Apar-romania.ro



Stiri 25 noiembrie 2020, prima parte Cursul de schimb 25.11.2020 1 EUR4.87301 USD4.0969PROGNOZA AGROMETEOROLOGIC? 25 Noiembrie – 01 Decembrie 2020! Agroinfo 25 noiembrie 2020 Caracteristici meteorologice. ?n aceast? perioad? va predomina un regim termic al aerului ?n general normal, ?n cea mai mare parte a ??rii. Temperatura medie diurn? a aerului va fi cuprins? ?ntre -6...10°C, limite apropiate de normele climatologice. Temperatura maxim? a aerului va oscila ?ntre 1...14°C, ?n majoritatea zonelor de cultur?.Temperatura minim? a aerului se va ?ncadra ?ntre -12...6°C pe ?ntreg teritoriul, valori mai sc?zute fiind posibile ?n depresiunile din Transilvania, unde vor fi condi?ii pentru producerea ?nghe?ului la suprafa?a solului.Se prognozeaz? precipita?ii reduse cantitativ, ?nso?ite de intensific?ri temporare ale v?ntului. De asemenea, ?n zonele joase ?i de lunc? se va produce cea??, asociat? cu burni?? ?i izolat cu depunere de chiciur?.Caracteristici agrometeorologiceRezerva de ap? pe profilul de sol 0-50 cm, ?n cultura gr?ului de toamn?, se va ?ncadra ?n limite satisf?c?toare ?i apropiate de optim, ?n cea mai mare parte a zonelor de cultur?. Con?inutul de umiditate din sol va prezenta valori sc?zute (secet? pedologic? moderat?) ?i deosebit de sc?zute (secet? pedologic? puternic? ?i extrem?), ?n Dobrogea, estul, local centrul, nordul, nord-estul ?i sud-estul Munteniei, sudul, centrul ?i estul Olteniei, sud-estul, sudul, estul ?i izolat centrul Moldovei, sud-vestul Cri?anei.Starea de vegeta?ie a culturilor agricole?n condi?iile agrometeorologice men?ionate, ritmurile biologice la culturile de c?mp se vor desf??ura ?n general normal ?n cea mai mare parte a ??rii ?i u?or mai lent ?n zonele depresionare. Uniformitatea ?i vigurozitatea plantelor va fi bun? ?i medie, respectiv medie ?i slab? ?n sem?n?turile tardive ?i pe arealele agricole unde se vor men?ine deficite de umiditate ?n sol.Sub aspect fenologic, orzul ?i gr?ul de toamn? ??i vor definitiva germinarea (100%), continu?ndu-se totodat? r?s?rirea ?i formarea frunzei a treia (10-100%), precum ?i ?nfr??irea (10-70%), ?n toate zonele agricole.?n func?ie de data sem?natului, la rapi?? se vor semnala fazele de r?s?rire (60-100%) ?i cre?tere a frunzelor (8-12 frunze), pe aproape ?ntreg teritoriul.Pomii fructiferi ?i vi?a-de-vie se vor afla la ?ng?lbenirea ?i c?derea frunzelor ?n majoritatea planta?iilor, speciile fiind preg?tite ?i adaptate la condi?iile de iernare.De asemenea, lucr?rile agricole ?n c?mp (ar?turi, fertiliz?ri, lucr?ri de ?ntre?inere ?n vii ?i livezi) se vor desf??ura pe ansamblu ?n bune condi?ii, except?nd zilele cu precipita?ii.Recomand?ri de specialitate: ? Administrarea ?ngr???mintelor minerale complexe la speciile de toamn? ?nfiin?ate ?n epoca optim?;? Efectuarea lucr?rilor de ?ntre?inere ?n planta?iile pomi-viticole;? Finalizarea lucr?rilor de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale ?i continuarea efectu?rii ar?turilor ad?nci de toamn?.*Evolu?ia st?rii de vegeta?ie pentru perioada estimat? utilizeaz? prognoza meteorologic? pe scurt?/medie durat? asociat? cu informa?iile fenologice colectate s?pt?m?nal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din Rom?nia situate ?n apropierea sta?iilor meteorologice cu program agrometeorologic din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie.Prognoza meteo pe luna decembrie. Graficul ploilor ?i ninsorilor pentru urm?toarele 4 s?pt?m?ni Angelica Lefter - 25 noiembrie 2020 Prognoza meteo pe luna decembrie, cu informa?ii despre ploile ?i ninsorile a?teptate ?n urm?toarele patru s?pt?m?ni la nivel na?ional. Administra?ia Na?ional? de Meteorologie anun?? c? ?n urm?toarele patru s?pt?m?ni, Rom?nia va trece printr-un episod de vreme stabil?, normal? pentru aceast? perioad?, cu o u?oar? r?cire a vremii ?n prima s?pt?m?n? de prognoz?.Potrivit Administra?iei Na?ionale de Meteorologie precipita?iile ?n urm?toarea perioad? se vor l?sa a?teptate, ?ns? exist? o revenire la un regim pluviometric normal de la sf?r?itul lunii noiembrie.Prognoza pentru s?pt?m?na ?n curs: 23 noiembrie – 30 noiembrie 2020?n acest interval, valorile termice vor fi mai cobor?te dec?t cele specifice acestei perioade, ?n cea mai mare parte a ??rii, cu o abatere termic? negativ? u?or mai pronun?at? ?n regiunile vestice. Regimul pluviometric va fi deficitar ?n toate regiunile, dar mai ales ?n cele montane.Prognoza pentru s?pt?m?na 30 noiembrie – 07 decembrie 2020Vremmea va fi normal? pentru aceast? perioad?. Temperaturile medii ale aerului se vor situa ?n jurul celor normale pentru acest interval, pe ?ntreg teritoriul Rom?niei. Cantit??ile de precipita?ii vor fi ?n general apropiate de cele normale pentru aceast? s?pt?m?n? ?n regiunile extracarpatice, iar ?n rest vor fi ?n general deficitare, mai ales ?n nordul extrem al ??rii.Prognoza pentru s?pt?m?na 07 decembrie 2020 – 14 decembrie 2020Meteorologii anun?? ?na ceste zile o temperatur? medie a aerului care va avea valori u?or mai ridicate dec?t cele normale pentru aceast? perioad?, ?n toate regiunile. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi ?n general apropiat de cele normal pentru aceast? perioad?, la nivelul ?ntregii ??ri.Prognoza pentru s?pt?m?na 14 decembrie – 21 decembrie 2020Potrivit Administra?iei Na?ionale de Meteorologie, valorile termice se vor situa u?or peste cele specifice acestei s?pt?m?ni, ?n toate regiunile.Cantit??ile de precipita?ii vor fi ?n general apropiate de cele normale pentru acest interval, ?n toat? ?ara, spun speciali?tii. APIA si SUBVENTIIAPIA ANUN?? AST?ZI C? A ?NCEPUT PLATA AJUTORULUI DE STAT ?N SECTORUL CRE?TERII ANIMALELOR! Agroinfo 25 noiembrie 2020 SUBVEN?II APIA! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, informeaz? c? efectueaz? plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru cererile depuse ?n luna octombrie, aferente serviciilor prestate ?n luna septembrie ?i trimestrul al III-lea 2020.Suma total? autorizat?? la plat? este? de? 6.376.237 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), pentru un num?r de 82 de solicitan?icare au accesat aceast?? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrului genealogic, precum ?i costurile aferente testelor pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului.Ajutoarele sunt furnizate sub form? de servicii subven?ionate ?ntreprinderilor individuale ?i familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care de?in certificat de produc?tor/atestat de produc?tor, dup? caz, precum ?i persoanelor juridice care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul cre?terii animalelor.Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de p?n? la 100% din costurile administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrelor genealogice;b) de p?n? la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de ter?i sau ?n numele unor ter?i pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului.Solicitan?ii ajutorului de stat sunt asocia?ii sau organiza?ii de cresc?tori de animale care presteaz? serviciile men?ionate anterior, acreditate de c?tre Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" pentru ?ntocmirea ?i men?inerea registrelor genealogice ale raselor de animale ?i/sau pentru determinarea calit??ii genetice a raselor de animale.De asemenea, solicitan?ii trebuie s? ?ncheie cu beneficiarii, cresc?tori de animale, c?rora le presteaz? serviciile men?ionate anterior, contracte care s? cuprind? specia, rasa ?i num?rul de animale, serviciile prestate ?i tariful acestora.Plafoanele cu sumele care vor fi achitate pentru SCZ noiembrie 25, 2020 agrimanet Plafoanele cu sumele care vor fi achitate pentru SCZ pentru cresc?torii de vaciMinisterul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) a publicat ?n dezbatere public? plafoanele cu sumele care vor fi achitate pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) pentru cresc?torii de vaci.Se aprob? plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 556.229.056,7 lei, care se acord? cresc?torilor de animale pentru anul de cerere 2020, pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, repartizat astfel:1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte;13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora;99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de m?tase.Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic se calculeaz? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? prin raportarea plafoanelor prev?zute mai sus, la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogo?i crude de m?tase eligibile.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? va efectua pl??ile corespunz?toare plafoanelor financiare ale fiec?rei scheme, ?n condi?iile ?ndeplinirii de c?tre beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.Anul trecut valoarea SCZ-urilor a fost:SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora: 237,4446 euro/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat categoria bivoli?e de lapte: 164,5207 euro/cap de animal.APIA efectueaz? plata ajutorului de stat ameliorare rase noiembrie 25, 2020 agrimanet APIA efectueaz? plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelorAgen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, informeaz? c? efectueaz? plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru cererile depuse ?n luna octombrie, aferente serviciilor prestate ?n luna septembrie ?i trimestrul al III-lea 2020.Suma total? autorizat? la plat? este de 6.376.237 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), pentru un num?r de 82 de solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare. SERVICIUL RELA?II CU PUBLICUL ?I COMUNICARE APIASubven?ii APIA: Sume mai mari anul acesta pentru sprijinul cuplat la bovine Ramona Dasc?lu - 25 noiembrie 2020Sumele pentru sprijinul cuplat zootehnic pe anul de cerere 2020, mai mari dec?t ?n 2019! Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) a pus ast?zi, miercuri – 25 noiembrie, ?n dezbatere public? plafoanele cu sumele care vor fi achitate pe anul 2020 pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) pentru cresc?torii de vaci ?i de viermi de m?tase. Comparativ cu anul trecut, sumele alocate sprijinului cuplat zootehnic pe anul de cerere 2020 pentru bivoli?ele de lapte, pentru taurinele din rase de carne ?i meti?ii acestora, c?t ?i pentru vacile de lapte sunt mai mari. ?n schimb, plafonul alocat speciei viermi de m?tase a r?mas neschimbat.Potrivit MADR, pentru anul de cerere 2020 ”se aprob? plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 556.229.056,7 lei, care se acord? cresc?torilor de animale pentru anul de cerere 2020, pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, repartizat astfel: 1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte; 13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora, 99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, 27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de m?tase”. ?n 2019, plafoanele au fost urm?toarele: sprijin cuplat categoria bivoli?e de lapte – 1.610.000 euro, sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora – 12.600.000 euro, sprijin cuplat categoria vaci de lapte – 94.999.500 euro, SCZ viermi de m?tase – 27.000 euro. F?c?nd o compara?ie, vedem c?: Plafonul alocat sprijinului cuplat la categoria bivoli?e de lapte a crescut de la 1.610.000 euro, c?t a fost anul trecut, la 1.680.000 euro, anul acesta, adic? cu 70.000 euro. ?n ceea ce prive?te plafonul alocat categoriei taurine din rasa de carne ?i meti?ii acestora, acesta a crescut de la 12.600.000 euro, ?n 2019, la 13.125.000 euro, ?n anul de cerere 20320, adic? cu 525.000 euro. Pentru vacile de carne, plafonul pentru SCZ a crescut de la 94.999.500 euro, ?n 2019, la 99.324.810 euro, ?n acest an, adic? cu 4.325.310 euro. La viermii de m?tase, plafonul alocat sprijinului cuplat zootehnic a r?mas la acela?i nivel ca ?i anul trecut, ?i anume la 27.000 de euro.Acum, r?m?ne de v?zut care va fi cuantumul pe cap de animal ?n anul de cerere 2020. Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic se calculeaz? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogo?i crude de m?tase eligibile.?n 2019, cuantumurile aferente schemelor de sprijin cuplat ?n zootehnie au fost: SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal; SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora: 237,4446 euro/cap de animal; SCZ – sprijin cuplat categoria bivoli?e de lapte: 164,5207 euro/cap de animal. ANUN? APIA: Ast?zi a ?nceput plata pentru cresc?torii de animale! Roxana Dobre - 25 noiembrie 2020 Pl??i efectuate pentru fermieri! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, informeaz? printr-un comunicat remis c?tre Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO, c? efectueaz? plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru cererile depuse ?n luna octombrie, aferente serviciilor prestate ?n luna septembrie ?i trimestrul al III-lea 2020.Suma total? autorizat? la plat? este de 6.376.237 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), pentru un num?r de 82 de solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Reamintim c? Hot?r?rea Guvernului nr. 1179/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, reglementeaz? o schem? de ajutor de stat, ce are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrului genealogic, precum ?i a costurilor aferente testelor pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului. Acest ajutor este furnizat sub form? de servicii subven?ionate cresc?torilor de animale din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine ?i ecvine.Schema de ajutor de stat se implementeaz? de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? ?i re?eaua sa teritorial?. Suma alocat? pentru 2020 este de maximum 65 milioane lei, aferent? unui num?r de aproximativ 30.000 beneficiari. ?n ceea ce prive?te anul 2021, solicitan?ii depun cererile ini?iale anuale de solicitare a ajutorului de stat ?n perioada 1-15 decembrie 2020. Dup? aprobarea bugetului pe anul viitor, suma pentru plata ajutoarelor de stat pentru anul 2021 se va aproba prin Hot?r?re a Guvernului.Ajutor de stat pentru sectorul cre?terii animalelor, prelungit cu 6 luni Revista Fermierului Miercuri, 25 Noiembrie 2020 ?n ?edin?a din 23 noiembrie 2020, Guvernul a aprobat o hot?r?re prin care aplicarea prevederilor Hot?r?rii Guvernului nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor se prelunge?te cu ?ase luni, respectiv p?n? la data de 30 iunie 2021.Reamintim c?, HG 1179/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, reglementeaz? o schem? de ajutor de stat care are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrului genealogic, precum ?i a costurilor aferente testelor pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului. Acest ajutor este furnizat sub form? de servicii subven?ionate cresc?torilor de animale din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine ?i ecvine.Schema de ajutor de stat se implementeaz? de Ministerul Agriculturii, prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? ?i re?eaua sa teritorial?.Suma alocat? pentru anul 2020 este de maximum 65 milioane lei, aferent? unui num?r de aproximativ 30.000 beneficiari.?n ceea ce prive?te anul 2021, solicitan?ii depun cererile ini?iale anuale de solicitare a ajutorului de stat ?n perioada 1-15 decembrie 2020. Dup? aprobarea bugetului pe anul viitor, suma pentru plata ajutoarelor de stat pentru anul 2021 se va aproba prin Hot?r?re de Guvern.Pl??i APIA: 122.470 de fermieri ?ncaseaz? de ast?zi 170 de milioane de euro Roxana Dobre - 25 noiembrie 2020 170 de milioane de euro ?i 260 milioane lei, sumele alocate pentru un num?r de 122.470 fermieri! Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), Adrian Oros anun?? pe pagina personal? de Facebook c? ajutoarele pentru fermele afectate de pandemia de COVID-19 pleac? din 15 noiembrie spre conturile fermierilor. ”Am fost ?i vom fi al?turi de fermierii rom?ni! Compens?m pierderile provocate de pandemie! Am alocat 170 milioane euro ?i 260 milioane lei pentru un num?r de 122.470 fermieri eligibili ?n urma verific?rii cererilor depuse! De?i activitatea ?n agricultur? nu s-a ?ntrerupt nicio zi, criza pandemiei Covid-19 a generat pierderi ?nsemnate fermierilor. Guvernul PNL a implementat scheme de sprijin cu caracter excep?ional pentru cresc?torii de animale (bovine, ovine, caprine, porcine, p?s?ri), pentru apicultori dar ?i pentru pomicultori, legumicultori ?i viticultori. Pl??ile se fac ?ncep?nd din 25 Noiembrie”, a anun?at Oros.SUBVEN?II APIA BOVINE: Ministerul Agriculturii a publicat cuantumurile SCZ vaca de lapte ?i de carne! Roxana Dobre - 25 noiembrie 2020 SUBVEN?II APIA BOVINE: Ministerul Agriculturii a publicat cuantumurile pentru vaca de lapte ?i de carne! Sumele pentru cresc?torii de- vaci de lapte, carne ?i bivoli?e au fost f?cute publice ast?zi, miercuri – 25 noiembrie. Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) a publicat ?n dezbatere public? plafoanele cu sumele care vor fi achitate pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) pentru cresc?torii de vaci.”Se aprob? plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 556.229.056,7 lei, care se acord? cresc?torilor de animale pentru anul de cerere 2020, pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, repartizat astfel: 1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte. 13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora. 99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte ?i 27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de m?tase”, arat? sursa citat?.Potrivit documentului citat, cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic se calculeaz? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogo?i crude de m?tase eligibile.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? va efectua pl??ile corespunz?toare plafoanelor financiare ale fiec?rei scheme ?n condi?iile ?ndeplinirii de c?tre beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate. Pl??ile se acord? de la bugetul de stat, ?n limita sumelor aprobate cu aceast? destina?ie Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pentru anii 2020 ?i 2021, la capitolul 83.01 ?Agricultur?, silvicultur?, piscicultur? ?i v?n?toare”, titlul 58 ?Proiecte cu finan?are din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, articolul 58.13 ?Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA)”.Pl??ile se fac ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2020 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 1 octombrie 2020.Potrivit Ghidului Solicitantului pentru subven?ii, material publicat de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie ?n Agricultur? (APIA), cresc?torii de vaci, fie c? vorbim de rase de carne sau lapte, trebuie s? men?in? animalele solicitate pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) p?n? la data de 15.12.2020, inclusiv (finalul perioadei de re?inere), ?n exploata?ia/exploata?iile cu cod ANSVSA din cerere ?i/sau ?n exploata?iile cu cod ANSVSA de?inute de solicitant ?i/sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/grupurilor de produc?tori ?n care animalele au fost transferate temporar pentru p??unat.Prelungirea cu o lun? a termenului privind men?inerea animalelor ?n exploata?ii a dus ?i la modificarea perioadei p?n? la care animalele trebuie s? fie men?inute ?n explota?ii, adic? ?ase luni de la data-limit? pentru depunerea cererii unice. ?n acest an, prin excep?ie, cresc?torii de vaci trebuie s? nu ?nstr?ineze animalele p?n? la data de 15 decembrie, inclusiv. Acest regulament pe care APIA trebuie s? ?l respecte va duce ?i la o ”?nt?rziere” a pl??ilor pentru achitarea Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ). Cresc?torii nu primesc nici Ajutorul Na?ional Tranzitoriu (ANT) care se ?tie c? se pl?te?te mereu ?n anul viitor al campaniei de pl??i, adic? ?n acest caz 2021.?n 2019, cresc?torii au primit SCZ bovine pe 11 decembrieCresc?torii de vaci au intrat ?n 2019 ?nc? de pe 11 decembrie le lista de plat? final? a APIA. Iat? ce sume au ?ncasat fermierii: SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal; SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora: 237,4446 euro/cap de animal; SCZ – sprijin cuplat categoria bivoli?e de lapte: 164,5207 euro/cap de animal.Pl??ile s-au f?cut ?n lei, la un curs de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.329 din 1 octombrie 2019.Care este procedura pentru stabilirea cuantumurilor ?i ?nceperea pl??ilorAPIA trebuie s? a?tepte ?ncheierea perioadei de reten?ie pentru a putea stabili cuantumul pe cap de animal. Astfel, dup? stabilirea num?rului de animale eligibile ?i a plafonului alocat pentru anul 2020, se poate calcula cuantumul pe cap de animal care va fi aprobat ?n ?edin?? de Guvern ?i publicat ?n Monitorul Oficial. De abia dup? aceea APIA poate ?ncepe pl??ile ?i pentru cresc?torii de vaci. Programul Usturoiul: Legumicultorii vor ?ncasa mai pu?in de jum?tate din bani, fa?? de anul trecut 25 noiembrie 2020 Cultivatorii de usturoi ?n spa?ii protejate care au accesat ajutorul de minimis oferit de Guvern vor primi, anul acesta, mai pu?in de jum?tate din valoarea sumelor oferite ?n anii preceden?i. Dac? ?n 2019, beneficiarii au primit 3.000 euro la hectar, valoarea sprijinului de anul acesta nu atinge nici m?car 1.400 euro.”Am avut onoarea ca s?pt?m?na trecut? s? fim primi?i ?ntr-o delega?ie la sediul Guvernului, unde am avut o discu?ie cu prim-ministrul, la care a participat ?i ministrul agriculturii, Nechita Adrian Oros. (…) Avem un program de minimis care ?nc? nu a fost pl?tit, pentru c? termenul de depunere a documentelor era p?n? pe data 21 sau 24 noiembrie. Este vorba de programul usturoiul. Cred c? a fost bugetat ?i acest program, m-a? bucura s? fi fost bugetat cu ?nc? 2 milioane de euro, a?a cum am cerut la ?nceputul anului. Nu ?tiu dac? s-a ?nt?mplat acest lucru, de la ?nt?lnirea cu reprezentan?ii Guvernului a r?mas pu?in ?n aer, spre nu.?Din informa?iile pe care le am, ajutorul de minimis prin programul usturoiul se va ridica undeva ?ntre 1.300-1.400 euro/beneficiar. Cam la jum?tate fa?? de c?t a fost ?n anii preceden?i, mai pu?in dec?t ne a?teptam. ?i la tomata am avut o reducere de 750 euro, o reducere de 25%, iar la usturoiul suntem la sub 50% fa?? de c?t sperau fermierii”, a precizat pre?edintele SPA Olt, Ion P?unel, pentru AGRO TV.De altfel, ?ntr-o conferin?? de pres? recent? sus?inut? la sediul Ministerului Agriculturii, Adrian Oros a f?cut urm?toarele preciz?ri legate de programul usturoiul: ”Schema de ajutor de minimis pentru programul de sus?inere a produc?iei de usturoi a avut alocat un buget de 1,5 milioane euro, sunt 1091 de beneficiari.”Astfel, ?n urma calculelor noastre, ajutorul de minimis pentru cultivatorii de usturoi ?n spa?ii protejate ?n anul 2020 se ridic? la valoarea de 1.375 euro.Reamintim c?, pentru a beneficia de ajutorul de minimis, cultivatorii trebuiau s? ?ndeplineasc? urm?toarele condi?ii:a) s? de?in? o suprafa?? cultivat? cu usturoi de minim 3.000 mp;b) s? ob?in? o produc?ie de minim 3 kg usturoi/10 mp;c) s? fie ?nregistra?i ?n eviden?ele Registrului agricol deschis la prim?riile ?n a c?ror raz? administrativ-teritorial? se afl? suprafe?ele cultivate cu usturoi ?n anul de cerere.d) s? fac? dovada produc?iei realizate potrivit prevederilor lit. a) ?i b) prin documente justificative (se iau ?n considerare urm?toarele: bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare).Mai mult, din acest an s-a introdus obligativitatea ca fermierul s? ?in? un registru cu toate tratamentele fitosanitare aplicate culturii, dar ?i s? depun? odat? cu restul actelor o copie a filelor din Registrul agricol deschis la prim?riile ?n a c?ror raz? administrativteritorial? se afl? terenul utilizat ?n anul de cerere, din care s? rezulte suprafe?ele cultivate.Plafonarea subven?iilor: 100.000 sau un milion de euro? Liviu GORDEA 25 noiembrie 2020 Parlamentul European a decis asupra modului ?n care vor fi gestionate pl??ile directe ?n viitoarea PAC, iar proprietarii marilor exploata?ii ??i v?d serios amenin?ate interesele.Dup? cum se ?tie, dac? ceea ce s-a votat ?n plenul de la Bruxelles va fi agreat ?n negocierile ce vor urma cu membrii Consiliului de Mini?tri, suma maxim? de care va putea beneficia ?n viitor un fermier pentru plata la hectar va fi de 100.000 de euro. Asta teoretic, pentru c? ?n practic? sunt prev?zute anumite condi?ii care pot cre?te valoarea subven?iilor.?n primul r?nd, trebuie specificat faptul c? parlamentarii europeni au optat pentru o reducere progresiv? a pl??ilor anuale directe de peste 60.000 euro, dup? cum urmeaz?:?ntre 60.000 ?i 75.000 euro se aplic? o reducere de 25%,?ntre 75.000 ?i 90.000 euro reducerea este de 50%,peste 90.000 se impune o diminuare cu 75% a subven?iei la hectar, urm?nd ca de la 100.000 de euro ?n sus s? se plafoneze pl??ile, exist?nd ?ns? posibilitatea deducerii din suma total? a 50% din cheltuielile cu salarii, precum ?i a impozitelor ?i contribu?iilor sociale.?Cine ia decizia final???Pe de alt? parte, Parlamentul European a mai propus ca ?n cazul ?n care un stat membru folose?te cel pu?in 12 la sut? din alocarea financiar? pentru pl??ile directe ?n scopul sus?inerii fermelor mici ?i mijlocii, aceast? plafonare va deveni voluntar?. Deci p?n? la urm?, acest aspect ar trebui tran?at cumva la nivel na?ional, ultimul cuv?nt apar?in?nd, se pare, autorit??ilor de la Bucure?ti. ?i dac? analiz?m retorica de p?n? acum a celor de la minister pe acest subiect, sunt ?anse mari ca Rom?nia s? opteze pentru aceast? formul? a plafon?rii voluntare. ?n acest caz, ?ns?, pentru persoanele fizice limita maxim? va ajunge la 500.000 de euro pentru primul pilon - pl??i directe, respectiv un milion de euro pentru investi?ii ?n cadrul celui de-al doilea pilon.30% ?n plus pe eco-schemeDacian Ciolo?, fostul comisar european pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?, artizanul ultimei reforme PAC, sus?ine c? fermierii ??i pot cre?te cuantumul subven?iilor europene cu 30% dac? vor opta pentru implementarea acelor eco-scheme de care se discut? acum. ?Propunerea a fost ca acei 30%, bani care sunt acorda?i pentru eco-scheme, s? nu fie considera?i ?n plafonul de 100.000 de euro. Evident, eco-schemele se vor adresa tuturor fermierilor, inclusiv celor care au ?n exploatare suprafe?e mari”, a declarat liderul Renew Europe, a treia forma?iune politic? din Parlamentul European.Redistribuire sau plafonare??Eu cred c? Rom?nia va aplica redistribuirea mai degrab? dec?t plafonarea, a?a ar fi mai judicios. Eu a? recomanda chiar corelarea aplic?rii eco-schemelor cu m?suri pe pilonul II prin care s? fie ajuta?i financiar fermierii mari pentru achizi?ia de utilaje ?i tehnologii legate de agricultura de precizie sau pentru introducerea rezultatelor din programele de cercetare ?i inovare. Eu a? ?ncuraja ace?ti fermieri s? aplice ?i pentru toate m?surile astea care vizeaz? integrarea ?ntre produc?ia vegetal? ?i cea animal?, inclusiv procesarea primar? ?i comercializarea direct?”, a ad?ugat Ciolo?.A?adar, fermierii mari vor dispune de anumite p?rghii prin care s? ac?ioneze ?n direc?ia atragerii de fonduri europene destinate digitaliz?rii, dar vor putea ?i s?-?i diversifice activitatea.Condi?ii de lucru decente pentru zilieri? Un alt element de noutate pe care deputa?ii europeni au dorit s?-l includ? ?n reforma PAC pentru perioada 2021-2027 vizeaz? statutul muncitorilor sezonieri. Mai precis, s-a propus asigurarea unor condi?ii de lucru decente pentru zilieri, pentru a exclude pe viitor apari?ia unor situa?ii de genul celor care au existat ?i ?n aceast? var?. ?Dac? reglement?rile propuse de Parlamentul European vor fi aprobate, fermierii care vor avea zilieri ?i nu vor respecta ni?te condi?ii minime de munc?, sociale ?i de trai pentru ace?tia ?i vor fi descoperi?i, ei vor putea fi sanc?iona?i administrativ inclusiv prin limitarea accesului la unele finan??ri din Politica Agricol? Comun?. Exist? chiar varianta suspend?rii pl??ilor directe p?n? c?nd ace?tia se vor alinia la m?surile respective”, avertizeaz? fostul comisar european.Parlamentul European cere s? se introduc? ?n regulament obligativitatea unei eviden?e ?n timp real a tuturor subven?iilor pe care o ferm? le prime?te prin Politica Agricol? Comun? (PAC). Practic s? fie publicat cu nume ?i prenume beneficiarul, indiferent c? e vorba de ferm? ?n nume propriu sau de companii cu ac?ionariat, pentru tot ce ?nseamn? subven?ii cumulate sau sprijin financiar cumulat - DACIAN CIOLO?, liderul Renew Europe?BANI PENTRU APROAPE 7 MILIOANE DE FERME EUROPENEPAC reprezint? 34,5% din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70% din bugetul PAC sprijin? veniturile a ?ase-?apte milioane de ferme din Uniunea European?.?n linii mari, viitoarea politic? agricol? a Uniunii Europene trebuie s? fie mai flexibil?, durabil? ?i rezistent? la criz?, pentru ca fermierii s? poat? garanta siguran?a alimentar? ?n ?ntreaga UE, au decis eurodeputa?ii. Pe larg despre cum a fost creionat? noua PAC ?n Parlamentul European cite?te pe agroinfo.ro!AFIR si FINANTARIComisia European? a aprobat programul IMM Factor, introdus de Rom?nia. C??i bani pot primi firmele, sub form? de garan?ii ?i granturi HYPERLINK "" \o "" InCont.ro, 25 noiembrie 2020 Comisia European? a aprobat schema de ajutor de stat ?n valoare de 1,043 miliarde de lei (216 milioane de euro) introdus? de Rom?nia pentru a sus?ine IMM-urile afectate de pandemia de coronavirus, informeaz? un comunicat de pres? al Executivului comunitar. Schema a fost aprobat? ?n temeiul Cadrului temporar pentru m?suri de ajutor de stat.O sum? de aproximativ 207 milioane de euro (un miliard de lei) din schema de ajutor va lua forma garan?iilor pentru produse de factoring, iar alte aproximativ nou? milioane de euro (43 milioane de lei) va fi sub form? de granturi directe, prin care vor fi acoperite costurile de finan?are.Obiectivul acestei m?suri este s? ajute IMM-urile s? r?spund? la deficitul de lichiditate cu care se confrunt? din cauza pandemiei de coronavirus ?i s? se asigure c? au canale de finan?are diversificate. Doar produsele de factoring emise ?n perioada 26 august 2020 ?i 30 iunie 2021 sunt eligibile ?n cadrul acestei m?isia a constatat c? schema destinat? Rom?niei este conform? cu condi?iile prev?zute ?n cadrul temporar, ?n special cu privire la garan?iile pentru produsele de factoring: i) garan?ia nu poate dep??i 50% din finan?area de tip factoring ?i ii) finan?area de tip factoring garantat? are o valabilitate ini?ial? de 12 luni care poate fi prelungit? p?n? la 48 de luni.Cu privire la granturile directe, suma maxim? nu va dep??i 100.000 de euro per societate care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul agricol primar, 120.000 de euro per societate care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul pescuitului sau al acvaculturii ?i 800.000 de euro per societate care ??i desf??oar? activitatea ?n toate celelalte sectoare.At?t garan?iile c?t ?i granturile directe sunt distribuite via intermediari financiari ?i ?n consecin?? exist? clauze de siguran?? pentru a fi siguri c? ajutoarele sunt transferate ?n ?ntregime c?tre beneficiarii isia a concluzionat c? m?sura este necesar?, adecvat? ?i propor?ional? pentru a remedia o perturbare grav? a economiei unui stat membru, ?n conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE ?i cu condi?iile prev?zute ?n cadrul temporar. Pe aceast? baz?, Comisia a aprobat m?sura ?n temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.La finele lunii trecute, directorul general al Fondului Na?ional de Garantare a Creditelor pentru ?ntreprinderile Mici ?i Mijlocii (FNGCIMM), Dumitru Nancu, declara c? programul IMM Factor va ?ncepe, cel mai probabil, la 1 noiembrie."Schema de garantare de c?tre stat a creditului comercial - IMM Factor - este un alt program aprobat de Comisia European?. ?n acest moment, raportul dintre creditul bancar ?i creditul comercial este de 1 la 3. ?n prezent, 25% din Produsul Intern Brut al Rom?niei este estimat la facturi ne?ncasate. Atunci, acest instrument de finan?are a IMM-urilor este folosit la noi ?n maxim 2%. Deci, practic, avem un decalaj de aproximativ 20 de procente. IMM Factor va ?ncepe sper?m la 1 noiembrie. Se accept? maxim pe un furnizor 10 milioane de lei, iar pe factur? maxim 1,5 milioane de lei. Statul garanteaz? 50% din factur? ?i, la fel ca la IMM Invest, timp de opt luni de zile, vor fi subven?ionate costurile cu factoring-ul ?i tot ce ?nseamn? costuri de administrare ?i risc ?i de garantare", a precizat directorul general al FNGCIMM.AFIR: sprijin de 50.000 de euro pentru orice tanar fermier care se intoarce in tara pentru a infiinta o afacere agricola noiembrie 25, 2020 Tinerii care se afla in diaspora si care isi doresc sa se intoarca in tara pentru a infiinta o afacere agricola vor putea beneficia de finantare europeana nerambursabila, prin intermediul submasurii 6.1, lansata deja in consultare publica de catre AFIR. Astfel, in versiunea consultativa a Ghidului solicitantului pentru Submasura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020), potentialii beneficiari pot afla informatii despre modalitatea de accesare a finantarii nerambursabile pentru tinerii cetateni romani din afara granitelor tarii care se instaleaza ca sefi sau manageri ai exploatatiei.Potrivit documentului, pot solicita finantare europeana nerambursabila tinerii fermieri din diaspora care au absolvit in ultimii cinci ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finantare un program de studiu in domeniul agricol atat din tari membre ale Uniunii Europene, cat si din tari terte UE,Totodata, o alta conditie este ca acestia sa fi avut un loc de munca atat in tari membre ale Uniunii Europene, cat si in tari terte, in domeniul agricol, cel putin trei luni in ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finantare.?O modificare importanta este eliminarea obligativitatii apostilarii documentelor care dovedesc locul de munca sau absolvirea programelor de studii. Pentru dovada locului de munca, in cazul in care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostila, acesta poate sa depuna un certificat de inregistrare care dovedeste prezenta solicitantului in statul in care a desfasurat activitate cel putin 3 luni in ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finantare si emis de autoritatile locale (ex. politia sau primaria), care cuprinde numele si adresa persoanei inregistrate, precum si data inregistrarii. Certificatul trebuie sa fie insotit de alt document care sa faca dovada raporturilor de munca incheiate in statele membre de tipul: contract individual de munca/ certificat de angajare, ori o dovada privind desfasurarea unei activitati independente/ raport de munca/ stagiu de practica/ internship/contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator in conformitate cu actele in vigoare ale acelui stat”, se arata in comunicatul AFIR.Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, in valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, in functie de dimensiunea exploatatiei agricole (dimensiunea exploatatiei agricole se poate calcula si prin noua aplicatie pusa la dispozitia publicului pe pagina de internet a AFIR.Fermieri ?mpiedica?i s? acceseze fonduri europene de incompeten?a func?ionarilor 25 noiembrie 2020 De la intrarea Rom?niei ?n Uniunea European?, fondurile europene au reprezentat o gur? de aer proasp?t pentru fermierii rom?ni, care au putu s?-?i dezvolte fermele acces?nd aceste finan??ri. Din p?cate pentru unii, nu toate ?ncerc?rile se finalizeaz? cu succes, de vin? fiind, ?n unele situa?ii, chiar func?ionarii care trebuie s? se asigure c? toate actele sunt ?n regul?.?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, consultantul Marian Vi?u-Iliescu a povestit un episod pe care l-a ?nt?mpinat chiar zilele acestea, ?n care proiectul pe subm?sura 4.2 al unui fermier din jude?ul Cluj a fost blocat de incompeten?a unui angajat DSV.”Noi, consultan?ii, ?i ?ncuraj?m ?i ?i ajut?m pe fermieri cu ce putem. Din p?cate, cei care ?i descurajez? sunt autorit??ile la care trebuie s? ajung? pentru a-?i lua diverse avize. V? dau un exemplu pe care l-am tr?it personal ast?zi ?i, cu durere ?n suflet, o spun public, poate aud ?i ?efii acestor func?ionari care n-ar trebui s? mai stea acolo ?ncep?nd de m?ine.Exist? subm?suri care sunt active. Este acea sumb?sur? 4.2 pentru abatoarele de mic? capacitate, ?n care, din cauza prostiei, da?i-mi voie s? o spun cu scuzele de rigoare, de a solicita avizele la depunerea cererii de finan?are, sunt numai piedici. Din aceast? cauz? am ?n?eles de ce s-a depus doar un singur proiect p?n? la ora aceasta.?Ast?zi, un client de-ai mei, care a mers cu dosarul pentru avizul provizoriu de la DSV Cluj, c?nd i-a depus dosarul, func?ionarul respectiv i-a spus ”Domnule, nu! Trebuie s? ?mi dai dovada unde e fosa septic?, dovada unde este pu?ul forat, etc.” Mi l-a dat la telefon ?i i-am explicat c? este vorba de un aviz provizoriu – ave?i un flux pe care trebuie s?-l viziona?i, s?-l studia?i ?i s? da?i un aviz provizoriu. Avizul de func?ionare se d? atunci c?nd investi?ia este gata.I-am dat ?i un exemplu dintr-un alt jude?, unde am ob?inut acel aviz provizoriu cu o foarte mare larghe?e, pentru c? oamenii au ?n?eles c? au nevoie ?n zona lor de investi?ii ale fermierilor. Func?ionarul de aici mi-a spus ”Nu conteaz?, la noi, la Cluj, e altfel…” V? da?i seama ce func?ionari avem ?i c?t de dezam?git a plecat fermierul de la institu?ia aceea? Ace?ti func?ionari nu ?tiu s? judece legea dup? spirit, ei citesc punctul ?i virgula din lege”, a povestit consultantul Marian Vi?u-Iliescu ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.Dac? vre?i fonduri europene, accesa?i-le ?n urm?torii doi ani! Sfaturi de milioane de la consultan?i 25 noiembrie 2020 Vre?i s? accesa?i fonduri europene? Gr?bi?i-v?! Acesta este sfatul consultantului Marian Vi?u-Iliescu pentru fermierii rom?ni. ?n cadrul emsiunii ”Agricultura la Raport”, acesta a explicat c?, ?ncep?nd cu viitorul exerci?iu financiar, procentul de finan?are pentru proiectele europene, care poate ajunge ?n prezent p?n? la 90%, se va diminua. A?adar, fermierii care nu vor s? fie nevoi?i s? scoat? mai mul?i bani din propriile buzunare vor trebui s? depun? proiectele ?n urm?torii doi ani.”Vreau s? le dau un sfat gratuit tuturor celor care ne urm?resc, pentru c? AGRO TV a dat ?ntotdeauna sfaturi bune. To?i cei care dori?i s? accesa?i fonduri europene, ocupa?i-v? de asta ?n ace?ti doi ani de tranzi?ie. Feelingul meu, ca urmare at?t a ?tiin?ei, c?t ?i a unor informa?ii, este c? probabil nu se va mai ajunge vreodat? la procentul de 90% fonduri europene cu 10% bani proprii. Acest procent putem s?-l mai atingem ?n ace?ti doi ani de tranzi?ie. Bine ar fi s? lu?m decizia ca ?n 2021 ?i 2022 s? acces?m, ?n condi?iile cele mai favorabile”, a precizat consultantul Marian Vi?u-Iliescu pentru AGRO TV.”Vreau s? confirm ce a spus colegul nostru. A?a este ?i trebuie s? spunem lucrurilor pe nume. A?i avut un invitat care a spus-o pe ?n?elesul tuturor: se pare c? ?n exerci?iul financiar urm?tor, nu numai pentru Rom?nia, ci pentru toate statele membre, valoare finan??rii se va ridica la maxim 70%. Ceea ce avem acum, un maxim de 90%, este bine s? fructific?m ?n ace?ti doi ani de tranzi?ie. ?n noul PNS, se pare c? ?i ace?ti 70% se vor duce doar c?tre formele gen cooperativ?, grup de produc?tori, iar aici eu cred c? este o form? de stimulare a asocierii”, a ad?ugat Ion P?unel, pre?edintele Sindicatului Produc?torilor Agricoli Olt.?n completarea celor doi a venit ?i Gabriela Fekete, care i-a sf?tuit pe fermieri s? ?nceap? demersurile pentru intabularea terenurilor ?i trecerea lor ?n proprietate personal?, pentru a putea beneficia de punctaje c?t mai bune ?n proiectele pentru accesarea fondurilor europene.”Ar trebui, de asemenea, s? facem demersurile pentru intabularea terenurilor ?i trecerea lor ?n proprietate. S? lu?m ?n considerare faptul c? se puncteaz? ?n plus dac? terenul este ?n proprietate, iar dac? este ?n arend?, trebuie s? fie arendat pe o perioad? de minim 10 ani, iar proprietarii foarte greu dau pe o perioad? at?t de lung?. A?adar, ar fi bine s? facem aceste demersuri pentru a putea planta planta?iile pomicole”, a subliniat consultantul Gabriela Fekete.ALTELEOros a explicat la Buz?u cum vor fi chelui?i banii primi?i prin rectificare noiembrie 25, 2020 agrimanet Guvernul a adoptat cea de-a treia ?i ultima rectificare bugetar? din acest an. Unele ministere primesc mai mul?i bani, altora li se iau sume importante, care sunt redirec?ionate. Printre ministerele care primesc bani este ?i cel al Agriculturii, al c?rui buget a fost suplimentat cu peste 1,2 miliarde de lei Oros a explicat la Buz?u cum vor fi chelui?i banii primi?i prin rectificare.Prezent la Buz?u, Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anun?at care sunt sumele alocate ?i cum vor fi ?mp?r?i?i banii.Practic, o parte din cei peste 1,2 miliarde de lei vor merge c?tre cheltuielile neprev?zute ap?rute ?n acest an, a anun?at ministrul Adrian Oros, aflat ?ntr-o vizit? de lucru la Buz?u. Este vorba ?n principal despre plata desp?gubirilor pentru fermierii ale c?ror suprafe?e au fost afectate de secet?, dar ?i pentru cei afecta?i de pandemie.?V? prezint diferen?a de desp?gubiri la secet?. Exact cum v? spuneam, 82% din ceea ce am promis la secet?, iar din banii primi?i o s? pl?tim ?i diferen?a, apoi o s? pl?tim oprirea pe trimestrul doi ?i, de asemenea, ?ncep?nd din 25 noiembrie, practic de m?ine, intr? desp?gubirile privind m?surile de sprijin pentru fermierii care au fost afecta?i de criza Covid. Aici discut?m de 170 de milioane de euro- bani europeni ?i de 260 de milioane bani de la bugentul na?ional”, a spus Adrian Oros.Ministrul Agriculturii a mai precizat c? din banii primi?i ?n urma rectific?rii bugetare vor fi finalizate ?i pl??ile privind subven?iile c?tre fermieri.Domnia sa a explicat: “O parte din ei ?i vom direc?iona pentru plata subven?iilor. Avansul subven?iilor se d? din 16 noiembrie p?n? pe 30 noiembrie. Noi ast?zi am pl?tit peste 96 % din acest avans. Am pl?tit 1,3 miliarde de euro, cu 130 milioane euro mai mult dec?t ?n aceea?i periad? a anului trecut, iar dup? 1 decembrie vom pl?ti restul pentru c? ?n avans se pl?te?te p?n? la 85%”.V?nzarea terenurilor agricole. Regulile noi ?i cele vechi merg ?n paralel p?n? pe 31 ianuarie 2021 Roxana Dobre - 25 noiembrie 2020 M?suri de reglementare a v?nz?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan aprobate ?n ?edin?a de Guvern! ?n ?edin?a Guvernului de luni, 23 noiembrie a fost aprobat? o Ordonan?? de Urgen?? privind unele m?suri de reglementare a v?nz?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan.Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, la nivel na?ional, ?n perioada 1 ianuarie – 13 octombrie 2020, au fost depuse 107.175 de cereri prin care se solicit? afi?area ofertei de v?nzare terenurile agricole situate ?n extravilan, din care ?n perioada 1 aprilie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 69.459 de cereri, iar ?n perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 21.993 de cereri, aflate ?n curs de solu?ionare, pentru care au fost emise actele necesare perfect?rii contractelor de v?nzare.Aceste din urm? cereri, ?nregistrate p?n? la 13 octombrie 2020, se vor finaliza prin ?ncheierea contractelor de v?nzare conform procedurii simplificate prev?zute de ordonan?a de urgen??.”Conform prevederilor actului normativ aprobat ?n ?edin?a de Guvern, cererile prin care se solicit? afi?area ofertei de v?nzare pentru terenurile agricole situate ?n extravilan, precum ?i cererile privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse ?n termen de 30 de zile de la afi?area ofertei de c?tre titularul dreptului de preem?iune, se solu?ioneaz? cu respectarea dreptului de preem?iune al coproprietarilor, arenda?ilor, proprietarilor vecini, precum ?i al statului rom?n, prin Agen?ia Domeniilor Statului, ?n aceast? ordine, la pre? ?i ?n condi?ii egale, atestat? prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, pentru terenurile cu o suprafa?? mai mare de 30 hectare, respectiv direc?iile pentru agricultur? jude?ene, pentru terenurile cu o suprafa?? de p?n? la 30 hectare, dup? caz”, mai precizeaz? MADR.?n cazul ?n care titularii dreptului de preem?iune nu au manifestat, ?n termen de 30 de zile de la afi?area ofertei, inten?ia de cump?rare a terenurilor ce fac obiectul ofertei de v?nzare, autoritatea public? local? din raza unit??ii administrativ-teritoriale unde se afl? terenul emite adeverin?a de liber? v?nzare.Prevederile prezentei ordonan?e de urgen?? se aplic? p?n? la data de 31 ianuarie 2021.Avizele finale sau adeverin?ele de liber? v?nzare se emit ?n maximum 10 zile de la intrarea ?n vigoare a prezentei ordonan?e de urgen?? ?i sunt valabile p?n? la 31 ianuarie 2021.”Subliniem c? procedura prev?zut? de prezenta ordonan?? de urgen?? vizeaz? solu?ionarea cererilor prin care a fost solicitat? afi?area ofertei de v?nzare pentru terenurile agricole situate ?n extravilan, ?nregistrate la autoritatea competent? ?n perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020, precum ?i a cererilor aferente privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse ?n termen de 30 de zile de la afi?area ofertei de c?tre titularul dreptului de preem?iune, ?nso?ite de documente justificative, iar avizele ?i adeverin?ele emise p?n? la data intr?rii ?n vigoare a prezentei ordonan?e de urgen?? ??i p?streaz? valabilitatea”, se mai arat? ?n documentul MADR.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? ?Criteriile de autorizare a stupinelor de elit? ?i a stupinelor de multiplicare, din 18.05.2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Abrogat de Ordin 323/2020 la 24.11.2020Ordinul nr. 134/2020 privind aprobarea Criteriilor de autorizare a stupinelor de elit? ?i a stupinelor de multiplicare, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Abrogat de Ordin 323/2020 la 24.11.2020Ordinul nr. 2030/2020 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 1134 din 25.11.2020. A intrat ?n vigoare la 25.11.2020Ordinul nr. 2031/2020 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 1134 din 25.11.2020. A intrat ?n vigoare la 25.11.2020Ordinul nr. 2032/2020 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 1134 din 25.11.2020. A intrat ?n vigoare la 25.11.2020Legisla?ie european? Regulamentul delegat nr. 1640/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European ?i al Consiliului prin specificarea num?rului ?i a titlului variabilelor pentru subiectul ad hoc "competen?e profesionale" 2022 ?i ale variabilelor colectate o dat? la opt ani privind "pensia ?i participarea pe pia?a muncii" ?n domeniul for?ei de munc? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 26.11.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1642/2020 de specificare a aspectelor tehnice ale setului de date pentru subiectul ad hoc "competen?e profesionale" 2022 ? i pentru variabilele colectate o dat? la opt ani privind "pensia ?i participarea pe pia?a muncii" ?n domeniul for?ei de munc?, ?n conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European ?i al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 26.11.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1755/2020 privind autorizarea preparatului de Bacillus coagulans DSM 32016 ca aditiv pentru hrana purceilor sugari ?i ?n??rca?i din familia Suidae, a p?s?rilor de curte crescute pentru carne ?i a p?s?rilor ornamentale (titularul autoriza?iei: Biochem Zusatzstoffe Handels- und Produktionsges. mbH) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 395 din 25.11.2020. Va intra ?n vigoare la 15.12.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1641/2020 privind importurile de molu?te bivalve, echinoderme, tunicate ?i gasteropode marine vii, refrigerate, congelate sau prelucrate, destinate consumului uman, din Statele Unite ale Americii (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 26.11.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1643/2020 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 ?n ceea ce prive?te perioadele de aprobare ale substan?elor active fosfur? de calciu, benzoat de denatoniu, haloxifop-P, imidacloprid, pencicuron ?i zeta-cipermetrin (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 26.11.2020Decizia nr. 1757/2020 privind pozi?ia care urmeaz? s? fie adoptat? ?n numele Uniunii Europene ?n cadrul Consiliului Interna?ional al Zah?rului ?n ceea ce prive?te aderarea Regatului Unit la Acordul interna?ional din 1992 privind zah?rul, Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n JO L nr. 396 din 25.11.2020. A intrat ?n vigoare la 19.11.2020..................................................Proiecte de acte normative Miercuri, 25 Noiembrie 2020 18:54 ORDIN privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale, viceprim-ministrului, ministrului dezvolt?rii regionale ?i administra?iei publice, ministrului ap?r?rii na?ionale ?i viceprim-ministrul, ministrul culturii nr. 719/740/M.57/2333/2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele m?suri de reglementare a v?nz?rii-cump?r?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan ?i de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ??ilor comerciale ce de?in ?n administrare terenuri proprietate public? ?i privat? a statului cu destina?ie agricol? ?i ?nfiin?area Agen?iei Domeniilor Statului. Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii, pe adresa de email: secretariat@difff.ro ?i elena.filip@madr.ro.?Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului. Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) Miercuri, 25 Noiembrie 2020 12:12 HOT?R?RE pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, precum ?i pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail: anne.niculescu@madr.ro.Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) Mar?i, 24 Noiembrie 2020 14:35 Ordin MADR pentru modificarea art.20 din anexa? la Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 1002/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat ?Servicii de silvomediu, servicii climatice ?i conservarea padurilor”.Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail: pndr@madr.roDescarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) ………………….INTERNEOBLIGATORIU! INSPEC?IA TEHNIC? PENTRU UN TRACTOR COST? ?NTRE 250 DE LEI ?I 1.100 DE LEI! Agroinfo 25 noiembrie 2020 ATEN?IE, FERMIERI! SUNTE?I AMENDA?I! ITP OBLIGATORIU! Inspec?ia tehnic? periodic? a devenit obligatorie pentru tractoarele care circul? pe drumurile publice. Mai mul?i fermieri au fost amenda?i de Poli?ie pentru c? nu aveau ITP pentru tractoare, avertizeaz? RodBun, produc?tor ?i distribuitor de semin?e, pesticide ?i ?ngr???minte, pe pagina sa Facebook.Pentru a ajunge la parcelele agricole, fermierii sunt nevoi?i s? circule pe drumurile publice cu tractoarele. Mai mul?i fermieri au fost deja amenda?i de Poli?ie pentru c? nu aveau ITP-ul f?cut la tractoare.ITP-ul este obligatoriu pentru utilajele care au motor sau care vin ata?ate unui autovehicul (tractor ?i remorc?). Prin urmare, plugul ?i sem?n?toarea, de exemplu, ies din discu?ie. Pe de alt? parte, o inspec?ie tehnic? pentru un tractor U445, de exemplu, cost? 250 de lei ?i poate ajunge? ?i la 1.100 de lei, ?n cazul tractoarelor mari,??i avertizeaz??RodBun pe agricultori. Ordinul MAI nr. 120 din 6 august 2020 pentru modificarea ?i completarea Ordinului ministrului administra?iei ?i internelor nr. 1.501/2006 privind procedura ?nmatricul?rii, ?nregistr?rii, radierii ?i eliberarea autoriza?iei de circula?ie provizorie sau pentru probe a vehiculelor a fost publicat ?n Monitorul Oficial pe data de 11 august 2020 ?i este ?n vigoare.Potrivit noilor modific?ri din Ordinul MAI, se ?nregistreaz? la nivelul primarilor comunelor, al ora?elor, al municipiilor ?i al sectoarelor municipiului Bucure?ti numai tractoarele agricole sau forestiere, remorcile destinate a fi tractate de c?tre acestea, troleibuzele, mopedele ?i cvadriciclurile u?oare a?a cum sunt prev?zute ?n Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea ?i supravegherea pie?ei pentru vehiculele cu dou? sau trei ro?i ?i pentru cvadricicluri, omologate potrivit legii, pentru care Regia Autonom? ?Registrul Auto Rom?n? a emis cartea de identitate a vehiculului, ma?inile autopropulsate pentru care Regia Autonom? ?Registrul Auto Rom?n? a emis atestatul tehnic, precum ?i tramvaiele ?i vehiculele cu trac?iune animal?.FERMIER: CRESC 52 DE VACI ?I NU PRIMESC UN EURO SUBVEN?IE DE LA APIA DIN CAUZA DATEI DE REFERIN??! Agroinfo 25 noiembrie 2020 MESAJE DE LA FERMIERI! AGROINFO a primit mesajul unui cresc?tor de bovine sup?rat c? nici acum, prin schimbarea datei istorice, de referin??, la bovine, el nu va beneficia de ajutorul na?ional tranzitoriu, subven?ie achitat? de la bugetul de stat ?i care depinde de aceast? dat? de referin??.Nu este normal ca data de referin?? privind subven?ia la bovine s? fie 01.06.2018, ?ntruc?t la data de 15.11.2018 am cump?rat din ?ar? 25 vaci de carne, iar ?n prezent am 52 de vaci. Nu am beneficiat de subven?ie??i nici nu voi beneficia p?n? in anul 2027. De ce nu se ia in calcul luna ianuarie a fiec?rui an sau ianuarie 2021? De?i voi creste?un efectiv de animale, eu nu voi primi subven?ie, va primi tot persoana de la care am cump?rat vacile, iar eu c?nd voi beneficia de subven?ie?! Dup? 2027?! Ne-a scris sup?rat?cresc?torul de bovine?Mihai ?tef. Pe 22 octombrie 2020, Parlamentul European a votat ca noua dat? de referin?? pentru subven?iile la bovine s? fie 1 iunie 2018. Vechea dat? de referin?? era 31 ianuarie 2013 ?i a permis ca mul?i dintre cei care ?i-au v?ndut vitele, care nu mai au picior de vac?, s? ?ncaseze ?n continuare subven?iile de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Ace?tia vor ?ncasa subven?iile APIA inclusiv pentru acest an, 2020. Actualizarea datei de referin?? nu pare s? rezolve problema cresc?torilor rom?ni?de bovine. ?i noua dat? de referin?? va l?sa loc celor care nu mai au vaci, dar au avut la 1 iunie 2018, s? ?ncaseze subven?ia de la APIA, ?n timp ce cresc?torii care de?in vaci, dar nu au avut la noua dat? de referin??, vor r?m?ne, din nou, f?r??subven?ii.?Ideal ar fi fost, a?a cum spune cresc?torul ?i cum mul?i cresc?tori rom?ni de animale ar vrea, ca data de referin?? s? fie actualizat? la ?nceputul fiec?rui an. ?n aceea?i ordine de idei, men?inerea ajutorului na?ional tranzitoriu, at?t pentru zootehnie, c?t ?i pentru vegetal, s-a ob?inut cu dificultate, ?n urma unor negocieri ?n Parlamentul European ?i-n Consiliul mini?trilor agriculturii din statele membre UE, AGRIFISH. Comisia European? s-a declarat ?mpotriva men?inerii acestui sprijin pentru fermieri, mai ales c? doar 5 state membre UE ?l acord?. Ajutorul na?ional tranzitoriu (ANT) se achit? de la bugetul de stat. De obicei, APIA le pl?te?te fermierilor acest ajutor din bugetul na?ional stabilit pentru anul urm?tor anului de cerere. Deci, pentru anul 2020 va fi pl?tit din bugetul anului 2021. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?ine seama de data de referin?? la plata ajutorului na?ional tranzitoriu pentru bovine - sector carne. Cuantumul acestei subven?ii, comunicat de APIA, la nivelul anului de cerere 2019, a fost de 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animal. Pentru anul 2020 nu a fost stabilit? ?nc? valoarea acestei subven?ii.AGROBUSINESS. Primii cinci traderi de cereale de?in 4,4% din capacitatea de depozitare a cerealelor la nivel na?ional. ?n ce zone de?in pozi?ii de for??? Florentina Ni?u 25.11.2020 Peste 10 milioane de tone de cereale rom?ne?ti au ajuns ?n perioada 7 ianuarie 2019 - 7 iulie 2020 ?n ??ri din afara Uniunii Europene. Cofco Interna?ional Rom?nia, Ameropa Grains, ADM Rom?nia Trading, Cargill Agricultura ?i CHS Agritrade Rom?nia, primii cinci traderi de cereale de pe plan local dup? cifra de afaceri, au o capacitate total? de stocare a cerealelor de 1,17 milioane de tone, adic? 4,4% din capacitatea na?ional?, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii.Chinezii, elve?ienii ?i americanii sunt cei mai mari traderi ?i exportatori de cereale din Rom?nia, ?n frunte cu gigantul Cofco Interna?ional Rom?nia, care a trecut ?n 2019 de afaceri de 4 miliarde de lei, iar ei de?in ?i unele dintre cele mai mari silozuri sau magazii pentru depozitarea cerealelor. Totu?i, de pe primul loc, Cofco are cea mai mic? capacitate de stocare dintre ei, de numai 42.000 de tone.Grupul elve?ian Ameropa Grains, unul dintre cei mai mari integratori agrobusiness ?i exportatori de cereale ?i semin?e oleaginoase, precum ?i unul dintre cei mai mari distribuitori de ?ngr???minte, semin?e ?i substan?e chimice de protec?ie a plantelor, are o capacitate cumulat? de stocare a cerealelor de 577.000 de tone.Ameropa a intrat pe pia?a rom?neasc? ?n anul 1996 ?i ?nc? de la ?nceput s-a f?cut remarcat prin investi?ii ?n insfrastructura de depozitare a cerealelor, anul trecut ajung?nd s? de?in? 2,2% din din capacitatea de depozitare a cerealelor la nivel na?ional, care a fost de 26,3 milioane de tone. Elve?ienii de?in ?n prezent 17 capacit??i de stocare, silozuri sau baze, dintre care 11 se afl? ?n jude?ul Constan?a, ?n apropiere de portul pania are silozuri de mare capacitate ?n jude?ul sudic, de 60-80.000 de tone. Constan?a este al doilea cel mai mare jude? din ?ar? din punctul de vedere al capacit??ii de stocare a cerealelor, vecin?tatea cu Marea Neagr? fiind motivul principal pentru care traderii au investit ?n magazii ?n aceast? regiune.Grupul Ameropa din Elve?ia, cu o prezen?? global? ?n 30 de ??ri, mai de?ine ?n Rom?nia ?i Combinatul de ?ngr???minte Azomure?, c?t ?i Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din portul Constan?a. ??n jude?ul Constan?a, ?i Silotrans, parte a grupului american CHS Agritrade Rom?nia are un siloz cu o capacitate de 100.000 de tone ?i potrivit surselor din pia?a ruleaz? circa un milion de tone de cereale anual, iar americanii de la ADM Rom?nia Trading au un siloz cu o capacitate de 25.500 de tone, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.Cargill Agricultura, cu afaceri de 3 miliarde de lei ?n 2019 ?i un profit de 8,2 milioane de lei anul trecut, aflat pe locul patru ?n topul traderilor de cereale, are o capacitate de depozitare de 242.750 de tone de cereale, iar americanii de la ADM Rom?nia Trading cu venituri de 3,37 mld. lei anul trecut are o capacitate total? de depozitare a cerealelor de 217.900 de tone, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.Anul agricol 2019/2020 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru exportul de cereal, peste 10 milioane de tone de cereale rom?ne?ti ajung?nd ?n perioada 7 ianuarie 2019 - 7 iulie 2020 ?n ??ri din afara Uniunii europene, arat? datele de la Comisia European?. ?n 2018/2019, exporturile de cereale au fost ?n jur de 7,3 milioane de tone, conform acelea?i surse.Produc?ia de cereale a Rom?niei ?n 2019 a fost de 29,5 milioane de tone, iar Rom?nia a exportat prin Portul Constan?a, ?n primele trei luni ale anului 2020, 3,25 milioane de tone de cereale, potrivit datelor de la INS. Anual, ?ntr-un semestru sunt exportate circa 4 milioane de tone de cereale prin Portul Constan?a.C?t de sigur este laptele din Rom?nia? Audit de la Comisia European? la ANSVSA! Angelica Lefter - 25 noiembrie 2020 ?n cadrul programului de audit planificat al Direc?iei Generale S?n?tate ?i Siguran?? Alimentar? (DG S?n?tate ?i Siguran?? Alimentar?) se va desf??ura, ?n perioada 7-16 decembrie 2020, ?n sistem videoconferin??, Misiunea de audit a Comisiei Europene (DG-SANTE)/2020-6934, potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Obiectivul principal al auditului este evaluarea controalelor oficiale privind siguran?a laptelui ?i a produselor din lapte efectuate de c?tre autorit??ile competente din Rom?nia.Potrivit inform?rii sosite din partea Autorit??ii Na?ionale a Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, exper?ii misiunii de audit vor evalua sistemul de controale oficiale pe ?ntregul lan? al laptelui, fiind vizate mai multe aspecte, dintre care sunt men?ionate: prioritizarea, planificarea, organizarea ?i efectuarea controalelor oficiale privind siguran?a laptelui ?i a produselor din lapte; controalele oficiale pentru verificarea cerin?elor de s?n?tate ?i de igien? pentru producerea laptelui crud; controalele oficiale pentru stabilirea criteriilor microbiologice ?i a nivelurilor maxime admise de reziduuri ?i contaminan?i ?n lapte ?i produse lactate; verificarea eficien?ei controalelor oficiale, inclusiv activit??i de urm?rire (follow-up) ?i m?surile aplicate ?n cazul constat?rii unor neconformit??i; implementarea cerin?elor relevante ale legisla?iei europene cu privire la producerea laptelui crud ?i a produselor lactate, inclusiv igiena, siguran?a ?i trasabilitatea alimentelor; implementarea permanent? a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Sistemul de Analiz? a Riscurilor ?n Punctele Critice de Control), precum ?i testarea prin analize unicatul mai arat? c? misiunea de audit se va desf??ura sub forma a 5 reuniuni de lucru ?n sistem video/teleconferin?? dup? cum urmeaz?:? ?n data de 7 decembrie 2020, va avea loc reuniunea de deschidere a misiunii;? ?n zilele de 8,10 ?i 14 decembrie 2020, inspectorii DG(SANTE) vor purta discu?ii cu reprezentan?ii Direc?iilor Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) Dolj, Suceava ?i Boto?ani;? ?n data de 16 decembrie 2020, va avea loc reuniunea de ?nchidere a misiunii de audit ?i prezentarea concluziilor preliminare.Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) a organizat, de la debutul pandemiei de COVID-19, mai multe videoconferin?e cu reprezentan?i ai operatorilor din domeniul alimenta?iei publice, inclusiv cu operatori din industria laptelui, pentru a veni ?n sprijinul acestora ?i a-i informa ?n timp util asupra m?surilor pe care trebuie sa le ?ntreprind?.Printre m?surile care trebuie aplicate de operatorii din acest domeniu se num?r?:– verificarea st?rii de ?ntre?inere a tuturor spa?iilor, echipamentelor ?i ustensilelor necesare pentru desf??urarea activit??ilor permise,– revizuirea planurilor de igienizare ?i dezinfec?ie, ?n sensul cre?terii frecven?ei acestor ac?iuni ?i a realiz?rii lor cu produse biocide adecvate,– verificarea stocurilor de produse, eliminarea celor care ar putea produce toxiinfec?ii alimentare ?i instruirea personalului lucr?tor privind regulile generale de igien? necesare ob?inerii de produse alimentare sigure, precum ?i cele suplimentare de prevenire a r?sp?ndirii virusului SARS – CoV2, se arat? ?n comunicatul transmis. Lege nou? pentru ?nmatricularea ?i circula?ia tractoarelor! ITP ?i omologarea la RAR – obligatorii! agrointeligenta.ro - 25 noiembrie 2020 Legisla?ia privind circula?ia tractoarelor pe drumurile publice a fost completat? ?n ultima perioad? cu noi obliga?ii pentru proprietarii ma?inilor agricole. ?ncadrate conform Legii 260/2020 (publicat? ?n Monitorul Oficial pe 20 noiembrie ?i intrat? ?n vigoare din 23 noiembrie) ?n categoria vehiculelor lente, tractoarele ?i combinele trebuie s? fie omologate la Regia Autonom? ?Registrul Auto Rom?n?. O alt? obliga?ie mai veche, dar care acum a intrat ?i la verificare este cea de a avea ITP valabil pentru toate ma?inile agricole ?n circula?ie pe drumurile publice.O serie de modific?ri la legisla?ia privind omologarea vehiculelor rutiere ?i eliberarea c?r?ii de identitate a acestora, ?n vederea admiterii ?n circula?ie pe drumurile publice din Rom?nia. Este vorba, mai exact, despre Legea nr. 260 din 20.11.2020 pentru completarea Ordonan?ei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea c?r?ii de identitate ?i certificarea autenticit??ii vehiculelor rutiere ?n vederea comercializ?rii, ?nmatricul?rii sau ?nregistr?rii acestora ?n Rom?nia.Ordonan?a nr. 78/2000 cu modific?rile ulterioare prevede, la articolul 1, alin. 1 c? ”Vehiculele rutiere pot fi comercializate, ?nmatriculate sau ?nregistrate ?n Rom?nia numai dup? omologarea ?i certificarea autenticit??ii acestora, dup? caz, de c?tre Regia Autonom? ?Registrul Auto Rom?n?, denumit? ?n continuare R.A.R., organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor ?i Infrastructurii”.S-a introdus defini?ia vehiculului rutier lentDeputa?ii au introdus ?n lista de excep?ii o categorie nou?, cea a vehiculelor lente. ?n proiectul adoptat, vehicul rutier lent este ?vehiculul antrenat de un motor ?ncorporat ?i care, constructiv, nu se poate deplasa cu o vitez? mai mare de 25 km/h”. Conform ini?iatorilor, aceast? categorie de vehicule este tot mai prezent? este deja legiferat? ?n alte state, incluz?nd solu?ii eco-friendly, precum ?i solu?ii de transport avansate cu vehicule electrice care reduc poluarea. Omologarea nu este obligatorie, la acest moment pentru utilajele care au fost omologate comunitar, cele care au fost ?nmatriculate ultima dat? ?ntr-un stat membru al Uniunii Europene ?i pentru cele care nu au suferit modific?ri constructive ?n raport cu datele ?nscrise ?n certificatul de ?nmatriculare.?n plus la acest excep?ii, deputa?ii au votat mar?i ?i alte dou? situa?ii excep?ionale. Astfel, se introduc ?n legisla?ie urm?toarele dou? articole: Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) vehiculele rutiere noi achizi?ionate p?n? la data de 30 aprilie 2020, apar?in?nd categoriei T1, nivel de poluare I, echipate cu motoare a c?ror putere din construc?ie se situeaz? ?ntre 37 ?i 75 kW. Aceste vehicule vor fi omologate, la cererea de?in?torilor ?n vederea eliber?rii c?r?ii de identitate, ?n termen de 6 luni de la intrarea ?n vigoare a prezentei legi.”. UDMR precizeaz? c? amendamentul vizeaz? tractoare agricole sau forestiere achizi?ionate din fonduri nerambursabile ?i a c?ror ?nregistrare este absolut necesar? pentru a putea fi utilizate potrivit scopului pentru care au fost achizi?ionate. Sunt exceptate de la prevederile privind omologarea, vehiculele rutiere lente care au fost deja ?nmatriculate ?ntr-un stat membru al Uniunii Europene.?n lista vehiculelor lente care trebuie ?nmatriculate la RAR se afl? tractorul pe pneuri ?i combina agricol? pentru recoltat cereale sau furaje.ITP obligatoriuO alt? obliga?ie ?n vigoare privind circula?ia tractoarelor este ca ma?ina agricol? s? aib? Inspec?ia Tehnic? Periodic? valabil?. Conform informa?iilor publicate de Agrointeligen?a la data de 21 ocotmbrie, se fac controale ?n trafic la utilaje, iar fermierilor li se solicit? acest ITP. Mai mult, a?a cum am mai scris, cei de la RAR trimit c?tre prim?riile din jude? adrese prin care ?i anun?? c? la cerere se pot deplasa ?n comun? pentru a efectua ITP-ul. ?n acest fel, fermierii scap? de ni?te cheltuieli ?i de un drum ?n plus f?cut la ora?, spune un primar din jude?, care a primit o astfel de ?n?tiin?are de la RAR.”Am primit o h?rtie de la RAR prin care ne anun?au c? se pot deplasa de la Bac?u pentru a face aici ITP-ul, dar, deocamdat?, niciun fermier nu s-a ar?tat interesat. Eu pot, de exemplu, s? sun pe cei din comun? despre care ?tiu c? au tractoare, s? le zic de facilitatea asta. Pentru c?, ?tie toat? lumea, nu e simplu s? urci tractorul pe o platform?, s? te deplasezi at??ia kilometri p?n? ?n Bac?u, ca s? faci inspec?ia tehnic?. Sunt cheltuieli, eforturi etc, iar fermierul nici nu are timp de asta, el se preocup? de cultura lui”, a declarat un primar din jude?.Nu toate utilajele agricole necesit? efectuarea de ITP, acest tip de verificare fiind obligatorie doar pentru utilajele care au motor sau care vin ata?ate unui autovehicul (tractor ?i remorc?). Prin urmare, plugul ?i sem?n?toarea, de exemplu, ies din discu?ie. Pe de alt? parte, o inspec?ie tehnic? pentru un tractor U445, de exemplu, cost? 250 de lei, put?nd ajunge ?i la 1.100 de lei, ?n cazul tractoarelor mari.Tot pentru a veni ?n sprijinul fermierilor, Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a clarificat ?ntr-un articol ce categorii de carnet de conducere poate fi folosit dac? nu ave?i carnet categoria TR. Astfel, ?n anumite condi?ii legate de greutatea tractorului ?i a remorcilor, ma?ina agricol? poate fi condus? pe drumurile publice ?i cu carnet categoria B ?i C. Aten?ie! Prin Codul Rutier, sunte?i obligat s? ave?i carnet de conducere valabil ?i conform reglement?rilor dac? v? afla?i cu tractorul pe un drum public.Agricultura ?n GREEN DEAL. Oportunit??i ?i riscuri – conferin?? ONLINE agrointeligenta.ro - 25 noiembrie 2020 Agricultura ?n GREEN DEAL. Oportunit??i ?i riscuri Prima conferin?? dedicat? Pactului Ecologic European. Un eveniment marca Agrointeligen?a – BT VIDEO ?i GreenDeal.ro By lantulalimentar 2020-11-25 Dup? rea?ezarea agriculturii rom?ne?ti pe baze private, ?n urma retroced?rii terenurilor agricole, fermierii au redescoperit cooperativizarea pe stil nou, din ini?iativ? proprie, al c?rei cadru legislativ a fost creat prin legea 564/2004. Fermierii care au ?nfiin?at cooperative agricole au fost motiva?i de cump?rarea la un pre? mai mic a inputurilor necesare lans?rii unui nou ciclu de produc?ie ?i de v?nzarea la un pre? mai bun a produc?iei agricole. Apari?ia ?i dezvoltarea marilor re?ele comerciale de tip supermarket ?i hypermarket a pus o oarecare presiune pe lumea noastr? agricol? pentru a se cooperativiza, pentru a putea stabili astfel o rela?ie comercial? stabil? ?i conform? cu standardele europene. Au fost ?nfiin?ate astfel sute de cooperative, unele foarte active, altele r?mase numai pe h?rtie.Cu toate acestea, autorit??ile consider? c? noua cooperativizare nu a c?p?tat amploarea a?teptat? ?i ?ncearc? s?-i stimuleze pe fermieri s? fac? pasul spre activitatea cooperatist?. Astfel, o ini?iativ? legislativ? ( PL-x 459 ) ini?iat? anul trecut pentru modificarea ?i completarea Legii 546/2004 a fost adoptat? recent de Camera Deputa?ilor ?i promulgat? de pre?edintele Rom?niei, sub num?rul 265/2020.Astfel, ?i gospod?ria ??r?neasc? poate deveni membru cooperator asociat ?n cooperative agricole, dar deocamdat? nu exist? o defini?ie a gospod?riei ??r?ne?ti ?i nici un mod de autorizare, reglementarea acestor aspecte intr?nd ?n sarcina Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ?i al Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor. Gospod?ria ??r?neasc? nu subscrie la capitalul social, dar poate s? devin? membru cooperator ac?ionar.Cooperativele agricole sunt scutite de la plata impozitului pe profit astfel: pentru primii 5 ani de la ?nceperea desf??ur?rii activit??ii ?n cazul celor nou-?nfiin?ate ?i pentru o perioad? de 5 ani, pentru cele deja ?nfiin?ate, care au realizat la data de 31 decembrie a anului calendaristic precedent o cifr? de afaceri anual? net? de p?n? la 10.000.000 euro, cursul de schimb fiind cel valabil la ?ncheierea exerci?iului financiar ?n care s-a realizat cifra de afaceri.Membrii cooperatori sunt scuti?i de la plata impozitului pe cl?dirile ?i pe terenurile utilizate pentru produc?ia valorificat? prin/c?tre cooperativa agricol?, inclusiv pentru bunurile aflate ?n patrimoniul de afecta?iune al persoanelor fizice autorizate, ?ntreprinderilor individuale ?i ?ntreprinderilor familiale definite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016.Cooperativele agricole sunt scutite de la plata impozitului pentru cl?dirile ?i terenurile aflate ?n patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii c?tre membrii cooperatori.Exist? ?ns? ?i sanc?iuni! Astfel, la cererea oric?rui membru al cooperativei agricole, precum ?i a Oficiului Na?ional al Registrului Comer?ului, instan?a de judecat? va putea pronun?a dizolvarea cooperativei agricole ?n cazul ?ncare:a) cooperativa agricol? nu ?i-a depus situa?iile financiare anuale ?i, dup? caz, situa?iile financiare anuale consolidate, precum ?i raport?rile contabile la unit??ile teritoriale ale Ministerului Finan?elor Publice, ?n termenul prev?zut de lege, dac? perioada de ?nt?rziere dep??e?te 2 ani;b) nu mai este o cooperativ? agricol? activ?, a ?ncetat activitatea cooperativei agricole sau nu a fost reluat? activitatea dup? perioada de inactivitate temporar?, anun?at? organelor fiscale ?i ?nscris? ?n registrul comer?ului, perioad? care nu poate dep??i 2 ani de la data ?nscrierii ?n registrul comer?ului.Cu 30 de zile ?nainte de ?mplinirea termenului prev?zut la alin. (3) lit. a) ?i b), Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului public? pe pagina sa de internet listele cu cooperativele agricole care nu ?i-au ?ndeplinit obliga?ia. Fiecare oficiu al registrului comer?ului afi?eaz? la sediul s?u lista cooperativelor agricole din circumscrip?ia sa care nu ?i-au ?ndeplinit obliga?ia de depunere a bilan?ului, ?n condi?iile prezentei legi.?n conformitate cu regulile de drept comun angaja?ii ?i prestatorii de servicii cu profesie liberal? r?spund solidar fa?? de cooperativa agricol?, de modul ?n care ??i ?ndeplinesc atribu?iile/mandatul ?i sunt responsabili pentru erorile personale comise. Ace?tia pot fi declara?i responsabili civil pentru delictele comise de membrii consiliului de administra?ie, dac? au aflat acest lucru ?i nu au ?n?tiin?at membrii adun?rii generale.Contractele ?ntre cooperativa agricol? ?i membri se ?ncheie pe o perioad? de minimum 3 ani.Legea interzice folosirea sintagmei cooperativ? agricol?, coop sau cooperativa, ?n denumirea, brandurile, m?rcile ?nregistrate ale societ??ilor, ?n promovarea entit??ilor care nu au statutul de cooperativ?/societate cooperativ? ?i forma de organizare corespunz?toare.Consiliul Legislativ ?i Consiliul Economic ?i Social au avizat favorabil ini?iativa legislativ?, dar din caseta de prezentare a proiectului de pe siteul cdep.ro, rubrica Urm?rirea procesului legislativ, lipse?te punctul de vedere al guvernului. Legea a fost promulgat? prin decretul 890/2020. Noua lege poate fi consultat? AICI. Vasile Iosif (AIPROM): “Vom investi 10 miliarde ?n inovare” 25 noiembrie 2020Prezent la o conferin?? online organizat? ast?zi de c?tre site-ul Agrointeligen?a, Pre?edintele AIPROM, Vasile Iosif a anun?at o serie de angajamente importante: 10 miliarde de euro pentru investi?ii ?n inovare ?i 4 miliarde de euro pentru cercetare ?n domeniul biopesticidelor.?De asemenea AIPROM inten?ioneaz? s? fac? training la 1 milion de utilizatori ?n managementul integrat al produselor fito-sanitare.Conferin?a a avut ca tem? “Pactul Verde European (EU Green Deal) — oportunit??i ?i riscuri” ?i a reunit o serie de participan?i din zona agriculturii, agronomiei, agri-business, asocia?ii profesionale ?i politicieni.Iosif a evocat ?i un recent studiu (lansat ?n 2 noiembrie a.c.) realizat la initia?iva Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, ?n care se salut? oportunit??ile pe care le va creea aplicarea Pactului Verde European la nivelul fermierilor (rom?ni ?i europeni), consumatorilor ?i companiilor din agri-business, dar se evidentiaz? ?i o serie ?ntreag? de a?a-numite riscuri — v?zute din perspectiva comercial? american?, ?n timpul mandatului fostului pre?edinte SUA, Donald Trump. Printre acestea pre?edintele AIPROM sublinia c? ?n pofida declar?rii de c?tre Comisia European? a anului 2020 ca “An al s?n?t??ii plantelor”, FAO avertizeaz? c? 40% din produc?ie e pierdut? din cauza agen?ilor de d?unare, echivalent cu 220 miliarde dolari americani, adic? de circa 10 ori PIB-ul Rom?niei.Iosif a spus c? AIPROM este pregatit? pentru discu?ii ce se anun?? dificile cu Comisia European?, mai ales ?tiut fiind faptul c? ?n Rom?nia s-ar folosi de 3-4 mai pu?in pesticid dec?t ?n restul UE ?i c? poate ?i de aceea produc?iile la hectar ar fi mai mici dec?t cele din ??ri vecine sau din apropiere, cu este cazul Ungariei sau Poloniei.Pre?edintele AIPROM a dat asigur?ri c? se vor face eforturi din partea companiilor pentru a se asigura biopesticide de ?nalt? calitate a inov?rii ?i tehnologii de precizie.El a afirmat c? ?n timp ce companiile pe care le reprezint? sub umbrela AIPROM investesc 50$ pe minut timp de zece ani pentru a inventa o nou? molecul?, un nou produs, autorit??ile europene interzic moleculele “de protec?ie a plantelor” cu o vitez? mult mai mare dec?t sunt aceastea inventate.Iosif a spus ca percep?ia consumatorilor la toate aceste st?ri de fapt ar fi mai degrab? negativ? ?i c? agricultura se va confrunta cu “provoc?ri ?i ingrijor?ri care vor fi generate de reducerea produselor agricole disponibile ?i implicit a securit??ii alimentare”.Potrivit presedintelui AIPROM, ?n studiul Departamentului de Stat al SUA s-ar afirma c? aplicarea ?ntocmai a Pactului Verde European ar provoca reducerea cu 12% a produc?iei agricole la nivelul UE, o cre?tere a pre?ului produselor cu 17%, o sc?dere a exporturilor din UE cu 20% ?i, global, o pierdere din PIB-ul UE de circa 172 miliarde de dolari SUA.?n ?ncheiere Vasile Iosif a promis c? “AIPROM va fi ?i ?n continuare al?turi de fermierii rom?ni”.Lucr?rile agricole de ?ns?m?n?are sunt aproape de final Food Biz La nov. 25, 2020 Lucr?rile agricole de ?ns?m?n?are din jude?ul Tulcea se apropie de final. Conform speciali?tilor, starea de vegeta?ie a plantelor este foarte bun?, chiar ?i pe terenurile afectate de secet?.Operatorii economici reclam?, ?ns?, cheltuielile mari pe care le-au f?cut din cauza deficitului de ap? din sol.Toate lucr?rile agricole din aceast? toamn? au fost mai costisitoare dec?t cele din anii trecu?i, din cauza lipsei apei din sol.Corina Toma, inginer agronom: ?Cheltuielile au fost mai mari, deoarece utilajul, neav?nd terenul cu un pic de precipita?ii, a dat ?n greu, iar consumul de motorin? a fost mult mai mare. Plus c?, un disc, odat? ce a dat de uscat, se mai rupe, iar costurile au fost diferite. A trebuit s? ridic?m cantitatea de s?m?n??, alte costuri.”Precipita?iile din ultimele zile i-au ?ncurajat pe fermieri s? continue lucr?rile de toamn?, iar Maria Mahu, ?efa Direc?iei Agricole, spune c? dezvoltarea culturilor este bun?. Continuarea articolului pe Antenasatelor.ro Editat de Ana Daniela EftimieASOCIA?IA CRESC?TORILOR DE OVINE DEALU NEGRU: REALIZ?M CU ADEV?RAT SELEC?IA LA RASA ?URCAN? ALB? 100% DE LAPTE! Agroinfo 25 noiembrie 2020 - VOCEA CRESC?TORULUI. Asocia?ia Jude?ean? a Cresc?torilor Montani de Ovine Dealu Negru, Bistri?a N?s?ud, spune c? realizeaz? cu adev?rat selec?ia la ?urcana Alb? 100% de lapte ?i nu poate fi?suspectat? c? membrii?ei?ar fi ?ncasat ?n mod fraudulos sprijinul cuplat la ovine.?AJCMO Dealu Negru a transmis c?tre AGROINFO c?teva preciz?ri.Asocia?ia a transmis c?tre AGROINFO un comunicat ?n data de 23 noiembrie 2020.?Conducerea asocia?iei sus?ine c? ?n tot scandalul iscat ?n jurul Ordinului ANZ 180, deja celebru, care le impune oierilor s? efectueze genotiparea la berbeci ?i care stabile?te reguli pentru monta animalelor din ferme, ar fi planat ?i asupra asocia?iei din Bistri?a-N?s?ud informa?ii false ?i jignitoare?r?sp?ndite ?ntre oierii rom?ni. AGROINFO a publicat AICI comunicatul din 23 noiembrie exact ?n forma ?n care ne-a fost transmis. Asocia?ia ?ns? a sim?it nevoia unor preciz?ri suplimentare la comunicatul transmis nou?. AJCMO Dealu Negru sus?ine c? realizeaz? cu adev?rat selec?ia la rasa de ovine ?urcan? Alb? 100% de lapte, poate dovedi acest lucru, ?i nu poate fi vorba c? oierii, membrii ?n aceast? asocia?ie, ar fi ?ncasat ?n mod fraudulos subven?ia mare, cum ?i spun cresc?torii de ovine sprijinului cuplat, subven?ia APIA?cu cel mai mare cuantum din zootehnie, 17,90 euro/cap de ovin?, cuantum valabil pentru anul 2020. Reprezentantul legal al A.J.C.M.O.,Dealu Negru" BN??n ultimii patru ani de zile este actualul presedinte ing. Ganea Gheorghe, dar comunicatul trimis de noi??n ziua de 23.11.2020 este semnat de Consiliul Director al A.J.C.M.O.,Pealu Negru" BN (organ de conducere superior presedintelui oricare ar fi el).Mai mult dec?t at?t, comunicatul??n cauz? nu are menirea s? scindeze oierii din Rom?nia??i cu at?t mai pu?in s? dezvolte vreun scandal. Acel comunicat ?i-a propus s? ?nl?ture informa?iile false ?i jignitoare inclusiv la adresa membrilor A.J.C.M.O.,Pealu Negru" BN , asocia?ie care realizeaz? cu adev?rat selec?ia la ?urcana Alb? 100% pentru lapte.Etapele selec?iei sunt respectate conform Programului de ameliorare genetic? aferent, put?ndu-se vorbi despre omogenitatea ceruta??n etapele respective, fapt care??l putem dovedi cu zeci de imagini ale ?tipului dorit"??n selec?ia la care facem referire, motivpentru care nu poate fi vorba de ?ncasarea??n mod fraudulos a a?a zisei subven?ii mari sau altfel de ajutoare financiare.Pe de alt? parte, Institutul Na?ional de Statistic? independent de oricare asociatie a cresc?torilor de ovine ofer? ni?te procente ale raselor de ovine de?inute de oierii din Rom?nia care nu pot fi ..?nghesuite" ?n procentul de 10% oric?t de subiectivi am fi.La fel ca??n comunicatul precedent ?ncheiem cu dorin?a de colaborare care este total str?in? de scandaluri, chiar dac? reprezentan?ii A.P.C. sus?in acuza?ii jignitoare la adresa oierilor one?ti din Rom?nia.Consiliul Director AJCMO Dealu NegruAGROINFO este deschis? public?rii ?i punctului de vedere al reprezentan?ilor APC, Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor, la care se face referire at?t ?n comunicatul transmis ?n data de 23 noiembrie, c?t ?i-n aceast? completare a respectivului comunicat. Recolta stocat? trebuie “mi?cat?”. La ce pre?? Marian MU?AT 25 noiembrie 2020 - ?n condi?iile acestui sezon de produc?ie, mul?i fermieri nu se mai g?ndesc la profit, ci la supravie?uire. Ce strategii salvatoare caut? ?i adopt? produc?torii?Efectele secetei pedologice au redus drastic produc?ia de porumb ?n cea mai mare parte a ??rii, iar ?n zona de vest s-a constatat apari?ia micotoxinelor. Din cauza ob?inerii unor produc?ii sc?zute, nu se pot onora contractele ?ncheiate, iar cump?r?torii intermediari au dat buzna spre vestul Rom?niei, unde s-a mai f?cut ?i mai exist? ceva cantit??i de porumb, pentru a cump?ra marfa ?la fizic”, nu la parametri standardiza?i, cu umidit??i de p?n? la 18%, arat? o analiz? a Clubului Fermierilor Rom?ni.?Tranzac?ii la pre?uri bunicele?“Acolo unde s-a recoltat, produc?ia la porumb a fost ?ntre 1 ?i 2,5 tone/ha, dar sporadic, nu pe ?ntreaga ?i nici pe ?ntreg jude?ul ?n regiunile afectate de secet?. Pre?urile sunt ?ntre 850 ?i 950 lei tona p?n? ?n zona de sud a Rom?niei; ?n Moldova este ?ntre 750 ?i 860 lei/tona de porumb, iar ?n portul Constan?a se ?ncarc? loturi de porumb ?i cu 945 lei/ton?. La gr?u, ?n urma cre?terii cererii, tranzac?iile se fac la pre?uri de 1.000 lei tona. Floarea-soarelui a intrat ?ntr-o curb? acut descendent?, de la 2.100 lei/tona s-a ajuns la 1.700-1.750 lei/t”, ne-a declarat Ionel Arion, liderul Federa?iei Na?ionale Pro Agro.?Potrivit estim?rilor acestuia, agricultorii care au avut contracte futures ?i le-au putut onora, au f?cut-o. ?n general, fermierii sunt reticen?i s? scoat? marf? pe pia??, ?ns? nu vor avea ?ncotro ?i vor trebui s? achite inputurile, arenda ?i alte cheltuieli.??Pre?uri rezonabile, marfa trebuie v?ndut?!”?Recoltele din var? ob?inute de Ion Olteanu Constantin, fermier cu 14.000 ha lucrate, ?n jude?ele Munteniei, au fost mai mici cu 20-30% fa?? de un sezon normal; a ob?inut o produc?ie medie de 5.000 kg boabe de gr?u/ha ?i circa 3.000 kg/ha la rapi??. Rezultate mul?umitoare au fost ?i la culturile de pr??itoare. “Pentru cei care au produc?ie pe stoc, lunile noiembrie, decembrie ?i ianuarie constituie o perioad? bun? de v?ndut, pentru c? pre?urile sunt ?n cre?tere. Din p?cate, fermierii n-au ce oferi. P?rerea mea sincer? e c? trebuie v?ndut, pentru c? noi nu avem sus?inere pe partea de zootehnie; nu sunt consumuri at?t de mari la intern, sectorul de cre?tere a animalelor fiind la p?m?nt ?i nu cred c? va absorbi tot. Pe pia??, cererea este cresc?nd?, pre?u-i rezonabil ?i marfa trebuie v?ndut?”, sus?ine fermierul.??Am p?strat 7.000 tone de porumb ?i de gr?u!”?Ion Constantin Olteanu a terminat de recoltat porumbul. Recolta a fost mul?umitoare. ”Am p?strat vreo 3.000 de tone de porumb (doar at?ta am reu?it s? st?ngem), pe care le vom vinde ?n decembrie. A?tept?m un pre? de cel pu?in 750 lei/ton?. Mai avem ?i vreo 4.000 tone de gr?u. Pe pia?? se vehiculeaz? un pre? cu 20% mai bun dec?t cel practicat la recoltat ?i cu 25-30% mai mare la gr?ul cu indici de calitate excep?ionali”, a precizat proprietarul companiei Agromad Crops din Con?e?ti - D?mbovi?a.Fermierul sus?ine c? produc?ia nu se poate p?stra, doar 2-3 sau cel mult 5% dintre cultivatori reu?esc s? o fac?. ?Eu doar 10% din produc?ie reu?esc s? p?strez ?i, ?n general, ?n decembrie-ianuarie, c?nd e v?rful de pre?, valorific marfa stocat?. Cei mai mul?i dintre fermieri sunt obliga?i s? v?nd? la recoltare pentru c? trebuie s?-?i pl?teasc? inputurile. Asta pentru c? nu exist? un produs sau vreo m?sur? de stat s? rezolve aceast? problem?. Pre?urile sunt foarte mici la recoltare!”, a concluzionat Ion Constantin Olteanu.?Ferme de... supravie?uire!?Situa?ia fermelor din Dobrogea ?i din Moldova e dramatic?. ?n jude?ul Boto?ani fermierul Dumitru Av?d?nii ne-a declarat destul de sup?rat: “E nenorocire! Nu sunt produc?ii, nu s-a f?cut recolt?, avem culturi calamitate ?ntre 70 ?i 80%. Mai grav e c? suntem ?n urm? cu lucr?rile agricole de toamn?, sem?n?m gr?ul p?n? aproape de ?nceputul lunii decembrie”. ?n jude?, nu se poate lucra deoarece a plouat bine. “De 50 de ani lucrez ?i niciodat? nu am avut an a?a de prost, s? fie porumbul ?nalt de 2 m ?i s? nu aib? ?tiule?i! Am cultivat 200 ha ?i nu ?tiu dac? scot 1.000 kg boabe la hectar”, a sus?inut produc?torul.?“Nu m-am ?n?eles cu nimica!”?O situa?ie aproape identic? se ?nt?lne?te ?i ?n ferma lui Tiberiu Nichiteanu (1.300 ha). “Anul acesta am f?cut ?n medie 5 tone la porumb, 1,7 t la floarea-soarelui ?i 2 tone de gr?u la hectar; a?tept ceva desp?gubiri!”, a explicat cutivatorul. Tiberiu Nichiteanu are ?n magazii circa 1.000 tone de gr?u ?i de porumb pentru zile negre. “Din 1.300 de hectare nu m-am ?n?eles cu nimica, anul ?sta! Nu am o cultur? la care s? spun c? m? bucur”, ne-a declarat v?dit am?r?t fermierul boto?enean.Am 12 ani de c?nd sunt administrator de ferm?, plus c? lucrez din clasa a VIII-a ?n agricultur?, dar nu am v?zut a?a ceva, s? nu po?i lucra, s? nu po?i ara, s? nu po?i sem?na... A fost secet?, acum a plouat ?i nu putem intra la lucru; ?i acuma e soia pe c?mp - TIBERIU NICHITEANU, fermier, jud. Boto?ani?n arealul afectat de secet? ?nc? nu este ref?cut deficitul de ap? din sol. Unii au riscat ?i au sem?nat ?n continuare cereale de toamn?, ?ns? ele nu au un grad de r?s?rire at?t de uniform, nu sunt suprafe?e la fel de mari ca anul trecut ?ns?m?n?ate cu orz, gr?u ?i rapi??. ?n plus, sunt probleme la aprovizionarea cu semin?e - IONEL ARION, Pre?edinte Pro Agro ?3 RISCURI ALE SEM?NATULUI ?NT?RZIAT LA GR?U“Sem?natul ?nt?rziat al gr?ului ar putea fi o problem?. Perioada optim? este ?n septembrie-octombrie, iar noi o dep??im cu aproape o lun?. Sunt riscuri ?i semne de ?ntrebare din ce ?n ce mai multe ?i mai mari ?n momentul ?n care accept?m s? sem?n?m ?n afara epocii optime:Cheltuielile de produc?ie cresc, deoarece va trebui m?rit? norma la hectarul sem?nat;Sunt soiuri str?ine care ?nfr??esc ?n prim?var?, dar cele rom?ne?ti vor pierde perioada de ?nfr??it. Deci, exist? riscul s? nu r?sar? tot ?n toamn?, ci ?n prim?var?, a?a cum am avut ?n 2019;Se pierde un pic din poten?ialul de produc?ie al soiurilor de gr?u utilizate”, a explicat Ionel Arion, pre?edintele Pro Agro.INDUSTRIE ALIMENTARAAfaceri de la zero. Laura Hizo-Milo? a deschis ciocolateria Maximilian Chocolat ?n Cluj-Napoca ?n urm? cu un an, inspirat? de vizitele ?n Belgia din copil?rie 25.11.2020, Alina-Elena Vasiliu de produc?ie ajunge la 500 de buc??i pe zi ?i, ?in?nd cont de num?rul comenzilor primite deja de s?rb?tori, Laura Hizo-Milo? spune c? o va atinge ?n urm?toarele s?pt?m?ni ?i se a?teapt? la un sezon bun, ?n ciuda pandemiei.Laura Hizo-Milo? avea c??iva ani c?nd a mers pentru prima dat? cu mama ei ?n Belgia, ?n ora?ele vestite pentru ciocolata artizanal?, precum Bruges ?i Waregem, ?i s-a ?ndr?gostit de ce a v?zut acolo. A urmat un traseu profesional ?n domeniul economic, pentru ca, dup? 11 ani petrecu?i ?n consultan??, s? schimbe macazul ?i s? aleag? o activitate creativ?, inspirat? de ce v?zuse ?n c?l?toriile prin Belgia. A?a a ajuns s? pun? bazele Maximilian Chocolat, o ciocolaterie din Cluj-Napoca.?Atelierul nostru se afl? pe strada Universit??ii din Cluj-Napoca. Suntem amplasa?i la parterul unei cl?diri istorice. Ne-am dorit s? putem primi oamenii aici la degust?ri, workshopuri, s? poat? vizita atelierul“, a povestit Laura Hizo-Milo? la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.Maximilian Chocolat a ap?rut ?n decembrie 2019, dup? o investi?ie de 45.000 de euro, din care 38.000 de euro au fost finan?are nerambursabil?. Brandul a fost inspirat din familie, Maximilian fiind numele fiului Laurei. Deschiderea a venit la cap?tul unui an ?n care antreprenoarea s-a perfec?ionat la cursuri de formare ?i a exersat, ea neav?nd deloc experien?? ?n domeniu. A ob?inut Certificatul de Ciocolatier Artizanal, a urmat cursuri la Academia de Ciocolat? Callebaut din Belgia, masterclassuri cu ciocolatieri ?i mae?tri patiseri pentru a ?nv??a conceptul de ciocolat? rafinat?, cu ganache-uri diverse.?Produsele noastre sunt praline – pictate manual – ?i trufe. Realizarea unei praline dureaz? trei zile. Matri?ele se picteaz? cu unt de cacao colorat, dup? care trebuie s? se stabilizeze, apoi se toarn? cochilia, ganache-ul ?i se creeaz? pralina.“Capacitatea de produc?ie ajunge la 500 de buc??i pe zi ?i, ?in?nd cont de num?rul comenzilor primite deja de s?rb?tori, Laura Hizo-Milo? spune c? o va atinge ?n urm?toarele s?pt?m?ni ?i se a?teapt? la un sezon bun, ?n ciuda pandemiei. ?n atelier mai lucreaz? al?turi de o coleg? ?i, ocazional, are colaboratori temporari.?La ?nceputul pandemiei, am introdus kituri de trufe, pentru cei care vor s? fac? trufe acas?. Acum introducem ?i ciocolata cald?, care cost? 14 lei, ?i tabletele de ciocolat?, care sunt 17 lei. Pre?urile variaz? ?ntre 19 lei cutia cu patru trufe ?i 149 de lei cutia cu 25 de praline.“Atelierul de produc?ie este localizat ?n centrul istoric al Clujului, acolo unde Laura Hizo-Milo? ?i ajutoarele ei ?sculpteaz?“ pralinele pictate manual cu ganache preparat din ingrediente naturale: Ruby & Violetes, Peony Delight (cu ceai alb ?i bujor), Intense Lime, Coffee, Clasic Gianduja (crem? de alune premium) ?i Double Salted Caramel ?i trufele, cu fistic, zmeur?, portocale ?i cocos.?Brandul Maximilian Chocolat se g?se?te ?n ciocolateria din Cluj-Napoca, dar ?i ?n cafenelele Ceramic Cafe din Cluj ?i Bucure?ti, ?n ceain?ria Demmers din Cluj, ?n localuri din alte ora?e, precum ?i online.?Avem acum o colaborare cu Moritz Eis, care au o gelaterie ?n Cluj-Napoca ?i ?mpreun? vom deschide o choco-gelaterie Moritz & Maximilian.“Maximilian Chocolat era estimat s? aduc? ?n 2020 venituri de 90.000 de euro, ?ns?, pe fondul pandemiei, Laura Hizo-Milo? se a?teapt? acum s? ating? 70% din acest target. Ce o motiveaz? pe ea ?ns? este g?ndul c? se poate face ciocolat? la cele mai ?nalte standarde ?i ?n Rom?nia.?Am avut parte la un moment dat de o ?nt?lnire inspira?ional? cu unul din cei mai cunoscu?i mae?tri ciocolatieri din America, Mellisa Coppell ?n urma c?reia am realizat c? ?i ?n Rom?nia, ?i eu pot crea produse de nivel mondial, deoarece am acces at?t la informa?ii, c?t ?i la materiile prime necesare“ spune Laura Hizo-Milo?.Acum, planul ei este ca, ?n 2021, s? extind? gama de produse cu o colec?ie autentic rom?neasc? care s? celebreze gusturi autohtone precum soc, gutui ?i nuci, destinat? cadourilor cu tem? de suvenir, dar ?i o colec?ie nou? de praline.?Categoria br?nzeturi are trei noi concurente la ?Gustul Ales” 2020 By RO.aliment November 24, 2020Br?nza proasp?t? de vac?, br?nza burduf cu gust bl?nd ?i br?nza burduf cu gust stra?nic de la compania Ferma cu Omenie ce de?ine brandul De la Ferm? au fost ad?ugate pe lista produselor ce concureaz? pentru trofeul ?Gustul Ales” de anul acesta.Trofeul ?Gustul Ales” este o garan?ie a calit??ii superioare a produselor alimentare, datorit? con?inutului nutri?ional. De aceea, produc?tor a decis s? ?nscrie ?n curs? br?nza de vaci, un produs cu un con?inut ridicat de proteine, fiind ?i o surs? bun? de minerale, cum ar fi calciu, magneziu, potasiu, fosfor, zinc ?i seleniu, care joac? un rol vital ?n multe dintre func?iile corpului.Br?nza de burduf cu gust bl?nd este un produs tradi?ional, poate cel mai vechi sortiment de br?nz? fabricat ?n Rom?nia, ?i este realizat de c?tre Ferma cu Omenie prin fr?m?ntarea ca?ului maturat din lapte de oaie ?i vac?, la care se adaug? doar sare pentru gust ?i pentru conservare. Gustul bl?nd este determinat de propor?ia dintre casul din lapte de vac? (78%) ?i ca?ul din lapte de oaie (20%).Br?nza de burduf cu gust stra?nic este una dintre specialit??ile rom?ne?ti, preparate tradi?ional, prin fr?m?ntarea ca?ului maturat din lapte de oaie la care se adaug? doar sare pentru gust ?i pentru conservare. Se matureaz? ?n membran? (permite s? respire) ?n camera cu temperatura ?i microflora controlat?.Despre Ferma cu OmenieFerma cu Omenie (Unilact Transilvania), producatorul lactatelor ?De la Ferma cu Omenie”,prezent pe pia?a local? din anul 1994, este listat ?n hipermarketurile Kaufland, Carrefour,Auchan ?i Mega Image, fiind prezent ?i ?n HoReCa printr-un distribuitor din Capital?.Fabrica din comuna Unirea, jude?ul Alba, proceseaz? ?n fiecare zi 15.000 de litri de lapte, adic? aproximativ 50-60 de tone de br?nzeturi. Laptele provine de la fermele proprii, dar ?i de la cooperativa agricol? Some? Arie? ?i de la cresc?torii de animale din regiune.De cativa ani, compania se axeaz? pe exporturi ?n spa?iul intracomunitar, acestea constituind 55% din business. Afla?i mai multe date despre sistemul dezvoltat pe vertical? de c?tre Unilact, acces?nd acest site: ?i tu ?n cursa pentru ?Gustul Ales”PREMIIPREMIUL ?Gustul Ales” – acordat produsului care va avea cel mai mare punctaj TOTAL, indiferent de categorie!PREMIUL ?Gustul Ales” de consumator – Premiul pentru cele mai multe voturi primite din partea consumatorilor!Se va oferi cate un premiu ?Gustul Ales” primului produs clasat la fiecare subcategorie!PREMII SPECIALENoutate – Premiul juriului pentru produs lansat in 2020Nutritie & Sanatate – Premiul oferit produsului cu cele mai multe beneficii pentrusanatateInova – Premiul oferit pentru tehnologie deosebita ?i ingrediente inovatoarePRODUSE ?NSCRISE ?N CONCURSUL ”ORA DE BUN GUST” , PREMIILE ”GUSTUL ALES” 2020Burduf cu gust strasnic – De la Ferma cu OmenieBurduf cu gust bland – De la Ferma cu OmenieBranza proaspata de vaci – De la Ferma OmenieSalata cu icre de stiuca de Tulcea Deltaica – Deltaica SeafoodSardeluta marinata in ulei Deltaica – Deltaica SeafoodPastrama de crap argintiu Deltaica – Delatica SeafoodBatog de crap argintiu Deltaica – Deltaica SeafoodFile Pastrav Somonat Afumat – Ocean FishCarnati – IBA BucurestiFursecuri cu cacao, fara zahar – IBA BucurestiOua Toneli Kids – ToneliStelute cu gem de zmeura si glazura – Secretul BuniciiBuseuri cu gem de zmeura – Secretul BuniciiPaine Spelta cu prune si nuci – Pan ArtisanIaurt cu cereale si fructe – NapolactSalam Trapez cu manta de mucegai nobil – H&E ReinertSalam vienez (crud uscat) – AldisSalam de porc Mangalita – ZimbriaLebar – ZimbriaJumari – ZimbriaSalam Brates – KosaromCarnaciori pentru gratar – KosaromCrenwursti cu cascaval – KosaromCarnati afumati – AldisMici – AldisSmantana de 30% – Almera – Big PandaIaurt grecesc – Almera – Big PandaBurduf – Almera – Big PandaDesi s-a diminuat productia de struguri, vinul produs din recolta anului 2020 este unul de exceptie : Struguri / vita de vie 25 Noiembrie 2020 Vremea nefavorabila, dar si efectele pandemiei care s-au rasfrans asupra viticulturii, au facut ca in acest an recolta sa fie mai scazuta fata de un an obisnuit. Cu toate acestea, vinul din strugurii recoltati in 2020 va fi unul de calitate. Primavara a inceput cat se poate de prost in multe crame din Romania.Restrictiile de mobilitate din perioada martie-aprilie au survenit exact in momentul in care in podgorii era cel mai mult de lucru. Vorbim despre taieri si stropiri, fara de care planta de vita-de-vie nu poate oferi o productie de calitate.Crama Dealul Dorului din Silagiu, judetul Timis, a reusit cu greu sa faca fata acestor provocari, iar incheierea recoltei a aratat ca vinul din acest an va fi unul de calitate.“Anul acesta este unul special, mai ales ca am avut de trecut peste un obstacol pe care nimeni nu l-a anticipat: pandemia de COVID-19. Atunci cand aveam foarte mult de lucru in vie a aparut problema cu forta de munca. La lucrarile din primavara ne bazam pe zilieri, iar atunci oamenilor le era frica sa iasa din casa, sa vina la munca. Am reusit cu putini oameni sa facem toate lucrarile si sa tinem podgoria in viata. Ulterior au aparut problemele cauzate de scaderea brusca a vanzarilor. Si la noi, dar si la multe alte crame a aparut incertitudinea zilei de maine si ne-am pus cu totii o multime de intrebari. Se vor vinde vinurile pana la noua recolta? Vom avea loc in crama pentru vinul nou? Vom reusi sa platim angajatii si furnizorii? Cu greu am trecut peste aceste temeri si am reusit sa incepem recoltarea strugurilor, iar prima concluzie este ca vinul din acest an are o calitate superioara altor ani” sustine Doru Husarciuc, proprietarul Cramei Dealul Dorului.?Vremea a pus si ea la mare incercare viticultura. In multe zone ale tarii a plouat chiar in perioada de inflorire, iar asta a facut ca productia sa fie afectata. Au fost mult mai putine boabe pe ciorchini, insa acest lucru a ajutat ca strugurii ramasi sa acumuleze o cantitate mai mare de zaharuri si arome, ceva mai devreme decat in alti ani. De altfel, pentru un vin de calitate superioara a fost benefica si seceta din lunile august-septembrie. Soarele puternic a facut ca in crama sa ajunga struguri sanatosi, cu toate proprietatile necesare pentru un vin de exceptie.“Rieslingul Italian si Muscat Ottonelul au fost primele soiuri recoltate anul acesta. Strugurii sunt mai putini decat anii trecuti, dar calitatea lor este foarte buna! Azi vinurile sunt deja limpezite, fermentatiile au decurs in conditii optime, am obtinut vinuri aromate, proaspete, cu o tipicitate de exceptie! Apoi au urmat roze-urile, am cules Merlot pentru a obtine vin roze, cu aciditate mare, inainte sa acumuleze prea mult zahar. Vinul obtinut, cu doar 11 procente alcoolice, are arome puternice de fragute, zmeura si o prospetime care te face sa mai savurezi un pahar, este unul de exceptie. Nu in ultimul rand, as aminti Burgundul Mare, care anul acesta ne-a produs doar 40% din productia normala. Strugurii au fost putini, vinul obtinut este putin, insa este un vin care dupa ce va trece prin toate etapele de formare, maturare, cu siguranta va atrage atentia multora”, sustine Laszlo Veiszenbacher, oenologul Cramei Dealul Dorului.O mare provocare in aceasta perioada va fi depozitarea. Exista deja un suprastoc de vinuri rezultat din scaderea semnificativa a vanzarilor. Antreprenorii din domeniu cauta solutii astfel ca toate vinurile sa fie depozitate in conditii optime pana cand exporturile vor fi deblocate si pana in momentul in care restaurantele vor fi redeschise.?Despre Crama Dealul DoruluiCrama Dealul Dorului produce anual aproximativ 100.000 de sticle de vin. Podgoria este intinsa pe 17 hectare in productie si include urmatoarele soiuri de vita de vie: Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund Mare, Riesling Italian si Muscat Ottonel. Pentru a dezvolta un proiect ambitios, in urmatorii doi ani vor mai intra in productie inca 26 de hectare de vita de vie cu soiurile de mai sus, dar si Feteasca Neagra, Chardonnay si Sauvignon Blanc.Productia de struguri este limitata inca din iarna, de la taierea vitei-de-vie, iar mai tarziu prin taiere in verde, astfel incat sa fie obtinuta strict cantitatea de care este nevoie pentru o calitate superioara a vinului. O planta poate produce mai multe kilograme de struguri, insa prin limitarea productiei ei toata seva poate fi concentrata la mai putini ciorchini marind astfel semnificativ calitatea rodului! Este esential ca o crama care intr-adevar vrea sa obtina vinuri de calitate, sa faca aceasta limitare.Crama Dealul Dorului detine un spatiu generos sapat in inima dealului, unde vinurile sunt depozitate la temperaturi optime pentru maturare, asteptand momentul cel mai bun pentru a fi livrate clientilor.?Gama completa de vinuri Crama Dealul Dorului poate fi consultata accesand magazinul online cramadealuldorului.ro.??Nestle Rom?nia ?i Junior Achievement ajut? 400 de tineri de liceu s? dob?ndeasc? abilit??i antreprenoriale G.U. Miscellanea / 25 noiembrie Junior Achievement Rom?nia, ?n parteneriat cu Nestle Rom?nia, lanseaz? un nou proiect de educa?ie pentru orientarea profesional? a tinerilor, ?n cadrul c?ruia se vor desf??ura activit??i educa?ionale de tip learning by doing ?i project based, bazate pe dialog ?i studii de caz, webinarii de dezvoltare personal? ?i orientare ?n carier? ?i interac?iuni cu voluntarii companiei, ?n activit??i de tip virtual job-shadowing, conform unui comunicat de pres?. Concepute pentru a veni ?n sprijinul tinerilor cu informa?iile necesare despre etapele necesare dob?ndirii succesului profesional ?i pentru a facilita interac?iunea acestora cu o pia?? a muncii ?n continu? schimbare, activit??ile din cadrul proiectului au rolul de a contribui la dezvoltarea cuno?tin?elor elevilor ?i la exersarea abilit??ilor de via?? potrivite lu?rii unor decizii informate pentru viitor.Loredana G?lmeanu, SEM HR Business Partner & Country Lead Nestle Rom?nia, a declarat: "Suntem bucuro?i s? semn?m acordul pe parteneriat cu Junior Achievement Rom?nia ?i s? ajut?m ?mpreun? 400 de tineri de liceu prin activit??i, webinarii ?i evenimente dedicate al?turi de voluntarii Nestle Rom?nia. La nivel european exist? deja o colaborare de trei ani ?ntre Nestle, Alliance for Youth, Ernest & Young ?i Junior Achievement Europe, ?n urma c?reia 550 de studen?i au ob?inut calificarea interna?ional? pentru abilit??i antreprenoriale. Pentru a confirma ?nc? o dat? promisiunea de a sprijini ?i investi ?n t?n?ra genera?ie, anul acesta Nestle a lansat angajamentul de a oferi 20.000 de noi oportunit??i de angajare, programe de ucenicie ?i stagii ?n Europa, Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord p?n? ?n 2025. Nestle are grij? ca tinerii s? fie preg?ti?i pentru ziua de m?ine, pentru c? un viitor mai verde ?i mai bun ?ncepe cu tinerii!"Prin participarea la proiect, elevii au acces gratuit la informa?ii ?i contexte educa?ionale si economice actuale, ce contribuie la formarea lor ca viitori adul?i ?i angaja?i, noteaz? sursa citat?. De asemenea, ei vor putea participa la un eveniment online - Innovation Day, un workshop cu format interactiv, ce reune?te echipe de tineri care primesc o tem?-provocare ?i au astfel ocazia s?-?i antreneze g?ndirea creativ? pentru a g?si solu?ii inovatoare, de ?mbun?t??ire a unor situa?ii inspirate din realitatea cotidian?.Produc?torul Industrializarea C?rnii (Kasarom) din Pa?cani a ajuns la afaceri de peste 165 mil. lei, plus 11%, cu un profit de 6 mil. lei Laurentiu Cotu 24.11.2020 Compania Industrializarea C?rnii (Kasarom), parte a grupul Kosarom din industria c?rnii, un business fondat de antreprenorul Neculai Apostol ?n urm? cu aproape 30 de ani, a raportat pentru 2019 o cifr? de afaceri de 165,1 mil. lei (34,8 mil. euro), ?n cre?tere cu peste 11% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?pania a avut anul trecut un profit net de aproximativ 6 mil. lei (1,3 mil. euro), ?n sc?dere cu 29% fa?? de anul anterior, c?nd procesatorul de carne a realizat un c??tig net de 8,5 mil. lei (1,8 mil. euro), conform datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un num?r mediu de 483 de angaja?i.Investi?i ?n Rom?nia! Marius Tudosiei, B?c?nia Vecheun business de 700.000 de euro cu 20 de angaja?i: F?r? livr?ri la domiciliu, ?nchideam businessul 24.11.2020, Bogdan Alecu la domiciliu ?n perioada st?rii de urgen?? au reprezentat o salvare pentru restaurante ?i magazine, iar extinderea continu?. ?Din punctul de vedere al v?nz?rilor, avem zile bune ?i zile mai pu?in bune. Tr?im un roller-coaster. Dar am reu?it s? ne adapt?m foarte reprede. Noi eram fermi pe pozi?ie ?i de c?nd am deschis ?i p?n? ?n martie anul acesta noi am refuzat s? realiz?m livr?ri de m?ncare deoarece experien?a m?nc?rii este mult mai bun? c?nd este servit? dintr-o farfurie de por?elan, dec?t dintr-o caserol? din plastic deasupra tastaturii. Dar ne-am trezit s?mb?t? seara cu pia?a ?nchis?. Noi lunea aveam totul preg?tit pentru o zi normal?. Am g?tit normal, dar am livrat, inclusiv la domiciliu ?n acea zi de luni“, a spus Marius Tudosiei, fondator B?c?nia Veche, care pe l?ng? pr?v?lie are ?i un bistrou.Pasul urm?tor ?l reprezint? intrarea pe o platform? de v?nz?ri, pentru a extinde partea de comenzi.?Acum mai preg?tim o premier? - discut?m cu o platform? de livr?ri pentru a ne prelua o parte din colete. Colegii implica?i la b?c?nie ?n proiecte au trecut la livr?ri la domiciliu. Pe livr?ri discut?m cu cei de la Tazz by eMag deoarece par flexibili ?i ?n?eleg faptul c? noi g?tim proasp?t ?i artizanal ?i nu putem fi trata?i la fel cu cei care decongeleaz?, pr?jesc ?i v?nd“, a spus Marius Tudosiei.Cererea mare pentru livr?ri a venit ?n contextul golirii birourilor. Dac? ?nainte de pandemie ?n zona Pipera-Barbu V?c?rescu erau circa 150.000 de corporati?ti la birou ?n fiecare zi, odat? cu pandemia, nici 20% dintre ace?tia nu s-au mai dus la birou.?Noi am fost ?i ?ntr-o zon? defavorizat? deoarece Pipera este o zon? goal? acum. Este o imagine dezolant?. Ajung?nd la 6 clien?i la pr?nz, fa?? de o medie de 120-130, am luat decizia de a opri opera?iunile acolo deoarece cu ?ase clien?i nu pl?team nici curentul. Noi dac? nu f?ceam livr?ri, ?nchideam deoarece ?i gr?dini?ele erau ?nchise. Dac? nu existau livr?rile, ?nchideam“, explic? Marius Tudosiei.Businessul pr?v?liei ?i bistroului mizeaz? pe colaborarea cu furnizori mici, autohtoni, iar cererea pentru produsele artizanale, ?n special pentru conserve, a crescut ?n lockdown.?Conservele s-au v?ndut foarte bine, de la ghebe marinate, sosuri, gogo?ari - produse care ?in mult. ?n martie mul?i nu ?tiau ce se va ?nt?mpla. Oamenii au fost l?sa?i s? se autoinflameze. Au fost l?sa?i s? cheltuiasc? bani ?n mod nejustificat. Noi chiar am temperat din comenzi deoarece erau clien?i care comandau mult prea mult“, a explicat fondatorul b?c?niei.Profilul clientului este acel om cu venituri peste medie, cu educa?ie ?nalt?, cu pozi?ii bune, de decizie, oameni care c?l?toresc, care au o preocupare puternic? pentru ce m?n?nc? ?n fiecare zi.?Noi avem un criteriu de calitate peste care nu trecem c?nd vine vorba de furnizori. Dac? produsul nu respect? standardele, nu le vindem. Conteaz? s? fie un produs local. Vindem ?i din import, ?ns? doar ce nu se poate produce ?n Rom?nia, precum uleiul de m?sline. Ar mai fi un al treilea criteriu – s? fie un produs care s? se potriveasc? businessului nostru. Mi s-a ?nt?mplat cu mai mul?i furnizori s? renun? la ei deoarece nu livrau la acela?i nivel al calit??ii.Pot exista diferen?e ?ntre loturi, poate o zacusc? este mai rumenit?, dar nu un gust total diferit sau diminuat din punct de vedere al calit??ii. Nu putem veni cu produse care ??i schimb? radical calitatea de la o s?pt?m?n? la alta. Renumele nu se p?streaz? prin post?ri pe facebook, ci prin produsele pe care le punem pe vitrine“, a spus Marius Tudosiei. C?t ne va costa de Cr?ciun ?oriciul, c?rna?ii ?i friptura. Ve?ti bune pentru rom?ni Antonia Hendrik 25 noiembrie 2020 Masa de Cr?ciun adun? ?n jurul ei toat? familia. Este singurul lucru la care rom?nii se g?ndesc ?n aceast? perioad?. Iar vedeta mesei de Cr?ciun este carnea de porc, care va fi mai ieftin? anul acesta. T?ierea porcului ?nainte de Cr?ciun ?i folosirea c?rnii pentru preg?tirea preparatelor este o tradi?ie str?veche. Masa de Cr?ciun este cea mai bogat? de peste an, iar carnea de porc este ”vedeta” sezonului, mai ales acum, deoarece pre?ul a sc?zut? din cauza pandemiei.?ntr-o ferm? de l?ng? Bucure?ti sunt crescu?i 250 de mii de porci. ?n mod normal to?i ar trebui s? mearg? c?tre abator ?ns? anul acesta ?i magazinele ?i restaurantele au comandat mult mai pu?in.Adrian Balaban, director general ferma de animale: ”?n momentul de fa??, am aproape 3000 de animale pe care nu pot s? le v?nd. 30% din produc?ia estimat? pentru perioada aceasta este restric?ionat? la v?nzare”.Fermierii se tem c? r?m?n cu porcii nev?ndu?iCu animalele r?mase ?n boxe, marile ferme sunt nevoite s? lase din pre?. Dac? anul trecut un kilogram de carne se vindea, la poarta fermei, cu 8 lei, acum a sc?zut la 5 lei. Greu este ?i pentru ??ranii care ?ngra?a c??iva porci pentru cuno?tin?e.O familie din Tiha B?rg?ului, Bistri?a N?s?ud, are 160 de porci din diferite rase, bazna, mangali?a ?i chiar mistre?i. Oamenii sunt dispu?i s? ?i v?nd? mai ieftin, numai s? nu r?m?n? cu ei ?n cote?, potrivit stirileprotv.ro.Iulica Cioanc? fermier: “La om i se pare scump cu 12, 13 lei, le trebuie cu 10, 9 lei/nici banii c?t am b?gat ?n ei nu o s? i putem scoate, a?a cred, nu am nici o speran??”.Restaurantele erau clien?i tradi?ionali ai fermierilor rom?ni, ?ns? acum, c?nd toat? industria HORECA este lovit? de restric?ii severe, livreaz? doar la domiciliu. Num?rul por?iilor de ?ni?el ?i friptur? s-a redus considerabil.Marius Rafa, proprietar restaurant: ”Am lucrat doar cu terasa, nu ?i cu interiorul restaurantului. Am avut o sc?dere de 70% . Iar de c?nd am intrat ?n carantin? suntem undeva la o sc?dere de 80-85% chiar dac? facem partea de livr?ri la domiciliu. Cred c? ?n perioada asta toat? lumea st? ?n cas?, ??i g?tesc singuri sau ??i fac provizii pentru s?rb?tori”.Sc?derea pre?ului se petrece ?ntr-un context european. Pesta porcin? a blocat comer?ul c?tre China, iar marile ferme s-au trezit acum cu un surplus de carne pe care nu reu?esc s? ?l v?nd?.Ioan Ladosi, pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc: “Efectul asupra pre?ului se transmite ca prin contagiune din Germania. ?i la noi pre?urile au luat-o razna ?n jos foarte mult. Deci noi vindem acum de la poarta fermei cu 30%, pre?ul porcului ?n viu, mai mic dec?t acum un an”.Rom?nia import? 70% din necesarul de carne de porc pentru consumGabriel P?slaru, purt?tor de cuv?nt re?ea de magazine: “Anul ?sta, pentru carnea de porc lumea va pl?ti cu 20, 25% mai pu?in dec?t a pl?tit anul trecut ?n aceea?i perioad? pentru s?rb?tori”.Cele mai recente date ale Institutului Na?ional de Statistic? arat? c? 16% dintre rom?ni nu ??i permit s? m?n?nce carne at?t de des pe c?t ?i-ar dori. Cifrele ne plaseaz? la coada clasamentului european, dup? bulgari, anun?? stirileprotvMasa de Cr?ciun, mai scump? cu 20% ?n acest an. Pre?urile la carne, fructe, legume ?i lactate vor cre?te de S?rb?tori mar?i, 24.11.2020 Redactia Alba24.roCr?ciunul din 2020 va fi diferit fa?? de toate s?rb?torile pe care le-am petrecut p?n? acum. Pe l?ng? restric?ii ?i distan?are social? se anun?? ?i scumpiri. Carnea, fructele ?i legumele sunt produsele care vor ?nregistra cele mai mari cre?teri de pre?. Scumpirile vin dup? alte major?ri care au avut loc ?n acest, spune Consiliul Concuren?ei.?P?inea, cozonacul sau covrigii sunt c?teva dintre produsele de panificatie, care se regasesc pe masa de Craciun si care vor fi mai scumpe in acest an. (CG1) Daca acum in hypermarket-uri un cozonac costa 20 de lei, pretul unui kg ar putea ajunge la 30 de lei de Craciun.?Seceta din acest an care a condus la cre?terea pre?ului cerealelor poate s? conduc? anul viitor ?i la cre?terea pre?ului la carne ?i lapte. Asist?m la importuri de legume ?i fructe. Depindem de jocul pre?urilor f?cute de ace?ti importatori ?i de deprecierea cursului valutar”, a explicat Drago? Frumosu, pre?edintele FSAR.?n mijlocul acestor scumpiri, stau foarte mul?i factori. Multe dintre cauze au leg?tur? cu pandemia a c?ror efecte, au f?cut autorit??ile din ?ntreaga lume s? recurg? la aplicarea mai multor m?suri.Printre aceste m?suri se num?r? ?i restr?ngerea activit??ii HoReCa, care au determinat companiile din sector s? reduc? for?a de munc?. Aceste reduceri s-au reflectat ?n pierderile companiilor produc?toare.Pierderi trebuie s? poat? fi m?car limitate dac? nu recuperate, iar ?n aceste condi?ii se estimeaz? o cre?tere a pre?urilor cu 15% sau chiar 20% a produselor ?n preajma s?rb?torilor.Scumpiri mai mari la unele produse fa?? de anul trecutAstfel, carnea de porc, care cost? ?n prezent, ?n hypermaket-uri, 20-22 de lei/kg va ajunge la 25-28 de lei/kg.Trei sferturi din carnea pe care o consum?m este din import. Stocurile sunt ?n Germania. Dou? motive sunt de fapt de baz?, num?rul 1, faptul c? au ?i ei pest? porcin? african? ?i num?rul 2, pentru c? mari abatoare din Germania au multe cazuri de COVID.O alta cauz??a unei posibile major?ri e reprezentat??de pre?ul furajelor, care a crescut enorm din cauza secetei.?n aceste major?ri intr? ?i alimente precum cozonacul, care se va scumpi cu cel pu?in 10 lei/kg dar ?i produsele de panifica?ie ale c?ror pre?uri vor cre?te cu 10-20 la sut?.Fructele ?i legumele se vor scumpi cu 10%-15% datorit? importurilor, Rom?nia ?n sezonul rece nereprezent?nd un produc?tor ?n acest sector. Comparativ cu celelalte scumpiri, lactatele se vor scumpi cu aproximativ 5%, anul secetos afect?nd pre?ul furajelor.Din acela?i motiv,??i lactatele ar putea avea o cre?tere de 5% p?n??de Cr?ciun.Rom?nii au pl?tit mai mult pentru m?ncare chiar de la inceputul pandemiei, spune un studiu al Consiliului Concuren?ei.Din analiza Consiliului Concuren?ei reiese c? urm?toarele categorii de produse s-au scumpit ?n prima jum?tate a anului.Acest lucru ?n condi?iile ?n care pandemia a lovit Rom?nia ?n luna martie, atunci c?nd a fost instituit? ?i starea de urgen??. Astfel, potrivit antena3.ro lista arat? a?a:Carnea:??+12%Fructele, legumele: +23%Uleiul: +15,7%P?inea: +14,3%F?ina alb?: +9,7%Pre?urile de consum ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019, au crescut cu 2,2%, potrivit Institutului Na?ional de Statistic?. Rata anual? calculat? pe baza indicelui armonizat al pre?urilor de consum (IAPC) este 1,8%.Rata medie a pre?urilor de consum ?n ultimele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) fa?? de precedentele 12 luni (noiembrie 2018 – octombrie 2019), calculat? pe baza IPC, este 2,9%. Determinat? pe baza IAPC, rata medie este 2,7%.Fa?? de octombrie 2019, ?n octombrie 2020 m?rfurile alimentare au crescut cu 4,34%, cele nealimentare cu 0,60%, iar serviciile s-au majorat cu 2,85%.Printre cele mai mari cre?teri de pre?uri, ?n compara?ie cu decembrie 2019, s-au ?nregistrat la f?in? – 7,2%, fasole boabe – 17,59%, fructe ?i conserve de fructe – 7,52%, citrice – 11,4%, tutun ?i ?ig?ri cu 6,8%.IDF a publicat Standardul General Codex actualizat, pentru lactate meatmilk 25 noiembrie 2020 Dairy Industries informeaz? c? Federa?ia Interna?ional? a Produselor Lactate (IDF) a publicat o actualizare a Buletinului s?u privind Standardul general Codex pentru utilizarea termenilor lacta?i, cunoscut ?i sub denumirea de GSUDT, oferind cititorului cele mai recente informa?ii despre natura, con?inutul ?i posibilele implica?ii ale GSUDT, ?n contextul comer?ului na?ional, regional ?i interna?ional, inclusiv statutul s?u ?n raport cu Acordul OMC privind barierele tehnice ?n calea comer?ului.IDF afirm? c? protec?ia integrit??ii produselor lactate este vital?, dat fiind c? produc?ia ?i introducerea pe pia?? a imita?iilor inferioare din punct de vedere nutri?ional pot prezenta riscuri poten?iale pentru s?n?tate pentru consumatori. Standardul general Codex pentru utilizarea condi?iilor lactate (CXS 206-1999) a fost adoptat de Codex Alimentarius ?n 1999, corespunz?tor mandatului s?u de a asigura utilizarea corect? a termenilor de lapte destinate laptelui ?i produselor lactate, pentru a asigura practici corecte ?n produsele alimentare comer? ?i pentru a proteja consumatorii de confuzia sau inducerea ?n eroare a utiliz?rii termenilor de lactate pentru produsele care nu sunt lactate.Recunoscute la nivel global ?i puse ?n aplicare ?n reglement?rile sau politicile multor ??ri din ?ntreaga lume, regulile clare ale Codex GSUDT ofer? un cadru acceptat la nivel interna?ional pentru a proteja integritatea laptelui ?i a produselor lactate ?mpotriva produselor de imita?ie nutritiv inferioare care ?ncearc? s? profite de imagine natural? ?i s?n?toas? a laptelui ?i a produselor lactate. Buletinul IDF 507/2020: Standardul general Codex pentru utilizarea termenilor lacta?i – Natura, inten?ia ?i implica?iile sale, a fost elaborat pentru a ajuta factorii de decizie politic?, operatorii din sectorul alimentar ?i autorit??ile de aplicare a legii s? interpreteze detaliile GSUDT. Aceast? nou? edi?ie ?nlocuie?te anterior Buletinul IDF 397 din 2005 pe aceast? tem?.Melissa Cameron, Dairy Australia ?i pre?edinta Comitetului permanent IDF pentru standarde de identitate ?i etichetare, a declarat: ?Originea natural?, valoarea nutri?ional?, propriet??ile func?ionale ?i caracteristicile senzoriale ale laptelui ?i produselor lactate au creat percep?ia pozitiv? a consumatorului ?i pia?a puternic? pozi?ia laptelui ?i a produselor lactate ?n ?ntreaga lume. Aceast? actualizare sprijin? factorii de decizie politic?, operatorii din sectorul alimentar ?i autorit??ile de aplicare a legii ?n evitarea oric?rei utiliz?ri eronate a termenilor de lactate pentru produsele f?r? lapte, esen?iale pentru protejarea s?n?t??ii consumatorilor.Buletinul IDF 507/2020 ofer? detalii cu privire la GSUDT, care acoper? at?t etichetarea, c?t ?i informa?ii promo?ionale despre produsele lactate ?i alte alimente pentru prelucrarea ulterioar?, precum ?i pentru consumul direct, precum ?i informa?ii despre aplicarea termenilor ?lapte”, ?produs din lapte”, ? produs lactat compozit ”,? produs lactat reconstituit ”,? produs lactat recombinat ”?i al?i? termeni lacta?i ”?i informa?ii legate de interpretarea Codex GSUDT. Aplica?ia sa ajut? consumatorii din ?ntreaga lume s? ia propriile decizii de cump?rare ?n ceea ce prive?te produsele din lapte fa?? de produsele care nu con?in lapte ?i ajut? factorii de decizie s? asigure practici corecte ?n comer?ul cu alimente.Buletinul IDF 507/2020: Standardul general Codex pentru utilizarea termenilor lacta?i – Natura, inten?ia ?i implica?iile sale pot fi desc?rcate gratuit de pe site-ul IDF. Publicarea Buletinului IDF este ?nso?it? de lansarea unui document de pozi?ie al IDF privind acest subiect, care ofer? o imagine de ansamblu ?i mesaje cheie. Documentul de pozi?ie al IDF ?Standardul general Codex pentru utilizarea termenilor lacta?i – natura, inten?ia ?i implica?iile sale” este disponibil pentru desc?rcare de pe site-ul ERT SI ALIMENTATIE PUBLICA ZF 15 minute cu un antreprenor. R?zvan Cri?an, cofondatorul Kane Group: Cred c? din prim?var? o s? vedem o revenire treptat?, oamenii vor ie?i iar la restaurant 25.11.2020, Miruna Diaconu Kane cuprinde mai multe localuri precum restaurantul de fine dining cu acela?i nume, cafeneaua M60 ?i pizzeria Mamizza. Antreprenorul spune c? restaurantul Kane va lua o pauz? de la activitatea de baz? ?i se va transforma ?ntr-o platform? care va aduce ?n acela?i loc antreprenorii locali.R?zvan Cri?an, cofondatorul Kane Group, este de p?rere c? odat? ce vremea se va ?nc?lzi, oamenii vor re?ncepe s? ias? la terase, iar pentru industria ospitalit??ii prim?vara va reprezenta ?nceputul unei reveniri. Totu?i, p?n? ?n prim?vara anului viitor antreprenorul e de p?rere c? iarna va fi destul de dificil?, ?n contextul ?n care se vor aduna multe datorii care ulterior vor fi greu de gestionat. Grupul Kane cuprinde mai multe localuri precum restaurantul de fine dining cu acela?i nume, cafeneaua M60 ?i pizzeria Mamizza.?Ne a?tept?m ca iarna aceasta s? nu se ?nt?mple prea multe lucruri. Pe m?sur? ce revine vremea frumoas?, cred c? atunci lucrurile vor ajunge la un oarecare echilibru ?i oamenii vor ie?i. Cred c? ?n primv?r?-var? o s? vedem o revenire treptat?, dar o s? fie provocator pentru c? industria a adunat ?n perioada asta tot felul de datorii ?i va fi o adev?rat? provocare cum gestionezi lucrurile“, spune R?zvan Cri?an, cofondatorul Kane Group, ?n cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia s? func?ioneze ?n continuare?, un proiect ZF ?i First Bank.Antreprenorul adaug? c? anul acesta a fost nevoie de foarte mult? agilitate pentru a se putea adapta tuturor schimb?rilor, iar cel mai important lucru a fost s? aib? grij? de echip?. Totu?i, un motiv de bucurie pentru R?zvan Cri?an a fost atunci c?nd oamenii au revenit la terase.?Asta mi-a spus c? ce facem este bine, at?t noi c?t ?i al?i colegi din industrie, care au reu?it s? creeze o rela?ie puternic? cu oaspe?ii, asta mi se pare o diferen?? mare ?i ??i d? claritate c? ceea ce faci va fi ?i ?n viitor“, spune R?zvan Cri?an.De?i restaurantele r?m?n ?nchise, iar antreprenorii din industria ospitalit??ii sunt nevoi?i s? ia o pauz? de la activitatea de baz? a businessului, cel mai important lucru ?n aceast? perioad?, spune R?zvan Cri?an, este s? r?m?n? ?n continuare prezen?i, s? aib? vizibilitate, astfel ?nc?t oamenii s? se ?ntoarc? la ei, atunci c?nd va fi posibil.?Oamenii se ?ntorc c?tre branduri, un brand nu e doar un ingredient ?i at?t, e o multitudine de chestiuni. Cei care au stat ?i nu au f?cut nimic, cred c? au fost cei mai afecta?i. Noi suntem ?ntr-o rela?ie cu clien?ii no?tri ?i am avut mai mult de c??tigat“, explic? cofondatorul Kane Group.Una dintre priorit??ile antreprenorului a fost s? ??i p?streze echipa, ?n special oamenii de baz?, implic?ndu-i ?n aceast? perioad? ?n diverse activit??i ale businessului. Totu?i, au fost c??iva angaja?i din grupul Kane care au decis s? plece, dar nu au fost din cei considera?i esen?iali ?n echip?.R?zvan Cri?an este de p?rere cu odat? ce lucrurile vor reveni la o anumit? normalitate, oamenii nu vor ezita s? ias? la restaurante, pe l?ng? componenta de m?ncare, oamenii se bucur? ?i se interac?iunea uman?.Cum ?i-a reconfigurat grupul Kane activitatea ?n aceast? perioad?? Mamizza, pizzeria din cadrul grupului, face livr?ri la domiciliu. Kane, restaurantul de fine dinning, va pune totu?i pauz? la activitatea de baz? ?i se va transforma ?ntr-un soi de platform? care va aduce la un loc mai mul?i antreprenori locali.?O s? invit?m oamenii s? cumpere cadouri de Cr?ciun ?i nu numai. ?n loc s? cumpere clasicul co? de Cr?ciun, mai bine s? cumpere o cutie pe care noi o numim Cutia cu localnici“, spune R?zvan Cri?an.Mercato, un alt proiect al grupului, va deveni ?n aceast? iarn? o pia?? volant? unde vor fi g?zdui?i diver?i antreprenori locali din mai multe sectoare de activitate, astfel ?nc?t ei s? aib? un loc ?n care ??i pot vinde produsele. ?n ceea ce prive?te M60, lucrurile sunt pu?in mai dificil de schimbat ?n contextul ?n care cafenelele sunt locuri unde oamenii vin s? socializeze, spune R?zvan Cri?an.?Lucrurile ??i vor reveni, mare noastr? preocupare este ce vom face cu s?n?tatea mintal?, sper ca restaurantele s? contribuie pu?in la vindecarea acestei p?r?i care a fost profund afectat? ?n aceast? perioad?“, adaug? R?zvan Cri?an.Grupul Kane a crescut ca business de la 5 milioane lei ?n 2018, la 8 milioane lei ?n 2019. Mai mult, estim?rile pentru anul acesta erau c? v?nz?rile vor ajunge la 10 milioane lei, dar acest lucru nu se mai ?nt?mpl? ?n contextul pandemiei de COVID-19.Orban a decis! Injec?ie de capital ?n buzunarele rom?nilor. Bani pentru urm?toarele ?ase luni Antonia Hendrik 25 noiembrie 2020 ? ? Premierul Ludovic Orban ?i ministrul Economiei, Virgil Popescu, s-au ?nt?lnit, miercuri, cu reprezentan?ii HoReCa. Cea mai bun? veste o reprezint? faptul c? cei mai mul?i dintre angaja?i vor avea parte de sprijinul Guvernului Orban pentru a li se acorda ?omajul tehnic ?n urm?toarele ?ase luni, conform proiectului. Premierul Ludovic Orban ?i ministrul Economiei, Virgil Popescu, au discutat, miercuri, cu reprezentan?ii HoReCa despre schema de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor ?nregistrate de companiile din acest sector din cauza crizei sanitare. S-a decis prelungirea cu ?ase luni a aplic?rii ?omajului tehnic pentru angaja?ii a c?ror activitate este afectat? din cauza pandemieiGuvernul Orban va discuta ?n prim? lectur?, cel t?rziu s?pt?m?na viitoare, proiectul de act normativ care prevede acordarea de granturi firmelor din industria ospitalit??ii ?i agen?iilor de turism pentru compensarea pierderilor ?nregistrate ?n contextul pandemiei.Un alt punct al discu?iei s-a referit la prelungirea aplic?rii m?surii de acordare a ?omajului tehnic angaja?ilor ?i a modalit??ii de aplicare a programului de lucru flexibil. Premierul Ludovic Orban a afirmat c? este favorabil prelungirii cu ?ase luni a aplic?rii ?omajului tehnic pentru angaja?ii a c?ror activitate este afectat? din cauza crizei sanitare ?i consider? util? flexibilizarea programului de lucru pe modelul Kurzarbeit, pentru a r?spunde mai bine nevoilor sectorului HoReCa, a ar?tat? ?n mesaj.Guvernul Orban se preg?te?te s? acopere 20% din pierderile antreprenorilor din HoReCa??n cursul acestei s?pt?m?ni sau, cel t?rziu, s?pt?m?na viitoare, Guvernul va analiza, ?n prim? lectur?, proiectul de act normativ prin care va fi aprobat mecanismul ?n baza c?ruia companiile din industria ospitalit??ii ?i agen?iile de turism vor beneficia de granturi ?n cuantum de 20%, ?n vederea acoperirii par?iale a pierderii din cifra de afaceri suferit? ?n acest an, comparativ cu anul 2019”, au transmis reprezentan?ii Executivului, pe Facebook.Aceast? schem? de ajutor de stat se va aplica dup? aprobarea de c?tre Comisia European?, iar mecanismul de implementare va fi facilitat de o aplica?ie electronic?, pentru a reduce birocra?ia.Ministrul Economiei: Vom sus?ine sectorul HoReCa?Eu ?i ?n?eleg perfect, numai?s? ?n?eleag? ?i to?i antreprenorii din acest domeniu c? ce spun medicii, cam trebuie s?-i ascult?m…Dac??d?n?ii?spun c? acolo este o posibilitate de infectare mai mare trebuie s?-i credem ei se ocup? de s?n?tatea public? ?i nu putem s? punem?sub semnul ?ntreb?rii?ceea ce spun ei. Sunt convins c? n-ar fi nimeni nebun s? ?nchid? HORECA dac? n-ar fi nevoie.Evident c? o s? g?ndim o form? de ajutor pentru cei din HORECA. ?n momentul de fa?? derul?m acel program de 1 miliard de euro. Am dat drumul la schema 1 cu ajutorul de grant de 2000 de euro pentru micro?ntreprinderi.?Func?ioneaz? suficient de bine p?n? la ora aceasta.Evident c??vom sus?ine sectorul HORECA, nu vom l?sa ca oamenii s? r?m?n? f?r? salarii ?n aceast? perioad?: evident c? vom lua m?suri. Am demonstrat c? am?luat m?suri exact c?nd a fost lockdown-ul par?ial, nu numai ?n Horeca, l-am sus?inut de la bugetul de stat ?i sunt convins c? vom lua m?surile ferm, imediat, ca s? nu avem probleme cu angaja?ii ?n acest sector ?,?a declarat Virgil Popescu.Peste 200 de operatori economici din industria ospitalit??ii cu afaceri cumulate de 15 mil. euro cer redeschiderea platformei pentru ob?inerea certificatului pentru situa?ii de urgen?? Miruna Diaconu 24.11.2020 Peste 200 de operatori economici din industria ospitalit??ii, care au avut anul trecut afaceri cumulate de 15 mil. euro, au trimis o peti?ie Guvernului, Ministerului Economiei, precum ?i Ministerului Fondurilor Europene, prin care se cere fie redeschiderea platformei pentru ob?inerea certificatului pentru situa?ii de urgen??, fie eliminarea lui drept condi?ie de eligibilitate pentru acordarea granturilor oferite de c?tre Guvern.Operatorii economici semnatari ai peti?iei reclam? nesincronizarea condi?iilor de ob?inere a granturilor pentru capitalul de lucru cu emiterea certificatului pentru situa?ii de urgen??. Ministerul Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri a eliberat certificate pentru situa?ii de urgen?? ?n perioada 01 august - 15 septembrie 2020.“Semnatarii peti?iei atrag aten?ia asupra faptului c? Ministerul Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri ?mpreuna cu Ministerul fondurilor Europene a publicat criteriile ?i condi?iile de eligibilitate pentru Granturile Capital de Lucru ?n data de 14 septembrie 2020, iar platforma ce emite Certificatul pentru Situa?ii de Urgen??, una dintre principalele condi?ii de eligibilitate, s-a ?nchis ?n urm?toarea zi, ?n data de 15 septembrie, conform OUG 70/2020, cap.XVI, art.71. Mai mult, operatorii reclam? c? nu au avut suficient timp la dispozi?ie pentru a solicita eliberarea certificatului, dat fiind faptul c? Certificatul pentru situa?ii de Urgen??, ?n sine, necesit? ob?inerea unei semn?turi electronice, ac?iune care dureaz? ?n medie ?ntre trei ?i cinci zile lucr?toare”, se arat? ?ntr-un comunicat.De?inerea unui astfel de certificat pentru situa?ii de urgen?? reprezint? o condi?ie de eligibilitate ?n cadrul programului privind acordarea de granturi pentru capitalul de lucru.Semnatarii scrisorii sus?in c? impactul economic determinat de virusul SARS-CoV-2 a fost unul nimicitor ?n r?ndul tuturor operatorilor economici, indiferent dac? ace?tia de?ineau sau nu certificat CSU.15% din spa?iul de depozitare din Rom?nia este neocupat ?n momentul de fa?? Andra Imbrea25 Nov 2020 - ?tiri ?i Nout??i15% din spa?iul de depozitare existent pe plan local este neocupat ?n momentul de fa??, acesta ?nsum?nd aproximativ 650.000 metri p?tra?i. Valoarea spa?iului total de depozitare neutilizat este de circa 6 milioane de euro, f?r? a lua ?ns? ?n calcul ?i costurile serviciilor logistice, potrivit reprezentan?ilor Storage Logistics.Cu toate acestea, reprezentan?ii Storage Logistics, primul marketplace local pentru spa?iile de depozitare din Rom?nia, estimeaz? c? gradul de ocupare a depozitelor poate ajunge la 90-95% din capacitatea acestora p?n? la final de an, dat fiind faptul c? ?nchirierea pe termen scurt poate reprezenta o solu?ie de back-up pentru perioada de dinaintea s?rb?torilor de iarn?, c?nd tot mai multe magazine online ?i business-uri ?n plin? dezvoltare au nevoie de o solu?ie rapid? ?i eficient? de depozitare a stocurilor, ?n diferite zone cheie din ?ar?.“Odat? cu lansarea platformei noastre ?n luna septembrie, am generat foarte mult interes din partea mai multor tipuri de business-uri, at?t unele aflate ?n cre?tere, c?t ?i din partea multina?ionalelor. Ne-am dat seama c? multe companii locale au nevoi imediate, legate de un anumit sezon de v?nz?ri, a?a cum este Black Friday sau perioada s?rb?torilor, ?i c? av?ntul comenzilor online din acest an face ca solu?ia noastr? s? fie nu doar relevant? pentru ace?tia, ci ?i necesar?.” a declarat Cristina Dumitrescu, Managing Partner Storage Logistics.Pia?a local? de depozitare va ?nsuma aproximativ 5 milioane de metri p?tra?i de spa?ii de depozitare la? sf?r?itul anului 2020, potrivit speciali?tilor ?n domeniu, ?ns? marea majoritate a depozitelor nu ?i-au fructificat p?n? ?n prezent spa?iul neocupat.Platforma Storage Logistics, primul marketplace din Rom?nia pentru spa?ii de depozitare, a fost lansat? ?n luna septembrie a acestui an ?i include deja ?n momentul de fa?? o suprafa?? total? a spa?iului disponibil de aproximativ 65.000 metri p?tra?i, cu o capacitate de depozitare pentru 250.000 pale?i. Storage Logistics reprezint? o re?ea virtual? de depozite fizice din Rom?nia, prin intermediul c?reia companiile care au nevoie de spa?iu provizoriu, pe termen mediu ?i scurt, au acces la o multitudine de variante: acces?nd storage-logistics.ro utilizatorii pot g?si u?or ?i rapid spa?ii de depozitare pentru o perioad? ?ncep?nd de la 1 s?pt?m?n?, la costuri ?ncep?nd de la 1 euro/palet depozitat, ?n func?ie de zona, perioada ?i serviciile alese de client din oferta respectivului depozit.Kaufland prime?te a treia oar? titlul de ?Cea mai sustenabil? companie din Rom?nia” meatmilk 25 noiembrie 2020 Kaufland Rom?nia?a fost desemnat??Cea mai sustenabil? companie din Rom?nia, datorit? investi?iilor majore ?n acest sens pe care le-a f?cut ?n ultimii ani, ?n urma public?rii rezultatelor singurului ?i celui mai complex studiu care analizeaz? nivelul de implicare a companiilor ?n sustenabilitate ?i din punct de vedere al impactului economic, de mediu ?i anizat anual, ranking-ul?Romania CSR Index?reprezint? o analiz? independent? complex? cu 10 categorii ?i 64 de indicatori, care evalueaz? companiile din Rom?nia dup? o serie de parametri interna?ionali, ?n func?ie de nivelul de implicare al acestora ?n domeniul sustenabilit??ii ?i responsabilit??ii sociale.Astfel,?pentru al treilea an la r?nd, Kaufland Rom?nia a ob?inut primul loc ?n?topul celor mai sustenabile companii din ?ar?, cu 98 de puncte din 100, conform analizei realizate de agen?ia de consultan???The Azores??i prezentate ?n cadrul celei de-a cincea edi?ii Romania CSR Index. Kaufland Rom?nia a fost recompensat? cu distinc?ia Gold Level, ?n cadrul conferin?ei ,,Best Practices in Romanian CSR”, care a avut loc joi, 19 noiembrie 2020.?Categoriile care au fost evaluate ?n acordarea distinc?iei sunt: guvernan?a corporativ?, diversitatea, impactul economic, mediul ?nconjur?tor, drepturile omului ?i politica anti-corup?ie, angaja?i, marketing, investi?ii ?n comunitate ?i lan?ul de aprovizionare.Premiul Gold Level?reprezint? o recunoa?tere a eforturilor?Kaufland Rom?nia?de a reuni, ?ntr-un raport de sustenabilitate?aliniat standardelor interna?ionale?de raportare Global Reporting Initiative (GRI) – toate informa?iile non-financiare relevante, ?ntr-un exerci?iu deplin de transparen??, cooperare ?i asumare a unor obiective de investi?ii ?i performan??.,,Aceast? distinc?ie este o confirmare a investi?iilor noastre continue ?n sustenabilitate, angajament pe care ni l-am luat pe termen lung, urm?rind rezultatele obiectivelor dup? parametri interna?ionali de raportare. Companiile joac? un rol esen?ial ?n generarea schimb?rii ?n mai bine ?n societate ?i sunt bucuros s? vedem implicarea din partea a tot mai mul?i juc?tori din mediul de afaceri, fiindc? problemele de mediu, de dezvoltare social? ?i economic? sunt ale tuturor”, declar??Valer Hanca?, director Comunicare ?i Corporate Affairs, Kaufland Rom?nia.Studiul a analizat cel mai recent?Raport de sustenabilitate?Kaufland Rom?nia, care prezint? informa?ii transparente despre activitatea companiei ?n perioada?martie 2018 –? februarie 2020??i ofer? detalii despre investi?iile ?n portofoliul de produse, dezvoltat cu responsabilitate ?i grij? pentru nevoile consumatorilor, ?n mediul de lucru ?i politica de resurse umane a companiei, performan?a privind protec?ia mediului, lan?ul de aprovizionare ?i, nu ?n ultimul r?nd, investi?iile ?n comunitate, unde compania a punctat rezultate deosebite.Astfel, printre rezultatele atinse de Kaufland Rom?nia ?i publicate ?n cel mai recent Raport de sustenabilitate, valabil pentru ultimii doi ani, se num?r?:-Peste?70 milioane de lei?au fost investi?i de Kaufland Rom?nia??n comunitate;-266 de proiecte comunitare au fost sus?inute, ce au venit ?n sprijinul a peste?3,4 milioane de beneficiari;-Kaufland Rom?nia a derulat?3 programe de finan?are?pentru organiza?iile non-guvernamentale;-Produsele marc? proprie sunt certificate cu cele mai ?nalte standarde interna?ionale ecologice sau de comer? echitabil ?n raport de?peste 10%?– precum FSC (gestionarea sustenabil? a p?durilor), Organic, Fairtrade, GOTS, UTZ (agricultur? sustenabil?), MSC – Marine Stewardship Council (pescuit sustenabil);-Kaufland investe?te ?n echipele sale: compania a primit titlul de?Top Employer?pentru al cincilea an consecutiv;-Num?rul de angaja?i este ?n cre?tere: de la 13.754 de angaja?i ?n 2018, la?14.173 de angaja?i ?n 2019;-Egalitate de gen: de la 25% de femei ?n pozi?ii de management ?n 2018, la 39% ?n 2019;-?i egalitatea de ?anse:?247 de angaja?i cu dizabilit??i;-Kaufland Rom?nia a reu?it?s? diminueze cu ~6% intensitatea energetic??2019 vs 2018;-?i a ?nregistrat o?sc?dere de ~5% a intensit??ii emisiilor?2019 vs 2018.Acestea sunt doar o parte din rezultatele de sustenabilitate atinse de companie, mai multe detalii fiind oferite ?n cadrul raportului publicat pe?kaufland.ro.Pe l?ng? angajamentele studiate de ace?ti parametri, Kaufland Rom?nia ?i-a asumat s? ia m?suri ?i s? implementeze proiecte care contribuie la realizarea?Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabil? (Global Compact), care abordeaz? cele mai presante probleme ale planetei, de la eradicarea s?r?ciei, ?mbun?t??irea s?n?t??ii ?i a educa?iei, cre?terea sustenabilit??ii urbane ?i p?n? la sus?inerea principiilor de guvernan?? recomandate de ONU ?n domeniul drepturilor omului, anti-corup?ie, protec?ia mediului ?i practici de lucru sustenabile. Misiunea r?m?ne aceea de a fi o organiza?ie deschis? ?i transparent?, al c?rei obiectiv este s? dep??easc? cerin?ele legislative minime obligatorii ?i chiar s? dep??easc? cele mai bune practici existente ?n prezent la nivel interna?ional.Kaufland ??i asum? misiunea de a fi partener implicat??i sus?in?tor activ al comunit??ii ?i al economiei locale, prin ?ncurajarea achizi?iilor de la produc?tori rom?ni, prin promovarea de practici transparente ?i responsabile ?n rela?iile cu partenerii de afaceri, prin sus?inerea ?i grija acordat? angaja?ilor, dar ?i prin contribu?ia pe care o aduce la cre?terea gradului de con?tientizare a temelor precum consumul responsabil, grija fa?? de mediu, lupta pentru reducerea consumului de plastic ?i sus?inerea comunit??ilor locale.DIVERSEREAL COMPANY ?i-a cerut insolven?a J.P. Companii #Insolven?a / 25 noiembrie REAL COMPANY SRL, societatea care se ocup? de cre?terea p?s?rilor, a solicitat ieri ?n baza Legii 85/2014, cererea de intrare ?n insolven??. Ca urmare a acestui demers a fost constituit Dosarul nr.1237/98/2020 de la Tribunalul Ialomi?a, conform portal.just.ro.?nfiin?at? ?n martie 2001, societatea REAL COMPANY a ?nregistrat ?n anul 2019 un profit net de 224.629 de lei la o cifr? de afaceri de 18.997.541 de lei. Anul trecut, compania a avut un num?r mediu de 64 de angaja?i, conform site-ului Ministerului Finan?elor Publice (.ro).Cresc?tor acuzat c? ?ine vacile subnutrite, ?n b?legar de un metru! Bovinele mor pe capete! Roxana Dobre - 25 noiembrie 2020 Foto: turnulsfatului.roVaci moarte ?n condi?ii suspecte ?ntr-o gospod?rie! Autorit??ile au supravegheat miercuri, 25 noiembrie, ridicarea a dou? cadavre de bovine din curtea unui cresc?tor care este acum acuzat c? ?ine animale ?n condi?ii greu de descris. ?n grajdul improvizat au r?mas alte trei bovine – spun martorii, care tr?iesc ?n condi?ii sub orice critic?. Prim?ria Sibiu spune c? b?rbatul a fost amendat ?n ultimii ani de nu mai pu?in de 22 de ori, iar un executor judec?toresc a ?ncercat de trei ori, f?r? succes, s?-l determine pe b?rbat s? mute animalele ?ntr-un ad?post potrivit.Reprezentan?i ai Direc?iei Sanitar-Veterinare, ai Prim?riei Sibiu ?i a unei companii de salubrizare au fost prezen?i ?n aceast? diminea?? pe strada Rozde?ti din cartierul Valea Aurie, unde au fost ridicate cadavrele a dou? vaci. Autorit??ile spun c? nu au ?nc? toate datele necesare pentru a trage concluzii cu privire la cauza mor?ii sau c?nd ar fi survenit, cert este c? acestea ??i duc traiul ?n condi?ii inimaginabile: stau ?n frig, ?n mocirl? ?i b?legar de un metru, par subnutrite ?i prezint? semne de violen??.?Mi s-a spus c? este un caz de bovine moarte. ?tiu c? a fost prezent medicul veterinar oficial de stat acolo. Concluziile ?nc? nu le am, ?ns? ce pot spune este c? medicul prezent la fa?a locului decide cum se face recoltarea, aceasta fiind necesar? pentru a se determina dac? este prezent? boala vacii nebune. De asemenea, se face o dezinfec?ie local?, ?n ad?post”, a declarat directorul DSVSA Sibiu, ?erban Constantin ?ichindelean, potrivit turnulsfatului.ro. Pe parcursul anului 2020, vecinii au f?cut o serie de pl?ngeri c?tre Poli?ie cu privire la violen?ele la care sunt supuse animalele. ?n plus, locatarii din zon? spun c? din cauz? c? nu primesc ap? ?i m?ncare vacile mugesc zi ?i noapte.Proprietarul a fost filmat de vecini cum lovea cu b?tele un vi?el, ?ncerc?nd s?-l fac? s? intre ?n pivni?a casei. ”Mugesc de diminea?a p?n? seara, apoi nu ne las? s? dormim noaptea. Cele care au murit au z?cut ?n frig, ?n noroi p?n? la burt?. Situa?ia este neschimbat? de ani de zile ?i degeaba tot facem sesiz?ri, pl?ngeri, nu s-a schimbat nimic. Acum doi ani a omor?t ?n b?taie un cal ?n curte. Toat? lumea se ?ntreab? cum e posibil ca omul acesta s? creasc? animale ?n ora?, ?n asemenea condi?ii, ?i nimeni s? nu-i fac? nimic?!”, spune una dintre vecine.Prim?ria Sibiu spune c? b?rbatul a fost amendat ?n ultimii ani de nu mai pu?in de 22 de ori, iar un executor judec?toresc a ?ncercat de trei ori, f?r? succes, s?-l determine pe b?rbat s? mute animalele ?ntr-un ad?post potrivit.”?n data de 23.11.2020 Serviciul Public de Management Salubrizare ?i Protec?ia Mediului a primit o sesizare telefonic? din partea unui medic din cadrul D.S.V.A. Sibiu cu privire la faptul c? pe str. Rozde?ti, ?n curtea de la nr. 12, se afl? o vac? moart? de 3 zile.?n data de 24.11.2020 o echip? de interven?ie format? din reprezentan?i I.S.U. Sibiu, ai Serviciul Salubrizare, Serviciului pentru situa?ii de urgen?? ?i Poli?ia Local? din cadrul Prim?riei Sibiu, precum ?i un reprezentant al Direc?iei Sanitar Veterinare Sibiu s-a deplasat la fa?a locului. S-a constatat faptul c? la adresa indicat? se aflau dou? cadavre de bovine, ?n stare avansat? de descompunere. Acestea au fost scoase de c?tre pompierii ISU din grajdurile cet??eanului ?i predate operatorului de salubrizare Soma S.R.L. pentru gestionare. Cet??eanul a fost sanc?ionat cu amend? ?n valoare de 500 de lei. Preciz?m c? cet??eanul ?n cauz? a fost amendat de Poli?ia Local? de 22 de ori ?n decursul ultimilor ani pentru cre?terea animalelor mari ?n municipiu, fapt care contravine normelor locale. Pentru c? cet??eanul a refuzat continuu s? se conformeze ?i s? mute animalele ?ntr-o loca?ie ?n afara municipiului, pe l?ng? amenzile aplicate, ?n anul 2018 Poli?ia Local? a promovat o ac?iune ?n instan?? pentru a-l obliga pe cet??ean s? mute animalele. Ac?iunea a fost admis? de c?tre Tribunalul Sibiu la sf?r?itul anului 2019. Pentru punerea acesteia ?n aplicare un executor judec?toresc ?mpreun? cu un echipaj din cadrul Poli?iei Locale ?n luna martie 2020 au notificat la fa?a locului cet??eanul ca ?n termen de 3 s?pt?m?ni s? mute animalele la un alt ad?post, situat ?n afara Municipiului Sibiu. Acesta nu s-a conformat notific?rii, ulterior fiind f?cute ?nc? trei ac?iuni ?mpreun? cu executorul judec?toresc, f?r? rezultat ?ns?. Preciz?m c? interven?ia executorului pentru ?ndep?rtarea animalelor nu este posibil?, av?nd ?n vedere c? titlul executoriu ?l oblig? pe cet??ean s? le mute ?i astfel interven?ia unei ter?e p?r?i nu este permis?”, au transmis reprezentan?ii Prim?riei Sibiu.GLOBALPETRECERI ONLINE OMS recomand? Cr?ciunul "f?r? rude" O.D. Ziarul BURSA #Miscellanea / 25 noiembrie Pandemia ne ?nva?? s? ne bucur?m ?n grupuri c?t mai restr?nse, dac? este posibil chiar ?n singur?tate. Solu?ia g?sit? de speciali?ti pare pu?in mai trist? dec?t singur?tatea, petreceri de familie...online. Un Cr?ciun ?n grup restr?ns, f?r? o mare reuniune de familie, este f?r? ?ndoial? "cea mai bun? op?iune" pe timp de pandemie pentru majoritatea ??rilor, a estimat Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS). "Este incredibil de dificil pentru c?, ?n special ?n perioada s?rb?torilor, vrem foarte tare s? fim cu familia noastr?. ?ns? ?n unele cazuri, a nu avea o mare reuniune de familie este op?iunea cea mai sigur?", a subliniat Maria Van Kerkhove, ?ns?rcinat? cu gestionarea pandemiei ?n cadrul OMS. Cercet?toarea american? nu s-a referit doar la Cr?ciun, ci ?i la Thanksgiving (Ziua Recuno?tin?ei), prin excelen?? s?rb?toare de familie ?n SUA, ce va fi s?rb?torit? m?ine. Speciali?tii aten?ioneaz? ?n leg?tur? cu un nou v?rf de contamin?ri ?n SUA, deja printre cele mai afectate de COVID-19, cu aproape 260.000 de mor?i. Potrivit Mariei Van Kerkhove, o celebrare online ar putea fi o solu?ie. "Chiar dac? nu pute?i s?rb?tori ?mpreun? anul acesta, pute?i g?si mijloace de a s?rb?tori c?nd aceasta (pandemia) se va sf?r?i", a recomandat ea. "Facem astfel ?n familia mea ?i vom s?rb?tori pe cinste atunci c?nd (pandemia) se va sf?r?i", a m?rturisit Maria Van Kerkhove. Colegul s?u Michael Ryan, ?ns?rcinat cu situa?ii de urgen?? al agen?iei ONU, a subliniat la r?ndul s?u c? num?rul de contamin?ri a crescut ?n Canada dup? Thanksgiving, s?rb?torit? aici pe 12 octombrie.Potrivit lui Michael Ryan, ?ine de autorit??i s? g?seasc? echilibrul potrivit ?ntre "riscurile pentru s?n?tate ?i riscurile sociale ?i economice" legate de restric?ii ?n plin? perioad? a s?rb?torilor, care pot genera "multe frustr?ri ?i multe critici". Lucrurile sunt clare: distan?are pe toate planurile!Danone concediaz? p?n? la 2.000 de angaja?i ?i vizeaz? reduceri de costuri de peste 1 miliard de euro Angela Alexandru 25 Nov 2020 - ?tiri ?i Nout??iDanone, unul dintre cei mai mari produc?tori de lactate din lume, anun?? planuri de reducere a costurilor, astfel c? p?n? la 2.000 de persoane din cadrul companiei vor urma s? fie concediate.?Reorganizarea vizeaz? transformarea??ntr-o organiza?ie care d? mai mult control entit??ilor locale, pentru revitalizarea profitabilit??ii serios afectat??de pandemie.? Conform estim?rilor, ?n urma disponibiliz?rilor de la Danone,?reducerile anuale de costuri ar urma s? ating? un miliard de euro?p?n? ?n 2023,?potrivit Retail Detail.Pandemia de coronavirus?a afectat nu doar v?nz?rile ?i profiturile Danone, astfel c? produc?torul francez de lactate a observat ?i schimb?ri ?n comportamentul cump?r?torului, care se concentreaz? tot mai mult pe produse locale.?Emmanuel Faber,?CEO ?i Pre?edinte al Consiliului de Administra?ie Danone, consider??c? produsele locale sunt v?zute ca un r?spuns la incertitudinile?din sistemul global alimentar.Tot anul acesta, Faber declara c? "pandemia de Coronavirus va?genera o polarizare a sectorului alimentar, consumatorii urm?nd fie s? aleag? produse mai s?n?toase ?i mai costisitoare, fie mai ieftine, pentru a reduce cheltuielile gospod?riilor. Astfel, se va?produce o polarizare a pie?ei, unde nu va?mai fi clas? de mijloc". Po?i citi mai multe despre acest subiect aici.Potrivit directorului executiv,?prin sporirea autonomiei?afacerilor?locale?acestea nu vor mai depinde de anumite organiza?ii globale, ci vor fi unificate sub forma unei singure entit??i de business. Astfel, procesul de luare a deciziilor se va scurta semnificativ, strategia fiind bazat??pe trei piloni: mai mult? autonomie pentru regiuni, mai pu?ine straturi de management ?i un lan? valoric integrat. Danone ar trebui s? devin? din nou profitabil ?n mai pu?in de un an, iar p?n? ?n 2022 Faber se bazeaz? pe o marj? opera?ional? de peste 15 la sut?, revenind la nivelul de dinaintea pandemiei. Prin urmare, Faber dore?te s? acorde prioritate profitabilit??ii. ?Aceast? transformare este necesar? deoarece ne afl?m ?ntr-o situa?ie paradoxal?. Pe de o parte, sloganul companiei?"One Planet, One Health" este ancorat ?ntr-un portofoliu de produse ?i m?rci s?n?toase ?i sustenabile, iar brandul?este ?i mai relevant ?n lumea de ast?zi. Dar?pe de alt? parte?suntem ?n imposibilitatea de a profita de avantajele tendin?elor pozitive actuale."Pentru angaja?i asta??nseamn? c? aproximativ 1.500 - 2.000 dintre ei vor fi concedia?i, mai ales cei cu activitate de birou, at?t din?sediile locale, c?t ?i din cele?globale. De asemenea, relocarea poate fi?iminent?: Danone dore?te s? aduc? biroul din Paris mai aproape de sediul central ?n Fran?a. P?n? ?n prezent nu este?clar cum vor?fi afectate unit??ile din cele 120 de ??ri ?n care grupul este prezent.Danone activeaz? pe pia?a produselor lactate?din Rom?nia, de mai bine de 20 de ani. Are o fabric???n Bucure?ti ?i mai multe puncte de lucru la nivel na?ional, ?n total av?nd peste 500 de angaja?i.?Pentru anul acesta, Danone a anun?at c??a crescut cu peste 20% num?rul fermierilor mici ?i a dublat?produc?ia de lapte realizat? de ace?tia.?UNIUNEA EUROPEANA Gripa aviar? se r?sp?nde?te rapid ?n Europa noiembrie 25, 2020 agrimanet EURACTIV Gripa aviar? se r?sp?nde?te rapid ?n Europa de Nord ?i ajunge ?n ??ri neafectate anterior de boal?, a raportat Agen?ia UE pentru siguran?a alimentelor (EFSA).EFSA a prezentat un raport actualizat despre gripa aviara, elaborat ?mpreun? cu Agen?ia UE pentru boli infec?ioase (ECDC) ?i laboratorul european de referin?? pentru gripa aviar?.Studiul a ar?tat c? ?n ultima lun? au fost raportate focare ?n mai multe ??ri din UE. Cazurile au fost ?nregistrate ?n Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Olanda ?i Suedia, precum ?i ?n Marea Britanie.Gripa aviar? este o boal? viral? extrem de contagioas? care apare ?n primul r?nd la p?s?rile de curte ?i p?s?rile acvatice s?lbatice. Exist? dou? tulpini ale virusului: virusuri patogene ridicate sau sc?zute, cunoscute sub denumirea de HPAI ?i, respectiv, LPAI.Tulpina extrem de patogen? a gripei aviare a fost diagnosticat? p?n? ?n prezent la 302 de animale din Europa, aproape trei sferturi dintre acestea doar ?n nordul Germaniei.Nu au fost detectate cazuri umane ?n noile focare ?i riscul transmiterii c?tre publicul larg din Europa r?m?ne foarte sc?zut, se arat? ?n raport.Speciile de p?s?ri s?lbatice au fost ?n mare parte afectate, de?i au fost observate ?i 18 focare la p?s?ri de curte ?i trei la p?s?ri captive.?n urma raspandirii virusurilor HPAI ?n Europa, se a?teapt? o r?sp?ndire suplimentar? ?n ?i ?ntre statele membre, lu?nd ?n considerare ?i rutele migratoare pe distan?e lungi ?i scurte ale p?s?rilor s?lbatice.Odat? introdus ?ntr-o ?ar? european?, exist? un risc ridicat ca virusurile HPAI s? se r?sp?ndeasc? ?n continuare ?n direc?ii diferite din cauza mi?c?rilor pe distan?e mai scurte ale p?s?rilor infectate ?i pot fi implicate mai multe specii de p?s?ri.?Prevenirea escalad?rii ?n continuare a acestor focare va necesita o cooperare str?ns? ?ntre autorit??ile de s?n?tate animal?, public?, de mediu ?i de s?n?tate a muncii”, a declarat Nik Kriz, ?eful Unit??ii de s?n?tate animal? ?i vegetal? a EFSA.Potrivit agen?iei UE, riscul de r?sp?ndire a virusului de la p?s?rile s?lbatice la p?s?rile de curte r?m?ne ridicat datorit? acestei cre?teri preconizate a circula?iei virusului ?n popula?ia de p?s?ri s?lbatice.EFSA recomand? statelor membre s? continue supravegherea p?s?rilor de ferma ?i p?s?rilor s?lbatice ?i s? pun? ?n aplicare m?suri de control pentru a preveni contactul uman cu p?s?rile infectate sau moarte.O serie de ??ri din UE au emis declara?ii cu privire la risc ?i au ?nceput s? pun? ?n aplicare m?suri preventive.La sf?r?itul lunii octombrie, detectarea mai multor cazuri de grip? aviar? ?n Olanda a pus UE ?n alert? ro?ie pentru posibilitatea r?sp?ndirii ?n alt? parte, Olanda fiind ?n ?alert? maxim?” ?i preg?tind o sacrificare ?n mas? a animalelor.?n Marea Britanie, riscul de grip? aviar? a fost ridicat la mediu de c?tre Departamentul de mediu ?i afaceri rurale (DEFRA), ?n timp ce Irlanda ?i Fran?a au dat, de asemenea, un semnal de alarm?...........................BELGIABelgia. De Cr?ciun ?i de Anul Nou poli?i?tii pot controla cu cine stai la mas? Antonia Hendrik 25 noiembrie 2020, Cr?ciunul ?i Anul Nou vor fi cele mai triste s?rb?tori pentru to?i oamenii. Poli?ia va putea bate la u?a oricui pentru a controla cu cine st? la mas?. ?n Belgia, poli?ia federal? va b?ntui ?ara merg?nd ?n patrulare prin toate ora?ele ?n timpul s?rb?torilor de Cr?ciun ?i Anul Nou ?i va avea tot dreptul din lume s? sune sau s? bat? la u?ile cet??enilor, dac? e necesar, pentru a controla la s?nge dac? mesele de S?rb?tori sunt conforme cu regulile instituite.Poli?ia nu va avea dreptul s? treac? pragul casei, ci doar din u?? s? verificeAnun?ul a fost f?cut printr-un interviu dat publica?iei De Zondag chiar de c?tre ministrul de Interne belgian Annelies Verlinden. ?Agen?ii de poli?ie nu vor putea intra ?n interiorul caselor fiindc? legea nu le premite, dar vor putea s? sune la u?? sau s? bat?, ?n cazuri care par suspecte”, a precizat ministrul belgian.?Nu doresc s? fac promisiuni false”, a ad?ugat minstrul Verlinden,??dar este dorin?a ?i datoria noastr? absolut? de a permite un Cr?ciun mai uman cet??enilor belgieni. ?n acela?i timp, ?ns?, nu vom putea s? nu lu?m ?n serios semnalele de alarm? care sosesc din toate spitalele noastre. Trebuie, suntem obliga?i s? g?sim un echilibru”. O luare de pozi?ie care a fost ulterior confirmat? ?i de c?tre primul ministru al Belgiei, Alexander De Croo.Ambii ?nal?i oficiali, au subliniat ?n acela?i timp, acum la o distan?? de 5 s?pt?m?ni de Cr?ciun, c? a respecta m?surile de siguran?? este acum fundamental pentru a tr?i cu mai mult? senin?tate cu to?ii, s?rb?torile care bat la u??.Bine?n?eles c? nu va fi un Cr?ciun ?n ca celelalte d??i, dar comportamentul cet??enilor, ?n Belgia, ca ?i ?n alte p?r?i ale Europei ?i ale lumii, va influen?a asupra bunului mers al lucrurilor. ?Dozele de vaccin nu vor veni mai devreme de prima jum?tate a anului 2021, iar ?n atare situa?ie trebuie s? fim precau?i ?i aten?i ?nc? pentru o perioad? de timp relativ lung?”, a subliniat primul ministru De Croo.Bunele inten?ii ?i propuneri ale guvernului belgian sunt ?n total? contradic?ie cu p?rerea virologilor care nu ?mp?rt??esc acest optimismMarc Van Ranst, profesor la Universitatea Katholieke Leuven ?i la Institutul Regal pentru Cercet?ri Medicale, numit comisar interministerial de c?tre guvernul federal belgian pentru a preg?ti Belgia de pandemie de grip?, aminte?te c? cifrele sunt ?nc? prea mari, iar ideea unei relax?ri a m?surilor este o speran?? vag?, ?n timp ce biostatisticianul Geert Molenberghs spune: ?Epidemia poate reporni ?n orice clip? ?i mai puternic”, scrie isia European? a declarat Belgia ”liber? de PPA” meatmilk 25 noiembrie 2020 Comisia European? a declarat Belgia ?n mod formal liber? de pesta porcin? african? (PPA). Aceasta ?nseamn? c? ?ara ??i va rec??tiga statutul de liber de PPA. Potrivit PigProgress, Agen?ia federal? belgian? pentru siguran?a lan?ului alimentar (FASFC) a declarat c? toate restric?iile vor fi ridicate, astfel ?nc?t Belgia nu va mai fi inclus? pe h?r?ile europene ale ??rilor afectate de PPA. Maladia a ap?rut ?n 2018 ?n provincia sudic? a Luxemburgului, care se afl? l?ng? ?ara luxemburghez?. Pentru a combate epidemia, o zon? extins? a fost ?nchis? pentru turi?ti ?i un num?r limitat de produc?tori de porci a trebuit s? se depopuleze din motive preventive.Ridicarea tuturor zonelor restric?ionate ASFPe 27 octombrie, prin intermediul FASFC, Belgia a adresat o peti?ie la Comisia European? pentru ?tergerea tuturor zonelor restric?ionate ASF. Aceast? dat? a fost exact la 1 an dup? ce ultimul moment au fost confirmate urmele de circula?ie a virusului.Vineri, 20 noiembrie, exper?ii statelor membre UE ?i-au dat permisiunea pentru ridicarea tuturor m?surilor de constr?ngere. De asemenea, se poate relua comer?ul cu carne de porc, ceea ce reprezint? un semnal pentru ??rile ter?e (?n afara UE) care au impus interzicerea c?rnii de porc belgiene. Prin urmare, Belgia va ?ncepe s? lucreze la reluarea acestor tranzac?ii. China se num?r? printre ??rile care men?in interdic?ia de a importa carne de porc belgian?.Scrisoare c?tre OIE pentru rec??tigarea statutului ”liber de ASF”Concomitent cu cererea c?tre UE, Belgia a trimis o scrisoare c?tre Organiza?ia Mondial? pentru S?n?tatea Animalelor (OIE) pentru a-?i rec??tiga starea de ”liber de ASF” la to?i porcii ?i mistre?ii. Acest dosar este ?nc? ?n curs de examinare. Rec??tigarea statutului ?n UE este ?nc? considerat? esen?ial? pentru a cre?te ?ansele de a elimina interdic?iile comerciale pentru carnea de porc belgian?.Sfatul pozitiv al Comisiei Europene ?nseamn? c? produc?torilor de porci din zonele restric?ionate li se va permite s? reia afacerea pe care a trebuit s? o abandoneze din motive preventive ?n 2018. Decizia oficial? care aranjeaz? acest lucru este procesat? ?i se a?teapt? s? fie publicat? ?nainte de sf?r?itul anului 2020 .Valonia, partea francofon? a Belgiei, va continua s? men?in? o imagine de ansamblu strict? ?i m?suri de control ?n sudul provinciei Luxemburg. Cu toate acestea, ?n viitor, aceste m?suri vor fi reduse bit cu bit.833 de mistre?i au fost g?si?i infecta?i?n total, 833 mistre?i au fost g?si?i infecta?i cu pesta porcin? african? ?n Belgia ?ntre 9 septembrie 2018 ?i 4 martie 2020. Ultimele 6 carcase g?site ?n Belgia ?n toamna anului 2019 ?i iarna anului 2020 erau toate animale care murise de luni de zile.?ntr-un comunicat de pres? al FASFC, Herman Diricks, directorul general al FASFC a spus: ”Eforturile numeroase ale ambelor autorit??i, precum ?i ale sectoarelor implicate, au dat primul rezultat concret prin ob?inerea acestui statut de liber, european. Suntem convin?i c? acum vor urma ?i OIE ?i ??rile ter?e. Ca agen?ie, facem tot ce putem pentru a realiza acest lucru c?t mai repede posibil”. David Clarinval, ministrul belgian pentru agricultur?, a r?spuns de asemenea pozitiv, conform comunicatului de pres?, numind aprobarea de la Bruxelles ”o veste excelent? pentru fermierii no?tri ?i pentru ?ntreaga industrie a porcilor”. El a spus: ”Au urmat m?suri dificile pentru a contracara aceast? epidemie. Sunt ?ncrez?tor c? decizia OIE va urma ?n cur?nd. Sunt mul?umit de cooperarea excelent? dintre guvernul federal, regiunea valon? ?i FASFC. Eficacitatea ?i rapiditatea m?surilor luate au f?cut posibil? oprirea r?sp?ndirii acestei boli. Finalul este la vedere ?i ne va permite s? ghid?m pa?ii pe care trebuie s?-i facem pentru a ridica embargourile din mai multe ??ri ter?e c?t mai cur?nd posibil”. PPA continu? s? fie o problem? pentru Europa?tirile din Belgia nu ?nseamn? c? toate problemele Europei legate de ASF sunt dep??ite – departe de asta. ?n septembrie 2020, virusul a intrat ?n popula?ia de mistre?i din Germania. La fel ca ?n Belgia, virusul a fost g?sit doar la mistre?i. ?n plus, virusul a existat ?i ?n alte ??ri ale UE, cum ar fi Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Rom?nia, Bulgaria, Ungaria ?i Slovacia. Prin excep?ie, o ferm? din Grecia a fost g?sit? infectat?.P?n? ?n prezent, Republica Ceh? a fost singura ?ar? din ultimii ani care a eradicat cu succes virusul. La fel ca ?n Belgia, virusul nu a ajuns niciodat? la fermele interne. ?tirea este un mesaj de bun venit ?ntr-o perioad? ?n care pre?urile porcilor au atins un minim istoric ?n Belgia, din cauza unei combina?ii Covid-19 ?i ASF.GERMANIAGermania a adoptat oficial etichetarea Nutri-Score meatmilk 25 noiembrie 2020 Potrivit FoodNavigator, Ministrul federal al Alimenta?iei ?i Agriculturii din Germania, Julia Kl?ckner, spune c? se a?teapt? ca produc?torii de alimente s? utilizeze Nutri-Score dup? ce controversatul sistem de etichetare a produselor alimentare a fost introdus oficial ?n ?ar?, la ?nceputul acestei luni.De?i companiile din Germania vor putea folosi acum Nutri-Score, sistemul nu este obligatoriu. Schema ofer? o gam? combinat? de culori ale literelor de la un verde A la un ro?u E concepute pentru a facilita consumatorilor s? recunoasc? ?i s? compare calitatea nutri?ional? a produselor.Kl?ckner a spus: ”Unul dintre proiectele majore de politic? nutri?ional? pentru Germania a fost implementat cu succes. Acum, economia ?i comer?ul trebuie s? ?in? pasul. Nutri-Score ofer? consumatorilor informa?ii u?or de ?n?eles ?i comparabile ?i, prin urmare, este o orientare util? pe raftul supermarketului. Alegerea s?n?toas? ar trebui s? fie c?t mai u?oar? posibil. Am o a?teptare clar? a industriei alimentare c? vor folosi etichetarea – acum am creat cerin?ele legale pentru aceasta. Indiferent de acest lucru, m? angajez s? armonizez etichetarea nutri?ional? extins? la nivelul UE”.?n momentul ?n care CE analizeaz? ?n prezent ce etichet? nutri?ional? obligatorie s? aleag? ca parte a strategiei sale de alimenta?ie durabil? de la ferm? la furc? la sf?r?itul acestui an, Nutri-Score, care clasific? alimentele ?i b?uturile ?n func?ie de profilul lor nutri?ional, utiliz?nd un sistem cu coduri de culori cu un scara variind de la A (alegeri mai s?n?toase) la E (alegeri mai pu?in s?n?toase), este favorita actual?.Guvernele din Fran?a, ??rile de Jos, Elve?ia, Spania ?i Belgia au optat pentru Nutri-Score ca sistem voluntar de etichetare la alegere. Mul?i mari comercian?i cu am?nuntul ?i produc?tori de alimente din Europa, precum Nestlé, Kellogg ?i Danone, de asemenea, au ales ?n mod voluntar s? adopte Nutri-Score. De asemenea, Danone ?i Nestle ?ndeamn? guvernul britanic s? treac? de la etichetele nutri?ionale pentru semafoare la Nutri-Score pe m?sur? ce ?ara se consult? cu privire la noua sa strategie de obezitate.Cu toate acestea, Nutri-Score nu este lipsit de critici. Guvernul italian a exprimat critici puternice asupra sistemului, tem?ndu-se c? va avea un impact negativ asupra delicatesei tradi?ionale italiene, cum ar fi carnea ?i br?nzeturile.Fermierii din UE fac lobby COPA-COGECA ?mp?rt??e?te temerile Italiei c? algoritmii sistemului simplific? informa?iile nutri?ionale ?i risc? s? penalizeze unele dintre produsele principale ale dietei mediteraneene, cum ar fi uleiul de m?sline.”Orice etichetare nutri?ional? din fa?a ambalajului ar trebui s? fie bazat? pe ?tiin?? ?i s? ia ?n considerare complexitatea produselor alimentare la stabilirea contribu?iei lor nutri?ionale globale ?i s? nu se bazeze exclusiv pe anumi?i nutrien?i. Concentr?ndu-ne exclusiv asupra unui num?r foarte limitat de substan?e nutritive, cum ar fi zah?rul, gr?simile ?i sarea sau aportul de energie, ajungem s? l?s?m deoparte produse alimentare valoroase, cum ar fi mierea ?i promov?nd altele nes?n?toase, cum ar fi b?uturile r?coritoare pe baz? de aspartam”, a spus Pekka Pesonen , Copa ?i secretarul general Cogeca.”Multe dintre produsele care ar putea fi deteriorate printr-o abordare at?t de simplist? a etichet?rii nutri?ionale sunt venerate pentru beneficiile lor pentru s?n?tate ?i se afl? ?n centrul dietelor tradi?ionale, precum cea mediteranean?. Acestea contribuie la diversitatea alimentelor, care este piatra de temelie a oric?rei diete echilibrate. Vopsirea lor ?n ro?u nu ?i va ajuta pe consumatori sau pe produc?tori”.SANATATE si GASTRONOMIE?apte curiozit??i despre cafea, una dintre cele mai populare b?uturi din lume 25 Noiembrie 2020 13:43, Asocia?ia Rom?n? a Cafelei a preg?tit pentru iubitorii de cafea c?teva curiozit??i despre cafea, considerat? una dintre cele mai populare b?uturi din lume dup? ap?, cu peste 400 de miliarde de ce?ti consumate ?n fiecare an.1. Sunt 2 tipuri de boabe de cafea: Arabica ?i Robusta?n general, arborele de cafea se cultiv? pe o raz? de 1.000 de mile ?n jurul Ecuatorului, de la Tropicul Cancerului ?n Nord, p?n? la Tropicul Capricornului ?n Sud. Exist? dou? tipuri de boabe de cafea ce sunt folosite la prepararea cafelei comercializate – Robusta ?i Arabica. Robusta are condi?ii propice la altitudini mai joase, ?n timp ce Arabica este adaptat? la altitudini mai ?nalte. Arborii de cafea produc ?n medie 2 p?n? la 4 kilograme de fructe ?i un bun culeg?tor poate recolta 45 p?n? la 90 de kilograme de fructe de cafea pe zi; din care vor fi produse 18 kilograme de boabe de cafea.2. Cafeaua se cultiv? ?n peste 50 de ??ri din ?ntreaga lume ?i este cea mai v?ndut? marf? din lume, dup? petrol.Principalele ??ri furnizoare de cafea sunt Brazilia, Columbia ?i Vietnam. Cafeaua Arabica reprezint? aproximativ trei sferturi din cafeaua cultivat? ?n ?ntreaga lume. Este cultivat? ?n toat? America Latin?, Africa Central? ?i de Est, India ?i ?n Indonezia. Cafeaua Robusta este cultivat? ?n Africa de Vest ?i Central?, ?n toat? Asia de Sud-Est ?i ?n Brazilia. Brazilia este cea mai mare na?iune exportatoare de cafea, iar Vietnamul ?i-a triplat exporturile ?ntre 1995 ?i 1999 ?i a devenit un produc?tor important de boabe Robusta.3. Profilul senzorial al unei ce?ti de cafea variaz? ?n func?ie de mai mul?i factori, inclusiv: tipul ?i amestecul boabelor de cafea, sursa geografic?, metoda de pr?jireCafeaua ofer? un amestec complex de diferite arome, care produc ?mpreun? o gam? de experien?e senzoriale. Aroma cafelei provine din diferi?i compu?i volatili produ?i prin pr?jirea cafelei. Uleiul din cafea, care reprezint? aproape 10% din boabele pr?jite de cafea, genereaz? mare parte din savoarea sa. Pr?jirea declan?eaz? o serie de procese ?n boabe, gener?nd dezvoltarea compu?ilor volatili care contribuie la profilul aromatic.4. Cafeaua a ap?rut ?n Europa ?n secolul al XVII-lea. Prima cafea european? a fost comercializat? ?n farmacii ca remediu medicinal.Cur?nd aveau s? se ?nfiin?eze ?i primele cafenele a c?ror popularitate a crescut foarte repede. Prima cafenea european? a fost deschis? ?n Vene?ia ?n 1683.Din perspectiv? istoric?, cafenelele erau un punct social de ?nt?lnire important ?n Europa, iar apari?ia lor a ?ncurajat numeroase transform?ri culturale ?i politice pe parcursul secolelor al XVII-lea ?i XVIII-lea. Acestea au oferit un for pentru schimbul de opinii favoriz?nd opinia public? la nivelul ?ntregului spectru social. Mai mult, cafenelele erau populare ?n r?ndul filosofilor, anticarilor ?i istoricilor ca locuri ?n care oamenii de ?tiin?? care ?mp?rt??esc aceea?i viziune s? se ?nt?lneasc?, s? citeasc?, s? ?nve?e de la ceilal?i ?i s? dezbat?.5. Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espressoEspresso a fost preg?tit manual ?n Milano, Italia, la ?nceputul secolului al XX-lea. Trecerea timpului a dus la realizarea unei ma?in?rii special concepute pentru crearea b?uturii. Folosind ap? fierbinte sub presiune ?i 42 de boabe de cafea pr?jit? ?i m?cinat?, espressorul permite extragerea rapid? a aromelor ?i formarea unui strat superior de spum? fin? ?i cremoas?. Lucr?torii din magazinele de cafea care foloseau espressorul erau cunoscu?i ?n Italia sub numele de ?baristas”, iar acest loc de munc? era de cele mai multe ori oferit tinerilor.6. Cafeina se reg?se?te ?n boabele de cafea ?i ?n alte 60 de specii de plante inclusiv cacao, nucile de kola, frunzele de ceai.Cafeaua con?ine ?n mod natural o varietate de compu?i inclusiv cafeina, antioxidan?i ?i diterpeni. Ace?tia contribuie nu doar la aroma sa unic?, dar ?i la mult cercetatele efecte benefice ale cafelei.7. 100 ml de cafea simpl?, f?r? zah?r sau lapte au doar 1-2 kcalCafeaua neagr? con?ine cantit??i reduse de micronutrien?i, gr?simi, carbohidra?i ?i proteine, de aceea are doar 1-2 kcal per 100ml. Profilul nutri?ional final al cafelei este influen?at de dimensiunea ce?tilor, de ad?ugarea laptelui, fri?c?i, zah?rului sau a ?ndulcitorilor care pot conduce la cre?terea con?inutului caloric.?nfiin?at? ?n martie 2001, Asocia?ia Rom?n? a Cafelei (ARC) promoveaz? interesele comerciale ?i economice ale industriei cafelei. Asocia?ia Rom?n? a Cafelei sprijin? crearea unei pie?e a cafelei competitive ?i transparente, astfel ?nc?t consumatorii rom?ni s? beneficieze de o cafea de cea mai bun? calitate, la cele mai bune pre?uri.DOSARPove?ti cu Profit Vinul de azi: Ca’ Vittoria Appassimento Rosso Puglia 2019 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro Ferma Ca’ Vittoria este situat? ?ntr-una dintre cele mai ofertante zone viticole din Italia, pe dealurile Conegliano, ?n inima regiunii Conegliano Valdobbiadene. Aici se produc anual vinuri de cea mai bun? calitate, o dovad? ?n acest sens fiind ?i recomandarea noastr? de ast?zi, Appassimento Rosso Puglia IGT. Realizat din soiurile de struguri Negroamaro, Lambrusco ?i Merlot, vinul ro?u intens cucere?te ?nc? de la primele note olfactive de fructe uscate, cum ar fi prune ?i stafide. Pe palat se continu? la fel de aromat, cu tente de ciocolat? ?i condimente. V? recomand?m degustarea acestui vin la 18-20 de grade Celsius, al?turi de preparate cu v?nat, friptur? la gr?tar sau br?nzeturi. Cite?te mai mult la: * * *80 de ani de Cercet?ri Piscicole ?n Rom?nia (I.C.P.R.) Miercuri, 25 Noiembrie 2020 Lumea Satului Data de 20 noiembrie 2020 a marcat ?mplinirea a 80 de ani de la ?nfiin?area Institutului de Cercet?ri Piscicole al Rom?niei (I.C.P.R.).Sta?iunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultur? Nucet fiind mo?tenitoarea ?i continuatoarea activit??ii institutului (la desfiin?area institutului, ?n anul 1974, Sta?iunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultur? Nucet a preluat programul de cercetare, personalul, biblioteca ?i o parte din dotarea acestuia) ar fi trebuit s? organizeze o ampl? manifestare pentru aceast? important? aniversare. Din nefericire, situa?ia actual? grav? ?n care se afl? ?ara noastr? ?i ?ntreaga lume, ?n aceast? perioad?, au f?cut imposibil un astfel de demers. Totu?i, acum, aici, ?n c?teva cuvinte, aducem un omagiu zecilor de conduc?tori ?i cercet?tori ai Institutului de Cercet?ri Piscicole al Rom?niei ?i ai institu?iilor care i-au succedat, pe parcursul a 80 de ani, ace?tia av?nd o contribu?ie hot?r?toare la dezvoltarea sectorului de produc?ie piscicol? ?n Rom?nia.Anca L?pu?neanuHibrizi high oleici, devota?i ca performan?? Revista Fermierului Miercuri, 25 Noiembrie 2020 15:24 ?n ultimii ani, auzim tot mai des despre floarea-soarelui high oleic? sau despre uleiul high oleic, adic? un nou tip de floare/ulei, diferit ca profil fa?? de cel original, ?n care acidul oleic trebuie s? fie minimum 80%, fa?? de 20%, procent ?nt?lnit la uleiul linoleic. Sunt diferite p?reri ?i studii referitoare la acest subiect, studii ce eviden?iaz? latura mai s?n?toas? a uleiurilor cu un con?inut ridicat de acid oleic – a?a numitul Omega 9, care este mai s?n?tos pentru organism ?n compara?ie cu acidul linoleic – Omega 6.Ast?zi, uleiul high oleic este ?n propor?ie de peste 95% consumat ?n industria pentru producerea biscui?ilor, margarinei, chips-urilor etc ?i doar 5% este ?mbuteliat. Este v?zut ca un ?nlocuitor al uleiului de m?sline, poate chiar mai bogat ?n Omega 9 ?i mai pania Corteva Agriscience pune la dispozi?ia fermierilor un portofoliu de trei hibrizi HO Express?: P64HE118, P64HE133, ?i P64HE144, hibrizi care au un con?inut de acid oleic de peste 90% ?i vin cu un avantaj major din acest punct de vedere - minimum 5% acid oleic peste hibrizii competitori.Acest? diferen?? de minimum cinci procente este foarte important? pentru fermieri, deoarece marea majoritate a contractelor stabilesc un minim 82% acid oleic, iar riscul s? fie depuncta?i sau s? fie chiar declasa?i din categoria HO este zero c?nd vine vorba de cei trei hibrizi Pioneer?.Trebuie s? con?tientiz?m faptul c? genetica este esen?ial? ?n atingerea procentului de acid oleic. Echipa de cercetare Corteva, pe l?ng? productivitate, urm?re?te foarte atent acest aspect ?i nu avanseaz? un hibrid, dac? nu realizeaz? un minim de 90% acid oleic.Pentru a fi siguri de con?inutul minim de acid oleic de 82%, alegerea corect? a hibridului reprezint? pasul cel mai important. Hibrizii Pioneer? sunt garan?ia realiz?rii acestui minim, indiferent de condi?iile de tehnologie, condi?iile meteorologice sau orice alt aspect.Un con?inut de peste 82% ofer? ?ansa de a ob?ine un pre? mai bun prin negociere. Au fost fermieri care au realizat un con?inut de acid oleic de 92% la hibrizii Pioneer?, ceea ce le-a adus un extra bonus de 50 USD/ton?.Pentru fermierii cu adev?rat cultivatori de floare high oleic?, cea mai bun? alegere o reprezint? singurii hibrizi cu adev?rat high oleici, hibrizii Pioneer?: P64HE118, P64HE133 ?i P64HE144.Productivitatea ridicat?, profilul perfect al uleiului ?i adaptabilitatea vin la pachet cu tehnologia Express? ce ?i face cu adev?rat pretabili ?n orice ferm?, ?n orice an.Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER OILSEEDS CORTEVA AGRISCIENCE RO & MD * * *Agricultura de precizie devine noua norma in Corteva, compania-fanion din aceasta industrie Producatori fitosanitar 25 Noiembrie 2020 Agricultura de precizie contribuie atat la imbunatatirea profitabilitatii fermelor, cat si a sustenabilitatii agriculturii, a declarat Andreas Huber, Integrated Field Sciences Leader EMEA al Corteva Agriscience, in timpul webinar-ului “Eficienta si sustenabilitatea bazate pe date in agricultura de precizie”, organizat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in data de 11 noiembrie 2020. Tehnologia digitala este esentiala pentru a asigura cresterea productiei globale de hrana fara a extinde suprafata arabila in zona rezervatiilor naturale. Din ce in ce mai multi fermieri folosesc tehnologia de precizie pentru a-si optimiza operatiunile agricole, si totusi mai exista inca perceptia ca aceasta tehnologie este doar in beneficiul fermelor mari. Agricultura de precizie maximizeaza potentialul de productie al culturilor cu o cantitate exacta de input-uri agricole – a declarat Andreas Huber. “Aceasta asigura recolte stabile si reduce emisiile nedorite de pe terenul agricol.”, a adaugat el.?Pe langa beneficiul material direct al unor masuri mai exacte de protectie a culturii si o fertilizare mai precisa, exista si avantajul unei economii importante de timp si de munca, obtinute prin intermediul monitorizarii culturilor de la distanta” a spus Huber.Tehnologia de Precizie va juca, de asemenea, un rol important in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera de pe terenurile agricole. ?Corteva are cateva proiecte - pilot pentru a cuantifica balanta de CO2 a fermelor prin intermediul aplicatiei Granular de management al fermei. Mai multi fermieri din SUA au putut vinde deja credite de carbon pe o piata de CO2, pe baza balantei negative de CO2 a exploatatiei agricole, calculate prin acest sistem”, a comentat Huber. El a adaugat ca este imperativ sa avansam aceasta tehnologie, pentru a face fata provocarilor globale precum emisiile de gaze cu efect de sera, calitatea apei si pierderea biodiversitatii. ?Daca productiile globale ar fi inghetat la nivelurile din anul 1992, ar fi fost necesar mai mult teren pentru a satisface cererea tot mai mare de alimente. Daca din 1992 pana acum nu ar fi existat progresul tehnic, am avea nevoie de teren suplimentar pentru a produce cantitatea de grau pe care o consumam astazi. Tehnologia ne-a ajutat sa evitam extinderea catre rezervatiile naturale - si vom avea nevoie de inca un alt pas pentru a schimba productivitatea agricola in anii care urmeaza”.Anul acesta, Corteva Agriscience a anuntat Obiectivele de Sustenabilitate pentru 2030 privind cresterea rezilientei agricole. In urmatorii 10 ani, compania va furniza instrumente si cursuri de instruire fermierilor, pentru a-i ajuta sa-si sporeasca stabilitatea productiilor, sa-si optimizeze input-urile si sa-si imbunatateasca rezistenta la fenomenele climatice. Sunt, de asemenea, incluse angajamente privind sanatatea solului, administrarea apei si biodiversitatea. Obiectivele Corteva vor sustine si proteja salariatii si oamenii din intregul sistem de producere a hranei si comunitatea agricola in general. In cadrul operatiunilor sale, compania se angajeaza sa inoveze in mod sustenabil, sa stabileasca o strategie privind schimbarile climatice, sa utilizeze ambalaje durabile si sa-si mareasca eforturile de a promova locuri de munca sustenabile.?Despre Corteva AgriscienceCorteva Agriscience este o companie globala, destinata integral agriculturii, tranzactionata pe bursa, care ofera fermierilor din intreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat si divers de seminte, solutii pentru protectia culturilor si solutii digitale axate pe maximizarea productivitatii si cresterea randamentului si profitabilitatii. Avand in portofoliu unele dintre cele mai cunoscute marci din agricultura si o linie de produse si tehnologii de top in industrie, care pot genera cresteri viitoare, compania se angajeaza sa colaboreze cu partile interesate din intreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a imbogati viata celor care produc si a celor care consuma si asigurand progresul generatiilor viitoare. Corteva Agriscience a devenit o companie independenta listata la bursa pe data de 1 iunie 2019, anterior fiind divizia agricola a DowDuPont.?Mai multe informatii sunt disponibile pe corteva.ro.??? * * *De ce s? recoltezi via cu noua Gregoire GL6.4? Ferma 25 noiembrie 2020 un articol de?FLORIAN NEAC?U -?NHR Agropartners SRLmai multe pe aceast? tem?:?nhr.roGregoire a lansat o nou? combin? de recoltat struguri, GL 6.4, destinat? fermelor viticole mici, ?nlocuind astfel modelul autopropulsat G7.200 ?i modelele tractate G Prima ?i G320. Pe l?ng? modelele GL7.4 ?i GL8.4, respectiv GL8.6, lansate cu succes acum 3 ani la T?rgul de utilaje pentru viticultur? ?i vinifica?ie de la Montpellier (Fran?a), SITEVI, unde au fost distinse cu 4 premii importante, ?n acest an Gregoire a prezentat noul model GL 6.4, destinat fermelor de 50-100 ha.Este o ma?in? accesibil? ?i eficient?, ?nglob?nd, din punct de vedere tehnic, toate elementele tehnologice, constructive ?i func?ionale ale combinelor mai mari, elemente care asigur? calitatea recolt?rii ?i siguran?a ?n exploatare. Ma?ina este destinat? recolt?rii strugurilor ?n planta?ii cu distan?a ?ntre r?nduri ?ncep?nd de la 1,6 m.?CABINA: VIZIBILITATE PERFECT?Cabina montat? central, ca ?i la celelalte ma?ini Gregoire, are dimensiunea ?i caracteristicile identice cu cele ale ?ntregii game GL, asigur?nd o vizibilitate excelent? asupra r?ndului de recoltat, a fiec?rui butuc de vi?? de vie ?i pentru urm?rirea ?ntregului proces de enzile ?i reglajele ma?inii se fac din cabin? prin intermediul unui computer de bord foarte prietenos. Acesta, ca ?i un monitor pentru camerele de supraveghere a func?ion?rii, montate ?n capul de recoltare ?i ?n benele de colectare a strugurilor, fac parte din dot?rile standard. Cu ajutorul calculatorului se pot regla ?i urm?ri ?nclinarea ma?inii, viteza de croazier? ?i parametrii de lucru: distan?a ?ntre scutur?tori, frecven?a ?i amplitudinea scutur?torilor, viteza benzilor de transport a boabelor de struguri ?n bene, regimurile de func?ionare a motorului etc. Func?iile de deplasare ?n 3 moduri: manual, semiautomat ?i automat se gestioneaz? cu ajutorul unui joystick.?5 ATUURI PENTRU UN RECOLTAT DE CALITATE1. Capul de recoltare pendular. ?n ceea ce prive?te func?ionarea ?n modul de recoltare, Gregoire a aplicat tehnologiile deja verificate, cum ar fi capul de recoltare pendular, care se a?az? automat dup? verticala locului ?i este suspendat pe 8 silentblocuri, prev?zut standard cu 7 perechi de scutur?tori tip ARC 2 cu fixare rapid? ?i reglare pe ?n?l?ime.2. Garda la sol. Ma?ina are posibilitatea de a recolta ?i strugurii afla?i la mai pu?in de 15 cm deasupra solului, dar ?i ?n vii ?nalte, garda la sol ajung?nd p?n? la 2,55 m.3. L??imea tunelului de recoltare de 650 mm permite intrarea operatorului la nevoie ?i asigur? un flux optim al boabelor de struguri c?tre cele dou? benzi de 320 mm care transport? boabele ?n bene. Acestea sunt montate pe ni?te fulii de 35 cm diametru, cu tura?ie redus?, care asigur? protec?ia benzilor ?i fa?? de boabele de struguri. Colectarea ?i dirijarea boabelor spre benzile transportoare se face cu ajutorul a dou? benzi ?nclinate, “cu solzi”, care creeaz? un tunel cu lungimea de 2,4 m. Ele sunt prev?zute cu un sistem pneumatic de reglare a agresivit??ii, asigur?nd o protec?ie deosebit? a butucilor de vi?? de vie, fiind solu?ia tehnic? cea mai pu?in agresiv? fa?? de plante dintre toate ma?inile existente pe pia??. 4. Cur??area preliminar? a boabelor defrunze ?i resturi de coarde se face cu dou? ventilatoare montate ?n partea de jos a ma?inii (op?ional se pot folosi ?i dou? ?n partea superioar?) ?i cu dou? extractoare verticale de coarde. Pentru o cur??are perfect? a boabelor, ma?ina are, ca ?i la celelalte modele, op?iunea Easy Clean, cu mi?care de oscila?ie, ob?in?ndu-se un grad de cur??are de 99,8% a boabelor de struguri.Colectarea boabelor se face ?n dou? bene de 1400 sau 1800 litri (op?ional 2000 l), cu desc?rcare spre spate, cu ?n?l?imea de desc?rcare de 3 m.5. Control al pozi?ion?rii pe r?nd. Doi senzori monta?i la intrarea ?n sistemul de recoltare propriu-zis dau informa?ii operatorului dac? ma?ina este bine centrat? pe r?nd ?n raport cu vegeta?ia, prin afi?are pe o bar? cu LED-uri. Corec?ia pozi?iei ma?inii pe pant? se face semiautomat (op?ional, complet automat) ?i este, ca ?i la celelalte ma?ini autopropulsate Gregoire, de 600 mm (28%) pe direc?ia st?nga/dreapta.?MOTOR PRIETENOS CU MEDIULCombina de struguri Gregoire GL6.4 este dotat? cu un motor Deutz de 143 CP ?n 4 cilindri, cu cilindreea de 3600 cmc, prietenos cu mediul, care respect? norma de poluare Stage V, cu r?cire cu lichid, turbo cu intercooler ?i cu catalizator SCR, care beneficiaz? de adaptarea automat? a regimului de lucru ?n func?ie de sarcin?. ?n modul ECO, mai pu?in consumator de combustibil, motorul ruleaz? ?n regim optim, ma?ina beneficiind de un regulator de vitez? de lucru ?i de o transmisie hidrostatic? pe toate cele patru ro?i motrice, cu motoreductoare. Viteza maxim? de transport de 25 km/h se ob?ine la numai 1650 rpm. Rezervorul de motorin? are capacitatea de 260 l, iar cel de AdBlue de 20 l. ??NTRE?INERE FACIL? A MA?INIICur??area ma?inii se face cu usurin?? de pe o platform? func?ional?, iar punctele de gresare sunt grupate ?n locuri u?or accesibile. La fel, accesul la toate punctele de verificare zilnic? ?i pentru schimburile de ulei ?i filtre este foarte u?or.?LUCRUL DE NOAPTECombina este adaptat? ?i pentru lucrul noaptea. Luminile cu LED de 18000 lumeni asigur? vizibilitate excelent?.Raza de ?ntoarcere la GL6.4 este de 3,7 m, cea mai mic? din industrie, asigur?nd o manevrabilitate foarte bun? ?i ?n podgoriile cu spa?ii reduse la cap de r?nd. Este o ma?in? compact?, cu lungimea de 4,8 m, ?n?l?imea 3,7 m ?i ampatamentul 2,7 m.?NHR Agropartners - IMPORTATOR AUTORIZAT GREGOIRE ?N ROM?NIA?mpreun? cu GL7.4 ?i GL8.4 cu motor Deutz ?n 4 cilindri, de 156 CP ?i GL8.6 ?n 6 cilindri, de 190 CP, cu bene de 2000 litri, noua combin? de recoltat struguri GL 6.4 completeaz? gama de combine de recoltat struguri Gregoire. Noile combine GL7 ?i GL8 lucreaz? deja ?i ?n ferme din Rom?nia ?i sunt apreciate pentru fiabilitate, calitatea boabelor, gradul de cur??are, productivitate ?i consum de combustibil, u?urin?a ?n exploatare ?i de ?ntre?inere, cabina central?, gen?ile cu butucii de vi?? de vie etc.Speciali?tii NHR Agropartners, importatorul autorizat Gregoire ?n Rom?nia, sunt preg?ti?i pentru a v? oferi detaliile de care ave?i nevoie.? * * *Sri Lanka sap? ?an?uri ?n jurul gropilor de gunoi pentru a ?ine la distan?? elefan?ii fl?m?nzi 25.11.2020 12:31 Autorit??ile din Sri Lanka au dispus s?parea unui ?an? ?n jurul uneia dintre gropile de gunoi din ?ar? pentru a ?ine la distan?? turmele de elefan?i fl?m?nzi ?i pentru a reduce conflictele dintre animale ?i s?teni, relateaz? Reuters, citat? de Agerpres.Zeci de elefan?i ies zilnic din p?dure ?i se ?ndreapt? spre groapa de gunoi situat? ?n apropiere de ora?ul Ampara din estul ??rii, scotocind prin movilele de de?euri dup? resturi de legume ofilite.Aceasta a devenit o imagine comun? la trei dintre cele mai mari gropi de gunoi din ?ar?, situate ?n apropierea zonelor de protec?ie a faunei s?lbatice.Luna trecut?, imaginea sf??ietoare a unei turme de elefan?i care caut? m?ncare ?ntr-un munte de gunoaie a c??tigat premiul ?nt?i la concursul de fotografie al Societ??ii Regale de Biologie. Tema competi?iei a fost ?Lumea noastr? se schimb?”, iar fotograful a c??tigat 1000 de lire sterline.Pe l?ng? resturile de alimente, elefan?ii consum? ?i plastic, care ?i ucide lent, dup? cum au subliniat oficialii.?n 2019, un num?r record de 361 de elefan?i au murit ?n principal din cauza oamenilor, a atras aten?ia organiza?ia local? pentru protec?ia mediului.Groapa de gunoi din Ampara a fost creat? ?n urm? cu aproximativ un deceniu ?n mijlocul unui coridor folosit de elefan?i, ?n aceast? zon? fiind prezente ?ntre 200 ?i 300 de exemplare.Gardurile electrice nu au reu?it s? ?i ?in? la distan?? pe elefan?i.?Nu exist? un plan sau un sistem adecvat pentru a?a ceva”, a declarat P.H. Kumara din cadrul Comitetului Fermierilor Gal Oya, o cooperativ? agricol? din regiunea din jurul Ampara.?Institu?iile guvernamentale au ?nfiin?at depozite de de?euri la limita zonelor de protec?ie a faunei s?lbatice. Din cauza aceasta, elefan?ii s?lbatici ?i alte animale s?lbatice care m?n?nc? gunoiul mor”, a ad?ugat Kumara.Guvernul ?ncearc? ?n prezent s? creeze ?an?uri ?n jurul depozitului de de?euri pentru a ?ine la distan?? animalele.S?tenii, care au avut o coexisten?? nelini?tit? cu turmele s?lbatice, sus?in c? acest lucru nu face dec?t s? ?nr?ut??easc? situa?ia.?Elefan?ii s?lbatici care vin la depozitul de de?euri stau aici zi ?i noapte. Apoi intr? ?n satele ?nvecinate ?i le fac r?u s?tenilor, propriet??ilor acestora ?i terenurilor agricole. Rezultatul final este c? acest conflict om-elefant se ?nr?ut??e?te ?i pierdem elefan?i, care sunt bunul nostru na?ional”, a spus Kumara.Aproximativ 7.500 de elefan?i s?lbatici tr?iesc ?n Sri Lanka, ?ar? cu o popula?ie de 22 de milioane de locuitori.Elefan?ii domestici sunt venera?i pe insul? ?i sunt folosi?i ?n cadrul evenimentelor religioase ?i culturale pe tot parcursul anului.Fotografia premiat? a singalezului Tharmapalan Tilaxan * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download