Apar-romania.ro



Stiri, 20 iulie 2021Cursul de schimb 20.07.2021 1 EUR4.9253 1 USD4.1736Alert? ANM ?n vigoare de azi! Jude?ele unde ploile vor putea dep??i 70 l/mp!agrointeligenta.ro - 20 iulie 2021 Vreme mai rece ?i ploi toren?iale ?n multe jude?e ale ??rii. Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare de cod galben care intr? ?n vigoare de ast?zi, mar?i – 20 iulie, de la ora 10:00, cu valabilitate p?n? miercuri, 21 iulie, la ora 12:00. ?n acest interval vor fi zone ?n care precipita?iile vor dep??i 70 l/mp.Avertizarea de cod galben care intr? ?n vigoare de la ora 10:00 este valabil? p?n? m?ine, miercuri – 21 iulie, la ora 12:00. Fenomenele vizate sunt de instabilitate atmosferic? temporar accentuat?.”Instabilitatea atmosferic? va fi temporar accentuat? ?n cea mai mare parte a ??rii, dar mai ales ?n nord, nord-est, centru ?i ?n sud-est, precum ?i ?n zonele de munte. Vor fi averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, desc?rc?ri electrice, intensific?ri ale v?ntului, vijelii ?i grindin?. ?n intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantit??ile de ap? vor dep??i local 20…30 l/mp ?i izolat 50…70 l/mp”, arat? ANM.Cod portocaliu ?i galben de furtuni violente ?i ploi toren?iale, ?n cea mai mare parte din ?ar? , 20.07.2021 Administra?ia Na?ional? de Meteorologie a emis, mar?i, noi avertiz?ri Cod galben ?i Cod portocaliu de vreme instabil?, ce vizeaz? cea mai mare parte din ?ar?. Sunt a?teptate cantit??i de ap? ce vor dep??i 80 de litri pe metru p?trat.Pe parcursul zilei de mar?i, p?n? miercuri la ora 3.00, va fi Cod galben de instabilitate atmosferic? temporar accentuat? ?n cea mai mare parte a ??rii. Vor fi averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, desc?rc?ri electrice, intensific?ri ale v?ntului ?i, izolat, vijelii ?i grindin?. ?n intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantit??ile de ap? vor dep??i local 20...30 l/mp ?i izolat 40 l/mp.?n sud-estul ??rii disconfortul termic se va men?ine ridicat, iar spre sear? ?i noaptea pe arii restr?nse se vor semnala manifest?ri de instabilitate atmosferic?.Avertiz?ri meteo de ploi ?i vijelii ?n mai multe jude?eCoduri portocaliu ?i galben emise de ANM pentru cea mai mare parte a ??rii. Foto: ANM Potrivit meteorologilor, un Cod portocaliu va fi valabil ?n perioada mar?i ora 10.00 – miercuri ora 3.00. ?n cea mai mare parte a Moldovei, Transilvaniei, Maramure?ului ?i a zonei montane vor fi averse toren?iale, desc?rc?ri electrice, vijelii ?i grindin?. ?n intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor ?nregistra cantit??i de ap? de 35...50 l/mp ?i izolat peste 60...80 l/mp.Sunt vizate jude?ele Satu Mare, Maramure?, Suceava, Bistri?a-N?s?ud, Neam?, Harghita, Mure?, Bra?ov, Covasna, Prahova, D?mbovi?a, Arge?, V?lcea, Gorj, Sibiu, Alba, Cluj, Cara? Severin, Hunedoara, Boto?ani, Ia?i, Bac?u, Vaslui, Vrancea ?i Buz?u.?ncep?nd de miercuri ora 3.00 p?n? la ora 22.00, ANM a emis o informare meteo de instabilitate atmosferic? temporar accentuat?, mai ales dup?-amiaza ?i seara, pentru zona de munte, nord-estul, centrul ?i sud-estul ??rii. Vor fi averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, desc?rc?ri electrice, intensific?ri ale v?ntului ?i izolat vijelii ?i grindin?. ?n intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantit??ile de ap? vor dep??i local 20...30 l/mp ?i izolat 40...45 l/mp.ANM anun?? ploi ?i furtuni ?i ?n Capital?Meteorologii au anun?at pentru mar?i temperaturi maxime de 32 de grade ?i minime de 19 grade ?n Capital?. Dup?-amiaza ?i seara vor fi perioade cu instabilitate atmosferic? accentuat?.Conform prognozei speciale emise pentru Bucure?ti, mar?i de la ora 10.00 p?n? miercuri la ora 9.00, disconfortul termic se va men?ine ridicat, de?i temperatura maxim?, ?n sc?dere fa?? de zilele precedente, va fi de 31...32 de grade.Mai ales dup?-amiaza ?i seara vor fi perioade cu instabilitate atmosferic? accentuat? ce se va manifesta prin ?nnor?ri, averse, desc?rc?ri electrice ?i intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului. Temperatura minim? se va situa ?n jurul valorii de 19 grade.Miercuri ?ntre orele 9.00 - 22.00, instabilitatea atmosferic? se va accentua ?ndeosebi dup?-amiaza, c?nd se vor semnala averse ce pot avea ?i caracter toren?ial, desc?rc?ri electrice, intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului, vijelii ?i condi?ii de grindin?.Temperatura maxim?, apropiat? de norma climatologic? a perioadei, va fi ?n jurul valorii de 29 de grade.Agrometeo: raciri moderate ale vremii si ploi in majoritatea regiunilor tarii. Iata rezerva de umiditate la majoritatea culturilor agricole , iulie 20, 2021 In urmatoarele zile, vremea va intra intr-un proces moderat de racire, cu precipitatii in majoritatea regiunilor agricole importante ale tarii. Rezerva de umiditate la principalele culturi de camp este una buna si apropiata de optim, cu mici exceptii de zone in care se inregistreaza seceta pedologica, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 20-26 iulie. Caracteristici meteorologiceVremea mai calda de la inceputul perioadei va intra intr-un proces de racire, devenind normala sub aspect termic la nivelul intregii tari.Temperatura medie diurna a aerului va fi cuprinsa intre intre 19…29°C in prima parte a intervalului, abaterile termice pozitive fiind de 1…4°C si 16…26°C in restul zilelor, limite apropiate de mediile climatologice in majoritatea regiunilor agricole.Temperatura maxima a aerului se va incadra intre 20…33°C, pe aproape intreg teritoriul.Temperatura minima a aerului se va situa intre 11…24°C, in cea mai mare parte a zonelor de cultura, valori mai scazute fiind posibile in depresiuni.Din punct de vedere? pluviometric, se prognozeaza ploi locale sub forma de aversa, dar si torentiale, fiind insotite de descarcari electrice si intensificari ale vantului cu aspect de vijelie. Totodata, cantitatile de apa pot fi mai insemnate, iar izolat, vor fi conditii de producere a grindinei.Caracteristici agrometeorologiceRezerva de umiditate in cultura de porumb neirigat, pe adancimea de sol 0-100 cm, se va incadra in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in cea mai mare parte a tarii. Deficite de apa in sol (seceta pedologica moderata) se vor inregistra local in sudul, sud-vestul, centrul si estul Olteniei, sudul si sud-vestul Munteniei, sudul si izolat vestul Crisanei, sudul, estul si nord-estul Moldovei, nord-vestul si nord-estul Banatului, centrul si estul Transilvaniei.Starea de vegetatie a culturilor agricoleCa urmare a temperaturilor maxime ridicate din aer situate peste limitele biologice critice de rezistentǎ a plantelor (30…32°C), asociate cu deficitele de apa in sol din sudul-vestul si vestul tǎrii, se va produce fenomenul de ofilire temporara si rasucire a aparatului foliar in orele de amiaza, ingalbenirea si/sau uscarea prematura a frunzelor bazale, precum si fortari stadiale. De asemenea, pe suprafetele cu o buna aprovizionare cu apa in sol, procesele de crestere si dezvoltare la toate speciile se vor desfasura pe ansamblu normal, acestea fiind chiar intensificate.La graul de toamnǎ infiintat in perioada optima va fi posibila finalizarea lucrarilor de recoltare si in regiunile agricole din jumatatea de nord a tarii. De asemenea, in culturile intarziate fenologic se va putea definitiva maturitatea ceara (100%), plantele aflandu-se predominant la maturitate deplina (10-100%) si recoltare.Rapita se va recolta pe ultimele suprafete, la nivelul intregii tari.In functie de data semanatului, floarea-soarelui isi va finaliza formarea capitulului (90-100%), continuandu-se totodata inflorirea si maturitatea in ceara (10-100%), pe aproape intreg teritoriul.La cultura de porumb se vor inregistra formarea paniculului (40-100%), inflorirea si matasirea (20-100%), precum si local, inceputul maturitatii in lapte (10-30%), indeosebi la hibrizii extratimpurii si timpurii.Sfecla de zahar se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar, alungirea/ingrosarea axei hipocotile (30-100%), iar cartoful pentru consum, la cresterea lastarilor laterali, formarea si dezvoltarea tuberculilor (40-100%).Pomii fructiferi isi vor continua infrunzirea, cresterea/coacerea rodului, dezvoltarea mugurelui terminal, acumularea zaharurilor in fructe la soiurile de consum si recoltarea la cais, piersic, prun, mar, par.In cea mai mare parte a podgoriilor, la vita-de-vie se vor semnala cresterea frunzelor/lastarilor, iar la speciile extratimpurii si timpurii de masa, cresterea boabelor.Pe ansamblu, lucrǎrile agricole?? de sezon (fertilizǎri, erbicidari, prasile manuale/mecanice, tratamente fitosanitare, recoltare, etc.) se vor desfasura normal.Recomandari de specialitateContinuarea tratamentelor??? fitosanitare???????? la??????????? speciile? de?????????? camp???? si pomi-viticole;Combatarea buruienilor prin erbicidari, prasile mecanice/manuale la prasitoare;Efectuarea lucrarilor de recoltare, transport si depozitare la culturile de toamna si pomii fructiferi;Eliberarea terenurilor agricole de resturile vegetale.APIA si SUBVENTII’Ministerul Agriculturii: Schimb?ri la subven?iile APIA de 87 euro/cap de ovin? ?i de 200 euro/cap de bovin? , Roxana Dobre - 20 iulie 2021 Ministerul Agriculturii aduce modific?ri la subven?iile pe care le ?ncaseaz? cresc?torii de animale din speciile bovine ?i ovine, cu rase valoroase. La mijlocul anului, institu?ia a publicat ce schimb?ri urmeaz? s? fie aplicate la verific?rile pe care inspectorii Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie le efectueaz? ?n exploata?iile agricole.Modific?ri la controlul ?n teren pentru subven?iile suplimentare pe cap de animal pl?tite raselor ?n pericol de abandon din speciile ovine, caprine sau bovine. Ministerul Agriculturii a lansat mar?i, 20 iulie, ?n dezbatere public? un ordin care modific? procedura opera?ional? privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plat?, aferente m?surii 10, pachetul 8 ?Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon” din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rurale 2014-2020.Noul ordin specific? normele de control ?n teren pentru 2021 la subven?iile pe cap de animal care au cuantum de 200 euro/UVM la bovine/bubaline, 87 euro/UVM ovine, 40 euro/UVM caprine ?i 176 euro/UVM porcine.?n cadrul documentului citat se arat? c? scopul controlului este acela de a verifica respectarea angajamentelor voluntare privind cre?terea femelelor adulte de reproduc?ie din rasele locale ?n pericol de abandon privind cele trei seturi de cerin?e: cerin?ele de baz? relevante prev?zute ?n program, condi?iile de eligibilitate ale beneficiarilor care ??i asum? ?n mod voluntar angajamente, cerin?ele specifice ale angajamentelor ?i activitatea minim?.Sursa men?ionat? mai arat? c? cerin?ele de baz? na?ionale relevante, condi?iile de eligibilitate ?i cerin?ele specifice pentru Pachetul 8, care sunt controlate de ANZ, sunt urm?toarele:– Obliga?ia ca animalele s? fie din ras? pur? ?nscrise ?n sec?iunea principal? a registrului genealogic al rasei respective;-Obliga?ia identific?rii animalelor;-Obliga?ia ca animalele s? fie cuprinse ?n Programul ac?iunilor de supraveghere, prevenire, control ?i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec?ia animalelor ?i protec?ia mediului, de identificare ?i ?nregistrare a bovinelor, suinelor, ecvideelor, ovinelor ?i caprinelor, aprobat prin HG nr.1156/2013 pentru aprobarea ac?iunilor sanitar-veterinare cuprinse ?n Programul ac?iunilor de supraveghere, prevenire, control ?i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec?ia animalelor ?i protec?ia mediului, de identificare ?i ?nregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor ?i ecvideelor, a ac?iunilor prev?zute ?n Programul de supraveghere ?i control ?n domeniul siguran?ei alimentelor, precum ?i a tarifelor aferente acestora;Ce acte vor fi cerute la controlOrdinul MADR mai arat? c? ?n vederea efectu?rii activit??ii de control ?n bune condi?ii, fermierul are obliga?ia, ca la momentul controlului, s? pun? la dispozi?ia speciali?tilor ANZ urm?toarele documente:-Notific?ri la ANZ, la APIA ?i la asocia?ia al c?rei membru este, dac? a fost cazul, privind modificarea informa?iilor din angajamentul voluntar;-Caietul de agro-mediu completat la zi;-Pa?aportul femelelor ?n cazul speciilor bovine ?i ecvidee;-Registrul fermei/exploata?iei;-Registrul de mont?/?ns?m?n?are artificial? ?i f?t?ri;-Buletinul de ?ns?m?n?are artificial? ?i/sau Declara?ia colectiv? de ?ns?m?n?are artificial? sau mont? naturala, Adeverin?a de mont?, Registrul de mont? ?n harem sau Declaratia colectiv? de mont? ?n harem;-Declara?ia de f?tare;-Adeverin?? emis? de c?tre medicul veterinar cu competen?e ?n acest sens, care atest? c? toate animalele de?inute de beneficiar au fost identificate, c? sunt ?nregistrate ?n RNE ?i sunt cuprinse ?n Programul ac?iunilor de supraveghere, prevenire, control ?i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec?ia animalelor ?i protec?ia mediului, iar ac?iunile prev?zute sunt efectuate la zi.Cum se desf??oar? controlul ?n teren ?n 2021Potrivit ordinului MADR, ?n termen de 60 de zile lucr?toare de la primirea de la APIA a listei beneficiarilor care au angajamente voluntare pentru Pachetul 8 ?n desf??urare ?i a documentelor aferente cererilor unice ?n vederea controlului, ANZ are obliga?ia de a efectua controlul pe teren ?i a ?ntocmi Rapoartele de control, conform Procedurii opera?ionale, ?n trei exemplare originale (unul pentru APIA – Centrul jude?ean/local, unul pentru ANZ ?i unul pentru beneficiar) ?i de a le opera ?i verifica ?n IACS conform art. 3 alin. 3.2.3 lit. d) din Acordul cadru de delegare AFIR, APIA, ANZ nr. 109/A106/11710/2015), cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Sursa citat? mai precizeaz? c? ?n cadrul controlului pe teren, efectuat de c?tre persoanele desemnate de c?tre directorul general al ANZ, cele care r?spund de modul de desf??urare al activit??ilor ?i etapelor aferente controlului, conform Notei de serviciu privind efectuarea controlului pe teren (Anexa nr.2), se verific? respectarea: cerin?elor specifice ale angajamentelor, cerin?elor de baz? relevante ?i condi?iile de eligibilitate ale beneficiarilor care ??i asum? ?n mod voluntar angajamente.Se fac controale ?i la asocia?iile care gestioneaz? Registrul Genealogic (RG)MADR mai anun?? c? activitatea de control ?ncepe la asocia?ia acreditat? pentru conducerea registrului genealogic unde se vor pune la dispozi?ie, ?n vederea efectu?rii controlului, Regulamentul de Organizare si Func?ionare (ROF-ul) registrului genealogic, Registrul genealogic al rasei ?i toate documentele primite de la membrii asocia?iei precum ?i alte informa?ii referitoare la animalele din exploata?ie: codul de identificare al animalului, data na?terii, data identific?rii, informa?ii despre orice ?nlocuire a crotaliilor/microcipurilor (dispozitive electronice de identificare).Pe larg despre ordinul emis de MADR aici: ordin-procedura-operationala-control-teren-m10-pachetul-8Subventii legume in spatii protejate: cum puteti depune cererea? iulie 20, 2021 APIA reaminteste fermierilor ca pana la data de 20 iulie 2021 inclusiv, pot depune cererea de inscriere in Programul pentru sustinerea productiei de legume in spatii protejate pentru anul 2021.Pana la data de 19 iulie 2021?au fost depuse 11.121 cereri pentru o suprafata totala de 1203,46 hectare.Schema de ajutor de minimis se aplica pe intreg teritoriul Romaniei in anul 2021 pentru sustinerea productiei de legume cultivate in spatii protejate, respectiv:?? Ardei gras si/sau ardei lung;?? Castraveti;?? Tomate;? Vinete.Cererile de inscriere in Program, insotite de documentele obligatorii, se depun personal sau se transmit prin mijloace electronice, fax, posta sau e-mail la centrul judetean / local / al municipiului Bucuresti unde solicitantul a depus cererea unica de plata pentru anul 2021 sau unde are domiciliul / sediul social sau in cadrul unitatii administrativ teritoriale unde are suprafata cultivata cea mai mare.Beneficiarii sunt:a) producatorii agricoli persoane fizice care detin atestat de producator emis in temeiul Legii nr.145/2014, valabil pana la 31 decembrie 2021;b) persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016;c) producatorii agricoli persoane juridice.Valoarea maxima in euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultura/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 euro si se acorda in lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de catre Banca Centrala Europeana, la data de 30 septembrie 2020, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria C, nr. 323 din 1 octombrie 2020.Mai multe informatii referitoare la accesarea masurii privind sustinerea productiei de legume in spatii protejate pentru anul 2021, Ghidul solicitantului, modelul cererii – tip si legislatia, se regasesc pe site-ul APIA: .ro.Ministrul Oros, la consiliul Agrifish: concluziile depre platile pentru tinerii fermieri si despre masurile de sprijin pentru crescatorii de bovine iulie 20, 2021 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a participat la consiliul Agricultura si Pescuit, organizat la Bruxelles, prima reuniune de acest fel organizata sub presedintia slovena. Inainte de intalnire, ministrul a vorbit despre compromisurile ce trebuie facute la nivel european pentru evitarea birocratiei, dar si despre nevoia unei flexibilitati a politicilor de sprijin, astfel incat sa poata fi implementate in toate statele membre. “Noi avem o structura a fermelor mai speciala in Europa. Avem cateva sute de mii de ferme de subzistenta, cateva sute sau mii de ferme foarte mari, dar si cateva zeci de mii de ferme medii care prind contur si pe care vrem sa le ajutam. Am dorit ca acest lucru sa fie lasat la indemana statului membru pe principiul subsidiaritatii. Pana la urma am obtinut acest acord”, a explicat Oros, in conferinta de presa sustinuta pe 13 iulie.Potrivit sursei citate, in cadrul acordului s-a decis continuarea sprijinului pentru tinerii fermieri, prin accesarea unui procent de 3% pentru ambii piloni, iar pentru eco-scheme s-a ajuns la un compromis de 25% din fonduri, cu precizarea ca, in primii doi ani, tot ceea ce nu se cheltuie peste 20% sa poata fii utilizat si banii sa nu fie pierduti.“Avem un grup de lucru care se ocupa doar pe eco-scheme, vom face niste workshopuri cu celelalte state membre pentru a vedea ce tipuri de eco-scheme doresc sa implementeze, dar si cu asociatiile de fermieri reprezentative, mai ales ca avem aceasta flexibilitate ca eco-schemele sa fie diferite in functie de zonele din tara. Este foarte important ca eco-schemele sa fie accesate pentru ca sunt obligatorii pentru tarile membre, dar voluntare pentru fermieri. Daca nu sunt accesate, banii aceea se pot pierde”, a mai spus demnitarul.Oros a mentionat ca a aparut un punct “care a suparat pe toata lumea” in noua reforma a PAC, respectiv conditionalitatea sociala, si care, in opinia sa, daca s-ar implementa ar duce la mai multa birocratie.“A aparut un punct pe ordinea zi care a suparat pe toata lumea, conditionalitatea sociala, si anume: Parlamentul European dorea ca agentiile de plati, APIA respectiv AFIR, sa intervina in conflictele de munca intre fermieri si angajati, sa participe la acele anchete si chiar sa suspende platile pana la rezolvarea acelor conflicte de munca. Am spus ca acest lucru ar duce la o sarcina administrativa si la o birocratie in plus, dar ar putea da nastere la unele abuzuri, iar fiecare tara membra are propria legislatie si propria institutie care se ocupa de conflictele de munca si ca nu trebuie amestecata Politica Agricola Comuna cu aceste conflincte de munca. Este foarte importanta componenta ecologica, este foarte importanta componenta sociala, dar trebuie sa tinem cont si de componenta economica”, a transmis Oros.Conform ministrului de resort, dupa acest acord vor trebui scrise cele trei regulamente si pe baza lor se va scrie Planul National Strategic (PNS). “In aceasta perioada avem o gandire in ceea ce inseamna PNS, am facut analiza nevoilor, le discutam cu asociatiile fermierilor, iar pentru eco-scheme am facut acele grupuri, unde incercam sa simulam cat mai multe tipuri de eco-scheme in functie de zona, astfel incat ele sa fie acceptate de fermieri si banii sa fie absorbiti”, a mentionat ministrul Agriculturii.Unul dintre punctele importante pe ordinea de zi la Consiliul Agricultura si Pescuit de la Bruxelles vizeaza planul de actiune pentru dezvoltarea productiei ecologice, ministrii fiind invitati sa aprobe concluziile Consiliului privind planul de actiune al UE pentru dezvoltarea productiei ecologice.Dispare sprijinul cuplat pentru cultivatorii de cartofi? Agroinfo, 20 iulie 2021 Cultivatorii de cartofi ar putea r?m?ne f?r? sprijin cuplat dup? 2023, a anun?at ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la o ?nt?lnire cu fermierii, la Timi?oara.Decizia a fost discutat? la trialogul privind Politica Agricol? Comun? 2023-2027 dintre Comisia European?, mini?trii Agriculturii din UE (Consiliul Agrifish) ?i Parlamentul European, la finalul lunii iunie, la Luxemburg.?Ce s-a mai ob?inut ?n urma trialogului este ca s? se men?in? acel 15% sprijin cuplat (procentul de 15% din banii destina?i pl??ilor directe s? fie alocat pentru pentru m?surile de sprijin cuplat –n.red.), ?ns?, din nefericire, pe ultima sut? de metri, au scos cartoful din anex?. Noi (Rom?nia-n.red.) cu Bulgaria ?i cu Slovacia am cerut reintroducerea pe list?, Ungaria ?i Polonia au s?rit ?n ajutorul demersului nostru, iar, la sf?r?itul ?edin?ei de trialog, comsiarul Wojciechowski a promis c? reg?nde?te aceast? anex?”, a spus Adrian Oros, la Timi?oara, la ?nt?lnirea cu fermierii membri ai Clubului Fermierilor Rom?ni.Pentru 2020, cuantumul sprijinului cuplat pentru cultivatorii de cartofi din Rom?nia a fost:- S?m?n?? de cartof: 1.441,7460 euro/ha = 7.024, 9073 lei/ha;- Cartof timpuriu pentru industrializare: 991,7938 euro/ha = 4.832,5152 lei/ha.Modific?ri URGENTE ale legisla?iei privind exploatarea paji?tilor comunale, 20 iulie 2021 , Ionu? F?nt?n?Secretarul de stat George C??ean vrea s? aduc? modific?ri urgente la Ordonan?a de Urgen?? 34/2013 privind buna utilizare ?i exploatare a paji?tilor. Potrivit oficialului MADR, paji?tile sunt resurse naturale de ?nalt? calitate din punctul de vedere al valorii naturale ?i trebuie s? fie tratate cu maxim? seriozitate ?i respect.Astfel, pe lista modific?rilor la OUG 34 se reg?sesc urm?toarele elemente:?nfiin?area Registrului Na?ional al Paji?tilor menit s? traseze modul de exploatare al acestora;accesul ne?ngr?dit al cresc?torilor de animale la paji?tile comunale;calcularea corect? ?i echitabil? a redeven?elor destinate at?t fermierilor, c?t ?i unit??ilor publice;organizarea ?i implementarea de amenajamente pastorale bine ?ntocmite care sa garanteze o buna gestionare a acestor suprafe?e agricole;reintegrarea ?n circuitul agricol a suprafe?elor degradate sau a celor ?n privin?a c?rora s-au f?cut modific?ri la categoria de utilizare ori au fost scoase din uz.Secretarul de stat George C??ean a vorbit pe larg despre aceste modific?ri ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” la AGRO TV. Iat? cele mai importante declara?ii ale oficialului.”Sunt zeci de sesiz?ri care se primesc s?pt?m?nal pe ceea ce ?nseamn? modul de punere ?n utilizare sau accesul cresc?torilor de animale la acest bun al comunit??ii. P??unile comunale nu sunt dec?t bunul celor care sunt ?n comunitate, iar primarul nu este altceva dec?t un administrator. Pornind de la o viziune care se bazeaz? pe transparen??, trebuie s? aducem modific?ri constructive noului cadru legislativ care vizeaz? ?n special p??unile comunale.A? ?ncepe cu redeven?a, acea chirie care ?n unele cazuri nu respect? formula de calcul, de?i avem pre?uri anuale pentru masa verde date prin DAJ-uri, respectiv Consiliile Jude?ene. ?nc? mai g?sim contracte de ?nchiriere a c?ror redeven?e sunt scrise la 75% din subven?ie sau 90% din subven?ie sau 2.000 lei/hectar. Un al doilea lucru pe care trebuie s?-l ?mbun?t??im este perioada pentru care aceste suprafe?e agricole se dau ?n utilizare. Fermierii au nevoie de timp pentru a-?i asuma anumite m?suri, cum ar fi cele de agromediu sau agricultur? ecologic?, pentru c? aceste m?suri se iau pe 5 ani de zile. Trebuie s? existe o predictibilitate care s? le garanteze c? acel bun poate fi utilizat pe un timp ?ndelungat. Nu este normal ca un fermier s? investeasc? ?n aceste suprafe?e, s? le ?ntre?in?, iar dup? 2-3 ani ?n care ele au ajuns la un nivel ridicat al produc?iei, s? nu le mai poat? avea ?n utilizare.Un alt element pe care l-a? lua ?n discu?ie pentru OUG 34 este suprafa?a de p??uni pe care noi ne-am luat angajamentul s? o p?str?m ?n 2007 – 4,8 milioane de hectare de paji?ti. ?n momentul de fa??, noi nu ?tim exact ce suprafa?? mai avem. ?tim doar c? ?n 2020 au fost solicitate 2,1 milioane de hectare de paji?te pentru pl??ile directe.Eu mi-a? permite s? spun c? ar trebui s? avem acela?i interes ?i aceea?i viziune ?i emo?ie pentru p??uni ca pentru p?duri. Dac? ?n 2016-2017 am reu?it s? avem un radar al p?durilor, eu voi sus?ine s? avem un Registru Na?ional al Paji?tilor, care s? se concentreze ?n special pe p??unile comunale ?i care s? dea acces oric?rui cet??ean s? vad? ce sunt aceste suprafe?e. Acolo s? reg?sim nivelul redeven?ei, s? se poat? desc?rca amenajamentul pastoral, (…) s? vedem cine sunt ace?ti utilizatori de p??uni comunale, pentru c? sunt mul?i fermieri, dar sunt ?i foarte mul?i care nu au treab? cu agricultura”, a subliniat George C??ean.AFIR si FINANTARISuma de bani pentru fermierii mici ?i mijlocii! , Agroinfo , 20 iulie 2021 Fermierii mici ?i mijlocii din Rom?nia vor beneficia de acces ?mbun?t??it la finan?are datorit? noilor fonduri acordate, prin intermediul Agricover Credit IFN, de Banca European? de Investi?ii (BEI), suma total? a ?mprumutului fiind de 15 milioane euro, informeaz? un comunicat al BEI.Aceste fonduri sunt puse la dispozi?ia Agricover Credit IFN, ?n plus fa?? de prima tran?? de 7,5 milioane euro accesat? deja ?n 2020. Finan?area BEI este garantat? de Fondul European pentru Investi?ii Strategice (FEIS)."Deblocarea investi?iilor ?n sectorul agricol este crucial? pentru a permite agroindustriei s? creasc?, s? valorifice noi oportunit??i de afaceri ?i s? creeze locuri de munc?. Banca European? de Investi?ii este ?nc?ntat? s? consolideze cooperarea cu partenerul nostru rom?nesc specializat ?i dedicat finan??rii fermierilor, Agricover Credit IFN, prin noua finan?are de 7,5 milioane euro", a declarat vicepre?edintele BEI, Christian Kettel-Thomsen, citat de Agerpres.Aceast? a doua tran?? de noi fonduri va permite Agricover Credit IFN s? ofere sprijin pentru ?mprumuturi fermierilor mijlocii ?i mici, extinz?ndu-?i finan?area pentru a facilita cre?terea durabil? a agriculturii ?i a afacerilor agricole.Agricover Credit IFN finan?eaz? sectorul agricol colabor?nd cu mai mult de 15% dintre fermierii profesioni?ti din Rom?nia. Agricover Credit IFN este o filial? a Agricover Holding, care ofer? servicii financiare personalizate fermierilor printr-un model de afaceri integrat axat pe acoperirea nevoilor esen?iale de afaceri ale fermierilor."Aceast? a doua tran?? de finan?are din partea BEI consolideaz? pozi?ia Agricover Credit IFN de partener strategic pentru fermierii rom?ni, oferind sprijin financiar specializat pentru toate nevoile lor de dezvoltare. Pe l?ng? finan?area fermierilor mari, sus?inem fermierii mici ?i mijlocii care au nevoie de ajutor financiar pentru a-?i dezvolta activit??ile agricole ?ntr-un mod durabil", a declarat directorul Agricover Credit IFN, Robert Rekkers.Banca European? de Investi?ii (BEI) este institu?ia de creditare pe termen lung a Uniunii Europene de?inut? de statele sale membre. Ofer? finan?are pe termen lung pentru investi?ii solide, pentru a contribui la atingerea obiectivelor politicii UE.C?nd vom afla c?t teren de?in str?inii ?n Rom?nia? Anul viitor, promite ?eful INS!Roxana Dobre - 20 iulie 2021 Data la care vom afla oficial c??i str?ini ne lucreaz? p?m?ntul! Tudorel Andrei, pre?edintele Institutului Na?ional de Statistic? (INS), spune c?, la recens?m?ntul general agricol, se vor ?ncheia culegerea datelor la sf?r?itul acestei luni, iar printre ?ntreb?ri se afl? ?i cele legate de cet??enia fermierilor care utilizeaz? sau sunt proprietari ai terenurilor agricole!”La recens?m?ntul general agricol avem ?i ?ntreb?ri legate de cet??enia investitorilor, a celor care utilizeaz? sau sunt proprietari ai terenurilor agricole. ?i eu sper ca anul viitor, ?n martie, s? d?m estim?ri concludente ?i s? r?spundem la aceast? ?ntrebare: c?t la sut? din suprafa?a agricol? a Rom?niei este utilizat? de cet??eni care sunt din afara spa?iului UE sau din spa?iul UE, al?ii dec?t rom?ni?”, a ar?tat specialistul, potrivit mediafax.ro.Etapa de colectare a datelor pentru Recens?m?ntul General Agricol runda 2020 a ?nceput pe 10 mai, ?i se ?ncheie p?n? pe 31 iulie, scopul acestei ac?iuni fiind identificarea ?i clasificarea tuturor exploata?iilor agricole, indiferent de dimensiuni, ?i a animalelor de?inute, precum ?i num?rul persoanelor implicate ?n agricultur?.Validarea datelor ?i diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza p?n? la finalul lunii martie 2022, urm?nd ca rezultatele detaliate s? fie disponibile ?n luna decembrie 2022. Recens?m?ntul va asigura date statistice comparabile ?ntre statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: num?rul de exploata?ii agricole, suprafa?a total? a terenurilor utilizate pentru agricultur?, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desf??urat activit??i agricole, ad?posturile pentru animale ?i gestionarea dejec?iilor animaliere, dezvoltarea rural?. Modific?ri URGENTE ale legisla?iei privind exploatarea paji?tilor comunale, 20 iulie 2021, Autor: Ionu? F?nt?n?Secretarul de stat George C??ean vrea s? aduc? modific?ri urgente la Ordonan?a de Urgen?? 34/2013 privind buna utilizare ?i exploatare a paji?tilor. Potrivit oficialului MADR, paji?tile sunt resurse naturale de ?nalt? calitate din punctul de vedere al valorii naturale ?i trebuie s? fie tratate cu maxim? seriozitate ?i respect.Astfel, pe lista modific?rilor la OUG 34 se reg?sesc urm?toarele elemente:?nfiin?area Registrului Na?ional al Paji?tilor menit s? traseze modul de exploatare al acestora;accesul ne?ngr?dit al cresc?torilor de animale la paji?tile comunale;calcularea corect? ?i echitabil? a redeven?elor destinate at?t fermierilor, c?t ?i unit??ilor publice;organizarea ?i implementarea de amenajamente pastorale bine ?ntocmite care sa garanteze o buna gestionare a acestor suprafe?e agricole;reintegrarea ?n circuitul agricol a suprafe?elor degradate sau a celor ?n privin?a c?rora s-au f?cut modific?ri la categoria de utilizare ori au fost scoase din uz.Secretarul de stat George C??ean a vorbit pe larg despre aceste modific?ri ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” la AGRO TV. Iat? cele mai importante declara?ii ale oficialului.”Sunt zeci de sesiz?ri care se primesc s?pt?m?nal pe ceea ce ?nseamn? modul de punere ?n utilizare sau accesul cresc?torilor de animale la acest bun al comunit??ii. P??unile comunale nu sunt dec?t bunul celor care sunt ?n comunitate, iar primarul nu este altceva dec?t un administrator. Pornind de la o viziune care se bazeaz? pe transparen??, trebuie s? aducem modific?ri constructive noului cadru legislativ care vizeaz? ?n special p??unile comunale.A? ?ncepe cu redeven?a, acea chirie care ?n unele cazuri nu respect? formula de calcul, de?i avem pre?uri anuale pentru masa verde date prin DAJ-uri, respectiv Consiliile Jude?ene. ?nc? mai g?sim contracte de ?nchiriere a c?ror redeven?e sunt scrise la 75% din subven?ie sau 90% din subven?ie sau 2.000 lei/hectar. Un al doilea lucru pe care trebuie s?-l ?mbun?t??im este perioada pentru care aceste suprafe?e agricole se dau ?n utilizare. Fermierii au nevoie de timp pentru a-?i asuma anumite m?suri, cum ar fi cele de agromediu sau agricultur? ecologic?, pentru c? aceste m?suri se iau pe 5 ani de zile. Trebuie s? existe o predictibilitate care s? le garanteze c? acel bun poate fi utilizat pe un timp ?ndelungat. Nu este normal ca un fermier s? investeasc? ?n aceste suprafe?e, s? le ?ntre?in?, iar dup? 2-3 ani ?n care ele au ajuns la un nivel ridicat al produc?iei, s? nu le mai poat? avea ?n utilizare.Un alt element pe care l-a? lua ?n discu?ie pentru OUG 34 este suprafa?a de p??uni pe care noi ne-am luat angajamentul s? o p?str?m ?n 2007 – 4,8 milioane de hectare de paji?ti. ?n momentul de fa??, noi nu ?tim exact ce suprafa?? mai avem. ?tim doar c? ?n 2020 au fost solicitate 2,1 milioane de hectare de paji?te pentru pl??ile directe.Eu mi-a? permite s? spun c? ar trebui s? avem acela?i interes ?i aceea?i viziune ?i emo?ie pentru p??uni ca pentru p?duri. Dac? ?n 2016-2017 am reu?it s? avem un radar al p?durilor, eu voi sus?ine s? avem un Registru Na?ional al Paji?tilor, care s? se concentreze ?n special pe p??unile comunale ?i care s? dea acces oric?rui cet??ean s? vad? ce sunt aceste suprafe?e. Acolo s? reg?sim nivelul redeven?ei, s? se poat? desc?rca amenajamentul pastoral, (…) s? vedem cine sunt ace?ti utilizatori de p??uni comunale, pentru c? sunt mul?i fermieri, dar sunt ?i foarte mul?i care nu au treab? cu agricultura”, a subliniat George C??ean.Confirmat. Noul calendar pentru finantari in agricultura , Agroromania.ro , 20 Iul. 2021 AFIR a confirmat noul calendar pentru finantari in agricultura. Iata ce linii urmeaza sa se deschida si cui se adreseaza.Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a confirmat nu mai putin de 12 noi linii de finantare care se vor deschide pana in septembrie 2021. Iata cum arata calendarul.?Fermierii vor trebui sa fie atenti pentru ca vorbim de sume destul de mari care sunt alocate din fondurile de tranzitie.??Conform AFIR, vom avea la dispozitie:sM 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, plantelor si animalelor" - lansare sfarsit de iulie - 20.000.000 euro;sM 9.1 "Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul agricol" - lansare sfarsit de iulie - 5.000.000 euro;sM 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" - lansare mijloc august - 100.000.000 euro;sM 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" - lansare mijloc august - 87.000.000 euro;sM 16.4 "Sprijin acordat pentru cooperare orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare" - lansare mijloc august - 40.000.000 euro;sM 16.4a "Sprijin pentru cooperarea orizantala si verticala intre actorii din lantul de aprozionare in sectorul pomicol" - lansare mijloc august - 10.000.000 euro;sM 6.2 "Sprijin pentru inffintarea de activitati neagricole in zone rurale" - lansare septembrie - 50.000.000 euro;sM 6.4 "Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole" - lansare septembrie - 100.000.000 euro;sM 4.1 "Investitii in exploatatii agricole" - lansare septembrie - 760.000.000 euro;sM 4.2 "Sprijin pentru investitii in procesarea/marketingul produselor agricole" - lansare septembrie - 140.000.000 euro;sM 4.2a "Investitii in procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol" - lansare septembrie - 10.000.000 euro;sM 4.3 "Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice" - lansare septembrie - 100.660.000.?Vrei sa demarezi o afacere online ?Secretele comertului online iti sunt in sfarsit dezvaluite in CD-ul “Magazin Online - cum sa pornesti propria ta afacere online” Te gandesti sa demarezi o afacere orice fel de afacere Atunci primul pas pe care il ai OBLIGATORIU de facut consta in realizarea unui mic studiu de piata ...Ghidurile pentru aplicare vor fi lansate odata cu apelul oficial, asadar ramaneti cu ochii pe AgroRomania.ro. Vom reveni cu actualizari!BERD ?i-ar putea cre?te sprijinul pentru finan?area proiectelor cu fonduri?UE , B.N. , 19 Iul 2021 Banca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare va continua s? pun? la dispozi?ia Rom?niei expertiza sa ?n absorb?ia fondurilor europene, sus?ine institu?ia financiar??interna?ional?. Ministrul investi?iilor ?i proiectelor europene, Cristian Ghinea, a discutat luni cu o delega?ie a? B?ncii Europene pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare (BERD) condus? de vicepre?edintele Alain Pilloux despre oportunit??ile de finan?are europene, at?t prin Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien??, c?t ?i prin Programele Opera?ionale cu fonduri de?coeziune.Discu?iile au vizat ?i modalit??ile prin care BERD se poate implica, respectiv pe zona de sprijin financiar, dar ?i prin asisten?? tehnic?, a precizat Ministerul Investi?iilor ?i Proiectelor Europene?(MIPE).?n perioadele de programare din 2007 p?n? ?n prezent, BERD a sus?inut cu cofinan?are de circa 5 miliarde de euro dezvoltarea ?i implementarea de proiecte pe programele europene. Oficialii BERD au subliniat c? sprijinul ar putea cre?te ?n perioada urm?toare, a precizat?MIPE.?Apreciez colaborarea valoroas? cu BERD ?n cadrul programelor de p?n? acum. ?n special a? men?iona sprijinul acordat autorit??ilor locale ?i regionale ?n dezvoltarea proiectelor din sectorul de ap?, precum ?i conturarea reformei ample din acest sector, pe care am inclus-o ?n PNRR. ?n continuare, cred c? ar putea aduce o contribu?ie important?, spre exemplu la dezvoltarea proiectelor ce vor fi prinsa ?n Fondul local sau ?n Fondul pentru Valul renov?rii”, a spus ministrul Cristian?Ghinea.?Ministrul a vorbit ?i despre g?sirea unor formule care s? ?mbine finan??rile private cu fondurile europene, precum ?i extinderea instrumentelor financiare pentru domeniul eficien?ei?energetice.La r?ndul lor, reprezentan?ii b?ncii au spus c? BERD continu? s? pun? la dispozi?ia Rom?niei expertiza sa ?n absorb?ia fondurilor europene. ??n cadrul ?nt?lnirii am discutat modalit??i de colaborare ?n cadrul Mecanismului de Redresare ?i Rezilien??, Invest EU, dar ?i ?n cadrul politicii de coeziune aferente noului ciclu financiar 2021-2027. Am apreciat discu?iile deschise cu ministrul investi?iilor ?i proiectelor europene ?i echipa sa ?i dorim s? continu?m ?n aceast? manier? pentru utilizarea eficient? a fondurilor europene ?i implementarea reformelor cu impact regional”, a declarat vicepre?edintele Alain?Pilloux.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat prev?zut? de Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 224/2020 privind unele m?suri pentru acordarea de sprijin financiar pentru ?ntreprinderile din domeniul turismului, alimenta?iei publice ?i organiz?rii de evenimente, a c?ror activitate a fost afectat? ?n contextul pandemiei de COVID-19, din 14.06.2021, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului Modificat de Ordin 1127/2021 la 20.07.2021Ordinul nr. 991/2021 pentru aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat prev?zute de Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 224/2020 privind unele m?suri pentru acordarea de sprijin financiar pentru ?ntreprinderile din domeniul turismului, alimenta?iei publice ?i organiz?rii de evenimente, a c?ror activitate a fost afectat? ?n contextul pandemiei de COVID-19, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului Modificat de Ordin 1127/2021 la 20.07.2021Legisla?ie european? Regulamentul nr. 1176/2021 de modificare a anexelor III, V, VII ?i IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te genotiparea cazurilor pozitive de EST la caprine, determinarea v?rstei la ovine ?i caprine, m?surile aplicabile ?ntr-un efectiv de animale cu scrapie atipic? ?i condi?iile aplicabile importurilor de produse provenite de la bovine, ovine ?i caprine (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 256 din 19.07.2021. Va intra ?n vigoare la 08.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1178/2021 de modificare a anumitor anexe la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2021/404 ?n ceea ce prive?te anumite liste de ??ri ter?e autorizate pentru introducerea ?n Uniune de animale, material germinativ ?i produse de origine animal? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 256 din 19.07.2021. A intrat ?n vigoare la 20.07.2021Decizia de punere in aplicare nr. 2086/2019 de autorizare a introducerii pe pia?? a produselor care con?in, constau ?n sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 ?i din porumb modificat genetic ob?inut din combinarea a dou?, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 ?i DAS-40278-9 ?n temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European ?i al Consiliului [notificat? cu num?rul C(2019) 8425] (Numai textul ?n limba francez? este autentic) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Modificat de la 15.07.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2164/2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2273/2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Decizia delegat? nr. 910/2019 de stabilire a programului multianual al Uniunii pentru colectarea ?i gestionarea datelor biologice, de mediu, tehnice ?i socioeconomice din sectoarele pescuitului ?i acvaculturii, Comisia European? Va fi abrogat de Decizie 1167/2021 la 05.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1358/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului ?n ceea ce prive?te originea animalelor de acvacultur? ecologice, practicile de cre?tere a animalelor de acvacultur?, hrana pentru animalele de acvacultur? ecologice ?i produsele ?i substan?ele autorizate pentru utilizarea ?n acvacultura ecologic? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 673/2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul (Text cu relevan?? pentru SEE) , Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 836/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul, Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 838/2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 ?n ceea ce prive?te hrana anumitor animale de acvacultur? ecologice (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Decizia de punere ?n aplicare nr. 1185/2021 de modificare a Deciziei de punere ?n aplicare (UE) 2017/2450 ?n ceea ce prive?te titularul autoriza?iei ?i reprezentantul s?u ?n Uniune pentru introducerea pe pia?? a produselor care con?in, constau ?n sau sunt fabricate din soia modificat? genetic DAS-44406-6 [notificat? cu num?rul C(2021) 5140] (Numai textul ?n limba neerlandez? este autentic) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 257 din 19.07.2021. A intrat ?n vigoare la 19.07.2021Regulamentul delegat nr. 1160/2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te zona de protec?ie a ?protului ?i zona de protec?ie a cambulei din Marea Nordului, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 250 din 15.07.2021. A intrat ?n vigoare la 16.07.2021Regulamentul nr. 1175/2021 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te utilizarea poliolilor ?n anumite produse de cofet?rie cu valoare energetic? redus? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 256 din 19.07.2021. Va intra ?n vigoare la 08.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1177/2021 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2015/408 ?n ceea ce prive?te eliminarea propoxicarbazonului din lista substan?elor active care trebuie considerate substan?e susceptibile de ?nlocuire (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 256 din 19.07.2021. Va intra ?n vigoare la 08.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1584/2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 181/ 2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1842/2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 ?n ceea ce prive?te certificatul de inspec?ie electronic pentru produsele ecologice importate ?i anumite alte elemente, precum ?i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 ?n ceea ce prive?te cerin?ele referitoare la produsele ecologice conservate sau prelucrate ?i la transmiterea informa?iilor (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi modificat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 673/2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul (Text cu relevan?? pentru SEE) , Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 836/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul, Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024Regulamentul nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul, Comisia Comunit??ilor Europene - CCE Va fi modificat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2022Va fi abrogat de Regulament 1165/2021 la 01.01.2024………………….INTERNEOficial din MADR: Fran?a cump?r? ovine din Rom?nia! F?r? intermediari, direct de la cresc?tori! Agroinfo , 20 iulie 2021 Fran?a este interesat? s? achizi?ioneze carcas? de ovin? din fermele rom?ne?ti, la ?nceput carcas? de ?urcan? ?i ?igaie, a?a cum este ?n momentul de fa?? configurat?. ?n septembrie, vine o delega?ie ?n Rom?nia. ?n exportul de carcas? de ovin? din Rom?nia c?tre ??ri din Uniunea European?, abatoarele vor fi doar prestatoare de servicii, nu intermediari, cresc?torii v?nd direct c?tre comerciant, a anun?at George C??ean, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, luni seara, la Agro TV."Mi-am propus s? intr?m ?ntr-un proiect pilot al?turi de Fran?a pe ceea ce ?nseman? export de carcas? de ovin?. ?i-n luna septembrie, ini?ial trebuiau s? vin? ?n luna iulie, dar nu au putut, ?n luna septembrie va veni o delega?ie din Fran?a care este interesat? de achizi?ia de carcas? de ovin? din cele dou? categorii, carcas? de ?urcan? ?i ?igaie, a?a cum este ea ?n momentul de fa?? configurat? ?i o viitoare carcas? hibrid, ?ntre ceea ce avem noi, ?urcan? ?i ?igaie, ?i o ras? de carne din Fran?a. Vede?i, pia?a din Fran?a s-a eliberat ?n momentul de fa??, din trei perspective ?i putem s? ne pozi?ion?m bine pe aceast? pia??. Unu, Brexitul care a f?cut s? se elibereze un procent din pia?? ?i putem s? mergem acolo. Turm? pe Transalpina. Foto cresc?torul de ovine Gheorghe D?nule?iu, Ghi?? unitatea musulman? care e ?n cre?tere ?i e mare consumatoare de carne de oaie ?i un alt lucru, marii exportatori mondiali, Australia ?i Noua Zeeland?, ?ncep s? see concentreze pe pia?a din Asia ?i din nou, elibereaz? un segment. Noi putem s? ne concentr?m aici, putem s? mergem ?n paralel s? ne preg?tim cu o nou? pia?? de desfacere, respectiv, ?n Uniunea European?, pentru carcas? de ovin?, ?i ceea ce aduce cel mai important acest aspect este urm?torul lucru: c? abatoarele vor fi doar prestatoare de servicii ?n tot sistemul. Nu vom mai vorbi despre abatorul care cump?r? cu 200 de lei mielul ?i-l vinde cu 300 de lei sau cu c?t ?l vinde c?tre comerciant, ci produc?torul este cel care vinde direct c?tre comerciant, abatorul este doar prestatorul de servicii", a anun?at George C??ean, secretar de stat MADR, luni seara, la Agro TV.C??ean (MADR): Munc? grea la oi ?i pre? prea mic pentru laptele de oaie! Agroinfo , 20 iulie 2021 Nu este u?or s? fii cioban, spune oierul George C??ean, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii. Oile se mulg diminea?a la 4, pe canicul? abia dau o c?ni?? de lapte din care trebuie s? faci br?nz?, dup?-amiaza la 4, c?nd e c?ldura mai mare, se mulg din nou, a spus C??ean, luni seara, la Agro TV. Munca este istovitoare, iar pre?ul laptelui de oaie mult prea mic. George C??ean crede c?-n 5 ani se vor dubla sau chiar tripla pre?urile la br?nzeturile 100% din lapte de oaie."Pre?urile au ?nceput s? creasc?, ?n special la laptele de oaie, care nu e ?ndeajuns pl?tit. Trebuie s? fie cu mult mai bine pl?tit. Eu cred c? nu mai t?rziu de 5 ani vom vorbi de pre?uri dublate dac? nu triplate pentru br?nzeturile care au 100% lapte de oaie, pentru c? este un efort considerabil s? produci acel lapte. Cei 200 de mililitri de lapte pe care-i colectezi de la o oaie ?n timp de var?, pe canicul?, diminea?a la 4 s? le bagi la muls, la u??, dup?-masa la 4, din nou, s? le bagi la muls ?i este un efort considerabil s? ob?ii o c?ni?? de lapte de la o oaie din care s? faci ?i br?nz?. Deci, din punctul meu de vedere, trebuie s? ne protej?m acest sector de produc?ie al laptelui de oaie ?i de capr?, pentru c? este important, este parte din identitatea noastr? cultural? ?i mai ales, aceste specii de animale r?spund mult profilului agricol pe care noi ?l avem pentru cel pu?in o treime din suprafa?a acestei ??ri, respectiv zona de deal ?i zona de munte, reprezentat? de paji?ti din cele dou? componente, p??uni ?i f?ne?e", a spus George C??ean, cresc?tor de animale ?i secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, luni seara, la Agro TV.Oier George C??ean, secretar de stat MADR: ?urcana ?nlocuit? de oieri cu rase de oi pentru carne ?i pentru lapte! Agroinfo , 20 iulie 2021 - Oierul George C??ean, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, a spus, luni seara, la Agro TV, c? oierii rom?ni trebuie s? se orienteze spre cre?terea raselor de ovine specializate pe produc?ia de carne ?i pe produc?ia de lapte. Deci, cele dou? direc?ii.??urcana ?i ?igaia sunt deja ?nlocuite ?n ferma de ovine pe care o de?ine ?n jude?ul Bra?ov, ?mpreun? cu fratele s?u, secretarul de stat din MADR. ?n ferma fra?ilor C??ean va fi p?strat doar un nucleu de ras? curat?, ?urcan? ?i ?igaie."Din punctul meu de vedere trebuie s? ne concentr?m pe dou? direc?ii c?nd vorbim de sectorul ovin: 1. trebuie s? vedem acele ferme care vor s? produc? carne ?i atunci, produc?nd carne, trebuie s? se concentreze pe hibrizi care, pe de o parte, aduc carcase mai mari, pe de alt? parte, aduc ?i pre? mai bun, ?n momentul ?n care vorbim fie de export de animale, fie c? vorim despre exportul de carcas? care, ?n viitor, se va face pe categorii, pe clasificare; 2. trebuie s? vorbim de ferma care produce lapte de oaie ?i vedem lipsa for?ei de munc?. Rasele noastre, pe care le avem ?n momentul de fa??, ?urcan?, ?igaie, ?n special, nu sunt pretabile s? avem un muls mecanizat la ele. De aceea, cred c? ar trebui, din punctul meu de vedere, s? ?ncepem s? ne orient?m pe rase care sunt specializate pe produc?ia de lapte.Inclusiv ?n ferma noastr?, avem 1.500 de oi, frate-meu, din p?cate, nu mai are foarte mul?i oameni cu care s? mearg? mai departe, s? le mulg? ?i face ?n felul urm?tor, p?streaz? un nucleu de ras? curat?, ?urcan? ?i ?igaie, face un alt nucleu pe care va face metisare cu o ras? de carne ?i va veni cu infuzie de ras? de lapte pe ?urcan? pentru a putea face pasul spre partea de mecanizare, pentru c? nu mai ai cu cine s? lucrezi.Nu este o munc? u?oar? s? fii cioban sau s? te ocupi de capre.Trebuie s? fii 12 ore din 24 dac? nu 24 din 24, deci totul pleac? de la 12 spre 24", a declarat, luni seara, secretarul de stat MADR, George C??ean, la Agro TV.Ajutoare europene pentru cresc?torii de oi! Agroinfo, 20 iulie 2021 Ajutoarele europene ar trebui ?mp?r?ite pe specii de animale astfel ?nc?t s? beneficieze de ace?ti bani ?i cresc?torii de oi. ?n acest moment, oierii din Rom?nia ob?in cu?mare dificultate?un ajutor european. Prea pu?ini dintre ei beneficiaz? de ace?ti bani, a spus Marian Valentin, secretar al Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine Dobrogea, luni seara, la Agro TV."Acest sector nu se calific? pentru proiecte, pentru c? are o productivitate foarte mic?, o eficien?? mic? ?i nu se ?ncadreaz? ?n SO (standard output, dimensiunea fermei n.r.). Noi am zice c? ?i fondurile, de fapt, am spus acest lucru, c? particip?m la grupul de lucru (de la Ministerul Agriculturii n.r.), fondurile europene s? fie destinate ?i pe specii, ca s? nu fie absorbite toate de zona agricol?, de cultur? mare ?i mai pu?in de zootehnie. Zootehnia se calific? mai greu ca s? nu spunem c? e ?i mai complicat", a declarat Marian Valentin, secretar al Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine Dobrogea, pentru Agro TV.Pentru anul 2021, alocarea financiar? pentru subm?sura 4.1 Investi?ii ?n exploata?ii agricole a fost ?mp?r?it? ?n mai multe subcategorii. Astfel, din cele 760 de milioane de euro, bugetul pentru aceast? subm?sur? pentru cei doi ani de tranzi?ie 2021 ?i 2022, zootehnia beneficiaz? de?urm?toarele sume:- zootehnie (produc?ie primar?, condi?ionare ?i marketing) - NA?IONAL: 240 de milioane de?euro- zootehnie (produc?ie primar?, condi?ionare ?i marketing) - MONTAN: 60 milioane de?euroF?r? s? fie ?ns? banii ?mp?r?i?i pe specii de animale, ovine, caprine, bovine, porcine, a?a cum propune Marian Valentin. Potrivit calendarului estimativ al lans?rilor sesiunilor pentru depunere proiecte, publicat luni, 19 iulie 2021, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii, subm?sura 4.1 va fi deschis? ?n luna septembrie.? VEZI AICI CALENDARUL!O nou? pia?? pentru carnea de oaie – Oportunitate uria?? pentru cresc?torii de ovine , 20 iulie 2021, Ionu? F?nt?n??n urm?torii ani, fermierii rom?ni ar putea avea o nou? pia?? de desfacere pentru carnea de oaie, ?ntr-una dintre cele mai mari ??ri din Europa. Anun?ul a fost f?cut de secretarul de stat George C??ean, ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.Potrivit oficialului MADR, ?n luna septembrie, o delega?ie din Fran?a va ajunge ?n Rom?nia, pentru a pune la cale un posibil parteneriat privind carnea de oaie rom?neasc?, produs care ar putea ajunge pe pia?a francez?.”Viitorul PNS este acum la o variant? de draft. Trebuie s? fim foarte aten?i cum prindem aceste dou? categorii de animale, dar nu numai oaia ?i capra, cam peste tot este nevoie de un pic mai mult? concentrare ?n momentul ?n care vrem s? prioritiz?m anumite sectoare.Pragmatic, ce mai putem face ?n urm?torii doi ani, mi-am propus s? intr?m ?ntr-un proiect pilot al?turi de Fran?a pe ceea ce ?nseamn? exportul de carcas? de ovin?. ?n luna septembrie va veni o delega?ie din Fran?a care este interesat? de achizi?ia de carcas? de ovin? pe cele dou? categorii: carcas? de ?urcan? ?i ?igaie, a?a cum este ea configurat? ?n momentul de fa??, ?i o viitoare carcas? hibrid ?ntre ceea ce avem noi ?i o ras? de carne din Fran?a”, a precizat George C??ean pentru AGRO TV.Motivele pentru care francezii sunt interesa?i de carnea de oaie rom?neasc? sunt multiple: Brexitul, comunitatea musulman? care se afl? ?n continu? cre?tere, dar ?i faptul c? Australia ?i Noua Zeeland? au ?nceput s?-?i concentreze exporturile c?tre Asia. Astfel, golul de pe pia?a european? ar putea fi umplut cu produsele fermierilor rom?ni.”Pia?a din Fran?a s-a eliberat ?n momentul de fa?? din trei perspective ?i putem s? ne pozi?ion?m bine pe aceast? pia??. Primul este Brexitul, care a f?cut s? se elibereze un procent din pia?? ?i putem s? mergem acolo. Comunitatea musulman? este ?n cre?tere ?i e mare consumatoare de carne de oaie, iar al treilea lucru – marii exportatori mondiali, Australia ?i Noua Zeeland?, ?ncep s? se concentreze pe pia?a din Asia. Noi putem s? ne concentr?m aici, putem s? mergem ?n paralel s? ne preg?tim o nou? pia?? de desfacere ?n Uniunea European? pentru carcasa de ovin?. Ceea ce aduce cel mai important acest aspect este urm?torul lucru: abatoarele vor fi doar prestatoare de servicii ?n tot sistemul. Nu vom mai vorbi doar despre abatoare care cump?r? cu 200 de lei mielul ?i ?l vinde cu 300, ci produc?torul este cel care vinde c?tre comerciant, iar abatorul este doar prestator de serviciu”, a mai subliniat George C??ean.Agricola Bac?u asigur? cu panouri solare 25% din necesarul unei ferme printr-un parteneriat cu E.ON: Vrem s? cre?tem ponderea energiei solare ?n consumul propriu , Roxana Petrescu , 20.07.2021, Centrala electric? fotovoltaic? cuprinde 1.050 de panouri fotovoltaice montate pe sol la Ferma 4 Lilieci din jude?ul Bac?u, valoarea investi?iei fiind de 320.000 de euro.Una dintre fermele din portofoliul Agricola Interna?ional Bac?u, unul dintre cei mai importan?i juc?tori din agrobusinessul rom?nesc, a fost dotat? cu peste 1.000 de panouri solare, pe sol, investi?ia de 320.000 de euro livrat? de nem?ii de la E.ON asigur?nd 25% din necesarul de energie al unit??ii.Agricola devine astfel un nou juc?tor ?n peisajul energetic local dup? ce companii precum Cramele Reca? sau retaileri au ales acela?i drum al produc?iei de energie verde pe cont propriu.?Agricola Interna?ional ??i propune ca ?n viitorii ani s? creasc? ponderea energiei din surse regenerabile ?n consumul final de energie, prin dezvoltarea ?i implementarea ?n complexurile avicole ?i a altor facilit??i de producere a energiei electrice ce au ca surs? energia solar?“, afirm? Grigore Horoi, director general al Agricola Interna?ional.?Din cauza ar?i?ei, recolta de cartofi pentru 2021 ar putea fi mai mic? cu 20%. Dar ?i obiceiurile de consum s-au schimbat, oamenii prefer? orezul, care ?ngra?? mai pu?in, ?n locul cartofului. Top zece jude?e cu cea mai mare produc?ie de cartofi ?n 2020, Florentina Ni?u , 20.07.2021, Cultivatorii de cartofi estimeaz? o produc?ie de pu?in peste 2 milioane de tone ?n 2021, mai mic? cu 20% dec?t cea de anul trecut, dup? ce ?n anul 2020 a fost o u?oar? cre?tere a produc?iei de cartofi comparativ cu anul precedent.?Nu vom avea o produc?ie de cartofi mai bun? dec?t ?n 2020, chiar dac? noi acum ne-am apucat s? irig?m. ?n plus, unde nu se poate iriga, chiar va fi grav. Eu cred c? produc?ia va sc?dea cu cel pu?in 20% fa?? de anul trecut, dar, ce-i drept, s-a plantat mai pu?in ?i mai t?rziu“, a spus Peter Kiss, proprietarul fermei de cartofi Solfarm din jude?ul Covasna.ZF Agropower. Agricultura ecologic? este cu 30-40% mai profitabil? dec?t cea conven?ional?: ?Statul ar trebui s? sprijine sectorul prin promovare. Mediul privat arat? beneficiile financiare“. Num?rul operatorilor economici certifica?i ecologic la nivel na?ional este de circa 10.000 , 20.07.2021, Florentina Ni?u ? Suprafa?a cultivat? ?n sistem ecologic din Rom?nia a fost de 470.000 de hectare ?n 2020, adic? 3% din suprafa?a agricol? total? ??Comisia European? a f?cut un plan de ac?iune pentru dezvoltarea produc?iei ecologice, obiectivul fiind de a atinge o rat? de 25% din terenurile agricole p?n? ?n 2030. Acest procent ar putea fi u?or de atins de Rom?nia, consider? reprezentan?ii din sector.Conversia de la agricultura conven?ional? la cea ecologic? este un trend care se dezvolt? accelerat ?n ultimii ani, pentru c? profitul produc?torilor bio este cu 30-40% mai mare dec?t al celor tradi?ionali, au sus?inut speakerii de la edi?ia din 19 iulie a emisiunii ZF Agropower, un proiect sus?inut de Banca Transilvania ?i Profi.?Agricultura ecologic? este un sistem de a cultiva mult mai profitabil. Dac? vorbim de v?nzarea culturilor dup? recolt?, vorbim de pre?uri cu 30-40% mai mari dec?t dac? ai cultiva ?n sistem conven?ional. ?n plus, partea bun? este c? ?n ultimii ani costurile pentru cultivarea unui hectar ?n sistem ecologic au sc?zut ?i se apropie de costurile pe care le avem ?n agricultura tradi?ional?“, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert Group.Norofert Group este produc?tor de inputuri agricole organice, precum ?ngr???minte, produse fitosanitare ?i tratamente foliare, iar anul acesta a cump?rat o ferm? de 1.000 de hectare ?n jude?ul Teleorman, suprafa?? pe care vrea s? o lucreze ?n sistem ecologic.?n prezent, ?n Rom?nia num?rul operatorilor economici certifica?i ecologic la nivel na?ional este de circa 10.000. ?n 2012 sau 2015 num?rul lor a s?rit de 15.000, stimulat de subven?iile foarte mari acordate pentru culturile ecologice, dar dup? certificare, terenurile nu erau lucrate. ?ns?, cea mai mare suprafa?? cultivat? ecologic a fost ?nregistrat? anul trecut, de 470.000 de hectare, adic? 3% din suprafa?a agricol? total?.?Faptul c? ne apropiem de 500.000 de hectare de teren cultivat ecologic ?nseamn? c? ace?ti fermieri nu aduc bani de acas?, ba chiar ob?in profit. Dar, un mare minus este c? export?m materie prim? bio, adic? subven?ie dubl?, ?i import?m produse procesate bio, c?teodat? f?cute cu materia noastr? prim?. Sectorul de procesare este foarte slab dezvoltat ?i obiectivul nostru este s? dezvolt?m procesarea ?n industria alimentar? bio din Rom?nia ?i s? diminu?m procentul de export al materiei prime“, a men?ionat Marian Cioceanu, pre?edinte al Asocia?iei Bio Rom?nia.Vlad Popescu adaug? c? el se g?nde?te la m?rirea suprafe?elor cultivate ?n sistem ecologic ?n anii ce urmeaz? ?i vrea s? dezvolte ?i capacit??i de procesare, pentru a aduce plusvaloare ?n business. De altfel, Liliana Ciobanu, pre?edinte al Ecocert, cea mai mare companie de certificare ecologic? din Rom?nia, afirm? c? sectorul este dinamic ?i se fac investi?ii continuu.?Num?rul fermierilor certifica?i ecologic a crescut ?n ultimii ani ?i suprafe?ele au crescut, de asemenea. Mediul este dinamic ?i cred c? planul de ac?iune pentru agricultura ecologic? din Rom?nia nu ar trebui s? implice doar subven?iile de care vorbim de ani de zile. Cred c? ar trebui s? promov?m produsele recoltate din agricultura ecologic? ?i s? le spunem, ?n primul r?nd, copiilor c? ar fi recomandat s? consume astfel de produse. Apoi, consumatorul ar ?n?elege beneficiile ?i certificarea ar ar?ta c? ?ntr-adev?r sunt controlate ?i respect? anumite cerin?e ?i cred c? astfel cererea ar cre?te, iar cresc?nd cererea, suprafe?ele ar cre?te ?i cu to?ii am avea de c??tigat“, a precizat Liliana Ciobanu. Ea a ad?ugat c? to?i actorii din acest sector trebuie s? ne str?ng? la o mas? rotund? ?i s? vad? ce are fiecare de f?cut pentru a ajunge s? stimuleze la maximum dezvoltarea agriculturii ecologice. Comisia European? a f?cut un plan de ac?iune pentru dezvoltarea produc?iei ecologice, obiectivul fiind de a atinge o rat? de 25% din terenurile agricole p?n? ?n 2030.?Nu o s? ajungem niciodat? la 25% din suprafa?a agricol? certificat? ecologic, dac? noi d?m doar 2-3% din bani pentru subven?ii. Suven?iile trebuie s? fie propor?ionale cu ?inta pe care o avem. Trebuie s? m?rim procentul, subven?ia trebuie s? fie mai mare dec?t procentul la care este setat acum sectorul, adic? o suprafa?? de 3% din total“, a afirmat Cioceanu.Cu toate acestea, el men?ioneaz? c? Rom?nia ar fi putut atinge procentul de 25% din suprafa?a agricol? certificat? ecologic de acum 10-15 ani, pentru c? avem poten?ial foarte mare, ?ns? nu a reu?it pentru c? sectorul nu a fost promovat. ?Din 2013 am depus o ini?iativ? legislativ? ?i abia ?n 2019 s-a deschis o agen?ie pentru calitatea ?i marketingul alimentelor rom?ne?ti, c? ne lipse?te promovarea alimentelor. (...) Trebuia s? ?nceap? activitatea la 1 ianuarie 2020, dar s-au dat mai multe ordonan?e de urgen?? s? se am?ne. Ultima am?nare este 1 ianuarie 2022 ?i ar trebui preg?tit? din aceast? toamn?.“?Prima m?sur? pe care ar trebui s? o ia statul ?n sprijinul sectorului ar fi s? promoveze agricultura ecologic?. Mediul privat face asta deja, ar?t?m beneficiile financiare ?i de mediu. A doua m?sur? pe care ar trebui s? o ia, ar fi s? pl?teasc? subven?iile la timp ?i, de ce nu, s? creasc? cuantumul subven?iei pentru agricultura ecologic?“, completeaz? Vlad Popescu. Marian Cioceanu,?pre?edinte, Asocia?ia Bio Rom?nia? Num?rul de produc?tori ecologici din Rom?nia fluctueaz? din cauza incoeren?ei factorului politic. Am avut o discu?ie cu un sectretar de stat de la MADR care se ocup? de agricultura ecologic? ?i am convenit s? facem un grup de lucru ?mpreun? cu speciali?tii din minister ?i s? elabor?m ca ?ar?, pentru prima dat?, o strategie na?ional? pentru agricultura ecologic?.??Azi dac? ne ducem ?n supermarket nu g?sim carne ecologic?. Avem materie prim? ecologic?, dar fluxul se ?ntrerupe la abator, la ambalare, la procesator. La panifica?ie, la fel, suntem foarte slabi, de?i export?m vapoare de gr?u. St?m foarte bine la lactate bio, la ou?, la lapte, la miere.? Liliana Ciobanu,?pre?edinte, Ecocert:??Fermierii sunt din ce ?n ce mai aviza?i despre ce ?nseamn? agricultura ecologic?, cum ar trebui s? ??i gestioneze toat? activitatea ?i ?n acela?i timp sunt mai orienta?i c?tre pia??. De altfel, pia?a ?i ajut?, pentru c? ?n ultimii ani cererea pentru produsele ecolgice este ?n cre?tere, iar interesul tuturor este s? ajung? la consumatorul final.??To?i din acest sector – ecologic – trebuie s? ne str?ngem la o mas? rotund? ?i s? vedem ce are fiecare de f?cut pentru a ajunge s? stimul?m la maximum ?i s? promov?m aceast? agricultur?, astfel ?nc?t p?n? ?n 2030 s? ajungem la o suprafa?? cultivat? ?n sistem ecologic de 25% din suprafa?a agricol?. Vlad Popescu,?CEO, Norofert Group??A crescut foarte mult consumul de ?ngr???minte ecologice ?n ultimii ani, au crescut ?i suprafe?ele cultivate ecologic, noi ?ncerc?m s? aducem fermieri din conven?ional ?n agricultura ecologic?, iar 99% din fermierii pe care i-am atras sunt din cultura mare.???Prima m?sur? pe care ar trebui s? o ia statul ?n sprijinul sectorului ar fi s? promoveze agricultura ecologic?. Mediul privat face asta deja, ar?t?m beneficiile financiare ?i de mediu. A doua m?sur? pe care ar trebui s? o ia, ar fi s? pl?teasc? subven?iile la timp ?i, de ce nu, s? creasc? cuantumul subven?iei pentru agricultura ecologic?.?Apelul oierului Ioan Suciu: ”Negocia?i pre?ul la miel ?i la lapte pentru toat? Rom?nia!” , Angelica Lefter - 20 iulie 2021 12:47 Cunoscutul oier Ioan Suciu din F?g?ra?, jude?ul Bra?ov, ?i ?ndeamn? pe cresc?torii de animale rom?ni s? fie mai ”duri” ?n negocierea pre?ului la produsele pe care le aduc pe pia?? ?i totodat? cere autorit??ilor s?-i sus?in? pe cei care fac zootehnie cu sprijin mai consistent, la fel ca ?n alte ??ri membre ale Uniunii Europene.?ntr-un mesaj transmis pe grupul de Facebook – Grupul Ciobanilor Adev?ra?i, oierul Ioan Suciu critic? actuala conducere a Ministerului Agriculturii prin reprezentan?ii s?i, numindu-i ”habarni?ti” deoarece nu pun pre? pe rasele autohtone de animale.”Zi fain? colegi! Noi suntem rom?ni, noi suntem rom?ni….Dar unii de prin MADR sunt ”habarni?ti”….Oile trebuie ?nlocuite cu cele din Germania, Italia, c?inii cu cei din Rusia, Turcia, porcii cu cei din Ungaria, vacile cu Belgia, Fran?a ?i ale noastre ce le facem, le ducem la abator, nu? C? p?n? acum 10 ani am tr?it dup? cele str?ine? Oare cum ajung to?i prin conducere ?i vorbesc doar din filme? Acum ?tim care este interesul, c? nu suntem nici noi chiar a?a de redu?i cum ne cred ei…Au ”berbeci de ras? str?in? ?i trebuie v?ndu?i” interesul poart? fesul…Nu ar fi mai bine ca MADR s? fac? ce trebuie pentru cresc?tori ?i s? lase reclama pentru al?ii? Ce ne mai reprezint? ca ?ar? dac? totul este str?in? Oare c?nd va veni momentul ?i ne vor ?ntreba care sunt rasele noastre de animale, cu ce ”defil?m”? Cu capul lor ?la sec ce ?l au? C? nu ajunge un om cu caracter acolo, sus, s?-i zboare afar? pe to?i pupincuri?tii Europei ?i ai banilor, c? nu se mai v?d s?tui odat?…”, spune m?hnit oierul din zona F?g?ra?ului.Ioan Suciu are c?teva sfaturi ?i pentru cresc?torii de animale. ?n principiu le spune s? ?in? la pre?ul cu care ??i v?nd produsele, fie c? este vorba despre carnea de miel sau despre lapte.”Negocia?i pre?ul la miel, negocia?i pre?ul la lapte pentru toat? Rom?nia s? fie la fel, c?uta?i s? fie l?na v?ndut? corect, p??unile s? fie atribuite celor care au animale, opri?i jaful cu actele false, sus?ine?i cresc?torii ca cei din UE, nu le da?i 10 lei ca la cer?etori…?i l?sa?i, c? ?tie el fiecare ce s? ?in? ?i cum s? le ?in?…Ce stres ave?i voi…Pfff….Cu respect, ciob?na?i!”, este mesajul cresc?torului de oi Ioan Suciu c?tre fermieri ?i c?tre autorit??i.Soiurile de gr?u Donau Saat – Amicus, Apexus ?i Aurelius. Stabilitate, performan?? ?i rezisten?? , Adrian Radu - 20 iulie 2021 Produc?ia de gr?u din 2021 este ?n plin? campanie de recoltare, iar fermirii ?ncep deja s? planifice campania de ?ns?m?n?are de toamn?. Este o perioad? de selec?ie a soiurilor, iar majoritatea produc?torilor se raporteaz? la tr?s?turi precum: adaptabilitate, variabilitate genetic?, rezisten?? la d?un?tori ?i randament.Valorific?nd tocmai ace?ti factori esen?iali, Donau Saat, unul dintre principalii produc?tori de s?m?n?? ameliorat? genetic ?mbog??e?te varietatea soiurilor de pe pia?a autohton? cu trei soiuri superioare ?i competitive, care ajut? cultivatorii s? maximizeze productivitatea ?i profitabilitatea: Amicus, Apexus ?i Aurelius.Amicus este un soi de gr?u nearistat, timpuriu, cu o rezisten?? foarte bun? la c?dere, pretabil unor tehnologii intensive de cultur?. Genetica austriac? a produc?torului Donau Saat se deosebe?te printr-o toleran?? bun? la ?ncol?irea ?n spic.”Este un soi foarte productiv, care reu?e?te s? atinga ?i parametri de calitate pentru panifica?ie. Este cel mai r?sp?ndit soi de gr?u pe care Donau Saat ?l comercializeaz? ?n ?ara noastr?, a declarat Nicoleta Boghici, Director de V?nz?ri Sud-Vest Donau Saat.Lista este completat? de Aurelius, cu o maturitate mai t?rzie dec?t a lui Amicus, dar ?i cu o toleran?? la boli mai bun?. Aurelius este un soi aristat, semitimpuriu. Tehnologia Donau Saat ofer? un soi cu produc?ii constante ?i o deosebit? plasticitate ecologic?. Aurelius face parte din categoria superioar? a gr?urilor de panifica?ie. Se remarc? prin masa hectolitric? mare ?i rezisten?? foarte bun? la f?inare ?i rugin? galben?.”Aurelius este un soi polivalent ?i performant. Aurelius este caracterizat prin apari?ia timpurie a spicului, dar ?i printr-un aparat foliar s?n?tos, o bun? toleran?? fa?? de Man?, Rugina brun?, Rugina galben?, o perioad? lung? de post?nflorit, ceea ce-l ?ncadreaz? ?n grupa de semitimpurii. Aurelius produce boabe de dimensiuni mijlocii, cu greutate specific? ?nalt?, cu randament mare de m?cinare, care ?l face un soi foarte mult solicitat pentru mor?rit ?i panifica?ie”, a mai explicat reprezentantul Donau Saat.Apexus este un alt soi din portofoliul Donau Saat care se poate l?uda cu o bun? s?n?tate fitosanitar?, precum ?i cu o capacitate excelent? de produc?ie, chiar ?i ?n condi?ii de secet?.Apexus se caracterizeaz? printr-o plasticitate ecologic? deosebit?, ?nregistr?nd rezultate stabile ?n diferite condi?ii de cultur?. Apexus prezint? toleran?? crescut? la ?ncol?irea ?n spic, precum ?i la boli, precum F?inarea, Rugina galben?, Rugina brun?. Are o talie mijlocie de aproximativ 70-80 cm ?i stabilitate foarte bun?.Scopul principal al programului Donau Saat de ameliorare a culturii de gr?u este de a ad?uga valoare fiec?rei opera?iuni agricole. Variet??ile comercializate de Donau Saat sunt rezultatul final al cre?terii ?i test?rii ?tiin?ifice pe termen lung. Acestea aduc cu ele rezisten?? sau toleran?? adecvat? la boli, stabilitate excelent?, maturitate ?i performan?? fiabil? cu randament ridicat. Combina?ia de randamente ridicate ?i calit??i de coacere, ?mpreun? cu bune tr?s?turi agronomice este o potrivire rar?, iar fermierii trebuie s? profite ?n mod corespunz?tor de aceast? potrivire ?n strategiile lor agricole.Toate informa?iile ?i detaliile despre portofoliul Donau Saat le pute?i g?si pe site-ul binealegibineculegi.ro.Produc?ia din acest an l-a convins! Fermierul Aurel Gropeneanu va sem?na toat? rapi?a din ferm? cu Pioneer , Angelica Lefter - 20 iulie 2021 Fermierul Aurel Gropeneanu este apreciat de colegii din agricultur?, dar ?i reprezentan?ii companiilor de agribusiness, ca fiind un profesionist care pune accent pe randament ?i mai pu?in pe ”poleiala? culturilor. Anul aceasta, agricultorul care a aderat recent la Asocia?ia For?a Fermierilor ?i care lucreaz? cea mai mare parte a terenului s?u ?n jude?ul Br?ila, sper? c? va recolta 20 de tone la hectar cu porumbul P 1551 de la Pioneer, brandul Corteva Agriscience.?n prima parte a lunii iulie, fermierul Aurel Gropeneanu a organizat ?n ferm? o ?nt?lnire, mai bine zis o vizit? ?n c?mp al?turi de reprezentan?ii companiei Corteva Agriscience. Al?turi de al?i fermieri din zon?, Gropeneanu a f?cut o evaluare ”la s?nge” a culturilor sale ?nfiin?ate ?n prim?var?. C?nd a tras linie, totul a dat cu plus p?n? la acel moment. Aprecierile au venit ?i din partea oficialilor Corteva.”?n urma unei vizite ?n c?mp f?cute cu domnul Aurel Gropeneanu, unul dintre cei mai puternici fermieri din sud-estul Rom?niei, am decis s? facem ?mpreun? un eveniment pentru a prezenta c?teva lanuri de porumb ?i floarea-soarelui a?a cum mai rar s-au ?nt?lnit ?n ultimii ani ?n Rom?nia, asta datorit? condi?iilor climatice, dar ?i datorit? unei tehnologii intensive aplicate de c?tre domnul Gropeneanu, fermier care cultiv? pe toat? suprafa?a, vorbesc de floarea-soarelui, porumb, rapi?? – Pioneer”, a declarat C?t?lin Stoianov, directorul regional Corteva Corteva Agriscience pe jude?ele Br?ila, Gala?i ?i Buz?u.Hibridul de porumb P1551 arat? extraordinarAtrac?ia evenimentului a fost hibridul de porumb P1551, un porumb de grup? FAO 580, deci tardiv, un porumb recomandat tehnologiilor medii ?i ridicate sub iriga?ie sau ?n zonele cu pluviometrie ridicat?.”Am prezentat ?ntr-o sol? hibridul P1551, un hibrid la care domnul Gropeneanu are a?tept?ri cel pu?in 20 de tone pe hectar, cel mai productiv hibrid Pioneer din Europa. Domnul Gropeneanu a investit foarte mult ?n tehnologie ?n cursul anilor, ?ntotdeauna a f?cut fertiliz?rile ca la carte ?i niciodat? nu a f?cut rabat la cheltuieli chiar dac? nu a avut un profit foarte mare ?ntruc?t costurile pe hectar cu inputurile au fost foarte mari”, a mai spus C?t?lin Stoianov.Investi?ii pe termen lung ?n cre?terea calit??ii soluluiGazda evenimentului, fermierul Aurel Gropeneanu lucreaz? ?n total 4.000 de hectare ?n Buz?u ?i Br?ila, din care o parte Insula Mare a Br?ilei. Recunoa?te s? starea bun? a culturilor din acest an este rezultatul unei investi?ii de mai mul?i ani ?n prelucrarea corect? a solului ?i ?ntr-o fertilizare adaptat?.”?n urma acestui eveniment, fermierii care au fost invita?i au fost impresiona?i de ceea ce au v?zut, fapt care se datoreaz? preg?tirii terenului ?i fertiliz?rii lui, at?tor ani de zile de c?nd lucrez acest teren ?i rezultatele ?ncep s? apar?. Fiecare fermier, dup? p?rerea mea, trebuie s? aib? grij? de p?m?nt ?i ?n fiecare an trebuie s? fie fertilizat a?a cum ?i d? cartarea ?i ?n func?ie ?i de cultura pe care o seam?n?. P?rerea mea este c? agricultura rom?neasc? este pe un drum foarte bun, doar c? fermierii ?nt?mpin? unele probleme ?n care Agrointeligen?a, dup? p?rerea mea, ne ajut? foarte mult ?i le doresc succes ?n continuare s? aib? acelea?i rezultate ca ?i p?n? acum!”, a spus fermierul.90% din genetica fermei este de la CortevaDe precizat c? ?n ferma sa, Aurel Gropeneanu merge, ?n propor?ie de 90% pe genetica furnizat? de Corteva Agriscience. ”Dup? p?rerea mea, Pioneer – Corteva este una dintre cele mai puternice firme din Rom?nia pe majoritatea hibrizilor. Eu am ales aceast? companie pentru c? de-a lungul anilor am folosit-o ?i sunt foarte mul?umit. Nu vreau s? fac discu?ii ?i s? fiu r?ut?cios, dar ?n schimb e cea mai bun? companie din Rom?nia”, ne-a spus fermierul.Va sem?na 600-700 ha de rapi??, toate cu PioneerLa rapi?? – cultur? care ocup? 600-700 de hectare ?n ferma Gropeneanu, procentul Pioneer urc? la 100%, mai ales dup? ce fermierul a ob?inut rezultate excelente ?i ?n acest an. ”?ntrega suprafa?? va fi cultivat? de hibrizi Pioneer. ?i anul acesta, produc?ia pe care mi-a dat-o Pioneer a fost execelent?. Am s?rit de 4.400 de kilograme la hectar pe ce am recoltat p?n? acum – 50 de hectare”, a precizat Gropeneanu.Fermierul Aurel Gropeneanu, al?turi de Marius C?t?lin Bran, Director de Dezvoltare Grupul Agrointeligen?a?n cadrul evenimentului din 9 iulie, reprezentantul Corteva a f?cut c?teva preciz?ri ?i despre produsele folosite.”Pe ?ntreaga suprafa?? de floarea-soarelui, fermierul Aurel Gropeneanu a folosit produsul Tanos. De asemenea, porumbul a fost erbicidat 100% cu produsul Principal Plus. Dup? cum a?i v?zut, ?n lanurile de porumb era ”asfalt” ?ntre plante. ?n cultura de cereale p?ioase , fermierul se a?teapt? la produse de 8-9 tone, printre fungicidele aplicate a fost produsul Evolus care a lini?tit to?i agen?ii patogeni din cultura sa de gr?u. Acum, la ?nfloritul porumbului, a aplicat produsul Inazuma pentru combaterea lepidopterelor din cultura de porumb”, a declarat C?t?lin Stoianov, directorul regional al companiei Corteva pe jude?ele Br?ila, Gala?i ?i Buz?u.Invita?ie la Bayer Agro Arena Cultura Cartofului de la Z?bala, jude?ul Covasna , Adrian Radu - 19 iulie 2021 14:28Divizia Crop Science a Bayer Rom?nia continu? seria de evenimente din cadrul Bayer Agro Arena 2021. Cea de-a ?asea edi?ie va fi difuzat? de la Z?bala, jude?ul Covasna, ?i are ca subiect cultura cartofului. ”Segmentul cartofului este unul important pentru Bayer. Am inovat ?n ultimii ani, iar pilonii Bayer r?m?n aceia?i: siguran?a pentru consumator, profitabilitate pentru fermieri ?i respect pentru mediu. V? invit?m s? fi?i al?turi de noi pentru a afla c?t mai multe detalii care v? vor ajuta ?n a ob?ine calitate ?i profit”, a declarat Sorin Petrache, Director marketing culturi horticole Bayer Crop Science Rom?nia.Bayer Agro Arena 2021 Z?bala va fi difuzat?, ?n premier?, joi, 22 iulie, de la ora 10:00, pe paginile de Facebook ?i canalele de Youtube Bayer Crop Science Rom?nia ?i Agrointeligen?a. Cioban salvat de urs de c?inii de la st?n? , Roxana Dobre - 20 iulie 2021 Foto via bistriteanul.ro/Ioan StoenicaAtac de urs la st?n?, ciobanul a fost salvat de c?inii credincio?i! Un cioban ?n v?rst? de 71 de ani din Prahova a fost atacat de un urs, ?n timp ce se afla la o st?n? din zona localit??ii prahovene M?neciu. Acesta a fost salvat ca prin minune din ghearele animalului s?lbatic dup? ce c?inii au s?rit ?n ajutorul s?u.Ciobanu ?n v?rst? de 71 de ani, a ie?it cu oile la p?scut, s?mb?t?, la o st?n? pe care o de?ine ?n apropierea comunei M?neciu, au declarat, luni, reprezentan?i ai Poli?iei Prahova. Conform IPJ Prahova, pe 17 iulie, poli?i?tii Postului de Poli?ie M?neciu, au fost sesiza?i prin serviciul 112, de c?tre un b?rbat, de 71 de ani, despre faptul c? ar fi fost atacat de un animal s?lbatic.Un echipaj al ambulan?ei a procedat la acordarea de ?ngrijiri medicale b?rbatului, aceasta prezent?nd o escoria?ie la nivelul antebra?ului drept c?t ?i o escoria?ie la nivelul abdomenului, fiind transportat la o unitate medical?, f?r? a r?m?ne internat. Despre evenimentul ?n cauz?, a fost informat? Asocia?ia Jude?ean? a V?n?torilor ?i Pescarilor Sportivi Prahova.Un alt cioban, ?n v?rst? de 29 de ani, a fost atacat de urs – duminic? – ?n localitatea P?uleni, jude?ul Harghita. Acesta a suferit r?ni grave ?n zona pieptului, la fa?a locului fiind solicitat un elicopter SMURD.Produc?tor de legume: Samsarii din pie?e ??i pun bunicii ?i p?rin?ii s? v?nd? ca s? p?c?leasc? lumea! Roxana Dobre - 20 iulie 2021 Legumicultorii ??i fac propriile strategii pentru a face fa?? ”vicleniei” samsarilor care iau marfa ?i o v?nd la pia?? d?ndu-se fermieri. Pe grupurile de profil produc?torii de legume denun?? strategia la care recurg samsarii pentru a p?c?li cump?r?torii care caut? s? ia marf? rom?neasc? ?i s? cumpere direct de la legumicultori.”Dup? 40 de ani de experien?? ?i 23 de ani de c?nd am aici afacerea mea, de la anul renun?, ?mi v?nd eu la pia?? ?i nu v?nd la speculan?i, le las s? se strice. M-a costat 2,3 lei s? produc 1 kilogram de ro?ii ?i 3 lei kilogramul de ardei, f?r? s? pun la socoteal? ?i munc? mea, la pia?? nu vindem nici 5% din ce am produs, v?nd speculan?ii cu atestat”, denun?? ?n mediul online legumicultorul Gigi Bucur, din localitatea Cetatea, jude?ul Giurgiu.Acesta dezv?luie ?i la ce strategie recurg samsarii pentru a convinge cump?r?torii c? sunt direct produc?tori. ”I-a pus ca v?nz?tor pe p?rin?i ?i bunici ca s? ?i cread? lumea, iar pe so?ia mea o catalogheaz? direct speculant? pentru c? e blond? ?i curat?, nu are fa?a de ??ranc?”, mai spune cu sup?rare legumicultorul.Legumicultorul Gigi Bucur este m?ndru de munca sa ?i spune c? de la anul nu o mai vinde pe nimic samsarilorAcesta are ?i o propunere pentru autorit??ile care efectueaz? controale la certificatele de produc?tor. ”Vreau s? fie control la fa?a locului ?i sanc?iuni mari, se poate verific? direct prin satelit pe baza datelor din atestat, sper s? se autosesizeze cei care sunt pl?ti?i pentru asta, nu s? vin? la pia?? s? verifice dac? am trecut pe carnetul de produse marf? de pe tarab?, pre?ul”, mai transmite produc?torul de legume.Ajutorul de minimis pentru legume, o ”?n?el?ciune”Legumicultorul Gigi Bucur critic? ?i ajutorul de minimis lansat ?n 2021 de Ministerul Agriculturii, dedicat legumicultorilor, care ?nlocuie?te Programul Tomata.”Este o ?n?el?ciune f?cut? de ministrul agriculturii. Cum s? vii cu acest program ?n mijlocul verii c?nd to?i au plante ?n solarii? Ce fac? Smulg ardeii s? pun numai ro?ii? Sau smulg ro?iile s? pun 1.000 mp de ardei? Cel mai corect e s? las solariile a?a cum sunt. Au avut nevoie de 6 luni s? aplice un program care exist? deja. Un om mai mincinos ?i mai pu?in preg?tit nu ?tiu s? fi fost la Agricultur?”, a comentat legumicultorul despre ajutorul care are termen pentru depunerea cererilor la APIA, ast?zi, 20 iulie.Apicultori mul?umi?i! Culesul la tei ?i salc?m – produc?ii de miere peste medie! Roxana Dobre - 20 iulie 2021 An bun pentru apicultori! Cresc?torii de albine sunt extrem de mul?umi?i de produc?iile de miere ob?inute ?n acest an astfel c? la dou? dintre cele mai scumpe sortimente, salc?m ?i tei, se anun?? o produc?ie bun?, peste media anual?. ?n paralel, ?i vremea a ?inut cu apicultorii, fiind ?nregistrate temperaturi prielnice pentru cules, dar ?i pentru zborul familiilor de albine.?La final de cules apicultorii sunt extrem de mul?umi?i ?i mul?umirea vine ?i din faptul c? mierea de tei se ?ntreab? ?i are un pre? foarte bun la v?nzare. A?tept?m ca ?i floarea-soarelui s? se ?ncadreze ?n aceea?i parametri, pentru a ?ncheia un an apicol bun. Dac? la rapi?? produc?ia de a fost de 7-8 kilograme de miere/familia de albine, la salc?m a fost de 10-12 kilograme/familia de albine, iar la tei produc?ia a fost peste media anual?”, a spus Vasile Puf, pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Albine Vaslui pentru estnews.ro. ?n ceea ce prive?te pre?urile en-gros, un kilogram de miere de salc?m cost? 25 de lei, la tei pre?ul unui kilogram de miere este de 15 lei, iar kilogramul de miere poliflor? ajunge la 10 lei.Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a scris despre alte pre?uri la miere ?n 2021 aici: Pre?ul mierii va exploda. Apicultorii cer p?n? la 40 de lei pe borcanul de salc?m Chris Roth, Pre?edinte Reinke: ”Tehnologiile noastre asigur? fermierii c? apa din iriga?ii este utilizat? cu cel mai bun randament!” agrointeligenta.ro - 20 iulie 2021 Chris Roth, Pre?edintele Reinke la nivel global s-a aflat ?n Rom?nia pentru a marca un pas important ?n dezvoltarea companiei ?n ?ara noastr?. Recunoscut ca unul dintre cei mai mari produc?tori de sisteme de iriga?ii cu pivot central ?i mi?care lateral? din lume, compania Reinke Manufacturing a fost fondat? ?n 1954, are sediul ?n Deshler, Nebraska, SUA. Cu o prezen?? ?n peste 40 de ??ri, Reinke dezvolt? produse ?i tehnologii special concepute pentru a cre?te produc?ia agricol?, oferind ?n acela?i timp eficien?? ?n munc? ?i timp, dar ?i eficien?? ecologic?. Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a reu?it s? ob?in? un interviu exclusiv cu Chris Roth ?i am aflat direct de la ?eful Reinke care sunt planurile companiei ?n ?ara noastr?, dar ?i cum pot fermierii rom?ni s? foloseasc? tehnologia ?i experien?a american? pentru o mai bun? gestionare a apei, ?n acord cu noile cerin?e din Green Deal ?i din Politica Agricol? Comun? a Uniunii Europene.?n primul r?nd, v? rug?m s? ne spune?i mai multe lucruri despre Reinke. Care este profilul companiei ?i care sunt obiectivele ei?Chris Roth: Suntem o companie american? ?i suntem prezen?i pe pia?a instala?iilor de irigat deja de mai multe decade. Am ?nceput s? producem instala?ii de irigat ?n anii ’60. Avem unit??i de produc?ie ?i reprezentan?e ?n mai multe p?r?i ale lumii, de la Australia, China, Africa de Sud, ?i p?n? ?n Argentina. Bine?n?eles c? ?i ?n SUA ?i, cel mai recent, suntem prezen?i ?n mod direct ?i ?n Rom?nia. Suntem un furnizor mondial de sisteme de irigat pentru sectorul agricol.Pia?a de iriga?ii poate p?rea aglomerat? la acest moment – sunt multe companii care le ofer? fermierilor sisteme de irigat. Ce diferen?iaz? Reinke de competitorii s?i?Chris Roth: Ne diferen?iem de alte companii din pia?? prin mai multe aspecte. ?n primul r?nd ne m?ndrim c? suntem o companie de familie: ?i ast?zi, compania este de?inut? de aceea?i familie, familia Reinke, care a pornit acest business. ?n al doilea r?nd, suntem o companie care are ?n centrul activit??ii sale fermierul ?i nevoile sale. Mereu ne g?ndim cum putem s? venim ?n sprijinul agricultorilor no?tri. Echipamentele noastre ?i arat? diferit fa?? de ce este pe pia?? – ?i exist? o explica?ie pentru acest lucru. Noi punem mare pre? pe calitate, folosim o?el de cea mai bun? calitate ?i c?ut?m mereu s? reducem greutatea echipamentelor, p?str?nd ?n acela?i timp ”for?a” echipamentelor. Acestea ar fi doar c?teva aspecte care ne diferen?iaz?. Totodat?, noi, Reinke, suntem o companie inovatoare at?t din punct de vedere mecanic, c?t ?i pe partea de electronic?, suntem foarte buni pe tot ce ?nseamn? GPS, pe control de la distan??, direct de pe mobil. Chiar recent am investit ?ntr-o companie numit? CropX din Israel care ne aduce un plus de valoare, este un produs care nu doar monitorizeaz? umiditatea solului, dar ?i evalueaz? starea solului ?i ofer? fermierului recomand?ri pentru ?mbun?t??irea solului.A?i men?ionat prezen?a dumneavoastr? ?n Rom?nia. Care sunt planurile Reinke ?n ?ara noastr??Chris Roth: Ca prezen?? pe pia??, noi am ?nceput s? vindem echipamente ?n Rom?nia de c??iva ani, iar volumul v?nz?rilor noastre a crescut constant. Ne ajut? mult s? avem un partener de ?ncredere, a?a cum este BNY (compania BNY Holding – dealer exclusiv Reinke ?n Rom?nia, n.r.) care ne ajut? s? cre?tem. Ne dorim s? sporim ?n continuare volumul v?nz?rilor ?n Rom?nia, s? ne extindem ?n Rom?nia. Cele 400.000 de hectare care se irig? la acest moment ?n Rom?nia ?i care sunt ”prinse” ?n Programul Na?ional pentru Iriga?ii au nevoie de moderniz?ri, a?a c? ne-am propus s? fim foarte activi pe pia?? ?n cadrul acestui program.?nainte de a veni ?n Rom?nia, cu siguran?? a?i f?cut o analiz? serioas? a pie?ei, a condi?iilor oferite de ?ara noastr?. Ce v-a convins s? alege?i Rom?nia?Chris Roth: Portul Constan?a a fost un element important ?n luarea acestei decizii. Ne-a pl?cut c? Rom?nia evolueaz? rapid ?n direc?ia ??rilor din vestul Europei, sunt multe oportunit??i aici. ?i din punct de vedere al istoricului agricol din Rom?nia am v?zut poten?ialul: sunt multe resurse bune de ap?, fermierii sunt dezvolta?i ?i vor s? se dezvolte ?n continuare. Acestea sunt c?teva aspecte care ne-au convins s? venim ?n Rom?nia.A?i f?cut referire la UE, iar acum la nivel european exist? o dezbatere privind Green Deal ?i ?n care gestionarea durabil? a apei este o component? important?, la fel cum este ?i ?n cadrul noii Politici Agricole Comune. Cum se aliniaz? Reinke la aceast? strategie de gestionare a apei ?n UE, cu noile restric?ii care se anun?? ?n utilizarea apei ?n agricultur??Chris Roth: Noi, ca ?i companiei, am ?ncercat ?ntotdeauna s? nu ne implic?m ?n ceea ce ?ine de politici ?i s? ne concentr?m pe utilizarea eficient? a apei. Este ceea ce facem dintotdeauna. ?nc? de c?nd Richard (Richard F. Reinke – fondatorul companiei, n.r.) a inventat aceste sisteme de iriga?ii ?n anii 60, ?nc? de atunci s-a utilizat for?a gravita?ional? ?i un consum mai redus de ap?. A? preciza aici c? iriga?iile cu pivo?i sunt mult mai eficiente dec?t alte metode ?i noi ne m?ndrim c? ?n fiecare an devenim mai buni ?n ceea ce prive?te utilizarea durabil? a apei. Apa este o resurs? natural? valoroas? pe care noi ne asigur?m c? o folosim cu cea mai mare eficien??. De-a lungul anilor, la fel ca ?i ?n cazul CropX, prin utilizarea noilor tehnologii, devenim din ce ?n ce mai eficien?i ?n utilizarea apei. Ne asigur?m c? apa ajunge la r?d?cina plantelor, acolo unde are un randament maxim.Deci tehnologia Reinke are un r?spuns, ofer? o solu?ie pentru fermierii rom?ni care se ?ntreab? cum pot gestiona mai eficient apa, ?n acord cu noile reglement?ri Green Deal ?i PAC?Chris Roth: Noi suntem convin?i c? tehnologia noastr? este o solu?ie pentru fermierii care au nevoie sau sunt nevoi?i s? utilizeze apa cu un randament maxim.Mul?i fermieri rom?ni urm?resc cu aten?ie ce se ?nt?mpl? ?n fermele americane ?i ?n fermele europene. Crede?i c? sunt c?teva puncte-cheie, experien?e pe care SUA le-a acumulat ?n sectorul iriga?iilor ?i pe care fermierii de ast?zi se bazeaz? ?i care pot fi utile ?i fermierilor rom?ni?Chris Roth: ?n mod specific, ce am v?zut at?t ?n Rom?nia, c?t ?i ?n alte ??ri, este c? oamenii au tendin?a de a iriga cu cantit??i mai mari de ap? dec?t este nevoie. De exemplu, ?n SUA, acum 20 de ani sau chiar mai mult, normele de irigare erau cu mult mai mari dec?t cele cu care se irig? ast?zi. Acum vedem c? oamenii utilizeaz? mai pu?in? ap?, iar produc?iile sunt la fel de bune, dac? nu chiar mai mari.Vorbim despre o combina?ie ?ntre tehnologia care ofer? fermierului mai mult? informa?ie, ?i utilizarea acestor date pentru a cre?te eficien?a tehnologiei. Cred c? acestea sunt aspecte pe care le vedem clar ?n experien?a fermelor: mai mult? informa?ie te ajut? s? fii un fermier mai bun.Spune?i c? fermierii americani, cei care utilizeaz? sistemele Reinke, folosesc ?i date suplimentare care ?i ajut? s? treac? la urm?torul nivel, inclusiv pentru ceea ce numim utilizarea durabil? a apei?Chris Roth: Absolut.Ce mesaj de final ave?i pentru fermierii rom?ni?Chris Roth: Suntem bucuro?i s? ne afl?m ?n Rom?nia, suntem entuziasma?i ?i cred c? ne afl?m ?n fa?a unei mari oportunit??i – nu doar pentru compania noastr?, ci ?i pentru fermierii rom?ni care folosesc ?i care vor folosi tehnologia Reinke.CONTEXTCompania american? Reinke Manufacturing, lider global ?n sisteme ?i tehnologii de iriga?ii, a anun?at, recent, ?n cadrul unei conferin?e de pres?, extinderea activit??ilor din Rom?nia. Prin noile ini?iative ?i transferul de tehnologie, compania ??i propune s? contribuie la modernizarea agriculturii locale, ?n completarea celei mai importante investi?ii Reinke de p?n? acum – singurul depozit de pivo?i ?i sisteme liniare din ?ar?, ce deserve?te, at?t Rom?nia, c?t ?i sud-estul Europei. Nu ?n ultimul r?nd, ?ntreg portofoliul de produse sus?ine atingerea obiectivelor de mediu, ?n contextul noilor reglement?ri ale Uniunii Europene privind schimb?rile climatice.Tehnologia Reinke sus?ine valorificarea inteligent? a resurselor naturale, minimizeaz? impactul negativ asupra mediului, conserv?nd ?n acela?i timp energia ?i resursele naturale. Solu?iile Reinke s-au remarcat la nivel interna?ional prin elemente de inginerie unice, de calitate premium, ce includ tehnologii precum controlul prin GPS, ac?ionarea de la distan?? prin Cloud sau chiar integrarea de echipamente suplimentare, cum ar fi sistemele de fertirigare, sta?ii meteo sau senzori de sol.ANSVSA: Controlul rezisten?ei la antimicrobiene ?n domeniul medical veterinary , 20 iulie 2021, Diana VasilescuRezisten?a la antimicrobiene (RAM) constituie o preocupare tot mai important? pentru s?n?tate ?n Uniunea European? ?i ?n ?ntreaga lume. Av?nd ?n vedere consecin?ele grave pentru s?n?tatea oamenilor ?i a animalelor, dimensiunea, complexitatea ?i impactul economic al RAM, ANSVSA consider? c? sunt necesare ac?iuni urgente, coordonate ?i intersectoriale, ?n conformitate cu abordarea ?One Health”.ANSVSA, al?turi de Ministerul S?n?t??ii ?i celelalte autorit??i din cadrul Comitetului Na?ional pentru Limitarea Rezisten?ei la Antimicrobiene, de?ine responsabilit??i ?n limitarea fenomenului RAM.?n data de 7 iulie 2021, reprezentan?ii ANSVSA au participat la reuniunea subgrupului AMR One Health Network on National Action Plans, ?n cadrul c?reia statele membre UE au fost avertizate de Comisia European? s? acorde o aten?ie sporit? luptei ?mpotriva RAM.?n acest context, men?ion?m c? ANSVSA a ?ntreprins ?i continu? s? ?ntreprind? ac?iuni ferme pentru combaterea RAM, respectiv:implementarea ?n legisla?ia na?ional? a prevederilor legislative europene privind s?n?tatea animalelor, siguran?a alimentelor, produsele medicinale veterinare ?i monitorizarea RAM;elaborarea ?i implementarea unui cadru legislativ na?ional care reglementeaz??clar circula?ia ?i utilizarea produselor medicinale veterinare antimicrobiene;elaborarea ?i postarea pe site-ul ANSVSA a Ghidului privind utilizarea prudent? a antimicrobienelor ?n medicina veterinar? (actualizat ?n anul 2020, consecutiv noii clasific?ri europene a antibioticelor pentru utilizarea prudent? ?i responsabil? la animale);supravegherea ?i controlul produselor medicinale veterinare antimicrobiene, de la fabrica?ie p?n? la utilizarea acestora (derularea anual? planului de control privind circula?ia ?i utilizarea produselor medicinale veterinare precum ?i a planului anual de prelevare ?i testare a produselor medicinale veterinare);dezvoltarea de programe de vaccinare preventiv? la animale;prevenirea ?i controlul infec?iilor la animale prin derularea anual? a Programului ac?iunilor de supraveghere, prevenire, control ?i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec?ia animalelor ?i protec?ia mediului;certificarea ?i completarea documentelor de lan? alimentar pentru animalele destinate abatoriz?rii;derularea anual? a Planului Na?ional de Control Reziduuri (inclusiv pentru antimicrobiene);?derularea anual? a programelor cofinan?ate de monitorizare ?i raportare a RAM a bacteriilor zoonotice ?i comensale precum ?i raportarea la E.F.S.A. a tendin?elor ?i surselor zoonozelor ?i a agen?ilor zoonotici ?n furaje, alimente ?i animale, ce include ?i informa?iile despre focarele de toxiinfec?ii alimentare ?i rezisten?a antimicrobian? a agen?ilor zoonotici;colectarea ?i transmiterea anual? la Agen?ia? European? a Medicamentelor ?i la Organiza?ia Mondial? pentru S?n?tatea Animalelor a datelor privind v?nz?rile de produse medicinale veterinare antimicrobiene;colaborarea cu asocia?iile ?i patronatele din domeniul veterinar ?n scopul combaterii RAM.?Subliniem faptul c? prevenirea ?i controlul infec?iilor la animale, reducerea consumului de antimicrobiene ?i utilizarea prudent? a antimicrobienelor, comunicarea ?i con?tientizarea medicilor veterinari ?i a proprietarilor/de?in?torilor de animale, constituie obiectivele primordiale ale ANSVSA ?n combaterea RAM.Cu aceast? ocazie, dorim s? preciz?m deschiderea noastr? c?tre o mai bun? colaborare cu toate organiza?iile ce de?in responsabilit??i ?n lupta contra RAM, ?ntruc?t se pot ob?ine rezultate doar prin implicarea interministerial?/interinstitu?ional?, inclusiv a asocia?iilor/patronatelor din industrie.Gata cu ”pepenii de D?buleni” veni?i din Grecia! Ministerul Agriculturii ia m?suri, 20 iulie 2021, Ionu? F?nt?n? Pepenii de D?buleni vor reprezenta, ?n cur?nd, un produs cu indica?ie geografic? protejat?, anun?? secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George C??ean. Astfel, cump?r?torii nu vor mai putea fi ?n?ela?i, iar produc?torii de la D?buleni nu vor mai fi nevoi?i s? sufere din cauza concuren?ei neloiale a pepenilor importa?i din str?in?tate.Potrivit declara?iilor f?cute de oficialul MADR ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, protec?ia pentru pepenii de D?buleni va urma modelul celei pentru telemeaua de Sibiu.”?ti?i cum e, telemea de Sibiu ?i pepeni de D?buleni sunt de peste tot. Cazul fericit e c? avem protec?ie, indica?ie geografic? protejat? pentru telemeaua de Sibiu, iar dup? modelul acestui proces am propus ?i vom ?ncepe s? facem demersurile s? protej?m ?i pepenii de D?buleni. Nu este normal ca pe toate drumurile na?ionale s? vedem tot felul de improviza?ii care v?nd pepeni. ?nc? mai avem z?pad? ?i noi vedem pepeni de D?buleni, ?n condi?iile ?n care primul pepene a fost recoltat de la D?buleni ?n urm? cu 3 s?pt?m?ni. Cred c? dac? s-ar putea, ?i pe autostr?zi am avea ace?ti comercian?i de pepeni de ”D?buleni”, care nu fac altceva dec?t s? fac? concuren?? neloial? produc?torilor autohtoni. Inclusiv ?n pie?e vedem stive de pepeni de a c?ror provenien?? nu putem ?ti exact c? este autohton? sau c? vin din Grecia, Turcia sau alt? zon?, dar care uzeaz? notorietatea pepenilor de D?buleni”, a precizat George C??ean pentru AGRO TV.Secretarul de stat a vorbit ?i despre avantajele includerii pepenilor de D?buleni pe lista produselor cu indica?ie geografic? protejat?.”Vom demara procesul de recunoa?tere a pepenilor de D?buleni ca indica?ie geografic? protejat?. Ce aduce asta? ?n primul r?nd, aduce dreptul de a utiliza pepeni de D?buleni doar de c?tre produc?torii autohtoni. ?n al doilea r?nd, aduce o pozi?ionare corect? ?i o protec?ie pe pia??, iar ?n al treilea r?nd aduce sume pe partea de promovare ?i dezvoltare ?n viitorul PNS. Este nevoie s? scoatem pepenele de D?buleni de la nivelul de ambasador al Saharei Olteniei, ?n ambasadorul Rom?niei ?n ??ri ter?e”, a mai spus C??ean.Potrivit oficialul MADR, dup? acest model vor fi ?ntreprinse demersuri care s? protejeze ?i alte produse, precum cartoful de Covasna, m?rul de Voine?ti, br?nza de burduf de Bran etc.Pre?ul gr?ului explodeaz? pe burse!, Ciprian Voinea , 20 iulie 2021Pre?ul gr?ului a continuat s? creasc? vineri, 16 iulie 2021, pe Bursa de la Chicago, din cauza c?ldurii ?i a secetei instalate ?n regiunile culturilor americane ?i canadiene, dar ?i din cauza inunda?iilor din Europa. De asemenea, soia a ?ncheiat s?pt?m?na pe bursa mai sus, ?n timp ce pre?ul porumbului a sc?zut, informeaz? AFP.?n c?mpiile nord-americane ?i ?n preriile canadiene ?n care se cultiv? gr?ul de prim?var?, ?temperaturile vor continua s? oscileze ?n jurul valorii de 30 de grade Celsius s?pt?m?na viitoare”, a spus Dax Wedemeyer, broker de m?rfuri la US Commodities. ?Aer fierbinte ?i uscat, de asta chiar nu au nevoie acum culturile”, a continuat el.Pre?ul gr?ului a crescut cu peste 13% ?ntr-o s?pt?m?n? pe principala burs? de cereale din lume, doar pentru ziua de vineri ?nregistr?ndu-se o cre?tere de peste 3%.Pre?ul gr?ului a beneficiat ?i de o v?nzare la export de 134.000 de tone c?tre China, anun?at? de Departamentul Agriculturii al Statelor Unite. ?Acest lucru arat? c? China este ?nc? (foarte activ? – n.r.) pe pia?a cerealelor, asigur?ndu-?i nevoile ?n cazul ?n care exist? noi probleme ?n lume, ?n special ?n Europa, unde sufer? de inunda?ii” d?un?toare culturilor, a remarcat brokerul de m?rfuri din SUA.Soia, aflat? de asemenea sub presiunea temperaturilor ridicate, motiv pentru care a ridicat serioase temeri privind recolta din august, a ?ncheiat s?pt?m?na pe bursa ?n cre?tere, chiar dac? mai modest? dec?t cea a pre?ului gr?ului.?n schimb, pre?urile porumbului au sc?zut, deoarece brokerii au ob?inut profituri t?rziu ?n ziua urm?toare, dup? o revenire anterioar?. Principalul motiv ar fi c? porumbul, ?n acest stadiu de maturare, sufer? mai pu?in de c?ldur?, a explicat Dax Wedemeyer.Vineri, obrocul de gr?u (aproximativ 28 kg) tranzac?ionat pentru livrare ?n luna septembrie s-a ?ncheiat la 6,9250 dolari, fa?? de 6,7200 dolari joi, ?n cre?tere cu 3,05%.Un obroc de porumb (aproximativ 25 kg) pentru livrare ?n decembrie s-a ?ncheiat la 5,5200 dolari de la 5,5625 dolari la ?nchiderea anterioar?, o pierdere de 0,76%.Un obroc de soia (aproximativ 27 kg) pentru livrare ?n noiembrie s-a ?nchis la 13,9175 dolari de la 13,8000 dolari, ?n cre?tere cu 0,85%.Ferma mea – Mihai Ionel Ambrus ?i dificult??ile micului cresc?tor de vaci , iulie 20, 2021, agrimanet Mihai Ionel Ambrus se ?nc?p???neaz? s? tr?iasc?! S? fie liber! ?i el este unul dintre gospodarii neb?ga?i ?n seam? de autorit??i! Prea mic pentru a sponsoriza vreo campanie electoral?, important c?nd se fac promisiuni electorale. Asemeni lui sunt mii, ei ?in ?n via?? satul rom?nesc! Domnilor guvernan?i, ?ntoarce?i-v? fa?a c?tre ei!Cum a ?nceput totul?Mihai Ionel Ambrus: Am ?nceput pe la 4-5 ani c?nd ajutam p?rin?ii, familia dup? putere, la p??unatul vacilor, etc. Aici la noi a fost zon? necolectivizat?, deci nu a fost CAP. ?n 1989 eram pe clasa a 7-a. Tata a ?ncercat s? cumpere tractor ?i ?nainte, a?a a ap?rut oporunitatea s? cumpere unul. ?n depresiunea Beiu?ului mai erau 4 tractoare UTB cump?rate direct de la fabric?, prin diverse metode ocolitoare.?Ai mei p?rin?i si bunici au fost deporta?i ?n B?r?gan. C?nd i-au dus au avut la dispozi?ie o ora s? str?ng? bagajele, au dus o pereche de boi, o vac?, c?ru?a, ceva haine, m?ncare, ce au putut. Au r?mas stupi, oi, livezi, bovine pe munte. C?nd s-au intors acas?, la c??iva ani, casa era vandalizat?, din livezi pomii tineri distru?i, animale furate, terenul era luat de al?ii, oportuni?ti; desp?gubiri nu s-au primit niciodat? pentru pagubele produse. Revenind, dup? 1989 tata a incercat iar visul de a avea ferma. A?a c? ?n 1991 a cumparat primul tractor U445, apoi un U1010dt cu motor de Saviem de 135cp, iar eu in 2006 am luat un Case IH jx95.Care au fost primele dificult??i pe care le-ai ?nt?mpinat?Mihai: ?nc? de la ?nceput, fiind in depresiunea Beiu?ului, ce era cunoscut? ca zon? industral?, ora?elul la 6 km, grani?a cu Ungaria la 100 km, dac? f?ceai agricultur? sau cre?teai vaci erai considerat prost, lud, era la mod? s? lucrezi cu carte de munc?, s? ai liber de o cafea, bere, concediu la mare; muntele cu p?rtii de sky e aproape, la St?na de Vale sau Vartop-Arieseni. ?n comun? la noi au dat terenul de f?ne?e pentru un loc de caban? sau pensiune. Deci cine mai cre?te vaci sau are oi este considerat ori cu foarte mul?i bani (au fost ani cu subven?iile SCZ bovine mari si lumea f?cea calcule c??i bani se primesc) ori nebun, orgolios. Adev?rul este la mijloc, ambi?ie…Din 400 capete de vaci, boi, bivoli mai sunt 16 buc??i f?r? ale mele, deci o presiune puternic? pe nasul delicat al s?tenilor. Vis?m noi s? fim egali cu cei din UE, dar suntem mult ?n urm? ca mentalitate, lipse?te respectul pentru munc?, pentru cel care munce?te.Dificult??ile au fost multe si variate, am sa enum?r cateva pentru c? mai ?i uit dintre ele… A) lipsa de respect fa?? de proprietatea privat? din partea s?tenilor. B) lipsa de finan?are din partea b?ncilor, credite cu dob?nzi mici. Mai u?or am ob?inut credite pentru nevoi personale dec?t pentru agricultur?, chiar dac? erau liniile de finan?are de la BERD, etc. Prefereau s? nu dea credite, dec?t s? ajute fermierii mici si mijlocii. Totul era si ?n jurul comisioanelor.C?te vaci ai?Mihai: Av?nd in 1989… 2 vaci nu a fost? greutate pentru a face trecerea la efectiv mai mare, de la 2 buc am crescut la 4 apoi la 7, ?i tot asa p?n? la maxim 43. Acum am 34 capete cu tineret cu tot. Anual schimb efectivul, unele intr?, altele merg la abatorizare pentru c? nu corespund urm?toarelor criterii: produc?ia de lapte, conforma?ie, u?urin?? la f?tare, viteza de muls, docilitate, etc.Cre?terea animalelor nu este un sector u?or. Cum faci fa?? dificult??ilor?Mihai: Dificult??ile apar c?nd nu te a?tep?i ?i sunt de tot felul, de la lipsa de dotare tehnic? la ?nceput, apoi lipsa cuno?tin?elor tehnice in exploatarea utilajelor, la lipsa pieselor de schimb, calitate ?ndoielnic? a ceea ce cumperi, alergarea dup? produsele de bricolaj, concuren?a neloial? pe pia?a de desfacere a lactatelor, a vi?eilor, ve?nic lupta cu timpul, cu efectuarea lucr?rilor la momentul optim, etc. C?nd ai deja un? efectiv de peste 3 capete cau?i s? faci profit, s? te autogospod?re?ti, s? te extinzi anual. Apar tot timpul utilaje mai performante, vrei s? mai cumperi teren pentru a comasa parcele, vrei un grajd modern, etc. ?n acela?i timp lucrezi la performan?a animalelor. Aceasta o po?i face prin selec?ie, prin cump?rare sau prin ob?inetea unor vi?ele, viitoare vaci, mai performante dec?t cele actuale. Deci este necesar MSC de ?nalt? valoare de ameliorare. Care este mai scump, cheltuieli care se amortizeaz? ?n timp. Pentru a face performan?? trebuie s? ?nv???m ?i notiuni de nutri?ie, ?i veterinare, ?i despre genetic?.Am cump?rat 2 containere pentru p?strare msc, pentru a putea p?stra msc pe categorii ?i pentru o eviden?? mai clar?. No?iuni elementare, c?t ?i aprofundate am primit de la speciali?tii din ?ar?. Colaborarea cu firme care aduc cel mai bun msc pe plan european incepe s? isi arat? roadele. Pentru a avea animale frumoase, performante trebuie un plan de actiune pe minim 4 genera?ii de vaci.Cum asiguri baza furajer??Mihai: Din moment ce am crescut efectivul a ap?rut ?i problema bazei furajere. Au fost ani c?nd am avut suficient nutre?, au fost ani ?n care am cump?rat. Cel mai bine este s? il produci pentru c? exist? printre v?nz?torii de furaje tendin?a de a produce f?n slab calitativ. Dar treptat voi renun?a la achizi?ia de nutre?. Furnizorii de furaje au ideea c? dac? cumperi f?n vacile m?n?nc? orice, nu ?tiu sau nu vor s? ?tie c? un client mul?umit va cump?ra si la anul si au desfacerea asigurat?.Care este rela?ia cu medical veterinar?Mihai: Rela?ia cu medicul veterinar este delicat?. Acum a ?n?eles ?i el c? dac? este o bun? comunicare, respectul reciproc va d?inui. ?n Rom?nia tot timpul apar unele conflicte pentru c? totul este atipic fa?? de restul Europei.Unde ??i vinzi produsele? Care este produc?ia medie pe zi?Mihai: Desfacerea este ?n pia??, la o brut?rie patiserie. Pre?ul este minimul suportabil, noroc c? mai sunt subven?iile. Din pre?ul pe lapte si branz? se acoper? cheltuielile. Subven?iile mai acoper? alte cheltuieli cu investi?iile in utilaje. F?r? utilaje am falimenta.Produc?ia zilnic? pe vac? pleac? de la 16 l la 20l. Acum depinde ?i de furajare, sezon, etc. Produc?ia mul?umitoare este de minim 18 l pe vaca. Acum totul depinde de ras?, cas?, mas?, managementul fermei.Care sunt planurile ?i ambi?iile tale pentru viitorul apropiat?Mihai: Planuri de viitor: a) producerea de siloz de porumb ?i semif?n b) grajd stabula?ie liber? cu padoc, c) microfnc d) microprocesare si ambalare conform normelor. Autorizare ca produs montan. Deci produse de ni??.E?ti ministrul agriculturii pentru o zi. Care ar fi primele m?suri pe care le-ai lua, ?in?nd cont de experien?a personal??Mihai: Ministrul agriculturii pt o zi… Multe ar fi de f?cut, amintim: simplificarea documentatiei pentru proiecte europene, cine vrea achizi?ie de utilaje, etc nu trebuie s? pl?teasc? o capu?? de consultan?? pentru a scrie romane… Simplu, vrea omul un tractor direct cerere. Eliminarea calculeloror t?mpite cu necesar de 1 cp/ha, deoarece sub ac?iunea schimb?rilor climatice sunt ferestre de timp mult mai scurte, trebuie s? ai utilaje mai puternice pentru a face lucrurile mai repede.Cofinan?are din partea statului rom?n pentru toate proiectele europene. Daca anual sunt aloca?i de ex 1 miliard, acel miliard trebuie s? ?l aib? ?i fermierii, din credite sau sursa propie… S? vin? statul rom?n cu dob?nzi mici, cu credite pe minim 15 ani. Recuperarea creditului se va face ?nzecit prin dezvoltarea fermelor care vor pl?ti salarii, impozite pe utilaje, pe profit, etc. Obligatoriu, fermele care activeaz? si acceseaz? fonduri s? se men?in? 15 ani. S? devin? obligatorii cursurile de specialitate in fermele de elit?. Credite cu dob?nzi mici pentru fermieri la toate b?ncile, un minim de 15 % din cifra de afaceri, un num?r c?t mai mare de credite pentru dezvoltarea fermelor mici ?i mijlocii, nu acordarea doar c?tre cei mari cum este in prezent. Credite si politici de ?ncurajare a repopul?rii satelor ?i zonelor depopulate prin scutiri de taxe, credite subventionate pe termen lung. Facilitati in repunerea si exploatarea, modernizarea sistemului de iriga?ii. Facilit??i ?n asocierea, exploatarea ?i procesarea oric?rui produs agricol ?n scopul de a creea valoare ad?ugat?. Facilit??i pensiunilor care cump?r? produse agricole din localitatea / localit??ile limitrofe. Celor care v?nd utilaje agricole sau alte produse in cadrul fondurilor europene s? li se interzic? s? mai aibe pre?uri mai mari in cadrul licitatiilor de achizi?ie fa?? de v?nzarea direct prin leasing, credit, etc.Danezii ?ncep s? renun?e la investi?iile ?n agricultura rom?neasc? , iulie 20, 2021 agrimanet Compania danez? FirstFarms, cu o serie de investi?ii ?n agricultura rom?neasc?, ?i-a v?ndut activele din nord-vestul Rom?niei, ?ntr-o tranzac?ie de 14 milioane de euro, ne informeaz? Profit.roFirstFarms a semnat un acord condi?ionat pentru v?nzarea opera?iunilor din nord-vestul Rom?niei, ?n schimbul sumei de 104 milioane de coroane daneze (13,98 milioane de euro). FirstFarms mai de?inea un teren agricol de 2.430 de hectare ?n nord-vestul ??rii, achizi?ionat anul trecut tot de la o companie danez?.Anterior, FirstFarms a anun?at v?nzarea, ?n mai multe etape, a unor terenuri cu o suprafa?? agregat? de 1.675 de hectare situate ?n vestul Rom?niei, estim?nd ?ncas?ri totale de 11,3 milioane de euro.“C?nd am achizi?ionat activit??ile (din nord-vestul Rom?niei – n.r.), am vrut s? folosim timpul aflat la dispozi?ie pentru evaluarea diferitelor op?iuni ?i prioritizarea eforturilor din Rom?nia. Cea mai bun? op?iune s-a dovedit o dezinvestire realizat? acum”, spune directorul general al companiei daneze, Anders H. N?rgaard.?n urma renun??rii la activele din nord-vestul ??rii, FirstFarms r?m?ne ?n Rom?nia cu terenurile din est, ?n suprafa?? total? de 4.530 de hectare.Fondat? ?n 2006, FirstFarms are sediul ?n Danemarca ?i activit??i ?n Rom?nia, Slovacia, Ungaria ?i Cehia. Compania de?ine 16 unit??i de produc?ie vegetal? ?i animal?, cu peste 300 de angaja?i, mai precizeaz? Profit.roDiscu?ii despre costurile mari pentru furaje , iulie 20, 2021 agrimanet Costurile mai mari pentru furaje din acest an fac obiectul unei discu?ii la Consiliul Mini?trilor Agriculturii al UE, care s-a reunit ieri, 19 iulie la Bruxelles. Discu?ia este la cererea Croa?iei, sus?inut? de Grecia. Acolo, situa?ia din sectorul zootehnic ?n ceea ce prive?te costurile furajelor este ?ngrijor?toare.Un alt punct de pe ordinea de zi include stimulentele pentru a face apicultura o profesie mai atractiv?. Mini?trii vor primi informa?ii de la delega?ia maghiar? ?n numele Croa?iei, Fran?ei, Greciei, Ungariei, Italiei ?i Rom?niei. Potrivit acestora, este important s? se adopte m?suri de sprijinire a sectorului pentru a stopa declinul popula?iilor de albine.Mini?trii UE vor aborda, de asemenea, subiectul asisten?ei financiare pentru cultivatorii de m?slini din zonele afectate de fenomene meteorologice extreme.Vom reveni.Manufactura de br?nz?, afacerea lui István Varga: de la educator la un c?min de copii din Germania la produc?tor de br?nzeturi , Roxana Vasile 20 Jul 2021 - Interviuri ?i Analize Manufactura de Br?nz? este afacerea lui István Varga, educator care a lucrat la un c?min de copii din Germania timp de mai mul?i ani, dup? care s-a re?ntors ?n Rom?nia. Manufactura are, din 2016,?o unitate de produc?ie a?br?nzeturilor ?i un magazin situat ?n Cund, jude?ul Mure?. Povestea Manufacturii ?ncepe cu p?rin?ii lui István, produc?tori de lapte care d?deau mai departe produsele c?tre procesator ?i nu le vindeau direct ei. Astfel, István s-a hot?r?t c? poate prelucra laptele ?i poate facilita supravie?uirea fermei p?rin?ilor.?P?rin?ii mei aveau o ferm? de vaci, erau produc?tori de lapte, dar nu le vindeau, le d?deau la procesator, dar a fost mai greu din an ?n an s? se ?ntre?in? doar din lapte. ?i atunci mi-a venit ?n minte c? ar fi bun? ideea preg?tirii unui produs care trebuia s? fie diferit, mai ales c? nu producem ?ntr-o localitate mare. Trebuie s? ai o re?ea de produc?ie destul de bine dezvoltat? pentru a ?ine o astfel de afacere ?i trebuia s? ai o re?ea foarte bun? de distribu?ie ?n acest sens. Localitatea ?n care suntem noi are sub 150 de locuitori, deci?nu ar supravie?ui.??i atunci asta a fost ideea. Produsele sunt toate p?strate o perioad? de timp, minim dou? luni, ?i apoi v?ndute”,?explic? István.Astfel, Istvan,?fost educator la un c?min de copii din Germania, sablator artistic ?i expert ?n online marketing,?a urmat primele cursuri ?n acest sens ?n 2015, care s-au desf??urat ?n Gheorgheni, Harghita. Primul curs a durat o zi, apoi a mai urmat unul, ?inut de exper?i ?n calitatea br?nzeturilor.??Practic, meseria mea a fost cea de educator. Am lucrat ani de zile la un c?min cu copii din Germania, copii cu probleme sociale ?i?a fost un lucru care mi-a pl?cut foarte mult. Ulterior, am luat o mic? pauz? ?i am lucrat timp de patru ani ?ntr-o firm? de online marketing, dar m-am ?ntors la acel c?min de copii. Dup? ce am plecat a doua oar? mi-a venit ideea cu br?nzeturile ?i atunci am sim?it c? a fost altceva, am sim?it c? s-au deschis toate drumurile cumva. Totul m-a ajutat la ceea ce fac ast?zi, mai ales marketingul”, ??i aminte?te István.Tat?l fondatorului este de profesie inginer agronom, iar mama este economist, astfel ?nc?t Istvan spune c? tradi?ia br?nzeturilor nu a pornit din familie, iar agricultura a fost din necesitatea de a mai face ceva ?n plus pentru a ?ntre?ine familia.?P?rin?ii mei au trecut la agricultur? din necesitatea de a mai face ceva, pentru c? aveau trei copii de crescut ?i de ?inut la ?coal? ?i la facultate ?i nu le-a fost u?or. Locuind la ?ar?, av?nd teren agricol, cu animale, totul a fost negociabil. Dar odat? cu aderarea la Uniunea European? agricultura a avut de suferit, a fost o perioad? foarte grea”, men?ioneaz? fondatorul Manufacturii.?,,?ncerc?m s? r?m?nem ?n ritmul pe care ?l are zona rural?''Manufactura are, ?n prezent, 35 de vaci ?i 25 de capre din al c?ror lapte sunt produse br?nzeturile ?i este ?ngrijit? de?11 angaja?i, to?i parte a familiei, care se ocup? de animale, de furajare ?i de produc?ie.?Capacitatea de procesare a laptelui, lunar, ajunge la 650 de litri de lapte de vac?, dar este influen?at? de mul?i factori.??Este foarte greu pentru c? nu putem generaliza. ?n principiu, capacitatea noastr? este undeva la 650 de litri de lapte de vac?, dar prelucr?m undeva la 500. Capacitatea este de 650, dar depinde de perioad?. Vara este mai greu, chiar dac? este p??une, pentru c? produsele sunt afectate de c?ldur?”, relateaz? antreprenorul.Vitele sunt mulse cu o mulg?toare automat?, ?ns? István m?rturise?te c? ar mai avea nevoie de c?teva utilaje. ?ntrebat dac? a accesat fonduri europene, antreprenorul spune c? singurul ajutor pe care l-a primit a fost din partea statului maghiar pentru ?ntre?inerea grajdului de la ferm?.Fondatorul Manufacturii men?ioneaz? c? a pus accent mai mult pe partea de produc?ie dec?t pe utilaje, iar investi?ia este una continu?.??Avem nevoie de un grajd ?i o pivni??, un beci mai mare ?i mai modern, ?n care se poate lucra mai u?or. Avem nevoie de minim un tractor sau dou?, mai bune ?i mai noi. Investi?ia nu se opre?te ?i cred c? cel mai important este s? facem un lucru care ne face ferici?i ?i oamenii din jurul nostru s? duc? un trai decent ?i s? aib? siguran?a zilei de m?ine. Despre asta este vorba ?n ceea ce facem noi. Suntem la ?ar?, nu suntem ?n cl?dire de birouri. Cumva ?ncerc?m s? r?m?nem ?n ritmul acesta pe care ?l are zona rural? ?i s? mergem mai departe”, precizeaz? István.?M? surprinde c? am trecut de pandemie”Anul 2020 a fost un an dificil pentru István, care poveste?te c? Manufactura a avut de suferit. Astfel, cum t?rgurile au fost ?nchise, iar evenimentele pentru care?vindea br?nza maturat? au fost anulate, produc?torul a trebuit s? fac? o investi?ie continu? ?n promovare ?i marketing pentru a?sus?ine afacerea.??A fost foarte, foarte greu. M? surprinde faptul c? am trecut at?t de bine. Am investit mult ?n marketing ?i s? ajungem la persoane fizice acas? ca s? putem supravie?ui. ?nainte, ?n martie anul trecut, nu ?tiam ce ?nseamn? lockdown-ul ?i ce va presupune. Pentru Manufactura a fost foarte greu”,???i aminte?te produc?torul.La fel de greu este ?i anul 2021, spune fondatorul, poate chiar mai greu. Colaborarea cu b?c?niile a avut de suferit, iar rezervele consumatorilor au ?nceput s? se termine, ?ns?, István precizeaz? c? br?nza maturat? este o delicates?, dar nu intr? ?n categoria produselor de baz? de care oamenii au avut neap?rat? nevoie.??C?nd produci o delicates?, ai un produs care nu trebuie s? fie neap?rat consumabil ca alte alimente de baz?. S-a resim?it treaba asta c? nu este aliment de baz?. Anul 2021 a fost mult mai greu dec?t 2020”,?poveste?te István.?Cu toate acestea, fondatorul Manufacturii ne spune c? nu are de g?nd s? colaboreze cu lan?urile de retail, produsele put?nd fi g?site ?n b?c?nii, ?n magazine de delicatese ?i, mai nou, ?i ?n restaurante. Br?nzeturile Manufakturii se pot g?si ?i ?n cadrul unei crame de vinuri din apropierea localit??ii cu care a dezvoltat un parteneriat.???Nu trebuie?s? cre?tem mai mult, nu mereu este corect? ideea de a produce c?t mai mult. Noi suntem super limita?i din acest punct de vedere, al materiei prime, suntem bloca?i la o anumit? cantitate. Dac? reu?im s? r?m?nem pe linia de plutire, nu ?mi trebuie nimic altceva ?i nici s? apelez neap?rat la retaileri”,?subliniaz? István.Manufactura are 13 variet??i de br?nzeturiManufactura are aceea?i baz? de br?nz? alpin?, dar cu 13 varia?ii de gust ?i miros, printre care br?nza nature, br?nza cu cafea,? br?nza cu c?rbune, cu lavand? ?i spirulin?, br?nz? vidat? ?n feteasc? neagr? de la Villa Vinea, br?nz? maturat? cu chili ?i ciocolat? ?i alte sortimente.??n atelierul nostru se produce doar un singur tip de br?nz? maturat?, din convingerea c? e mai bine s? ai un produs de a?c?rui calitate e?ti convins, dec?t s? ai multe mediocre.?Totu?i, prin ad?ugare de mirodenii sau vin, nuci ?i chilli, br?nzele noastre se ?mbog??esc ?n gust ?i arom?, oferind o varietate deosebit? ?i pe alocuri unic?”,?spune István. Procesul de produc?ie dureaz? 7-8 ore ?i trebuie s? se ?in? cont de c??iva factori ?n acest sens:?temperatur?, umiditate, apa de care este nevoie la br?nzeturi ?i?elementele de produc?ie.Maturarea are loc ?n pivni?a atelierului construit ?n acest sens, dar are nevoie de condi?ii optime pentru procesul de maturare, iar br?nza trebuie s? fie l?sat? minim dou? luni.?Procesul este unul mai complex. Urmeaz? etapa matur?rii care este cea mai mare, ?n cazul nostru dureaz? dou? luni de zile. Trebuie s? fie ?inut? ?n pivni?? cu temperatur? ?i umiditate controlate, asta ?nseamn? c? noi trebuie s? avem ?ntotdeauna condi?ii optime pentru m?turarea produselor noastre.?Este important s? se intervin? cu regularitate, c?ci trebuie ?ntoars? br?nza zilnic”,?explic??István.Pre?ul unei buc??i de br?nz? este de 16-17 lei, ?n cazul produselor de 65 lei/kg, ?n timp ce pentru produsele de 75 lei/kg, pre?ul ajunge la 18-19 lei pentru o bucat?. Istvan spune c? produsele sunt f?cute din lapte crud, acesta fiind ?i elementul care diferen?iaz? br?nzeturile Manufacturii. Astfel, laptele crud este mai vitaminizat, este bogat ?n gr?simi s?n?toase ?i nutrien?i.??Rom?nii au o percep?ie gre?it? despre gr?simi. Exist? gr?simi bune ?i gr?simi rele.?Exist? gr?simi pe care corpul nostru le poate valorifica ?i exist? gr?simi care sunt chiar ?i d?un?toare metabolismului.?Felul??n care sunt hr?nite animalele noastre, furajele pe care le primesc sunt de a?a natur? ?nc?t rezult? o materie prim? extrem de s?n?toas? pentru om”, explic? fondatorul.Antreprenorul?se g?nde?te s??se dezvolte ?n timp ?i pe partea turistic?, ?n prezent av?nd dou? case?de ?nchiriat ?n Cund, jude?ul Mure?, casa Varga ?i casa Tema: ?Momentan sunt doar c?teva c?su?e de ?nchiriat ?i este ?i un restaurant. Pe viitor cred c? va fi?interesant? ?i varianta asta”.D?nu? ?tef?noiu: Gr?ul se d? cu cca. 205 euro/ton? la port, plus transport , Paula CIUPAG , 19 iulie 2021 - 23:03 Anul trecut, fra?ii ?tef?noiu ?i-au f?cut norocul cu m?na lor, salv?nd produc?ia de gr?u de s?m?n?? cu ajutorul unui sistem de iriga?ii ingenios construit chiar de ei. Ce schimb?ri au adoptat ?n 2021??Cum ?i-au planificat campania de recoltare ne-a spus fratele cel mare D?nu? ?tef?noiu.?De la un an la altul cu... economii??n primul r?nd, a ?inut s? reia firul reportajului de anul trecut ?i a precizat c? salvarea gr?ului de s?m?n?? a fost poate cel mai bun lucru care li s-a ?nt?mplat anul trecut. Pentru c? pre?urile au explodat, iar ei nu aveau de ce s? ??i fac? griji. Aveau ce pune sub brazd? ?n toamn?.?Produc?ia de gr?u de s?m?n?? salvat? de la secet? cu ajutorul iriga?iilor ne-a ajutat s? realiz?m economii importante. Spun asta pentru c?, s?m?n?a fiind pu?in? din cauza condi?iilor meteo din 2020, a avut un pre? destul de mare. Noi ?ns? nu a trebuit s? cump?r?m dec?t celelalte inputuri necesare ?nfiin??rii noii culturi”, mi-a spus v?dit m?ndru D?nu? ?tef?noiu, t?n?rul de 24 de ani.?Desp?gubirile, o bucurie pe jum?tate?Bucuria ar fi fost ?i mai mare dac? ?i cei responsabili s-ar fi ?inut de cuv?nt ?i ar fi pl?tit desp?gubirile promise ?n totalitate. Altfel, doar o parte din costuri au putut fi amortizate cu banii primi?i de la stat. ?Plata desp?gubirilor pentru culturile de toamn? a venit la timp, ne-a ajutat s? demar?m campania de ?ns?m?n??ri ?i s? ?nfiin??m noile culturi. Sigur c? am fost bucuro?i c? am primit par?ial banii din desp?gubiri, respectiv pentru culturile de toamn?, dar ?n acela?i timp dezam?gi?i c? nu am primit ?i pentru culturile de prim?var?, ?ntruc?t acestea au fost calamitate ?n propor?ie de 100%. Promisiunile au fost respectate doar pe jum?tate”, a subliniat t?n?rul fermier.Anul f?r? rapi????n ferma familiei ?tef?noiu din Satu Nou, jude?ul Tulcea, 2021 este anul f?r? rapi??. ?Din cauza secetei din toamn?, din acest an agricol am exclus din planul de culturi rapi?a. De?i ar fi putut aduce bani frumo?i ?n ferm?, ?n lipsa precipita?iilor nu am putut ?nfiin?a cultura”, spune D?nu?. ?n schimb, potrivit acestuia, cu toate c? ?i pentru celelalte culturi de toamn? startul ?n vegeta?ie a fost unul greoi, precipita?iile c?zute pe parcurs le-au ajutat s? recupereze ?i s? ajung? la un stadiu de vegeta?ie aferent unui ciclu normal. Nici problemele de anul trecut cu d?un?torii nu le-au mai dat a?a mari b?t?i de cap. ?Iar culturile de prim?var? au debutat foarte bine, ele au primit precipita?ii de c?nd a fost pus? s?m?n?a ?n p?m?nt p?n? ?n prezent. Deja avem 300 de litri de precipita?ii c?zu?i din octombrie p?n? ?n prezent ?i ?nc? se mai anun?? ploi”, a completat t?n?rul agronom.5.500 kg de gr?u/ha?C?nd am stat de vorb?, f?ceau ultimele reglaje ?nainte de debutul celei mai “fierbin?i” perioade dintr-un an agricol. Primul seceri? ?i sosirea primilor bani ?n ferm? sunt adesea cele mai a?teptate momente de fiecare agricultor. ?i ?n ferma ?tef?noiu speran?ele sunt mari. “Preconiz?m ca la gr?u s? ?ncepem recoltarea la sf?r?itul lunii iunie. Datorit? precipita?iilor ?i temperaturilor mai sc?zute, prim?vara aceasta a fost pu?in mai lung? dec?t ?n anii trecu?i, lucru care a prelungit ?i perioada de vegeta?ie cu c?teva zile la gr?u. Lucrul acesta ne bucur? pentru c? ?n acest fel planta a acumulat c?t mai mult ?n bob ?i nu s-a uscat for?at. Preconizez o produc?ie medie de 5.500 kg/ha. Vreo 200 de tone vom stoca, iar restul produc?iei o vom vinde la recoltare, direct din c?mp. S?m?n?a o vom p?stra pentru noi”, mi-a m?rturisit D?nu?. M? ?ngrijoreaz? pre?ul gr?ului pentru c? inputurile, utilajele ?i tot ceea ce este necesar pentru ?nfiin?area unei noi culturi s-au scumpit. Anul trecut, de?i a fost secet? ?i pre?urile au fost cum au fost, motorina era cu 1,20 lei mai ieftin?. Complexul DAP 18-46-0 ast? toamn? era 1,70 lei/kg, iar acum se apropie de 3 lei cu tot cu transport. Azotatul de amoniu era 1 leu/kg ast? toamn?, iar ?n ianuarie era deja 1.400-1.600 lei/ton?.D?NU? ?TEF?NOIUT?n?r fermier din TulceaGr?ul are pre? bun, dar ?i inputurile-s scumpe?La un pas de intrarea combinelor ?n lanuri se discuta despre recolte, pre?uri, stocare... S-au f?cut estim?ri, prognoze ?i chiar s-au semnat contracte. Despre pre?uri ?ns? se vorbe?te mai pu?in, mai re?inut. Pentru c? ?i pe pia?a agricol? se simte o anumit? ?infla?ie”. “La aceast? dat? (15 iunie a.c. - n.r.) pre?ul vehiculat la gr?u este 205 euro/ton? la port, plus transport. De?i pare a fi un pre? bun, pe mine m? ?ngrijoreaz?”, mi-a spus t?n?rul agronom.Obiectivul num?rul 1: achitarea restan?elor?Ce vor face cu banii din v?nzarea recoltei? Probabil ceea ce fac majoritatea fermierilor afecta?i de seceta crunt? din anul trecut. “Primul obiectiv este achitarea restan?elor. Apoi urm?rim achizi?ia de teren ?n continuare ?i aplicarea pentru un proiect de dezvoltare pe m?sura 4.1, pentru modernizarea parcului de ma?ini ?i utilaje agricole. Dorim s? mai achizi?ion?m tractoare ?i agregate. Nici acum nu st?m r?u, dar s? zicem c? lucr?m cu utilaje de acum 20 de ani ?i vrem s? ajungem la utilaje care sunt de actualitate, mai ales c? se pune accent pe agricultura de precizie. Dac? vrem s? fim conform noilor politici agricole, trebuie s? avem ?i utilajele necesare. Nu mai putem face agricultur? conven?ional? ?i de aceea vrem s? facem ?i noi acest salt”, a conchis inginerul agronom.Click AICI ?i cite?te povestea fermei ?tef?noiu ?i cum au reu?it s?-?i salveze gr?ul de s?m?n?? ?n 2020!A investit 100.000 de euro ?ntr-o afacere cu vaci Angus ?i a r?mas f?r?... p??une! Marian MU?AT , 20 iulie 2021 Dup? doi ani petrecu?i ?n str?in?tate, so?ii Vasile Daniel ?i Ana-Maria Cioca-Remzso s-au ?ntors ?n ?ar? ?i au investit 100.000 de euro ?ntr-o afacere cu vaci Angus. Cum i-au l?sat consilierii locali f?r? p??unea necesar? animalelor???Suntem din jude?ul Timi?, dar am c?utat mai multe loca?ii unde s? ?nfiin??m ferma ?i am g?sit o c?su?? ?n Luncoiul de Jos, jud. Hunedoara, ?ntr-o vale p?r?sit?. Mi-a pl?cut c? avea ?i 3 hectare de p??une ?i prin apropiere trece un p?r?u care n-a secat niciodat?. Plini de ?ncredere, ne-am dus la prim?rie s? vedem dac? putem ?nchiria paji?te. Exista rezerv? de teren, astfel c? am cump?rat casa ?i v?cu?ele Angus: zece femele ?i un taur, aduse din Sco?ia ?i Irlanda”, explic? Ana-Maria Cioca-Remzso. ?n total, investi?ia ?n ferm? s-a ridicat la 100.000 de euro.Ia p??unea de unde nu-i! ”Dup? un timp, primarul ne-a anun?at c? nu mai este disponibil? paji?tea!”, iar ca s? ?rezolve” ?ntr-un fel situa?ia, edilul-?ef ?s-a oferit s? ne dea o paji?te de 3 ha”, ne-a relatat Ana-Maria Cioca-Remzso. ?n ianuarie 2020, au depus cerere pentru ?nchirierea a 51 ha de p??une, pentru 17 animale. ?Comuna avea o rezerv? de circa 100 ha. Dup? depunerea cererii, am tot ?ntrebat la prim?rie care e solu?ionarea cererii. De fiecare dat? am primit asigur?ri c? totu-i ?n regul? ?i c? vom primi ?n?tiin?area prin po?t?”, explic? t?n?ra. A?a s-a ?i ?nt?mplat! ?n luna martie, actul oficial primit de la Prim?ria Luncoiul de Jos atesta faptul c? cererea le-a fost respins? ca fiind neeligibil?! Au fost sco?i din joc prin Hot?r?rea de Consiliu Local (HCL) nr. 10/14.02.2020, care prevedea ca exploata?ia s? fie legal constituit? cu un an ?nainte de data depunerii cererii! Or, legisla?ia ?n vigoare prevede altceva!Contesta?ie f?r? succes ?n aceste condi?ii, fermierii s-au adresat Ministerului Agriculturii. Echipa de specialitate a MADR, venind cu preciz?ri legislative, le-a recomandat s? anun?e Prim?ria s? respecte legea: ??n vederea remedierii situa?iei prezentate, trebuie s? ?n?tiin?a?i prim?ria comunei Luncoiul de Jos, ?n vederea aplic?rii legisla?iei, ?ntruc?t societ??ile trebuie s? fie legal constituite ?nainte de data depunerii cererii pentru atribuirea direct? a contractului, nicidecum cu un an ?nainte”, scrie ?n r?spunsul MADR. A?adar, au depus contesta?ie, dar prim?ria n-a luat-o ?n considerare.HCL-ul cu bucluc! ?ntre timp, consilierii au revocat HCL-ul cu pricina! Oare de ce? Ce s-a ?nt?mplat ?i cine a avut de pierdut, citi?i ?n Revista Ferma, edi?ia 1-31 iulie 2021! INDUSTRIE ALIMENTARAOficial MADR: Pre?ul br?nzeturilor de oaie se va TRIPLA ?n urm?torii 5 ani, 20 iulie 2021, Ionu? F?nt?n?Pre?ul br?nzeturilor f?cute din lapte de oaie s-ar putea tripla ?n urm?torii cinci ani, este de p?rere secretarul de stat din Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, George C??ean. Prezent ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, acesta a vorbit despre cum ar trebui s? arate sectorul ovin ?i cel caprin ?n urm?torii ani.?n viziunea secretarului de stat MADR, cresc?torii trebuie s? se concentreze ?n anii urm?tori pe rasele ?i hibrizii care pot asigura o produc?ie bun?, de calitate ?i mecanizat?, deoarece for?a de munc? este din ce ?n ce mai greu de g?sit. ”Din punctul meu de vedere, trebuie s? ne concentr?m pe dou? direc?ii atunci c?nd vorbim de sectorul ovin. Trebuie s? vedem acele ferme care vor s? produc? carne ?i trebuie s? se concentreze pe hibrizi care aduc carcase mai mari ?i pre? mai bun. ?n al doilea r?nd, trebuie s? vorbim despre ferma care produce lapte de oaie. Vedem lipsa for?ei de munc?; rasele pe care le avem ?n momentul de fa??, ?igaie ?n special, nu sunt pretabile s? avem un muls mecanizat la ele. De aceea, cred c? trebuie s? ?ncepem s? ne orient?m ?i pe rase care sunt specializate pe produc?ia de lapte”, a precizat George C??ean.Potrivit oficialului MADR, pre?urile pentru laptele ?i br?nzeturile din lapte de oaie au ?nceput deja s? creasc?, ?ns? ele nu sunt nici pe departe la valorile la care ar trebui s? fie, ?in?nd cont de munca din spatele lor.”Nu este o munc? u?oar? s? fii cioban sau s? te ocupi de capre. Trebuie s? fii 12 ore din 24, dac? nu 24 din 24, ?n ferm?. Pre?urile au ?nceput s? creasc?, ?n special la laptele de oaie, dar nu e ?ndeajuns. El trebuie s? fie mult mai bine pl?tit. Eu cred c? nu mai t?rziu de 5 ani de zile, vom vorbi de pre?uri dublate, dac? nu chiar triplate, pentru br?nzeturile care au 100% lapte de oaie, pentru c? este un efort considerabil s? produci acel lapte, cei 200 ml de lapte pe care ?i colectezi de la o oaie pe timp de var?, ?n canicul?.Din punctul meu de vedere, trebuie s? ne protej?m acest sector de produc?ie a laptelui de oaie ?i de capr?, pentru c? este important, este parte din identitatea noastr? cultural? ?i, mai ales, aceste specii animale r?spund foarte mult profilului agricol pe care noi ?l avem pe cel pu?in o treime din suprafa?a ??rii – zona de deal ?i zona de munte”, a mai subliniat George C??ean.APC: una din trei marci de branza Feta cu Origine Protejata contine clorura de calciu (E 509) iulie 20, 2021 Una din trei marci de branza Feta din cele cu Denumire de Origine Protejata (DOP) au in compozitia lor clorura de calciu(E 509), adica un cheag chimic, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Pro Consumatori (APC). “Numai la cinci din cele zece marci de branza Feta se mentioneaza pe eticheta umiditatea maxima (continutul de apa din produs) care este de maximum 56%. La opt din cele zece marci de branza Feta cantitatea de lapte de oaie folosita la fabricarea acestui tip de branza este de minimum 70%, iar cantitatea de lapte de capra este de maximum 30%”, se mentioneaza in comunicat.Potrivit sursei citate, la o marca de branza Feta (Hochland) cantitatea de lapte de oaie folosita la fabricarea acestui tip de branza este de 97%, iar cantitatea de lapte de capra este de 3%.“La o marca de branza Feta (Kolios) cantitatea de lapte de oaie folosita la fabricarea acestui tip de branza este de 68,3%, iar cantitatea de lapte de capra este de 29%”, spune APC.Reprezentantii Asociatiei subliniaza ca perioada de timp recomandata de producator in privinta consumarii produsului dupa deschiderea acestuia este de pana la 5 zile, cu conditia pastrarii acestuia in frigider.Cantitatea de branza Feta recomandata de producator pentru a fi consumata intr-o zi este de 30 grame, iar timpul de maturare al branzei Feta este de 60 zile sau de 90 zile.“Pretul pentru 1 kg de branza Feta incepe de la 50 de lei la marcile Non-Bio si ajunge la 100 lei la marcile Bio de branza Feta. La marca Favourites de branza Feta declaratia nutritionala nu este in limba romana. La marca Hochland de branza Feta lista de ingrediente este incompleta”, se spune in comunicat.In schimb, potrivit APC, trei din cele 10 marci de branza Feta analizate sunt bio.“Clorura de calciu (E 509) este unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanta de coagulare, inlocuitor de cheag) cu formula chimica CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, si 6), fiind o sare a calciului cu acidul clorhidric. In toate variantele, clorura de calciu se dizolva foarte bine in apa. In principiu, sarea respectiva este higroscopica (avida de apa), deci se foloseste foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii)”, se precizeaza in comunicat.Potrivit APC, clorura de calciu se obtine din calcar, prin reactie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obtinerea sodei. Cea mai larga utilizare, in ultimii si viitorii ani, a clorurii de calciu vizeaza prevenirea formarii ghetii si indepartarea acesteia de pe sosele. Fata de sarea obisnuita (clorura de sodiu – NaCl), proprietatile clorurii de calciu o fac mult mai eficienta in lupta cu adversitatile iernii pe sosele (este eficienta pana la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel ca peste jumatate din productia mondiala de clorura de calciu se foloseste in acest scop.Berea se va scumpi din cauza pre?ului la orz ?i a infla?iei , Ciprian Voinea , 20 iulie 2021Anali?tii de la The Wall Street Journal atrag aten?ia c? berea se va scumpi ?n perioada urm?toare, din cauza cre?terii pre?ului la orz de anul acesta.Pe l?ng? aceasta, ?i costurile legate de ambalajele din carton, aluminiu pentru cutiile de bere, etichete sau costurile pentru transport ?i energie se afl? ?n urcare, aceast? tendin?? fiind parte a unei cre?teri generale a infla?iei care afecteaz? majoritatea industriilor din lumea dezvoltat? pe m?sur? ce economiile ??i revin de pe urma restric?iilor generate de pandemie.De?i mul?i economi?ti sus?in c? aceast? cre?tere a infla?iei va fi temporar?, companiile ?i consumatorii o resimt din plin.?Deocamdat?, aceste presiuni din industria berii generate de costuri nu au fost transmise mai departe, c?tre consumatori. Aceasta datorit? faptului c? gigan?ii industriei au fost mai proteja?i, av?nd ?n vedere c? ?i-au ?ncheiat contracte la anumite pre?uri cu furnizorii, protej?ndu-se astfel ?n fa?a unor costuri legate de materii prime.CFO-ul produc?torului danez de bere Carlsberg, Heine Dalsgaard, spune c? acesta se confrunt? cu costuri mai mari legate de aluminiu, orz ?i ambalaje ?n special, dar este deocamdat? bine protejat ?n acest an.La r?ndul s?u, un purt?tor de cuv?nt al Anheuser-Busch InBev, cel mai mare produc?tor de bere din lume, spune c? actualul mediu infla?ionist va fi luat ?n considerare ?n stabilirea pre?urilor.Cu alte cuvinte, trebuie s? ne a?tept?m c? berea se va scumpi ?n viitorul apropiat.Aceasta este ?i p?rerea lui Trevor Stirling, analist la Bernstein,?care spune c?, chiar dac? ?produc?torii nu vor resim?i dificult??i semnificative p?n? ?n prima jum?tate a anului viitor“,major?rile de pre?uri pentru consumatori sunt inevitabile.Marii produc?torii de bere mizeaz? pe noi beri f?r? alcool Retail Marii produc?torii de bere mizeaz? pe noi beri f?r? alcool Profit.ro scris ast?zi, Mul?i consumatori de alcool vor s?rb?tori relaxarea restric?iiilor cu o bere sau un pahar de vin, ?ns? marii produc?tori de bere ?i vor ?ndemna s? ?ncerce noile lor tipuri de bere f?r? alcool, transmite Reuters. Dup? ce au pierdut cote de pia?? ?n fa?a berilor artizanale sau a b?uturilor carbogazoase alcoolizate, mari produc?tori mondiali de bere precum AB InBev ?i Heineken mizeaz? acum pe o nou? genera?ie de beri f?r? alcool pentru a putea recupera terenul pierdut, arat? Agerpres. ?ns? pandemia a anulat pr?nzurile de afaceri, a golit arenele sportive ?i a afectat serios petrecerile ?i barurile, toate teritorii importante pentru v?nz?rile de b?uturi f?r? alcool.Potrivit firmei de cercetare de pia?? Euromonitor International, v?nz?rile mondiale de bere f?r? alcool au sc?zut cu 4,6% ?n 2020 p?n? la o valoare de 11,6 miliarde de dolari, dup? o cre?tere medie anual? de 9% ?n preceden?ii patru ani. ?n trecut, multe beri f?r? alcool erau efectiv g?tite pentru evaporarea alcoolului, ceea ce le strica gustul. Acum berarii utilizeaz? o camer? vidat? astfel ?nc?t alcoolul iese din bere la o temperatur? mai sc?zut? ?i deseori berarii ?ncearc? s? reintroduc? drojdie care este esen?ial? pentru aroma berii. Heineken, al doilea mare produc?tor mondial de bere, a lansat bere f?r? alcool Heineken 0.0 ?n SUA ?n anul 2019 ?i anul trecut inten?iona s? distribuie gratuit 10 milioane de cutii, ?ns? din cauza pandemiei a reu?it s? distribuie doar jum?tate. Grupul olandez sper? c? 2021 va fi un an de relansare ?i a preg?tit patru milioane de cutii de bere care vor fi distribuite gratuit numai ?n r?ndul spa?iilor de birouri. Alte mostre gratuite sunt destinate a fi distribuite la festivalurile de muzic?, cl?diri de apartamente ?i malluri. Anheuser-Busch InBev (AB InBev), cel mai mare produc?tor american ?i mondial de bere, a lansat ?i el o versiune f?r? alcool a m?rcii sale principale Budweiser ?n SUA, ?n urm? cu un an. "Istoric, una din barierele care trebuie dep??ite este gustul. Este foarte important pentru oameni s? ?ncerce produsul", spune Todd Allen, vicepre?edinte global de marketing pentru marca Budweiser. Firma de cercetare de pia?? Slice sus?ine c? Europa este responsabil? pentru aproape trei sferturi din pia?a mondial? a berilor f?r? alcool. De exemplu, ?n Spania berea f?r? alcool este responsabil? pentru 13% din v?nz?rile totale de bere. Comparativ, ?n Japonia doar 5% din totalul berilor v?ndute sunt f?r? alcool iar berarii lanseaz? noi m?rci ?i prognozeaz? o cre?tere rapid?. Grupul Alexandrion se extinde ?n Grecia. Va fi reprezentantul exclusiv a 23 de companii pe pia?a elen? Companii Grupul Alexandrion se extinde ?n Grecia. Va fi reprezentantul exclusiv a 23 de companii pe pia?a elen? Nawaf Salameh Foto Alexandrion Andra Oprescu Andra Oprescu scris ast?zi, 06:25 Alexandrion Wines & Spirits, membr? a Alexandrion Group - cel mai mare produc?tor de b?uturi spirtoase din Rom?nia, se extinde ?n Grecia, unde va prelua importul, distribu?ia ?i promovarea unui portofoliu extins de b?uturi spirtoase ?i vinuri. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider ?n prim? faz?, Alexandrion wines & Spirits va fi reprezentantul exclusiv a 23 de companii interna?ionale ?i 54 de branduri pe pia?a elen?, indic? date analizate de Profit.ro. Ulterior, Alexandrion pl?nuie?te extinderea activit??ii de distribu?ie pe aceast? pia??, at?t pentru produse proprii, c?t ?i pentru produse ale altor companii. ?nfiin?at ?n 1994, Alexandrion Group, controlat de Nawaf Salameh, are dou? unit??i de produc?ie ?n Rom?nia, ?n R?d?u?i, jude?ul Suceava, ?i Ploie?ti, jude?ul Prahova, precum ?i birouri ?i filiale ?n Cipru, Brazilia, Grecia ?i SUA. Grupul Alexandrion se extinde ?n Grecia. Va fi reprezentantul exclusiv a 23 de companii pe pia?a elen? Anul trecut, Alexandrion a preluat un distribuitor de b?uturi alcoolice ?i non-alcoolice din Cipru, Cavaway, ?inta fiind de a deveni unul dintre cei mai importan?i juc?tori pe pia?a b?uturilor din Cipru. Alexandrion ?i-a deschis un birou ?n Cipru ?n 2017. ?n 2018, grupul Alexandrion a primit avizul din partea autorit??ilor americane pentru a construi prima sa distilerie din SUA, ?n ora?ul Carmel din statul New York, ?n cadrul unui proiect cu o investi?ie ini?ial? de peste 40 de milioane de dolari. Evolu?ia Artesana: de la business de familie la unul dintre cei mai mari juc?tori independen?i de pe pia?a lactatelor artizanale Pove?ti cu Profit ,scris ast?zi, 08:00 Alina ?i Daniel Donici Cu o cifr? de afaceri estimat? pentru anul 2021 la 4,3 milioane euro, brandul Artesana se afl? pe pia?a rom?neasc? din august 2012, iar ?n retail-ul modern din august 2013. Ast?zi, compania num?r? 70 de angaja?i, iar capacitatea de produc?ie se ridic? la 15.000 litri / zi. Produsele Artesana se g?sesc ?n peste 700 de magazine ?n toat? ?ara, ?n majoritatea re?elelor de retail modern, dar ?i ?n re?ele locale sau b?c?nii specializate. Toate aceste cifre vor cre?te odat? cu realizarea investi?iei ?n noua fabric?, care este estimat? la finalul acestui an. Interviu cu fondatorii Artesana, Alina ?i Daniel Donici, ?i cu Miruna Popa, Junior Investment Manager ROCA Investments ?i membru al Board-ului Artesana din partea ROCA Investments. Care este stadiul investi?iei ?n noua fabric?? Care va fi capacitatea de produc?ie? Daniel Donici: Construim a doua fabric?, tot ?n Tecuci, jude?ul Gala?i, care va aduce o capacitate suplimentar? de procesare de circa 40.000 de litri de lapte/zi. Aceasta se va ad?uga la cei 15.000 litri, dar vom schimba structura. ?n actuala fabrica se vor procesa doar br?nzeturi. ?n acest moment am realizat lucr?rile de funda?ii ?i am montat ?n propor?ie de 70% structura metalic?. Ne dorim s? finaliz?m construc?ia ?i s? instal?m cea mai mare parte din echipamente p?n? la finalul anului ?i apoi vom ?ncepe testele. Ce impact va avea noua fabric? asupra brandului Artesana? Daniel Donici: Vrem sau nu, va fi o revolu?ie pentru brandul Artesana. ?n urm? cu 9 ani, c?nd am deschis fabrica, am instalat echipamente de termosudare ?i vane pe care nu le-am folosit niciodat?. Pentru c? ini?ial, fabrica a fost proiectat? ?i construit? nu pentru ceea ce ne doream noi s? facem, ci pentru ceea ce f?cea toat? lumea: ca? ?i telemea. Schimbarea de perspectiv? fa?? de anul 2012, este de la cer la p?m?nt. Ast?zi ?tim exact ce trebuie s? facem ?i ?tim ce s? cerem de la furnizorul nostru de echipamente din Italia, care dezvolt? ?i monteaz? echipamentele. Va urma apoi o perioad? de ajust?ri, la finalizarea lucr?rilor, estimate la finalul anului acesta, dar ?i de reg?ndire a politicii de personal. Avem oameni foarte bine preg?ti?i, care au fost al?turi de noi de la ?nceput ?i care vor fi mentori pentru echipele noi.Noua fabric? va fi ridicat? pe actualul amplasament, care permite o nou? construc?ie, separat? de fabrica veche. Ca dimensiuni ?i anvergur?, fabrica este de 2.5 ori mai mare dec?t fabrica veche, iar plusvaloarea este ?n special adus? la capacitatea de procesare a laptelui, ?mbun?t??it? datorit? eficientiz?rii fluxului de produc?ie, a optimiz?rii traseului tehnologic ?i a ultimelor tehnologii ?n domeniu. Desigur, fabrica cea nou? vine ?i cu c?teva surprize. Nu vrem s? le facem cunoscute ?nc?, v? spunem doar c? artizanii laptelui vor livra lactatele a?a cum trebuie, ?n ambalaje ca opere de art?. Asta ne va permite s? integr?m ?i sugestiile pe care le-am primit de la clien?ii no?tri ?i s? asigur?m iubitorii produselor noastre c? vor primi exact por?ia de iaurt pe care ?i-o doresc, atunci c?nd o sticlu?? e prea pu?in ?i dou? sunt prea multe. Cum sprijin? ROCA Investments businessul Artesana? Miruna Popa, ROCA Investments: “Misiunea” noastr? este s? oferim tot sprijinul necesar pentru ca Artesana s? ajung? la urm?torul nivel. Din acest motiv, implicarea noastr? dep??e?te cu mult dimensiunea financiar? ?i se extinde la direc?ia strategic? pe termen mediu / lung ?i la dezvoltarea opera?ional? a companiei. Concret, la acest moment am ?nceput un proiect de pricing pentru produsele Artesana ?i sprijinim compania ?n accesarea de fonduri europene ?i de finan??ri pentru viitoarele proiecte. Un alt pilon important este digitalizarea Artesana ?i finalizarea implement?rii ERPului ?n companie. Obiectivul spre care tindem – ?i c?ruia i se aliniaz? toate piesele din puzzle-ul descris mai sus - este ca ?n trei ani, Artesana s? devin? unul dintre cei mai mari juc?tori independen?i de pe pia?a lactatelor ?i un brand de referin?? pentru produsele artizanale rom?ne?ti. Cum arat? pia?a lactatelor ?n Rom?nia? Miruna Popa, ROCA Investments: Pia?a lactatelor din Rom?nia este puternic fragmentat?, cu aproximativ 500 de companii active ?n prezent. Companiile interna?ionale au dominat pia?a laptelui ?n ultimii ani ?i cei mai mari juc?tori de pe pia??, care de?in ?mpreun? peste 60% din cifra de afaceri sectorial?, conglomereaz? o serie de branduri. De?i cota de pia?? a produc?torilor de lactate artizanale ?i premium este redus?, cererea pentru produse lactate de calitate ?i c?t mai naturale este ?n cre?tere, iar aceast? “ni??” va deveni din ce ?n ce mai popular? ?n urm?torii ani. ?n aceste condi?ii, noua fabric? este o oportunitate pentru Artesana s? ??i scaleze produc?ia de 3 ori ?i s? acceseze un nou grup de consumatori care (sper?m) s? devin? la fel de loiali ?i dedica?i ca ?i cei actuali. Totodat?, acest tip de pia?? fragmentat? pe care ?nc? mai sunt prezen?i o gr?mad? de mici produc?tori locali are un mare poten?ial de consolidare cu multe oportunit??i de M&A, o direc?ie pe care ?i Artesana o exploreaz? ca o posibil? zon? strategic? pentru viitor. Ce planuri de viitor are Artesana? Daniel Donici: ?n ciuda pandemiei, a fost o perioad? foarte aglomerat? ?i nu am vrut s? punem nimic pe hold. Pe termen scurt vrem s? demar?m o campanie de panotaj OOH ?i POSM ?n ora?ul nostru natal ?i centru de opera?iuni, Tecuci. Le dator?m destul de multe tecucenilor ?i vrem s? ne asigur?m c? toat? lumea ?tie de unde pleac? produsele noastre. Tot pe termen scurt, vrem s? l?rgim echipa care ne ajut? s? ne exprim?m ?i s? ne comunic?m valorile. Asta de?i, pentru noi, comunicarea e facil? pentru c? noi nu spunem pove?ti, ci spunem povestea noastr?. Intern, la nivel opera?ional, vrem s? ne optimiz?m structura de costuri ?i s? continu?m digitalizarea companiei ?i implementarea ERPului. Preg?tim terenul c?t putem de bine pentru noua dimensiune Artesana, pentru ca la momentul punerii ?n func?iune a noii fabrici s? o putem opera c?t putem de eficient. Miruna Popa, ROCA Investments: De asemenea, pl?nuim dezvoltarea unei ferme de capre pentru a securiza materia prima ?n viitor. S?pt?m?na aceasta ne ?nt?lnim cu proiectantul pentru a avea c?teva cifre preliminare (capacitate, costurile necesare investi?iei). Nu ?n ultimul r?nd, ne uit?m ?i c?tre export, ?i ?n acest sens vom utiliza echipamentele moderne din noua fabric? pentru a extinde termenul de valabilitate al produselor. Artesana este un brand responsabil, care are grij? de consumatorii s?i dar ?i de mediu. Ce demersuri face?i pentru reciclarea sticlei? Alina Donici: Cei care ador? produsele noastre sunt oameni extraordinari. Sunt oameni care ?tiu ce ?nseamn? beneficiile unui ambalaj reciclabil la infinit ?i, ?n niciun caz, nu ar accepta s? arunce sticla la co?. Mul?i refolosesc ?n cas? ambalajele noastre. De multe ori am ?ncercat s? prelu?m sticl? de la clien?ii no?tri, dar f?r? un program bine definit. ?n to?i ace?ti ani am primit mii de mesaje ?i solicit?ri pentru un program de returnare al ambalajelor, pe care s? le refolosim. Am fost ?i suntem, deocamdat?, prea mici s? implement?m un proiect major, care presupune ?nc? un flux tehnologic ?i investi?ii consistente. Problema recicl?rii la noi este una sistemic?, o agonie prelungit? de ?ov?iala autorit??ilor ?i de costuri transferate genera?iei care va urma. Cu c?t Artesana va cre?te mai mare, cu at?t mai repede vom putea s? dezvolt?m proiectul de reciclare al ambalajelor de sticl?. Am f?cut ?ns? primul pas ?i am deschis primul centru de colectare, ?n parteneriat cu Reciclad’OR, la Opera Comic? pentru Copii ?n Calea Giule?ti, pentru c?, ?n opinia noastr?, copiii motiva?i de ambi?ia p?rin?ilor, vor fi cei care vor schimba mentalit??i. Acolo ?i a?tept?m pe to?i cei care str?ng ambalajele din sticl?, indiferent de provenien?a lor ?i de produc?tor, la orice or? ?i ?n orice zi.?N PRIMUL TRIMESTRU DIN 202, 1Importurile de cafea, ceai ?i mirodenii, ?n sc?dere cu aproape 9% , G.U. , Macroeconomie / 20 iulieValoarea importurilor de cafea, ceai (inclusiv ceai mate) ?i mirodenii a sc?zut cu aproape 9% ?n primele trei luni din 2021, comparativ cu perioada similar? din 2020, p?n? la 57,36 milioane de euro, potrivit balan?ei comerciale cu produse agroalimentare, consultat? de Agerpres.Anul trecut, ?n primul trimestru, valoarea importurilor de astfel de produse a dep??it 62,8 milioane de euro.Potrivit datelor Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), ?ncas?rile din exporturile de cafea, ceai (inclusiv ceai mate) ?i mirodenii au totalizat, ?n perioada analizat?, 9,63 milioane de euro, fa?? de 6,56 milioane de euro ?n perioada similar? din 2020.?n aceste condi?ii, deficitul consemnat ?n comer?ul cu aceste produse a fost de 47,7 milioane de euro ?n primul trimestru.Exporturile ?i importurile de cafea, ceai (inclusiv ceai mate) ?i mirodenii au fost realizate ?n ?i din ??rile Uniunii Europene ?i cele extracomunitare, noteaz? sursa citat?.Potrivit datelor MADR, deficitul Rom?niei ?n comer?ul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% ?n primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similar? din 2020, p?n? la 755,34 milioane de euro. ?n primele trei luni din 2020, deficitul ?n acest sector a fost de 455,5 milioane de euro.Rom?nia a exportat, ?n perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, ?n valoare de 1,74 de miliarde de euro ?i a cheltuit pentru importuri de astfel de produse mai mult de 2,49 miliarde de euro. ?Lapte de f?n”, o posibil? nou? certificare de calitate ?n Rom?nia , By RO.aliment , July 20, 2021Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) pl?nuie?te s? introduc? ?n ?ara noastr? aceast? certificare de calitate – ?laptele de f?n”. Acest sistem de calitate func?ioneaz? deja ?n patru state-membre ale Uniunii Europene.?Un lapte de f?n e un lapte de calitate. Nu se compar? cu un laptele de ferm? cu silozuri”, a declarat, ?ntr-un reportaj realizat de Pro TV, Marian R?pean, fermier din Feldioara, potrivit publica?iei Bun? ziua Bra?ov.Speciali?tii ?n nutri?ie spun c? laptele de f?n are un con?inut aproape dublu de acizi gra?i omega III ?n compara?ie cu laptele standard. ?n compozi?ia sa se reg?sesc cantit??i semnificative de ?terpene” – compu?i organici care lupt? ?mpotriva bolilor de cancer. Gustul este ?i el mai pregnant ?i mai pl?cut.Oficialii guvernamentali spun c? aproximativ 300.000 de fermieri din ?ara noastr? ar putea ob?ine eticheta ?lapte de f?n”, ?n condi?iile ?n care o treime din suprafa?a agricol? a Rom?niei este reprezentat? de p??uni ?i f?ne?e.?Poate ne face ?i un pre? mai bun, pentru c? noi avem numai munc? aici, nu avem s?rb?toare, numai l?ng? animale st?m”, a spus ?i Gheorghe R?pean, fermier, referitor la noul program prin care Ministerul Agriculturii ??i propune ca laptele provenit de la animalele hr?nite ?n acest mod tradi?ional s? fie certificat ca ?de f?n”, iar toate produsele rezultate s? poarte o etichet? special?.Ministerul Agriculturii propune ca TVA-ul aplicat produselor din acest lapte de calitate superioar? s? fie de 5%. ?n plus, oamenii vor putea accesa fonduri pentru promovare.?Avem m?suri care aduc finan?are pentru costurile care sunt generate de certificare. Avem p?n? la 150.000 de euro buget de promovare a acestui sistem de calitate. Avem p?n? la 250.000 de euro buget pentru crearea lan?urilor scurte alimentare ?n jurul schemelor de calitate, inclusiv a laptelui de f?n”, a declarat ?i George C??ean, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii ?i fermier la Rotbav.Andreea Lica este noul Strategy Manager la Domeniile Avere?ti , La zi , Carol Popa , Mar?i, 20 Iulie 2021 Echipa de management a Domeniilor Avere?ti, unul dintre cei mai importan?i produc?tori locali de vin, ?n top 10 cele mai mari planta?ii de vi?? de vie din Rom?nia, se consolideaz?. Andreea Lica va ocupa func?ia de Strategy Manager.?Cu o experien?? de 25 de ani ?n marketing ?i publicitate, dintre care ultimii cinci ani ?i jum?tate petrecu?i ?n industria vinului, Andreea Lica se al?tur? echipei de management a Domeniilor Avere?ti.Dup? ce a contribuit major la cre?terea brandurilor aflate sub umbrela Viticola Sarica Niculi?el/Caii de la Letea ?i Domeniile Prince Matei din pozi?ia de marketing manager, Andreea Lica se al?tur? unei echipe entuziaste pentru a construi ?n continuare branduri de vin solide, pe plan local ?i interna?ional. Anterior experien?ei sale ?n lumea vinului, Andreea Lica a fost antreprenor ?n publicitate din pozi?ia de proprietar al agen?iilor Medes Advertising ?i 4U Bright Ideas. De asemenea, timp de aproape 2 ani, Andreea Lica a fost consultant la cel mai mare mall din Panama City (Albrook Mall).Licen?iat? ?n drept, ?n 2021 Andreea Lica a finalizat ?i studiile de Master la Facultatea de Horticultur? din cadrul UASMV – Tehnologii performante, marketing ?i management vitivinicol. “Intrarea mea ?n industria vinului a fost cea mai ?n?eleapt? decizie pe care am putut s? o iau! Produsul este fascinant ?i oamenii care contribuie la realizarea lui, de asemenea. Venirea mea la Domeniile Avere?ti o v?d ca pe o ?ncununare a muncii mele din ultimii ani, o provocare pe care am acceptat-o cu pl?cere. Atunci c?nd ai un vin excelent ?i capacitatea de a-l realiza, o echipa profesionist? ?i entuziast? ?i resursele necesare, nu r?m?ne dec?t s?-mi folosesc tot know-how-ul pentru ca Domeniile Avere?ti s? ajung? unul dintre cei mai importan?i juc?tori din industria vinului. ” – Andreea Lica, Domeniile Avere?ti.Domeniile Avere?ti au intrat pe pia?a de larg consum ?n anul 2010, ?n urma investi?iilor de modernizare ?i extindere ale actualului proprietar, Constantin Dulu?e.Replant?rile ?i modernizarea vinifica?iei de la Avere?ti au ?nsemnat investi?ii de peste 25 mil. Euro. La cele 650 ha de?inute, ?n 2020, omul de afaceri Constantin Dulu?e a mai adaugat ?nc? 150 ha cumparate cu peste 2 mil. Euro de la fostul combinat de vinifica?ie de la Hu?i, ajung?nd astfel la o suprafa?? de 800 de ha ?i o capacitate de produc?ie de peste 10 milioane de litri de vin.Domeniile Avere?ti de?in cea mai ?ntins? suprafa?? din ?ar? cultivat? cu Busuioac? de Bohotin (150 ha) ?i cu celebrul soi de struguri rom?nesc: Zghihar? de Hu?i.Rezultate de excep?ie pentru mi?carea na?ional? ??i eu tr?iesc s?n?tos!" – SETS, organizat? de Funda?ia Prais ?i sus?inut? de Nestlé , Alte articole , ? Carol Popa , Mar?i, 20 Iulie 2021 A XI-a edi?ie a mi?c?rii na?ionale ??i eu tr?iesc s?n?tos!” – SETS, ini?iat? de Funda?ia Prais ?n parteneriat cu Nestlé Rom?nia, s-a ?ncheiat cu rezultate semnificative ?n condi?iile unui an ?colar complex, ?n care elevii au ?nv??at cu prec?dere acas? - online. Echipa Funda?iei Prais a creat o serie de metodologii noi, utiliz?nd platformele digitale SETS, care au condus la angrenarea masiv? a elevilor ?n activit??i variate care au contribuit la starea lor de bine.Astfel, peste 60.000 de elevi din 296 de ?coli primare din 5 mari ora?e din Rom?nia: Bucure?ti, Cluj-Napoca, Roman, Ploie?ti, Timi?oara ?i 19 comunit??i din jude?ele Cluj, D?mbovi?a, Ilfov, Prahova, Neam? ?i Timi? au putut avea acces la instrumente de ?nv??are rapid? ?i la materiale educa?ionale video care au promovat direct stilul de via?? echilibrat.,,?n aceast? perioad? cu restric?ii, ?n care studiul ?i socializarea copiilor ?n cadrul ?colii, joaca, mi?carea ?n aer liber ?i sportul au fost mult reduse, ?n care timpul petrecut ?n fa?a unui ecran a crescut major, am venit ?n ?nt?mpinarea profesorilor ?i familiilor elevilor cu o varietate de materiale digitale ?i de activit??i zilnice care au adus ?n case energie, voie bun? ?i relaxare - obiceiuri bune de stil de via??", a declarat Silvia Bucur, Pre?edinte Funda?ia Prais.Conferin?a online SETS ?Starea de bine a copiilor de v?rst? ?colar?, o prioritate!", la care au participat peste 1.300 de invita?i, a fost urmat? de lansarea ?n premier? a E-book-ului cu acela?i titlu, post?rile sale ?n social media ajung?nd la peste 45.800 de membri ai comunit??ii proiectului: cadre didactice, familiile elevilor, publicul general.Activit??ile edi?iei SETS ?n mediul ?colar online au cuprins:? SETS GymClass – gimnastica de ?nviorare. 1.622 de sesiuni de gimnastic? f?cute acas? sau la ?coal? al?turi de colegi au demonstrat c? elevii iubesc mi?carea ?i o fac zilnic, atunci c?nd sunt stimula?i.? SETS – Sandvi?ul vesel ?i s?n?tos. A fost activitatea preferat? a elevilor, care ?i-au pus la treab? creativitatea ?i ?ndem?narea ?n buc?t?rie, realiz?nd 5.327 de crea?ii culinare bogate ?n legume ?i fructe, un exerci?iu excelent pentru fixarea cuno?tin?elor despre alimenta?ia echilibrat?.? Pove?ti din lumea fructelor ?i legumelor preferate. Desen?nd, elevii au ?nv??at despre importan?a consumului de fructe ?i legume, ilustr?nd cu talent ?i imagina?ie peste 1.000 de lucr?ri originale.? 156 de activit??i Danseaz? cu mine! - FRUCT-IL? 2. Elevii au dansat pe filmul SETS cu mascota care i-a ?nv??at mi?c?ri de dans, pe un ritm plin de culoare.,,?n Rom?nia, 1 din 4 copii este supraponderal sau obez ?i doar 23% dintre copii fac suficient? activitate fizic?. Multe dintre obiceiurile dob?ndite ?n copil?rie se vor p?stra ?i la v?rst? adult?, de aceea ?ncuraj?m copiii ?nc? de la v?rste fragede s? aib? o alimenta?ie echilibrat?, s? fac? mi?care, s? se hidrateze corespunz?tor. ?n calitate de Partener Fondator, sus?inem de la lansare mi?carea na?ional? SETS, care din anul 2019 este parte a ini?iativei globale Nestlé for Healthier Kids, prin care ne-am propus ca, p?n? ?n anul 2030, s? sprijinim 50 de milioane de copii s? duc? o via?? mai s?n?toas?”, a declarat Nicoleta Tupi??, Nutri?ionist-Dietetician, Nutrition Health and Wellness Manager, Nestlé Rom?nia.Din anul 2011 ?i p?n? ?n prezent, mi?carea na?ional? ??i eu tr?iesc s?n?tos!” – SETS a angrenat peste 258.000 de elevi ?ncep?nd cu clasele preg?titoare ?i p?n? la clasele a-IV-a ?i familiile acestora. La baza metodologiilor SETS, recunoscute ca model de bun? practic? interna?ional ?n cadrul EPODE, st? ?i parteneriatul public - privat din care fac parte 12 institu?ii de stat, reputate organiza?ii medicale ?i sportive, universit??i, sub egida Consiliului ?tiin?ific.Transavia se al?tur? ini?iativei europene pentru practici responsabile ?n sectorul alimentar ,? Carol Popa , Mar?i, 20 Iulie 2021 Transavia este prima companie rom?neasc? ce devine co-semnatar? a Codului de Conduit? al UE cu privire la Practicile Responsabile Comerciale ?i de Marketing ?n Sectorul Alimentar, reasum?ndu-?i astfel angajamentul ferm de a contribui substan?ial la o via?? s?n?toas?, durabil? ?i echilibrat? pentru to?i consumatorii. Aceast? ini?iativ? voluntar? este o nou? dovad? a transparen?ei ac?iunilor durabile ?ntreprinse de Transavia de la bob la furculi??, bazate pe cele mai bune practici ?i pe cele mai stricte protocoale ?n ?ntreg lan?ul de produc?ie ?i distribu?ie.Despre aceast? ini?iativ? ?i despre companiile semnatare ale Codului de Conduit? al UE, PIA?A? a scris aici: ?Semn?nd acest Cod de Conduit? al UE, al?turi de mari companii interna?ionale, contribuim la o industrie alimentar? sustenabil? ?i marc?m astfel cu m?ndrie cei 30 de ani de la ?nfiin?are, ?n care ne-am str?duit mereu s? facem lucrurile exact a?a cum trebuie, ?n toate ariile in care activ?m. Angajamentul asumat ?nseamn? s? continu?m s? contribuim la calitatea vie?ii consumatorilor ?i comunit??ilor ?i s? diminu?m c?t de mult posibil impactul asupra mediului prin valorificarea, reciclarea de?eurilor ?i utilizarea ra?ional? a resurselor naturale precum apa, solul, gazele naturale etc., astfel ?nc?t genera?iile viitoare s? beneficieze de ele ?n mod corespunz?tor. Ne str?duim astfel s? fim cei mai buni ?n tot ceea ce facem, respect?nd ?ntotdeauna cele mai ?nalte standarde ?i ?in?ndu-ne promisiunile fa?? de consumatori, zi de zi, indiferent dac? vorbim de calitatea produselor, de protocoalele cele mai stricte de siguran?? alimentar?, de tratarea responsabil? a animalelor, de protejarea mediului sau de marketingul responsabil ?i onest. Sper?m ca exemplul nostru s? fie urmat ?i de alte companii din Rom?nia care s? ne urmeze ?i s? semneze Codul, asum?ndu-?i astfel o contribu?ie responsabil? la dezvoltarea sustenabil? a industriei alimentare”, afirm? Ioan Popa, Pre?edinte ?i Fondator Transavia.?Prin semnarea Codului de Conduit? UE pentru o industrie alimentar? sustenabil?, Transavia, liderul sectorului avicol din Rom?nia, ??i consolideaz? angajamentele luate fa?? de mai multe obiective ambi?ioase, incluse ?n raportul de sustenabilitate, o alt? ini?iativ? de pionierat realizat? ?n calitate de companie cu capital 100% rom?nesc din industria alimentar? din ?ara noastr?:? Implementarea sistemului de management de mediu conform cerin?elor SR EN ISO 14001:2015? Identificarea de solu?ii alternative, acolo unde acestea se preteaz? ?i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser?? Men?inerea gradului de conformare cu cerin?ele legale ?n domeniul protec?iei mediului? ?mbun?t??irea managementului de?eurilor? ?mbun?t??irea managementului apelor uzate? Reducerea consumurilor de energie prin ?nlocuirea corpurilor de iluminat exterior de la 250 W ?i 150W la 90 W ?i ?nlocuirea iluminatului existent cu corpuri LED de 9 W ? Procurare de materii prime din zone certificate ca produc?ii sustenabile, f?r? impact negativ asupra mediului ?nconjur?tor? Men?inerea gradului de reten?ie a personalului? Utilizarea ambalajelor inovative? Modernizare ?i retehnologizare continu? pentru produc?ii sustenabile? Crearea unui centru de practic? ?i sus?inerea activit??ilor profesionale pentru tinerii mecanici, ingineri ?i electricieni? Extinderea flotei pentru transportul angaja?ilor? Extinderea flotei pentru transportul m?rfurilor ?i al produselor c?t ?i planificarea curselor ?ntr-un mod economic ?i eficientTransavia ??i concentreaz? toate ac?iunile ?i eforturile pentru a cre?te sustenabil afacerea, av?nd o strategie de afaceri bazat? pe o puternic? component? orientat? c?tre sus?inerea comunit??ilor locale, c?tre responsabilitatea social? ?i grija fa?? de mediu, c?tre responsabilitatea fa?? de angaja?i ?i produc?ia responsabil? ?i durabil?.Aprecierea consumatorilor este dublat? prin de?inerea numeroaselor certific?ri care demonstreaz? angajamentul pentru sustenabilitate: Global GAP – Integrated Farm Assurance, BRC 8 A+, FSSC 22000, ISO 22000, McDonald’s SQMS, SWA, SMETA, RTRS – Responsability SOY, Furnizor Oficial al Casei Regale a Rom?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAANSVSA anun?? startul pentru Comandamentul Sezon Estival, By RO.aliment , July 20, 2021Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) a lansat ?Comandamentul Sezon Estival 2021”. Potrivit comunicatului emis de autoritate,??n perioada 17 iulie – 30 august, vor ac?iona echipe de control alc?tuite din inspectori din cadrul Serviciului de Control Oficial Siguran?a Alimentelor, Circumscrip?ii Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor Oficiale ?i inspectori delega?i de la DSVSA jude?ene, ?n serii de c?te dou? s?pt?m?ni.Obiectivele acestor controale vizeaz? at?t respectarea condi?iilor sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul ?i comercializarea produselor alimentare, dar ?i a m?surilor care se aplic? pe durata prelungirii st?rii de alert?, pentru prevenirea ?i combaterea pandemiei de COVID-19, ?n corelare cu relaxarea m?surilor aplicate operatorilor economici din domeniu.Controalele oficiale vor fi realizate ?n unit??i de v?nzare cu am?nuntul ?nregistrate sanitar veterinar ?i pentru siguran?? alimentelor din categoria: tabere ?colare, restaurante, pizzerii, cantine, fast-fooduri, laboratoare de cofet?rie, cofet?rii, patiserii, pensiuni turistice, unitati tip catering, puncte gastronomice locale, etc.Echipele de control astfel constituite, vor ac?iona ?n ?apte zone de interes turistic: N?vodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costine?ti ?i Mangalia – Vama Veche.Scopul constituirii Comandamentului Sezon Estival este de a asigura turi?tilor un nivel ridicat de protec?ie, astfel ?nc?t ace?tia s? poat? consuma produse alimentare ?n condi?ii de igien? ?i siguran?? pentru a preveni toxiinfec?iile alimentare.Pentru eficientizarea activit??ilor de control ?i asigurarea unui climat de siguran?? alimentar? pentru consumatori, inspectorii ANSVSA vor participa ?i la ac?iuni comune cu reprezentan?i ai celorlalte autorit??i cu responsabilit??i ?n domeniu.Restaurantul cloud Yellow.Menu extinde zona de b?c?nie ?i?se dezvolt? prin branduri virtuale , Anca Olteanu , 20 Jul 2021 - ?tiri ?i Nout??i Yellow.Menu, cloud restaurant cu livrare ?n Bucure?ti ?i Cluj-Napoca, a dep??it pragul de 300 de comenzi/zi ?i lanseaz? o serie de virtual brands, preparate ?i meniuri fixe create de chefi?buc?tari ?i destinate livr?rii pe platforme partenere. Compania se va extinde ?i anul acesta ?n zona de b?c?nie, iar p?n? la finalul anului va ajunge la 80 de produse. Yellow.Menu continu? extinderea ?i pe zona de b?c?nie, unde ofer? preparate locale, artizanale, precum ?i fructe ?i legume proaspete. Aici portofoliul con?ine 40 de produse, iar p?n? la finalul anului acesta se va dubla, acoperind segmente de produse ?n func?ie de solicit?rile clien?ilor.Adrian Ciucur, noul CEO al Yellow.Menu, ??i propune ca p?n? la finalul anului s? fie create cel pu?in 4 astfel de branduri virtuale care s? genereze 35-40% din businessul total. ?n primul semestru al acestui an, Yellow.Menu a ?nregistrat o cifr? de afaceri de aproape 600.000 euro, cu 52% mai mare fa?? de perioada similara a anului trecut.Yellow, ?n Bucure?ti ?i ClujOdat? cu schimbarea comportamentului de consum al rom?nilor pe fondul pandemiei, Yellow.Menu a oferit op?iunile pentru mesele clasice la restaurant, venind zilnic cu o propunere nou? de meniu, ?n por?ii limitate. Astfel, preparatele zilnice au o abordare fusion, sofisticat?, incluz?nd de fiecare dat? ?i variante vegetariene.?n primul semestru al acestui an, cifra de afaceri ?nregistrat? de Yellow.Menu a dep??it 550.000 euro, cu peste 50% mai mare fa?? de anul trecut, c?nd primul semestru a fost marcat de restric?iile puternice ?i tranzi?ia de la segmentul principal de business, pr?nzul la birou, c?tre noi produse ?i meniuri adaptate noii realit??i ?i comenzilor pentru acas?.Astfel, axat la lansare pe livrarea mesei de pr?nz la birou, apoi extinz?ndu-se c?tre meniul pentru ?ntrega zi, restaurantul online Yellow.Menu a ajuns ?n 2021 la 300 de comenzi zilnice, iar valoarea medie a comenzii a crescut cu 15% fa?? de perioada similar? din 2020, p?n? la 95 lei.Schimbarea strategiei, odat? cu un nou CEOAdrian Ciucur este noul CEO al Yellow.Menu, cu o experien?? de peste 15 ani ?n strategic management, dezvoltare omnichannel ?i extindere pe verticale noi de business.?Popularitatea ?n cre?tere a restaurantelor virtuale precum Yellow Menu?reprezint? o provocare pentru segmentul HoReCa a?a cum ?l ?tim, ?ns? consider c? acesta reflect? direc?ia ?n care se ?ndreapt? pia?a. Avem un consumator tot mai atent la ceea ce consum?, cu o preocupare pentru calitatea ?i diversitatea alimenta?iei sale, un client care ??i organizeaz? timpul ?i resursele eficient, optimiz?ndu-?i stilul de via?? ?i obi?nuit deja cu produse la nivel de restaurant, servite ?n intimitatea propriei case sau la birou”, a precizat Adrian Ciucur, CEO Yellow.Menu.Odat? cu aceste noi direc?ii de dezvoltare, pe verticale noi, dar ?i pe orizontal? prin extindere ?n alte ora?e la nivel na?ional, noul management al Yellow.Menu ??i propune ca p?n? la finalul anului s? urce num?rul zilnic de comenzi cu cel pu?in 40% fa?? de prezent, cu un impact estimat de cre?tere cu 200% a cifrei de afaceri din 2021 fa?? de anul precedent, p?n? la 1,5 milioane euro.Motoarele cre?terii pentru acest an sunt trecerea de la meniu de pr?nz la meniu pentru ?ntreaga zi (mic dejun, pr?nz, cin?, gust?ri ?i brunch ?n zilele de s?mb?t?), extinderea geografic? ?n Bucure?ti ?i Cluj ?i zonele limitrofe, precum ?i cre?terea valorii medii a comenzii, prin v?nz?ri suplimentare de produse de b?c?nie, cocktails ready to drink ?i p?ine proasp?t?.Dezvoltare cu noi verticale prin virtual brandsDe asemenea, ?ncep?nd cu a doua parte a acestui an, Yellow.Menu dezvolt? o direc?ie nou?, de virtual brands, un prim pas spre extindere na?ional?. Primele dou? linii de produse au fost deja lansate – Yellow Lebanese ?i Fresh by Yellow - ?i urmeaz? o a treia, Premium Brunch, cu preparate speciale pentru weekend.?Brandurile virtuale ??i permit s? administrezi mai mult de o linie de produse din aceea?i buc?t?rie, precum ?i extinderea geografic? cu impact pozitiv asupra veniturilor ?i audien?ei, dar f?r? costuri adi?ionale ?n ceea ce prive?te staff-ul sau echipamentele. Aceast? linie de dezvoltare ne permite s? test?m concepte de fine dining noi, create cu ajutorul echipei noastre de chefi, f?r? a ne supune riscurilor dintr-un restaurant clasic. De asemenea, aceast? strategie va echilibra dinamica dintre comenzile Yellow Menu ?i preparatele fixe”, a mai precizat Ciucur.?nc? de la ?nceput Yellow Menu ?i-a propus s? fie un restaurant unde accentul este pus pe ingrediente premium, pe re?ete sofisticate, g?tite proasp?t, dar ?i pe reducerea risipei alimentare, obiectiv atins prin balansarea utiliz?rii ingredientelor ?n func?ie de comenzile f?cute prin sistemul clasic.Dou? proiecte dup? un concept nou - Family Market - sunt construite simultan de Grupul Iulius , Mar?i, 20 Iulie 2021 Grupul Iulius continu? proiectele investi?ionale de dezvoltare a conceptelor de retail Family Market destinate comunit??ilor ?n expansiune, ?n jude?ul Ia?i. De cur?nd a ?nceput ?i construc?ia celui de-al doilea proiect, din cartierul Bucium al ora?ului Ia?i. Concomitent avanseaz? ?i proiectul din Miroslava, cele dou? Family Market ?nsum?nd o investi?ie de peste 17 milioane de euro, care se va realiza prin intermediul unei finan??ri bancare acordat? de CEC Bank.?Family Market Bucium se construie?te ?n zona Hotelului Bellaria ?i va include un supermarket ?i peste 25 de retaileri, ?ntr-un procent majoritar fiind produc?tori ?i antreprenori autohtoni, ca parte a strategiei IULIUS de a oferi oportunit??i ?i promovare businessurilor locale. Concept ce pune accent pe simplificarea vie?ii, Family Market Bucium va aduce ?n centrul comunit??ii un mix de servicii ?i facilit??i necesare zilnic, precum: farmacie, sp?l?torie, mobile service, flor?rie, pet shop, coafor, produse pentru cas? ?i fashion, dar ?i carmangerie, b?c?nie, brut?rie, cofet?rie, fast-food. Sec?iunea food va beneficia ?i de terase outdoor, noul proiect av?nd ?i rolul de destina?ie pentru socializare ?i petrecere a timpului liber.??Family Market este conceptul de retail de proximitate unde g?se?ti toate serviciile de care ai nevoie. Cele dou? proiecte care se construiesc ?n jude?ul Ia?i (comuna Miroslava ?i cartierul Bucium) vor fi finalizate ?n primul trimestru din 2022 ?i sunt r?spunsul IULIUS la o cerere concret? pentru servicii ?n zonele reziden?iale cu un ritm accelerat de cre?tere. Ora?ul se dezvolt?, ??i extinde grani?ele ?i oamenii caut? solu?ii rapide ?i confortabile pentru problemele curente, iar conceptul Family Market este personalizat a?tept?rilor lor”, a spus Radu P?rlea, Manager Family Market.??n acela?i timp, ?nainteaz? lucr?rile pentru Family Market Miroslava, proiect realizat ?n parteneriat cu Prim?ria Miroslava. Investi?ia va integra tot un supermarket ?i un mix personalizat de produse ?i servicii. Tot aici, IULIUS va amenaja un parc, singurul din comun?, cu arbori maturi ?i arbu?ti, gazon, plante decorative, alei pietonale, f?nt?n? artezian? ?i o lucrare de art? stabilit? ?n urma unui concurs dedicat comunit??ii artistice locale.Lidl ?mpreun? cu clien?ii s?i investesc 210.000 de lei ?n proiectele de sus?inere a educa?iei timpurii , Carol Popa Mar?i, 20 Iulie 2021 ?n perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2021, clien?ii Lidl s-au implicat ?n sus?inerea Centrului Step by Step, ?n cadrul campaniei de dona?ii de la casele de marcat din magazinele din toat? ?ara ale retailerului. Suma de peste 101.000 de lei, str?ns? cu ajutorul clien?ilor, a fost suplimentat? de c?tre Lidl p?n? la valoarea de 210.000 de lei pentru ca Centrul Step by Step s? dezvolte sisteme de training care s? ajute la dezvoltarea abilit??ilor profesionale ale cadrelor didactice specializate ?n educa?ia timpurie. ?n continuare, p?n? pe 31 decembrie 2021, Lidl organizeaz? o nou? campanie de dona?ii la casele de marcat ?n sprijinul Federa?iei B?ncilor pentru Alimente din Rom?nia, organiza?ie care are misiunea de combatere a risipei alimentare ?i a s?r?ciei.Educa?ia timpurie le ofer? copiilor, de la na?tere ?i p?n? ?n primii 7 ani de via??, condi?ii specifice pentru dezvoltarea lor general?, ?n concordan?? cu caracteristicile individuale ?i de v?rst?. Pentru a contribui ?n mod direct la accesul echitabil ?i incluziv al tuturor p?rin?ilor ?i copiilor la servicii ?i resurse pentru educa?ia timpurie, Lidl a organizat, ?n perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2021, o campanie de dona?ii la casele de marcat ?n sprijinul Centrului Step by Step. Suma de peste 101.000 de lei, ob?inut? cu sprijinul clien?ilor Lidl ?i suplimentat? de retailer p?n? la 210.000 de lei, va fi folosit? de c?tre ONG pentru realizarea ?i distribuirea de resurse educa?ionale pentru p?rin?i, preg?tirea profesioni?tilor din domeniul educa?iei timpurii ?i promovarea conceptului ?i m?surilor pentru sus?inerea Dezvolt?rii Copil?riei Timpurii.Prin parteneriatul pe termen lung cu Centrul Step by Step, Lidl Rom?nia continu? investi?iile sale strategice ?n domeniul educa?iei, contribuind la un viitor mai bun al societ??ii prin modernizarea ?nv???m?ntului rom?nesc ?i facilitarea de acces egal la educa?ie, la nivel na?ional.M?suri de diminuare a risipei alimentare – Lupta ?mpotriva s?r?cieiDatele statistice globale arat? c? anual se produc 4 miliarde de tone de m?ncare, ?ns? aproape o treime din aceast? cantitate nu ajunge s? fie consumat?. ?n Rom?nia, anual se arunc? o cantitate mare de alimente, suficient c?t s? umple 127.500 de camioane. Aliniate ?n coloan?, aceste camioane reprezint? distan?a de la Bucure?ti p?n? la München, conform Ghidului de consum ?i p?strare a alimentelor lansat de Food Waste Combat ?n 2020.De aceea, ?n perioada 1 iulie – 31 decembrie 2021, Lidl Rom?nia organizeaz? o nou? campanie de dona?ii la casele de marcat, ?n sprijinul Federa?iei B?ncilor pentru Alimente din Rom?nia, prin care ??i propune s? contribuie la reducerea risipei alimentare, a s?r?ciei ?i a excluziunii sociale. Suma str?ns? ?n cadrul campaniei va fi folosit? de c?tre Federa?ia B?ncilor pentru Alimente din Rom?nia pentru a continua dezvoltarea infrastructurii re?elei b?ncilor la nivel na?ional.Lidl Rom?nia este partener fondator al primei re?ele de B?nci pentru Alimente din Rom?nia, care a ajuns ?n prezent la 8 filiale active, ?n Bucure?ti, Cluj-Napoca, Roman, Bra?ov, Oradea, Timi?oara, Constan?a ?i Craiova. Retailerul ?i-a asumat s? sus?in? financiar costurile pentru ?nceperea activit??ii ?n fiecare Banc? Regional? ?nfiin?at? ?i o parte din costurile de func?ionare, contribuind astfel, la dezvoltarea infrastructurii pentru o asemenea re?ea. ?n plus, pe l?ng? sprijinul financiar, Lidl doneaz? constant ?i produse, pentru ?ndeplinirea misiunii re?elei, doar ?n anul 2020 don?nd aproape 400 tone de produse, care au fost distribuite de c?tre B?ncile pentru Alimente c?tre ONG-urile partenere. ?n continuare, re?eaua urmeaz? s? deschid?, din punct de vedere opera?ional, o nou? banc? regional? ?i la Gala?i, iar obiectivul Federa?iei este de a sus?ine B?ncile Regionale pentru a ?nfiin?a c?te un punct de lucru local ?n fiecare Banc? pentru Alimente Regional?.Glovo a dep??it 50.000 de abona?i Prime, 20 Jul 2021 | de Andra Imbrea Glovo, unul dintre cei mai importan?i juc?tori din lume pe zona de livrare, a atins pragul de 50.000 de abona?i pentru serviciul s?u Prime, la aproximativ un an de la lansarea pe pia?a din Rom?nia. Cei mai mul?i utilizatori Glovo Prime sunt din Bucure?ti (60%), iar valoarea cea mai mare a unei comenzi realizat? prin acest serviciu a fost de 3.200 lei ?i a con?inut peste 300 de produse. ?n afar? de Bucure?ti, ora?ele cu cei mai mul?i clien?i care folosesc serviciul cu livr?ri nelimitate sunt Cluj (12%) ?i Timi?oara (1%). ?n prezent, din num?rul total de comenzi ?nregistrate pe Glovo, aproximativ 25% sunt realizate prin Prime.Dou? treimi dintre cei care folosesc acest serviciu comand? de la restaurantele partenere Glovo, iar num?rul comenzilor reprezentate de cump?r?turile din supermarket este ?n cre?tere, fiind ?n continuare un serviciu extrem de util pentru to?i consumatorii.Cele mai multe comenzi ?nregistrate prin Glovo Prime sunt realizate ?n jurul pr?nzului, ?n intervalul 12:00 - 13:00 (circa 20%). ?n privin?a celor mai comandate produse de c?tre utilizatorii Glovo Prime, acestea sunt apa plat? Aqua Carpatica la 2 litri, chifla kaiser Lorraine de 60g ?i McPui?or.Valoarea cea mai mare a unei comenzi realizat? de c?tre cei care folosesc serviciul Prime este de 3.200 lei ?i a con?inut peste 300 de produse de la Kaufland. Aceasta a fost urmat? de o comand? de la Hanul Berarilor, ?n valoare de 2.300 lei.Lansat ?n iunie 2020, Glovo Prime este un serviciu ce ofer? utilizatorilor s?i livr?ri nelimitate, ?n baza unui abonament lunar de doar 9,99 lei (prima lun? este gratuit?), disponibil ?n cele 42 de ora?e din ?ar? ?n care compania opereaz?. Al?turi de aceste beneficii, utilizatorii Glovo Prime beneficiaz? de promo?ii exclusive, pe tot parcursul anului. Abonamentul se aplic? comenzilor minime de 45 lei pentru restaurantele ?i magazinele partenere, precum ?i cump?r?turilor ?n valoare de cel pu?in 65 lei de la supermarket.?Glovo opereaz? pe pia?a din Rom?nia de peste trei ani, timp ?n care peste 70 de milioane de produse au fost livrate de c?tre aproximativ 28.000 de curieri ?nscri?i ?n Bucure?ti ?i provincie.Pandemia a rostogolit co?ul de cump?r?turi spre viitor, 20 Jul 2021 | de ProgresivDup? mai mult de un an de pandemie mul?i dintre noi suntem mai ?n?elep?i cu o introspec?ie, mai len?i cu cel pu?in 500 de grame (de care nu mai sc?p?m!), mai rapizi cu c?teva minute (cel pu?in!), mai dornici de a tr?i ?i explora via?a cu mai mult nesa? ?i libertate. Dup? un an de restric?ii ?i introspec?ii, am sentimentul general c? ne-am repozi?ionat via?a ?i alegerile alimentare cu mai mult? claritate, dar ?i c? ?ncrederea c? (ne) facem bine se transform? ?n ingredientul central al normalit??ii.Articol scris de Bogdana Gheorghe, Managing Director RetailZoom Rom?niaPrivind retrospectiv la v?nz?rile din magazinele de tip mini/supermarket ori hypermarketuri, nu credeam pe timp de pandemie s? avem, la sf?r?it de an, un co? de cump?r?turi ?n medie (sau per total) pe plus fa?? de anii anteriori. Datele de v?nz?ri monitorizate pentru aproximativ 90% dintre magazinele comer?ului modern din Rom?nia pentru c?teva sute de categorii ?i mii de tipuri de produse ne-au ar?tat c? realitatea co?ului de cump?r?turi a fost ?n 2020 vs 2019 una pozitiv?, superioar? evolu?iei din 2019 cu aproximativ 2pp, indic?nd o cre?tere de dou? cifre: +15%.Situa?ia arat? bine ?i ?n 2021 vs 2020 pentru primele 22 de s?pt?m?ni ale anului, aduc?nd o cre?tere moderat? de +6,7% ?n ianuarie-mai fa?? de aceea?i perioad? a anului anterior. Dac? punem aceast? performan?? ?n context ?i ne amintim c? cele mai mari cre?teri ale v?nz?rilor de anul trecut au fost concentrate la ?nceputul anului (17,6% pentru perioada ianuarie – mai 2020 vs 2019, cu o pondere mai mare a cre?terilor ?n luna martie 34% sau ?n s?pt?m?na 9-15 martie 80%), nivelul de aproximativ 7% de anul acesta este unul foarte bun.Revenind la a?tept?ri, majoritatea am fi spus c? ?ntoarcerea la o via?? f?r? restric?ii majore va aduce probabil ?i sc?deri generale fa?? de v?nz?rile anului anterior – pe fondul revenirii la un consum ce nu mai este alimentat de stocare. Cre?terea de 6,7% pentru primele 5 luni ale anului 2021 fa?? de aceea?i perioad? din 2020 arat? nu doar o revenire a consumului, ci ?i o dezvoltare a acestuia prin cre?tere ?ntr-un context de absorb?ie mai larg? a unor op?iuni de produse mai scumpe, mai s?n?toase ori specialit??i, plus cump?r?turi ce vin ?i din zona de afaceri mici, suplimentare consumului casnic. Activit??ile obi?nuite din afara casei ?i consumul se reiau, buna dispozi?ie a popula?iei cre?te, cump?r?turile de impuls sau ?la pachet” reapar, bonifica?iile unei vie?i ce trebuie tr?it? c?t mai bine ?i s?n?tos se ?nmul?esc, iar micile afaceri se aprovizioneaz? din mai multe canale (nu doar de la distribuitori ori din magazinele cash&carry).?n concluzie, 2021 prezint? toate ?ansele s? fie un an care s? men?in? cre?terea din anii trecu?i (10-15%), ba chiar s? ?i aduc? un plus peste ce am ?nregistrat ca avans al v?nz?rilor ?n primul an de pandemie.Ce a schimbat pandemia ?n obiceiurile noastre?- Raportarea la nevoile de baz? (fiziologice, de securitate, de apartenen??): acestea au c?p?tat o importan?? mai mare, sunt parc? mai bine con?tientizate universal, sunt ?mai” ancorate ?n prezentul pe care vrem s? ?l tr?im bine, f?r? lipsuri majore, ?n special acum, dup? ce greul sau instabilitatea generate de v?rful pandemiei au trecut. Posibil s? mai apar? valuri de ?mboln?vire ?i restric?ii, dar timpul petrecut mai mult cu noi ?n?ine, introspectiv, at?tea luni, produce o abordare a tr?irii zilnice mai mult orientat? spre hic et nunc (aici ?i acum), dec?t spre economisire efectiv?.- Grija pentru economisire care este declarativ mai mare fa?? de anii anteriori, se transfer? ?ntr-o reducere a vizitelor de cump?rare, de stocare, dar nu aduce un impact major ?n valoarea total? a co?ului.- Raportarea la cantitate: o cantitate mai mare achizi?ionat? pentru un produs preferat ori de ?ncredere nu face r?u nim?nui; ?n plus, este mult mai rentabil? ?i ne mai scade din grija reumplerii sau a planific?rii urm?toarei achizi?ii.- Raportarea la snacking: o gustare sau un r?sf?? se poate consuma oriunde, oric?t de des, ?n orice moment de r?gaz ori de relaxare, nu doar ?n afara casei, cimai ales acas?.– Produc?torii ?i retailerii au re/inovat ambalajele pentru a sprijini consumarea gust?rilor ?n orice condi?ii (nu doar one-portion/one-size, ci ?i multiplu de por?ii individuale).n Achizi?ia produselor mai scumpe, ce ofer? o calitate mai bun? ?i, implicit, sunt mai s?n?toase; produsele premium au crescut ?n pondere valoric? cu 1-2pp – ?n special pentru b?uturi alcoolice, b?uturi necarbonatate, dulciuri ?i produse pentru ?ngrijirea personal?. ?n cazul snacksurilor s?rate cre?terea produselor premium este ?i mai accentuat?, realiz?nd un salt de la o pondere de 41,3% la 50,7% (+9,4pp).– Produsele premium reprezint? 41,6% ca pondere ?n totalul valoric al v?nz?rilor din ultimele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021), sunt ?n u?oar? cre?tere, ?n detrimentul produselor cu pre?uri ?de mijloc”, ce ??i reduc cota p?n? la o pondere sub o treime (32,7%) din totalul valoric; produsele ieftine sunt reprezentate ?n medie de unul din patru produse (25,6%)Ce a consolidat pandemia ?n co?ul de cump?r?turi?Consumul de produse bio/eco ?i orientarea c?tre acele branduri ce dovedesc responsabilitate social? ?i grij? fa?? de planet? - dinamica produselor bio s-a accentuat ?n ultimul an, ?n special pentru fructe ?i legume bio, pentru care cre?terea este mult superioar? celor non-bio: 21% vs 1,3% pentru ultimele 12 luni.– Ponderea produselor bio se men?ine la 1,3% din totalul alimentelor din co?ul de cump?r?turi, dar accelereaz? mai mult (13%) dec?t dinamica produsele nonBIO (11%). ?n comer?ul modern, segmentul BIO a fost diversificat cu peste 100 de SKU-uri. ?n topul alimentelor bio se afl? laptele, ou?le, acestea av?nd cea mai mare contribu?ie la cre?terea segmentului (~30%). Preferin?a pentru produsele bio continu? cu carne crud?, mezeluri, br?nz? ambalat?, cereale pentru mic dejun.- Ponderea promo?iilor – ce a crescut mai mult ca ?n anul anterior analizei (iunie 2020-mai 2021), ajung?nd la o cot? de 22,8% din totalul v?nz?rilor ?n valoare, cu 1,5pp mai mult fa?? de anul anterior. Pe un fond al instabilit??ii financiare pentru o bun? parte din popula?ie, efortul produc?torilor ?i al retailerilor de a men?ine v?nz?rile ?i de a sprijini accesul oamenilor la produse de calitate ?i la diversitate s-a transferat ?i ?ntr-o intensificare a frecven?ei promo?iilor ?i a discounturilor de pre?- Cre?terea ponderii ambalajelor non-plastic ?i preocuparea pentru mediu – nu doar din grija produc?torilor ?i a retailerilor, dar ?i din aten?ia pentru op?iuni responsabile, venit? din partea cump?r?torilor. Ambalajele de tip sticl?, carton ?i aluminiul continu? s? creasc? u?or ?n pondere valoric?, aduc?nd aproape 1pp ?n dinamica din ultimele 12 luni fa?? de perioada anterioar?. Ambalajele de plastic continu? ?i ele s? scad? cu aproximativ 1pp raportate la aceea?i perioad?, valoare destul de mare dac? ne g?ndim la ponderea ?nc? uria?? pe care aceste ambalaje o au ?n categorii mari din co?ul de cump?r?turi (ap? ?mbuteliat?, bere, sucuri, lapte)Analiza complet? poate fi citit? aici.GLOBAL?nc?lzirea climei ?i determin? pe fermierii din sudul Europei s? cultive specii tropicale ?i subtropicale; culturile de papaya ?i mango devin ob?inuite ?n peisajul agricol din zonele mediteraneene, By lantulalimentar 2021-07-20 Mul?i ar fi surprin?i s? vad? pe ??rmul Mediteranei lychee ?i kiwi, tufi?uri de pitaya ?i alte specii exotice care se g?sesc ?n mod obi?nuit ?n ??rile tropicale sau subtropicale din Asia ?i America de Sud din sudul Europei. Planta?iile de arbore de banane, de mango ?i papaya, de pomelo ?i avocado sunt tot mai des ?nt?lnite ?n sudul Europei, noteaz? publica?ia , care preia un articol de pe siteul .Datorit? schimb?rilor climatice, o revolu?ie a fructelor este ?n curs de desf??urare ?n sudul continentului, din Portugalia ?i Spania p?n? ?n Italia ?i Grecia. Fructele asiatice ?i latino-americane au g?sit teren fertil pe ??rmurile mediteraneene ?n planta?ii organice, neintensive, iar buc?tarii ?i barmanii profit? la maximum de produsele neobi?nuite (pentru ei), pentru a prepara ?nghe?ate ?i cocktailuri cu fructe tropicale.?Este un kilometru zero al produc?iei de fructe ?i acest lucru contribuie la revigorarea economiei locale, aduc?nd profit cultivatorilor”, a declarat agronomul italian Ottavio Cacioppo, care a cultivat ?n premier? kiwi in Italia, ?n anii 1970.Ast?zi, Italia este al doilea mare produc?tor de kiwi din lume, plant? originar? din China. ?n ferma sa, situat? la sud de Roma, Cacioppo cultiv? ?i pitaya ?i alte specii tropicale.Pe m?sur? ce temperaturile medii au crescut, fermierii ?i-au dat seama c? p?m?ntul lor va deveni potrivit pentru cultivarea speciilor exotice ?n sezonul cald. ?Cei deschi?i s? experimenteze au lucrat cu exper?i universitari pentru a dob?ndi mai multe cuno?tin?e ?i au c?l?torit ?n ??rile cu fructe tropicale pentru a aduce acas? cele mai bune semin?e.?Chiar dac? produc?ia este la scar? mic?, este de ni?? ?i de ?nalt? calitate, le permite fermierilor locali s? diversifice produc?iile tradi?ionale cu cele alternative pentru a compensa recoltele anuale reduse, sum sunt cele, s? zicem, de l?m?i ?i portocale sau c?nd aceste culturi sunt atacate de parazi?i”, mai spune Cacioppo. ?Cultivarea fructelor exotice nelocale a fost o mi?care c??tig?toare”, sus?ine agronomul italian.UNIUNEA EUROPEANA CE vrea s? majoreze ponderea energiei regenerabile la 40% p?n? ?n 2030, 20 July 2021Comisia European? vrea s? majoreze la 40% ponderea energiei regenerabile ?n mixul energetic din Uniunea European? p?n? ?n 2030. ?Acest lucru ?nseamn? cre?terea ?intelor pentru toate statele membre, ?n func?ie de specificul fiec?ruia.Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv ?i se propun?obiective specifice pentru utilizarea energiei regenerabile ?n transport, sistemul central termic al oraselor, cl?diri ?i industrie.?n cazul Rom?niei, ?inta de regenerabile pentru anul 2030 va cre?te semnificativ, de la 30,7% la 38%. Condi?ia este ca pachetul “Fit for 55” al Comisiei Europene s? fie adoptat ?n forma ?n care a fost propus s?pt?m?na trecut?.?n plus, criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei sunt consolidate, iar statele membre trebuie s? elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie ?ntr-un mod care s? respecte principiul utiliz?rii biomasei.Propunerea RED (Renewable Energy Directive) include prevederi consolidate pentru o ?nc?lzire urban? eficient?. Statelor membre li se cere s? ??i m?reasc? cota de termoficare si s? utilizeze energie regenerabila ?ntr-o cot? mai mare. Pentru a realiza acest lucru, ter?ii vor avea acces la energie regenerabil?, cu anumite excep?ii.?n ceea ce prive?te rolul cogener?rii, propunerea RED impune statelor membre s? asigure eficien?a energetic? mai ?nt?i ?n generarea, transmiterea ?i distribu?ia surselor regenerabile de energie, ca parte a criteriilor lor de autorizare.Planul Na?ional Integrat Energie-Mediu (PNIESC), elaborat de autorit??ile de la Bucure?ti ?i trimis Comisei Europene prevede o ?int? de regenerabile de 30,7% la nivelul anului 2030 pentru Rom?nia, de la nivelul de 24% din anul 2020.Pentru a se atinge ?inta de 30,7%, ?n Rom?nia ar trebui s? se instaleze capacit??i noi ?n regenerabile.Potrivit ANRE, ?n anul 2020, eolianul a asigurat 13,6% din produc?ia na?ional? de energie electric?, fotovoltaicul 1,5%, iar centralele hidro, toate, 29%.Inunda?ii: Ajutor financiar de urgen?? pentru fermieri , iulie 20, 2021, agrimanet Ajutor financiar de urgen?? pentru fermieriDup? dezastrul inunda?iilor, fermierii afecta?i vor fi ajuta?i cu fonduri de la UE, de la guvernul federal ?i al landurilor. ?n plus, s-au decis primele scutiri fiscale. Asocia?iile fermierilor solicit? dona?ii.?nc? nu exist? o estimare detaliat? a pagubelor materiale asupra cl?dirilor, infrastructurii ?i, de asemenea, asupra fermelor, ?n urma catastrofei produse de inunda?ii.Cu toate acestea, un lucru este clar: daunele din Renania-Palatinat, Renania de Nord-Westfalia ?i Bavaria se ridic? la miliarde. Se a?teapt? ca sprijinul s? provin? de la UE, precum ?i din fonduri federale ?i regionale. ?n acela?i timp, numeroase organiza?ii solicit? dona?ii financiare pentru victimele inunda?isarul pentru agricultur?, Wojciechowski, nu dore?te s? fie acordate fonduri suplimentareComisarul european pentru agricultur?, Janusz Wojciechowski, a anun?at ieri, dup? Consiliul de Mini?tri al Agriculturii al UE, un ajutor financiar pentru agricultorii care au fost afecta?i de inunda?ii ?n Germania, Belgia, Olanda ?i Luxemburg. Cu toate acestea, Wojciechowski nu vrea s? mobilizeze fonduri suplimentare din bugetul UE.Mai degrab?, statele membre ?n cauz? ar trebui s? fac? solu?ii cu privire la modul ?n care doresc s? utilizeze fondurile din al doilea pilon pentru dezvoltarea rural? pentru a ajuta zonele inundabile. Pentru a aproba planurile de finan?are adaptate, statele membre ar trebui mai ?nt?i s? furnizeze informa?ii specifice despre daune ?i s? furnizeze dovezi, a spus Wojciechowski.Exist? posibilitatea ca ajutoarele de stat s? fie aprobate de Comisia UE. ?n plus, pl??ile directe pentru fermieri ar putea fi pl?tite mai devreme.M?ine guvernul federal va decide asupra unui program cuprinz?tor de ajutor pentru victimele inunda?iilorGuvernul federal vrea s? decid? un program de ajutor. Potrivit rapoartelor, programul de ajutor ar trebui s? fie format din dou? p?r?i: Ajutoare de urgen?? pentru cet??enii ?i companiile afectate ?n valoare de 300 p?n? la 400 de milioane de euro. Aceste fonduri ar trebui pl?tite rapid.Un al doilea subprogram este destinat s? sprijine reconstruc?ia infrastructurii. Aceasta implic? furnizarea de ap?, electricitate, gaz ?i comunica?ii mobile, dar ?i repararea drumurilor, podurilor ?i ?inelor. Este probabil ca acest program s? fie ?n valoare de miliarde de euro ?i s? fie pe termen lung. Guvernul federal discut? ?n continuare alocarea de fonduri c?tre statele federale, districtele ?i orice sectoare economice afectate.?n timpul inunda?iilor extreme din 2013 din Germania, Austria ?i Europa Central?, gospod?riile au primit ajutor de urgen?? de p?n? la 2.000 de euro. Bundestagul a decis un fond de reconstruc?ie de 8 miliarde de euro. Retrospectiv, statele federale au estimat daunele totale la 6,7 ??miliarde de euro.Gr?u de calitate mai proast? ?n acest an, ?n Europa , De Food Biz , iul. 20, 2021 Dup? trei s?pt?m?ni de ploi necontenite ?n luna iuie care au afectat calitatea recoltei mai mult dec?t m?rimea, fermierul Costin Telehuz crede c? doar jum?tate din recolta sa de gr?u este suficient de bun? pentru a putea fi folosit? la panifica?ie, comparativ cu majoritatea recoltei ?ntr-un an normal, potrivit Bloomber, preluat de Agerpres.Restul de gr?u de calitate mai proast? va fi folosit ca nutre? pentru animale, ceea ce ?nseamn? un pre? de v?nzare mai mic.Situa?ia este similar? ?n celelalte state din Uniunea European?, ?n condi?iile ?n care zone din Fran?a ?i Germania precipita?iile au fost duble luna trecut? fa?? de valoarea normal?.Firma de consultan?? Strategie Grains mizeaz? pe o majorare a produc?iei de gr?u cu 12% ?n acest an, comparativ cu anul trecut, mai slab?, ?ns?, calitativ.“Ne a?tept?m la o revenire semnificativ? a produc?iei UE” spune Vincent Braak, analist la Strategie Grains. Acesta a avertizat ?ns? c? o “parte important?” din recolta de gr?u va fi reorientat? dinspre panifica?ie spre utilizarea ca nutre?.De?i asta ar putea pune sub semnul ?ntreb?rii v?nz?rile spre pie?ele cu standarde de calitate ridicat?, cum este Africa de Nord, exist? ?i motive de optimism.Uniunea European? se a?teapt? ca exporturile sale s? creasc? cu 11% iar blocul comunitar este un concurent pentru a prelua o parte din cota de pia?? a rivalilor, ?n condi?iile ?n care America de Nord este lovit? de secet?, iar v?nz?rile Rusiei au fost complicat de o tax? la export.?n plus, chiar ?i gr?u de calitate mai proast? ar putea fi la mare c?utare, ?n condi?iile ?n care exist? presiuni asupra aprovizion?rii mondiale cu nutre?uri.Ploile abundente din Rom?nia ?i Bulgaria au afectat calitatea gr?ului. Chiar ?i a?a, gr?ul celor dou? ??ri ar putea fi pe placul statelor din Asia de Sud-Est, unde exist? o cerere solid? pentru gr?u folosit ca nutre? ?i ?n plus exist? ?ngrijorarea c? taxa la export din Rusia ar putea face achizi?iile de acolo nesigure, a declarat managerul de risc de la Cerealcom Dolj, Thomas Deevy................................................................................ R MoldovaAderarea la UE, obiectiv comun al R.Moldova, Georgiei ?i Ucrainei. Declara?ie, semnat? la Batumi , Valeria Vi?u, 20 Iulie 2021Maia Sandu, Salome Zourabichvili ?i Volodymyr Zelensky au semnat o declara?ie comun? prin care ??i doresc s? consolideze cooperarea trilateral? ?n ceea ce prive?te integrarea european?Pre?edin?ii Republicii Moldova, Georgiei ?i Ucrainei, prezen?i la Summitul de la Batumi, au semnat o declara?ie comun? prin care ??i doresc s? consolideze cooperarea trilateral? ?n ceea ce prive?te integrarea european?. De asemenea, liderii celor trei state au reiterat angajamentul de a lucra ?mpreun? pentru un viitor european pa?nic, democratic ?i prosper al Georgiei, Moldovei ?i Ucrainei.Integrarea european? nu are alternativ? pentru cele trei state ?i nicio parte ter?? nu ar putea influen?a aceast? alegere suveran?, sus?in Maia Sandu, Salome Zourabichvili ?i Volodymyr Zelensky. Potrivit celor trei ?efi de stat, au fost realizate progrese considerabile ?n rela?iile cu Uniunea European?.”Sus?inu?i de voin?a puternic? a popoarelor noastre de a deveni parte a familiei europene, suntem uni?i ?n hot?r?rea noastr? de a lucra ?n vederea ob?inerii recunoa?terii perspectivei europene pentru Georgia, Moldova ?i Ucraina, deschiz?nd calea pentru viitoarea aderare a celor trei state la UE”, se arat? ?n declara?ia semnat? de cei trei pre?edin?i.Pre?edin?ii Georgiei, Republicii Moldova ?i Ucrainei declar? c? acordarea perspectivei europene celor trei parteneri asocia?i ”va fi un stimulent puternic ?i va oferi un impuls pentru reforme mai profunde ?i mai cuprinz?toare”.Totodat?, Maia Sandu, Salome Zourabichvili ?i Volodymyr Zelensky?au convenit s? continue s? lucreze cu institu?iile europene pentru punerea ?n practic? a tuturor oportunit??ilor ?i poten?ialului oferit de prevederile Acordurilor de Asociere privind Zonele de Liber Schimb Aprofundate ?i Cuprinz?toare care prev?d integrarea treptat? ?n pia?a intern? a UE.S? mai spunem c?, cei trei lideri au reiterat sprijinul constant pentru Parteneriatul Estic, men?ion?nd c? vor lucra ?mpreun? cu al?i parteneri interesa?i ?i cu institu?iile UE pentru a se asigura c? Parteneriatul Estic dezvolt? o agend? strategic? orientat? spre viitor ?i r?m?ne o politic? puternic? ?i eficient? care reflect? nevoile, ambi?iile ?i aspira?iile fiec?rui partener.?”?n acela?i timp, noi reiter?m a?tept?rile de a stabili obiective ambi?ioase pe termen lung pentru Parteneriatului Estic ?i de a spori viziunea strategic? a acestuia. ?n acest context, noi credem c? Summit-ul Parteneriatului Estic din decembrie ar trebui s? ofere un nou impuls politic ?i strategic pentru ini?iativ? ?i suntem preg?ti?i s? contribuim activ la orientarea spre rezultate ?i realizarea cu succes a acestuia”, se mai arat? ?n declara?ia seamnat? de pre?edin?ii R.Moldova, Georgiei ?i Ucrainei.De asemenea, cei trei ?efi de stat dau asigur?ri c? vor lucra pentru a spori rezisten?a de a r?spunde mai bine provoc?rilor la securitatea regional? ?i cea european?.?”Tentativele Rusiei de anexare ?i ocupare ilegal? a teritoriilor Georgiei, agresiunea acesteia ?n estul Ucrainei ?i ocuparea temporar? a Crimeii, precum ?i conflictul nerezolvat din regiunea transnistrean? a Republicii Moldova reprezint? o amenin?are serioas? pentru regiune ?i Europa ?n ansamblu. Suntem gata s? explor?m ?mpreun? cu UE modalit??ile de a realiza reglementarea pa?nic? a conflictelor ?i de a asigura pacea, stabilitatea ?i securitatea pe termen lung ?n regiune, inclusiv prin rolul ?i angajamentul sporit al UE”, conchid pre?edin?ii R.Moldova, Georgiei ?i Ucrainei.GERMANIAHaosul din lan?urile de aprovizionare se simte ?i ?n buzunarele germanilor , Bogdan Cojocaru , 19.07.2021, O simpl? incursiune la retailerul sportiv Decathlon este suficient? pentru a vedea severitatea consecin?elor economice ale perturb?rilor din lan?urile de aprovizionare globale.Germanilor le este din ce ?n ce mai greu s?-?i cumpere o biciclet? nou? sau s?-?i renoveze locuin?ele din cauza perturb?rilor din lan?urile de aprovizionare. Penuriile creeaz? haos ?n bugetele personale, iar chinul consumatorilor pare c? este abia la ?nceput, scrie Deutsche Welle. Germania este cel mai mare consumator din Europa, iar de pofta nem?ilor de a cheltui depinde o parte din relansarea economic? a UE.O simpl? incursiune la retailerul sportiv Decathlon este suficient? pentru a vedea severitatea consecin?elor economice ale perturb?rilor din lan?urile de aprovizionare globale. Standurile de biciclete pustii sunt o dovad? a dificult??ilor cu care magazinele se confrunt? pentru a-?i alimenta stocurile ?i un avertisment pentru consumatori c? urmeaz? un asalt asupra buzunarelor lor.?Situa?ia nu este bun?. A fost a?a de la ?nceputul pandemiei din cauza ?ntreruperilor din lan?ul de aprovizionare“, spune un agent de v?nz?ri de la Decathlon. ?Aceast? biciclet? ar fi perfect? pentru dumnea-voastr?, dar, din p?cate, nu avem acest model aici“, este o replic? pe care este nevoit s-o rosteasc? adesea. Bicicleta nu este disponibil? nici online. ?Ar trebui s? fie disponibil? totu?i ?n dou?-trei s?pt?m?ni“, a spus el. ?Dar nu pot s? promit“.Un purt?tor de cuv?nt al Decathlon a atribuit deficitul cererii mari pentru biciclete din ultimele 18 luni ?i restric?iilor legate de pandemie care au cauzat blocaje pentru unii dintre furnizori.Retailerul sportiv nu este singur ?ntr-o situa?ie dificil?. Magazinele de biciclete din Germania se chinuie s? aduc? biciclete noi ?i piese de schimb pe fondul unei cereri puternice pentru mobilitate personal? ?n timpul pandemiei.Dincolo de biciclete, blocajele din aprovizionare afecteaz? sectoare de la construc?ii p?n? la industrie, care au fost l?sate f?r? materii prime cheie. Transportul de m?rfuri pe mare este ?n haos. Redresarea puternic? a cererii consumatorilor, ?n special ?n Statele Unite, ?n urma retragerii restric?iilor ?i cursei companiilor occidentale de a-?i reface stocurile epuizate, a dus la o distribu?ie inegal? a containerelor de transport la nivel global. Acest lucru a provocat o penurie generalizat? containerelor din o?el.?Multe nave ocolesc pur ?i simplu porturile din ?ntreaga lume, iar informa?iile noastre din pia?? arat? c? ?ntre 25-30% din capacitatea disponibil? pur ?i simplu nu func?ioneaz?. Aceasta ?nseamn? c? containerele nu sunt duse ?napoi acolo unde sunt necesare, deoarece sistemul nu func?ioneaz? ?n mod optim“, a spus Edward Aldridge de la firma interna?ional? de logistic? Agility.Pre?urile pentru containere au crescut la un nivel record pe m?sur? ce companiile se ?ntrec pentru a-?i aduce produsele pe nave. Costul mediu al transportului maritim al unui container mediu a crescut de peste patru ori fa?? de acum un an, la aproape 9.000 de dolari (7.600 de euro) pe 15 iulie, potrivit Drewry Shipping. Trimiterea unui container similar de la Shanghai la Rotterdam, cel mai mare port din Europa, cost? expeditorii aproximativ 13.000 de dolari.Av?nd ?n vedere c? o mare parte din m?rfurile comercializate sunt transportate pe mare, cre?terea brusc? a costurilor de transport fie amenin??, fie a dus deja la cre?terea pre?urilor m?rfurilor, de la materiale de construc?ii ?i piese auto p?n? la ?mbr?c?minte, mobilier ?i juc?rii.Retailerii germani, precum lan?ul de farmacii Rossmann ?i magazinul de reduceri Kik, care se aprovizioneaz? cu o mul?ime de bunuri din Asia, trag un semnal de alarm?. ?Avem mari dificult??i ?n ob?inerea capacit??ii de transport pe nave pentru comenzile noastre -, a declarat CEO-ul de la Kik Patrick Zahn, ad?ug?nd c? ?cre?terea pre?urilor ?n comer?ul cu am?nuntul va fi inevitabil?“.?eful Rossmann, Raoul Rossmann, a avertizat, de asemenea, cu privire la costurile mai ridicate ale transportului, ceea ce duce la scumpirea bunurilor de larg consum. Retailerul de mod? Primark a declarat pentru DW c?, de?i nu este imun la ?ntreruperile din lan?urile de aprovizionare, nu are ?nicio inten?ie de a majora pre?urile“.Pre?urile mai ridicate ale bunurilor de uz casnic sunt de a?teptat s? ridice ?n continuare infla?ia, care a trecut deja de obiectivul de 2% al B?ncii Centrale Europene. bogdan.cojocaru@zf.roPOLONIAPolonia stabile?te nivelurile maxime de calciu ?i potasiu pentru suplimentele pe baz? de plante , By RO.aliment , July 20, 2021Consiliul sanitar ?i epidemiologic al Poloniei s-a ?ntrunit pentru a determina nivelurile maxime de calciu ?i potasiu con?inute ?n preparatele Tribulus terrestris L. ?i Rhodiola rosea pentru utilizare ?n suplimentele alimentare.?n cadrul unei ?edin?e de la ?nceputul acestui an, echipa de suplimente alimentare a Consiliului a adoptat patru rezolu?ii, ?n care cantitatea maxim? de calciu con?inut? ?ntr-o doz? zilnic? de supliment a fost stabilit? la 1500 miligrame (mg).?n mod similar, cantitatea maxim? de potasiu a fost, de asemenea, stabilit? la 1500 mg, cu etichetarea suplimentelor alimentare care con?in potasiu ?n cantit??i care dep??esc 1000 mg, pentru a men?iona c? ?produsul nu este destinat persoanelor ?n v?rst?, persoanelor cu boli de rinichi, diabet insulino-rezistent, hipertensiunii arteriale, aritmiilor cardiace “.Alte rezolu?ii s-au concentrat asupra pulberii de r?d?cin? de Rhodiola rosea, pe care echipa a considerat-o folosibil? ?n cantit??i sub 216 miligrame (mg) ca doz? zilnic? recomandat? a produsului.Rezolu?ia prevede, de asemenea, c? pentru rozavine cantitatea maxim? nu trebuie s? dep??easc? 15 mg pe zi, ?n timp ce cantitatea maxim? de salidrozide este stabilit? la cel mult 5 mg ca doz? zilnic? recomandat? de extract.Echipa a sugerat, de asemenea, etichetarea suplimentelor alimentare care con?in Rhodiola rosea, pentru a include avertizarea , ?nu trebuie utilizat la copii, femei ?ns?rcinate ?i la cele care al?pteaz?.“Alte rezolu?ii adoptate includ condi?ii care stabilesc modul de utilizare pentru preparatele care con?in Tribulus terrestris L . ca ingredient suplimentar alimentar.Aici fructul poate fi utilizat ?ntr-o cantitate de sub trei grame (g) pe zi, calculat? ca materie prim?.Con?inutul maxim de saponine Tribulus terrestris L nu poate dep??i 200 mg ca parte a dozei zilnice recomandate.“O entitate care introduce un anumit aliment pe pia?? ar trebui s? ata?eze o specifica?ie cantitativ? care s? confirme con?inutul de saponine pe por?ia zilnic? recomandat? a produsului” , adaug? echipa.?Se recomand? includerea unui avertisment ?n etichetarea suplimentelor alimentare:? Produsul nu trebuie consumat ?n cazul utiliz?rii medicamentelor pentru hipertensiune sau diabet. A nu se utiliza la copii, femeile gravide ?i ?n timpul al?pt?rii ?“SANATATE si GASTRONOMIECeaiul care te ajut? s? adormi foarte repede: De ce s? nu ?l bei in timpul lucrului, Cristina Popescu Ceaiul de banane poate fi considerat un adev?rat somn ifer natural. Con?ine trei substan?e nutritive principale despre care se spune c? ajut? la ?mbun?t??irea somnului – potasiu, magneziu ?i triptofan.Bananele sunt o surs? bun? de magneziu ?i potasiu, dou? minerale care au fost corelate cu o calitate ?i o lungime a somnului mai bune datorit? propriet??ilor lor relaxante musculare, potrivit studiilor.De asemenea, bananele ofer? triptofan, un aminoacid important pentru producerea hormonilor induc?tori de somn serotonin? ?i melatonin?.Cum se prepar? ceaiul din coji de bananeIngrediente necesare:cateva coji de banane organice. IMPORTANT: Daca aveti banane obisnuite trebuie sa le spalati bine cu bicarbonat sau cu otet.1 lingura de scortisoara pudrao lingurita de lavanda(sau un pliculet de ceai)1 litru de apaCum prepari ceai de coji de bananeCojile de banane proaspete se spala bine , li se taie capetele si se pun intr-o tigaie unde se lasa 1-2 ore pana se inegresc. Apoi tigaia se introduce in cuptorul incalzit la 65 grade Celsius, adica temperatura ideala de pasteriorizare si se lasa pana se usuca complet, recomand? doctorulzilei.ro.Dupa ce sunt uscate se farmiteaza si se pun la fiert intr-un vas cu apa timp de 12-15 min. Dupa ce luati ceaiul de pe foc adaugati scortisoara apoi mai puteti pune la infuzat timp de cateva minute si un varf de lingurita de flori de lavanda sau un pliculet de ceai de lavanda. Apoi se strecoara si se consuma caldut inainte de culcare. In maxim 10-15 minute veti dormi bustean. Daca va raman coji de banane uscate le puteti pastra in saculeti de panza intr-un loc intunecat si racoros.AntistresAcest ceai are si efecte excelente de calmare in situatii de stres dar trebuie sa aveti grija, daca il beti in timpul serviciului veti fi cuprinsa de o stare de somnolenta puternica si va fi greu sa va mentineti treaza. Efectul antistress se datoreaza serotoninei. Studiile au aratat ca in cojile de banana exista cantitati mari de serotonina, substanta folosita de medici in tratarea depresiei. Cojile de banane contin si o cantitate importanta de lutein?, substanta care ajut? la protejarea ochilor de cataract?.Beneficiile pentru s?n?tate ale ceaiului de bananeConsumul de ceai de banane poate oferi diverse beneficii pentru s?n?tate.Con?ine antioxidan?iBananele sunt, ?n mod natural, bogate ?n antioxidan?i solubili ?n ap?, inclusiv dopamin? ?i galocatechin?, care pot ajuta la combaterea radicalilor liberi ?i la prevenirea afec?iunilor cronice, cum ar fi bolile de inim?.Cu toate acestea, coaja are niveluri antioxidante mult mai mari dec?t banana ?n sine. Prin urmare, ad?ugarea coajei la ceai, ?n timpul prepar?rii, poate cre?te aportul acestor molecule.De?i, bananele sunt, ?n mod natural, bogate ?n vitamina C, ceaiul de banane nu este o surs? bun? a acestui antioxidant, deoarece este sensibil la c?ldur? ?i va fi probabil distrus ?n timpul prepar?rii termice.Poate preveni balonareaCeaiul de banane este bogat ?n potasiu, un mineral ?i electrolit important pentru reglarea echilibrului fluidelor, a tensiunii arteriale s?n?toase ?i a contrac?iilor musculare, potrivit studiilor.Potasiul lucreaz? ?ndeaproape cu sodiul, un alt mineral ?i electrolit, pentru a regla echilibrul fluidelor din celulele dumneavoastr?. Cu toate acestea, atunci c?nd con?in mai mult sodiu dec?t potasiu, este posibil s? ave?i reten?ie de ap? ?i balonare.Con?inutul de potasiu ?i ap? al ceaiului de banane poate ajuta la contrabalansarea balon?rii cauzate de o diet? bogat? ?n sare, prin semnalarea rinichilor s? elimine mai mult sodiu ?n urin?.S?rac ?n zah?rCeaiul de banane poate fi un bun ?nlocuitor pentru b?uturile cu zah?r. Doar o cantitate mic? de zah?r din banane este eliberat ?n ap? ?n timpul prepar?rii, ac?ion?nd ca un ?ndulcitor natural pentru ceai. Majoritatea oamenilor consum? prea mult zah?r din b?uturi, ceea ce este asociat cu un risc crescut de obezitate, boli de inim? ?i diabet de tip 2.Prin urmare, optarea pentru b?uturi f?r? adaos de zaharuri, cum ar fi ceaiul de banane, poate fi o modalitate u?oar? de a reduce consumul de zah?r.Poate sus?ine s?n?tatea inimiiNutrien?ii din ceaiul de banane pot sprijini s?n?tatea inimii. Ceaiul de banane con?ine potasiu ?i magneziu, care s-au dovedit a ajuta la sc?derea tensiunii arteriale ?i la reducerea riscului de boli de inim? ?i accident vascular cerebral.De fapt, un studiu efectuat pe 90.137 de femei a constatat c? o diet? bogat? ?n potasiu a fost legat? de un risc sc?zut de 27% de accident vascular cerebral.Mai mult, o diet? bogat? ?n catehine, un tip de antioxidant din ceaiul de banane, poate reduce riscul bolilor de inim?. Cu toate acestea, niciun studiu nu a analizat ?n mod direct antioxidan?ii din ceaiul de banane sau efectele acestora asupra riscului de boli de inim?.DOSARDulciurile rom?nilor (7) – ?napoi ?n prezent (I) , Andrei Gusty , 20 iulie 2021Cite?te mai multe articole despre copiiistorii ?i pove?timiere ?i produse apicolePa?tetorturiIonu?: Cum vezi pia?a de dulciuri din Rom?nia peste 5-10 ani?Cristina: ?n evolu?ie, spre bine. Spre un dulce mai calitativ, mai natural. Poate mai pu?in dulce dec?t suntem obi?nui?i, dar mai gustos, cu siguran??.(dintr-un interviu cu un mic antreprenor - 2019)Cum se prezint? dulciurile rom?nilor ?i cofet?ria din Rom?nia, ?ar? membr? a U.E., ?n primele decenii ale mileniului III? Bini?or s-ar putea spune. Iat? c?teva dintre noile abord?ri.Dulciuri reinventate?n episodul trecut?am f?cut ?i o scurt? trecere ?n revist? a unor dulciuri de import specifice anilor ‘90, lucruri nemaiv?zute pe atunci. De data aceasta, varietatea ofertei de dup? 2000 ar face inutil un astfel de mini-periplu prin urmare n-ave?i dec?t s? hoin?ri?i prin magazine fizice sau virtuale ?i s? v? convinge?i singuri, dac? mai e nevoie. Totu?i, ?nainte de a l?sa definitiv ?n urm? dulciurile produse industrial, s? spunem c?te ceva despre ni?a dulciurilor relansate, acele produse care ?ncearc? s? se v?nd? trezind nostalgii. Dou? dintre ele ies ?n fa??.Se ?nt?mpl?, nu de pu?ine ori, ca dic?ionarele etimologice s? nu ?in? pasul cu limba vie. Este ?i cazul substantivului comun eugenie (1) care-?i datoreaz? existen?a popularilor biscui?i cu crem? de cacao produ?i ?n fabricile de panifica?ie ale statului socialist. Este vorba despre un cookie sandwich lunguie?. Cine ?tie biscui?ii Oreo, ?n?elege ideea de ?sandvici/senvi? de biscui?i”. Eugenia original? era realizat? numai cu ou?, unt, cacao, zah?r ?i rom. Avea, prin urmare, un termen de valabilitate cam de o s?pt?m?n?. Apoi a disp?rut odat? cu vechiul regim.Pe la mijlocul anilor 2000, S.C. Dobrogea S.A. a scos pe pia?? noua ?Eugenia”. A promovat apoi tot felul de variante cu toate aromele posibile ?i imposibile, ?n pachete individuale sau ?n cutii de diverse m?rimi. ?i dac? tot vorbeam de adaptarea la noile vremuri ?i la noii oameni, ei bine, termenul de valabilitate al noilor eugenii este de... 12 luni.Cel?lalt brand resuscitat ?i arhicunoscut atunci ?i acum, este batonul de ciocolat? ?Rom”. Este, dac? vre?i, specific epocii ceau?iste, fiindc? anul apari?iei sale, 1964, precede cu numai un an moartea lui Dej ?i ?venirea” lui Ceau?escu. Vorbim probabil de primul baton de ciocolat? din istoria dulciurilor rom?ne?ti produse industrial, un adev?rat Snickers sau Mars socialist, realizat din ciocolat? am?ruie umplut? cu crem? cu arom? de rom ?i ni?ic? vanilie. Era produs? ?n Bucure?ti sub egida ??ntreprinderii de produse zaharoase” ?i pe batonul propriu-zis chiar era ?tan?at numele Capitalei. H?rtia ?n care era ?nvelit era colorat? ?n 3 culori: brun-ro?cat, bej-g?lbui ?i bleumarin intens. NU era vorba de tricolor ?i, cum bine a remarcat cineva, nimeni n-ar fi ales-o ca simbol na?ional.Altfel au stat lucrurile dup? 1989. ?Rom”-ul actual este produs de ?Kandia Dulce” din Bucure?ti, dup? ce vechea ?Kandia” din Timi?oara ?i-a schimbat numele ?i st?p?nii, fiind v?ndut? ?i r?s-v?ndut?. Relansarea s-a f?cut printr-o campanie publicitar? intens? ?i sus?inut?, recurg?ndu-se cam la toate tertipurile existente ?n marketing. ?n cazul nostru s-a invocat autenticul, s-au folosit steagurile Rom?niei ?i Statelor Unite, s-a jucat ?i cu numele etnic de rom, s-au folosit cli?ee ceau?iste. S-a f?cut totul! "Jos p?l?ria" pentru aceast? campanie de marketing, dar nu mai vorbim despre aceea?i ciocolat?. Avem, ?n schimb nenum?rate variet??i de ?Rom Autentic” de toate formele ?i aromele, acestora ad?ug?ndu-li-se bomboane, ?nghe?at? etc. ?i, cum altfel, un termen de valabilitate sporit... Nebunia cu ROM-ul...Pove?ti asem?n?toare s-au derulat ?i pentru revitalizarea vafelor, a ?nghe?atei ?Polar" ?i a multor altor produse dulci din perioada anilor ‘80-’90, dar noi ne oprim aici cu ele, u?or obosi?i, ?i mai intr?m prin noile......cofet?rii - de la i?ler la ecler ?i returDup? hiatusul din anii ‘80-’90, cofet?ria ?i-a revenit frumos. Regula pare iar??i, ca pe vremuri, ca fiecare cofet?rie care se respect? s? aib? laborator propriu. ?i sunt destule. Bine?n?eles, fiindc? societatea rom?neasc? este totu?i una capitalist?, se ajunge inevitabil ?i la situa?ia extrem? ?n care mari lan?uri de cofet?rii au fabrici proprii, dar ?n astfel de cazuri nu mai vorbim de cofet?rie ?n adev?ratul sens al cuv?ntului, ci de produc?ie de dulciuri, dac? m? ?ntreba?i pe mine sau pe Willy Wonka.?n cazul adev?ratelor cofet?rii, se pune accentul, pe c?t posibil, pe ingrediente naturale ?n dauna prafurilor, a ?nlocuitorilor ?i a celor mai moderne descoperiri ale chimiei. Sau m?car se ?ncearc?. Merg?ndu-se chiar mai departe ?i aproape sincron cu Vestul, au ap?rut adev?rate micro-ni?e ale cofet?riei dietetice; ?ncerc?nd marea cu piciorul, ne-am ocupat de c?teva exemple aici. ?n general, cofet?ria de azi st? sub semnul noului. Se caut? segmente de pia??, se merge pe personalizare, pe original, pe calitate ?n dauna cantit??ii, pe on-line c?t mai user-friendly ?i chiar pe sustenabilitate (scroll la "Revolato").Unii ?i-au pus ?n cap s? perfec?ioneze o unic? pr?jitur?, s? fac? un singur lucru, dar bun! French Revolution te anun?? ?nc? de la ?nceput c? eclerurile sunt f?cute ?n fiecare zi, doar pentru ziua respectiv?. Ei se joac? cu poftele noastre pe o tem? unic?, cea a eclerului. G?tesc ecleruri ?i miniecleruri ca mici opere de art?, pe care ?i-e ?i mil? s? le m?n?nci, dar pe care mai apoi, dup? ce-?i saturi ochii, le m?n?nci f?r? mil?. ?n?elege?i? Au 4 loca?ii ?i, c?nd comanda?i prima dat?, ?ncerca?i deja celebra cutie cu 12 miniecleruri. Mai au ?i cafea, c? merge cu un eclair. (2) Arta ecleruluiEclerul a f?cut carier? ?n perioada de dinainte de 1989 ?i putea fi foarte bun. ?i el a suferit, mai ales de pe urma penuriei anilor ‘80. Din fericire, ?l avem ?i azi a?a cum trebuie. Originea ?i este tr?dat? de numele s?u original ?i e ?n total? conformitate cu mesajul brand-ului French Revolution. De prin sec. XIX, dou? jum?t??i lunguie?e de aluat fin zis ?i op?rit, de tip pate a choux sunt umplute cu o crem? sau cu fri?c?, iar partea superioar? este glasat? cu fondant sau ciocolat?. Dac? le glas?m cu caramel, eclerele se transform? ?n ?ba(s)toanele lui Iacob” (b?tons de Jacob) (3). Cele dou? jum?t??i care se vor umple, se numesc la noi, coji. (4) Pe de alt? parte, dac? folosim acela?i tip de aluat, ?i dac? cele dou? coji formeaz? prin alipirea lor un fel de bil? sau de gr?m?joar? neregulat? numai bun? de umplut cu o crem?, avem profiterolul sau choux?sau ?ualacrem (choux a la creme). Profiterolul poate fi integrat ?n delicioasa ?nghe?at? cu acela?i nume. Profiterol m?ndru c? e rud? apropiat? cu eclerul.Pe l?ng? at?t de fran?uzescul ecler, nu a fost uitat? nici zona balcanic?. Mini-lan?ul Agapitos, format din 3 cofet?rii, a fost ?nfiin?at cu scopul declarat de a servi clien?ilor, pe l?ng? pr?jiturile uzuale ?ntr-o cofet?rie, ?i, scriu ei, pr?jituri grece?ti. Noi credem c? sunt cam turce?ti, a?a cum e baclavaua, cataiful ?i sarailia dar ?n spiritul prieteniei turco-grece?ti, le putem situa mai corect ?ntr-o zon? comun?, sud-balcanic?, f?r? orgolii gastro-na?ionale. Oricum, nou? aceste preparate ne trezesc amintiri fanariote ?i, prin adop?ie, sunt de mult? vreme ?i ale noastre. Ca ?i eclerul, nu? Aceea?i linie e urmat? ?i de Zoomserie, care, mai aten?i, reunesc acest tip de pr?jituri sub denumirea neutr? de ?tradi?ionale”. Au dou? cofet?rii ?n Bucure?ti ?i ?nc? 3 ?n ?ar?.O alt? tendin?? l?udabil? este aceea de a publica pe site-urile cofet?riilor compozi?ia produselor oferite. Un astfel de exemplu este cofet?ria ArtDessert. Aici pute?i studia compozi?ia torturilor lor. ?n cazul lor, pentru a clarifica lucrurile ?n ceea ce prive?te calitatea, sub numele de pe firm? scrie sus ?i tare ?Laborator propriu”. ??i extind oferta ?i organiz?nd cursuri de patiseri-cofetari cu Irina, cofetar ?i decorator c??tig?toare ?n mai multe r?nduri a premiilor GastroPan pentru torturi ?i pentru crea?ie ?n past? de zah?r. Oferta este mult mai larg?, ?ns? torturile par s? fie piesa de rezisten??. Suntem ?ncuraja?i s? comand?m fiindc? personalul este bine instruit ?i mai ales, deschis la orice nou? provocare.Nu sunt multe cofet?rii care merg p?n? la publicarea listelor cu ingrediente, dar ni se pare c? sunt foarte multe care ?in s? transmit? consumatorilor diverse informa?ii cu privire la acestea; ?n special cele dietetice practic? acest lucru. Direct legate de publicarea compozi?iei produselor sunt avertismentele ?n leg?tur? cu prezen?a alergenilor. Una din cele mai simpatice abord?ri este cea a French Revolution; ei au preferat un infografic ?n care au ad?ugat ingredientele fiec?rui ecler, iar pe cele cu poten?ial alergen le-au bolduit. Simplu ?i de graficul celor de la FrenchRevolution, un model de urmat.Torturi (?i nu numai) se pot comanda ?i la Sweet Ela, un brand ap?rut ?n 2009, c?nd Cristina, de profesie economist, a hot?r?t s? pun? ?n practic? un hobby mai vechi. Prin intermediul unui formular de comand?, clientul este ?ncurajat s?-?i personalizeze tortul. Poate chiar s?-?i aleag? blatul dorit sau combina?ia de blaturi, dintr-o list? cu torturi de Pa?te. Suntem siguri c? lista aceasta poate fi folosit? ?i ?n restul anului ?i chiar credem c? Cristina ur??te plafonarea.?nc? ceva simpatic la Sweet Ela. Pe prima pagin? a site-ului se observ? rubrica ?Bufet dulce”, adic? diverse combina?ii de dulciuri alc?tuind un adev?rat bufet suedez dulce, colorat ?i frumos aranjat, pentru petreceri ?i s?rb?tori. Denumirea rom?neasc? este o alegere mult mai fericit? dec?t Candy bar, pe care ?l prefer? majoritatea celorlalte cofet?rii care includ acest gen de ofert? sub un termen care ne duce cu g?ndul mai degrab? la un Snickers sau la un Twix, adev?ratele candy bars.Dac? tot am pomenit de celebrul baton american cu nuga, caramel, arahide ?i ciocolat? cu lapte, creat prin anii '30, s? spunem c? exist? la noi de c??iva ani pr?jitura Snickers. O inven?ie recent? despre care nu prea se ?tie cum a ap?rut exact, dar e clar c? cineva, la un moment dat, nu a mai avut bani pentru batonul produs de compania Mars ?i le-a f?cut copiilor o surpriz? de cas?, la tav?, destul de asem?n?toare, cu acelea?i ingrediente ?i f?r? ?chimicalele” de rigoare. A prins, s-a r?sp?ndit ?i a?a se face c? am ?nt?lnit-o ?n repertoriul unor cofet?rii.Cum era ?i normal, unele din cofet?riile de succes ?nfiin?ate ?n anii ‘90 ?i ?nceputul anilor 2000, ?au f?cut pui”, extinz?ndu-se ?n mini-lan?uri de 3-4, uneori chiar mai multe loca?ii. Unele chiar au dep??it grani?ele ora?ului de ba?tin? (vezi mai sus). Iat? ?nc? un exemplu. ?n episodul trecut l?sasem cu semne de suspensie continuarea pove?tii celor de la ?Lemnul verde” din Dej. De ce? Pentru c? ce a urmat era mult mai potrivit capitolului destinat cofet?riei moderne. ?n 2007 ?i 2017 brandul ?Lemnul verde” s-a extins la Cluj cu ?nc? 3 loca?ii de mare vad. La aceasta s-a ad?ugat colaborarea cu alte firme clujene ?i o rebrenduire par?ial? menit? s? aminteasc? de tradi?ia secular? din spatele localului a?ezat sub un castan dintr-o veche intersec?ie din Dej.Printre pr?jiturile lor se num?r? ?i Albini?a. De fapt o reg?sim ?n multe cofet?rii de pe cuprinsul ??rii ?i este produs? chiar ?n serie pentru desfacere ?n marile magazine. Albini?a de cofet?rie capitalizeaz?, de fapt, succesul unei alte pr?jituri cu istorie ?n spate, fiindc? la baz? nu este altceva dec?t un crem?nit. Despre b?tr?nul creme? am scris aici. Diferen?a marcant? dintre acesta ?i pr?jitura Albini?a este folosirea mierii. De aici ?i numele ?n rom?n?, dar ?i cel ?n maghiar? (mézes krémes – ?creme? cu miere”) (5). Pute?i s?-i spune?i ?i Pr?jitur? de foi cu miere, ?ns? o mai pute?i ?nt?lni ?i sub denumirile neinspirate de Claudia, Dulcineea sau Mimoza, care amintesc, dac? nu chiar vin dintr-o o alt? epoc?, nu at?t de ?ndep?rtat?. Albini?a, cu miere ?i cu foi...Prin episodul 4 al seriei noastre scriam c? la Bra?ov s-a ?ncercat, ?n ciuda ?covidului”, crearea unui tur al i?lerelor din Bra?ov, ceva dr?gu? la ?mbinarea dintre turism ?i cofet?rie. Se pare c? i?lerul, o alt? pr?jituric? cu istorie habsburgic?, a devenit ?n ultimii zeci de ani un adev?rat simbol al ora?ului de sub T?mpa. Cofetarii bra?oveni membri ai Breslei c?rciumarilor, l-au perfec?ionat, l-au reinventat ?i acum ?l livreaz? sau ?l servesc ?n localurile lor ?ntr-o mie de variante personalizate ?n func?ie de cofet?ria, cafeneaua, pub-ul sau restaurantul care le creaz?. Deci cam ce ?i-a propus French Revolution s? fac? cu eclerul la Bucure?ti, asta fac vreo 20 de localuri bra?ovene cu i?lerul. Cine mai are nevoie de biscui?ii Oreo c?nd are la dispozi?ie at??ia macarons de Ardeal? Spune?i ?i voi! (6) GRATAR URBANIsler cu ganache de ciocolat? cu lapte, biscuite cu nuc? si unt, glazur? de ciocolat? neagr?. C?nd mai trece?i prin Bra?ov s? nu uita?i de i?lere_____________________(1) Cu accentul pe ?ge” nu pe ?ni” ca s? nu fiu gre?it ?n?eles...(2) Le Grand Larousse Gastronomique, 2007, p. 327, ECLAIR(3) The New Larrousse Gastronomique, by Prosper Montagne, 1977, p. 88, JACOB’S B?TONS(4) Re?etar pentru produse de cofet?rie ?i patiserie, Bucure?ti, 1963, p. 263-266(5) mézes krémes are ?i o glazur? de ciocolat?.(6) Episodul urm?tor va fi ?i ultimul din seria noastr? dedicat? dulciurilor ?i cofet?riei de la noi. Promit! Andrei Gusty , Vezi alte articole semnate de Andrei Gusty Supersti?ii de Sf?ntul Ilie, prorocul care aduce ploi ?i furtuni violente. Ce e interzis pe 20 iulie 20 iulie 2021, Ionela St?nil? Ce e interzis pe 20 iulie Sf?ntul Ilie, aduc?torul de ploi FOTO crestinortodox.ro ?n fiecare an pe 20 iulie, cre?tinii ortodoc?i ?l cinstesc pe sf?ntul care aduce ploaia, dar ?i divinitatea care, m?niat? de oameni, arunc? grindin? ?i tr?snete. ?n tradi?ia popular?, Sf?ntul Ilie este prezentat ca merg?nd pe cer ?ntr-un car cu ro?i de fl?c?ri, tun?nd ?i lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune c? este aduc?tor de ploaie ?i c? poate provoca furtuni puternice. S?rb?toarea proorocului Ilie Tesviteanul este ?i ziua Avia?iei Rom?ne, acest sf?nt fiind considerat, ?ncep?nd din 1913, ocrotitorul ?i patronul aviatorilor. Sf. Ilie Tesviteanul este considerat protectorul recoltelor. Mare f?c?tor de minuni ?n timpul vie?ii ?i dup? ce s-a urcat la cer ?ntr-un car de foc, proorocul Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a ?deschide ?i a ?nchide cerurile". Sf?ntul Ilie este considerat aduc?tor de ploi, dup? ce, prin rug?ciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, dup? trei ani ?i jum?tate de secet?, dar ?i ca divinitate popular? a Soarelui ?i a focului, atestat? prin numeroase tradi?ii ?i datini. Legenda Sf?ntului Ilie este cu totul atipic?: un muritor care s-ar fi f?cut vinovat de p?cate foarte mari, printre care cel de a-?i fi omor?t p?rin?ii dup? ce a fost ispitit de diavol, s-a c?it ?i a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri ?i de atunci cutreier? norii cu o c?ru?? cu ro?i de foc, tras? de cai ?naripa?i (doi sau patru) ?i tr?sne?te dracii cu un bici de foc. Doboar? demonii ?n credinta popular? se mai spune c? demonii fug din calea lui ?i vin pe p?m?nt, unde se ascund sub copaci sau chiar ?n trupurile unor animale. Una dintre supersti?iile legate de Sf?ntul Ilie este aceea c? dac? tun? ?i fulger? oamenii trebuie s? ??i fac? semnul crucii, pentru c? Dumnezeu i-a dat voie Sf?ntului Ilie s? loveasc? orice pentru a dobor? demonii, mai pu?in crucea. S?rb?toarea proorocului Ilie Tesviteanul este ?i ziua Avia?iei Rom?ne. Pe 20 iulie, ?n fiecare an, credincio?ii ?l s?rb?toresc pe Sf?ntul Ilie Tesviteanul, prooroc din Vechiul Testament considerat f?c?tor de minuni, aduc?tor de ploi ?i ocrotitor al recoltelor. ?n tradi?ia popular?, aceasta este o zi de care mul?i oameni se tem. “Ca divinitate solar? ?i meteorologic?, Sf?ntul Ilie provoac? tunete, tr?snete, ploi toren?iale ?i incendii. Se mai spune c? cine munce?te ?n aceast? zi ?l m?nie pe Sf?ntul Ilie, care trimite asupra oamenilor tr?znete, grindin? ?i ploi”, spune Doina I?fanoni, cercet?ro ?tiin?ific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capital?. Se sfin?esc merele De Sf?ntul Ilie, oamenii ?in cont de obiceiuri str?vechi.?n popor se spune c? nu este voie s? se consume mere p?n? la 20 iulie ?i nici nu trebuie ca aceste fructe s? se loveasc? unele de altele, pentru a nu c?dea grindina. Tot ?n 20 iulie, merele, considerate fructele Sf?ntului Ilie, sunt duse la biseric? pentru a fi sfin?ite, crez?ndu-se c? numai ?n acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalt?. Ritualuri pentru rod bogat Sf?ntul Ilie este ?i ocrotitorul recoltelor, de aceea, ?n aceast? zi, ogoarele se stropesc cu agheasm?, pentru ca ele s? aduc? rod bogat ?n anul urm?tor. ?n diminea?a praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usuc? ?n locuri ferite de umezeal?. Tot acum se culege ?i se sfin?e?te la biseric? ?i busuiocul. ??n diminea?a zilei de 20 iulie, la ?ar? se culeg plante de leac, ?n special busuioc, se pun la uscat ?n podurile caselor sau ?n c?m?ri. Femeile duc ?n aceast? zi busuioc la biseric? pentru a fi sfin?it, dup? care, ?ntoarse acas?, ?l pun pe foc, iar cenu?a rezultat? o folosesc ?n scopuri terapeutice“, spun speciali?tii ?n Etnografie ?i Folclor. * * *Afaceri de la zero. Alisa Olar s-a ?ntors din str?in?tate ?i a deschis Casa cu prisp? de l?ng? Sighi?oara dup? o investi?ie de 100.000 euro , 20.07.2021, Miruna Diaconu ??Unitatea de cazare are o capacitate de ?apte camere, dintre care cinci sunt triple, o camer? dubl? ?i un apartament, iar acestea pot fi ?nchiriate individual sau unitatea de cazare poate fi ?nchiriat? integral.Alisa Olar s-a ?ntors din str?in?tate ?i a deschis Casa cu prisp?, o unitate de cazare de l?ng? Sighi?oara, dup? o investi?ie de 100.000 euro. Proiectul construc?iei a ?nceput ?n anul 2018 ?i a fost finalizat ?n luna mai a acestui an, c?nd casa a fost deschis? pentru a fi ?nchiriat? turi?tilor.Povestea Casei cu prisp? a ?nceput ?nc? din 2008, c?nd antreprenoarea a cump?rat un teren l?ng? Sighi?oara pe care se afl? ?i o cas? veche de 100 de ani, iar Alisa Olar avea ?n plan s? fac? o investi?ie, ?ns? nu se g?ndise la un business anume.?La acel moment era o idee de a face la un moment dat, dar nu ?tiam exact ce, am transformat-o ?ncet, ini?ial am ad?ugat o camer? la cele existente ?i mai apoi, v?z?nd c? se poate ?i c? este o construc?ie mare, am continuat cu lucr?rile ?i a?a a ie?it o unitate de cazare de ?apte camere“, spune Alisa Olar. Numele unit??ii de cazare vine de la prispa casei care a fost p?strat?, astfel c? antreprenoarea a vrut s? ?i dea un nume autentic care s? p?streze originalitatea casei. Modernizarea casei a pornit de la prisp?, care a r?mas, ?ns? antreprenoarea a ?mbinat motivele tradi?ionale cu cele moderne pentru a oferi confort turi?tilor.?Loca?ia este ?n natur?, zona duce c?tre tradi?ii ?i c?tre originele acestei zone ?i am decis s? p?str?m ceea ce se putea.“ Alisa Olar spune c? una dintre cele mai mari provoc?ri pe care le-a ?nt?mpinat de la ?nceputul acestui proiect a fost g?sirea constructorului. Totodat?, dosarul proiectului a fost finalizat abia dup? trei ani.Cu toate c? unitatea de cazare a fost deschis? de scurt timp, lucrurile au mers destul de bine, iar pentru perioada urm?toare exist? cerere at?t pentru weekenduri, c?t ?i pentru zilele din timpul s?pt?m?nii.?? * * *TIMELINE Foametea ?i penuria alimentar? artificial provocate – fenomene care ?nso?esc regimurile comuniste de un secol , Analize ? 20 Iulie 2021 ? Petru Clej Recentele demonstra?ii anti-guvernamentale din Cuba privind lipsa tot mai acut? a alimentelor de baz? au readus ?n aten?ie fenomenul penuriei alimentare ?i al foametei, caracteristici nelipsite ale regimurilor comuniste din ultima sut? de ani.?n continuare vom face o enumerare, care nu se dore?te a fi exhaustiv?, a acestor fenomene:Rusia Sovietic? 1921 – 1922, “Foametea Povoljie”, care a afectat ?n special regiunile Volga ?i Ural, ca urmare a haosului de dup? r?zboiul civil c??tigat de bol?evici ?n 1920. Un num?r estimat de cinci milioane de ??rani au pierit, ?ntre care 1/3 dintre etnicii germani din regiunea Volga. Pe 15 martie 1921 liderul bol?evic Lenin, care ini?ial refuzase ajutorul umanitar interna?ional, a ini?iat Noua Politic? Economic? (NEP), mai permisiv? a capitalismului ?n agricultur?, care a dus la remedierea penuriei alimentare, dar care a fost suprimat? de Stalin la sf?r?itul anilor ’20 ?i a fost ?nlocuit? cu colectivizarea for?at? a agriculturii;Tatarstan 1921 – 1922, parte a foametei din Rusia, descris? mai sus, care a avut ca victime ?ntre 500 de mii ?i dou? milioane de t?tari, victime a politicii represive a statului sovietic ?n tentativa de colectivizare a agriculturii;Kazahstan 1919 – 1922, parte a foametei din Rusia Sovietic?, rezultat al politicilor bol?evicilor ocupan?i, care a dus la moarte a ?ntre 400 ?i 750 de mii de persoane;URSS 1924 – 1925, regiunea autonom? german? din regiunea Volga, circa o treime din popula?ie a pierit;URSS 1932 – 1933, ?n Ucraina (Holodomor) ?i ?n Rusia au pierit circa ?apte milioane de persoane ca urmare a politicilor de colectivizare for?at? impuse de Stalin;URSS 1946 – 1947, ?n partea de vest ?n Ucraina, Belarus, Moldova ?i Rusia european?, un num?r estimat de 1 – 1,5 milioane de persoane au murit ?n foametea care a ?nceput cu o secet? sever?, agravat? de daunele provocate agriculturii de cel de-al doilea r?zboi mondial ?i de politicile staliniste privind agricultura. ?n republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc?, unde colectivizarea abia avea loc dup? scurta ocupa?ie sovietic? din 1940 – 1941, bilan?ul a fost cel mai sever, raportat la popula?ia de dou? milioane – cel pu?in 115 mii ?i p?n? la 350 de mii de mor?i, fiind documentate fenomene de canibalism (necrofagie);China 1958 – 1962, “Marele Salt ?nainte”, cea mai mare foamete ?i cel mai mare genocid din istoria omenirii care a dus la moartea unui num?r cuprins ?ntre 15 ?i 55 de milioane de oameni, din cauza politicilor liderului comunist Mao Tze Dun de impunere a comunelor agricole ?i ucidere a p?s?rilor ?i a voluntarismului economic extrem, care au dus la pr?bu?irea produc?iei agricole ?i moartea prin ?nfometare ?n mas?, cu numeroase fenomene de canibalism documentate;Cambodgia 1975 – 1979, peste jum?tate de milion de oameni au pierit ?n foametea cauzat? artificial de regimul comunist condus de Pol Pot care a silit ?ntreaga popula?ie s? tr?iasc? la ?ar? av?nd ca rezultat pr?bu?irea produc?iei agricole;Etiopia 1983 – 1985, circa 1,2 milioane de persoane au murit ?n foametea provocat? de regimul comunist condus de Mengistu Haile Mariam, care a agravat situa?ia generat? de secet? cu impunerea unor politici de colectivizare for?at? ?i r?zboi civil ?mpotriva unor grupuri etnice ca cele din Tigray ?i Eritrea;Coreea de Nord, 1994 – 1998, circa 600 de mii de persoane au murit (de?i unele estim?ri vorbesc de p?n? la 3,5 milioane de mor?i) dup? ce statul condus de dinastia comunist? Kim a pierdut sprijinul economic de care beneficia din partea URSS, pe fondul unei agriculturi colectivizate falimentare ?i a unor dezastre naturale, precum inunda?iile.foto: Harvard College Library – victime ale foametei din 1932/33 la Harkiv, Ucraina * * *EXCLUSIV Alfabetizarea copiilor de la sate printr-un program na?ional, dorit? de aproape 90% dintre rom?ni – Sondaj , Analize ? 20 Iulie 2021 ? Raluca Pantazi Aproape 90% dintre rom?ni ar fi de acord cu demararea unui amplu program na?ional de alfabetizare a copiilor ?i adolescen?ilor de la sate. ?n acela?i timp, 41% consider? c? sistemul de educa?ie din Rom?nia de dinainte de Revolu?ie era mai slab dec?t ?coala de azi. Rezultatele apar?in sondajului “Percep?ii publice asupra educa?iei din Rom?nia” realizat de Avangarde ?n s?pt?m?na ?n care pre?edintele Klaus Iohannis a lansat raportul final Rom?nia educat?, raport care se va transforma ?n lege, potrivit promisiunilor f?cute de premierul Florin C??u.Sondajul a fost realizat de Avangarde ?n perioada 11.07-20.07.2021, pe un e?antion format din 900 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu o marj? de eroare de 3,2% pentru un nivel de ?ncredere de 95%. Vezi mai jos, ?n exclusivitate, rezultatele integrale ale Barometrului “Percep?ii publice asupra educa?iei din Rom?nia”.Peste 30% dintre responden?i sus?in c? actualul sistem de ?nv???m?nt NU este unul ?n mod real gratuit, ?n timp ce 28% nu ?tiu/nu r?spund.La ?ntrebarea “Dumneavoastr? personal a?i fi de acord c? guvernul s? demareze un amplu program na?ional de alfabetizare a copiilor ?i adolescen?ilor de la sate?”, doar 1% au r?spuns “Nu” ?i 11% “Nu ?tiu / Nu r?spund”, ?n timp ce 88% s-au declarat de acord cu un astfel de proiect.Cite?te articolul integral pe Edupedu.ro * * * Iat? de ce se usuc? ?i cad florile la ro?ii! C?teva sfaturi , 20 iulie 2021 Ciprian VoineaV-a?i ?ntrebat de multe ori de ce nu leag? fructele la ro?ii, pentru c? florile se usuc? ?i cad ?nainte de vreme? Agro TV v? d? c?teva sfaturi prin pute?i evita fenomenul.Uscarea ?i scuturarea florilor la ro?ii poate avea mai multe motive:– lips? de hran?;– plantele au fost plantate la distan?e prea mici;– au fost l?sa?i prea mul?i copile?i;– udarea cu ap? rece;– umiditate crescut?;– temperatura prea ridicat? ?n ser? (polenizare slab?).Ei bine, dac? observa?i mai multe simptome ?n baza c?rora se poate trage concluzia c? exist? o lips? de nutri?ie, atunci trebuie s? lua?i ?n considerare o hr?nire adecvat? a tomatelor.Ce elemente determin? c?derea florilorUna dintre cauzele care determin? c?derea florilor la ro?ii este?lipsa de potasiu, care este extrem de necesar? ?n perioada de formare a fructelor. Aceast? lips? a potasiului se manifest? prin ?ng?lbenirea marginii frunzelor, care ulterior devine maro ?nchis ?i se sf?r?m?, iar ?ntre nervurile frunzei se formeaz? pete maronii.Pentru a elimina deficien?a de potasiu, pute?i utiliza o infuzie de cenu?? sau ?ngr???minte de potasiu pentru hr?nire: sulfat de potasiu, azotat de potasiu.De asemenea, ro?iile sufer? adesea de caren?a de bor. Acesta stimuleaz? ?nflorirea ?i contribuie la germinarea polenului, la formarea fructelor ?i a semin?elor.Este dificil pentru ro?ii s? absoarb? borul din sol, mai ales pe vreme cald?.??n cazul unei lipse de bor ?n ro?ii, fructele leag? slab, iar ovarele cad.Dac? nu li se aplic? bor, punctul de cre?tere al plantei poate deveni negru, iar frunzele tinere vor deveni fragile.?De aceea, pentru a preveni ?ngreunarea cre?terii plantei ?i a stimula formarea ovarelor ?n timpul ?nfloririi, este necesar s? pulveriza?i ro?iile cu o solu?ie de acid boric (2,5 g la 10 litri de ap?).Temperatura ?i umiditatea?n plin? canicul?, vinovatul principal pentru c?derea florilor de ro?ii este emperatura prea ridicat? de care sufer? adesea ro?iile din ser?.Dac? temperatura este de 35°C ?i mai mare, polenul poate deveni steril ?i polenizarea nu va avea loc, deoarece?temperatura optim? pentru formarea ?i coacerea polenului de ro?ii este ?n intervalul 20-25°C.?n aceea?i m?sur?, umiditatea care dep??e?te 70% ?i ventilarea rea a aerului are un efect negativ asupra fructelor. Prin urmare, sera ar trebui s? fie ?ntotdeauna bine ventilat?, mai ales dup? udare.Foarte important de re?inut este s? nu uda?i ro?iile cu ap? a c?rei temperatur? este mai mic? de 23-25°C!Ajuta?i copile?ii cei mai puternici ai planteiDac? observa?i c? ovarele nu s-au format sau doar 1-2 fructe se dezvolt?,?nu v? gr?bi?i s? ?ndep?rta?i por?iunea, chiar ?i ?n cazul ro?iilor indeterminate.Examina?i cu aten?ie planta.?Dac? o conduce?i ?n 1-2 tulpini ?i l?starii cu inflorescen?e inferioare s-au format deja, iar inflorescen?ele s-au uscat, l?sa?i cel mai puternic copile? pe tulpina principal? sau pe l?starul lateral.?Ve?i vedea c? va fi util chiar ?i un copile? de ordinul doi.Transfera?i apoi punctul de cre?tere c?tre el ciupind v?rful l?starului, pe care oricum fructele nu sunt legate. P?stra?i cei mai puternici copile?i. Foto: Dac? problema c?derii florilor a ap?rut la ro?iile cu cre?tere determinat?, nu l?sa?i unul, ci 2-3 dintre cei mai puternici copile?i, mai ales dac? planta este puternic?. Dup? ce cel pu?in o inflorescen?? este legat? pe fiecare dintre ace?tia, ciupi?i v?rfurile copile?ilor pentru a le stimula cre?terea.Aten?ie ?ns?! Nu exagera?i p?str?nd ro?iile cu 5 sau mai multe ramific?ri, ?n special soiurile cu fructe mari, pentru c? plantele trebuie s? fie totu?i bine ventilate ?i iluminate din toate p?r?ile. ?ine?i cont c?, ?n cele din urm?, c?ldura va disp?rea, iar fructele, cu o ?ngrijire adecvat?, se vor forma pe l?stari noi.De asemenea, ave?i ?n vedere c? nu merit? s? supra?nc?rca?i plantele cu fructe: la un num?r mare de ro?ii, fructele vor fi mici ?i nu vor avea timp s? se coac?. * * *Sprijin pentru silvicultori ?i scheme de plat? prin Strategia pentru p?duri a UE, 20 iulie 2021 , Ciprian VoineaStrategia pentru p?duri a Uniunii Europene pentru 2030, o ini?iativ? emblematic? din cadrul Pactului verde european, care se bazeaz? pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru anul 2030, a fost adoptat? vineri de Comisia European? (CE), potrivit unui comunicat de pres? al executivului comunitar.?n noua strategie sunt prev?zute scheme de plat? destinate proprietarilor ?i administratorilor p?durilor, dar ?i modalit??i de sprijin mai bine direc?ionat pentru silvicultori, informeaz? AGERPRES.Strategia pentru p?duri contribuie la pachetul de m?suri propuse recent pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser? cu cel pu?in 55% p?n? ?n 2030 ?i a neutralit??ii climatice ?n UE p?n? ?n 2050.Noua strategie contribuie, de asemenea, la ?ndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorban?i naturali, a?a cum prevede Legea climei.Prin abordarea ?n manier? integrat? a aspectelor sociale, economice ?i de mediu, Strategia pentru p?duri este menit? s? asigure multifunc?ionalitatea p?durilor din UE ?i pune ?n eviden?? rolul fundamental jucat de silvicultori.Strategia pentru p?duri este ?nso?it? de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari ?n ?ntreaga Europ? p?n? ?n 2030, cu respectarea deplin? a principiilor ecologice – copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.“P?durile sunt pl?m?nii planetei: ca atare, sunt vitale pentru clim?, pentru biodiversitate, pentru soluri ?i pentru calitatea aerului. Dar p?durile sunt ?i pl?m?nii societ??ii ?i ai economiei: ele asigur? mijloace de trai ?n zonele rurale, furnizeaz? produse esen?iale pentru cet??enii no?tri ?i de?in o valoare social? profund? prin ?ns??i natura lor. Noua Strategie pentru p?duri recunoa?te aceast? multifunc?ionalitate ?i demonstreaz? c? ambi?iile ?n domeniul mediului pot merge m?n? ?n m?n? cu prosperitatea economic?. Prin intermediul strategiei ?i cu sprijinul noii politici agricole comune, p?durile ?i silvicultorii no?tri vor da un nou suflu unei Europe durabile, prospere ?i neutre din punct de vedere climatic”, a declarat comisarul european pentru agricultur?, Janusz Wojciechowski.Strategia pentru p?duri adoptat? vineri de CE stabile?te o viziune ?i ac?iuni concrete pentru cre?terea cantit??ii ?i calit??ii p?durilor din UE ?i pentru consolidarea protej?rii, refacerii ?i rezilien?ei lor. Ac?iunile propuse vor m?ri sechestrarea carbonului prin ?mbun?t??irea absorban?ilor ?i a stocurilor, ceea ce va contribui la atenuarea schimb?rilor climatice. Astfel, strategia se angajeaz? s? protejeze cu stricte?e p?durile primare ?i seculare, s? refac? p?durile degradate ?i s? asigure gestionarea lor durabil?, ?ntr-un mod care s? men?in? serviciile ecosistemice vitale pe care le ofer? p?durile ?i de care depinde societatea.Strategia promoveaz? practicile de gestionare a p?durilor ?n limite sustenabile, ?ncuraj?nd utilizarea eficient? a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utiliz?rii ?n cascad?.Strategia pentru p?duri prevede, de asemenea, elaborarea unor scheme de plat? destinate proprietarilor ?i administratorilor p?durilor care furnizeaz? servicii ecosistemice alternative, de exemplu prin men?inerea intact? a unor p?r?i ale p?durilor. Noua politic? agricol? comun? (PAC) va reprezenta o ocazie, printre altele, de a oferi un sprijin mai bine direc?ionat pentru silvicultori ?i pentru dezvoltarea durabil? a p?durilor. Noua structur? de guvernan?? pentru p?duri va crea un spa?iu mai incluziv pentru ca statele membre, proprietarii ?i administratorii de p?duri, industria, mediul academic ?i societatea civil? s? poat? discuta despre viitorul p?durilor ?n UE ?i s? ajute la p?strarea acestor bunuri valoroase pentru genera?iile viitoare.Strategia pentru p?duri mai anun?? ?i o propunere legislativ? menit? s? intensifice monitorizarea, raportarea ?i colectarea de date ?n domeniul forestier ?n UE.Astfel, colectarea de date armonizat? la nivelul UE, combinat? cu planificarea strategic? la nivelul statelor membre, va oferi o imagine cuprinz?toare a situa?iei, a evolu?iei ?i a evolu?iilor viitoare preconizate ale p?durilor din UE. Acest lucru este esen?ial dac? dorim s? ne asigur?m c? p?durile ??i pot ?ndeplini multiplele func?ii ?n domeniul climei, al biodiversit??ii ?i al economiei. * * *VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne explic? dup? c?t timp putem recolta legumele de la aplicarea tratamentelor , 20 iulie 2021 Pentru a ne asigura o recolt? bogat? ?i s?n?toas?, fie c? este vorba de legume sau de fructe, este nevoie s? aplic?m anumite tratamente pentru protec?ia plantelor. Este important, ?ns?, s? ?inem cont ?i de indica?iile de pe etichetele produselor, pentru c? unele dintre ele pot fi periculoase ?n situa?iile ?n care nu a trecut suficient timp ?ntre aplicarea tratamentului ?i consumul uman. ?n videoclipul urm?tor, Dr. Ing. Horia Ghibu ne explic? dup? c?t timp putem recolta legumele ?i fructele de la aplicarea tratamentelor, dar ?i ordinea ?i intervalele de timp la care trebuie efectuate aceste * * *Incendii forestiere violente; peste 50 de sate, afectate de un fum toxic! 20 iulie 2021, Ciprian VoineaSute de mii de hectare de p?dure au fost distruse ?n incendii forestiere violente ?n ultima perioad?. Via?a ?i s?n?tatea locuitorilor din peste 50 de sate sunt puse ?n pericol de un fum toxic degajat ?n urma acestor incendii.745.000 de hectare de p?dure din estul Rusiei au fost distruse de incendii forestiere violente, relateaz? dpa.Situa?ia este un extrem de periculoas? pentru locuitorii din zon?, au avertizat, duminic?, autorit??ile din regiunea siberian? Iacu?ia, preciz?nd c? peste 50 de sate sunt afectate de un fum toxic degajat de incendii.Fumul a ajuns ?i ?n ora?ul Iaku?k. Autorit??ile i-au sf?tuit pe locuitorii din zonele afectate de incendii forestiere s? poarte m??ti de protec?ie ?n aer liber ?i s? izoleze ferestrele ?i u?ile cu c?rpe umede pentru a preveni p?trunderea fumului ?n casele lor.?n weekend, situa?ia s-a agravat de?i pompierii anun?aser? c? au ?nregistrat progrese ?n stingerea incendiilor.Potrivit Ap?r?rii civile, peste 180 de focare erau active duminic? ?n Iacu?ia, cunoscut? ?i sub numele de Republica Saha, ?n timp ce serviciile de urgen?? s-au referit la o “situa?ie dificil?”.A fost declarat? starea de urgen??, dar autorit??ile au dat asigur?ri c? zonele reziden?iale nu sunt ?n prezent ?n pericol, preciz?nd c? se depun toate eforturile pentru a se preveni ca fl?c?rile s? ajung? la locuin?e.?i alte regiuni din Rusia sunt afectate de incendii forestiere. Conform Agen?iei Federale pentru Silvicultur?, peste 300 de incendii care ardeau pe o suprafa?? de 853.000 de hectare au fost stinse duminic?.Pentru ac?iunile de stingere a incendiilor au fost desf??ura?i ?n ?ar? peste 6.000 de pompieri, sprijini?i de numeroase avioane echipate special pentru astfel de interven?ii.Peste 400 de hectare de p?dure distruse de incendii ?n SpaniaUn incendiu de propor?ii a avut loc ?i ?n Spania, unde fl?c?rile au devastat, ?ncep?nd de vineri, peste 400 de hectare de p?dure ?ntr-un parc natural de pe coasta Cataloniei, ?n apropiere de grani?a cu Fran?a.Duminic? diminea??, pompierii au reu?it s? stabilizeze situa?ia, relateaz? AFP.“?n cursul nop?ii (de s?mb?t? spre duminic?) am reu?it s? stabiliz?m (…) incendiul ?i s? ajungem ?n locuri inaccesibile ?n timpul zilei”, au spus pompierii ?ntr-un comunicat.Pericolul ?ns? r?m?ne ?n continuare unul real, din cauza faptului c? incendiul se manifest? discontinuu, pe un perimetru instabil. Un dispozitiv format din 155 de pompieri, 55 de vehicule, trei elicoptere ?i dou? avioane r?m?ne ?ns? ?n continuare mobilizat.?Este vorba despre un incendiu discontinuu, cu un perimetru instabil, ?i numeroase locuri trebuie ?nc? monitorizate cu aten?ie”, mai ales c? un v?nt din nord este a?teptat s? sufle ?n aceast? zon? ?n timpul zilei, se arat? ?n comunicatul transmis de pompierii catalani.?n total, mai mult de 415 hectare au fost distruse de incendii forestiere, marea majoritate ?n zone situate ?n parcul natural Cap de Creus, ?n regiunea Costa Brava.Peste 350 de persoane au fost evacuate s?mb?t? din locuin?e din cauza incendiului izbucnit vineri ?n localitatea Llanca, situat? la circa 20 de km de grani?a cu Fran?a. Poli?ia crede c? incendiul ar fi izbucnit de la o ?igar? nestins? ?i a declarat c? oricine va fi g?sit responsabil pentru provocarea incendiului ar putea fi vizat de acuza?ii penale, relateaz? Reuters.“O ?igar? nestins? aruncat? neglijent ?nseamn? 50 de ani de re?mp?durire”, a declarat Jordi Puignero, vicepre?edintele guvernului catalan.Spania este afectat? ?n mod regulat vara de incendii forestiere de propor?ii din cauza climatului s?u cald ?i uscat. Potrivit exper?ilor, astfel de incidente ar putea deveni mai frecvente ?i mai violente din cauza ?nc?lzirii globale. * * *Tu stii care este amprenta de carbon a produselor pe care le folosesti? Redactia Sanatatea Plantelor , iul. 20, 2021 Aplicatia CarbonFact, creata la inceputul lunii iulie, ne ofera posibilitatea de a cunoaste amprenta de carbon a produselor pe care le cumparam, la fel cum le cunoastem si pretul. Transparenta si comparabilitatea sunt maestii cheie ai CarbonFact, care isi propune sa devina “wikipedia” amprentei de carbon a produselor de zi cu zi.Ce s-ar intampla daca ai cunoaste amprenta de carbon a adidasilor tai sau a laptopului pe care il folosesti? Asta vrea platforma CarbonFact, sa avem acces la amprenta de carbon a produselor pe care le folosim zilnic, astfel incat sa nu ne lasam pacaliti de “greenwashing”.Adidasii au fost prima serie de produse afisate in aplicatie. Tinand cont de greutate, materialele din care au fost facuti, tara in care au fost fabricati, livrare, etc., aflam ca modelul Tanjun de la Nike emite 32 kg echivalent CO2, dublu fata de Air Force 1 High By You de la acelasi producator.Probabil ca in curand va parea o nebunie sa cumparam un produs fara sa-i stim amprenta de carbon!Sursa: * * *Vinul de azi: Enira 2016 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Bulgaria este una dintre cele mai vechi regiuni viticole ale lumii, ?ns? de aproximativ 15 ani vinurile produse aici cu ajutorul tehnologiei moderne au urcat ?n topul celor mai apreciate vinuri pe plan interna?ional. Dintre produc?torii de vin bulgari, Bessa Valley, ?mpreun? cu brandul sau, Enira, se face, de departe, ramarcat, cunosc?nd un succes enorm. Ast?zi ne bucur?m de o etichet? deosebit? a casei Bessa Valley, un cupaj de Merlot (55%), Syrah (21%), Cabernet Sauvignon (9%) ?i Petit Verdot (15%), maturat 12 luni ?n butoaie de stejar fran?uzesc. Un vin cu un echilibru impecabil, foarte aromat, care pe palat las? o senza?ie de corpolen??, taninurile rafinate f?c?ndu-?i sim?it? prezen?a. Este un vin de referin?? al cramei Bessa Valley, perfect de b?ut ?n urm?toarea decad?, av?nd un excelent poten?ial de ?nvechire. Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *Vara aceasta, Havana Club lanseaz? pe pia?a din Rom?nia Havana Club Cuban Spiced, primul rom autentic cubanez ?mbog??it cu arome tropicale din portofoliul brand-ului. Noul produs este deja disponibil ?n hypermarket-uri din ?ar?, online pe emag.ro, ?precum ?i ?n loca?iile partenere din marile ora?e. Mai mult, consumatorii care ?ncearc? noul Havana Club Cuban Spiced ?i ?nscriu bonul fiscal pe bethehost.ro pot c??tiga o excursie de 7 zile ?n Cuba, dar ?i alte premii – invita?ii duble la Neversea Beach, skateboards, trotinete electrice ?i ceasuri sport.Lansat pe pia?a din Rom?nia ?i Marea Britanie, Havana Club Cuban Spiced are la baz? un rom autentic cubanez, dublu ?nvechit, ?mbog??it cu arome ?i condimente tropicale. Gustul exotic este dat de notele de vanilie, nuc?oar? ?i cardamon, balansate de aromele de guav? coapt?, cocos ?i ananas proasp?t. Versatil ?i r?coritor, noul sortiment Havana Club este ideal pentru a fi mixat ?n cocktail-uri de var?, cunoscute ?n r?ndul iubitorilor de rom: Cuba Libre, Mojito sau ?ntr-un mix spiced al?turi de Ginger Beer. ?Consumatorii care cump?r? o sticl? de Havana Club Cuban Spiced ?i ?ncarc? bonul fiscal pe bethehost.ro ?n perioada 28 iunie – 30 septembrie intr? ?n tragere la sor?i pentru unul dintre urm?toarele premii din cadrul campaniei:PREMIUL CEL MARE: o excursie de 7 zile pentru 4 persoane ?n Cuba, originea ?i sursa de inspira?ie a noului produs100 x de invita?ii duble la Neversea Beach30 x de skateboard-uri20 x de trotinete electrice20 x de ceasuri de sport?n online, lansarea Havana Club Cuban Spiced este marcat? de 10 creatori de con?inut (instagrammeri, vloggeri, arti?ti) precum Laura Giurcanu, Graure, Kiki Nu??, Amuly ?i Bruja. Ei au redat atmosfera tropical? ?i spiritul autentic cubanez ce caracterizeaz? noul produs printr-o serie de video-urile creative ce pot fi urm?rite pe paginile de Instagram ?i Facebook Havana Club Romania. * * *Ministrul Mediului: Este o inven?ie, un fake news, c? Rom?nia se opune Strategiei Forestiere Europene, 20 iulie 2021, Tánczos Barna Rom?nia nu s-a opus ?i nu se opune Strategiei Forestiere Europene, dar trebuie s? ?tim exact ce costuri vor fi generate de obiectivele stabilite ?i dac? aceste costuri vor fi suportate de c?tre statele membre sau avem acces ?i la alte resurse, a declarat, mar?i, la Digi 24, ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Barna Tanczos, potrivit Agerpres.“Este o inven?ie c? Rom?nia se opune Strategiei Forestiere (Strategia Uniunii Europene pentru p?duri, n.r.). E un fake news, pentru c? noi nu ne-am opus niciodat?. Am cerut o Strategie Forestier? extrem de punctual?, negociat? ?i discutat? cu statele membre. O strategie forestier? care poate s? fie ?i trebuie s? fie ambi?ioas?, dar care trebuie s? aib? ?n vedere ?i costurile pe care le va suporta fiecare stat membru. ?n aceea?i idee, ast?zi. discu?iile pe tema atingerii ?intei de neutralitate ?n ceea ce prive?te emisiile de carbon s-au axat pe aceast? negociere punctual? a fiec?rui element social, economic ?i a impactului pe fiecare industrie ?n parte a acestor planuri. Este exact ceea ce ??i dore?te ?i Rom?nia: O discu?ie at?t pe fit for 55, c?t ?i pe elementele componente printre care ?i Strategia Forestier?. Vrem s? ?tim exact care sunt ?intele pe care trebuie s? le atingem, care sunt resursele pe care ne putem baza ?i cum vor afecta aceste planuri industriile din statele membre. Nu e nicio noutate. Sus?inem planurile Comisiei pe tot ce ?nseamn? reducerea efectelor schimb?rilor climatice, prevenirea acestor dezastre, dar trebuie s? ?tim exact care este rolul ?i care sunt resursele pe care ne baz?m”, a spus Tanczos.?ntrebat dac? semnarea de c?tre Rom?nia a scrisorii deschise ini?iate de Austria pe tema Strategiei Forestiere Europene reprezint? punctul de vedere al Guvernului de la Bucure?ti, ministrul Mediului a afirmat c? premierul Florin C??u a fost informat “cu privire la sus?inerea pe care o vom acorda acelei scrisori deschise”.“Nu a fost o pozi?ie a Guvernului Rom?niei (semnarea scrisorii ini?iat? de Austria c?tre Comisia European?, n.r.), ci a fost o pozi?ie a Ministerului Mediului. L-am informat pe domnul prim-ministru cu privire la sus?inerea pe care o vom acorda acelei scrisori deschise. Strategia Forestier? este doar o parte din tot ce ?nseamn? fit for 55. Este o component? la care trebuie s? lucreze Ministerul Mediului din Rom?nia. Aceste teme sunt ?mp?r?ite ?n mod diferit ?n statele membre. Sunt foarte multe state care au activitatea de management forestier ?n alte ministere, nu la un minister a Mediului. Rom?nia trebuie s? gestioneze, prin Ministerul Mediului, at?t problematica schimb?rilor climatice, c?t ?i problematica forestier?, dar ?i alte problematici. Nu exist? un pericol de suprareglementare. Reglementarea activit??ii forestiere ?n Rom?nia este printre cele mai restrictive din Europa, bazat? pe amenajamente silvice, lucru care lipse?te ?n foarte multe state membre. Strategia Forestier? stabile?te ?inte, obiective care vor genera costuri ce trebuie decise dac? vor fi suportate de statele membre sau avem acces ?i la alte resurse”, a sus?inut Barna Tanczos.Ministrul de resort a subliniat, luni, ?ntr-o conferin?? de pres?, c?, pe fondul apari?iei unei variante neoficiale a Strategiei Forestiere Europene, care a circulat ?n statele membre UE, Austria a elaborat o scrisoare deschis?, agreat? de alte 11 ??ri, ?ntre care ?i Rom?nia, ?n care se solicita o dezbatere punctual? pe noul document oficial.“Zilele trecute, p?n? vineri, a circulat o variant? neasumat? de Comisie, o variant? draft a acestei noi strategii care, oficial, nu a fost prezentat? statelor membre. Un draft care a parcurs o procedur? de consultare public? cu cet??enii, dar care abia vineri s-a materializat ?ntr-un document oficial al Comisiei. ?nainte de asumarea public? oficial? a acestei strategii ?i prezentarea at?t spre informarea Parlamentului, c?t ?i comitetului regiunilor ?i al Comitetul economic ?i social, documentul a circulat pe c?i neoficiale c?tre statele membre. Urmare a acestui fapt, Austria a ini?iat o scrisoare deschis? care a fost sus?inut? at?t de Germania, c?t ?i de Finlanda, Fran?a, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia ?i Rom?nia. Am decis s? ne al?tur?m acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctual? pe mai multe teme care sunt esen?iale din punctul de vedere al Rom?niei ?n cadrul acestei strategii. Voi avea m?ine (mar?i, 20 iulie, n.r.) o ?nt?lnire bilateral? cu domnul comisar. Vom discuta inclusiv acest aspect, c?t ?i aspectele legate de tot ce ?nseamn? exploatare forestier?, protec?ia biodiversit??ii, infringement pe p?duri din punctul de vedere al Rom?niei ?i pentru a sus?ine demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene, astfel ?nc?t aceasta s? aduc? beneficii ?n primul r?nd mediului, ?n al doilea r?nd statelor care ??i vor asuma un rol esen?ial ?n implementarea strategiei”, a explicat isia European? a adoptat, vineri, noua Strategie a UE pentru p?duri pentru 2030, o ini?iativ? emblematic? din cadrul Pactului verde european, care se bazeaz? pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, conform unui comunicat de pres? al Executivului comunitar.Strategia contribuie la pachetul de m?suri propuse recent pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser? cu cel pu?in 55% p?n? ?n 2030 ?i a neutralit??ii climatice ?n UE p?n? ?n 2050. Ea contribuie, de asemenea, la ?ndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorban?i naturali, a?a cum prevede Legea climei.Prin abordarea ?n manier? integrat? a aspectelor sociale, economice ?i de mediu, Strategia pentru p?duri este menit? s? asigure multifunc?ionalitatea p?durilor din UE ?i pune ?n eviden?? rolul fundamental jucat de silvicultori.Strategia este ?nso?it? de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari ?n ?ntreaga Europ? p?n? ?n 2030, cu respectarea deplin? a principiilor ecologice – copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.Totodat?, documentul stabile?te o viziune ?i ac?iuni concrete pentru cre?terea cantit??ii ?i calit??ii p?durilor din UE ?i pentru consolidarea protej?rii, refacerii ?i rezilien?ei lor. Ac?iunile propuse vor m?ri sechestrarea carbonului prin ?mbun?t??irea absorban?ilor ?i a stocurilor, ceea ce va contribui la atenuarea schimb?rilor climatice. Strategia se angajeaz? s? protejeze cu stricte?e p?durile primare ?i seculare, s? refac? p?durile degradate ?i s? asigure gestionarea lor durabil?, ?ntr-un mod care s? men?in? serviciile ecosistemice vitale pe care le ofer? p?durile ?i de care depinde societatea.?n plus, promoveaz? practicile de gestionare a p?durilor cele mai prietenoase pentru clim? ?i biodiversitate, reliefeaz? necesitatea men?inerii utiliz?rii biomasei lemnoase ?n limite sustenabile ?i ?ncurajeaz? utilizarea eficient? a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utiliz?rii ?n cascad?.De asemenea, strategia prevede elaborarea unor scheme de plat? destinate proprietarilor ?i administratorilor p?durilor care furnizeaz? servicii ecosistemice alternative, de exemplu prin men?inerea intact? a unor p?r?i ale p?durilor. Noua politic? agricol? comun? (PAC) va reprezenta o ocazie, printre altele, de a oferi un sprijin mai bine direc?ionat pentru silvicultori ?i pentru dezvoltarea durabil? a p?durilor. Noua structur? de guvernan?? pentru p?duri va crea un spa?iu mai incluziv pentru ca statele membre, proprietarii ?i administratorii de p?duri, industria, mediul academic ?i societatea civil? s? poat? discuta despre viitorul p?durilor ?n UE ?i s? ajute la p?strarea acestor bunuri valoroase pentru genera?iile viitoare.Nu ?n cele din urm?, documentul anun?? o propunere legislativ? menit? s? intensifice monitorizarea, raportarea ?i colectarea de date ?n domeniul forestier ?n UE. Colectarea de date armonizat? la nivelul UE, combinat? cu planificarea strategic? la nivelul statelor membre, va oferi o imagine cuprinz?toare a situa?iei, a evolu?iei ?i a evolu?iilor viitoare preconizate ale p?durilor din UE. Acest lucru este esen?ial dac? dorim s? ne asigur?m c? p?durile ??i pot ?ndeplini multiplele func?ii ?n domeniul climei, al biodiversit??ii ?i al economiei. * * *Vacan?a din ?ar?: trei gospod?rii de ?nchiriat, ?n care dormi ca la bunici acas?, Mihaela Popescu Dup? experien?a Covid, turismul nu va fi mai fi la fel. Libertatea de mi?care este umbrit? de restric?iile legate de distan?area social?, felul ?n care c?l?torim se schimb?, a?a c? ne putem orienta spre destina?ii locale ?n care s? ne relax?m. De data asta poposim ?n gospod?rii de la ?ar?, ca la bunici, pe care le po?i ?nchiria.?n vacan?ele din ?ar? poate fi bine ?i frumos, dac? ?tii unde s? cau?i. ?n acest episod am g?sit trei case ca ale bunicilor din pove?ti, cu gr?din? ?i paturi confortabile, cu m?ncare bun? ?i mult? lini?te.Villa Rihuini: o gospod?rie s?seasc? din Richi? Curtea perfect? pentru zile lene?e. Dac? ai bunici prin Transilvania sau satele s?se?ti sunt pe placul t?u, cu siguran?? o s?-?i plac? Villa Rihuini. Casa de oaspe?i tradi?ional? din satul Richi? are peste 200 de ani vechime ?i a fost restaurat? de noii proprietari cu ajutorul me?terilor locali ?i cu materiale 100% ecologice (ulei de in, cear? natural?, vopsea pe baz? de ap?, solu?ii pe baz? de ap? ?i var).Mobilierul este ?n cea mai mare parte cel original, fiind la r?ndul s?u recondi?ionat pentru a-?i p?stra farmecul autentic, specific artizanatului s?sesc. Multe dintre obiectele din interior sunt ?i ele lucrate manual.Casa are trei camere, cu intr?ri separate, o baie, dou? buc?t?rii complet mobilate ?i utilate, dar ?i un ?opron acoperit. Dar cea mai frumoas? parte este curtea, o oaz? de verdea?? ?n care te po?i relaxa ?n balansoar sau ?n hamac ?i admira florile din prim?var? p?n?-n toamn?. Villa poate g?zdui ?ase persoane, are un loc de joac? special amenajat ?i dispune de Wifi pentru cei dependen?i de conectare. Pre?: de la 40 euro/noapte pentru o camer?.? Sub M?grin: c?su?a ascuns? din satul B?tr?n O oaz? de verde ?i lini?te unde s? te sim?i ca ?n copil?rie. ?n cap?tul opus al h?r?ii, jos ?n Banatul Montan, la jum?tatea drumului dintre Timi?oara ?i Drobeta-turnu Severin, se g?se?te pensiunea Sub M?grin. Ascuns? sub p?durea ce ?nconjoar? vechiul sat B?tr?n, casa apar?ine unor localnici care au decis s? o restaureze ?i s? o deschid? c?l?torilor dornici s? se refugieze undeva departe de lume pentru c?teva zile. Chiar ca la bunici, nu??mbr?cat? ?n piatr? de munte p?n? la br?u ?i vopsit? cu alb ?n rest, casa te ?nt?mpin? ?nc? de la gard cu o banc? numai bun? de stat ?i dep?nat pove?ti. Cum treci apoi de poart? te treze?ti ?ntr-o curte frumoas? ?i de acolo urci cele c?teva trepte c?tre interior. Nu e foarte mare, poate g?zdui patru persoane ?n cele dou? dormitoare, iar decorul este unul simplu ?i curat, ?n care grinzile de lemn ?i pere?ii albi se ?mbin? perfect. Buc?t?ria este micu??, dar cochet? ?i sigur c? nu lipse?te nici soba tradi?ional? v?ruit? ?n alb.Nu e de lep?dat nici terasa mare ?i umbroas? din curte, unde po?i lenevi la r?coare ?n zilele calde de var?. Cei care vin aici vor avea ?i surpriza s? descopere ?i s? viziteze un mic muzeu al satului ascuns ?n gr?din?. Iar ?n apropiere se afl? faimoasa M?gura a Zimbrilor, zona ce poate fi explorat? ?n voie sub ?ndrumarea ghizilor profesioni?ti.Casa lu’ Ion: tradi?ii maramure?ene O cas? ca ?n pove?tile copil?riei, sus de tot pe hart?, tocmai ?n Maramure?, unde tradi?iile se transmit de la bunici la nepo?i. E Casa lu’ Ion. ?n Vi?eul de Sus, la poalele mun?ilor ?mp?duri?i, tocmai de unde porne?te faimoasa Moc?ni??.Ion ?i so?ia sa, Angelica, au descoperit casa veche moro?eneasc? p?r?sit? acum ceva ani, s-au ?ndr?gostit de ea ?i au decis s? o cumpere ?i s? o restaureze. Au p?strat lemnul original de stejar ?i funda?ia de piatr?, au intervenit cu lut acolo unde era cazul ?i au modernizat interiorul pentru a oferi tot confortul.Casa lu’ Ion poate g?zdui ?ase persoane ?n trei camere duble, fiecare cu baie proprie. Inima casei este buc?t?ria mare, cu soba veche ca pe vremuri, ?i masa mare cu b?nci pe care s? tot stai s? poveste?ti. Curtea e o p?dure a?a c? nu vei duce lips? de intimitate, fie c? alegi s? stai pe prispa lung?, fie c? o porne?ti la plimbare printre copaci ?i te opre?ti ?n foi?orul din gr?din?. Peisajele sunt minunate ?n orice anotimp ?i ?n mod clar te vei deconecta ?i ??i vei ?nc?rca bateriile.Pre?: 155 euro/noapte pentru toat? casa. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download