Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 18 ianuarie, a doua parteGrafic ZF: Evolu?ia salariilor medii nete din industria alimentar?, a salariului minim net ?i a salariului mediu net pe economie ?n perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2020Cinci companii str?ine fac regulile pe pia?a de 1 mld. lei a iaurturilor. Unele dintre cele mai puternice branduri din portofoliile acestor grupuri str?ine sunt ?ns? rom?ne?ti Cristina Ro?ca 18.01.2021, Danone, Albalact, FrieslandCampina, Covalact ?i Fabrica de Lapte Bra?ov (Olympus) sunt cei mai puternici juc?tori de pe pia?a de iaurt, lapte b?tut ?i alte specialit??i similare (ayran, sana sau kefir), pia?? evaluat? la peste 1 mld. lei, potrivit datelor Euromonitor.Toate cele cinci companii sunt de?inute acum de gigan?i str?ini de?i la un moment dat au fost - cel pu?in unele dintre ele - firme locale. Spre exemplu, Albalact ?i Covalact sunt acum de?inute de francezii de la Lactalis care le-au cump?rat de la ac?ionari locali.?De?i sunt de?inute de grupuri interna?ionale, aceste companii de?in facilit??i de produc?ie ?n Rom?nia.“Totodat?, unele dintre cele mai puternice m?rci de?inute de ace?ti gigan?i sunt locale, este vorba de Zuzu (Lactalis - Albalact), Napolact (FrieslandCampina) sau Covalact de ?ar? (Covalact - Lactalis).?n industria de lactate ?i ?n general ?n industria alimentar? juc?torii au fabrici ?n ?ara respectiv?, fiind vorba de produse cu termen scurt de valabilitate. Totu?i, num?rul de fabrici de lactate este ?n sc?dere ?n ultimii ani dat fiind c? unii juc?tori cum este Lactalis ??i comaseaz? produc?ia ?n anumite unit??i de produc?ie.Gigantul a venit pe pia?a lactatelor acum 12 ani prin preluarea firmei Dorna Lactate, oper?nd apoi alte dou? prelu?ri, Albalact ?i Covalact, achizi?ii ce i-au asigurat pozi?ia de lider incontestabil.Pe segmentul de iaurt ?i alte produse acre ?ns?, Danone este lider, potrivit Euromonitor.Afaceri de la zero. Andrei Ro?u produce ?n Bucure?ti br?nzeturi vegane sub brandul Filgud ?i vrea s? mearg? cu produsele ?n Serbia ?i Bulgaria 18.01.2021, Miruna Diaconu ? Produsele Filgud au fost lansate ?n luna iulie a anului 2020, iar ?ncep?nd cu luna noiembrie pot fi g?site ?i ?n dou? re?ele de retail din Bucure?ti.Andrei Ro?u produce ?ntr-un atelier din Bucure?ti br?nzeturi vegane sub brandul Filgud ?i ??i dore?te s? mearg? de anul viitor cu produsele ?i ?n ??ri precum Serbia sau Bulgaria. El a urmat cursurile unei ?coli de buc?t?rie vegane, unde a descoperit alternative la produsele lactate ?i i-a venit ideea s? pun? la dispozi?ia c?t mai multor oameni alimente vegane care aduc aminte de gusturile copil?riei.??n 2018, am f?cut un curs de buc?t?rie vegan? ?i am descoperit c?teva dintre re?etele alternative pentru br?nzeturi ?i lactate. Atunci am zis c? ar fi p?cat s? nu le pun la dispozi?ia prietenilor sau a celor interesa?i sau ?n perioada de post religios, s? consume ceva bun la gust ?i plin de nutrien?i. Ne dorim at?t s? cre?tem capacitatea de produc?ie, c?t ?i s? aducem ?n portofoliu noi produse. De anul viitor, vom testa ?i ??rile vecine, avem deja discu?ii ?n Serbia ?i Bulgaria, vrem s? ne extindem“, spune Andrei Ro?u.Povestea sa cu produsele vegane a ?nceput ?n 2012, atunci c?nd a hot?r?t s? renun?e la produsele de origine animal?. La acea vreme, nu existau foarte multe alternative pentru cei care adoptau o alimenta?ie vegan?, pe l?ng? fructe, legume ?i cereale, nu prea erau alternative la produsele lactate sau din carne. Andrei Ro?u este de p?rere c? cei care adopt? un astfel de stil de via?? au o dificultate ?n a g?si produse alternative la cele lactate care s? aduc? aminte de gusturile copil?riei.?Produsele alternative de tip tofu nu sunt chiar gustul copil?riei noastre sau g?sim produse foarte diluate, dac? lu?m exemplul laptelui de plante pe care ?l g?sim de multe ori ?n supermarketuri, acolo avem ap? ?i cu un pic de protein?. Atunci am zis s? lans?m o gam? de produse care s? aib? ?i un gust apropiat de gusturile copil?riei, dar ?i nutrien?i, ne-am g?ndit s? fie o compozi?ie c?t mai curat?, f?r? chimicale ?i s? avem un impact asupra mediului c?t mai redus“, precizeaz? Andrei Ro?u.Din momentul ?n care i-a venit ideea ?i p?n? au fost v?ndute primele produse Filgud, au trecut circa nou? luni. Andrei Ro?u a lansat brandul Filgud ?n luna iulie a anului trecut, iar ?ncep?nd cu luna noimebrie, produsele vegane se pot g?si ?n trei magazine ale unor mari re?ele de retail din Bucure?ti.?Ideea a venit undeva la jum?tatea lui 2018, c?nd am terminat ?coala de buc?t?rie vegan?, ?n acel moment au ?nceput discu?iile cu diver?i parteneri pentru partea de produc?ie ?i de asemenea pentru strategia de marketing. Am am?nat pu?in lansarea, pentru c? noi eram gata atunci c?nd a venit lockdownul, dar asta nu a ?nsemnat c? ne-am oprit din lucru la proiectul nostru, am continuat s? dezvolt?m re?ete noi“, adaug? Andrei Ro?u.?n prezent, exist? cinci produse sub marca Filgud - o specialitate vegetal? din caju, past? de amarant cu ceap? ro?ie, tartinabil de caju cu ceap? ?i m?rar, iaurt din caju ?i lapte de migdale. Doar trei din cele cinci produse Filgud pot fi g?site ?n magazine, av?nd un termen de valabilitate mai mare. Totu?i, pentru viitor, Andrei Ro?u ??i dore?te s? dezvolte ?i alte alternative la produsele care sunt de provenien?? animal?.Capacitatea de produc?ie este de c?teva sute de produse pe zi, dar acest lucru variaz? ?n func?ie de cerere, astfel c? pentru produsele care se afl? ?n magazine, pot fi fabricate circa 100 pe zi, iar pentru cele care au un termen de valabilitate mai mic, undeva la 30-40 pe zi.?Principala noastr? limitare ?n acest moment ca antreprenor la ?nceput de drum este partea de produc?ie, pentru c? nu po?i s? investe?ti de la ?nceput ?ntr-o capacitate de produc?ie uria??, nici nu aveam resursele necesare, am ?nceput cu mai pu?ine loca?ii, dar pe m?sur? ce vom extinde produc?ia vom intra ?i ?n alte magazine“, precizeaz? Andrei Ro?u.De?i brandul Filgud a fost lansat ?n iulie 2020, a existat cerere ?n contextul ?n care Andrei Ro?u este de p?rere c? oamenii au devenit mai con?tien?i de ceea ce pun ?n farfurie.?Cred c? ne-a ajutat acest an ?n sensul ?n care oamenii au devenit mai con?tien?i de ceea ce pun ?n farfurie, mai aten?i la s?n?tatea lor, la a avea o imunitate bun? ?i cred c? la nivel teoretic cam to?i ?tim ce ar ajuta s? facem s? fim s?n?to?i, dar nu facem asta sau ni se pare complicat. Noi am creat un scurtcircuit ?i am venit cu ni?te produse pentru care nu este nevoie s? faci un research“, spune Andrei Ro?u.Cre?tere de peste 20% a v?nz?rilor de alimente congelate, din ?nlocuitori de carne. 17 ian, 2021 | Alina Stanciu | Teama de Covid-19 cre?te ?i cota produselor ambalate ?n contextul pandemiei, dar ?i ca urmare a bugetelor limitate, rom?nii ?i-au pus ?n co?uri mai multe produse congelate dec?t anul precedent, dar mai ales mai multe produse congelate din ?nlocuitori de carne. Alimentele ambalate c??tig?, de asemenea, teren, ca ?i m?ncarea deja preparat?. ?n pandemie, rom?nii au ?nlocuit carnea congelat? cu ?nlocuitori ?i carnea prosp?t? cu produsele procesate ?i tot felul de produse ambalate, arat? o analiz? a Departamentului pentru Agricultur? (USDA) care coroboreaz? propriile date cu cele ale unor companii de cercetare precum Euromonitor. Potrivit sursei citate, din punct de vedere valoric, cea mai mare cre?tere, de 22%, a fost raportat? la ?nlocuitorii de carne sub form? congelat? (soia, tofu etc). Totodat?, v?nz?rile de carne procesat? ?i fructe de mare au crescut cu nou? procente ?n termeni valorici, ajung?nd la 881 milioane dolari ?n 2020 ?i 14 procente ?n volum, p?n? la 151.600 tone. Consumatorii au trecut, de asemenea, la produsele ambalate din cauza preocup?rilor legate de igien? legate de COVID-19. Previziunile Euromonitor estimeaz? c? v?nz?rile de carne procesat? ?i fructe de mare vor ajunge la 1 miliard de dolari p?n? ?n 2025. “V?nz?rile de ?nlocuitori de carne sub form? congelat? ?i p?s?ri de curte congelate, carne ro?ie ?i fructe de mare sunt, de asemenea, determinate de cererea de produse convenabile care se aliniaz? unui stil de via?? s?n?tos. Carnea procesat?, refrigerat?, r?m?ne cel mai bine v?ndut produs procesat at?t valoric c?t ?i ?n volum. Aceste produse fac mult timp parte din gastronomia Rom?niei ?i includ produse precum salam, c?rna?i, hot dog, ?unc?, afum?turi ?i sl?nin?”, se arat? ?n analiza USDA. Covid-19 i-a determinat pe rom?ni s? cumpere produse ambalate. ?ansa brandurilor private Trendul este pozitiv ?i pe segmentul alimentelor ambalate, cu o cre?tere puternic? a gust?rilor (snacks), a ingredientelor pentru g?tit ?i a meniurilor gata preparate. “Modelele de consum din Rom?nia tindeau deja spre aceste produse din cauza stilului de via?? ?n schimbare, dar COVID-19 ?i ?mpinge pe consumatori s? se schimbe ?i mai rapid. Se a?teapt? ca tendin?a actual? de a consuma alimente s?n?toase s? continue, ?n timp ce produsele artizanale, ?n general, vor continua s? fie percepute ca fiind de calitate superioar?. Preocup?rile permanente privind COVID ?i igiena sunt susceptibile s? stimuleze un consum mai mare de alimente ambalate, chiar dac? aceste produse sunt percepute ca fiind mai pu?in s?n?toase. Sensibilitatea la cre?terea pre?urilor ?n r?ndul consumatorilor va prezenta probabil oportunit??i suplimentare de cre?tere pentru m?rcile private”. Plus de 12% la fructele ?i legumele procesate ?n 2020, v?nz?rile cu am?nuntul de fructe ?i legume procesate au crescut cu 12%, ajung?nd la 192,1 milioane de dolari, at?t ca umare a volumelor mai mari cu 3% c?t ?i a cre?terii pre?urilor cu o medie de 8%. USDA estimeaz?, a?adar, ca v?nz?rile de fructe ?i legume procesate s? ajung? la 232,5 milioane de dolari p?n? ?n 2025. "V?nz?rile de fructe ?i legume procesate au fost, de asemenea, stimulate de stocarea ?i cre?terea g?titului casnic urmare a restric?iilor de circula?ie generate de COVID. V?nz?rile au ajuns la? 87.100 de tone?n 2020", spun anali?tii USDA.Laura Laz?r, CEO al Apemin Zizin: Vedem o cre?tere a cifrei de afaceri ?n anul 2021. ?n primul scenariu, viz?m o sporire de 5% fa?? de 2020. ?n scenariul optimist, majorarea va atinge 10% Florentina Ni?u 18.01.2021, Apemin Zizin a investit 3,1 milioane de euro ?n 2020 ?n capacit??ile de produc?ie ?i dezvoltarea unui nou concept de imagine.? Oficialii de la Apemin Zizin nu preconizeaz? investi?ii majore ?n business ?n acest an, pentru c? situa?ia este ?n continuare imprevizibil? ?i nu permite stabilirea clar? a obiectivelor ???n 2020, ei au investit peste 3 mil. euro ?n capacit??ile de produc?ie ?i ?n dezvoltarea unui nou concept de imagine.Apemin Zizin, produc?tor de ap? mineral? natural? din jude?ul Bra?ov, de?inut majoritar de familia Laz?r, care realizeaz? anual venituri de peste 60 de milioane de lei, estimeaz? o cre?tere a cifrei de afaceri de minimum 5% ?n 2021, perspectivele pentru acest an fiind favorabile, potrivit reprezentan?ilor companiei.?Avem ?n vedere o cre?tere a cifrei de afaceri ?n anul 2021, ?n dou? scenarii, ?n func?ie de evolu?ia pandemiei, cea care, inevitabil, a afectat comportamentul de consum. ?n primul scenariu, viz?m o sporire de 5% fa?? de anul precedent. ?n scenariul optimist, majorarea va atinge 10%“, a spus pentru ZF Laura Laz?r, CEO al Apemin Zizin.Edi?ia festiv? (X), a Expo-Conferin?ei Meat.Milk, va avea loc ?n zilele de 24 ?i 25 mai la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov ?HYPERLINK ""meatmilk ?18 ianuarie 2021 Agentia infoGROUP invit? fermierii, procesatorii ?i speciali?tii din Industriile de Carne ?i Lapte ale Rom?niei, reprezentan?ii asocia?iilor profesionale, furnizorii de tehnologii, reprezentan?ii ai retail-ului, precum ?i pe cei din domeniile adiacente, s? participe la cea de-a X-a edi?ie a Expo-Conferin?ei Interna?ionale Meat.Milk. Evenimentul, care va avea un caracter festiv, s?rb?toresc, se va desf??ura ?n zilele de 24 ?i 25 mai 2021, la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov, sub genericul?”Sectoarele de carne ?i lapte ale Rom?niei, la startul unei noi istorii”.Coordonate tematiceCel mai important eveniment de profil din Rom?nia, Expo-Conferin?a Interna?ional? Meat.Milk, a ajuns la edi?ia cu num?rul zece, moment care va fi marcat printr-o organizare festiv?, de excep?ie. Organizatorii sunt convin?i c? manifestarea din acest an va fi ?i un moment de sintez? s?rb?toreasc? a evolu?iei sectoarelor de carne ?i lapte din Rom?nia, dar ?i ?nceputul unei noi istorii ?n care viitorul este determinat de schimb?rile profunde din pia??, cauzate de pandemia Covid 19.Cu at?t mai mult, Agen?ia infoGROUP invit? fermierii, procesatorii, furnizorii de tehnologii, retailerii ?i speciali?tii din domeniile adiacente s? participe la aceast? edi?ie a Expo-Conferin?ei Interna?ionale Meat.Milk, pentru a s?rb?tori cei zece ani de istorie ai evenimentului ?n sine, dar ?i pentru a creiona viitorul celor dou? segmente economice ale Industriei Alimentare rom?ne?ti.Av?nd deja asigurarea din partea autorit??ilor din domeniu c? nu vor lipsi de la marea s?rb?toare din acest an, prilejuit? de cea de-a X-a edi?ie a Expo-Conferin?ei, invit?m asocia?iile profesionale ?i patronatele din domeniu s? ni se al?ture ?n efortul de organizare, pentru ca, ?mpreun?, s? oferim pie?ei garan?ia unui viitor ?n care profitul este realitatea cotidian?.?Din punct de vedere tematic, ?i edi?ia din acest an va acoperi ?ntregul spectru al lan?ului de produc?ie, aprovizionare ?i consum. Suplimentar, pentru a eviden?ia caracterul s?rb?toresc al momentului, organizatorii au inclus ?n program sec?iunea festiv? ”Consiliul de Mini?tri”, care ?i va aduce ?n fa?a participan?ilor pe to?i mini?trii ai Agriculturii din perioada 2011-2021.A?a cum am demonstrat la edi?ia din anul 2020, ?i evenimentul din acest an va fi organizat ?n deplin? siguran??, respect?nd cu stricte?e regulile sanitare impuse de autorit??i. Sub rezerva deciziilor Comitetului Na?ional de Urgen??, v? a?tept?m s? participa?i la cea de-a X-a Expo-Conferin?? Interna?ional? Meat.Milk!Sec?iuni?edin?e generale:?Ziua de 24 mai va debuta cu o ?edin?? general? ?n care, ?n cele dou? p?r?i ale sale, vor fi sus?inute prezent?ri de companii ?i comunic?ri tehnologice, de interes general. ?edin?a general? din diminea?a zilei de 25 mai va fi rezervat? oficialilor MADR, ANSVSA, ANPC, APIA, MI.Sesiunea festiv? ”Consiliul de Mini?tri”:?Pentru a marca o dat? ?n plus caracterul s?rb?toresc al acestei edi?ii, ?n dup?-amiaza zilei de 25 mai va avea loc Sesiunea Festiv? ”Consiliul de Mini?tri”, la care vor fi invita?i s? participe to?i mini?trii Agriculturii din perioada 2011-2021: Valeriu Tab?r?, Daniel Constantin, Dacian Ciolo?, Achim Irimescu, Petre Daea ?i Nechita Adrian Oros. Ace?tia vor intra ?n dialog amical cu participan?ii din sal? ?i vor discuta despre evolu?ia sectoarelor de carne ?i lapte ale Rom?niei din ultimii zece ani, precum ?i despre viitorul acestora.Dezbateri:??n dup?-amiaza zilei de 24 mai vor avea loc dou? dezbateri: FERMIERI-CARNE/LAPTE?i PROCESATORI-CARNE/LAPTE, ?n care vor fi puse ?n analiz? cele mai stringente aspecte ale momentului din cele dou? sectoare vizate. La dezbateri vor participa reprezentan?i ai asocia?iilor profesionale din domeniu.Forum Retail?va avea loc ?n dup?-amiaza zilei de 25 mai. Reprezentan?i ai marilor lan?uri de hipermarket din Rom?nia, ?mpreuna? cu fermierii ?i procesatorii, vor analiza starea de moment a pie?elor na?ionale ?i interna?ionale de carne ?i lapte, ?ncerc?nd s? identifice noi modalit??i de colaborare, ?n beneficiul comun.Liber la cuv?nt:?Sesiune de dialog liber ?ntre participan?i ?i reprezentan?i ai ?ANPC ?i ANSVSA.B2B-Expo?va fi organizat? ?ntr-un spa?iu de maxim? vizibilitate. Vor fi puse la dispozi?ie standuri propice dialogului B2B, prezent?rii detaliate a ofertelor companiilor expozante, precum ?i degust?rii de produse premium din carne ?i lapte.Movie Meat.Milk.:?Utiliz?nd aceast? oportunitate, fi rmele pot opta pentru proiec?ia pe ecranele evenimentului a unui film/clip de companie de 3 minute. Filmele vor fi proiectate pe ecranele conferin?ei ?n Sesiuni ?i pe monitoarele care vor fi montate la recep?ia Expo-Conferin?ei.Business Corner!??n dup?-amiaza zilei de 24 mai, companiile interesate vor putea s? ini?ieze discu?ii de afaceri ?ntr-un spa?iu special amenajat, cu reprezentan?ii altor companii prezente. Pentru a facilita aceast? oportunitate, rug?m fi rmele participante s? ne indice din timp numele companiilor pe care doresc s? le invit?m la working:?Timp de dou? zile, networkingul va fi unul dintre programele forte ale evenimentului, facilit?nd realizarea de noi leg?turi de afaceri, schimbul de informa?ii, identifi carea de oportunit??i de dezvoltare a propriului business.Gala Premiilor Meat.Milk.:?Cina festiv? din seara de 24 mai va g?zdui Gala Premiilor Meat.Milk., urm?nd a fi premiate cele mai performante companii din sectoarele de carne ?i lapte ?i cei mai buni fermieri participan?i la eveniment.Speakeri invitati:La manifestare vor fi invita?i reprezentan?i ai MADR, ANSVSA, APIA, ANPC, pre?edin?ii Comisiilor pentru Agricultur? ai celor dou? Camere, reprezentan?i ai marelui retail, ai asocia?iilor profesionale din domeniu, precum ?i fo?tii mini?tri ai Agriculturii din perioada 2011-2021, care vor fi prezen?i ?n sesiunea festiv? ”Consiliul de Mini?tri”.Canale mediaLucr?rile evenimentului vor fi transmise live, integral, de postul de televiziune Agro TV, pe canalul de streaming Youtube al aceluia?i post de televiziune, precum ?i pe pagina de Facebook a Conferin?ei Meat.Milk.Discu?ii directe, rezultate concrete!PROGRAMTITLURILE VOR FI ANUNTA?E PE M?SUR? CE SPA?IILE VOR FI CONTRACTATE23 MAI 202114:00 – 22:00: Primirea participan?ilor14:00 – 22:00: Organizarea standurilor ?n Sec?iunea B2B-Expo20:00 – 22:00: Cina24 MAI 2021SEDINTA GENERALA: Partea 109:00 – 09:05Deschiderea oficial?09:05 – 09:30Prezentare Partener Platinum:?09:30 – 09:35Movie Meat.Milk : Film de prezentare companie09:35 – 10:00Prezentare Partener Gold10:00 – 10:05Movie Meat.Milk : Film de prezentare companie10:05 – 10:30Prezentare Partener Silver10:30 – 10:35Movie Meat.Milk : Film de prezentare companie10:35 – 11:05Prezentare Partener Silver11:05 – 11:30Aerisirea s?lii de ?edin??, dezinfectarea spa?iilor, Coffe-break, networking?EDINT? GENERAL?: Partea 211:30 – 11:35Movie Meat.Milk. : Film de prezentare companie11:35 – 11:55Prezentare Partener Silver11:55 – 12:00Movie Meat.Milk. : Film de prezentare companie12:00 – 12:25Prezentare de companie12:25 – 12:30Movie Meat.Milk.: Film de prezentare companie12:30 – 13:30Aerisirea s?lii de ?edin?e, Masa de pr?nz, networking13:30 – 14:15Dezbatere Fermieri CARNE/LAPTE?(Sala mare)14:15 – 15:00Dezbatere Procesatori CARNE/LAPTE?(Sala mare);15:00 – 17:00Business Corner: Discu?ii de afaceri (pentru firmele interesate)17:00 – 20:30: Timp Liber20:30 – 01:00:?Meat.Milk StarNight, Cina festiv?, Gala Premiilor, Foc de tab?r?.25 MAI 2021?EDINTA GENERAL?10:00 – 10:25?Comunicare?Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale10:25 – 10:30?Movie Meat.Milk.: Film de prezentare companie10:30 – 10:55?Comunicare?Pre?edinte ANSVSA10:55 – 11:00?Movie Meat.Milk. (5 min): Film de prezentare companie11:00 – 11:25?Comunicare?Pre?edinte ANPC11:25 – 11:30?Movie Meat.Milk.: Film de prezentare companie:11:30 – 12:00?Comunicare?Director General APIA12:00 – 12:30?Aerisirea s?lii, coffe break, networking12:30 – 13:00?Liber la cuv?nt13:00 – 14:00?Forum Retail13:30 – 14:30?Masa de pr?nz, Networking14:30 – 15:30?Sesiunea festiv? ”Consiliul de Mini?tri”15: 30 – 16: 00?Turul oficial al standurilor16 : 00 ?nchiderea evenimentuluiINS: Produc?ia de lapte ?i lactate ?n luna noiembrie 2020 ?HYPERLINK ""meatmilk ?18 ianuarie 2021?n luna noiembrie 2020, cantitatea de lapte de vac? colectat? de la exploata?iile agricole ?i centrele de colectare de c?tre unit??ile procesatoare a sc?zut cu 7,2% fa?? de luna octombrie 2020 ?i a crescut cu 2,7% fa?? de luna noiembrie 2019.Cantitatea de lapte de vac? colectat? de la exploata?iile agricole ?i centrele de colectare de c?tre unit??ile procesatoare a crescut cu 1,1% ?n perioada 1.I–30.XI.2020 fa?? de perioada 1.I–30.XI.2019.Noiembrie 2020 comparativ cu octombrie 2020?n luna noiembrie 2020, comparativ cu luna precedent?, cantitatea de lapte de vac? colectat? de unit??ile procesatoare a sc?zut cu 6451 tone (-7,2%). Produc?ia a sc?zut ?n luna noiembrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2020, la lapte acidulat (iaurt, iaurt de b?ut, lapte b?tut ?i alte produse lactate similare) cu 1720 tone (-9,0%), br?nzeturi cu 571 tone (-7,7%), sm?nt?n? de consum cu 281 tone (-4,7%) ?i lapte de consum cu 51 tone (-0,2%). 2/3 Produc?ia a crescut la unt cu 60 tone (+5,8%).Cantitatea de lapte brut importat? de c?tre unit??ile procesatoare a crescut ?n luna noiembrie 2020 fa?? de luna precedent? cu 1166 tone (+10,5%).Noiembrie 2020 comparativ cu noiembrie 2019Fa?? de luna corespunz?toare din anul precedent, ?n luna noiembrie 2020 cantitatea de lapte de vac? colectat? de unit??ile procesatoare a crescut cu 2188 tone (+2,7%).Cre?teri ale produc?iei s-au ?nregistrat la urm?toarele produse lactate: unt cu 150 tone (+16,0%), sm?nt?n? de consum cu 242 tone (+4,4%), lapte de consum cu 1018 tone (+3,5%) ?i lapte acidulat (iaurt, iaurt de b?ut, lapte b?tut ?i alte produse lactate similare) cu 322 tone (+1,9%). Produc?ia a sc?zut la br?nzeturi cu 472 tone (-6,4%).Cantitatea de lapte brut importat? de c?tre unit??ile procesatoare a crescut ?n luna noiembrie 2020 cu 1105 tone (+9,9%) fa?? de luna corespunz?toare din anul precedent.Perioada 1.I – 30.XI.2020 comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2019?n perioada 1.I – 30.XI.2020, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2019, cantitatea de lapte de vac? colectat? de unit??ile procesatoare a crescut cu 11335 tone (+1,1%). Cre?teri ale produc?iei au fost ?nregistrate la: unt cu 1078 tone (+11,3%), lapte de consum cu 25673 tone (+8,6%) ?i br?nzeturi cu 814 tone (+0,9%).Produc?ia a sc?zut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de b?ut, lapte b?tut ?i alte produse lactate similare) cu 579 tone (-0,3%) ?i sm?nt?n? de consum cu 105 tone (-0,2%).Cantitatea de lapte brut importat? de c?tre unit??ile procesatoare a crescut cu 25265 tone (+26,1%) ?n perioada 1.I – 30.XI.2020 fa?? de perioada 1.I – 30.XI.2019.2021, anul cu investi?ii record pentru Coca-Cola HBC Rom?nia 18 Jan 2021 | de Fulvia MeirosuRom?nia este un motor de cre?tere pentru ?mbuteliatorul Coca-Cola HBC, afirm? Jovan Radosavljevic, Directorul General al Coca-Cola HBC Rom?nia, iar ?inta pentru viitor este ca pia?a local? s?-?i p?streze importan?a la nivel de grup. Pentru 2021, compania are cel mai mare buget de investi?ii de la intrarea pe pia??, iar targetul este ca businessul s? fie la nivelul lui 2019, c?nd compania a ob?inut un plus de 9% fa?? de anul precedent, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria local? a Coca-Cola HBC.??Criza sanitar? ?i-a pus puternic amprenta asupra anului trecut. Ce rezultate a?i avut ?n 2020?A fost un adev?rat roller-coaster. Am ?nceput cu un trimestru foarte bun. Apoi, aprilie a fost cea mai slab? lun?, cu minus 35%. Al treilea trimestru a fost foarte bun, la nivelul lui 2019 ?i chiar mai sus, rezultatele fiind pe m?sura entuziasmului consumatorilor dup? lockdown. ?n noiembrie ne-am confruntat cu un declin total nea?teptat pe care nu l-am putut conecta cu nimic, dec?t cu cre?terea brusc? a num?rului de cazuri, situa?ie ?n care ?ncrederea consumatorilor a sc?zut foarte mult. Traficul ?n magazine s-a redus cu 20%, v?nz?rile au fost la nivelul din 2016. Iar decembrie a fost o lun? bun?. Estim?m c? vom finaliza 2020 cu un declin al v?nz?rilor single digit fa?? de 2019.Ce segmente au sus?inut totu?i businessul ?i au reu?it s? performeze bine?Produsele din portofoliul de baz? au avut evolu?ii bune. Chiar dac? rom?nilor le place inova?ia ?i le place s? ?ncerce lucruri noi, ?n aceast? perioad? s-au refugiat ?n brandurile ?n care aveau ?ncredere. Portofoliul de b?uturi carbonatate a ?nregistrat v?nz?ri bune, similare cu cele de anul trecut. Coca-Cola a avut rezultate peste a?tept?ri. De asemenea, b?uturile f?r? zah?r au crescut cu double digit. O surpriz? foarte mare a fost a Schweppes, care a ?nregistrat v?nz?ri tot mai bune de la o lun? la alta pe tot parcursul anului.Per ansamblu, ?n industria de b?uturi au fost preferate brandurile cunoscute, dar ?i? brandurile accesibile. Produsele pozi?ionate la mijloc nu au evoluat bine. Am v?zut categorii care au sc?zut cu double digits, cum ar fi cea a sucurilor necarbonatate. B?uturile alcoolice au fost categoria cu cea mai rapid? cre?tere, fiind devansate doar de produsele alimentare. Portofoliul nostru de b?uturi alcoolice premium a crescut cu peste 20%. De asemenea, b?uturile energizante au ?nregistrat o evolu?ie pozitiv?, iar brandurile noastre au crescut ?n ritm cu pia?a.Cu toate aceste rezultate bune, ve?i raporta un an de sc?dere cu single digit. Ce anume a condus la acest rezultat ?La ?nceputul anului am ?nt?mpinat dificult??i la categoria ap?, av?nd un debit sc?zut la sursele noastre de ap? mineral? natural?. Am pierdut mult volum, pia?a a crescut, iar produc?ia noastr? nu a putut ?ine pasul cu cererea. Pe de alt? parte, chiar dac? am crescut pe alte categorii, unde suntem num?rul unu, categoriile ?n sine, pie?ele respective s-au mic?orat, deci am pierdut volume. Practic am avut o cot? de pia?? mai mare dintr-o pia?? mai mic?. ?i pe segmentul de b?uturi necarbonatate am pierdut volume fa?? de 2019. Dificult??ile cu apa s-au rezolvat din septembrie ?i sunt foarte ?ncrez?tor c? vom avea v?nz?ri bune ?n 2021, mai ales c? Dorna este prima ap? mineral? natural? ?n ambalaj din 100% PET reciclat, iar sustenabilitatea devine un criteriu din ce ?n ce mai important atunci c?nd shopperii aleg produsele pe care s? le achizi?ioneze.Dac? privi?i ?n urm?, care au fost principalele provoc?ri cu care v-a?i confruntat ?n 2020 ?Coca-Cola HBC Rom?nia este un motor de cre?tere pentru Grupul Coca-Cola HBC. ?n ultimii ani, inova?iile au ?nregistrat rezultate foarte bune. ?n 2018 am lansat circa 70 SKU-uri noi, ?n 2019 am lansat circa 50 SKU-uri noi, iar ?n 2020 a trebuit s? prioritiz?m. Multe planuri de inova?ii s-au modificat. Avem peste 1.400 de angaja?i ?n Rom?nia, iar ?ntr-o s?pt?m?n? tot ceea ce ?tiam s-a schimbat. A trebuit s? ne schimb?m modul ?n care producem, ?n condi?iile ?n care HoReCa a c?zut cu 80%. ??n ciuda pierderilor din primele luni, noi am decis s? ne protej?m oamenii ?i am t?iat toate costurile, ca s? nu t?iem salariile.Pentru c? a?i precizat importan?a inova?iei, ce a?tept?ri ave?i de la Costa Coffee, cea mai mare lansare din acest an ?Costa Coffee a fost nu doar cea mai mare lansare, ci ?i cea mai mare achizi?ie a sistemului Coca-Cola. ?n Rom?nia, categoria de cafea este evaluat? la 500 milioane de euro. Este cea mai strategic? categorie ?n care am putea fi, datorit? faptului c? acoper? foarte multe momente, obiceiuri ?i nevoi de consum. Una din ultimele mele c?l?torii de afaceri a fost la Londra, la Costa Coffee, c?nd am ?n?eles de ce brandul a devenit celebru prin experien?ele fabuloase din cafenelele sale. De?i nu avem pe plan local cafenelele Costa Coffee, r?spunsul consumatorilor rom?ni a fost peste a?tept?rile noastre, ?i ?n retail ?i ?n HoReCa. Costa Coffee este un brand unic ?i va fi extrem de important pentru noi ?n 2021, pe fondul trendului care continu?, acela de a s? recrea acas? experien?ele din HoReCa. A?adar, multe din inova?iile noastre ?n acest an vor fi ?n categoria cafea. Pe l?ng? proiectul pe care ?l derul?m cu MyAuchan avem interes ?i din partea altor retaileri, cu care avem experien?e bune pe Lavazza. Investi?iile sunt mari, a?a c? trebuie s? analiz?m num?rul de magazine pe care ?l putem echipa. Dar este o mare oportunitate de dezvoltare pentru noi ?i vom investi ?n categoria cafea mai mult dec?t ?n 2020.Ce oportunit??i vede?i ?n acest an ?n categoria de b?uturi r?coritoare ?B?uturile carbonatate au un mare poten?ial de cre?tere, am men?ionat Schweppes mai devreme. Consumatorii caut? b?uturi la pre? accesibil, dar ?i care s? le ofere un moment de r?sf??, un moment special de conexiune emo?ional?. ?n acest sens, am remarcat c? v?nz?rile sticlelor de sticl? Coca-Cola (0,33l) au explodat ?n 2020. Estim?m c? 100.000 de persoane au b?ut ?n fiecare zi dintr-o astfel de sticl?.Elementul de premiumizare ?i r?sf?? este foarte important pentru consumator. ?n acela?i timp, noi ?ncerc?m s? fim accesibili dar ?i s? punem accent pe valorile emo?ionale pe care dorim s? le oferim consumatorilor.Un alt trend important este ceea ce numim ”mixability”. B?uturi alcoolice care se vindeau aproape exclusiv ?n HoReCa, cum ar fi ginul, s-au v?ndut ?n retail, iar oamenii au stat acas? ?i au experimentat re?ete de cocktailuri. Schweppes-ul nostru a jucat un rol important ?n acest trend.De asemenea, trendul f?r? zah?r este din ce ?n ce mai accentuat. A?a c? vom continua s? investim ?n categoria de b?uturi f?r? zah?r ?i vom continua s? reducem cantitatea de zah?r din b?uturi.Cum v? adapta?i strategia de business la schimb?rile din retail de anul trecut ?Magazinele de proximitate ?i discounterii au avut rezultate foarte bune. Shopperii au c?utat locuri sigure unde s? fac? cump?r?turi, dar ?n acela?i timp accesibile ca pre?. Cred c? retailerii au ?nv??at mult ?n acest an, mai ales cei care opereaz? ?n toat? ?ara, cu formate diferite.Unele magazine mici s-au organizat astfel ?nc?t s? livreze acas?. HoReCa a suferit mult. Aceste tendin?e se vor vedea ?i ?n 2021. Noi ne cunoa?tem consumatorii foarte bine, la fel ?i retailerii. Ne dorim s? realiz?m mai multe proiecte comune cu retailerii ?n 2021, s? facem evenimente pentru clien?i. Pentru noi, at?t segmentul de modern trade, c?t ?i traditional trade sunt importante deopotriv?. Dac? la retail independent includem ?i cash&carry, care comercializeaz? c?tre traditional trade, atunci avem 55% din v?nz?ri ?n acest canal. Contribu?ia modern trade s-a majorat anul trecut cu 2-3%.Cum vede?i 2021 per ansamblu ?M? g?ndesc la volume, venituri, mix de produse, deci acest an va fi probabil la nivelul lui 2019, c?nd am ob?inut o cifr? de afaceri de 2,76 miliarde de lei. Planul pe primul trimestru este similar cu 2020, cu HoReCa la minus 60-70%, deci ?n regim de criz?. Multe planuri sunt am?nate, dorim s? vedem cum va fi Q1. Dac? evolu?ia va fi pozitiv?, vom concretiza mai mult din ce era ?n pipe-line. Am ?nv??at c? trebuie s? fim flexibili ?i ?n loc de un semestru sau un trimestru a trebuit s? facem forecast la nivel de o lun? sau o s?pt?m?n?. Unele elemente din complexitatea unei corpora?ii au disp?rut – avem mai pu?ine rapoarte, structura de management e mai degrab? ca o matrice ?i mai pu?in bazat? pe ierarhie, am ?nv??at s? fim flexibili, dinamici ?i s? r?spundem mai repede la schimbare.Av?nd ?n vedere c? multe planuri sunt am?nate, cum arat? bugetul de investi?ii pe 2021?A?a cum am spus, Rom?nia este un motor de cre?tere. ?n 2020 am finalizat investi?ia ?n dou? noi linii de produc?ie ?i ?n acest an vom investi ?n alte linii. 10% din tot ceea ce producem merge la export, a?a c? vom inaugura la Timi?oara o linie de produc?ie exclusiv pentru export. Alte investi?ii legate de trade au trebuit t?iate, cum ar fi achizi?ia de frigidere. Am redus bugetul de marketing ?i l-am transformat ?n buget de promo?ii. Ne-am g?ndit s? oferim consumatorilor no?tri mai multe promo?ii, ?n loc de campanii publicitare. Pe partea de comunitate, ?n fiecare an investim ?n jur de un milion de euro.?n 2021 bugetul de investi?ii va fi mult mai mare dec?t a fost vreodat?. Vom inaugura noua linie, iar pe zona de sustenabilitate avem proiecte importante. Bugetul de investi?ii include pu?ine inova?ii, deoarece trebuie s? construim categoria de cafea, o categorie strategic?, ?i nu ne putem permite s? risipim bugetul. Inova?iile f?r? suport financiar nu au performat bine ?n acest an. Aromele noi, pe care cump?r?torii le achizi?ioneaz? o dat?, nu ??i au locul ?n acest context. Ne baz?m cre?terea pe portofoliul nostru de baz?.Rebranding pentru Alka Alfers Caramel: culoare distinctiv? premium ?i mai mult? vizibilitate a produsului pe ambalaj ? Maria Vaschi Publicat Vineri, 15 Ianuarie 2021 ??ntr-un segment de impuls, ca cel al napolitanelor glazurate, care ?n 2019 a ?nregistrat peste 73,5 milioane de buc??i v?ndute, dar ?i o sc?dere ?n primele 3 trimestre ale anului 2020 de 25% fa?? de anul precedent (conform datelor de Retail Audit ale firmei Nielsen), diferen?ierea la raft, mai ales pentru un produs relativ nou lansat, este determinant?. Iar decizia a venit imediat, cu tot contextul economic ?i social pesimist generat de pandemie: pentru a ne ?ncadra ?n cele c?teva secunde de decizie a cump?r?torului, Alka a reg?ndit design-ul de ansamblu al produsului Alka Alfers Impulse Caramel”, argumenteaz? Claudiu Laz?r, Brand Manager, Alka.?Principalele schimb?ri sunt:- culoare distinctiv? premium (auriu), corespunz?toare ingredientului diferen?iator – caramelul;- logo aliniat cu brandingul ?ntregii game;- eviden?ierea clar?, u?or de citit a ingredientului diferen?iator;- vizibilitatea produsului pe ambalaj.?Re?eta ?i gramajul nu au fost modificate, iar pre?ul recomandat la raft este de 2 lei.Distribu?ia este selectiv?, fiind vizate ?n speciale canalele ?i magazinele caracterizate de decizie de consum de tip impuls.??n pofida pandemiei ?i a perioadei de izolare care au avut un impact important ?n consumul categoriilor de impuls, v?nz?rile de napolitane au crescut cu 23% ca valoare (lei) ?i cu 13% ca volum (kg) - Sursa: RetailZoom, perioada de raportare fiind septembrie 2019 /august 2020, fa?? de anterioarele 12 luni.Potrivit aceleia?i surse, brandurile Alfers, Dare, Joe, Knoppers ?i Nutella de?in, cumulat, 55,6% din pia??, ca valoare a v?nz?rilor.?Alimentele congelate, din ?nlocuitori de carne, au ?nregistrat cre?teri ale v?nz?rilor de peste 20% 18 ianuarie 2021?n contextul pandemiei, dar ?i ca urmare a bugetelor limitate, rom?nii ?i-au pus ?n co?uri mai multe produse congejate dec?t anul precedent, dar mai ales mai multe produse congelate din ?nlocuitori de carne. Alimentele ambalate c??tig?, de asemenea, teren, ca ?i m?ncarea deja preparat?, informeaz? .Pe durata pandemiei, rom?nii au substiuit carnea congelat? cu ?nlocuitori ?i carnea prosp?t? cu produsele procesate dar ?i cu alte tipuri de produse ambalate, arat? o analiz? a Departamentului pentru Agricultur? (USDA) care coroboreaz? propriile date cu cele ale unor companii de cercetare precum Euromonitor.Potrivit sursei citate, din punct de vedere valoric, cea mai mare cre?tere, de 22%, a fost raportat? la ?nlocuitorii de carne sub form? congelat? (soia, tofu etc). Totodat?, v?nz?rile de carne procesat? ?i fructe de mare au crescut cu nou? procente ?n termeni valorici, ajung?nd la 881 milioane dolari ?n 2020 ?i 14 procente ?n volum, p?n? la 151.600 tone. Consumatorii au trecut, de asemenea, la produsele ambalate din cauza preocup?rilor legate de igien? ?n contextul COVID-19.Totodat?, previziunile Euromonitor estimeaz? c? v?nz?rile de carne procesat? ?i fructe de mare vor ajunge la 1 miliard de dolari p?n? ?n 2025.“V?nz?rile ?nlocuitorilor de? carne sub form? congelat? ?i p?s?ri de curte congelate, carne ro?ie ?i fructe de mare sunt, de asemenea, determinate de cererea de produse convenabile care se aliniaz? unui stil de via?? s?n?tos. Carnea procesat?, refrigerat?, r?m?ne cel mai bine v?ndut produs procesat at?t valoric c?t ?i ?n volum.Aceste produse fac mult timp parte din gastronomia Rom?niei ?i includ produse precum salam, c?rna?i, hot dog, ?unc?, afum?turi ?i sl?nin?”, se arat? ?n analiza USDA.Contextul pandemiei i-a determinat pe rom?ni s? cumpere produse ambalate. Trendul este pozitiv ?i pe segmentul alimentelor ambalate, cu o cre?tere puternic? a gust?rilor (snacks), a ingredientelor pentru g?tit ?i a meniurilor gata preparate.“Modelele de consum din Rom?nia tindeau deja spre aceste produse din cauza stilului de via?? ?n schimbare, dar COVID-19 ?i ?mpinge pe consumatori s? se schimbe ?i mai rapid. Se a?teapt? ca tendin?a actual? de a consuma alimente s?n?toase s? continue, ?n timp ce produsele artizanale, ?n general, vor continua s? fie percepute ca fiind de calitate superioar?. Preocup?rile permanente privind COVID ?i igiena sunt susceptibile s? stimuleze un consum mai mare de alimente ambalate, chiar dac? aceste produse sunt percepute ca fiind mai pu?in s?n?toase. Sensibilitatea la cre?terea pre?urilor ?n r?ndul consumatorilor va prezenta probabil oportunit??i suplimentare de cre?tere pentru m?rcile private”, relateaz? .COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA17 ianuarie, Ziua Interna?ional? a Pizzei: americanii consum? mai mult? pizza dec?t italienii; ?n plin? pandemie, pizzeriile planetei supravie?uiesc prin livrare la domiciliu ?HYPERLINK "" \o "Posts by lantulalimentar"LANTULALIMENTAR??2021-01-Aproximativ 400 de mii de tone de diferite sortimente ob?inute din gr?u moale sunt fr?m?ntate anual ?n Italia pentru produc?ia de pizza.Consumul pe cap de locuitor ajunge ?n patria pizzei la aproximativ 8 kg, o cantitate semnificativ?, dar ?nc? mult sub consumul ?nregistrat ?n Statele Unite, aproximativ 13 kg, noteaz? publica?ia?agricultura.it, care citeaz? un studiu realizat de Italmopa – Asocia?ia Morarilor Industriali din Italia, membru al Federalimentare ?i Confindustria.Ce caracteristici trebuie s? aib? f?ina pentru ob?inerea unei pizza de calitate? Din fericire, nu exist? reguli universale ?i fiecare buc?tar ( pizzaiolo ?n italian? ) este liber s? experimenteze propriul aluat, ?in?nd cont ?ns? c? aluatul trebuie s? fie elastic ?i, ?n acela?i timp, s? aib? o anumit? duritate. ?n ceea ce prive?te pizza preferat?, italienii nu au nicio ezitare: potrivit unui sondaj recent realizat de compania Doxa pentru Italmopa, Margherita este de departe pe primul loc, aproximativ 57% dintre cei intervieva?i, urmat? de pizza Napoli (17%) ) ?i de Quattro Stagioni (8%).?Calitatea pizzei produse ?n Italia – subliniaz? Giorgio Agugiaro, un reprezentant al Italmopa – este recunoscut? ?n ?ntreaga lume ?i datorit? muncii ?i angajamentului constant al morarilor no?tri care au produs ?ntotdeauna, cu pasiune ?i mare competen??, f?in? de gr?u moale autentic ?i de calitate superioar?. Este folosit? f?in? provenit? din selectarea ?i amestecarea celor mai bune materii prime, indiferent de originea lor, care datorit? caracteristicilor lor sunt acum exportate cu succes ?n ?ntreaga lume”.Pandemia Covid-19 a influen?at masiv ”modalit??ile de a consuma pizza, sinonime cu acea convivialitate pe care o dorim at?t de mult ast?zi”, mai noteaz? publica?ia?agricultura.it. Cererea este onorat? ?n prezent prin livrare la domiciliu, dar numeroase pizzerii au fost afectate, prin sc?derea veniturilor, fiind necesar un ajutor financiar din partea guvernului, dup? cum pledeaz? siteul italian.Antreprenori locali. Petru Berciu, BDG Import: ?n 2021 se p?streaz? aceea?i doz? de imprevizibil ?n ceea ce prive?te estim?rile, at?t pe termen scurt, c?t mai ales mediu ?i lung Cristina Ro?ca 15.01.2021, 10:00?96Compania este unul dintre cei mai mari importatori de b?uturi spirtoase din Rom?nia, cu afaceri de 250 mil. lei ?n 2019.Importatorul de b?uturi spirtoase BDG Import ?i-a bugetat pentru acest an o cre?tere a cifrei de afaceri de circa 20%, pentru a putea ajunge din nou la nivelul businessului din 2019, de dinaintea pandemiei.?n 2020 businessul a sc?zut cu circa 15%, sub nivelul preconizat la jum?tatea anului, c?nd declinul era estimat la 20-30%. ?Rezultatele finale ?nregistrate pentru 2020 ne arat? o sc?dere a cifrei de afaceri fa?? de anul anterior de aproximativ 15%. Anul 2020 a fost sub ceea ce ne-am propus la ?nceputul lui, dar peste estim?rile f?cute la ?nceputul pandemiei, ?n ciuda provoc?rilor pe care a trebuit s? le adres?m ?n timpul lui“, spune Petru Berciu, cel care conduce opera?iunile de BDG Import ?i care este ?i unul dintre cei patru ac?ionari.El mai adaug? c? a?a cum a fost ?i ?ntreg anul 2020, ?i pentru 2021 se p?streaz? aceea?i doz? de imprevizibil ?n ceea ce prive?te estim?rile, at?t pe termen scurt, c?t mai ales pe termen mediu ?i lung.?Lu?nd ?n considerare faptul c? a ?nceput campania de vaccinare ?i cu speran?a c? dup? primele 3-4 luni ale anului 2021 se vor mai relaxa m?surile restrictive, compania ??i propune pentru acest an un obiectiv ambi?ios, ?i anume acela de a atinge rezultatele pe care le-a avut ?n 2019.“Importatorul de b?uturi spirtoase BDG are ?n portofoliu branduri precum Jack Daniel’s, Finlandia sau Jagermeister.Petru Berciu, importatorul de b?uturi BDG: ?n ciuda pandemiei, 2020 a fost un an de investi?ii pentru noi, iar astfel am reu?it s? diminu?m impactul negativ asupra businessului Cristina Ro?ca 15.01.2021, 20:20?116 Petru Berciu, ac?ionar ?i director general BDG Import: Lu?nd ?n considerare faptul c? a ?nceput campania de vaccinare ?i cu speran?a c? dup? primele 3 -4 luni ale anului 2021 se vor mai relaxa m?surile restrictive, ne propunem pentru acest an un obiectiv ambi?ios, ?i anume acela de a atinge rezultatele pe care le-a avut ?n 2019, adic? o cre?tere de aproximativ 20% a cifrei de afaceri fa?? de 2020.??Compania BDG Import este unul dintre cei mai mari importatori de b?uturi spirtoase din Rom?nia, cu afaceri de circa 250 mil. lei ?n 2019???Anul trecut businessul a sc?zut cu circa 15%, sub nivelul preconizat la jum?tatea anului, c?nd declinul era estimat la 20-30%???Importatorul de b?uturi spirtoase BDG are ?n portofoliu branduri precum Jack Daniel's, Finlandia sau Jagermeister.?Rezultatele finale ?nregistrate pentru 2020 ne arat? o sc?dere a cifrei de afaceri fa?? de anul anterior de aproximativ 15%. Anul 2020 a fost sub ceea ce ne-am propus la ?nceputul lui, dar peste estim?rile f?cute la ?nceputul pandemiei, ?n ciuda provoc?rilor pe care a trebuit s? le adres?m ?n timpul lui“, spune Petru Berciu, cel care conduce opera?iunile de BDG Import ?i care este ?i unul dintre cei patru ac?ionari.Cei patru antreprenori care controleaz? businessul mai au ?i dou? companii de distribu?ie - ?n Bucure?ti ?i Cluj - ?i magazinul online Beicevrei. De asemenea, ei de?in peste zece localuri HoReca, respectiv restaurante, baruri ?i cluburi ?n Bucure?ti, Mamaia ?i Predeal, printre care Loft ?i Il Villagio. Fiecare business este operat independent.Distribuitorul de ?ig?ri Punctual Comimpex din Cluj-Napoca a ajuns la afaceri de 731,6 mil. lei ?n 2020, plus 14% Laurentiu Cotu 15.01.2021, Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activ? ?n domeniul distribu?iei de ?ig?ri (99% din business), cafea ?i cartele telefonice, de?inut? de antreprenorul Vasile Mure?an, a raportat pentru 2020 o cifr? de afaceri de 731,6 mil. lei (151,8 mil. euro), ?n cre?tere cu 14% fa?? de anul anterior, potrivit datelor transmise de companie. Distribuitorul clujean se num?r? printre cele mai mari 100 de companii controlate de antreprenori rom?ni, potrivit clasamentului realizat de ZF.?Evolu?ia pozitiv? a afacerilor ?n 2020 s-a datorat ?n principal cre?terii pre?urilor maximale la ?ig?ri, conform calendarului de cre?tere a accizei convenit cu Comisia European?. Pandemia nu a influen?at semnificativ afacerea noastr?, volumul fizic de v?nz?ri fiind aproximativ acela?i. Au fost ?i sunt ?nt?rzieri la recuperarea soldurilor din pia??, unde a crescut durata de ?ncasare a debitelor“, a declarat pentru ZF Transilvania Vasile Mure?an, administratorul companiei Punctual Comimpex.Noiembrie 2020, prima lun? de la debutul pandemiei c?nd exporturile au crescut fa?? de aceea?i lun? a lui 2019. A r?mas economia pe plus ?i ?n T4/2020?Autor:?Iulian Anghel 16.01.2021, 12:18?172Foodpanda intr? ?n retail, o pia?? de peste 20 mld. euro. Platforma de livr?ri deschide propriile magazine sub brandul pandamart. Compania a ?nv??at despre retail de la partenerii s?i cu care colabora deja pentru livr?ri ?i acum intr? pe aceast? pia?? cu propriul format Cristina Ro?ca 18.01.2021, Magazinele pandamart vin ?n completarea ofertei marilor lan?uri comerciale listate pe platform? ?i se axeaz? pe nevoile imediate ale clien?ilor, cump?r?turi rapide, ce pot fi livrate ?n maximum o jum?tate de or? de la plasarea comenzii.??Foodpanda are colabor?ri cu re?ele precum Auchan, cora Rom?nia, Kaufland Rom?nia, Inmedio sau Viva Shop???Platforma are ?n total peste 6.000 de comercian?i - restaurante ?i retaileri - parteneri, conform celor mai recente date???Compania pariaz? pe magazine de convenien?? ?i pe livrare mai rapid?, ?n 30 de minute.Platforma de livr?ri Foodpanda intr? ?n retail, o pia?? de peste 20 mld. euro, deschiz?nd propriile magazine sub brandul pandamart. Din aceste unit??i definite de companie ca fiind magazine de convenien??, livrarea se va face ?n maximum 30 de minute, iar comenzile se plaseaz? direct de pe platform?.Primele dou? magazine sub acest brand - pandamart - au fost deja deschise ?n Bucure?ti ?i Cluj-Napoca, expansiunea urm?nd s? continue. Mai exact, ?n primele trei luni din 2021 se vor mai deschide alte dou? unit??i ?n acelea?i ora?e. Apoi, tot pentru 2021, Foodpanda vizeaz? extinderea re?elei ?n ora?e precum Oradea, T?rgu-Mure?, Pite?ti, Ploie?ti sau Ia?i.Asocia?ia Comercian?ilor Ar?deni pune Capitala pe harta expansiunii 18 Jan 2021 | de Alina Dragomir Asocia?ia Comecian?ilor Autohtoni, cunoscut? ?i sub numele Asocia?ia Comercian?ilor Ar?deni, a intrat pe pia?a de retail bucure?tean?, odat? cu deschiderea primei sale loca?ii ?n cartierul Militari Residence. Magazinul a fost inaugurat la finalul anului trecut sub brandul ACA Junior.”P?n? acum am targetat doar extinderea ?n Arad, ?ns? a ap?rut aceast? oportunitate, unul dintre retailerii care sunt parte din asocia?ie a identificat un spa?iu cu poten?ial, a?a c? a dezvoltat acest proiect pilot. ?n func?ie de cum sim?im pia?a, putem extinde brandul sau nu. Este ?nc? mult prea devreme ca s? lu?m o decizie final?”, a explicat Marius Gorgan, Pre?edintele ACA ?i proprietarul re?elei Bognar.Loca?ia ACA Junior are o suprafa?? de v?nzare de 120 de metri p?tra?i ?i nu este primul magazin care func?ioneaz? sub acest brand.ACA a fost ?nfiin?at? acum cinci ani ?i reune?te 15 companii, care opereaz? 25 de puncte de lucru, ?n zona jude?ului Arad. ”?n linii mari sunt cam ?n aceea?i formul? ca la momentul ?nfiin??rii. S-au mai ad?ugat doi membri ?i a mai plecat unu. Am avut mai multe discu?ii de-a lungul timpului, ?ns? nu toat? lumea ?n?elege c? o asociere presupune ?i implicare, nu doar beneficii. ?n plus, mul?i retaileri nu vor s? se asocieze pentru c? ?nc? lucreaz? la gri, iar ?ntr-o asociere e nevoie de transparen??. Am putea ajunge rapid la 100 de puncte de v?nzare, ?ns? risc?m s? stric?m ceva ce func?ioneaz? foarte bine ?i prefer?m s? r?m?nem la acest nivel”, mai puncteaz? repzentantul ACA.?n ceea ce prive?te a?tep?rile pentru anul acesta, Marius Gorgan spune c? se a?teapt? s? men?in? ritmul de cre?tere. ”Noi, pe magazine Bognar, avem un plus de 10-12% ?n contextual ?n care valoarea co?ului de cump?r?turi s-a majorat cu p?n? la 40%. Am mai deschis dou? loca?ii anul trecut ?i dac? se va ivi oportunitatea vom continua extinderea. Avem ?n plan remodelarea unor magazine care au r?mas ?n urm? ?i o alt? prioritate este fidelizarea clien?ilor pentru c? am traversat cu to?ii o perioad? dificil?”, conchide reprezentantul ACA.?Pawel Musial, Profi Rom Food: Ne propunem s? ajungem al doilea juc?tor pe pia?a local? de retail p?n? ?n 2024 15 Jan 2021 | de Simona Popa Pentru Profi, 2020 a fost anul premierelor. De la un concept nou de magazin, la investi?ii ?ntr-un spa?iu logistic de ultim? genera?ie, retailerul ??i asigur? drumul spre evolu?ie.Iar rezultatele nu au ?nt?rziat s? apar?, compania bif?nd anul trecut un plus de 20% la nivel de cifr? de afaceri. C?t despre viitor, Pawel Musial, Director General Profi Rom Food, are un obiectiv ambi?ios: a doua pozi?ie ?n topul retailului local ?n urm?torii patru ani.Dup? un an cu multe restric?ii, a?a cum a fost 2020, planurile retailerului Profi pentru pia?a local? nu au fost modificate. Impactul pandemiei s-a resim?it ?n primul r?nd din cauza limit?rii num?rului de clien?i care puteau intra simultan ?n magazin, a obligativit??ii de a ?nchide magazinele la ora 21, a reglement?rilor care au fost diferite de la un jude? la altul ?i au pus o presiune suplimentar? pe modul ?n care au func?ionat magazinele.Planurile de extinderea au r?mas ?ns? intacte, la fel ?i proiectele speciale, bugetul de investi?ii ridic?ndu-se anul trecut la o sut? de milioane de euro. ?n 2020, Profi a pus pe harta expansiunii? 235 de loca?ii, lucru care a contribuit major la cre?terea cifrei de afaceri peste pragul de nou? miliarde de lei, cre?tere ?n linie cu anul 2019 c?nd retailerul ?i-a majorat afacerile cu 23%, de la 5,92 de miliarde de lei la 7,26 miliarde.C?nd vine vorba despre proiecte speciale, poate cel mai important dintre acestea, prezentat ?n toamna anului trecut, un ?test” pentru pia?a local?, este conceptul de magazin care in interiorul companiei poart? numele ?Monaco” ?i care este adaptat nevoilor unui consumator gr?bit. Acest nou concept combin? ?n egal? m?sur? segmentul convenience cu cel al misiunilor de cump?rare de tip top-up.?O parte important? a noului nostru concept comercial este calitatea alimentelor gata preparate, care pot fi luate la pachet sau consumate pe strad?. Avem ?n prezent v?nz?ri uria?e ?n magazinele experimentale deschise la Ploiesti si, mai recent, la Craiova. ?n unele categorii cre?terea este de c?teva sute la sut?, ?n contextul ?n care vorbim despre un magazin care a func?ionat ?i anterior ?i pe care l-am redeschis ?ntr-un nou format. ?n primele dou? s?pt?m?ni de la deschidere am ajuns la 4.000 de clien?i, de?i pe o raz? de 500 de metri se afl? concuren?i importan?i de-ai no?tri. Se pare c? am reu?it”, spune Pawel Musial, Directorul General Profi Rom Food.Cu acest prim magazin pilot, retailerul spune c? a str?b?tut doar primii o sut? de metri din maratonul pe care ?l are de parcurs, dar sunt poate cei mai importan?i pa?i pentru c? arat? ?n ce direc?ie va merge Profi, sus?ine executivul. Loca?ia de la Ploie?ti nu este singura care a primit o nou? fa?? ?n 2020, la finalul anului trecut fiind redeschis? sub noul format ?i o unitate din Craiova.?Ceea ce vom face cu conceptul Monaco, ritmul de dezvoltare ?i nivelul investi?iilor depinde de rezultatele testelor. Desigur, avem c?teva ipoteze preliminare. Dorim s? deschidem ?magazine test? simultan ?n toate conceptele pe care le oper?m. Atunci c?nd se produce o ma?in?, se creeaz? mai ?nt?i un prototip ?i apoi se studiaz? felul ?n care va ar?ta produsul de serie. Suntem ?n stadiul de testare a primului prototip ?i de deschidere a celui de-al doilea deja ?mbun?t??it. Anul acesta vor fi probabil 50 de upgrade-uri, cu accent pe schimb?rile din magazinele cu cel mai mare poten?ial de cre?tere, ?i anume supermarketuri”, explic? Pawel Musial.?n plus, noul concept este proiectat ?nc?t s? poat? fi replicat nu doar ?n formatul Profi Super, ci ?i ?n oricare dintre? celelalte formate ale re?elei: ProfiGo, ProfiCity ?i ProfiLoco.Reg?ndirea portofoliului de concepte de magazin2021 este anul ?n care un nou concept de magazin ??i va face loc ?n portofoliul Profi, fiind al patrulea format cu care va activa pe pia?a local?. Este vorba despre Profi Go, reprezint? un proiect pilot ?i va deschis la sediul principal al companiei, cel din Timi?oara.?Interviul integral poate fi citit aici.?TBI Bank ?i Netopia Payments ofer? finan?are de p?n? la 20.000 euro pentru comercian?i Mircea Nica 18.01.2021, TBI Bank, parte a grupului 4Finance, ?i Netopia Payments, unul dintre cei mai utiliza?i procestori de pl??i online din Rom?nia, au ?ncheiat un parteneriat prin care comercian?ii pot beneficia de o finan?are ?n valoare de p?n? la 20.000 euro, echivalent ?n lei, potrivit informa?iilor transmise de banc?.??La TBI Bank, ?n?elegem ce ?nseamn? s? ai nevoi imediate de finan?are pentru a-?i atinge poten?ialul de business. ?i, mai ales ?n vremurile dificile cu care ne confrunt?m cu to?ii, sprijinim comercian?ii mici ?i mijlocii cu o solu?ie eficient? prin care ??i pot acoperi nevoile financiare ?i pot r?spunde mai u?or nevoilor de business, ?ntr-un mod u?or ?i convenabil, cu solu?iile noastre digitale de top pentru finan?area IMM-urilor“, a transmis Florentina Mircea, chief business banking officer la TBI Bank.??n a?teptarea unui nou an cu surprise 15 Jan 2021 | de Bogdan Anghelu???ntr-un an ?n care consumatorii au dezvoltat noi obiceiuri ?i mul?i juc?tori din FMCG au fost nevoi?i s? ??i ajusteze procesele, una dintre constante a fost consumul de dulciuri.Stephane Batoux, Head of International la ETi European Food Industries, vorbe?te despre cum se a?teapt? s? evolueze pia?a de FMCG din Rom?nia ?n 2021.Dac? vorbim despre tendin?ele de consum, ce schimb?ri a?i remarcat anul acesta ?i la ce s? ne a?tept?m ?n urm?toarea perioad??Exist? un impact social adus de pandemie, iar acest lucru se va traduce printr-o reducere a puterii de cump?rare, motiv pentru care va exista ?i ?n continuare tendin?a de a c?uta ?value for money”. ?n acela?i timp, am v?zut c? ?n momentele dificile consumatorii au continuat s? aleag? brandurile care le plac.Exist? un efect dublu asupra min?ii consumatorului. Mai ?nt?i, continu? s? aleag? brandurile de top ?i cu produsele pe care le ?tiu ?i cred c? mentalitatea din spate este c? nu vor s? ??i asume riscuri c?nd vorbim despre gust pentru c? exist? posibilitatea ca acel gust nou s? nu fie pe placul lor. ?n al doilea r?nd, dac? ar trece la alte m?rci, ar trece la un raport calitate-pre? bun sau la downtrading, doar pentru a reduce ?i a-?i ajusta co?ul la puterea de cump?rare.?n 2020, cum era de a?teptat, fiind o perioad? de presiune economic?, categoria de private label a avut cea mai dinamic? cre?tere ?n r?ndul discounterilor ?i a magazinelor de proximitate. De asemenea, private labelurile au c??tigat teren ?i ?n ceea ce prive?te hypermarketurile. Mai mult, promo?iile s-au intensificat ?n ultima perioad? a anului trecut, iar aceste tendin?e vor continua ?i anul viitor. Pia?a de e-commerce FMCG va continua s? creasc?, deoarece o bun? parte dintre consumatori s-au orientat c?tre online. Cre?terea a ?nceput ?nc? din 2020, datorit? pandemiei, at?t la nivel de noi utilizatori, c?t ?i la nivel al frecven?ei de cump?rare.Dulciurile sunt ?n continuare pe lista de cump?r?turi?Nu cred c? oamenii vor ?nceta s? m?n?nce lucruri pe care le apreciaz?. Nu este vorba at?t de mult de a le consuma, ci de felul ?n care le consumi, de frecven?a cu care le consumi ?i de ceea ce faci pe l?ng? asta. Dac? r?m?i a?ezat 24 de ore pe zi ?i m?n?nci doar dulciuri, este o problem?. Dac? e?ti activ, faci mi?care ?i m?n?nci din c?nd ?n c?nd dulciuri, asta nu este o problem?. Deci, exist? aceast? tendin?? de healthy, dar ?n acela?i timp pia?a dulciurilor a crescut cu 5% ?n 2020. A?adar, oamenii m?n?nc? dulciuri ?i vor continua s? m?n?nce dulciuri – a?a a? rezuma tendin?ele din Rom?nia.C?t de mult v-a afectat sc?derea achizi?iilor de impuls?Impactul a existat ?i ?n ETi, dar am reu?it s? compens?m prin inova?ii, prin introducerea de noi produse, noi branduri. Am luat, de asemenea, unele pozi?ii ?n magazine ?i am pariat pe canalele c?tre care au migrat consumatorii, deoarece este evident c? au migrat de la hypermarketuri c?tre canale de proximitate, discounteri ?i comer? tradi?ional. Drept urmare, am luat pozi?ii ?n acele canale ?i am compensat sc?derea achizi?iilor de impuls.Care au fost produsele vedet? din portofoliul ETi ?n 2020?Cel mai dinamic segment a fost cel al napolitanelor unde am lansat napolitana Dare (Glazurate ?i simple).Deoarece a?i men?ionat migrarea c?tre proximitate, crede?i c? acest trend se va manifesta ?n continuare ?n 2021?Nu cred, ?i v? voi spune de ce. ?nainte de pandemie, oamenii se bucurau s? mearg? la hypermarket, deoarece acesta ofer? o experien?? de cump?r?turi. Exist? multe inova?ii care sunt de obicei aduse de retaileri ?n hypermarketuri. Cred c? oamenii vor s? se ?ntoarc? la acea experien?? de cump?r?turi, prin urmare nu cred c? acesta este sf?r?itul hypermarketului. Pe m?sur? ce pandemia va disp?rea, cred c? oamenii se vor ?ntoarce la acest canal de v?nzare.Interviul integral poate fi citit aici.?F Live. Mircea Fechet, deputat ?i fost ministru al mediului: Anual, 6 miliarde de doze, sticle sau PET-uri ajung ?n groapa de gunoi. F?r? un sistem de garan?ie-returnare, Rom?nia nu are nicio ?ans? de vindecare Alexandra Matei 16.01.2021, 12:10?123? m?sur? ar putea reduce, ?n trei ani de func?ionare, cu 90% num?rul dozelor, sticlelor sau PET-urilor care ajung ?n groapa de gunoi, iar banii ar putea intra ?n economia rom?neasc? ??Anual, 6 miliarde de doze, sticle sau PET-uri ajung ?n groapa de gunoi ??Cele mai multe ambalaje care vin ?n unit??ile de procesare ajung cu un grad de contaminare foarte ridicat, ?ntruc?t sunt scoase din groapa de gunoi.Sistemul de garan?ie returnare, care const? ?n aducerea ?napoi la magazine a dozelor, sticlelor sau PET-urilor ?i a ambalajelor acestora, ar putea face diferen?a ?n ceea ce prive?te poluarea ?n Romania, ?ar? cu cea mai mic? rat? de colectare selectiv? din Uniunea European?, de doar 14%. Acest sistem are ca ?int? 90% grad de recuperare ?n anul trei, va aduce un business pe orizontal?, ?ntruc?t se vor dezvolta capacit??i de sortare, reciclare ?i produc?ie ?i ar trebui s? fie func?ional ?n aprilie 2022, potrivit ordonan?ei ?n care este anun?at.Sistemul func?ioneaz? deja ?n zece ??ri din Uniunea European?, unde statisticile arat? c? asigur? un grad de colectare a de?eurilor de peste 90%.Anca Com?neanu, director resurse umane, Lidl Rom?nia: ?n Rom?nia, re?eaua Lidl are peste 9.000 de angaja?i ?n toate cele 289 de magazine ?i 5 centre logistice, iar acest num?r este ?n continu? cre?tere Ramona Cornea 14.01.2021, 18:15?396 Anca Com?neanu, Director HR Services la Lidl Rom?nia: ?n contextul pandemiei, am ?nv??at s? devenim ?i mai flexibili ?i s? ne adapt?m rapid schimb?rilor din pia?a muncii .Discounterul german Lidl va men?ine ritmul angaj?rilor ?n 2021 ?i va aduce ?ntre 1.500 ?i 2.000 de oameni noi ?n companie, dup? cum spune Anca Com?neanu, director HR Services la Lidl Rom?nia.??n Rom?nia, re?eaua Lidl are peste 9.000 de angaja?i, ?n toate cele 289 de magazine ?i cinci centre logistice, iar acest num?r este ?n continu? cre?tere. Odat? cu inaugur?rile magazinelor Lidl din toat? ?ara, contribuim constant ?i la cre?terea economic? a comunit??ii locale prin crearea de noi locuri de munc?. Astfel, urm?rind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca ?n 2021 s? men?inem ritmul angaj?rilor ?i estim?m c? ne vom m?ri echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Com?neanu pentru ZF De la online la offline: StarGift, o afacere de la zero care face cadouri personalizate, a deschis un magazin ?n mallul Plaza din Bucure?ti dup? o investi?ie de 100.000 de euro Alina-Elena Vasiliu 14.01.2021, StarGift poate personaliza de la c?ni ?i farfurii la perne, tricouri, juc?rii, sticle de vin sau bere, magne?i de frigider, ceasuri ?i altele.Magazinul se afl? la parterul centrului comercial, ?n preajma unor chiria?i precum Altex, Diverta ?i Mega Image.StarGift, un business ?n domeniul cadourilor personalizate, a deschis s?pt?m?na trecut? primul magazin fizic, ?n mallul Plaza Rom?nia din Bucure?ti, care se al?tur? platformei online prin care a func?ionat p?n? acum afacerea. Magazinul se afl? la parterul centrului comercial din vestul Capitalei, ?n preajma unor chiria?i precum Altex, Diverta ?i Mega Image.?Investi?ia ?n amenajarea spa?iului a fost de peste 100.000 de euro ?i include dotarea magazinului cu toate echipamentele necesare pentru a putea produce pe loc toate tipurile de produse pe care noi le vindem“, spune Liviu B?rleanu, fondatorul StarGift.Gustul copil?riei, ambi?ia unei femei care str?bate zilnic 154 de kilometri pentru a crea cele mai delicioase pr?jituri 17 ianuarie 2021, 04:19de Larisa Matei Simona Ciucul?tan (st?nga) ?i Otilia Goia (dreapta) au pus bazele unei cofet?rii care readuce la via?? pr?jiturile copil?riei. FOTO Cofet?ria Delight Gusturile copil?riei sunt aduse ?n Satu Mare de o t?n?r? din Maramure? care zilnic str?bate 154 de kilometri pentru a realiza cele mai delicioase deserturi. Simona are 33 de ani iar distan?a mare pare s? nu stea ?n calea visului s?u ?n vremuri ?n care totul se desf??oar? pe modul ?repede ?nainte”, unele lucruri sunt f?cute ca la carte, cu suflet, sacrificii ?i pasiune. ?n c?teva cuvinte, a?a poate fi descris? povestea Simonei, o t?n?r? cofet?reas? care zi de zi str?bate 154 de kilometri pentru a-i da visului s?u via??. ? Are 33 de ani ?i este din localitatea ?urde?ti, jude?ul Maramure?, ?ns? destinul a f?cut ca Simona s? se ?mpart? zilnic ?ntre dou? jude?e: Maramure? ?i Satu Mare. Satul natal ?nc? nu l-a p?r?sit, iar ora?ul Satu Mare a ajutat-o s? ??i contureze visul ?n cel mai frumos mod. ?n cofet?ria ”Delight” Simona preg?te?te zeci de delicatese care ?nc?nt? gusturile celor care ?i trec pragul. ? Cofet?ria este rezultatul ambi?iei a dou? femei pasionate de deserturi ?i frumos, Simona Ciucul?tan ?i Otiia Goia. ?mp?r?ind aceea?i pl?cere, nu a durat mult p?n? c?nd cele dou? s-au decis s? se asocieze pentru a da na?tere unui proiect frumos.? ? ?Totul a ?nceput ?n momentul ?n care am aflat c? afacerea, Cofet?ria Delight, este de v?nzare. So?ul meu este cel care mi-a prezentat aceast? oportunitate, ideea de a de?ine o Cofet?rie fiind o dorin?a de a mea mai veche. Pe Simona eu nu o cuno?team ?n acel moment, ?i ?tiam doar lucr?rile de pe Facebook din locul unde lucra ?nainte ?n Baia Mare, ?i am cunoscut-o prin intermediul so?ului meu, care profesional, are o leg?tur? cu domeniul acesta. Ne-am ?nt?lnit ?i i-am propus sa ne asociem, eu pe partea de administrare, aprovizionare, furnizori, contracte cu clien?ii ?i Simona pe partea de laborator, produc?ie ?i ?n special decor. ?mpreun? ne-am propus s? facem din Delight mult mai mult dec?t era, mai mult dec?t o Cofet?rie. Sa facem Aceea Cofet?rie unde tradi?ionalul se ?mplete?te cu modernul, unde re?ete vechi pe baz? de ingrediente naturale se ?mbin? cu un decor realizat de un artist”, poveste?te Otilia. ? De atunci au trecut aproape doi ani, iar acum ?n centrul ora?ului Satu Mare, mica cofet?rie readuce la via?? gustul copil?riei, al pr?jiturilor de cas?. Cei 144 de kilometri par a fi pu?ini, ?n compara?ie cu sufletul pe care Simona ?l pune ?n fiecare pr?jitur? realizat?. ? ”Am pornit ?n aceast? aventur? "neobi?nuit?" din mult? pasiune pentru decor, modelaj, din dorin?a de ar?ta ceea ce pot s? fac, de a m? ?ncarca zi de zi cu bucuria clien?ilor, de a pune suflet ?i mult? iubire ?n fiecare buc??ic? de dulce”, subliniaz? Simona. ? Simona aduce decoruri inedite dar ?i gustul tradi?ional ar pr?jiturilor de demult ?nainte de a ajunge ?n cofet?ria s?tm?rean?, Simona era angajat? la o alt? cofet?rie din Baia Mare, ?ns? doar pe partea de decor. Pe parcurs, aceasta a ?nv??at ?i secretele re?etelor tradi?ionale, iar gustul pr?jiturilor a ajuns s? fie dat tot de ea.? ? ?A fost nevoie s? ?nv?? ?i s? ?mbun?t??esc ?i partea de torturi ?i pr?jituri pentru a face fa?? comenzilor. Dar adev?ratul meu talent este decorul ?i apoi ?ndem?na de a face torturi ?i pr?jituri. Munca, pasiunea ?i calitatea produselor sunt ”ingredientele secrete” care stau la baza oric?rui preparat. Folosim produse naturale, blaturi ca la bunica acas? ?i nu din prafuri, unt de cea mai bun? calitate, nelipsita ciocolat? real? belgian? care face diferen?a, multe fructe, branz? ?i fri?c? de cea mai bun? calitate.? P?str?m re?elele clasice ?i delicioase f?cute de demult. Nimic nu se compar? cu gustul copil?riei”, este de p?rere Simona.? ? FOTO Cofet?ria Delight ?Pentru t?n?ra cofet?reas?, locul de munc? a ajuns s? fie ”cea de a doua cas?”, iar Simona nu ??i poate imagina o zi m?car ?n care s? fac? altceva. ”Petrec mult timp ?n cofet?rie pentru ca toate s? ias? bine ?i clien?ii s? fie mul?umi?i. Este locul unde pasiunea, talentul, r?bdarea, d?ruirea, munca, bucuria, caldura sufleteasc? ?i iubirea de nou se transmite prin fiecare lucru care iese din cofet?rie”, m?rturise?te aceasta. ? ?in?nd cont c? gustul copil?riei reg?sit ?n cofet?ria celor dou? este din ce ?n ce mai c?utat, iar s?tm?renii au r?mas ?nc?nta?i la degustarea fiec?rui preparat, cele dou? femei au ?n vedere extinderea loca?iei ?n viitor. Cu toate c? pandemia de coronavirus le-a pus be?e ?n roate, oprind evenimentele mari de aproape un an de zile, cele dou? sper? ca ?n cur?nd s? poat? deschide un al doilea laborator, pentru a putea fi prezente la cat mai multe evenimente festive.?O nou? fa?? a modernit??ii 18 Jan 2021 | de Bogdan Anghelu?? ?n anul ?n care se ?mplinesc 20 de ani de la intrarea pe pia?a local?, Carrefour Rom?nia se apropie tot mai mult de pragul de 400 de unit??i operate la nivel na?ional. Jean Richard de Latour, CEO al retailerului francez, vorbe?te despre cum ar putea ar?ta 2021, ?n condi?iile ?n care ia ?n calcul doar scenarii de cre?tere.Anul 2020 a fost unul cu extrem de multe provoc?ri pentru to?i retailerii, mai ales ?n ceea ce prive?te adaptarea la un context schimb?tor, este de p?rere Jean Richard de Latour, CEO al Carrefour Rom?nia. ?Comportamentul consumatorilor s-a schimbat, de asemenea, uneori de la o lun? la alta. Din punctul de vedere al managementului a fost destul de interesant, pentru c? am schimbat modul de lucru pentru a ne putea adapta ?i pentru a putea reac?iona ?ntr-o perioad? scurt? de timp.” Prin urmare, spune el, au existat multe provoc?ri, dar a fost ?i un an al oportunit??ilor. Adaptarea ?i modelarea abord?rii comerciale, procesul de a r?spunde nevoilor clien?ilor au reprezentat exerci?ii foarte interesante. ?La ?nceputul acestei crize am discutat despre cum putem s? abord?m toat? situa?ia, ?i cred c? dac? nu ai un minimum de empatie fa?? de clien?i, dac? nu acorzi aten?ie at?t acestora, c?t ?i angaja?ilor - cum se simt, cum ??i exprim? ?ngrijor?rile, pentru c? acestea au fost numeroase - cred c? atunci ratezi ceea ce e important.”?ntr-un an marcat de incertitudini, rezultatele Carrefour Rom?nia au fost bune: ?n primele nou? luni ale lui 2020, retailerul a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 1,67 miliarde de euro, respectiv o cre?tere de 5,3%. Mai exact, v?nz?rile au revenit pe cre?tere ?n trimestrul al treilea, dup? ce ?n Q2 v?nz?rile like-for-like au fost la un nivel constant. Francezii au raportat pentru trimestrul al treilea o cifr? de afaceri de 570 de milioane de euro, marc?nd o cre?tere organic? de aproape 4% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. La nivel de grup, Carrefour a ?ncheiat primele nou? luni ale acestui an cu venituri de 57,84 de miliarde de euro, marc?nd o cre?tere organic? de 7,8%. ?i investi?iile ?n expansiune au fost unele importante, num?rul unit??ilor deschise anul trecut ridic?ndu-se la 25. La finalul lui 2020, Carrefour opera pe pia?a local? peste 360 de unit??i, dintre care 40 ?n format hypermarket.O nou? defini?ie a proximit??ii?Am avut o dinamic? foarte bun?, ?n general, a cotei de pia?? ?n 2020, cu o cre?tere consistent? a acesteia, de la lun? la lun?, ?n al doilea semestru”, subliniaz? Jean Richard de Latour. ?Cred c? asta s-a datorat m?surilor luate ?i faptului c? am putut s? ?i asigur?m pe consumatori c? atunci c?nd cump?r? de la noi se afl? ?n locul potrivit.” De asemenea, retailul din Rom?nia continu? s? creasc?, se se extind?, fiind o pia?? extrem de promi??toare, mai spune el, iar 2020 a avut ca motiv central compensarea efectelor generate de criz?. ?Abordarea noastr? omnicanal e principalul factor de cre?tere pentru viitor. ?n Rom?nia oper?m 4 formate (hypermarket, supermarket, proximitate, Supeco), ideea fiind de a-i oferi clientului posibilitatea s? cumpere oric?nd, de oriunde, ?i de a fi c?t mai aproape de el. Mai mult, livrarea online ?n 90 de minute reprezint? cel mai bun model de proximitate pe care ?l po?i crea. ?l ai pe mobil, pe laptop, ?l po?i accesa c?nd e?ti pe canapea cu cei mici ?i nu po?i ie?i din cas?, av?nd livrare la pre?ul din magazin. Astfel, am v?zut o cre?tere imens? a hypermarketului ca ?i canal de proximitate, ?i asta gra?ie tehnologiei ?i a platformei Bringo. Exist? clar un trend c?tre proximitate, iar asta va influen?a cre?terea retailului ?i a Carrefour ?n viitor.” Pentru Carrefour, tehnologia s-a tradus ?i prin introducerea caselor de tip self check-out, o decizie ?n acest sens fiind luat? ?nc? de acum doi ani, dup? cum explic? CEO-ul Carrefour Rom?nia, care adaug? faptul c? este surprins de gradul mare de adop?ie al acestei solu?ii ?n Rom?nia. El spune c? este o solu?ie care ofer? timp ?i e v?zut? ca fiind una sigur?, mai ales ?n timpul unei crize sanitare. ?n 2020, ?n unele hypermarketuri (spre exemplu, Corbeanca) p?n? la 50% din tranzac?iile efectuate s-au finalizat la casele self check-out, potrivit datelor companiei.O alt? inova?ie a Carrefour de anul acesta a fost lansarea Bonteria Very&So. ?Am deschis magazinul pe 1 iulie 2020, dup? prim?var?, ca un format de proximitate pe segmentul de drogherie. Pentru noi, este un test pe o nou? pia?? ?i mai exact noi segmente din aceast? pia??.” Jean Richard de Latour crede c? multe dintre tendin?ele anului 2020 se vor manifesta ?i ?n continuare, pentru c? ?ngrijor?rile cu privire la s?n?tate, la igien? vor r?m?ne. De asemenea, e-commerce ?i livrarea acas? vor deveni din ce ?n mai relevante. ?Cu toate acestea, drumul la hypermarket este o experien??, reprezint? interac?iune, deci nu cred ?ntr-o solu?ie exclusiv online, dar cu siguran?? va exista un mix ?ntre cele dou?. Ai anumite nevoi ?n anumite momente ?i vei apela la solu?ia care ?i se potrive?te. Dezvolt?m ?i sistemul click&collect pentru produsele alimentare, tot prin aplica?ia Bringo, ceea ce este un nou mod de a face cump?r?turi. Trimit online lista de cump?r?turi, cineva face acele cump?r?turi pentru mine de la Carrefour ?i apoi pot s? trec s? ?mi ridic produsele. ?ncerc?m diverse lucruri pentru a putea oferi timp clien?ilor. Dar hypermarketul r?m?ne o experien?? ?i vrem s? fie una fantastic?.”CEO-ul Carrefour Rom?nia spune ?i c? pre?urile competitive vor juca un rol important anul acesta. Aten?ia la pre?uri ?i relevan?a promo?iilor vor r?m?ne ?i dup? ce se termin? criza sanitar?, explic? el.O pia?? cu poten?ialRom?nia este o ?ar? ?fantastic?” pentru retail, fiind o pia?? foarte dinamic?, expansiv?, cu o competi?ie extrem de puternic?, spune de Latour. ?Ne construim businessul pentru a fi sustenabil ?n timp, pentru a avea capacitatea de a se adapta ?i de a cre?te pe termen lung. ?n 2021 vom s?rb?tori cea de-a 20-a aniversare a Carrefour ?n Rom?nia ?i pot spune c? ?n ace?ti ani am trecut la o abordare de tip full-service, omnichannel, ?i cred c? aceasta este una extrem de sustenabil?. Pentru noi, aniversarea va avea la baz? ideea de modernitate. Nu am fost acolo, dar am v?zut imagini de la deschiderea primului magazin din Rom?nia, cu oameni st?nd la coad? ?n Chiajna pentru c? era ceva complet nou, era ideea de retail modern. Noi abord?m modernitatea cu o fa?? nou?: e vorba de magazine, de echipele din magazine, sus?inute de tehnologie ?i de platforme, pentru c? acestea reprezint? acum o parte extrem de important? a businessului ?i vor continua s? creasc?. O nou? fa?? a modernit??ii, a? spune, aceasta este inten?ia noastr?.”Doar scenarii de cre?tere pentru 2021?n 2021, Carrefour Rom?nia va continua s? investeasc? ?n expansiune, a?a cum a f?cut-o ?i ?n 2020, potrivit CEO-ului. ?De asemenea, vom investi ?n tehnologie, at?t ?n zona de back office, c?t ?i ?n cea de front office, ?n solu?ii care ?nlesnesc procesul de achizi?ie pentru clien?i. Avem un plan consistent de expansiune pe toate formatele.” Jean Richard de Latour crede ?cu t?rie” c? exist? loc pentru dezvoltarea zonei de agrobusiness ?n Rom?nia, pentru dezvoltarea capacit??ii de produc?ie. ?Avem de lucrat pentru a lista mai mul?i furnizori locali, pentru c? sunt iubi?i de consumatori. Vrem, de asemenea, s? extindem zona de private label ?n aceast? direc?ie.” Este de remarcat aici evolu?ia m?rcii private Drag De Rom?nia, care a ?nregistrat o cre?tere de peste 20% ?n 2020 fa?? de 2019.?Avem ?i un program numit Deschidem Vinul Rom?nesc, prin intermediul c?ruia am adus al?turi de noi mul?i produc?tori locali care nu erau ?nainte lista?i. Este doar un exemplu, dar credem c? va avea un rol important ?n cre?terea businessului ?n urm?torii ani”, adaug? de Latour. ?n concluzie, legat de climatul macroeconomic, consum ?i retailul ?n general, CEO-ul Carrefour Rom?nia spune c? exist? c?teva ipoteze, dar nu ar ?ndr?zni s? avanseze vreo cifr? ?n acest sens. ?Mergem ?ns? pe ideea c? va exista cre?tere ?n 2021, pentru c? exist? suficient loc de cre?tere pe pia?a de retail, ?i sper?m c? va fi m?car similar? cu cea de anul acesta. Toate scenariile luate ?n calcul implic? cre?tere, at?t ?n ceea ce prive?te expansiunea, c?t ?i like-for-like.”?Asalt masiv al nem?ilor pe pia?a muncii din Rom?nia. Ce preg?te?te lan?ul de magazine Lidl ?n perioada urm?toare ?n Rom?nia Ramona Cornea 17 ianuarie 2021 Discounterul german Lidl va men?ine ritmul angaj?rilor ?n 2021 ?i va aduce ?ntre 1.500 ?i 2.000 de oameni noi ?n companie, dup? cum spune Anca Com?neanu, director HR Services la Lidl Rom?nia.?Ne-am propus ca ?n 2021 s? men?inem ritmul angaj?rilor ?i estim?m c? ne vom m?ri echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“Discounterul german Lidl va men?ine ritmul angaj?rilor ?n 2021 ?i va aduce ?ntre 1.500 ?i 2.000 de oameni noi ?n companie, dup? cum spune Anca Com?neanu, director HR Services la Lidl Rom?nia.??n Rom?nia, re?eaua Lidl are peste 9.000 de angaja?i, ?n toate cele 289 de magazine ?i 5 centre logistice, iar acest num?r este ?n continu? cre?tere. Odat? cu inaugur?rile magazinelor Lidl din toat? ?ara, contribuim constant ?i la cre?terea economic? a comunit??ii locale prin crearea de noi locuri de munc?. Astfel, urm?rind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca ?n 2021 s? men?inem ritmul angaj?rilor ?i estim?m c? ne vom m?ri echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Com?neanu pentru Ziarul Financiar.DIVERSECe au g?sit inspectorii ANSVSA ?n urma controalelor efectuate ?n decembrie ByHYPERLINK ""RO.ALIMENT JANUARY 18, 2021 Direc?iile sanitare veterinare ?i pentru?siguran?a alimentelor?jude?ene precum ?i a municipiului Bucure?ti au efectuat un num?r de 9.918 controale ?n unit??ile din industria agroalimentar? pe parcursul lunii decembrie 2020.Potrivit unei inform?ri a?Autorit??ii Na?ionale Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor, verific?rile fac parte din Programul de supraveghere ?i control pentru anul 2020.Viza?i au fost operatorii din industria alimentar? care ??i desf??oar? activitatea ?n domenii precum: fabricarea produselor de mor?rit, p?inii ?i produselor de patiserie, altor produse alimentare, b?uturilor r?coritoare ?i alcoolice, precum ?i unit??i de depozitare – alimentare, semin?e, legume – fructe.?n urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformit??i, dintre care men?ion?m:neconformit??i privind respectarea bunelor practici de igien? ?i fabrica?ie cum ar fi: ne?ntre?inerea igienic? a spa?iilor de depozitare, ?ntre?inerea necorespunz?toare a spa?iilor tehnologice de produc?ie, lipsa sursei de ap? ?i a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angaja?i, neasigurarea stocurilor corespunz?toare de substan?e destinate opera?iunilor de dezinfec?ie, neefectuarea opera?iunilor de DDD ?n condi?iile legisla?iei specifice domeniului alimentar; neconformit??i privind ?ntre?inerea ?i igiena echipamentului de protec?ie sanitar? a personalului muncitor ?i/sau legate de atestarea st?rii de s?n?tate a acestuia;neconformit??i privind monitorizarea ?i implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;neconformit??i legate de asigurarea trasabilit??ii ?i conformit??ii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiz? cu rezultate nesatisf?c?toare);alte tipuri de neconformit??i: desf??urarea de activit??i ne?nregistrate sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, nu exist? eviden?e ?n ceea ce prive?te triajul epidemiologic, neremedierea deficien?elor constatate de inspectorii sanitari veterinari la controlul precedent.Ca urmare a neregulilor constatate ?i ?nc?lc?rii prevederilor legisla?iei ?n domeniul siguran?ei alimentelor, au fost dispuse m?suri pentru remedierea deficien?elor constatate ?i s-au aplicat 89 de sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 484.200 de lei.GLOBALAnaliz? Saxo Bank: Cerealele se scumpesc pe pie?ele interna?ionale, pe m?sur? ce impulsul energiei ?i metalului se estompeaz? Roxana Rosu 18.01.2021, Pre?ul majorit??ii m?rfurilor a crescut constant ?n ultimele luni, tendin?? care s-a men?inut ?i ?n a doua s?pt?m?n? a lunii ianuarie, de?i ?ntr-un ritm ?ncetinit, arat? o analiz? a Saxo Bank.Principala excep?ie a fost sectorul de cereale care a crescut mai mult, dup? ce un raport guvernamental american a ar?tat c? oferta scade, ?n timp ce a crescut cererea cu mai mult dec?t era a?teptat.Pia?a bull de ?ase luni ?n culturi a primit un nou impuls s?pt?m?na trecut?, dup? ce raportul Guvernului SUA de aprovizionare ?i cerere a agriculturii mondiale (WASDE) a redus perspectivele de la a?tept?rile deja reduse. Combina?ia de reduceri la produc?ia de porumb ?i soia din SUA ?i estim?rile pentru mai multe exporturi au ajutat la sus?inerea pre?urilor, ambele culturi ajung?nd la maxime pe ultimii ?apte ani.?n plus, pre?urile la gr?u au crescut dup? ce Rusia a declarat c? noua sa tax? la exportul de gr?u care, ?mpreun? cu bordurile la export, va fi introdus? pe 15 februarie. Ea va cre?te ?i mai mult, ?n eforturile de calmare a pre?urilor interne la produsele alimentare. Aceast? combina?ie a ajutat la cre?terea pre?urilor la gr?u din Chicago la un nivel record pe ultimii ?ase ani.Cre?terea pre?urilor m?rfurilor agricole, condus? de cereale ?i oleaginoase, a avut loc ?ntr-o anumit? m?sur? ?n timp ce accentul pe pia?? a fost pus ?n alt? parte. Dar cre?terea continu?, care a dus la cre?terea indicelui agricol Bloomberg cu peste 40% ?n ultimele ?ase luni, a ?nceput s? renasc? ?ngrijor?rile cu privire la impactul asupra economiei ?i infla?iei.?n timp ce cre?terea pre?urilor se poate ?ntrerupe p?n? c?nd lansarea vaccinului va prinde av?nt, pia?a va trebui s? se bazeze pe cererea continu?, suficient de puternic?, de investi?ii pentru a men?ine pie?ele sus?inute ?n lunile urm?toare, c?nd impactul negativ al bloc?rilor ?i al mobilit??ii reduse va fi cel mai mare.Randamentele obliga?iunilor americane pe termen lung au crescut brusc dup? ce democra?ii au ob?inut majoritatea Senatului ?i, ?mpreun? cu lansarea vaccinurilor, a ridicat temporar ?ngrijor?ri cu privire la faptul c? Rezerva Federal? va cre?te dob?nda mai devreme dec?t se a?tepta. Cu toate acestea, aceste griji au disp?rut dup? ce pre?edintele Fed a declarat c? FOMC nu va cre?te dob?nda dec?t dac? vor vedea semne ?ngrijor?toare ale infla?iei. Un alt indiciu c? b?ncile centrale din ?ntreaga lume sunt preg?tite s? lase infla?ia s? creasc? mai mult ?nainte de a ac?iona pentru a sprijini cre?terea ?i crearea de locuri de munc?.Saxo Bank estimeaz? c? aurul va ajunge la 2200 dolari/uncia, iar cel al argintului la 35 dolari/uncie.Av?nd ?n vedere aceste evolu?ii, aurul poate petrece ceva timp calibr?ndu-se la mi?c?rile recente ale dolarului ?i randamentelor, ?nainte de a ?ncepe din nou s? urce. Dup? c?derea de la ?nceputul lunii ianuarie, aurul s-a a?ezat ?ntr-un interval relativ restr?ns ?n jurul valorii de 1850 USD / uncie ?i, mai ales, peste media sa mobil? de 200 de zile, ?n prezent la 1843 USD / uncie. Pentru a clarifica calea pentru o recuperare, aurul trebuie acum s? dep??easc? 1865 USD / uncie, ?n timp ce suportul liniei de trend poate fi g?sit la 1820 USD / uncie.Angaja?ii Unilever nu se vor mai ?ntoarce niciodat? la birou ?n regim full-time. CEO-ul companiei: ?Nu cred c? vom reveni vreodat? la modelul de cinci zile de munc? de birou pe s?pt?m?n?” Eduard Ivanovici 16.01.2021, ?eful gigantului anglo-olandez Unilever a declarat c? angaja?ii companiei nu vor mai lucra niciodat? cinci zile pe s?pt?m?n? ?n cadrul birourilor, indic?nd c? pandemia de COVID-19 va transforma radical modul ?n care muncim, scrie The Guardian.CEO-ul Alan Jope spune c? firma ??i ?ncurajeaz? to?i angaja?ii s? se vaccineze ?mpotriva coronavirusului ?i exclude din start inocularea obligatorie a acestora. Astfel, compania ?i va testa ?n mod regulat pe cei care nu doresc s? se vaccineze.Jope a mai ad?ugat c? Unilever va studia mai multe tipare de munc? dup? ce pandemia a scos la iveal? faptul c? schimb?rile radicale pot ap?rea mult mai rapid dec?t ne-am fi imaginat ini?ial.Unilever, a treia cea mai valoroas? companie din cadrul Bursei din Londra, este produc?torului unor branduri precum Dove, Lipton, Persil ?i Knorr.CEO-ul nu se a?teapt? ca angaja?ii din Europa de Vest ?i America de Nord s? se ?ntoarc? la birou mai devreme de luna aprilie, declar?nd c? firma va folosi o ?modalitate hibrid” prin care va alterna telemunca ?i munca la birou. Schimb?rile se vor aplica tuturor angaja?ilor, circa 150.000 la nivel global.?Nu cred c? ne vom ?ntoarce vreodat? la modelul de cinci zile de munc? de birou pe s?pt?m?n?. Pare un aspect deja ?nvechit”, spune Alan Jope.Banca american? Morgan Stanley a prezis vara trecut? c? 30% dintre angaja?ii din SUA vor lucra de acas? dup? terminarea pandemiei, de dou? ori peste nivelurile pre-COVID.Unilever a anun?at la sf?r?itul anului trecut c? to?i angaja?ii din Noua Zeeland? vor lucra patru zile pe s?pt?m?n? pentru o perioad? de 12 luni. Dac? experimentul va ?mbun?t??i nivelul de performan??, Unilever inten?ioneaz? s? aplice modelul pentru to?ii angaja?ii companiei.Industria tequilei a dobor?t trei recorduri ?n 2020. Cum a ajuns b?utura mexican? la exporturi istorice, ?n plin? pandemie ?HYPERLINK ""InCont.ro, 15 ianuarie 2021 Industria tequilei mexicane a dobor?t trei recorduri ?n 2020, de produc?ie, export ?i consum de agave, ?n pofida crizei sanitare ?i economice provocate de pandemia Covid-19 la nivel mondial, a anun?at Consiliul pentru Reglementarea Tequila (CRT). Institu?ia a semnalat, ?ntr-un comunicat, c?, potrivit cifrelor ?nregistrate, produc?ia acestei b?uturi a fost de 374 milioane de litri, cu 6,3% mai mult fa?? de 2019, acesta fiind ?i cel mai bun an pentru produc?ia de tequila 100% din agave, care a ajuns la nivelul maxim istoric de 228 milioane litri."Exportul continu? s? fie elementul cheie ?n dezvoltarea acestei agroindustrii, iar ?n 2020 a crescut cu dou? cifre, ajung?nd la 286 milioane de litri, cu 16,3% mai mult comparativ cu 2019", se men?ioneaz? ?n comunicat, potrivit?Agerpres.Totodat?, categoria 100% din agave "a ajuns la nivelul maxim istoric de exporturi, fiind trimis? la nivel mondial o cantitate de 163,1 milioane de litri tequila 100% din agave".?n ceea de prive?te consumul de agave pentru tequila, soiul "weber azul"a raportat o cre?tere fa?? de 2019 de 4,8%, ajung?nd la 1.407.000 anismul de reglementare a subliniat c? 2020?"a fost un an atipic pentru toat? lumea ?i pentru diferitele industrii care sus?in economia statelor, ?ns? industria mexican? de tequila, care a fost considerat? o industrie esen?ial? ?n timpul pandemiei, a avut cifre pozitive".Sursa citat? a reamintit c? ?n perioada cuprins? ?ntre aprilie ?i august industria de tequila?"a resim?it efectele pandemiei, ?nregistr?nd cre?teri de p?n? la 0,3%, dar, din septembrie statisticile ?i-au revenit, ajung?nd s? fie ?nregistrate ?n 2020 trei noi recorduri".?n ceea ce prive?te principalele destina?ii pentru b?utura mexican?, Statele Unite au continuat s? se situeze ?n fruntea topului principalelor ??ri importatoare de tequila, cu 254 milioane de litri ?n 2020, ceea ce reprezint? 88,9% din totalul exporturilor. Pe locurile urm?toare s-au situat Germania, Spania, Canada ?i Fran?a.?n ceea ce prive?te reglement?rile interna?ionale ?n materie de protec?ie, CRT a semnalat c? pe parcursul anului trecut au fost trei noi ?nregistr?ri ale m?rcii, ?n Noua Zeeland?, Singapore ?i Ucraina.Cu aceste trei ??ri, num?rul statelor unde tequila este marc? protejat? a ajuns la 55, inclusiv SUA ?i Uniunea European?, cele dou? destina?ii principale pentru exporturi.La finele anului 2020, ?n aceast? industrie operau 163 de firme produc?toare de tequila certificate, acestea produc?nd 1.758 m?rci.UNIUNEA EUROPEANA RECOMMENDATION FOR A DECISION to raise no objections to Commission delegated regulation of 4 December 2020 amending Delegated Regulation (EU) 2020/427 as regards the date of application of the amendments to certain detailed production rules for organic products in Annex II to Regulation (EU) 2018/848 of the European Parliament and of the Council - B9-0055/2021 15-01-2021 05:07 PM CETRECOMMENDATION FOR A DECISIONpursuant to Rule 111(6) of the Rules of Procedureto raise no objections to Commission delegated regulation of 4 December 2020 amending Delegated Regulation (EU) 2020/427 as regards the date of application of the amendments to certain detailed production rules for organic products in Annex II to Regulation (EU) 2018/848 of the European Parliament and of the Council . (C(2020) 8462 - 2020/2902(DEA))Norbert Lins on behalf of the Committee on Agriculture and Rural DevelopmentSource :?? European Union, 2021 - EP Briefing - CAP horizontal regulation: Financing, management and monitoring of the common agricultural policy for 2021-2027 - 18-01-2021 18-01-2021 12:00 AM CET As part of the preparation of the EU budget for 2021-2027, the European Commission put forward a new set of regulations to shape the future EU Common Agricultural Policy (CAP) on 1 June 2018. The proposal for a regulation on the financing, management and monitoring of the CAP provides the legislative framework for adapting the financing, management and monitoring rules to a new CAP delivery model. This seeks to achieve more subsidiarity and simplification, with greater responsibility given to Member States, a shift from ensuring single transaction compliance to monitoring system performance in each Member State, and reduced 'red tape', among other things. Third edition. The 'EU Legislation in Progress' briefings are updated at key stages throughout the legislative procedure. Source : ? European Union, 2021 - EP Draft agenda - Monday, 25 January 2021 - Tuesday, 26 January 2021 - PE663.279v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 18-01-2021 03:33 PM CET Source : ? European Union, 2021 - EP Briefing - CAP strategic plans - 18-01-2021 18-01-2021 12:00 AM CET The Commission's legislative proposals on the future of the common agricultural policy (CAP) were published on 1 June 2018. They comprise three proposals: a regulation setting out rules on support for CAP strategic plans; a regulation on the single common market organisation (CMO) and a horizontal regulation on financing, managing and monitoring the CAP. The proposal for a regulation on CAP strategic plans introduces a new delivery model, described by the Commission as a fundamental shift in the CAP, involving a shift from compliance towards results and performance. It includes a new distribution of responsibilities between the EU and Member States. A new planning process is proposed which will cover both Pillar I (direct payments) and Pillar II (rural development) of the CAP. Second edition of a briefing originally drafted by James McEldowney and Patrick Kelly. The 'EU Legislation in Progress' briefings are updated at key stages throughout the legislative procedure. Source : ? European Union, 2021 - EP Brexit: DG SANTE s-a preg?tit pentru o nou? rela?ie cu Regatul Unit/Prevederi esen?iale adoptate ?nainte de Brexit15/01/2021Bernard Van Goethem, directorul responsabil cu preg?tirea pentru situa?ii de criz? ?n sectorul alimentar, al animalelor ?i al plantelor ?i ?ns?rcinat cu gestionarea dosarelor privind Brexit ?n cadrul DG SANTE, prezint? lucr?rile preg?titoare desf??urate de DG SANTE ?n perspectiva datei de 1 ianuarie 2021.A?a cum a declarat pre?edinta von der Leyen luna trecut?, 2021 ?nseamn? ?un nou ?nceput pentru ace?ti vechi prieteni”, dup? ce, la 31 decembrie, odat? cu ?ncheierea perioadei de tranzi?ie, Regatul Unit a ?ncetat s? mai aplice cadrul de reglementare al Uniunii Europene. Comisia a pus bazele acestei etape, iar UE este bine preg?tit?.??n special, DG SANTE a solu?ionat ultimele chestiuni r?mase ?n domeniul politicii sanitare, fitosanitare ?i farmaceutice, ?n cadrul?protocolului privind Irlanda ?i Irlanda de Nord?(?protocolul”). ?n temeiul acestui protocol, ?n vigoare de la 1 ianuarie 2021, Irlanda de Nord va r?m?ne ?n pia?a unic? a UE pentru chestiunile sanitare ?i fitosanitare. Animalele, plantele ?i produsele derivate din acestea care intr? ?n Irlanda de Nord din Regatul Unit vor face obiectul unor controale la frontier?.Comisia a monitorizat ?ndeaproape legisla?ia Regatului Unit ?n domeniul sanitar ?i fitosanitar pentru a evalua dac? pot fi autorizate importurile de produse britanice ?n UE ?i pentru a se asigura c? statele membre pot continua s? exporte toate categoriile de animale ?i m?rfuri ?n Regatul Unit. ?n plus, Regatul Unit va introduce treptat un sistem de certificare ?i control ?n perioada ianuarie-iulie 2021.?Comisia a sprijinit statele membre cele mai afectate de Brexit, cum ar fi Irlanda, Fran?a, Belgia ?i ??rile de Jos, ?n m?surile de preg?tire pentru construirea ?i extinderea posturilor lor de control la frontier?. Aceste posturi sunt acum opera?ionale, iar cele britanice vor fi ?ncep?nd din iulie 2021.?n decembrie, Comisia a modificat legisla?ia relevant? pentru a include Regatul Unit printre ??rile ter?e autorizate s? exporte ?n UE animale ?i produse de origine animal?. Am modificat, de asemenea,?actul delegat privind tranzitul?pentru a asigura accesul nerestric?ionat al Irlandei la pia?a intern?.?Reprezentan?ii UE vor fi prezen?i ?n Irlanda de Nord ?n timpul controalelor oficiale, ?n special la punctele de frontier?, pentru a se asigura c? legisla?ia UE este pus? ?n aplicare ?n conformitate cu protocolul.Acesta se aplic?, de asemenea, ?n cazul medicamentelor. Comisia a depus eforturi, ?n cooperare cu autorit??ile competente, cu Agen?ia European? pentru Medicamente (EMA) ?i cu autorit??ile na?ionale, pentru a se asigura c? toate medicamentele introduse ?n UE sau ?n Irlanda de Nord sunt ?n conformitate cu cerin?ele de reglementare prev?zute ?n dreptul Uniunii, astfel ?nc?t lan?ul de aprovizionare s? fie protejat ?n toate statele membre.???n pofida nivelului bun de preg?tire, Comisia a publicat, la?22 decembrie 2020, o comunicare?care urm?re?te s? ofere solu?ii pentru a evita penuria de medicamente pe pie?ele mici care s-au bazat ?n mod tradi?ional pe aprovizionarea cu sute de medicamente din Marea Britanie (?n special, Irlanda, Irlanda de Nord, Cipru ?i Malta). De?i ?ntreprinderile nu au f?cut investi?iile necesare pentru a sprijini modific?rile normative necesare pentru aceste pie?e mici, Comisia a luat m?suri pentru a se asigura c? pacien?ii nu sunt priva?i de medicamentele esen?iale dup? Brexit.?De asemenea, comunicarea va acorda industriei farmaceutice mai mult timp pentru a-?i adapta la consecin?ele Brexitului procedurile de autorizare privind introducerea pe pia??, ?i anume ?n ceea ce prive?te autorizarea fabric?rii ?i testarea la eliberarea loturilor de medicamente de uz uman ?i veterinar, precum ?i a loturilor de medicamente utilizate ?n studiile clinice. Comunicarea vizeaz?, de asemenea, introducerea unor m?suri de combatere a falsific?rii medicamentelor.?Regatul Unit ?i UE au convenit, prin intermediul anexei privind produsele farmaceutice, s? asigure recunoa?terea reciproc? a certificatelor de bun? practic? de fabrica?ie. Acest acord ?i va permite UE s? economiseasc? resurse destinate inspec?iilor. UE va continua s? recunoasc? certificatele de bun? practic? de fabrica?ie eliberate de Regatul Unit pentru siturile din Regatul Unit, precum ?i pentru ??rile ter?e.?n practic?, anexa va oferi avantajele altor acorduri de recunoa?tere reciproc? privind inspec?iile pentru o gam? larg? de produse, compar?ndu-se cu un acord similar cu Elve?ia.?n ultimii patru ani, am lucrat intens pentru a ne preg?ti pentru aceast? eventualitate. Comisia va face tot posibilul pentru ca ie?irea Regatului Unit din UE s? nu aib? un impact negativ asupra statelor membre, ?ntreprinderilor ?i cet??enilor.Agricultur?: Comisia European? public? o list? cu posibile programe ecologice HYPERLINK ""Cosmin Zaharia?in?Legislatie?18 January 2021Comisia a publicat o?list? a poten?ialelor practici agricoleC?uta?i traducerile disponibile pentru linkul precedent?pe care programele ecologice le-ar putea sprijini ?n cadrul viitoarei politici agricole comune (PAC). ?n cadrul reformei PAC, aflat? ?n prezent ?n curs de negociere ?ntre Parlamentul European ?i Consiliu, programele ecologice reprezint? un nou instrument menit s? recompenseze fermierii care aleg s? mearg? mai departe ?n ceea ce prive?te protec?ia mediului ?i ac?iunile ?n domeniul climei.Imagine de?TotumRevolutum de la PixabayAceast? list? urm?re?te s? contribuie la dezbaterea privind reforma PAC ?i rolul acesteia ?n atingerea obiectivelor Pactului verde european. Lista spore?te, de asemenea, transparen?a procesului de elaborare a planurilor strategice PAC ?i le ofer? fermierilor, administra?iilor, oamenilor de ?tiin?? ?i p?r?ilor interesate o baz? pentru discu?iile ulterioare cu privire la utilizarea optim? a acestui nou instrument.Viitoarea PAC va juca un rol vital ?n gestionarea tranzi?iei c?tre un sistem alimentar durabil ?i ?n sprijinirea fermierilor europeni pe tot parcursul acesteia. Programele ecologice vor contribui ?n mod semnificativ la aceast? tranzi?ie ?i la ?ndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Comisia a publicat?Strategia ?De la ferm? la consumator”??i?Strategia ?n domeniul biodiversit??ii??n mai isia ?i-a prezentat?propunerile de reform? a PAC??n 2018, introduc?nd o abordare mai flexibil?, mai bazat? pe performan?? ?i pe rezultate, care ?ine seama de condi?iile ?i de nevoile locale, sporind ?n acela?i timp ambi?iile la nivelul UE ?n ceea ce prive?te durabilitatea.Parlamentul European ?i Consiliul au convenit asupra?pozi?iilor lor de negociere privind reforma PAC??la 23, respectiv 21 octombrie 2020, ceea ce a permis ?nceperea trilogurilor la 10 noiembrie 2020. Comisia este hot?r?t? s? ??i joace pe deplin rolul la negocierile din cadrul trilogului privind PAC, ?n calitate de intermediar onest ?ntre colegiuitori ?i de for?? motrice c?tre o mai mare sustenabilitate ?n vederea ?ndeplinirii obiectivelor Pactului verde european.Noul coronavirus poate ataca vacile, oile sau g?inile? R?spuns oficial primit de la Bruxelles! agrointeligenta.ro - 17 ianuarie 2021 Covid-19 ?n forma ini?ial? nu atac? animalele de ferm?…cel pu?in deocamdat?! Este mesajul lini?titor ?i, culmea, ?n acela?i timp ?ngrijor?tor venit de la Bruxelles. Chestiunea delicat? a fost discutat? la Bruxelles unde situa?ia fermelor de nurci lichidate din cauza noului coronavirus face ca discu?iile s? ating? ?i posibilitatea ca alte animale s? fie afectate.Europarlamentarul Daniel Buda dezv?luie ce s-a discutat la Bruxelles ?n raport cu pandemia de Covid-19 ?i afectarea fermelor de animale. ”?n cadrul Comisiei de Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Parlamentul European, al c?rei vicepre?edinte sunt, a avut loc o dezbatere cu privire la sectorul cre?terii nurcilor. Acest sector a fost practic decimat deoarece aproape toat? popula?ia de nurci din UE, respectiv 21 de milioane de nurci au fost ucise! Acest lucru a fost necesar, spun speciali?tii, deoarece virusul se transmitea de la om la nurc? ?i invers. ?n interventia pe care am avut-o, am ridicat problema compatibilit??ii acestui virus cu celelalte animale, at?t c?ini ?i pisici, c?t ?i cu animalele de ferm?. De?i ?n mod aparent, pare o banalitate, totu?i nu ne putem permite sa trat?m aceast? problem? cu indiferen??. P?n? mai ieri, acest virus p?rea o glum?, dar vedem c? ast?zi ne cost? scump via?a de zi cu zi. S? nu uit?m c? avem virusul Pestei Porcine Africane sau a gripei aviare care provoac? pagube ?nsemnate sectorului zootehnic ?i afecteaz? capacitatea de aprovizionare a popula?iei, mai ales cu carne de porc. Nu este o noutate faptul c? acest virus Sars-COV-2 a luat pe nepreg?tite at?t autorit??ile UE, c?t ?i ?ntreaga omenire. B?lb?ielile de la ?nceputul pandemiei au costat omenirea sute de mii de mor?i! Efectele asupra sectorului economic sunt devastatoare, sute de mii de firme intr?nd ?n faliment, cu consecin?a pierderii locurilor de munc? pentru milioane de oameni. Cu siguran??, vom asista la modific?ri comportamentale at?t la nivel individual, c?t ?i la nivel social”, arat? Daniel Buda.Dublarea acestei crize sanitare cu o criz? alimentar? generat? de posibila decimare a animalelor de ferm? ar putea fi catastrofal? pentru ?ntreaga omenire, trage europarlamentarul un semnal de alarm?. ”Mai ?n glum?, mai ?n serios, ?tim cu to?ii de ce au disp?rut dinozaurii. Iar pentru cei care nu ?tiu, dispari?ia lor a fost cauzat? de lipsa hranei. Revenind la zilele noastre, tocmai de aceea, am solicitat Directorului DG SANTE din cadrul Comisiei Europene, domnului Francisco J. Reviriego Gordejo, s? ?mi comunice dac? s-au facut teste de compatibilitate ?ntre COVID-19 ?i animalele de ferm?. R?spunsul acestuia a fost unul ?mbucur?tor. Deocamdat?, vacile, oile, porcii ?i p?s?rile sunt incompatibile cu aceast? varianta a virusului. ?n acela?i timp, am solicitat ca ?n continuare, departamentele de cercetare din ?ntreaga Uniune European?, s? urm?reasc? cu aten?ie acest aspect, mai ales c? virusul sufer? muta?ii periodice, dup? cum se poate observa. De asemenea, nu lipsit de relevan?? este ?i faptul c? trebuie evaluate inclusiv aspectele ce ?in de vaccinarea animalelor ?ntr-o etap? ulterioar?, dac? va fi cazul. Legat de c?ini ?i pisici, ve?tile nu sunt la fel de bune deoarece ?ntre acestea ?i virus exist? compatibilitate. Sincer, apreciez eforturile departamentelor de specialitate de la nivelul UE ?n aceast? direc?ie. Prin implicarea lor eficient?, vreau s? cred, c? cel pu?in deocamdat?, lucrurile pot fi controlate cu succes”, a ar?tat oficialul rom?n din Parlamentul European. Transparen?? total? ?n Asocia?ia For?a Fermierilor! Toate organiza?iile din mediul asociativ agricol pot participa la ?edin?ele noastre! Vlad Macovei - 18 ianuarie 2021 Asocia?ia For?a Fermierilor a pornit cu dreptul, avem al?turi de noi un num?r mare de membri, care cre?te la o zi la alta. Suntem ?n linie dreapt? cu solicitarea c?tre Ministerul Agriculturii pentru a participa la consult?rile privind Planul Na?ional Strategic. Preg?tim prima AGA pentru a stabili planul de ac?iune. Pentru c? suntem ?ntr-un moment important pentru viitorul mi?c?rii de reprezentare a intereselor legitime ale fermierilor rom?ni ?i de lupt? pentru ap?rarea drepturilor acestora, doresc s? v? comunic c?teva mesaje ?i propuneri. Tuturor fermierilor din Rom?nia, indiferent dac? sunte?i membri sau nu ?ntr-o asocia?ie dar ?i actualilor lideri ai organiza?iilor. Celor c?rora le pas? de viitorul sectorului agroalimentar ?i al satului rom?nesc, ?n general.V? a?tept pe to?i al?turi de mine ?i de membrii Asocia?iei For?a Fermierilor. Dac? vre?i s? punem, ?mpreun?, agricultura ?n ofensiv?, v? rog s? ne trimite?i un mail pe adresa contact@fortafermierilor.ro pentru a v? putea oferi mai multe detalii. Avem ?n statut ?i calitatea de membru sus?in?tor, pentru organiza?ii ?i institu?ii care sus?in activitatea noastr?Conform statului nostru, Asocia?ia For?a Fermierilor, nu condi?ioneaz? ?n niciun fel calitatea de membru, pute?i fi implicat ?n c?te organiza?ii considera?i c? este util. Nici m?car nu v? solicit?m aceste informa?ii, este dreptul dumneavoastr? de a fi ?n c?te asocia?ii dori?i. Mai mult, asocia?ia noastr? v? ?ncurajeaz? s? fi?i c?t mai activ prezent ?n mediul asociativ din sectorul agroalimentarLansez invita?ia liderilor din ProAgro, LAPAR, APPR, UNCSV, Clubul Fermierilor de a deveni membri ?n Senatul Asocia?iei For?a Fermierilor sau, ca alternativ?, membri de onoare ai Asocia?iei For?a Fermierilor. ?n felul acesta, vor putea participa la toate ?edin?ele noastre, vor avea acces la toate discu?iile noastre, la toate ini?iativele ?i ac?iunile pe care le preg?tim. ?n zilele urm?toare, vom trimite scrisorile oficiale de invita?ieInvit?m toate organiza?iile din mediul asociativ agricol, indiferent de domeniu, s? vin? al?turi de noi, vom fi structura ?n care vom g?si numitorul comun pentru toate obiectivele dumnealor, chiar dac? la prima vedere unele sunt divergenteVoi propune membrilor no?tri, cu ocazia primei noastre ?edin?e, ca toate ?nt?lnirile noastre s? aib? o component? public?, care s? fie transmis? live ?n mediul online ?i pe social-media, astfel ?nc?t to?i fermierii s? aib? acces la discu?iile noastre strategiceTransparen?a total? are un scop suplimentar: Toleran?? zero fa?? de blaturi cu deciden?ii politici, lupt? pe bune pentru consult?ri reale cu privire la PNS ?i PAC 2021-2027, ?n care to?i fermierii s? fie implica?i. Cu transmiterea tuturor lucr?rilor, ?n direct, pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii, pentru ca fermierii s? vad? exact cine ?i ce a sus?inut acoloRedactarea unei scrisori comune de pozi?ie c?tre Adrian Oros, ministrul Agriculturi, valabil? ?i pe viitor pentru oricine va fi ministru. ?n aceast? scrisoare, to?i reprezenta?ii fermierilor vor defini care este rela?ia de lucru ?i de colaborare pe care o doresc ?i ?n ce condi?ii aceasta se poate ob?ine?nceperea consult?rilor cu fermierii pentru a construi un proiect de Pact Na?ional pentru sectorul agroalimentar ?i pentru viitorul satului rom?nesc. ?Pe care, mai apoi, s? ?l propunem demnitarilor statului rom?n pentru analiz?, negocieri ?i semnare de c?tre toate partideleDemararea urgent? unei campanii publice de comunicare privind necesitatea redact?rii de c?tre MADR ?i mai apoi adopt?rii de c?tre Guvern a unei Ordonan?e de Urgen?? pentru acordarea desp?gubirilor pentru culturile de prim?var? din 2020, ?nainte de votarea Legii BugetuluiInventarierea de urgen?? a tuturor problemelor sesizate de c?tre fermierii rom?ni din toat? ?ara, din toate sectoarele, ?i ?ntocmirea unui plan de lucru care s? stea la baza ac?iunilor noastre viitoare.....................................BREXITBrexitul ?ncepe s? se simt? ?n supermarketurile britanice: rafturi goale ?n raioanele de fructe ?i legume, 17.01.2021 08:39La aproape dou? s?pt?m?ni de la ie?irea Marii Britanii din UE, ?apocalipsa” Brexit ?ncepe s? se vad? ?n supermarketuri, care se confrunt? cu lipsuri serioase ?n aprovizionare, mai ales dac? este vorba despre produse perisabile, care se aduceau din import.??oferii de camioane sunt obliga?i s? a?tepte, ?n unele cazuri, zile ?n ?ir pentru a avea toate actele ?n regul? ca s? poat? introduce ?n Marea Britanie bunuri din ??rile UE. Schimb?rile care au intervenit ?n sistemul vamal risc? s? lase goale rafturile supermarketurilor ?i deja au fost surprinse imagini ?n care raioanele de ?legume-fructe” erau efectiv f?r? marf?. ?i florile olandeze lipsesc, glastrele au r?mas goale.Existau?temeri ?i avertismente?c? a?a se va ?nt?mpla ?nc? ?nainte de producerea efectiv? a Brexitului. Oric?t s-ar fi ?ncercat constituirea de stocuri, unele m?rfuri sunt prea perisabile pentru a putea rezista prea mult. Scaden?a se pare c? a venit.??Nu-i bine deloc. Situa?ia asta pentru mine ?nseamn? prea mult? h?r?og?raie, prea mult? a?teptare, tot timpul trebuie s? a?tep?i”, se pl?nge un ?ofer polonez de camion, citat ?ntr-un reportaj?Euronews.?Sunt deja avertismente c? unii transportatori pur ?i simplu s-ar putea s? refuze s? mai livreze bunuri ?n Marea Britanie. Prefer? s? o fac? dec?t s? se ocupe de toate actele ?i toat? birocra?ia. Unii ?oferi sunt pl?ti?i ?n func?ie de kilometrii parcur?i, iar dac? stau pe loc, bloca?i la vam?, nu le convine, a?a c? vor prefera cursele ?n interiorul Europei, explic? un specialist ?n domeniu.??n Irlanda de Nord, unde noua rela?ie cu UE este ?i mai complicat? dec?t ?n restul Marii Britanii, lipsurile de aprovizionare cu produse britanice sunt o realitate. ?Nu putem primi livr?rile. Companiile ne iau comenzile, apoi ne sun? ?napoi ?i ne spun c? nu pot face livrarea”, se pl?nge managerul unui magazin de delicatese din Belfast.?Irlanda de Nord face parte din Regatul Unit, dar are grani?? terestr? cu Republica Irlanda, care este membr? UE. Comercian?ii spun c? ?n lipsa livr?rilor la timp din Marea Britanie, singura lor opt?ine este s?-?i umple rafturile cu produse din UE. Republica Irlanda ?i-a intensificat, de altfel, serviciile de feribot pentru camioanele din Europa care ?nainte veneau via Regatul Unit. / CHINAPre?ul gr?ului cre?te, ?n urma evolu?iilor din Rusia ?i China Profit.ro scris ast?zi, 14:56Cota?ia gr?ului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii ?ase ani la Bursa de la Chicago, dup? ce principalul exportator, Rusia, a anun?at c? inten?ioneaz? s? majoreze taxa la exporturile de gr?u p?n? la 50 de euro pe ton?, de la 1 martie ?i p?n? la 30 iunie, ceea ce ar putea face gr?ul provenit din alte ??ri mai atractiv pentru cump?r?tori, transmite Bloomberg.La bursa de la Chicago, contractul futures la gr?u a atins cel mai ridicat nivel din 2014, iar la Paris cota?ia acestuia este ?n grafic pentru a ?nregistra cel mai semnificativ avans s?pt?m?nal din ultimii patru ani, scrie?Agerpres. M?surile din Rusia, combinate cu reducerea furniz?rii ?n alte regiuni ?i majorarea cererii ?n China, au ajutat deja la o cre?tere semnificativ? a pre?urilor la gr?ne. Aceste evolu?ii pun presiuni suplimentare asupra marilor importatori, cum a fi Egiptul, care achizi?ioneaz? anual cantit??i ridicate de gr?u rusesc, deoarece pre?ul tinde s? fie mai redus dec?t din alte surse.De?i Australia, unul din cei mai mare exportatori mondiali de gr?u, a ?nregistrat recolte agricole bune, Rusia joac? un rol vital ?n furnizarea pe plan global, iar gr?nele sale ?nc? vor fi necesare spre sf?r?itul sezonului, apreciaz? Andree Defois, pre?edintele companiei de consultan?? consultant Strategie Grains.Anterior, anali?tii au speculat c? m?surile protec?ioniste i-ar putea determina pe fermierii ru?i s? am?ne v?nz?rile p?n? c?nd restric?iile sunt ridicate, la finalul sezonului, ceea ce va pune ?i mai mult? presiune pe livr?rile globale de gr?pania de consultan?? SovEcon ?i-a redus luna trecut? estim?rile pentru exporturile din acest sezon cu 11%.SANATATE si GASTRONOMIE Studiu: Dietele f?r? carne nu sunt ?solu?ii generale” la criza climatic ?HYPERLINK ""meatmilk ; ?18 ianuarie 2021Recomand?rile de t?iere sau reducere a c?rnii din diete nu sunt o solu?ie universal?, potrivit cercet?torilor cita?i de FoodNavigator, care cred c? tema este esen?ial? pentru veniturile ?i dietele din ??rile cu venituri mici ?i medii.Renun?area la carne, o ”nara?iune negativ?”?n lumea occidental?, consumatorii sunt sf?tui?i ?n mod regulat s? reduc? cantitatea de carne pe care o consum? pentru a ?mbun?t??i s?n?tatea planetar? ?i uman?. Trebuie doar s? ne uit?m la orient?rile dietetice ale Comisiei EAT-Lancet din 2019, care sugereaz? c? consumul global de carne ro?ie va trebui s? scad? cu mai mult de 50% p?n? ?n 2050 pentru a se men?ine ?n limitele planetei.Cu toate acestea, ?ntr-o perspectiv? publicat? ?n revista Environmental Research Letters, oamenii de ?tiin?? subliniaz? c? recomand?rile pentru reducerea consumului de carne, ?ntr-un efort de a reduce emisiile de carbon, nu ar trebui s? fie universale.?ntr-adev?r, o astfel de orientare ignor? ??rile cu venituri mici sau medii (LMIC), spun ei, ?n care animalele sunt esen?iale pentru venituri ?i diete. Ignorarea LMIC-urilor. Cercet?torii consider? c? ?nara?iunile negative” care asociaz? consumul de carne cu impactul negativ asupra mediului sunt ??n cea mai mare parte ?nr?d?cinate” ?n sistemele industriale de produc?ie a animalelor ?i ?n consumul excesiv de alimente de origine animal? ?n ??rile occidentale.Sistemele occidentale, industrializate, nu trebuie generalizate?n perspectiv?, ei sus?in c? astfel de nara?iuni umbresc diferitele roluri complexe ?i adesea pozitive pe care le joac? animalele ?n LMIC din Africa, America de Sud, Asia de Sud ?i de Sud-Est. ?Concluziile trase ?n rapoartele larg mediatizate sus?in c? o solu?ie principal? la criza climatic? ?i a s?n?t??ii umane la nivel global este s? m?n?nce pu?in? carne sau pu?in? carne, dar sunt orientate spre sistemele occidentale industrializate”, a declarat autorul principal al studiului ?i om de ?tiin?? ?n domeniul mediului la Alian?a Biodiversit??ii.Centrul Interna?ional pentru Agricultur? Tropical? (CIAT), Birthe Paul. Cercet?torii noteaz? c?, din 1945, doar 13% din literatura ?tiin?ific? publicat? despre animale acoper? Africa. Acest lucru este ?n contradic?ie cu cota global? a continentului pe care o sugereaz?: Africa g?zduie?te 20%, 27% ?i 32% din popula?ia global? de bovine, ovine ?i caprine.Mai mult dec?t at?t, doar dou? dintre primele zece institute din lume care public? cercet?ri cu privire la cre?terea animalelor au sediul ?n Africa, unde sectorul este considerat ?coloana vertebral?” a economiei. Celelalte opt sunt situate ?n SUA, Fran?a, Olanda ?i Marea Britanie.?n centrul aten?iei, asupra aspectelor pozitive?n ignorarea produc?iei de animale a LMIC ?i a consumului de carne, multe dintre impacturile sale pozitive sunt, de asemenea, ascunse, sus?in cercet?torii. ?n aceste ??ri, animalele joac? un rol important ?n serviciile ecosistemice, furnizarea de venituri ?i active ?i asigur?ri. Modul ?n care animalele sunt crescute ?n LMICs este, de asemenea, ?n mare m?sur? nefocalizat. ?n LMIC, produsul furajer poate fi mai local dec?t ?n ??sistemele industrializate occidentale, de exemplu.Soia este un bun exemplu ?n acest sens: leguminoasele sunt produse ?n Brazilia ?i exportate ?n ?ntreaga lume ca hran? pentru animale. ?i ?n savana Africii, fermierii ??i scriu turmele noaptea. S-a dovedit c? aceast? practic? stimuleaz? diversitatea nutrien?ilor ?i punctele fierbin?i de biodiversitate.?Sistemele mixte ?n LMIC, unde produc?ia animal? este pe deplin legat? de produc?ia de culturi, pot fi de fapt mai durabile din punct de vedere ecologic”, a ad?ugat co-autorul An Notenbaert de la Alliance of Biodiversity International ?i CIAT. ??n Africa subsaharian?, gunoiul de grajd este o resurs? nutritiv? care men?ine s?n?tatea solului ?i productivitatea culturilor; ?n timp ce ?n Europa, cantit??i uria?e de gunoi de grajd puse la dispozi?ie prin produc?ia de animale industrializate supra-fertilizeaz? terenurile agricole ?i provoac? probleme de mediu.” Aceasta nu ?nseamn? c? produc?ia de animale din LMIC nu contribuie la schimb?rile climatice. Sistemele de cre?tere a animalelor sunt recunoscute ca fiind o surs? considerabil? de gaze cu efect de ser? atmosferic?. Dar, dup? cum a subliniat Polly Ericksen, liderul programului sistemelor de cre?tere durabil? de la Institutul interna?ional de cercetare a cre?terii animalelor: ?Produc?ia de carne ?n sine nu este problema”.?Dietele cu con?inut sc?zut de carne nu ar trebui sus?inute peste tot”Mai degrab?, modul ?n care animalele sunt produse ?n serie, intensificate ?i comercializate este cel care are un impact negativ asupra mediului, a sugerat Ericksen. ?Eliminarea c?rnii din dieta noastr? nu va rezolva aceast? problem?.?n timp ce sus?inerea unei diete cu con?inut sc?zut de carne are sens ?n sistemele industrializate, solu?ia nu este o solu?ie climatic? general? ?i nu se aplic? peste tot. ” Conform datelor Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), consumul de carne ?n Africa subsaharian? este semnificativ mai mic dec?t cel al SUA – care se estimeaz? c? va deveni cel mai mare din lume ?n urm?torii ani.Datorit? veniturilor mici, a stresului termic indus de clim? la animale ?i a altor factori, FAO prezice c? consumul de carne ?n Africa subsaharian? va fi la fel de sc?zut ca o medie de 12,9 kg de persoan? p?n? ?n 2028. Acest lucru, spune el, va conduce la implica?iile asupra s?n?t??ii umane, cum ar fi malnutri?ia ?i cascada. P?n? ?n 2028, se preconizeaz? c? consumul de carne din SUA va cre?te la peste 100 kg de persoan?.Ce se poate face?Deci, cum pot ajuta guvernele s? atenueze emisiile de gaze cu efect de ser? continu?nd s?-?i hr?neasc? popula?iile cu carne? Pentru ?nceput, sunt necesare mai multe date pentru ca LMIC-urile s? dezvolte strategii ecologice, au subliniat cercet?torii. Ei au sugerat c? LMIC trebuie, de asemenea, s? evite tehnicile agricole agricole asociate cu emisii ridicate. Aceste ??ri trebuie s? priveasc? dincolo de a face animalele mai productive, spre sisteme eficiente din punct de vedere al resurselor ?i de mediu care reduc activ emisiile din agricultur?.Solu?iile poten?iale ar putea include ?mbun?t??irea hranei animalelor pentru a reduce emisiile de metan, gestionarea mai bun? a terenurilor de p??unat ?i amestecarea culturilor ?i a animalelor, astfel ?nc?t gunoiul de grajd s? fie arat ?napoi ?n sol.Co-autorul cercet?rii, Klaus Butterbach-Bachl, de la Institutul de Meteorologie ?i Cercet?ri Climatice, Cercet?ri de Mediu Atmosferic, Institutul de Tehnologie Karlsruhe ?i ILRI, a declarat c? deciziile mai bune cu privire la modul de reducere a emisiilor globale de ser? de la cre?terea animalelor ?i agricultur? ?n LMIC pot fi determinate doar de date mai bune. ??Pentru aceasta, avem nevoie de mai mult – ?i nu mai pu?in – cercetare adaptat? la nivel local ?i multidisciplinar?, ?mpreun? cu oamenii locali din ??rile cu venituri mici ?i medii, privind dezvoltarea durabil? a animalelor, cu toate stimulentele financiare, politicile ?i capacitatea de sprijin existente. s? intensifice produc?ia de animale ?ntr-un mod mai durabil, pe o scar? mai mare. ”DOSARCe se m?nca ?n Grecia antic? - De la p?ine, vin ?i m?sline, p?n? la filosofie, be?ie ?i ”supa neagr?” din Spartade?Vlad Barza??????HotNews.ro S?mb?t?, 9 ianuarie 2021, 8:47? Grecii amestecau vinul cu ap? ?i considerau barbare popoarele care ?l beau f?r? a-l combina ?n acest mod, p?inea ?i uleiul de m?sline erau de baz?, iar carnea era mai scump? ?i nu foarte mul?i ??i permiteau s? o m?n?nce des. Acum peste 2.400 de ani, ?n perioada de glorie a ”ora?elor-stat” grece?ti existau ?i m?nc?ruri dezgust?toare precum ”supa neagr?” din Sparta, iar ospe?ele aveau reguli clare, despre care pute?i citi pe larg ?n articol. Despre mai multe tipuri de be?ie, despre numeroasele feluri de pe?te ?i m?sline ?i despre cum vedeau filosofii de atunci m?ncarea ?i cump?tarea pute?i citi mai jos. Ruinele de la DelosInforma?ia pe scurt:?n anul 431 ? e n se estimeaz? c? Atena avea o popula?ie de peste 300.000 de locuitori. Atena era bogat? deoarece pe teritoriile pe care le st?p?nea se aflau multe mine de argint, dar ?i fiindc? ora?ul func?iona precum un mic imperiu, str?ng?nd tribut de la alte ora?e stat.Vinul ?i uleiul de m?sline au fost esen?iale pentru greci: ambele puteau fi p?strate mai mult timp ?i deci se putea face ?i comer? cu ele. Se crede c? au fost produse ?n Elada pentru prima oar? ?nainte de anul 2.000 ? e n. Al?turi de gr?ne (pentru p?ine, lipii ?i terci), m?slinele ?i vinul alc?tuiesc o ”sf?nt? treime” a buc?t?riei din Grecia.P?inea de gr?u era cea mai apreciat? ?i uneori se ad?uga vin, lapte, br?nz?, miere, untur?, mac sau semin?e de in. P?inea era umplut? uneori cu br?nzeturi sau cu stafide.Carnea era mai scump? ?i cei care-?i permiteau m?ncau vit?, oaie, capr? sau porc. Consumau praz, ceap? ?i varz?, m?nc?ruri bazate pe n?ut ?i linte, iar ca fructe erau de baz? merele, perele ?i smochinele. Principalul ?ndulcitor era mierea (capitol la care Grecia este renumit? ?i ?n prezent).Una dintre m?nc?rurile dezgust?toare era a?a-numita ”sup? neagr? din Sparta” care con?inea s?nge de porc, gr?sime, buc??i de picioare de porc, o?et ?i sare. Era, se pare, m?ncat? mai ales de solda?i.Banchetul ?ncepea printr-o jertf? ce avea ca scop s? ”repare” leg?tura rupt? cu zeii. ?n prima parte se bea mai pu?in ?i se m?nca mai mult, iar ?n a doua parte era invers. Grecii distingeau trei stadii de be?ie ?i abia al treilea stadiu, starea de ebrietate, era considerat? o stare de creativitate.Grecii amestecau vinul cu ap? ?i considerau barbare popoarele care ?l beau f?r? a-l amesteca. Conta enorm propor?ia ap? - vin la ospe?e, fiindc? ?n func?ie de ea se putea ?tii c?t de repede sau de r?u se vor ?mb?ta oamenii.?n secolul V ? e n grecii nu aveau lucruri care ?n ziua de azi se g?sesc din abunden??, cum ar fi ro?iile, cartofii, vinetele, ardeii sau orezul. Chiar dac? nu aveau aceste alimente, ?i grecii de atunci, ca ?i cei de azi, aveau pe mas? p?ine, m?sline, pe?te, fructe de mare ?i carne ?i preparau dulciuri cu miere ?i nuci.?n lec?iile de etic? predate de filosofi tendin?a era s? se spun? c? m?ncarea trebuie s? fie doar un mijloc de subzisten??. Cei mai radicali spuneau chiar c? ”aburii c?rnurilor astup? mintea ?i ?ngreuneaz? g?ndirea”.Grecia antic? ?n c?teva date cheieAproximativ 800 ? e n: Apari?ia primelor ora?e - state grece?tiAproximativ 590 ? e n: Solon stabile?te codul de legi atenian492 ? e n: R?zboaiele Persane ?ncep c?nd cet??ile grece?ti de pe coasta ionian? ??i ?nl?tur? conduc?torii persani. ?n urm?toarele dou? decenii ?mp?ra?ii persani Darius ?i Xerxes poart? mai multe b?t?lii ?mpotriva alia?ilor greci, pe uscat ?i pe mare. ?n final, per?ii se retrag.478 ? e n: Este ?ntemeiat? Liga de la Delos, o alian?? a ora?elor - stat, condus? de Atena.445 - 429 ? e n: Epoca lui Pericle - cetatea Atenei intr? ?ntr-o perioad? de mare ?nflorire ?i sus?ine o comunitate remarcabil? de arti?ti ?i filosofi.438 ? e n: Se termin? construc?ia Parthenonului.404 ? e n: R?zboiul peloponeziac se termin? dup? 27 de ani cu victoria Spartei asupra Atenei.338 ? e n: Filip al Macedoniei ?nfr?nge ora?ele stat grece?ti la Chaeronreea.De ce Grecia antic? s-a dezvoltat at?t de puternic?n anul 431 ? e n se estimeaz? c? Atena avea o popula?ie de 300 - 350.000 de locuitori, iar insulele grece?ti ?i partea continental? aveau ?n total aproximativ dou? milioane de oamenii.Iat? ce spune Ian Crofton ?n cartea ”50 de idei pe care trebuie s? le cuno?ti - Istorie””Le dator?m vechilor greci o mare parte din art? ?i arhitectur?, literatur? ?i filosofie, politic? ?i ?tiin??. Faptul c? Grecia a avut o influen?? at?t de puternic? asupra lumii occidentale este cu at?t mai surpinz?tor, cu c?t nu a existat un stat elen unificat.Ruinele de la Delphi (foto Mapics, )?n schimb, Grecia clasic? era format? din mai multe ora?e - stat rivale cu colonii ?mpr??tiate ?n jurul Mediteranei ?i a M?rii Negre. Aceste ora?e ?ncepuser? s? apar? ?n secolul VIII ? e n ?i fiecare avea propria identitate sus?inut? puternic, fiind construite ?n jurul unei acropole - o cetate ?n care templele erau dedicate zeului sau zei?ei preferate a ora?ului. Acest sim? puternic al independen?ei a fost par?ial generat de geografia ??rii, fiecare ora? ?i terenul s?u agricol ?nconjur?tor fiind izolat de vecinii s?i prin lan?uri muntoase ?i mare”De ce grecii nu s-au dezvoltat mai mult. Au fost o serie de limit?ri, mai ales geografice.Iat? ce spune Cynthia Stokes - Brown ?n ”Istoria lumii - De la Big Bang p?n? ?n prezent””Grecia nu a cunoscut dezvoltarea rapid? a unor zone urbane cu o stratificare social? puternic?. Dealurile st?ncoase din sudul peninsulei grece?ti, culturile de orz, m?slini ?i vi??-de-vie, precum ?i cre?terea turmelor de oi ?i capre nu permiteau dezvoltarea unor mari popula?ii urbane. Precipita?iile din nordul Greciei erau suficient de bogate pentru a permite cre?terea cailor ?i a vitelor. Dar cenu?a ?mpr??tiat? ?n atmosfer? de erup?iile din insula Thera (Santorini) ?n jurul anului 1650 ? e n au influen?at clima timp de c??iva ani. Grecii au creat abia ?n jurul anilor 800 ? e n a?ez?rile urbane numite polis, a?ez?ri specifice care au perpetuat egalitatea specific? a vie?ii tribale ?n mai mare m?sur? dec?t ora?ele din Mesopotomania, India sau China”.Acum c?teva milenii se estimeaz? c? locuitorii insulelor grece?ti f?ceau mici expedi?ii de pescuit ?i prindeau pe?ti mari, istoricii fiind de p?rere c? aceste expedi?ii au precedat ?nceputurile agriculturii, care a ”venit” dinspre Asia Mic? ?n regiunea nordic? Tesalia.?n neolitic se presupune c? p?inea era cel mai consumat aliment, al?turi de pe?te ?i de plante leguminoase ?n regiunile Greciei de azi. Carnea era probabil m?ncat? mai rar ?i posibil doar la ocazii speciale sau c?nd comunitatea se aduna la s?rb?tori ?i pentru diverse ritualuri.?n jurul anului 1000 ? e n Atena avea cel mult 4.000 de locuitori ?i cerealele erau de baz?, dar ?n mul?i ani recoltele erau compromise ?i lovea foametea. Consumau gr?u, orz, leguminoase (cum ar fi n?utul ?i lintea) ?i legume precum praz, ceap? ?i varz?, iar br?nza, vinul ?i m?slinele nu erau din abunden??. Era consumat des terciul de orz (se punea ap? sau lapte, dar se ad?uga ceap? ?i usturoi pentru ca gustul s? fie mai acceptabil).Atena producea pu?in? m?ncare, iar ?n perioadele de foamete oamenii consumau tot ce prindeau, inclusiv r?d?cini ?i iarb?, ghinda care de obicei era dat? la porci, dar ?i insecte (l?custe ?i cicade).Colonizarea a ?nceput dup? anul 800 ? e n. c?nd, datorit? unei perioade de relativ? stabilitate ?n Grecia popula?ia a crescut puternic, dar p?m?ntul nu era suficient, astfel c? cet??ile au trimis emigran?i c?tre diverse teritorii, spre anul 750 ? e n ?n Mediteran?, iar dup? 700, ?n zona M?rii Negre.Grecii au ?nfiin?at ?ncep?nd cu anul 675 ? e n peste 90 de colonii la Marea Neagr? ?n cele mai diverse regiuni ale sale, din Turcia de azi p?n? ?n Rom?nia ?i din Abhazia p?n? ?n Crimeea. Cele mai multe au fost ?nfiin?ate de grecii din Milet ?i din Megara, iar un ora? fondat de ace?tia din urm?, Heraclea Pontica, a ajuns s? fondeze Kallatis, cel mai probabil ?n secolul V ? e n, ?n zona unde ast?zi se g?se?te Mangalia.Grecii aduceau vin, ulei de m?sline, ceramic? fin?, vase din metal, arme ?i podoabe ?i cump?rau de la ge?i ?i de alte popula?ii locale gr?u, pe?te s?rat, carne uscat?, l?n?, piei, bl?nuri, miere, sare, lemn ?i aur, ori ?i angajau ca mercenari.Perioada de aur a civiliza?iei grece?ti a fost secolul al V - lea ? e n, supranumit de unii istorici ?i ”secolul lui Pericle”. Trebuie spus c? aproximativ o treime din popula?ia regiunii Atica (peninsul? din sudul Greciei) era alc?tuit? din sclavi (cei mai mul?i dintre ei erau str?ini - (barbaroi, cum erau numi?i de greci), dar o mic? parte erau ?i greci ce nu-?i puteau pl?ti datoriile). Scriitorii greci justificau sclavia, pretinz?nd c? barbarii nu erau fiin?e ra?ionale precum grecii, drept care era mai bine s? fie st?p?ni?i de ace?tia.Trebuie spus c? p?n? ?n secolul V ? e n carnea ?i fructele erau utilizate mai ales pentru jertfele aduse zeilor, iar bovinele erau folosite pe post de animale de povar? ?i erau m?ncate doar c?nd erau at?t de b?tr?ne, ?nc?t nu mai puteau fi folosite la muncile agricole.Dar de ce a ajuns Atena la o perioad? important? de ?nflorire?Iat? ce spune Cynthia - Stokes - Brown”Atena era extrem de bogat?, deoarece pe teritoriile pe care le st?p?nea se aflau multe mine de argint. De asemenea, ora?ul func?iona ca un mic imperiu, str?ng?nd tribut de la alte ora?e stat din liga maritim? pe care o ?ntemeiase pentru a ?nfr?nge flota persan?”. De ad?ugat c? ?n perioada de ?nflorire a ora?elor-stat grece?ti a fost redus? considerabil suprafa?a ocupat? de p?duri, estim?rile fiind c? dac? ?n anul 600 ? e n p?durile ocupau jum?tate din suprafa?a Greciei, iar patru secole mai t?rziu p?durile mai ocupau doar 10% din suprafa?a Greciei. Lemnul era foarte valoros ?i era nevoie de el la multe lucruri, de la g?tit ?i ?nc?lzit, p?n? la ob?inerea fierului ?i construc?ia de cor?bii.?i solul s-a depreciat puternic din cauza p??unatului intensiv (oi ?i capre).Ce m?ncau locuitorii vechii EladeOvidiu Drimba scrie ?n ”Istoria culturii ?i civiliza?iei” c? alimenta?ia grecilor era simpl? ?i sobr? ?i majoritatea se limitau la dou? mese pe zi”Diminea?a - c?teva buc??i de lipie ?nmuiate ?n vin; eventual c?teva m?sline ?i smochine. Lipia - alimentul principal - era din f?in? de orz, secar?, ov?z sau de gr?u (care ?ns? era mult mai scump). ?n afar? de lipie, alimentul principal era pe?tele (s?rat sau afumat) ?i existau ?i un fel de ciorbe, m?ncate mai ales de cei s?raci.Foto Natalia Kirsanova, Legumele erau consumate crude sau fierte, consumate sub form? de salate, cu o?et, sare ?i untdelemn. M?sline se g?seau pretutindeni ?i esen?iale erau alte dou? legume: ceapa ?i usturoiul. Se consuma mult lapte ?i se preparau br?nzeturi, iar pe post de desert se f?cea un fel de turt? dulce ?i se consumau struguri, nuci ?i smochine.Ovidiu Drimba noteaz? c? peste tot carnea ?i vinul erau scumpe, iar cei s?raci beau hidromel (un amestec de miere cu ap? ?n fermenta?ie alcoolic?). Cei mai mul?i greci m?ncau carne doar la s?rb?tori c?nd erau sacrificate animale ?i carnea era ?mp?r?it? celor de fa??.”La mesele celor boga?i nu se servea doar carne de animale domestice, ci ?i de v?nat (mistre?, cerb), iar carnea cea mai pre?ioas? era de iepure. Carnea era preg?tit? cu diferite sosuri, care erau ?n acela?i timp ?i dulci ?i picante”.Trei ”piloni” alimentariVeronika Grimm scrie pe larg despre m?ncarea din Grecia antic? ?ntr-un capitol din volumul ”Istoria Gustului”, volum care trateaz? istoria alimenta?iei, de la ”omul cavernelor”, p?n? la epoca modern?.”Aceast? buc?t?rie se baza pe cele trei daruri ale zeilor: gr?ne, vin ?i ulei, f?r? de care lumea civilizat? nu poate tr?i. Gr?nele au fost darul zei?ei Demetra, vinul, al lui Dionysos, ?n vreme ce Atena i-a ?nv??at pe oameni s? cultive m?slinul. Dintre darurile Demetrei, cereala preferat? era un anumit soi de gr?u, de?i zone extinse din Grecia continental? erau mai potrivite pentru cultivarea orzului (...)Orzul ?i alte gr?ne decorticate erau ?nmuiate ?n diferite lichide, transformate ?n supe, terci sau fr?m?ntate p?n? deveneau lipii. Terciul ?i pr?jiturile din orz au r?mas caracteristice pentru buc?t?ria greac?.Grecii m?ncau vit?, oaie, capr? sau porc, se cultivau gr?ne pentru a face p?ine ?i vi?? de vie, pentru vin. Livezile erau cu meri, peri , rodii, smochini. ?n dieta lor era de baz? p?inea, uleiul ?i un lichid pe baz? de alcool, practic un lichid rezultat din fermentarea fructelor ?i gr?nelor.Harta Greciei ?n sec V ? e n (sursa Larousse, Atlas Istoric Duby)Despre o schimbare important? ?n secolul V vorbe?te Jacques Attali ?n cartea ”Istoriile alimenta?iei”.?”La Atena, ?n secolul V ? e n se produce o schimbare de regim alimentar: fructele uscate ?i supele de legume, deja curente ?n popor, devin o hran? comun? pentru to?i. ?n acela?i moment, grecii perfec?ioneaz? morile de m?cinat gr?ne. Solda?ii consum? ?nc? ”ciorba spartan?”: un amestec de s?nge, gr?sime ?i o?et”. ”Melas zomos” se numea, avea la baz? picioare de porc, iar o?etul era pe post de agent anticoagulant pentru s?ngele de porc. Supe de baz? de s?nge exist? s? azi ?n buc?t?ria din multe ??ri precum China, Polonia, Grecia, Belarus, Germania sau Slovenia.P?ineaP?inea de gr?u era preferata grecilor, iar atenienii se m?ndreau cu p?inea lor de calitate, chiar dac? pentru asta trebuiau s? importe gr?ul, fiindc? solul nu permitea cultivarea. Cea mai scump? era p?inea alb? din f?in? cernut? fin.Ruinele din Knossos (foto - Pierrette Guertin, )Terion, un grec care a tr?it ?n secolul V ? e n este creditat cu inventarea cuptorului de p?ine ?i cu ?nfiin?area de brut?rii.Existau zeci de sortimente de p?ine ?i, ?n afara de cea de gr?u, se mai f?cea din secar?, alac sau mei, dar aceste trei doar la nevoie, c?nd lipsea gr?ul sau c?nd oamenii erau at?t de s?raci ?nc?t nu-?i permiteau p?ine de gr?u. Alacul este o specie de gr?u mai rezistent?, dar mai pu?in productiv?, care se cultiva ?n regiunile muntoase.Foto Diamantis Seitanidis, P?inea putea fi dospit? sau nedospit? ?i se diferen?ia ?i prin modul de coacere: la cuptor, pe cenu??, pe c?rbune ?ntr-un fel de tigaie (?n acest caz rezulta un fel de cl?tit? ce era ?mp?turit?, umplut? cu diverse lucruri ?i ?nmuiat? ?n vin.C?nd se prepara p?inea erau ad?ugate gr?simi ?i condimente ?n f?in?, lucru ce schimba aroma ?i consisten?a p?inii. Puteau ad?uga vin, lapte, br?nz? ?i miere, simple sau combinate, la gr?simi putem vorbi de ulei, seu sau untur?, iar la condimente men?ion?m macul, susanul sau semin?ele de in. P?inea era umplut? uneori cu br?nzeturi sau cu stafide.Despre simbolistica p?inii vorbe?te ?i Jacques Attali”P?inea este coapt? ?ntr-un cuptor de argil?. Orzul este ?i el folosit la fabricarea p?inii (?ndeosebi pentru armat?) cu adaos de miere sau de br?nz?. P?inea este simbolul unei societ??i capabile de a-?i produce ea singur? resursele, simbolul sedentarit??ii, opus barbarului nomad: ?n limba lui Homer <m?nc?torul de p?ine> este sinonim cu omul civilizat, adic? cu grecul”.Vinul”Popoarele din Mediterana au evoluat de la stadiul de barbari c?nd au ?nceput s? cultive m?slinul ?i vi?a de vie”, spunea istoricul Tucidide.Vi?a de vie a fost adus? ?n Grecia din Asia Mic?, probabil din Anatolia, via Fenicia, Palestina ?i Egipt cu dou? milenii ?nainte de secolul lui Pericle. Grecii au pus la punct un sistem de transport ?i comer?, cu amfore ?i cu cor?bii, astfel c? p?n? ?n anul 500 ? e n vinul grecesc a ajuns ?n multe locuri: din Crimeea p?n? la Dun?re ?i din Egipt p?n? ?n Fran?a de azi. Istoricii cred c? vi?a de vie a ajuns ?n jurul anului 600 ? e n la Massalia (Marsilia de azi) ?i de acolo, c?teva sute de ani mai t?rziu a ajuns ?n Burgundia, pun?ndu-se bazele unde industrii celebre ?i azi ?n regiune.Foto: Mojkinairina, Forma amforei a fost extrem de bine g?ndit?: s? ?ncap? c?t mai multe ?ntr-un vas maritim, s? fie ?i rezistent?, dar ?i u?or de desc?rcat. ?n aceste condi?ii, producerea amforelor era o opera?iune complex? ?i s-a creat o industrie ?n jurul ei.Dar ce vin beau locuitorii vechii Elade?”Erau pre?uite vinurile puternic aromate, mirosind a flori, violete, trandafiri ?i zambile. Dac? vinul nu avea o arom? proprie, a?a cum se ?nt?mpl? cu multe vinuri dulci, putea fi parfumat prin multe adaosuri, inclusiv mirodenii sau extracte de flori. Se pare c? exista o preferin?? pentru vinurile dulci, cu gust de miere”, scrie Veronika Grimm .Grecii beau vinul amestecat cu ap? ?i se pare c? varia ?ntre 3% ?i 7% concentra?ia de alcool, cam nivelul berilor de ast?zi. Unii filosofi comparau amestecul de ap? ?i vin cu combina?ie dintre bine ?i r?u din natura uman?.?n procesul de producere a vinului era ad?ugat? uneori ap? de mare, iar ?n alte cazuri se punea miere ?i alac.Vas de tip krater (foto - Amy Nicolai, ) Se estimeaz? c? pu?ine vinuri puteau s? se p?streze mai mult de c??iva ani, fiindc? ap?rea oxidarea ?i vinul devenea o?et, dar ?i acest o?et era folosit pentru m?ncare ?i era adesea b?ut.Erau celebre vinurile din insulele Chios, Lesbos, Thasos ?i Kos, dar ?i cele din Tracia.Tom Standage scrie ?n volumul ”A History of the World in 6 Glasses” c? grecii au f?cut un super-business din comer?ul cu vin ?i o epava descoperit? pe fundul Mediteranei, ?n sudul Fran?ei, a scos la iveal? 10.000 de amfore ce transportau echivalentul a peste 300.000 de sticle de vin. Grecii nu au dus doar amforele cu vin, ci ?i me?te?ugul viticulturii ?n zone precum sudul Fran?ei ?i al Italiei sau Sicilia. Istoricii dezbat dac? vi?a de vie a fost dus? ?n Spania ?i Portugalia de greci sau a ajuns acolo cu c?teva secole mai ?nainte, prin fenicieni. Uria?e vase ”krater” au fost g?site ?n mormintele unor nobili cel?i din Fran?a ?nc? din secolul VI ? e n, ceea ce spune multe despre c?t de important era vinul.Grecii amestecau vinul cu ap? ?i considerau barbare popoarele care ?l beau f?r? a-l amesteca. Conta enorm propor?ia ap?: vin, fiindc? ?n func?ie de ea se putea ?tii c?t de repede sau de r?u se vor ?mb?ta oamenii. ”Un amestec jum?tate vin jum?tate ap? era considerat vin tare, iar la unele sortimente de vin extrem de concentrate cantitatea de ap? era de la 8 p?n? la 20 de ori mai mare dec?t cea de vin. Pe vreme cald? vinul era r?cit prin cobor?rea vasului ?ntr-o f?nt?n? sau prin amestecarea cu z?pad? ce fusese str?ns? iarna ?i pus? ?n spa?ii subterane de depozitare”,?scrie Tom Standage.Grecii spuneau c? doar zeul Dionysos putea bea vinul f?r? a pune ap? ?n el, ?n timp ce muritorii risc? enorm ?i pot ?nnebuni. Istoricii au scris despre traci, despre sci?i ?i despre cel?i c? sunt barbari ?i fiindc? beau vinul f?r? a-l dilua.?i poetul roman Ovidiu, exilat la Tomis, a scris ?n ”Ponticele” sale despre cum ge?ii ”ron??iau” vinul ?nghe?at. Poetul Ovidiu ?i-a petrecut ultimii nou? ani din via?? la Tomis (8-17 e n). A exagerat multe lucruri ?n exilul care l-a m?hnit enorm, dar imaginea prezentat? este puternic?.Acoperi?i de pielea vestm?ntului p?ros,?i trec, cu promoroaca ?n b?rbi, ?i trec pe r?nd,Cu ?ur?urii de ghea?? ?n plete r?sun?nd,?i s? tot vezi b?rba?ii, la chefuri, c?teodat'Spre b?rbi s?lt?nd ulcioare cu vinul ?nghe?at,S?-i vezi, de pragul casei ulcioarele izbind:Solidul vin, barbarii ?l sfarm?-n din?i, scr??nind...".Tomisul a fost fondat de coloni?ti greci din Milet undeva ?n secolele VII - VI ? e nVinul era ?i mai sigur, din moment ce apa era de multe contaminat?. Interesant este c? erau critica?i ?i cei care nu beau deloc vin la ospe?e. De exemplu, scriitorul Plutarh spunea: ”Be?ivul este insolent ?i nepoliticos. Pe de alt? parte, cel care se ab?ine total este dezagreabil ?i potrivit mai mult s? aib? grij? de copii, dec?t s? prezideze la un osp??”M?slineleM?slinul a ?nceput s? fie cultivat acum ?ase milenii ?n zona Siriei ?i Israelului ?i, mai t?rziu, a ajuns ?n Grecia. M?slina nu poate fi consumat? crud?, fiindc? este prea amar?, astfel c? este nevoie de tratamente termice temeinice. Este amar? din cauza unei substan?e numit? glucosid?, iar c?nd m?slina este presat? pentru a elimina ulei, glucosida r?m?ne ?n depuneri ?i nu mai este prezent? ?n gustul uleiului.La cules de m?sline ?n Atena (foto - Dimitris Kolyris, ) Civiliza?ia minoic?, ?n jurul anului 1800 ? e n folosea destul de pu?in uleiul de m?sline, mai ales la ritualurile din temple ?i la fabricarea de parfumuri. Pe pl?cu?e de argil? din palatul de la Knossos, ce datau din jurul anului 1450 ? e n, au fost g?site ?nsemn?ri ce men?ionau m?slinii ?i uleiul de m?sline.Se spunea c? atle?ii ??i d?deau cu ulei de m?sline pe mu?chi ?nainte de celebrele Jocuri Olimpice, iar ?n Odiseea lui Homer, eroul Ulisse a fost masat cu ”ulei auriu” la finalul aventurii sale.M?slinele au ajuns s? fie folosite pe larg ?i, ca ?i ?n prezent, uleiurile variau la pre? ?n func?ie de calitate ?i erau de foarte multe feluri. ?n afar? de alimenta?ie, uleiul de m?sline era folosit ?i pe post de combustibil pentru l?mpi ?i pentru sp?larea corpului, dar ?i ca baz? pentru diverse leacuri. Se spune c? Hippocrate recomanda ca r?nile s? fie unse cu ulei de m?sline, iar pescarii puneau ?n valuri o pic?tur? de ulei pentru ca marea s? se calmeze, iar ei s? revin? s?n?to?i acas? ?i cu o captur? bun?.Uleiul de m?sline era folosit ?i ?n ritualuri religioase, cum este ?i azi. La botez, copilul este binecuv?ntat de preotul care-i pune pe frunte un pic de ulei de m?sline, iar simbolistica merge p?n? la finalul vie?ii, fiindc? grecii pun ramuri de m?slin pe morminte. M?slinul are numeroase semnifica?ii: via??, rena?tere, pace, victorie, prosperitate.Pe?telePe?tele era dieta de baz? mai ales ?n zonele de coast? ?i o dovad? c? era important o arat? ?i descoperirea a numeroase vase cu decora?iuni pe ceramica vopsit?. Via?a pescarilor era considerat? periculoas? ?i grea, ?n timp ce negustorii de pe?te erau adesea prezenta?i ?n literatur? ca fiind escroci lacomi ?i mincino?i.Tot ?n literatur? sunt descrise m?nc?rurile din mare servite la ospe?e: arici de mare, cuburi de pe?te afumat cu capere, diverse sortimente de pe?te copt sau fiert ?n vin, ulei de m?sline sau condimente la felul principal. Pe?tele era scump ?i deci pu?ini ?i-l puteau permite. ?n plus, din cauz? c? se strica repede era imposibil de transportat proasp?t prea departe de coast?. Se m?nca mai des macrou, iar bibanul era mai scump, dar ?n zonele insulare pe?tele era de baz?, ?n timp ce ?n nordul muntos continental probabil c? rar ajungea.Pia?? de pe?te ?n Salonic (Foto: Anna Hristova, ) Archestratus (Arhestrat) un poet care a tr?it ?n secolul IV ? e n ?n Gela (Sicilia) a scris despre m?ncare, i-a criticat pe cei care nu ?tiau s? g?teasc? ?i a descris locurile unde se g?seau cele mai gustoase alimente. El descrie, spre exemplu, cum se g?te?te un pe?te faimos din zona Miletului: se ia un exemplar proasp?t, se frige ?ntreg ?n cenu?? fierbinte, ?nf??urat doar ?n frunze de smochin, dar nu se ?ine foarte mult, fiindc? este fraged ?i se serve?te simplu, pres?rat cu sare, ?i nu cum fac cei care-l acoper? cu br?nz?, o?et sau diverse sosuri.Carne de caracati?? (foto - Leisan Rakhimova, ) Arhestrat mai spune c? pe?tele cu carnea tare poate s? fie bun cu sos de br?nz? ?i o?et, dar pe?tele cu carnea moale are nevoie doar de sare ?i ulei ?i poate de pu?in chimen.Ospe?eleOvidiu Drimba noteaz? c? femeile erau excluse de la ospe?e, iar b?rba?ii fie ??i aduceau m?ncarea de acas? fie contribuiau pentru cump?rarea ei ?i un invitat mai putea s?-?i aduc? un prieten.”La intrare un sclav scotea ?nc?l??mintea oaspe?ilor ?i le sp?la picioarele. Oaspe?ii se a?ezau, ?ntin?i c?te doi pe un pat-sofa, rezem?ndu-se ?n cotul st?ng. Li se aducea mai ?nt?i un lighean cu ap? ca s?-?i spele m?inile, apoi la fiecare pat-sofa c?te o m?su?? pe care erau aranjate m?nc?rurile. Se m?nca cu degetele, din str?chini de lemn, de ceramic? sau din farfurii de metal: se foloseau un fel de linguri ?i, mai rar, cu?ite. Comesenii ??i ?tergeau degetele ?i buzele cu miez de p?ine, iar resturile de m?ncare se aruncau pe jos ?i sclavii le str?ngeau”.Cina avea rolul s? preg?teasc? pofta de b?ut ?i urma partea a doua a osp??ului.Era adus un vas mare, ”krater” (de obicei din bronz) ?n care era f?cut amestecul participan?ilor li se punea cu polonicul vin ?n cupe.Simpozion (symposia) ?nseamn? ?n prezent o discu?ie serioas? pe teme literare sau ?tiin?ifice, dar la vechii greci, Symposion ?nsemna ”?ntrunire de b?utori”. Simpozionul era, ?n Antichitate, ultima parte a unui banchet, ?n care se bea, se dansa, se c?nta ?i se purtau conversa?ii.”Simpozionul ?ncepea cu liba?ii ?i cu un imn c?ntat ?n cinstea lui Dionysos. Cei prezen?i alegeau sau tr?geau la sor?i pe <regele simpozionului> (symposiarch). Acesta stabilea propor?ia de ap? cu care trebuia amestecat vinul - care uneori era dres cu plante aromatice; cimbri?or, ment?, scor?i?oar? - ?i cantitatea pe care trebuia s-o bea dintr-o dat? comesenii”. era un act ritualic care consta ?n umplerea unei cupe cu vin ?i apoi gustarea ?i v?rsarea con?inutului, ca omagiu adus zeilor. Uneori se f?cea cu lapte.Veronika Grimm noteaz? c? aceste banchete erau ?n cinstea zeului Dionysos (cel mai nestatornic ?i ?n?el?tor dintre zeii greci), fiindc? legenda spunea c? acesta le-a adus grecilor vi?a de vie. Grecii erau con?tien?i c? prea mult vin face r?u ?i poe?ii spuneau c? oamenii trebuie s? bea doar trei pahare: ”primul pentru s?n?tate, al doilea pentru iubire ?i pl?cere ?i al treilea pentru somn”. Era considerat? o mare nepolite?e s? bei mult vin ?nc? dup? primul fel, logica fiind c? nu vei mai putea savura m?ncarea ce va urma.Singurele femei prezente erau curtezanele sau cele care erau din categoria muzicienilor profesioni?ti (spre exemplu erau tinere care c?ntau la flaut). So?iile nu erau invitate la simpozioane.Jacques Attalli vorbe?te despre jertfa de la ?nceput ?i despre trei feluri de be?ie”Orice banchet ?ncepe printr-o jertf? care are ca scop s? repare leg?tura rupt? cu zeii: ea const? ?n t?ierea g?tului unuia sau mai multor animale (de la coco?i p?n? la bovine) de c?tre un m?celar care face ca s?ngele s? ???neasc? spre cer (la zei), apoi c?tre p?m?nt (ca s?-i purifice pe oameni). Dup? jertf?, banchetul se ?mparte ?n doi timpi: momentul c?nd se m?n?nc? (deipnon) ?i c?nd se st? de vorb? ?i momentul c?nd se bea (symposion) vin ?ndoit cu ap?. Grecii disting trei stadii de be?ie: primul dezinhib? ?i dezleag? limba, al doilea coincide momentului de luciditate; al treilea, starea de ebrietate, este considerat? o stare de creativitate ?i este rezervat b?rba?ilor de peste 40 de ani. Tinerii de sub 18 ani nu beau”.Tom Standage scrie ?n volumul ”A History of the World in 6 Glasses” c? era extrem de important rolul ”amfitrionului” care decidea ?n ce propor?ie s? fie amestecat vinul cu apa, pentru ca oamenii s? nu se ?mbete, dar nici s? stea f?r? s? bea deloc ”pentru a se bucura de dezlegarea limbilor ?i pentru a fi lipsi?i de griji, dar f?r? a deveni violen?i precum barbarii”. Se credea c? oamenii s? vor ?mb?ta ?n mod egal, dar evident c? nu era a?a.Evident c? erau multe cazurile ?n care foarte mul?i se ?mb?tau ?n ultimul hal. Interesant este c? exista ?i un joc numit ”kottabos” ?n care b?rba?ii se ?ntreceau pentru a vedea cine poate d?r?ma o ?int? ?inut? ?n echilibru aproximativ, arunc?nd asupra ei ultimele pic?turi din cupa cu vin. ?inta putea fi un disc de bronz, o cup? ce plutea pe un bol cu ap? sau chiar o alt? persoan?, c?nd mesenii erau foarte be?i. Tradi?ionali?tii erau ?ngrijora?i c? tinerii sunt preocupa?i mai mult s?-?mbun?t??easc? tehnica la acest joc, dec?t la aruncarea cu lancea care era o deprindere foarte util? la v?n?toare ?i la r?zboi.Ora?ul stat SpartaSparta este celebr? pentru r?zboinicii s?i ?i pentru rigoarea vie?ii, pentru austeritate ?i severitate, r?m?n?nd ?i ?n rom?n? cuv?ntul ”spartan”. Ei bine, ?i ?n Sparta se organizau mese comune mari unde se reglau diversele probleme ale societ??ii, dar oamenii trebuiau s? aduc? de acas? orz, br?nz?, smochine ?i vin. Oamenii st?teau la mese mari din lemn ?i m?ncarea nu era una de lux.Am men?ionat la ?nceput ”supa neagr? a Spartei”, o m?ncare ce ast?zi ar p?rea dezgust?toare fiindc? ingredientele sunt s?nge de porc, o?et ?i sare. Este posibil ca relat?rile despre acest? sup? s? vin? de la du?manii Spartei care voiau s?-i descrie ca fiind ni?te barbari. Pe de alt? parte este posibil ca aceast? sup? s? fie o m?ncare de r?zboi, a?adar m?ncat? doar ?n timpul opera?iunilor militare. ”M?ncarea ?i vinul sunt puterea ?i curajul unui soldat”, spunea Ulise, ?n Iliada lui Homer, cu multe sute de ani ?nainte ca Sparta s? devin? o putere.Ruinele cet??ii Sparta (foto - Nataliya Nazarova | )Cert este c? spartanii cre?teau oi ?i capre ?i f?ceau o br?nz? pentru care erau faimo?i. ?n plus, p?inea era f?cut? din orzul pe care-l cultivau, iar carnea era consumat? ?n mai mare m?sur? dec?t ?n sud unde pe?tele avea rol mai important. Spartanii m?ncau carne de oaie, de capr?, de porc ?i de g?in?. V?nau mistre?i ?i iepuri, consumau ?i vin, dar ?n mai mic? m?sur? dec?t ?n alte ora?e-stat, fiindc? ?i be?ia era tabu, astfel c? vinul era amestecat cu propor?ii mari de ap?.Fa?? de alte ora?e-stat, spartanii aveau o diet? mai auster?, f?r? m?nc?ruri simandicoase ?i f?r? sosuri complicate. Sparta era cunoscut? pentru m?slinele ?i smochinele din zon?.Filosofie, medicin? ?i ironiiCum Grecia antic? nu era o na?iune unit?, diversele ora?e concurau puternic ?ntre ele, s-au r?zboit adesea ?i se ironizau ?i c?nd era vorba de m?ncare, scrie Veronika Grimm.De exemplu, locuitorii Boetiei erau caracteriza?i de al?i greci ca fiind gurmanzi r?uvoitori care consumau ciud??enii precum nev?stuici, c?rti?e, vulpi ?i un soi de ?ipari uria?i care se g?seau ?ntr-un lac din zon?. Despre locuitorii Tesaliei, regiune bogat? ?n vite, gr?u ?i cai, se spunea, ?n mod nedrept, c? sunt m?nc?tori ?nr?i?i ce inventeaz? delicatese inutile. O parte dintre aceste caracteriz?ri dispre?uitoare erau n?scocite mai ales de atenieni care voiau s?-?i cultive o imagine de oameni cump?ta?i, corec?i ?i cu gusturi simple. ?i unii filozofi au propov?duit cump?tarea ?i ?i ?ndemnau pe oameni s? se opreasc? din m?ncat la ospe?e c?nd ?nc? mai sim?eau foamea. Evident c? a?a ceva era greu de f?cut.?n lec?iile de etic? predate de filosofi m?ncarea era un subiect des ?nt?lnit ?i tendin?a era s? se spun? c? m?ncarea trebuie s? fie doar un mijloc de subzisten?? ?i tot ce era dincolo de subzisten?? ?nsemna lux. Ra?ionamentul era urm?torul: luxul st?rnea pasiunile ?i, odat? st?rnite, acestea deschideau drumul c?tre degradarea moral?.Se pare c? Socrate a blamat consumul de carne din cauza posibilelor consecin?e sociale ?i consecin?ele nefaste pe care consumul l-ar avea asupra corpului sau sufletului. Unii au afirmat chiar c? aburii c?rnurilor astup? mintea ?i ?ngreuneaz? g?ndirea. S-au f?cut ?i leg?turi ?ntre m?ncare ?i sex, unii sus?in?nd c? cei care m?ncau prea mult? carne aveau un apetit sexual ”sporit ?i periculos”. ?i despre m?ncarea picant? s-a spus c? ar stimula poftele sexuale.Pitagora este vegetarian fiindc? respinge suferin?a animalelor: iar pentru c? sufletul omului se poate ?ntrupa ?ntr-un corp animal se opune ?i ?ntrebuin??rii l?nii ?i pielii, dar ?i sacrificiilor de animale. Discipolii s?i se opun chiar ?i sacrificiilor de animale pentru divinit??i. Pe de alte parte, Aristotel, stabile?te ?n cartea sa Istoria animalelor, o scar? a fiin?elor care autorizeaz? consumarea animalelor ?n temeiul lipsei lor de moral?. El afirma c? omul se afl? ?n v?rful unui lan? ?n care se succed continuu animalele (pornind de la patrupede, p?n? la molu?te cu cochilii).Evident c? aceste lucruri aveau la baz? no?iunile de medicin? de atunci, mult diferite de cele de acum ?i au existat ?i filosofi care ?ncercau s? conving? audien?a c? sistemul digestiv nu este preg?tit pentru o diet? variat? ?i c? dieta trebuie s? fie c?t se poate de simpl?.Jacques Attali spune c? medicina greac? era foarte interesat? de hran? ?i era cultivat pe scar? larg? principiul cump?t?rii ?i era larg r?sp?ndit? ideea c? unele alimente amelioreaz? s?n?tatea, iar altele provoac? boli. ”Omul s?n?tos trebuie s? m?n?nce variat, ?n cantitate moderat? ?i alimente digeste. Hippocrat (460 - 370 ? Hr) recomand? postirea frecvent?: cu c?t v? ve?i hr?ni mai mult sufletele, cu at?t le ve?i d?una mai mult”Dup? anul 330 ? e n oamenii lui Alexandru cel Mare aduc ?n Grecia alimente de viitor precum orezul, ?ofranul, ghimbirul ?i piper. * * *Business Magazin. Pandemia a accelerat trendul rom?nilor care vor s? lase via?a de la ora? ?i s? mearg? la ?ar?: Care este povestea lui Octavian Viorel, care a scos ghidul ?Ni?te Or??eni”, despre cum po?i s? iei credit ca s? te mu?i la ?ar? Miruna Diaconu 17.01.2021, Pandemia a accelerat trendul rom?nilor care aleg via?a la ?ar? ?n detrimentul celei de la ora?, care ?ncepuse s? prind? contur ?n ultimii ani. Acum, exist? chiar ?i un ghid care ?i ajut? pe cei cu experien?? ?printre betoane” s? ??i g?seasc? locul la sat, dar ?i op?iuni de finan?are a proiectelor lor ?n mediul rural.?n 2018, dup? ce am n?scut b?ie?elul, am ales s? m? ?ntorc la p?rin?i, ?ntr-un ora? mic de provincie, situat la poalele mun?ilor F?g?ra?, un ora? cu aproximativ 5.000 de locuitori. Dar st?m mai mult ?n satul Ucea de Sus. Am considerat c? este mult mai s?n?tos pentru copil ?i pentru mine s? renun??m la poluare, trafic, stres, m?car pentru c??iva ani. Bunica mea locuie?te ?n Ucea de Sus ?i b?ie?elul meu a crescut ?n curtea copil?riei mele, printre animale ?i natur?. M-am reconectat cu locurile natale ?i am redescoperit frumuse?ea zonei”, spune Ioana Marian Cristian. De profesie economist, ea a hot?r?t ?n 2018 s? se mute la ?ar? pentru a-i putea oferi b?iatului s?u o via?? mai s?n?toas? ?i mult mai lini?tit? fa?? de cea de la ora?.Sorin Donciu, tester ?n domeniul IT, este un viitor migrator c?tre rural, ?nc? locuie?te ?n Bucure?ti, dar urmeaz? s? se mute ?ntr-un mic sat din jude?ul Ialomi?a, dup? cum a declarat el ?ntr-un interviu acordat la ?nceputul lunii decembrie. El spune c? de mai mul?i ani se g?ndea la mutarea ?ntr-o zon? de deal sau de munte, iar pandemia a accentuat aceast? dorin??.?Cochetam de mult cu mutarea ?ntr-o zon? de deal sau de munte undeva cu mult? verdea??. Cumva s-a ?nt?mplat ca o cuno?tin?? s? ne transmit? c? vecinul lui ??i vinde casa ?i am zis s? o vedem, de curiozitate. Ne-am ?ndr?gostit de cas?, iar decizia a fost luat? instant. Acum c??iva ani am ?ncercat s? cump?r?m un teren ?i ?n Bucure?ti, dar costurile ar fi fost mult prea ridicate, iar beneficiile din ora? mult prea pu?ine”, spune Sorin Donciu.Oamenii care fac o astfel de tranzi?ie sunt dispu?i s? cheltuie pe teren ?i cas?, plus renov?rile ulterioare, undeva la circa 50.000 euro, asta ?n contextul ?n care aleg s? cumpere o cas? deja construit?.Octavian Viorel, un ?fiu al satului”, dup? cum se autodescrie chiar el, ?i-a dat via?a de la ora? pentru cea de la ?ar?. Ideea ?nfiin??rii unui proiect care ??i propune s? ajute oamenii ce ??i doresc s? fac? aceast? tranzi?ie a venit ?n perioada pandemiei, c?nd a sim?it nevoia unei comunit??i din care s? fac? parte ?n satul ?n care st?tea.Proiectul s?u, ?Ni?te Or??eni”, ???i propune s? ?i ajute pe cei care ??i doresc s? fac? tranzi?ia de la ora? la sat printr-un ghid unde reg?sesc informa?ii de la costul unei case, p?n? la comunitatea ?i mediul natural din care urmeaz? s? fac? parte.?Acest proiect a venit dintr-o necesitate pentru c? ?n perioada primului lockdown eu eram la ?ar? ?i de acolo am sim?it nevoia de comunitate. Eu eram ?n satul bunicilor, toate erau bune ?i frumoase, doar c? nu aveam acolo oameni asemeni mie”, spune Octavian Viorel, ini?iatorul proiectului Ni?te Or??eni.Ini?iativa a fost lansat? ?n luna septembrie a anului trecut, moment ?n care a fost lansat ?i un ghid de relocare din urban ?n rural; acestuia s-a al?turat ?i Patria Bank, care pune la dispozi?ie o serie de credite pentru cei care doresc s? fac? tranzi?ia de la via?a de ora? la cea de la sat. Astfel, banca ofer? at?t credite ipotecare, c?t ?i credite pentru firme mici ?i mijlocii ?i credite agricole pentru achizi?ia unui teren, achizi?ia de combine ?i tractoare sau semin?e ori dezvoltarea fermei. Scopul ghidului Ni?te Or??eni este acela de a aduce informa?ii multe ?i relevante pentru oamenii care doresc s? fac? aceast? tranzi?ie. Totodat?, ghidul se adreseaz? ?i administra?iilor locale din mediul rural ?i grupurilor de cercetare ce doresc s? documenteze comunit??i dornice de atragere de noi locuitori.?Interesul a fost destul de mare, ?n primele zile de la publicarea ghidului au fost peste 550 de downloaduri ?i au fost ?i clien?i ai b?ncii care ne-au ?ntrebat ce putem oferi pe zona de creditare, ce plaj? de servicii avem pentru cei care vor s? se mute”, spune ?tefania Cristescu, manager marketing ?i Comunicare, ?n cadrul Patria Bank.Pentru demonstrarea fiabilit??ii acestei abord?ri, Ni?te Or??eni ?a ?nceput ca un proiect pilot av?nd ca localitate-fanion comuna Sl?tioara, din jude?ul V?lcea. Grupul de cercetare ?n elaborarea ghidului este format din speciali?ti din mai multe arii, astfel ?nc?t s? cuprind? cele mai importante aspecte ale deciziei de mutare ?n mediul rural.Dimensiunile calit??ii vie?ii considerate a fi necesare unui trai satisf?c?tor ?n mediul rural sunt popula?ia, educa?ia, s?n?tatea, locuirea, mediul social, mediul natural, calitatea societ??ii, servicii publice, timp liber, servicii private, buget lunar, aspecte analizate ?i discutate la nivelul comunei Sl?tioara ?n ghidul de relocare de c?tre grupul de cercetare din cadrul proiectului.Ini?iatorii proiectului sunt de p?rere c? tendin?a oamenilor de a da traiul de la ora? pentru cel la ?ar? va continua ?i dup? ce pandemia ??i va mai diminua din efecte.?Tendin?a de a pleca din ora?e a fost accelerat? de pandemie, ea exista oricum ?i ?nainte, iar o parte dintre oameni au ?nceput deja s? se mute. P?rerea mea este c? ea va continua, dar acum a fost un declan?ator care le-a ar?tat oamenilor c? pot lucra ?i altfel ?i pot s? tr?iasc? din orice fel de loc, ?n contextul ?n care telemunca a crescut semnificativ. Nu vor alege to?i s? r?m?n? permanent ?n mediul rural, sunt anumite segmente care vor fi atrase de acest tip de via?? nou?, iar unele care se vor ?ntoarce la via?a de dinainte de pandemie ?i doar vor avea o loca?ie unde s? se duc? din c?nd ?n c?nd”, spune ?tefania Cristescu.Rata migra?iei din urban c?tre rural este mai mare fa?? de migra?ia celor care aleg s? se mute la ora? ?n detrimentul satului. Conform datelor Institutului Na?ional de Statistic?, num?rul celor care au migrat din mediul urban ?n rural a fost ?n 2019 de peste 113.700 persoane, de peste patru ori mai mare fa?? de anul 2000. Totodat?, ?n urm? cu 20 de ani num?rul celor care migrau dinspre rural c?tre urban era de aproape 550.000 persoane, pe c?nd ?n 2019, num?rul acestora s-a redus la 94.000. Cifrele de la Statistic? confirm? tendin?a conform c?reia oamenii au ?nceput s? prefere mai mult via?a de la sat ?n locul celei de la ora?. Iar motivele sunt multe - oamenii prefer? ?n loc de la poluarea, aglomera?ia ?i zgomotul ora?elor, via?a lini?tit? ?i s?n?toas? de la ?ar?, precum ?i un cost al vie?ii mai sc?zut.?Am identificat c?teva categorii de oameni care ar face aceast? tranzi?ie, freelancerii care pot lucra de oriunde, mai sunt cei care vor s? se ?ntoarc? ?n satul natal s? ??i re?nceap? via?a, mai sunt ?i c??iva din afara ??rii care au ?nceput s? revin? ?n satele rom?ne?ti s? reconstruiasc?. Familiile cu copii sunt cele mai doritoare de o astfel de schimbare, ace?tia sunt oarecum ?n target, cei pe care i-am v?zut noi ca fiind mai deschi?i pentru a-?i alege tipul acesta de via??”, precizeaz? ?tefania Cristescu.Dorin?a ini?iatorilor acestui proiect este mai ?nt?i s? vad? rezultate ?n Sl?tioara, ulterior merg?nd cu proiectul la nivel na?ional. Octavian Viorel spune c? urmeaz? s? se ?nt?lneasc? cu Asocia?ia Comunelor din Rom?nia, care s-a ar?tat interesat? de acest proiect, pentru a discuta un posibil parteneriat care ??i dore?te implementarea proiectului la nivel na?ional. * * *Bill Gates, fermier pe ascuns. Portofoliul imens de terenuri agricole cump?rate ?n secret de Tatiana Beliu?aBusiness 16 ianuarie 2021 ? 12:32Bill Gates a cump?rat ?n secret 242.000 de acri de teren agricol ?n SUA.Cele mai mari terenuri ale sale se afl? ?n Louisiana, Arkansas ?i Nebraska.Bill Gates a prezis o pandemie ?nc? din 2015.Bill Gates, a patra cea mai bogat? persoan? din lume ?i un ”tocilar” auto-descris, cunoscut pentru abilit??ile sale de programare, a cump?rat ?n secret 242.000 de acri de teren agricol ?n SUA – suficient pentru a-l face cel mai mare proprietar privat de terenuri agricole din America, scrie Forbes. Dup? ani ?ntregi de rapoarte c? achizi?iona terenuri agricole ?n locuri precum Florida ?i Washington, The Land Report a dezv?luit c? Gates, care are o valoare net? de aproape 121 miliarde de dolari, potrivit Forbes, a construit un portofoliu masiv de terenuri agricole ?n 18 state. Cele mai mari terenuri ale sale se afl? ?n Louisiana (69.071 acri), Arkansas (47.927 acri) ?i Nebraska (20.588 acri). ?n plus, el are o participa?ie la 25.750 de acri de teren tranzitoriu de pe partea de vest a ora?ului Phoenix, Arizona, care se dezvolt? ca o nou? suburbie.Potrivit cercet?rilor The Land Report, terenul este de?inut direct ?i prin entit??i ter?e de Cascade Investments, vehiculul personal de investi?ii al lui Gates. Alte investi?ii ale Cascade includ compania de siguran?? alimentar? Ecolab, distribuitorul de ma?ini second-hand Vroom ?i Canadian National Railway.De?i poate fi surprinz?tor faptul c? un miliardar tehnologic ar fi, de asemenea, cel mai mare proprietar de terenuri agricole din ?ar?, aceasta nu este singura incursiune a lui Gates ?n agricultur?. ?n 2008, Funda?ia Bill ?i Melinda Gates a anun?at subven?ii de 306 milioane dolari pentru a promova agricultura sustenabil?, cu randament ridicat, ?n r?ndul micilor fermieri din Africa subsaharian? ?i Asia de Sud. Funda?ia a investit ?n continuare ?n dezvoltarea ?i proliferarea ?super-culturilor” rezistente la schimb?rile climatice ?i la vaci de lapte cu randament mai mare. Anul trecut, organiza?ia a anun?at Gates Ag One, o organiza?ie nonprofit pentru a avansa aceste eforturi. * * * Daniel Cuevas este noul director general al Philip Morris Rom?nia18 JAN 2021 , ?TIRI ?I NOUT??I, Andra ImbreaPhilip Morris International? l-a numit pe Daniel Cuevas ?n func?ia de director general pentru Rom?nia, ?ncep?nd din 15 ianuarie 2021. Daniel Cuevas preia mandatul de la Branislav Bibic, care a condus Philip Morris Rom?nia ?n ultimii patru ani ?i a fost numit director general al Philip Morris Africa de Sud.Daniel Cuevas s-a al?turat echipei Philip Morris Spania ?n 2000. Dup? ce a de?inut roluri ?n Key Accounts, V?nz?ri ?i Marketing ?n Spania ?i Insulele Canare, a fost numit director general al Philip Morris din Insulele Canare ?n 2010. ?n 2014 a fost numit director de v?nz?ri al Philip Morris Italia ?i, doi ani mai t?rziu, Director al Produselor cu Risc Redus. ?n aceast? calitate, a revolu?ionat modelul de afaceri pentru IQOS ?n Italia ?i a transformat o cre?tere lent? ?ntr-una accelerat? ?i durabil?, ?n urma c?reia 1 milion de fum?tori italieni au trecut la IQOS.Daniel Cuevas de?ine o diplom? ?n administrarea afacerilor ?i o diplom? ?n marketing de la Universitatea Pontific? Comillas din Madrid.Philip Morris Rom?nia este afiliat al Philip Morris International, o companie care transform? industria tutunului pentru a crea un viitor f?r? fum. Viziunea companiei este de a ?nlocui ?ig?rile cu produse cu risc redus care – de?i nu sunt lipsite de riscuri – sunt o alegere mult mai bun? dec?t continuarea fumatului. IQOS, sistemul electronic de ?nc?lzire a tutunului dezvoltat de PMI, a fost lansat ?n Rom?nia ?n octombrie 2015 ?i a crescut constant din 2017. PMI a f?cut investi?ii semnificative ?n fabrica din Otopeni – dep??ind 500 de milioane de euro – pentru a dezvolta capacit??i de produc?ie a produselor din tutun ?nc?lzit, investi?ii care au transformat-o ?ntr-una din fabricile de ultim? genera?ie la nivel mondial. * * *Reprezentant WWF:?Rom?nia ??i vinde p?durile pe un volum estimat grosier, ?nainte ca arborii s? fie dobor??i, 18 ianuarie 2021, 16:52?? Nu avem o strategie forestier? dup? care s? ne ghid?m, iar de 30 de ani Rom?nia ??i vinde p?durile sub forma unui volum estimat grosier, ?nainte ca arborii s? fie dobor??i ?i nu ne preocup? s? verific?m cantit??ile care pleac? din p?dure, a declarat, luni, la o dezbatere de specialitate, ?erban Niculescu, reprezentant WWF pe Programul Dun?re-Carpa?i, potrivit Agerpres.“Nu avem o strategie forestier? dup? care s? ne ghid?m. ?n schimb, avem o interferen?? politic? excesiv? ?i o lips? de transparen??. Avem un proces de restituire a p?durilor care ?nc? nu este finalizat, dup? 30 de ani de c?nd s-a ?nceput. Nu avem mecanisme de compensare pentru proprietarii de p?duri ?i nu ?n ultimul r?nd avem un mod defectuos de valorificare a lemnului, sub form? de lemn pe picior ?n p?dure, precum ?i un sistem de control orientat gre?it, ambele gener?nd conflicte de interese sistemice. Sistemul de combatere a t?ierilor ilegale ?ncepe ?i este puternic influen?at de modul ?n care ne vindem p?durea. Rom?nia ??i vinde p?durile sub forma unui volum estimat grosier, ?nainte ca arborii s? fie dobor??i, iar ?n acela?i timp nu ne preocup? s? verific?m cantit??ile ce pleac? din p?dure. Mai mult, baza sistemului de control o reprezint? amprenta unui ciocan de fier aplicat? pe lemn. Aceast? marc? nu constituie o prob? solid? ?n instan?? ?i nici nu poate garanta nimic legat de volumul recoltat. Acela?i num?r de arbori marca?i poate ?nsemna, ?n func?ie de metoda dendrometric? utilizat? ?i eroarea de m?surare, un volum total diferit de lemnul rezultat. Astfel, este creat? o zon? gri care nu poate fi controlat?”, a explicat specialistul WWF.Acesta a ad?ugat c?, ?n anumite cazuri, controalele din p?duri sunt efectuate fie la ?nt?mplare, fie discre?ionar, iar operatorii nu risc? amenzi sau sanc?iuni.“Doar 1% din transporturile ce pleac? din p?dure sunt verificate de c?tre autorit??ile competente. Aceste verific?ri sunt efectuate mai mult la ?nt?mplare sau ?n mod discre?ionar, un unele cazuri. Mai mult, ac?iunile sunt simbolice, iar operatorul nu risc? foarte mult dac? are grij? s? nu supra?ncarce mijlocul de transport cu mai mult de 10 metri cubi. Cu alte cuvinte, dac? amenda este mai mic? dec?t costul unui bilet de tren, cine ?i-ar mai cump?ra bilet? Imagina?i-v? c?te resurse se aloc? ?i se risipesc ?n eforturile acestea de control, iar la final nota de plat? est suportat?, bine?n?eles, tot de p?dure. Avem nevoie de o schimbare radical?. Sistemul actual de control, bazat pe marcarea ?i paza arborilor din p?dure, trebuie transformat ?ntr-un sistem orientat pe monitorizarea lemnului ce iese din p?dure. Dac? ne dorim o eficien?? sistemul de control necesit? aceast? schimbare de paradigm?. SUMAL poate s?-?i dovedeasc? utilitatea ?n efectuarea controlului la prima plasare pe pia?? (a materialului lemnos, n.r.). Pentru ca acest lucru s? se ?nt?mple, avem nevoie ?n primul r?nd de un instrument pentru prioritizarea controalelor pe baza unor criterii obiective ?i transparente. WWF propune un astfel de instrument sub forma unui sistem de monitorizare video a transporturilor de lemn ce ies din p?dure”, a punctat ?erban Niculescu.SUMAL 2.0, platform? ce va deveni func?ional? ?ncep?nd din data de 31 ianuarie 2021, oblig? la ?nc?rcarea de fotografii din mai multe unghiuri ale lemnului ?nc?rcat pentru orice transport din Rom?nia, precum ?i ?nsemnarea ?n p?dure a parchetelor de mas? lemnoas? cu coordonate GPS, ?nainte de a se efectua t?ierea. Mai mult, ?n noul SUMAL se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din ?ar?.Comunitatea Forestierilor – Fordaq organizeaz?, luni, o dezbatere public? online pe tema proiectului privind implementarea Sistemului Informa?ional Integrat de Urm?rire a Materialului Lemnos – SUMAL 2.0.Evenimentul are loc sub egida Forumului P?durilor, Industriei Verzi ?i Economiei Lemnului. * * *?nghe?at? contaminat? cu coronavirus. Toate produsele companiei au fost sigilate ?HYPERLINK ""Andreea Dogar ian. 16, 2021Noul coronavirus a fost detectat pe mai multe mostre de ?nghe?at? ?n nordul Chinei, relateaz? publica?ia?The Independent.Persoanele despre care se b?nuie?te c? au intrat ?n contact cu loturile respective, produse de compania alimentar? Tianjin Daqiaodao, sunt testate acum de autorit??ile din municipalitatea Tianjin. Compania a trimis 3 mostre la centrul municipal pentru controlul bolilor ?i toate erau contaminate cu coronavirus. Acum, toate produsele companiei au fost depozitate ?i sigilate.Investiga?iile epidemiologice realizate p?n? acum indic? faptul c? Tianjin Daqiaodao a produs ?nghe?ata folosind lapte praf importat din Noua Zeeland? ?i zer sub form? de praf importat din Ucraina.Cei 1.662 de angaja?i ai companiei au fost plasa?i ?n carantin? ?i au fost testa?i pentru coronavirus. P?n? acum, 700 dintre ei au avut rezultate negative. Rezultatele pentru ceilal?i 962 de angaja?i nu sunt gata.Stephen Griffin, virusolog la Universitatea din Leeds, a declarat c? incidentul nu trebuie s? cauzeze panic? ?i c? este probabil un caz singular, coronavirusul ajung?nd pe ?nghe?at? de la o persoan? infectat?.?Probabil c? nu trebuie s? ne temem c? fiecare ?nghe?at? va fi dintr-o dat? contaminat? cu coronavirus. ?ansele sunt s? fie vorba de o problem? de igien? la fabric?”, a declarat el pentru Sky News.Temperatura sc?zut? la care este depozitat? ?nghe?ata, precum ?i faptul c? ea con?ine gr?sime, ar putea explica cum a supravie?uit virusul pe mostrele testate, a mai spus Griffin.Autorit??ile din Tianjin au ?nceput s? dezinfecteze fabrica de ?nghe?at? ?i i-au sf?tuit pe cei care au apucat s? consume ?nghe?ata s? ia leg?tura cu personalul medical.Foto:?stevepb / * * *Vinul de azi: Grand Maestro Rosso Puglia 2019 - 97 puncte Luca Maroni POVE?TI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Fondat? ?n 1908, a?adar cu o lung? tradi?ie ?n lumea vinului italian, Grand Maestro Italiano reprezint? ?i ast?zi una dintre cramele simbol al Italiei. De acolo vine ?i recomandarea noastr?, Grand Maestro Rosso Puglia. Ro?u intens, vinul aduce ?n prim plan note olfactive de fructe ro?ii bine coapte, cu taninuri dulcege, ?n vreme ce pe palat descoperim arome intense, bogate ?i catifelate. Degusta?i acest vin la o temperatura de 16-18 grade Celsius, ?n diverse combina?ii culinare, cum ar fi preparate din carne ro?ie sau br?nzeturi maturate. * * *DuPont lanseaz? noi probiotice pentru reducerea stresului ?HYPERLINK ""meatmilk ?18 ianuarie 2021Dup? cum informeaz? DairyReporter, DuPont Nutrition & Biosciences a lansat HOWARU Calm, un probiotic menit s? ajute produc?torii de suplimente alimentare s? reduc? ciclul de stres al consumatorilor.Sondajele sugereaz? c? 65% dintre adul?ii din ?ntreaga lume indic? faptul c? stresul este o parte obi?nuit? a vie?ii lor de zi cu zi. Stresul prelungit poate afecta negativ starea de spirit, somnul ?i s?n?tatea digestiv?. HOWARU Calm este cea mai recent? ad?ugire la portofoliul HOWARU al DuPont ?i se arat? c? gestioneaz? r?spunsul psihologic la stresul perceput. ?Prea mult stres sau stresul cronic zilnic a devenit mai r?sp?ndit ?n societatea actual? ?i poate avea un impact serios asupra bun?st?rii noastre mentale ?i fizice ?i asupra s?n?t??ii generale”, a spus dr. Elaine Patterson, cercet?tor principal ?n cercetare ?i dezvoltare, DuPont Nutrition & Biosciences.In ultimii ani, am investigat legaturile dintre microbiota intestinala si sanatatea creierului – asa numita axa microbiota-intestin-creier. ?n timpul acestor investiga?ii, ne-am concentrat pe descoperirea unei solu?ii probiotice naturale care vizeaz? s?n?tatea creierului, mai precis starea de spirit, stresul ?i anxietatea. Suntem m?ndri s? ?mp?rt??im ?n cele din urm? fructele inova?iei noastre ?i am dezvoltat un produs care ?i ajut? pe consumatori s? vizeze stresul la surs?, astfel ?nc?t s? poat? stabili prioritatea at?t a s?n?t??ii lor mentale, c?t ?i a celor fizice.”?nainte de a aduce HOWARU Calm pe pia??, tulpina prezentat? a produsului – L. paracasei Lpc-37 a fost testat? pentru a-i asigura calitatea, eficacitatea ?i performan?a. ?n timpul unui studiu clinic recent, participan?ii au luat Lpc-37 zilnic timp de cinci s?pt?m?ni ?nainte de a fi supus unui test de stres acut, Trier Social Stress Test, considerat protocolul de laborator cel mai valid ?i de ?ncredere pentru inducerea stresului la oameni ?ntr-un cadru clinic.Cercet?torii au m?surat starea de spirit, stresul ?i nivelurile de anxietate ale participan?ilor ca r?spuns la interven?ia de cinci s?pt?m?ni cu Lpc-37, r?spunsul lor perceput ?i fiziologic la testul de stres acut la sf?r?itul studiului ?i starea general? de spirit, s?n?tatea ?i bun?starea lor pe parcursul studiului ?i a comparat rezultatele cu un grup placebo.Au descoperit c? participan?ii care iau Lpc-37 au raportat o reducere semnificativ? a stresului perceput dup? cinci s?pt?m?ni de interven?ie. ??n ultimii cinci ani, industria a ?nregistrat o cre?tere global? de 34% a noilor suplimente probiotice care ajut? la stabilizarea st?rii de spirit ?i la combaterea stresului, deoarece consumatorii au ?nceput s? recunoasc? impactul critic pe care intestinul ?l are asupra creierului”, a declarat Stephanie Udell, lider de marketing, DuPont Nutrition & Biosciences.?Prin lansarea HOWARU Calm, permitem produc?torilor de suplimente alimentare s? dezvolte un produs final eficient care s? satisfac? cererea pie?ei de suplimente probiotice care vizeaz? reducerea stresului ?i promovarea bun?st?rii mintale.” HOWARU Calm poate fi ad?ugat la produsele dietetice existente sau utilizat pentru a crea altele noi. ?n plus, HOWARU Calm poate fi formulat ?n produse inovatoare pentru alimente ?i b?uturi, care vor satisface cererea cresc?nd? a consumatorilor pentru formate alternative de probiotice.Darius Pripon profeseaz? vinul cultural la Crama Jelna: “Nu clientul este st?p?nul nostru, ci etica, filozofia ?i estetica noastr?” ianuarie 18, 2021Vinul.roDarius Pripon?a studiat Horticultura la Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? din Cluj-Napoca ?i un semestru la Universitatea Politehnic? din Valencia. A lucrat ca asistent vinificator la crama Nomibo din Dealu Mare, apoi un sezon la Domaine Serol ?n Fran?a (agricultur? biodinamic?), doi ani la Alira, ?n Dobrogea, ?nc? un an tot acolo, dar la Domeniul Bogdan (agricultur? biodinamic?), un sezon la Allan Scott Wines ?n Noua Zeeland?. Din 2017, semneaz? vinurile de la?Crama Jelna?(“amprenta Transilvaniei”), ?n Bistri?a-N?s?ud. Are 31 de ani ?i reprezint? una dintre cele mai “vizibile voci” ale genera?iei noi de enologi din Rom?nia.?Imaginile din acest articol provin de pe?profilul de Facebook?al lui Darius ?i de pe?site-ul cramei?– v? recomand?m ambele resurse dac? vre?i s? fi?i mereu la curent cu nout??ile.La Jelna, singura vie montan? certificat? din Rom?nia (podgoria Lechin?a) produce 80.000 de sticle pe an– Darius, ce trebuie s? ?n?eleag? consumatorii de vin (?n primul r?nd cei obi?nui?i, nu pasiona?ii) despre Crama Jelna? Dar despre zon?, ?n general? Ce ave?i acolo ?i nu au alte crame / vinuri?S? ?n?eleag? c? este vorba despre o cram? boutique, care are 26 de hectare de vi??-de-vie ?i produce undeva la 80.000 sticle de vin pe an. C? face parte din podgoria Lechin?a, iar via noastr? este singura certificat? ca fiind o vie montan?. C? ne afl?m ?n piemontul mun?ilor C?limani, avem un aer de o cur??enie incredibil?, apa ne vine de la Cu?ma, direct din mun?i. C? avem ceea ce se cheam? “enviromental capital” (capital de mediu – nr) – cele enumerate mai sus, ?mpreun? cu solul viu ?i produc?ia mic? la hectar. C? suntem ?ntr-o podgorie de climat rece, unde prospe?imea, aciditatea ?i elegan?a sunt la ele acas?.?La Crama Jelna, “vinul cultural” este figura central?. Ce ?nseamn? asta?– Ce experien?? ?i ce inten?ii are Darius Pripon cu privire la vinurile de Jelna? ?i, dincolo de crama la care lucrezi acum, care este vinul pe care-l consideri c? “?i-a schimbat via?a”, vinul care te-a ?ndreptat c?tre vin?Experien?a mea cu zona “agonise?te” 4 ani. Filozofia mea privind vinul este una postmodern?, ?n care crearea “vinului cultural” este figura central?. Clientul nu este st?p?nul nostru, st?p?nul nostru este etica, filozofia ?i estetica noastr?. Vrem s? red?m vinului dimensiunea sa cultural?, consider?m c? aceasta este misiunea noastr?. Iar pentru ca un vin s? fie cultural, el nu poate s? se bazeze strict pe un studiu de pia??. Via?a mea s-a schimbat – sau, dac? vre?i, s-a aliniat – odat? ce filozofia ?i valorile mele de via?? s-au conturat. Concomitent cu aceste evenimente, a ap?rut ?i vinul. Chiar dac? a existat un vin care m-a introdus ?n lumea vinului, pe mine prima experien?? nu m-a f?cut s? m? ?ndr?gostesc de acel vin, ci de vin ?n general. A fost precum o oglind? ?i o scar? ?n acelasi timp: vinul se oglinde?te ?n toate sticlele de vin, ?ns? sensul este ?i ?n direc?ia opus?: este ?i o oglind? a omului, care la r?ndul s?u este o oglind? a locului ?i locuitorilor. Dimensiunea se des?v?r?e?te ?n punctul ?n care converg toate reflexiile.“Necunoscuta” fiec?rui an ?n parte e folosit? pentru a sublinia condi?iile specifice– Am v?zut c? ave?i o linie de vinuri Wild Yeast – ce ?nseamn?, mai exact, asta? Ce fel de gust au aceste vinuri, ce alte caracteristici / avantaje etc?Wild yeast ?nseamn? drojdii indigene, drojdii s?lbatice. Asta ?nseamn? c? vinul respectiv este f?cut cu drojdiile care se afl? ?n mod natural pe struguri, ?n momentul ?n care ace?tia sunt cule?i. Aceste microorganisme difer? de la an la an ?i reflect? condi?iile climatice ale anului ?i tr?s?turile terroir-ului. Le folosim pentru anumite vinuri, pentru a sublinia tr?s?tura cultural? a locului, a vinului. Nu dorim s? le sintetiz?m, s? le folosim ca s? existe latent ?n cram?, ci vrem ca ?n fiecare an s? ne folosim de “necunoscuta anului”, iar faptul c? acestea sunt viabile spune foarte mult despre modul sustenabil ?n care privim via ?i vinul.“Ne adres?m unui public educat”– Ce soiuri crezi c? pot deveni reprezentative pentru Crama Jelna la nivel de volum ?i ce soiuri la nivel de ni??, de prestigiu ?n ochii profesioni?tilor ?i amatorilor pasiona?i de vin?Sauvignon blanc, Pinot Noir, Feteasc? alb?, Feteasc? regal? asamblat? cu Muscat Ottonel. Producem pu?ine sticle, suntem exclusiv HoReCa, ?i, ca atare, ne adres?m unui public educat.– Cum te raportezi la soiurile tradi?ionale ale zonei – am v?zut pe site doar Feteasc? regal?, Muscat Ottonel ?i Feteasc? alb?? Mai sunt soiuri pe care vrei s? le ?ncerci la Jelna?Clima este ?n schimbare accelerat?. ?nc?lzirea este o realitate ?i, ca atare, ne uit?m cu aten?ie ?i la soiurile tradi?ionale ale zonei – Riesling, Neuburger, Feteasc? alb? – ?ns? viziunea noastr? se vrea pe termen lung, a?a c? ?nc? analiz?m cu aten?ie subiectul. Via noastr? vrem s? r?zbeasc? c?t mai mult cu putin??, o ?ngrijim ?n a?a fel – a?a c? las subiectul acesta deschis pentru o discu?ie viitoare. * * *Legea v?n?torii: CCR admite o sesizare a pre?edintelui Klaus Iohannis 18 ianuarie 2021Legea v?n?torii, adoptat? de Camera Deputa?ilor, s-ar ?ndep?rta, printre altele, de scopul avut ?n vedere de ini?iatorii s?i, au explicat vocile autorizate ale?Cur?ii Constitu?ionale a Rom?niei (CCR)??n motivarea deciziei prin care au admis o sesizare a pre?edintelui Klaus Iohannis.Una dintre problemele sesizate de CCR ar fi ?i aceea a nerespect?rii principiului bicameralismului de c?tre Camera Deputa?ilor, scriu cei de la?Agerpres.Totodat?, au fost observate deosebiri ?majore” de con?inut juridic ?ntre formele supuse dezbaterii celor dou? Camere ale Parlamentului.?Legea, ?n redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputa?ilor, vizeaz? aspecte total diferite fa?? de dispozi?iile legale dezb?tute ?i respinse ?n Senat ?i nu are nicio leg?tur? cu obiectivele urm?rite de ini?iativa legislativ?.?Prin modific?rile aduse, Camera Deputa?ilor reglementeaz? cu privire la dispozi?ii care nu au fost niciodat? ?i ?n nicio form? puse ?n dezbaterea Senatului, ca prima Camer? sesizat?. Legea adoptat? de Camera Deputa?ilor modific? obiectul de reglementare al ini?iativei legislative, schimb? configura?ia actului normativ ?i se ?ndep?rteaz? de la scopul avut ?n vedere de ini?iatorii s?i.?Pornind de la premisa c? legea este, cu aportul specific al fiec?rei Camere, opera ?ntregului Parlament, Curtea statueaz? c? autoritatea legiuitoare trebuie s? respecte principiile constitu?ionale ?n virtutea c?rora o lege nu poate fi adoptat? de c?tre o singur? Camer?.?Or, din examinarea dispozi?iilor deduse controlului de constitu?ionalitate, Curtea constat? c?, adopt?nd legea ?n forma supus? controlului, Camera Deputa?ilor a sustras dezbaterii primei Camere sesizate modific?rile adoptate, contrar art. 61 din Constitu?ie”, au precizat judec?torii constitu?ionali, cita?i de sursa citat?.?n data de 9 decembrie 2020, CCR a admis sesizarea pre?edintelui Klaus Iohannis ?n ceea ce prive?te?Legea v?n?torii?(Legea pentru modificarea ?i completarea Legii v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic 407/2006), care prevede, printre altele, c? permisul de v?n?toare se poate ob?ine dup? ?ase luni de stagiatur?, stabilind c? actul normativ este neconstitu?ional. * * *Marcoser: Sfaturi complete pentru cultura de castravete agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2021 Fermierii au nevoie de tot ajutorul pentru a putea avea profit la final de an ?i pentru a-l reinvesti ?n anii care urmeaz?. Acesta a fost unul din g?ndurile din spatele ?nfiin??rii Marcoser, companie care a ap?rut pe pia?a agribusiness din Rom?nia ?n 2005. Centrul strategic este localizat ?n comuna Matca, un bazin legumicol important din ?ara noastr?. O cultur? de baz? ?n ferma celor de la Marcoser este cea de castravete corni?on.Speciali?tii Marcoser au dep??it multe provoc?ri ?n ace?ti 16 ani ?n ceea ce prive?te aceast? cultur?. ”Reac?ioneaz? foarte rapid la ori?ice schimbare. Practic, noi putem s? facem ceva gre?it pentru aceast? cultur? diminea?a ?i p?n? dup?-amiaza deja se v?d efectele. Am dezvoltat re?ete de fertilizare, am dezvoltat o tehnologie de cultur? ?i mai mult dec?t at?t, am identificat solu?ii cu care noi putem s? venim ?n ajutorul fermierilor din Rom?nia”, a explicat Marius Petrache, Director general Marcoser.Munca tuturor speciali?tilor de la Marcoser nu este u?oar?. Pentru a ajunge la maturitate ?i a-i mul?umi pe fermieri ?i, ?n final, pe consumatorii finali, castravetele trebuie s? beneficieze de toate condi?iile pentru a se dezvolta, de la temperaturi p?n? la o nutri?ie echilibrat?, trec?nd prin partea de protec?ie ?mpotriva d?un?torilor tot mai prezen?i ?n aceast? cultur?. “Solu?iile noastre se refer? at?t la partea de nutri?ie, unde noi avem ?n portofoliul Marcoser produse deosebit de interesante, care, practic, ne salveaz? din orice situa?ie, dar de-a lungul acestor ani am dezvoltat ?i o tehnologie integrat? de combatere a bolilor ?i d?un?torilor, pentru c? ne dorim s? oferim consumatorului final un produs sigur din punct de vedere alimentar” spune Marius Petrache, Director general Marcoser.Pe scurt, fermierii care cultiv? castravete ?i care apeleaz? la Marcoser beneficiaz? de consultan?? privind alegerea hibridului potrivit, tehnologiile de cultur?, serele ?i solariile care s? le protejeze, partea de nutri?ie ?i de combatere biologic? a d?un?torilor.Mai multe detalii despre proiectele de consultan?? ale Marcoser g?si?i pe site-ul marcoser.ro, dar ?i ?n magazinul fizic din comuna Matca, jude?ul Gala?i. * * *Rom?nia, pe ultimul loc ?n Uniunea European? la num?rul de companii inovatoare. Circa 15% dintre companiile din Rom?nia cu mai pu?in de 10 angaja?i au avut activit??i de inovare ?n perioada 2016 – 2018, conform datelor de la Eurostat Autor: Ramona Cornea 18.01.2021, 17:30 86 Rom?nia a fost pe ultimul loc ?n Uniunea European? ?n ceea ce prive?te num?rul companiilor inovatoare ?n perioada 2016 – 2018, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistic?. Astfel, circa 15% dintre companiile din Rom?nia cu mai pu?in de 10 angaja?i au avut activit??i de inovare ?n perioada 2016 – 2018, conform sursei citate.??La nivel european, mai mult de jum?tate (50,3%) dintre companiile din Uniunea European? cu cel pu?in 10 angaja?i au raportat activitate de inovare ?n perioada de trei ani 2016 - 2018, pu?in mai mult dec?t ?n perioada 2014 - 2016 (49,5%).? ??ri precum Estonia (73,1%), Cipru (68,2%), Belgia ?i Germania (ambele 67,8%), Italia (63,2%), Suedia (63,1%), Austria (62,6%), Finlanda (61,9%) ?i Grecia (60,3%) au aveau peste 60% dintre companii cu activit??i inovatoare. La polul opus, aceast? pondere a fost de aproximativ 30% sau mai mic? ?n Rom?nia (14,6%), Polonia (23,7%), Ungaria (28,7%) ?i Bulgaria (30,1%).? * * *Walmart testeaz? un nou sistem de livrare a produselor perisabile 18 Jan 2021 | de Bogdan Anghelu?? Retailerul Walmart a ?ncheiat un parteneriat cu produc?torul de ambalaje HomeValet pentru livrarea produselor perisabile.Testele ini?iale se vor desf??ura ?n prim?var? ?n Bentonville, Statele Unite. Consumatorii care particip? la acestea vor primi o cutie inteligent? de la HomeValet. Aceasta are trei compartimente cu temperatur? controlat?, astfel ?nc?t diverse tipuri de alimente s? ??i p?streze prospe?imea. Livratorii vor putea deschide respectiva cutie ?i l?sa produse ?n ea.?n prezent, consumatorii pot comanda produse prin intermediul platformei Walmart, aleg?nd ?i ora livr?rii. Avantajul acestui nou sistem este c? cei care comand? nu mai trebuie s? a?tepte acas? venirea curierului. Pentru retailer, principalul beneficiu este c? va putea livra produse ?i pe timpul nop?ii."Nu avem ?nc? planuri de a livra 24 de ore din 24, dar e bine c? aceast? posibilitate va exista", au transmis reprezentan?ii Walmart, cita?i de RetailDetail.De la debutul pandemiei de COVID-19, livr?rile de produse de b?c?nie ?n Statele Unite au crescut exponen?ial. Potrivit Inmar Intelligence, aproape 80% dintre consumatori au cump?rat produse alimentare cel pu?in o dat? ?n timpul crizei sanitare. Reprezentan?ii Amazon sus?in c? cererea pentru astfel de produse s-a triplat ?n ultimele 12 luni. * * *Shoppingul omnichannel a crescut cu 50% ?n 2020 17 Jan 2021 | de Bogdan Anghelu?? Explozia e-commerce-ului a avut ca efect ?i cre?terea shoppingului omnichannel ?n 2020, potrivit unui studiu al Nielsen. Astfel, pentru mul?i dintre consumatori, canalele online au fost esen?iale pentru a compara pre?urile, pentru a afla detalii despre noile produse ?i pentru a g?si magazinele fizice, toate acestea duc?nd la o cre?tere cu peste 50% a procesului de achizi?ie omnichannel.Stabilind gradul de implicare ?n diferite canale, cei de la Nielsen au determinat c? 56% dintre cei care au achizi?ionat prin canale online au analizat cu mare aten?ie produsele cump?rate, ?n vreme cu doar 51% dintre cei care au achzi?ionat din magazine fizice au urmat acela?i proces. Cump?r?torii online au petrecut, de asemenea, mai mult timp c?ut?nd cele mai bune produse.Num?rul celor care spun c? folosesc frecvent sau exclusiv canale online pentru produse de baz? a crescut cu 133% din septembrie 2019 p?n? ?n septembrie 2020. Mai mult, alegerea unei op?iuni de tip pick-up a crescut cu 26% ?n acela?i interval de timp.Prin urmare, potrivit celor de la Nielsen, aproape o treime dintre consumatori (29%) spun c? istoricul cump?r?turilor (?n cazul ?n care aceast? facilitate e oferit? de comerciantul online) reprezint? cea mai util? unealt? ?n cadrul procesului de achizi?ie. * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download