Apar-romania.ro



Stiri 15 septembrie 2020, a doua parteCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAStudiu. 84% dintre rom?nii din mediul urban prefer? ca produsele proaspete s? fie locale HYPERLINK "" \o "" Oana Racheleanu in Business, Eat Smart, EcoLIFESTYLE 15 September 2020 Un studiu realizat de compania de cercetare de pia?? iSense Solutions a analizat de ce prefer? rom?nii produse locale. Potrivit analizei, 84% dintre rom?nii din mediul urban declar? c? prefer? ca produsele proaspete pe care le achizi?ioneaz? s? fie rom?ne?ti. 70% dintre persoanele din mediul urban prefer? ca alimentele cu termen de valabilitate mare s? fie produse ?n Rom?nia, cum sunt conservele, f?ina, etc, iar 55% ?n cazul cump?r?rii de mobilier. Aproape jum?tate (49%) dintre locuitorii din urban ar prefera, dac? au de ales, s? cumpere dulciuri rom?ne?ti ?i 45% prefer? ?nc?l??minte produs? ?n Rom?nia. Motivele pentru care rom?nii din mediul urban prefer? produsele locale sunt variate. Astfel, 64% sunt de p?rere c? prin aceste achizi?ii contribuie la economia na?ional?, datorit? faptului c? r?m?n mai mul?i bani ?n ?ar?, 48% se simt mai bine atunci c?nd achizi?ioneaz? produse locale, iar 45% consider? c? aceste produse sunt mai de ?ncredere. ?n plus, 74% dintre rom?nii din urban sunt de p?rere c? prin achizi?ia de produse locale ?ncurajeaz? micii produc?tori. Din studiu mai reiese ca rom?nii asociaz? ?produc?torii locali” cu fermierii ?i agricultorii tradi?ionali din mediul rural.? Mai mult, produsele lor sunt considerate ca av?nd o calitate superioar? ?n raport cu cele din import, deoarece potrivit participan?ilor din comunitatea online, produsele locale sunt cultivate pe soluri rom?ne?i fertile, f?r? a se interveni ?n procesul lor de cre?tere cu substan?e chimice, care nu le ofer? un gust mai bun ci doar un aspect mai pl?cut ?i o durabilitate mai mare.Gustul pe care ?l au produsele locale este pentru rom?ni greu de egalat, fiind considerat mai bun ?i mai intens, un gust care ?i ?ntoarce ?n timp ?i le reaminte?te de gustul pe care ?l aveau produsele din copil?ria lor.Rom?nii continu? s? r?m?n? ata?a?i de propria cultur? sau de obiceiurile tradi?ionale transmise de la o genera?ie la alta. Astfel, pentru 85% dintre rom?nii afla?i ?n mediul urban, at?t cultura, c?t ?i tradi?iile, sunt considerate ca fiind valori importante. Totodat?, 70% declar? c? se simt mai apropia?i de m?rcile care ??i adapteaz? produsele ?i se inspir? din tradi?iile locale, potrivit unui studiu iSense Solutions.?Fiind ?ntr-o perioad? ?n care economia este pus? la grele ?ncerc?ri, rom?nii au adoptat comportamente de cump?rare prin care s? ??i sus?in? semenii, deoarece o bun? parte dintre ei au fost direct afecta?i din punct de vedere financiar. Chiar dac? este de a?teptat ca ajutorul principal s? vin? de la nivel macro, rom?nii sunt convin?i c? ?i ajutorul individual poate avea un real impact asupra echilibr?rii economiei. Aportul individual este tradus prin cump?rarea produselor rom?ne?ti sus?in?nd astfel produc?torii locali ?i realizarea concediilor in Rom?nia. Pe scurt, prin ajutor ?i sus?inere reciproc. Aceast? strategie la care s-au g?ndit ?i pe care o sus?in este win-win: ?i face pe de o parte s? se simt? bine c? pot ajuta ?i pe de alt? parte se bucur? de produse ?n care au ?ncredere ?i care ?i ?ntorc ?n perioadele de demult c?nd totul era mai sigur, mai simplu, mai natural”, a afirmat Denisa Apreutesei, Qualitive Research Director, iSense Solutions.Datele prezentate sunt parte a unui studiu mixt, calitativ-cantitativ, realizat de c?tre compania de cercetare de pia?? iSense Solutions. Cercetarea calitativ? a fost realizat? ?n decursul lunilor martie – iunie 2020, ?n comunitatea online iSense Modern Consumers, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu v?rsta ?ntre 18 ?i 55 de ani, din mediul urban.Cercetarea cantitativ? a fost realizat? pe un e?antion de 1007 persoane cu v?rsta cuprins? ?ntre 18 ?i 65 de ani, prin metodologia computer-assisted web interviews, ?n luna mai 2020 ?i este reprezentativ? la nivel urban, cu un grad de eroare +-3%.ZF?Investi?i ?n Rom?nia! Marius Chiorean, Torokoi: Investim 1,5 mil. euro ?ntr-un nou depozit. ?n pia?? este nevoie de un curier frigorific. Businessul este unul de familie, de peste 20 de ani15.09.2020, Bogdan Alecu Lipsa unui serviciu de curierat cu temperatur? controlat?, care s? permit? livrarea de alimente la nivel na?ional limiteaz? posibilitatea de cre?tere ?n cazul micilor produc?tori. ?Un curier de frig ne-ar permite o cre?tere a v?nz?rilor de 15% ?ntr-un interval de un an. Avem foarte multe solicit?ri din partea unor shopuri sau platforme, ?ns? problema r?m?ne livrarea. Magazinul online a ?nceput ?n urm? cu un an, ?ns? avem dificult??i cu livrarea produselor. Nu exist? curieri care livreaz? cu temperatur? controlat?, motiv pentru care livr?m c?tre principalele re?edin?e de jude? cu flota proprie. Suntem ?ntreba?i de clien?i din sudul ?i estul ??rii, ?ns? este dificil. Pe viitor dorim s? fim c?t mai aproape de marile lan?uri pentru a avea mai bine prezentate produsele“, a spus Marius Chiorean, property manager la Torokoi, brandul de?inut de compania Binal Mob, controlat? de Lukacs Marta ?i Szakacs Nimrod din satul Col?e?ti, comuna Rimetea din jude?ul Alba.Cei doi de?in ?i pensiunea Conacul Secuiesc din Col?e?ti, iar acolo de?in o fabric? de lactate ?i br?nzeturi proaspete ?i maturate.?Lucr?m constant cu peste 790 de parteneri, cei mai mul?i mai mici, din comer?ul tradi?ional iar peste 80% din v?nz?ri le facem ?n jude?ele Alba ?i cele din proximitate, Alba, Mure?, Cluj. Iar ?n marile re?ele suntem lista?i prin partener ?n Auchan, iar demersul a fost f?cut ?n urm? cu patru ani. Lucrurile decurg mai greu dec?t ?n cazul magazinelor mai mici deoarece cerin?ele sunt mai stricte, iar livrarea este dificil?. Exist? interes ?ns? deoarece tot mai multe magazine se vor reorienta c?tre marile lan?uri. Avem discu?ii ?ncepute cu Carrefour ?i Mega Image dar vom vedea cum vor continua. ?n Kaufland spre exemplu vom avea listate trei produse ?n permanen??.“??n magazine vom fi doar cu produsele maturate, deoarece din produsele proaspete nu avem cantit??i suficient de mari. Discut?m inclusiv cu cei de la Penny pentru listare“, a explicat Marius Chiorean.Firma Binal Mob a rulat anul trecut afaceri de 17,1 mil. lei, ?n cre?tere cu 35% fa?? de anul anterior ?i a ob?inut un profit net de 2,62 mil. lei, ?n urcare cu 5%, cu 65 de angaja?i.?Am investit ?n ultimul an 500.000 de euro, iar noul depozit pe care ?nten?ion?m s?-l facem va fi 1,5 milioane de euro. vrem s? aplic?m ?i pentru ob?inerea de fonduri europene. La IMM Invest nu am aplicat, am studiat oferta iar cu banca am c?zut de acord pentru a m?ri linia de credit existent? ?i am luat un nou credit pentru investi?ia de anul trecut“, a explicat Marius Chiorean.El spune c? pe fondul pandemiei compania s-a reorientat ?i mai mult c?tre produse maturate, ?n condi?iile ?n care aceasta colecteaz? lapte de la 13 ferme care anul trecut au crescut produc?ia.?Produc?ia decurge bine, ?ns? avem probleme cu desfacerea. Coelct?m de la 13 fermieri care au investit pentru a cre?te produc?ia. Am lucrat mult pe stoc ?i ?nc? lucr?m. Am avut dificult??i ?n a livra c?tre magzine. Aprilie mai iunie au fost luni cu reale provoc?ri pentru noi. Avem un partener ?n Ungaria ?i export?m ?i acolo ?n mai multe magazine din Budapesta. Circa 10% din produc?ie merge c?tre Ungaria, iar poten?ial exist? dac? am avea distribuitori ?i un plan de marketing bine pus la punct“, a subliniat property managerul. Businessul este unul de familie, de peste 20 de ani. La ?nceput produsele erau unele clasice, iar ?n urm? cu 8 ani s-a reorientat ?i reorganizat cu noua linie de produc?ie au ?nceput s? produc? br?nz? maturat? ?i s? fie prezen?i mai bine ?n pia?a local? de la noi.?Re?etele s-au stabilit ?n urm? cu 8-10 ani. Fiind o loca?ie construit? pe fonduri europene, avem o linie de produc?ie din Elve?ia ?i am beneficiat de preg?tire cu speciali?ti elve?ieni pentru a produce br?nzeturi maturate de la 3 luni la peste un an. Re?etele sunt clasice ?i interna?ionale dar adaptate gusturilor din Rom?nia. avem nou? sortimente de br?nz? cu condimente ?i sunt din ce ?n ce mai apreciate. Este un tip de br?nz? Gouda, dar cu mici schimb?ri, noi facem o br?nz? maturat? Trapist sau Apuseni, asem?n?toare cu cea Emmentaler, iar cele cu condimente, sunt o br?nz? semi-tare“, a spus Marius Chiorean.?Torokoi ?n cifre??20 de ani produc?ie, iar de 10 ani br?nzeturi maturate??17,1 mil. lei cifr? de afaceri ?n 2019??65 de angaja?i ?n 2019Grafic ZF: Cele mai mari 5 depozite inaugurate ?n 2020?n plin? criz?, KFC vrea s? angajeze 400 de oameni ?n mai multe ora?e din ?ar?. Care sunt posturile disponibile ?i ce beneficii cuprinde pachetul salarial, Cristina Bellu 15.09.2020, Lan?ul de restaurante de tip fast food KFC Rom?nia vrea s? angajeze 400 de pesoane la nivel na?ional, posturile fiind deschise ?n Bucure?ti, dar ?i ?n alte ora?e din ?ar? precum Sibiu, Constan?a, Timi?oara, Cluj, Bra?ov, Ploie?ti, T?rgovi?te, Oradea ?i Arad.Pozi?iile sunt at?t ?n cadrul restaurantelor (lucr?tor buc?t?rie, buc?tar ?i casier), c?t ?i ?n cadrul serviciului KFC Delivery, unde sunt deschise 32 de posturi de curier. ?n plus, p?n? la finalul anului sunt planificate noi deschideri de restaurante la nivel na?ional, care urmeaz? s? creeze ?nc? 80 de noi locuri de munc?, potrivit informa?iilor transmise de oficialii companiei.?Ne bucur?m s? anun??m c?, pe l?ng? continuarea planurilor de dezvoltare prin deschiderea de noi restaurante, cre?m ?i noi locuri de munc?. Sus?inem astfel at?t candida?i f?r? experien??, c?t ?i persoane care activeaz? deja ?n industria HoReCa ?i au nevoie sau ??i doresc s? fac? o schimbare”, spune Marian Gogu, director general KFC Rom?nia.Potrivit datelor companiei, cei care ??i doresc s? fac? parte din echipa KFC Rom?nia pot opta pentru un program de lucru de 12 ore, 8 ore, 6 ore sau 4 ore, ?n func?ie de nevoile personale ?i profesionale ale fiec?ruia. La angajare, oferta presupune salariul de ?ncadrare cu posibilitatea de majorare dup? ?ase luni, un an ?i doi ani, tichete de mas? ?i alte beneficii, precum prime de s?rb?tori sau bonusuri interne.?n cazul unui crew member, de exemplu, venitul brut poate ajunge la 3.400 lei raportat la un program full time, de opt ore.“Pentru angajarea la nivel de new entry nu este nevoie de experien?? anterioar?. Angaja?ilor li se ofer? traininguri specializate, care ?i ajut? at?t pe cei recent intra?i ?n echip? s? se integreze u?or ?i s? ??i ?n?eleag? atribu?iile, c?t ?i pe cei cu experien??, care ??i pot construi o carier? profesional? ?n cadrul unei companii interna?ionale. Noii angaja?i au acces at?t la instruire practic? ?n restaurant, realizat? de exper?i, c?t ?i la training-uri online, sub form? de cursuri ?i teste”, explic? oficialii KFC.KFC Rom?nia face parte din Sphera Franchise Group, care mai de?ine pe plan local francizele Pizza Hut ?i Taco Bell, ?i dezvolt? brandul KFC ?i ?n Republica Moldova ?i Italia.Grupul a redeschis ?n septembrie toate restaurantele pe care le opereaz? la interior ?n Rom?nia, ca urmare a deciziei adoptate de autorit??i de a permite func?ionarea spa?iilor din interior ale restaurantelor, barurilor ?i cafenelelor, ?ncep?nd cu 1 pania are active ?n prezent 157 din 158 de restaurante ?n toate cele trei pie?e de activitate, respectiv Rom?nia, Italia ?i Republica Moldova.Opinie din FT: Urm?toarea criz? subprime ar putea veni din sectorul alimentar HYPERLINK "" \o "Bogdan Cojocaru" Bogdan Cojocaru 15.09.2020, Dac? fermierii mici ?i mijlocii pierd accesul la finan?are, toat? lumea va avea de suferit, scrie Rana Foroohar, comentator la Financial Times.Dintre numeroasele probleme cauzate de COVID-19, trei dintre cele mai vizibile au fost insecuritatea alimentar?, dispari?ia ?ntreprinderilor mici ?i volatilitatea pie?ei activelor financiare. Toate aceste lucruri s-ar putea ?nr?ut??i datorit? unei schimb?ri financiare nea?teptate, dar importante. B?ncile mari, inclusiv ABN Amro, ING ?i BNP Paribas, fie retrag din finan?area comer?ului cu m?rfuri, fie o reduc.Acest lucru va l?sa o gaur? de finan?are pentru unii fermieri, produc?tori ?i distribuitori agricoli, precum ?i lan?urilor de produse alimentare ?i altor companii mici ?i mijlocii care reprezint? p?r?i cruciale ale lan?ului global de aprovizionare cu alimente.Problema este ca un aisberg gigantic sub suprafa?a pie?elor financiare, una pe care nu o putem vedea ?nc?, dar totu?i spre care ne ?ndrept?m, spune Michael Greenberger, profesor la Facultatea de drept Carey de la Universitatea din Maryland. El este ?ngrijorat de faptul c? dac? companiile agricole din al doilea ?i al treilea e?alon - care depind de o astfel de finan?are pentru lucruri precum transportul maritim sau produc?ia, dar ?i pentru protec?ia fa?? de varia?ia pre?urilor ?ntr-o industrie volatil? - nu pot ob?ine finan?are sau sunt for?ate s? pl?teasc? rate mai mari creditorilor nonbancari, am putea vedea o cre?tere a pre?ului alimentelor.S-ar putea s? vedem, de asemenea, o concentrare corporativ? mai mare ?i un risc de pia?? crescut, observ? el, posibil ?n urm?toarele c?teva luni. ?Fiecare produc?tor comercial trebuie s? se protejeze de risc prin cump?rarea contractelor futures“, spune Greenberger, care subliniaz? c? ciclurile de cre?tere dureaz? luni, timp ?n care pre?urile pot fluctua extrem de mult.Pentru a face acest lucru, este posibil ca ei s? aib? nevoie de finan?are pe termen scurt.Dac? b?ncile sunt dispuse s? acorde ?mprumuturi doar celor mai mari ?i mai cunoscu?i juc?tori, de exemplu, marii comercian?i mondiali de m?rfuri, cum ar fi Vitol Group, Trafigura ?i Mercuria, sau gigan?ii agricoli americani, inclusiv Cargill, ADM sau Bunge, atunci produc?torii mici ?i mijlocii vor fi for?a?i s? mergi la creditorii nonbancari (b?ncile din umbr?), o practic? devenit? deja obi?nuit?. Acest lucru, al?turi de lipsa de transparen?? care vine odat? cu faptul c? nu exist? un singur centru de clearing pentru astfel de tranzac?ii, face aproape imposibil pentru creditori s? afle dac?, de exemplu, un ?mprumutat ar fi putut promite aceea?i garan?ie de mai multe ori. Deja, exist? semne ale pericolelor iminente. Prim?vara trecut?, o serie de scandaluri legate de tranzac?ionarea de m?rfuri ?n Singapore - inclusiv cazul pr?bu?irii Hin Leong Trading dup? ce fondatorul s?u a ascuns pierderi de 800 de milioane de dolari - a eviden?iat nu doar frauda din sector, ci ?i faptul c? opacitatea, supra?ndatorarea ?i volatilitatea din sectorul m?rfurilor face din acesta o zon? deosebit de riscat? pentru b?ncile zece companii care administreaz? cele mai mari centre comerciale din Bucure?ti au ?ncasat venituri de peste 1,1 mld. lei din chirii ?n 2019. B?neasa, AFI ?i Mega Mall sunt pe primele locuri Alina-Elena Vasiliu 14.09.2020, Chiriile prime pe pia?a de retail se situeaz? la 75 euro/mp/lun? ?n centrele comerciale, la 8,5 euro/mp/lun? ?n parcurile de retail ?i la 50 de euro/mp/lun? pentru spa?iile stradale.Peste 1,1 miliarde de lei au ?ncasat ?n 2019 din chirii cele mai mari centre comerciale din Bucure?ti, ?n u?oar? cre?tere fa?? de anul precedent, arat? o analiz? ZF pe baza datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finan?e.Liderul este mallul B?neasa Shopping City, din nordul Capitalei, chiar ?i dup? o sc?dere de 5% fa?? de anul precedent. ?l urmeaz? AFI Cotroceni, cu 200 de milioane de lei venituri anul trecut, plus 6%. Restul proiectelor incluse ?n analiz? au ob?inut anul trecut venituri din chirii sub 100 de milioane de lei fiecare.Datele includ zece companii ?i 11 centre comerciale, prin firma Bucure?ti Mall Development & Management fiind operate at?t Bucure?ti Mall, c?t ?i Plaza Rom?nia, ale aceluia?i dezvoltator – Anchor Grup.Analiz? ZF. Care sunt re?elele din comer?ul modern cu cei mai productivi angaja?i: Metro ?i Lidl sunt singurii juc?tori unde v?nz?rile per salariat sar de 1 milion de lei. Kaufland are v?nz?ri de 950.000 de lei/angajt, iar Mega de 750.000 de lei/angajat HYPERLINK "" \o "Cristina Ro?ca" Cristina Ro?ca 14.09.2020, ? Nou? dintre cei zece juc?tori din comer?ul modern ?i-au eficientizat businessul anul trecut, ceea ce ?nseamn? c? cifra de afaceri medie per angajat a crescut ??Singura excep?ie este discounterul german Lidl.Fiecare dintre cei 86.500 de salaria?i din comer?ul modern a contribuit ?n medie la v?nz?rile industriei cu 800.000 de lei, suma fiind cu 10% mai mare dec?t ?n anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor publice.Calculele pornesc de la num?rul mediu de salaria?i pe anul ?n curs ?i de la v?nz?rile ob?inute de fiecare companie ?n parte, astfel c? nu se ?ine cont spre exemplu de data ?n care o persoan? s-a angajat ?n companie.Produc?tori rom?ni la raft. Vincon Vrancea ?i Vinalcool Arge? s-au strecurat printre brandurile str?ine care domin? raftul de o?et ?n Kaufland. Rom?nia a importat 4.500 tone de o?et, ?n 2018, ?n cre?tere cu 8% fa?? de anul anterior Florentina Ni?u 14.09.2020, Din 14 branduri prezente la raft, 5 sunt produse de companii cu capital 100% rom?nesc.Rom?nia a importat anul trecut o?et comestibil ?i ?nlocuitori de o?et comestibil ob?inu?i din acid acetic ?n valoare de aproape 2,4 mil. euro, ?n timp ce a exportat de numai 323.000 euro, arat? datele de la INS.Date privind produc?ia sau volumul importat, respectiv exportat, nu exist?. Totu?i, potrivit Tridge, companie de cercetare de pia??, ?n 2018, ultimul an pentru care exist? informa?ii disponibile, Rom?nia a importat 4.500 tone de o?et, ?n cre?tere cu 8% fa?? de anul anterior ?i a exportat 656 tone de o?et, mai mult cu 51,6% dec?t ?n 2017.Provoc?ri ?i solu?ii ?n sistemul garan?ie-depozit : Cosmin Zaharia in Business 15 September 2020 Publica?ia Green Report, ?n parteneriat cu Reciclad’OR, organizeaz?, pe data de 17 septembrie, o nou? conferin?? Circular Waste – Provoc?ri ?i solu?ii ?n sistemul garan?ie-depozit.??Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina?green-report.ro ?i pe pagina de facebook a Green Report, ?ncep?nd cu ora 10:00.Mircea Fechet, Secretar de Stat Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor,?Marius Brinzea, Director Strategie Reciclad’OR,?Alice Nichita, Public Affairs & Communication Manager Coca-Cola HBC Rom?nia,?Julia Leferman, Director Executiv Asocia?ia Berarii Rom?niei,?George B?descu, Director Executiv Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia ?i?Feliciu Paraschiv, Vicepre?edinte Asocia?ia Na?ional? a Comercian?ilor Mici ?i Mijlocii din Rom?nia sunt speakerii evenimentului.Conferin?a are ca obiective principale:?identificarea statusului proiectului la nivel de minister;intelegerea pozi?iei ?i argumentele fiec?rui stakeholder (guver, industrie, retail, reciclatori, OIREP);identificarea pa?ilor urm?tori ?i vulnerabilit??ile sistemului;modele de buna practic?.Evenimentul va fi moderat de Raluca Fi?er, Pre?edinte Asocia?ia Green Revolution.Boiler Milk&Coffee: 18 metri patrati pentru cafea, un business deschis in pandemie si un cartier pus in miscare Last updated sept. 15, 2020 Boiler Coffee Shop, un business mic din domeniul specialty coffee, a deschis o noua locatie in zona Piata Muncii: Boiler Milk & Coffee. Un coffee shop de 18 metri patrati, care se vrea a fi un laborator de preparat si servit cafea de specialitate, la cele mai inalte standarde de calitate, dar si un mod de experimentare senzoriala adresat comunitatii unui cartier bucurestean. Conceptul a fost dezvoltat si implementat in mare parte pe durata pandemiei, intr-un climat nesigur si plin de riscuri, iar investitia s-a ridicat la suma de 35.000 de euro.?Ideea extinderii ne-a venit dupa deschiderea primei cafenele, in Piata Romana, acum aproape 4 ani, bazata pe relatia directa si speciala intre barista si iubitorul de cafea. Am observat ca romanii incep sa inteleaga si sa aprecieze specificul unei cafele de specialitate si, ca urmare,? aleg coffee shop-uri unde pot gasi un barista cu experienta in domeniu, produse de calitate, dar si proceduri care urmaresc pastrarea calitatii si a gustului cafelei. Lansarea Boiler Milk & Coffee a fost pasul urmatorul, pariul ca un astfel de loc poate creste si supravietui si intr-un cartier bucurestean, continuand sa educam oamenii in spiritul curiozitatii si descoperirii universului cafelei de specialitate”, a ?declarat Paul Ungureanu, fondatorul Boiler Coffee Shop. La 3 saptamani de la deschidere, Boiler Milk & Coffee serveste cafea to-go si cafea de preparat acasa oamenilor din zona Piata Muncii, respectand toate masurile de siguranta in contextul actual. Valoarea medie a bonului de casa este de 25 lei. ?Comunitatea creste, locuitorii cartierului devin oaspetii coffee-shop-ului si, incet, pun in miscare un business a carui provocare este sa ramana in picioare intr-o perioada dificila si sa replice acelasi model in alte cartiere din capitala.Fondatorul Boiler Coffee Shop, Paul Ungureanu este barista de mai bine de 15 ani, campion national la latte art, fondatorul primei scoli de cafea din Bucuresti, trainer si consultant in deschiderea a numeroase coffee shop-uri pe plan local. In 2016 Paul a deschis Boiler Coffee Shop la Piata Romana, intr-un spatiu de 25 de metri patrati, la vremea respectiva convins ca un astfel de loc dedicat 100% calitatii trebuie sa fie cat mai aproape de centrul orasului. Pe drum s-a alaturat Radu Solo, barista, consultant in domeniul specialty coffee si coffee explorer in mai toate orasele lumii – maxim pasionat de gust si de dezvoltarea celor mai challeging produse pe baza de cafea de specialitate. Echipa a fost completata de Razvan Gabriel Popa, business angel si responsabil de strategie financiara, in momentul? in care a devenit clar ca urmatorul pas este extinderea business-ului spre cartiere.Cat se poate de simplu: cafea de specialitate, prajita in loturi mici in intreaga Europa, preparata la cel mai inalt standard de calitate de barista pasionat. Plus o relatie directa cu cel care gusta, respectiv cumpara cafeaua, starnirea curiozitatii si a atasamentului pentru gust si experiment. Pana la urma e vorba de pasiune de la cel care prajeste, la cel care prepara, la cel care gusta. Un intreg circuit.18 metri partrati cu un design bine gandit in cele mai mici detalii de o echipa coordonata de arhitectul ?Alexandru Dabija. Curat, minimalist si cu concept care pune in prin plan dualitatea, legatura dintre doua elemente – alb si auriu, cald si rece, lapte si cafea, barista si oaspete. Doua jumatati ale unui intreg.De ce la Piata Muncii si nu in centru, pentru un produs de calitate superioara care are in spate un proces atat de elaborat de dezvoltare si preparare? In primul rand pentru ca oamenii care beau cafea buna locuiesc peste tot, nu doar in centru. In al doilea rand pentru ca aceste cartiere bucurestene au nevoie de ”combustibilul” lor ca sa creasca si ca sa se dezvolte, la fel ca in multe alte orase europene. Cafea = comunitate si invers si este minunat sa contribui la cresterea business-urilor mici de langa tine, sa fii parte din ele, sa fii ”vecin” cu ele.Pentru urmatorul an, Boiler Coffee Shop are planuri de extindere in offline, prin deschiderea a altor 3 specialty coffee shop-uri, cu suprafete intre 18 – 25 mp. De asemenea, isi propune sa dezvolte o aplicatie care sa permita clientilor sa comande online, cu optiunile de delivery pentru cafea boabe si cafea preparata cold brew sau order & pick up.DIVERSEComunicat de pres? – Parteneriat Gault&Millau ?i Tazz by eMAG septembrie 15, 2020 Adelina Boboc Utilizatorii Tazz by eMAG vor beneficia, ?n urma?torul an, de meniuri s?i evenimente prega?tite, ?n exclusivitate pentru ei, de ca?tre restaurante din comunitatea Gault&Millau Rom?nia, primul ghid gastronomic internat?ional prezent ?n Rom?nia, ?n urma unui parteneriat ?ncheiat ?ntre cele doua? entita?t?i. Astfel, client?ii pot efectua comenzi online de la o mare parte din restaurantele selectate de Gault&Millau, direct de pe platforma Tazz by eMAG, acces?nd categoria dedicata? Gault&Millau. De asemenea, comenzi se pot plasa s?i pe go-mio.ro, platforma digitala? a ghidului gastronomic Gault&Millau, cu livrare prin intermediul Tazz by eMAG.Restaurantele din comunitatea Gault&Millau vor avea condi?ii preferen?iale ?n rela?ia cu Tazz by eMAGAcest parteneriat reprezinta? totodata? un sprijin pentru restaurantele din comunitatea Gault&Millau, care vor beneficia de condit?ii preferent?iale ?n relat?ia cu Tazz by eMAG s?i vor fi sust?inute prin campanii dedicate de comunicare cu ajutorul ca?rora gastronomia rom?neasca? va ajunge mai aproape de publicul larg. ?n perioada extraordinara? generata? de COVID-19, at?t Gault&Millau, c?t s?i Tazz by eMAG, au adus servicii s?i oferte speciale menite sa? faciliteze experient?e culinare ?n condit?ii de sigurant?a? pentru client?i, sprijinind astfel restaurantele care au fost nevoite sa? ?s?i ?nchida? us?ile. Produse pentru cele mai rafinate gusturi, comandate direct din aplica?ia Tazz by eMAG“Prin parteneriatul cu Gault&Millau avem ambit?ia de a oferi utilizatorilor Tazz by eMAG mai mult dec?t livrare rapida? de m?ncare. Odata? cu lansarea sect?iunii speciale din aplicat?ia Tazz by eMAG, dedicata? restaurantelor din Ghidul Gault&Millau, devenim prima platforma? de livrare din Rom?nia, care, pe l?nga? rapiditatea ?n livrare s?i diversitatea produselor, ofera? utilizatorilor produse s?i experient?e pentru cele mai rafinate gusturi, care se pot comanda direct din aplicat?ia Tazz by eMAG. Prin evenimentele pe care le vom organiza impreuna ne asuma?m misiunea de a sprijini s?i promova gustul s?i experient?a gastronomica? pentru care muncesc cu multa? pasiune chefii recomandat?i de partenerii nos?tri de la Gault&Millau”, a spus Mihai Brenda, CCO Tazz by eMAG.Gault&Millau & Tazz by eMAG aduc gastronomia mai aproape de publicul larg“Perioada aceasta a fost s?i pentru noi una de adaptare s?i ?nva?t?are, de ?ndata? ce a devenit clar ca? toate proiectele pentru anul acesta – ?ntre care s?i prega?tirea s?i lansarea ghidurilor de restaurante s?i de vinuri rom?nes?ti – au devenit imposibil de implementat. Ce ne-a ajutat sa? ra?m?nem aproape de comunita?t?ile noastre a fost claritatea misiunii noastre – suntem aici sa? ?i aducem ?mpreuna? pe creatorii de gust cu cei care ?l cauta?. Forma ?n care materializa?m acest obiectiv este acum adaptata? noii realitat?i ?n care creatorii s?i iubitorii de experient?e gastronomice se vor ?nt?lni de acum s?i prin servicii de livrare oferite de ca?tre Tazz by eMAG”, a spus Raluca Hrit?cu, Country Manager Gault&Millau Rom?nia. La r?ndul sa?u, S?tefan Mortici, Country Manager Gault&Millau Rom?nia, a ada?ugat: “Tazz by eMAG ne-a ara?tat, pe parcursul discut?iilor, ca? sunt flexibili s?i ca? au capabilitatea sa? integreze nevoile deosebite ale restaurantelor din comunitatea noastra? printr-o o oferta? adaptata?, flexibilitate ?n privint?a timpului de prega?tire a felurilor de m?ncare, precum s?i a altor factori care le permit sa? ment?ina? aceleas?i standarde ?nalte cu care restaurantele din comunitatea noastra? s?i- au obis?nuit oaspet?ii. Tazz by eMAG sunt aliniat?i obiectivului nostru de a aduce gastronomia mai aproape de publicul larg s?i ne dorim ?mpreuna? ca restaurantele s?i oaspet?ii lor sa? continue sa? construiasca? experient?e memorabile ?n jurul gustului”.Peste 300 de restaurante fac parte din comunitatea Gault&MillauComunitatea Gault&Millau cuprinde peste 300 de restaurante, majoritatea selectate ?n ghidul de restaurante Gault&Millau din 2019 lansat pe piat?a locala?, precum s?i unele cu potent?ial de a fi selectate ?n noul ghid ?n 2021. Evalua?rile restaurantelor selectate ?n cele doua? ghiduri de restaurante de p?na? acum (edit?iile 2018, cu 141 de restaurante, s?i 2019, cu 275 de restaurante) au fost realizate de o echipa? de evaluatori anonimi, locali (ceta?t?eni rom?ni s?i expat?i) s?i internat?ionali, folosindu-se aceeas?i metodologie de evaluare ca ?n toate t?a?rile ?n care este prezent ghidul. Punctajul acordat este de la 0 la 20 de puncte s?i de la 0 la 5 bonete, iar ?n ghid apar doar restaurantele care au cel put?in 10 puncte. Cel mai mare scor din Rom?nia a fost de 15,5 puncte, echivalent a 3 bonete. Urma?torul ghid de restaurante va fi lansat la finalul anului 2021.Despre Tazz by eMAG Tazz by eMAG este numele sub care, ?ncep?nd din luna aprilie 2020, a ales sa? comunice platforma EuCeMananc, care astfel s?i-a extins serviciile, de la food ordering la orice produse necesare pentru casa?, cu livrare rapida?. Noul brand este rezultatul parteneriatului ?ncheiat ?n toamna lui 2019 cu eMAG, care a intrat ?n act?ionariatul companiei EuCeMananc cu obiectivul de a accelera dezvoltarea business-ului. Serviciile oferite de Tazz by eMAG sunt disponibile at?t prin aplicat?iile Android s?i iOS, c?t s?i online pe tazz.ro. ___________ Despre Gault&Millau Rom?nia Gault&Millau este primul ghid gastronomic internat?ional lansat pe piat?a rom?neasca?. Ghidul a fost publicat mai ?nt?i ?n Frant?a acum 50 de ani de doi jurnalis?ti pasionat?i de gastronomie – Henri Gault s?i Christian Millau. ?n timp, ghidul a cunoscut un succes internat?ional, Gault&Millau fiind acum prezent ?n peste 20 de t?a?ri s?i 5 continente. ?Prezent ?n Rom?nia din 2017, Gault&Millau ?s?i propune explorarea buca?ta?riei locale prin evaluarea calita?t?ii, creativita?t?ii s?i autenticita?t?ii descoperite ?n restaurantele locale, lans?nd deja doua? ghiduri de restaurante (2018, 2019), un ghid de vinuri rom?nes?ti (2019), precum s?i o platforma digitala? integrata?: UNIUNEA EUROPEANA Produc?ia de zah?r din Europa va ?nregistra o sc?dere important? ?n acest an, din cauza d?un?torilor ?i a secetei 14 sep, 2020 | Agerpres Uniunea European? se ?ndreapt? spre o sc?dere semnificativ? a produc?iei de zah?r ?n acest an, dup? ce culturile au fost devastate de d?un?tori ?i secet?, ceea ce va face din blocul comunitar un importator net ?i va pune presiuni asupra unei industrii fragile a zah?rului, sus?in anali?tii intervieva?i de Reuters, relateaz? Agerpres. Produc?ia de zah?r ?n Uniunea European? ?i Marea Britanie ar urma s? scad? ?n acest an p?n? la 16,1 milioane tone, de la 17 milioane tone ?n 2019, ?n principal din cauza unei produc?ii mai mici de sfecl? de zah?r ?n Fran?a, primul produc?tor european, estimeaz? Asocia?ia cultivatorilor de sfecla de zah?r din Fran?a (CGB). Produc?ia la hectar ?n Fran?a ar urma s? scad? cu 15% comparativ cu media din ultimi ani, ?n principal din cauza virusului ?ng?lbenirii sfeclei, sus?ine analistul CGB, Timothe Masson. Dac? la aceasta se adaug? ?i reducerea suprafe?elor cultivate cu sfecl? de zah?r, ?n 2020 produc?ia de sfecl? de zah?r ar urma s? scad? p?n? la 31,7 milioane tone, de la 38,6 milioane tone ?n 2019, ceea ce ar ?nsemna c? produc?ia de zah?r rafinat a Fran?ei va sc?dea p?n? la 4,1 milioane tone, de la 4,9 milioane tone ?n 2019. "Ar trebui s? ne ?ntoarcem ?n timp p?n? ?n 2003 pentru a reg?si astfel de produc?ii sc?zute", a spus Masson. Acesta a estimat c? produc?ia sc?zut? din acest an va provoca pierderi de 170 de milioane de euro pentru industria francez? a zah?rului. Fermierii spun c? diminuarea produc?iei la hectar ar fi putut fi evitat? dac? li s-ar fi permis s? utilizeze neonicotinoide, un insecticid interzis ?n UE pentru c? este considerat vinovat pentru uciderea albinelor. O sc?dere similar? a produc?iei la hectar ar urma s? se ?nregistreze ?n Marea Britanie, ?ns? aceasta va fi compensat? par?ial de o cre?tere cu 5% a suprafe?elor cultivate cu sfecl? de zah?r, sus?ine Arthur Marshall, analist la NFU Sugar. Potrivit firmei de procesare British Sugar, ?n sezonul 2019/2020 produc?ia de zah?r a Marii Britanii s-a cifrat la 1,19 milioane de tone. Impactul interzicerii utiliz?rii neonicotinoidelor este mai mic ?n Germania, ?ns? aici culturile de sfecl? de zah?r au avut de suferit din cauza secetei ?n acest an, sus?in fermierii. Produc?ia de zah?r rafinat din sfecl? ?n sezonul 2020/2021, care a ?nceput ?n luna iulie, este preconizat? s? scad? p?n? la 4,12 milioane tone, de la 4,23 milioane ?n ultimul sezon, a estimat Asocia?ia Produc?torilor de Zah?r din Germania (WVZ). ?n Polonia, potrivit estim?rilor preliminare, produc?ia de zah?r rafinat este a?teptat? s? creasc? u?or p?n? la aproximativ 2,2 milioane tone, de la 2 milioane tone ?n ultimul sezon, gra?ie unei produc?ii mai mari la hectar pentru culturile de sfecl? de zah?r, sus?ine Rafal Strachota, directorul Asocia?iei cultivatorilor de sfecl? de zah?r din Polonia (KZPBC).D?un?torii ?i seceta fac PR?P?D ?n UE. Sc?dere semnificativ? la acest capitol Uniunea European? se ?ndreapt? spre o sc?dere semnificativ? a produc?iei de zah?r ?n acest an, dup? ce culturile au fost devastate de d?un?tori ?i secet?, ceea ce va face din blocul comunitar un importator net ?i va pune presiuni asupra unei industrii fragile a zah?rului, sus?in anali?tii intervieva?i de Reuters.?Produc?ia de zah?r ?n Uniunea European? ?i Marea Britanie ar urma s? scad? ?n acest an p?n? la 16,1 milioane tone, de la 17 milioane tone ?n 2019, ?n principal din cauza unei produc?ii mai mici de sfecl? de zah?r ?n Fran?a, primul produc?tor european, estimeaz? Asocia?ia cultivatorilor de sfecla de zah?r din Fran?a (CGB).Produc?ia la hectar ?n Fran?a ar urma s? scad? cu 15% comparativ cu media din ultimi ani, ?n principal din cauza virusului ?ng?lbenirii sfeclei, sus?ine analistul CGB, Timothe Masson. Dac? la aceasta se adaug? ?i reducerea suprafe?elor cultivate cu sfecl? de zah?r, ?n 2020 produc?ia de sfecl? de zah?r ar urma s? scad? p?n? la 31,7 milioane tone, de la 38,6 milioane tone ?n 2019, ceea ce ar ?nsemna c? produc?ia de zah?r rafinat a Fran?ei va sc?dea p?n? la 4,1 milioane tone, de la 4,9 milioane tone ?n 2019.'Ar trebui s? ne ?ntoarcem ?n timp p?n? ?n 2003 pentru a reg?si astfel de produc?ii sc?zute', a spus Masson. Acesta a estimat c? produc?ia sc?zut? din acest an va provoca pierderi de 170 milioane de euro pentru industria francez? a zah?rului. Fermierii spun c? diminuarea produc?iei la hectar ar fi putut fi evitat? dac? li s-ar fi permis s? utilizeze neonicotinoide, un insecticid interzis ?n UE pentru c? este considerat vinovat pentru uciderea albinelor. O sc?dere similar? a produc?iei la hectar ar urma s? se ?nregistreze ?n Marea Britanie, ?ns? aceasta va fi compensat? par?ial de o cre?tere cu 5% a suprafe?elor cultivate cu sfecl? de zah?r, sus?ine Arthur Marshall, analist la NFU Sugar.Potrivit firmei de procesare British Sugar, ?n sezonul 2019/2020 produc?ia de zah?r a Marii Britanii s-a cifrat la 1,19 milioane tone. Impactul interzicerii utiliz?rii neonicotinoidelor este mai mic ?n Germania, ?ns? aici culturile de sfecl? de zah?r au avut de suferit din cauza secetei ?n acest an, sus?in fermierii.Produc?ia de zah?r rafinat din sfecl? ?n sezonul 2020/2021, care a ?nceput ?n luna iulie, este preconizat? s? scad? p?n? la 4,12 milioane tone, de la 4,23 milioane ?n ultimul sezon, a estimat Asocia?ia Produc?torilor de Zah?r din Germania (WVZ).?n Polonia, potrivit estim?rilor preliminare, produc?ia de zah?r rafinat este a?teptat? s? creasc? u?or p?n? la aproximativ 2,2 milioane tone, de la 2 milioane tone ?n ultimul sezon, gra?ie unei produc?ii mai mari la hectar pentru culturile de sfecl? de zah?r, sus?ine Rafal Strachota, directorul Asocia?iei cultivatorilor de sfecl? de zah?r din Polonia (KZPBC), conform Agerpres.Parlamentul European este ?n favoarea tax?rii transportului maritim pentru producerea de emisii cu efect de ser? 15 sep, 2020 | AgerpresParlamentul European a votat mar?i ?n favoarea includerii emisiilor de gaze cu efect de ser? provenite din sectorul transportului maritim ?n pia?a emisiilor de carbon a Uniunii Europene ?ncep?nd din 2022, exprim?ndu-?i astfel sus?inerea fa?? de planurile Bruxellesului de face navele s? pl?teasc? pentru emisiile lor poluante, informeaz? Reuters, citat? de Agerpres. Sectorul transporturilor maritime este singurul sector care nu are ?inte UE viz?nd reducerea emisiilor poluante, dar ?ncepe s? fie urm?rit din ce ?n ce mai aproape pe m?sur? ce blocul comunitar ?ncearc? s? ??i reorienteze industriile ?n conformitate cu planul s?u de a ajung neutralitate climatic? p?n? ?n 2050. ?n cadrul unui vot care a avut loc mar?i, europarlamentarii au apreciat c? pia?a emisiilor de carbon a UE ar trebui extins? pentru a include ?i emisiile provenite de la c?l?toriile cu navele ?n interiorul Europei precum ?i c?l?toriile interna?ionale care ?ncep sau se termin? ?ntr-un port din UE. Aceasta ar ?nsemna c? proprietarii navelor vor trebui s? cumpere certificate de poluare pentru a acoperi aceste emisii poluante. "A venit timpul ca principiul "poluatorul pl?te?te" s? se aplice ?i industriei de shipping", a declarat europarlamentarul Jutta Paulus (Verzi), care a condus discu?iile pe acest subiect. Urmeaz? acum ca Parlamentul European s? aprobe ?n mod oficial pozi?ia sa cu prilejul unui nou vot care va fi organizat miercuri. ?n ultima perioad? au ap?rut diferite planuri destinate includerii industriei de shipping ?n pia?a emisiilor de carbon a UE, ?n pofida opozi?iei exprimat? de acest sector. Un document al Comisiei Europene, consultat de Reuters ?i care urmeaz? s? fie publicat ?n cursul acestei s?pt?m?ni, confirm? planurile executivului comunitar de a extinde pia?a emisiilor de carbon a UE "cel pu?in la transportul maritim intra-UE". Acest lucru ar urma s? se ?nt?mple printr-un pachet de reforme pe care Comisia ?l va propune p?n? ?n luna iunie 2021. Extinderea schemei ar putea dura p?n? ?n 2023 pentru a fi implementat?. Aceasta ar coincide un termen limit? p?n? la care Organiza?ia Maritim? Interna?ional? (IMO) trebuie s? publice un plan cu privire la eforturile globale de reducere a emisiilor ale industriei de shipping. "Propunerea de a extinde pia?a emisiilor de carbon a UE la shippingul interna?ional ignor? negocierile globale care se deruleaz? deja la nivelul IMO ?i risc? s? inflameze tensiunile comerciale ?ntr-un moment delicat pentru economia mondial?", a declarat Simon Bennett secretarul general adjunct al International Chamber of Shipping. Dac? nu se vor lua m?suri, IMO estimeaz? c? emisiile de CO2 ale transportului maritim ar putea cre?te cu 250% p?n? ?n 2050, comparativ cu nivelul din 2012, o traiectorie care ar putea dejuca obiectivele globale destinate limit?rii schimb?rilor climatice.Pl??i directe ?i ?nverzire. Plafonarea subven?iilor, doar ?n ??rile care doresc acest lucru Revista Fermierului Mar?i, 15 Septembrie 2020 Pe 11 septembrie 2020, Comisia European? a organizat, ?n format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Pl??i Directe ?i ?nverzire. Astfel, p?r?ile interesate au fost consultate ?n privin?a propunerilor pentru Politica Agricol? Comun? (PAC) din urm?toarea perioad? de programare, ?n prezent ?n curs de negociere tripartit?. Din partea Confedera?iei Europene a Porumbului ?i a Asocia?iei din Rom?nia a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR. La reuniune au participat confedera?ii ?i asocia?ii ale fermierilor europeni, ?ntre care COPA-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, Federa?ia pentru Agricultur? Organic? IFOAM, organiza?ii de mediu (Bee Life, WWF, Greenpeace), organiza?ii ale proprietarilor de p?duri EURAF etc.Oficialii Executivului de la Bruxelles au ?nceput cu o sintez? a m?surilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura ?i industria de procesare europene s? fac? fa?? pandemiei de COVID-19, insist?nd asupra dificult??ilor f?r? precedent cu care s-au confruntat unele sectoare. ?n situa?ia ?n care restric?iile vor continua ?n lunile care vin, Comisia European? mizeaz? pe extinderea utiliz?rii noilor tehnologii, care ofer? alternative viabile (de tipul fotografiilor ?i imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) la multe activit??i, de pild? la inspec?iile fizice pentru acordarea de subven?ii, compensa?ii ?i desp?gubiri.A fost prezentat? ?n detaliu propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, a?a cum a rezultat ?n urma Summitului de la sf?r?itul lunii iulie. Finan?area sectorului agricol al UE a crescut fa?? de propunerea CE din mai 2018, de la 28% la 31% din anvelopa total? sau, ?n termeni absolu?i, la 386,6 miliarde euro, din care 291 miliarde euro ?n Pilonul 1 (Pl??i directe) ?i 95,6 miliarde euro ?n Pilonul 2 (Dezvoltare Rural?), ultima sum? incluz?nd fonduri Next Gen de 7,5 miliarde euro - ?mprumuturi ?i granturi pentru relansarea economic?.Tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea pl??ilor directe s? se fac? numai ?n statele membre care doresc acest lucru; limita de 100.000 euro dup? deducerea costurilor cu for?a de munc? se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de baz? (SAPS).?n ceea ce prive?te flexibilitatea transferurilor ?ntre piloni, Consiliul a concluzionat c? pot fi mutate p?n? la 25% ?ntre pl??i directe ?i dezvoltare rural?, cu o flexibilitate suplimentar? pentru transferuri c?tre cel de-al doilea pilon de 15% pentru m?suri de clim? ?i mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. Cele 11 state membre cu un nivel de sprijin direct mai mic de 90% din media UE primesc o flexibilitate suplimentar? de a transfera din Pilonul 2 p?n? la 30% pentru suplimentarea aloc?rii pentru pl??i directe. Acestea sunt cele trei State Baltice, Portugalia, Rom?nia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania, Suedia.Propunerea Consiliului ?i a Parlamentului European este ca noua PAC s? fie implementat? ?ncep?nd cu 2022, astfel ?nc?t 2020 ?i 2021 s? fie ani de tranzi?ie. Comisia a mai ar?tat c? ?n aceast? toamn? va avea loc ultimul trilog ?nainte de adoptarea bugetului european multianual, iar p?n? la sf?r?itul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranzi?ie.?n ceea ce prive?te aplicarea obliga?iilor prev?zute de Pactul Verde European, ?n particular de strategiile ?De la ferm? la consumator” ?i, respectiv, pentru ?Biodiversitate”, Comisia European? dore?te respectarea calendarului ini?ial ?i nu consider? c? aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedic? pentru reducerea utiliz?rii pesticidelor, cre?terea ponderii produc?iei organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitat? trecerea la noua arhitectur? de ?nverzire a PAC.Au fost exprimate p?reri divergente ?ntre organiza?iile de fermieri ?i cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil din 11 septembrie, pe marginea exigen?elor Pactului Verde ?i impactului lor asupra agriculturii europene. ?n acest context, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene ?n cadrul Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia, a ar?tat c?: ?Orice obiectiv de reducere a utiliz?rii produselor sintetice de protec?ie a plantelor trebuie s? ?in? cont de eforturile deja depuse, av?nd ?n vedere disponibilitatea alternativelor ?i a practicilor agricole (de pild?, managementul integrat al d?un?torilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii risc? s? r?m?n? f?r? mijloace de a-?i ap?ra recoltele, ceea ce va pune ?n pericol hrana consumatorilor europeni”. Comisia European? a r?spuns c? strategia ?De la ferm? la furculi??” nu dore?te s? fie doar o surs? de constr?ngeri ?n politicile viitoare elaborate de CE, ci va ?ine seama de realit??i ?i de ceea ce s-a realizat p?n? la momentul actual.........................................R MoldovaUn ?ofer a r?sturnat un camion cu sfecl? de zah?r, la R??cani Dan Vizitiu 15 septembrie 2020 Un b?rbat a sc?pat ca prin urechile acului, dup? ce s-a r?sturnat cu camionul plin cu sfecl? de zah?r. Accidentul a avut loc ?n dup?-amiaza zilei de ieri, 14 septembrie, ?n localitatea P?rjota, din raionul R??cani, transmite Telegraph.md, cu referire la Deschide.md. Conform datelor poli?iei locale ?n accident a fost implicat un camion de marca DAFF. ?oferul camionului, un b?rbat ?n v?rst? de 55 de ani, din motive ?nc? necunoscute, ?ntr-o curb? a pierdut controlul volanului, iar camionul s-a r?sturnat.?n urma accidentului, b?rbatul a sc?pat cu c?teva leziuni u?oare, iar camionul a fost avariat. ?nc?rc?tura de sfecl? de zah?r pe care o transporta a fost ?mpr??tiat? pe acostament. Oamenii legii cerceteaz? cazul pentru a stabili toate circumstan?ele ?n care s-a produs accidentul.GERMANIACe m?suri ia Germania ?mpotriva pestei porcine africane, septembrie 15, 2020 agrimanet Carcasa de mistre? a fost g?sit? ?n comunitatea Schenkend?bern din sud-estul Brandenburgului.Din aceasta au fost prelevate trei e?antioane, verificate ?n direc?ia pestei porcine africane ?n cadrul Institutului Friedrich Loeffler – institute de referin?? pentru PPA. Toate probele au fost pozitive.Echipa na?ional? de criz? pentru epidemiile animale s-a ?ntrunit de urgen?? ?pentru a discuta m?surile specifice, coordonate de Brandenburg.Au fost stabilite zonele de restric?ie? prin ordonan?a na?ional?,? se ?nregistreaz? c??i porci domestici sunt ?n zonele restric?ionate.Scopul principal este de a opri propagarea agentului patogen ?i de a proteja porcii domestici din regiune c?t mai bine posibil de contaminarea cu virusul PPA. ?n zonele restric?ionate, vor intra ?n vigoare ?i alte m?suri, definite recent ca parte a unei modific?ri a Legii privind s?n?tatea animalelor ?i a Legii federale de v?n?toare. Potrivit ministrului, masurile pot include:Restric?ia circula?iei persoanelor ?i a vehiculelor;Restric?ia temporar? / interdic?ia? v?n?torii ??n zona de risc;Crearea traseelor ??de v?n?toare;O restric?ie temporar? / o posibil? interdic?ie asupra utiliz?rii terenurilor agricole;Implicarea unor ter?i – v?n?tori profesioni?ti ?i oficiali forestieri ?n v?n?toarea intensiv? de mistre?i.Efectele asupra exportului ?n ??rile?ter?e sunt ?nc? neclare.Scopul? trebuie s? fie limitarea r?sp?ndirii PPA la cea mai ?ngust? zon?? posibil?, astfel ?nc?t s? poat? intra ?n vigoare principiul regionaliz?rii.Dup? cum se observ? pe hart?, cazul din Germania aduce un termen nou: “zon? infectat?” ?i o alt? culoare – violet, pentru a proteja comer?ul Germaniei, ?n special cu purcei – deoarece Decizia 709/2014 stabile?te la Articolul 2 c? “statele membre afectate interzic (a) expedierea de porci vii din zonele enumerate ?n p?r?ile II, III ?i IV din anex?” – ?n partea II afl?ndu-se focarele la mistre?i.Fermierii cresc?tori de porci din Rom?nia ?i alte state vor putea ?n continuare s? achizi?ioneze purcei din isia European? ?i Organiza?ia Mondial? pentru S?n?tatea Animalelor (OIE) au fost deja informate cu privire la cazul? confirmat. De asemenea, ministerul a luat deja leg?tura cu China, ?n prezent cel mai important cump?r?tor de carne de porc din Germania din afara UE ?i a furnizat informa?ii despre cazul pozitiv.Ca urmare, ?n 11 septembrie, a fost publicat? DECIZIA DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/1270 A COMISIEI privind anumite m?suri provizorii de protec?ie viz?nd pesta porcin? african? ?n Germania.In Decizie, se precizeaz? c? “pentru a preveni orice fel de perturb?ri inutile ale comer?ului ?n Uniune ?i pentru a evita impunerea de c?tre ??ri ter?e a unor bariere nejustificate ?n calea comer?ului, este necesar? identificarea la nivelul Uniunii a zonei din Germania infectate cu pest? porcin? african?, ?n colaborare cu statul membru respectiv”.GERMANIAUn mistre? cu PEST? PORCIN? AFRICAN? (PPA) blocheaz? exporturile germane de CARNE de PORC! Gheorghe GHI?E 14 septembrie 2020 Pe 10 septembrie, ministrul federal al Alimenta?iei ?i Agriculturii din Germania a anun?at c? Laboratorul Na?ional de Referin?? al Institului Friedrich-L?ffler (FLI) din Riems a confirmat un caz de PPA la un mistre? g?sit ?n apropierea frontierei germano-poloneze, satul Sembtem, districtul Spree-Nei?e. Apari?ia acestui prim caz de pest? porcin? african? din Germania era doar o chestiune de timp, av?nd ?n vedere recenta cre?tere a cazurilor ?n vestul Poloniei.Acest prim caz confirmat de PPA poate avea un efect devastator pentru sectorul german de carne de porc ?i pune o presiune suplimentar? celei create de criza COVID-19 care a dus inclusiv la ?ntreruperile ale fluxurilor ?n unit??ile de sacrificare, sc?derea consumului ?i reducerea pre?urilor. Probele prelevate din carcasa ?n descompunere sugereaz? c? mistre?ului a intrat ?n Germania ?n urm? cu c?teva s?pt?m?ni. Este posibil s? fie ?i alte animale bolnave ?n zon? ?i au fost organizate grupuri de c?utare pentru eventuala identificare a altor cadavre. M?surile de control a PPA, desf??urate de autorit??ile veterinare generale ?i de Centrul provincial de gestionare a crizelor, includ ?i construirea unui gard cu o raz? de 4 km ?n jurul locului unde a fost g?sit mistre?ul infectat. Cu toate acestea, o eventual? introducere accidental? a bolii, de c?tre oameni, prin alimente ?i furaje contaminate nu poate fi exclus?.Carnea de porc din Germania - interzis la export ?n AsiaGermania a devenit unul dintre cei mai importan?i exportatori de carne de porc c?tre China ?n 2019, v?nz?rile ajung?nd la 867 milioane dolari. Ca urmare a confirm?rii PPA ?n Germania, mai multe state asiatice, inclusiv China, Corea de Sud ?i Japonia au interzis deja importurile de carne de porc din aceast? ?ar?, a?a cum a fost cazul ?i atunci c?nd PPA a fost detectat? ?n Polonia ?i ?n alte ??ri europene exportatoare.Acest? blocare a exporturilor c?tre pia?a asiatic? va conduce la un exces de carne de porc din Germania c?tre restul statelor UE. De asemenea, se a?teapt? ca pre?urile c?rnii de porc s? scad? ?i mai mult, deoarece sectorul german al c?rnii de porc depinde ?n mare m?sur? de exporturi, care au dep??it 5,9 miliarde de dolari ?n 2019.Carnea de porc german? va fi ?n continuare eligibil? pentru v?nzare pe pia?a UE, iar al?i mari produc?tori mondiali de carne de porc vor trebui s? umple deficitul creat de pierderea pie?ei de export din China. Aproape sigur, Statele Unite, Brazilia, Spania, Danemarca ?i ??rile de Jos vor cunoa?te o cre?tere important? a exporturilor de carne de porc.R?m?ne de v?zut cum va evolua la noi pre?ul c?rnii de porc ?i cum va influen?a aceast? sc?dere a exporturilor extracomunitare germane pia?a furajelor.DANEMARCARestaurantele din Copenhaga, obligate s? ?nchid? la ora 22:00 ?n cadrul noilor m?suri anti-COVID Profit.ro scris ast?zi, 21:00Restaurantele din Copenhaga, obligate s? ?nchid? la ora 22:00 ?n cadrul noilor m?suri anti-COVID Guvernul danez a anun?at mar?i c? impune noi restric?ii ?n capitala Copenhaga pe fondul cre?terii num?rului de cazuri de COVID-19, ?ntre care ?i limitarea timpului de func?ionare a restaurantelor, barurilor ?i cafenelelor care vor fi de acum obligate s? ?nchid? la ora 22:00, relateaz? Reuters ?i dpa. Purtarea m??tilor va fi obligatorie ?n restaurante, cafenele ?i baruri atunci c?nd persoanele nu sunt a?ezate la mese, a anun?at ministrul danez al s?n?t??ii, Magnus Heunicke, ?n cadrul unei conferin?e de pres?. Evenimentele private, precum nun?ile ?i botezurile, ar trebui s? se ?ncheie de asemenea la ora 22:00, a mai spus el, scrie Agerpres. M?surile vor intra ?n vigoare joi, 17 septembrie, ?i vor fi valabile p?n? cel pu?in la 1 octombrie. Anun?ul are loc dup? publicarea unei post?ri pe Facebook de c?tre premierul Mette Frederiksen referitoare la un num?r ?n cre?tere a infect?rilor cu noul coronavirus ?i a intern?rilor ?n spital din aceast? cauz?.SANATATE si GASTRONOMIEPorumbul, un adevarat medicament de sezon 15 septembrie 2020Porumbul este un adev?rat medicament natural de sezon care ajut? ?n lupta ?mpotriva cancerului ?i ?ine bolile de inim? la distan??. Porumbul, ca aliment, este recomandat de speciali?ti ?i pentru diet?. Iar daca vorbim despre farmacia verde, cel mai bine ne poate da explica?ii dl. inginer horticol Petre Biolan, ?n materialul video ata?at. DOSARPlan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (I) septembrie 15, 2020 agrimanet Considerente generaleDin p?cate dup? mai mult de 30 de ani de la Revolu?ie suntem ?n situa?ia ?n care agricultura s-a dezvoltat ?ntr-un mod polarizat, ?n sensul c? m?surile guvernamentale luate de-a lungul timpului, ?n ansamblul lor au dus la fr?narea dezvolt?rii acestui sector ?i aduc?ndu-l ?n prezent ?n situa?ia ?n care este ?n prag de sufocare ?i colaps ?i doar inventivitatea ?i determinarea fermierilor a dus la ?nt?rzierea acestui proces.Facem aceste afirma?ii pornind de la cifrele oficiale care arat? o situa?ie anacronic? ?i dezastruoas?, care arat? o lips? de viziune managerial? ?i strategic? a celor care din p?cate ar fi trebuit s? se ocupe de acest sector.Rom?nia este o pia?? extrem de important? ?n cadrul CE, a?a cum o arata analiza SWOT a MADR, unde se arat? c? – ,, Pia?a rom?neasca a alimentelor si a b?uturilor, a ?aptea ca m?rime din Uniunea Europeana si a doua din Europa de Est, dup? Polonia, este evaluata la 25,9 miliarde de euro, dintre care 20,6 miliarde de euro (79,5%) ?n comer?ul cu am?nuntul si 5,3 miliarde de euro (21,5%) ?n domeniul serviciilor alimentare.”Problema pe care o avem este c? o parte important? din aceast? pia?? este acoperit? cu produse de import, iar noi inregistr?m un deficit mare, de peste 1,5 mld euro ?n balan?a comertului cu produse agricole.O degradare accentuat? a activit??iilor in toate sectoarele agricoleDe exemplu, avem ?n acest moment o degradare accentuat? a activit??ii ?n zootehnie datorit? lipsei de m?suri ?n depistarea, controlul ?i combaterea pestei porcine africane, care a dus la decimarea sectorului de cre?tere a suinelor ?i ajungand s? depindem ?n mod majoritar de importuri la carne de porc, activitate cu puternice tradi?ii ?i cuno?tin?e profesionale ?n ?ara noastr?.O alt? situa?ie dramatic? pentru un sector agricol cum este al nostru ?l reprezint? fabricile de lapte care se ?nchid, fiindc? procesatorii sunt ?n mare m?sur? multina?ionale care au interese doar locale de a vinde cantit??ile de lapte ale produc?torilor rom?ni, f?r? dorin?? de a exporta ?n mod semnificativ, ceea ce le determin? a ?nchide capacit??ile excedentare.Micile fabrici rom?ne?ti nici ele nu fac fa?? concuren?ei, din motive de organizare ?i control al v?nz?rilor, ?n condi?iile dispari?iei multora din magazinele de proximitate. Mai mult, costurile de marketing pentru campanii proprii de promovare sunt mari ?n raport cu volumele comercializate, deci se impun campanii generale de stimulare a consumului de produse locale fina?ate din bugete de stat sau europene.Procesarea altor produse agricole este limitat? ?i afar? de cererea pentru produsele clasice gen gr?u, porumb, floarea soarelui, ?n rest nu se mai folose?te nimic ?n procesare, cum ar fi poate posibil cu leguminoase pentru boabe, gen fasole, n?ut, maz?re, linte, apoi alte culturi cum ar fi hri?c?, bumbac, soia, mei, sorg, altele.Nu suntem capabili, de?i am putea, s? asigur?m materia prim? de gr?u durum pentru paste f?inoase, apoi am putea discuta de asigurarea necesarului intern de ?rot de soia, alte leguminoase pentru furajarea unui sector zootehnic performant, dar pe care nu ?l avem, am putea m?ri sectorul de producere a orezului sau a altor culturi de ni??.Suntem deficitari la procesarea legumelor, ceea ce ?i face pe mul?i produc?tori s? ob?in? preturi de comercializare care sfideaz? mizeria ?i batjocura, ?n condi?iile ?n care import?m cantit??i foarte mari de conserve de legume.Model al sistemului colonialist al secolelor XVII – XVIII?n spatele unor cifre statistice pompoase, care din p?cate reprezint? doar cantit??ile de materie prim? realizat? ?i v?ndut? la export, se ascunde o realitate dur? a incompeten?ei guvernamentale, care prin lipsa stimul?rii investi?iilor ?n realizarea capacit??ilor de procesare care s? aduc? plus valoare, a dus la transformarea sistemului agricol rom?nesc, ?n furnizor exclusiv de materii prime dup? modelul sistemului colonialist al secolelor XVII – XVIII.Analiza SWOT versiunea 2 a MADR, arat? principalele probleme ale agriculturii ?n acest moment ?i care ar ar?ta succint prezentat? astfel – ..Competitivitatea exploata?iilor agricole este influen?at? negativ de slaba dezvoltare a serviciilor de consiliere ?i consultan??, utilizarea redus? a agriculturii de precizie ?i a tehnologiilor noi, ?n special ?n fermele mici ?i medii, capacitatea redus? a activit??ilor de cercetare-inovare de a r?spunde nevoilor sectorului agro-alimentar, precum ?i capacitatea limitat? de comercializare ?i transfer a rezultatelor cercet?rii ?i inov?rii, c?tre mediul economic, reticen?a fermierilor de a se organiza ?n forme asociative cu rol economic ?i de utilizarea redus? a instrumentelor de gestionare a riscurilor pentru atenuarea riscurilor economice ?n agricultur?. De asemenea, fenomenele de degradare a solului, constr?ngerile naturale ?i cele specifice influen?eaz? ?n mod negativ competitivitatea exploata?iilor agricole. ?n plus, la nivelul anului 2017 pe 5% din SAU se aplicau diferite metode agricole extensive, bazate pe utilizarea extensiv? a resurselor ?i emisii reduse de GES, ?n cadrul unor angajamente de agro-mediu ?i clim?.”Din p?cate problemele sunt multe, care mai de care mai complexe ?i cu implica?ii mai profunde, dar consider?m c? speciali?tii adev?ra?i pot g?si solu?ii pentru deblocarea acestui sector de maxim? importan??.Acest material este bazat ?n mare m?sur? pe realit??ile prezentate ?n analiza SWOT aferent? preg?tirii noului PNS, realizat? de c?tre MADR. Sunt foarte multe interpret?ri la care avem observa?ii sau alte opinii, dar cifrele brute de analiz? sunt cele care sunt prezentate acolo ?i preluate sau colectate de la alte autorit??i de profil – INS, APIA, AFIR, etc.Prin acest material nu ne propunem s? suplinim necesitatea unei strategii complexe ?i complete, dar credem c? este suficient de detaliat pentru a se constitui ?ntr-o baz? de discu?ii plec?nd de la c?teva elemente simple, dar eficiente pentru a determina nevoile agriculturii rom?ne?ti.Principalele elemente pe care le-am avut ?n vedere, au fost problemele structurale de produc?ie pe care le avem ?i ne influen?eaz? negativ balan?a comercial? cu produse agroalimentare, apoi cauzele care fr?neaz? dezvoltarea unor sectoare ?i modalit??i de adaptare la cerin?ele noi politici agricole comune, care este ?n faza de na?tere.Autor: Dr. Ing. ?tefan Gheorghi?? – fermier (Vom continua cu ?Situa?ia agriculturii rom?ne?ti ?n c?teva cifre sugestive ?i care arat? problemele de fond ale acestui sector”) * * *Porci crescu?i ?n ?inima“ Bucure?tiului, evacua?i de judec?tori la cererea vecinilor ajun?i ?n culmea disper?rii 15 septembrie 2020, 06:50 de Daniel Dancea Porci crescu?i ?n ?inima“ Bucure?tiului, evacua?i de judec?tori la cererea vecinilor ajun?i ?n culmea disper?rii Un bucure?tean cre?te zeci de porci ?ntr-o cas? din Sectorul 2 Opt familii din Sectorul 2 al Capitalei au ob?inut ?n cursul lunii iulie a acestui an o sentin?? prin care vecinul lor, care ?i-a transformat casa ?ntr-o ferm? de porci, a fost obligat s? ??i mute animalele ??ntr-un mediu unde acestea pot fi ?ntre?inute ?n condi?ii corespunz?toare nevoilor lor de dezvoltare ?i ?n conformitate cu reglement?rile legale”. Printr-un proces deschis la Judec?toria Sectorului 2 ?n februarie 2019, mai multe familii din Sectorul 2 al Capitalei au cerut ca vecinul lor s? fie obligat ?s? demoleze construc?iile-cote? ridicate pentru cre?trerea porcinelor” ?n Sectorul 2 al Capitalei. Reclaman?ii au ar?tat c? at?t ei c?t ?i vecinul lor care cre?te porci locuiesc ??ntr-un cartier de case cu ?nc?rc?tur? istoric?”, aproape de centrul Bucure?tiului. Bucure?tenii care ?i-au dat ?n judecat? vecinul au ar?tat c? ?n urm? cu mul?i ani a amenajat aici o cresc?torie de animale, unde a adus porci, g?ini ?i c?ini comunitari, la momentul deschiderii ac?iunii cresc?nd zeci de porci. ?Mirosul ?i zgomotul produse de aceste animale sunt greu de suportat ?i de descris, iar ?n timpul verii duhoarea emanat? de porci devine insuportabil?. De asemenea, ad?postul porcinelor a fost ridicat pe limita de proprietate a imobilului vecin. De?i, at?t reclaman?ii, c?t ?i al?i vecini au ?ncercat s? rezolve situa?ia at?t amiabil, c?t ?i prin intermediul diverselor sesiz?ri adresate autorit??ilor, p?r?tul refuz? s? colaboreze, refuz? s? demoleze cote?ele, refuz? s? transporte animalele ?n alt? parte ?i, de cele mai multe ori, devine recalcitrant c?nd cineva ?ncearc? s? ?l abordeze”, s-au pl?ns vecinii care au deschis procesul. ?Duhoarea ?i poluarea fonic? sunt ne?ntrerupte” Oamenii au mai reclamat c? porcii crescu?i de vecinul lor le afecteaz? ?n mod direct traiul zilnic. ?Concret, duhoarea ?i poluarea fonic? provocate de animale sunt ne?ntrerupte, iar ?n cursul sezonului c?lduros (aprilie-octombrie) devin insuportabile”, s-au pl?ns oamenii, care au mai ar?tat c? ?nu pot s? aeriseasc? locuin?ele, nu pot s? se odihneasc?, nu pot s? organizeze ?ntruniri de familie, petreceri sau orice alte evenimente ?n propriile case pentru c? le este jen? de disconfortul pe care ?l vor resim?i invita?ii”. Locatarii caselor din apropierea fermei de porci din Sectorul 2 s-au mai pl?ns c? sunt nevoi?i s? g?seasc? tot felul de metode pentru a evita contactul cu propriile c?mine, iar ?n timpul verii ajung t?rziu acas? ?n mod inten?ionat, tocmai pentru a sta c?t mai mult timp departe de aceste mirorusi pestilen?iale. Ap?rarea cresc?torului de porci B?rbatul dat ?n judecat? s-a ap?rat ar?t?nd c? unul dintre reclaman?i este preot, este cercetat penal pentru evaziune fiscal? ?i este cercetat de Patriarhia Rom?n?, pentru furtul banilor de la enoria?i, ?ntruc?t nu taie chitan?e, l?s?nd biserica in paragin?. Despre un alt reclamant, p?r?tul a spus c? ?este un tip periculos care se ocup? cu trafic de droguri, tigari si prostitu?ie, a cump?rat ?n anul 2017 o casa d?r?p?nat? la care a ridicat trei etaje, cu banii din ho?ii, fiind prins cu tot felul de escrocherii, ?n anul 2018, fiind arestat de DNA ?i fiind ?inut ?nchis aproape un an de zile”. Decizia instan?ei: evacuarea porcilor Judec?toria Sectorului 2 a ar?tat c? o hot?r?re a Consiliului General al Municipiului Bucure?ti din 2010 arat? foarte clar c? ?pe teritoriul Municipiului Bucure?ti se interzice cre?terea sau ?ntre?inerea, ?n gospod?rii individuale, a animalelor ?i p?s?rilor pentru consum, piele, blan? ?i trac?iune, a albinelor, viermilor de m?tase ?i asimilate acestora, cu excep?ia animalelor de companie”. ?Prin urmare, instan?a re?ine c? at?ta vreme c?t p?r?tul nu a dovedit c? ar fi ob?inut ?n contencios administrativ anularea Hot?r?rii Consiliului General al Municipiului Bucure?ti nr. 120/2010, acest act normativ este ?n vigoare, deci este aplicabil pentru solu?ionarea cauzei de fa??, or at?ta vreme c?t prin acest act se interzice pe teritoriul Municipiului Bucure?ti cre?terea sau ?ntre?inerea, ?n gospod?rii individuale, a animalelor ?i p?s?rilor pentru consum, piele, blan? ?i trac?iune, a albinelor, viermilor de m?tase ?i asimilate acestora, cu excep?ia animalelor de companie, instan?a constat? c? prin cre?terea porcilor pe teritoriul Municipiului Bucure?ti, ?n zon? de locuit protejat?, p?r?tul ?ncalc? aceast? obliga?ie legal?, ?nc?lc?nd astfel ?i prevederile art. 603 Cod civil, prin ne respectarea sarcinilor privind protec?ia mediului ?i asigurarea bunei vecin?t??i, s?v?r?ind astfel o fapt? ilicit? ?i aduc?nd atingere drepturilor la mediu de via?? ale reclaman?ilor vecini prin mirosul groaznic ?i insuportabil degajat de exploata?ia de porci”, se arat? ?n decizia Judec?toriei Sectorului 2, care nu este definitiv?. Astfel, instan?a a decis obligarea p?r?tului la transportarea porcilor de la adresa din Bucure?ti ?ntr-un mediu unde acestea pot fi ?ntre?inute ?n condi?ii corespunz?toare nevoilor lor de dezvoltare ?i ?n conformitate cu reglement?rile legale. ?n caz de neconformare, judec?torii i-au autorizat pe reclaman?i s? transporte porcinele de la casa vecinului, pe cheltuiala exclusiv? a acestuia. * * *Camion plin cu bere r?sturnat pe serpentinele unui drum de la poalele muntelui Ceahl?u 15 septembrie 2020, de Dan Sofronia Camion plin cu bere r?sturnat pe serpentinele unui drum de la poalele muntelui Ceahl?u Circula?ia pe DN 15B s-a desf??urat extrem de greu din cauza camionului r?sturnat Conduc?torul auto s-a ales cu o sperietur? zdrav?n?, a fost dus la spital, dar nu a suferit leziuni care s? necesite internarea. Un spectaculos accident, dac? se poate spune a?a ?n astfel de cazuri, a avut loc ?n noaptea de 14/15 septembrie, un autocamion de mare tonaj r?sturn?ndu-se pe drumul na?ional care vine dinspre Ardeal ?n Neam?, pe la Poiana Teiului - Viaduct lac acumulare - Pipirig - T?rgu Neam?. Nedoritul incident a fost anun?at prin apel la num?rul de urgen?? 112, ?nregistrat la Dispeceratul ISU - Ambulan?? Neam? la ora 21.30, preciz?ndu-se c? este posibil ca ?oferul s? fi suferit leziuni ?i c? drumul este blocat. La locul indicat, ?n zona satului Petru Vod?, au intervenit cu autospeciale de stingere cu modul de descarcerare, militarii de la Garda II Poiana Teiului, autosanitare, dar ?i echipaje de la Poli?ie, Direc?ia Silvic? ?i Drumuri Na?ionale. ?oferul, un b?rbat ?n v?rst? de 39 de ani, din jude?ul Mure?, a fost preluat ?i transportat la Centrul de Primiri Urgen?e din cadrul Spitalului T?rgu Neam?, dar s-a constata c?, ?nafar? de o sperietur? pe cinste, nu avea leziuni care s? necesite internarea. Ancheta poli?i?tilor de la Serviciul Rutier Neam? avea s? stabileasc? faptul c? accidentul s-a datorat vitezei ?ntr-o zon? ?n care ?oseaua este periculoas?, cobor?nd pe un sector unde sunt numeroase curbe ?str?nse“. ?Cercet?rile efectuate de poli?i?ti au stabilit c?, ?n timp ce un b?rbat conducea un ansamblu de vehicule pe DN 15B, ?n localitatea Petru Vod?, pe fondul neadapt?rii vitezei la condi?iile de drum, ar fi pierdut controlul asupra direc?iei de mers, r?sturn?ndu-se pe partea dreapt? a sensului de mers, bloc?nd astfel traficul rutier“, a comunicat Poli?ia Neam?. Tripl? coliziune Dincolo de avariile provocate TIR-ului ?n urma accidentului, pagubele cresc ?n valoare dac? avem ?n vedere faptul c? autovehiculul era ?nc?rcat cu zeci de tone de bere, parte din ?nc?rc?tur? sp?rg?ndu- se. Dac? marfa nu era asigurat?, prejudiciul adus produc?torului sau beneficiarului va trebui achitat de ?ofer, asta ?n cazul c? se va stabili cert c? incidentul s-a produs din culpa lui. Cadrele de la Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? Neam? au asigurat m?surile de prevenire ?i stingere a incendiilor la fa?a locului ?i au ajutat la degajarea ?i sablarea carosabilului. Ulterior, ansamblul de vehicule a fost repus pe ro?i ?i scos ?n afara p?r?ii carosabile, dar opera?iunea a durat c?teva ore, astfel c? traficul s-a desf??urat greu, iar reprezentan?ii societ??ii care de?ine ma?ina au trimis un alt camion, pentru preluarea a ceea ce a mai r?mas din stelajele cu bere. ?oferul a fost testat alcoolscopic, stabilindu-se c? nu era sub influen?a alcoolului, fiind ?ntocmit un dosar penal pentru v?t?mare corporal? din culp?. Un alt accident decircula?ie, ?n care au fost implicate trei ma?ini, dar care, din fericire, nu s-a soldat cu vitime, a avut loc ?n aceea?i zi ?n comuna P?ngara?i. ?n jurul orei 16,00, din cauza nep?str?rii unei distan?e regulamentare de siguran?? ?n mers, un autocamion a lovit o dub?. Din impact, aceasta a fost proiectat? ?ntr-un autoturism, toate ma?inile implicate suferind avarii foarte serioase, dar nu s-au ?nregistrat victime. * * *Septicemia albinelor: ce trebuie sa stim despre aceasta boala Cultiva Profitabil ? 15 septembrie 2020 Septicemia albinelor este o boala care nu are un caracter epizootic. S-a stabilit ca agentul patogen este un bacil aerob facultativ denumit Bacillus apisepticus ce are forma unui bastonas.El nu se transforma in spori si moare la 100 de grade Celsius, in 3 minute, fiind sensibil la razele solare si vaporii de formol. Germenul bolii se afla in natura, in apele statatoare infectate si este adus in stup de albinele ce transporta apa.Calea de patrundere in organismul albinelor este aparatul respirator, prin stigmatele toracice, de unde trece usor in sange, unde se inmulteste provocand o infectie generala (septicemia).Uneori patrunde in sange si pe cale digestiva, cand albinele sunt slabite de alta boala infectioasa (nosemoza), rezistenta lor organica fiind minora.Dupa cercetatorul Burnseide simptomul caracteristic este tulburarea si inalbirea sangelui care devina laptos; alterarea rapida si profunda a cadavrelor, mai ales pe timp cald, exala un miros pronuntat de putrefactie; capul, toracele si abdomenul isi pier legatura intre ele si se desprind.Simptomele exterioare sunt asemanatoare in parte cu cele ale bolilor: paratifoza, amibioza, accarioza; albinele au abdomenul balonat, miscari nesigure, cad pe spate.Diagnosticul este stabilit doar in laborator. Cercetatorii recomanda luarea masurilor de igiena in stup pentru a preveni aceasta boala, hrana de calitate de asemenea, colonii puternice, indepartarea de locuri umbroase, expunand stupii la soare. * * *Florin Iordache e noul pre?edinte al v?n?torilor ?i pescarilor din Rom?nia Sorin Breazu sept. 15, 2020 Florin Iordache. Foto: gov.roFlorin Iordache a fost numit ?n func?ia de pre?edinte al Asocia?iei Generale a V?n?torilor ?i Pescarilor Sportivi din Rom?nia – AGVPS.Potrivit Agrointel.ro, Florin Iordache – fost ministru al Justi?iei – a ocupat, p?n? de cur?nd, func?ia de vicepre?edinte al asocia?iei al c?rei lider de facto este directorul executiv Mugurel Constantin Dr?g?nescu.”Func?ia de pre?edinte al AGVPS, ?n locul fostului pre?edinte, Neculai ?elaru, va fi ocupat? de domnul deputat, Florin Iordache, iar pe func?ia de director executiv a fost reconfirmat subsemnatul, cu un vot cov?r?itor, adic? Mugurel Constantin Dr?g?nescu”, a declarat acesta pentru sursa citat?.Florin Iordache, unul dintre principalii promotori ale schimb?rilor legislative controversate f?cute ?n ”epoca Dragnea”, va ocupa func?ia de pre?edinte al v?n?torilor ?i pescarilor din Rom?nia doar p?n? ?n 2022, c?nd vor avea loc alegeri ordinare pentru un mandat complet, de cinci ani.Iordache, care este deputat din anul 2000, a fost pre?edinte al Camerei Deputa?ilor, de la tribuna c?reia le-a ar?tat degetul mijlociu colegilor din opozi?ie.Politicianul n?scut la Caracal ?n urm? cu 59 de ani a ini?iat numeroase proiecte de lege menite s? sl?beasc? justi?ia, sus?in?nd, printre altele, ?i faimoasa Ordonan?? 13, privind amnistia ?i gra?ierea. ?* * *Solu?iile Ecofol pentru un randamentul maxim al culturii de cereale p?ioase 15 septembrie 2020Produc?ia de gr?u din Rom?nia a sc?zut brusc ?n acest an din cauza secetei prelungite. Oficiali din Ministerul Agriculturii au declarat de cur?nd, pentru presa interna?ional?, c? ?n 10 din 41 de jude?e administrative culturile agricole au fost deteriorate, ajung?ndu-se la daune de p?n? la 100%, ?n anumite zone. Anul agricol 2019-2020 ne-a ar?tat c? grija acordat? culturilor de toamn?, ?n stadiile incipiente de dezvoltare, garanteaz? sus?inerea plantelor ?n lupta ?mpotriva secetei – o problem? major? ?n ultimii ani. Scopul fertiliz?rii de toamn? este de a ajuta plantele s? intre ?n iarn? cu un sistem radicular bine dezvoltat.??n ultimii ani, o practic? ce a devenit larg r?sp?ndit? este tratarea semin?elor cu produse pentru stimularea germina?iei.?Ecofol de?ine ?n portofoliul s?u unul dintre cele mai complexe produse destinate tratamentului semin?elor, Grow Factor Seed Booster. Pachetul con?ine 1l ?ngr???m?nt starter + 1l adjuvant F4. Produsul con?ine ?ntreaga gam? de nutrien?i hidrosolubili. ?ngr???m?ntul este compatibil cu majoritatea fungicidelor ?i insecticidelor utilizate pentru tratarea semin?elor. Datorit? macro ?i microelementelor aplicate pe suprafa?a semin?elor, s?m?n?a de gr?u va avea o dezvoltare accelerat? a r?d?cinilor ?i a primelor frunze. Doza recomandat? este 1l/tona de s?m?n?? (0,5 l Starter + 0,5 l F4).Necesarul de nutrien?i al cerealelor p?ioase se rezum?, ?n toamn?, la complexul NPK. Azotul ajut? cultura s? aib? un start rapid ?n vegeta?ie, fosforul ?i furnizeaz? acesteia energia necesar? pentru dezvoltarea unui sistem radicular viguros iar potasiul ajut? planta s? ??i regleze regimul hidric din ?esuturi.Fertilizarea de baz? cu complexe pentru o ?nr?d?cinare optim?.Din practica agronomic?, se ?tie c? fosforul este foarte important pentru startul culturilor de cereale p?ioase. Ofer? energie pentru o germinare uniform?, stimuleaz? dezvoltarea ?n profunzime a sistemului radicular ?i cre?te capacitatea plantelor de a absorbi ?i utiliza nutrien?ii din sol.Dup? un studiu aprofundat, bazat pe o experin?? acumulat? ?n mai multe ??ri, Ecofol s-a concentrat pe cele mai moderne ?ngr???minte cu fosfor – cu absorb?ie ridicat? a acestui element ?i protec?ie suplimentar? ?mpotriva bloc?rii ?n sol – pe soluri acide, alcaline, umede ?i cele grele. Tehnologia PhosActive? creeaz? o zon? de protec?ie ?n sol pentru granulele de fosfor ?i asigur? fosforul disponibil plantelor pentru o perioad? mai lung? de timp dec?t ?ngr???mintele standard. PhosActive? previne legarea fosforului de moleculele de Ca, Mg, Fe, Al, Zn, Mn prezente ?n sol ?i blocarea acestuia ?n compu?i insolubili. PhosActive? asigur? o disponibilitate maxim? a fosforului, indiferent de tipul de sol ?i de aciditatea acestuia.Venim ?n ?nt?mpinarea fermierilor rom?ni cu o solu?ie de ?nalt? calitate pentru asigurarea dezvolt?rii viguroase a plantelor ?n etapele ini?iale de cre?tere. Portofoliul nostru de ?ngr???minte granulate complexe, de tip NPK, cuprinde produse premium, potrivite pentru solurile neutre, u?or acide ?i alcaline. ?n aceast? toamn?, pentru cultura de gr?u recomand?m produsul Durasol NPK 10-20-10 cu Tehnologie PhosActive? care protejeaz? fosforul ?mpotriva bloc?rii acestuia ?n sol.?Nutri?ia echilibrat? include at?t fertilizarea de baz?, NPK, ?nainte de sem?nat, c?t ?i foliar? cu macro ?i microelemente. Pentru a asigura dezvoltarea viguroas? a plantelor, ?n special ?n etapele ini?iale, microelementele joac? un rol foarte important ?n activarea enzimelor. Deosebit de important? pentru gr?u este faza de 2-4 frunze.?! Men?ionam anterior c? pentru a asigura dezvoltarea viguroas? a plantelor, ?n special ?n etapele ini?iale, microelementele joac? un rol foarte important ?n activarea enzimelor. Ecofol propune fermierilor rom?ni cel mai inovativ produs pentru fertilizarea foliar? a culturilor, produsul Grow Factor Evolution. Aceast? combina?ie unic? a dou? produse ?ntr-un singur pachet are urm?toarele beneficii: intensific? dezvoltarea ?n primele faze de cre?tere ale gr?ului, previne apari?ia caren?elor, asigur? o absorb?ie optim? a elementelor ?i protejeaz? plantele ?mpotriva stresului hidric, climatic sau provocat de aplicarea produselor de protec?ie a plantelor. Doza recomandat? de speciali?tii Ecofol pentru aplicare ?n toamn? este de 1 l/ha.?Caren?ele de microelemente se manifest? t?rziu, cel mai frecvent atunci c?nd pagubele produse de acestea nu mai pot fi recuperate. O nutri?ie echilibrat? a plantelor, cu Grow Factor Evolution, previne apari?ia caren?elor. Este recomandat? fertilizarea foliar? cu microelemente ?n timpul fazelor critice de cre?tere cum ar fi ?nfr??irea dar ?i ?n vederea preg?tirii pentru iernare.?Ce am ?nv??at din practic??Fertilizarea foliar? ?mbun?t??e?te activitatea enzimelor responsabile de absorb?ia azotului, ?mbun?t??e?te sinteza pigmen?ilor din plante ?i stimuleaz? intensitatea fotosintezei, activeaz? dezvoltarea sistemului radicular ?i ?mbun?t??e?te utilizarea fosforului din sol.Nu exist? moment ?n care plantele s? nu aib? nevoie de ?hran?”. Desigur, cel mai mare efect al nutri?iei foliare este ob?inut atunci c?nd fertilizan?ii sunt aplica?i c?t mai devreme, adic? ?n stadiile incipiente ale dezvolt?rii plantelor.Dezvoltarea vegetativ? puternic? a culturii necesit? o disponibilitate constant? de nutrien?i. Efectul fertiliz?rii foliare, ?n fazele timpurii, ?mbun?t??e?te formarea sistemelor radicular ?i foliar, iar ?n etapele ulterioare ?nt?rzie maturizarea plantelor ?i garanteaz? manifestarea deplin? a poten?ialului de produc?ie.? Echipa Ecofol Rom?nia * * *Vinul de azi: Ca’ Vittoria Appassimento Rosso Puglia 2019 - 98 puncte Luca Maroni Pove?ti cu Profit scris ast?zi, 09:05 Ferma Ca’ Vittoria este situat? ?ntr-una dintre cele mai ofertante zone viticole din Italia, pe dealurile Conegliano, ?n inima regiunii Conegliano Valdobbiadene. Aici se produc anual vinuri de cea mai bun? calitate, o dovad? ?n acest sens fiind ?i recomandarea noastr? de ast?zi, Appassimento Rosso Puglia IGT. Realizat din soiurile de struguri Negroamaro, Lambrusco ?i Merlot, vinul ro?u intens cucere?te ?nc? de la primele note olfactive de fructe uscate, cum ar fi prune ?i stafide. Pe palat se continu? la fel de aromat, cu tente de ciocolat? ?i condimente. V? recomand?m degustarea acestui vin la 18-20 de grade Celsius, al?turi de preparate cu v?nat, friptur? la gr?tar sau br?nzeturi. * * *Claudiu N?sui: “Avem nevoie de ac?ionari activi?ti ?n companiile de stat” (video) Financial Intelligence 15 septembrie 2020, Trebuie s? avem o viziune pe termen lung prin care restr?ngem aria de ac?iune a statului, l?s?m mai mult privatului, debirocratiz?m, reducem impozitele pe munc?.?*Se interzice ?nstr?inarea participa?iilor statului pe o perioad? de 2 ani, dar ?n Parlament se voteaz? o lege prin care se d? gratuit terenul de la Romexpo; nu are nici o logic?”Trebuie listate c?t mai repede ?i c?t mai multe companii din Rom?nia, lucru care ajut? ?i pie?ele de capital din ?ar?, dar ?i companiile respective, ?n special pe cele de stat, ca?s? nu mai fie c?pu?ate politic,? s? nu existe scandaluri de corup?ie ?n ele, s? le avem cu adev?rat eficientizate, a declarat deputatul USR Claudiu N?SUI, Membru al Comisiei pentru buget, finan?e ?i b?nci, Camera Deputa?ilor, a fost speaker la Forumul Pie?ei de Capital, edi?ia a III-a, organizat de Financial Intelligence.? Domnia sa a spus: “Chiar dac? am listat p?n? acum pu?ine companii de stat – circa 20% – au ap?rut ni?te investitori activiti?ti care se uit? atent la investi?ia lor, care pun presiuni pe management, care spun lucrurile public ?i au o transparen?? care nu ar fi putut exista dac? firmele nu erau listate. Este foarte important s? existe investitori cu? miz? financiar?. Cu list?ri de 20% sau cu pachete minoritare putem face acest gen de ac?ionariat activist.?Dac? am lista ?i mai mult, am putea avea un impact asupra managementului, care va trebui s? ?in? cont de rezultate, s? trebuiasc? s? fac? reforme ?n companiile respective ?i s? opreasca latura de c?pu?are politic?. Acel management ar trebui s? aib? o viziune pe termen lung, pentru a maximiza valoarea ac?iunilor.Toate ??rile dezvoltate au f?cut a?a ?i au avut succes. Nu prin mamu?i de stat, ci prin companii private, prin acest gen de abordare care s? aib? un interes privat ?n spate. Noi nu trebuie s? reinvent?m roata”.?Sunt foarte multe motive pentru listarea unei companii, inclusiv pentru eficientizare, consider? Claudiu N?sui, preciz?nd: “Dar p?n? la eficientizarea companiilor private, ar trebui s? ne ocup?m de eficientizarea companiilor de stat, pentru c? sunt ?i multe, ?i mari”.Referitor la proiectul PSD privind?interzicerea ?nstr?in?rii participa?iilor statului pe o perioad? de 2 ani, Claudiu N?sui a declarat: “Prin legea aceasta?suntem contra-privatizarii. Dar atunci cum putem s? vot?m o lege ?n Parlament prin care d?m gratuit, de exemplu, terenul de la Romexpo? Nu are nici o logic?”.?n opinia domnului N?sui,?educa?ia financiar? e subsecvent? sistemului de stimulente: “?n momentul ?n care ai oportunit??i de profit, de dezvoltare, lucrurile se vor alinia. Avem o groaz? de exemple. ?n anii 90, antreprenori autentici -nu m? refer la cei care au f?cut afaceri cu statul – ?au ?ncercat ?i au ?nv??at din mers . Unii au e?uat din motive diferite, dar al?ii au reu?it ?i s-au perfec?ionat. Marile firme de succes pe care le avem ?n Rom?nia nu sunt f?cute de aomeni care aveau mult? educa?ie financiar? ?i diplome de la mari universit??i. Sunt oameni care au ?nv??at din mers.??n momentul ?n care avem un sistem care duce la dezvoltare, lucrurile se a?az? de la sine”.Deputatul USR este?rezervat despre viitor, ?n condi?iile pandemiei de COVID 19: “Dac? a? fi un investitor mare care s-ar g?ndi s? vin? ?n Rom?nia sau dac? sunt un investitor mare care a investit deja ?n Rom?nia, ?ntrebarea principal? pe care mi-a? pune-o este cum vor rezolva autorit??ile problema deficitului bugetar uria?. Sunt doar dou? moduri ?n care se poate rezolva – fie printr-o cre?tere de impozite ?i prin taxe suplimentare, fie prin reducerea cheltuielilor. Putem s? mai t?r?g?n?m situa?ia, putem s? avem infla?ie mai mare, putem s? ne mai ?ndatoram , dar de fapt nu exist? alt? solu?ie. ?Anul viitor, aceasta va fi cea mai mare problem? de politici publice de rezolvat ?i eu, ca investitor, mi-a? pune serios ?ntrebarea: viitorul guvern, oricare ar fi el, cum va trata acest lucru?Trebuie s? spunem c? Rom?nia nu este o ?ar? cu impozitare ?mic?, mai ales nu pentru salaria?i ?i nici m?car pentru companii. Cu 16% impozit pe profit suntem deasupra ??rilor din jurul nostru – Bulgaria, de exemplu, are 10% – ?i suntem chiar deasupra unor ??ri care sunt mult mai dezvoltate dec?t noi din punctul de vedere al infrastructurii ?i al serviciilor cu adev?rat publice pe care le ofer?, m? refer la Irlanda, unde impozitul pe profit este 12,5 %. Dac? ne dorim s? nu mai fim o ?ar? a muncii ieftine ?i vrem efectiv s? ne dezvolt?m local, trebuie s? ne ?ntoarcem cu fa?a la privat, s? d?m mai mult? putere pie?elor private pentru c?, p?n? la urm?, firmele campioane cu care ne m?ndrim de acolo provin.Cea mai valoroas? firm? rom?neasc? nu a provenit dintr-un program de stat, din IMM invest, din Start-up Nation, ci a provenit din mediul autentic privat, f?r? scheme de ajutor de stat, f?r? subven?ii, f?r? contracte cu statul – m? refer la UiPath care este un decarcon, valoreaz? deja 10 miliarde de dolari. Genul acesta de business ne arat? c? Rom?nia este capabil? s? genereze excelen??, este capabil? s? aib? competitori interna?ionali ?i firme extraordinare, dar este ceva care o ?mpiedic?, care o fr?neaz?. Cred c? acel ceva, de multe ori, reprezint? birocra?ia ?i taxele mari.Investitorii individuali se pl?ng de birocra?ie atunci c?nd merg s? ??i pl?teasc? taxele pe c??tigurile bursiere, uneori destul de mici. A?a ?ncuraj?m noi investi?iile la Burs?? Cu at?ta birocra?ie, rom?nii se vor lipsi sau vor investi la bursele interna?ionale, gen S&P 500, ?i nu mai au b?taie de cap.Noi, USR, am avut ?n Parlament ca prioritate debirocratizarea, dar aici trebuie s? spun c? Guvernul nu a fost un aliat, dimpotriv?.? Nu putem s? r?m?nem ultima ?ar? din Europa din cauza birocra?iei. Mai avem o serie ?ntreag? de m?suri care ajut? predominant IMM-urile.?Iar IMM-urile se preg?tesc de list?ri? trebuie s? ?inem cont ?i de economia mic?.?Firmele mari exist? pentru c? exist? un ecosystem ?ntreg care func?ioneaz?.Mai avem ?un pachet de ?apte legi de debirocratizare care ajut? firmele listate la burs? sau care au voca?ia listarii la burs?. Le-am ini?iat ?mpreun? cu majoritatea parlamentar?, tocmai pentru a fi c?t mai repede aprobate ?i puse ?n aplicare. Una dintre acestea este cesiunea ac?iunilor – ?n Rom?nia ca s? vinzi ac?iunile unei companii care nu e cotat? la burs? ai nevoie de o birocra?ie ?nfior?toare care poate s? dureze p?n? la ?ase luni de zile. ?n Rom?nia, este o chestie proprie – ANAF poate s? fac? acel lucru care se nume?te opozi?ie – este o institu?ie care exist? ?i ?n dreptul civil, dar exist? ?i ?n codul de procedura fiscal?. Noi vrem s? elimin?m aceste lucruri ?i s? ne aliniem cu restul ??rilor europene.Aceasta este calea pe care trebuie s? o urm?m – debirocratizarea real?. S? nu mai cerem h?rtii inutile oamenilor ?i s? ne aliniem ?i noi standardelor europene.Nu facem lucruri revolu?ionare -s? ?nfiin?ezi o firm? la tine acas?, f?r? s? trebuiasc? s? ai un plan cadastral al camerelor ?i f?r? s? ceri avizul vecinilor – nu este un lucru revolu?ionar, ar trebui s? fie normalitatea. ?n m?sur? ?n care am avut sus?inere am reu?it s? trecem ini?iativele de debirocratizare. Atacarea de c?tre guvern la CCR a unei astel de legi ?a fost ?n opinia mea o mare gre?eal? ?i cumva o contrazicere a discursului pro-privat. Public zicem c? suntem pro-privat, dar apoi bloc?m ini?iativele de debirocratizare.?n plin? criz?, cheltuielile de personal au crescut la stat cu 6% ?n condi?iile ?n care ?n anii anteriori au explodat, iar mediul privat a suferit din plin ?n aceast? perioad? – ?omaj, multe firme ?nchise etc. ???????????Vorbim de un decalaj imens ?ntre stat ?i privat. Este un stat care ??i ia seva din privat, din economia real?, care munce?te ?i pl?te?te taxe ?i impozite.?O cre?tere prea mare a statului pe un privat care nu mai rezist? o s? duc? la degringolade, la o c?dere.Oricine are con?tiin?a pe termen lung ?n Rom?nia, deci nu dore?te s? c??tige doar urm?toarele alegeri ?i gata, trebuie s? ?in? cont de asta.?Trebuie s? avem o viziune pe termen lung prin care restr?ngem aria de ac?iune a statului, l?s?m mai mult privatului, debirocratiz?m, reducem impozitele pe munc?.Ref la capitalizare, problema nu este c? firmele nu au bani, de fapt ac?ionarii pun acel capital minim de 200 de lei – ?n Fran?a este 1 euro, ?i dup? aceea pun creditare ac?ionar. De ce? Pentru c? e foare greu, foarte birocratic s? te mai atingi de capitalul social, pe c?nd la creditul ac?ionar po?i s? umbli imediat la el, s? ??i iei banii ?napoi etc . Economic vorbind, firmele nu sunt neap?rat decapitalizate, dar contabil vorbind, din cauza legisla?iei birocratice, rom?nii care au business-uri sunt obliga?i s? ??i finan?eze firmele din alte moduri contabil doar ca s? aib? apoi o marj? de manevr? mai mare ?i s? nu trebuiasc? s? intre ?n ni?te blocaje birocratice”. * * *Alimentele esen?iale ?n ?nt?rirea sistemului imunitar : Ce TREBUIE s? m?n?nci pentru a face fa?? bolilor Cristina Popescu Cum ne ?nt?rim sistemul imunitar ?n toamna aceasta? Ce m?nc?m pentru a ne sus?ine scutul de protec?ie al organismului? Trebuie s? ??i ?nt?re?ti sistemul imunitar ?n toamna aceasta, c?nd avem at?tea provoc?ri medicale de trecut. Coronavirus. Gripa de sezon. O r?ceal? banal?. Viroze. Guturai. Iat?, toate acestea sunt ?cadouri” cu care vine la pachet sezonul rece. Num?rul pacien?ilor diagnostica?i cu astfel de afec?iuni cre?te, panica devine din ce ?n ce mai mare ?i suntem nevoi?i s? lu?m tot felul de m?suri. Atunci c?nd vine vorba despre s?n?tate, alimenta?ia ?i odihna sunt cele dou? constante pe care trebuie s? le avem ?n vedere.A?adar, ce s? m?n?nci ?n toamna aceasta ca s?-?i ?nt?re?ti sistemul imunitar? R?spunsul la aceast? ?ntrebare vine de la nutri?ionistul? Wasim Nazer, potrivit doctorulzilei.ro.1. UsturoiCon?ine compu?i sulfuro?i care ?nhib? dezvoltarea bacteriilor.2. DovleaculContine mult? vitamina A care face parte din clubul select al ?vitaminelor imunit??ii”.3. MiereaUn aliment extraordinar pentru prevenirea ?i tratarea imflama?iilor. De asemenea, mierea are propriet??i antioxidante ?i antifungice.4. M?ce?eleBogate ?n vitamina C, este recomandat a fi consumate crude. Sparge boabele de la m?ce?e, toarn? ap? fierbinte peste ele ?i las?-le la infuzat.5. CeapaBogat? ?n quercitin?, antioxidant cu un important rol imunitar. Ceapa ro?ie con?ine quercitin?, aceast? molecul? natural? care poate nimici inamicul num?rul 1 al lumii la aceast? or?, coronavirusul.Quercitina face parte din clasa bioflavonoidelor (pigmen?i din plante). Acestea sunt substan?e antioxidante, care contribuie la reducerea radicalilor liberi de oxigen (specii cu efecte negative asupra membranelor celulare ?i a ADN-ului, put?nd provoca moartea celular?).Quercitina ac?ioneaz? la nivel celular, interfer?nd cu procesele de transformare a celulelor s?n?toase ?n celule canceroase, maligne; ac?ioneaz? prin ??nghe?area” rapid? a replic?rii celulelor canceroase. Acest lucru opre?te cre?terea tumorii ?i duce la moartea celulelor canceroase.6. Varz?, conopid? ?i broccoli sunt legume care au un puternic efect de detoxifiere a ficatului.Prin aceasta, consumul lor ajut? sistemul imunitar (permi??ndu-i s?-?i canalizeze mai bine resursele c?tre identificarea ?i neutralizarea virusurilor ?i bacteriilor). * * *EFSA: Factori de deteriorare a bun?st?rii porcilor destina?i sacrific?rii pentru consumul uman, meatmilk , 14 septembrie 2020 EFSA a constatat c?, de multe ori, bun?starea procilor preg?ti?i pentru sacrificare este grav afectat? din cauza incompeten?ei personalului sau din cauza proastei proiect?ri ?i construc?ii a abatoarelor. Pentru a stabili ce poate fi f?cut ?n scopul de a elimina neajunsurile, Autoritatea european? a ?ntreprins o cercetare ?tiin?ific? ?i a emis raportul cu titlul ”Welfare of pigs at slaughter”, pe care ?l cit?m ?n articolul de fa??. 30 de pericole ?i 12 consecin?eSacrificarea porcilor destina?i consumului uman poate avea loc ?ntr-un abator sau ?n gospod?rie, atunci c?nd carnea nu urmeaz? a fi comercializat?. Procesele de sacrificare care au fost evaluate pentru bun?stare, de la sosirea porcilor, p?n? la ?deces, au fost grupate ?n trei faze principale: pre-sacrificare (inclusiv sosirea, desc?rcarea din camion, ?ngrijirea, manipularea ?i mutarea porcilor); sacrificarea ?i s?ngerarea. Metodele de sacrificare au fost grupate ?n trei categorii: electrice, cu atmosfer? controlat? ?i mecanic?. S-au identificat 12 consecin?e la care porcii pot fi expu?i ?n timpul sacrific?rii: stres termic, stres rece (la frig), oboseal?, sete prelungit?, foame prelungit?, mi?care ?mpiedicat?, restric?ionarea mi?c?rilor, lipsa odihnii, comportament social negativ, durere, fric? ?i suferin?? respiratorie. Consecin?e asupra bun?st?rii au determinat descrierea de m?suri relevante, bazate pe animale. ?n total, au fost constatate 30 de pericole pentru s?n?tate, care ar putea ap?rea ?n timpul sacrific?rii, cele mai multe fiind legate de ucidere ?i s?ngerare.?n cursul studiului, personalul a fost identificat ca fiind la originea a 29 de riscuri, care au fost atribuite lipsei de seturi de competen?e adecvate necesare s? ?ndeplineasc? sarcini sau oboselii. Au fost evaluate m?suri corective ?i preventive pentru aceste pericole, fiind identificate m?suri de corectare a pericolelor, iar managementul a avut un rol crucial ?n prevenire. Regulamente perimate?n 2009, Uniunea European? (UE) a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului privind protec?ia animalelor ?n momentul uciderii, care a fost preg?tit pe baza a dou? avize ?tiin?ifice adoptate de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor (EFSA) ?n 2004 ?i 2006. ?n 2013, EFSA a produs o alt? opinie ?tiin?ific? legat? de acest subiect. ?n paralel, din 2005, Organiza?ia Mondial? pentru S?n?tatea Animalelor (OIE) a dezvoltat dou? capitole ?n Codul s?u de s?n?tate animal? terestr?: -(i) sacrificarea animalelor (capitolul 7.5), -(ii) uciderea animalelor pentru scopuri de combatere a bolii (capitolul 7.6). Ulterior, OIE a creat un grup de lucru ad-hoc pentru revizuirea acestor dou? capitole. ?n acest context, Comisia European? a solicitat EFSA s? scrie un aviz ?tiin?ific, oferind o viziune independent? asupra sacrific?rii porcilor. Cu referire specific? la sosirea porcilor, desc?rcarea, ?ngrijirea, manipularea ?i deplasarea ?n re?inerea punctului uimitor, uimirea, s?ngerarea, sacrificarea de urgen?? ?i metodele, procedurile sau practici inacceptabile din motive de bun?stare, EFSA a fost rugat? s?: -identifice pericolele pentru bun?starea animalelor ?i originile posibile ale acestora ?n ceea ce prive?te facilit??ile / echipamentele ?i personalul (Termenul de referin?? (ToR) -1); -definineasc? criterii calitative sau m?surabile pentru evaluarea performan?ei ?n ceea ce prive?te bun?starea animalelor (m?suri bazate pe animale (ABM)) (ToR-2); -furnizeze m?suri de prevenire ?i corec?ie (structurale sau manageriale) pentru a aborda pericolele identificate (ToR-3); ?i -s? eviden?ieze pericolele specifice legate de tipurile de animale (de exemplu, cele tinere, etc.) (ToR-4). ?n plus, Comisia European? a solicitat EFSA s? pun? la dispozi?ie m?suri pentru atenuarea consecin?e negative asupra bun?st?rii (a?a-numitele ?consecin?e asupra bun?st?rii”) care pot fi cauzate de riscuri identificate.Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului define?te sacrificarea drept ?uciderea animalelor destinate consumul uman ”?i opera?iunile aferente sunt? opera?iuni care au loc ?n context ?i la loca?ia ?n care sunt sacrificate animalele. Consecin?e asupra bun?st?riiMetodele de sacrificare identificate ca fiind relevante pentru porci, pot fi grupate ?n trei categorii: (1) electrice, (2) atmosfere controlate ?i (3) mecanice. Metodele electrice includ doar capul ?i corpul. Metode de sacrificare prin atmosfer? controlat? (CAS), includ dioxid de carbon (CO2) la concentra?ie mare (definit ?n aviz ca mai mare de 80%, ?n volum), gaze inerte ?i CO2 asociate cu gazele inerte. Metodele mecanice care au fost descrise ?n acest raport sunt ?urubul captiv, lovitura percutant? la cap ?i arma de foc cu proiectil liber.Ulterior, au fost identificate dou?sprezece consecin?e asupra bun?st?rii: stres termic, stres rece, oboseal? prelungit? sete, foame prelungit?, ?mpiedicarea mi?c?rii, restric?ionarea mi?c?rilor, problema de odihn?, comportament social negativ, durere, fric? ?i tulbur?ri respiratorii. Porcii au suportat consecin?e de bun?stare din cauza prezen?ei pericolelor numai atunci c?nd sunt con?tien?i, ceea ce se aplic? tuturor animalelor ?n faza prealabil? sacrific?rii. ?n faza de sacrificare, porcii pot suporta consecin?e asupra bun?st?rii dac? apar pericole ?n timpul de re?inere, dac? inducerea incon?tien?ei nu este imediat? sau dac? este sacrificarea este ineficient?. ?n timpul s?nger?rii dup? ucidere, porcii vor suporta consecin?e asupra bun?st?rii ?n cazuri de persisten?a con?tiin?ei sau dac? ??i recupereaz? con?tiin?a dup? ucidere ?i ?nainte de moarte.Chiar dac? unele consecin?e asupra bun?st?rii nu pot fi evaluate ?n timpul sacrific?rii porcilor, aceasta nu implic? faptul c? nu exist?. Trebuie men?ionat c? efectele negative (ABM-urile) ?n timpul uciderii, sunt semnele de con?tiin??, deoarece con?tiin?a este condi?ia necesar? pentru ca animalele s? experimenteze durere ?i fric? ?n acele momente. Aceste ABM-uri ale con?tiin?ei sunt specifice metodelor de asomare ?i au fost propuse ?ntr-un avizul anterior EFSA (Grupul EFSA AHAW, 2013). Expunerea la pericole cumulativeCum s-a men?ionat mai sus, au fost identificate 30 de riscuri legate de consecin?ele anterioare asupra bun?st?rii sosirea porcilor la uzina de sacrificare p?n? c?nd sunt mor?i. Unele dintre aceste pericole erau comune ?n diferite faze. Toate procesele descrise ?n avizul EFSA prezint? pericole. ?n ceea ce prive?te metodele de ucidere, unele riscuri legate de faza de induc?ie la incon?tien?? (CAS), altele, apar la re?inerea porcilor (adic? metode electrice ?i mecanice). ?n aceast? faz?, principalele pericole sunt asociate cu lipsa abilit??i ?i instruirea slab? a personalului ?i facilit??i slab proiectate ?i construite.Consecin?ele asupra bun?st?rii animalelor pot fi rezultatul unuia sau mai multor pericole. Expunerea la multiple pericolele au un efect cumulativ asupra consecin?elor asupra bun?st?rii (de exemplu, durere din cauza v?t?m?rilor cauzate la sosire va duce la dureri mai severe ?n timpul desc?rc?rii). Unele pericole sunt inerente metodei de sacrificare ?i nu pot fi evitate (de exemplu, re?inerea), alte pericole provin din aplicarea suboptim? a metodei, ?n principal datorit? personalului necalificat (de exemplu, manipulare brut?, utilizarea parametrilor gre?it, de exemplu, pentru metodele cu electricitate). De fapt, majoritatea pericolelor (29), au personalul ca origine, iar riscurile pot fi atribuite lipsei seturilor de abilit??i adecvate necesare pentru ?ndeplinirea sarcinilor sau pentru oboseal?.Analiza incertitudiniiAnaliza incertitudinii privind setul de pericole furnizat pentru fiecare proces ?n acest aviz EFSA a relevat c? exper?ii erau 95-99% siguri c? toate pericolele enumerate apar ?n timpul sacrific?rii porcilor. ?n orice caz, exper?ii erau 90-95% siguri c? cel pu?in un pericol lipsea ?n evaluare cele trei criterii pentru includerea metodelor ?i practicilor ?n aceast? evaluare. Cele trei criterii sunt: -A. toate metodele cunoscute de exper?i care au specifica?ii tehnice, -B. metodele utilizate ?n prezent pentru sacrificarea porcilor ?i -C. metode pentru care aspectele de bun?stare sunt suficient descrise ?n literatura stiintifica.Mai mult, ?ntr-o perspectiv? global?, exper?ii erau 95-99% siguri c? cel pu?in o norm? de bun?stare lipsea. Acest lucru se datoreaz? lipsei de dovezi documentate cu privire la toate varia?iile posibile ?n procese ?i metode care sunt practicate (a se vedea Interpretarea ToRs pe criteriile de selec?ie a metode uimitoare / de ucidere care trebuie incluse). Ca r?spuns, au fost luate m?suri preventive ?i corective pentru pericolele identificate ?i descrise. Unele sunt specifice pentru un pericol; altele se pot aplica la mai multe pericole (de ex. preg?tirea ?i rotirea personalului). Pentru toate pericolele, se pot pune m?suri de prevenire, managementul av?nd un rol crucial ?n prevenire. Au fost identificate m?suri corective pentru 24 de pericole. Atunci c?nd acestea nu sunt disponibile sau imposibil s? fie puse ?n aplicare, ac?iuni de atenuare a consecin?elor asupra bun?st?rii ar trebui s? fie puse ?n aplicare.?n cele din urm?, tabelele de rezultate, rezum?nd toate elementele men?ionate (identificarea riscurilor de bun?stare, a originii, a m?surilor preventive ?i corective, a consecin?elor asupra bun?st?rii ?i ABM-uri ?nrudite), au fost produse pentru fiecare proces, ?n fluxul de sacrificare a porcilor, pentru a oferi un ansamblu de rezultate, unde toate informa?iile preluate sunt prezentate concis. Concluziile ?i recomand?rile sunt furnizate subdivizate pentru procese specifice de sacrificare.Recomand?riPentru a scuti porcii de consecin?e grave asupra bun?st?rii, ar trebui s? existe o procedur? de operare standard (POS), incluz?nd identificarea pericolelor ?i consecin?ele legate de bun?stare, folosind ABM-uri relevante, precum ?i m?suri preventive ?i corective. La sosire, porcii trebuie desc?rca?i c?t mai cur?nd posibil ?i acei cu durere sever?, semne de boal? sau cei care nu se pot mi?ca independent ar trebui inspecta?i ?i procedura de sacrificare de urgen?? trebuie aplicat? imediat.P?strarea porcilor ?n ?ngrijire ar trebui s? fie evitate, cu excep?ia cazului ?n care beneficiaz? de bun?starea lor. Accesul permanent la ap?, spa?iu ?i protec?ie adecvate, inclusiv ?n condi?ii meteorologice nefavorabile, ar trebui s? fie ?ntotdeauna asigurate ?n timpul ?ngr???rii. Metodele de sacrificare care necesit? re?inere dureroas? sau inducerea incon?tien?ei nu trebuie utilizate. Pentru a monitoriza eficacitatea metodei, starea de con?tiin?? a animalelor trebuie verificat? imediat dup? anestezie, chiar ?nainte de t?ierea g?tului ?i ?n timpul s?nger?rii. Decesul trebuie confirmat ?nainte de a ?ncepe procesarea carcasei.O colec?ie de mii de fluturi rari a fost donat? Muzeului Zoologic al UBB Monitorul Universitatea Babe?-Bolyai a primit o colec?ie de fluturi rari, important? din punct de vedere ?tiin?ific. Aceasta a fost ad?ugat? la colec?iile Muzeului Zoologic al universit??ii. Colec?ia de Lepidoptere Marg-Wladimir Manoliu cuprinde numeroase specii de fluturi rari. Modul de preparare ?i conservare a materialului ofer? colec?iei o valoare estetic? ridicat? ?i urmeaz? s? fie inventariat?, catalogat? ?i valorificat? ?tiin?ific de c?tre speciali?tii UBB. Colec?ia cuprinde specia ?Alb?strelul transilvan” din comuna Suatu, Cluj, grupurile de fluturi Maculinea, Colias myrmidone ?i fluturele Apollo. Aceste specii sunt protejate de c?tre lege deoarece sunt foarte rare. UBB a primit ?i specii mai comune, ?nt?lnite ?i ?n Cluj-Napoca – fluturii Ochi de P?un ?i Coada R?ndunicii. Mirel Radu Manoliu ?i C?lin M?rg?rit Manoliu sunt cei care au donat speciile de fluturi Muzeului Zoologic din Cluj. Cei doi sunt mo?tenitori ai colec?iei ?i fiii lui M.W. Manoliu, fost pasionat entomolog, care a colectat, preg?tit ?i etichetat numeroase specii de fluturi. Colec?ia reprezint? munca sa de o via??, mai exact, mii de exemplare de fluturi. Aceasta con?ine ?i fluturi exotici, procura?i prin schimburi de fluturi cu al?i pasiona?i colec?ionari ?i entomologi. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download