Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 8 martie 2021, prima parte Cursul de schimb 08.03.2021 1 EUR4.88381 USD4.1118ANM, prognoza meteo pentru urm?toarele dou? s?pt?m?ni Dragos Manea 8 martie 2021, 10:39 ANM a emis prognoza meteo pentru urm?toarele dou? s?pt?m?ni din luna martie ?i se pare c? temperaturile cunosc o cre?tere accentuat?. BANATP?n? spre sf?r?itul primei s?pt?m?ni, valorile termice diurne se vor situa ?n general ?n jurul celor climatologic specifice perioadei, cu maxime ?n medie de 6…10 grade, cu cele mai sc?zute valori ?n data de 10 martie.?n toat? aceast? perioad?, nop?ile vor fi reci, cu temperaturi negative, ?n medie, de -3…-1 grad. Ulterior, mai ales la sf?r?itul primei s?pt?m?ni, vremea se va ?nc?lzi, temperatura aerului va ajunge la medii ale maximelor de 12…15 grade ?i ale minimelor de 1…3 grade.Spre sf?r?itul intervalului de referin?? vor fi posibile varia?ii termice de la o zi la alta, dar regimul termic este estimat a fi ?n general apropiat de cel normal ?n a doua decad? a lunii martie.CRI?ANAP?n? ?n jurul datei de 12 martie, valorile termice diurne vor fi apropiate de cele climatologic specifice perioadei, cu maxime ?n medie de 6…10 grade, cu cele mai mici valori ?n data de 10 martie. ?n acest interval, pe parcursul nop?ilor vor fi temperaturi negative, ?n medie, de -5…-3 grade.Apoi, mai ales la sf?r?itul primei s?pt?m?ni, vremea se va ?nc?lzi, temperatura aerului va ajunge la medii ale maximelor de 11…13 grade ?i ale minimelor de 1…3 grade.Spre finalul celei de-a doua s?pt?m?ni vor fi posibile varia?ii termice de la o zi la alta, dar regimul termic va fi ?n general apropiat de cel normal pentru a doua decad? a lunii martie.TRANSILVANIA?n primele zile ale intervalului, p?n? ?n jurul datei de 12 martie, valorile termice maxime vor fi ?n general apropiate de cele climatologic specifice perioadei, cu medii de 4…8 grade, dar cele mai sc?zute valori se vor ?nregistra ?n data de 10 martie.Pe parcursul nop?ilor, ?n acest interval, vor fi valori negative ?n toat? regiunea, cu medii de -7…-4 grade.Apoi, mai ales la sf?r?itul primei s?pt?m?ni, vremea se va ?nc?lzi, temperatura aerului va ajunge la medii ale maximelor de 8…11 grade ?i ale minimelor de -2…0 grade.Spre finalul celei de-a doua s?pt?m?ni, de?i vor fi varia?ii termice de la o zi la alta, valorile se vor men?ine apropiate de cele normale pentru pentru aceast? perioad?.MARAMURE?ANM, prognoza meteo pentru primele 2 s?pt?m?ni din luna martie.P?n? spre sf?r?itul primei s?pt?m?ni din interval, valorile termice maxime vor fi ?n general apropiate de cele climatologic specifice perioadei, cu medii de 5…8 grade, cu cele mai mici valori ?n zilele de 9 ?i 10 martie.?n acela?i interval, pe parcursul nop?ilor vor fi temperaturi negative, iar media minimelor va fi de -5…-3 grade. Apoi, mai ales la sf?r?itul primei s?pt?m?ni, vremea se va ?nc?lzi, temperatura aerului va ajunge la medii ale maximelor de 9…11 grade ?i ale minimelor de 0…2 grade.Spre finalul celei de-a doua s?pt?m?ni vor fi varia?ii termice de la o zi la alta, dar regimul termic se va men?ine apropiat de cel normal pentru aceast? perioad?.MOLDOVAPrimele zile ale intervalului vor fi caracterizate de o vreme ?n general mai rece dec?t ar fi normal ?n aceast? perioad?, cu medii ale temperaturilor maxime de 3…7 grade ?i minime negative, de -6…-2 grade.Din data de 13 martie, vremea se va ?nc?lzi treptat, detemin?nd valori termice diurne de 8…13 grade ?i nocturne u?or pozitive.DOBROGEAIntervalul de referin?? va debuta cu un regim termic diurn ?n general apropiat de cel climatologic specific (maxime de 5…8 grade, ?n medie), dar cu temperaturi mult mai sc?zute ?n ziua de 10 martie (la amiaz? 2…4 grade).?n schimb nop?ile vor fi reci, cu minime preponderent negative.Ulterior, dup? data de 17 martie, de?i vor fi varia?ii de la o zi la alta, estim?rile indic? o probabilitate mai mare pentru un regim termic u?or peste cel climatologic specific ?n a doua decad? a lunii martie.Cum este vremea ?n MUNTENIA?P?n? ?n data de 12 martie, valorile termice diurne se vor situa ?n general ?n jurul celor climatologic specifice, cu maxime ?n medie de 6…9 grade, iar ziua de 10 martie va fi mult mai rece dec?t normal.?n toat? aceast? perioad?, nop?ile vor fi relativ reci, cu temperaturi negative (-5…-1 grad, ?n medie).Ulterior vremea se va ?nc?lzi semnificativ, temperatura aerului va ajunge la valori maxime de 12…15 grade, iar minimele, mediat regional, vor fi de 1…5 grade.Spre sf?r?itul intervalului de referin?? vor fi posibile varia?ii termice de la o zi la alta, dar regimul termic este estimat a fi ?n general apropiat de cel normal ?n a doua decad? a lunii martie, scrie ANM.ANM: rezerva buna de umiditate la majoritatea culturilor. Ce lucrari de sezon se pot efectua in aceasta perioada, martie 8, 2021 In urmatoarele zile, temperaturile inregistrate se vor situa intre -5 si 8 grade Celsius, cu minime ce pot ajunge chiar si la -15 grade. Rezerva de umiditate la majoritatea culturilor de toamna este una satisfacatoare, iar starea de vegetatie la majoritatea plantelor va fi una buna, in aproape toata tara, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 08-12 martie. In acest interval va predomina un regim termic al aerului in general normal, in aproape toata tara. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre -5…8°C, valori apropiate de mediile climatologice, in majoritatea regiunilor agricole. Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre 3…13°C, la nivelul intregii tari.Temperatura minima a aerului se va situa intre -12…3°C in cea mai mare parte a teritoriului, determinand producerea inghetului la sol. Se prognozeaza precipitatii sub forma de ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), acestea fiind insotite de intensificari ale vantului. De asemenea, in zonele de campie vor fi conditii de producere a cetii.Caracteristici agrometeorologice In cultura graului de toamna, rezerva de umiditate pe adancimea de sol 0-100 cm, se va incadra in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, pe intreg teritoriul agricol al tarii.Starea de vegetatie a culturilor agricole Ca urmare, la culturile de camp, procesele de crestere si dezvoltare se vor desfasura pe ansamblu in bune conditii, indeosebi in zonele de campie. De asemenea, in nordul si centrul tarii, ritmurile vegetative ale plantelor vor evolua lent, local fiind posibila semnalarea starii de repaus biologic. In functie de data semanatului, orzul si graul de toamna isi vor continua fazele de rasarire, formare a frunzei a treia si infratire (10-100%), pe majoritatea suprafetelor agricole.Starea de vegetatie a culturilor va fi in general buna si medie, respectiv medie si slaba in semanaturile efectuate tardiv. Rapita se va afla la dezvoltarea aparatului foliar (8-12 frunze) la nivelul intregii tari, cu o uniformitate si vigurozitate a plantelor pe ansamblu medie si slaba, indeosebi pe terenurile agricole afectate de temperaturile scazute din intervalele precendente.La pomii fructiferi se va mentine starea de repaus vegetativ, iar local pe terenurile cu expozitie sudica se va putea declansa faza de umflare a mugurilor de rod. In cea mai mare parte a podgoriilor, vita-de-vie se va afla in stadiul de repaus biologic.Lucrarile agricole de sezon (araturi, taieri in plantatiile pomicole si viticole, fertilizari faziale, etc), se vor desfasura pe ansamblu normal, acestea fiind intrerupte temporar doar in zilele cu precipitatii.Recomandari de specialitateControlul biologic pentru determinarea viabilitatii plantelor de orz, grau si rapita, precum si a evolutiei mugurilor de rod la pomii fructiferi si vita-de-vie;Aplicarea ingrasamintelor minerale pe baza de azot si potasiu la culturile de toamna infiintate in epoca optima;Continuarea lucrarilor de intretinere (fertilizari cu ingrasaminte organice, taieri de rodire) in vii si livezi;Efectuarea araturilor in vederea insamantarilor de primavara;Declansarea pregatirii patului germinativ pentru semanatul culturilor din prima urgenta (mazare, lucerna, borceag, etc.). Sursa: ANMDe Ziua Femeii, despre munca chinuit? a femeilor de la sat, care sunt privite drept ?asistate social” dup? zeci de ani de trud? la CAP Luni, Costi Rogozanu, 08 martie 2021, La ?nceputul lui martie se iau flori, m?r?i?oare, se vorbe?te despre ?importan?a femeii”, de zici c? e o specie diferit? plonjat? l?ng? un grup de Adami g?nditori. ?mi place titlul campaniei feministe de la noi cu ?Mul?umim pentru flori, dar vrem respect, egalitate”. Doar cu flori ?i m?r?i?oare n-am f?cut nimic, suntem o societate macho-trist?, am merita un snop de ghiocei plesni?i peste ochi. ?ncep cu o poveste despre egoismul masculin ?n form? pur?, copil?reasc?. Era 8 Martie. Eram la ?ar?, aveam vreo ?apte ani ?i-mi doream o carte a lui Conan Doyle, nou ap?rut?. Maic?-mea mi-a promis c? o ia, mai trebuia s? a?tept dou? s?pt?m?ni, p?n? la salariu. Nu am rezistat. Aveam ni?te economii, m-am dus la magazinul din sat (unde, da, erau c?r?i pe atunci) mi-am cump?rat-o, am scris pe ea ?La mul?i ani, mama, de 8 Martie” ?i i-am dus-o. M-a pupat, eu i-am smuls cartea din m?ini imediat dup? ce i-am dat-o ?i m-am apucat de citit. Am f?cut ?i cadoul, mi-am f?cut ?i pofta. Cam a?a arat? multe din cadourile ?i recuno?tin?ele masculine de 1-8 Martie. De ce nu e luat? ?n serios munca de acas?? Am zis s? personalizez cea mai banal? dintre pove?ti, povestea uria?ei munci informale a femeilor. Pare o bucat? biografic?, dar nu e, e povestea a sute de mii de rom?nce a c?ror munc? a fost constant ignorat? ?i de apropia?i, ?i de societate. Munca femeilor e oricum diafan?, nu se vede nici ?ngrijirea c?minului, copiilor, ?ngrijirea v?rstnicilor. Asta nu e munc?, e ?datorie” de familie!, ni se spune. ?i unde e cu ?moral? de familie” ?i ?datorie”, e gratis, desigur. Problema e global?, nu doar rom?neasc?, iar dezbaterea e c?t se poate de serioas? – de ce nu e luat? ?n serios munca de acas?? Mai ales c?, pe timp de pandemie, a devenit ?i munc? de birou, ?i educa?ie pentru copii, ?i munc? de ?ngrijire pe care trebuia s? o fac? ?statul cel social”. Nici pandemia n-a adus recunoa?terea acestei munci f?cute mai ales de femei. Ce a adus pandemia, ?n schimb, a fost cre?terea exponen?ial? a violen?ei domestice. ?Ioanele mele” Avem un roman emblematic ?Ion”. A?tept o scriitoare talentat? s? scrie o replic? dup? Rebreanu, dup? 100 de ani, care s? se cheme ?Ioana”. Ioana ar fi ??ranca ignorat?, prins? ?ntre lumi, cea care n-a beneficiat de altceva dec?t de h?m?leal? ?i nerecuno?tin?? ?n ultima sut? de ani. Am?ndou? bunicile mele au numele ?Ioana”. O bunic? Ioan? mi-a murit acum mul?i ani, am tot timpul ?n urechi r?sul ei h?tru ?i pu?in r?ut?cios. Era o ??ranc? av?nd un IQ mult peste medie, te f?r?ma cu o glum?, era perceput? ca fiind o femeie ?rece”, dar, de fapt, era insuportabil de de?teapt? ?i afec?iunea ei crea dependen??. Cealalt? bunic? Ioana, dinspre mam?, tr?ie?te, ne vedem regulat, m? ?ntreab? de fiecare dat? retoric ?i ironic-??r?nesc ?da’ ce zic, mam?, ??tia la televizor?”. Prima Ioan? a avut 7 copii, veni?i pe lume ?n dou? tran?e, ?nainte ?i dup? r?zboi (?i dup? prizonierat, bunicul Vasilache fiind r?mas ca multe alte mii prin lag?re de munc? sovietice, dup? ?ntoarcerea armelor). Cealalt? Ioan? a avut 4 copii. Am?ndou? au fost la CAP (Cooperativa Agricol? de Produc?ie). Au mai avut ?i ceva petice de p?m?nt de-al lor, plus ce-a mai venit dup? Revolu?ie. S-a redescoperit ?n anii ‘90 o etap? de ?auto-iob?gie”, autoexploatare ?n numele p?m?ntului sf?nt al familiei, de fapt, o munc? grea pentru supravie?uire ?ntr-o societate care spunea stop moderniz?rii ruralului. Au ?ngrijit zeci de copii, nepo?i, str?nepo?i, au avut grij? de p?rin?ii, socrii lor ?i, nu ?n ultimul r?nd, de b?rba?ii lor. Zodia lor a fost ?zodia informalului”. B?rbatul de la ?ar? a mai prins ceva din munca respectat?, fie c? a fost dat la ?coli profesionale, fie c? a ajuns chiar pe la ?nv???m?nt superior, e clar c? a avut mai multe posibilit??i. Un popor ?ntreg feminin rural a muncit ?ns? pe br?nci la CAP. CAP-urile, de?i primul pas spre modernizare industrial?, erau mari ?nghi?itoare de munc? brut? ?i ieftin?. Iar munca asta au f?cut-o mai ales femeile. O munc? aproape ignorat?. Le-a r?mas un carnet de lucru ?i cam at?t. Anii ?ia de CAP, ?n cazul celor dou? Ioane munci?i integral, de la facerea ?colectivului” p?n? ?n decembrie 89, le-au adus pensii infime. Pensia minim? (ajuns? acum la 800 de lei) a fost cheia pentru ajutorarea c?t de c?t real? a acestui popor feminin care a tras din greu. O bunic? Ioan? nu a mai prins pensia minim?, lua echivalentul a vreo 200 de lei pe lun?. Cealalt? Ioan? a prins marea ?revolu?ie” a introducerii ?pensiei minime”. Adic?, ?i dac? ai muncit 3 decenii ?n CAP, tot e nevoie de ?ajutor” de stat ca s? iei pensie minim?! Aceste femei mai sunt privite de unii dobitoci ca ?asistate social”. Poate invers, statul rom?n a fost asistatul lor social pe care l-au ?inut pe linia de plutire cu munc? aproape gratis. Munca b?gat? sub pre? ?nceputul de martie este ?dedicat femeilor”. O peltea familist zaharisit?, care ni se serve?te ?n scopuri comerciale prin pres? ?i pe la supermarketuri de unde putem lua un buchet cu numai 9,99 lei. Pentru cei care str?mb? din nas c?nd aud ?feminism”, tocmai povestea Ioanelor mele arat? c?t de important? ar fi o consolidare a feminismului ?n Rom?nia. Istoria recent? a cunoscut forme simple de abuz, dar ?i forme complexe de vampirizare a unor p?turi largi de popula?ie, mai ales feminin?. ?i plecatul la munc? ?n afar? a ?nsemnat exploatare diversificat?, ?n func?ie de gen. Zeci de mii de rom?nce au stat ?nchise ?n case cu v?rstnici, pl?tite prost, ?nnebunite de c?te un ??ef” mai mult sau mai pu?in bun care lua ajutorul de ?ngrijire de la statul italian, spaniol sau austriac ?i sub?nchiria apoi sarcinile c?tre femei din Est. Dintre copiii celor dou? Ioane s-a ridicat o genera?ie cu mai multe ?anse, s-au ridicat fiicele lor, care au reu?it s? plece dintr-o lume care amesteca ?ruralul tradi?ional” cu s?r?cia lucie. Cele dou? Ioane au patronat discret evolu?ia fetelor ?i b?ie?ilor lor, ?i-au f?cut por?ia lor de datorie f?r? s? cear? nimic ?n schimb.Genera?ia femeilor de la ?ar? de peste 60 de ani este dintre cele mai ignorate. Iar cele care mai sunt ?n via?? sunt, iat?, ?asistate” de statul rom?n. ?i pe munca lor s-a f?cut uria?a modernizare comunist?, ?i pe munca lor s-au emancipat genera?iile urm?toare urbanizate. ?i, aten?ie!, pe munca lor au supravie?uit copiii lor pleca?i pe la ora? ?i r?ma?i f?r? locuri de munc? ?n anii de dup? Revolu?ie. Cele care mai tr?iesc nu v?d dec?t cum munca lor s-a cam dus de r?p?. Totul ?n jur redevine cumva primitiv, accesul la educa?ie e mai greu dec?t pe vremea c?nd maic?-mea mergea cu vacile ?i ?nv??a pentru liceul pedagogic. Ele au fost fa?a ?i munca nev?zute ale satului, au r?mas ?i prizoniere unui patriarhat tradi?ional ?i prinse ?ntr-un contract de munc? fizic? ?n contul c?reia se presupunea c? m?car copiii lor vor avea o soart? mai bun?. Contractul a func?ionat prea pu?in timp. Destinul lor e o lec?ie ?n zilele astea de 1-8 Martie, este o lec?ie despre c?t de talentat? poate fi o societate ?n a b?ga sub pre? un volum uria? de efort. A?a c? accepta?i acest text ca un infim tribut pentru ?Ioanele” mele ?i ale tuturor, acel popor discret de femei care nu a apucat nici beneficiile emancip?rii, nici beneficiile moderniz?rii, care au dat tot ?i au primit ?n schimb chin ?i ceva asisten?? social?. Asisten??, nu recunoa?tere. La mul?i ani, mamaie Ionica. M? g?ndesc tot timpul la matale, bunic? Ioan?. APIA si SUBVENTIIAvans APIA 2021: C?nd vor ?ncasa fermierii prima tran?? de bani din subven?iile pe acest an, Roxana Dobre - 8 martie 2021 Avans APIA 2021 – primele informa?ii oficiale privind prima tran?? de bani pe care fermierii o vor ?ncasa din subven?iile agricole aferente acestui an. Conform unui ordin emis de Ministerul Agriculturii, cu calendarul pentru pl??ile directe din 2021, primele sume pentru schemele de plat? vor ajunge la fermieri pe 18 octombrie ?i nu pe 16 octombrie a?a cum era obi?nui?i produc?torii agricoli. Motivul este legat de faptul c? data de 16 octombrie pic? ?n acest an ?ntr-o zi de s?mb?t? c?nd func?ionarii Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). dar ?i Trezoreria sau b?ncilor nu au program cu publicul. Termenul privind plata avansului dar ?i a sumelor finale este prev?zut ?ntr-un ordin al ministrului agriculturii, Adrian Oros.Conform Ordinului nr. 50/02.03.2021 privind stabilirea modalit??ii de coordonare a implement?rii schemelor de pl??i directe ?i a ajutoarelor na?ionale tranzitorii care se aplic? ?n agricultur?, la nivelul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii rurale ?i al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, semnat de ministrul agriculturii, Adrian Oros, subven?iile pentru fermieri se vor achita ?n 2021 conform urm?torului calendar: plata avansului pentru anul de cerere 2021 se va efectua ?n perioada 18 octombrie 2021 – 30 noiembrie 2021, dup? finalizarea controalelor administrative ?i la fa?a locului ?n ceea ce prive?te pl??ile directe, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 17 decembrie 2013; plata final? ca diferen?? ?ntre cuantumul calculat ?i cuantumul acordat ?n avans pentru anul de cerere 2021, se va efectua ?ntre 2 decembrie 2021 – 31 martie 2022, cu excep?ia dosarelor la care termenele-limit? de depunere a documentelor dep??esc data de 31 martie 2022.Potrivit unui comunicat al MADR, plafonul alocat pl??ilor pentru fermierii ?n perioada de tranzi?ie, 2021-2022, este de aproximativ 3,811 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA) ?i aproximativ 1 miliard euro din Fondul European pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? (FEADER), sume ce pot fi accesate de circa 800.000 de beneficiari care depun anual cereri la APIA.CUM OB?INE?I ANUL ACESTA DE LA APIA O SUBVEN?IE SUPLIMENTAR? pentru ANIMALE! Agroinfo, 08 martie 2021 SUBVEN?II APIA ZOOTEHNIE 2021. Cresc?torii de animale din Rom?nia pot s? beneficieze anul acesta de bani ?n plus la subven?iile APIA din zootehnie. Ce trebuie s? fac? ace?ti cresc?tori pentru a ?ncasa o subven?ie suplimentar? de la APIA?Conform informa?iilor transmise de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) pentru AGROINFO, pentru a beneficia de Pachetul 8 Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon din M?sura 10 Agro-mediu ?i clim?, cresc?torii trebuie s? ?ndeplineasc? urm?toarele condi?ii: - de?in femele de reproduc?ie de ras? pur? local? ?n pericol de abandon din speciil prev?zute ?n PNDR 2020, ?nscrise ?n registrul genealogic al rasei sec?iunea principal?;- se angajeaz? s? men?in? angajamentul de agro-mediu pentru o perioad? de minimum 5 ani de la data semn?rii acestuia;- se angajeaz? s? respecte cerin?ele de baz? relevante ?i cerin?ele specifice pachetelor de agro-mediu, inclusiv normele de eco-condi?ionalitate;- se angajeaz? s? ?in? o eviden?? a activit??ilor agricole corelate cu implementarea cerin?elor de agro-mediu (de baz? ?i specifice la nivelul efectivelor aflate sub angajament);Plata compensatorie le este achitat? cresc?torilor anual ca sum? fix? pe UVM (calculat pentru femelele adulte de reproduc?ie de ras? pur?), fiind acordat? ?n urma asum?rii unor angajamente voluntare pe o perioad? de 5 ani.VALOAREA PL??ILOR COMPENSATORII PENTRU ANUL 2021: Ovine - 87 euro/UVMCaprine = 40 euro/UVMBovine (taurine, bubaline - 200 euro/UVMEcvidee - 200 euro/UVMPorcine - 176 euro/UVMPachetul 8 are aplicabilitate la nivel na?ional. Rasele locale ?n pericol de abandon din Rom?nia sunt:OVINE?igaie cu cap negru de Teleorman , Ra?ca (Valah? cu coarne ?n tirbu?on) , Karakul de Boto?ani , Merinos de Suseni , Merinos Transilv?nean , Merinos de Cluj , Merinos de Palas , ?igaie - varietatea ruginieCAPRINECarpatina , Alba de BanatTAURINESura de Step?BUBALINEBivolul rom?nescECVIDEEAFurioso North Star , Hu?ul , Gidran , Semigreul rom?nesc , Shagya Arab? , NoniusLipi?anPORCINEBazna , Mangali?aCERIN?E SPECIFICE:- beneficiarul se angajeaz? s? respecte regulamentul de func?ionare ?i organizare a registrului genealogic al rasei;- beneficiarul se angajeaz? s? men?in? pe o perioad? de 5 ani num?rul de animale femele adulte de reproduc?ie prev?zut la ?ncheierea angajamentului, precum ?i descenden?ii femele necesari pentru ?nlocuirea acestor animale p?n? la sf?r?itul programului; dac? efectivul angajat se reduce, datorit? unor cauze cum ar fi ?mboln?virea, sacrificarea, moartea sau v?nzarea animalelor, beneficiarul are obliga?ia de a notifica APIA ?n termen de 15 zile lucr?toare de la data documentului constator ?i de a reface efectivul de femele adulte de reproduc?ie prin trecere de la tineret sau prin cump?rare; ?n cazul ?n care efectivul de animale adulte nu se va reface ?n maximum 6 luni de la momentul notific?rii, sprijinul va fi redus propor?ional;- beneficiarii ?in o eviden?? a activit??ilor agricole corelate cu implementarea cerin?elor de agro-mediu (completeaz? anual caietul de agro-mediu);- beneficiarii m?surii vor trebui s? fac? dovada de?inerii competen?elor necesare implement?rii angajamentelor sau se angajeaz? s? ob?in? cuno?tin?ele ?i informa?iile necesare sau s? asigure expertiza necesar? ?n domeniul implement?rii angajamentelor de agro-mediu ?i clim? prin servicii de consiliere sau consultan??.DOCUMENTE SPECIFICE: - adeverin?a eliberat? de asocia?ia acreditat? ANZ ?i avizat? de ANZ care certific? ?nscrierea animalelor solicitate la plat? ?n registrul genealogic al rasei sec?iune principal? se depune odat? cu cererea;ATEN?IE! Animalele ?nscrise ?n sec?iunea secundar? nu sunt eligibile la plat?.- documentul care atest? de?inerea competen?elor necesare implement?rii angajamentelor de agro-mediu se poate depune p?n? la data de 11.10.2021, dup? cum urmeaz?:?nainte de efectuarea celei de-a doua pl??i - pentru fermierii care aplic? pentru un num?r de animale mai mare dec?t echivalentul a 100 UVM - similar cu angajamente ?ncheiate pentru suprafe?e mai mari de 300 ha;?nainte de efectuarea celei de-a treia pl??i - pentru fermierii care aplic? pentru un num?r de animale de cel mult echivalentul a 100 UVM - similar cu angajamente ?ncheiate pentru suprafe?e egale sau de cel mult 300 haOBLIGATORIU PENTRU A ?NCASA CELE DOU? SUBVEN?II APIA DIN ZOOTEHNIE!Agroinfo, 07 martie 2021 - SUBVEN?II APIA 2021 FERME DE ANIMALE! Subven?iile APIA din zootehnie, ajutor na?ional tranzitoriu ?i sprijin cuplat zootehnic, sunt ?ncasate anul acesta?de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) doar de cresc?torii de animale care respect? aceast? condi?ie. ?i anume, perioada de re?inere a animalelor ?n exploata?ia/exploata?iile cu cod ANSVSA declarate ?n cererea unic? de plat?.Potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii 45/2021 pentru aprobarea schemelor de pl??i din agricultur?, perioada de re?inere este perioada ?n care un animal, care face obiectul unei cereri unice de plat? - declara?ia privind sectorul zootehnic, trebuie re?inut ?n exploata?ia, inclusiv ?n eviden?ele acesteia, pentru care s-a depus cererea sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/ grupurilor de produc?tori, inclusiv ?n eviden?ele acestora, ?n care a fost transferat temporar pentru p??unat.Perioada de re?inere, pentru subven?iile aferente acestui an,?pentru ovine/caprine este de?100 de zile, iar pentru?taurine/bubaline este de?6 luni de la data limit? de depunere f?r? penaliz?ri a cererilor unice de plat?.? Data limit? de depunere a cererilor unice de plat? APIA f?r? penaliz?ri este 17 mai 2021. Cresc?torii de animale beneficiaz? de dou? subven?ii, ajutorul na?ional tranzitoriu, achitat de la bugetul de stat, cuantumul acestui ajutor pentru anul 2020 nu a fost ?nc? stabilit de APIA, ?i sprijinul cuplat zootehnic, SCZ,?subven?ie pl?tit? cresc?torilor din fonduri europene. V? reamintim cuantumul SCZ pentru anul 2020: SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.SCZ - sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/cap de animal = 87,2469 lei/cap de animal. 70% din aceast? subven?ie a fost pl?tit cresc?torilor ?n avans. ”Nu e normal ca o vac? ce produce 10.000 litri de lapte s? fie subven?ionat? la fel ca una care produce 3.000”, 8 martie 2021, Autor: Ionu? F?nt?n?Sectorul bovin rom?nesc are nevoie de o strategie, iar principala ?int? a oric?rei ac?iuni este aceea de a pune ?n valoare ?ntreaga capacitate de produc?ie. Aceasta este p?rerea unui fermier din jude?ul Mure?, care se ocupa de cre?terea vacilor din Rasa Angus. Fermierul consider? c? ar fi benefic pentru sectorul zootehnic dac? statul ar premia performan?ele unui animal, nu num?rul de capete contabilizat ?ntr-o ferm?. ?n opinia sa, nu este normal ca o vac? cu o produc?ie ridicat? de lapte s? fie subven?ionat? la acela?i nivel cu un animal care prezint? un randament mai sc?zut. Lista cu subven?iile APIA pe care le primesc fermierii rom?ni ?n 2021, 8 martie 2021, Ionu? F?nt?n? La fel ca ?n fiecare an, ?i anul acesta fermierii rom?ni pot beneficia de o serie de scheme de plat? ?i m?suri de sprijin care vor fi acordate prin intermediul Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). AGRO TV v? prezint? lista complet? cu subven?iile APIA pe care le pute?i primi anul acesta.Schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS)Plata redistributiv?Plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediuPlata pentru tinerii fermieriPlata pentru micii fermieriAjutoarele Na?ionale Tranzitorii (ANT)ANT 1 – culturi ?n teren arabilANT 2 – in pentru fibr?ANT 3 – c?nep? pentru fibr?ANT 4 – tutunANT 5 – hameiANT 6 – sfecla de zah?rANT 7 – bovine lapteANT 8 – bovine carneANT 9 – ovine/caprineSprijinul cuplat pentru:soialucern?maz?re boabe pentru industrializarefasole boabe pentru industrializarec?nep? pentru ulei ?i fibr?orezs?m?n?a de cartofhameisfecla de zah?rtomate pentru industrializare cultivate ?n c?mpcastrave?i pentru industrializare cultiva?i ?n c?mplegume cultivate ?n serelegume cultivate ?n solariiprune destinate industrializ?riimere destinate industrializ?riicire?e ?i vi?ine destinate industrializ?riicaise ?i zarz?re destinate industrializ?riicartofi timpurii, semitimpurii ?i de var?ovinecaprinetaurine din rase de carne ?i meti?ii acestoravaci de laptebivoli?e de lapteviermi de m?taseM?sura 10 – Agro-mediu ?i clim?:Pachetul 1 – paji?ti cu ?nalt? valoare natural? (HNV) – 142 euro/ha/anPachetul 2 – practici agricole tradi?ionale (aplicat numai ?n combina?ie cu pachetul 1)varianta 2.1 / varianta 2.2 – lucr?ri manuale/cu utilaje u?oare pe paji?ti permanente utilizate ca f?ne?e – 100 euro/ha/an / 21 euro/ha/anPachetul 3 – paji?ti importante pentru p?s?risub-pachetul 3.1 – Crex crexvarianta 3.1.1 / varianta 3.1.2 – lucr?ri manuale/cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru Crex crex – 310 euro/ha/an / 231 euro/ha/ansub-pachetul 3.2 – Lanius minor ?i Falco vespertinusvarianta 3.2.1 / varianta 3.2.2 – lucr?ri manuale/cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru Lanius minor ?i Falco vespertinus – 159 euro/ha/an / 80 euro/ha/anPachetul 4 – culturi verzi – 128 euro/ha/anPachetul 5 – adaptarea la efectele schimb?rilor climatice – 125 euro/ha/anPachetul 6 – paji?ti importante pentru fluturivarianta 6.1 / varianta 6.2 – lucr?ri manuale/cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru fluturi – 410 euro/ha/an / 331 euro/ha/anPachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hr?nire pentru g?sca cu g?t ro?u – 250 euro/ha/anPachetul 8 – cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandonovine – 87 euro/UVM/ancaprine 40 euro/UVM/anbovine – taurine ?i bubaline – 200 euro/UVM/anecvidee – 200 euro/UVM/anporcine – 176 euro/UVM/anPachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hr?nire pentru acvila ?ip?toare mic? (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hr?nire pentru acvila ?ip?toare mic? – 200 euro/ha/ansub-pachetul 9.2 – paji?ti permanente importante ca zone de hr?nire pentru acvila ?ip?toare mic?:varianta 9.2.1 / varianta 9.2.2 – lucr?ri manuale/cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru acvila ?ip?toare mic? – 269 euro/ha/an / 190 euro/ha/anPachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de p?s?ri comune asociate terenurilor agricole 92 euro/ha/anPachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropiesub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropievarianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile ?n paji?ti – 255 euro/ha/anvarianta 11.1.2 – zon? de protec?ie pentru dropie pe teren arabil – 100 euro/ha/ansub-pachetul 11.2 – paji?ti importante pentru dropievarianta 11.2.1 / varianta 11.2.2 – lucr?ri manuale/cu utilaje u?oare/cu utilaje grele pe paji?ti importante pentru dropie – 269 euro/ha/an / 190 euro/ha/an / 169 euro/ha/anM?sura 11 – agricultura ecologic?:subm?sura 11.1 – sprijin pentru conversia la metodele de agricultur? ecologic?Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante pentru nutre?) – 293 euro/ha/anPachetul 2 – legume – 500 euro/ha/anPachetul 3 – livezi – 620 euro/ha/anPachetul 4 – vii – 530 euro/ha/anPachetul 5 – plante medicinale ?i aromatice – 365 euro/ha/anPachetul 6 – paji?ti permanentevarianta 6.1 (aplicabil? la nivel na?ional pe suprafe?e f?r? angajament M10) – 143 euro/ha/anvarianta 6.2 (aplicabil? ?n zonele eligibile ?i numai ?mpreun? cu un angajament M10) – 39 euro/ha/ansubm?sura 11.2 – sprijin pentru men?inerea practicilor de agricultur? ecologic?Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante pentru nutre?) – 218 euro/ha/an.Pe aceast? cale le reamintim fermierilor care vor s? primeasc? subven?iile APIA c?, la data de 1 martie 2021, agen?ia a demarat Campania de primire a Cererilor Unice de Plat???n?anului 2021.Av?nd ?n vedere m?surile de siguran?? ?n contextul pandemiei, fermierii care vor s? beneficieze de subven?iile APIA vor putea s?-?i ?nregistreze Cererile unice de plat? ?n anul 2021 f?r? a se prezenta la Centrele jude?ene/locale APIA??i/sau al Centrul Municipiului Bucure?ti,?p?n? la data de?15 mai 2021.Detalii despre controlul ?n fermele de animale pentru plata ANT ?i SCZ, 7 martie 2021, Autor: Ionu? F?nt?n?Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ) a publicat ghidul pentru controlul ?n ferme pentru subven?ii. ANZ este organismul delegat pentru efectuarea controlului la fa?a locului pentru urm?toarele scheme de plat?/m?suri de sprijin: ANTZ 9 – ovine/caprine; SCZ ovine, caprine, taurine din rase de carne, vaci de lapte, bivoli?e de lapte ?i viermi de m?taseATEN?IONARE! ?nainte de depunerea Cererii unice de plat? ?i pe durata perioadei de re?inere asigura?iv? c?:animalele de?inute sunt identificate (au crotalii auriculare) conform legisla?iei;datele animalelor de?inute pentru care solicita?i sprijin financiar sunt actualizate ?n Registrul Na?ional al Exploata?iilor—RNE (medic veterinar concesionar / asocia?ie / propriile eviden?e, dac? sunte?i utilizator SNIIA) ?i ?n Registrul Individual al Exploata?iei (RIE).Obliga?iile solicitantului de sprijin selectat pentru controlul la fa?a locului:S? permit? efectuarea controalelor de c?tre A.N.Z., organism delegat de APIA;S? asigure condi?iile de realizare a controlului (?arcuri, personal afluire, culoare de manipulare);S? de?in? ?i s? prezinte RIE (Registrul Individual al Exploata?iilor) completat ?i actualizat la zi;S? de?in? ?i s? prezinte documente justificative:formulare de identificare (F1);formulare de mi?care (F2);formulare de declarare eveniment (F3) pentru evenimente precum pierdere crotalie/crotalii, moarte accidental?, sacrificare de necesitate;formular de continuare (F4) anex? la formularele anterioare;pa?aportul bovinei (dup? caz);document justificativ pentru caz de for?? major? animale (dup? caz);document justificativ pentru caz de circumstan?? natural? (dup? caz).S? men?in? pe toat? durata perioadei de re?inere ?i s? prezinte la control animalele declarate ?n cererea unic? de plat?;C?nd se realizeaz? controlul la fa?a locului?Dup? extragerea e?antionului de control p?n? la data limit? a perioadei de re?inere a fiec?rui an, dar ?i ?n afara perioadei de re?inere.Perioada de re?inere este perioada ?n care un animal, care face obiectul unei cereri unicede plat? – declara?ia privind sectorul zootehnic, trebuie re?inut ?n exploata?ia, inclusiv ?n eviden?ele acesteia, pentru care sa depus cererea sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/ grupurilor de produc?tori, inclusiv ?n eviden?ele acestora,?n care a fost transferat temporar pentru p??unat, conform art. 2 lit. (s) din OMADR 45/2021.Ovine/caprine – 100 de zile, taurine/bubaline – 6 luni de la data limit? de depunere f?r? penaliz?ri a cererilor unice de plat?;Solicitan?i supu?i unui control la fa?a locului!Solicitan?ii de sprijin selecta?i ?n e?antionul de control;Solicitan?ii de sprijin selecta?i cu ocazia oric?ror misiuni de audit/control;Solicitan?ii de sprijin e?antiona?i manual de APIA ?n cazul sesiz?rilor, peti?iilor ?i a oric?ror alte neconformit??i constatate de APIA ?n cursul controalelor proprii.?n?tiin?area controlului la fa?a loculuiCu cel mult 48 de ore ?nainte de declan?area controlului propriu-zis. Controlul poate fi efectuat ?i INOPINAT.Atribu?iile inspectorilor care realizeaz? controlul pe teren:S? verifice ?naintea plec?rii ?n teren existen?a documentelor necesare efectu?rii controlului;S? se prezinte la loca?ia de realizare a controlului (exploata?ia/exploata?iile men?ionate ?n cererea de plat? pentru re?inerea animalelor), conform graficului de control;S? efectueze controlul la fa?a locului conform “Procedurii de sistem pentru efectuarea controlului la fa?a locului privind verificarea respect?rii condi?iilor de eligibilitate specifice privind acordarea ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?i a sprijinului cuplat ?n sectorul zootehnic”;S? preia ?n copie/fotocopie documentele justificative care au stat la baza verific?rilor;S? completeze Raportul de control conform instruc?iunilor din Procedura de sistem;?n cazul constat?rii oric?rei neconformit??i, s? ?nm?neze/transmit? o copie a raportului de control solicitantului de sprijin.Ac?iuni impuse de controlul la fa?a locului:Verificarea datelor pre?nc?rcate automat ?n Raportul de control din datele cererii unice de plat? ?nregistrate ?n sistemul informatic;Verificarea animalelor ?nc?rcate ?n Raportul de control, respectiv dac? acestea exist? ?n Raportul extras din RNE. Diferen?ele se consemneaz? ?n Raportul de control;Verificarea existen?ei animalelor ?n exploata?ie pentru animalele cu reten?ie sau/?i existen?a documentelor justificative pentru animalele ie?ite ca urmare a CN/FM;Verificarea existen?ei animalelor ?n exploata?ie presupune verificarea existen?ei elementelor de identificare, respectiv crotalii ?i/sau microcip pentru ovine/caprine ?i coresponden?a dintre numerele de identificare (nr. matricol) ?nregistrate ?n raportul de control cu numerele de identificare ale animalelor prezente la fa?a locului;Pentru animalele ?nscrise ?n cererea unic? de plat? ?i ?nc?rcate ?n Raportul de control verificarea existen?ei ?i corectitudinii ?nregistr?rilor ?n RNE ?i RIE;Verificarea existen?ei Registrului Individual al Exploata?iei (RIE);Verificarea exactit??ii ?nregistr?rilor ?n RIE pentru 6/12 luni anterioare controlului prin e?antionarea ?i verificarea unui num?r de documente justificative ?ntocmite ?n perioada a 6/12 luni anterioare controlului (din documentele de?inute ?i prezentate de solicitantul de sprijin la data controlului) astfel:pentru un num?r de animale cuprins ?ntre 1 ?i 5 se verific? toate documentele de intrare-ie?ire;pentru un num?r de animale cuprins ?ntre 6 ?i 10 se verific? 5 documente;pentru un num?r de animale cuprins ?ntre 11 ?i 100 se verific? 10 documente;pentru un num?r de animale cuprins ?ntre 100 ?i 300 se verific? 15 documente;peste 300 animale se verific? 20 documente.Preluarea ?n copie/fotocopie a documentelor e?antionate verificate ?i a tuturor documentelor care au stat la baza verific?rilor;Completarea Raportului de control conform instruc?iunilor din Procedura de sistem;?n cazul constat?rii oric?rei neconformit??i, ?nm?narea/transmiterea unei copii a raportului de control solicitantului de sprijin.Registrul individual al exploata?iei (RIE) trebuie s? cuprind?, cel pu?in, urm?toarele informa?ii, actualizate la zi:date referitoare la exploata?ie (codul exploata?iei; adresa exploata?iei; numele ?i adresa de?in?torului; tipul de produc?ie;date referitoare la animalele din exploata?ie (codul unic de identificare al animalului; data na?terii; data identific?rii; sexul; rasa ?i genotipul, dac? se cunosc; ziua, luna ?i anul ?n care animalul a decedat ?n exploata?ie; informa?ii despre orice ?nlocuire a crotaliilor auriculare);date referitoare la animalele nou-intrate ?n exploata?ie (codul unic de identificare al animalului; codul exploata?iei de la care animalele au fost transferate; data intr?rii; seria ?i num?rul formularului/documentului de mi?care);date referitoare la animalele care p?r?sesc exploata?ia (codul exploata?iei sau al abatorului de destina?ie;data plec?rii; seria ?i num?rul formularului/documentului de mi?care;”AFIR si FINANTARIADRIAN OROS:"Programul Na?ional de Sprijin pentru sectorul vitivinicol 2019 - 2023 are alocate 45,8 milioane euro, anual", J.P. , Comunicate de pres? / 08 martieAdrian Nechita Oros, Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a declarat ?n deschiderea conferin?ei VITICON 2021 c? Programul Na?ional de Sprijin pentru sectorul vitivinicol 2019 - 2023 are alocate 45,8 milioane euro, anual, pentru mai multe m?suri cuprinse ?n program, dup? cum urmeaz?: promovarea vinurilor cu subm?sura de informare pe teritoriul statelor membre, dar ?i subm?sura de promovare ?n state ter?e, se arat? ?ntr-un comunicat remis redac?iei."Programul Na?ional de Sprijin pentru sectorul vitivinicol 2019 - 2023 are alocate 45,8 milioane euro, anual, pentru mai multe m?suri cuprinse ?n program, dup? cum urmeaz?: promovarea vinurilor cu subm?sura de informare pe teritoriul statelor membre, dar ?i subm?sura de promovare ?n state ter?e. Aici, personal, a? vrea s? fim mai curajo?i, s? facem mai mult, at?t mediul asociativ din sectorul vitivinicol, c?t ?i ministerul. Apoi, o m?sur? care a func?ionat foarte bine ?i care a fost corect implementat? este restructurarea ?i reconversia planta?iilor viticole, unde intensitatea de sprijin este de maximum 90% din valoarea cheltuielilor restructur?rii. Asigurarea recoltei, unde ?ncerc?m s? sprijinim cu maximum 70% costul primelor de asigurare pl?tite de c?tre produc?tori. De asemenea, programe de investi?ii, tot cu o intensitate de sprijin de maximum 70% ?i distilarea produselor ?i a subproduselor. Anul trecut, datorit? problemelor ap?rute ?n urma restric?iilor generate de pandemie s-au promovat ?i alte m?suri tranzitorii care s? vin? ?n sprijinul produc?torilor, respectiv distilarea vinului ?n situa?ii de criz?, t?ierea ?n verde ?i stocarea la surs?, m?suri pe care le acces?m ?i anul acesta. ?n speran?a c? aceast? criz? sanitar? se va ?ncheia cur?nd, m?surile sanitare se vor relaxa, iar economia se va relansa, inclusiv HoReCa, am credin?a c? anul acesta sectorul vitivinicol va avea o via?? mult mai u?oar? ?i mult mai bun? dec?t anul trecut," a declarat Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Conform statisticilor MADR, Rom?nia de?ine o suprafa?? important? cultivat? cu vi??-de-vie, aproape 180.000 de hectare, situ?ndu-se pe locul cinci la nivelul Uniunii Europene ?i pe locul ?ase ?n ceea ce prive?te produc?ia de vin, cu 3,55 milioane de hectolitri. Finan?area pentru sectorul agricol este vital?. Anul trecut, Agricover Credit IFN oferit finan?are pentru produse mixte agrifinance & agribusiness ?n valoarea de peste 530 milioane de lei pentru peste 4,000 de fermieri, care lucreaz? 1,62 milioane de hectare de teren arabil. "Pentru noi vi?a-de-vie este o cultur? important?, iar finan?area acestui sector agricol a fost o lec?ie din care am ?nv??at foarte mult. Am reu?it s? ?n?elegem nevoile clien?ilor ?i am propus solu?ii de finan?are performante, adaptate nevoilor lor. Suntem lider de pia??, sus?inem permanent cre?terea ?i eficientizarea afacerilor viticultorilor ?i avem resurse s? plas?m peste dou? miliarde de lei anul acesta," a declarat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit IFN, invitat ?n cadrul VITICON 2021. Pe parcursul celor patru ore de emisiune au fost prezentante inova?ii tehnologice pentru sectorul vitivinicol prin intermediul prezent?rilor sus?inute de c?tre reprezenta?ii companiilor globale, produc?toare de inputuri agricole. De asemenea, prin intermediul reportajelor dedicate, c??iva dintre cei mai recunoscu?i speciali?ti, oenologi ?i proprietari de crame din Rom?nia ??i spun pove?tile cu ?i din pasiune pentru vin. Alina Donici - Director de cercetare, SCDVV Pietroasa, Aurelia Vi?inescu - oenolog, fondator al companiei Domeniile S?h?teni, Marcel Pascu ?i Marcel Vulpoi - Gramofon Wine, Dealu Mare ?i Constantin Lep?datu - Manager, Domeniile Zore?ti povestesc despre provoc?rile anului pandemic pe care l-au traversat ?i, nu ?n ultimul r?nd, de ce vinul, al?turi de ?ntreaga industrie vitivinicol?, merit? respect ?i apreciere.Cea de-a treia edi?ie VITICON, Conferin?a Viticulturii Rom?ne?ti, organizat? de AGRICOVER cu sprijinul VINARIUM International Wine Contest ?i cu participarea celor mai importante companii produc?toare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG, SYNGETA, CORTEVA, BELCHIM ?i BAYER a avut loc ?n data de 5 martie 2021, ?n premier? pentru mediul online, ?ntr-un format dedicat de emisiune TV, conform unui comunicat remis redac?iei."Suntem ?nc?nta?i c? am reu?it s? g?sim o formul? dinamic?, un format de televizune, pentru conferin?ele noastre tradi?ionale adresate culturilor speciale ?i c? putem s? ?i ?nt?lnim pe to?i partenerii no?tri. Ne dorim mai mult ca oric?nd s? sus?inem afacerile fermierilor rom?ni pentru un an agricol profitabil ?i facem tot posibilul, a?a cum am f?cut-o ?i p?n? acum, pentru a furniza cea mai performant? tehnologie, ?mpreun? cu ?ntreaga noastr? expertiz?. Agricover este partenerul de n?dejde al fermierilor rom?ni," a declarat Ghi?? PINCA, Director General, Agricover SA.ALTELEDaniel Buda, despre sustinerea crescatorilor de bovine: ?pe langa un sprijin consistent, CE trebuie sa considere limitarea importurilor din afara UE” martie 8, 2021 Europarlamentarul roman, Daniel Buda, a vorbit despre o problema sensibila cu care se confrunta zootehnia europeana, si anume sectorul de crestere a bovinelor, care a fost marcat de provocarile ultimilor ani si unde sunt necesare masuri concrete de sprijin. De asemenea, oficialul a vorbit si despre o masura indirecta de sprijin a acestui sector, si anume limitarea importurilor de carne de vita din spatiul extracomunitar, astfel incat fermierii sa poata ramane competitivi pe piata. In cele ce urmeaza va redam precizarile europarlamentarului Daniel Buda, publicate pe pagina sa de Facebook. ?Pe langa un sprijin consistent care ar trebui dat crescatorilor de bovine, Comisia Europeana trebuie sa evalueze posibilitatea limitarii importurilor de carne de vita din afara UE pentru a nu-i falimenta pe fermierii europeni!In cadrul Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, al carei vicepresedinte sunt, a fost sustinuta o prezentare de un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) privind situatia actuala de pe pietele agricole. In cadrul interventiei pe care am avut-o, am atras atentia asupra provocarilor multiple cu care se confrunta crescatorii de bovine si necesitatii introducerii unor masuri de sprijin concret. De asemenea, ar trebui evaluata posibilitatea de a limita intr-o forma sau alta importurile din afara UE de carne de vita.Mai mult, am readus in discutie abordarea incoerenta a Comisiei cu privire la carnea rosie. Pe de-o parte, acest produs nu intra in programul de promovare a Comisiei Europene din cauza ca aceasta institutie asociaza aparitia cancerului de consumul de carne rosie, dar pe de alta parte, Comisia Europeana sprijina importurile de carne rosie din afara UE. Un consum echilibrat de carne rosie nu afecteaza sanatatea umana, ci dimpotriva, are efecte benefice. La final, am subliniat necesitatea cresteriii accesibilitatii produselor bio pentru ca ne putem afla in situatia in care nu vom mai avea cerere pentru aceste produse.Dar iata interventia pe care am avut-o:Multumesc, domnule presedinte. As dori sa fac cateva observatii pe marginea expunerii facute, in mod special, cu privire la carnea de vita. Domnule director, cred ca aveti date eronate din teren, cel putin, in Romania lucrurile stau cu totul altfel. Avand in vedere ca sectorul HoReCa a fost inchis, iar carnea de vita se consuma cu precadere in restaurant, acest lucru a dus la o scadere drastica a preturilor, cel putin in tara de unde provin, repet, unde pretul la kilogramul de carne de vita de reforma este de aproape 1 euro, iar pentru viteii ingrasati, pretul este de 1,8 euro aproximativ pe kilogram. Acesta este mult sub pretul de cost pe kilogramul de carne produs, iar acest lucru in conditiile in care avem o logica a cresterii preturilor a furajelor. Avem o crestere cu 30% a pretului la porumb, comparativ cu acum 2 luni de zile.In acelasi timp, v-as ruga sa evaluati posibilitatea limitarii importurilor de carne de vita din afara UE. Altfel, ii sufocati pe fermierii din interiorul UE, mai ales daca nu veniti cu sprijin consistent in aceasta perioada. In opinia mea, sectorul zootehnic a fost cel mai afectat de aceasta criza generata de COVID-19. Animalele nu le poti pune intr-un raft, sa astepte pana trece COVID-ul. Acest lucru va trebui sa il aveti in vedere.Pe de-o parte, avem o abordare ce sufera de o fractura de logica privind carnea rosie. Din perspectiva Comisiei, consumul de carne rosie reprezinta un factor ce duce la aparitia cancerului, motiv pentru care au scos carnea rosie din programul de promovare a produselor agroalimentare. Pe de alta parte, venim cu resurse financiare, ce-i drept, modeste, cu ajutorul carora stimulam bunastarea animalelor, iar in acelasi timp, avem importuri de carne rosie. Hotarati-va odata! Daca avem de-a face cu carne rosie care provoaca cancer, atunci haideti sa nu mai importam carne rosie din afara UE. A fost o greseala din partea Comisiei Europene ca a venit cu aceasta comunicare deoarece consumul echilibrat de carne rosie nu are cum sa dauneze sanatatii, ci dimpotriva, ii imbunatateste sanatatea.O ultima chestiune referitoare la piata pentru produsele bio. Aseara am mers la magazinul Carrefour de langa Parlament pentru a-mi cumpara niste legume. Am fost socat sa vad diferenta de pret dintre produsele in sistem classic produse, de exemplu, ardeiul era 3 euro per kilogram, iar cel bio era 14 euro per kilogram. Domnule director, haideti sa vedem cat de accesibile sunt aceste produse bio pentru consumatori. Daca nu avem un echilibru in ce priveste sprijinirea producatorilor bio, o sa avem produse bio pe piata, dar nu vom avea cine sa le cumpere. Multumesc.”OFICIAL Legea bugetului, promulgat?! Ce sume sunt destinate fermierilor, Ionu? F?nt?n? , 8 martie 2021Pre?edintele Rom?niei, Klaus Iohannis, a promulgat ast?zi, 8 martie 2021, Legea bugetului de stat ?i Legea bugetului asigur?rilor sociale de stat pe anul 2021. Astfel, sunt deblocate sumele necesare pentru schemele de plat? ?i m?surile de ajutor pentru fermierii rom?ni, cum ar fi restan?ele accizei la motorin? pentru trimestrele III ?i IV ale anului trecut, dar ?i ajutoarele na?ionale tranzitorii.Legea bugetului pe anul 2021 se concentreaz? ?n principal pe investi?ii ?i pe accesarea fondurilor europene. Bugetul promite s? dezvolte Rom?nia ?n sectoare esen?iale, prea adesea ignorate ?n trecut. Sunt alocate sume semnificative pentru investi?ii ?n infrastructura de transport, spitale ?i ?coli, dar ?i pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum ?i a riscurilor asociate crizei sanitare ?i economice provocate de pandemie. Investi?iile majore asigur? sus?inerea mediului de afaceri, noi oportunit??i de dezvoltare ?i crearea de locuri de munc? mai bine pl?tite.?n ceea ce prive?te bugetul pentru agricultur?, amintim c? sumele alocate pentru Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale sunt cu aproximativ 10% mai mari dec?t anul trecut, dar aceast? cre?tere se datoreaz? ?n mare parte cheltuielilor mai mari pe care MADR va trebui s? le realizeze pentru cofinan?area fondurilor europene.Din p?cate pentru fermierii afecta?i de secet?, sumele necesare pentru desp?gubirea lor nu se reg?sesc ?n legea bugetului. Premierul Florin C??u ?i ministrul agriculturii, Adrian Oros, au promis ?ns? ?n cadrul ?nt?lnirii pe care au avut-o s?pt?m?na trecut? cu reprezentan?ii Alian?ei pentru Agricultur? Cooperare c? vor fi g?site solu?ii alternative, astfel ?nc?t fermierii afecta?i s?-?i poat? relua ciclul de produc?ie. Mai multe detalii despre cum anume vor fi sprijini?i fermierii vom afla ?n cursul acestei s?pt?m?ni.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordinul nr. 294/2020 privind stabilirea metodologiei de calcul al suprafe?elor de terenuri cultivate cu soiuri de plante pentru produc?ia destinat? furaj?rii animalelor corespunz?toare num?rului de animale de?inute de contribuabili, persoane fizice/membri ai asocierilor f?r? personalitate juridic?, care nu genereaz? venit impozabil, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 226 din 05.03.2021. A intrat ?n vigoare la 05.03.2021Conven?ia cadru privind protec?ia ?i dezvoltarea durabil? a Carpa?ilor din 22.05.2003 , Guvernul Rom?niei Modificat de L 8/2021 la 08.03.2021Legea nr. 8/2021 pentru acceptarea amendamentului adoptat la cea de-a cincea Conferin?? a p?r?ilor, la Lillafured la 12 octombrie 2017, la Conven?ia-cadru privind protec?ia ?i dezvoltarea durabil? a Carpa?ilor, adoptat? la Kiev la 22 mai 2003, Parlamentul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 227 din 05.03.2021. A intrat ?n vigoare la 08.03.2021Ordinul nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitar? pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire ?i pentru func?ionarea obiectivelor ce desf??oar? activit??i cu risc pentru starea de s?n?tate a popula?iei, Ministerul S?n?t??ii - MS ; Modificat de Ordin 257/2021 la 08.03.2021Ordinul nr. 257/2021 pentru completarea Ordinului ministrului s?n?t??ii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitar? pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire ?i pentru func?ionarea obiectivelor ce desf??oar? activit??i cu risc pentru starea de s?n?tate a popula?iei, Ministerul S?n?t??ii - MS Publicat ?n Mof I nr. 230 din 08.03.2021. A intrat ?n vigoare la 08.03.2021Ordinul nr. 6.576/2021 privind instituirea m?surii de carantin? zonal? pentru localitatea Arduzel, din ora?ul Ulmeni, jude?ul Maramure?, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 231 din 08.03.2021. A intrat ?n vigoare la 08.03.2021Ordinul nr. 6.577/2021 privind instituirea m?surii de carantin? zonal? pentru comuna Dr?goe?ti, jude?ul Ialomi?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 231 din 08.03.2021. A intrat ?n vigoare la 08.03.2021Ordinul nr. 6.578/2021 privind instituirea m?surii de carantin? zonal? pentru municipiul Timi?oara, comuna Mo?ni?a Nou?, comuna Ghiroda, comuna Giroc ?i comuna Dumbr?vi?a, jude?ul Timi?, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 231 din 08.03.2021. A intrat ?n vigoare la 08.03.2021Ordinul nr. 6.579/2021 privind prelungirea carantinei zonale pentru comuna Recea, cu localit??ile apar?in?toare Recea, Mocira, L?pu?el, S?sar ?i Boz?nta Mic?, jude?ul Maramure?, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 231 din 08.03.2021. A intrat ?n vigoare la 08.03.2021Legisla?ie european? Regulamentul delegat nr. 399/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te cuantumurile sprijinului acordat de Uniune ?n anul 2021 pentru dezvoltarea rural?, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 79 din 08.03.2021. Va intra ?n vigoare la 09.03.2021Regulamentul nr. 400/2021 de stabilire a ?ncet?rii activit??ilor de pescuit de eglefin ?n zona 7a de c?tre navele care arboreaz? pavilionul Belgiei, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 79 din 08.03.2021. Va intra ?n vigoare la 09.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 401/2021 de stabilire a taxelor la import aplicabile anumitor tipuri de orez decorticat ?ncep?nd cu 8 martie 2021, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 79 din 08.03.2021. A intrat ?n vigoare la 08.03.2021Recomandarea nr. 402/2021 referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea for?ei de munc? ?n urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 80 din 08.03.2021. A intrat ?n vigoare la 08.03.2021………………….INTERNEAGRICULTURA LA GENUL FEMININ! SPRIJIN PENTRU ATRAGEREA FEMEILOR ?N AGRICULTUR?! Agroinfo, 08 martie 2021 FEMEI ?N AGRICULTUR?! ?n Rom?nia, 33,8% din fermele existente sunt conduse de femei, spune un studiu al Comisiei Europene, publicat ?n iunie 2020. Comisia European? pl?nuie?te pentru noua politic? agricol? comun?, PAC 2023-2027, un sprijin financiar exclusiv pentru atragerea femeilor ?n agricultur?.Egalitatea ?ntre femei ?i b?rba?i este un principiu fundamental al Uniunii, iar integrarea perspectivei de gen este un instrument important pentru includerea acestui principiu ?n PAC. Ar trebui s? se pun? un accent deosebit pe promovarea particip?rii femeilor la dezvoltarea socioeconomic? a zonelor rurale. Dimensiunea fermelor exploatate de femei tinde s? fie mai mic?, iar munca prestat? de femei, ?n calitate de so?ii ale fermierilor, nu este ?ntotdeauna recunoscut? ?i vizibil?, lucru care le afecteaz? independen?a lor economic?. Prezentul regulament ar trebui s? ajute la asigurarea unei mai mari vizibilit??i, aprecieri ?i con?tientiz?ri a activit??ii femeilor ?n cadrul obiectivelor specifice pe care statele membre le vor propune ?n planurile lor strategice. Principiul egalit??ii de gen ?i cel al nediscrimin?rii ar trebui s? fac? parte integrant? din preg?tirea, punerea ?n aplicare ?i evaluarea interven?iilor PAC. De asemenea, statele membre ??i consolideaz? capacitatea ?n ceea ce prive?te integrarea dimensiunii de gen ?i colectarea de date defalcate pe gen, spune unul dintre amendamentele adoptate la regulamentul Parlamentului European ?i al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmeaz? a fi elaborate de statele membre ?n cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) ?i finan?ate de Fondul european de garantare agricol? (FEGA) ?i de Fondul european agricol pentru dezvoltare rural? (FEADR) ?i de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 ?i (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European ?i ale Consiliului.Potrivit studiului Eurostat, ?n Rom?nia,?din 5.980.250 de persoane active ?n agricultura rom?neasc?, 48,3%, adic? 2.888.461,?sunt femei. Din 3.395.930 de proprietari de exploata?ii agricole, 33,8%, adic? 1.147.824,?sunt femei. Din 2.584.320 de persoane cu statut de membri ai familiilor de agricultori, 67,4%, adic? 1.741.832,?sunt femei. ?n Polonia, din? 2.965.770 de persoane care activeaz? ?n agricultur?, 43,8% sunt femei, adic? 1.490.690. Din 1.392.440 de proprietari de exploata?ii agricole, 31,1% sunt femei. ?n Olanda, din 118.320 de fermieri, 34,2% sunt femei, dar din num?rul de proprietari de exploata?ii, 51.570, numai 5,3% sunt femei, ?n timp ce dintre membrii familiilor de agricultori, 66.750, procentul femeilor este 56,6%.?n Spania, din 1.515.010 de agricultori, femeile reprezint? 33,1 %. Din 784.610 de ?efi de exploata?ii, 29,2% sunt femei. Din 730.400 de persoane cu statut de membre ale familiilor de agricultori, 37,3% sunt femei.?n Germania, din 475.110 de persoane active ?n agricultur?, 31,3 % sunt femei, dar din 270.630 de ?efi de exploata?ii, femeile reprezint? un procent de numai 10,2%, acestea fiind mai numeroase ca membre ale familiilor de fermieri.?n Lituania ?i Letonia, aproape jum?tate din num?rul total de ferme este gestionat de femei. ?n schimb, ?n Finlanda, Malta, Danemarca ?i ??rile de Jos, propor?ia de manageri de sex feminin nu dep??e?te 10%. ??rile UE trebuie s? ia ?n considerare situa?ia femeilor din mediul rural atunci c?nd ??i g?ndesc programele de dezvoltare, spune Comisia European?, ?i s? creeze ajutoare distincte pentru femeile care vor s?-?i construiasc? o carier? ?n agricultur?.Rom?nia, ?ara european? cu cele mai multe femei active ?n agricultur?, lantulalimentar 2021-03-08 For?a de munc? familial? activ? ?n agricultura din Rom?nia ?nsumeaz? 5.980.250 de persoane, din care 2.888.460 ( 48,3% ) sunt femei. Din totalul titularilor de exploata?ii agricole, 3.395.930 de persoane, 1.147.824 sunt femei, procentual 33,8%. Din totalul de 2.584.320 membri de familie care ?l ajut? pe titularul exploata?iei agricole la muncile agricole 1.741.831 ( 67,4% ) sunt femei. Observ?m c? ?n ?ara noastr? titularii de exploata?ie agricol? sunt mai mul?i cu 811.610 dec?t membrii familiei care ?i ajut? la muncile agricole ?i gospod?re?ti, ceea ce ?nseamn? c? un num?r considerabil de proprietari nu beneficiaz? de sprijinul al cel pu?in unui membru de familie. Printre ace?ti gospodari singuratici se num?r?, desigur, ?i multe femei.Num?rul persoanelor din afara familiei ( angaja?i ) care ?l ajut? pe titularul exploata?iei agricole de-a lungul unui an este de 80 960 persoane, din care 15.301 sunt femei.Statisticile oficiale relev? c? ?n Rom?nia sunt active ?n exploata?iile agricole, fie ca titulari, fie ca membri ai familiilor titularilor, cele mai multe femei la nivelul Uniunii Europene.Fermierii ?i cer pre?edintelui Iohannis s? promulge Legea Bugetului! ”St?m ?n curte cu utilajele din cauz? c? nu avem bani de motorin?!” , Ramona Dasc?lu - 8 martie 2021 Fermierii solicit? pre?edintelui Klaus Iohannis s? promulge de urgen?? Legea Bugetului de stat pe anul 2021! Se pare c? problemele se ?in lan? de agricultorii rom?ni ?n acest ?nceput de an. Dup? ce au aflat c? nu vor primi desp?gubiri de la stat pentru culturile afectate de secet? ?n prim?vara anului trecut, iat? c? fermierii nu-?i pot primi momentan nici ajutorul de stat pentru motorin?, trimestrele III ?i IV de anul trecut, ?i nici Ajutoarele Na?ionale Tranzitoriii (ANT) ?i asta din cauza c? bugetul pe anul 2021 nu a fost ?nc? promulgat de pre?edintele Klaus Iohannis, de?i a trecut aproape o s?pt?m?n? de c?nd a fost adoptat de Parlament. Activitatea fermierilor rom?ni, blocat? de neplata accizei la motorin? ?i a ANT-urilorTudor Cr?ciun, fermier, de profesie agronom, ?n v?rst? de 75 de ani, care de?ine o ferm? de 150 de hectare ?n satul Baciu, comuna Bleje?ti, jude?ul Teleorman, sus?ine c? nu poate s? ??i semene culturile de prim?var? din cauza lipsei banilor. Acesta spune c? at?t el, c?t ?i mul?i al?i agricultori rom?ni, se bazau pe subven?iile agricole pe care trebuiau s? le primeasc?, odat? cu deblocarea bugetului pe anul 2021, ca s? poat? s?-?i achizi?ioneze motorin? pentru a intra ?n c?mp cu utilajele ca s? semene sau s? preg?teasc? terenul pentru culturile de floarea-soarelui ?i porumb.?n acest sens, fermierul Tudor Cr?ciun trage un semnal de alarm? ?i solicit? pre?edintelui s? deblocheze ?n cel mai scurt timp pl??ile prin promulgarea bugetului de stat pe acest an.”Solicit?m urgent banii pe motorin? pe trimestrul III ?i trimestrul IV de anul trecut ?i banii de la APIA pe Ajutorul Na?ional Tranzitoriu (ANT). ?n niciun an nu s-au dat pl??ile na?ionale tranzitorii a?a de t?rziu, suntem deja aproape de jum?tatea lunii martie ?i ?ntotdeauna se d?deau ?n luna februarie. Avem mare nevoie de ace?ti bani ca s? cump?r?m motorin? pentru c? nu avem cu ce s? ie?im pe c?mp. Deja se seam?n? la ora actual? orzoaica de prim?var?, lucerna, maz?rea. De asemenea, trebuie s? preg?tim terenul ?i pentru floarea-soarelui, dar noi nu avem motorin? s? ne desf??ur?m activitatea din cauza ministrului Oros ?i a pre?edintelui Klaus Iohannis, care trebuie s? aib? grij? de agricultur? ?i ei nu au habar de agricultura rom?neasc?. St?m ?n curte cu utilajele, sta?ion?m, din cauz? c? nu avem de motorin?. Solicit?m urgent deblocarea acestor pl??i, s? semneze bugetul pe acest an c?t mai repede pre?edintele Iohannis s? putem ?i noi s? ne desf??ur?m activitatea. Este dreptul nostru”, a declarat fermierul teleorm?nean pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Planul agricultorilor de a sem?na mai devreme, dat peste cap de ?nt?rzierea banilor pe subven?iiTudor Cr?ciun spune c? avea de g?nd ca ?n aceast? prim?var? se semene mai din timp culturile, ?n speran?a c? astfel nu vor mai fi afectate de seceta care se instaleaz? de obicei ?n lunile iulie-august. Planul s?u se pare ?ns? c? a fost dat peste cap de aceast? ?nt?rziere a pl??ilor care nu-i permite s? intre ?n c?mp cu utilajele.”Anul ?sta vrem s? sem?n?m mai din timp floarea-soarelui, chiar ?i porumbul. S-ar putea s? fie un an mai bun ca cel?lalt, p?m?ntul are ceva umiditate, mai trebuie s? mai vin? ni?te ploi, dar s-a recuperat. ?i vrem s? sem?n?m mai din timp ca s? ob?inem produc?ii mai bune. Vrem s? sc?p?m de seceta care vine ?n luna iulie, deci culturile s-ar dezvolta ?n a?a fel ?nc?t s? nu le mai apuce seceta. Eu am de s?m?nat 100 de hectare, acum, ?n prim?var?. Cu c?t vom ?nt?rzia sem?natul cu at?t produc?iile vor fi mai mici pentru c? sem?natul timpuriu are rolul lui, ca plantele s? se dezvolte ?i s? nu le mai apuce seceta din iulie-august. Problema este c? nu avem bani pentru motorin?, a?a cum v-am spus”, a reiterat acesta.Bugetul de stat pe anul 2021 a fost adoptat de Parlament pe data de 2 martie, ?ns? se pare c? nici p?n? la acest moment nu a fost promulgat de pre?edintele Klaus Iohannis. Din aceast? cauz?, nu pot fi f?cute pl??i precum ajutorul de stat pentru motorin? sau Ajutorul Na?ional Tranzitoriu (ANT) c?tre fermierii rom? 3 jude?e unde s-au v?ndut cele mai multe terenuri agricole ?n luna februarie 2021, Ramona Dasc?lu , 8 martie 2021 14:09Agen?ia Na?ional? de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar? (ANCPI) anun?? ?n mod oficial care sunt jude?ele unde s-au derulat cele mai multe tranzac?ii cu terenuri agricole ?n luna februarie a acestui an. Conform datelor oficiale colectate la nivel na?ional, jude?ul Arad se afl? ?n fruntea jude?elor ?n care s-au v?ndut cele mai multe terenuri agricole luna trecut?. Acesta este urmat de jude?ele Dolj ?i Timi?. ?n total, ?n luna februarie 2021 s-au v?ndut nu mai pu?in de 7.376 de terenuri agricole ?n ?ntreaga ?ar?.Agen?ia Na?ional? de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar? (ANCPI) anun??, prin intermediul unui comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, c? jude?ele ?n care au fost v?ndute cele mai multe terenuri agricole ?n a doua lun? a anului 2021 sunt: Arad – 742, Dolj – 481 ?i Timi? – 398.La polul opus, jude?ele ?n care s-au v?ndut cela mai pu?ine terenuri sunt: Covasna – 25, Bistri?a-N?s?ud – 39, S?laj – 42.Din informa?iile furnizate de ANCPI, se pare c? la nivelul Capitalei, nu s-a ?ncheiat nicio tranzac?ie cu teren agricol ?n februarie 2021.Iat? lista cu num?rul de terenuri agricole v?ndute ?n fiecare jude? din ?ar? ?n februarie 2021: Jude?ul Alba – 164 , Jude?ul Arad – 742, Jude?ul Arge? – 11 Jude?ul Bac?u – 71, Jude?ul Bihor – 394 , Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – 39 Jude?ul Boto?ani – 120 , Jude?ul Br?ila – 198 , Jude?ul Bra?ov – 92 Jude?ul Bucure?ti – 0 , Jude?ul Buz?u – 312 , Jude?ul C?l?ra?i -120 Jude?ul Cara?-Severin – 52 , Jude?ul Cluj – 212 , Jude?ul Constan?a – 311 Jude?ul Covasna – 25 , Jude?ul D?mbovi?a – 179 , Jude?ul Dolj – 481 Jude?ul Gala?i – 245 , Jude?ul Giurgiu – 65 , Jude?ul Gorj – 125 Jude?ul Harghita – 89 , Jude?ul Hunedoara – 151 , Jude?ul Ialomi?a – 386 Jude?ul Ia?i – 94 , Jude?ul Ilfov – 96 , Jude?ul Maramure? – 48 Jude?ul Mehedin?i – 105 , Jude?ul Mure? – 95 , Jude?ul Neam? – 118 Jude?ul Olt – 215 , Jude?ul Prahova – 127 , Jude?ul S?laj – 42 Jude?ul Satu Mare – 240 , Jude?ul Sibiu – 179 , Jude?ul Suceava – 23 Jude?ul Teleorman – 140 , Jude?ul Timi? – 398 , Jude?ul Tulcea – 199 Jude?ul V?lcea – 49 , Jude?ul Vaslui – 129 , Jude?ul Vrancea – 180?n luna februarie 2021 au fost v?ndute, la nivelul ?ntregii ??ri, 50.147 de imobile, cu 1.411 mai multe fa?? de luna ianuarie. Num?rul caselor, terenurilor ?i apartamentelor care au f?cut obiectul contractelor de v?nzare-cump?rare ?n luna februarie, este cu 576 mai mare fa?? de perioada similar? a anului 2020.Cele mai multe v?nz?ri de imobile au fost ?nregistrate, ?n februarie 2021, ?n Bucure?ti – 8.592, Ilfov – 3.986 ?i Bra?ov – 2.781. Jude?ele cu cele mai pu?ine imobile v?ndute ?n aceea?i perioad? sunt Covasna – 159, Cara? Severin – 245 ?i S?laj – 344.Num?rul ipotecilor, la nivel na?ional, ?n februarie 2021, a fost de 24.890, cu 5.289 mai mare fa?? de ianuarie 2020. Cele mai multe opera?iuni de acest gen au fost ?nregistrate ?n Bucure?ti – 5.509, Ilfov – 2.046 ?i Cluj 1.610. La polul opus se afl? jude?ele Harghita – 52, Cara? Severin – 61, ?i Gorj – 81.O prim?rie cere G?rzii de Mediu s? intervin? ?n cazul unei ferme care eman? mirosuri nepl?cute! Ramona Dasc?lu - 8 martie 2021 O prim?rie cere vehement stoparea disconfortului olfactiv care vine de la ferma de porci din localitate! Marcel Sas Ad?sc?li?ii, primarul municipiului Marghita, din jude?ul Bihor, cere printr-o notificare adresat? G?rzii de Mediu ?i reprezentan?ilor fermei de porci Nutrisuin, din localitate, luarea de m?suri pentru a stopa disconfortul olfactiv cu care se confrunt? locuitorii din ora?.?n documentul, ?nregistrat pe 4 martie 2021, se arat? c? ultima dat? mirosul de la ferma de porci din Marghita a fost resim?it de localnici pe 26 februarie 2021. Autorit??ile din Marghita reamintesc, invoc?nd OUG 195/2005 privind protec?ia mediului, c? ?disconfortul olfactiv e efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra st?ri de s?n?tate a popula?iei ?i a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantific? obiectiv conform standardelor na?ionale”. Discu?ii tensionate pe tema emiterii autoriza?iei de func?ionare pentru ferma de porci Nutrisuin, din Marghita, au avut loc ultima data ?n 2017. Au stat la aceea?i mas? localnicii, care invocau mirosul insuportabil de la ferma de porci, ?i reprezentan?ii firme, care au demonstrat cu documente c? respect? toate cerin?ele de mediu, arat?ndu-?i disponibilitatea de a implemeta unele m?suri suplimentare. Tot atunci s-a pus ?n discu?ie acordarea autoriza?iei pentru Nutrisuin care odat? ob?inut? e valabil? 10 ani, scrie bihon.ro. Fostul primar din Marghita, Pocsaly Zoltan, sus?inea la ceva timp dup? momentul discu?iilor c? 75% dintre m?surile din acordul cu Nutrisuin au fost implementate.Ferma se afl? la 2.000 m de localitate, chiar dac? legea nu cere mai mult de 1.500 m, au fost montate separatoare de dejec?ii, exist? o lagun? impermeabil? de peste 9.000 mp ?i 5 m ad?ncime, cu o capacitate de 40.000 mc, cu trei compartimente de stocare, au fost injectate bacterii ?n punctele critice pentru a reduce mirosurile ?i exist? o perdea verde ?n ferm? de 1000 de copaci.De asemenea, patronii fermei Nutrisuin se obligau s? monteze o instala?ie de neutralizare a mirosului pe baza de senzori, care presupune c? ?n momentul ?n care senzorii indic? schimbarea direc?iei v?ntului spre ora?, instala?ia de neutralizare intr? ?n func?iune.ZF Agropower 2021. Vlad Popescu, CEO Norofert: Ne intereseaz? culturile ecologice, iar ?n urm?torii ani ne dorim s? extindem suprafe?ele, 08.03.2021, HYPERLINK "" \o "Florentina Ni?u"Florentina Ni?u Norofert Group, produc?tor de inputuri agricole organice, precum ?ngr???minte, produse fitosanitare ?i tratamente foliare, care a cump?rat recent o ferm? de 1.000 de hectare ?n jude?ul Teleorman, suprafa?? pe care vrea s? o converteasc? ?n sistem ecologic, are ?n plan s? parieze pe aceast? ni?? ?n urm?torii ani, a c?rei poten?ial de dezvoltare este mare ?i datorit? ini?iativelor politice prev?zute ?n Pactul Verde European.?Este o linie de business pe care vrem s? o dezvolt?m ?n urm?torii ani. Va fi complementar? cu hardcore businessul nostru. O vom transforma ?ntr-o ferm? ecologic?, dar o vom folosi ?i ca hub logistic pentru tradingul de cereale, care vine m?n? ?n m?n? cu v?nzarea de inputuri. Vrem s? fim un business integrat ?i ne intereseaz? culturile ecologice, iar ?n urm?torii ani ne dorim s? extindem suprafe?ele pe care le vom lucra“, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert, ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania.El consider? c? Pactul Verde European va impulsiona ?i va duce la cre?terea suprafe?elor cultivate ?n sistem ecologic ?n Europa ?i ?n Rom?nia. ?n prezent, ?n Rom?nia se cultiv? ?n sistem ecologic circa 400.000 de hectare ?i sunt aproximativ 6.600 de produc?tori ecologici certifica?i, conform datelor statistice.?n 2021, Norofert va ?nvesti ?ntr-o linie nou? ?i de mare capacitate de ?ngr???minte de sol, cu o tehnologie mai aparte, care, sper? Vlad Popescu, va aduce un mare plus de venituri. Totodat?, compania va investi ?n extinderea liniei de produc?ie de microorganisme pentru agricultura ecologic?, pentru c? au crescut comenzile ?i vrea s? dezvolte aceast? latur?.Compania mai inten?ioneaz? s? dezvolte capacit??i de ?nc?rcare barje la Dun?re pentru businessul s?u de trading cu cereale ecologice ?i are ?n vedere realizarea unor investi?ii de modernizare ?i m?rirea capacit?ii de stocare, extinderea terenului arabil p?n? la 2.000 de hectare ?i transformarea unei p?r?i din ferm? ?n instala?ie de testare a produselor Norofert.Investi?iile totale trec de un milion de euro ?i ar urma s? fie finan?ate par?ial prin mecanisme bursiere ?i par?ial prin fonduri proprii. Norofert Group este o companie listat? pe pia?a AeRO a Bursei de Valori Bucure?ti ?i are o capitalizare de pia?? de 215 milioane de lei.??N-am ales noi bursa, ne-a ales bursa pe noi. Nu ne trecea prin cap s? ne list?m, ci chiar aveam discu?ii cu un fond de investi?ii pentru finan?are, dar acum cred c? este cea mai bun? decizie pe care am luat-o (listarea la burs? - n. red.). Finan?ar?ile prin instrumentele pie?ei de capital sunt mult mai simple ?i ??i permit o dezvoltare accelerat?“, a explicat Vlad Popescu.El afirm? c? a ?nv??at foarte multe ?n timpul procesului de listare, iar ??ncrederea investitorilor te oblig? s? fii transparent, s? ai proiecte viabile, s? procedezi cu precau?ie atunci c?nd vrei s? faci investi?ii ?i s? ??i respec?i promisiunile“. Compania a avut ?n 2019 o cifr? de afaceri de circa 13,5 mil. lei, ?n cre?tere fa?? de anul anterior, iar ?n acest an reprezentan?ii businessului se a?tept? ca trendul ascendent s? fie p?strat.Investi?i ?n Rom?nia! Mircea Todoran, Telemea de Ib?ne?ti: Produsele rom?ne?ti au poten?ial de a cre?te la export, ?ns? avem nevoie de promovare , 08.03.2021, Bogdan Alecu Statul rom?n trebuie s? promoveze produsele locale dup? modelul ??rilor din regiune pentru ca fabricile din Rom?nia s? se poat? dezvolta ?i la export.Statul ar trebui s? se implice mai mult ?n promovarea produselor rom?ne?ti peste grani?? dup? modelul altor ??ri, iar Ministerul Agriculturii ar trebui s? faciliteze ?nt?lniri ?ntre produc?tori ?i re?elele de magazine, consider? Mircea Todoran, cofondator al brandului Telemea de Ib?ne?ti prin compania Mirdatod Prod.?Spre exemplu br?nza feta a fost foarte bine promovat? de statul grec, motiv pentru care o ?nt?lnim peste tot ?n lume. Au avut o promovare foarte bun? la nivel mondial. ?i Rom?nia ar trebui s? procedeze la fel ?i s? promoveze. Ministerul Agriculturii ne-ar putea ajuta prin facilitarea de ?edin?e ?ntre procesatori ?i cei care fac achizi?ii pentru marile lan?uri, unde noi s? ne prezent?m produsele iar ei s? ne spun? ce au nevoie ?i ?nt?i s? cear? din Rom?nia. Nu am avut probleme p?n? acum, dar e greu s? te ?ncadrezi ?n pre?ul cerut de ei. Nu putem ajunge noi la acela?i pre? cu produsele care vin din Polonia. E un concurent foarte mare“, a spus Mircea Todoran ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, un proiect ZF & CEC Bank.Rom?nia are patru produse ?nregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indica?ii Geografice Protejate (I.G.P.): ?Magiun de prune Topoloveni“, ?Salam de Sibiu“, ?Novac afumat din ?ara B?rsei“ ?i produsul ?Telemea de Ib?ne?ti“ ?nregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejat? (D.O.P.). ?Faptul c? Telemeaua de Ib?ne?ti este un produs cu denumire cu origine protejat? ne-a adus numai c??tiguri. Nu ?n?elegem de ce nu avem mai multe astfel de produse ?n Rom?nia. Notorietatea, publicitatea ne-au adus profit, cre?tere a v?nz?rilor“, a spus Mircea Todoran.El a fondat compania Mirdatod Prod, care de?ine brandul de Telemea de Ib?ne?ti, ?n urm? cu aproape 26 de ani al?turi de fratele s?u David Todoran. La ?nceputul acestui an a finalizat investi?ie ?ntr-o nou? fabric? la Reghin, tot ?n jude?ul Mure?. Investi?ia a fost ?nceput? ?n anul 2018 prin implementarea unui proiect european ?i ar fi trebuit s? fie finalizat? ?n luna martie a acestui an.?Noi am crescut ?n 2020 ?n ciuda pandemiei. Deja exist? un interes tot mai mare pentru produsele rom?ne?ti. Am finalizat investi?ia de la Reghin, am ?nceput ?ncet dar vom cre?te ?n func?ie de cerere. Acolo vom produce ca?caval, br?nz? de vaci, sm?nt?n?, iaurt, kefir, sana. Am investit 7,5 mil. euro la Reghin. Fondurile proprii cu credite au reprezentat 5 mil. euro iar fondurile nerambursabile sunt de 2,5 mil. euro. Pentru produc?ie avem nevoie de finan?are bancar? pentru capital de lucru. Vindem ?i la export ?n Uniunea European?, ?n special ?n zonele unde sunt mai mul?i rom?ni. E greu s? convingi un neam? s? cumpere produse rom?ne?ti sau din Bulgaria sau chiar Fran?a deoarece ei sunt na?ionali?ti ?i? vor s? cumpere de pe pia?a intern?“, a spus Mircea Todoran.Anul 2021 va fi unul de acomodare cu noua fabric? ?i are ?n plan s? pun? bazele a noi rela?ii comerciale cu clien?ii, iar ca proiect are construc?ia unui depozit frigorific mare unde s? p?streze produsele.?Vrem s? cre?tem ?i cifra de afaceri ?i profitabilitatea. Anul trecut am ?nregistrat 10,5 mil. euro, iar cu noua fabric? vrem s? trecem de 15 mil. euro. Produsele sunt v?ndute la nivel na?ional ?n marile re?ele. Acum c?ut?m noi clien?i pentru a fi pe toat? pia?a rom?neasc? ?i sper s? reu?im. Vom avea ?i produse bio ?n gam?, sunt ferme cu lapte bio. Laptele nostru provine din Mure?, Harghita, Cluj, din regiune“, a spus Mircea Todoran.Miza pre?urilor mai mici o reprezint? cre?terea investi?iilor ?n energie, astfel ?nc?t linia de produc?ie s? fie mai eficient?, motiv pentru care fondatorul are ?n plan s? apeleze la fonduri pentru instalarea de panouri fotovoltaice pentru energie electric?.?Costurile cu energia pot ajuta la reducerea pre?urilor, iar noi spre exemplu urm?rim programul de instalare a panourilor fotovoltaice pentru energie electric?“, a spus Mircea Todoran. bogdan.alecu@zf.roZF Agropower 2021. Vlad Popescu, CEO Norofert: Ne intereseaz? culturile ecologice, iar ?n urm?torii ani ne dorim s? extindem suprafe?ele , 08.03.2021, Florentina Ni?u Norofert Group, produc?tor de inputuri agricole organice, precum ?ngr???minte, produse fitosanitare ?i tratamente foliare, care a cump?rat recent o ferm? de 1.000 de hectare ?n jude?ul Teleorman, suprafa?? pe care vrea s? o converteasc? ?n sistem ecologic, are ?n plan s? parieze pe aceast? ni?? ?n urm?torii ani, a c?rei poten?ial de dezvoltare este mare ?i datorit? ini?iativelor politice prev?zute ?n Pactul Verde European.?Este o linie de business pe care vrem s? o dezvolt?m ?n urm?torii ani. Va fi complementar? cu hardcore businessul nostru. O vom transforma ?ntr-o ferm? ecologic?, dar o vom folosi ?i ca hub logistic pentru tradingul de cereale, care vine m?n? ?n m?n? cu v?nzarea de inputuri. Vrem s? fim un business integrat ?i ne intereseaz? culturile ecologice, iar ?n urm?torii ani ne dorim s? extindem suprafe?ele pe care le vom lucra“, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert, ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania.El consider? c? Pactul Verde European va impulsiona ?i va duce la cre?terea suprafe?elor cultivate ?n sistem ecologic ?n Europa ?i ?n Rom?nia. ?n prezent, ?n Rom?nia se cultiv? ?n sistem ecologic circa 400.000 de hectare ?i sunt aproximativ 6.600 de produc?tori ecologici certifica?i, conform datelor statistice.?n 2021, Norofert va ?nvesti ?ntr-o linie nou? ?i de mare capacitate de ?ngr???minte de sol, cu o tehnologie mai aparte, care, sper? Vlad Popescu, va aduce un mare plus de venituri. Totodat?, compania va investi ?n extinderea liniei de produc?ie de microorganisme pentru agricultura ecologic?, pentru c? au crescut comenzile ?i vrea s? dezvolte aceast? latur?.Compania mai inten?ioneaz? s? dezvolte capacit??i de ?nc?rcare barje la Dun?re pentru businessul s?u de trading cu cereale ecologice ?i are ?n vedere realizarea unor investi?ii de modernizare ?i m?rirea capacit?ii de stocare, extinderea terenului arabil p?n? la 2.000 de hectare ?i transformarea unei p?r?i din ferm? ?n instala?ie de testare a produselor Norofert.Investi?iile totale trec de un milion de euro ?i ar urma s? fie finan?ate par?ial prin mecanisme bursiere ?i par?ial prin fonduri proprii. Norofert Group este o companie listat? pe pia?a AeRO a Bursei de Valori Bucure?ti ?i are o capitalizare de pia?? de 215 milioane de lei.??N-am ales noi bursa, ne-a ales bursa pe noi. Nu ne trecea prin cap s? ne list?m, ci chiar aveam discu?ii cu un fond de investi?ii pentru finan?are, dar acum cred c? este cea mai bun? decizie pe care am luat-o (listarea la burs? - n. red.). Finan?ar?ile prin instrumentele pie?ei de capital sunt mult mai simple ?i ??i permit o dezvoltare accelerat?“, a explicat Vlad Popescu.El afirm? c? a ?nv??at foarte multe ?n timpul procesului de listare, iar ??ncrederea investitorilor te oblig? s? fii transparent, s? ai proiecte viabile, s? procedezi cu precau?ie atunci c?nd vrei s? faci investi?ii ?i s? ??i respec?i promisiunile“.Compania a avut ?n 2019 o cifr? de afaceri de circa 13,5 mil. lei, ?n cre?tere fa?? de anul anterior, iar ?n acest an reprezentan?ii businessului se a?tept? ca trendul ascendent s? fie p?strat.ZF Agropower 2021. Liviu Z?gan, CEO al Holde Agri Invest: Ne dorim s? ne extindem, ?n principal ?n zona de sud. Cump?r?m ?i anul acesta, dar, ca s? fim eficien?i, ne uit?m la ferme de 2.000-3.000 hectare 08.03.2021, Florentina Ni?u Holde Agri Invest SA, o companie rom?neasc? care opereaz? terenuri agricole, listat? pe pia?a AeRO a Bursei de Valori Bucure?ti, ce lucreaz? aproximativ 10.000 de hectare, vrea s? achizi?ioneze ?n acest an ferme vegetale sau terenuri, ?n special ?n sudul ??rii, zon? cu poten?ial agricol ridicat ?i aproape de portul Constan?a. ?n viitor, reprezentan?ii companiei nu exclud poten?iale investi?ii ?n zootehnie sau procesarea materiilor prime agricole ob?inute ?n ferme.?Cump?r?m ?i anul acesta, dar ?i ?i ?ndemn?m pe cei care au ajuns la o v?rst? ?naintat? sau vor s? foloseasc? capitalul pe care ?l au ?n ferm? s? investeasc? ?n altceva, s? fac? un schimb de ac?iuni cu noi. Avem o discu?ie ?n momentul de fa?? ?i ni se pare un lucru foarte bun pentru agricultur? ?i pentru mediul de business. Fermierii r?m?n ?n agricultur? ?i devin investitori ?i ac?ionari ?ntr-o societate mare (Holde Agri Invest – n. red.), aduc?nd ?n ferm? un management motivat, care poate duce mai departe firma pe care au ?nfiin?at-o“, a spus Liviu Z?gan, CEO Holde Agri Invest, ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania. Holde Agri Invest a ajuns la o suprafa?? lucrat? de aproape 10.000 de hectare, dup? ce ?n 2020 a cump?rat Agromixt Buciumeni din C?l?ra?i. Tot ?n C?l?ra?i, compania mai are o ferm?, iar acum este ?n proces de finalizare pentru preluarea unei ferme din Videle (jud. Teleorman), care este inclus? deja ?n grup din punct de vedere opera?ional.?Ne dorim s? ne extindem, ?n principal ?n zona de sud, ?n jude?ele C?l?ra?i, Olt, Teleorman, Tulcea sau Constan?a. Ca s? fim eficien?i, ne uit?m la ferme de 2.000 – 3.000 de hectare, dar vrem s? ad?ug?m suprafe?e mai mici ?i la fermele existente (prin achizi?ia de terenuri – n. red.). Ne uit?m la ferme vegetale, ?ns? zootehnia ar putea fi o direc?ie bun? de business pentru noi ?n viitor sau procesarea materiilor prime agricole din ferm?“, a mai spus Z?gan.Pentru 2021, obiectivul nostru reprezentan?ilor Holde este dezvoltarea companiei ?i dep??irea cifrei de afaceri de 50 de milioane de lei, dup? ce anul trecut a ob?inut 27,3 milioane de lei din v?nzarea de produse agricole.?Pentru noi tehnologia este foarte important? ?i punem accent pe configurarea cu utilaje avansate, dar toate se fac cu bani foarte mul?i ?i a trebuit s? acces?m capitalul de pe burs?. ?n plus fa?? de investi?ii ?n utiliaje, iriga?ii ?i silozuri, noi cre?tem prin achizi?ii de ferme agricole ?i asta presupune bani mul?i. Pentru a primi bani de la banc? este foarte dificil s? dovede?ti o performan?? viitoare. Investitorii, ?n schimbm sunt dispu?i s? cread? ?n noi, s? ne ajute“, a explicat Liviu Z?gan.El sus?ine c? listarea companiei pe burs? a fost de la ?nceput ?n planul companiei, pentru c? o cre?tere accelerat? ?n sectorul ?n care activeaz? necesit? mult capital. De altfel, afirm? c? pe burs? sunt avantaje ?i dezavantaje, care ajut? la dezvoltare. Avantajele sunt expunerea suplimentar? ?i vizibilitatea, dar care te oblig? la un plus de rigoare ?n business. Provocarea unui antreprenor este s? combine regulile cu spiritul de antreprenor ?i s? p?streze dinamica afacerii, crede Z?gan.?Am ?nv??at o lec?ie continu? de c?nd ne-am listat la Burs?. Trebuie s? fii transpartent, performant, s? ai proiecte, viziune ?i idei noi de cre?tere. Eu sunt pasionat de ceea ce fac, chiar dac? la baz? sunt arhitect. E bine s? ?tii s? fructifici ce oportunit??i ai, dar nevoie de mai mult? educa?ie ?i, mai ales, de educa?ie antreprenorial?“, a mai spus Z?gan.Secretul merelor din Polonia ?i Ungaria, mult mai ar?toase dec?t ale noastre. Pomicultor: ?Noi am r?mas cu planta?iile din anii '80“ 8 martie 2021, 08:47 de Corina Sl?mnoiu Rap?n mere. FOTO: BASF Pomicutorii rom?ni ar trebui s? aplice solu?ii ?inovatoare” ?n livezile de meri pentru a ?ine pasul cu pie?ele europene, numai c? stropitul vine la pachet cu renun?area la un m?r mai s?n?tos. ?Frumosul de Voine?ti“, preg?tit s? intre ?n for?? ?n supermarketurile... Produc?torii rom?ni care fie din lips? de fonduri, fie pentru a p?stra m?rul mai s?n?tos, nu aplic? prea multe substan?e pe mere, ar trebui s? ?nceap? s? le aplice, pentru a ob?ine produc?ii de bun? calitate. Pe de alt? parte, exist? o variant?, ce-i drept foarte costisitoare, de a ?ine pasul cu marii produc?tori europeni, f?r? a stropi merii cu substan?e periculoase. Asta ar conduce, implicit, la deschiderea u?ilor marilor lan?uri de magazine c?tre m?rul rom?nesc. Cu ce boli ale copacilor se lupt? pomicultorii Rapenul ?i f?inarea sunt printre cele mai p?gubitoare boli ale m?rului. Ciuperca atac? ramurile tinere, frunzele, florile ?i fructele. Pe frunzele atacate apar pete circulare cenu?ii, care cu timpul cap?t? culoare brun-m?slinie. Asemenea pete apar ?i pe flori. Pe fructe apar pete brun-m?slinii circulare cu contur imprecis. Nu aplicarea de solu?ii multe este solu?ia, crede Viorel Cig?ran, pomicultor cu tradi?ie de pe Valea D?mbovi?ei, unde domne?te ?Frumosul de Voine?ti”. ?Nu ?tiu dac? asta e ideea. ?i anul trecut ?i anul acesta, Uniunea European? a scos de pe pia?? produse vechi, cunoscute ?i aplicate de pomicultorii no?tri. Sunt interzie de a mai fi flosite. Produse noi au ap?rut, dar nu ?in pasul cu cele vechi, ca ?i spectru ?i diversitate. Cele noi ar trebui s? fie mai eiciente. Normal ar fi s? reducem num?rul de tratemente, nu s? le multiplic?m. UE vrea de la noi s? elimin?m produsele care au remanen?e, care au efecte secundare, care omoar? albinele, de exemplu ?i propune ca p?n? ?n 2030, s? se elimine toate insecticidele folosite ?n pomicultur?”, spune Viorel Cig?ran. De ce au polonezii ?i ungurii produc?ii mai bune Produc?torul de pe Valea D?mbovi?ei explic? de ce au polonezii ?i ungurii produc?ii mai bune, pe care le g?sim ?n supermarketurile noastre. ?Sunt explica?ii argumentate. Polinia, Ungaria au beneficiat de fonuri europene ?naintea noastr?. Cele dou? ??ri au introdus ?n programele lor de dezvoltare rural? ?i reconversia la pomi. Noi am r?mas cu cele din anii '80. Pomul este ?mbr?nit ?i nu mai produce ca unul t?n?r. Am ?nceput ?i noi s? intr?m cu sortimente noi, planta?ii noi, dar costurile ajung la 40.000 de euro pentru un hectar. Chestia cu asocierea va func?iona doar dup? ce vom avea fermieri cu suprafe?e mari. Poate fi un avantaj c? noi folosim mai pu?ine tratemnte, pentru c? noi avem mere mai gustoase, produse de pomi b?tr?ni, cu r?d?cini ad?nci, care ??i trag toat? seva de care au nevoie, nu ca pomii cu planta?iile intesnive care au r?d?cini superficiale, iar fructul nu prime?te tot ce ?i trebuie din sol”, explic? pomicultorul Viorel Cig?ran. Conferin?a POMICON 2021 prezint? nout??ile pentru sectorul pomicol, 8 martie 2021 , Diana Vasilescu ?n premier? pentru industria agribusiness din Rom?nia, Agricover transform? conferin?ele tradi?ionale ?n emisiuni de televiziune!? M?ine, mar?i, 9 martie, ora 11:00, v? invit?m s? urm?ri?i pe canalele online ?i social media Agricover, cea de-a opta edi?ie POMICON,? Conferin?a Na?ional? a Pomiculturii. Organizat? de AGRICOVER cu sprijinul Asocia?iei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume ?i Fructe (OIPA Prodcom) ?i al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur? de la Pite?ti-M?r?cineni, conferin?a se bucur? de prezen?a celor mai importante companii produc?toare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG ?i FMC.Dr. Ing. Mihail COMAN, Directorul (ICDP) Pite?ti-M?r?cineni, al?turi de Aurel T?NASE, Pre?edintele PRODCOM, prezint? la POMICON 2021 nout??ile Planului Na?ional Strategic pentru Pomicultur? pentru 2021-2034 ?i aduc informa?ii noi despre finan?area proiectelor depuse pentru reconversie ?i modernizare, precum ?i despre ponderea proiectelor finan?ate prin fonduri europene.Pe l?ng? inova?iile tehnologice pentru sectorul pomicol, conferin?a ?i prezint? prin intermediul reportajelor realizate pe c??iva dintre cei mai cunoscu?i speciali?ti din domeniu, pomicultori dedica?i ?i procesatori din Rom?nia.? Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, este prezent ?n emisiune ?i transmite un mesaj pentru to?i cei care activeaz? ?n sectorul pomicol.Cele mai importante companii produc?toare de tehnologii din agribusiness, SummitAgro, Intermag, FMC prezint? solu?ii tehnologice eficiente pentru sc?derea costurilor de produc?ie ?i vorbesc despre cele mai noi ?i performante tratamente pentru sector pomicol.?n contextul pandemiei pe care o traversam ?i care ne limiteaz? interac?iunile, Grupul Agricover ??i propune s? sus?in? afacerile pomicultorilor rom?ni pentru un an agricol profitabil!Urm?ri?i m?ine, 9 martie, de la ora 11:00, cea de-a opta edi?ie a POMICON 2021 – Conferin?a Pomiculturii,? pe canalele media Agricover (Facebook, YouTube ?i website), Facebook , YouTube ?, Website agricover.ro/evenimente? VITICON 2021, conferin?a viticulturii rom?ne?ti HYPERLINK ""Mihaela Prevenda , Joi, 5 martie, de la ora 11:00, Agricover, cu sprijinul VINARIUM International Wine Contest ?i al celor mai importante companii produc?toare de tehnologii agricole la nivel global (Summit Agro, InterMag, Syngeta, Corteva, Belchim, Bayer), organizeaz? Conferin?a viticulturii rom?ne?ti – VITICON 2021.?n premier?, compania Agricover a trasformat o conferin?? tradi?ional? ?ntr-o emisiune de televiziune.VITICON ofer? oportunitatea de a descoperi cele mai noi tehnologii, produse ?i servicii de protec?ie a plantelor direct de la cercet?tori ?i reprezentan?i ai celor mai renumite companii din industria vitivinicol?. Prin intermediul reportajelor realizate, v? pute?i ?nt?lni cu recunoscu?i speciali?ti, oenologi ?i proprietari de crame din Rom?nia. Conferin?a VITICON 2021 poate fi urm?rit? pe Facebook , YouTube , precum ?i pe website? pre?urilor ?ntre fermieri ?i supermarketuri, martie 8, 2021 agrimanet De?i negocierile anuale dintre supermarketurile franceze ?i furnizorii acestora s-au ?ncheiat oficial pe 1 martie, ?r?zboiul pre?urilor” care a generat mari tensiunile anul acesta este departe de a fi terminat. Dup? trei luni de discu?ii tensionate, discu?iile s-au ?ncheiat oficial. Mai multe contracte nu au fost semnate, iar mediatorii au acum o fereastr? de 15 zile pentru a ?ncerca s? rezolve conflictele. Negocierea anual? a pre?urilor de cump?rare ?ntre supermarketuri ?i fermierii care le furnizeaz? produse alimentare a fost o problem? controversat? ?nc? din 2008 – anul ?n care aceste negocieri au devenit obligatoriu. Negocieri ?foarte dure”?n timp ce s?r?cia r?m?ne un flagel major ?n lumea agricol?, Federa?ia Na?ional? a Sindicatelor Fermierilor din Fran?a (FNSEA) ?i Uniunea Tinerilor Fermieri au denun?at luna trecut? ?defla?ia ?n cascad? care s-a impus produc?torilor din prea multe sectoare”.Potrivit unei declara?ii comune publicate de cele dou? sindicate, criza s?n?t??ii ar fi crescut semnificativ pre?ul anumitor materii prime, cresc?nd ?considerabil” costurile pentru fermieri pentru a-?i hr?ni animalele, pe care supermarketurile nu le-au luat ?n considerare suficient. Supermarketurile, la r?ndul lor, ?au negat faptul c? pre?ul cerealelor are un impact uria? asupra costului hranei pentru animale”, a declarat pre?edintele FNSEA, Christiane Lambert, pentru EURACTIV France ?ntr-un interviu.Lambert a criticat, de asemenea, ?presiunea puternic?” exercitat? de distribuitori ?n cadrul negocierilor pentru a ob?ine pre?uri mai mici, ?n ciuda cifrei de afaceri imense realizate ?n ultimul an din cauza ?nchiderii restaurantelor ?n timpul pandemiei.Potrivit lui Lambert, negocierile s-au dovedit a fi ?foarte dure” pentru multe sectoare afectate de cre?terea pre?ului cerealelor.Suveranitatea alimentar? francez? este amenin?at?Nu este pentru prima dat? c?nd ambele p?r?i sunt blocate ?ntr-o dezbatere despre remunerarea corect? a produc?torilor.?R?zboiul pre?urilor este ?nc? regula”, au spus mai multe sindicate ?i asocia?ii care reprezint? industria alimentar?. Potrivit acestora, ?r?zboiul pre?urilor” continu? an de an, ?s?r?cesc” fermierii ?i companiile alimentare ?i reprezint? o ?amenin?are foarte direct? pentru suveranitatea alimentar? a Fran?ei”.Ministrul francez al Agriculturii, Julien Denormandie, ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu o lun? ?nainte de ?ncheierea negocierilor, spun?nd c? este ?ngrijorat de ?atitudinea” supermarketurilor, care ?reprezint? un risc pentru sustenabilitatea suveranit??ii noastre alimentare”.Denormandie a declarat recent revistei s?pt?m?nale La France Agricole c? ?odat? cu r?zboiul pre?urilor, lan?ul agroalimentar se ?ndreapt? direct c?tre zid”.Distribuitorii, ?ns?, au spus c? vor s? apere puterea de cump?rare a consumatorilor. ?Exist? mai mult de o treime dintre francezi c?rora le ajung banii p?n? la sf?r?itul lunii”, a declarat Jacques Creyssel, delegatul general al Federa?iei de Comer? ?i Distribu?ie. ?Bine?n?eles, trebuie s? ?inem cont de acest lucru ?i s? ne asigur?m c? nu exist? o cre?tere masiv? a pre?ului ?n general”, a ad?ugat el.Acorduri multianuale – o posibil? solu?ie?Pentru a ie?i din impas, ?recomand s? ie?im din negocierile anuale”, a declarat Serge Papin, un mediator ?n negocieri, care a fost numit de ministrul agriculturii la sf?r?itul anului 2020. Aceste negocieri au fost ??ntotdeauna bazate pe jocuri de putere”, cu discu?ii la cel mai ?nalt nivel, care ?n cele din urm? ar face ca agricultura – ?veriga slab? ?i variabila de ajustare” ?n acest proces – s? pl?teasc? pre?ul, a declarat Papin pentru EURACTIV.?n contextul discu?iilor ?deosebit de tensionate” din acest an, Papin solicit? astfel acorduri multianuale ?i introducerea unui ?indicator al costului de produc?ie pentru materiile prime agricole care s? serveasc? drept referin??”.Un astfel de indicator ar proteja mai bine fermierii de capriciile negocierilor anuale. ?n 2018 a intrat ?n vigoare Legea EGalim pentru a echilibra rela?iile comerciale din sectorul agricol ?i alimentar ?i s?n?tos , alimente durabile ?i accesibile pentru to?i. Legea urm?re?te, de asemenea, s? se asigure c? un ?pre? corect” este pl?tit produc?torilor ?pentru a le permite s? tr?iasc? decent din munca lor”.?La Carrefour, a avut loc o promo?ie ?n acest weekend, 8.90 euro pentru coasta de porc, este scandalos. Este periculos pentru ?ntregul sector s? ?i faci pe oameni s? cred? c? po?i cump?ra o coasta cu mai pu?in de 10 EUR”, a ad?ugat Lambert.Consider?m fermierii mici Dumnezei, dar ne ?nchin?m la Buda, martie 8, 2021 agrimanet Dac? domnul Daniel Buda apreciaz? c? ?fermierii sunt mici Dumnezei” s? ?nceteze s? se mai ?nchine la Bruxelles ?i s? vin? s? g?sim cu totii solu?ii de supravie?uire!Fermierii care produc lapte in Rom?nia sunt pe pierdere, in medie, cu 11,37 eurocen?i per kg (0,55ron/kg).Germania: costurile de produc?ie a laptelui: 46,69 ct / kg (cca. 2,28ron/kg) ?n octombrie 2020. Conform rezultatelor studiului trimestrial privind costurile de produc?ie din Germania, realizat de BAL (Büro für Agrarsoziologie und Landwirtschaft), costurile de produc?ie in octombrie 2020 – s-au ridicat la 46,69 ct pe kg, ?n timp ce pre?ul pl?tit de procesatorii de lapte a fost de numai 32,64 ct pe kg (1,59ron/kg) pentru aceea?i perioad?. Prin urmare, fermierii germani au fost pe pierdere si mai aveau nevoie de 14,05 ct per kg (0,68ron/kg) pentru a-?i acoperi costurile.Familia Geiger are 250 de vaci, un singur angajat, dar au cea mai modern? tehnologie. “E?ti obligat s? livrezi tot laptele unui produc?tor. Abia ulterior afli c?t vei fi pl?tit. Dac? pre?ul laptelui scade, ghinion. Nu ai niciun cuv?nt de spus. Telul meu e s? realizez mult cu pu?in, ?ns? sistemul ne tot pune piedici. Nu mai e… Poate c? sunt idealist, nu ?tiu… vr?nd s? realizez mult cu pu?in. ?n ziua de azi, trebuie s? produci tot mai mult. Ai consultan?i care-?i spun ce nutre? s? folose?ti. Trebuie s? atingem mereu produc?ie maxim?, s? ne dezvolt?m continuu. Fiind o afacere de familie, nu mai putem evolua ?i c??tig?m tot mai pu?in. Lucr?m numai pentru companiile mari, pentru industria alimentar?. Si suntem da?i la o parte.”?n Danemarca, ?n 1987,?existau 37.000 de fermieri care produceau 5,5 miliarde de litri de lapte. Azi avem doar 3.500 de fermieri?care produc circa aceea?i cantitate.?“Ca s? ne c??tig?m p?inea, trebuie s? producem lapte c?t mai ieftin si de cea mai bun? calitate. Se pune mult? presiune pe pre?. Trebuie s? producem o cantitate mai mare, la calitate bun?, pentru a ob?ine pre?ul ideal. La asta se rezum? totul.”, ne spune?Peter Moritzen?care nu se considera fermier, ci administrator a 750 de vaci de lapte si a celor 12 angajati ai sai. Fabricile de lactate sunt interfe?ele majore dintre produc?tori ?i consumatori si sunt cei mai puternici juc?tori de pe pia?a laptelui. “Pre?ul de baz? pe care-l primim e 27 de cen?i. Pentru a acoperi costurile produc?iei de lapte, avem nevoie de cel pu?in 40 de cen?i. Asta m? sup?r?, ?mi d? de b?nuit c? sistemul nu func?ioneaz? bine. E ca teoria lui Darwin. Dac? nu te adaptezi, mori.”?n Tirolul de Sud Alexander Agethle are o mic? ferm? ecologic? de lactate. “Mi-am dat seama rapid c? nu vom ajunge o companie mare. Am decis s? ne proces?m singuri laptele. Mi-am dat seama de la ?nceput c? trebuie s? punem accent pe calitate. Am ales s? facem br?nz? din lapte crud, cu propriile re?ete, ca s? avem parte de o calitate excelent?. Suntem noroco?i c? avem mul?i membri talenta?i ai familiei pe partea de comunicare, de organizare ?i de produc?ie. Suntem foarte noroco?i. Desigur, comer?ul direct de la fermier are unele limite, fiindc? nu poate veni toat? lumea aici. ?ns?, ?n prezent, exist? multe op?iuni de distribu?ie. ?ns? men?ionez c? nu m? intereseaz? s?-mi v?nd br?nzeturile mai departe de 200 km.”Centrul dezvolt?rii produc?iei laptelui este la Bruxelles.“Nu v? imagina?i c? deciziile Parlamentului European ?ncurajeaz? fermierii sau fermele mici. Deciziile sus?in interesele industriei”, afirma Martin H?usling parlamentar ?i fermier de lactate organice. “Laptele este o materie prim? ieftin?, inclus? ?n multe produse. Cu to?ii vor lapte ieftin. ?i vor ca ?ntotdeauna s? existe un surplus. Nimeni din sectorul alimentar nu vrea cantit??i mici, care abia s? fac? fa?? cererii europene. Vor s? fim mereu peste limita superioar?. Trebuie s? existe un surplus pentru a le for?a m?na produc?torilor. Astfel, ?i pot amenin?a c?, dac? nu scad pre?ul, o va face altcineva din UE. Deci legile nu-i sus?in pe cei 13 milioane de fermieri care primesc subven?ii de la UE. Legile sus?in marii produc?tori, fabricile de lactate. Ei c??tig? de pe urma noastr? ?i export? cantit??i uria?e de lapte ?n toat? lumea, la pre?uri mici.”Acum, ?n situa?ia actual?, industria laptelui din Europa e complet dependent? de pl??i directe. Niciun fermier nu poate supravie?ui dac? nu prime?te pl??ile anuale de la UE pe 31 decembrie. E aproape tot venitul lor. ?Peter Moritzen: “Subven?iile de la UE sunt importante. Depindem de ele. N-am rezista f?r?. Dac? tragi linie, an dup? an, trebuie s? existe. Altfel, n-am mai avea nimic. Nu po?i c??tiga bani din produc?ia de lapte f?r? subven?iile de la UE. E imposibil. Fara subven?ii consumatorul ar pl?ti ?n plus pe lapte. Asta ar ?nlocui subven?iile de la UE. Consumatorul ar pl?ti cel putin 1,11 euro ?n plus. Nu pare a fi mare lucru, dar e vorba de miliarde. Si consumatorul ar face economii. N-ar mai pl?ti at?tea taxe la UE.“Glasul trist al cresc?torilor de animale: Am dus agricultura ?ntr-o direc?ie f?r? ie?ire ?i asta pentru c? a devenit o preocupare strict a economi?tilor. Suntem ?n r?zboi cu toat? lumea. Nu exist? bun?voin??. Nu. Nu ??i pl?nge nimeni de mil?. Trebuie s? fii… uneori tic?los. ?n ultimii ani am fost martori la un proces de ?canibalism”. Mi-am dat seama c? suntem batjocori?i! ?Pre?ul laptelui nu trebuie s? creasc?. Laptele, ca materie prim?, trebuie s? fie ieftin pentru fabrici.Cine sunt polonezii care vor sa faca 50 ha de sere la Targu Jiu , Agrostandard | 6 March, 2021 Grupul polonez Citronex, unul dintre cei mai mari importatori si distribuitori de banane din lume, vrea sa construiasca pana la 50 ha de sere in Targu Jiu in urmatorii ani, acestea urmand sa fie destinate cultivarii tomatelor, a anuntat primarul Marcel Romanescu. De altfel, polonezii constituie si un producator important de tomate. Reprezentantii Citronex, prezenti recent la Targu Jiu, si-au exprimat recent intentia de a cumpara 22 de hectare de teren la marginea orasului. Terenul in cauza va fi scos la licitatie, doar dupa ce la Primaria Targu Jiu va ajunge o scrisoare de intentie din partea investitorului, spune edilul, potrivit igj.ro.“1000 de noi locuri de munca in activitatea de productie se vor infiinta la Targu Jiu, cunoscutul grup polonez CITRONEX fiind deja interesat, pentru inceput, de achizitionarea a 22 de hectare de teren in zona Ciocarlau. Aici se vor infiinta sere pentru cultivarea de rosii, solariile urmand sa aiba activitate tot anul. In urmatorii ani, societatea doreste sa ajunga pana la 50 de hectare cultivate, urmand ca initial sa angajeze 250 de persoane, iar la atingerea obiectivului mentionat sa aiba deja 1000 de salariati de aici”, a declarat Marcel Romanescu.Constructia serelor ar urma sa inceapa in 2022, dupa cum afirma primarul.Citronex a intrat pe piata locala in 2018 o data cu preluarea unui depozit de 2.500 mp in Timisoara printr-o tranzactie intermediata de Dunwell. In 2019, a deschis al doilea centru de distributie din Romania in Vestul Capitalei.Produsele contrafacute de protectie a plantelor, un pericol pentru agricultura romaneasca. Apelul unei asociatii, martie 8, 2021 Asociatia Industriei de Protectie a Plantelor din Romania (AIPROM), alaturi de mai multi specialisti din domeniul agricol, trag un semnal de alarma cu privire la restrictiile UE, din ultimii ani, referitoare la produsele de protectie a plantelor, si sustin ca fermierii au ramas cu tot mai putine optiuni, iar profitabilitatea culturilor agricole poate avea serios de suferit din aceasta cauza. ?Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarma cu privire la faptul ca protejarea culturilor de atacul bolilor si daunatorilor a devenit din ce in ce mai dificila in contextul reducerii numarului de solutii disponibile pe piata europeana. A interzice produsele de uz fitosanitar fara a pune absolut nimic in loc credem noi ca nu este sanatos. Astazi, mai avem aproximativ 30-40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani”, sustine dl. Vasile Iosif, Presedinte AIPROM.Punctul de vedere al AIPROM referitor la raportul privind strategia ?De la ferma la consumator” (Farm to Fork)Recent, comisiile reunite AGRI si ENVI din Parlamentul European au publicat un raport comun privind strategia ?De la ferma la consumator” (Farm to Fork). In acest context, AIPROM a formulat un punct de vedere cu privire la acest raport.Membrii Asociatiei Industriei de Protectia Plantelor din Romania – AIPROM utilizeaza tehnologiile agricole durabile disponibile in prezent. Fiind o industrie care sustine activitatea fermierilor si productia de alimente, ne angajam sa ne jucam rolul, sa inovam si sa implementam solutiile necesare pentru o agricultura durabila.Impreuna facem SCUT impotriva contrafacerii produselor de protectia plantelor!Contrafacerea produselor de protectia plantelor este un fenomen ce ia amploare si in Romania. Va invitam sa aflati de la Ionut Tabara – fitofarmacist cat de periculoase sunt produsele contrafacute de protectia plantelor, dar si cum puteti evita astfel de achizitii care va pun in pericol sanatatea si afacerea.NU UITATI! Cumparati produse de protectia plantelor numai de la distribuitorii autorizati!INDUSTRIE ALIMENTARALactate ale firmei BioLacta-Vaideeni au primit certificarea ”Produs Montan”, meatmilk , 8 martie 2021 Conform Deciziei nr 521/17.02.2021, doamnei ?CIOROBEA ANA DANIELA?i-a fost acordat dreptul de utilizare a men?iunii de calitate facultative ?produs montan” pentru un num?r de 7 produse de origine animal?, procesate ?n gospod?ria proprie, din materii prime ce provin de la animale crescute ?i ?ntre?inute cu furaje din zona montan?, informeaz? ?ntr-un comunicat Agenia Na?ional? a Zonelor Montane.Dragostea fa?? de animale, fa?? de tradi?ia mo?tenit? din batr?ni, au determinat dorin?a produc?torilor de a crea un brand propriu, de a aduce pe mesele clien?ilor produse naturale, autentice, de ?nalt? calitate nutritiv?, cu un gust deosebit.Iat? ce spune doamna Ciorobea Ana Daniela despre activitatea sa:?”Povestea noastr? a ?nceput acum 10 ani. ?n Vaideeni, pe frumoasele meleaguri ?n care tradi?iile sunt p?strate cu sfin?enie, am ?nceput activitatea noastr?, cu doar o v?cu??. Am muncit mult ?i am crescut treptat, motiva?i de dorin?a de a asigura clien?ilor no?tri produse lactate ?i br?nzeturi s?n?toase. Ne-am dorit ca to?i cei care cump?r? produsele noastre s? fie convin?i de calitatea acestora, de aceea re?etele sunt cele tradi?ionale, iar simplitatea ?i puritatea lor le asigur? gustul bun de alt? dat?.Totodat?, ne-am dorit ca laptele ?i produsele noastre s? fie bio, de aceea suntem aten?i cu hrana pe care le-o oferim v?cu?elor noastre. ?n aceste sens, ne-am preocupat ca toat? hrana s? fie produs? ?n cadrul fermei. Am f?cut investi?iile necesare pentru a ne asigura c? cerealele oferite ca hran? suplimentar? s? fie cultivate ?i m?cinate integral de c?tre noi.Am crescut de la an la an, iar acum ferma noastr? num?r? 20 de v?cu?e b?l?ate, care se plimb? ?n natur?, pasc lini?tite pe paji?tea fermei noastre. Am ales s? transform?m laptele ?n diferite produse precum: br?nz? dulce, telemea, ca?, unt, sm?nt?n?, iaurt.Toat? munca noastr? este f?cut? cu drag de animale, natur? ?i implicarea noastr?, deoarece ne bucur?m s? v? oferim produse s?n?toase, simple ?i cu gust”, se arat? ?n comunicatul emis de AZM.Cum se reduce deficitul comercial la produse agroalimentare? Ajut?nd ?campionii na?ionali” HYPERLINK ""Constantin Rudni?chi , 08 Martie 2021 Comitetul Na?ional de Supraveghere Macropruden?ial? a publicat recent o analiz? privind vulnerabilit??ile care provin din cre?terea deficitului cu produse agroalimentare. Nu este pentru prima oar? c?nd este abordat? tema, dar trebuie remarcat c? analiza Comitetului are ceva ?n plus ?i anume o abordare financiar? a sectorului. De asemenea, recomand?rile privind ?mbun?t??irea situa?iei sunt pe alocuri diferite fa?? de cele deja formulate ?n multe alte ocazii.Astfel, analiza Comitetului pleac? de la cifrele mari: ?n anul 2019, deficitul cu produse agroalimentare a ajuns la 4,9 miliarde euro, dublu ?n compara?ie cu cinci ani ?n urm?. Deficitul a crescut destul de rapid, ?n condi?iile ?n care cerealele ofer? un excedent de 2,2 miliarde euro.Amploarea deficitului ?l calific? la nivel de vulnerabilitate sistemic? din dou? motive: deficitul de cont curent poate fi un detonator al unei crize financiare ?i criza Covid a ar?tat importan?a asigur?rii aprovizion?rii alimentare, din surse interne, pe c?t posibil.Pentru ca solu?iile s? fie eficiente este nevoie de o analiz? realist?. Rom?nia este a ?asea ?ar? din Uniunea European?, din punctul de vedere al suprafe?ei agricole. De asemenea, Rom?nia este unul dintre cei mai importan?i produc?tori de cereale europeni. Doar c? aceste atuuri nu pot s? fac? neobservate problemele agriculturii.Productivitatea este foarte sc?zut?, respectiv atinge numai 27% din media european?. Rom?nia are o popula?ie numeroas? ocupat? ?n agricultur?, 1,6 milioane de persoane, ?i o fragmentare a exploata?iilor: 33% din fermele din Uniunea European? sunt ?n Rom?nia, iar peste 90% dintre ele au o suprafa?? mai mic? de cinci hectare.De asemenea, situa?ia funciar? ?i a produc?iei ar putea apropia Rom?nia de Fran?a, ?n sensul dezvolt?rii unor bunuri cu valoare ad?ugat? mare, precum vinul, produsele horticole sau cele alimentare. Deocamdat?, ponderea cerealelor ?n produc?ia agricol? este dubl? ?n Rom?nia fa?? de Fran?a, 26% ?n compara?ie cu 13%. Drept urmare, m?rfurile locale, carnea de porc, legumele, ?n special cartofii ?i unele fructe, precum merele, au pre?uri mai mari dec?t cele din regiune. Ceea ce deschide calea importurilor.Analiza arat? c? un num?r redus de companii contribuie la deficitul balan?ei comerciale. Adic?, 10 firme import? 23% din total, iar 300 de companii sunt responsabile pentru 80% din deficitul balan?ei comerciale cu produse agroalimentare.Evident, pe primele locuri se afl? marile re?ele comerciale, dar magazinele nu trebuie ar?tate cu degetul, pentru c? ele echilibreaz? nevoia consumatorului de a avea un bun raport ?ntre calitate ?i pre?.Sunt companiile din domeniu competitive? R?spunsul analizei este: da, firmele au indicatori de performan?? la nivelul economiei. Interesant este c?, ?n pofida percep?iei, companiile din agricultur? sunt mai rentabile dec?t cele din industria alimentar?.Jum?tate din firmele din industrie nu genereaz? profit, dar exist? o serie de campioni na?ionali care au o valoare ad?ugat? mare ?i o productivitate ridicat?.Comitetul de Supraveghere Macropruden?ial? avanseaz? ?n cadrul studiului o idee ?ndr?znea?? ?i anume ca autorit??ile s? alc?tuiasc? o list? public? cu cele mai competitive firme din cele dou? domenii, care s? fie sus?inute cu prioritate de autorit??i ?i eventual de creditori.De altfel, pe baza unor criterii transparente, studiul arat? c? se pot identifica aproximativ 500 de companii performante care pot fi considerate ?campioane na?ionale” ?i care, sus?inute, pot duce la sc?derea deficitului comercial de produse agroalimentare.Recomand?rile analizei sunt, pe l?ng? cele deja cunoscute, precum mecanismul certificatelor de depozit, promovarea sus?inut? a produselor care au certificate de calitate sau cre?terea rolului fondurilor de garantare a creditelor, o sus?inere suplimentar? pentru companiile competitive ?i pentru cele care produc bunuri aflate ?n ?top 10” importuri.Cert este c? trebuie f?cut mai mult dec?t p?n? acum pentru a reduce deficitul balan?ei comerciale pentru produsele agroalimentare.Afaceri de la Zero. Oana ?epelin a transformat pasiunea pentru g?tit ?n atelierul de torturi MagiCake ?i a?teapt? afaceri de 25.000 euro ?n 2021, 08.03.2021, Georgiana Mihalache ?Pasiunea mea pentru dulciuri ?i, ?n general, pentru g?tit vine tocmai din copil?rie.?Am ?nv??at de la mama, ?i-apoi m-am perfec?ionat singur?, ?n propria buc?t?rie.“MagiCake, atelier de torturi personalizate ?i de deserturi artizanale din Bucure?ti, a ?nceput din dorin?a antreprenoarei Oana ?epelin de a avea propriul business ?n care s? foloseasc? experien?a sa ?n buc?t?rie. Dup? o investi?ie de 20.000 de euro, ?n plin? pandemie, ?n 2020, MagiCake a primit primele comenzi.?Pasiunea mea pentru dulciuri ?i, ?n general, pentru g?tit vine tocmai din copil?rie.?Am ?nv??at de la mama, ?i apoi m-am perfec?ionat singur?, ?n propria buc?t?rie, p?n? c?nd hobbyul mi-a devenit un mod de via??. Magicake s-a deschis ?n martie-aprilie 2020, c?nd ?ntreaga omenire intra ?n lockdown“, a povestit Oana ?epelin. Ea a precizat c? nu a avut experien?? ?n antreprenoriat, lucr?nd ?ntr-o multina?ional? timp de zece ani. Leg?tura ei cu zona de buc?t?rie a ?nceput ?ns?, c?nd a fondat al?turi de ni?te prieteni site-ul culinar buc?t?ra?.ro, unul dintre cele mai cunoscute site-uri pentru re?ete.Pentru a porni MagiCake, de?i lucrase anterior la mii de re?ete, Oana ?epelin a mai luat ni?te cursuri de cofet?rie ?i a practicat ?n c?teva laboratoare pentru a se perfec?iona.Apoi, dup? o investi?ie de 20.000 euro din fonduri proprii ?n amenajarea, dotarea ?i autorizarea atelierului, businessul a pornit la drum. ?Ne-a avantajat faptul c? MagiCake a fost g?ndit din start ca un atelier care s? lucreze doar cu precomenzi. Magicake nu este o cofet?rie clasic?, nu avem vitrin?, nu vindem pe loc, nu avem nimic gata f?cut. Totul e proasp?t ?i se face doar la comand?, de preferat cu 24-48 de ore ?nainte.?Sigur, n-a fost u?or s? pornim o afacere ?ntr-o perioad? cu at?t de multe restric?ii ?i temeri. Dar poate a fost mai bine, am avut timp s? facem lucrurile pe ?ndelete, f?r? presiune“, a mai spus Oana ?epelin. Ea precizeaz? c? oamenii apreciaz? produsele, lucru care ?i determin? s? se ?ntoarc? pentru comenzi. Cele mai c?utate produse MagiCake sunt torturile Pavlova, Ferrero Rocher, Medovik, Carrot Cake, Tropical sau Choco-berry.?Iar ?n perioadele de s?rb?tori produsele specifice atrag clien?ii, cum ar fi cozonacii.?n cazul torturilor personalizate, Oana ?epelin vorbe?te ?nainte cu clien?ii pentru a afla detaliile pentru a crea povestea tortului respectiv.?Acesta e marele avantaj al unui atelier de deserturi artizanale, nu suntem bloca?i ?n tipare, ci ne adapt?m, inov?m, experiment?m“, a mai spus antreprenoarea.Atelierul MagiCake este ?n zona Timpuri Noi – Nerva Traian ?n Bucure?ti, iar comenzile vin exclusiv online. De?i businessul s-a n?scut ?n plin? pandemie, antreprenoarea explic? faptul c? accentul pe online a ajutat afacerea s? creasc? ?i s? ajung? la break-even ?nc? din primul an de func?ionare.?Revenirea la normal ar aduce o extra-cre?tere, pentru c? vor reap?rea evenimentele, probabil se vor repopula birourile, se vor ?nmul?i petrecerile, ?i atunci, normal, cererea pentru torturi ?i pr?jituri la comand? va fi mai mare. Iar noi vom fi preg?ti?i ?i pentru petreceri acas? ori la birou, ?i pentru candy-baruri?la evenimente, ?i pentru orice va fi nevoie“, a mai explicat Oana ?epelin.Targetul pentru 2021 este s? dep??easc? cifra de afaceri de 25.000 euro, iar antreprenoarea spune c? vrea s? creasc? organic, cu pa?i mici.?Ne propunem s? cre?tem, dar sigur nu m? v?d transform?nd Magicake ?ntr-o band? rulant? de deserturi f?cute s? fie la num?r. Prefer calitatea, nu cantitatea. Clien?ii mul?umi?i sunt afacerea noastr?“, a mai spus fondatoarea MagiCake.Un tort marca MagiCake cost? ?n jur de 100-120 lei pe kilogram, iar un cozonac este 75 lei. Antreprenoarea care a pornit businessul se ocup? singur? de tot procesul de produc?ie, p?n? la comenzi.?M? ?ncarc? pozitiv feedbackurile celor care cump?r? torturi ?i pr?jituri de la Magicake, mul?umirea lor m? ?mpline?te ?i face s? merg ?nainte cu optimism“, a mai spus Oana ?epelin.Peste 160.000 de rom?ni fumeaz? ?ig?ri ?f?r? fum“ ?i alimenteaz? o pia?? de 1 miliard de lei pe an. Cum ar trebui accizate noile ?ig?ri? Cel mai ?fierbinte“ topic din industria tutunului: ar trebui sau nu accizate ?rezervele“ pentru tutun ?nc?lzit a?a cum sunt accizate ?ig?rile normale? Florentina Ni?u 08.03.2021, ??Pia?a de tutun ?nc?lzit genereaz? venituri de 1 mld. de lei pe an dintr-o pia?? total? a ?igaretelor estimat? la 21 de miliarde de lei???Cre?terea cu 1 lei a accizei la ?ig?rile normale aduce venituri suplimentare la buget de 1,2 mld. de lei pe an; o m?sur? similar? aplicat? tutunului ?nc?lzit ar aduce un plus de 40 de milioane de lei la buget.Peste 160.000 de rom?ni, adic? 4% din totalul fum?torilor din Rom?nia, sunt consumatori de produse din tutun ?nc?lzit, potrivit estim?rilor British American Tobacco (BAT), liderul pie?ei locale de ?igarete. Rom?nii care fumeaz? tutun ?nc?lzit cu dispozitive de tipul IQOS? (brand de?inut de produc?torul de ?igarete Philip Morris) sau Glo (brandul competitorului BAT) alimenteaz? o pia?? care genereaz? venituri de 1 miliard de lei pe an.?Conform estim?rilor companiei noastre, v?nz?rile produselor HEETS (rezervele de tutun folosite ?mpreun? cu dispozitivul de ?nc?lzire a tutunului IQOS – n.red.) s-au situat la nivel na?ional la o cot? de 2,9% din pia?a total? a tutunului pe anul 2020. Pe aceast? pia??, la 5 ani de la lansarea primului produs care ?nc?lze?te tutunul f?r? s?-l ard?, ?ig?rile continu? s? domine ?n mod clar alegerile consumatorilor din Rom?nia“, a declarat pentru ZF Drago? Bucurenci, directorul de comunicare al Philip Morris Rom?nia, companie cu afaceri de 3,3 miliarde de lei ?i profit de 354 de milioane de lei ?n 2019.Rom?nii aleg vapingul sau tutunul ?nc?lzit ca s? se lase de fumat. Paradoxal, ?ncrederea rom?nilor ?n produsele de vapat a sc?zut , 08.03.2021, ?62% dintre fum?torii rom?ni de dispozitive cu lichid cu nicotin? sau cu tutun ?nc?lzit au ales aceast? metod? ?n ?ncercarea de a se l?sa de fumat?n Rom?nia exist? 330.000 de consumatori de produse de vaping cu nicotin? sau de tutun ?nc?lzitNum?rul de fum?tori din Rom?nia cre?te, de?i ?n alte state UE scade?Peste 60% din totalul celor 330.000 de rom?ni care folosesc dispozitive de vaping cu nicotin? sau tutun ?nc?lzit au ales aceast? metod? ?n ?ncercarea de a se l?sa de fumat, arat? rezultatele celui mai recent studiu Eurobarometru, publicat ?n luna februarie a acestui an. Cu toate acestea, rezultatele studiului arat? c? doar unu din trei fum?tori care alege aceast? metod? reu?e?te s? se lase de fumat cu ajutorul dispozitivelor de tip ENDS (abrevierea pentru Electronic Nicotine Delivery Systems, adic? lichidele cu con?inut de nicotin? ?i produsele din tutun ?nc?lzit).”Conform Eurobarometrului, 32% din utilizatorii de produse ENDS reu?esc s? renun?e la fumat. ?n timp ce 21% reu?esc s? abandoneze complet acest obicei, 11% reu?esc s? abandoneze fumatul doar temporar. Concomitent, 30% dintre utilizatori ?i-au redus num?rul de ?ig?ri fumate zilnic”, a spus, pentru MEDIAFAX, Ciprian Boboi, pre?edinte ?i co-fondator al Asocia?iei Industriei de Vaping, organiza?ie care reprezint? interesele produc?torilor, distribuitorilor ?i ale speciali?tilor din industria vapingului de pe plan local.Vapingul este, se pare, mai eficient dec?t plasturii ?i guma de mestecat cu nicotin? ?n lupta pentru renun?area la fumat, arat? at?t rezultatele Eurobarometru, c?t ?i? rezultatele celui mai recent studiu realizat de oficialii de la Departamentul de S?n?tate Public? din Anglia ?i cercet?torii de la King's College, publicat ?n luna februarie a acestui an.Astfel, dac? 32% dintre fum?torii care folosesc dispozitive de vaping sau de ?nc?lzit tutunul au ajuns ?n aceast? categorie pentru c? au vrut s? se lase de fumat, potrivit Eurobarometru, studiul din Marea Britanie arat? c? 18% dintre ”vaperi” au renun?at la fumat cu ajutorul acestor dispozitive. Comparativ, gumele de mestecat sau plasturii cu nicotin? i-au ajutat doar pe 9% dintre fum?tori s? renun?e complet la fumat, mai spune Ciprian Boboi.?n Rom?nia, 330 de mii de persoane folosesc dispozitive pentru vaping sau pentru ?nc?lzit tutunul, iar num?rul de fum?tori de ?igarete tradi?ionale este de 5 milioane de persoane, potrivit Eurobarometru.De?i vapingul c??tig? din ce ?n ce mai mult? popularitate ?n lupta pentru renun?are la fumat, iar acest lucru este sus?inut ?i de exper?ii Departamentul de S?n?tate Public? din Anglia, percep?ia fum?torilor este ?nc? una diferit?.?Produsele de vapat nicotin? sunt o metod? eficient? pentru a renun?a cu succes la fumat. Ceea ce este ?ngrijor?tor este faptul c? din ce ?n ce mai mul?i fum?tori, ?n special cei care fac parte din grupuri defavorizate, consider? eronat c? vapatul este la fel de nociv precum fumatul. Acest lucru nu este adev?rat ?i conduce la sc?derea num?rului de fum?tori care ?ncearc? vapatul”, a spus Ann McNeill, profesor ?n dependen?a de tutun ?n cadrul King’s College London, citat? ?n studiul britanic.Anul trecut, 38% dintre fum?torii care au participat la studiul realizat de universitatea UCL din Londra au spus c? vapingul este la fel de nociv precum fumatul, iar 15% considerau c? vapingul este mai d?un?tor dec?t fumatul tradi?ional. Iar aceast? percep?ie este sus?inut? ?i de rezultatele Eurobarometrului.”Propor?ia persoanelor din UE care cred c? vapingul este la fel de nociv ca ?ig?rile a crescut la 65% fa?? de 55% ?n 2017. Aceasta este un rezultat al propagandei anti-vapat din pia??, alimentat? de interese pur politice sau comerciale. (...) Totodat?, remarc?m faptul c? fumatul produselor tradi?ionale nu numai c? nu scade ?n ?ara noastr?, ci se afl? chiar ?n u?oar? cre?tere comparativ cu anul 2017. Astfel, la nivel de Rom?nia, diferen?ele fa?? de UE sunt ?n general negative. Num?rul de fum?tori ?n Rom?nia a crescut ?n ultimii 2 ani conform Eurobarometrului (30% versus 28% ?n 2017). Situa?ia este ?i mai grav? atunci c?nd compar?m cu media de fum?tori din UE, care este de doar 23%, ?n sc?dere cu 3% fa?? de 2017”, a mai spus Ciprian Boboi. El a mai precizat c? cea mai bun? situa?ie este ?n Marea Britanie,? unde vapingul a fost integrat ?n politicile publice de s?n?tate ca unealt? de combatere a fumatului, ?i prevalen?a fumatului a sc?zut la 12% ?n 2020, cu 5 procente fa?? de 2017.Sole Mizo Rom?nia va participa la edi?ia festiv? a conferin?ei Meat.Milk 2021, meatmilk , 8 martie 2021 Compania Sole Mizo Rom?nia va fi prezent? la conferin?a interna?ional? Meat.Milk 2021, eveniment care ??i va derula cea de-a X-a edi?ie, festiv?, la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov ?n zilele de 24 ?i 25 mai, sub genericul ”Sectoarele de carne ?i lapte ale Rom?niei, la startul unei noi istorii”. Sole Mizo Romania SRL?a fost infiintata in data de 23 octombrie 2008 si este firma fiica a Sole Mizo Zrt Ungaria parte din grupul Bonafarm. Cu 2 centre logistice in Timisoara si Bucuresti produsele Sole sunt distribuite la nivel national in toate orasele importante ale tarii. Sole Mizo Romania?este din 2008 unicul distribuitor ?n Rom?nia al produselor lactate Sole, produse fabricate de c?tre firma mam? Sole Mizo ZRT – cel mai mare procesator de produse lactate din Ungaria,apar?in?nd grupului de firme BONAFARM. Din anul 2013 Sole Mizo Romania este distribuitorul exclusiv in Romania al mezelurilor fabricate de c?tre ?Pick Szeged Zrt. Ungaria (PICK, DELHUS, RINGA).Produse lactate de calitate Compania acord? o aten?ie deosebit? realiz?rii ?i men?inerii celei mai bune?calit??i a produselor, urm?rind ?n permanen?? factorii care o influen?eaz? :– calitate excelent? a materiei prime procesate – folosirea tehnologiilor avansate ?i utilajelor performante – for?a de munc? calificat?Produsele distribuite de c?tre?Sole Mizo Romania?reprezint? baza unei nutri?ii s?natoase ?i au un raport calitate-pre? foarte atractiv.?Compania fiind procupat? ?n permanen?? de adaptarea produselor din portofoliu ?n func?ie de cerin?ele clien?ilor. Detalii pe? SI ALIMENTATIE PUBLICAV?nz?rile de alimente, b?uturi ?i tutun, pe minus ?n ianuarie, 04 Mar 2021 , Alina Dragomir Comer?ul cu alimente, b?uturi ?i tutun a ?nregistrat ?n luna ianuarie a acestui an o sc?dere de 0,2% ?n func?ie de sezonalitate ?i num?rul de zile lucr?toare comparativ cu luna ianuarie a anului trecut, ?n timp ce v?nz?rile brute s-au majorat cu 1,5%, potrivit datelor comunicate de Institutul Na?ional de Statistic?. Fa?? de luna decembrie a anului trecut, v?nz?rile au ?nregistrat ?n luna ianuarie o sc?dere de 23,1% ca serie brut? ?i un declin de 2,1% ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i sezonalitate.Per ansamblu, comer?ul cu am?nuntul, cu excep?ia v?nz?rilor de autovehicule, s-a majorat ?n luna ianuarie 2021 cu 1,7% ca serie brut?, dar a ?nregistrat o sc?dere de 2,8% ajustat sezonier, prin compara?ie cu luna ianuarie a lui 2020.INS: Cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul ?n luna ianuarie 2021, meatmilk , 8 martie 2021 ?n luna ianuarie 2021, volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a sc?zut fa?? de luna precedent? at?t ca serie brut? cu 22,3%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 3,2%. Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a crescut ca serie brut? cu 1,7%, iar ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate a sc?zut cu 2,8%.Ianuarie 2021 comparativ cu decembrie 2020 Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna ianuarie 2021, comparativ cu luna precedent?, a sc?zut pe ansamblu cu 22,3%, ca urmare a sc?derii ?nregistrate la v?nz?rile de produse nealimentare (-24,7%), v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (-23,1%) ?i la comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate (-15,1%). Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna ianuarie 2021, comparativ cu luna precedent? a sc?zut pe ansamblu cu 3,2%, ca urmare a sc?derii ?nregistrate la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (-2,1%). Cre?teri au ?nregistrat comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate (+2,8%) ?i v?nz?rile de produse nealimentare (+1,1%). Ianuarie 2021 comparativ cu ianuarie 2020 Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna ianuarie 2021, comparativ cu luna ianuarie 2020 a ?nregistrat o cre?tere, pe ansamblu, cu 1,7%, datorit? cre?terilor ?nregistrate la v?nz?rile de produse nealimentare (+5,8%) ?i la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+1,5%). Comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate a sc?zut cu 5,9%. Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna ianuarie 2021, comparativ cu luna ianuarie 2020 a ?nregistrat o sc?dere, pe ansamblu, cu 2,8%, ca urmare a sc?derilor ?nregistrate la comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate (-7,1%) ?i la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (-0,2%). V?nz?rile de produse nealimentare au crescut cu 3,9%.LifeBox: Femeile sunt mai preocupate de un stil de via?? s?n?tos. Dou? treimi dintre clien?ii companiei sunt femei, Andra Imbrea, 08 Mar 2021 - De Ziua Interna?ional? a Femeii, LifeBox, companie?de healthy food delivery din Rom?nia, prezint? un sumar al obiceiurilor de consum observate ?n r?ndul rom?ncelor care au adoptat un comportament alimentar echilibrat. Din datele LifeBox, femeile sunt cele mai preocupate de un stil de via?? mai s?n?tos, acestea reprezent?nd o pondere de circa 65% din totalul clien?ilor companiei. Conform reprezentan?ilor LifeBox, femeile solicit? mai multe detalii legate de tipurile de meniuri din ofert? ?i se informeaz? mai mult ?nainte de a lua o decizie ?n ceea ce prive?te meniul potrivit pentru stilul lor de via?? comparativ cu clien?ii b?rba?i.?n topul motivelor pentru care femeile aleg s? comande meniurile LifeBox se afl?: pierderea kilogramelor acumulate ?n plus, dorin?a de a se sim?i mai bine ?i adoptarea unui stil de via?? mai s?n?tos, urmate de lipsa timpului pentru prepararea meselor zilnice, precum ?i dorin?a de a reveni ?n form? dup? na?tere. Drept rezultat, peste 60% dintre clientele companiei aleg s? comande meniuri cu con?inut sc?zut de calorii, ?n variantele de 1000 sau 1500 kcal.De asemenea, cele mai multe dintre clientele LifeBox opteaz? s? ??i completeze meniul zilnic cu sucurile naturale LifeJuice, nepasteurizate ?i presate la rece, acestea fiind urmate de ceaiurile LifeTea ?i de cafeaua LifeCoffee infuzat? la rece, nou introdus? ?n oferta LifeBox.Din datele companiei, perioada medie de timp pentru care clientele comand? meniurile LifeBox este de ?apte zile, iar cele mai multe dintre acestea prefer? plata online cu cardul ca modalitate de plat?.?Observ?m un grad de aten?ie mai mare din partea femeilor pentru un stil de via?? mai s?n?tos ?i o alimenta?ie mai echilibrat?, astfel c? aproape dou? treimi din totalul clien?ilor no?tri sunt femei. ?n ceea ce le prive?te pe clientele noastre, decizia de cump?rare este luat? ?n urma unui proces atent de informare, iar echipa LifeBox este preg?tit? oric?nd s? ofere toate detaliile pentru a ne ajuta clien?ii s? ia cea mai potrivit? decizie pentru stilul lor de via??. ?i, pentru c? suntem ?n luna dedicat? femeilor, v? reamintim c? abonamentele LifeBox pot lua forma unui cadou diferit ?i inspirat pentru femeile pe care le apreciem. Cu o alimenta?ie s?n?toas?, livrat? direct la u??, vor beneficia ?i de un stil de via?? mai s?n?tos ce le va oferi mai mult? energie, dar ?i de mai mult timp pentru ele ?i pentru hobby-urile lor”, au declarat cofondatorii LifeBox.Pornind de la un comportament alimentar corect, LifeBox ofer? meniuri gustoase ?i s?n?toase, personalizate ?n func?ie de stilul de via?? al fiec?rui utilizator ?i calibrate corect din punct de vedere kilocaloric. Echipa LifeBox are la baz? 3 membri fondatori ?i doi speciali?ti ?n buc?t?rie ?i nutri?ie. ?n buc?t?ria LifeBox sunt preparate ?n fiecare zi 5 tipuri de meniuri, ce pot fi comandate zilnic sau ?n avans pe o perioad? de p?n? la 3 luni ?n Bucure?ti & Ilfov, Cluj & Flore?ti ?i Oradea.Studiu: Bugetul rom?nilor pentru cadourile de Ziua Femeii r?m?ne neschimbat, chiar ?i ?n contextul pandemiei 08 Mar 2021 - Interviuri ?i Andra ImbreaAproape 4 din 10 rom?ni (39%) ar alege mai degrab? brandurile care au promo?ii cu ocazia zilei de 8 martie, iar 2 din 3 rom?ni declar? c? promo?iile de Ziua Femeii ?mbun?t??esc imaginea brandurilor. De Ziua Interna?ional? a Femeii, florile sunt cadoul cel mai potrivit, spun 85% dintre rom?ni, iar suma alocat? de majoritatea domnilor este de p?n? ?n 50 de lei, arat? un studiu Reveal Marketing Reseach despre comportamentul de consum al rom?nilor ?n luna femeii.? Studiul Reveal Marketing Research arat? cum este influen?at comportamentul de consum al rom?nilor ?n luna martie, care sunt categoriile de produse preferate ?n aceast? perioad? ?i cum arat? bugetul pe aceste cheltuieli.Aproape 4 din 10 rom?ni (39%) sunt influen?a?i ?n decizia de cump?rare de brandurile care au promo?ii cu ocazia Zilei Femeii. Ei declar? c? aceste promo?ii i-ar determina s? achizi?ioneze mai degrab? produsul sau serviciul respectiv. La polul opus, 54% dintre oameni nu sunt influen?a?i de oferte de 8 martie ?i declar? c? ar cump?ra oricum produsul/serviciul respectiv.Chiar dac? decizia de cump?rare a consumatorilor nu este ?n totalitate influen?at? de promo?ii sau campanii cu ocazia s?rb?torilor, acestea au impact pozitiv, totu?i, asupra brandurilor. Inclusiv ?n acest caz, 2 din 3 rom?ni declar? c? promo?iile sau campaniile de Ziua Femeii ?mbun?t??esc imaginea brandurilor.29% dintre oameni consider?, ?ns?, c? aceste campanii nu au un efect asupra imaginii, iar un procent de doar 5% consider? c? reclamele de 8 martie au un impact negativ asupra brandului. Bugetul rom?nilor pe cadouri r?m?ne neschimbat, chiar ?i ?n pandemie?Studiul a urm?rit, de asemenea, impactul pandemiei asupra bugetului rom?nilor ?n ceea ce prive?te cheltuielile de 8 martie. Astfel, 30% dintre ace?tia spun c? acum cheltuie mai pu?in dec?t au f?cut-o ?n al?i ani. Totu?i, pentru majoritatea rom?nilor (62%), cheltuielile cu ocazia Zilei Femeii au r?mas la fel, chiar ?i ?n contextul actual. Un procent de doar 8% afirm? c? ?n 2021 au alocat mai mul?i bani pentru cadourile f?cute cu aceasta ocazie.?De Ziua Interna?ional? a Femeii, florile sunt cadoul considerat cel mai potrivit, spun 85% dintre rom?ni, iar peste jum?tate dintre ei (52%) declar? c?, ?n medie, cheltuie, mai pu?in de 50 lei pe acestea. Rom?nii nu se arat? foarte genero?i c?nd vine vorba de a cump?ra flori, astfel c? doar 7% dintre ei spun c? aloc? chiar ?i peste 100 lei. ?n general, buchetele de flori sunt cele mai populare, preferate de 49% dintre rom?ni, iar plantele ?n ghiveci de c?tre 30%.?De?i ?n contextul COVID-19, comenzile online au explodat pentru majoritatea produselor, florile nu se num?r? printre acestea. Aproape to?i rom?nii (99%) prefer? s? cumpere fizic din flor?rii sau ateliere. Ca locuri specifice de achizi?ie, pe l?ng? flor?riile obi?nuite men?ionate de 70%, alte variante accesate de rom?ni pentru a cump?r? flori celor dragi sunt supermarketurile/hipermarketurile (35%) ?i pie?ele (31%). ?n general, mai mult de jum?tate dintre rom?ni (53%)? cump?r? flori doar cu ocazia s?rb?torilor sau evenimentelor importante.Alte cadouri apreciate de rom?ni de 8 martie sunt accesoriile ?i bijuteriile (70%), urmate de cosmetice, parfumuri sau produse de machiaj, evaluate drept cadouri potrivite de c?tre 62% dintre rom?ni.?8 martie este un prilej de a oferi cadouri mai degrab? simbolice sau personale. Astfel, produsele de tipul electrocasnicelor (44%), electronicelor (28%) sau b?uturilor alcoolice (35%) sunt considerate cele mai nepotrivite spre a fi oferite femeilor dragi din via?a rom?nilor.Surs?:??My Ocean Production/Shutterstock?Grafic ZF: Radiografia grupului Sphera pe ??ri ... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download