Apar-romania.ro



Stiri 6 august 2020, a doua parte Importanta asocierii fermierilor in cadrul cooperativelor 6 august 2020 Asocierea produc?torilor este poate singurul mod ?n care ace?tia ??i pot cre?te productivitatea ?i competitivitatea ?ntr-o lume dominat? de marii produc?tori ?i de marile lan?uri comerciale.Nici o ?ar? din lume nu ?i-a dezvoltat o agricultur? puternic? numai datorit? poten?ialului. Avem nevoie ?n primul r?nd de consecven?? ?i de stabilitate, iar cooperativele agricole ne pot asigura acest lucru. Usturoiul de Cop?l?u, pe cale s? devin? recunoscut la nivel European Ramona Dasc?lu 6 august 2020 Usturoiul de Cop?l?u, pe cale s? devin? brand la nivel european! Pe fondul unei recunoa?teri la nivel na?ional a usturoiului de Cop?l?u drept unul dintre cele mai cunoscute soiuri care se cultiv? la noi ?n ?ar?, autorit??ile agricole ale jude?ului Boto?ani lucreaz? la recunoa?terea european? a acestuia.?n comuna Cop?l?u, din jude?ul Boto?ani, se cultiv? peste 100 de hectare de usturoi, iar fiecare localnic are m?car o parcel? cu acest soi, renumit pentru calit??ile sale deosebite, inclusiv medicale.”Cop?l?u este, f?r? ?ndoial?, patria usturoiului ?n Rom?nia. Are o recunoa?tere la nivel na?ional ?i lucr?m la acreditarea acestui produs ?usturoi de Cop?l?u? cu o denumire cu origine protejat? la nivel european. Putem spune c? este un adev?rat fenomen ?n Rom?nia “, a spus Cristian Deliba?, ?eful Direc?iei Agricole Jude?ene Boto?ani, potrivit adevarul.ro.?Localnicii sus?in c? usturoiul lor a devenit at?t de renumit datorit? calit??ilor sale unice, dar ?i aromei aparte.”Usturoiul de Cop?l?u se recunoa?te prin faptul c? nu are miros. ?n schimb, c?nd m?n?nci un c??el de usturoi se umple gura de arom?“, spune Mihai Rohozneanu, cultivator de usturoi de Cop?l?u.Aceast? calitate de a nu avea miros are leg?tur? cu solul ?n care este cultivat, explic? Florin Damaschin, un alt cultivator din Cop?l?u. Pentru a men?ine aceast? calitate genetic? a usturoiului de Cop?l?u, cultivatorii, la un anumit interval, schimb? semin?ele ?ntre ei.”Schimb?m semin?ele ?ntre noi. Dac? punem aceea?i s?m?n?? doi ani la r?nd, nu se mai face la fel. Parc? ?i-ar pierde vigoarea ?i felul lui unic“, spune Florin Damaschin.Oamenii afirm? c? usturoiul de Cop?l?u are ?i propriet??i medicinale, fiind un adev?rat antibiotic care stimuleaz? sistemul imunitar ?i, fa?? de alte soiuri, nu afecteaz? stomacul.Holde Agri Invest devine investitor strategic ?n Agrocity, un start-up agro-tech rom?nesc Financial Intelligence 6 august 2020, Holde Agri Invest SA, companie rom?neasc? ce opereaz? terenuri agricole, anun?? un parteneriat strategic cu AgroCity, un start-up agro-tech. Prin aceast? colaborare, Holde devine investitor strategic ?n start-up dar ?i primul client care va folosi solu?ia AgroCity, potrivit unui comunicat. AgroCity este o companie rom?neasc? din domeniul tehnologiei, ce a dezvoltat un software care ?i ajut? pe fermieri s? gestioneze ?ntr-un mod mai eficient toate datele ?i activit??ile din cadrul unei ferme, contribuind astfel la un control sporit precum ?i la cre?terea productivit??ii ?i a profitabilit??ii.?Agricultura este un sector strategic al economiei rom?ne?ti, dar care ?nc? nu beneficiaz? suficient de digitalizare. La Holde, credem ?n agricultura durabil? ?i performant? iar pentru a realiza acest lucru, este esen?ial s? ne baz?m pe tehnologie. C?nd am ?nfiin?at Holde, ne-a fost clar c? exploatarea terenurilor va fi doar una dintre direc?iile activit??ii noastre, cealalt? fiind investi?iile ?n companii ?i start-up-uri ce dezvolt? tehnologii agricole de ultim? genera?ie. Suntem foarte ?nc?nta?i de investi?ia noastr? ?i de parteneriatul cu AgroCity, deoarece consider?m c? va aduce numeroase avantaje at?t pentru fermele de?inute de Holde, c?t ?i pentru ac?ionarii no?tri”, a declarat Iulian C?rciumaru, Pre?edinte Consiliu, Holde Agri Invest.Solu?ia AgroCity digitalizeaz? toate opera?iunile unei ferme agricole, inclusiv produc?ia, predic?ia ?i analiza datelor, precum ?i gestionarea terenurilor luate ?n arend?. Software-ul ofer? o analiz? detaliat? a modului ?n care cheltuielile ?i veniturile sunt distribuite ?ntr-o ferm? ?i ?mbun?t??e?te fluxurile de lucru. AgroCity a fost ?nfiin?at? ?n 2019 de Marius Pa?ca, consultant SAP cu experien?? de 13 ani,??i Antonio Primera, antreprenor ?i dezvoltator web full-stack, cu Dan Oros, Head of Marketing la Google ?i YouTube Rom?nia,?ca investitor ini?ial ?i advisor.?Exist? un poten?ial mare de a cre?te productivitatea sectorului agricol rom?nesc prin utilizarea datelor ?i a tehnologiei ?ntr-o manier? mult mai eficient?. Ne bucur?m s? colabor?m cu Holde deoarece rezon?m cu misiunea lor de a dezvolta agricultur? inovatoare ?i sustenabil?, ?i credem c? tehnologia are un rol cheie ?n a cre?te productivitatea acestei industrii. De asemenea, am g?sit ?n Holde o echip? de profesioni?ti cu experien?? ?i expertiz? ?n agricultur? extrem de valoroas?, dar ?i cu o mare deschidere spre tehnologie ?i inova?ie” a declarat Marius Pa?ca, CEO ?i cofondator AgroCity.AgroCity se bazeaz? pe un model Software-as-a-Service, iar clien?ii pl?tesc un abonament lunar ?n func?ie de dimensiunea fermei ?i de serviciile pe care le utilizeaz?. Interfa?a simpl? ?i intuitiv? a AgroCity este u?or accesibil? de oriunde ?i poate fi folosit? ?i de utilizatori f?r? cuno?tin?e tehnice. Solu?ia oferit? de AgroCity se adreseaz? fermierilor care opereaz? ferme de cel pu?in 500 de hectare. Planul pentru 2020 este de a atinge 12.000 de hectare de teren gestionate cu ajutorul solu?iei AgroCity ?i 30.000 de hectare p?n? ?n 2021. Start-up-ul vizeaz? pe viitor ?i extinderea interna?ional?. ?n urma investi?iei ?n AgroCity, Holde Agri Invest de?ine o participa?ie minoritar? ?n start-up. ?n prezent companiile finalizeaz? conectarea fermelor Holde la solu?ia AgroCity ?i ?ncep?nd cu campania de toamn?, acestea vor fi gestionate integral digital, contribuind astfel la productivitatea ?i eficien?a terenurilor operate. Holde de?ine ?n prezent dou? ferme, situate ?n Ro?iorii de Vede ?i Buciumeni, care opereaz? peste 7.000 de hectare. Dup? ce a atras cu succes 12 milioane lei de la investitorii de la Bursa de Valori Bucure?ti ?n iunie 2020, Holde este ?n prezent ?n proces de extindere suplimentar? ?i se a?teapt? s? ?nchid? anul acesta cu un total de 10.000 de hectare de teren exploatat. Obiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai importan?i juc?tori rom?ni de pe pia?a agricol? local?, ating?nd un minim de 20.000 hectare de teren operat ?n urm?torii ?apte ani. Pentru a atinge acest obiectiv, Holde va investi peste 50 de milioane de euro ?n achizi?ii de terenuri, utilaje noi, instala?ii de depozitare, precum ?i sisteme moderne de iriga?ii. AgroCity Technologies este o companie rom?neasc? de tehnologie care dezvolta software pentru gestionarea mai eficient? a tuturor datelor ?i activit??ilor din cadrul unei ferme. Solu?iile AgroCity contribuie la digitalizarea opera?iunilor fermelor agricole (e.g. produc?ie, arend?, gestionarea fluxului de lucru, predic?ie ?i analize de date, etc.) ?i ajut? la cre?terea productivit??ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAAuchan lanseaz? Zero Risip?, un proiect menit s? combat? risipa alimentar? : Lidia Neagu in CSR, Eat Smart 6 August 2020 ?ncep?nd din aceast? lun?, Auchan ??i ?ncurajeaz? clien?ii s? contribuie activ la reducerea risipei alimentare ?i la protejarea mediului ?nconjur?tor prin implicarea ?n proiectul ?Zero Risip?”.Acesta permite o mai bun? valorificare a alimentelor cu un ciclu de via?? redus, oferind totodat? clien?ilor avantajul unor pre?uri mai mici, la numeroase produse proaspete ?i de larg consum.Astfel, prin integrarea unei solu?ii IT inteligente, se permite identificarea automat? a alimentelor care se apropie de termenul limit? de valabilitate ?i care sunt ?n perfect? stare de consum conform legisla?iei, precum ?i etichetarea acestora cu noul pre? redus. Produsele din cadrul acestui proiect vor fi special semnalizate prin etichete galbene ?i expuse ?n zone dedicate din magazine, oferind clien?ilor posibilitatea de a le repera cu u?urin?? ?i de a achizi?iona la pre?uri reduse.?n prezent, proiectul se deruleaz? ?n toate hipermarketurile din Bucure?ti ?i urmeaz? a fi replicat, ?n urm?toarele s?pt?m?ni, la nivelul tuturor celor 33 de hipermarketuri Auchan din Rom?nia.Potrivit retailerului, implementarea acestui proiect vine ca o solu?ie la impactul imens pe care risipa alimentar? ?l are asupra mediului ?nconjur?tor. Potrivit studiilor Organiza?iei pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? a Na?iunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de m?ncare sunt aruncate, ?n timp ce ?n Rom?nia o treime din alimente ajunge la gunoi.?Combaterea risipei alimentare reprezint? o direc?ie ?i o misiune de importan?? strategic? pentru grupul Auchan Retail, inclusiv pe plan local. Prin Zero Risip?, ne propunem s? sensibiliz?m consumatorii legat de magnitudinea impactului risipei alimentare asupra mediului ?nconjur?tor, dar ?i asupra economiei ?i a costurilor de pe ?ntreg lan?ul de distribu?ie: de la produc?tor, p?n? la clientul final. De asemenea, ne dorim s? cre?tem nivelul de con?tientizare cu privire la un consum responsabil, cu scopul de a preveni ?i de a combate risipa alimentar?.?Implementarea acestei practici unitare la nivelul re?elei noastre, ne ofer? tuturor oportunitatea de a ne implica activ ?n acest demers – at?t noi, ?n calitate de retailer, c?t ?i consumatorii, ?n mod direct, prin alegerea unor produse care se apropie de termenul limit? de consum”, a men?ionat?Corina Dospinoiu, responsabil CSR Auchan Rom?nia.Potrivit acesteia,?momentan, produsele incluse ?n acest demers sunt cele ambalate ?i fac parte din categoriile Br?nzeturi, Mezeluri, Lactate, Congelate, S?rate, Dulciuri, Alimenta?ie Special? ?i Animalier,?urm?nd ca proiectul s? fie extins ?i spre alte segmente de alimente.Auchan Rom?nia are ?n portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, 5 supermarketuri Auchan ?i o re?ea de 26 magazine de proximitate MyAuchan.Hora?iu Moldovan: Nu exist? argumente ?tiin?ifice care s? demonstreze c? industria turismului favorizeaz? cre?terea num?rului de infect?ri 06 aug, 2020 | Agerpres Nu exist? argumente ?tiin?ifice care s? demonstreze c? o cre?tere a num?rului de infect?ri cu Covid-19 este favorizat? de activit??ile din domeniul turistic, a declarat, joi, secretarul de stat ?n Ministerul S?n?t??ii Hora?iu Moldovan, ?ntr-un dialog cu reprezentantul patronatelor din turism ?i pre?edinte al Camerei de Comer? ?i Industrie Rom?no-German?, Drago? Anastasiu, scrie Agerpres. ?n cadrul unui eveniment organizat de Federa?ia Industriei Hoteliere din Rom?nia (FIHR), Anastasiu l-a ?ntrebat pe reprezentantul Ministerului S?n?t??ii dac? exist? studii care s? indice faptul c? reluarea activit??ilor turistice a provocat cre?terea num?rului de infect?ri cu Covid-19. "Nu exist? studii care s? arate, ast?zi, ?n mod cert, c? explozia sau cre?terea num?rului de infect?ri vine din zona industriei noastre, din restaurante sau de pe plaj? sau din alt? parte. Nu ?tim exact unde s-a ?nt?mplat ceva ce a condus la cre?terea num?rului de infect?ri. Pute?i s?-mi confirma?i c? nu avem astfel de studii?", l-a ?ntrebat Drago? Anastasiu pe secretarul de stat, scrie Agerpres. Hora?iu Moldovan a r?spuns: "?ntr-adev?r, nu exist? argumente ?tiin?ifice care s? sus?in? c? problema apare dintr-o zon? specific?, cum ar fi industria turismului ?i industria hotelier?. Nu suntem ?n posesia acestor informa?ii ?tiin?ifice". ?n acest context, Drago? Anastasiu i-a transmis reprezentantului Ministerului S?n?t??ii c? Rom?nia este singurul stat european unde restaurantele sunt ?nchise, ?ns? num?rul de infect?ri continu? s? creasc?. "Suntem singura ?ar? din Europa cu restaurante ?nchise la interior ?i totu?i suntem frunta?i la num?rul de infect?ri. Ceva, ?n logica mea, se rupe", a afirmat el. Secretarul de stat i-a r?spuns c? strategia Guvernului de a ?ine restaurantele ?nchise ?n ciuda lipsei argumentelor ?tiin?ifice privind r?sp?ndirea accelerat? a virusului prin activit??ile turistice se bazeaz? pe particularit??ile de comportament ale rom?nilor. "Exist? particularit??i ?n cultura fiec?rui popor, exist? particularit??i de comportament ?i de ?n?elegere, care este foarte variabil de la ?ar? la ?ar? ?i de la popor la popor. Deci, este evident c? ?ntr-un fel ac?ioneaz? popoarele din sudul Europei, popoarele de cultur? latin?, comparativ cu popoarele scandinave, ca s? dau un exemplu. Deci, modul de a fi ?i obiceiurile sunt diferite ?i trebuie s? ne g?ndim la ?ntreaga popula?ie, la toate p?turile ei, care fac particularitatea ??rii noastre, a grupului de ??ri din care ?ara noastr? face parte. Deci, ne putem g?ndi la anumite explica?ii, le vedem deseori, dar ?nc? nu suntem ?n posesia unor studii ?i argumente de tip ?tiin?ific indiscutabil care s? afirme acest lucru", a sus?inut Moldovan. Kaufland a deschis cel de-al 133-lea magazin din Rom?nia 05 aug, 2020 | Compania Kaufland Rom?nia ??i extinde re?eaua ?n nordul ??rii cu un nou hipermarket, care a fost inaugurat ?n ora?ul Boto?ani, ?i ajunge astfel la o re?ea de 133 de magazine la nivel na?ional, informeaz? retailerul prin intermediul unui comunicat transmis c?tre . Prin deschiderea acestei nou centru comercial, firma creeaz? aproximativ 90 de locuri de munc? noi ?i contribuie astfel la dezvoltarea economic? a comunit??ii locale, esen?ial? ?n aceast? perioad?. Acesta este cel de-al doilea magazin Kaufland din Boto?ani ?i este situat ?n Bulevardul Mihai Eminescu nr. 193, cu acces at?t din Bd-ul Mihai Eminescu, c?t ?i din Calea Na?ional?. Cu ocazia deschiderii, clien?ii sunt a?tepta?i cu promo?ii speciale ?i reduceri de pre?uri la produse alimentare ?i nealimentare. Magazinul are o suprafa?? de v?nzare de peste 3300 metri p?tra?i, care se ?nscrie ?ntr-una total? de peste 5300 metri p?tra?i, ce ofer? o parcare extins? de 250 de locuri (din care 10 pentru persoane cu dizabilit??i, 6 pentru p?rin?i ?i 12 rastele pentru biciclete). Programul de func?ionare va fi unul special, extins cu o or?, ?n intervalul 6 august – 15 septembrie, astfel: de luni p?n? s?mb?t? ?ntre orele 07.00 - 22.00, iar duminic? de la 08.00 p?n? la 19.00, urm?nd ca ulterior, dup? 15 septembrie, programul s? fie de la 07.30 la 21.00 (luni-s?mb?t?), respectiv de la 08.00 la 18.00 duminic?. Clien?ii beneficiaz? de un sortiment diversificat de produse alimentare ?i non-alimentare, la pre?uri avantajoase, magazinul fiind dotat cu raioane precum: legume-fructe, vitrin? cu servire asistat? ce include ?i un raion de pe?te proasp?t, brut?rie, produse congelate, alimente de baz?, dulciuri, b?uturi, produse nealimentare ?i drogherie. ?n exteriorul magazinului se afl? ?i un punct Grill, unde clien?ii pot g?si preparate gustoase, gata preparate, cu un meniu ce include ?i sortiment de pui. ?n galeria comercial? a magazinului, clien?ii au acces ?i la o zon? de Food Court cu m?nc?ruri tradi?ionale ?i dulciuri, farmacie ?i punct de schimb valutar. Magazinul este dotat cu 8 case de marcat standard ?i alte 4 express tip self-service, pentru clien?ii care ??i doresc s? eficientizeze timpul petrecut pentru achitarea cump?r?turilor. Din grij? pentru mediul ?nconjur?tor ?i ?n linie cu direc?iile de sustenabilitate ale Kaufland Rom?nia, magazinul ofer? ?n cadrul parc?rii ?i un automat de reciclare tip self-service pentru trei tipuri de ambalaje - PET-uri (cu volum de p?n? la 3 litri), sticl? ?i doze de aluminiu (cu volum de p?n? la 1 litru), iar clien?ii care recicleaz? astfel vor primi o sum? de bani sub form? de cupon de reducere ce poate fi folosit ?n magazin. De asemenea, ?n parcarea magazinului este amplasat? ?i o sta?ie de ?nc?rcare e-charge pentru ma?inile electrice, ?n regim de alimentare Fast Charge 50kW ?i Normal? 22 kW. Magazinul deschis este complet sigur ?i respect? toate m?surile sporite de protec?ie ?i preven?ie aplicate ?n re?eaua Kaufland: -Toate suprafe?ele de contact ?i obiectele des utilizate de clien?i ?i angaja?i, toaletele ?i spa?iile comune sunt dezinfectate frecvent; -Magazinul este dotat cu sta?ii cu dezinfectant de m?ini gratuit; -Casele de marcat sunt dotate cu geamuri de protec?ie din plexiglas; -Colegii de la casele de marcat, dar ?i cei de la raioanele Legume-Fructe ?i de la vitrina cu servire asistat? au m??ti de protec?ie ?i, dup? caz, viziere; -Pe podeaua din zonele de trafic sunt amplasate benzi care indic? distan?a de siguran?? de minim 2 metri; -To?i angaja?ii cunosc m?surile de preven?ie ?i au la dispozi?ie o linie telefonic? special? pentru informare corect? ?i complet?; -?n magazin sunt difuzate ?i afi?ate mesaje de informare ?i reamintire a importan?ei respect?rii m?surilor de preven?ie. Mega Image continu? extinderea pe pia?a din Oradea ?i deschide cel de-al doilea magazin, ?n Pia?a Io?ia Andra Imbrea 06 Aug 2020 Mega Image deschide cel de-al doilea magazin din ora?ul Oradea,?dup? ce primul a fost inaugurat ?n luna mai. Noul magazin Mega Image este situat ?n Pia?a Io?ia, pe strada Alexandru Cazaban nr. 69 ?i are o suprafa?? total? de peste 1100 mp. “De?i este un an cu mult mai multe provoc?ri, cu un context diferit care ne face s? fim mult mai agili ?i responsabili, ne-am adaptat ?i continu?m planul de expansiune ?n teritorii noi din ?ar?. Noul magazin Mega Image Pia?a Io?ia este amplasat ?ntr-o zon? foarte cunoscut? ?i de tradi?ie a ora?ului ?i vine aproape de comunit??i oferind clien?ilor or?deni tot ce au nevoie ?n apropierea casei. Pia?a din Oradea este important? pentru noi ?i preg?tim deja cel de-al treilea magazin care va fi deschis ?n acest an,”?afirm? Mircea Moga, CEO Mega Image. Noul supermarket Mega Image Pia?a Io?ia completeaz? experien?a la cump?r?turi pentru localnici cu produsele marc? proprie pe care le-au descoperit deja ?n primul magazin, Delhaize, Gusturi Rom?ne?ti, Mega Apetit, Bun de tot ?i 365 Essential, alimentare, pentru cas? ?i de ?ngrijire, produse rom?ne?ti ?i interna?ionale de renume.Fructele ?i legumele proaspete, de sezon, sunt de la produc?torii rom?ni care fac parte din programul Gusturi rom?ne?ti de la gospodari, unic pe pia?a de retail prin implicarea Mega Image ?n tot procesul de cultivare ?i recoltare, cu un inginer agronom dedicat care verific? pas cu pas produc?ia. Specific pentru Oradea, Mega Image continu? parteneriatele cu produc?torii locali pentru diferite categorii de produse precum panifica?ie (Dorbob, Brut?ria M?d?ras, Panifica?ie Felix), pr?jituri (Scala, Bunexim), ou? (Avivest), delicii din carne (Szekely Falat, Andromi), bere (CsikiSor).?n plus, noul magazin are ?i o zon? concept Equilibrium Health & Wellness, care include o gam? variat? de produse alimentare, de ?ngrijire ?i pentru cas?, ecologice, bio, pentru un stil de via?? s?n?tos. ?n acela?i timp, clien?ii vor avea oferte personalizate ?i reduceri la produsele preferate prin cardul CONNECT. Programul magazinului este de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul orar 07:00 – 23:00, iar duminica ?ntre 08:00 – 22:00.P?n? la finalul anului, planul Mega Image de expansiune include un al treilea magazin care va fi deschis ?n Oradea.?Fondat ?n 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lan?uri de supermarketuri din Rom?nia cu o re?ea ce cuprinde ?n prezent 797 de magazine ?n Bucure?ti, Cluj-Napoca, Ia?i, Constan?a, Ploie?ti, Bra?ov, T?rgovi?te, Timi?oara, Bac?u, Foc?ani, Oradea, Sibiu ?i alte ora?e din ?ar?, sub m?rcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Rom?ne?ti. Mega Image ??i propune s? ofere consumatorilor, ?n fiecare zi, servicii de calitate ?i o gam? de produse hr?nitoare, s?n?toase ?i sigure, la pre?uri accesibile. Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer interna?ional ce opereaz? ?n prezent pe trei continente.Etichete gratuite pentru produc?torii locali: IT Genetics lanseaz? campania Produs ?n Rom?nia Andra Imbrea05 Aug 2020 - ?tiri ?i Nout??iIT Genetics,?companie rom?neasc? de tehnologie, a lansat campania “Produs ?n Rom?nia”, ce se adreseaz??produc?torilor rom?ni care activeaz? ?n segmente specifice, de la produc?ia alimentar? p?n? la produc?ia de obiecte de artizanat. Prin campania "Produs ?n Rom?nia", compania rom?nneasc? ??i dore?te s? contracareze efectele?negative generate de pandemia COVID-19, dar ?i s? accelereze?vizibilitatea ?n pia?? a produselor rom?ne?ti.Astfel, IT Genetics?pune la dispozi?ia fiec?rui produc?tor local interesat setul ?Produs ?n Rom?nia”, o solu?ie de etichetare gratuita prin care ace?tia ??i pot diferen?ia produsele pentru a beneficia de vizibilitate sporit? ?n rafturile retailerilor.Produc?torii interesa?i se pot ?nscrie ?n campanie acces?nd pagina de internet dedicat?, disponibil? pe site-ul IT Genetics urm?nd s? primeasc? pachetul gratuit format din etichete ?i band? adeziv? personalizate.“Cu setul “Produs ?n Rom?nia” ne dorim s? oferim o solu?ie eficient? de semnalizare a produselor rom?ne?ti, astfel ?nc?t acestea s? beneficieze de aten?ie, f?r? a ?mpov?ra bugetul produc?torilor locali cu cheltuieli suplimentare. Ne dorim ca, ?n timp, ace?ti produc?tori s? devin? clien?i ?i parteneri de afaceri ai IT Genetics, contribuind astfel ?mpreun? la dezvoltarea mediului de afaceri local.” a declarat Liviu Sima, co-fondator al IT panie de tehnologie cu capital integral rom?nesc, IT Genetics este furnizor local de solu?ii de identificare bazate pe etichete, coduri de bare ?i radio-frecvent? (RFID). Cu peste 13 ani de expertiz? ?n integrarea de solu?ii ?i furnizarea de sisteme hardware & software pentru Retail, Horeca, Logistic?, Produc?ie, Farma ?i alte industrii, IT Genetics ?i-a extins prezen?a pe pia?a interna?ional? ?n dou? ??ri: Ungaria - 2018, urmat? de Bulgaria - 2019.DIVERSEUn primar ?i so?ia sa au luat subven?ii de un milion de euro pentru o livad? ?nfiin?at? pe h?rtie! Roxana Dobre Roxana Dobre - 6 august 2020 Caz halucinant de fraudare a fondurilor ?i subven?iilor din fonduri europene. Un primar ?i-a ajutat so?ia s? ?ncaseze fondurile europene ?i subven?ii agricole pentru o livad? care, de?i trebuia intrat? pe rod, nici m?car nu a fost ?nfiin?at?. ?n total, primarul bihorean din Borod, Sorin Sarca, ?i so?ia sa au ?ncasat 1 milion de euro pentru livezi ecologice ?nfiin?ate… pe h?rtie!Cazul a fost descoperit ?n Bihor de c?tre Direc?ia Agricol?, care a sesizat Poli?ia pentru a-i trage la r?spundere at?t pe beneficiarul ?n?el?ciunii, c?t ?i pe func?ionarii din dou? institu?ii care i-au ajutat pe primarul din Borod, Sorin Sarca, ?i pe so?ia acestuia, Florina, s? beneficieze de peste un milion de euro pentru plantarea unor livezi. Cazul din Bihor arat? c?t de u?or pot fi p?c?lite institu?iile statului iar dac? cei care comit ?n?el?ciunea au norocul s? nu pice la control, ?i au ”pile” ?n func?ii cheie de unde ob?in adeverin?e ?i alte acte, scap? basma curat?.Cei doi so?i au reu?it s? ob?in? pentru livada cu pricina, aflat? ?n proces de conversie la agricultura ecologic?, ?fonduri de dezvoltare prin AFIR”, care i-a aprobat dou? proiecte de dotare cu utilaje, ?n sum? total? de peste 1,04 milioane euro ?i subven?iile aferente schemelor de plat? pe suprafa?? ?i m?surii 13, agircultur? ecologic?, care dep??esc 700 de euro pe hectar.?n?el?ciunea a fost descoperit? ?nt?mpl?tor?n?el?ciunea la care au decurs cei doi so?i nu ar fi fost descoperit? dac? beneficiarul fondurilor UE ar fi respectat m?car ni?te termene birocratice. ?P?n? ?n data de 15 mai a fiec?rui an, beneficiarii subven?iilor pentru agricultura ecologic? trebuie s? prezinte la Direc?ia Agricol? un act numit Fi?? de ?nregistrare. Anul trecut, PFA Sarca Florina din Borod a omis s? depun? solicitarea ?n termen. A venit prin toamn? so?ul acestei doamne s? cear? ?nregistrarea, dar a fost refuzat deoarece dosarul nu era ?n regul?”, a povestit ?eful Direc?iei, Nicolae Hodi?an.Anul acesta, ?n prim?var?, dup? ce ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dispus controale tematice la produc?torii ecologici, o echip? de inspectori s-au deplasat ?i la Borod, pentru a verifica ?activitatea operatorului ?nscris ?n sistemul de Agricultur? ecologic? PFA Sarca Florina” pe anii 2018-2019. Rezultatul controlului? De?i a beneficiat de peste un milion de euro pentru achizi?ia de utilaje ?i apoi de al?i aproape 10.000 euro ca subven?ii anuale, primarul din Borod ?i so?ia sa de?in livezi doar scriptic. Din cele 13 hectare ?nregistrate ca fiind ?n conversie la agricultur? bio, inspectorii au descoperit c? doar 1,23 ha, a fost cu adev?rat plantat? cu pruni.Prima institu?ie care a atestat ?n fals c? so?ia primarului din Borod de?ine peste 12 ha cu livezi a fost chiar Prim?ria Borod, prin semn?tura unei func?ionare a Biroului Agricol, care cel mai recent a emis ?n 25 aprilie 2019 o adeverin?? conform c?reia PFA Sarca Florina are ?n proprietate 14 parcele de teren, totaliz?nd 12,81 ha, toate plantate cu pomi fructiferi.?ntrebat? pe ce baz? a emis adeverin?a, Elena Topai a dat o explica?ie ?ocant?. ?Noi nu facem verific?ri ?n teren, verific?rile le face APIA. Am emis adeverin?a pentru c? titularul ne-a solicitat-o”, a afirmat func?ionara.GLOBALFAO: Pre?urile mondiale la alimente au crescut pentru a doua lun? consecutiv ?n iulie 06 aug, 2020 | AgerpresIndicele global al pre?urilor la produsele alimentare a crescut ?n iulie, ?n urma avansului pre?urilor la uleiuri vegetale, lactate ?i zah?r, extinz?nd redresarea de luna trecut?, dup? sc?derile puternice provocate de pandemia de coronavirus, a anun?at joi Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), transmite Reuters, potrivit Agerpres. FAO public? lunar propriul s?u Food Price Index, care m?soar? modific?rile de pre?uri ?nregistrate la un co? de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne ?i zah?r. ?n iulie, acest indice a crescut la 94,2 puncte, de la 93,1 puncte luna precedent?. "La fel ca ?n iunie, cre?terea pre?urilor la uleiuri vegetale, lactate ?i zah?r a compensat pre?ul mai redus la carne, pe fondul valorii constante a indicelui pre?ului cerealelor", se arat? ?n comunicatul FAO, anun?? Agerpres. Pre?urile la uleiuri vegetale au urcat cu 7,6% ?n iulie, ajung?nd la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Pre?urile la lactate ?i zah?r au urcat cu 3,5% ?i, respectiv, 1,4%, ?n timp ce Pre?urile la carne au sc?zut cu 1,8%,?n urma reducerii er?ul global va sc?dea cu 13% anul acesta din cauza pandemiei de Covid-1905 Aug 2020 - ?tiri ?i Nout??iOrganiza?ia Mondial? a Comer?ului (OMC) se a?teapt? la o sc?dere de 13% a comer?ului mondial anul acesta, din cauza ?ocurilor provocate de pandemia de coronavirus?semnificativ mai pu?in dec?t cel mai pesimist scenariu, ce indica un declin de 32%, a anun?at directorul general Roberto Azevedo.Vorbind la un eveniment online organizat de ICC Brazilia ?i Confedera?ia industriei braziliene, Roberto Azevedo a declarat c? ?n cadrul OMC au sporit temerile c? ??rile se ?ndreapt? spre autonomie ca r?spuns la pandemie, scrie Reuters, citat de Agerpres.Concentrarea produc?iei ?ntr-o ?ar? o expune la o gam? larg? de ?ocuri, consider? brazilianul Azevedo. Statele ar trebui s?-?i diversifice sursele de aprovizionare, iar ?n urma pandemiei se va observa ?n urm?torii ani o reconfigurare a lan?urilor valorice mondiale, a ad?ugat ?eful OMC.S?pt?m?na trecut?, Organiza?ia Mondial? a Comer?ului nu a reu?it s? selecteze un director interimar din cauza impasului ?n r?ndul membrilor, care trebuie s? ajung? la un acord p?n? ?n noiembrie pentru ?nlocuirea lui Roberto Azevedo.Roberto Azevedo va p?r?si prematur func?ia de director general al OMC la finele lunii august, cu un an mai devreme dec?t termenul la care ?i expira al doilea mandat. De asemenea, membrii OMC au fost de acord s? ?l selecteze viitorul director general reduc?nd de la opt la cinci num?rul de candida?i, apoi la doi, ?nainte de a se lua decizia final?.Cei 164 de membri ai OMC vor fi invita?i s? selecteze patru candida?i prefera?i ?n prima rund? care va avea loc ?n perioada 7-16 septembrie. Noul lider trebuie ales p?n? ?n 7 noiembrie.?n prezent sunt ?apte pretenden?i ?n cursa pentru postul de director general al Organiza?iei Mondiale a Comer?ului. Cu c?teva ore de ?nainte data limit? p?n? la care pot fi depuse candidaturi, fostul ministru britanic al Comer?ului Liam Fox s-a lansat ?n curs?, sus?inut de premierul Marii Britanii, Boris Johnson. Anterior, Kenya a prezentat ?i ea candidatura fostului s?u ministru al Sportului, Amina Mohamed, care ?n trecut a prezidat cele mai importante trei organisme ale OMC.Al?i cinci candida?i, un mexican, un egiptean, o nigerian?, o sud-coreean? ?i un moldovean au anun?at deja c? vizeaz? s? ocupe postul lui Roberto Azevedo.?n plin? criz? economic? provocat? de pandemia de Covid-19, mai multe dosare importante ?l a?teapt? pe viitorul director general: preg?tirea conferin?ei ministeriale din 2021, impulsionarea negocierilor care stagneaz? ?i mai ales relansarea dialogului cu SUA. Administra?ia de la Washington amenin?? c? va p?r?si OMC ?i paralizeaz? ?ncep?nd din decembrie organismul de reglementare a diferendurilor din cadrul OMC.Mexicanul Jesus Seade Kuri, 73 de ani, care a ocupat mai multe posturi la Banca Mondial? ?i Fondul Monetar Interna?ional, este cel mai ?n v?rst? candidat ?n timp ce fostul ministru al Afacerilor Externe din Republica Moldova, Tudor Ulianovschi, este cel mai t?n?r candidat (37 de ani).UNIUNEA EUROPEANABugetul PAC – Care este suma alocata agriculturii pentru 2021-2027 6 august 2020 Bugetul PAC alocat agriculturii pentru perioada 2021-2027 se va ridica la 344 miliarde de euro, cu aproximativ 20 de miliarde de euro mai mult dec?t cel alocat de executivul UE ?n propunerea sa din iulie 2018. Cu toate acestea, bugetul este semnificativ mai mic fa?? de bugetul PAC 2014-2020, care a totalizat 383 miliarde de euro, chiar ?i f?r? contribu?ia Marii Britanii, scrie AIPROM.Alocarea bugetului convenit? pentru pl??ile directe c?tre fermieri ?i cheltuieli legate de pia??, care formeaz? ?mpreun? primul pilon al PAC, este acum de 258,6 miliarde de euro.Sprijinul pentru dezvoltare rural?, cel de-al doilea pilon al PAC este de 78 de miliarde de euro, cu un plus de 7,5 miliarde de euro provenit din planul de stimulare UE pentru genera?ia viitoare (NGEU), totaliz?nd 85,5 miliarde de euro.Politica Agricol? Comun? a Uniunii Europene sau PAC, a?a cum este aceasta cunoscut?, are drept scop sprijinirea veniturilor fermierilor, oferind un trai rezonabil pentru ace?tia ?i ?mbun?t??irea productivit??ii agricole, asigur?nd o aprovizionare stabil? cu alimente accesibile ?i protej?nd??n egal? m?sur? mediul ?nconjur?tor.PAC a suferit o serie de transform?ri de-a lungul anilor pentru a r?spunde circumstan?elor economice ?n schimbare, cerin?elor ?i nevoilor cet??enilor. ?n prezent, sunt ?n derulare negocieri cu privire la viitorul PAC dup? anul 2020. Noua Politic? Agricol? Comun? trebuie s? r?spund? unor provoc?ri tot mai mari, a?a cum sunt schimb?rile climatice, pierderea biodiversit??ii ?i degradarea ertul agroalimentar al UE ar putea fi ?perturbat” dupa implementarea strategiei ?De la ferma la consumator” 6 august 2020Ambi?ioasa strategie a Comisiei Europene ?De la ferm? la consumator” (Farm to Fork) ridic? ?ngrijor?ri nu doar la nivelul fermierilor europeni, ci ?i la nivelul oficialilor americani. Secretarul pentru Agricultur? al SUA, Sonny Perdue, ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la faptul c? Pactul Verde European ar putea submina comer?ul ?i ar putea afecta ?viabilitatea economic? a fermierilor din Uniunea European?”, scrie EURACTIV, citat de AIPROM.A fost uitat? ferma din construc?ia ?De la ferm? la consumator”Prezent ?n cadrul unei conferin?e despre perspectiva transatlantic? ?n ceea ce prive?te securitatea alimentar? ?ntr-o lume post-pandemie, Perdue a avertizat c? strategiile ?De la ferm? la consumator” ?i ?Biodiversitate 2030” ale Uniunii Europene ar putea fi ?extrem de prohibitive ?i pot pune ?n pericol produc?ia agricol?”. De?i a felicitat Uniunea European? pentru importan?a acordat? sustenabilit??ii ?n produc?ia agricol?, exprim?ndu-?i dorin?a de a colabora str?ns cu Europa, oficialul american a criticat noua politic? alimentar?, afirm?nd c? ?se pare c? s-a uitat ferma din construc?ia De la ferm? la consumator”.?Potrivit oficialilor europeni strategia ?De la ferm? la consumator” a fost conceput? pentru a ?mbun?t??ii sustenabilitatea agriculturii europene ?i pentru a mic?ora distan?a dintre fermier ?i consumator. ?mpreun? cu planul pentru biodiversitate, cele dou? strategii reprezint? pilonii centrali ai Pactului Verde European.Fermierii europeni au r?mas f?r? instrumentele necesare pentru a-?i proteja culturileSonny Perdue ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la faptul c? fermierii europeni au fost l?sa?i f?r? instrumentele necesare protej?rii culturilor, avertiz?nd c? acest lucru ?i face pe agricultori necompetitivi ?i ar putea duce c?tre o politic? de protec?ionism, lucru care ar putea ?aduce daune reale mediului comercial global”.?C?nd instrumentele inovatoare le sunt luate fermierilor, singura op?iune este protec?ionismul, care nu este s?n?tos nici pentru Europa, nici pentru SUA sau pentru oricare alt stat din lume. Strategiile protec?ioniste ?nchise nu duc dec?t ?napoi, nu ?nainte”, a spus el, ad?ug?nd c? fermierii au nevoie de aceste instrumente pentru a concura cu succes ?n strategia global? alimentar?.Potrivit lui Perdue, nu se poate garanta securitatea alimentar? pentru o popula?ie ?n cre?tere, cu nevoi cresc?nde, dac? se impun politici care ?restric?ioneaz? cre?terea ?i limiteaz? accesul la inova?ie”. Acesta a subliniat faptul c? succesele agriculturii americane se datoreaz? accentului pus pe adoptarea ?i implementarea tehnicilor inovatoare.La r?ndul s?u, Comisarul European pentru Agricultur?, Janusz Wojciechowski, a sus?inut c? accentul pe consolidarea lan?urilor scurte de aprovizionare nu implic? bariere comerciale. Ca r?spuns la criticile aduse politicii agroalimentare a UE, Wojciechowksi a subliniat faptul c? sistemul alimentar european a ?trecut testul” prin demonstrarea rezisten?ei sale ?n fa?a pandemiei COVID-19.?n interven?ia sa europarlamentarul Hermann Tertsch (grupul ECR) l-a criticat pe Comisarul European pentru Mediu – Virginijus Sinkevi?ius pentru afirma?ia sa referitoare la faptul c? securitatea alimentar? nu mai este o problem? ?n UE. Acesta a subliniat faptul c? liderii responsabili de proiectarea ?i implementarea politicilor alimentare la nivel global au o ?responsabilitate imens? – de a hr?ni o popula?ie mondial? ?n cre?tere”.?Deocamdat?, toate eforturile noastre ?n agricultur? ar trebui s? se concentreze pe modul ?n care putem asigura aprovizionarea cu alimente ?i cum putem s?-i ajut?m pe fermierii care se confrunt? cu o criz? profund? ?i cu exod rural”, a spus el, ad?ug?nd c? trebuie s? existe un echilibru mai bun ?ntre securitatea alimentar? ?i ambi?iile ecologice..........................................................................SANATATE si GASTRONOMIEC?te calorii are un porumb fiert ?n func?ie de lungimea lui. 3 exemple De Andreea Dogar aug. 6, 2020 Porumbul – fie el fiert sau copt – este la mare c?utare ?n ?ara noastr?, fiind una dintre gust?rile preferate ale rom?nilor. Iat? c?te calorii are un porumb fiert.C?te calorii are un porumb fiertPotrivit Departamentului de Agricultur? al Statelor Unite, 100 de grame de porumb au 86 de calorii.?ns? atunci c?nd m?nc?m un porumb fiert nu consum?m fix 100 de grame. A?a c? dac? vrem s? ?tim c?te calorii am introdus ?n corp m?nc?nd un porumb fiert avem nevoie de mai multe informa?ii.C?te calorii are un porumb fiert ?n func?ie de c?t de mare esteIat?, a?adar, ce cantitate aproximativ? de porumb (boabe) con?ine un ?tiulete:– un ?tiulete mic, ce are o lungime cuprins? ?ntre 14 ?i 16,5 cm, con?ine o cantitate de porumb sub form? de boabe de aproximativ 73 de grame. Prin urmare, un porumb mic fiert are ?n jur de 63 de calorii.– un ?tiulete de dimensiuni medii, cu o lungime cuprins? ?ntre 17 ?i 19 cm, are o cantitate efectiv? de porumb de aproximativ 102 grame. Rezult? c? un porumb fiert mediu care circa 88 de calorii.– un porumb mare, cu o lungime de 19,7 – 23 de cm are o cantitate de porumb sub form? de boabe de 143 de grame. Astfel, un porumb de dimensiuni mari are 123 de calorii.C?te calorii are un porumb fiert – Iat? cum arat? ?i lista cu informa?iile nutri?ionale ale porumbului la 100 de grame:– 3,27 grame de proteine– 1,35 grame de lipide– 18,7 grame de carbohidra?i– 6,26 grame de zaharuri– 2 mg de calciu– 0,52 mg de fier– 37 de mg de magneziu– 89 de mg de fosfor– 270 de mg de potasiu– 15 mg de sodiu– 0,46 mg de zinc– 6,8 mg de vitamina C– 0,093 mg de vitamina B-6Care este istoria porumbuluiPorumbul a fost cultivat pentru prima dat? de popoarele din sudul Mexicului de ast?zi, ?n urm? cu aproximativ 10.000 de ani, potrivit .Dup? sosirea europenilor ?n Americi ?n secolul al XV-lea, coloni?tii spanioli au ?nceput s? consume porumb, iar exploratorii ?i negustorii au ?nceput s? ?l transporte peste ocean, ?n Europa, introduc?ndu-l astfel ?i ?n dieta europenilor.Datorit? abilit??ii sale de a cre?te ?n diferite climate, porumbul s-a r?sp?ndit rapid ?i ?n restul lumii. La doar c?teva decenii dup? c?l?toriile lui Columb, porumbul era deja cultivat ?n Spania, iar apoi s-a r?sp?ndit ?i ?n Italia, Africa de Vest ?i ?n alte p?r?i de pe Glob.C?t porumb se cultiv? la nivel mondial?n prezent, produc?ia total? de porumb la nivel mondial a dep??it-o pe cea de gr?u sau de orez. Totu?i, doar o mic? parte din acest porumb este consumat direct de oameni. Cea mai mare parte este folosit? pentru a ob?ine combustibil (etanol din porumb), hran? pentru animale, ?i alte produse precum sirop din porumb, ulei sau b?uturi alcoolice precum bourbon whiskey, un tip de whiskey american.Porumbul este cea mai cultivat? cereal? din cele dou? Americi.?n anul 2018, produc?ia total? de porumb din lume a fost de 1,15 miliarde de tone, Statele Unite ale Americii produc?nd 34,2% din total, adic? 392,5 milioane de tone. Pe locul doi se afl? China, ?ar? care a cultivat 22,4% din toal, adic? 257,3 milioane de tone. Pe locul trei a fost Brazilia, cu 82,3 milioane de tone.Urmeaz? Argentina, cu 43,5 milioane de tone, Ucraina, cu 35,8 milioane de tone, Indonezia cu 30,3 milioane de tone, India cu 27,8 milioane de tone, Mexic cu 27,2 milioane de tone ?i Rom?nia cu 18,7 milioane de tone (?n anul 2018 a?adar, Rom?nia s-a clasat pe locul 9 la nivel mondial la produc?ia de porumb).DOSARScheme de fertilizare a castrave?ilor f?r? chimicale! Re?ete bio pentru o recolt? bogat?! Redac?ia 5 august 2020 Fertilizarea castrave?ilor f?r? chimicale este de mare ajutor dac? v? dori?i s? ave?i o recolt? bun?, dar ?i s?n?toas?, complet lipsit? de chimicale. Este drept c? ?ngr???mintele preparate ?n gospod?rie nu reu?esc mereu s? aib? eficien?a celor profesionale, ?ns? merit? s? ?ncerca?i s? stropi?i sau s? pune?i la r?d?cina plantelor ?i preparate ob?inute dup? c?teva re?ete extrem de populare.Stropiri ?i scheme de fertilizare la castrave?i:Fertilizarea castrave?ilor cu ?ngr???m?nt din p?ineFertilizarea castrave?ilor cu infuzie de cenu???ngr???m?nt natural pentru castrave?i cu decoct de ceap?Solu?ii naturale pentru f?inarea la castrave?iFertilizarea castrave?ilor cu ?ngr???m?nt din p?ine?ngr???m?nt din p?ine pentru castrave?i? Sun? ciudat, nu-i a?a! Dar dac? v? g?ndi?i s? la baza acestei re?ete st? drojdia din p?ine, parc? lucrurile ?ncep s? se lege. Tratamentul cu aceast? solu?ie de fertilizare trebuie aplicat s?p?m?nal la plante ?i este u?or de preparat ?n gospod?rie.Pentru solu?ie natural? de fertilizare pentru castrave?i ave?i nevoie de:o g?leat?;coji de p?ine neagr?;o piatr?/greutate;ap? curat?.Solu?ia natural? de fertilizare pentru castrave?i se ob?ine astfel: umple?i la 2/3 o g?leat? cu coaj? de p?ine neagr?, ad?uga?i ap? ?i pune?i deasupra o greutate care s? apese amestecul, c?ci altfel cojile se vor ridica la suprafa?? c?nd va ?ncepe fermentarea. A?eza?i g?leata ?ntr-un loc c?lduros timp de o s?pt?m?n?.Solu?ia de drojdie se dizolv? ?n ap? ?n propor?ie 1:3, iar fertilizarea poate fi f?cut? o dat? pe s?pt?m?n?: c?te 0,5 litri de solu?ie la fiecare tuf?. Acest tip de fertilizare se face de la ?nceputul ?nfloririi p?n? la ?nceputul ofilirii.Fertilizarea castrave?ilor cu infuzie de cenu?? Infuzia de cenu?? ajut? la echilibrarea con?inutului de potasiu. Dac? frunzele tufei de castrave?i ?ng?lbenesc, e un semnal c? nu le ajunge potasiul. ?n acest caz stropi?i plantele cu infuzie de cenu??: ad?uga?i 2 pahare de cenu?? ?n 1 litru de ap? clocotit? ?i l?sa?i s? se infuzeze 24 de ore. Acest fertilizant este benefic ?i ?n caz de f?inare.?ngr???m?nt natural pentru castrave?i cu decoct de ceap?O alt? solu?ie pentru fertilizarea natural? a castrave?ilor este decoctul de ceap?. ?nc?lzi?i o g?leat? de ap? ?i ad?uga?i 1 pahar de coji de ceap?, apoi pune?i lichidul pe foc p?n? ?ncepe a fierbe, apoi opri?i focul ?i a?tepta?i 2 ore. Ulterior pute?i uda frunzele de castrave?i cu solu?ia ob?inut?.Solu?ii naturale pentru f?inarea la castrave?iO metod? foarte eficient? ?mpotriva f?in?rii este o solu?ie de lapte acru ?i ap? (1:1), cu care se stropesc tufele o dat? pe s?pt?m?n?. Tot ?mpotriva f?in?rii este foarte eficient? solu?ia de bicarbonat de sodiu: 50 g la 10 litri de ap?, plus 50 g de s?pun lichid. Amesteca?i bine ingredientele ?i stropi?i abundent fiecare tuf?.D?un?tori ?n livezile de s?mburoase Joi, 06 August 2020 Fitosanitar Ast?zi v? prezent?m doi d?un?tori ai scoar?ei ?i ramurilor prezen?i ?n livezile de prun ?i cire? ?n special, care nu sunt organisme de carantin?, dar care se ?nt?lnesc frecvent ?n Rom?nia.Sfredelitorul ramurilor (Zeuzera pyrina)Este o specie polifag?, prezent? ?n livezile de cire?, nuc ?i unele foioase. Se r?sp?nde?te pe distan?e mici prin zborul adul?ilor.Descriere: adultul are corp de culoare alb?, cu 6 pete albastru-?nchis pe torace, abdomen cu dungi transversale albastre. Masculii sunt mai mici, cu o anvergur? a aripilor de 35-50 mm, iar femelele au 50-70 mm. Aripile albe anterioare, mai mici dec?t cele posterioare, prezint? numeroase pete sau puncte bleumarin spre negru. Larva (60 mm) este g?lbuie cu puncte negre, iar ultimul segment abdominal, placa toracic? ?i capul sunt negre.Biologie: are o genera?ie pe an ?n zonele calde ?i una la doi ani, ?n cele mai reci. Adul?ii zboar? din luna iunie p?n? la ?nceputul lunii august, tr?iesc 8-10 zile, se ?mperecheaz? ?n cursul nop?ii, femela depun?nd apoi p?n? la 1.000 de ou?, ?n cr?p?turile scoar?ei, ?n apropierea mugurilor, pe pe?iolul frunzelor ?i pe scoar?a l?starilor. Larvele ?es un cuib m?t?sos, apoi perforeaz? mugurii, frunzele ?i pe?iolul. Mai t?rziu p?r?sesc galeriile, p?trund sub scoar?a ramurilor, s?p?nd alte galerii prin care elimin? rumegu?ul ?i excrementele, ambele colorate portocaliu spre ro?cat. Ierneaz? ?n galerii ?nchise ?i reiau activitatea prim?vara urm?toare, c?nd se hr?nesc c?teva s?pt?m?ni, dup? care rod un orificiu ?n afar?, formeaz? un cocon m?t?sos ?i, prin faza intermediar? de pup?, apar adul?ii.Simptome: larvele tinere rod pe?iolul frunzelor ?i l?starii abia ap?ru?i, iar larvele complet dezvoltate sap? galerii ?n lemn, pomii ataca?i fiind debilita?i, iar ramurile se rup.Tratamente: Ca m?suri de preven?ie amintim ?ndep?rtarea ramurilor afectate, t?ieri de r?rire ?n coroan?, cur??area scoar?ei. ?n perioada de vegeta?ie se poate aplica un tratament cu Karate Zeon-0,015%.Cariul mic al scoar?ei (Scolytus rugulosus) Atac? prunul, piersicul, caisul, cire?ul etc., cu prec?dere ?n livezile unde nu s-a efectuat un control riguros al puie?ilor la ?nfiin?area planta?iei.Descriere: Adultul, de culoare brun?-ciocolatie spre negricioas?, are dimensiuni cuprinse ?ntre 1,8 ?i 2,8 mm. Capul este mic, cu antenele claviforme. Placa dorsal? prezint? o punctua?ie mai grosier?, iar pe elitre petele formeaz? un fel de striuri. Larva este albicioas?-g?lbuie, cu capsula cefalic? brun?, corpul fiind u?or curbat.Biologie: prezint? dou? genera?ii pe an ?i ierneaz? ca larv? ?n galeriile s?pate ?n scoar??. Adul?ii apar ?n aprilie-mai, se hr?nesc o scurt? perioad? de timp, apoi are loc ?mperecherea, dup? care femelele rod galerii (materne) ?n care are loc depunerea pontei. Larvele noi rod la r?ndul lor alte galerii ?n lunile iunie ?i iulie. Genera?ia a II-a de adul?i se dezvolt? ?n august-septembrie.Simptome: Adul?ii rod mugurii ?i l?starii fragezi, iar larvele sap? galerii ?n lemn, ?n special pe ramurile mai sub?iri, cu diametrul de 1-6 cm. Galeriile materne sunt de tip longitudinal, de 2-6 cm lungime, iar cele larvare sunt lungi ?i sinuoase. Din orificii se scurg substan?e gomoase, ceea ce face ca atacul s? se depisteze cu u?urin??.Tratament: ?ndep?rtarea ramurilor atacate, arderea acestora ?i tratament chimic, ?n perioada repausului vegetativ, utiliz?nd Confidor Oil SC 004, ?n concentra?ie de 1,5%. Maria BOGDAN * * * Prima franciz? Cereal Crunch se deschide la Craiova aug. 6, 2020 Cereal Crunch deschide prima franciz? a grupului la Craiova, m?ine, 7 august, dup? cele dou? loca?ii din Bucure?ti, deschise la Pia?a Na?iunilor Unite ?i pe Hristo Botev. Noua loca?ie face parte din planul de dezvoltare pentru 2020 ?i a presupus o investi?ie ini?ial? de 40,000 de euro.?Am preluat acest business la finalul anului 2019 ?i ne-am propus atunci, pentru primul an, s? deschidem 5 noi francize ?n Bucure?ti ?i ?n ?ar?. M? bucur s? v?d oameni cu viziune, dispu?i s? investeasc? ?n lucrurile ?n care cred ?i am fost ?nc?ntat s? descop?r c? cei care au preluat franciza de la Craiova sunt antreprenori tineri, dinamici, cu obiective ?ndr?zne?e ?i determina?i s? le ?ndeplineasc?. Miz?m ?i aici pe un design cool, modern, pe mult? lumin?, culoare ?i pe o atmosfer? prietenoas?, dar ?i pe mult? verdea??, la fel ca ?n loca?iile din Bucure?ti. Ca plan de business pentru aceast? franciz? estim?m pentru anul acesta s? ajungem la un num?r de 70 – 100 de bonuri zilnic, iar dup? un an ne propunem s? ajungem la o medie de 150 de bonuri”, a declarat Radu Savopol, co-fondator Cereal Crunch & 5 to go.Loca?ia din Craiova e pozi?ionat? chiar ?n zona centrului vechi ?i ?i a?teapt? pe locuitorii ora?ului, ?i nu numai, s? testeze cele peste 100 de sortimente de cereale, al?turi de multe variet??i de lapte ?i de toppinguri. Oferta e generoas?, include ?i sucuri, cafea sau smoothie.Cereal bar-ul craiovean dispune de o suprafa?? ampl?, de 80 mp, de 35 de locuri la interior ?i 20 de locuri pe teras?.Estim?rile ini?iale sunt ca cifra de afaceri s? ating? 75,000 de euro pentru perioada august – decembrie 2020, ?n condi?ii normale de func?ionare, iar pentru anul urm?tor, s? se apropie de 200,000 de euro.?n spatele conceptului Cereal Crunch sunt 3 antreprenori cu experien?? ?n domeniul HoReCa, Radu Savopol ?i Lucian B?dil?, co-fondatori ai celui mai mare lan? de cafenele din Rom?nia, 5 to go, ?i Andrei Alecu, proprietar al cafenelei Utopia Coffee Bar. ?n prezent, Cereal Crunch are deschise dou? spa?ii ?n Bucure?ti, la Pia?a Na?iunile Unite ?i la Universitate, pe Hristo Botev 1. Meniul ofer? peste 100 de tipuri de cereale din toat? lumea, dar ?i locale, al?turi de 16 tipuri de lapte ?i peste 20 de toppinguri. Conceptul s-a extins sub form? de franciz? pentru prima oar? ?n provincie, la Craiova. * * *Cele mai frecvente boli ale culturii de grau: sfaturi pentru o combatere efficient HYPERLINK "" august 6, 2020 Importanta din punct de vedere al economiei si frecvent intalnita pe intreg cuprinsul tarii noastre, cultura de grau creste de la un an la altul in ciuda unui climat preponderent arid, cu temperaturi foarte ridicate incepand cu luna Mai. Soiurile cele mai cultivate de catre fermierii romani sunt cele semi-timpurii, capabile sa reziste unor temperaturi ridicate si unei cantitati reduse de precipitatii. Fie ca alegi soiul Glosa, Otilia, Pajura, Pitar sau Dropia, fiecare dintre acestea manifesta o buna toleranta atat la seceta, cat si la arsita. Cu toate acestea, bolile afecteaza culturile de grau pe arii extinse, dar fermierii au la dispozitie metode potrivite de preventie si tratament.Din ce cauze apar problemele culturilor de grauFiecare dintre bolile care afecteaza frunzele, tulpinile si spicele de grau actioneaza in felul ei, dar toate au nevoie de un complex de factori care sa le favorizeze atacul asupra frunzelor, tulpinilor sau spicelor. Printre cei mai frecventi declansatori ai problemelor ce pot da peste cap o recolta sanatoasa de grau se numara:umiditatea ridicata, de peste 80%, mai ales in perioada de aparitie a spicelor si in faza de lapte a bobului, cand anterele parasesc spicul de grau;temperatura situata la extreme, respectiv mai mica de 10 grade Celsius sau mai mare de 29 de grade Celsius;densitatea prea mare la semanat, in special dac? aceasta este insotita de utilizarea unei doze mai mari de azot;prezenta in sol a resturilor vegetale, cauzata, in general, de utilizarea sistemului de lucrari minimum tillage;uscarea necorespunzatoare a boabelor de grau, fara un control precis al temperaturii, al umiditatii, al mirosului si al culorii.Prin ce metode combati si previi bolilePretentios in raport cu lucrarile de care depinde reusita culturii, graul depinde de o serie de procedee specifice care trebuie aplicate riguros de catre cultivatori. Aplicarea unui fungicid odata cu tratamentul semintei, pentru protectia culturii pe intreaga perioada a toamnei si pana la al doilea tratament foliar din primavara, asigura o buna dezvoltare a plantelor incepand cu instalarea toamnei. Mai mult, aceasta solutie garanteaza o protectie eficace pe timpul iernii si un start excelent odata cu venirea primaverii. Dozat ca orice tratament de samanta, fungicidul controleaza agentii patogeni cu o actiune foliara si are o influenta pozitiva asupra fiziologiei baterea bolilor reprezinta una dintre principalele lucrari de ingrijire la cultura de grau, intrucat pierderile de recolta cauzate de aparitia bolilor sunt cuprinse intre 10 si 70%. Aplicarea unui tratament cu fungicid la grau trebuie efectuat preventiv, pana la momentul in care bolile si-ar putea face simtit efectul asupra graului, producand pierderi semnificative. Cultura trebuie protejata si in faza de inflorire, dupa momentul in care a survenit inspicarea graului, in special in conditii de umiditate ridicata si de temperaturi crescute, pentru inhibarea aparitiei microtoxinelor periculoase in plante.???Care sunt bolile cele mai des intalnitePoate parea greu de crezut, dar pana si cei mai experimentati fermieri pot fi luati prin surprindere de atacul diferitilor agenti patogeni ce actioneaza in camp. Odata produs atacul asupra plantelor, acesta este greu de eradicat. De aceea, este important ca aplicarea tratamentelor sa se faca responsabil si preventiv. In caz contrar, culturile de grau ar putea cadea prada unor boli cum ar fi:Septorioza (Septoria tritici): aparuta deseori in culturile din tara noastra, aceasta boala poate duce la diminuarea productiei cu pana la 600%. Semnele atacului sunt usor de recunoscut sub forma petelor brunificate de pe frunzele inferioare si de pe baza plantelor. Acestea sunt rapid insotite de fructificatii ale ciupercilor incastrate in tesut, iar deficientele fiziologice ale plantelor intervin rapid.Fainarea (Erysiphe graminis): graul de primavara si graul de toamna reprezinta victimele predilecte ale acestei boli, care este semnalata de prezenta unor pustule blanoase de culoare albicioasa. Ele se intalnesc pe organele de asimilatie, cum ar fi frunzele, tulpinile si spicele, dar mai ales pe frunze. In cazuri extreme, aceasta boala poate provoca diminuarea productiei cu pana la 40%.Rugina galbena (Puccinia striiformis): simptomele acestei boli apar la nivelul frunzelor, in stadiile avansate de vegetatie, sub forma unor pustule galbene. Epidemiile pornesc, de regula, toamna, iar primavara se pot observa in camp focare cu plante infectate. In cazurile atacurilor severe, poate fi infectat si spicul.Ajutorul pe care tehnologiile moderne il ofera fermierilor este cel mai bun aliat al priceperii lor in demersul de a obtine o productie cat mai buna. Cu sfaturile de mai sus, combaterea bolilor va fi considerabil mai usoara. * * *9 semne care ??i arat? c? ai o capr? bolnav? HYPERLINK "" Sorin Octavian VOIA : 06 august 2020 P??unatul ?n mediu propice ?i furajele de calitate sunt factori determinan?i pentru vitalitatea caprelor pe timpul verii. Agita?ia excesiv? ?i refuzul hranei indic? probleme de s?n?tate.Proprietarii sunt direct r?spunz?tori de asigurarea bun?st?rii animalelor prin ra?ia necesar? de furaje, printr-un mediu prielnic, prin cunoa?terea tiparelor de comportament, protejarea de v?t?mare, suferin?? ?i boli. ?Hran? ?i ad?posturi optime?Alimenta?ia caprelor, oilor ?i bovinelor ?nregistreaz? diferen?e, iar proprietarii trebuie s? le cunoasc?. Ovinele ?i bovinele folosesc p??unile, iar caprele, pe l?ng? un spectru mai larg al speciilor de plante consumate (inclusiv buruieni), valorific? frunzele arbu?tilor, arborilor ?i chiar scoar?a copacilor tineri. Furajele pentru capre trebuie s? fie echilibrate din punct de vedere nutri?ional ?i s? le fie interzis accesul la plante ?i arbu?ti care con?in compu?i toxici.?n perioada de var? caprele sunt ?ntre?inute la p??une, unde supravegherea poate fi limitat?, mai ales dac? p??unea este ?mp?r?it? prin garduri. Nu uita?i c? por?ile ?i gardurile trebuie s? fie rezistente, c?ci caprele vor ?ncerca s? evadeze exploat?nd orice vulnerabilitate.?3 cerin?e ale unui ad?post bun??n ceea ce prive?te ad?posturile, iat? 3 condi?ii pe care acestea trebuie s? le ?ndeplineasc?:s? fie bine ventilate, dar ?n acela?i timp s? nu fie reci, pentru c? p?rul nu protejeaz? caprele foarte bine ?mpotriva frigului;s? asigure lumin? natural?, dar ?i lumin? artificial? pentru a putea inspecta animalele ?n orice moment din noapte;pere?ii ?i accesoriile s? fie rezistente, c?ci caprele cerceteaz? ?i mestec? tot ce se afl? ?n raza lor de ac?iune. Av?nd ?n vedere c? ele sunt capabile s? ajung? p?n? la 2 metri deasupra solului, ave?i grij? la amplasarea instala?iilor electrice ?i a cablurilor pentru iluminat.?RECUNOA?TE?I PROBLEMELE!?Fermierul trebuie s? aib? capacitatea de a identifica orice schimbare fizic? sau de comportament. Iat? care sunt semnele care indic? probleme de s?n?tate:Tuse persistent?;Diaree;Sc?derea brusc? ?n greutate;Semne nervoase;Mod anormal de hr?nire;Cre?terea temperaturii;Refuzul furajelor sau reducerea treptat? a aportului zilnic de furaje;Consumul unor plante pe care capra nu le-ar m?nca ?n mod normal, cum ar fi frunzele de ieder?;?Pl?nsetul” animalului. ?n general, caprele nu sunt animale foarte vocale, dar dac? ?ncep s? fac? zgomot, atunci necesit? mai mult? aten?ie: zgomotul indic? faptul c? sunt fl?m?nde, iar pl?nsetul poate fi semn c? ceva nu este ?n regul?. Un cresc?tor ?ncep?tor trebuie s? ?tie c? ?n caz de stres, ca de exemplu ?n zilele caniculare, caprele sunt nelini?tite ?i devin foarte vocale.Pe m?sur? ce gradul de disconfort al animalului cre?te, semnele sunt tot mai evidente. Dar, odat? ce starea general? se agraveaz?, expresia ?i intensitatea semnelor clinice pot sc?dea, iar letargia nu este niciodat? un semn bun. O capr? bolnav? trebuie izolat? pentru a nu fi b?tut? de caprele dominante ?i pentru a nu concura cu celelalte animale pentru sursa de hran?. De o aten?ie special? au nevoie ?i caprele b?tr?ne. Indiferent dac? caprele dumneavoastr? sunt ?inute ca animale de companie sau pentru profit, acestea trebuie ?nregistrate ?i identificate prin crotaliere pentru ca medicul veterinar s? poat? ?ine o eviden?? strict?.Click AICI ?i citi?i ?i alte articole despre ?ngrijirea animalelor! ?VITALITATEA CAPREI ?O capr? s?n?toas? trebuie s? fie activ?, curioas?, incisiv? ?i interesat? de ce se ?nt?mpl? ?n jurul ei. P?rul ?i ochii str?lucesc, iar n?rile sunt curate, f?r? cruste sau scurgeri nazale. Temperatura corporal?, la nivel rectal, trebuie s? fie ?n intervalul, considerat normal, de 38,5 p?n? la 40,5 0C. Nu uita?i c? pozi?ia ridicat? a cozii este cel mai evident semn al st?rii de s?n?tate.Supraveghea?i atent animalele ?n primele zile c?nd acestea sunt introduse ?ntr-un ?arc nou sau pe o suprafa?? de p??une ?ngr?dit?, c?ci pot fi mai agitate. Nu uita?i c? nu le place umezeala, a?a c? trebuie s? le asigura?i o zon? permanent uscat? ?n noul ?arc!un articol de SORIN VOIA, USAMVB Timi?oara * * *?Observ c? suntem lua?i de pro?ti” - Cristian Vlad, coordonatorul Young ANAT 05 aug, 2020 | R?zvan Zamfir | Cristian Vlad, pre?edintele Regiunii Centru a Asocia?iei Na?ionale a Agen?iilor de Turism (ANAT) va coordona grupului de lucru Young ANAT, entitate creat? de ANAT, care va cuprinde ?efi de agen?ii sub 35 de ani din Rom?nia. De?i Young ANAT e momentan ?n faz? incipient?, Cristian Vlad, care de?ine agen?ia de turism VladCris-Consult din F?g?ra?, are deja planuri ?n ceea ce prive?te organizarea ?i activitatea noii asocia?ii ?i spune c? tr?ie?te cu senza?ia c? agen?ii de turism sunt lua?i de pro?ti de autorit??i. Dup? 25 august, c?nd activitatea asocia?iei va fi validat?, Cristian Vlad spune c? va crea un grup de 5 ?efi de agen?ii sub 35 de ani din c?t mai multe zone ale ??rii, al?turi de care va decide direc?iile Young ANAT. ?Vom promova pachete de c?teva zile ?n diverse zone ale ??rii pentru turi?tii rom?ni pe care ne baz?m acum, at?ta vreme c?t cei str?ini sunt zero. Mai merge doar turismul de business, dar nu ?n mod deosebit. Logistica exist?, problema e la infrastructur? unde suntem complet dep??i?i, dar ne vom descurca”, spune Cristian Vlad. Cite?te ?i: 60% dintre rom?ni ar accepta o nou? perioad? de urgen?? Acesta ??i propune s? fie un fel de interfa?? ?ntre guvern ?i tinerii antreprenori din turism. ?Voi participa ?i la ?nt?lnirile cu resposabilii din guvern ?i sper s? aflu ?i c?nd ne vor ajuta cu adev?rat, au trecut deja 4-5 luni ?i pentru turism nu s-a oferit nimic din partea statului, de?i nu noi am creat pandemia aceasta. Dar noi avem al?turi de HoReCa, cel mai mult de tras de pe urma ei”, explic? Vlad. Acesta spune c? firma sa a pierdut ?n primele 3 luni ale pandemiei circa 97% dintre venituri fa?? de anul trecut, ?i a fost nevoit s? dea concedii f?r? plat? ?i apoi concedieri, din cauza faptului, arat? acesta, ?c? Guvernul nu a inclus codul agen?ii de turism, printr-o eroare inexplicabil?, ?ntre cele c?rora le achita trei sferturi din salariul mediu”. Cite?te ?i: Nurol Insaat ?i SA&PE ?i Spedition UMB vor construi loturile 3 ?i 4 ale Centurii Bucure?ti ?Preconizez c? vom mai avea de suferit ?nc? cel pu?in un an, poate mai mult, de pe urma pandemiei, iar resursele noastre sunt limitate. Nu putem s? le ?ntindem la nesf?r?it. Observ c? suntem lua?i de pro?ti de guvernan?i, care ?tiu s? trimit? ?n controale oameni complet nepreg?ti?i, dar nu reac?ioneaz? c?nd un domeniu ??i pierde banii din cauza lipsei de cerere provocat? de factori externi”, sus?ine Vlad. ?n fine, potrivit spuselor cu Cristian Vlad, agen?iile de turism membre ale ANAT ??i vor axa oferta pe turistii rom?ni, cu pachete scurte de vacan??, ?n zone precum F?g?ra?, Maramure?, Bucovina ?i altele, ?n speran?a c? vor salva ce se mai poate salva dintr-un sezon deja compromis de pandemie. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download