Neonatologie.ro



Infecția cu coronavirus 2019 și copiii – ce trebuie să știe pediatrii

Introducere. Apariția infecției cu un coronavirus care nu a mai fost văzut anterior la om, numităinfecția cu coronavirus 2019 (COVID-19), a captat atenția SUA și a lumii. Virusul a fost identificat pentru prima dată în Wuhan, China, după un focar de pneumonie de cauză necunoscută în decembrie 2019, primele cazuri raportând expunere la piața de animale vii. Pe 31 decembrie 2019 China a raportat focarul la OMS și scurt timp după aceea a fost identificat agentul patgoen responsabil drept un nou coronavirus, numit SARS-CoV-2 din cauza similarității secvențiale cu virusul care a determinat sindromul acut sever respirator (SARS). Situația COVID-19 evoluează rapid, cu creșterea numărului de cazuri și de țări implicate. Pe 30 ianuarie 2020, OMS a declarat noul virus drept urgență de sănătate publică de interes internațional și, pe 11 martie 2020, izbucnirea a fost declarată pandemie. Până pe 25 martie au fost confirmate global peste 425.000 de cazuri în 170 de regiuni și țări inclusiv mai mult de 55.000 de cazuri în SUA.

Generalități. Coronavirusurile produc o gamă largă de boli care variază de la răceală comună la afecțiuni severe, fatale. 3 coronavirusuri care produc boli severe la om au apărut în ultimii 20 de ani: virusul care produce SARS, apărut în China în 2002, virusul care produce sindromul respirator al Orientului Mijlociu (Middle East respiratory syndrome - MERS), care a apărut în Peninsula Arabia și virusul care produce COVID-19. Manifestările comune ale COVID-19 la adulți includ febră, tuse, mialgie, scurtarea respirației, cefalee și diaree. Pe baza informațiilor de la peste 72.000 de pacienți din China majoritatea (81%) sunt ușor afectați, 14% au manifestări severe (precum dispneea sau saturații ale oxigenului în sânge ≤93%) și 5% sunt critic bolnavi (de ex. insuficiență acută respiratorie sau șoc septic). Factorii de risc pentru boală severă cunt vârsta înaintată și afecțiunile pre-existente. Rata de fatalitate a cazurilor a fost de 2,3% în China deși acest număr poate fi o supraestimare pentru că cazuriușoare sau asimptomatice au putut fi scăpate. Transmiterea COVID-19 se crede a fi în principal prin picături respiratorii formate de o persoană cu infecție care tușește sau strănută, picături care pot fi inhalate de contacții dinapropiere (circa 1,8 metri) și care se infectează. Alte tipuri de transmitere (deex, prin fomite, transmitere fecal-orală) sunt posibile. Perioada mediană de incubație este de 5 zile (limite 2-14 zile). În acest moment îngrijirea pacienților cu boală severă este suportivă pentru că terapiile aprobate de către US Food and Drug Administration nu sunt disponibile. Deși are loc dezvoltarea vaccinului se așteaptă ca un vaccin să nu fie gata de distribuție largă timp de cel puțin 1 an.

Ce se știe despre COVID-19 la copii? În mod tipic copiii sunt mai susceptibili la complicațiile gripei dar, până acum, ei au prezentat rate mai mici decât cele așteptate de infecție COVID-19 și se pare că decesele la copii sunt rare. În cazul a peste 72.000 de cazuri de boală din China 1,2% au fost pacienți cu vârste de 10-19 ani și chiar mai puțini (0,9%) au fost pacienți mai mici de 1 an. A existat doar 1 deces în acest studiu, un adolescent și nici un copil cu vârstă de 0-10 ani nu a decedat. Într-o analiză separată a 2143 cazuri pediatrice confirmate sau suspectate din China sugarii au fost cei cu riscul cel mai mare pentru boală severă (10,6%0 cmparativ cu copiii mai mari (4,1% pentru cei de 11-15 ani și 3% pentru cei de 16-17 ani). Printre copiii care se îmbolnăvesc, manifestările COVID-19 par să fie similare celor de la adulți. Între 28 de pacienți pediatrici raportați de Shen și Yang, vârsta a variat între 1 lună și 16 ani. Câțiva pacienți au fost asimptomatici la momentul diagnosticului fiind identificați ca parte a investigației contacților. Câțiva pacienți au prezentat febră, oboseală, tuse seacă și alte simptome respiratorii, manifestările gastro-intestinale au fost rare. Transmiterea pare să fie similară celei de la adulți. Până acum nu există dovezi convingătoare pentru transmiterea intrauterină dar numai un număr mic de sarcini a fost descris. Dacă Whether COVID-19 se poate transmite prin alăptare este necunoscut, din ceea ce știm. În cazul a 6 mame de la care s-au prelevat probe de lapte matern pentru testare pentru SARS-CoV-2 toate probele au fost negative. În ciuda frecvenței reduse a bolii și decesului prin COVID-19 la copiii din China, există motive pentru care trebuie să rămânem vigilanți legat de infecție la copii. Ratele mai mici decât cele așteptate de copii afectați de COVID-19 din China se pot datora expunerii mai reduse la virus, infecției reduse din cauza imunității la alte coronavirusuri sau riscului mai mici de boală chiar și când sunt infectați cu virusul. Dacă copiii sunt infectați dar asimptomatici aceștia pot servi drept sursă de transmitere la adulți. Cel puțin 1 copil asimptomatic dar cu încărcătură virală SARS-CoV-2 mare a fost raportat ceea ce sugerează că transmiterea de la copiii asimptomatici este posibilă. Modul în care copiii din SUA trec prin COVID-19 rămâne să fie evaluat deși nu au fost raportate nici o internare în terapia intensivă și nici un deces printre persoane mai mici de 19 ani în cazul a 4226 pacienți cu COVID-19 din SUA până în 16 martie 2020. Într-un mic studiu din China 7 din 20 de pacienți pediatrici care erau bolnavi de COVID-19 aveau istoric anterior de boli congenitale sau dobândite ceea ce i-a făcut pe autori să sugereze că aceste afecțiuni le-au crescut riscul. Circa 10% din copiii din SUA au astm, mulți copii trăiesc cu alte afecțiuni pulmonare, cardiace, neuro-musculare sau genetice care le afectează abilitatea de a trece prin afecțiuni respiratorii iar alți copii sunt imunodeprimați din cauza unor boli sau terapii. Este posibil ca acești copii să aibă experiențe COVID-19 diferite față de alți copii de aceiași vârstă care sunt sănătoși.

Considerații pentru clinicienii pediatri. Pediatrii clinicieni pot ajuta prin pregătirea cabinetelor, instituțiilor și comunităților pentru creșterea frecvenței infecției COVID-19. Trebuie găsite locuri speciale pentru izolarea copiilor care sunt potențial bolnavi de COVID-19 de cei care așteaptă în sala de așteptare, concentrarea trebuind făcută pe minimalizarea expunerii celor cu nevoi speciale de sănătate. În comunitățile cu transmitere largă trebuie limitat accesul copiilor sănătoși în sistemul de sănătate pentru motive care nu sunt urgente dar trebuie continuată consultarea nou-născuților și sugarilor pentru îngrijiri preventive și imunizare. Aceste acțiuni necesită un triaj telefonic robust și extinderea consultațiilor de telemedicină existente. Diferențierea unei potențiale infecții COVID-19 de alte boli precum gripa va fi dificilă până când testarea COVID-19 nu devine mai larg disponibilă. În comunități cu transmitere largă sunt corecte intervenții de minimalizare precum închiderea școlilor, anularea întâlnirirlor publice și închiderea localurilor publice. Dacă sunt necesare aceste măsuri atunci pediatrii trebuie să dea sfaturi pentru atenuarea consecințelor neintenționate sau expansiunii neadecvate a disparităților de sănătate dintre copii, precum, de exemplu, găsirea de căi de menținerea a nutriției pentru cei care depind de prânzul de la școală și să ofere servicii de sănătate mentală online pentru managementul stresului familiilor ale căror rutini pot fi sever întrerupte pentru o perioadă extinsă de timp.

Concluzii. Infecția COVID-19 este o boală în curs care se extinde rapid în SUA și în lume. Datele inițiale sugerează că efectele asupra copiilor sunt mai puțin severe față de adulți deși rămân multe întrebări fără răspuns mai ales în ceea ce privește copiii cu nevoi speciale de sănătate. Este necesară supravegherea COVID-19 în populația pediatric, inclusiv studiile de seroprevalență, pentru a înțelege mai bine influența bolii asupra copiilor. Clinicienii trebuie să lucreze cu școala și liderii din comunitate pentru a implementa intervenții care să încetinească răspândirea bolii și să prevină boala severă și decesul asigurând în același timp că sunt minimalizate consecințele neintenționate ale acestor intervenții.

Autori: Sonja A. Rasmussen, Lindsay A. Thompson, JAMA Pediatr. Aprilie 3, 2020.

Referințe

1. Center for Systems Science and Engineering (CSSE) at Johns Hopkins University (JHU). Coronavirus COVID-19 global cases by the Center for Systems Science and Engineering (CSSE) at Johns Hopkins University (JHU). Published 2020. Accessed March 25, 2020.

2. Rasmussen  SA , Smulian  JC , Lednicky  JA , Wen  TS , Jamieson  DJ .  Coronavirus disease 2019 (COVID-19) and pregnancy: what obstetricians need to know.   Am J Obstet Gynecol. 2020;S0002-9378(20)30197-6.

3. Wu  Z , McGoogan  JM .  Characteristics of and important lessons from the coronavirus disease 2019 (COVID-19) outbreak in China: summary of a report of 72314 cases from the Chinese Center for Disease Control and Prevention.   JAMA. Published online February 24, 2020.

4. Fauci  SS . Vaccine at least year away, as COVID-19 death toll rises to 9 in Seattle. Published March 3, 2020. Accessed March 25, 2020.

5. Dong  Y , Mo  X , Hu  Y ,  et al.  Epidemiological characteristics of 2143 pediatric patients with 2019 coronavirus disease in China.   Pediatrics. 2020;e20200702.

6. Shen  KL , Yang  YH .  Diagnosis and treatment of 2019 novel coronavirus infection in children: a pressing issue.   World J Pediatr. Published online March 16, 2020.

7. Kam  KQ , Yung  CF , Cui  L ,  et al.  A well infant with coronavirus disease 2019 (COVID-19) with high viral load.   Clin Infect Dis. 2020;ciaa201. Published online February 28, 2020.

8. CDC COVID-19 Response Team.  Severe outcomes among patients with coronavirus disease 2019 (COVID-19)—United States, February 12-March 16, 2020.   MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020;69(12):343-346.

9. Xia  W , Shao  J , Guo  Y , Peng  X , Li  Z , Hu  D .  Clinical and CT features in pediatric patients with COVID-19 infection: different points from adults.   Pediatr Pulmonol. Published online March 5, 2020.

10. US Centers for Disease Control and Prevention. Implementation of mitigation strategies for communities with local COVID-19 transmission. Published 2020. Accessed March 25, 2020.

Sursa:

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download