru fermier. Cu toate acestea, speciali?tii avertizeaz? c? ar fi necesare cercet?ri suplimentare pentru a ne asigura c? aceste substan?e sunt utilizate ?ntr-un mod durabil din punct de vedere ecologic.Evaluarea riscurilor ?n prezent, exist? ?ns? anumite lacune ?n evaluarea riscurilor asociate utiliz?rii nanopesticidelor, inclusiv a poten?ialului lor de a exercita efecte toxice asupra organismelor ne?int? - nu numai a plantelor ?i organismelor din sol, ci ?i a oamenilor, care consum? culturile pe care sunt aplicate substan?ele. ?n momentul de fa??, nu exist? metodologii specifice standardizate pentru a studia toxicitatea nanopesticidelor sau care s? ia ?n considerare propriet??ile specifice pe care le pot avea. ?n Europa, nanomaterialele sunt supuse unei evalu?ri stricte a riscurilor, reglement?ri ?i autoriza?ii ?nainte de a intra pe pia??, inclusiv regulamentul privind produsele fitosanitare, reglement?rile privind reziduurile din alimente ?i furaje ?i legisla?ia referitoare la substan?ele chimice. Pesticidele sunt reglementate at?t din punct de vedere al substan?elor active, c?t ?i al formul?rilor ?i nici un pesticid pe baz? de nanomateriale nu este ?n prezent listat ?n baza de date a pesticidelor UE cu substan?e active aprobate pentru utilizare ?n Europa.Pierderi anuale de mii de miliarde de dolari Se estimeaz? c? la nivel mondial, produc?ia de alimente pierde ?n fiecare an circa 13 la sut? din cauza bolilor plantelor, la fel de mult din cauza buruienilor ?i alte 14 procente din cauza insectelor, toate aceste probleme gener?nd daune economice de peste 2.000 miliarde de dolari pe an. Pentru a preveni pierderile de recolt?, a?a-numita Revolu?ie Verde a venit ?n perioada 1930-1960 cu o nou? abordare, dar utilizarea f?r? limite a pesticidelor sintetice ?n culturile agricole, precum DDT, piretroizi, bromur? de metil, organofosfa?i ?i a?a mai departe, a generat probleme de mediu ?i de s?n?tate, dezvoltarea rezisten?ei la d?un?tori ?i un impact negativ asupra organismelor nevizate.Solu?ia? Bio-pesticideleBio-pesticidele par la prima vedere solu?ia potrivit? pentru reducerea impactului negativ al pesticidelor chimice ?i refacerea echilibrului de mediu, ?ns? slaba eficacitate a lor ?n anumite condi?ii geografice ?i de cultur?, respectiv activitatea lent? de combatere a d?un?torilor, le face s? fie doar ?ntr-o mic? m?sur? agreate de c?tre fermieri. ?n acest context, cercet?torii au dezvoltat diferite tipuri de nanopesticide, cum ar fi formul?ri nanocapsulate, nanoemulsii, nanogeluri, nanosfere sau nanoparticule de metal ?i oxid de metal.Nanotehnologia ?n agricultur??tiin?? multidisciplinar? care urm?re?te manipularea materiei la un nivel molecular ?i atomic, nanotehnologia a prins av?nt ?n ultimii ani, cu rezultate spectaculoase ?n medicin?, industrie ?i alte sectoare. Cu ajutorul acesteia se pot optimiza propriet??ile fizice ?i chimice ale oric?rui material. ?n agricultur?, rezultatele practice ?n ceea ce prive?te utilizarea acestei tehnologii sunt ?nc? destul de limitate. Tratarea semin?elor, senzori inteligen?i, nanocapsule pentru eliberarea controlat? a substan?elor agrochimice, biologice ?i a ?ngr???mintelor sau straturi protectoare antibacteriene pentru fructe ?i ambalaje inteligente sunt c?teva dintre direc?iile de dezvoltare ale nanotehnologiei ?n sectorul agricol. Al?turi de celelalte tehnologii, cum ar fi inteligen?a artificial?, ?nv??area automat?, realitatea virtual? ?i augmentat?, internetul obiectelor (IoT), big data ?i cloud computing, nanotehnologia are un poten?ial uria? pentru inova?ii ?i dezvolt?ri remarcabile pe care le-am putea vedea ?n urm?torii ani ?n agricultur?.NANOTEHNOLOGIA, ?N CIFREAst?zi, ?n ?ntreaga lume exist? circa 9.000 de produse pe baz? de nanotehnologie, dintre care numai 231 de produse au fost special create pentru agricultur? sau au leg?tur? cu acest domeniu de activitate. Click AICI ?i consult? lista cu cele 9.000 de produse pe baz? de nanotehnologie folosite la nivel mondial! Lista este disponibil? ?i aici: articol de LIVIU GORDEA * * *Peisajul din dou? zone ale Mun?ilor F?g?ra? este ”?ocant”. Funda?ia Conservation Carpathia re?mp?dure?te 100 ha , Cosmin Ruscior , , 17 Mai 2021 Dezolant, dezastruos, ?ocant. Iat? cum poate fi descris peisajul din cel pu?in dou? zone ale Mun?ilor F?g?ra?, unde sute de hectare de suprafe?e forestiere au fost t?iate la ras p?n? acum un deceniu. Funda?ia Conservation Carpathia ?i Asocia?ia Ocolul Silvic Carpathia ?i-au propus s? ?mp?dureasc? ?ntr-o prim? faz? 100 de hectare, ?n dou? ?antiere de reconstruc?ie ecologic?, mai exact ?n Valea Lung? ?i Groapele.Mihai Zotta, director de conservare la Funda?ia Conservation Carpathia, este invitatul lui Cosmin Ruscior la emisiunea Planeta Verde, luni, de la ora 17.30. Edi?ii anterioare ale emisiunii:?. ?* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download