Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 14 ianuarie 2020,2 CURSUL DE SCHIMB 13.01.20201 EUR4.77911 USD4.2993Prognoza meteo pentru perioada urm?toare. C?nd scad temperaturile ?Andreea Tobias,?Mediafax 13.01.2020, ANM anun?? temperaturi maxime de 10 grade p?n? pe 15 ianuarie. Potrivit estim?rilor publicate luni de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie, valabile pentru intervalul 13-26 ianuarie, dup? 15 - 16 ianuarie temperaturile vor sc?dea ?n toat? ?ara.BANAT Media regional? a maximelor termice va fi ?n cre?tere de la 5 grade pe 13 ianuarie la 10 grade pe 15 ianuarie. ?n intervalul 16-18 ianuarie, aceast? medie va marca o sc?dere, iar ulterior, p?n? pe 26 ianuarie, se va men?ine apropiat? de valorile obi?nuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (2...4 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor dou? s?pt?m?ni, se vor situa, ?n medie, ?ntre -4 ?i -2 grade, u?or mai sc?zute, spre -6 grade, ?n intervalul 24-26 ianuarie. Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales ?n prima s?pt?m?n?, apoi ?n unele zile vor fi posibile precipita?ii ?n general slabe, cu o probabilitate mai ridicat? de apari?ie ?n intervalul21-24 ianuarie.CRI?ANA La ?nceputul intervalului de prognoz?, media regional? a maximelor termice va fi de 4 grade, iar p?n? pe 15 ianuarie se estimeaz? o cre?tere a acesteia spre 9 grade. Ulterior, media temperaturilor maxime va marca o sc?dere treptat? astfel ?nc?t ?n perioada 18-26 ianuarie va deveni apropiat? de valorile obi?nuite (1...3 grade) pentru a doua parte a lunii ianuarie ?n aceast? regiune. Temperaturile minime, negative de-a lungul celor dou? s?pt?m?ni, se vor situa, ?n medie, ?ntre -4 ?i -2 grade, u?or mai sc?zute, spre -6 grade, ?n intervalul 24-26 ianuarie. Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales ?n prima s?pt?m?n?, apoi ?n unele zile vor fi posibile precipita?ii ?n general slabe, cu o probabilitate mai ridicat? dup? data de 21 ianuarie.TRANSILVANIA Media regional? a maximelor termice va fi ?n cre?tere de la 3 grade pe 13 ianuarie la 6 grade pe 16 ianuarie. ?n intervalul 17-19 ianuarie, aceast? medie va marca o sc?dere, iar ulterior, p?n? pe 26 ianuarie se va men?ine apropiat? de valorile obi?nuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0...2 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor dou? pt?m?ni, se vor situa, ?n medie, ?ntre -7 ?i -4 grade, u?or mai sc?zute, spre -9 grade, ?n intervalul 24-26 ianuarie. Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales ?n prima s?pt?m?n?, apoi ?n unele zile vor fi posibile precipita?ii ?n general slabe, cu o probabilitate mai ridicat? de apari?ie ?n intervalul 21-24 ianuarie.MARAMURE? ?n intervalul 13-16 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi ?n cre?tere de la 3 la 7 grade, fiiind mai ridicat? dec?t ?n mod normal ?n aceast? perioad? din an. ?n intervalul 17-19 ianuarie, aceast? medie va marca o sc?dere, iar ulterior, p?n? pe 26 ianuarie se va men?ine apropiat? de valorile obi?nuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0...3 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor dou? s?pt?m?ni, se vor situa, ?n medie, ?ntre -6 ?i -3 grade, u?or mai sc?zute, spre -8 grade, ?n intervalul 24-26 ianuarie. ?ndeosebi ?n intervalul 21-24 ianuarie probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi mai ridicat?.MOLDOVA ?n intervalul 13-18 ianuarie, media temperaturilor maxime va sc?dea treptat de la 7 la 2 grade, devenind apropiat? de normalul aceastei perioade din an. ?n continuare, p?n? la sf?r?itul intervalului de prognoz?, media regional? a temperaturilor maxime se va men?ine apropiat? de valorile obi?nuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscil?nd ?ntre 1 ?i 4 grade. Media temperaturilor minime se va situa ?ntre -4 ?i -2 grade, mai sc?zut?, spre -6 grade ?n intervalul 24-26 ianuarie. Probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi redus? ?n prima s?pt?m?n?, iar apoi, ?n unele zile, vor fi posibile precipita?ii ?n general slabe.DOBROGEA ?n intervalul 13-15 ianuarie, media temperaturilor maxime va sc?dea de la 7 la 4 grade, fiind u?or mai ridicat? dec?t ?n mod normal ?n aceast? perioad? din an. ?n continuare, p?n? la sf?r?itul intervalului de prognoz?, media regional? a temperaturilor maxime se va men?ine apropiat? de valorile obi?nuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscil?nd ?ntre 2 ?i 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa ?ntre -4 ?i -2 grade, posibil mai sc?zut?, spre -6 grade ?n intervalul 24-26 ianuarie. Trec?tor vor fi condi?ii pentru precipita?ii slabe mai ales ?n cea de-a doua s?pt?m?n?.MUNTENIA ?n intervalul 13-17 ianuarie, media temperaturilor maxime va sc?dea treptat de la 8 la 3 grade, fiiind mai ridicat? dec?t ?n mod normal ?ndeosebi ?n primele zile. ?n continuare, p?n? la sf?r?itul intervalului de prognoz?, media regional? a temperaturilor maxime va fi apropiat? de valorile obi?nuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscil?nd ?ntre 1 ?i 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa ?ntre -4 ?i -2 grade, mai sc?zut?, spre -6 grade, ?n intervalul 24-26 ianuarie. Probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi redus? ?n prima s?pt?m?n?, apoi ?n unele zile vor fi posibile precipita?ii ?n general slabe.OLTENIA ?n intervalul 13-17 ianuarie, media temperaturilor maxime va sc?dea treptat de la 7 la 2 grade, fiiind mai ridicat? dec?t ?n mod normal ?ndeosebi ?n primele zile. ?n continuare, p?n? la sf?r?itul intervalului de prognoz?, media regional? a temperaturilor maxime va fi apropiat? de valorile obi?nuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscil?nd ?ntre 2 ?i 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa ?ntre -4 ?i -2 grade, mai sc?zut?, spre -6 grade, ?n intervalul 24-26 ianuarie. Probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi redus? ?n prima s?pt?m?n?, apoi ?n unele zile vor fi posibile precipita?ii ?n general slabe.LA MUNTE ?n intervalul 13-16 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi ?n cre?tere de la 1 la 4 grade, fiiind mai ridicat? dec?t ?n mod normal ?n aceast? perioad? din an. ?n intervalul 17-20 ianuarie, aceast? medie va marca o sc?dere, spre -2 grade, iar ulterior, p?n? pe 26 ianuarie se va men?ine apropiat? de valorile obi?nuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (-4...-2 grade). Temperaturile minime se vor situa, ?n medie, ?ntre -6 ?i -2 grade, ?n prima s?pt?m?n? ?i ?ntre -12 ?i -8 grade, ?n cea de-a doua s?pt?m?n?. Probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi redus? p?n? pe 18 ianuarie, dar ?ncep?nd cu data de 19 ianuarie, temporar vor fi precipita?ii ?n general slabe.Inca nu avem curajul sa luam masuri ferme in privinta gripei aviare de import In?ian. 13, 2020? Conform precizarilor de pe pagina de socializare a ministrului Adrian Oros, acesta a avut ast?zi o ?nt?lnire de lucru cu echipa de conducere a ANSVSA ?i cu reprezentantii Uniunii Na?ionale a Cresc?torilor de P?s?ri din Rom?nia, principala tem? abordat? viz?nd m?surile ?ntreprinse de Rom?nia ?n contextul evolu?iei unui num?r de 9 focare de grip? aviar?, cu subtipul H5N8, ?nalt patogen?, ?n regiunile: Krasnostawski, Lubartowski ?i Ostrowski din Polonia. Pre?edintele ANSVSA a informat c?, av?nd ?n vedere prevederile legisla?iei europene ?n vigoare, ?n?baza principiului precau?iunii, s-a dispus aplicarea, la nivel na?ional, a unor m?suri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare ?n ?ara noastr?.?n acest sens, au fost informa?i operatorii economici care deruleaz? opera?iuni de comer? intracomunitar cu p?s?ri vii, ou? pentru incuba?ie, produse ?i subproduse de pas?re, despre apari?ia ?i fermele unde evolueaz? focarele de grip? aviar? ?n Polonia.ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destina?ie, ?n fermele de p?s?ri vii, ou? pentru incuba?ie, unit??ilor care produc, depoziteaz? ?i comercializeaz? produse ?i subproduse de pas?re cu origine Polonia, pe teritoriul Rom?niei, verific?ndu-se urm?toarele aspecte:– trasabilitatea produselor si subprodusele de pasare (carne, oua, prduse din oua) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ou?lor, ?n sensul de a nu proveni din ferme supuse restric?iilor;– documentele ?nso?itoare, care trebuie s? ateste originea ?i conformitatea loturilor de ou? cu cerin?ele legisla?iei Comunitare relevante;– respect?rii cerin?elor generale si specifice de igien?.APIA si SUBVENTIIMINISTRUL OROS ANUN?? CE SE ?NT?MPL? CU SUBVEN?IILE FERMIERILOR ROM?NI! Agroinfo ?13 ianuarie 2020 - DECLARA?IE MINISTRUL AGRICULTURII. Un buget mai mic cu peste?un miliard?de euro pentru pl??ile f?cute fermierilor rom?ni! De la 8 miliarde de euro, c?t a fost alocat pentru perioada 2014-2020, suma scade la 6,76 miliarde de euro pentru dezvoltare rural?, pentru perioada 2021-2027, spune ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros. ?eful Agriculturii din Rom?nia vrea s? se alieze cu ??ri ca Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia pentru a ob?ine bani mai mul?i de la Comisia European? pentru agricultorii rom?ni.Suntem ?n curs de a fixa ni?te bilaterale. Sigur, inten?ia mea este s? am bilaterale, ?n primul r?nd cu mini?trii agriculturii ai?acelor ??ri care au o specificitate asem?n?toare cu ceea ce avem noi. ?n primul r?nd, cu ministrul Poloniei cu care am avut deja o bilateral?, cu ministrul Ungariei, a Slovaciei, a Cehiei, ??ri care au acelea?i probleme ?i doresc s?-?i rezolve prin Politica Agricol? Comun? 2021-2027, acelea?i probleme. Pentru c? deja exist? un grup, al ??rilor nordice care au o pozi?ie comun?.?Urm?nd ca ?n 27 (ianuarie 2020 n.r.), cealalt? s?pt?m?n?, la reuniunea Consiliului de mini?trii ai agriculturii s? ?ncerc?m s? avem conturat? o pozi?ie comun? legat? de bugetul total alocat agriculturii. Dup? cum ?ti?i, Comisia (European? n.r.) a propus un buget c?reia sau la care Rom?nia avea alocat 20,5 miliarde de euro din care 6,76 miliarde de euro pentru Pilonul 2, dezvoltare rural?. Mult sc?zut fa?? de 8,02 miliarde de euro care a fost alocat pentru perioada 2014-2020.?Aici, sigur, noi dorim s? cre?tem alocarea pentru Pilonul 2, pentru dezvoltare rural?. Asta este pozi?ia noastr? ?i a ??rilor cu care ?inem leg?tura,?a spus duminic? ministrul agriculturii.Adrian Oros a dezv?luit c? Finlanda, ?n perioada ?n care a de?inut pre?edin?ia Consiliului UE, din iulie 2019 p?n? la 1 ianuarie 2020,?a propus ca banii care r?m?n din pl??ile fermierilor s? nu fie transfera?i spre alte m?suri de dezvoltare rural? sau spre alte scheme de plat?,?s? fie returna?i Uniunii Europene.Apoi, legat de flexibilitate, pentru c?, ?n timpul pre?edin?iei finlandeze, cele 6 luni, s-a vehiculat, ?i documentele care acuma sunt, c? la sf?r?itul fiec?rui an se va face o evaluare a diverselor scheme ?i forme de sprijin ?i banii r?ma?i nu vor putea fi reporta?i pe anul urm?tor sau trecu?i la o alt? m?sur?, ci banii aceia s? se piard?. Aproape niciuna din ??ri nu este de acord cu a?a ceva. Exist? aceast? cutum?, banii necheltui?i la o m?sur? pot fi trecu?i la o alt? m?sur? dac? se dore?te sau pot fi reporta?i pe anul urm?tor, a declarat duminic???ministrul agriculturii, pentru Via TV Cluj.Mai multi fermieri nu vor primi subventia pe suprafata! Care e motivul In?ian. 13, 2020??Probleme la acordarea subven?iilor pentru aproape 200 de fermieri dintr-un jude?. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? c?, ?n jude?ul Olt, exist? un num?r de produc?tori agricoli care au pl??ile blocate, din cauza unor erori ?n dosare.Din cei 30.196 de fermieri care au solicitat subven?ia pe suprafa?? ?n jude?ul Olt, 29.000 ?i-au primit deja banii ?n conturi. Pentru 196 agricultori din jude? ve?tile sunt proaste, pentru c? ace?tia nu au fost introdu?i la plat? din cauza erorilor din dosare, transmite gazetanoua.ro.Pe de alt? parte, reprezentan?ii APIA precizeaz? c? a fost finalizat ?i controlul prin teledetec?ie.?Avem 29.000 fermieri autoriza?i cu pl??ile efectuate. Din diferen?a de 1.196 sunt 1.000 de fermieri cu dosare ?nchise ?i urmeaz? s? fie autoriza?i la plat?. A fost finalizat? ?i procedura pentru fermierii care au fost selecta?i la controlul prin teledetec?ie. Au r?mas un num?r de 196 de fermieri neintrodu?i la plat?, av?nd diverse probleme sau erori de clarificat la dosar”,?a spus purt?torul de cuv?nt al APIA Olt, Corina Grecea.Unde ?i p?n? c?nd se pot depune cererile de acord pentru finan?are aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur? pentru anul 2020?Nelutu Nedelcu Luni, 09 Decembrie 2019 17:19Conform anun?ului f?cut luni, 9 decembrie 2019, de vocile autorizate ale Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), doar p?n? la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se mai pot depune Cererile de acord pentru finan?are aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur? pentru anul 2020.Documentele se pot depune la Centrele Jude?ene ale Agen?iei, respectiv al Municipiului Bucure?ti, pe raza c?rora sunt situate exploata?iile agricole pentru care se solicit? ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plat? ?n cadrul Campaniei 2019.Acordul prealabil pentru finan?are prin rambursare se emite de c?tre Centrele APIA jude?ene, respectiv al Municipiului Bucure?ti, ?n termen de cel mult 20 de zile lucr?toare de la data depunerii cererii de acord.?n anul 2020, diferen?a dintre rata accizei standard prev?zut? ?n coloana 3 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal ?i rata accizei reduse prev?zute la alin. (2), se acord? ca ajutor de stat sub form? de rambursare.Record negativ ?n prima s?pt?m?n? a anului. Avem cel mai mare pre? din UE la carnea de porc ?n prima s?pt?m?na a acestui an, pre?ul c?rnii de porc de la poarta fermelor rom?ne?ti a ajuns cel mai mare dintre statele membre. Fermierii v?nd ?n medie cu 2,24 de euro kilogramul. Este aproape cu 50% mai scump dec?t ?n perioada similar? a anului trecut. 13 ian, 2020 | Alina Stanciu | 2020 a ?nceput bine pentru fermierii care au cantit??i mari de carne de porc spre v?nzare, dar r?u pentru consumatori. Pre?ul la poarta fermei din Rom?nia a ajuns ?n medie la 2,24 euro kilogramiul carcas? tip S, cel mai mare din UE, indic ultimele date ale Comisie Europene Consultate de . Cu un an ?n urm?, kilogramul era cu 47,1% mai ieftin, iar fa?? de acum o lun? costurile au mai crescut cu 3%. Fa?? de luna decembrie ?ns?, putem vorbi de o u?oar? ieftinire (de? 1,3% comparativ cu ultima s?pt?m?na a anului). Spre exemplu, apogeul a fost atins ?n s?pt?m?na care a ?nceput cu 16 decembrie, c?nd pre?ul mediu de la poarta fermei a fost de 2,3 euro kilogramul, fiind topt cel mai scumpi dintre statele membre. Record dup? record ?n s?pt?m?na care a ?nceput cu 2 decembrie, porcul rom?nesc era al treilea cel mai scump din UE, sub cel din Slovenia (224,5 euro suta de kg) ?i sub Grecia (221,3 euro suta de kilograme). Aceasta cu men?iunea c? ?n Slovenia, pre?urile au fost peste 200 de euro de la ?nceputul anului, iar ?n Grecia au gravitat ?n jurul acestei valori. De altfel, ?n s?pt?m?na care a ?nceput cu 21 noiembrie, pre?ul mediu al c?rnii de porc la poarta fermelor din Rom?nia a dep??it pentru prima dat? ?n ultimii patru ani, pragul psihologic de 200 de euro, conform datelor Comisiei Europene. Dac? vorbim despre medie UE, pre?ul a ajuns ?n orima s?pt?m?na a acestui an la 1,933 euro kilogramul, cu 41,8% mai mult dec?t ?n perioada similar? a anului trecut. Pre?ul c?rnii de porc din Rom?nia cre?te ?n principal din cauza pestei porcine africane care a lovit at?t local, c?t mai ales statele asiatice, cele mai mari consumatoare ?i produc?toare de de porc din lume. Conform datelor Comisiei Europene, produc?ia de carne de porc a Chinei va sc?dea la finele lui 2020 cu 35% fa?? de 2018, ceea ce va ?nsemna o dublare a necesarului de carne de import pentru aceste pie?e. Or, av?nd ?n vedere produc?ia european?, ?i ea ?n u?oar? sc?dere, necesarul de carne din Asia nu va putea fi acoperit din importuri, ceea ce ?nseamn? un deficit pe pia?a ?i implicit o presiune pe pre?. Pia?a este bulversat? de pesta porcin? din Asia Conform datelor din luna octombrie 2019, carnea de porc a ?nregistrat cele mai mari cre?teri valorice la exportul din UE c?tre? ??ri ter?e, respectiv plus 28%, reprezent?nd un plus de de 1,37 miliarde de euro fa?? de anul anterior. Cantitativ, exporturile au crescut cu 82%. ?n ceea ce prive?te produc?ia, p?n? ?n luna octombrie 2019, cantitatea de carne disponibil? din produc?ia intern? a fost de 283.000 de tone, fa?? de 296.000 de tone ?n perioada similar? a anului trecut.MINISTRUL OROS: VOI LUPTA ?MPOTRIVA SAMSARILOR ?I V?N?TORILOR DE SUBVEN?II! Agroinfo ?12 ianuarie 2020 AMENIN?AREA LUI OROS. Voi lupta ?mpotriva v?n?torilor de subven?ii, acei oameni care figureaz? drept beneficiari, dar care de fapt ?i-au mutat banii ?n agricultur? din alte domenii doar pentru a ?ncasa banii de la stat, amenin?? ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, pe pagina sa?oficial? Facebook.??C?nd nu vor mai primi aceste subven?ii, ei vor pleca imediat, dar p?n? atunci distrug agricultura rom?neasc?. Tocmai de aceea vrem s? introducem o prevedere prin care beneficiarii de subven?ii trebuie s? ??i desf??oare cel pu?in 80% din activitate ?n agricultur?, adic? s? fie fermieri veritabili, a anun?at ministrul Oros, duminic?, 12 ianuarie 2020, pe pagina sa Facebook.Cele mai mari probleme ?n criza pestei porcine le constituie nu ??ranul care cre?te porcii pentru consum propriu, ci mistre?ul ?i samsarul, adic? plimbarea porcilor dintr-o parte ?n alta.Trebuie s? termin?m cu acei samsari care merg din poart? ?n poart?, nic?ieri ?n Europa nu mai exist? a?a ceva. Este un comer? ilicit, la negru, nefiscalizat, cu mijloace de transport nedezinfectate. ?n toat? Uniunea European? acest comer? se face pe trasee clare, firmele au flot? proprie de transport, ma?ini speciale, a declarat ministrul agriculturii pentru?Ziua de Cluj.Nechita-Adrian Oros a ad?ugat, pentru aceea?i publica?ie, c? ?ntreg personalul Ministerului Agriculturii este supus acum evalu?rii pentru c? ar exista?angaja?i care nu ar avea?nicio leg?tur? cu domeniul, iar vizat? este una dintre agen?iile de pl??i din agricultur? ?i anume Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR). De la instalarea sa ?n func?ia de ministru, Adrian Oros nu a fost mul?umit de activitatea AFIR. ?n schimb, de fiecare dat?, a l?udat activitatea Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Probabil, AFIR? dispare ?n cur?nd, iar Rom?nia va avea, la fel ca majoritatea statelor membre UE, o singur? agen?ie de pl??i.Cel pu?in 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar ?i locuri unde va trebui s? angaj?m oameni, unde capacitatea lor administrativ? este sc?zut?. ?n aparatul propriu avem 708 angaja?i, iar la toate institu?iile ?i agen?iile din subordine, 14.239.La AFIR au fost sute de transferuri de la entit??i private, f?r? concurs, foarte mul?i angaja?i neav?nd nicio leg?tur? cu activitatea desf??urat?. Am g?sit ?i coafeze ?i "mili?ieni", transfera?i de la firme private, cazuri de meserii mai pu?in obi?nuite pentru activitatea ?n AFIR. Toate deta??rile au ?ncetat de la 1 ianuarie 2020, a mai?spus ministrul agriculturii.Anunt APIA pentru toti fermierii! Ce se intampla pe 30 ianuarie In?ian. 13, 2020??La solicitarea Comisiei Europene, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) v? aduce la cuno?tin?? organizarea la 30 ianuarie 2020 a unei zile de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe, destinat? poten?ialilor beneficiari ai programelor de informare ?i promovare a produselor agricole, eveniment denumit generic INFO DAY.Loca?ie: Albert Borschette Congress Center, Rue Froissart 36, 1040 BrusselsInterval orar: 8:15-17:00Participan?ii se vor ?nscrie online, p?n? la 26 ianuarie 2020,?AICI.Potrivit agendei, se vor prezenta urm?toarele:Politica de promovare: provoc?ri viitoareProgramul Anual de Lucru (AWP) 2020 ?i Cererile de propuneriIni?iativele proprii ale ComisieiRepere din proiectele finalizate 2016-2019 privind obiectivele, rezultatele ?i impactul acestora.Prezent?ri ale beneficiarilor cu privire la beneficiile particip?rii la politica de promovare a Uniunii EuropeneDe ce s? aplici ?i cum s? ai succes cu aplica?ia ta, evit?nd gre?elile cele mai frecvente. Oportunit??i, sfaturi practice ?i lec?ii ?nv??ateDezvoltarea cu succes a campaniilor de marketing: ave?i o idee, g?si?i un partener ?i construi?i o strategie conving?toareAnaliza de pia??Dilem?: impact economic ?i/sau con?tientizare? Cum se demonstreaz? rezultatele unei campanii de promovare.De re?inut:?nregistrarea la acest eveniment este obligatorie prin utilizarea link-ului de mai sus.Nu se vor face ?nregistr?ri la fa?a locului.Toate discu?iile se deruleaz? ?n limba englez?.Costurile de participare (c?l?torie ?i cazare) sunt exclusiv ?n sarcina participan?ilor.?n vederea program?rii de ?nt?lniri individuale, participan?ii la sesiunea de discu?ii libere sunt invita?i s? creeze profilurile propriilor organiza?ii.V? invit?m s? participa?i la aceast? reuniune, ?ntruc?t se pot clarifica ?n mod direct cu exper?ii UE toate aspectele de interes pentru depunerea unei propuneri de program de informare ?i promovare a produselor agricole pe pia?a intern? ?i ?n ??ri ter?e. De asemenea, este foarte util? oportunitatea de a contacta direct at?t poten?iali parteneri de programe c?t ?i poten?iale organisme de punere ?n aplicare a programelor. Agenda evenimentului poate fi consultat? acces?nd urm?torul link:? avertizeaza: Nordicii vor sa ii dezavantajeze pe fermierii romani In?ian. 13, 2020? Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anun?at la Cluj, ?n cadrul unei conferin?e de pres?, c? va ?ncerca s? construiasc? o alian?? cu reprezentan?ii unor ??ri precum Polonia, Ungaria ?i Cehia, pentru a lupta ?mpotriva unor schimb?ri ale Politicii Agricole Comune, propuse de statele nordice ale Uniunii Europene. Dac? vor fi adoptate, aceste schimb?ri vor dezavantaja fermierii rom?ni.Adrian Oros a declarat c?, ?n timpul pre?edin?iei finlandeze a Uniunii Europene, statele din nordul continentului au f?cut o serie de propuneri care ar limita posibilitatea Rom?niei de a folosit banii europeni pentru dezvoltarea mediului rural. ?n locul investi?iilor ?n dezvoltare, statele nordice au propus s? aloce mai mul?i bani pentru combaterea schimb?rilor climatice.De asemenea, statele nordice ar vrea s? introduc? reguli mai rigide ?n domeniul utiliz?rii banilor europeni. Rom?nia se va opune, deoarece adoptarea acestor reguli va ?nsemna un grad mai redus de absorb?ie a banilor europeni.Aceea?i pozi?ie a fost adoptat? ?i de al?i mini?tri ai ??rilor din centrul ?i estul Uniunii Europene, cu care Adrian Oros se va ?nt?lni ?n aceast? lun?, ?n Germania, ?n cadrul unei reuniuni intitulat? ”S?pt?m?na Verde”.ALTELEMinistrul Agriculturii Adrian Oros: Voi lupta ?mpotriva v?n?torilor de subven?ii. ?n Rom?nia suntem campioni Vasile Magradean 12.01.2020, Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anun?at c? va lupta ?mpotriva v?n?torilor de subven?ii, investitori care nu urm?resc s? fac? performan?? ?n domeniu, ci doar s? ?ncaseze subven?iile pentru terenurile sau animalele de?inute.Adrian Oros a declarat, duminic?, la Cluj-Napoca, ?ntr-o conferin?? de pres? c? inten?ioneaz? redirec?ionarea banilor c?tre cei care au o tradi?ie ?n a cultiva p?m?nt ?i a cre?te animale.?Avem de g?nd ca, ?n noul Program Na?ional Strategic, s? evit?m banii care merg spre v?n?torii de subven?ii, persoane, companii sau fonduri de investi?ii care ??i plaseaz? banii ?n agricultur? nu pentru a face performan??, ci doar cu scopul de a v?na aceste subven?ii ?n agricultur?. Vrem s? redirec?ion?m c?t mai mul?i bani c?tre cei care au o tradi?ie ?n a cultiva p?m?nt ?i a cre?te aninale. Voi lupta ?mpotriva acestor v?n?torilor de subven?ii, la noi ?n ?ar? suntem campioni. C?nd subven?iile vor disp?rea, ei vor pleca din acest domeniu, dar p?n? atunci ?n jurul lor distrug totul, iar cei care au tradi?ie ?n cre?terea animalelor ?i ?n cultivarea p?m?ntului sunt sufoca?i de ace?ti investitori”, a spus Oros.Potrivit acestuia, la nivelul CE se va legifera ca un fermier veritabil s? fie cel care ob?ine 80% din venituri din agricultur? ?i doar ?n aceste cazuri s? poate beneficia de subven?ii.PIB-ul Bucure?tiului a crescut de patru ori ?n ultimii 15 ani, PIB pe cap de locuitor s-a triplat, ?ns? acum ?ncepe s? piard? din vitez? R?zvan Botea 13.01.2020, Economia municipiului Bucure?ti a crescut ?n termen nominali de patru ori fa?? de anul 2005, iar ?n aceea?i vreme PIB per capita s-a triplat. Astfel, de la un PIB de 62,7 mld. lei ?n 2005, ?n 2019 PIB-ul estimat a fost de 248 mld. lei, circa un sfert din economia rom?neasc?. Datele de la Prognoz? ?i Statistic? arat? c?, ?n afar? de perioada crizei, PIB-ul Bucure?tiului a crescut la un ritm uneori dublu fa?? de media na?ional?.?Aceast? cre?tere economic? este o consecin?? a investi?iilor str?ine, a unei dinamici antreprenoriale f?r? precedent, dar ?i a concentr?rii unei p?r?i semnificative din companiile rom?ne?ti ?n zona Bucure?ti - Ilfov. Pe ansamblu, astfel de fenomene se ?nt?lnesc ?i ?n capitale ale unor ??ri cu economia mult mai dezvoltat? dec?t a Rom?niei, a?a cum este regiunea parizian? ?n Fran?a, de exemplu“, a comentat pentru ZF Florin Luca, analist economic.?n ultimii trei ani ?ns?, Bucure?tiul a crescut la un ritm mai lent dec?t media na?ional?. Explica?ia vine din faptul c? dezvoltarea economic? a Bucure?tiului a atins un nivel de maturitate ?i a intrat ?ntr-un proces de decelerare, explic? pentru ZF economistul Gheorghe Zaman ?i spune c? un impuls puternic pentru dezvoltarea economic? a Bucure?tiului poate veni din adoptarea noilor tehnologii.?Intervin ?ns? elemente de impulsionare a cre?terii, mai ales dac? se au ?n vedere genera?ii tehnologice noi pe care ar trebui s? le adopt?m cu cea mai mare celeritate cu putin??. Adic? dac? noi vom vrea s? cre?tem repede, avem nevoie s? adopt?m robotizarea, automatizarea, digitalizarea, inteligen?a artificial?, platforme colaborative sau internet of things. Aici Bucure?tiul poate s? irup?. Bucure?tiul concentreaz? 70-80% din poten?ialul de cercetare al Rom?niei, ?ns? este nevoie de cercetare aplicat?“, a explicat pentru ZF prof. dr. Gheorghe Zaman, membru al Academiei Rom?ne ?i directorul Institutului de Economie Na?ional?.?n perioada premerg?toare crizei economia bucure?tean? a crescut la ritmuri duble fa?? de media na?ional? ?n unii ani. Gheorghe Zaman mai spune c? la aceast? cre?tere, pe l?ng? al?i factori, ?i-au adus aportul ?i oscila?ia cursului de schimb ?i sectorul serviciilor.?Aceast? cre?tere nominal? semnificativ? a fost datorat? ?i unor factori care ?in de oscila?ia cursului de schimb ?i acest lucru ?i-a pus amprenta. ?n plus, ?i ?n celelalte ??ri membre ale UE au existat salturi economice serioase. La aceast? cre?tere ?i-a adus aportul sectorul ter?iar. Bucure?ti, fiind capital?, are o pondere foarte mare a serviciilor, fiind ?i o mare aglomerare, dar fiind ?i centrul politic ?i economic al Rom?niei a influen?at foarte mult zona de servicii.“Cu toate acestea, ?n 2009, c?nd s-au resim?it din plin efectele crizei, PIB-ul Bucure?tiului a intrat ?ntr-un declin mai puternic dec?t PIB-ul na?ional: -11,7%, fa?? de sc?derea economic? a Rom?niei de 7%. Gheorghe Zaman spune c? ?i revenirea Bucure?tiului la nivelul de PIB per capita dinainte de criz? a fost mai greoaie dec?t a altor ora?e mai mici.?Bucure?tiul, fiind un ora? at?t de mare, ?i-a revenit mai greu din criz? ?n sensul c? are o capacitate de refacere destul de ?nceat?, ?n timp ce ?n alte ??ri unele ora?e ?n al doilea an deja au ajuns la un nivel al PIB per capita la nivel antecriz?. Toate ora?ele mai mari au avut o vitez? de recuperare a declinului economic datorat crizei mai mic? dec?t ora?ele mici.“ ……………………….LEGISLATIVLegislatie romaneasaOrdinul nr. 837/2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea inspec?iilor fitosanitare din domeniul protec?iei plantelor ?i carantinei fitosanitare ?i pentru controlul comercializ?rii ?i utiliz?rii produselor de protec?ie a plantelor Abrogat de Ordin 568/2019Legea v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic nr. 407/2006 Modificat de Lege 13/2020Legea nr. 121/2014 privind eficien?a energetic Modificat deOrdonan?? de urgen?? 1/2020Legea energiei electrice ?i a gazelor naturale nr. 123/2012Modificat de Ordonan?? de urgen?? 1/2020………………….INTERNEOIERI, SPUNE?I PREZENT PE 30 IANUARIE 2020!Agroinfo ?13 ianuarie 2020 – ?NT?LNIRE CU MINISTRUL AGRICULTURII. Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor din Rom?nia, APC, anun?? to?i cresc?torii de ovine ?i fermierii?c? a modificat, din motive obiective, data la care se va organiza prima ?edin?? na?ional? cu participarea ministrului agriculturii, Adrian Oros, a secretarului de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru ?i a reprezentan?ilor Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?. Astfel, data se mut? de pe 18 ianuarie 2020 pe 30 ianuarie 2020.Am am?nat organizarea ?edin?ei pentru c? domnul ministru al agriculturii, Adrian Oros, ne-a anun?at c? va fi plecat la evenimentul S?pt?m?na Verde de la Berlin, Germania. Ini?ial, am vrut s? ?inem aceast? ?edin?? pe data de 18 ianuarie 2020, dar pentru c? dorim ca domnul ministru s? se ?nt?lneasc? cu oierii ?i s? le asculte necazurile, am am?nat pentru data de 30 ianuarie 2020. A?adar, ?edin?a se va ?ine pe 30 ianuarie 2020, ?n ora?ul Sibiu. Cresc?torilor de ovine le vom comunica ?n cel mai scurt timp loca?ia aleas? ?i programul evenimentului, a declarat oierul Gheorghe D?nule?iu, Ghi?? Ciobanul, secretar APC.La prima ?edin?? na?ional? organizat? de APC, fermierii vor putea discuta fa?? ?n fa?? cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, cu secretarul de stat MADR Emil Dumitru ?i cu reprezentan?ii APIA.Detalii despre prima ?edin?? la nivel na?ional organizat? de APC pute?i afla la urm?toarele numere de telefon:Dan Petrescu (Arge?), pre?edinte APC - ?0723408490D?nule?iu Gheorghe (Sibiu) secretar APC -?0728444426Sterp Ioan (Bihor) vicepre?edinte APC - ?0774628192Suciu Ioan (F?g?ra?) cenzor APC - 076596158714.000 DE APICULTORI ROM?NI, PIERDU?I pe DRUM! Agroinfo ?13 ianuarie 2020 MAI PU?IN CU 14.071 DE APICULTORI! Un document al Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie (ANZ) demonstreaz? c? Rom?nia are mai pu?in cu 14.071 de apicultori. Ori nu au fost?40.000 de apicultori, ori cei 14.000?au renun?at la apicultur?, ori s-au pierdut ?ntre statisticile asocia?iilor de apicultori ?i eviden?a Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie.?n iulie 2019, la nivel na?ional,?erau ?nregistra?i ?n jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre ace?tia cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. Aceast? informa?ie apare pe pagina oficial? a Federa?iei Asocia?iilor Apicole din Rom?nia- ROMAPIS.Surs?: ROMAPISAceea?i informa?ie apare ?i ?n interviul pe care Radio France International, RFI,?i l-a?luat lui Constantin Dobrescu, apicultor ?i vicepre?edinte ROMAPIS ?n iulie 2019. ?i aceea?i informa?ie s-a rostogolit tot anul 2019 ?n media.Rom?nia produce, ?n medie, 22.000 de tone de miere anual, clas?ndu-se pe locul patru ?n Europa ?i de?ine peste 1,4 milioane de familii de albine.?La nivel na?ional, sunt ?nregistra?i ?n jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre ace?tia cu un efectiv de 900.000 de familii de albine, anun?a RFI.Se pare c? din iulie 2019 p?n?-n octombrie 2019, s-au "evaporat" 14.071 de apicultori rom?ni.?O demonstreaz? eviden?a pe care Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie a publicat-o pe pagina sa oficial? la data de 31 octombrie 2019. Ce-i drept, ?n eviden?a ANZ, num?rul familiilor de albine, declarat, este mai mare, 1.962.151 de familii de albine. ?n schimb, num?rul apicultorilor aproape c? este ?njum?t??it. Astfel, din 40.000 de apicultori rom?ni au mai r?mas doar 25.929. At?tea coduri sunt alocate. Adic?, mai pu?in cu 14.071 de apicultori.Cei mai mul?i apicultori sunt ?n jude?ul V?lcea, 1926, iar cei mai pu?ini sunt ?n jude?ul Covasna, 132. Mai jos, ave?i documentul ANZ:Iriga?iile, subiect fierbinte ?n continuare?? Delia Ciobanu Luni, 13 Ianuarie 2020 Iriga?iile sunt un subiect la mod?, mereu fierbinte al agriculturii rom?ne?ti, chiar ?i ?n perioade ca acestea ?n care ploile nu mai contenesc. Motivele sunt multe, iar lipsa sistemelor de irigat se reflect? ?n produc?ie ?i ?ntr-o mai mic? putere de cump?rare pentru agricultorii rom?ni, care au doar de pierdut pe o pia?? comun?. S-au f?cut pa?i importan?i ?n acest sens, accentul fiind pus pe infrastructura principal? de irigat, care are ?n prezent 2.000 km de ap? gratuit?.La capitolul realiz?ri ?n acest domeniu, ?n ultimii patru ani, s-au f?cut pa?i importan?i pentru ?chestiunea iriga?iilor” prin implicarea Ligii Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii din Rom?nia ?i a Ministerului Agriculturii. ?S-au putut ob?ine umplerea canalelor, achizi?ia energiei electrice de pe pia?a liber?, s-au legiferat sume importante pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigat, s-a ?nceput a treia sesiune pentru subm?sura pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigat ?i ?n cele din urm? se poate iriga cu ap? pompat? f?r? niciun ban de la ANIF, venind ?n sprijinul fermierilor ?i ?ncuraj?ndu-i s? vin? s?-?i ?nfiin?eze OUAI-urile ?i s? acceseze acele proiecte europene de un milion de euro nerambursabil, at?t pentru modernizarea infrastructurii secundare, c?t ?i pentru achizi?ia de echipamente moderne de irigat”, ne-a declarat Viorel Nica, pre?edintele Ligii Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii din Rom?nia (LUAIR).?n prezent, Organiza?iile Utilizatorilor de Ap? din Rom?nia sunt undeva la 570, fiind ?n curs de ?nfiin?are ?n unele jude?e cu deficit mare de precipita?ii, iar suprafa?a dep??e?te 1,8 milioane de hectare. ??n momentul de fa??, sunt aproape 570 de organiza?ii ?nfiin?ate. ?n 2017 aveam undeva la 340, iar de atunci au fost ?nfiin?ate foarte multe ?i mai avem de aprobat ?nc? vreo 70 de organiza?ii de ud?tori. Practic, vreo 220 de organiza?ii au fost ?nfiin?ate ?n doi ani, pe o suprafa?? de aproape 600.000 de hectare”, a precizat Florin Barbu, director general, Agen?ia Na?ional? de ?mbun?t??iri Funciare.ANIF, prin programul de guvernare, a urm?rit dou? puncte foarte importante: reabilitarea infrastructurii principale de iriga?ii ?i ap? gratuit? pe canale. ??n momentul de fa??, pe reabilitarea celor dou? milioane de hectare din aduc?iunea principal? avem 50 de ?antiere deschise ?n ?ar?, deja suntem la 1.400.000 de hectare puse la dispozi?ia fermierului, fa?? de 2016, c?nd aveam 340 de hectare puse la dispozi?ia fermierilor”, a ad?ugat Florin Barbu.?n cifre concrete, sunt 2.000 km de ap? gratuit? pe toat? infrastructura principal?. ??i rog foarte mult pe fermieri s? acceseze fondurile europene. Avem o ax? deschis? acum pe subM?sura 4.3 pentru reabilitarea infrastructurii secundare de iriga?ii, pe organiza?ii de ud?tori, proiectele sunt de un milion de euro, prin care sunt zero cofinan?are, inclusiv TVA-ul este eligibil. Mai mult de at?t, am modificat programul de dezvoltare rural?, prin care ?n 30% din proiect s? poat? s?-?i ia ?i echipamentul de irigat. Astfel, ?nchidem ciclul acesta, infrastructur? principal? – infrastructur? secundar? – instala?ie, pentru a aduce ?n condi?iile cele mai bune apa la plant?”, a completat Florin Barbu.Apa gratuit? este ?vital?”?i fermierii sunt de acord c? punctul declan?ator al organiz?rii ?n OUAI-uri ?i al acces?rii fondurilor prin subM?sura 4.3 l-a constituit furnizarea de ap? gratuit?, agricultorii fiind ?ns? sus?inu?i activ de autorit??i, ?n acest proces. ?Este esen?ial, f?r? de asta nu s-ar fi putut altfel, cel pu?in pe anumite trepte de pompare, unde aducerea apei crea un pre? de cost al apei destul de mare. V? dau un exemplu ca s? m? fac ?n?eles ?n acest sens, de ce eu ?l consider vital. Noi avem terenuri aflate pe treptele 3 ?i 4 de pompare a sistemului de care apar?inem ?i, ?n 2004, c?nd a ap?rut Legea 138, Legea ?mbun?t??irilor Funciare, ?n decembrie, prin con?inutul acelui act normativ s-a eliminat subven?ia care f?cea obiectul apei de iriga?ii. ?n prim?vara anului urm?tor, 2005, am cerut o ofert? ANIF-ului pentru apa care urma s? fie folosit? pe treapta 3: pre?ul era de 2.000 de lei pe 1.000 de metri cubi ?i pentru treapta 4 – 4.000 de lei, ?n condi?iile ?n care cu un an ?n urm?, moment ?n care energia era subven?ionat?, care f?cea obiectul pomp?rii apei, apa adus? la plant? era la 50 de lei 1.000 de metri cubi. Prin exemplul pe care vi l-am dat vreau s? scot ?n eviden?? c? acest act normativ, ?n spe?? Legea prin care s-a stabilit c? apa se livreaz? gratuit, este elementul-cheie care a generat investi?iile ?n iriga?ii ?i a mobilizat”, ne-a explicat Constantin Soare, fermier din localitatea F?nt?nele, jude?ul Constan?a. Convingerea lui este c? degeaba autorit??ile au creat un pachet de acte normative, dac? produc?torii agricoli nu se organizeaz? ?n OUAI ?i nu depun proiecte ?n vederea atragerii acelor fonduri ?i a reabilit?rii ?i moderniz?rii infrastructurii secundare.Reabilitarea infrastructurii secundare de c?tre fermieri, important?Astfel, ?n aceast? prim?var?, s-au pus ?n func?iune foarte multe sta?ii de pompare, de repompare ?i chiar canale de iriga?ii. Pe l?ng? Programul Na?ional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Iriga?ii, a fost conceput ?i un program de repara?ie a sta?iilor nefunc?ionale ?n ultimii 20 de ani. ?Prin acest program, pe l?ng? cele dou? milioane de hectare pe care noi le punem ?n func?iune ?n 2020 pe reabilitare, pe schimbare de pompe, ?nc? 400.000 de hectare prin acest program de repara?ii vor fi puse ?n func?iune. ?n Boto?ani am pus (?n func?iune, n.r.) dou? amenaj?ri care n-au func?ionat ?n ultimii 20 de ani, ?n Covasna, care la fel n-a irigat ?n ultimii 20 de ani, ?n Cluj – Mihai Viteazu, Ostrov-Clopotiva, ?n Hunedoara, ?n C?l?ra?i – Olteni?a, ?n Olt amenajarea Buc?ani-Cioroiu”, a afirmat directorul general ANIF, Florin Barbu.Pe Programul Na?ional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Iriga?ii, din cele 50 de ?antiere, aproape 11 sunt ?nchise. ?n zona Br?ilei, 70% din infrastructur? este finalizat?, iar ?n Olt mai sunt doar mici detalii de pus la punct. ??n jude?ul Dolj, deja am reabilitat amenajarea Nedeea-M?ce?u, care are ?n spate aproape 80.000 de hectare, ?n propor?ie de 90%, deci practic 11 amenaj?ri din cele 50 care sunt ?n execu?ie au fost finalizate ?ncep?nd cu anul trecut. Anul acesta, sper ca 80% din cele 50 de amenaj?ri s? fie finalizate. Mici interven?ii vor mai fi ?n anul 2020, c?nd din septembrie vom ?ncepe diferen?a de amenaj?ri care sunt mult mai mici ?i timpul de execu?ie va fi foarte scurt, maximum un an, astfel ?nc?t pe 31 decembrie 2020 s? avem cele dou? milioane de hectare reabilitate”, sper? Florin Barbu.Dar foarte important este ca fermierii s? reabiliteze infrastructura secundar? de iriga?ii, astfel ?nc?t sistemul s? func?ioneze ?n parametri optimi.Legat de gratuitatea apei, Florin Barbu d? asigur?ri, astfel ?nc?t fermierii s? stea lini?ti?i: ??mpreun? cu domnul pre?edinte al Comisiei de agricultur? din Camera Deputa?ilor, Alexandru St?nescu, aceast? ap? gratuit? am transpus-o prin lege, deoarece dac? era printr-o hot?r?re de guvern era mai u?or de anulat”.Printre proiecte se afl? ?i cei 51 km din canalul Siret-B?r?gan, preluat prin OG de la Apele Rom?ne, iar pe 30 martie 2020 vor ?ncepe lucr?rile, cu termen de finalizare ?n 2023. Mai exist? ?i o strategie pentru lacurile de acumulare, prin care s? se irige gravita?ional 400.000 de hectare.Doar natura a ?mpins dezvoltarea sistemelor de irigat?n jude?ul Ialomi?a, spre exemplu, au fost amenajate, p?n? ?n 1990, 204.000 ha de irigat. Ast?zi se irig? aproape 100.000 de hectare, din care 80% au beneficiat de proiecte, 20% ?i-au f?cut sisteme locale de irigat prin pu?uri, din hele?teie. ??n continuare, se ?nfiin?eaz? OUAI-uri ?i ?n jude?ul Ialomi?a. ?n jude?ul C?l?ra?i, acolo unde suprafa?a de irigat a fost ?i este mai mare, dinamica ?nfiin??rii OUAI-urilor este mai puternic? dec?t ?n jude?ul Ialomi?a ?i chiar dac? beneficiaz? de o surs? de ap? din p?nza de ap? freatic? ?i de ceva precipita?ii, irig? ?i ei peste 100.000 de hectare”, a completat Viorel Nica, men?ion?nd c? se merge pe eficien?? economic?, iar investi?iile care nu se pl?tesc singure ?i care n-aduc profit nu trebuie f?cute.Celor care nu acceseaz? proiecte ?i nu merg la b?nci s?-?i achizi?ioneze chiar ?i terenul agricol, dar ?i echipamente moderne de irigat, nu le merge bine, sus?ine fermierul ialomi?ean care conduce LUAIR. ?Eu am peste patru milioane de euro credite bancare pentru investi?ii, at?t ?n achizi?ionarea terenurilor, c?t ?i a echipamentelor de irigat. Irig din 3.500 de hectare aproape 2.800 de hectare cu pivo?i cu raz? de la 550 de metri p?n? la 900 de metri – ace?ti pivo?i sunt at?t de automatiza?i, ?nc?t pot s?-i pornesc ?i s?-i opresc de pe tablet? ?n cadrul unui soft al furnizorului de echipamente de irigat”, ne-a spus Viorel Nica. Acesta lucreaz? 50% din terenul unei exploata?ii ce a avut, p?n? ?n anii ’90, o amenajare de 7.200 de hectare. Cu echipamentele vechi, nu se putea iriga nici 30%, iriga?iile f?c?ndu-se cu prec?dere la culturile de talie mic?, nu ?i la porumb, cultur? cu rentabilitate ridicat?.Dinamica iriga?iilor a ?inut ?i de ce s-a ?nt?mplat cu vremea ?n ultimii ani. ?n jude?ul Ialomi?a, au fost doi ani de secet?, 2001 – 2002, ?i ?nfiin?area OUAI-urile a devenit subiectul fierbinte. ?A mai venit un val de ani normali, s-a renun?at, dar ?ncurajarea fermierilor de a se asocia ?n OUAI-uri ?i a accesa proiectele cu finan?are european? a avut loc ?n anii 2007, 2011. Anul trecut, mul?i fermieri, colegi de-ai mei din jude?ul Ialomi?a, ?tiau c? am echipamente de irigat tip tambur ?i veneau s? cumpere aceste echipamente”, poveste?te Viorel Nica.Astfel, se pare c?, uneori, numai natura mai reu?e?te s?-i determine pe unii s? ac?ioneze rapid.Pentru ca acest proces s? aib? trend pozitiv, trebuie ?nfiin?ate, ?n continuare, Organiza?iile Utilizatorilor de Ap?. Mai mult, chiar dac? toat? legisla?ia de ast?zi care se reg?se?te pe site-ul MADR este foarte avantajoas?, este necesar? o colaborare la nivel jude?ean ?ntre mai multe organisme. ??ntre Ministerul Mediului, Direc?ia Sanitar-Veterinar?, ?ntre OCPI, ?ntre Consiliul Jude?ean, pentru c? orice proiect depus are nevoie de avize de la aceste direc?ii deconcentrate. Ministerul Agriculturii a luat o m?sur? foarte inteligent? de a se deplasa lunar ?n fiecare jude?, cu pondere la iriga?ii ?i cu multe proiecte pe iriga?ii, ?i la acele ?ntruniri particip? reprezentantul Ministerului Agriculturii, reprezentantul Consiliului Jude?ean, reprezentantul Prefecturii, OCPI-ul, ANIF-ul, AFIR-ul. ?n cadrul acestor ?nt?lniri, s? ?ti?i c? se pune repede ?n aplicare ob?inerea avizelor”, a subliniat pre?edintele Ligii Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii din Rom?nia.Astfel, nu prea mai exist? impedimente, spun speciali?tii, ?n ob?inerea avizelor sau ?n accesarea proiectelor. O solu?ie este ca fermierii s? lucreze cu un consultant, care s? ob?in? toate avizele, pentru c? prezent?nd documenta?ia unei direc?ii deconcentrate, aceasta este obligat? s?-i r?spund? ?n maximum 30 de zile la toate avizele.?F?r? ap?, nu facem produc?ie”S?m?n?a ?i tehnologiile nu ?nlocuiesc lipsa apei, iar acest fapt e ?i mai bine eviden?iat ?n zona de sud a ??rii. Nicu?or ?erban, administratorul Agroserv M?riu?a, este unul dintre fermierii care lucreaz? o suprafa?? mare, ?n jur de 3.500 ha ?n jude?ele C?l?ra?i ?i Ialomi?a, ?i a reu?it anul trecut s? amenajeze pentru iriga?ii o suprafa?? de aproape 200 de hectare, pe care o folose?te cu prec?dere pentru culturile furajere, pentru c? vrea s? ??i poat? asigura furajele pentru ferma de taurine, indiferent de c?t de secetos este anul. ?Putem s? avem de toate, f?r? ap?, nu facem produc?ie. ?i, din p?cate la ora asta, la noi ?i mai ales ?n zona de sud-est, principalul fapt care ?n anumi?i ani limiteaz? produc?ia este apa. ?i este clar c?, dac? discut?m despre produc?ia vegetal?, toate eforturile trebuie duse ?n aceast? direc?ie, ?n a face tot ce este posibil ?n a asigura necesarul de ap? al plantelor. Aici vorbim de iriga?ii, ?n primul r?nd, dar nu numai, ?i de perdele de protec?ie, vorbim de orice surs? de ap? care poate fi folosit? la nivel regional sau chiar la nivel local. S? nu uit?m c? avem surse multe de ap? la nivel local, care trebuie reglementate de forul legislativ pentru a le putea folosi”, a specificat fermierul Nicu?or ?erban.Exist? fermieri care vor s?-?i fac? singuri sistemele, f?r? o asocia?ie?n zona ?n care Nicu?or ?erban are terenurile, nu exist? organiza?ii de ud?tori ?i crede el c? nici nu sunt necesare, dac? agricultorii au resurse pentru a crea aceste sisteme de iriga?ii. ?Ar trebui reg?ndit? un pic formula de acordare a banilor, ?i anume s-o facem c?t de simplu se poate. Orice fermier care are voin?a s? fac? iriga?ii ?i are ?i posibilit??i financiare – personale, ?mprumuturi sau orice alt? form? – nu trebuie condi?ionat de nicio prezen??, dec?t de dorin?a lui de a face iriga?ii. Cred c? nu e cazul s? ne formaliz?m de o anumit? asociere ?i din cauza asta s? pierdem, pentru c? dac? unu-doi dintr-o zon? nu vor s? se asocieze, nu e cazul s? stea cineva dup? ei ?i din cauza asta s? pierdem timp ?i s? nu facem ceea ce trebuie ?n privin?a iriga?iilor”, a explicat Nicu?or ?erban, subliniind c? fondurile europene se dau ?n condi?iile pe care Rom?nia le stabile?te cu Europa. ?Nu Europa stabile?te singur? condi?iile de acordare a banilor, ci, de cele mai multe ori, la propunerile f?cute din Rom?nia. Deci eu nu cred c? nu putem face anumite lucruri c? nu ne las? Europa. Nu. Dac? nu putem face un lucru este pentru c? noi nu le-am g?ndit corect”, a completat fermierul.Astfel, e nevoie de o deschidere at?t ?n ceea ce prive?te partea legislativ?, c?t ?i cea logistic?, dar ?i ?n ceea ce prive?te sursele de ap?. ?Nu trebuie s? ne g?ndim numai la sistemele clasice de iriga?ii, ci trebuie s? lu?m ?n calcul fiecare posibilitate local?: c? este lac, c? este un r?u, c? este pu? forat. Trebuie s? ne ducem ?n ??rile care au tradi?ie deja ?n aceast? treab?, ?i vorbesc de Spania, Ungaria, Turcia, de unde s? lu?m modele pentru a putea rezolva aceast? problem? care este, a?a cum spuneam, o fr?n? ?n calea produc?iei agricole sigure pe care Rom?nia ar putea s? ?i-o fac? an de an”, a mai spus agricultorul.Investi?iile trebuie f?cute, chiar dac? ploaia nu lipse?teDespre ce se ?nt?mpl? ?n jude?ul C?l?ra?i am discutat cu Alexandru Baciu, unul dintre speciali?tii cunoscu?i ai zonei, care lucreaz? aproximativ 3.000 ha de teren agricol ?i are o ferm? cu 1.200 de bovine: ?C?l?ra?iul are sistem de iriga?ii ?n propor?ie de, cred eu, 35-40% func?ional. Mai trebuie puse la punct sistemele, se investesc bani acum ?n acest sens, dar se investesc bani ?i ?n reamenajarea sau reabilitarea unor sisteme care, din punctul meu de vedere, sunt fostele sisteme energofage, cu consum foarte mare de energie electric?. Probabil c? atunci c?nd s-au f?cut aceste investi?ii trebuia s? g?ndeasc? ?i un sistem cu energie alternativ?, o eolian?, ni?te panouri solare care s? foloseasc? tot timpul aceast? energie, s? pomp?m apa cu energie ieftin?, ?i atunci ?i apa care ajungea la noi, la fermieri, era mai ieftin?. Dar e bine ?i a?a, bine c? se face”.Din punctul s?u de vedere, ?i fermierii ar trebui s? fac? un efort ?i s? se doteze cu echipamente. Investi?ia guvernului e degeaba, dac? ei nu au cum s? o distribuie plantelor.?n ferma sa, Alexandru Baciu are o acoperire de 80% ?n privin?a iriga?iilor, dar i-ar mai trebui echipamente. Chiar dac? anul acesta ploaia nu a lipsit, investi?iile tot trebuie f?cute, pentru a avea o continuitate ?n produc?ie. ?Factorul clim? a devenit acum primordial. Nu mai putem s? cont?m pe prognoze, c? se schimb? de la or? la or?, de la minut la minut ?i nu po?i s? mai faci o predictibilitate pe termen lung cum va fi vremea – m? plou? c?nd leag? porumbul sau c?nd r?sare gr?ul sau r?sare rapi?a. De departe, asta este loterie. ?i atunci va trebui s? ne adapt?m noilor condi?ii climatice, care sunt determinante ?n ziua de ast?zi ?n segmentul nostru, pe agricultur?”, a explicat Alexandru Baciu.Despre programul de modernizare, spune c? trebuie avut ?n vedere finalitatea lui: c??i dintre fermieri vor beneficia de aceste programe ?i c?t se va iriga efectiv. Apa ajunge la terenul agricultorilor, dar trebuie verificat dac? au cu ce iriga.Dobrogea se usuc?. Solu?ia? Tot banii UE!Constantin Soare, fermier dobrogean din F?nt?nele – Constan?a, se confrunt? cu toate problemele cauzate de lipsa apei. ?La aceast? dat?, nu avem ap?. ?n Dobrogea e secet?, ?n timp ce agricultorii din restul ??rii au exces de ap?. Cauza este generat? de factorii naturali, de modul ?n care a evoluat clima, care, de un an de zile ?ncoace, a fost a?a de imprevizibil? ?n sensul c?, pe zona ?n care ne derul?m activitatea, ?n spe?? ?n zona Dobrogea, tr?im o perioad? cum n-am ?nt?lnit de c?nd fac agricultur?, de dup? Revolu?ie ?ncoace. Avem o secet? at?t de acut?, ?nc?t nu ?tiu dac? ne vom recupera cheltuielile pe care le-am f?cut la culturile ?nfiin?ate la aceast? dat?”, ne-a spus fermierul const?n?ean, subliniind c? zona aceasta ?impune” iriga?iile.Constantin Soare a pus bazele unei Organiza?ii a Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii cu numele Eravo, al c?rei pre?edinte este, cu care a depus deja proiecte pentru reabilitarea sistemelor de iriga?ii. Ulterior, a preluat infrastructura de la ANIF, ?n total 6 ploturi, ce cumuleaz? o suprafa?? irigabil? de 5.350 de hectare. ?La ora actual?, pe programul PNDR, subM?sura 4.3, am depus ?ase proiecte ?n vederea reabilit?rii ?i moderniz?rii celor 6 ploturi ?i proiectele sunt ?n acest moment ?n analiza AFIR, urm?nd ca ?n perioada urm?toare s? intre ?n faza de selec?ie ?i de contractare.”?i ?n viitorul PNDR e nevoie de continuarea m?surilor pentru iriga?iiLucrurile par ?ns? c? au intrat ?n linie dreapt?, spune Constantin Soare, ?i politica celor de la conducere, de la aceast? or?, vine ?n sprijinul agricultorilor. ???i men?in principiile care fac obiectul acestor pachete de acte normative. M? bucur? faptul c? sunt interese ?n a continua aceste investi?ii, aceste acte normative ?i ?n programul urm?tor, PNDR 2021-2027”, afirm? Constantin Soare.Acest fapt e necesar av?nd ?n vedere c? acel milion de euro, care se aloc? pentru un proiect pentru reabilitarea ?i modernizarea unui plot, nu este suficient pentru a finaliza ?ntreaga infrastructur? secundar?, e nevoie ca fermierii, a?a cum este permis ?i prin Ghidul Solicitantului, s? mai depun? un proiect sau chiar dou?. ?n caz contrar, riscul e de a crea o investi?ie nefinalizat? ce ar putea deveni pies? de muzeu.Solu?ia e ca ?i guvernele urm?toare s? acorde aten?ie acestui segment al economiei ?i s? sus?in? agricultorii. ?To?i cei care vor veni la conducerea acestei ??ri de acum ?ncolo trebuie s? dea o importan?? deosebit? modului ?n care se deruleaz? activitatea din agricultur?, s?-i acorde aten?ia pe m?sura importan?ei ei ?i ?n mod special pe tema pe care o discut?m la acest moment, iriga?iile, apa se impune a fi livrat? permanent, gratuit, organiza?iilor ?i celor care o utilizeaz?. Pentru c?, dac? se va schimba aceast? decizie, s? nu se mai livreze gratuit apa organiza?iilor, se va ajunge ?n situa?ia ?n care investi?iile pe care le-am f?cut ?i le vom face de acum ?ncolo pe ce ?nseamn? reabilitarea ?i modernizarea infrastructurii secundare, ?i nu numai noi, ci ?i Ministerul Agriculturii prin Programul Na?ional de Reabilitare? a Infrastructurii Principale de Iriga?ii, s? devin? piese de muzeu – va ajunge ca dup? ’90, c?nd totul s-a distrus”, este de p?rere dobrogeanul. Dac? nu va fi o coeziune legat de buna func?ionare a acestei activit??i, nu doar fermierii pierd, ci ?i statul.Articol publicat ?n Revista Fermierului, edi?ia 14-30 iunie 2019 ?Bun?t??i locale”, o nou? cooperativ? agricol?? Mihai Nistor Luni, 13 Ianuarie 2020 Cooperativa, ca form? de organizare, devine tot mai interesant? pentru micii produc?tori, care v?d ?n ea rezolvarea problemelor de pia??, din ce ?n ce mai complicate, care i-a scos deja din joc pe mul?i dintre ei. P?n? la sf?r?itul anului 2019, e gata documenta?ia necesar? ?nfiin??rii Cooperativei Agricole ?Bun?t??i locale”, urm?nd ca ea s? devin? func?ional? din anul 2020.?n jude?ul Arad, cinci produc?tori de legume ?i fructe ?nfiin?eaz? acum cooperativa ?Bun?t??i locale”, prin intermediul c?reia sper? s? produc? mai mult ?i mai bine. Oana Sidor, produc?tor de legume de la Pecica, ?i-a asumat rolul de pre?edinte al cooperativei ?i motiveaz? demersul astfel: ?Am hot?r?t s? ?nfiin??m cooperativa agricol? din cauza faptului c? nu am reu?it s? g?sim o desfacere a?a cum am fi dorit pentru produsele noastre. Suntem fermieri mici, to?i, membrii cooperativei. Producem cantit??i medii, spunem noi, adic? nu producem zeci sau sute de tone, ca s? putem ?ncheia contracte cu supermarketurile, ?i nici cantit??i mici, pe care s? le putem vinde ?n dou? zile pe s?pt?m?n? la pia??. Am considerat c? laolalt?, vom produce suficient de mult ca s? putem vinde la magazine mai mari. De asemenea, vrem s? achizi?ion?m utilajele necesare prin care s? ?i proces?m legumele ?i fructele. Ne-am propus s? ie?im cu suc de tomate, bulion, gem, sucuri naturale, dar ?i cu alte preparate specifice zonei noastre. Vom ?ncerca s? le atest?m ca produse tradi?ionale. Vom da astfel plusvaloare produselor noastre, care sunt produse cu un grad mare de perisabilitate. Pe partea asta de produs local – tradi?ional, trendul este ascendent ?i ne vom g?si ni?e destule pe pia??. Po?i s? vinzi online, iar ?n Arad exist? un supermarket care colaboreaz? cu produc?torii locali”.?nfiin?area unei cooperative nu este chiar o treab? u?oar?, ?ns? cei cinci produc?tori ar?deni beneficiaz? de asisten?a Grupului de Ac?iune Local? Lunca Mure?ului de Jos, cu sediul ?n localitatea ar?dean? Pecica. Pentru ei, activit??ile din legumicultur? ?i pomicultur? sunt singurele aduc?toare de venit, spune Oana Sidor, ?i ?n plus sunt deja convin?i de avantajele asocierii. ?Dac? am pornit pe drumul ?sta, trebuie s? mergem ?nainte. Iar pentru noi, asta este singura surs? de venit, a?a c? odat? ce te-ai apucat de o treab?, trebuie s? o duci p?n? la cap?t. Prin intermediul cooperativei, vom putea achizi?iona utilaje pe care de unul singur nu ni le permitem. Le putem folosi apoi ?n comun. Nici nu cred c? este rentabil pentru un mic fermier s? achizi?ioneze utilaje de zeci de mii de euro. ?n plus, apartenen?a la o cooperativ? te scute?te de plata impozitului pe terenuri, e?ti scutit de impozitul pe profit, deci sunt o serie de avantaje de care suntem con?tien?i cu to?ii”, a punctat Oana Sidor, pre?edintele Cooperativei ?Bun?t??i locale”.Planuri mari ?i realizabile cur?nd, depozitare ?i procesareToni Covaci, de la Doroban?i, face legumicultur? ?nc? dinainte de 1989. Chiar dac? face parte din ?garda veche”, a realizat c? doar prin cooperativ? poate s? r?m?n? pe pia??. Sper? ca astfel s? dea un restart afacerii sale cu legume ?i s?-l aduc? acas? ?i pe b?iatul lui, care a fost nevoit s? se reprofileze ?i s?-?i caute rostul ?n alt? parte, pe alte meleaguri. ?Noi vindem angro la Obor, ?n Arad. Am putut vinde, dar mai bine era s? d?m de-acas? sau s? pred?m undeva produc?ia. ?i s? facem treab? acas?, ?i s? vindem – nu putem s? st?m toat? ziua ?n pia??. La angro mergem diminea??, vindem repede ?i venim acas? la treab?. Parc? de la un an la altul vindem tot mai greu, vine mult? marf? ?i din str?in?tate ?i ne oblig? s? sc?dem pre?ul chiar ?i sub cel de produc?ie. De aceea cred c? prin asociere vom putea s? ne facem noi o mic? unitate de procesare ?i, eventual, s? mai putem cump?ra utilaje care s? ne ajute la lucru, altfel nu vom putea s? mai ?inem pasul. ?i b?iatul a fost cu noi ?n agricultur?, dar a v?zut c? nu se c??tig? destul ?i s-a f?cut ?ofer. Dar, dac? va merge bine pe viitor, s-ar putea ?ntoarce l?ng? noi”, ne-a spus micul legumicultor de la Doroban?i.Marian Rotaru este singurul produc?tor de fructe dintre cei cinci membri ai cooperativei. A constatat c? dac? nu ar fi g?sit o solu?ie ?i s?-?i transforme fructele ?n suc, ar fi r?mas cu ele pe stoc. Aceea?i experien?? a avut-o ?i cu tomatele de c?mp, pe care a reu?it ?ntr-un final s? le proceseze la Sibiu. Aceste experien?e l-au convins c? solu?ia cooperativei e cea mai bun?. ?Cu ?ans?, am v?ndut ro?iile ?n propor?ie de 70% la o firm? de procesare din Sibiu. Am avut ro?ii de c?mp de un hectar. A?a am realizat c?t de important? este procesarea ?i ne-am decis s? cre?m cooperativa. Am f?cut ni?te calcule ?i am constatat c? e mult mai bine dac? proces?m. Spre exemplu, merele le v?nd la poarta fermei cu un leu pe kilogram, ?n timp ce transformate ?n suc, ?nseamn? mai bine de 3 lei pe kilogram”, arat? Marian Rotaru.Exist? deja spa?iul necesar pentru viitorul depozit al Cooperativei ?Bun?t??i locale”, care va avea ?n jur de 500 de metri p?tra?i, dar ?i locul ?n care va func?iona linia de procesare exist? ?n comuna Doroban?i.Articol publicat ?n Revista Fermierului, edi?ia 15-31 decembrie 2019 Despagubiri pentru pierderi uriase la pestele din… lanul de rapita In?ian. 13, 2020?? Pescarii mai putin norocosi au o vorba: ?are balta peste dar e sub apa”. Ce sa mai zicem insa, cand atat pestele cat si apa sunt doar in dosarele celor care solicita fonduri sau despagubiri in urma unor asa-zise pierderi?!??Potrivit unei declaratii facute duminica la Cluj, ministrul Adrian Oros sustine ca la Agen?ia Na?ional? de Pescuit ?i Acvacultur? (ANPA) este cel mai mare ?dezastru”, fiind primite cereri de desp?gubiri pentru pagube produse pe?tilor ?n zone unde se cultiva rapi??.??Discu?ia cu cormoranul nu a fost ?nt?mpl?toare, am primit spre plat?, dar nu am semnat, documente de desp?gubiri pentru pagube produse ?n piscicultur? de cormorani. Legisla?ia european? permite desp?gubiri, dar am constatat c? cifrele sunt foarte mari. Suspicion?m c? trebuiau fie desp?gubite doar anumite entit??i cu sume foarte mari. Unii cereau desp?gubiri pentru cantit??i de pe?te, pierderi pe 2019, mai mari dec?t produc?ia v?ndut? ?n ultimii 5 ani. E pu?in probabil s? ai o asemenea pierdere. E corpul de control acolo ?i verific?. Avem h?r?i satelitare ?i dovezi c? unii beneficiari ai programelor de desp?gubiri nu au avut pe?te pentru c? nu au avut ap?, ei cultivau rapi??, orez ?i raportau pierderi la pe?te”, a explicat Oros.?De altfel, surse din minister ne-au confirmat ca in urma unor suspiciuni de frauda, s-a solicitat interventia Corpului de Control. A fost sesizata Autoritatea de Management pentru Fondurile Europene, in vederea efectuarii controalelor necesare, precum si Serviciul de Selectie, pentru a fi verificate din nou dosarele depuse de solicitantii despagubirilor.?Fermier disperat: ”Avem nevoie de forta de munca, altfel falimentam” In?ian. 13, 2020 Criza for?ei de munc? din domeniul zootehnic ar putea fi rezolvat? cu ajutorul angaja?ilor din afara ??rii chiar ?n viitorul apropiat. Asta sper? fermierii, care spun c? din cauza lipsei de personal au v?ndut o parte din animale, iar ?n cazul ?n care nu primesc ajutoare, vor fi nevoi?i s? se reorienteze spre alte domenii. Ace?tia au primit promisiuni de la oficialii din cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale c? problema va fi solu?ionat? cur?nd, prin aducerea muncitorilor str?ini, spune unul din fermierii din Ia?i pentru?BZI.ro.?Noi am discutat mai ?nt?i despre programul cu l?na. Pentru c? mul?i al?i colegi din ?ar? au probleme, nu g?sesc angaja?i, am pus pe mas? ?i problema asta. De la Bucure?ti ni s-a promis c? ?n martie-aprilie cel t?rziu vom avea angaja?i str?ini ?n ferme. Pentru cei care au oi ar fi nevoie de vreo o mie de persoane. Mai sunt ?i ceilal?i fermieri, cu ferme de vaci sau capre, care au nevoie”, sus?ine Mihai Apreotesei, pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine din Ia?i.Cresc?torii de ovine se confrunt? de ani buni cu preblema lipsei for?ei de munc?. Unul dintre ei spune c? a fost nevoit s?-?i ?njum?t??easc? efectivul de oi din aceast? cauz?, iar dac? problema se va men?ine, va fi nevoit s? le v?nd? pe toate.?Am avut 500 de oi, am r?mas cu 300. Dac? nu g?sesc p?n? la Pa?te ajutoare, v?nd tot. Avem nevoie s? ?nceap? munca ?n ferme, altfel vindem tot ?i ne g?sim alt? ocupa?ie”, a spus fermierul.Acesta are 30 de ani de experien?? ?n oierit ?i spune c? to?i ciobanii care au lucrat ?n ferma lui au plecat ?n str?in?tate pentru salarii mai mari.Preturi bune anul are – bursa de cereale AgroGo In?ian. 13, 2020?Dac? este s? ne lu?m dup? pre?urile bursiere, anul acesta a ?nceput cu semne destul de bune. Ba chiar ?i rapoartele USDA de la ?nceput de an sunt favorabile. Bursa de cereale AgroGo vine cu urm?toarele preciz?ri:Evolu?ia pre?ului?gr?ului,?porumbului ?i a rapi?ei la bursa european? MATIF Paris a fost una de cre?tere??n primele zile din acest an.Ba chiar s-au dep??it c?teva praguri:?gr?ul a trecut de 900 lei/ton??iar?rapi?a a ajuns la 2000 lei/ton??(vorbim de cota?ii?futures?la bursa MATIF, nu de pre?uri ?n pia?a fizic?; ele sunt ceva mai mici).La bursa din Chicago, chiar dac? pre?urile nu au fost pe trend cresc?tor ?n primele zile din an,?acum se vede o cre?tere?dup? apari?ia celui mai recent raport USDA (de Vineri, 10 Ianuaie 2020), care indic? faptul c??stocurile globale au sc?zut la majoritatea produselor (gr?u, porumb ?i oleaginoase).Astfel, informa?iile momentului par favorabile produc?torilor ?i celor care v?nd cereale. S? sper?m c? lucrurile vor merge ?n continuare ?n direc?ia bun?!Magazinul mobil care aduce satul romanesc mai aproape de oraseni In?ian. 13, 2020?? O familie din Cluj str?nge produse locale din ?ntregul jude? ?i le livreaz? or??enilor, prin intermediul primului magazin mobil de acest fel din ?ar?. Antreprenorii au hot?r?t s? ?nceap? mica afacere dup? ce au g?sit modele similare peste hotare. Peste 100 de tipuri de produse – fructe, legume sau preparate culinare din ?ntregul jude? ajung acum mai aproape de or??eni.?Am ?nv??at mai multe despre partea de promovare a produselor locale timp de 13 ani de zile ?n Germania, unde noi am lucrat. ?ncerc?m s? reproducem acele idei aici ?i s? aducem mai aproape de clujeni produse de foarte bun? calitate. Produsele pe care ?ncerc?m s? le promov?m provin de pe o raz? de 40, 50 de kilometri din jurul Clujului ?i acoper? o mare parte din categoriile alimetare, de la br?nzeturi la salamuri, legume, fructe, dulce?uri, siropuri, ?i uleiuri presate la rece”, a declarat pentru EBS Radio explic? Sorin Coroi, ini?iatorul acestui proiect.Produsele sunt livrate ?n fa?a cl?dirilor de birouri sau ?n noile cartiere din ora?. Tot acolo, fiecare cump?r?tor afl? povestea din spatele lor.?Noi ?ncerc?m s? aducem povestea fiec?rui produc?tor ?i a fiec?rui produs aproape de consumatori, s? aducem satul la ora?. Mergem ?n principiu la cl?dirile mari de birouri ?i ?n zonele reziden?iale cu o popula?ie s? zicem t?n?r? ?i orientat? spre produse de bun? calitate. Ei sunt foarte pl?cut surprin?i, mul?i au ocazia s? ??i fac? cump?r?turile c?t timp sunt la lucru ?i astfel scutesc o gr?mad? de timp”, a mai spus Sorin Coroi.Potrivit acestuia, magazinul vinde deocamdat? ?n localit??ile Cluj-Napoca ?i Gherla, ?ns? antreprenorii au ?n plan dezvoltarea acestui proiect.Agricultura, pentru oamenii ?mari”?Delia Ciobanu Luni, 13 Ianuarie 2020 15:08 Marii fermieri ?nva?? constant, fac loturi demonstrative, folosesc tehnologii ?i tehnic? de ultim? or? ?i sunt preocupa?i de viitorul agriculturii. Solu?iile tehnologice trebuie adaptate condi?iilor climatice, dar indiferent de c?t de bun? este zona pentru o cultur? agricol?, agricultorul este cel care decide exact ce soiuri se vor cultiva, preg?tirea terenului, tehnologia ce trebuie aplicat?, totul p?n? la recoltare. Un specialist cu care e o pl?cere s? vorbe?ti despre agricultur? este Gheorghe Ni?u, de la Agro Mih?ile?ti (Giurgiu), pe care l-am vizitat recent.Toat? lumea din acest domeniu ?l ?tie pe cel c?ruia i se spune ?tata Ni?u”, pentru c? nu ai cum altfel. ?l ?nt?lne?ti la toate t?rgurile ?i evenimentele de specialitate ?i este unul dintre cei care au devenit o voce pentru agricultorii rom?ni, av?nd ?n spate nu mai pu?in de 54 de ani de experien??.Ne-am ?nt?lnit cu Gheorghe Ni?u pe platforma experimental? de la Prunaru, jude?ul Giurgiu, unde am observat culturi comparative la gr?u, din diferite soiuri, cu genetic? rom?neasc?, dar ?i str?in?. ??n ’65, c?nd am intrat ?n agricultura fost? de stat, ?n ferme, am ?nv??at de la mari dasc?li, at?t cei din produc?ie, c?t ?i cei de la catedr?. Am cultivat soiuri rom?ne?ti, cu genetic? rom?neasc?, soiuri din spa?iul sovietic, ucrainene, Bezostaia ?i alte soiuri, cu calit??i deosebite. Sigur c?, pe parcurs, tehnologiile s-au ?mbun?t??it, ?tiin?a a avansat, ?n fiecare an au ap?rut soiuri ?i hibrizi diferi?i. Rom?nii n-au r?mas deloc ?n jos, pentru c? soiurile rom?ne?ti s-au probat nu numai ?n ?ara noastr?, ci ?i ?n alte spa?ii, iar s?m?n?a aceasta e foarte bine c?utat?”, ne-a povestit specialistul care a realizat culturi comparative ?nc? de c?nd era brigadier, ?ef de ferm?, pentru a ?ti ce s? aleag? pentru viitoarea campanie agricol?.Soiurile rom?ne?ti nu tr?deaz?Astfel a ?nv??at c? soiurile rom?ne?ti ?nu te tr?deaz?” vreodat? ?i c? nu au fost mai prejos de cele din alte ??ri ale Uniunii Europene. Mai mult, indiferent de ce produc?ie poate ob?ine, nu se va opri s? le cultive. Motivele? Sunt multe. ??n primul r?nd, pentru c? au ni?te calit??i de panifica?ie excep?ionale, nu pot fi b?tute de cele de afar? nicicum. ?n fiecare an, c?nd stabilesc structura soiurilor, pornesc cu 5-6 rom?ne?ti, dup? aceea celelalte, cele str?ine cu genetic? aproape de spa?iul nostru, ameliorate. Spre exemplu, soiul din spa?iul Austriei, din spa?iul german, dar c?ut?m s? fie aristate; avem ?i nearistate, dar cele foarte, foarte timpurii, care de fapt se confund? cu perioada de vegeta?ie a orzului, ca s? nu avem acele fluctua?ii. Trebuie s? lucrezi echilibrat, pentru a avea o balan?? de venituri a?a cum trebuie, nu spectaculoas? ?ntr-un an, 8-9 tone”, a precizat ?tata Ni?u”, care ne-a ar?tat un spic de gr?u dintr-un soi rom?nesc. ?Aici avem ni?te spice s?n?toase, o plant? cu un aparat foliar extrem de bogat ?i, datorit? programelor de protec?ie fitosanitare, nutri?ie adecvat?, sunt 55-60-65 de boabe, sper?m s? fie foarte s?n?toase, deoarece au procent de 80-90% format. E un soi de provenien?? rom?nesc ?i vom fi, zicem noi, foarte mul?umi?i. ?nc? se acumuleaz? ?i apreciem c? vor avea boabe mari ?i de calitate, ?i ?n fiecare spicule? trei, poate ?i patru.”Schimb?rile climatice impun tehnologii specificeO problem? ?n zona ?n care cultiv? a fost seceta. ?n cariera sa, spune c? p?n? ?n prezent a ?nt?lnit doar trei ani de acest tip, c?nd gr?ul de toamn? a r?s?rit ?n prim?var?. ?Noi am aplicat tehnologia, dar s? ai a?a ceva acum, cu frunze de la baz? p?n? sus la spic, toate f?r? insecte pe ele, polifage, f?r? agen?i patogeni, e un miracol. ?i faptul c? acest gr?u a ?nfr??it ?n prim?var? iar??i e o problem?. Hai c? cele de afar? ?nfr??eau ?n prim?var?, dar ?i ale noastre au ?nfr??it ?n prim?var? ?i practic... densit??ile s-au completat ?i au ajuns la parametri... Sigur, talia e mai mic?, dar aici vorbim de ni?te spice s?n?toase”, a ar?tat Gheorghe Ni?u.Aceast? particularitate a anului a impus tehnologii adecvate. De pild?, programul de nutri?ie a fost realizat ?n trei-patru faze. La ?nceput, planta era debil? ?i s-au aplicat ?arjele de ?ngr???m?nt industrial pe faze, pentru a p?trunde, odat? cu dinamica sistemului radicular, ?n profunzime. Scopul a fost ca, ?n complexul coloidal, concentra?ia s? fie maxim? pentru a avea o plant? bine hr?nit?.Concomitent cu aceasta, a folosit ?i ni?te ?ngr???minte foliare, cu mai multe microelemente, tocmai pentru a spori vigoarea ?i planta s? dea un spic s?n?tos. ?Urm?rim paralel pe fenofaze aplicarea preventiv?, s? combatem bolile ?i totodat? insectele, c? nu trebuie s? dai o dat? pentru Eriogaster, p?n? atunci sunt ?nc? 2-3-4 tratamente prin care trebuie s? distrugi aceste insecte polifage. ?i ?tim ce se ?nt?mpl? ?i cu bolile foliare. E greu s? ?tii ce se ?nt?mpl? ?n frunze, dar trebuie s? aprofund?m aceast? ?tiin??. ?n spatele unui soi de gr?u sunt vreo 40.000 de gene, din ce spun cercet?torii; pe astea trebuie s?? le a?ezi, unele pentru rezisten?? la rugin?, unele pentru rezisten?? la septorioz?, altele pentru talia plantei, altele pentru productivitate. Noi trebuie s? ?nv???m c? trebuie s? alegem acele molecule de?tepte, inteligente, pentru c? de exemplu septorioza, o boal? extrem de important? ?i p?guboas? pentru gr?u, ajunge s? provoace pagube p?n? la 50%”, ne-a spus tata Ni?u, convins fiind c? preven?ia salveaz? culturile.Astfel, controlul lanurilor trebuie s? fie zilnic pentru c?, uneori, modific?rile vin de la o or? la alta. Schimb?rile climatice aduc noi provoc?ri, fermierii stau cu ochii pe telefon urm?rind site-urile meteo ca s? intervin? la timp. ??n ore!S-a terminat cu treaba de zile. C? peste dou?-trei ore ?ncepe ploaie, trebuie s? alegem acele substan?e care nu se spal? ?i care au efectul respectiv ?i s? nu pierdem”, a precizat specialistul, subliniind c? e de preferat ca tot ce alegi s? fie prietenos cu mediul.Lucrurile au evoluat ?i Rom?nia a ajuns pe primul loc la porumb ?i la floarea-soarelui, cu o suprafa?? cultivat? mai mare dec?t media european?. Progresele sunt evidente.Tehnica agricol? presupune acum o serie de ma?ini care fac mai multe lucr?ri la o singur? trecere. ?Aceste lucruri au f?cut o corec?ie din mers. Se seam?n? aproape de perioada optim?, ?nc? nu ?n miezul ei, iar noi discut?m acum de lucruri de mare fine?e ?n ore: cum seam?n? America, Fran?a, ?n trei zile de la nord la sud, de la Toulouse la Paris, ?n ore se seam?n? ?n America ?i a?a mai departe. Aceasta este ?inta noastr?, nu cu c?ru?a cu calul, c? nici cai nu mai sunt acum”.Tehnologizare, investi?ii, specializareGheorghe Ni?u a ?nfiin?at loturi demonstrative cu mai multe companii, furnizoare de tehnologii, nu doar de simple produse, pentru a putea analiza cine este mai aproape de fermier ?i de buzunarul lui. Mai mult, astfel vei ?ti ce produse trebuie s? folose?ti ?i ce consumi. ?Noi trebuie s? facem probe ?i, cu ele, (s? vedem, n.r.) ce se ?nt?mpl?. Ce e ?n spa?iul alimentar acum, cu ro?ia aia, cu m?rul ?la, ?nc?t nu ?tii ce s? mai pui pe mas?. De aceea trebuie s? ne apropiem de spa?iul nostru: ce pui tu ?n curtea ta. O s? zice?i: n-au to?i gr?dini. Dar unii au ?i nu pun! ?ia de la bloc trebuie s? se duc? la ?la care are ?i s? ia, dar nu de acolo unde sunt frumoase, vopsite, ba unele sunt ?nro?ite cu ni?te produse. M? opresc aici, c? n-am f?cut analizele respective. Dar sunt oameni care trebuie s? analizeze acest lucru, c? altfel analizeaz? corpul lui ?i e prea t?rziu”, sus?ine fermierul, convins c? ?n cele din urm? calitatea va ?nvinge. ?Eu le spun rom?nilor s? consume de la noi din ?ar?, nu numai c? sunt patriot, dar noi avem cea mai mic? cantitate de ?ngr???minte ?i de pesticide folosite. Una, c? suntem de?tep?i, a doua, c? suntem prea s?raci s? d?m bani pe cantit??i mari. C?t folose?te Olanda? De 30-40 de ori mai mult dec?t noi. La medie, poate vom avea vreo 70 kg substan?? activ? pe total, dar al?ii au dep??it de mult 500-600 kg de substan?e active. De aceea au fost ei nevoi?i s? ia pentru ?nverzirea agriculturii o nou? ?nverzire, pentru c? li se poluaser? r?urile care le parcurg statele. ?nc? noi mai avem posibilitatea, datorit? acestor cantit??i reduse, s? m?nc?m s?n?tos”.Agro Mih?ile?ti este mo?tenitoarea Agrozootehnica Mih?ile?ti, fost? IAS p?n? ?n ’89, care a avut, dincolo de suprafa?a de cultur? mare, ?i zootehnie. Gheorghe Ni?u a decis c? vrea modernizarea zootehniei, iar ?n ’91 a realizat ferma de la Naipu. ?Pe parcursul a 12 ani, am avut un partener olandez, iar la un moment dat dup? privatizare, am putut s?-mi dau pachetul de ac?iuni al meu, de 45%. A adus doi tineri din Olanda ?i lucrurile merg foarte bine, c? la ei nu mai au spa?iu s? creasc? vaca. La ei, ferma e de 50 de vaci maximum, iar la noi ajungi la 5.000-6.000-10.000”, ne-a amintit fermierul, ?ntreb?ndu-se care reprezint? viitorul, ferma de familie sau ferma mare?Balan?a sa ?nclin? spre fermele mari, deoarece aduc venituri crescute ?i ?n ele se poate aplica tehnologia, se poate achizi?iona aparatur? de top etc. La fel se ?nt?mpl? ?i ?n cultura mare, fermele de propor?ii ??i permit investi?ii ?n utilaje de top cu care s? fac? fa?? schimb?rilor climatice. ?Cum se poate dota un fermier, hai s? zic de 30 de hectare, nu vorbesc de ?la cu dou? hectare, cu tehnologie de v?rf? Nu poate! Ei nu pot s? str?ng? seringa ?n m?n?! La fel ?i cu asta. Substan?a o ia ?i, Doamne Fere?te, s-ar putea s-o ia pe post de sulfamid? sau a?a mai departe. E treab? de ?tiin?? ?i f?r? specialist ?n ferm? nu se poate”, sus?ine tata Ni?u.Speciali?tii trebuie forma?i deoarece ei ne decid viitorulGheorghe Ni?u este unul dintre pu?inii speciali?ti preocupa?i s? transmit? genera?iilor urm?toare experien?a sa. Din acest motiv, la Agro Mih?ile?ti po?i ?nt?lni tineri fermieri care lucreaz? suprafe?e de diferite dimensiuni, nu neap?rat mari, ?i care ??i doresc s? ?nve?e tehnologie. ?Ei reprezint? viitorul nostru, noi trebuie s? le pred?m ?tafeta. Agricultura de m?ine, pe m?na cui o d?m? Pe m?na celor pasiona?i, a celor care au o dorin?? nu de a face o ?coal? ca s? mearg? ?n alt? parte s? adune c?p?uni, ci ca s? munceasc? aici, ?n ?ar?, ?n propria ferm?”, ne-a spus fermierul, care ?i ?ndeamn? pe tineri ca, din fraged? copil?rie, s? mearg? ?n c?mpuri, s? vad? ce fac adev?ra?ii fermieri, cum a f?cut ?i el la vremea sa.Digitalizarea este de bun augur, dar f?r? specialist care s? ?tie ce butoane trebuie ap?sate ar putea s? devin? potrivnic?.Sus?inerea tinerilor ?i reform? agrar?Nevoia de o infuzie de profesioni?ti adev?ra?i ?n domeniu r?m?ne o constant? ?n agricultur?. De altfel, problema for?ei de munc? ?nc? d? b?t?i de cap fermierilor.O idee ar fi asigurarea lor de terenuri pe care viitorii agricultori s? ??i desf??oare activitatea. ?A? mai ?ndemna pe cei de la Agen?ia Domeniilor Statului, unde au mari suprafe?e date la c?te unul, a?a a fost situa?ia la un moment dat, s? se adapteze. Unde s? se duc? inginerii? P?m?ntul e ?ntr-o stagnare cu vinderea. ADS ar putea ?mp?r?i terenurile pe care le are tinerilor. De ce s? am o ferm? de 10.000 de hectare sau de 20.000, sau de 50.000 ?i s? n-am vreo 1.000 de fermieri care au terminat facultate, v?rfuri de-adev?rat, ?i s? se bat? cu cei mai ?nal?i tehnologi din lume? S? trecem la treab?!”, a exclamat tata Ni?u. Astfel, povestea agriculturii rom?ne?ti va fi dus? mai departe.Implicarea tinerilor ?n acest sector trebuie f?cut? coerent ?i concret. Un bun exemplu pentru crearea de viitori speciali?ti ?l reprezint? ?colile ?n sistem dual, sus?inute de diferite organiza?ii, a?a cum sunt cele din Timi? ?i Bucure?ti. ?n lipsa ?colilor profesionale, acestea realizeaz? acea categorie de ?meseria?i” indispensabili ?n agricultur?. Absolven?ii chiar ?tiu meserie, ?n sensul c? num?rul de ore pe care l-au practicat ?n ferm? sau la reparatul unui utilaj agricol, ?n ultimul an, reprezint? undeva la 70% din programa ?colar?. Printre cei care r?m?n ?n zona agricol?, sunt ?i copiii de fermieri. ??i vor ?ntrece pe p?rin?i ?i acesta e un motor. Iar statul trebuie s? intervin? unde nu pot ei. Hai s? punem concret pe mas? o reform?. Pe timpul lui Cuza, s-a dat celor care ?i-au v?rsat s?ngele c?te trei-patru hectare. Or, cum am mai zis, noi avem la Agen?ia Domeniilor Statului ni?te terenuri, suprafe?e mari de p?m?nt. Trebuie s? venim s? facem cu adev?rat o reform?, care e ?n m?inile statului! Nu se duce s? dezmo?teneasc? pe nimeni, nu ?ncalc? nicio norm? constitu?ional?. Este o treab? de viitor”, a afirmat specialistul, pentru care ?nv??atul nu se va opri niciodat?.Cea mai mare satisfac?ie pentru un fermier r?m?ne lanul verde, cu clorofil?, aduc?tor de recolt? s?n?toas? ?i bogat?, de ?p?inea noastr? cea de toate zilele”.Articol publicat ?n Revista Fermierului, edi?ia 15-31 iulie 2019Hobby sau business? Idei de promovare pentru produse din miere ecologic? January 13, 2020??? Ai cump?rat stupi ?i vrei s? produci miere ecologic?, dar nu ?tii cum s? transformi acest hobby ?ntr-un business real??n jurul t?u sunt multiple oportunit??i prin care po?i monetiza produsele pe care le ob?ii din mierea ecologic?. ?n primul r?nd, asigur?-te c? ai suficient? miere produs? pentru a p?stra recipientele ?n stoc ?i pentru a le oferi la v?nzare. Dac? sim?i c? nu e?ti ?nc? st?p?n pe toate informa?iile legate de producerea acestui tip de miere, speciali?tii?Cursuri Creative?te invit? la un curs detaliat de?Apicultur? Ecologic?, care s? te ajute s? devii un adev?rat profesionist.Dac? vrei ?ns? ??i transformi pasiunea pentru apicultur? ?ntr-o afacere profitabil?, urmeaz? recomand?rile de mai jos ale celor care au trecut prin procesul de promovare a business-ului. ?1.?Creeaz? un ambalaj atr?g?torDeoarece borcanele de miere care stau unul l?ng? cel?lalt pe raft pot arata adesea la fel, va merita efortul de a realiza un ambalaj care s? le deosebeasc?. Po?i g?si numeroase surse de inspira?ie online, sau te po?i inspira de pe Pinterest, de unde po?i alege din mii de idei pentru confec?ionarea etichetelor, decorarea recipientelor ?i realizarea siglelor.Exprim?-?i propria personalitate ?i stilul pentru a-?i prezenta produsele din miere ecologic?. Investe?te ?n recipiente de sticl? cu forme unice, transparente, pentru a eviden?ia aspectul natural al mierii tale. Nu uita c? ?i o sticl? cu o form? creativ? poate diferen?ia ?ntre produsul t?u altele similare.2. Bazeaz?-te pe recomand?rile apropia?ilor ?i cunoscu?ilorDac? ai oferit borcane de miere drept cadouri prietenilor ?i celor dragi la diverse s?rb?tori este timpul s? vorbe?ti cu ei. Anun??-i c? inten?ionezi s? vinzi mierea ?i roag?-i s? te ajute prin recomand?ri. Ei le pot povesti despre produsele tale prietenilor, care le pot spune, la r?ndul lor, cuno?tin?elor.3. Particip? la festivaluri ?i t?rguri dedicate produselor ecologicePo?i ?ncepe prin a contacta organizatorii pie?elor, t?rgurilor ?i festivalurile locale destinate produc?torilor de produse eco. Aceste tipuri de evenimente se desf??oar? pe tot parcursul anului.Seteaz?-?i standul, completeaz?-l cu produsele tale ecologice ?i vorbe?te cu c?t mai multe persoane despre acestea.Creeaz? mostre gratuite, personalizate din miere ?i produse conexe pentru a-i ajuta pe oameni s? ??i aminteasc? de mierea ta. La fiecare mostr? adaug? ?i cartea ta de vizit?, pentru ca ace?tia s? te poat? contacta mai u?or. 4. Promoveaz?-?i afacerea onlineExist? o serie de locuri ?n care ??i po?i promova mierea ecologic?. Platformele de social media sunt doar c?teva canale cu costuri reduse prin care po?i ajunge la persoane noi, interesate de astfel de produse. Posteaz? constant con?inut pentru a men?ine interesul utilizatorilor, dar ?i pentru a construi o comunitate loial?.5. Doneaz? o parte din miereExist? numeroase oportunit??i ?n propria comunitate ?n zona str?ngerii de fonduri care te pot ajuta s?-?i promovezi produsul. Organiza?iile non-profit sunt permanent ?n c?utare de bunuri pe care s? le v?nd la t?rgurile caritabile sau pe care s? le scoat? la licita?ie ?n vederea str?ngerii de fonduri pentru cauza lor.Ofer? acestor organiza?ii, ?n mod gratuit, miere din produc?ia ta sau produse realizate pe baza acesteia. Asigur?-te c? oferi ?i c?r?i de vizit?, astfel ?nc?t cei care primesc produsele s? ?tie provenien?a acestora ?i s? te contacteze dac? vor mai mult.6. Eviden?iaz? beneficiile ?i versatilitatea mieriiMierea ecologic? este un remediu natural pentru o mul?ime de boli. Mierea este consumat? ca aliment, dar este folosit? ?i pentru numeroase re?ete destinate ?ngrijirii s?n?t??ii ?i m??ti cosmetice. Alege c?teva re?ete u?oare ?n care aceasta este ingredientul principal (m??ti faciale, balsamuri de p?r) ?i creeaz? mostre pentru prieteni. Aceste mostre, dar ?i copia fiec?rei re?ete sunt metode foarte bune de promovare a versatilit??ii utiliz?rii mierii.Asigur?-te c? ?n partea de promovare men?ionezi c? pe l?ng? faptul c? este produs? local, nu con?ine conservan?i sau aditivi c? este ?i minunat? pentru s?n?tate. 7. L?rge?te-?i orizonturilePe l?ng? miere, albinele fac ?i cear?, care poate fi un produs profitabil. Exist? o serie de produse populare f?cute din cear? de albine care pot fi v?ndute ?mpreun? cu borcanele de miere. Lo?iuni, balsam de buze ?i lum?n?ri, toate acestea pot deveni produse importante ?n stocul t?u. Afl? cum s? le realizezi ?i ?ncepe s? construie?ti un brand solid.8. ?nva??-i ?i pe al?ii ceea ce ?tiiSunt mul?i oameni interesa?i de procesul de producere ?i ?mbuteliere a mierii. Dezvolt? proiecte cu diverse ?coli ?i invit? elevi sau studen?i pentru a-i ?nv??a secretele artei de a fi apicultor, despre recoltarea mierii, dar ?i despre ?mbuteliere.Ofer? copiilor oportunitatea de a afla mai multe despre biologie ?i ?tiin??. Po?i s? predai clase speciale legate de realizarea de produse artizanale din cear? pentru cei care vor s? c??tige ?n plus.9. Ini?iaz? organizarea unui festival al mieriiDac? ai deja o afacere ?nfloritoare cu miere ?i e?ti cunoscut ?n comunitatea ta, ia ?n considerare organizarea unui festival anual. Un festival al mierii poate fi o modalitate excelent? de a ?nt?lni oameni noi, de a ?ncepe s? colaborezi cu al?i produc?tori locali ?i de a-?i crea un nume ca expert ?n apicultur?.Exist? multe idei creative pe care le po?i ?ncorpora ?n afacerea ta cu miere ecologic?, important este s? r?m?i deschis ?i curios ?n a ?nv??a lucruri noi despre acest domeniu. Po?i ?ncepe cu ?nscrierea la cursul de Apicultur? Ecologic? unde, pe l?ng? modalit??i de promovare a produselor tale, vei ?nv??a de la speciali?ti despre combaterea bolilor specifice stupului prin metode ecologice, despre regulamentele ?i procedurile impuse ?n procesul de conversie.Analiza: romanii platesc dublu fata de cehi pentru carnea de porc Ianuarie 11, 2020Potrivit unei analize Bloomberg, romanii platesc 8,20 dolari pentru 500 de grame de bacon, aproape dublu fata de cehi, care platesc 4,70 dolari. In urma documentului, reiese ca un consumator roman plateste mai mult chiar si decat unul londonez (5,70 dolari), relateaza Mediafax. Totusi, cea mai mare suma din lume pentru 500 de grame de jambon este platita de japonezi (17,21 dolari), urmati de locuitorii din Hong Kong (12,75 dolari) si cei din Beijing (10,79). Cresterea preturilor este pusa de specialisti pe seama pestei porcine africane, care face ravagii in China, fiind responsabila de moartea a milioane de porci.Scumpiri majore la carnea de porc in toata EuropaSituatia nu arata mai bine nici in Europa, iar potrivit unui raport al Comisiei pentru Alimentatie si Agricultura, carcasele de suine s-au scumpit cu 31%, iar porcii vii cu 56%, preturile fiind la cel mai inalt din nivel din ultimii 15 ani.Scumpiri ale carnii de porc, preconizate si pentru RomaniaMary Pana, presedinta ACEBOP, anticipeaza o scumpire a carnii romanesti de porc si spune ca un kilogram va ajunge sa se vanda cu pana la 8 lei/kg, dublu fata de pretul cerut de exportatorii de carne germani, spanioli sau danezi.Pretul cu care fermierii comercializeaza carnea s-a marit considerabil din februarie pana acum, ajungand de la 3 lei/kg la 7,3 lei/kg in octombrie.?i seceta, ?i apa ?n exces d?uneaz?? Delia Ciobanu Miercuri, 08 Ianuarie 2020 Schimb?rile climatice ne fac rezerva?i c?nd vorbim de produc?iile pe care le putem ob?ine ?i, p?n? c?nd nu ??i vezi produc?ia ?n hambar, nu po?i ?ti sigur dac? anul a fost mai bun dec?t cel precedent. Mul?i fermieri din jude?ul Timi? au pierdut mare parte din rapi??, au avut probleme cu seceta, apoi cu b?ltirile ?i nu au sisteme de iriga?ii. Alexander Degianski administreaz? 10.000 de hectare de teren ?i p?dure ?n jude?ele Arad ?i Timi? ?i este unul dintre cei pu?ini care au salvat rapi?a pe 90% din suprafa?a cu aceast? cultur?. Fermierul are proiect de iriga?ii pe 86 de hectare.Dr. ing. Alexander Degianski este unul dintre prietenii no?tri vechi, cu care am mai discutat ?n trecut despre agricultura jude?ului Timi? ?i nu numai. Despre acest an, ne-a spus c? a fost extrem de capricios, chiar mai dificil dec?t ultimii 15 ani de c?nd ?zi de zi, sezon de sezon, sunt ?n c?mp ?i m? crucesc”.Anul agricol ?ncepe ?n momentul ?n care se ?ncheie recolta. ?Am preg?tit pentru rapi??, ne-am apucat de sem?nat. Am fost inspirat c?, ?n data de 18-19 august, anul trecut – to?i ziceau c?-s nebun –, am ?ns?m?n?at 1.100 de hectare ?i am r?mas cu 900 de hectare. Ne uitam la cer ca pro?tii la f?in? ?i ne rugam s? plou?. N-a plouat p?n? c?nd a venit prima z?pad?, ?n luna decembrie. Sub z?pad? mi-au r?s?rit gr?ul ?i orzul, rapi?a era o cultur? bine ?ncheiat?. Dup? care, prim?vara, la fel, ne uitam la cer ?i a?teptam s? plou?”, ??i aminte?te Alexander Degianski debutul anului agricol 2018-2019.Aten?ie la soiurile folosite, c?ci ele te pot salvaMedia precipita?iilor a fost, ?n luna ianuarie, undeva la 15 litri, ?n februarie - 6 litri, ?n martie - 12 litri, iar ?n aprilie, p?n? ?n data de 19, nu a mai c?zut nici m?car o pic?tur?. Apoi, din 19 aprilie ?i p?n? ?n 19 iunie, au fost 320 de litri. ?Este un efect pe care l-am anticipat, ?i nu doar eu, ci majoritatea fermierilor, c? odat? ce se deschide robinetul, nu se va mai ?nchide”, ne-a spus t?n?rul inginer. La data de 28 iunie a.c., a ?nceput s? recolteze orzul, dar ?l-a abandonat” pentru c? parcelele erau ca o mla?tin? ?i a intrat la recoltat rapi??.Produc?iile nu au fost at?t de bune pe c?t se a?tepta, o cauz? fiind seceta acut? din toamn? ?i din prim?var?. ?Se putea mai bine, dar cu siguran?? se putea ?i mult mai r?u. Sunt printre pu?inii fermieri din jude?ul Timi? care au rapi??, 90% din ce am sem?nat. Am ?inut cu din?ii de ea, mai ales c? este ?i un pre? decent anul acesta. Le-am ?i zis b?ie?ilor: nu face?i risip?, l?sa?i sitele mai deschise, mai bine ne taie la corpuri str?ine dec?t s? ?mpr??tiem noi pe c?mp. Gr?ul a recuperat destul de bine, densitatea nu este una grozav?, dar bobul este mare, umplut bine. A fost o prim?var? bun?, dar, din p?cate, fuzarioza ?i-a f?cut un pic de cap”, a ar?tat Alexander Degianski, ad?ug?nd c? pierderile au fost p?n? la 15%.Legat de fuzarioz?, specialistul ne-a spus c? fermierii nu trebuie s? se ?nvinov??easc?, deoarece este extrem de greu de comb?tut, iar singura ?ans? este alegerea soiurilor. ?Cel mai sensibil soi la fuzarioz?, la care se aplic? tratamentele ca-n farmacie, ?i preventiv, ?i curativ, ?i oricum vre?i dumneavoastr?, va fi mult mai afectat dec?t un soi tolerant netratat, neb?gat ?n seam? din punctul de vedere al fuzariozei. Iar nebulozitatea, umiditatea atmosferic? ?i temperaturile reduse, pe l?ng? faptul c? favorizeaz? umplerea bobului, favorizeaz? ?i infec?ia cu fuzarium”, explic? Alexander Degianski.Iriga?iile sunt necesare, dar ploaia nu poate fi ?nlocuit?Dac? vorbim de precipita?ii, ?n jude?ul Timi?, trebuie s? vorbim de b?ltiri, dar ?i de iriga?ii. Pentru c?, uneori, ploile lipsesc cu des?v?r?ire, alteori apa st?. ?Jude?ul Timi? are peste 7.000 de kilometri de canale de desecare – ?tiu aceast? cifr? sigur, pentru c? sunt foarte implicat ?n tot ce ?nseamn? partea de colaborare cu Agen?ia Na?ional? de ?mbun?t??iri Funciare (ANIF), pentru c? zona noastr? este una pretabil? inunda?iilor. Am avut parte de vizita directorului general ANIF la mine ?n ferm?, l-am invitat al?turi de ministrul Daea, care n-a putut s? vin?, dar care, p?n? la urm?, a rezolvat problema deleg?nd omul care trebuia s? ?i vin?. Spre bucuria mea, s-a dat drumul la ni?te decolmat?ri de canale ?n zona fermei mele ?i a fermelor adiacente ?i la refacerea a dou? sta?ii de pompare care creau mari probleme pentru fermierii din zon?. Chiar ?n momentul acesta, societ??ile contractate de ANIF ??i fac treaba”, poveste?te fermierul, subliniind c? ANIF, din a treia institu?ie ca dimensiune a for?ei de munc? din Rom?nia, dup? CFR ?i Po?ta Rom?n?, a ajuns s? aib? ?n 2011 pu?in peste o mie de angaja?i. ?n zona fermei pe care o exploateaz? Alexander Degianski erau 200 de angaja?i ?n 1989, iar acum ANIF n-are o sut? de angaja?i ?n tot jude?ul Timi?. ?Nu e posibil a?a ceva! Partea de desec?ri este una vital?, dar de multe ori st?m ?i ne uit?m ca lupii la lun? pentru ploaie. Este o investi?ie major? s?-?i creezi un sistem de iriga?ii plec?nd de la zero, mai ales neav?nd posibilitatea de a accesa proiectele pe refacerea vechilor sisteme, c? ?n jude?ul Timi? prea pu?ine sisteme vechi sunt, dar niciunul prin reabilitarea na?ional?”, a detaliat agricultorul, legat de infrastructura principal?.Astfel, ?i-a luat soarta ?n m?ini ?i a ales s? fac? chiar un proiect de iriga?ii pe 86 de hectare. Proiectul tehnic este finalizat, trebuie emis? autoriza?ia de construire pentru ca toamna aceasta, cel t?rziu la anul, s? demareze s?p?turile pentru bazinul de captare ?i pentru infrastructura pentru cele trei parcele de irigat.Cu toate acestea, spune c? nimic nu poate ?nlocui precipita?iile. ?Un lucru foarte interesant pe care l-am observat, pentru c? so?ia mea are o cultur? de lavand? pe aproape dou? hectare, apa din iriga?ii, c? acea cultur? este irigat?, nu o va substitui niciodat? pe cea natural?, provenit? din precipita?ii. A irigat so?ia trei s?pt?m?ni la r?nd ?i nu murea, at?t, dar nu mergea mai departe cu dezvoltarea. Iar dup? prima ploaie de 10 litri, a explodat lavanda. Nu sunt un tip foarte bisericos, religios, dar cred ?n energii pozitive, cred ?n transmiterea de la p?m?nt c?tre fermier ?i de la fermier c?tre p?m?nt de st?ri pozitive, pentru c? r?ul numai r?u va aduce”, ne-a m?rturisit ?n ?ncheiere dr. ing. Alexander Degianski.Articol publicat ?n Revista Fermierului, edi?ia 15 - 31 octombrie 2019Cresc?torii de p?s?ri din Rom?nia cer interzicerea importurilor de carne de pas?re din Polonia, pe fondul gripei aviare care evoluez? ?n aceast? ?ar??SIMONA DAN 13 IANUARIE 2020 Uniunea Na?ional? a Cresc?torilor de P?s?ri din Rom?nia (UNCPR) cere autorit??ilor rom?ne s? interzic? importurile de carne de pas?re ?i de ou? din Polonia, din cauza gripei aviare cu care aceast? ?ar? se confrunt?, a declarat, pentru Fermier ?n Rom?nia, Ilie Van, pre?edintele UNCPR.?Noi consider?m c? ar trebui urgent interzise importurile din Polonia. Avem ?i noi capacitatea de a produce carne de pas?re, nu trebuie s? import?m din Polonia. Aceast? ?ar? are ?n fiecare an probleme ?i ar trebui s? respecte condi?iile tehnice, dac? vrea s? activeze ?n pia?a comun?. Anul trecut a umplut toat? Europa de Salmoneloz?, acum are probleme cu gripa aviar?”, declar? Ilie Van.?n urma ?nt?lnirilor de la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, cresc?torii de p?s?ri nu au reu?it s? conving? autorit??ile c? interzicerea importurilor se impune. ?Se prevaleaz? de faptul c? trebuie mai ?nt?i s? emit? Comisia European? o decizie ?n acest sens. Probabil c? a?teapt? s? vin? gripa aviar? peste noi, ca s? interzic? importurile”, afirm? pre?edintele UNCPR.El subliniaz? ?i faptul c? ar trebui luate m?suri la intrarea ?n ?ar? a TIR-urilor care aduc marf? din Polonia, dar av?nd ?n vedere faptul c? este vorba de un virus, acesta poate foarte u?or s? se r?sp?ndeasc?.La sf?r?itul acestei s?pt?m?ni, joi ?i vineri,?16 ?i 17 ianuarie a.c.,?la Bruxelles va avea loc o sesiune special? dedicat? focarelor epidemice de grip? aviar? ?nalt patogen? de subtip H5N8 din Polonia, la care vor participa ?i exper?i ai Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor din Rom?nia.?n Polonia, conform informa?iilor de p?n? ?n prezent, evolueaz? un?num?r de?nou??focare de grip? aviar? cu subtipul H5N8, ?nalt patogen?,??n regiunile Krasnostawski, Lubartowski ?i Ostrowski.?Primele focare au fost detectate la sf?r?itul anului trecut, ?n trei ferme comerciale de curcani, ?n 30 ?i 31 decembrie, iar la ?nceputul anului curent boala a afectat ?i fermele de g?ini ou?toare, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultur? al Statelor Unite ale Americii (USDA).?n Slovacia,?de asemenea, ?n data de 9 ianuarie a.c., a fost depistat un focar de grip? aviar? ?nalt patogen? cu subtipul H5N8. Au fost sacrificate 22 de p?s?ri. La ?nceputul lunii decembrie anul trecut, a mai fost raportat un caz de virus gripal aviar slab patogen ?n Marea Britanie, rezolvat, ?i altul ?n Fran?a.Luni, 13 ianuarie, a fost publicat un raport transmis?OIE de c?tre Ungaria, care anun?? detectarea unui focar de grip? aviar? ?nalt patogen? de tip?H5N8?la o ferm? de p?s?ri din regiunea?Komarom-Esztergom. Posibila surs? de infec?ie este contactul indirect cu p?s?rile s?lbatice. Sunt suspecte c? au contractat virusul 53.500 de p?s?ri. Sunt a?teptate alte rapoarte.INDUSTRIE ALIMENTARA??n c?utarea brandului de ?ar?“. Rom?nia este unul dintre cei mai mari produc?tori de vin din UE ?i totu?i consumatorii europeni nu au auzit de vinurile rom?ne?ti. ?O recunoa?tere interna?ional? va fi posibil? doar dac? primul pas va fi f?cut din interior.“13.01.2020, 11:00?Cristina Rosca Rom?nia a realizat ?n 2019 aproape 5 milioane de hectolitri de vin, valoare ce o pozi?ioneaz? pe locul ?ase la nivel de UE ?n clasamentul celor mai mari produc?tori ai licorii lui Bacchus. Totu?i, pia?a local? este necunoscut? dincolo de grani?e, peste hotare ajung?nd doar 5% din produc?ia de vin. ?n acest context se pune ?ntrebarea: cum poate deveni vinul un brand de ?ar??Ziarul Financiar a ?nceput o serie de articole prin care vrea s? identifice industriile cu poten?ial pentru a deveni brand de ?ar?. Printre cele studiate anterior se num?r? apele minerale ?i me?te?ugurile ?nc? p?strate ?n zona rural?. Acum a venit r?ndul vinului.?C?nd cineva consum? un produs nu consum? doar brandul, ci ?i originea lui. Selec?ionarea unui brand este legat? de originea lui, de aici vine problema brandului rom?nesc“, spunea anterior Jean Valvis, proprietarul Aqua Carpatica ?i Domeniile S?mbure?ti. Antreprenorul este creatorul mai multor branduri locale: LaDorna (marc? de lactate ajuns? ?n portofoliul gigantului francez Lactalis), Dorna (brand de ap? preluat de Coca-Cola), Aqua Carpatica (ap?) ?i Domeniile S?mbure?ti (vin). Acestea dou? din urm? sunt ast?zi brandurile pe care grupul Valvis Holding ?nc? le dezvolt?. Valvis mai spunea c? Fran?a cheltuie anual un milion de euro pentru promovarea vinurilor sale doar pentru pia?a din China, iar aceasta poate fi o lec?ie pentru Rom?nia.?Nu vom ajunge s? ie?im din curtea nostr?, s? mergem ?n fa?a altor branduri, dac? nu credem ?n primul r?nd ?n brandul nostru de ?ar?.“Rom?nia este un mare produc?tor de vinuri, dep??ind ??ri precum Ungaria, Austria sau Grecia. ?i totu?i, aceste ??ri au un renume la nivel mondial, pe c?nd ?n cazul Rom?niei mul?i consumatori nu ?tiu c? produce vin. Situa?ia este explicat? de mul?i prin faptul c? ?nainte de ’89 s-a mizat pe volume mari ?i mai pu?in pe calitate, motiv pentru care mult timp pia?a local? a fost v?zut? ca un produc?tor de vinuri ieftine, proaste calitativ. ?n ultimii ani ?ns?, pe pia?? au ap?rut multe ini?iative care ?ncearc? s? schimbe aceast? percep?ie, fiind vorba ?n special de crame butic.?Din 2004, c?nd am intrat ?n acest domeniu ?i p?n? acum vedem multe schimb?ri pozitive ?n pia??. Sunt mai mul?i produc?tori mici, care doresc s? fac? vinuri de calitate, mai mul?i consumatori tineri care doresc s? cunoasc? mai mult domeniul“, spun Raluca ?i Oliver Bauer, fondatorii cramei cu acela?i nume, Bauer. Ei adaug? c? tot ?n ultimii ani au ap?rut wine-barurile ?i saloanele de vinuri, care aduc mai aproape consumatorii de produc?tori.Ora?ele mari sunt pline de evenimente ce au ?n centru degust?rile de vin. ?Mai avem ?ns? foarte mult de lucrat ?n HoReCa, unde lipsa personalului calificat (s? nu mai vorbim de cel specializat) duce la v?nz?ri ?haotice? de vin, bazate doar pe promo?ii sau beneficii pentru osp?tari.“ Restaurantele care au un concept ?n crearea meniului de m?ncare ?i de vinuri pot fi (acum) num?rate pe degete, spun ei. ?Dar faptul c? ele exist? este speran?a noastr? c? se poate ?i c? vom reu?i.“Un nume mondial se face ?n timp, ?mpreun? cu mai multe segmente ale industriei ??rii, cum ar fi turismul ?n cazul acesta, spune Alina Iancu, fondatorul platformelor de specialitate CrameRomania.ro ?i revino.ro. Ea organizeaz? ?i salonul de vinuri ?i turism viticol ReVino Bucharest Wine Fair.?Nu a? vedea o compara?ie cu Italia sau Fran?a, ne lipsesc acele crame cu tradi?ie de genera?ii, ci mai degrab? cu ??ri din lumea nou?, respectiv Africa de Sud, Australia, Noua Zeeland?. Am putea s? ne compar?m ?i cu vecinii no?tri din Republica Moldova sau Ungaria.“ Republica Moldova este de altfel un exemplu bun dat fiind c? de?i produce mult mai pu?in vin, ?ara vecin? de peste Prut a reu?it ?n ultimii ani s? ??i creioneze un nume ?n domeniu chiar la nivel european. Cramele s-au unit, iar cu ajutorul statului au investit ?n promovarea ??rii ca destina?ie viticol?. Unitatea cramelor la nivel de regiune viticol? sau de ?ar? sunt solu?ii, urmate apoi de strategii de marketing, dar ?i de sus?inerea statului rom?n, mai spune Alina Iancu.?O prim? astfel de m?sur? a fost deja luat? de produc?torii din zona viticol? Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute din ?ar?. Zece crame din Dealu Mare s-au asociat pentru a crea un brand comun prin care s? promoveze zona viticol?, primul pas fiind crearea unui sistem privat de garantare a calit??ii vinului. Practic, cei zece produc?tori vor produce vin din soiul Feteasc? Neagr? sau amestec de Feteasc? Neagr? (minim 25%) cu Merlot ?i/sau Cabernet Sauvignon? dup? standarde impuse de asocia?ie ?i vor ?mbutelia vinul sub un brand pe care antreprenorii ?l vor crea ulterior. Cele zece crame - Apogeum, Aurelia Vi?inescu, Budureasca, Dagon Clan, Davino, LacertA, Licorna Winehouse, SERVE, Tohani Rom?nia ?i Viile Metamorfosis - s-au unit sub umbrela Asocia?iei Produc?torilor de Vin din Dealu Mare.?Cred c? ?n urm?torii zece ani Dealu Mare va ajunge printre cele mai vestite zone viticole ale Europei. Ace?tia sunt primii pa?i, va fi un drum lung, dar cu siguran?? vom reu?i. De exemplu, ?n Barolo sau Chianti, zone viticole vestite din Europa, produc?torii s-au asociat ?i au impus ni?te reguli care ?ncet, ?ncet au dat roade“, spunea recent Virgil M?ndru, proprietarul cramei Tohani ?i unul dintre fondatorii cramei Apogeum.Victor Ciuperc?, vicepre?edintele Asocia?iei Produc?torilor ?i Exportatorilor de Vin, spunea recent c? ?nregistra?i, Rom?nia are cam 300 de produc?tori de vin, dintre care ?mbuteliaz? circa 200. Num?rul lor cre?te constant ?i fiecare ?n parte joac? sau poate juca un rol pentru a pune Rom?nia pe harta mondial? a vinului.?Au ap?rut crame noi, se produce mai mult vin de calitate. Sunt din ce ?n ce mai multe evenimente de promovare la nivel na?ional, de la mici degust?ri ?n restaurante ?i magazine specializate, p?n? la saloane de vinuri ?n marile ora?e ale ??rii. Cramele ?ncep s? prime?sc? turi?ti“, spune Alina Iancu. Astfel se l?rge?te aria de educare a consumatorului ?i de ?ndrumare c?tre vinurile bune. Toate astea se ?nt?mpl? la nivel urban ?i astfel informa?ia ajunge ?i la consumatorul t?n?r, care abia acum intr? ?n contact cu vinul, ?i care are posibilitatea s? creasc? aceast? industrie.?Nu trebuie s? urm?m un model, mai ales un model creat de produc?torii mari (din lume - n.red.), care acum au probleme ?n v?nzarea vinurilor. Am paria mai mult pe un model nou, ?fresh“, o abordare neconven?ional? ?i nu at?t de rigid? ca ?n trecut“, spun Raluca ?i Oliver Bauer. Segmentul tinerilor de 20-35 de ani este pentru ei o prioritate dat fiind c? vinul trebuie s? fie ?n?eles ca un stil de via??, nu doar o b?utur? oarecare.?O recunoa?tere interna?ional? va fi posibil? doar dac? primul pas va fi f?cut din interior – vinul ?i soiurile rom?nesti s? fie cunoscute ?i mult mai apreciate pe pia?a din Rom?nia.“ Astfel, clien?ii trebuie s? fie mai critici ?i ?n acela?i timp mai curio?i – s? viziteze cramele, s? cunoasc? soiurile locale, reprezentative, s? g?seasc? produc?tori care p?streaz? an de an calitatea ?i caracterul fiec?rui soi.?Pasul urm?tor va fi ?ns? unul sutinut ?i unitar din partea produc?torilor din Rom?nia. Vorbim de o strategie comun?, creativ? ?i diferit?. Avem soiuri deosebite (Cr?mpo?ie, Feteasc? Regal?, Negru de Dr?g??ani, Novac, Feteasc? Neagr?) cu care putem s? creion?m o identitate na?ional?. Imaginea ?vin mult, ieftin ?i dulce“ trebuie disociat? de imaginea Rom?niei“, conchide familia Bauer.Cresc?torii de vaci din TimLactAgro cuceresc pia?a lactatelor? Luni, 13 Ianuarie 2020 Mihai Nistor C?ut?rile ?i zbaterile cresc?torilor de vaci cu lapte din cea mai veche cooperativ? timi?ean?, TimLactAgro, par s? fi ajuns la rezultatul dorit, un brand propriu ?i o pia?? stabil?. Procesarea, copilul n?scut prin cezarian?, pare s? fie veriga magic? din lan?ul profitului. Membrii cooperative agricole TimLactAgro, ?nfiin?at? ?n jude?ul Timi? ?n anul 2009, produc zilnic ?ntre 40.000 ?i 50.000 de litri de lapte, iar la fabrica proprie de la Bucov?? se proceseaz? aproximativ 7.000 de litri. Pre?edintele cooperativei, Adriana Szekely, spune c? lucrurile au ?nceput s? se a?eze dup? ce fabrica a ?nceput s? produc?. ?Lucrurile ?ncep s? se lege acum. Adev?rul este c? e foarte greu s? intri pe o pia?? a produselor alimentare, al?turi de branduri renumite. Este o pia?? extrem de concuren?ial? ?i este foarte greu s? faci clientul s? guste din produsul t?u. Nu ne este fric? cu ceea ce producem, pentru c? p?n? la urm? calitatea ?i diversitatea v?nd. Este ?ns? foarte greu s? intri ?n supermarketuri ca produc?tor local mic. Din cauza faptului c? nu avem posibilitatea s? proces?m o cantitate mare de lapte, din start suntem exclu?i de anumite supermarketuri, care prefer? s? lucreze cu procesatorii mari, dar de cur?nd am reu?it s? intr?m cu stand la Auchan Timi?oara Nord. Cea mai mare parte din produse o vindem ?ns? prin magazinele de cartier din Timi?oara ?i Arad. Am avut ?i magazin propriu ?n Timi?oara, dar din cauza amplasamentului ?i a costurilor destul de mari, am fost nevoi?i s?-l ?nchidem. F?r? ?ig?ri, sucuri ?i alcool la v?nzare, nu am avut nicio ?ans?”, poveste?te Adriana Szekely.Cooperativa salveaz? fermierii de la falimentToader Mocan cre?te vaci cu lapte de mai bine de 30 de ani, iar apartenen?a la cooperativa agricol? TimLactAgro l-a ajutat nu doar s? r?m?n? pe pia??, ci ?i s? se extind?. ?Numai asocia?i mai putem r?zbate ?n ziua de ast?zi, altfel este foarte greu s? vindem produc?ia. Este u?or s? produci, dar nu te descurci la valorificat. Or, prin cooperativ?, unindu-ne mai mul?i, am reu?it s? ob?inem un pre? mai bun ?i tot prin cooperativ? cump?r?m input-urile. ?n 2010, c?nd a fost criza laptelui, faptul c? eram o cooperativ?, c? noi, cresc?torii, eram membri ai unei cooperative agricole, ne-a ajutat s? nu faliment?m. Nu mai vorbesc despre facilit??ile fiscale ?i de faptul c? avem o surs? important? de informa?ie prin cooperativ?. C?nd am intrat ?n cooperativ? aveam 50 de vaci, acum am o ferm? de 150 de capete. Am investit enorm ?n ad?posturile pentru animale, mi-am f?cut sal? de muls ?i am cump?rat utilaje agricole performante. Ast?zi toat? munca se bazeaz? pe mecanizare, pentru c? nu g?se?ti oameni. Dar cea mai important? realizare este unitatea de procesare a Cooperativei TimLactAgro, care ne asigur? o saltea de protec?ie ?n momentele mai delicate de pe pia?a laptelui”, a punctat cresc?torul Toader Mocan.Pentru diversificarea ofertei la raft, o asociere de cooperativeChiar dac? lucrurile par s? se fi urnit, mai e mult p?n? departe. E?ecul cu magazinul propriu a fost o lec?ie destul de amar?, cum amar? a fost ?i compara?ia cu organiza?iile similare din Fran?a. ?Suntem mult ?n spatele celor din Europa. Am fost ?ntr-o excursie ?n Fran?a ?i am avut un gust amar, v?z?nd ?n ce fel func?ioneaz? cooperativele acolo. Toat? produc?ia finit?, de lactate, o v?nd prin magazinele proprii, or, la noi este un vis ?nc? prea ?ndep?rtat. Ca s? facem lucrurile s? func?ioneze, ar trebui s? fim o asociere de cooperative, ?n a?a fel ?nc?t s? diversific?m la maximum oferta de la raft. Doar a?a ne-am putea g?ndi la o re?ea de magazine ?n care s? g?sim ?i legume, ?i fructe, ?i sucuri, ?i mezeluri, ?i lactate, ?i p?ine. Din p?cate, sunt prea pu?ine semnalele de cooperare pe partea de legume, iar pe carne, chiar deloc”, este de p?rere pre?edintele TimLactAgro, Adriana Szekely.Dac? fabrica de lactate de la Bucov?? ?nseamn? o garan?ie pentru fermierii din cooperativ?, ?n acela?i timp ?nseamn? griji pentru conducerea cooperativei agricole, care trebuie s? o fac? ?i rentabil?, iar rentabilitatea ?nseamn? v?nz?ri. V?nz?rile sunt date de diversitate ?i calitate, condi?ii pe care membrii cooperativei le ?ndeplinesc. ?Lan?ul se blocheaz? ?n momentul ?n care nu ai suficient? desfacere, ?ns? ca fermieri avem contracte ?i cu al?i procesatori mai mari, unde d?m surplusul de produc?ie, dar idealul nostru este s? putem procesa ?ntreaga produc?ie de lapte prin unitatea noastr? de procesare. ?n ceea ce prive?te diversitatea, ?ncerc?m s? ?inem pasul. Am ?nceput cu o gam? foarte redus?, dup? care ne-am dat seama c? e nevoie de mult mai mult, a?a c? am dezvoltat gama ?i, la momentul de fa??, producem ca?cavaluri cu mai multe mirodenii, telemea clasic?, ca?, br?nz? dulce, sm?nt?n?, lapte b?tut, iaurt ?i chefir. ?n afar? de iaurturi cu fructe, producem cam de toate la momentul acesta”, a precizat Adriana Szekely.Por?ile cooperativei sunt ?n continuare deschise ?i pentru al?i cresc?tori de vaci din zona de vest a ??rii ?i, pe m?sur? ce ace?tia ?n?eleg importan?a cooperativei ca form? de asociere, exist? ?anse reale ca TimLactAgro s? creasc?. Obiectivul este scurtarea drumului de la ferm? la cump?r?tor, dar ?i o ofert? variat? de produse de calitate, f?cute 100% din lapte.Articol publicat ?n Revista Fermierului, edi?ia 01-14 decembrie 2019COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPropunere inedit? pentru relansarea economiei: vouchere acordate popula?iei, pentru a lua masa la restaurant InCont.ro, 13 ianuarie 2020 Un profesor de economie de la Universitatea Harvard a f?cut o sugestie interesant? cu privire la modul ?n care guvernele ar putea contracara urm?toarea recesiune: acordarea de vouchere care s? poat? fi utilizate pentru a lua masa la restaurant p?n? la o anumit? dat?. Av?nd ?n vedere c? oficialii de la Rezerva Federal? au la dispozi?ie un spa?iu limitat de manevr? pentru a reduce dob?nda de referin??, deoarece aceasta este deja la un nivel foarte redus, o serie de economi?ti precum Gabriel Chodorow-Reich caut? alte modalit??i prin care guvernul ar putea stimula cererea ?n eventualitatea unei recesiuni.Printre posibilit??i se num?r? scutiri temporare de taxe pentru investi?iile f?cute de companii ?i diminuarea impozitelor pe salarii pentru muncitori.La reuniunea anual? a Asocia?iei economi?tilor americani, profesorul Gabriel Chodorow-Reich a apreciat c? voucherele la restaurant respect? multe din criteriile necesare pentru a fi un stimulent economic eficient. Americanii renun?? imediat mesele la restaurante atunci c?nd economia intr? ?n criz?, astfel ?nc?t acordarea de vouchere gratuite ar ajuta la umplerea golului.?n plus, cea mai mare parte a banilor cheltui?i vor merge spre bunuri ?i servicii interne nu spre importuri, ceea ce ar fi ?n beneficiul direct al economiei americane. De asemenea, restaurantele sunt firme cu un consum intensiv de m?n? de lucru, astfel ?nc?t mai mul?i muncitori ar beneficia de aceast? m?sur?.Cu toate acestea, Chodorow-Reich a recunoscut c? o astfel de strategie ar putea ridica unele ?ngrijor?ri ce ?in de "economia politic?".O posibil? ?ngrijorare este c? o astfel de politic? ar putea evoca expresia?"Dac? n-au p?ine, s? m?n?nce cozonac", o expresie care ?n mod gre?it este atribuit? reginei Maria Antoaneta, acesta fiind replica reginei Fran?ei atunci c?nd i s-a spus c? supu?ii ei nu mai au p?ine.Gabriel Voin, Fornetti: Cre?terea va veni din HoReCa. Estim?m o stagnare a comer?ului stradal ?n 2020. Dezvoltarea magazinelor de proximitate, principalul factor de schimbare M?d?lina Panaete 13.01.2020, Produsele Fornetti ajung ?n cele aproape 800 de magazine cu acela?i nume deschise ?n franciz?, ?n lan?urile interna?ionale de magazine, iar ?ntr-o mic? propor?ie ?i ?n HoReCa.Gabriel Voin, directorul comercial al produc?torului de patiserie Fornetti, estimeaz? o stagnare a comer?ului stradal ?i o cre?tere mic? a segmentului de retail ?n 2020, dezvoltarea magazinelor de proximitate av?nd un rol important ?n schimbarea alegerilor consumatorilor.Omul din spatele Zexe, unul dintre cele mai puternice repere din gastronomia local?, la un nou pariu: Este ceva cu totul diferit fa?? de tot ceea ce am creat p?n? acum 13 ian 2020?de Roxana PetrescuCreat ?n urm? cu mai bine de 20 de ani, Zexe a devenit unul dintre cele mai puternice repere din gastronomia bucure?tean?. ?Re?eta“ urm?rit? s-a deta?at de buc?t?ria tradi?ional rom?neasc?, focusul fiind pus pe reinterpretarea re?etelor ante ?i interbelice. Acum ?ns?, omul din spatele Zexe, Alexandru Consulea, este la un nou ?nceput pentru businessul s?u, iar al?turi ?i sunt cele dou? fiice, Ana ?i Diana. Ce a rezultat? Un Amalgam.?Amalgam ?nseamn? un concept Zexe cu totul diferit fa?? de tot ceea ce am creat p?n? acum. De aceea, restaurantul nici nu se mai nume?te Zexe, ca toate celelalte, av?nd doar ??tampila? Zexe Concept, pe care o vom aplica pe toate localurile pe care le vom dezvolta de acum ?nainte“, spune Alexandru Consulea. Practic, explic? fondatorul Zexe, Amalgam aduce sub acela?i acoperi? ceea ce ?tie fiecare dintre membrii familiei s? fac? mai bine. ?Subsemnatul – restaurant, Ana Consulea – cofet?rie, iar Diana – flor?rie (Flor?ria Zexe). Este un loc ?n care peri?oarele de Mangali?a ?convie?uiesc? cu pizza Domni?a, iar babele cu rom create de echipa Zexe Braserie stau al?turi de hortensiile ?i trandafirii combina?i de Diana. Este variat, diferit, dar ?n armonie, la fel ca personalit??ile celor care ?l compun.“Alexandru Consulea mai spune c? prin Amalgam ??i dore?te s? aduc? pu?in? relaxare pe scena gastronomic? local?, ?ncordat? la maxim ?n ultimii ani de obsesii pentru platinguri sau alte artificii.?Ne concentr?m mai mult pe m?ncare bun?, corect f?cut?, dec?t pe trenduri – ?i r?spundem mai mult nevoilor timpului nostru - un amalgam de take-away ?i à la carte, mai adaptat ca oric?nd timpului nostru.“?Amalgam s-a deschis la ?nceputul lunii noiembrie, anul trecut, pe Calea Doroban?i 239. Lucr?rile de amenajare au durat trei luni, restaurantul fiind amplasat ?n spa?iul fostului Gallo Nero.?Dintotdeauna m-a fascinat acest spa?iu ?i mi-am dorit foarte mult s? creez un concept aici, at?t de mult, c? am reu?it. Atunci c?nd le-am adus prima dat? aici pe Ana ?i pe Diana (Consulea) le-am propus s? ??i fac?, pe l?ng? restaurantul pe care voiam s? ?l deschid, o cofet?rie, respectiv o flor?rie. Pr?jituri, pizza, ciorb? de peri?oare din Mangali?a, flori. S-au g?ndit atunci ?oare ce-o s? ias???. Ce s? ias?, tat?? Un Amalgam. ?i a?a i-a r?mas numele.“Astfel, Amalgam devine primul proiect dintr-o serie mai mare de idei menite s? ofere brandului Zexe un aer fresh ?i modern. Valoarea total? a investi?iei s-a ridicat la 100.000 de euro.?Designul a urmat conceptul restaurantului: amalgam. O tem? mai grea dec?t pare la o prim? vedere. Cum faci trecerea ?ntre diverse activit??i comerciale conexe astfel ?nc?t s? le delimitezi ?i s? le une?ti ?n acela?i timp?“, se ?ntreab? Alexandru Consulea.Cel care a dat r?spunsul la aceast? dilem? a fost designerul Sebastian Barlica.?Provocarea pe care mi-au lansat-o creatorii brandului Zexe a fost aceea de a lega mai multe activit??i comerciale conexe sub acela?i acoperi?, un restaurant, o cafenea-cofet?rie, o vinotec? cu o zon? de degustare ?i o flor?rie“, spune Sebastian Barlica.Designerul precizeaz? c? a unit aceste activit??i astfel: accesul spre restaurant se face trec?nd prin cafenea-cofet?rie sau prin flor?rie. Mai exact, flor?ria ?i restaurantul sunt legate prin veranda restaurantului, ?n acest fel spa?iul devenind circular.??Mai mult, toate aceste zone fiind vitrate, permit o vedere de ansamblu a spa?iului.“?Toate cele patru zone distincte au fost corelate prin motive florale ?i plante, acestea d?nd tonul amenaj?rii. Cromatica este pozitiv?, luminoas?, cu tonuri subtile de verde, gri, nuan?e stinse de albastru ?i auriu.?Pe meniul Amalgam se reg?sesc pate de ficat de ra??, cognac ?i nuc?oar?, vinete cu maionez? din porumb, sup? cu cozi de raci, paste cu ragu de v?nat, ciorb? de peri?oare din Mangali?a, iepure cu praz ?i m?sline, ?ni?el de cerb cu piure de unt de capr? ?i altele.??Pe l?ng? acesta, exist? ?i un meniu separat de pizza, preparat? de pizzarul nostru Mihai ?i coapt? ?n propriul cuptor de pe Doroban?i 239. Pizza cu piept de ra?? din carmangeria proprie, pizza cu br?nz? de burduf ?i c?rbune, pizza cu ragu de cerb etc. Un amalgam original ?ntre Italia ?i spiritul Zexe“, mai spune Alexandru Consulea.Ana Consulea, cea care de?ine Zexe Braserie ?i care a fost desemnat? patiserul anului conform Gault&Millau 2019 (ghidul francez care ?inventariaz?“ cele mai bune restaurante din Rom?nia), spune c? deserturile din Amalgam sunt complet diferite fa?? de cele din braseria pe care a deschis-o ?n 2016. ?Sunt deserturi decorate ?i ambalate mai simplu, pentru a fi mai u?or de transportat. Aici ne orient?m mult mai mult spre take-away“, spune Ana Consulea.?Totu?i, ea mai precizeaz? c? la Amalgam vor fi ?i c?teva pr?jituri prezente ?i la Zexe Braserie, dar ?n varianta verin? (la pahar) – Le Petit-Antoine, Cheesecake f?r? zah?r ?i Exotic, al?turi de gama Huggie –, al?turi de checuri mari la felie, biscui?i la bucat?, dou? babe cu rom, mai multe pr?jituri ?n foi ?i foarte multe tarte cu fructe.??C?t? imagina?ie po?i avea? At?t de mult?!“Mai departe, Diana Consulea va conduce Flor?ria Zexe, cel mai t?n?r membru de sub umbrela Zexe.?E prima dat? c?nd deschidem o flor?rie fizic?“, spune Diana Consulea, care lucreaz? ?n acest domeniu de aproape 10 ani, mai ales pe segmentul de evenimente.??mi doream de mult timp s? am un spa?iu ?n care florile noastre s? stea sub acela?i acoperi?. Acum 10 ani am preluat afacerea cu flori a Anei, iar ?n tot acest timp am continuat s? ?nv??, ?n paralel cu munca pe evenimente“, spune Diana Consulea.?Potrivit acesteia, Flor?ria Zexe se aliniaz? conceptului Amalgam: un spa?iu relaxat, cu o selec?ie de flori ?i ?flower pairinguri“ nea?teptate.?Astfel, noul ?nceput pentru Zexe aduce o reinventare pe toate planurile. Interesant este ?ns? un lucru. Din acest nou ?nceput ar putea rezulta noi ?i noi alte ?nceputuri.?Ne dorim ca Amalgam s? devin? un loc-reper pentru gastronomia relaxat? ?i corect? ?n Bucure?ti, iar pe termen lung, vrem s? fie o inspira?ie pentru noi pentru a crea ?i altfel de locuri Zexe Concept“, ?ncheie Alexandru Consulea.??Diana Consulea, Zexe: ??mi doream de mult timp s? am un spa?iu ?n care florile noastre s? stea sub acela?i acoperi?. Acum 10 ani am preluat afacerea cu flori a Anei, iar ?n tot acest timp am continuat s? ?nv??, ?n paralel cu munca pe evenimente“ Ana Consulea, Zexe: ?Sunt deserturi decorate ?i ambalate mai simplu, pentru a fi mai u?or de transportat. Aici ne orient?m mult mai mult spre take-away“?N 2019:Bucure?tiul a atras 76% din cererea de spa?ii industriale ?i logistice din ?ar? I.M. Companii?#Construc?ii?/?13 ianuarie Volumul spa?iilor industriale ?i logistice ?nchiriate, ?n ?ara noastr?, ?n 2019, a totalizat aproape 476.000 de metri p?tra?i, valoare comparabil? cu 2018, c?nd au fost ?nregistrate ?n total tranzac?ii de 514.000 de metri p?tra?i, arat? un comunicat al JLL, remis Redac?iei noastre.Potrivit susei citate, Bucure?tiul a atras cea mai mare parte din cererea de spa?ii industriale ?i logistice din ?ar?, respectiv aproape 76% (aproximativ 360.000 metri p?tra?i), acesta fiind urmat de Slatina, cu 13% din cerere (62.000 de metri p?tra?i tranzac?iona?i).JLL a ?nregistrat ?n primul semestru o cot? de pia?? de aproape 42% din volumul tranzac?iilor de ?nchiriere de spa?ii industriale ?i logistice intermediate de consultan?ii imobiliari."JLL a realizat cea mai mare tranzac?ie ?nregistrat? ?n 2019, respectiv ?nchirierea a aproape 72.000 metri p?tra?i de c?tre retailerul Profi ?n CTP Bucharest West", arat?sursa citat?.Alte tranzac?ii de referin?? ?n care JLL a fost implicat? ?n 2019 sunt ?nchirierea a 16.000 de metri p?tra?i de c?tre Urgen Cargus ?n P3 Bucharest A1 Park, ?i ?nchirierea a 8.400 de metri p?tra?i de c?tre Marelvi Impex ?n parcul MLP Bucharest West."De men?ionat, c? din totalul spa?iilor ?nchiriate la nivel national anul trecut, peste 150.000 metri p?tra?i (aproximativ 32%) au f?cut obiectul unor tranzac?ii ?nchise direct de c?tre proprietar ?i chiria?", spun reprezentan?ii companiei.Evolu?ia din 2019 s-a ridicat la nivelul anilor anteriori, c?nd au fost consemnate cereri record pe piata spa?iilor industriale.Costin B?nic?, Head of Industrial Department JLL, a declarat: "Cererea de spa?ii industriale ?i-a p?strat evolu?ia pozitiv? din ultimii ani. Apari?ia unor noi investitori ?i diversificarea loca?iilor ?n care ace?tia dezvolt? noi proiecte au adus un plus de competi?ie ?n pia??, p?str?nd dinamica. Urm?rim cu interes evolu?ia cererii, av?nd ?n vedere faptul c? pia?a industrial? a raportat ?n ultimii patru ani o cerere record, mai ales pe fondul extinderii retailerilor ?i a logisticienilor."Acesta precizeaz? c? a observat ?i o cre?tere a interesului pentru spa?ii de produc?ie ?i industriale, mai ales din partea companiilor care activeaz? ?n sectorul automotive."Cu toate acestea, proiectele de acest tip au un termen de implementare mai lung, ajung?nd ?i p?n? la 18-24 luni de la momentul ?nceperii discu?iilor. Pentru proiectele de logistic?, termenul de implementare este de p?n? ?ntr-un an, de obicei", adaug? reprezentan?ii JLL.?n 2019 stocul de spatii industriale modern a depasit 4,3 milioane de metri p?tra?i, reprezent?nd dublu fa?? de volumul ?nregistrat ?n 2015.Un alt trend remarcat ?n 2019 este interesul crescut al dezvoltatorilor pentru a atrage clien?i cu suprafe?e mai mici, ?ns? care au poten?ial puternic de cre?tere.Ace?ti clien?i, cei mai mul?i localiza?i ast?zi ?n spa?ii din foste platforme industriale din marile ora?e, vor fi nevoi?i s? migreze c?tre spa?ii industriale moderne pentru a oferi angaja?ilor condi?ii mai bune de lucru, dar ?i de a fi ?n conformitate cu reglement?rile mai stricte legate de autoriza?ia de securitate la incendiu."Observ?m un interes sporit din partea unor noi investitori de a dezvolta proiecte industriale moderne ?n interiorul ora?ului Bucuresti. Vorbim at?t de proiecte care ofer? posibilitatea ?nchireirii de unit?ti mici, de 800-1.500 mp, c?t si de unit?ti mari, ?n cl?diri industriale pe mai multe etaje. Acest gen de cl?diri este luat ?n considerare ?n zonele ?n care pre?ul terenului este ridicat ?i o dezvoltare industrial? nu ar aduce randamentul a?teptat de investitori. Suntem de p?rere c? 2020 va duce ?n Rom?nia primele proiecte industriale dezvoltate pe mai multe etaje", a mai spus Costin B?nic?.GLOBALFAO: preturile alimentelor, in crestere pentru a treia luna consecutive Ianuarie 13, 2020Preturile alimentelor la nivel mondial au crescut pentru a treia luna consecutiv, pentru a atinge maximul a cinci ani in decembrie, antrenate de cresterile uleiurilor vegetale, zaharului si lactatelor, precum si de cresterea preturilor la cereale, a anuntat FAO. Indicele preturilor alimentare al Organizatiei pentru Alimente si Agricultura (FAO) din ONU, care masoara modificarile lunare pentru un cos de cereale, seminte oleaginoase, produse lactate, carne si zahar, a sarit la cel mai inalt nivel din decembrie 2014, cu o medie de 181,7 puncte, in crestere cu 2,5% fata de luna precedenta.Pentru intreg anul, indicele a fost in medie de 171,5 puncte, cu 1,8% mai mare decat in ??2018, dar sub varful de 230 de puncte atins in 2011. Indicele preturilor cerealelor a crescut cu 1,4%, pana la media de 164,3 puncte, condus de preturile mai mari pentru grau, dupa majorarea cererii in China si a aparitiei unor probleme de logistica in urma grevelor din Franta.Crestere semnificativa de pret la ulei Preturile orezului au fost suferit modificari minore. Preturile uleiului vegetal au crescut puternic, indicele crescand cu 9,4% pana la 164,7 puncte in decembrie. Preturile uleiului de palmier au crescut pentru a cincea luna consecutiva, in linie cu cererea de biodiesel, antrenand si uleiul de soia, de floarea soarelui si de rapita.Indicele preturilor la lactate a fost in medie de 198,9 puncte in decembrie, in crestere cu 3,3%, cu preturi mai mari la branzeturi si lapte praf degresat, care au depasit preturile untului si laptelui praf integral. Indicele preturilor la zahar a crescut cu 4,8% pana la 190,3 puncte, in urma cresterii cererii de etanol cauzata de majorarea preturilor la petrol.In schimb preturile carnii sunt aproape neschimbate fata de noiembrie, cu indicele la 191,6 puncte, preturile mai mari ale carnii de porc si oaie fiind echilibrate de scaderea preturilor la carnea de vita.UNIUNEA EUROPEANAComisia European? ?i r?spunde europarlamentarului rom?n Daniel Buda pe tema con?inutului de carne din mezeluri REDAC?IA FIR 10 IANUARIE 2020 ?Aproximativ 18% dintre rom?ni declar? c? m?n?nc? salam, parizer, kaizer, crenvu?ti ?i alte preparate de acest fel ?n fiecare zi, iar cel pu?in 72%, m?car o dat? pe?s?pt?m?n?.?Cei mai mul?i dintre ace?tia sunt tineri cu v?rsta cuprins? ?ntre 18 ?i 34 de ani ?i au venituri medii. Anual, un rom?n consum? aproape 70 de kilograme de carne”, informeaz? europarlamemtarul rom?n Daniel Buda, pe pagina sa de facebook. Cele mai multe mezeluri con?in un procent nesemnificativ de carne,?mai spune Daniel Buda, iar calitatea ?ndoielnic? a?acestora?poate duce la diverse probleme de s?n?tate. Dincolo de tot ceea ce ?nseamn? etichetarea transparent? a produselor, trebuie g?site mecanisme eficiente pentru a se interzice ?n mod expres folosirea denumirii mezeluri dac? aceste produse nu con?in o propor?ie semnificativ? de materie prim? de origine animal?,?consider? europarlamentarul rom?n.?n acest context, Buda a solicitat Comisiei Europene un r?spuns clarificator referitor la?instrumentele?europene??n vederea interzicerii folosirii denumirii de mezeluri dac? aceste produse nu con?in o propor?ie semnificativ? de materie prim? de origine animal?.Stella Kyriakides,?comisar?european pentru S?n?tate ?i Siguran?a Alimentar?,?a r?spuns, din partea Comisiei Europene, urm?toarele:?Legisla?ia UE nu prevede cerin?e specifice privind con?inutul minim de carne din produsele din carne. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare stabile?te cerin?e generale referitoare la etichetarea produselor alimentare ?i con?ine o serie de dispozi?ii care le permit statelor membre s? ac?ioneze atunci c?nd anumite men?iuni, sau etichetarea ?n ansamblu, ?i induc ?n eroare pe consumatori. ?n ceea ce prive?te carnea, regulamentul stabile?te dispozi?ii specifice pentru definirea c?rnii ?i criterii conexe privind con?inutul maxim de gr?sime ?i ?esut conjunctiv pentru indicarea c?rnii ?n lista de ingrediente. Termenul ?carne” poate fi folosit numai ?n cazul ?n care este ?n conformitate cu aceast? defini?ie. ?n plus, acest regulament impune indicarea cantit??ii unui ingredient (respectiv a c?rnii), dac? ingredientul respectiv (a) figureaz? ?n denumirea produsului alimentar sau este asociat acestei denumiri de c?tre consumator, (b) este scos ?n eviden?? ?n etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezent?ri grafice sau (c) este esen?ial pentru a caracteriza un produs alimentar ?i pentru a-l diferen?ia de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sale sau a aspectului s?u.?Aceste informa?ii trebuie s? figureze ?n denumirea produsului alimentar, imediat l?ng? acesta ori ?n lista ingredientelor. Comisia consider? c? legisla?ia actual? ofer? cadrul necesar ?i instrumente suficiente pentru a evita inducerea ?n eroare a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor din carne. Punerea ?n aplicare a dispozi?iilor de mai sus este responsabilitatea autorit??ilor competente din statele membre.” Comisia European? analizeaz? interzicerea ambalajelor din plastic F.F.Miscellanea?/?13 ianuarie Comisia European? analizeaz? interzicerea ambalajelor din plastic ?i stabilirea de noi cerin?e pentru produc?tori, a declarat comisarul pentru mediu, oceane ?i pescuit, Virginijus Sinkevicius, ?ntr-un interviu acordat cotidianului german Die Welt."Cu siguran?? vrem s? extindem regulile privitoare la obiectele de plastic de unic? folosin?? ?i ?n prezent analiz?m ?n ce direc?ie este posibil? aceast? extindere. Un pas important ar fi, de exemplu, interzicerea ambalajelor din plastic sau utilizarea plasticului reciclat", a spus Virginijus Sinkevicius pentru Die Welt.Noile prevederi UE cu privire la utilizarea obiectelor de plastic de unic? folosin?? risc? s? amenin?e o pia?? cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari, polipropilena ?i polistirenul fiind cele mai afectate.Adoptat? anul trecut, Directiva UE privind obiectele de plastic de unic? folosin?? interzice utilizarea unor produse de plastic precum vesela, paiele, be?i?oare din plastic pentru urechi ?i unele containere din polistiren.De asemenea, Comisia European? analizeaz? modul ?n care produc?torii de produse precum anvelope sau cosmetice ar putea fi obliga?i s? reduc? ?n mod semnificativ cantitatea de microplastice din produsele lor. "Microplasticele sunt pe agenda noastr?. P?n? la finele anului vom veni cu o list? foarte detaliat? a tuturor acestor produse care con?in microplastice sau utilizeaz? microplastice", a spus Virginijus Sinkevicius.Circa 245 de milioane de tone de plastic sunt produse anual pe glob, potrivit estim?rilor acestei industrii. Aceast? cantitate reprezint? echivalentul a 31 de kilograme de plastic anual pentru fiecare dintre cele 7,1 miliarde de persoane de pe planet?, spun cercet?torii.Dup? interzicerea obiectelor din plastic de unic? folosin??, CE analizeaz? ?i interzicerea ambalajelor din plastic InCont.ro, 13 ianuarie 2020 Comisia European? analizeaz? interzicerea ambalajelor din plastic ?i stabilirea de noi cerin?e pentru produc?tori, a declarat comisarul pentru mediu, oceane ?i pescuit, Virginijus Sinkevicius, ?ntr-un interviu acordat cotidianului german Die Welt. "Cu siguran?? vrem s? extinde regulile privitoare la obiectele de plastic de unic? folosin?? ?i ?n prezent analiz?m ?n ce direc?ie este posibil? aceast? extindere. Un pas important ar fi, de exemplu, interzicerea ambalajelor din plastic sau utilizarea plasticului reciclat", a spus Virginijus Sinkevicius pentru Die Welt, scrie?Agerpres.Noile prevederi UE cu privire la utilizarea obiectelor de plastic de unic? folosin?? risc? s? amenin?e o pia?? cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari, polipropilena ?i polistirenul fiind cele mai afectate.Adoptat? anul trecut, Directiva UE privind obiectele de plastic de unic? folosin?? interzice utilizarea unor produse de plastic precum vesela, paiele, be?i?oare din plastic pentru urechi ?i unele containere din polistiren.De asemenea, Comisia European? analizeaz? modul ?n care produc?torii de produse precum anvelope sau cosmetice ar putea fi obliga?i s? reduc? ?n mod semnificativ cantitatea de microplastice din produsele lor."Microplasticele sunt pe agenda noastr?. P?n? la finele anului vom veni cu o list? foarte detaliat? a tuturor acestor produse care con?in microplastice sau utilizeaz? microplastice", a spus Virginijus Sinkevicius.Circa 245 de milioane de tone de plastic sunt produse anual pe Glob, potrivit estim?rilor acestei industrii. Aceast? cantitate reprezint? echivalentul a 31 de kilograme de plastic anual pentru fiecare dintre cele 7,1 miliarde de persoane de pe planet?, spun cercet?torii................................................UNGARIAGripa aviar? se extinde ?n Europa. Ungaria a raportat ast?zi un focar la o ferm? din nord-vestul ??rii. Sesiune special? la Bruxelles REDAC?IA FIR 13 IANUARIE 2020 La sf?r?itul acestei s?pt?m?ni, joi ?i vineri,?16 ?i 17 ianuarie a.c.,?la Bruxelles va avea loc o sesiune special? dedicat? focarelor epidemice de grip? aviar? ?nalt patogen? de subtip H5N8 din Polonia, la care vor participa ?i exper?i ai Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor din Rom?nia.?n Polonia, conform informa?iilor de p?n? ?n prezent, evolueaz? un?num?r de?nou??focare de grip? aviar? cu subtipul H5N8, ?nalt patogen?,??n regiunile Krasnostawski, Lubartowski ?i Ostrowski.?Primele focare au fost detectate la sf?r?itul anului trecut, ?n trei ferme comerciale de curcani, ?n 30 ?i 31 decembrie, iar la ?nceputul anului curent boala a afectat ?i fermele de g?ini ou?toare, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultur? al Statelor Unite ale Americii (USDA).Conform ultimului raport transmis Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii Animalelor (OIE) de departamentul de profil din Ministerul Agriculturii din Polonia (?n 7 ianuarie a.c.), cel mai recent caz de grip? aviar? dateaz? din 4 ianuarie a.c. Rapoartele de urm?rire a evolu?iei bolii sunt transmise s?pt?m?nal c?tre OIE.?n Slovacia,?de asemenea, ?n data de 9 ianuarie a.c., a fost depistat un focar de grip? aviar? ?nalt patogen? cu subtipul H5N8. Au fost sacrificate 22 de p?s?ri. La ?nceputul lunii decembrie anul trecut, a mai fost raportat un caz de virus gripal aviar slab patogen ?n Marea Britanie, rezolvat, ?i altul ?n Fran?a.Luni, 13 ianuarie a.c., a fost publicat un raport transmis?OIE de c?tre Ungaria, care anun?? detectarea unui focar de grip? aviar? ?nalt patogen? de tip?H5N8?la o ferm? de p?s?ri din regiunea?Komarom-Esztergom. Posibila surs? de infec?ie este contactul indirect cu p?s?rile s?lbatice. Sunt suspecte c? au contractat virusul 53.500 de p?s?ri. Sunt a?teptate alte rapoarte.O ?tire Reuters publicat? s?pt?m?na trecut? informeaz? c??Polonia a aplicat m?suri standard de protec?ie aprobate de UE, inclusiv sacrificarea tuturor p?s?rilor din exploata?iile afectate ?i restric?ionarea circula?iei?(peste 80.000 de p?s?ri au fost sacrificate, potrivit ultimului raport transmis c?tre OIE),?iar Comisia European?, ?n urma examin?rii m?surilor ?ntreprinse de autoritatea polonez?, admite faptul c? limitele zonelor de protec?ie ?i de supraveghere stabilite se afl? la o distan?? suficient? fa?? de exploata?iile ?n care au fost confirmate focarele epidemice.Polonia?s-a mai confruntat cu gripa aviar? la sf?r?itul anului 2016 ?i ?nceputul anului 2017, c?nd au fost confirmate 23 de cazuri,??n special la g??te, ?n regiunile de nord-vest ?i sud-est ale ??rii. Cele mai multe dintre aceste cazuri au fost depistate ?n apropiere de lacuri ?i iazuri, iar exper?ii au apreciat c? au fost cauzate de migra?ia p?s?rilor pe ap?.Actualelor focare de grip? aviar? depistate ?n apropierea lacurilor (provincia Lublin) nu le sunt atribuite acelea?i cauze, ?ntruc?t zona nu este considerat? o cale migratorie.Polonia, printre cei mai mari produc?tori de carne de pas?re ?i de ou? din UEPolonia?este cel mai mare produc?tor de carne de pas?re din Uniunea European? ?i aproape jum?tate din produc?ia polonez? este exportat?. 90% din exporturile de p?s?ri poloneze sunt destinate pie?elor UE, restul fiind livrat ?n?Hong Kong, Ucraina, Vietnam, Africa de Sud.Exporturile?poloneze de carne de pas?re ?n 2018 au fost evaluate?la?peste?2,4 miliarde de dolari,?potrivit USDA, iar ?n primele nou? luni din 2019,?v?nz?rile?de carne de pas?re?pe pie?ele externe?au?crescut cu?5%,?comparativ cu?perioada corespunz?toare?din 2018.Polonia este, ?n acela?i timp, unul dintre cei mai importan?i produc?tori de ou? din UE, de?in?nd aproximativ 8% din ou?le produse ?n spa?iul comunitar.Pie?e globale de carne de pas?reUniunea European?:?Cu o produc?ie de carne de pui estimat? la 12,600 milioane tone, Uniunea European? este al patrulea produc?tor global, dup? China, SUA ?i Brazilia. Export? 1,6 milioane tone de carne de pui, conform estim?rilor USDA pentru 2020 (locul trei ?n lume, dup? Brazilia ?i SUA), ?i import? peste 700.000 tone, fiind al treilea importator mondial de carne de pui, dup? Japonia ?i Mexic. Consumul de pui pe pia?a comunitar? este estimat de USDA la 11,7 milioane tone. Este a treia pia?? consumatoare de carne de pui din lume, dup? SUA (peste 17 milioane tone) ?i China (peste 15 milioane tone). Uniunea European? import? carne de pas?re ?ndeosebi din Thailanda, Brazilia ?i Ucraina, iar principalele destina?ii pentru carnea de pas?re sunt Filipine, Ghana, Ucraina, Africa de Sud, Hong Kong.SUA:?Este cel mai mare produc?tor global de carne de pui, cu o produc?ie estimat? la peste 20 de milioane de tone. Este al doilea exportator global de carne de pui, dup? Brazilia, ?i pe locul 33 ?n lume din punctul de vedere al cantit??ilor de carne de pui importate (aproximativ 60.000 tone). SUA se a?teapt? s? exporte ?n China carne de pas?re de aproximativ un miliard de dolari, dup? decizia de anul trecut a Beijingului de a ridica interdic?iile la importurile americane care dateaz? de aproape cinci ani, din ianuarie 2015, fiind impuse ?n urma unui focar de grip? aviar? din SUA. China este o pia?? important? pentru piesele de pui – picioare ?i aripi – pe care mul?i consumatori americani nu le prefer?.Brazilia:?Exporturile?de carne de pui?pentru 2020 sunt revizuite??n sc?dere?cu 7%, la 3,75 milioane de tone, din cauza livr?rilor mai mici dec?t cele a?teptate c?tre UE, Cuba ?i Africa,?compensate par?ial cu?cre?terea comer?ului cu China.?Cea mai mare parte a importurilor chineze de carne de pui (peste 80%) a provenit, anul trecut, din Brazilia.?Importurile braziliene sunt nesemnificative, fiind estimate la doar 5.000 tone anual, ?n condi?iile unei produc?ii prognozat? de USDA la aproximativ 14 milioane tone. Brazilia este al treilea produc?tor global de carne de pui, cu o produc?ie estimat? la aproape 14 milioane tone ?i principalul exportator mondial.China:?Produc?ia?de carne de pui?pentru 2020 este revizuit? la 14,8 milioane tone, pe baza datelor oficiale de produc?ie,?ating?nd un nivel?record?ca efect al reducerii ofertei interne de carne de porc, ?n contextul pierderilor provocate de?pesta?porcin??african??(PPA) care a ?njum?t??it efectivele de porcine ale Chinei, ?i a cre?terii?consumului?de?carne?pui.?Este al doilea produc?tor mondial de carne de pui, al patrulea importator, conform USDA, ?i al ?aselea exportator mondial.Angola:?Importurile?de carne de pui?pentru 2020 sunt revizuite??n sc?dere?cu 11%, p?n? la?250.000 tone, din cauza deprecierii?monedei interne??i a?reducerii?a?tept?rilor privind?cre?terea veniturilor. P?n? ?n octombrie 2019, importurile au?sc?zut cu 23%, comparativ cu anul anterior. Angola este pe locul 12 ?n lume din punctul de vedere al importurilor de carne de pui, potrivit estim?rilor USDA.Cuba:?Importurile pentru 2020 sunt revizuite??n sc?dere cu?37%, la 145.000 tone, din cauza agrav?rii?condi?iilor economice interne, a deficitului de moned? str?in? ?i a limit?rii creditului. Produc?ia de carne de pui a Cubei este modic?, aproximativ 25.000 tone anual. Este al treisprezecelea importator global de carne de pui.Irak:?Importurile pentru?anul?2020 sunt revizuite??n sc?dere, la?500.000 de tone,?din cauza cererii mai slabe dec?t era de a?teptat.?Este a ?asea ?ar? importatoare de carne de pui, din lume.Filipine:?Importurile pentru anul 2020?sunt revizuite??n cre?tere, p?n? la 390.000 tone. ?ara este grav afectat? de pesta porcin? african?, estim?ndu-se o sc?dere cu 13% a efectivelor de porcine, ?n anul curent. ?n acest context, consumatorii??nlocuiesc carnea de porc?cu cea de pui.?Filipine este a noua ?ar? importatoare de carne de pui.Africa de Sud:?Pentru anul 2020 se estimeaz? o reducere a aprovizion?rilor p?n? la?480.000 tone,?dar r?m?ne a ?aptea ?ar? importatoare de carne de pui.Thailanda:?Exporturile pentru 2020 sunt revizuite ?n sc?dere cu 12%, la 970.000 de tone. Este a patra ?ar? exportatoare de carne de pui pe plan mondial. Importurile sunt nesemnificative, aproape 2.000 tone, potrivit estim?rilor USDA.FRANTAFran?a preg?te?te o nou? reducere de taxe pentru companii, pentru a stimula cre?terea economic? ?i angaj?rile InCont.ro, 12 ianuarie 2020 Fran?a preg?te?te o nou? rund? de reduceri de taxe pentru companii, ?n ideea de a stimula cre?terea economic? ?i a ajunge la ocuparea deplin? a for?ei de munc? p?n? ?n 2025, a declarat ministrul francez al Finan?elor, Bruno Le Maire.Nivelul ridicat al ?omajului a fost o problem? pentru toate guvernele franceze din ultimele decenii, iar pre?edintele Emmanuel Macron a reu?it unele progrese cu diminuarea ratei ?omajului dup? o serie de reforme ?n favoarea mediului de afaceri.?n cursul urm?toarelor s?pt?m?ni Macron ar urma s? prezinte un nou set de m?suri destinate stimul?rii cre?terii economice prin reducerea obstacolelor pentru companii. Pre?edintele Fran?ei va avea ultimul cuv?nt cu privire la eventualele reduceri de taxe."Pactul productiv are un obiectiv clar: ocuparea deplin? a for?ei de munc? p?n? ?n 2025. ?n acest scop vor fi utilizate toate instrumentele, inclusiv o reducere a taxelor pe produc?ie, potrivit unui calendar care ar urma s? ?nceap? ?n 2021", a declarat Bruno Le Maire la o ?nt?lnire cu oamenii de afaceri de s?pt?m?na trecut?, scrie?Agerpres.?n trimestrul trei al anului trecut, rata ?omajului ?n Fran?a era de 8,6%, cu pu?in peste nivelul de 8,5% ?nregistrat ?n trimestrul al doilea, acesta fiind cea mai redus? rat? a ?omajului ?nregistrat? ?n Fran?a dup? anul 2008.Taxele pe produc?ie sunt un set de taxe pe care companiile din Fran?a trebuie s? le pl?teasc? pe l?ng? taxele normale pentru veniturile realizate. Ministerul francez de Finan?e estimeaz? c? aceste taxe au o valoare combinat? de 77 miliarde euro, dublu fa?? de media din UE ?i de ?apte ori mai mare dec?t ?n Germania, iar firmele franceze se pl?ng frecvent c? aceste taxe sunt o problem? pentru competitivitatea lor.Cu toate acestea, anali?tii sunt de p?rere c? Macron ar putea avea probleme ?n a reduce taxele pe produc?ie deoarece acestea sunt o surs? important? de venituri pentru administra?iile locale ?i regionale, care se confrunt? deja cu problema diminu?rii veniturilor dup? eliminarea taxei pe re?edin?a principal?, comenteaz? AFP.SANATATE si GASTRONOMIE Aromele si ingredientele au dominat piata in 2019, 13 ian 2020Conform?restaurant-??i av?nd la baz? un studiu efectuat de?, anul 2019 a fost unul mai mult dec?t interesant din punct de vedere al popularit??ii crescute ale unor ingrediente culinare. Vorbim desigur de trenduri care pornesc peste ocean, dar vom vedea c? multe dintre acestea sunt cunoscute ?i apreciate la noi ?n ?ar?. S? nu uit?m c? 2019 este anul care marcheaz? men?iunea Bucure?tiului pe site-ul??la categoria?Discovery?cu nu mai pu?in de trei restaurante:?Bistro Ateneu,?Kaiamo??i?The Artist. S? vedem care au fost ingredientele care i-au fascinat pe cei denumi?i sugestiv foodies.–?Cheese tea: este o b?utur? ce ??i are originile ?n Asia, dar care de cur?nd a ?nceput s? fie popular? ?n r?ndul americanilor. B?utura provenind ini?ial din Taiwan este de fapt un ceai cald sau rece care peste care se adaug? o spum? sau o crem? delicat? de lapte. Este o b?utur? popular? ?n special ?n r?ndul Mileanialilor sau reprezentan?ii genera?iei Z.–?Broccolini?nu este a?a cum s-ar crede la prima vedere, “fratele mai mic” al clasicului cu care ne-am obi?nuit. Acesta este de fapt un hibrid ob?inut din ?ncruci?area a 2 tipuri de broccoli, cu inflorescen?e mici dispuse pe tulpin? ?i caracterizat de un gust mai pu?in amar. Se folose?te cu prec?dere ca garnitur?, dar este suficient de versatil pentru a fi vedeta unor feluri de m?ncare vegetariene.–?Portocala ro?ie?este redescoperit? de tinerii consumatori, ?n special cei din genera?ia Z. Av?ndu-?i originea ?n ??ri europene precum Spania sau Italia, portocala ro?ie se reg?se?te ?n peste 10% din meniurile SUA, mai ales ?n restaurantele care targeteaz? categoria de public men?ionat?.– Versatilul?fenicul?este permanent la mod?, mai ales dac? lu?m ?n considerare faptul c? toate p?r?ile plantei se pot g?ti – de la bulb la semin?e. Se pare c? gustul specific al feniculului este preferat ?n special de doamne.–?Ghee?sau untul clarificat este ?n ultimii ani din ce ?n ce mai popular ?n meniul restaurantelor de peste ocean, nu doar ?n cele etnice sau cu specific indian. Se vorbe?te chiar despre propriet??ile anti-inflamatoare ale acestuia sau includerea ?n regimurile cu con?inut bogat ?n gr?simi.–?Ube??mprumut? o culoare deosebit? deserturilor ?i b?uturilor. Este cunoscut drept nap purpuriu, face parte din familia cartofului, iar originea sa este buc?t?ria filipinez?. Utilizarea sa ?ntr-o varietate de deserturi precum ?nghe?at?, cupcakes, fursecuri, dar ?i b?uturi pe baz? de lapte, a f?cut s?-i creasc? men?iunile ?n meniuri cu mai bine de 75% doar ?n ultimii patru ani.–?Labneh, buc?t?rie clasic? din Orientul Mijlociu. Labneh este o br?nz? cremoas?, moale ?i este cu siguran?? familiar celor care apreciaz? buc?t?ria libanez? sau cea a ??rilor din bazinul M?rii Mediterane de Est. ?n meniul restaurantelor de la noi este cel mai des servit simplu, cu condimente ?i ulei de m?sline al?turi de o lipie cald?, ceea ce ?l face un aperitiv u?or.–?Chimichurri?devine treptat un ingredient obi?nuit ?n meniurile de peste ocean. Chimichurri este un sos ce-?i are originea ?n Argentina ?i ale c?rui ingrediente principale sunt: p?trunjel, usturoi, o?et, ulei de m?sline ?i fulgi de ardei iute.– Banala?varz???nc? prezent? ?n topuri. Secretul care o men?ine ?n topul celor mai populare ingrediente st? desigur ?n versatilitatea sa: se poate consuma fermentat? sau ca atare ?n salate, supe sau sandvi?uri.–?Cicoarea?d? o not? premium m?nc?rurilor ?i b?uturilor. Dac? frunzele se folosec la salate, r?d?cina poate fi folosit? ca ?nlocuitor de cafea sau pentru a poten?a gustul acesteia, o plant? de la care nimic nu se irose?te. De?i pentru unii consumatori poate s? evoce amintiri nu a?a pl?cute despre vremuri ?n care cafeaua nu se g?sea pe pia??, cicoarea ??i c??tig? un loc bine-meritat meniurile restaurantelor.– Iu?eala din?harissa?te ?nc?lze?te din interior. Harissa este o past? picant? care poate fi g?sit? ?n toat? Africa de Nord ?i este ?n principiu un amestec ob?inut din ardei iute ?n stare proasp?t?, c?lit sau uscat, usturoi, ulei de m?sline ?i o varietate de condimente precum chimen, coriandru, ment? ?i chimion. Harissa este folosit? ?n mod obi?nuit ?n sosuri ?i marinade pentru carne ?i legume.–?Sumac?adaug? rafinament din Orientul Mijlociu preparatelor ?i este ob?inut din fructul uscat al copacului cu acela?i nume. Are o tent? acid? care aminte?te de l?m?ie sau o?et ?i este adesea folosit ?n buc?t?ria Orientului Mijlociu pentru a aromatiza salatele, humusul, dar ?i carnea.–?Tempeh?este revela?ia preparatelor din soia, mai popular ?n prezent ?n r?ndul fanilor buc?t?riei asiatice. Tempeh este produs din soia fiart? fermentat? ?i transformat? ?ntr-un echivalent al p?inii.–?Escabeche?sau ruda mai pu?in cunoscut? al Ceviche a crescut ?n men?iunile meniurilor din SUA cu 80% ?i datorit? faptului c? poate fi servit rece sau la temperatura camerei. Este un preparat pe baz? de pe?te g?tit ?ntr-o marinad? acid? ?i care deseori ??i ia o frumoas? culoare de la ?ofranul folosit ?n re?et?; este popular ?n special ?n Spania, America Latin? ?i Caraibe.–??nghe?at? cu fructe pe b?? – Paletas –?sau creativitatea transformat? ?n suc ?nghe?at. Se pare c? originea acestui desert s?n?tos ?i plin de savoare se pierde undeva ?n Mexic ?i a devenit cunoscut at?t ?n varianta pe baz? de ap? c?t ?i cea cu lapte/fri?c?. Pe l?ng? efectul vizual deosebit, gustul ?i textura sunt apreciate de consumatori, mai ales pentru buc??ile crocante de fructe captive ?n deliciosul suc ?nghe?at.– Aroma?lavandei?este omni-prezent? ?n buc?t?rie, un ingredient care trece cu u?urin?? din meniul b?uturilor ?n cel al cofet?riilor de pretutindeni.?ncheiem lista de arome dedicate anului 2019 cu c?teva ingredient mai degrab? etnice precum?moringa,?nuoc cham??i mai multe variet??i de ardei pentru fanii produselor mai “ustur?toare”:?Serrano,?Hatch chile,?Shishito.DOSARCare sunt solu?iile politicienilor pentru combaterea polu?rii din Bucure?ti Teodor Bobei la?08 ianuarie 2020 Transportul public, lipsa spa?iilor verzi ?i slaba administrare a gropilor de gunoi sunt problemele indicate de politicieni care contribuie la poluarea Capitalei. Ace?tia propun modalit??i inovative de monitorizare a calit??ii aerului ?i planuri integrate de ac?iune ?mpotriva acestui fenomen."Combaterea polu?rii ar trebui s? ?nceap? cu o monitorizare eficient?. Un punct important este investi?ia ?n ni?te metode moderne ?i inovative de monitorizare a calit??ii aerului ca s? ?tim exact cum st?m ?i cum s? combatem. Apoi ni?te solu?ii plastice. Problema este complex? pentru c? este influen?at? de mai mul?i factori. M? voi referi acum la trafic. O problem? este c? nu avem o ?osea de centur? pus? la punct ?i este ora?ul este prea tranzitat", a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru G?diu??, membru al Comisiei pentru Mediu ?i Ecologie din cadrul Consiliului General al capitalei.Alexandru G?diu?? a mai afirmat c? nu crede c? Vinieta Oxigen ?i va determina pe bucure?teni s? renun?e la ma?inile personale ?i a subliniat c? transportul ?n comun nu este pus la punct ."Totodat?, transportul public nu este pus la punct ?i nu este prioritizat ?i m? refer la lipsa benzilor speciale pentru autobuze. De asemenea ar trebui facut mai atractiv programul autobuzelor, cu un afi?aj interactiv ?i util (...) ?n ceea ce prive?te Vinieta Oxigen este posibil s? aib? ni?te efete pozitive dar nu cred c?-i va determina neap?rat pe bucure?teni s? renun?e la ma?ini ci mai degrab? va colecta ni?te bani la bugetul local. Ce este problematic in leg?tur? cu ea este c? insittiutile statului sunt exceptate de la plata statului ceeea ce mi se pare o ipocrizie. ?n momentul acesta sunt foarte multe incertitudini", a mai ad?ugat G?diu??.?n privin?a gropilor de gunoi, acesta a precizat c? problema nu este neap?rat existen?a acestora, c?t "proasta" lor administrare."O problem? cu aceste gropi nu este at?t existen?a lor c?t proasta administrare a acestora. ?n cazul acestor gropi exist? instala?ii prin care se capteaz? gazul de produc?ie. Exist? anumite izola?ii ale gropilor ca s? nu se scurg? acele de?euri. Deci problema major? la noi este c? aparatura din gropile de gunoi nu func?ioneaz? la parametrii normali", a conchis G?diu??.Senatorul USR Mihai Go?iu consider? c? trebuie monitorizat? calitatea aerului ?i a semnalat problema lipsei mijloacelor alternative de deplasare ?n Bucure?ti, precum pistele de biciclet?, pistele pietonale ?i transportul public."Deocamdata sunt cunoscute dou? resurse de poluare, mai exact traficul rutier ?i depozitele de gunoi din jurul capitalei. Noi de asta am solicitat ?i la ?nvestirea Guvernului ?i la rectificarea bugetar? sta?ii mobile de monitorizare a calit??ii aerului pentru a da un diagnostic corect asupra surselor de poluare. Pentru rezolvarea problemei legate de trafic sunt mai multe solu?ii. ?nsemana dezvoltarea transportului urban cu toate aspectele, transportul ?n comun, construirea de piste de biciclete ?i pietonale pentru facilitarea deplas?rii alternative. Sunt problemele legate de centura Bucurestiului ?i a lipsei parc?rilor de la intr?rile din Bucure?ti, care ar facilita sistemul ?park and ride?", a precizat senatorul USR Mihai Go?iu pentru MEDIAFAX.Senatorul USR a mai punctat c? Vinieta Oxigen nu va reduce poluarea din cauza lipsei facilit??ilor de deplasare alternativ?."Exist? problema lipsei sau dispari?iei spa?iilor verzi pentru a reduce din poluare direct ?i aici vorbim ?i de parcuri ?i de p?duri urbane, un proiect despre care se vorbe?te din ce ?n ce mai mult ?n Europa. Apoi, ?n ultim? instan?? taxa de centru, dar nu discriminatorie. La ora actual? f?r? celelalte m?suri Vinieta Oxigen nu va reduce poluarea pentru c? dac? oamenii nu se pot deplasa cu transportul ?n comun sau cu bicicleta, atunci vor merge cu ma?ina si vor pl?ti taxa"?n privin?a gropilor de gunoi, acesta a subliniat faptul c? nu sunt administrate cum trebuie ?i c? problema porne?te de la nivelul gospod?riilor, unde de?eurile nu sunt sortate selectiv."E o problem? legat? de modul ?n care se manageriaz? gropile de gunoi. Doamna Firea ?nc? mai vorbe?te de incineratoare. Este cea mai proast? solu?ie. Porblema ?ncepe de la casele cet??enilro, de la sortare ?i modul ?n care se gestioneaz? de?eurile. Eu tot timpul aduc ?n discu?ie c? schimbare asta ?n modul de rezolvare a problemei de?eurilor trebuie s? porneasc? de la primul nivel cu m?suri de urbanism, colectare selectiv? ?n apartament", a ad?ugat Go?iu.Candidatul independent sus?inut de USR la Prim?ria Bucure?ti Nicu?or Dan a semnalat o serie de probleme administrative care au dus la agravarea polu?rii ?n Bucure?ti, mar?i, ?n cadrul unei conferin?e de pres?."Gabriela Firea a e?uat ?n a implementa ni?te m?suri pentru combaterea polu?rii aerului ?i am s? le detaliez, m?suri speciale antipraf, strategii sectoriale pe de?euri, centur? verde ?i a?a mai departe. O s? ?ncep cu m?surile pe care prim?ria le avea propuse ?i chiar finan?ate pentru m?surarea calit??ii aerului, ?tiind c? agen?ia pentru Protec?ia Mediului nu face aceste m?sur?tori precise. Prim?ria avea ?nc? din 2016, c?nd Gabriela Firea a venit la Prim?rie un proiect care se numea Sistemul Operativ Informa?ional pentru M?surarea Calit??ii Aerului. Acest proiect era finan?at cu 7 milioane de lei pe bugetul din 2016, nu s-a f?cut nimic. A fost finan?at iar cu 7 milioane de lei, un an mai t?rziu, ?n 2017, ?i iar nu s-a f?cut nimic", a precizat Nicu?or Dan.Nicu?or Dan a mai afirmat c? Prim?ria Capitalei are ?n dotare un dispozitiv mobil de m?surare a calit??ii aerului pe care nu ?l folose?te ?i pentru care se pl?te?te o mentenan?? 100.000 de lei pe an."?n ceea ce prive?te m?surile de combatere a polu?rii aerului, ?n bugetul din 2016 ?i de asemenea ?n bugetul din 2018 au fost prev?zute cam cinci milioane de lei pentru Registrul Spa?iilor Verzi. Nu s-a f?cut nimic. ?sta este un punct foarte important pentru c? multe dintre spa?iile verzi ?n special cele care au fost construite ?ntre blocuri ?n perioada comunist? au un regim juridic incert ?i p?n? c?nd ele vor fi incluse ?n Registru ?i ulterior incluse ?n planul urbanistic general se pot da autoriza?ii de construire pe ele", a mai precizat Dan.Totodat?, candidatul sus?inut PLUS la Prim?ria Capitalei Vlad Voiculescu, puncteaz? importan?a construirii ?i protej?rii spa?iilor verzi, precum ?i importan?a arborilor ?n re?inerea prafului din Bucure?ti."Limitarea traficului, respectiv a polu?rii cauzate de trafic, plantarea de arbori, fiecare arbore la maturitate absoarbe 50 de kilograme de praf ?ntr-un an. Tot ceea ce face din Bucure?ti un ora? mai verde ne ajut? s? respir?m un aer mai bun. Vorbim de asemenea de m?surare, trebuie s? vedem de unde vine poluarea pe timpul nop?ii. Ce observ?m este c? dup? orele 20 ?i s?mb?ta ?i duminica poluarea este de asemenea la un nivel ?ngrijor?tor. Ei bine asta nu e neap?rat de la trafic. Trebuie s? vedem de unde este. Este de la gropi de gunoi? este de la diferite elemente de industrie? Asta trebuie s? vede, ?n func?ie de asta evident aceste surse de poluare trebuie limitate", a afirmat Vlad Voiculescu, luni, ?n cadrul unei conferin?e de pres?.Voiculescu mai precizeaz? c? Bucure?tiul ar trebui s? alc?tuiasc? un plan integrat pentru calitatea aerului care s? con?in? m?suri concrete ?i aplicabile."Exist? un plan integrat pentru calitatea aerului care trebuie s? con?in? m?suri concrete aplicabile. Dac? v? uita?i ?n planul integrat pentru calitatea aerului a Prim?riei Bucure?ti ve?i vedea c? acolo sunt fie m?suri care nu au nimic m?surabil. Dup? care, trebuie s? ?tii cine poate s? aplice m?surile respective. Spa?ii verzi ?n Bucure?ti, suntem undeva la 8,5 metri p?tra?i pe cap de locuitor iar recomandarea Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii este de 25 de metri p?tra?i", mai afirma acesta.Consilierul general USR, Octavian Berceanu, a spus, ?ntr-o postare pe pagina sa de Facebook, c? m?sur?torile parametrilor calit??ii aerului respirat din Sydney ?i Bucure?ti au valori comparabile.Octavian Berceanu ??i bazeaz? afirma?iile pe datele furnizate de mai multe re?ele independente de m?surare a calit??ii aerului. Datele analizate de el sunt publicate ?n timp real pe mai multe site-uri na?ionale ?i interna?ionale. El a observat c? suspensiile de particule PM10 / PM2.5 din Sydney ?i Bucure?ti sunt similare. Poluarea cu PM10 este de 161 ug/m3, ?n Capital?, iar ?n ora?ul comparat ajunge la 169 ug/m3. * * *Cum poti combate eficient buruienile din cultura de cereale paioase Ianuarie 13, 2020Orice fermier este preocupat sa maximizeze profitul pe care i-l poate aduce o recolta. Supravegherea lucrarilor agricole, investitia in soiuri noi, adaptate cerintelor pedoclimatice, alegerea perioadei optime pentru semanat si folosirea unei tehnologii adecvate de protectie a plantelor sunt doar cateva dintre activitatile recurente esentiale pentru succesul unei culturi.Un aspect care necesita o atentie sporita este combaterea buruienilor din culturile de cereale. Acestea pot provoca pierderi importante, deoarece ele lupta cu plantele de cultura pentru nutrienti, lumina si apa, fiind, cel putin in primele stadii de dezvoltare, mai bine ?echipate” pentru supravietuire decat cerealele. Fara un sprijin acordat la momentul optim pentru cultura de cereale paioase, buruienile pot compromite semnificativ recolta.Mai mult, multe specii de buruieni dicotiledonate sunt greu de combatut. Buruieni perene precum palamida, sau unele dificil de eliminat, precum turita, volbura, veronica, macul, musetelul sau mustarul salbatic, pot provoca multe neplaceri fermierilor. De aceea, combaterea buruienilor inca din stadiile timpurii de dezvoltare este cruciala, mai ales daca tinta ta este sa obtii profituri mari la hectar, apropiate de potentialul genetic al soiurilor folosite.Evita pagubelePagubele produse de?buruieni?nu se rezuma doar la actiunea directa a acestora asupra plantelor de cultura. Buruienile produc si efecte indirecte, precum facilitarea transmiterii bolilor sau a daunatorilor de la o sola la alta, atragerea insectelor daunatoare, inrautatirea regimului termic al solului, scaderea eficacitatii ingrasamintelor, ingreunarea sau intarzierea activitatilor agricole si chiar cresterea riscului de mucegaire a recoltei de cereale.Un prim pas in combaterea buruienilor il constituie chiar prevenirea aparitiei acestora. Culturile de cereale trebuie infiintate in paturi germinative afanate si curate, fara buruieni rasarite. De asemenea, e foarte importanta respectarea rotatiei culturilor.O combatere integrata a buruienilor implica mai multe metode: mecanice, chimice si/sau biologice. Alegerea acestora se va face in functie de tipul buruienilor si de caracteristicile lor biologice si cat de mare este gradul de infestare sau rezerva de seminte din baterea mecanica a buruienilor implica folosirea unor echipamente precum grapa cu colti reglabili, sapele rotative, dar si a efectuarii unor lucrari precum discuirea inainte de aratura de baterea biologica a buruienilor utilizeaza anumite bacterii, ciuperci, virusuri sau chiar insecte daunatoare sau parazite pentru respectivele buruieni, dar selective pentru plantele de baterea chimica implica folosirea de erbicide. Acestea se aplica in pre-emergenta sau in post-emergenta. Un avantaj important pentru fermieri il reprezinta folosirea de erbicide cu spectru mare de combatere, precum acest?erbicid pentru cereale.Erbicide cu spectru larg de actiuneUn produs cu o fereastra mai larga de aplicare este un mare atu pentru fermieri, deoarece buruienile care se gasesc deja in stadii mai avansate de dezvoltare vor fi foarte greu de combatut. Ele vor duce nu doar la ingreunarea lucrarilor agricole, ci si a recoltarii, un consum mai mare de combustibil in timpul acestei lucrari si o calitate mai redusa a recoltei din cauza infestarii.Pentru cultura de cereale paioase, buruienile necombatute eficient pot cauza pagube cuprinse intre 10-20% din recolta. In situatii prielnice pentru buruieni, pierderile pot ajunge chiar si la 80% din recolta. La grau, de exemplu, predomina buruienile dicotiledonate. Peste 40 de specii de buruieni pot pune probleme cultivatorilor de grau, cele mai daunatoare dintre ele fiind volbura (Convolvulus arvensis), musetelul (Matricaria inodora), albastrita (Centaurea cyanus) sau macul (Papavel rhoeas).Pentru o combatere chimica eficienta, produsul de erbicidare trebuie sa aiba anumite caracteristici. Suplimentar fata de spectrul mare de combatere, erbicidul poate combina actiunea mai multor substante active. Totodata, formula acestuia joaca un rol esential, pentru ca va ajuta la o raspandire mai buna a picaturilor de erbicid pe frunzele buruienilor, iar substantele active se vor absorbi mai bine. La fel, rezistenta la precipitatii ar trebui sa fie una ridicata.?Insa fermierii trebuie sa calculeze intotdeauna bine avantajele si dezavantajele folosirii unui anumit produs, mai ales intr-un program integrat de combatere si management al rezistentei.* * *Taieri ilegale de aproape 34.000 mc. Paguba a fost descoperita abia in anul 2018 Ianuarie 12, 2020Reprezentantii Garzii Forestiere Focsani sustin ca volumul arborilor taiati ilegal in padurile aflate sub jurisdictia institutiei a scazut de la an la an, insa in anul 2018, in urma inventarierii unor suprafete fara paza, au fost identificate taieri ilegale de aproape 34.000 mc, noteaza Agerpres.?Volumul arborilor arborilor taiati ilegal a scazut de la an la an. Daca in anul 2015 s-a inregistrat un volum de circa 4.700 mc, in 2016 circa 3.500 de mc, iar in 2017 aproximativ 3.100 de mc, in anul 2018 institutia noastra a constatat un volum de arbori taiati ilegal de 1.939 mc. Asta nu inseamna ca presiunea asupra padurii a scazut, ci din contra. S-a constatat, la finele anului 2018, ca volumului arborilor taiati ilegal de aproape 2.000 de mc se adauga peste 34.000 de mc, care au fost identificati de ocoalele silvice nominalizate in urma controalelor efectuate ca urmare a aplicarii articolului 16 din Codul Silvic”, a declarat Ionica Cherciu, inspector sef al Garzii Forestiere Focsani.Inspectorii silvici evalueaza prejudiciul la peste 15 milioane de leiPotrivit unui bilant pe anul 2018 al Garzii Forestiere Focsani, care raspunde de respectarea regimului silvic in padurile de pe raza judetelor Braila, Buzau, Galati, Tulcea, Vrancea si Vaslui, in urma controalelor de fond si evaluarii pagubelor de catre ocoalele silvice nominalizate, s-a constatat un volum al arborilor taiati ilegal si furati de 34.132 mc, cu o valoare a prejudiciului de 15.790.412 lei.Potrivit inspectorului sef al institutiei, taierile ilegale constatate nu provin doar din anul 2018, ci incepand cu aplicarea legilor fondului funciar, respectiv din 1991 si pana astazi.Incepand cu anul 2018, conform prevederilor Codului Silvic, ocoalele silvice nominalizate prin lege au preluat in paza o suprafata de 15.614 ha. Este vorba de suprafete de maximum 30 ha, pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarii nu se pot identifica sau pentru care proprietarul a decedat si nu s-a realizat dezbaterea succesorala.* * *Solt Dining by Courtyard Bucharest Floreasca – accente culinare nordice cu r?d?cini ?n gastronomia rom?neasc? On?Dec 12, 2019Restaurantul Solt Dining, aflat la parterul Hotelului Courtyard Bucharest Floreasca , ofer? o experien?? premium casual ?ntr-un spa?iu hygge, de inspira?ie nordic?, ?n noul centru financiar al capitalei. Av?nd o capacitate de 84 de persoane, acesta r?spunde nevoilor clientului modern, care c?l?tore?te mult, at?t ?n interes de afaceri, c?t ?i personal. Ne-au oferit mai multe detalii despre concept ?i meniu,?Adrian Adam, general manager Courtyard Bucharest Floreasca ?i?Chef Alin Berba.???n primul r?nd de ce Solt Dining – care este semnifica?ia numelui?Adrian Adam, general manager Courtyard Bucharest Floreasca:?Denumirea restaurantului ?Solt” provine din expresia: ?So Local Taste”, care este ?i linia pe care o urmeaz? restaurantul – ingrediente premium, locale pentru preparate cunoscute, dar reinterpretate ?n stil contemporan – iar litera ?o” din logo-ul restaurantului reprezint? gradul de temperatur?.Restaurantul a venit ca o completare fireasc? a felului ?n care a fost g?ndit hotelul?Chef Alin Berba:?Da. Restaurantul Solt Dining este un restaurant din categoria premium casual, care ??i a?teapt? oaspe?ii cu un meniu inspirat din conceptul buc?t?riei nordice, bazat pe ingrediente locale de cea mai bun? calitate, proaspete si de sezon. Astfel, se adreseaz? segmentului de business ?i antreprenorilor din zona de nord a Capitalei, dar nu numai. Solt Dining se str?duie?te s? r?spund? a?tept?rilor ce vin at?t din partea unui localnic, c?t ?i din partea c?l?torului modern de ast?zi, care a interac?ionat cu buc?t?rii felurite ?i care vrea s? aib? parte de o experien?? local?, surprinz?toare, gourmet.Cine este Chef Alin Berba, un chef despre care vom auzi mai multe ?n viitorul apropiat ?i c?teva cuvinte despre experien?a sa?Adrian Adam:?Chef Alina Berba are o experien?? de zece ani in industria ospitalit??ii ?i ?n grupul Marriott. Printre multiplele experien?e ?n mai multe hoteluri din lan? se num?r? ?i Courtyard Toulouse, dar ?i JW Marriott Bucure?ti, restaurante premium, cu standarde de calitate ?nalte, care se reg?sesc ?i ?n conceptul Courtyard Bucharest Floreasca.Chef Alin Berba:?A contat pentru mine nu doar faptul c? sunt familiar cu grupul Marriott, care se ?nscrie ?n linia brandurilor de top la nivel mondial, ci mai ales provocarea. Am ales s? m? al?tur echipei Courtyard ?i datorit? conceptului, ideii de a folosi produse ?i ingrediente locale, ?n re?ete rom?ne?ti, reinterpretate ?n stil propriu.Care sunt influen?ele definitorii ale buc?t?riei nordice care se pot reg?si la Solt?Chef Alin Berba:?Influen?ele definitorii ale buc?t?riei nordice se por reg?si ?n Solt Dining prin folosirea ingredientelor locale de cea mai bun? calitate, proaspete ?i de sezon. De asemenea, ?ntreaga atmosfer? a restaurantului este una hygge. Cu mult? lumin? natural?, cu un design minimalist, cu un meniu deloc stufos, dar care acoper? toate gusturile, Solt este practic o experien?? ?n sine. Ne place s? interac?ion?m direct cu clien?ii, s? facem recomand?ri, s? fim al?turi de ace?tia atunci c?nd vor s? ?ncerce ceva nou. De la aperitive p?n? la desert, preparatele din meniul Solt doresc s? surprind? pl?cut ?i s? ofere fiec?rui client o experien?? care s?-l binedispun? pentru ?ntreaga zi.Ce aspecte a?i avut ?n vedere la definitivarea meniului?Chef Alin Berba:?Meniul se va schimba de patru ori pe an, tocmai pentru c? ne dorim s? folosim ingrediente locale, ?n func?ie de sezon. De asemenea, lu?nd ?n considerare specificul zonei, adresabilitatea noastr?, am g?ndit o serie de meniuri ?n ideea “business lunch”, dar ?i promo?ii lunare, de care practic beneficiaz? ?n special cei ce lucreaz? ?n zona de business a Capitalei ?i care ??i doresc s? se deconecteze de la taskurile zilnice lu?nd masa la restaurant. Printre multiplele ingrediente locale cum ar fi porc de mangali?a, bibilic?, coco?el de p?dure, putem reg?si ?i produse cu indica?ie geografic? protejat? (IGP) cum ar fi: p?stravul afumat de Valeputna, telemeaua de Ib?ne?ti ?i c?rna?ii de Ple?coi. Preparatele promit o abordare contemporan? ?i un r?sf?? al sim?urilor.Buc?t?ria nordic? ?i noua buc?t?rie rom?neasc? se ?mbin? armonios pentru a livra experien?e culinare memorabile. Ce ?nseamn? pentru Chef Berba exploatarea ingredientelor locale ?i cum sunt puse ?n valoare?Chef Alin Berba:?Iubesc produsele ?i ingredientele locale rom?ne?ti. Consider c? ne putem promova ?ara prin ingrediente locale ?i cred cu t?rie ?n sloganul restaurantului “pove?ti cu m?ncare local?”.Sunt voci care sus?in c? Solt Dining poate deveni cel mai bun restaurant al zonei “corporatiste”. Cum vede?i aceast? provocare ?n viitor?Chef Alin Berba:?Restaurantul Solt Dining este destina?ia “must be there” a zonei de nord datorit? specificului unic, dar ?i datorit? experien?ei hygge de stare de bine, confort ?i ambian?? pe care o pot reg?si ?n restaurant.Ce tip de evenimente poate organiza hotelul? G?zdui?i o petrecere de Revelion?Chef Alin Berba:?Anul acesta nu g?zduim o petrecere de Revelion ?ns? avem un meniu special realizat pentru seara de Revelion, destinat at?t oaspe?ilor din hotel, c?t ?i celor care doresc s?-?i petreac? seara dintre ani ?ntr-o ambian?? pl?cut?. Solt Dining are o capacitate total? de 84 de persoane, a?a ?nc?t atmosfera, chiar ?i c?nd restaurantul este fully booked, este mereu una pl?cut?.Adrian Adam:?Courtyard Bucharest Floreasca dispune de 7 s?li de conferin?? ce pot g?zdui peste 500 de persoane. Acestea sunt dotate at?t pentru a servi unor evenimente de business, corporate, c?t ?i cu alt specific, mai apropiat zonei de lifestyle, inclusiv teambuilding sau petreceri. Accesibilitatea la loca?ie, capacitatea de cazare – 259 de camere – precum ?i loca?ia premium ?n sine ne recomand? pentru o plaj? larg? de evenimente, iar acest lucru se vede deja ?n solicit?rile pe care le avem pentru anul viitor.* * *Vinul de azi: Alira Cuvee 2014 Parteneri Profit.ro scris ast?zi Alira este o cram? mic?, de doar 80 de hectare, situat? pe dealurile Dobrogei, care surprinde periodic cu vinurile sale pline de caracter, care p?streaz? ?ntotdeauna amprenta terroir-ului local. Recomandarea noastr? de ast?zi, Alira Cuvee 2014, este un mix interesant de Feteasc? Neagr?, Merlot ?i Cabernet Sauvignon. Intens ?i bogat ?n arome, vinul are un buchet pl?cut, cu nuan?e de fructe ro?ii coapte, dar ?i note de lemn ?i frunze uscate. Acest vin se poate degusta la 18-20 grade Celsius, al?turi de friptur? ceva mai condimentat?, piept de rat? la cuptor, preparate din vit? sau m?nc?ruri cu legume.? * * *STUDIU pe zeci de mii de persoane: Cum ajut? ardeiul iute s?n?tatea cerebrovascular? Cristina PopescuArdeiul iute ro?u este folosit ?n multe buc?t?rii din toat? lumea pentru gustul s?u picant ?i ?nvior?tor, precum ?i pentru virtu?ile sale terapeutice. Un studiu ?ncheiat de cur?nd ?n Italia arat? c? persoanele care consum? ardei iute cu regularitate au un risc de deces de cauz? cerebrovascular? ?i cardiovascular? cu 23% mai mic fa?? de al celor care nu au inclus acest ingredient ?n alimenta?ia de zi cu zi.Ardeiul iute, benefic pentru s?n?tatea cerebrovascular?Din cele mai vechi timpuri ?i p?n? ?n zilele noastre, ardeiul iute a fost un element important ?n gastronomie, iar oamenii b?nuiau c? este benefic pentru s?n?tate f?r? s? aib? dovezi. Acum, studiul la care au luat parte mai mul?i cercet?tori italieni, dovede?te ?tiin?ific faptul c? ardeiul iute este nu doar un poten?ator natural de gust, ci ?i un element care aduce beneficii reale s?n?t??ii, potrivit?doc.ro.La acest studiu au participat 22.811 persoane, c?rora li s-au urm?rit starea de s?n?tate a inimii ?i obiceiurile alimentare de-a lungul a aproximativ opt ani. Cercet?torii au observat c? persoanele care au consumat ardei iute de cel pu?in patru ori pe s?pt?m?n? au un risc de deces prin infarct miocardic cu 40% mai mic dec?t cei care nu au consumat deloc ardei.De asemenea, ?i riscul de moarte prin accident vascular cerebral a fost redus cu mai mult de jum?tate ?n cazul consumatorilor de ardei. Acest condiment s-a dovedit a avea efect protector indiferent de tipul de alimenta?ie adoptat de persoanele incluse ?n studiu (unii dintre participan?i aveau o diet? echilibrat?, al?ii m?ncau mai pu?in s?n?tos etc.).Capsaicina diminueaz? apetitulCapsaicina, principalul compus din ardeiul iute, are c?teva propriet??i utile pentru s?n?tate. Una dintre ele este aceea c? se leag? de receptorii durerii din organism, ceea ce induce o senza?ie de arsur?, dar nu d?uneaz?.De exemplu, un studiu ?n care pacien?ilor cu arsuri gastrice li s-au adminsitrat 2,5 g de ardei iute zilnc a ar?tat c?, ini?ial, durerile li s-au accentuat, ?ns? ulterior starea li s-a ?mbun?t??it.Tot capsaicina din compozi?ia ardeiului iute este responsabil? pentru inhibarea apetitului ?i stimularea arderii gr?similor din corp. Dac? este consumat la ?nceputul mesei, ardeiul iute diminueaz? apetitul ?i determin? consumul a mai pu?ine calorii, fiind de ajutor ?n curele de sl?bire ?i nu numai prin accelerarea metabolismului. Propriet??ile antimicrobiene ale ardeiului iute sunt de folos ?i pentru conservarea unor alimente, condimentul ?in?nd la distan?? germenii ?i alte microorganisme.Sprayul nazal cu ardei iute, de ajutor ?n durerile de capPentru curajo?i, sprayul nazal cu ardei iute poate fi o solu?ie ?n tratamentul migrenelor. De?i senza?ia nu este cea mai pl?cut?, 7 din 10 persoane care au ?ncercat s? trateze migrena cu ardei iute ?n cavitatea nazal? au declarat c? simptomele li s-au u?urat.Ardeiul le este util ?i celor care au nasul ?nfundat din cauza unei r?celi, a unei alergii sau a fumatului. Nu e neap?rat? nevoie de folosirea sprayului nazal, e suficient s? consume o sup? cald? cu un ardei iute al?turi. Ardeiul iute con?ine ?i vitamina C ?n cantitate mare (de trei ori mai mult? dec?t portocala), ceea ce ?l face util ?n reducerea inflama?iilor din corp.Aten?ie! E indicat ca persoanele cu astm s? evite inhalarea ardeiului, pentru c? le poate declan?a o criz?.Disconfortul resim?it de pacien?ii cu artrit? poate fi calmat cu ajutorul cremelor, al lo?iunilor ?i al plasturilor cu ardei iute. Dup? o utilizare de c?teva s?pt?m?ni, se poate constata o u?urare a simptomelor cu care se confrunt? suferinzii de artrit? ?i fibromialgie.Cancerul ?i ardeiul iute?n ceea ce prive?te corela?ia cu cancerul, cercet?rile de p?n? ?n prezent au dezv?luit rezultate contradictorii. Unele arat? c? ardeiul iute contribuie la distrugerea celulelor canceroase din colon, ficat, pl?m?ni, pancreas, ?ns? altele sugereaz? c? ?ns??i capsaicina din compozi?ia ardeiului poate fi vinovat? de apari?ia unor tipuri de cancer.Fiecare persoan? are nivelul ei de toleran?? ?n ceea ce prive?te consumul de ardei iute. ?n unele cazuri, acesta poate cauza dureri de stomac, crampe intestinale, v?rs?turi sau diaree. ?n plus, nu este recomandat consumul de ardei iute persoanelor care sufer? de sindromul de intestin iritabil.Pentru persoanele s?n?toase, ardeiul iute poate fi consumat proasp?t sau murat ?n cantit??i mici, al?turi de m?nc?ruri g?tite sau amestecat ?n ciorbe ?i feluri mai consistente (paste f?inoase, pizza). De asemenea, poate fi pres?rat sub form? de pudr? peste popcorn.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download