ACASA



DOCUMENTA?IE DE AVIZARE A LUCR?RILOR DE INTERVEN?II MODERNIZARE, REABILITARE SI EXTINDERESISTEM DE MONITORIZARE VIDEO I?N COMUNA TUNARIStr. Mihai Eminescu, nr. 1, com. Tunari, jud. IlfovBorderouPiese scrise ?i desenate:Memoriu tehnic general pentru autorizare lucrari de interventiiAnexa 1: Plan amplasament camereAnexa 2: Raport de evaluare si tratare a riscului la securitatea fizicaAnexa 3: Deviz general si anexe devizAnexa 4: Plan?e propuneri amplasamentMEMORIU GENERAL DOCUMENTATIE AUTORIZARE LUCRARI DE INTERVENTIIINFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITIIDENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITIIModernizare, reabilitatre ?i extindere sistem de supraveghere video ?n Comuna Tunari BENEFICIARUL INVESTITIEIConsiliul Local al Comunei Tunari, jud. Ilfov ELABORATORUL DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII Proiectant general: UNIFORCE SECURITY S.R.L.Proiectant specialitate: UNIFORCE SECURITY S.R.L.SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE INTERVENTII 2.1. PREZENTAREA CONTEXTULUITunari?(?n trecut,?Tunari-Dimieni) este o?comun???n?jude?ul Ilfov,?Muntenia,?Rom?nia, format? din satele?Dimieni??i?Tunari?(re?edin?a).Comuna se afl? ?n centrul jude?ului, la nord de?Bucure?ti??i la est de?Otopeni, pe malurile?r?ului Pas?rea?care izvor??te din apropierea comunei, de l?ng??aeroportul Henri Coand?. Prin comun? trece ?oseaua jude?ean? DJ100, care o leag? spre vest de Otopeni (unde se termin? ?n DN1) ?i spre est de??tef?ne?tii de Jos,?Afuma?i?(unde se intersecteaz? cu?DN2),?G?neasa,?Br?ne?ti?(unde se intersecteaz? cu?DN3) ?i mai departe ?n?jude?ul C?l?ra?i?de?Fundeni. La Tunari, acest drum se intersecteaz? cu ?oseaua jude?ean? DJ200B, care o leag? spre nord de?Balote?ti(unde se termin? ?n DN1) ?i spre sud de?Voluntari??i Bucure?ti (zona Pipera). Pe la limita de sud a comunei trece??oseaua de centur? a Bucure?tiului, cu care se intersecteaz? DJ200B.Pe la limita nordic? a comunei trece?calea ferat? Bucure?ti–Urziceni, pe care comuna nu este deservit? de nicio sta?ie, cele mai apropiate fiind Balote?ti ?i C?ciula?i.Conform?recens?m?ntului efectuat ?n 2011, popula?ia comunei Tunari se ridic? la 5.336 de?locuitori, ?n cre?tere fa?? de?recens?m?ntul anterior din 2002, c?nd se ?nregistraser? 3.804?locuitori.[1]Majoritatea locuitorilor sunt?rom?ni(85,12%), cu o minoritate de?romi?(8,41%). Pentru 6,05% din popula?ie, apartenen?a etnic? nu este cunoscut?. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt?ortodoc?i?(91,89%). Pentru 6,15% din popula?ie, nu este cunoscut? apartenen?a confesional?. Pentru o localitate in continua dezvoltare cum este comuna Tunari, asigurarea infrastructurii de baza reprezinta un element esential pentru imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor din aria de implementare a plexitatea sarcinilor, dar s?i diversificarea s?i cres?terea periculozita?t?ii unor acte contravent?ionale sau infract?ionale, precum s?i modernizarea viet?ii citadine necesita? sprijinirea act?iunii umane cu sisteme tehnice de sprijin, care sa? conduca? la cres?terea eficacita?t?ii misiunilor i?n paralel cu reducerea costurilor de operare.ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI IDENTIFICAREA NECESITATILOR SI A DEFICIENTELOR?n prezent, situa?ia ?n judetul ILFOV, prezint? o rata de criminalitate 82,77 %, (medie), iar la nivelul comunei TUNARI , de circa 84 %, (mediu), coeficienti de criminalitate pusi la dispozitie de catre organele de politie care se refera numai la infractiunile produse in ultima perioada la nivelul societatilor comerciale si raportat la numarul acestora.La sf?r?itul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de?Tunari-Dimieni, f?cea parte din plasa D?mbovi?a a?jude?ului Ilfov??i era format?, ca ?i ast?zi, din satele Tunari ?i Dimieni, cu o popula?ie total? de 1638 de locuitori, ce tr?iau ?n 371 de case. ?n comun? func?ionau o ?coal? mixt?, o moar? cu aburi, dou? ma?ini de treierat ?i 3 biserici (2 ?n Tunari ?i una ?n Dimieni). ?n 1925, comuna avea aceea?i compozi?ie ?i f?cea parte din plasa B?neasa a aceluia?i jude?, av?nd 2416 locuitori. ?n 1950, comuna a fost inclus? ?n raionul 1 Mai al ora?ului republican Bucure?ti, din care a f?cut parte p?n? ?n 1968, c?nd a trecut din nou la jude?ul Ilfov ?i a luat numele actual de?Tunari.??n 1981, comuna a fost arondat? Sectorului Agricol Ilfov din subordinea municipiului?Bucure?ti,?sector devenit ?n 1997?jude?ul Ilfov.In zona, in ultimul an s-au semnalat:incercari de patrundere;furturi;atentate la persoane;talharii;alte evenimente de securitate.Av?nd ?n vedere cele de mai sus, c?t ?i posibilitatea cre?terii exponen?iale a unor situa?ii de risc ?n condi?iile lipsei unor m?suri eficiente de combatere ?i prevenire a infrac?ionalit??ii, se impune ca printre acestea s? fie ?i un sistem de vizualizare ?n timp real a situa?iilor generatoare de incidente, c?t ?i posibilitatea identific?rii persoanelor ?i altor date necesare poli?iei. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTITIEI PUBLICEObiectivul acestui studiu este realizarea unei investit?ii, care sa? ofere suport Consiliului Local, Primariei Tunari precum si Organelor abilitate.Sistemul trebuie sa? duca? Ia :cres?terea gradului de sigurant?a? a ceta?t?eanului i?n Comuna Tunari, i?n preajma unita?t?ilor de i?nva?t?a?ma?nt, a piet?elor publice, a statiilor de autobuz, parcurilor s?i locurilor de recreere, parca?rilor publice s?i a altor aglomera?ri urbane, intra?rile - ies?irile i?n / din localitate, paza s?i protect?ia bunurilor publice i?mpotriva furturilor, a distrugerilor sau actelor de vandalism, prevenirea s?i sanct?ionarea unor fapte de natura contravent?ionala? sau infract?ionala? i?n domeniile de ordine s?i linis?te publica?, circulat?ie s?i sigurant?a? rutiera?, disciplina? i?n construct?ii, i?n domeniul protect?iei mediului, precum s?i al activita?t?ilor comerciale. De asemenea, va asigura suport probatoriu i?n relat?ia de cooperare cu organele de cercetare penala?, atunci ca?nd se comit fapte grave de natura infract?ionala?, ce pot aduce atingere drepturilor s?i liberta?t?ilor ceta?t?enilor, viet?ii sau integrita?t?ii fizice sau morale a acestora. 3.DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE3.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUIa) Descrierea amplasamentuluiDin punct de vedere geografic comuna Tunari se afl? ?n judetul Ilfov, la o distan?? de 8 km, de Municipiul Bucure?ti pe ?oseaua Bucure?ti-Pipera-Tunari-Dimieni ?i are vecin?t??ile: la nord - aeroportul Otopeni ?i comuna Balote?ti, de care ne desparte calea ferat? Bucure?ti-Urziceni, la sud - localittaea Pipera, comuna Voluntari, de care ne desparte calea ferat? Bucure?ti-Constan?a ?i ?oseaua de centur? pe segmentul Otopeni-?tef?ne?ti, la est - comuna ?tef?ne?ti, la vest - ora?ul OtopeniSuprafata:?2960 haIntravilan:?279 haExtravilan:?2681 haPopulatie:?5336Gospodarii:?1500Nr. locuinte:?1640Nr. gradinite:?1Nr. scoli:?1Activitati specifice zonei:Ponderea de baz? din punct de vedere economic o reprezint? agriculturaDupa 1989 ?n comun?, pe ?oseaua de centur? s-au ?nfiin?at diferite firme cu acivit??i industriale: fabrica de preparate din carne, mobil?, prjit ?i ambalat cafea, alune, semin?e, saci de rafie, termopane,sucuri, bere, etc.?n comuna exist? numeroase magazine mixte ?i ateliere de prest?ri serviciiNou? obiective din comuna Tunari sunt incluse ?n?lista monumentelor istorice din jude?ul Ilfov?ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice?— situl arheologic din col?ul nord-estic al?aeroportului Henri Coand?, aflat l?ng? Dimieni cuprinde o a?ezare daco-roman? ?i o a?ezare cu necropol? de incinera?ie dat?nd din secolele al II-lea–I ?.e.n.; situl aflat la nord de acela?i aeroport cuprinde a?ez?ri din epoca?geto-dacic?,?Epoca Bronzului, precum ?i o a?ezare ?i o necropol? din secolul al XVII-lea; alte trei situri arheologice ample se afl? ?n zona satului Tunari.MonumenteDrept monumente de arhitectur? sunt clasificate biserica ?Sf?ntul Nicolae” a fostei cur?i boiere?ti a?postelnicului Constantin Cantacuzino?din Tunari, ridicat? ?n 1742 ?i reconstruit? ?n 1890; precum ?i fortul 4 Tunari ?i bateria intermediar? 4–5 Tunari, ambele parte a vechiului sistem de fortifica?ii din jurul Bucure?tiului. Monumentul eroilor din?Primul R?zboi Mondial?de l?ng? prim?ria din satul Tunari constituie un monument de for public.Activitati economice principale:Produc?ie de sucuri SC ParmalatPreparate din carne SC ConvenienceProduc?ie termopanConstruc?iiObiective turistice:Monumentul istoric din cele dou? r?zboaie mondialeP?durea TunariBalta "Pas?rea"Facilitati oferite investitorilor:Re?ea de utilit??i (curent electric, gaze, telefon, anten? prin cablu)Str?zi asfaltateTransport RATB ?i maxi-taxiProiecte de investitii:Alimentare cu ap? ?i canalizareConstruc?ie sediu administrativ prim?rieAmenaj?ri spa?ii verzi - parc ?i locuri de joac? pentru copiiConstruc?ie sal? de sportAmenajarea unei pie?e agroindustriale de zib) Relatiile cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibileDin punct de vedere geografic comuna Tunari se afla in Judetul Ilfov, la o distanta de 8 Km, de municipiul Bucuresti pe soseaua Bucuresti – Pipera – Tunari – Dimieni si are vecinatatile:la nord Aeroportul Otopeni si comuna Balotesti, de care ne desparte calea ferata Bucuresti – Urziceni;la sud localittaea Pipera, comuna Voluntari, de care ne desparte calea ferata Bucuresti – Consanta si Soseaua de Centura pe segmentul Otopeni – Stefanesti;la est comuna Stefanesti;la vest orasul Otopeni.Nu avem date precise de cand se poate vorbi aici de o asezare sociala a satului acesta si de unde isi trage numele. O traditie veche, pastrata din generatie in generatie, arata ca aceasta comuna si-a luat numele de la o veche fabrica de tunuri de ciresari, construita nu departe de Linia de Centura.Ca forma de relief predomina zona de campie, Campia Vlasiei, cu soluri din categoria cernoziomurilor levigate, bogate in humus, de mare fertilitate si favorabile dezvolarii agriculturii. Principala sursa de apa este lacul de agrement Pasarea, balta Tunari.Asadar terenul beneficiaza de o pozitie usor accesibila atat carosabil cat si feroviar, accesul realizandu-se din toate zonele ?nvecinate.c) Datele seismice si climaticeObiectivul este amplasat ?n comuna Tunari, jud. Ilfov, zona cu urmatoarele caracteristici de amplasament:Conform P100-1/2013 zona este caracterizat? de o accelera?ie de v?rf a terenului pentru proiectare ag = 0.30g ?i o perioad? de control(col?) a spectrului de r?spuns Tc = 1.6 sec. Conform ordin 2465/2013 pentru aprobarea constructiilor existente se poate folosi norma P100-1/2006 dar conform art. 2 “Codul P 100-1/2013 se aplic? la proiectarea seismic? a cl?dirilor noi ?i a construc?iilor cu structuri similare acestora, care se efectueaz? ?n cazul serviciilor de proiectare contractate dup? data intr?rii ?n vigoare a prezentului ordin”. Deoarece constructia a fost executata in 2016 si in acel moment era in vigoare normativul P100-1/2013.Din punct de vedere climatic, in aceasta regiune este un climat de campie moderat de tranzitie, cu tempreraturi medii anuale de 10-11? C, cu precipitatii de 500 mm / an si secete frecvente; in luna iulie, cea mai calda din an, temperatura medie anuala este de 22 – 23 ?C, zile tropicale (peste 30?C) in numar de 50-56 anual, fiind favorabila coacerii cerealelor. In ianuarie, luna cea mai rece, media termica este de -3?C, rezultand o amplitudine de 25 – 26 ?C.Din punct de vedere al actiunii zapezii, conform CR 1-1-3-2012 " Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, avand intervalul mediu de recurenta IMR=50 ani, este s0.k=2.0kN/m2. Din punctul de vedere al actiunii vantului, conform CR 1-1-4/2012 " Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor", amplasamentul constructiei face parte din zona de calcul qref=0,5KPa, presiunea de referinta a vantului mediata pe 10 min la 10m inaltime, valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vantului, mediata pe 10 min este evaluata la un interval mediu de recurenta IMR=50 ani. d) Situatia utilitatilor tehnico-edilitare existenteIn zona amplasamentului pe care se propun lucrarile de interventie s-au identificat retele de apa, canalizare, energie elecrica, telefonie si gaze, internet, utilitati la care se vor face conectarile necesare, ?i anume re?eaua de date (internet) ?i cea de electricitate stradal?.e) Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de schimbari climatice ce pot afecta investitia.Amplasamentele pe care se propune investitia nu se afla intr-o zona inundabila sau cu alunecari de teren.f) Informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor specific in cazul unor zone protejateAmplasamentul lucr?rilor de interventie nu se afla in vecinatatea nici unei zone ce cuprinde monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice. Av?nd ?n vedere c? majoritatea lucr?rilor cuprinse se vor efectua pe st?lpi existen?i, nu sunt necesare lucr?ri de terasamente.3.2. REGIMUL JURIDICa) Natura proprietatii sau titlul asupra constructiei existente, inclusive servituti, drept de preemptiuneProiectul este situat ?n intravilanul comunei Tunari, cu o suprafata de 279 ha, din totalul de 2960 ha, neav?nd ocupat? o suprafa?? anume, ci doar de supravegheat zonele de interes.Folosinta actuala a terenului este domeniu public, elementele din cadrul proiectului fiind situate ?i urm?rind poten?ialele elemente de pe domeniul public, str?zi ?i trotuare.Terenul se afla in zona UAT Tunari: zona central?, zonele de interes ?i zonele cu poten?ial risc infrac?ional.b) Destinatia constructiei existente:Destinatia actual? ?i viitoare a sistemului pentru care se va ob?ine autorizatia de construire este de sistem de monitorizare video, acesta urm?nd a deservi at?t Consiliul local Tunari c?t ?i eventualele alte organisme care solicit? acces la informa?iile din sistem, inclusiv Prim?ria.c) Includerea constructiei existente in lista monumentelor istorice, situri arheologice, arii natural protejate, precum si zonele de protectie a acestora, si in zone construite protejateAmplasamentele nu se afla in lista monumentelor istorice, nici in zone protejate.d) Informatii/Obligatii/Constrangeri conform certificatului de urbanismElementele aferente sistemului nefiind o cladire nu sunt necesare impuneri sau retrageri fata de cele obtinute prin certificatul initial de edificare al constructiei.3.3. CARACTERISTICI TEHNICE SI PARAMETRI SPECIFICI:a) Clasa ?i categoria de importan?? Conform H.G. 766/21 noiembrie 1997 publicat in MO nr. 352 din 10 decembrie 1997 ?Hot?r?re pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construc?ii” Anexa 3, echipamentele de c?mp ?i dispeceratul de pe acest amplasament se ?ncadreaz? ?n categoria de importanta C (normala - obi?nuit?). Clasa de importan?? si de expunere la cutremur a construc?iilor este III, conform P100-1/2013, cap. 4, tabelul 4.2.b) Cod in lista monumentelor istorice:Cladirea ?n care se vor amplasa ECIPAMENTELE nu face parte din lista monumentelor istorice.c) Perioada de construire a sistemului ?n conformitate cu avizele necesare, proiectul ?i aprob?rile de la Enel (Electrica) ?i providerului de internet, execu?ia se poate efectua ?ntre 3 ?i 6 luni de la primirea Ordinului de ?ncepere a lucr?rilor. d) Suprafata construita a cladirii este: Neaplicabil, se utilizeaz? construc?ii existente.e) Suprafata construita desfasurata a cladirii este: Neaplicabil, se utilizeaz? construc?ii existente.f) Valoarea de inventar a constructiei Valoarea lucrarii sistemului existent conform evaluarii din documentele contabile este de .............................. lei.Valoarea de inventar a noului sistem va fi ?n conformitate cu documentele de execu?ie.3.4. ANALIZA STARII CONSTRUCTIEI ?n prezent exist? un sistem de televiziune cu camere video IP de 2-5 Mp care dau imagini de ansamblu dar nu asigura recunoasterea persoanei si nu se pot identifica numere de circulatie. Sistemul de televiziune cu circuit inchis este compus din:1 server Supermicro cu software de video management Milestone Express;1 PC statie de lucru client1 UPS 1KVA45 camere video IP, rezolu?ia de 4 / 5 MP, lentila varifocala;40 de cutii termostatate, echipate cu UPS-uri sau surse de alimentare 12V2 monitoare color;Cele 45 de camere video sunt amplasate pe raza localitatilor Tunari si Dimieni.Acesta este ?n exploatare, dar cu o eficien?? sc?zut?, o parte din amplasamente fiind situate ?n afara zonelor cu risc poten?ial, la momentul punerii ?n func?iune nereg?sindu-se o analiz? de risc prealabil?. 3.5. STAREA TEHNICA A CONSTRUCTIEI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII Complexitatea sarcinilor, dar s?i diversificarea s?i cres?terea periculozita?t?ii unor acte contravent?ionale sau infract?ionale, precum s?i modernizarea viet?ii citadine necesita? sprijinirea act?iunii umane cu sisteme tehnice de sprijin, care sa? conduca? la cres?terea eficacita?t?ii misiunilor i?n paralel cu reducerea costurilor de operare. Sub acest aspect sistemele de monitorizare video asigura? descurajare, prevent?ie, detectare s?i alarmare, precum s?i sprijin pentru intervent?ie s?i investigat?ii, dupa? caz.Printre avantajele aduse ment?iona?m: protect?ie sporita? a proprieta?t?ii; sporirea gradului de sigurant?a? i?n zonele publice; supravegherea s?i facilitarea traficului rutier; descurajarea s?i prevenirea incidentelor cu violent?a?, dupa? caz; cres?terea eficacita?t?ii intervent?iei s?i a restaura?rii ordinei publice; sprijin pentru utilizarea mai eficienta? a resurselor; baza? de date pentru analize post eveniment s?i pentru optimizarea activita?t?ii; sprijin pentru cooperarea cu alte institut?ii din domeniul ordinii publice, apa?rarea s?i securitate nat?ionala?, dupa? caz. 3.6. ACT DOVEDITOR AL FORTEI MAJORE, DUPA CAZNu este cazul.4. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE ?I, DUP? CAZ, ALE AUDITULUI ENERGETIC, CONCLUZIILE STUDIILOR DE DIAGNOSTICAREa)Clasa de risc seismicNeaplicabil, b)Prezentarea solutiilor de interventiePentru utilizarea optim? a capacit??ilor, se propune pe l?ng? sistemul existent, ale c?rei elemente vor fi par?ial relocate ?i integrate ?ntr-un sistem nou, mai complex, cu fiabilitate ridicat? ?i caracteristici tehnice de ordin actual. Astfel, o dat? cu relocarea camerelor sistemului vechi, acestea se vor integra ?n noul sistem, urm?nd ca s? devin? un ansamblu complet ?i func?ional ?n integralitate.La momentul i?ntocmirii prezentului studiu, i?n Comuna Tunari exista? un Sistem de supraveghere video, compus din 45 de camere video, dar care nu acopera? deca?t o mica? parte din teritoriul localitatii dispuse astfel:1. Calea Bucuresti 712. Intrarea Scolii cu Parc nou Foisor3. Soseaua Tunari - Balotesti 88A4. Strada 9 Mai cu Marasesti5. Strada Florilor 15 Dimieni6. Strada Mihai Eminescu 7 Tunari7. Calea Bucuresti 91 sens giratoriu8. Intrarea Bisericii 79. Strada Alexandru Ioan Cuza 1210. Strada Campului 3 cu Basarab11. Stadion Arsenal?12. Strada Mihai Eminescu 7 Tunari13. Intrarea Scolii loc joaca 114. Intrarea Scolii15. Strada Campului cu 9 Mai16. Strada Mihai Eminescu 1417. Strada Nicolae Iorga 9018. Intrarea Scolii parc fantana19. Strada Ceair spate biserica20. Strada Mihai Eminescu 4621. Strada Stefan cel Mare 2122. Strada Tudor Vladimirescu 523. Bariera Balotesti - Dimieni24. Strada Campului intersectie cu strada Padurii25. 1 Decembrie iesire Otopeni26. Strada Mihai Eminescu intersectie cu strada Zborului27. Strada Ceair spate biserica28. Strada Vasile Alecsandri cu 9 Mai29. Strada Straja 25-30 Dimieni30. Bariera 2 Balotesti - Dimieni31. Strada Vasile Alecsandri cu Basarab32. Strada Vasile Lupu intersectie cu strada Nichita Stanescu33. Strada Vasile Lupu intersectie cu Mihai Eminescu34. Strada Florilor intersectie cu 200B35. Strada Straja intersectie cu DJ200B36. Strada florilor capat37. Strada balta Pasarea pasarela38. Intrare Stadion39. Intrarea Scolii loc de joaca 240. Inrarea Scolii loc de joaca 341. Intrarea Scolii loc de joaca 442. Piata Agroalimentara Tunari43. Strada 1 Decembrie intersectie cu Strada Padurii44. strada 1 Decembrie intersectie cu strada Nicolae balcescuPerioada de garant?ie a sistemului de supraveghere video este depa?s?ita?, i?nsa?, pa?na? i?n prezent, nu au fost consemnate defect?iuni semnificative, astfel i?nca?t investit?ia s-a dovedit un real succes. Pentru modernizare ?i extindere au fost propuse 2 scenarii, asftel:primul se bazeaza? pe utilizarea de retea proprie de fibra optica, camere fixe, camere tip LPR (recunoastere numere de inmatriculare)si mobile (speed dome) cu rezolut?ie ridicata? (2Mp – 5Mp), cel de al doilea se refera? la utilizarea de retea inchiriata de date ,camere video IP de rezolutie ridicata(2Mp – 5 Mp) sistem actualCa variant? alternativ? ar fi un alt sistem paralel, f?r? a se interveni ?n cel existent, dar care ar implica dublarea unor elemente cu elemente similare, costuri ?n plus, precum ?i men?inerea ?n exploatare a unor elemente cu caracteristici tehnice neconforme destina?iei.Pentru ambele variante amplasamentele sunt prezentate i?n Anexa 1, acestea fiind determinate de zonele care urmeaza? sa? fie supravegheate, precum s?i de disponibilitatea unor sta?lpi din cadrul sistemului de iluminat public, pe care sa? fie montate camerele. c)Solutiile tehnice si masurile propuse de catre expertul tehnic si, dupa caz, auditorul energetic spre a fi dezvoltate in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii?n lipsa unei expertize tehnice de specialitate, care nu poate fi f?cut? doar cu elementele existente ?n teren ?i ?n lipsa documenta?iei tehnice, documenta?ie care nu se reg?se?te ?n arhive sau la Beneficiar, s-a avut ?n vedere ”Raportul de evaluare ?i tratare a riscului la securitate fizic?” elaborat de dl. Cornel MOISE, evaluator de risc, ?n al c?rui raport se reg?sesc ?i datele sistemului actual, ce se constituie ca baz? ?i este anexat prezentei documenta?ii.Din Raport reiese c? sunt necesare m?suri de combatere a celor 9 factori de risc determina?i, una din acestea fiind propus? ca un nou sistem TVCI care s? ?nglobeze sistemul existent ?i s? aib? capacit??i ?i performan?e tehnice net superioare acestuia. Se recomanda? ca implementarea sa? aiba? i?n vedere asocierea cu sistemul existent de supraveghere video, i?n cadrul unui dispecerat comun. Se poate realiza astfel valorificarea integrata? prin completare a celor doua? sisteme de ca?tre un colectiv de operare comun. Pentru aceasta este necesara? alocarea unui spat?iu comun pentru cele doua? sisteme precum s?i relocarea echipamentelor centrale ale sistemului existent. Alternativ, echipamentele centrale ale sistemului propus pot fi amplasate i?n spat?iul actualului dispecerat.Astfel multe dintre riscurile la adresa ceta?t?enilor, proprieta?t?ii sau ordinii publice nu pot fi minimizate prin aportul unui sistem tehnic eficient. Zone de interes sub acest aspect se ga?sesc i?n preajma:unita?t?ilor de i?nva?t?a?ma?nt, a piet?elor publice, a statiilor de autobuz, parcurilor locurilor de recreere, parca?rilor publice altor aglomera?ri urbane, intra?rile - ies?irile i?n / din localitate, zone cu bunuri publice care pot fi furate, distruse,vandalizate, zone i?n care este plauzibila? petrecerea unor fapte de natura contravent?ionala? sau infract?ionala i?n domeniile de ordine s?i linis?te publica?, circulat?ie s?i sigurant?a? rutiera?, disciplina? i?n construct?ii, i?n domeniul protect?iei mediului, activita?t?ilor comerciale I?n cadrul activita?t?ilor de elaborare a prezentei documenta?ii au fost identificate s?i analizate principalele riscuri s?i cerint?e de securitate care nu au acoperire video i?n acest moment, acestea fiind: Monitorizare trafic Calea Bucuresti iesire linia de centuraCalea Bucuresti iesire Voluntari Iesire OtopeniIesire Dimieni - BalotestiIesire Tunari – Stefanestii de josBretele Centura BucurestiSupraveghere zone publiceScoala nr.1Gradinita nr.1Baza SportivaBisericiParcPentru fiecare dintre zonele ment?ionate au fost stabilite zona supravegheata? s?i locul s?i modalitatea de montaj a unei sau mai multor camere, funct?ie de solut?ia tehnica? agreata?. Cele 18 de zone identificate s?i analizate sunt prezentate i?n Anexa 1. Amplasament - Sistem supraveghere video.d) Recomandarea interven?iilor necesare pentru asigurarea func?ion?rii conform cerin?elor ?i conform exigentelor de calitatePentru asigurarea functionarii conform cerintelor si exigentelor de calitate se recomanda urmatoarele lucrari de interventie:Montarea de echipamente video performante capabile sa inregistreze numerele de inmatriculareCrearea unei structuri noi de stocare a datelor videoCrearea unei retele proprii de date pe structura de fibra opticaIntegrarea celor 45 camere video existente in noua structura de servere videoEchipamentele se pot vizualiza in locatia existenta 5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR SI ANALIZA DETALIATA A ACESTORA I?n cadrul prezentei documenta?ii au fost evaluate doua? solut?ii tehnico-economice de realizare a obiectivului de investit?ii, fiecare dintre acestea ava?nd ca scop acoperirea zonelor ment?ionate la capitolele anterioare s?i i?ndeplinirea obiectivelor ment?ionate. Pe de alta? parte, a fost avuta? i?n vedere i?ncadrarea i?ntr-un buget limitat, ava?nd i?n vedere ca? investit?ia va fi finant?ata? din bugetul local al municipalita?t?ii. Scenariu 1: se bazeaza? pe utilizarea de retea proprie de fibra optica, camere fixe, camere tip LPR (recunoastere numere de inmatriculare)si mobile (speed dome) cu rezolut?ie ridicata? (2Mp – 5Mp), Scenariul 2 : se refera? la utilizarea de retea inchiriata de date ,camere video IP de rezolutie ridicata(2Mp – 5 Mp) sistem actualPentru ambele variante amplasamentele sunt prezentate i?n Anexa 1, acestea fiind determinate de zonele care urmeaza? sa? fie supravegheate, precum s?i de disponibilitatea unor sta?lpi din cadrul sistemului de iluminat public, pe care sa? fie montate camerele. Ava?nd i?n vedere ca? ambele solut?ii pornesc de la obiectivele ment?ionate anterior, vom prezenta comparativ elementele care difera? i?ntre solut?ii, i?n vederea argumenta?rii avantajelor variantei propuse.Superioritatea camerelor de ret?ea IP MegapixelStandardele NTSC s?i PAL limiteaza? rezolut?ia analogica? la un maxim de aproximativ 400.000 pixeli sau 0.4 megapixeli. Acest lucru este suficient pentru supravegherea generala? i?n zonele i?n care aceste camere sunt solicitate, dar adesea nu este suficienta? pentru dovezile criminalistice.Daca? supravegheaza? o suprafat?a? mai mare de 4m, rezolut?ia nu este suficient de mare pentru a identifica fet?ele s?i pentru a citi pla?cut?ele de i?nmatriculare. Mai mult, datorita? restra?ngerilor tehnice s?i de cost inerente camerei analogice s?i i?nsus?i transmisiei prin cablu coaxial sau coda?rii/decoda?rii video de la analogic la digital s?i i?napoi la analog, se vizualizeaza?, i?n general, o rezolut?ie mult mai mica i?n semnalul care ajunge la monitor sau imprimanta?.Aceasta i?n situat?ia i?n care vorbim despre cele mai bune camere analogice. Multe camere analogice utilizate pentru supraveghere asta?zi se i?ncadreaza? cu mult sub rezolut?iile maxime permise de standardele NTSC sau PAL. Camerele de ret?ea IP, pe de alta? parte, au un avantaj distinct deoarece i?nregistreaza? s?i transmit imagini digitale fa?ra? necesitatea unei conversii analog-digitale sau a unui codificator digital. I?n consecint?a?, acestea nu sufera? pierderi de calitate rezultate din aceste conversii. Astfel, cu camere de ret?ea IP se obt?inet?i fiecare pixel. I?n loc de imagini blocate, neclare, putet?i obt?ine o imagine clara?, imagini clare ale fet?elor, numere de pla?cut?e de i?nmatriculare s?i orice altceva apare i?n fat?a camerei. I?n plus tehnologia IP permite transmiterea semnalului video pe distant?e mai mari s?i/sau prin ret?ele de comunicat?ii comerciale, desigur cu unele precaut?ii. Camere Megapixel Imaginile cu rezolut?ia i?nalta? care se obt?in cu camere Megapixel IP elimina? multe din frustra?rile pe care organizat?iile le au legat de utilizarea camerele video cu rezolut?ie mica?. Camerele de ret?ea IP Megapixel permit sa? se acopere zone mai mari cu o singura? camera?, realizeaza? o calitate mai buna? a imaginii s?i permit zoom digital pentru detalii mai multe. De fapt, unele camerele Megapixel pot acoperi o zona? de peste 20m oferind i?n acelas?i timp, detaliu criminalistic (cum ar fi abilitatea de a identifica fet?e s?i de a citi pla?cut?e de i?nmatriculare). Acoperirea este, de asemenea, un avantaj important. Prin acoperirea unei suprafet?e mai mari, camerele de ret?ea IP Megapixel i?mbuna?ta?t?esc semnificativ vizionarea. I?n loc sa? trebuiasca? sa? se monitorizeze imaginile de la mai multe camere pentru a acoperi o zona?, se poate monitoriza imaginea de la o singura? camera?.Camerele Megapixel cu adeva?rat stra?lucesc i?n situat?iile i?n care se dores?te identificarea persoanelor, a obiectelor, numerelor de i?nmatriculare s?i multe altele. Ele asigura calitatea imaginii care a lipsit i?n supravegherea video pentru investigat?ii criminalistice s?i aplicat?ii cum ar fi monitorizarea punctelor de va?nzare cu ama?nuntul, intrarea in cla?diri, supravegherea metropolitana?, locuri de parcare, aeroporturi, s?coli s?i cazinouri. I?n figura 1 se poate vedea comparativ acoperirea mai multor tipuri de camere. Fig. 1 Acoperirea asigurata? de camere i?n funct?ie de rezolut?ie Un avantaj al act?iunii PTZ (pan/tilt/zoom) la camerele Megapixel este ca?, i?n timp ce se vizioneaza? o imagine live, zoom-ul digital permite i?nregistrarea imaginii pe tot ecranul i?n timp ce operatorul utilizeaza? o fereastra? video cu detaliu mai mic pentru a se deplasa i?n zona mare. Acest lucru este mult diferit de camerele analogice PTZ care pot i?nregistra doar ceea ce se vizualizeaza? (ma?rit sau mics?orat) la momentul respectiv. Cu o camera? PTZ analogica?, i?n timp ce se supravegheaza? un suspect i?ntr-o parcare se poate pierde ceea ce face alt suspect dintr-o alta? zona? din parcare. Acest lucru nu este valabil pentru PTZ-urile pe camerele Megapixel. I?n timp ce se ma?res?te digital o zona? selectata?, echipamentul de i?nregistrare continua? sa? i?nregistreze i?ntreaga scena?. Nu se pierde nimic.Determinarea rezolut?iei necesare I?n conformitate cu standardul SR EN 62676-4:2016 Sisteme de supraveghere video utilizate i?n aplicat?ii de securitate. Partea 4: linii directoare, dimensiunea unui obiect (t?inta?) pe ecranul de afis?are trebuie raportata? la sarcina operatorului, de exemplu: identificare, recunoas?tere, observare, detectare sau monitorizare. I?n sistemele digitale TVCI este importanta? i?nt?elegerea relat?iei dintre rezolut?ia camerei s?i rezolut?ia afis?a?rii pe ecran. Daca? t?inta este o persoana? iar sistemul TVCI are instalata? o rezolut?ie echivalenta? PAL (576i) dimensiunile minime recomandate ale acestei t?inte sunt (a se vedea fig. 2): pentru a monitoriza sau pentru a controla mult?imea, dimensiunea t?intei nu trebuie sa? fie mai mica? de 5% din i?na?lt?imea imaginii (sau mai mult de 80 mm per pixel); pentru a detecta t?inta, dimensiunea acesteia nu trebuie sa? fie mai mica? de 10% din i?na?lt?imea imaginii (sau mai mult de 40 mm per pixel); pentru a observa t?inta, dimensiunea acesteia nu trebuie sa? fie mai mica? de 25% din i?na?lt?imea imaginii (sau mai mult de 16 mm per pixel); pentru a recunoas?te t?inta, dimensiunea acesteia nu trebuie sa? fie mai mica? de 50% din i?na?lt?imea imaginii (sau mai mult de 8 mm per pixel); pentru a identifica t?inta, dimensiunea acesteia nu trebuie sa? fie mai mica? de 100% din i?na?lt?imea imaginii (sau mai mult de 4 mm per pixel); pentru a inspecta t?inta , dimensiunea acesteia nu trebuie sa? fie mai mica? de 400% din i?na?lt?imea imaginii (sau mai mult de 1 mm per pixel). Dupa? cum se observa?, i?n paranteze, este trecut un parametru care trebuie utilizat i?n solut?iile cu camere Megapixel. Acesta reprezinta? numa?rul echivalent de mm pentru fiecare pixel care trebuie asigurat pentru a permite i?ndeplinirea sarcinii operatorului (monitorizare, observare, recunoas?tere, identificare sau inspectare). Daca? se asigura? valoare parametrului ment?ionat s?i i?n funct?ie de rezolut?ia efectiva?, dupa? aplicarea unui zoom digital se poate ajunge la raportul din imagine specificat pentru rezolut?ia PAL. Figura 2. Dimensiuni minime recomandate pentru rezolut?ia PAL Pentru simplitate, putem restra?ngem la trei categorii: Supravegherea generala? (observare)Acestea sunt aplicat?ii i?n care nu sunt necesare detalii imaginea live sau i?nregistrata?. De exemplu, supravegherea unui drum s?i ca?utarea blocajelor de trafic, dar fa?ra? a trebui sa? fie citite pla?cut?ele de identificare. Este posibil sa? se caute sa? se afle de ce este aglomerat?ie i?ntr-o zona?, dar fa?ra? a trebui sa? se recunoasca? chipuri. Sau, pur s?i simplu pentru a detecta ca?nd cineva se afla? i?ntr-o zona? restrict?ionata?, astfel i?nca?t sa? se poata? ra?spunde imediat. Criminalistica? (recunoas?tere)Acestea sunt aplicat?ii i?n care trebuie sa? fie va?zute, i?nregistrate s?i recunoscute imagini precum pla?cut?ele de i?nmatriculare s?i fet?ele, as?a ca? se poate reveni "dupa? fapt" s?i se poate determina exact ce s-a i?nta?mplat s?i cine sunt autorii. Detalii i?nalte (identificare)Acestea sunt aplicat?ii i?n care sunt necesare o mult?ime de detalii, cum ar fi nu doar citirea unei pla?cut?e de i?nmatriculare, dar s?i modelul mas?inii. I?ntr-o activitate de retail sau i?n context bancar, poate fi necesar sa? se vada? i?n mod clar fat?a clientului s?i/sau angajatului, precum s?i sa? se identifice bancnota din ma?na acestuia. I?n tabelul 1, i?n funct?ie de rezolut?ia camerei, pentru fiecare categorie este prezentata? deschiderea ca?mpului de imagine asigurat. Au fost avute i?n vedere categoriile recunoas?tere s?i identificare, deoarece categoria observare nu poate satisface obiectivele de performant?a?. Tabelul 1 Acoperirea asigurata? de diferite tipuri de camere pentru categoriile de operare video (m): Tip cameraRezolut?ieRecunoas?tereIdentificareVGA 600x480 5 2,5 2MPx 1600x1200 14 7 3MPx 2048x1536 17 8 5MPx 2560x1920 20 10 Determinarea capacita?t?ii de i?nregistrare Unul dintre neajunsurile majore ale sistemelor de supraveghere video i?l constituie faptul ca? proprietarii s?i/sau instalatorii nu au o idee clara? privind scopul fieca?rei camere s?i nivelul de detaliere necesar pentru atingerea scopului respectiv. Camerele care i?ncearca? sa? ofere prea multe funct?ii sau care nu au o destinat?ie clara? reprezinta? o risipa? de resurse, deoarece este improbabil ca ele sa? furnizeze imagini utilizabile. De aceea, este extrem de dorit sa? existe o specificat?ie operat?ionala? clara? nu numai pentru obiectiv, i?n general, ci s?i pentru fiecare camera? i?n parte. Se sugereaza? o abordare modulara?, deoarece exista? tipuri de zone s?i riscuri comune pentru o gama? larga? de medii. Tabelul 2 din standardul SR EN 627676-4: 2016 de mai jos cont?ine exemple pentru aceste module, unde calitatea minima? a imaginii s?i frecvent?ele cadrelor depind de nivelul de risc perceput. Pentru zonele marcate cu asterisc (*) este acceptabil faptul ca? frecvent?a implicita? a cadrelor ar putea fi redusa? daca? se instaleaza? un mecanism de declans?are a alarmei care, la activare, ar determina cres?terea frecvent?ei cadrelor. Se recomanda? ca orice sistem, care se bazeaza? pe cres?terea frecvent?ei cadrelor dupa? declans?area alarmei, sa? pre-memoreze imaginile video, astfel i?nca?t sa? fie stocate mai multe secunde de imagini video la o frecvent?a? i?nalta? a cadrelor, i?nainte de declans?area alarmei.Tabelul 2 – Module supraveghere video recomandate:Zona? Activitate Calitatea imaginii i?n funct?ie de nivelul de risc I?nalta? Medie Sca?zuta? ATM Furt, atac, escrocherie Identificare – 12,5 fps Identificare – 6 fps Identificare – 6 fps Zona? de bar ASB, furt, atac Observare – 12,5 fps Observare – 6 fps Observare – 6 fps Zone containere Furt, vandalism Recunoas?tere – 6 fps Observare – 6 fps Observare – 6 fps Garaj - Acces autovehicule VRN VRN – 12,5 fps VRN – 12,5 fps VRN – 12,5 fps Garaj – Parcare Furt, atac Observare + PTZ – 6 fps Detectare + PTZ – 6 fps Observare – 6 fps Garaj – Acces pietoni Oricare Recunoas?tere – 6 fps Observare – 6 fps Observare – 2 fps Numa?ra?toare de bani Furt, escrocherie Identificare - 12.5 fps Identificare – 6 fps Identificare – 6 fps Sala? aglomerata?/ Strada? Oricare Observare + PTZ – 12,5 fps Observare + PTZ – 6 fps Observare 2 fps Rastele de biciclete Furt, vandalism Recunoas?tere – 6 fps Observare – 6 fps Observare – 6 fps Us?a? – acces Oricare Identificare – 12,5 fps Identificare – 6 fps Identificare – 6 fps Fat?ada? Oricare Observare + PTZ - 12.5 fps Observare – 6 fps Observare – 2 fps Punct de ajutor Activitate Recunoas?tere – 12,5 fps Observare – 6 fps Observare – 6 fps Obiecte de mare valoare Furt Recunoas?tere – 12,5 fps Recunoas?tere – 6 fps Observare – 6 fps Rampa? de i?nca?rcare Furt, vandalism, sa?na?tate & sigurant?a? Recunoas?tere – 6 fps Observare – 6 fps Observare - 2fps Perimetru Activitate Detectare – 2 fps Detectare – 2 fps * Detectare – 6 fps Cabina? telefonica? Oricare Observare – 6 fps Observare – 6 fps Observare – 2 fps Zona? Activitate Calitatea imaginii i?n funct?ie de nivelul de risc I?nalta? Medie Sca?zuta? Zona? sterila? Activitate Detectare – 2 fps Detectare – 2 fps * Detectare – 6 fps Spat?iu de depozitare Furt Recunoas?tere – 12,5 fps Observare – 6 fps * Observare – 6 fps Pornind de la cerint?e acoperitoare i?n raport cu recomanda?rile standardului, respectiv calitatea i?nalta? a imaginii, o frecvent?a? de cadre de 15 fps, s?i o dimensiune medie a fis?ierului de date aferent unei camere de 5Mpx s?i unui algoritm H.264, precum s?i asigura?rii de date i?nregistrate pentru 20 de zile, 24 ore pe zi, conform cerint?elor HG 301/2012, se obt?ine o capacitate de stocare de cca. 1TB per camera?. Cu H.264+, se pot i?nregistra peste 32 canale la rezolut?ia de 5Mpx, 24h/24h, cu o rata? de 12fps, pe 16xTB – deci cca. 0,5TB/camera?. Ret?eaua de transmisie date Transmiterea imaginilor i?n cadrul unui sistem de supraveghere video al unei localita?t?i, reprezinta? o componenta? cheie, cu implicat?ii majore asupra performant?ei sistemului s?i costuri pe ma?sura?. I?n acelas?i timp solut?ia de implementare a ret?elei de transmisei date este stra?ns legata? de solut?ia alimenta?rii cu energie electrica? a camerelor din teren. Am prezentat anterior superioritatea camerelor de ret?ea IP, deci vom analiza mai multe variante de realizare a unei ret?ele IP. Varianta utiliz?rii unor servicii de comunicat?ii de date existente i?n localitate, fa?ra? fir are dezavantajul limita?rii benzii de comunicat?ii s?i mai ales al neuniformita?t?ii parametrilor de comunicat?ie, cele mai multe dintre servicii fiind de tip ''best effort''. Pe de alta? parte folosirea unei ret?ele dedicate (provider local)are avantajul uniformita?t?ii performant?elor, a controlului complet asupra resurselor, costuri de operarea controlate. O ret?ea IP poate utiliza ca suport de comunicat?ii la primul nivelul OSI, cabluri de cupru, fibra? optica? sau comunicat?ii fa?ra? fir. Daca? comunicat?iile fa?ra? fir pot fi considerate mai expuse interferent?elor, factorilor de clima? sau intercepta?rii neautorizate, fibra optica? este cea care prezinta? cele mai importante avantaje, i?n lega?tura? cu lungimea mare a segmentului, imunitatea la perturbat?ii sau la?rgimea de banda?. Sunt posibile diferite configurat?ii de ret?ea: configurat?ia stea i?n care fiecare camera? video este conectata? printr-o fibra? optica? cu dispeceratul de supraveghere; configurat?ie ierarhizata? i?n care intervine unul sau mai multe niveluri intermediare ca i?n figura 3; configurat?ie ierarhizata? redundanta? i?n care i?n cazul unui defect pe o cale de transmisie exista? o alta? cale de transmisie disponibila? ca i?n figura 4. Figura 3 - Ret?ea ierarhica?Figura 4 - Ret?ea redundanta?Alegerea unei solut?ii pentru ret?eaua de comunicat?ie date trebuie fa?cuta? i?n corelat?ie cu varianta de asigurare a alimenta?rii cu energie electrica?. O prima? varianta? o reprezinta? implementarea unei ret?ele Ethernet i?n care monteaza? un numa?r suficiente de noduri, fiecare dintre acestea echipate cu switch-uri de tip industrial care asigura? alimentarea camerelor prin porturile de intrare. Nodul poate fi montat la unita?t?i apart?ina?nd de municipalitate s?i alimentat cu energie electrica? de la respectiva unitate. Fiecare nod poate alimenta electric s?i prelua imagini de la 4-16 camere, asigura?nd i?n acelas?i timp redundant?a comunicat?iilor ca i?n fig. 4. Aceasta? solut?ie prezinta? i?nsa? o limitare importanta? prin faptul ca? lungime traseului de la camera? la switch nu poate fi mai mare de 250m. Analiza amplasa?rii nodurilor necesare a indicat un numa?r prea mare de noduri care trebuie instalate, cu costuri pe ma?sura?. I?n plus unita?t?ile apart?ina?nd de municipalitate s?i care ar putea ga?zdui aceste noduri sun ra?spa?ndite mai put?in i?n zonele cu densitate mare de puncte de supraveghere (camere), deci apreciem ca? solut?ia nu este fezabila?. O a doua varianta? se bazeaza? pe utilizarea unor media convertoare speciale care pot fi conectate i?n secvent?a?, ca i?n figura urm?toare:Figura 5 - Ret?ea Ethernet cu distant?a? extinsa? Prin aplicarea acestei solut?ii se pot defini mai multe bucle de conectare a camerelor, asigura?ndu-se pentru fiecare bucla? doua? ca?i de acces ca?tre dispecerat, respectiv se asigura? redundant?a? pentru situat?ia defecta?rii unui media-convertor sau i?ntreruperii unui cablu din cadrul buclei. Alimentarea cu energie electrica? se poate realiza local de la sta?lpii de iluminat public pe care se monteaza? camerele prin brans?amente standard asigurate de furnizorul local de energie electrica?.Dispeceratul de supraveghere Realizarea obiectivelor investit?iei i?n cazul unui sistem de supraveghere video a localita?t?ii este legata? i?n principal de funct?iile disponibile la nivelul dispeceratului. Trebuie ment?ionat ca? dincolo de facilita?t?ile oferite de sistem este esent?ial ca acestea sa? fie adaptate s?i disponibile personalului de operare, i?n corelat?ie cu numa?rul acestora s?i sarcinile de serviciu curente s?i i?n situat?ie de urgent?a?(eveniment). Principalele funct?ii ale acestuia se refera? la:supravegherea i?n timp real a imaginilorafis?area multi-imagine schimbarea configurat?iei i?n funct?ie de zonele s?i perioadele de interes evenimente i?n desfa?s?uraresprijin necesar pentru act?iuni desfa?s?urate i?n teren i?nregistrarea cvasi-totala? a imaginilor i?n corelat?ie cu utilizarea optima? a capacita?t?ii de transmisie s?i stocare, fa?ra? a se pierde detalii care pot fi utile i?n evaluarea post eveniment s?i sprijin pentru derularea unor investigat?ii; se accepta? ca perioada de timp asigurata? sa? fie de 20 de zile i?n conformitate cu prevederile HG nr. 301/2012;utilizarea algoritmilor moderni de analiza? a cont?inutului imaginii pentru detectare s?i alertare i?n lega?tura? cu obiectivele s?i sarcinile personalului operator; configurarea s?i administrarea optima? a sistemului. Un sistem modern de supraveghere video poate asigura toate funct?iile ment?ionate mai sus, principalele prescript?ii tehnice fiind urma?toarele: Formate video: H.265+/H.265/H.264+/H264/MPEG4; Fiecare canal suporta? flux dublu; Configurare independenta? pe fiecare canal, inclusiv rezolut?ie, frecvent?a de cadre, viteza de transmisie, calitatea imaginii; Afis?are imagini 1/2/4/8/16/32 s?i afis?are i?n secvent?a?, configurabile; comutare grup de imagini manual sau automat, configurabil; Zoom digital 1-16x , inclusiv centrarea imaginii pe zona ma?rita?; Regimuri de i?nregistrare - manual, continuu, la alarma?, la detect?ie de mis?care, la alerta? rezultata? din analiza imaginii; intervale de timp i?n care regimul de i?nregistrare poate fi configurat diferit; Pre/Post i?nregistrare la eveniment sau comanda? manuala? de i?nregistrare; Analiza? de imagine, inclusiv detect?ie fet?e, pla?cut?e de i?nmatriculare, pa?trundere i?n zona? interzisa? (inclusiv cu discriminare de sens), detect?ie obiect apa?rut/dispa?rut din zona de interes s?i i?nregistrare clip asociat; Nota?: I?n raport cu analiza de imagine s?i sunet, apreciem ca? urma?toarele funct?ii pot fi utile pentru obiectivul investit?iei: Detect?ie fat?a? - detecteaza? fat?a(ele) care apar(e) i?n scena supravegheata?; Detect?ie vehicul - detecteaza? trecerea unui vehicul s?i captureaza? imaginea pla?cut?ei de i?nmatriculare; Detect?ie intruziune - detecteaza? persoane, vehicule sau alte obiecte care pa?trund s?i stat?ioneaza?/se mis?ca? i?ntr-o zona? predefinita?; Detectare bagaje nesupravegheate; I?ndepa?rtare obiecte din zona supravegheata?; Detectare eveniment audio - detectare sunet anormal - (cres?tere descres?tere brusca? a intensita?t?ii sunetului). Ca?utare imagini i?nregistrate dupa? eveniment, numa?r canal, tipul i?nregistra?rii, momentul de pornire/oprire; Captura? imagine manual, continuu, redare imagini capturate; Blocare, deblocare fis?iere i?nregistrate; Redare sincrona? a pa?na? la 16 canale, inclusiv redare inversa?; Zoom pe imagine redata? din i?nregistra?ri; Export video clip i?n timpul reda?rii; Alarmare la pierdere semnal video, acoperire camera?, detect?ie de mis?care, deconectare de la ret?ea, conflict IP, eroare Hard Disk, Hard Disk plin; interval de timp configurabil pentru activare/dezactivare alarma?; Alarma poate lansa afis?are imagine pe i?ntregul ecran, alerta? audio, notificare centru de supraveghere, trimitere e-mail etc.; Mai multe niveluri de utilizatori; Jurnal de evenimente - operare, alarme, alte evenimente; lansare s?i s?tergere manuala? a alarmelor; WEB server.Arhitectura sistemului Arhitectura sistemului este strict legata? de cerint?ele operat?ionale, nivelul cerut de securitate s?i fiabilitate, considerente de cost, ata?t costul de investit?ie ca?t s?i costul de operare. Sistemul de supraveghere video al Comunei Tunari este un sistem centralizat, reunind cca. 45 de semnale video preluate de la camere amplasate pe i?ntreg teritoriul localitatii. Cele 45 de semnale video sunt preluate din ret?eaua de comunicat?ii de date s?i procesate pentru a asigura afis?are flexibila? pe un numa?r rezonabil de monitoare, i?nregistrarea permanenta? flexibila?, funct?ii de sprijin pentru sarcinile operatorilor. Solut?iile moderne de sistem TVCI centralizat au doua variante de implementare: bazate pe calculatoare disponibile comercial - de tip serverbazate pe echipamente dedicate de tip NVR (Network Video Recorder). Solut?ii bazate pe servere utilizeaza? platforme software dedicate, iar principalele echipamente utilizate sunt server(e), stat?ii de lucru, echipamente de stocare date i?n ret?ea (de ex. NAS), controllere de afis?are pe ecrane sau pe videowall. Exista? mai multe platforme software disponibile comercial, de regula? cu pret?uri mari s?i care trebuie configurate i?n baza cerint?elor aplicat?iei respective.5.1 SOLUTIA TEHNICA , DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV, TEHNIC, FUNCTIONAL-ARHITECTURAL SI ECONOMIC (Scenariul 1)a) Descrierea principalelor lucrari de interventie Solut?ia recomandata? i?ndeplines?te obiectivele investit?iei, prin intermediul unei concept?ii tehnice moderne, sustenabile s?i cu un raport cost / performant?a? optim. ?n cadrul prezentului proiect se vor integra camerele sistemului existent, urm?nd a fi montate ?n zonele pentru care sunt adecvate, precum ?i montarea de echipamente noi, sistemul urm?nd a include 18 camere video pentru exterior cu rezolut?ie de la 2 la 5 Megapixeli s?i ava?nd urma?toarele caracteristici principale: Camera fix?5 Megapixel, Bullet Camera cu ExIR 80m (4xEXIR); 1/2,9" Progressive scan CMOS; 0.01 Lux/F1.2; Lentila fixa 4mm; Day&Night, WDR 120dB, BLC, 3D DNR; ROI; Compresie: H.265+/H.265/H.264+/H.264/MJPEG; Rezolutie max.: 2560x1920 / 20fps, 2048x1536 / 25fps, 1920x1080 / 25fps; Dual stream; Network: 10M/100M Ethernet;Posibilitate stocare pe card SD/SDHC; NAS; Detectie miscare; Alimentare: DC 12V, PoE; Temperatura de operare: -30°C ~ +60°C; IP67;Standard: ONVIF, PSIA, CGCamera tip LPRCamera Bullet Exterior IP DarkFighter; 1/2.8'' Progressive Scan CMOS; Rezolutie: 2MP; Day/Night; 0.002Lux/F:1.2; Lentila Zoom Motorizat 8-32mm; IR 100m; Compresie video: H.264; 120dB WDR; ROI; EIS; DeFog; Triple Streams; Smart Focus; Line crossing detection, intrusion detection, scene change detection, audio exception detection; Frame: 50fps (1920 × 1080)/(1280 × 960)/(1280 × 720); Detectie miscare; Posibilitate stocare pe card SD/SDHC, NAS; 1 RJ45 10M/100M Ethernet; Audio: 1IN/1OUT; Alarma: 1IN/1OUT; Temperatura de operare: -30°C~+60°C; Alimentare: 12VDC; PoE /12W cu ICR; Standard: IP67; Compatibila cu standardul ONVIF, PSIA, CGI, ISAPIRata recunoastere LPR >96% pentru viteze <70km/h, viteza max. 120km/h Camera tip Speed domeSpeed Dome IP Exterior; True Day/Night, 3D DNR, Digital WDR; 3D intelligent positioning; 1/2.8" Progressive Scan CMOS; 1920x1080 @ 25fps; Color: 0.005 Lux/F:1.6; B&W: 0.001 Lux/F:1.6; ICR; Zoom optic: 15x; Zoom digital: 16x; Lentila: 4.8~96mm; Pan Manual Speed: 0.1° ~ 80°/s, Pan Preset Speed: 80°/s; Tilt Manual Speed: 0.1° ~ 80°/s,Tilt Preset Speed: 80°/s; Audio 1 IN/ 1 OUT;Alarma 1 IN/ 1 OUT; Distanta IR: 100m, ajustabila de zoom; IP67;Micro SD Slot; Ethernet 10/100; 12 VDC, PoE, Max.20W; Dimensiuni:Φ164.5×295 mm; Greutate: 2kgDupa? cum se observa? sistemul include trei tipuri de camere care difera? prin lentila?. Primul tip utilizeaza? o lentila? fixa? cu unghi de cca. 90 grade, cel de al doilea tip are un obiectiv reglabil i?n gama 8 – 32 mm si cel al treilea 4,8 – 97 mm asigura?nd posibilitatea de a controla pe distante de minim 100 m pentru zone i?n care este necesara? o profunzime sporita?. I?n Anexa 1 este precizat tipul camerei pentru fiecare zona? supravegheata?. Pentru fiecare camera? este preva?zuta? o cutie de conexiune s?i alimentare cu energie electrica? IP 65 in construct?ie anti-vandal IK10, care va include: 64 mediaun port 10/100/1000Base-T cuprusursa? alimentare redundanta? 12Vcc, 4W;temperatura de funct?ionare: -40oC - 75oC;protect?ie desca?rcare: 6000V. sursa alimentare cameresiguranta protectie supratensiune automatapatchcord-uri. suport metalic cutie conexiunisuport metalic cameredoza speciala camereFiecare cutie va fi conectata? la un brans?ament standard asigurat de furnizorul de energie electrica?. Nota?: I?n lipsa unor informat?ii relevante despre disponibilitatea ret?elei de alimentare la sta?lpii vizat?i, i?n evaluare a fost inclusa? o cantitate de cablu de alimentare s?i cablu portant. Astfel, se va putea realiza alimentarea camerelor de la surse disponibile la distant?e rezonabile de locul de instalare (75 m, i?n medie). Suportul fizic al ret?elei de comunicat?ii de date se va realiza cu un provider local.Echipamentul din ?dispecerat” va include:echipamente tip NVR cu capacitatea de a procesa 32 de fluxuri de date fiecare cu urma?toarele caracteristici:la?rgime de banda?: 320Mbps;capacitate de i?nregistrare: max. 32 TB;ies?ire video HDMI 4K: 1/4/8/16/32 imagini, format afis?are programabil, secvent?a? automata? imagini, interfat?a grafica? control NVR;o i?nregistrare cu parametrii ajustabili per canal (rezolut?ie, calitate imagine, frecvent?a? cadre, mod i?nregistrare etc.);funct?ii de alarma?: pe baza VCA (analiza cont?inutului imaginii);ca?utare i?nregistra?ri i?n funct?ie de diferite criterii, inclusiv VCA, detect?ie fat?a? sau pla?cut?a i?nmatriculare;redare i?nregistrare sincronizat pentru camere: min. 16;funct?ii control s?i administrare sistem, inclusiv controlul de la distant?a? al lentilelor camerelor;tastatura? s?i mouse. monitor LED cu urma?toarele caracteristici:Ecran LCD; Diagonala minim 40”timp de ra?spuns max. 5msec.;unghi de vizualizare: min. 170ox170o; sistem de montare pe perete, switch-uri cu porturi de fibra? optica? s?i de cupru; HDD 4 Tbpatch panel - uri; UPS 5000VA, cu bay baterii suplimentare rack 42 U, 800x1000x2050mm panou 4 ventilatoare cu termostat;PDU cu 6 – 9 porturi;min. 4 organizatoare de cablu orizontale. 1 router profesionalSistem de control acces camera echipamenteSistem de alarmare situatie panica echipamente1 tastatura control speed dome cu IPAu fost preva?zute 2 echipamente NVR, pentru a se asigura? pe de o parte o rezerva? de 20% porturi de intrare, iar, pe de alta? parte o redundant?a n-1. Astfel semnalele pot fi organizate ata?t pentru a se asigura efortul optim de supraveghere, ca?t s?i pentru a permite funct?ionarea integrala? a sistemului i?n cazul i?n care unul dintre echipamente se defecteaza?. Suplimentar pentru sarcini speciale au fost preva?zute 1 stat?ie de lucru cu calculator, 1 pentru operatori, prin intermediul ca?rora se pot realiza urma?toarele: interfat?a? operat?ionala? multi-nivel; sinoptic grafic; starea de funct?ionare a componentelor; accesul la funct?iile sistemului; marcare, protect?ie, export, arhivare i?nregistra?ri; afis?are, alertare s?i sprijin tratare alarme.b)Descrierea, dupa caz, si a altor categorii de lucrari incluse in solutia tehnica de interventie propusa:Nu se vor face alte lucrari suplimentare fata de cele precizate la punctul a).c)analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de schimbari climatice ce pot afecta investitiaAmplasamentele nu sunt unul care prezinta factori de risc pentru investitia ce reprezinta obiectul prezentului proiect.Aceasta? solut?ie elimina? vulnerabilita?t?ile ment?ionate la Scenariul 2, i?n contextul asigura?rii atingerii obiectivelor investit?iei cu costuri optime, dup? cum urmeaz?:Camere tip LPR (recunoastere numere de inmatriculare dispuse la toate intrarile si iesirile din localitate)Camere tip speed dome (dispuse in zonele deschise)Camere fixe (dispuse in interiorul localitatii)Principalele riscuri legate de implementarea s?i funct?ionarea sistemului de supraveghere video a Comunei Jilava, precum s?i recomanda?rile de tratarea a acestora sunt prezentate i?n tabelul urm?tor: Nr. crt. Risc Nivel risc Recomandare Nivel risc rezidual 1 Dificulta?t?i i?n amplasarea camerelor s?i cutiilor de comunicat?ii pe sta?lpii existent?i mediu Coordonarea cu societa?t?ile care au instalat cabluri pe sta?lpi redus 2 I?nta?rzieri i?n desfa?s?urarea lucra?rilor mediu Sprijin din partea polit?iei s?i prima?riei pentru asigurarea condit?iilor de lucru redus 3 I?nta?rzieri i?n finalizarea lucra?rilor i?n dispecerat mediu Asigurarea disponibilita?t?ii sediului dispeceratului s?i a eventualelor lucra?ri complementare (cura?t?enie etc.) redus 4 Afectarea ret?elei de comunicat?ie date redus Asigurarea mentenant?ei pe baza? de contract, astfel i?nca?t reparat?ia sa? intervina? pa?na? la aparit?ia unui nou defect redus 5 Afectarea sistemului de ca?derea ret?elei de alimentare electrica? redus o buna? relat?ie cu furnizorul de energie pentru eliminarea deranjamentului in intervalul de timp de autonomie a alimenta?rii (baterie) redus Principalele riscuri legate de implementarea s?i funct?ionarea sistemului de supraveghere video a Comunei Tunari, ?n Scenariul 2 ,precum s?i recomanda?rile de tratarea a acestora sunt prezentate i?n tabelul de mai jos:Nr. crt. Risc Nivel risc Recomandare Nivel risc rezidual 1 Dificulta?t?i i?n amplasarea camerelor s?i cutiilor de comunicat?ii pe sta?lpii existent?i mediu Coordonarea cu societa?t?ile care au instalat cabluri pe sta?lpi redus 2 I?nta?rzieri i?n desfa?s?urarea lucra?rilor mediu Sprijin din partea polit?iei s?i prima?riei pentru asigurarea condit?iilor de lucru redus 3 I?nta?rzieri i?n finalizarea lucra?rilor i?n dispecerat mediu Asigurarea disponibilita?t?ii sediului dispeceratului s?i a eventualelor lucra?ri complementare (cura?t?enie etc.) redus 4 Lipsa informat?ii utile i?n i?nregistra?ri mare Pa?strarea camerelor mobile i?n pozit?ia init?iala? i?n care vizeaza? i?ntreaga scena?; revenire automata? i?n aceasta? pozit?ie mediu 5 Afectare calita?t?ii imaginii de vibrat?iile produse la mis?carea camerelor mobile redus Utilizarea unor viteze de deplasare mai mici redus 6 Afectarea ret?elei de comunicat?ie date redus Asigurarea mentenant?ei pe baza? de contract, astfel i?nca?t reparat?ia sa? intervina? pa?na? la aparit?ia unui nou defect redus 7 Afectarea sistemului de ca?derea ret?elei de alimentare electrica? redus o buna? relat?ie cu furnizorul de energie pentru eliminarea deranjamentului in intervalul de timp de autonomie a alimenta?rii (baterie) redus d)informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor specifice in cazul existentei unor zone protejate; Cladirea ?n care se va amplasa ECHIPAMENTUL nu face parte din lista monumentelor istorice, iar ca amplasament nu se afla intr-o zona protejata. Echipamentele de c?mp fiind amplasate pe st?lpii existen?i ?i f?r? o greutate sau volum semnificativ, nu influen?eaz? cadrul urban existent.5.2 NECESARUL DE UTILITATI REZULTATE, INCLUSIV ESTIMARI PRIVIND DEPASIREA CONSUMURILOR INITIALEDE UTILITATI SI MODUL DE ASIGURARE A CONSUMURILOR SUPLIMENTAREConform informatiilor furnizate de catre beneficiar pe amplasament exista o cladire care poate include ?ntr-una din ?nc?peri Dispeceratul propus ?n prezentul proiect, cladire care este racordata la retelele utilitare si are instalatiile interioare executate, asupra c?rora se vor face minime interven?ii.Pentru asigurarea utilitatilor elementelor de c?mp, fiecare echipament se va racorda la retelele existente pe amplasament: electricitate, internet.Solutiile tehnice adoptate pentru racordarea la utilitati sunt in conformitate cu normele si normativele in vigoare. ?Dispeceratul” va fi dotat cu urmatoarele categorii de instalatii electrice:Iluminat artificialInstalaatii de prizeSisteme de detectie si alarmare incendiu Sistem antiintruziune Iluminat de siguranta Instalatii de protectie Pentru incalzirea incaperii se va folosi, sistemul de incalzire existent. In ceea ce priveste gestiunea deseurilor, deseurile rezultate in urma activitatilor din aceste spatii se vor depozita in containere, separat pe tipuri. Deseurile menajere vor fi colectate in europubele amplasate pe o platforma din incinta si ridicate periodic de catre o unitate specializata, in baza unui contract cu primaria locala. Se vor respecta prevederile normelor de salubritate in vigoare. 5.3 DURATA DE REALIZARE SI PRINCIPALELE ETAPE CORELATE CU DATELE PREVAZUTE IN GRAFICUL ORIENTATIV DE REALIZARE A INVESTITIEI, DETALIAT PE ETAPE PRINCIPALEDurata de realizare a proiectului este de 3 luni de la data primirii Ordinului de ?ncepere a lucr?rilor.Etape principale:Realizarea documentatiei pentru avize ?i acorduri ?i depunerea acesteiaorganizarea procedurii de achizitie inceperea lucr?rilor de execu?ie.5.4. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEIVALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL (vezi ANEXA 3)Valoarea totala?, exclusiv TVA este de 391039,10 lei, la un curs al Euro de 4,6647 lei. 5.5. SUSTENABILITATEA INVESTITIEI a)Impactul social si culturalImpactul social care se propune a fi atins prin ?Modernizare, reabilitatre ?i extindere sistem de supraveghere video ?n Comuna Jilava”? se refera la eficientizarea lucrului Poli?iei Comunitare.Prin implementarea acestui proiect, se are i?n vedere ameliorarea efectelor sociale s?i economice negative existente i?n prezent. Securitatea zonelor principale ale urbei este un punct critic i?n obt?inerea rezultatului dorit de ca?tre autoritatea de stat. Implementarea proiectului are o serie de avantaje, precum:reducerea cheltuielilor cu personalul care asigura? ment?inerea securita?t?ii zonei;asigurarea supravegherii non-stop pentru obiectivele incluse i?n proiect (24 ore/zi, 7zile/sa?pta?ma?na?, 365 zile/an); poate asigura dovezile materiale necesare organelor abilitate i?n cazul i?n care sunt evenimente i?n zona supravegheata?;descurajarea criminalita?t?ii prin simpla lor prezent?a? s?i funct?ionalitate;creeaza? un sentiment de securitate ceta?t?enilor din zona?. Investitia se va realiza din fonduri proprii.Prin implementarea proiectului se doreste cresterea siguran?ei publice, descurajarea criminalit??ii, dar ?i eficientizarea muncii cadrelor Poli?iei Locale prin crearea unui suport adecvat care sa le permita buna desfasurare ?i optimizarea activit??ii.b)Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: in faza de realizare, in faza de operareNum?r de locuri de munc? create ?n faza de execu?ie – 3 pentru o perioad? de 3 luni.Num?rul de locuri de munc? create ?n faza de operare – 1.c)Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii si a siturilor protejate, dupa caz Realizarea investitiei presupune riscuri de mediu minime si numai corelate cu etapa de executie, nu si cu cea de operare, dupa cum urmeaza:poluarea aerului, a solului si a apei in foarte mica masura datorita utilizarii vehiculelor cu motor si a altor instalatii tehnice;poluarea fonica in arealul lucrarilor de constructie;perturbarea microclimatului, a microfaunei si florei prin sapaturile si lucrarile aferente montajului echipamentelor.Toate aceste riscuri au fost avute in vedere si masurile sunt in concordanta cu prevederile Ministerului Mediului. Acestea prevad amenajari de protectie a mediului, inclusiv refacerea mediului natural la terminarea lucrarilor. 5.5. ANALIZA FINANCIARA SI ECONOMICA AFERENTA LUCRARILOR DE INTERVENTIE –Anexa 3 6. SCENARIUL RECOMANDAT Scenariul recomandat este scenariul 1, care asigura? realizarea la nivel optim a obiectivelor investit?iei: asigurarea imaginilor din zonele stabilite (a se vedea Anexa 1) 24 ore / 365 zile/an; asigurarea unei rezolut?ii rezonabile pentru a obt?ine identificare s?i recunoas?tere i?n zonele stabilite; i?nregistrarea imaginilor la nivelul detaliilor captate, din i?ntreaga zona? stabilita?, pe o durata? de minim 20 de zile, i?n condit?ii recomandate de calitate a imaginii s?i frecvent?a? de cadre; asigurarea unei comunicat?ii de date redundante care, i?n caz de deranjament sau i?ntrerupere cablu, sa? permita? funct?ionarea neafectata? a celorlalte echipamente din sistem;asigurarea unei autonomii la ca?derea alimenta?rii cu energie electrica? de 2 ore, astfel i?nca?t sa? acopere durata unui deranjament mediu de ret?ea; asigurare funct?ii de sprijin pentru activitatea Polit?iei Locale.6.1. COMPARA?IA SCENARIILORRealizarea unui sistem de supraveghere video pentru o localitate implica? cooperarea mai multor subsisteme tehnice, a ca?ror tehnologie s?i arhitectura? contribuie la realizarea obiectivelor investit?iei. I?n principal, acestea sunt: modalitatea s?i echipamentele de preluare a imaginilor; modalitatea s?i tehnologia comunicat?iei de date dintre camere s?i dispecerat; modalitatea de procesare s?i i?nregistrare a imaginilor; arhitectura s?i funct?iile operat?ionale asigurate de sistem. Tehnologiile implicate sunt evolutive, parte dintre acestea fiind rezultatul unor evolut?ii tehnologice mai largi precum comunicat?iile de date s?i procesarea datelor, preluarea imaginilor etc. I?n sensul celor ment?ionate mai sus, am prezentat considerat?ii asupra metodelor s?i tehnologiilor utilizate azi, ava?nd i?n vedere ata?t eficacitatea acestora ca?t s?i modernitatea lor s?i protejarea investit?iei la uzura morala?, i?n contextul pa?stra?rii pret?ului la un nivel minim. De aceea comparat?ia a fost fa?cuta? i?ntre doua? versiuni care difera? prin modul de preluare a imaginilor s?i part?ial prin modul s?i funct?iile de operare, dar includ componentele cele mai moderne s?i eficiente pentru celelalte aspecte. Recomanda?m aplicarea scenariului 1, aceasta? opt?iune fiind o aplicare a tehnologiilor moderne actuale s?i beneficiaza? de avantajele comunicat?iilor de date IP, a capta?rii imaginilor la rezolut?ie Megapixel, de comunicat?ie redundanta?, de echipamente de procesare s?i i?nregistrare imagini de ultima? generat?ie, toate i?nsa? cu pret?uri optime ale momentului. Am evitat utilizarea unor echipamente s?i/sau aplicat?ii software dedicate care ar fi ridicat mult pret?urile i?n raport cu echipamentele COTS (disponibile comercial).Caracterizare Scenariul 1 (recomandat)Utilizeaza o retea proprie de fibra opticaUtilizeaz?nd camere fixe, mobile IP de tip megapixel amplasate pe pozit?iile din Anexa 1, cu principalele caracteristici: port Ethernet 10/100Mbps; frecvent?a? maxima? cadre: min. 20; algoritmi compresie: H.264, H.264+, H.265, H.265+; gama dinamica?: min. 120dB; iluminator IR: min 50m; posibilitatea de stocare on-board: 128GB; grad protect?ie carcasa?: IP67; lentila? fixa?: 4mm lentila? telecomandata?: minim 8- 32 mm; zoom motorizat : minim 4,8 – 120 mm;funct?ii VCA (analiza? a cont?inutului imaginii); alimentare 12Vcc/PoE, max. 15W. Pentru zonele i?n care este necesara? o profunzime a imaginii mai mare i?n anumite momente se propun camera cu obiectiv varifocal telecomandat din dispecerat, i?n gama 2,8-12mm. Cele aproximativ 63 de camere sunt centralizate i?n dispecerat prin utilizarea ca?te unei perechi de media convertoare, respectiv la camera? s?i i?n dispecerat (sau switch cu interfet?e de FO i?n dispecerat). Arhitectura sistemului se bazeaza? pe utilizarea echipamentelor de ret?ea special concepute. Se alege o modularitate de maxim 32 semnale video per NVR s?i se prevede o rezerva? de 20%, pentru redundant?a? s?i/sau dezvolta?ri ulterioare. Se alege astfel un numa?r de 6 echipamente NVR cu capacitate de 32 canale - semnale video. Majoritatea funct?iilor necesare i?n dispecerat se realizeaza? prin interfat?a/meniul echipamentelor NVR. Se prevede de asemenea un numa?r de 3 stat?ii de lucru cu calculator pentru doi operatori s?i un s?ef dispecerat, prin intermediul ca?rora se asigura? funct?ii suplimentare de vizualizare, i?nregistrare sau administrare . Modul operat?ional asigura? vizualizarea s?i i?nregistrarea integrala? a imaginilor din zonele ment?ionate i?n Anexa 1, precum s?i o serie de funct?ii de sprijin pentru identificarea unor situat?ii relevante care trebuie configurate i?n baza specificat?iilor beneficiarului. Suplimentar se pot urma?ri detalii fie pentru clarificarea unor situat?ii, fie ca sprijin pentru intervent?ie.Caracterizare Scenariul 2 (nerecomandat), care utilizeaza? solutii de tip server cu software dedicat:Cele aproximativ 63 de camere sunt centralizate i?n dispecerat prin conexiuni punct la punct, realizate pe fibra? optica? single mod, Arhitectura sistemului se bazeaza? pe utilizarea echipamentelor de ret?ea special concepute. Se alege o modularitate de 200 licente per server s?i se prevede o rezerva? de 20%, pentru redundant?a? s?i/sau dezvolta?ri ulterioare. Se alege astfel un numa?r de 1 server tip desktop cu capacitate de 200 canale - semnale video. Deoarece solut?ia presupune control a 10 camere mobile se prevede 1 tastatura de operare dedicate act?iona?rii camerelor mobile, aceasta? act?ionare puta?nd fi fa?cuta? s?i din meniul NVR cu mouse-ul. Se prevede de asemenea un numa?r de 1 stat?ii de lucru cu calculator pentru 1 operatori prin intermediul ca?rora se asigura? funct?ii suplimentare de vizualizare, i?nregistrare sau administrare . Modul operat?ional presupune definirea s?i implementarea unor tururi de verificare care sa? asigure vizualizarea s?i i?nregistrarea imaginilor relevante asociate cu anumite intervale de timp s?i/sau evenimente. Suplimentar se pot urma?ri detalii fie pentru clarificarea unor situat?ii, fie ca sprijin pentru intervent?ie.6.2. SELECTAREA SI JUSTIFICAREA SCENARIULUI RECOMANDATScenariul recomandat este Scenariul prezent?nd mai jos o analiz? comparativ? care justific? aceast? op?iune, pe mai multe criterii.Avantajele Scenariului 1 (recomandat) sunt: securitatea datelor pe retea proprie de fibra opticamodularizare; scalabilitate modulara?; fiabilitatea mare (se bazeaza? pe SO linux sau proprietar); disponibilitate mare (se obt?ine de ex. prin prevederea unui NVR de rezerva? sau alocarea pe fiecare NVR a unui numa?r de canale video sub capacitatea maxima?. I?n aceasta? situat?ie, i?n cazul defecta?rii unui NVR, canalele alocate acestuia se pot distribui provizoriu pe NVR-urile ra?mase i?n funct?iune; pret? mai mare de investit?ie s?i pret? mai mic de operare/i?ntret?inere; posibilitate de actualizare a software-ului de funct?ionare; Dezavantajele sunt urma?toarele: nu este deschis dezvolta?rii unor aplicat?ii ale clientului.Avantajele Scenariului 2 (nerecomandat) sunt: securitate minima prin folosirea de retele date de la tertiflexibilitate mare; posibilitatea de a ada?uga funct?ii pe ma?sura? ce ele devin disponibile la furnizor; posibilitatea de dezvoltare funct?ii proprii clientului (necesita? echipa? de informaticieni cu competent?e adecvate); scalabilitate mare. Dezavantajele sunt urma?toarele: fiabilitatea mai mica?; pret? mai mare s?i cheltuieli operat?ionale mai mari; dependent?a de furnizorul platformei software. Solut?iile bazate pe utilizarea NVR, pa?na? recent specifice unor sisteme mai mici, devin tot mai scalabile, i?n baza unor aplicat?ii software de integrare, cele mai multe fiind furnizate gratuit de produca?tor. Practic fiecare NVR gestioneaza? 16, 32, 64, 128 de imagini asigura?nd pentru fiecare afis?are flexibila? pe una sau doua? ies?iri video (monitoare), i?nregistrarea flexibila?, inclusiv managementul a 4-16 hard diskuri, funct?ii de analiza? pe imagine, alarma?, supraveghere tehnica? etc. Mai multe NVRuri se conecteaza? i?n ret?ea s?i pot fi gestionate unitar prin ret?ea locala? sau chiar prin Internet.Un sistem de supraveghere video a localita?t?ii nu este destinat obt?inerii de venituri ci mai degraba? obt?inerii unor avantaje calitative i?n asigurarea securita?t?ii ceta?t?enilor s?i patrimoniului, i?n paralele cu reducerea unor costuri operat?ionale. Sustenabilitatea este legata? de modularitatea s?i flexibilitatea sistemului, acesta puta?nd fi ma?rit sau redus fa?ra? afectarea funct?ionalita?t?ii componentelor nemodificate. De asemenea, sistemul permite modernizarea ulterioara? a unor echipamente fa?ra? afectarea funct?iona?rii celorlalte. Trebuie ment?ionat ca? pe baza tendint?ei de cres?tere a product?iei de camere megapixel, cres?terea rezolut?iei simultan cu reducerea costului, se prevede o reducere a costurilor. ?n acest sens scenariul 2 (nerecomandat) prezinta? mai multe vulnerabilita?t?i, precum: imposibilitatea de a asigura permanent acoperirea integrala? a scenei preva?zute (proiectata?), datorita? fie unghiului mai mic asigurat de camera mobila?, care utilizeaza? tururi de patrulare preprogramate pentru a acoperi i?ntreaga scena?, fie orienta?rii s?i focaliza?rii camerei pe anumite detalii i?n timpul unor act?iuni de informarea s?i/sau intervent?ie; de aceea se recomanda folosirea unui sistem modular format din mai multe tipuri de camere video.6.3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEIValoarea investitiei Lei (fara TVA)Lei (cu TVA)?391039,10464749,75Durata de realizare a lucrarii max. 3 luniCapacitati 63 camere video 6.4. PREZENTAREA MODULUI IN CARE SE ASIGURA CONFORMAREA CU REGLEMENTARILE SPECIFICE FUNCTIUNII PRECONIZATE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII TUTUROR CERINTELOR FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCTIEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL PROPUNERILOR TEHNICEConform legii 10/1995, urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observatie si masurare specifice in scopul mentinerii cerintelor de calitate. Solut?ia recomandata? se i?ncadreaza? i?n prevederile urma?toarelor acte normative: Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protect?ia persoanelor, cu completa?rile s?i modifica?rile ulterioare; HG nr. 301/2012 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protect?ia persoanelor; Legea nr. 677/2001 pentru protect?ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulat?ie a acestor date.Siguranta cu privire la instalatiiSiguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea protectiei utilizatorilor impotriva riscului de accidentar e sau stres provocat de agenti agresanti din instalatii prin:a) electrocutare;b) arsuri sau oparire;c) explozie;d) intoxicare;e) contaminare;f) contactul cu elemente de instalatii;g) consecinte ale descarcarilor atmosfericeSiguranta in timpul lucrarilor de intretinereSiguranta in timpul lucrarilor de intretinere presupune protectia utilizatorilor in timpul activitatilor de intretinere sau reparatii a unor echipamente (deconect?ri, fixare, pozi?ionare, etc.) pe durata exploatarii acestora.6.5. SURSE DE FINANTARERealizarea fizica a investitiei se va efectua cu finantare din surse proprii, puse la dispozitie de c?tre beneficiarul investitiei, Consiliul Local al comunei Jilava.7.URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORMESunt necesare urma?toarele avize s?i acorduri: Certificatul de urbanism; Acordul de mediu; Aviz de principiu privind asigurarea utilita?t?ilor (energie electrica?); Avize s?i acorduri de principiu specifice tipului de intervent?ie – se vor obt?ine acordurile de principiu i?n baza certificatului de Urbanism de la proprietarii sta?lpilor pe care se va realiza ret?eaua de transmisie date; Intocmit,Moise CornelAnexa 1: Plan amplasament camereAnexa 2: Raport de evaluare si tratare a riscului la securitatea fizicaRAPORT DE EVALUARE SI TRATARE A RISCULUILA SECURITATEA FIZICABeneficiar: PRIMARIA TUNARI OBIECTIV: COMUNA TUNARI Elaboratorul lucrarii:EVALUATOR: MOISE CORNEL,Inscris in REGISTRUL NATIONAL AL EVALUATORILOR DE RISC LA SECURITATEA FIZICA, pozitia 446.ANGAJATOR: S.C. UNIFORCE SECURITY S.R.L. Cod Unic de Inregistrare: 32964039Editia1 Data elaborarii: 16.10.2018 PREVEDERI GENERALERaportul de Evaluare si Tratare a Riscurilor a fost intocmit de MOISE CORNEL, la data de 16.10.2018 La intocmirea Raportului de Evaluare, din partea evaluatorului au mai participat:EVALUATOR DE RISC – LUCIA ALECU Toti participantii au semnat angajamentul de confidentialitate.Raportul de evaluare a fost prezentat urmatoarelor persoane ale Beneficiarului:__________________________________________functie / imputernicire__________________________________________functie / imputernicire2.Actiunea de evaluare a riscului la securitatea fizica a fost inscrisa in Registrul Evaluatorului de risc nr. 56, din 10.02.2015, la pozitia 94 . 3. Raportul de Evaluare si Tratare a Riscurilor cuprinde:CAPITOLUL 1: Nominalizarea unitatii, obiectul de activitate al acesteia si scopul evaluarii.CAPITOLUL 2: Amplasarea geografica a unitatii, vecinatati, cai de acces, alti factori externi cu impact asupra activitatii unitatii.CAPITOLUL 3: Cadrul organizational intern, politici si responsabilitati privind securitatea fizica a unitatii beneficiare.CAPITOLUL 4: Sursele de risc la securitatea fizica, zonele de impact, evenimentele produse si cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluata, precum si potentialele consecinte asupra persoanelor si activitatii.CAPITOLUL 5: Analiza riscurilor identificate.CAPITOLUL 6: Estimarea riscurilor la securitatea fizica.CAPITOLUL 7: Stabilirea cerintelor, masurilor si mecanismelor de securitate de ordin structural, tehnic, tehnologic si operational pentru sistemul ce urmeaza a fi implementat. CAPITOLUL 8: Estimarea costurilor de securitate, in functie de masurile de securitate propuse si nivelul de risc asumat.CAPITOLUL 9: Concluziile raportului, in care se propun una sau mai multe optiuni de tratare a riscurilor in vederea incadrarii in domeniul acceptabil al riscului de securitate fizica, mentionand concret dimensionarea dispozitivului de paza, zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video, antiefractie, control-acces si alarmare, elementele de protectie mecano-fizica, precum si alte masuri.10. Elaborarea analizei de securitate a avut ca baza urmatoarele acte normative: Legea nr. 333 din 8 iulie 2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protec?ia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare; Hotararea de Guvern nr. 301 din 11 aprilie 2012, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protec?ia persoanelor; Instructiunile M.A.I. nr. 9 din 01.02.2013, privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizica a unitatilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare; SR ISO 31000:2010 Managementul riscului — Principii si linii directoare; SR EN 31010:2010 Managementul riscului – Tehnici de evaluare a riscului; Seria de standarde Sisteme de management al calitatii (SR EN ISO 9001:2008);Seria de standarde SR EN 50131 – Sisteme de alarma. Sisteme de alarma impotriva efractiei si jafului armat;Seria de standarde SR EN 50132 – Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in aplicatiile de securitate;Seria de standarde SR EN 50133 – Sisteme de alarma. Sisteme de control al accesului pentru utilizare in aplicatii de securitate; Seria de standarde SR EN 50518 – Centru de monitorizare si recep?ie a alarmelor;Standarde europene sau nationale de certificare a mijloacelor de protec?ie mecano-fizica (unitati de depozitare de securitate, vitraje, tamplarie).INTRODUCEREPrezenta lucrare reprezinta Raportul de Evaluare si Tratare a Riscurilor la Securitatea Fizica, in conformitate cu metodologia stabilita de Instruc?iunile M.A.I. nr. 9 din 01.02.2013, pentru unitatile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare unitati, precum si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care desfasoara astfel de activitati. Analiza de risc la securitatea fizica constituie fundamentul adoptarii masurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor si valorilor prevazute de lege, transpuse in planul de paza si proiectul sistemului de alarmare.Analiza de risc la securitatea fizica trebuie sa asigure identificarea vulnerabilitatilor ?i a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizica ?i sa indice masurile de protec?ie necesare obiectivului analizat.In intelesul prezentului Raport de Evaluare ?i Tratare a Riscurilor la Securitatea Fizica, termenii urmatori se definesc astfel:a) securitate fizica – starea de fapt in care riscul determinat de factorii de amenintare si vulnerabilitatile care pot pune in pericol viata, integritatea corporala sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor detinute de unitati se situeaza la un nivel acceptabil;b) amenintare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unitati prin acte sau fapte ce creaza dezechilibre ori instabilitati si genereaza stari de pericol asupra vietii, integritatii corporale sau libertatii persoanelor ori valorilor detinute;c) vulnerabilitate – caracteristica de ordin fizic-arhitectural si operational a unei entitati, prin care aceasta este expusa distrugerii, agresiunii ori disfunctionalitatii in fata unei amenintari;d) analiza de risc la securitatea fizica – activitate desfasurata pentru a identifica amenintarile si vulnerabilitatile care pot pune in pericol viata, integritatea corporala sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor detinute de unitati, in scopul determinarii impactului si evaluarii riscurilor de securitate si in baza careia se stabilesc masurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;e) incident de securitate – eveniment produs, avand o evolutie necontrolata, care genereaza consecinte nedorite asupra persoanelor si/sau valorilor si/sau activitatilor in cadrul unei unitati si care necesita o actiune imediata pentru restabilirea situatiei anterioare;f) masura de securitate – component de baza a unei solutii de securitate, corespunzatoare uneia sau mai multor amenintari si vulnerabilitati identificate conform analizei de risc si care are ca scop reducerea riscurilor asociate;g) mecanisme de securitate – solutii care cuprind mai multe masuri de securitate, care functioneaza conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci cand sunt amplasate in acelasi perimetru;h) sistem de securitate – ansamblu integrat de masuri organizatorice, tehnice si procedurale care are ca scop obtinerea securitatii fizice pentru o unitate sau un obiectiv;i) parametri interni si externi care genereaza si/sau modifica riscurile la securitatea fizica a unitatii – contextul, care poate cuprinde, dar nu se limiteaza la:mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural si concurential, la nivel international, national, regional sau local;factorii-cheie si tendintele cu impact asupra obiectivelor unitatii;relatiile cu partile interesate, perceptiile si valorile acestora.PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI 521965278447MONITORIZARE SI REVIZUIRE00MONITORIZARE SI REVIZUIRE4427855175895001338580228600002332990228600STABILIREA CONTEXTULUI00STABILIREA CONTEXTULUI3810076200COMUNICARE SI CONSULTARE00COMUNICARE SI CONSULTARE327533019939000133858014033500457390525781000191198594615EVALUAREA RISCULUI00EVALUAREA RISCULUI1330960288290002438400127635IDENTIFICAREA RISCULUI00IDENTIFICAREA RISCULUI457390515875000327596598425002438400264795ANALIZA RISCULUI00ANALIZA RISCULUI32753302349500013309603810000457390527432000327533031496000239712515875ESTIMAREA RISCULUI00ESTIMAREA RISCULUI1338580317500004573905317500002438400193675TRATAREA RISCULUI00TRATAREA RISCULUI375285016383000 Unitatile trebuie sa isi dezvolte si sa implementeze strategii destinate imbunatatirii gradului de maturitate al managementului riscurilor in toate aspectele activitatii lor.CAPITOLUL I NOMINALIZAREA UNITATII, OBIECTUL DE ACTIVITATE AL ACESTEIA SI SCOPUL EVALUARII Unitatea beneficiara:Titularul raportului este PRIMARIA TUNARI cu sediul in strada MIHAI EMINESCU , nr. 1 , TUNARI , JUDETUL ILFOV 1.2. Obiectivul caruia i se evalueaza riscul la securitatea fizica:DENUMIRE: COMUNA TUNARI . DATE DE IDENTIFICARE: Cod?Fiscal?4505618 1.3. SCOPUL EVALUARII Raportul de securitate este elaborat de titularul de activitate, in scopul:1. Evaluarii riscurilor la securitatea fizica;2. Identificarii vulnerabilitatilor si a riscurilor, determinarii nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizica;3. Estimarii costurilor de securitate, in functie de masurile de securitate propuse si nivelul de risc asumat;4. Determinarii optiunilor de tratare a riscurilor, in vederea incadrarii in domeniul acceptabil al riscului de securitate fizica, mentionand concret dimensionarea dispozitivului de paza, zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video, antiefractie, control-acces si alarmare, elementele de protectie mecano-fizica, precum si alte masuri.5. Asigurarii informatiilor necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean, conform Legii 333/2003, H.G. 301/2012 si Instructiunilor M.A.I. nr. 9/2013, document publicat in Monitorul Oficial nr. 164, din 27 martie 2013. La baza intocmirii prezentei lucrari au stat:?Comanda beneficiarului?Planurile de arhitectura si instalatii puse la dispozitie de catre beneficiar?Relevarea situatiei din amplasament?Norme, legi si reglementari tehnice in vigoare la data intocmirii si anume:IGPR 422/25.09.2006 Extras din Dispozi?ia IGPR 422/2006 - NORME METODOLOGICE privind reglementarea activit??ii desf??urate de structurile de poli?ie ?n domeniul pazei obiectivelor,bunurilor, valorilor ?i protec?iei persoanelor LEGE nr.333 / 8 iulie 2003 LEGE nr.333 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ?i protec?ia persoanelor HG301/2012 Hot?r?re nr. 301 din 2012 pentru aprobarea normelor metodologice ?i a documentelor prev?zute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ?i protec?ia persoanelor SR EN 54-2+AC:2000 Sisteme de detectare si de alarma la incendiu. Partea 2: Echipament de control si semnalizare SR EN 54-3:2002/A2:2006 Sisteme de detectare ?i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii SR EN 54-4+AC:2000 / A2:2007 Sisteme de detectare ?i de alarmare la incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric? SR EN 54-5:2002/A1:2003 Sisteme de detectare si de alarma la incendiu. Partea 5: Detectori de caldura. Detectori punctuali SR EN 54-7:2002/A2:2007 Sisteme de detectare ?i de alarm? la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz? dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea SR EN 54-10:2002/A1:2006 Sisteme de detectare ?i alarmare la incendiu. Partea 10: Detectoare de flac?r?. Detectoare punctuale SR EN 54-11:2002/A1:2006 Sisteme de detectare ?i alarmare la incendiu. Partea 11: Declan?atoare manuale de alarm? SR EN 54-12:2003 Sisteme de detectare si de alarma la incendiu. Partea 12: Detectoare de fum. Detectoare liniare care utilizeaza principiul transmisiei unui fascicul de unde optice SR EN 54-13:2005 Sisteme de detectare ?i de alarm? la incendiu. Partea 13: Evaluarea compatibilit??ii componentelor sistemului SR EN 54-17:2006 Sisteme de detectare ?i de alarmare la incendiu. Partea 17: Izolatori de scurtcircuit SR EN 54-18:2006 Sisteme de detectare ?i de alarmare la incendiu. Partea 18: Dispozitive de intrare/ie?ire SR EN 54-21:2006 Sisteme de detectare ?i alarmare la incendiu. Partea 21: Echipament de transmitere a alarmei ?i a semnalului de defectCAPITOLUL IIAMPLASAREA GEOGRAFICA A UNITATII, VECINATATI, CAI DE ACCES, ALTI FACTORI EXTERNI CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII UNITATII2.1. Amplasarea geografica:Amplasarea geografica a obiectivului – COMUNA TUNARI are urmatoarele caracteristici:situat in judetul ILFOV, cu rata de criminalitate 82,77%, medie;situat in comuna TUNARI , cu rata de criminalitate 84 %, mediu ;Acesti coeficienti de criminalitate pusi la dispozitie de catre organelle de politie se refera numai la infractiunile produse in ultima perioada la nivelul societatilor comerciale si raortat la numarul acestora Comuna se afl? ?n centrul jude?ului, la nord de?Bucure?ti??i la est de?Otopeni, pe malurile?r?ului Pas?rea?care izvor??te din apropierea comunei, de l?ng??aeroportul Henri Coand?. Prin comun? trece ?oseaua jude?ean? DJ100, care o leag? spre vest de Otopeni (unde se termin? ?n DN1) ?i spre est de??tef?ne?tii de Jos,?Afuma?i?(unde se intersecteaz? cu?DN2),?G?neasa,?Br?ne?ti?(unde se intersecteaz? cu?DN3) ?i mai departe ?n?jude?ul C?l?ra?i?de?Fundeni. La Tunari, acest drum se intersecteaz? cu ?oseaua jude?ean? DJ200B, care o leag? spre nord de?Balote?ti(unde se termin? ?n DN1) ?i spre sud de?Voluntari??i Bucure?ti (zona Pipera). Pe la limita de sud a comunei trece??oseaua de centur? a Bucure?tiului, cu care se intersecteaz? DJ200B.Pe la limita nordic? a comunei trece?calea ferat? Bucure?ti–Urziceni, pe care comuna nu este deservit? de nicio sta?ie, cele mai apropiate fiind Balote?ti ?i C?ciula?i.Conform?recens?m?ntului efectuat ?n 2011, popula?ia comunei Tunari se ridic? la 5.336 de?locuitori, ?n cre?tere fa?? de?recens?m?ntul anterior din 2002, c?nd se ?nregistraser? 3.804?locuitori.[1]?Majoritatea locuitorilor sunt?rom?ni?(85,12%), cu o minoritate de?romi?(8,41%). Pentru 6,05% din popula?ie, apartenen?a etnic? nu este cunoscut?.[2]?Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt?ortodoc?i?(91,89%). Pentru 6,15% din popula?ie, nu este cunoscut? apartenen?a confesional?.[4]Comuna Tunari este administrat? de un primar ?i un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul,?Alexandru Neac?u[*], de la?Partidul Na?ional Liberal, a fost ales ?n?2016. ?ncep?nd cu alegerile locale din 2016, consiliul local are urm?toarea componen?? pe partide politice:[5]???PartidConsilieriComponen?a ConsiliuluiPartidul Na?ional Liberal14??????????????Partidul Social Democrat1??????????????La sf?r?itul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de?Tunari-Dimieni, f?cea parte din plasa D?mbovi?a a?jude?ului Ilfov??i era format?, ca ?i ast?zi, din satele Tunari ?i Dimieni, cu o popula?ie total? de 1638 de locuitori, ce tr?iau ?n 371 de case. ?n comun? func?ionau o ?coal? mixt?, o moar? cu aburi, dou? ma?ini de treierat ?i 3 biserici (2 ?n Tunari ?i una ?n Dimieni).[6]??n 1925, comuna avea aceea?i compozi?ie ?i f?cea parte din plasa B?neasa a aceluia?i jude?, av?nd 2416 locuitori.[7]?n 1950, comuna a fost inclus? ?n raionul 1 Mai al ora?ului republican Bucure?ti, din care a f?cut parte p?n? ?n 1968, c?nd a trecut din nou la jude?ul Ilfov ?i a luat numele actual de?Tunari.[8]??n 1981, comuna a fost arondat? Sectorului Agricol Ilfov din subordinea municipiului?Bucure?ti,[9]?sector devenit ?n 1997?jude?ul Ilfov.Nou? obiective din comuna Tunari sunt incluse ?n?lista monumentelor istorice din jude?ul Ilfov?ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice?— situl arheologic din col?ul nord-estic al?aeroportului Henri Coand?, aflat l?ng? Dimieni cuprinde o a?ezare daco-roman? ?i o a?ezare cu necropol? de incinera?ie dat?nd din secolele al II-lea–I ?.e.n.; situl aflat la nord de acela?i aeroport cuprinde a?ez?ri din epoca?geto-dacic?,?Epoca Bronzului, precum ?i o a?ezare ?i o necropol? din secolul al XVII-lea; alte trei situri arheologice ample se afl? ?n zona satului Tunari.Drept monumente de arhitectur? sunt clasificate biserica ?Sf?ntul Nicolae” a fostei cur?i boiere?ti a?postelnicului Constantin Cantacuzino?din Tunari, ridicat? ?n 1742 ?i reconstruit? ?n 1890; precum ?i fortul 4 Tunari ?i bateria intermediar? 4–5 Tunari, ambele parte a vechiului sistem de fortifica?ii din jurul Bucure?tiului. Monumentul eroilor din?Primul R?zboi Mondial?de l?ng? prim?ria din satul Tunari constituie un monument de for public.Suprafata:?2960 haIntravilan:?279 haExtravilan:?2681 haPopulatie:?4000Gospodarii:?1500Nr. locuinte:?1640Nr. gradinite:?1Nr. scoli:?1Numele localitatilor aflate in administratie:Tunari, DimieniAsezarea geografica:Din punct de vedere geografic comuna Tunari se afl? ?n judetul Ilfov, la o distan?? de 8 km, de Municipiul Bucure?ti pe ?oseaua Bucure?ti-Pipera-Tunari-Dimieni ?i are vecin?t??ile: la nord - aeroportul Otopeni ?i comuna Balote?ti, de care ne desparte calea ferat? Bucure?ti-Urziceni, la sud - localittaea Pipera, comuna Voluntari, de care ne desparte calea ferat? Bucure?ti-Constan?a ?i ?oseaua de centur? pe segmentul Otopeni-?tef?ne?ti, la est - comuna ?tef?ne?ti, la vest - ora?ul OtopeniActivitati specifice zonei:Ponderea de baz? din punct de vedere economic o reprezint? agriculturaDupa 1989 ?n comun?, pe ?oseaua de centur? s-au ?nfiin?at diferite firme cu acivit??i industriale: fabrica de preparate din carne, mobil?, prjit ?i ambalat cafea, alune, semin?e, saci de rafie, termopane,sucuri, bere, etc.?n comuna exist? numeroase magazine mixte ?i ateliere de prest?ri serviciiActivitati economice principale:Produc?ie de sucuri SC ParmalatPreparate din carne SC ConvenienceProduc?ie termopanConstruc?iiObiective turistice:Monumentul istoric din cele dou? r?zboaie mondialeP?durea TunariBalta "Pas?rea"Facilitati oferite investitorilor:Re?ea de utilit??i (curent electric, gaze, telefon, anten? prin cablu)Str?zi asfaltateTransport RATB ?i maxi-taxiProiecte de investitii:Alimentare cu ap? ?i canalizareConstruc?ie sediu administrativ prim?rieAmenaj?ri spa?ii verzi - parc ?i locuri de joac? pentru copiiConstruc?ie sal? de sportAmenajarea unei pie?e agroindustriale de ziin zona, in ultimul an s-au semnalat:incercari de patrundere;furturi;atentate la persoane;talharii;alte evenimente de securitate.2. 4. Alti factori externi cu impact asupra activitatii unitatii: Factorii externi care genereaza si /sau modifica riscurile la securitatea fizica a unitatii: Contextul extern este mediul in care unitatea cauta sa isi indeplineasca obiectivele. Intelegerea contextului extern este importanta pentru a asigura luarea in considerare a obiectivelor si preocuparilor partilor interesate externe in elaborarea criteriilor de risc. Aceasta se bazeaza pe contextul intregii unitati, dar cu detalii specifice cerintelor legale si de reglementare, cu perceptiile partilor interesate si alte aspecte ale riscurilor specifice domeniului de aplicare a procesului de management al riscului. Factorii externi care genereaza si/sau modifica riscurile la securitatea fizica a unitatii – contextul, care poate cuprinde, dar nu se limiteaza la:mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural si concurential, la nivel international, national, reginal sau local;factorii-cheie si tendintele cu impact asupra obiectivelor unitatii;relatiile cu partile externe interesate, perceptiile si valorile acestora.Starea sociala a populatiei din mediumedieComponenta etnica a populatiei din mediupreponderent uniformaCAPITOLUL IIICADRUL ORGANIZATIONAL INTERN, POLITICI SI RESPONSABILITATI PRIVIND SECURITATEA FIZICA A UNITATII BENEFICIAREIII.1. GENERALITATISuccesul managementului riscului depinde de eficacitatea cadrului organizational de management, care furnizeaza fundamentele si masurile prin care il integreaza la toate nivelurile unitatii. Cadrul organizational ajuta la gestionarea eficace a riscurilor, prin intermediul aplicarii procesului de management al riscului la diferite niveluri si in contexte specifice unitatii. Cadrul organizational garanteaza ca informatiile despre risc rezultate din procesul de management al riscului sunt raportate si utilizate in mod adecvat, pentru luarea deciziilor si pentru responsabilitatea la toate nivelurile relevante ale unitatii.2148205182880MANDAT SI ANGAJAMENT00MANDAT SI ANGAJAMENT29235405016500459041523241000878205142240001604010231140PROIECTAREA CADRULUI ORGANIZATIONALINTELEGEREA ORGANIZATIEIORGANIZATIONAL 00PROIECTAREA CADRULUI ORGANIZATIONALINTELEGEREA ORGANIZATIEIORGANIZATIONAL 3757295136525IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI RISCULUI00IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI RISCULUI133985287020IMBUNATATIREA PERMANENTA A CADRULUI ORGANIZATIONAL00IMBUNATATIREA PERMANENTA A CADRULUI ORGANIZATIONAL7937503124200046469303810000182626038100MONITORIZAREA SI REVIZUIREA CADRULUI ORGANIZATIONAL00MONITORIZAREA SI REVIZUIREA CADRULUI ORGANIZATIONALFigura 3.1. — Relatia dintre componentele cadrului organizational pentru gestionarea riscului.III.2. PROIECTAREA CADRULUI ORGANIZATIONAL PENTRU GESTIONAREA RISCULUIIntelegerea unitatii si a contextului acesteiaInainte de a incepe proiectarea si implementarea cadrului organizational pentru gestionarea riscului, este importanta evaluarea si intelegerea contextului intern si extern al unitatii, deoarece aceasta poate influenta in mod semnificativ proiectarea cadrului organizational.Evaluarea contextului extern al unitatii poate include, dar nu se limiteaza la:a) mediul social, cultural, politic, legal, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural, concurential, la nivel international, national, regional sau local;b) factorii-cheie si tendintele cu impact asupra obiectivelor unitatii;c) relatiile cu partile externe interesate, perceptiile si valorile acestora. Evaluarea contextului intern al unitatii poate include, dar nu se limiteaza la:conducere, structura cadrului organizational, roluri si responsabilitati;politici, obiective si strategii implementate pentru indeplinirea acestora;capabilitati, intelese in termeni de resurse si cunostinte (de exemplu, capital, timp, resurse umane, procese, sisteme si tehnologii);sisteme de informatii, fluxuri de informatii si procese de luare a deciziilor oficiale si neoficiale;relatii cu partile interne interesate, perceptiile si valorile acestora;cultura organizationala;standarde, linii directoare si modele adoptate de unitate;forma si anvergura relatiilor contractuale.Stabilirea politicii referitoare la managementul risculuiSe recomanda ca politica referitoare la managementul riscului sa precizeze, in mod clar, obiectivele si angajamentul unitatii referitoare la managementul riscului si, de regula, trateaza urmatoarele:motivatia unitatii pentru gestionarea riscului;legaturile dintre obiectivele si politicile unitatii si politica referitoare la managementul riscului;raspunderile si responsabilitatile pentru gestionarea riscului;modul in care sunt tratate conflictele de interese;angajamentul de punere la dispozitia celor raspunzatori si responsabili de gestionarea riscului a resurselor necesare;modalitatea in care performanta managementului riscului este masurata si raportata;angajamentul de a revizui si imbunatati politica si cadrul organizational de management al riscului, periodic si ca urmare a unui eveniment sau a unei modificari a circumstantelor. Pentru gestionarea riscului la securitatea fizica se stabilesc:Cadrul organizational intern ce cuprinde:personal cu atributii pentru securitate; Politica de securitate a unitatii:politica de securitate;politica de continuare a afacerii; strategia de securitate;bugetul pentru securitate;elaborarea si implementarea de proceduri privind securitatea fizica.Reducerea si controlul riscurilor prin implementarea sistemelor de securitate:protectia prin sisteme mecano-fizice;protectia prin sisteme electronice de securitate:subsistem de detectie si semnalizare a efractiei;subsistem de televiziune cu circuit inchis;Reducerea si controlul riscurilor prin masuri de protectie prin serviciu de paza cu personal calificat:prevederea analizei de risc potrivit careia este nevoie de paza umana;existenta Planului de paza al unitatii avizat de Organele de Politie;forma de paza;contractul de prestari servicii cu firma de paza;modalitatea de monitorizare;modalitatea de interventie;Registrul de riscmonitorizarea permanenta a riscului prin intocmirea periodica de statistici privind evenimentele de securitate identificate.Planul de tratare a riscurilorriscuri tratate; rezultatele tratarii;caracteristicile mijloacelor de control;elementele si perioadele de revizuire.Pentru stapanirea situatiei operative in localitatea TUNARI primaria localitatii a implementat un sistem de televiziune cu circuit inchis format din server , camere video de exterior – 45 buc , iar ca infrastructura de transmitere s-a folosit reteaua de cabluri TELEKOM , care este nu prezinta si nu asigura securitatea informatiilr transmise prin acestea CAPITOLUL IVSURSELE DE RISC LA SECURITATEA FIZIC?, ZONELE DE IMPACT, EVENIMENTELE PRODUSE ?I CAUZELE RISCURILOR Pentru obiectivul TUNARI LOCALITATE apartinand , PRIMARIA TUNARI au fost identificate 9 riscuri de securitate fizic?:riscul tentativei la efrac?ie avand ca zone de impact, perimetrul obiectivului ?i caile de acces;riscul de efrac?ie cu zone de impact in intreg obiectivul;riscul de atac asupra persoanelor din obiectiv cu zone de impact in intreg obiectivul;riscul de furt are ca zone de impact intreg obiectivul; riscul de t?lh?rie are ca zone de impact zona perimetrala exterioara cladirii si caile de acces;riscul de jaf are ca zone de impact intreg obiectivul;riscul privind distrugerea de bunuri ?i valori are ca zone de impact intreg obiectivul;riscul intreruperii comunicatiilor are ca zone de impact intreg obiectivul;VALORI SI BUNURI UMANE SI MATERIALE DE PROTEJATAsigurarea ordinii publice ?i a siguran?ei cet??enilor, ?n arealul comunei, care constituie ?i obiectivul primordial al activitatii; Punerea unui accent deosebit ?i m?suri prioritare pentru siguran?a cet??enilor pe segmentul stradal Paza obiectivelor ?i loca?iilor aflate ?n proprietatea sau administrarea Prim?riei; Ac?ionarea permanent? ?i ferm? pentru respectarea prevederilor legale, a Hot?r?rilor Consiliului ?i a Dispozi?iilor Primarului privind disciplina ?n construc?ii, a afi?ajului stradal, a protec?iei mediului ?i a activit??ilor comerciale; Viata si integritatea fizica a persoanei ;SURSELE DE RISC:Vulnerabilit??ile care pot favoriza materializarea acestor riscuri sunt:Nivelul criminalitatii si alti factori externi;Prezenta bunurilor cu prosibilitate de valorificare;Aparitia unor disfunc?ionalit??i ale sistemului de securitate fizic?;Discontinuit??ile ?n preg?tirea de securitate a populatie localitatiiProtec?ie mecano-fizic? necorespunz?toare (suprafe?e vitrate necertificate, u?i ?i ferestre din elemente necertificate);Interese financiare necuvenite.Nerespectarea procedurilor opera?ionale;Vulnerabilit??ile semnalate trebuie avute ?n vedere ori de c?te ori se analizeaz? situa?ia de securitate a localitatii se analizeaza/ sau se ?ntocmesc planurile de ac?iune ?i tematica de preg?tire pentru acest domeniu, dinamica evolu?iei lor trebuiind analizat? periodic.2. Identificarea ?i evaluarea surselor de risc la securitatea fizic? din cadrul unitatii: Identificarea ?i evaluarea surselor de risc la securitatea fizic? este, de asemenea, o etap? important? pentru stabilirea acestora. ?n acest scop, se are ?n vedere identificarea tuturor amenin??rilor ?i vulnerabilit??ilor privind securitatea fizic?, care fac obiectul surselor de risc c?utate. Pentru identificarea amenin??rilor privind securitatea fizic? ?n cadrul LOCALITATII se consider? c?:– acestea sunt rezultatul, ?n principal, al unor ,,inten?ii deliberate” dec?t al unor cauze accidentale, cauze naturale sau sistemice. Prin urmare, ,,oamenii” sunt principala surs? de amenin??ri la adresa securit??ii, at?t din r?ndul tertilor c?t ?i din afara unitatii;– este necesar? ?i evaluarea amenin??rilor care nu sunt cauzate de om,dar care au efecte devastatoare asupra securit??ii fizice a resurselor ?i mijloacelor critice identificate. Av?nd ?n vedere aspectele prezentate, sursele de amenin?are privind securitatea fizic? au fost grupate ?n 3 categorii, astfel:– surse de amenin??ri interne;– surse de amenin??ri externe;– surse de amenin??ri care nu sunt cauzate de om.Sintetiz?nd, rezult? c? principalele categorii de amenin??ri privind securitatea fizic? ?n cadrul unitatii, ?n ordinea posibilit??ilor ca acestea s? ac?ioneze, sunt:Factorul uman generat de:Vecini , Angajati si/ sau vizitatori agresivi (nemul?umi?i din diferite motive, violen?i verbal ?i fizic, sub influen?a b?uturilor alcoolice, drogurilor, substan?elor psihotrope etc.);Furnizori de servicii care au acces in interiorul unitatii (nemul?umi?i de colaborarea cu unitatea evaluata sau cu unitatile locatare, violen?i verbal ?i fizic, sub influen?a b?uturilor alcoolice, drogurilor, substan?elor psihotrope etc.);Vecini deranja?i de activitatile sau evenimentele desfasurate in cadrul unitatii;Infractori diver?i (vizitatori, ho?i etc.);Persoane cu deregl?ri de comportament (sub influen?a drogurilor, substan?elor psihotrope, a alcoolului sau bolnavi psihic neinterna?i, incendiatori etc.)Grup?ri de crim? organizat?;Grup?ri protestatare ?i extremiste;Grup?ri teroriste.Amenin??ri externe si care nu sunt cauzate de om:Nivelul criminalitatii si alti factori externi;Starea sociala si educationala in zona;Incendii;Cataclisme naturale.CAPITOLUL VANALIZAREA RISCURILOR IDENTIFICATEAu fost identificate 9 riscuri, grupate astfel:tentativa la efrac?ie si efrac?ia favorizate de urmatoarele vulnerabilitati:?rata criminalitii si factorii externi;?aparitia unor disfunc?ionalit??i ale sistemului de securitate fizic?;?intreruperi ale aliment?rii cu energie electrica combinate cu disfunctionalitati ale sistemelor de backup aferente alimentarii cu energie electrica;?disfunctionalitati ale sistemelor de comunicatii;furt, t?lh?rie si jaf favorizate de urmatoarele vulnerabilitati:?rata criminalitatii si factorii externi;?aparitia unor disfunc?ionalit??i ale sistemului de securitate fizic?; ?insuficienta pregatire a personalului propriu;?prezenta bunurilor si valorilor in cadrul obiectivului;?neinsusirea de catre angajati a procedurilor de securitate;?nerespectarea procedurilor opera?ionale;?aparitia unor fenomene naturale: cutremure, inundatii, incendii;atacuri asupra persoanelor din obiectiv, distrugeri de bunuri ?i valori si sabotaj favorizate de urmatoarele vulnerabilitati:?protec?ie mecano-fizic? necorespunz?toare (suprafe?e vitrate necertificate, u?i ?i ferestre din elemente necertificate);?disfunctionalitati ale sistemului electronic de securitate;?interese financiare necuvenite;?nerespectarea procedurilor opera?ionale;?lipsa loialitatii personalului angajat;?aparitia unor fenomene natural: cutremure, inundatii, incendii.CAPITOLUL VI ESTIMAREA RISCULUIScopul estimarii riscului este sa contribuie, pe baza rezultatelor analizei de risc, la luarea deciziilor privind riscurile care necesita tratare si sa determine prioritizarea tratarii.Riscul are urm?toarea distributie:Foarte Sc?zutSc?zutMediuRidicatFoarte Ridicat12 - 45 – 910 - 1617 - 25Din analiza probabilit?tii de materializare si a impactului evenimentelor nedorite, caracterizate prin riscurile identificate, s-a obtinut urm?toarea distributie a riscurilor:RiscuriR1R2R3R4R5R6R7R8R9Probabilitate423522233Impact 244455453Niveluri risc88122010108159MMRFRRRMRMriscul tentativei de efractie R1 = 8 / MEDIU; f?r? riscuri primare de nivel ridicat;riscul de efractie R2 = 8 / MEDIU; f?r? riscuri primare de nivel ridicat riscul de atac asupra persoanelor R3 = 12 / RIDICAT generat de: - probabilitatea medie de a se produce datorita specificului unitatii si bunurilor prezente in cadrul unitatii - impact ridicat in cazul producerii unui astfel de eveniment care poate genera panica , instabilitate si diminuarea sigurantei in cadrul unitatiiriscul de furt R4 = 20 / FOARTE RIDICAT generat de: - probabilitatea mare de a se produce datorita specificului unitatii si bunurilor prezente in cadrul unitatii - impact ridicat in cazul producerii unui astfel de eveniment care poate genera panica , instabilitate si diminuarea sigurantei in cadrul unitatiiriscul de t?lh?rie R5= 10 / RIDICAT generat de: - probabilitatea medie de a se produce datorita specificului unitatii si bunurilor prezente in cadrul unitatii - impact ridicat in cazul producerii unui astfel de eveniment care poate genera panica , instabilitate si diminuarea sigurantei in cadrul unitatiiriscul de jaf R6= 10/ RIDICAT generat de: - probabilitatea medie de a se produce datorita specificului unitatii si bunurilor prezente in cadrul unitatii - impact ridicat in cazul producerii unui astfel de eveniment care poate genera panica , instabilitate si diminuarea sigurantei in cadrul unitatiiriscul de sabotaj R7= 8 / MEDIU; f?r? riscuri primare de nivel ridicatriscul distrugerii de bunuri R8 = 15 / RIDICAT generat de: - probabilitatea medie de a se produce datorita specificului unitatii si bunurilor prezente in cadrul unitatii - impact ridicat in cazul producerii unui astfel de eveniment care poate genera panica , instabilitate si diminuarea sigurantei in cadrul unitatiiriscul de sabotaj R9= 9 / MEDIU; f?r? riscuri primare de nivel ridicat.Nivelul de risc total al obiectivului la securitate fizic? este:RSF =Ierarhizarea riscurilor identificateIerarhizarea riscurilor identificate a fost realizata conform matricei expunerii la risc din Ordinul ministrului finantelor publice – 964/2007 – Standardul 11 – MANAGEMENTUL RISCULUI, utilizand scalele de impact si probabilitate cu cinci trepte.Foarte ridicat5IMPACT209831305-684794795R900R9FS·FR5S·FR10 M·FR15R·FR20FR·FR25Ridicat 45397508255R500R5FS·R426416064135R600R6S·R26606540005R100R1-2222576200R700R7837211069215R800R810096567945R400R4M·R37719040005R200R21841539370R300R312R·R16FR·R20Mediu3 FS·M3S·M632639067945R300R3M·M9R·M12FR·M15Scazut2FS·S2S·S4M·S6R·S8FR·S10Foarte scazut1 FS·FS1S·FS2M·FS3R·FS4FR·FS5PROBABILITATEFoarte scazuta1Scazuta2Medie3Ridicata4Foarte ridicata5 Distributia ierarhic? a riscurilor este urm?toarea:Ordinea de tratare a riscurilor este urm?toarea:Ordine tratareRiscuri1R42R83R34R5 ; R65R96R1 ; R2 ; R7 CAPITOLUL VIISTABILIREA CERIN?ELOR, M?SURILOR ?I MECANISMELOR DE SECURITATE DE ORDIN STRUCTURAL, TEHNIC, TEHNOLOGIC ?I OPERA?IONAL PENTRU SISTEMUL CE URMEAZ? A FI IMPLEMENTATCERIN?E, M?SURI ?I MECANISME DE SECURITATE:Tratarea si mentinerea riscurilor identificate la un nivel acceptabil prin adoptarea urmatoarelor masuri de securitate:Pentru protectia persoanelor aflate in unitate, a bunurilor si valorilor ,se va avea in vedere:Asigurarea in stare de functionare a Subsistemului de televiziune cu circuit inchis care va prelua imagini DIN zZonele de acces in localitate;locuri cu grad ridicat de pericol , scoli , gradinita institutii ale administratiei loocale ;zone din arealul comuei unde se depoziteaza/ arunca materiale care duc la degradarea mediului CAPITOLUL VIII ESTIMAREA COSTURILOR DE SECURITATE, IN FUNCTIE DE MASURILE DE SECURITATE PROPUSE SI NIVELUL DE RISC ASUMATEstimarea costurilor de securitate pentru ameliorarea nivelului de risc la securitatea fizica are in vedere urmatoarele considerente:COST INTOCMIRE PROIECT TENIC 2800 euro COST IMPLEMENTARE SISTEM VIDEO 85000 euroCOST MENTENANTA 300 euro / lunaNota: Costurile prezentate au caracter informativ si nu contin taxe.CAPITOLUL IXCONCLUZIILE RAPORTULUITratarea riscurilor in vederea incadrarii in domeniul acceptabil al riscului de securitate fizica impune adoptarea si implementarea urmatoarelor masuri de securitate: Analiza de risc la securitatea fizica a urmarit stabilirea de masuri de securitate si protectie pentru bunurile si valorile detinute la nivelul obiectivului, asigurand identificarea vulnerabilitatilor si a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizica si indica masurile de protectie necesare obiectivului.Pentru eliminarea riscului de distrugere si sustragere a inregistratorului digital si a sistemelor de comunicatii, in special in timpul producerii unui eveniment de securitate, acestea se vor amplasa intr-o zona care sa nu permita identificare vizuala si se vor proteja prin elemente de protectie mecano-fizica ( rack metalic ).Subsistemul de televiziune cu circuit inchis (TVCI)Se va opta pentru utilizarea unui subsistem de televiziune cu circuit inchis (Subsistemul TVCI) digital ce va avea in componenta camere video de inalta rezolutie gestionate de un inregistrator NVR capabil sa preia si inregistreze imagini provenite de la 64 camere IPC 4mpx inclus 8 camere inteligente de trafic ANRP. Subsistemul TVCI va avea rolul de supraveghere 24h / zi a punctelor de maxim interes. Imaginile preluate de inregistrator sunt inregistrate si pastrate pe hard disk-ul integrat in acesta pentru o perioada de minim 20 de zile, dupa care se suprascriu automat. Inregistratorul permite descarcarea inregistrarilor pe memorii de tip HDD extern sau memory stick prin ajutorul portului USB.Unitatile permit monitorizarea la distanta prin intermediul conexiunilor TCP-IP. Transmiterea semnalului video se va face prin intermediul retelei DE FIBRA OPTICA PROPRIE CARE VA ASIGURA o viteza pana la 1Gbs si totodata va asigura protectia datelor transmise prin aceasta Alimentarea echipamentelor interioare ce alcatuiesc Subsistemul TVCI se va face dintr-un circuit de alimentare electrica(220V~, 50Hz) al Primariei Tunari , prin intermediul unui UPS, iar echipamentele exterioare/stradala vor fi alimentate de la reteaua nationala de energie electrica, printr-un circuit(220V~, 50Hz) dedicat fiecarui echipamente in parteNivelul tehnologic al camerelor video utilizate in Subsistemul TVCI, precum si rezolutia acestora, asigura furnizarea de imagini video care sa permita in cele mai bune condititii asigurarea zonei de interes in care sunt ampla La dispunerea camerelor se va tine cont de caracteristicile camerelor video precum si de modul de functionare a acestora, astfel:pozitie optima care sa permita vizualizarea zonelor de interes;se va avea in vedere unghiurile din care vine lumina.Procurarea materialelor:Echipamentele si materialele utilizate vor respecta standardele europene si nationale de profil, SR EN 50132 - Sisteme de supraveghere TVCI, SR EN 1143-1 - Unitati de depozitare de securitate, Directiva 1999/5/CE – standarde impuse in Romania pentru echipamentele wireless.Toate materialele si echipamentele vor fi achizitionate de la furnizori autorizati pentru comercializare si vor fi insotite de certificate / declaratii de conformitate, fise tehnice (prospecte producator), fise de garantie, conditiile de exploatare si utilizare.Alimentarea subsistemului de televiziune cu circuit inchis se va face de la reteaua nationala de distributie a energiei electrice, printr-un circuit dedicat, protejat prin intermediul unor sigurante dimensionate corespunzator.Subsistemul de televiziune cu circuit inchis va fi prevazut cu sursa de alimentare tampon (backup) care sa asigure functionarea subsistemului timp de 15 minute in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica.Instalarea sistemului electronic de securitate se va efectua numai de catre personal calificat apartinand unor societati specializate si licentiate.Se va solicita societatii instalatoare a sistemului electronic de securitate predarea tuturor codurilor valabile, a software-ului si a documentatiei aferente, pe baza de proces-verbal.Se va solicita societatii instalatoare a sistemului electronic de securitate intocmirea de proces-verbal de predare a subsistemului instalat in obiectivul evaluat precum si efectuarea instructajului personalului privind utilizarea si exploatarea subsistemului.Se va mentine in stare de functionare sistemul de televiziune cu circuit inchis prin incheierea unui contract de mentenanta si service cu societati specializate si licentiate in domeniu;Se va incheia contract de mentenanta cu o societate specializata , care va asigura acest serviciu cel putin o data la 1 luna. Va fi intocmit proiect tehnic al sistemului electronic si va fi supus avizarii organelor de politie. DISPUNEREA CAMERELOR CONFORM PLANULUI ANEXA . IX.1.Actiunea de evaluare a riscului de securitate fizica a obiectivului s-a desfasurat in perioada 01.10.2018-16.10.2018, conform contractului. IX.2.Actiunea de evaluare a riscului la securitatea fizica a fost inscrisa in Registrul Evaluatorului de Risc nr. 56, din 10.02.2015, la pozitia 94.IX.3.Datele utilizate in evaluarea de risc la securitatea fizica a obiectivului LOCALITATEA TUNARI , au fost validate de catre Beneficiar, prin semnatura.IX.8.Evaluarea de risc la securitatea fizica a obiectivului s-a concretizat in 10 riscuri estimate, pentru care s-au propus masuri si mecanisme de tratare insusite de Beneficiar.IX.9.Beneficiarul se angajeaza ca in termenul lega sa indeplineasca cerintele si sa implementeze masurile si mecanismele stabilite in prezentul Raport de Evaluare.IX.10.Raportul de Evaluare a fost discutat cu Beneficiarul si insusit de acesta la data de _____________________.IX.11.Evaluatorul de risc la securitatea fizica se obliga sa conlucreze cu Beneficiarul si in celelalte faze ale implementarii masurilor de securitate, la analizele autoritatilor abilitate, sau pentru evaluarea urmarilor unor incidente de securitate, daca Beneficiarul doreste si incheie un contract cu evaluatorul in acest sens.IX.12.Raportul si anexele sale sunt documente neclasificate, dar confidentiale si au fost inscrise de Beneficiar in registrul de evidenta nr. ...... / ............, la pozitia ......, avand urmatorul cuprins:Raportul de evaluare;IX.13.Raportul de Evaluare si rezultatele evaluarii de risc la Obiectivul LOCALITATEA TUNARI , au fost integral insusite de Beneficiar, fapt consemnat prin semnatura. BENEFICIAR: PRIMARIA TUNARI 48234602540000Reprezentat prin (nume, prenume): …………………………………………… In calitate de (functie, departament):…………………………………………… L.S. IX.14. Predarea documentatiei analizei de risc la securitatea fizica catre Beneficiar s-a efectuat in baza procesului-verbal de predare a documentatiei, inscris de Prestator in registrul de intrari-iesiri, sub nr. ...........din data ___/___/_________.Angajator,Persoana juridica,S.C. UNIFORCE SECURITY S.R.L.473519526987500Evaluator inscris in R.N.E.R.S.F., pozitia 446, in data de 13.01.2015.Nume, Prenume,MOISE CORNEL Anexa 3: Deviz general si anexe devizProiectant,UNIFORCE SECURITY S.R.L.(denumirea persoanei juridice ?i datele de identificare) DEVIZ GENERALprivind cheltuielile necesare realiz?rii obiectivului de investitii "Modernizare, reabilitatre ?i extindere sistem de supraveghere video ?n Comuna Tunari"la data octombrie 2018?Nr. crt.Denumirea capitolelor ?i subcapitolelor de cheltuieliValoare *) f?r? TVATVAValoare cu TVAleileilei12345CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru ob?inerea ?i amenajarea terenului?1.1Ob?inerea terenului0,000,000,001.2Amenajarea terenului0,000,000,001.3Amenaj?ri pentru protec?ia mediului ?i aducerea terenului la starea ini?ial?0,000,000,001.4Cheltuieli pentru relocarea/protec?ia utilit??ilor0,000,000,00Total capitol 10,000,000,00CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilit??ilor necesare obiectivului de investi?ii2.10,000,000,002.2?0,000,000,002.3?0,000,000,00Total capitol 20,000,000,00CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare ?i asisten?? tehnic???3.1Studii0,000,000,00?3.1.1. Studii de teren0,000,000,00?3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului0,000,000,00?3.1.3. Alte studii specifice0,000,000,003.2Documenta?ii-suport ?i cheltuieli pentru ob?inerea de avize,acorduri ?i autoriza?ii0,000,000,003.3Expertizare tehnic?0,000,000,003.4Certificarea performan?ei energetice ?i auditul energetic al cl?dirilor0,000,000,003.5Proiectare27.500,005.225,0032.725,00?3.5.1. Tem? de proiectare0,000,000,00?3.5.2. Studiu de prefezabilitate0,000,000,00?3.5.3. Studiu de fezabilitate/documenta?ie de avizare a lucr?rilor deinterven?ii ?i deviz general13.000,002.470,0015.470,00?3.5.4. Documenta?iile tehnice necesare ?n vederea ob?ineriiavizelor/acordurilor/autoriza?iilor600,00114,00714,00?3.5.4. Documenta?iile tehnice necesare ?n vederea ob?ineriiavizelor/acordurilor/autoriza?iilor0,000,000,00?3.5.5. Verificarea tehnic? de calitate a proiectului tehnic ?i adetaliilor de execu?ie900,00171,001.071,00?3.5.6. Proiect tehnic ?i detalii de execu?ie13.000,002.470,0015.470,003.6Organizarea procedurilor de achizi?ie?0,000,003.7Consultan??0,000,000,00?3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investi?ii0,000,000,00?3.7.2. Auditul financiar0,000,000,003.8Asisten?? tehnic?3.646,62692,864.339,48?3.8.1. Asisten?? tehnic? din partea proiectantului300,0057,00357,00?3.8.1.1. pe perioada de execu?ie a lucr?rilor300,0057,00357,00?3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse ?nprogramul de control al lucr?rilor de execu?ie, avizat de c?treInspectoratul de Stat ?n Construc?ii0,000,000,00?3.8.2. Dirigen?ie de ?antier3.346,62635,863.982,48Total capitol 331.146,625.917,8637.064,48CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investi?ia de baz???4.1Construc?ii ?i instala?ii212.400,0040.356,00252.756,004.2Montaj utilaje, echipamente tehnologice ?i func?ionale43.438,258.253,2751.691,524.3Utilaje, echipamente tehnologice ?i func?ionale care necesit? montaj78.824,0014.976,5693.800,564.4Utilaje, echipamente tehnologice ?i func?ionale care nu necesit?montaj ?i echipamente de transport0,000,000,004.5Dot?ri0,000,000,004.6Active necorporale0,000,000,00Total capitol 4334.662,2563.585,83398.248,08CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli???5.1Organizare de ?antier0,000,000,00?5.1.1. Lucr?ri de construc?ii ?i instala?ii aferente organiz?rii de?antier0,000,000,00?5.1.2. Cheltuieli conexe organiz?rii ?antierului0,000,000,005.2Comisioane, cote, taxe, costul creditului3.044,480,003.044,48?5.2.1. Comisioanele ?i dob?nzile aferente creditului b?nciifinan?atoare0,000,000,00?5.2.2. Cota aferent? ISC pentru controlul calit??ii lucr?rilor deconstruc?ii1.279,190,001.279,19?5.2.3. Cota aferent? ISC pentru controlul statului ?n amenajareateritoriului, urbanism ?i pentru autorizarea lucr?rilor de construc?ii255,840,00255,84?5.2.4. Cota aferent? Casei Sociale a Constructorilor - CSC1.279,190,001.279,19?5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme ?i autoriza?ia deconstruire/desfiin?are230,250,00230,255.3Cheltuieli diverse ?i neprev?zute10.178,751.933,9612.112,715.4Cheltuieli pentru informare ?i publicitate0,000,000,00Total capitol 513.223,231.933,9615.157,19CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice ?i teste??6.1Preg?tirea personalului de exploatare0,000,000,006.2Probe tehnologice ?i teste12.000,002.280,0014.280,00Total capitol 612.000,002.280,0014.280,00TOTAL GENERAL391.032,1073.717,65464.749,75din care: C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1)255.838,2548.609,27304.447,52*) In preturi la data de 27.09.2018; 1 euro = 4,6647 LeiCapitolele/ subcapitolele devizului general vor fi dezvoltate individual dupa caz pentru fiecare obiectiv in parte pe obiecte/ subobiecteBeneficiarAutoritatea contractant?IntocmitDirectorDirectorDirectorDirector tehnicDirector tehnicDirector tehnicSef serviciu Investi?iiSef serviciu Investi?iiSef serviciu Investi?iiResponsabil investi?ieResponsabil investi?ieResponsabil investi?ieViza CFPLISTA 01 cuprinz?nd cantit??ile de utilaje ?i echipamente tehnologice, inclusiv dot?ri Nr. CrtDenumireaU.MCantitatePretul unitar(lei/U.M.)Valoarea (exclusiv TVA)- lei- (col. 3 x col. 4)Furnizorul (denumire,adresa,telefon, fax)Fisa tehnicaatasata012345671Newtork video recorder 4kbuc2????2HDDbuc16????3Camera video IP LPR recunoastere numere de inmatricularebuc8????4Camera video IP 4 Mp speed domebuc10????5Tastatura controller IP buc1????6Monitor statie lucrubuc1????7Routerbuc1????8Calculator statie lucru buc1????9Switchbuc1????10Control acccesbuc1????11Sistem alarmabuc1????12Electromagnetbuc1?????13GPON Fibra opticabuc65?????14OLT Fibra opticabuc1?????15AP AC Fiber linkbuc1????16Fibra optica?ml21600?????17Cablu FTPml?400?????18Switch POEbuc6319Pigtailbuc13020Patch fibra opticabuc6521Patch FTPbuc7022Dulap rackbuc123Polita rackbuc324Organizator cabluribuc425Cutie termostatatabuc1826PDUbuc327UPSbuc228MiniGBICbuc65?29Suporti montaj??buc18?????TOTAL :Mii lei :0,00??Euro *) :0,00? *) Cursul de referin??:4,6647 lei/euro, din data de: 27.09.2018Proiectant,Anexa 4: Plan?e propuneri amplasament 1. Calea Bucuresti 712. Intrarea Scolii cu Parc nou Foisor3. Soseaua Tunari - Balotesti 88A4. Strada 9 Mai cu Marasesti5. Strada Florilor 15 Dimieni6. Strada Mihai Eminescu 7 Tunari7. Calea Bucuresti 91 sens giratoriu8. Intrarea Bisericii 79. Strada Alexandru Ioan Cuza 1210. Strada Campului 3 cu Basarab11. Stadion Arsenal?12. Strada Mihai Eminescu 7 Tunari13. Intrarea Scolii loc joaca 114. Intrarea Scolii15. Strada Campului cu 9 Mai16. Strada Mihai Eminescu 1417. Strada Nicolae Iorga 9018. Intrarea Scolii parc fantana19. Strada Ceair spate biserica20. Strada Mihai Eminescu 4621. Strada Stefan cel Mare 2122. Strada Tudor Vladimirescu 523. Bariera Balotesti - Dimieni24. Strada Campului intersectie cu strada Padurii25. 1 Decembrie iesire Otopeni26. Strada Mihai Eminescu intersectie cu strada Zborului27. Strada Ceair spate biserica28. Strada Vasile Alecsandri cu 9 Mai29. Strada Straja 25-30 Dimieni30. Bariera 2 Balotesti - Dimieni31. Strada Vasile Alecsandri cu Basarab32. Strada Vasile Lupu intersectie cu strada Nichita Stanescu33. Strada Vasile Lupu intersectie cu Mihai Eminescu34. Strada Florilor intersectie cu 200B35. Strada Straja intersectie cu DJ200B36. Strada florilor capat37. Strada balta Pasarea pasarela38. Intrare Stadion39. Intrarea Scolii loc de joaca 240. Intrarea Scolii loc de joaca 341. Intrarea Scolii loc de joaca 442. Piata Agroalimentara Tunari43. Strada 1 Decembrie intersectie cu Strada Padurii44. Strada 1 Decembrie intersectie cu strada Nicolae balcescu45. Strada Oituz intersectie cu strada Traian46. Speed dome Acces Cartierul Tineretului47. Speed dome Strada Garoafelor capat48. Speed dome Cartierul Tineretului49. Speed dome Strada Ioan Slavici50. Speed dome Strada Petre Ispirescu51. Speed dome Strada Zborului52. Speed dome Sens Giratoriu53. Speed dome Inrtersectie strada Pinului cu strada Baltii54. Speed dome 23 August intersectie cu strada Padurii55. Speed dome Camp56. LPR Dimieni-Balotesti57. LPR Dimieni-Tunari58. LPR Tunari-Dimieni59. LPR Tunari-Otopeni60. LPR Tunari-Stefanestii de jos61. LPR Tunari-Voluntari62. LPR Tunari-CB63. LPR Intersectie semaforizata ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download