Apar-romania.ro



Stiri, 2 august 2021 Cursul de schimb 02.08.2021 1 EUR4.91711 USD4.1348Vremea vine cu noi extreme. Urmeaz? ore grele pentru rom?ni. A fost emis cod ro?u de furtun? , 2 august 2021, Adrian Dumitru Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis, luni, avertiz?ri nowcasting Cod ro?u de furtuni, valabile ?n localit??i din regiunea Moldovei. Conform prognozei de specialitate, p?n? la ora 16:50, respectiv 17:00, vor fi averse ce vor cumula peste 25 – 30 l/mp, vijelie puternic? cu rafale de peste 100 km/h, grindin? de medii ?i mari dimensiuni ?i frecvente desc?rc?ri electrice ?n jude?ele - Ia?i (localit??ile: Popricani, ?ipote, Vl?deni, Victoria, Probota, ?ig?n??i, Rediu, Trife?ti, Gropni?a, Movileni ?i Ro?cani), - Gala?i (?n: Nicore?ti, Buciumeni ?i Poiana) ?i - Vrancea (?n: M?r??e?ti, Panciu, Odobe?ti, Vidra, P?une?ti, ?ife?ti, Bolote?ti, Cote?ti, Garoafa, Jari?tea, Movili?a, Str?oane, Pufe?ti, Mera, V?rte?coiu, Fitione?ti, Gole?ti, Gura Cali?ei, Poiana Cristei, C?rligele, C?mpineanca, Reghiu, Andreia?u de Jos ?i Bro?teni).Avertiz?rile de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioad? de maximum ?ase ore, precizeaz? ANM.Alert? ANM emis? ast?zi! Jude?ele unde temperaturile vor dep??i 40 de grade ?i ploile 40 l/mp! Angelica Lefter - 2 august 2021 Rom?nia nu scap? de canicul? ?i disconfort termic accentuat, exist?nd premisele instabilit??ii atmosferice ?n unele zone. Administra?ia Na?ional? de Meteorologie a emis avertiz?ri de canicul? ?i vreme instabil?, pentru mai multe jude?e din ?ar?.Astfel, meteorologii au emis cod Galben de canicul? ?i disconfort termic accentuat pentru ziua de ast?zi, luni – 2 august.Valul de c?ldur? va persista ?n regiunile sudice ?i estice, iar indicele temperatur?-umezeal? (ITU) va dep??i pragul critic de 80 de unit??i. Temperaturile maxime se vor situa ?n general ?ntre 34 ?i 37 de grade, iar noaptea, local, temperaturile nu vor cobor? sub 20 de grade.Fenomene de instabilitate atmosferic? se vor semnala izolat ?i ?n restul teritoriului. Meteorologii anun?? ?i un cod Galben de disconfort termic ridicat va fi valabil pentru zilele de 3,4,5 august.Local ?n sudul ?i sud-estul ??rii, disconfortul termic se va men?ine ridicat ?i pe arii restr?nse va fi canicul?, iar indicele temperatur?-umezeal? (ITU) va dep??i pragul critic de 80 de unit??i al disconfortului termic. Temperaturile maxime se vor situa, ?n general, ?ntre 33 ?i 36 de grade, iar minimele, ?n marea lor majoritate, nu vor cobor? sub 20 de grade.CO?MAR meteo! Rom?nia va fi lovit? de un nou val de aer tropical! 2 august 2021, Ciprian VoineaMeteorologii avertizeaz? c? de miercuri un nou val de aer tropical love?te Rom?nia. Temperaturile la umbr? vor ajunge ?n sud-estul ??rii la 42 de grade. Prognoza Administra?iei Na?ionale de meteorologie (ANM) arat? c?, luni, 2 august, ?n regiunile sudice ?i sud-estice, canicula ?i disconfortul termic deosebit de accentuat se vor men?ine, dar ?n restul teritoriului valorile termice vor marca o sc?dere semnificativ? fa?? de intervalul precedent. ?n nordul, centrul ?i ?n nord-estul ??rii, instabilitatea atmosferic? va fi temporar accentuat? ?i se va manifesta prin perioade cu intensific?ri ale v?ntului, vijelii, frecvente desc?rc?ri electrice, averse cu caracter toren?ial ?i pe alocuri c?deri de grindin?. Astfel de fenomene se vor semnala pe arii mai restr?nse ?i ?n rest, cu o probabilitate mai mare ?n sud-est. ?Temperaturile maxime se vor ?ncadra de la 26…28 de grade ?n Maramure? ?i nordul Moldovei, p?n? ?n jurul a 40 de grade ?n sudul Olteniei ?i al Munteniei, iar cele minime vor fi cuprinse ?ntre 12 ?i 24 de grade.?n jurul Bucure?tiului, vremea se va men?ine canicular? ?i cu disconfort termic deosebit de accentuat. Cerul va fi variabil, mai mult senin diminea?a ?i noaptea, iar v?ntul va sufla slab ?i moderat. Temperatura maxim? va fi de 38…39 de grade, iar cea minim? de 21…23 de grade. ?Administra?ia Na?ional? de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru luna august. Potrivit ANM, ?n intervalul 2 – 30 august, vremea va fi foarte cald?, cu valori termice mai ridicate dec?t cele specifice perioadei, iar ?n unele zone valul de canicul? va persista.?Astfel, ?n s?pt?m?na 02.08.2021 – 09.08.2021, valorile termice vor fi mai ridicate dec?t cele specifice pentru aceast? perioad?, ?n toate regiunile, dar cu o abatere termic? pozitiv? mai accentuat? ?n cele sudice ?i sud-vestice. Regimul pluviometric va fi deficitar ?n cea mai mare parte a ??rii, dar mai ales ?n zonele montane. ??n s?pt?m?na 09.08.2021 – 16.08.2021, temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate dec?t cele normale pentru acest interval, ?n cea mai mare parte a ??rii, dar mai ales ?n regiunile sud-vestice. Cantit??ile de precipita?ii vor fi ?n general deficitare ?n jum?tatea vestic? a ??rii, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru aceast? s?pt?m?n?. ??n s?pt?m?na 16.08.2021 – 23.08.2021, temperaturile medii vor fi u?or mai ridicate dec?t cele specifice pentru aceast? perioad?, ?n jum?tatea sud-vestic? a teritoriului, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric se va situa ?n general ?n jurul celui normal pentru aceast? s?pt?m?n?, la nivelul ?ntregii ??ri. ??n s?pt?m?na 23.08.2021 – 30.08.2021, mediile valorilor termice se vor situa u?or peste cele specifice pentru acest interval, ?n jum?tatea de sud-vest a ??rii, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru aceast? perioad?. Cantit??ile de precipita?ii estimate pentru aceast? s?pt?m?n? vor fi ?n general excedentare ?n jum?tatea estic? a ??rii, dar mai ales ?n nord-est, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.APIA si SUBVENTIIPrezenta?i actele la controlul APIA! Agroinfo , 02 august 2021 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? fermierii care sunt inclu?i ?n e?antionul de control c? au obliga?ia de a prezenta toate documentele solicitate de inspectorii APIA.Ca ?n fiecare an,?APIA se bazeaz? pe cooperarea ?i sprijinul fermierilor pentru ca aceast? activitate de control?s? se desf??oare ?n mod corespunz?tor, ?in?nd cont de situa?ia special? ?i de normele de siguran?? care trebuie respectate, informeaz? APIA Gorj, ?n Buletinul lunar. ?La completarea solicit?rii de sprijin, fermierul a semnat un angajament prin care care si-a exprimat acordul cu efectuarea controalelor ?n ceea ce prive?te Cererea unic? de plat?.Inspectorii care efectueaz? controlul pe teren au dreptul: - s? solicite fermierului prezent la fa?a locului, identificarea pe teren a limitelor parcelelor declarate; - s? solicite documentele legate de scopul controlului ?i efectuarea de fotocopii ale documentelor, ?n func?ie de caz; - s? solicite fermierului accesul ?n exploata?ie pentru a verifica: num?rul de animale, depozitele de materiale (magaziile), existen?a platformei de gunoi de grajd, existen?a instala?iilor utilizate pentru irigat ?i a celor de administrare a pesticidelor, etc.Efectuarea controlului pe teren ?n vederea identific?rii/stabilirii suprafe?ei parcelelor declarate ?i a verific?rii culturilor declarate sau activit??ii minime efectuate, se poate face ?i ?n lipsa fermierului controlat, inspectorul av?nd suficiente elemente pentru identificarea ?i determinarea suprafe?elor declarate de fermieri ?n cererea de plat?, sub semn?tura acestuia.Totu?i, anun?area controalelor la fa?a locului se va face obligatoriu, ?n cazul controalelor pe teren care au ca scop de control verificarea cerin?elor ?i standardelor relevante pentru ecocondi?ionalitate ?i a angajamentelor privind m?surile de dezvoltare rural? (M10, M11, M8 ?i M15), sau ?n cazul controalelor executate ?n urma selec?iilor manuale, la solicitare (sesiz?ri/autosesiz?ri, contesta?ii, etc.). ?n cazul ?n care fermierul/beneficiarul,? de?i notificat, nu poate fi prezent, acesta este obligat s? ?mputerniceasc? o alt? persoan? ?n baza unei declara?ii pe propria r?spundere ?i a unei copii dup? buletinul sau cartea de identitate a beneficiarului exploata?iei, documente care vor fi anexate dosarului de control.Odat? cu anun?ul controlului, fermierul va fi ?n?tiin?at c? trebuie s? prezinte documente necesare ?n func?ie de scopul controlului, (ex. planul de fertilizare, caietul de agromediu/agricultura ecologic?, documente de utlizare a apei pentru iriga?ii, certificat de atestare profesional? eliberat de unit??ile fitosanitare care atest? activitatea de utilizare a produselor de uz fitosanitar pentru substan?ele din lista I si II de toxicitate, eviden?a produselor folosite pentru tratamentul plantelor, raportul de control ?ntocmit de OC, bonuri de consum, contracte si facturi pentru prestari servicii, etc).?n contextul actual al pandemiei COVID-19, fermierii/beneficiarii pot transmite la solicitarea inspectorilor APIA, documentele mai sus mentionate ?n format electronic. Controlul realizat ?n prezen?a fermierului este la fel de important ca cel realizat ?n absen?a acestuia, ?ns? dac? situa?ia o? impune, trebuie s? fie luate toate m?surile necesare pentru a se asigura c? fermierul este prezent atunci c?nd se realizeaz? controlul. A?adar, fermierii selecta?i la control au obliga?ia: s? permit? accesul inspectorilor pe terenul fermei; s? prezinte inspectorilor informa?ii ?i documente legate de scopul controlului; s? delimiteze parcelele, la fa?a locului, dac? pe parcelele ?nvecinate a fost ?nfiin?at? aceea?i cultur?.?n cazul ?n care fermierul refuz? sau restric?ioneaz? accesul ?n exploata?ie a reprezentan?ilor APIA, pentru efectuarea controlului la fa?a locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin devine neeligibil.Agricultura de precizie aduce puncte suplimentare pentru finan?are prin Subm?sura 4.1 , agrointeligenta.ro - 2 august 2021 Toamna aceasta se va publica ghidul pentru ob?inerea de finan?are nerambursabil? pentru ”Investi?ii ?n exploata?ii agricole” din cadrul Programului na?ional de dezvoltare rural? finan?at prin FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURAL?.Acesta aduce detaliile de ordin tehnic ?i cuprinde setul de informa?ii necesare solicitantului pentru preg?tirea, derularea ?i implementarea proiectului. Fermierii rom?ni pot aplica pentru finan?are astfel ?nc?t s? ??i tehnologizeze propriile ferme cu solu?ii noi ?i performante.Unul din obiectivele generale ale finan??rii este ?mbun?t??irea performan?elor generale ale exploata?iilor agricole prin cre?terea competitivit??ii activit??ii agricole, a diversific?rii activit??ilor agricole ?i a cre?terii calit??ii produselor ob?inute.Av?nd ?n vedere c? pentru prima dat? ?n criteriile pentru punctaj sunt incluse ?i investi?iile corporale ?i necorporale legate de Agricultura de precizie, speciali?tii de la Vantage – singura companie din Rom?nia dedicat? agriculturii de precizie – ??i vin ?n ajutor cu r?spunsul la c?teva ?ntreb?ri importante legate de investi?iile din subm?sura 4.1. si 4.2.Ce achizi?ii din portofoliul Vantage pot face fermierii prin M?sura 4.1?Speciali?tii Vantage ?n agricultur? de precizie au f?cut o selec?ie de produse (link ) care cresc performan?ele fermei ?i se potrivesc pentru ob?inerea de puncte suplimentare.Cea mai important? categorie de produse sunt solu?iile de ghidare prin GPS a utilajelor de la Trimble (link ). Cu ajutorul acestora fermierii pot: lucra mai rapid, mai eficient, ?n orice condi?ii p?str?nd acela?i standard indiferent de lucrare sau operator.O alt? categorie de solu?ii care ?i ajut? pe fermieri s? ??i creasc? performan?a prin urm?rirea mult mai precis? a tuturor activelor din ferm? este platforma de monitorizare utilaje, combustibil ?i operatori FarmTrack (link ). Acesta ?i ajut? pe fermierii s?: Beneficieze de o raportare simpl?, exact? ?i eficient?; S? ??i asigure alocarea ?i planificarea lucr?rilor agricole ?ntr-un mod optim; S? controleze procesele de lucru din ferm?.Tot pentru monitorizarea ?n ferm?, ?ns? pentru fermierii care vor s? mearg? un pas mai ?nainte putem pune la dispozi?ie platforma integrat? GeoScan (link ) care aduce pe l?ng? integrarea cu FarmTrack ?i imagini satelitare pentru vizualizarea culturilor, monitorizarea pivo?ilor ?i management iriga?ii dar ?i monitorizare date meteo.O solu?ie accesibil?, ?i u?or de folosit sunt sta?iile meteo (link ), care vin cu punctaj at?t pentru agricultura de precizie dar ?i pentru predictibilitatea datelor ?i managementul datelor. Astfel, o sta?ie meteo simpl? care ar trebui s? nu lipseasc? din nici o ferm? poate face diferen?a ?n aprobarea proiectului.Pentru cei care ?tiu c? sem?natul nu mai poate fi corectat, avem si solu?ia Precision Planting ( link )care transform? sem?n?toarea veche ?ntr-una performant? ?i precis?.?ns? propunerile noastre pentru finan?area nu se limiteaz? doar la solu?iile legate de agricultur? de precizie. Vantage propune ?i utilaje inteligente care ?n combina?ie cu solu?iile de ghidare GPS-ul pot aduce punctaj pentru componenta de agricultur? de precizie.?n portofoliul nostru po?i g?si utilaje de erbicidat autopropulsate sau tractate din gama Berthoud (Link ) cu ajutorul c?rora po?i stropi extrem de precis ?i MA-uri pentru distribuirea de ?ngr???minte din gama Vicon (Link ) cu care po?i s? fertilizezi cu rat? variabil? ?n parcelele tale folosind sec?iuni de numai 1 metru.Ce tip de ferme pot include astfel de achizi?ii ?n proiect?Proiectul este potrivit pentru orice tip de ferm?, de orice dimensiuni ?i se poate preta at?t pentru sectorul vegetal c?t ?i pentru sectorul zootehnic.Cum se deruleaz? achizi?ia?Achizi?ia se deruleaz? prin intermediul AFIR. Produsele trebuie incluse ?n proiecte care vor fi ?ntocmite conform cerin?elor specifice ale PNDR.Ce criterii pot urm?ri fermierii ?n alegerea produselor pe care ?i le doresc.Cele mai importante lucruri pe care fermierii trebuie s? le urm?reasc? ?n redactarea proiectelor sunt:produsele sau serviciile sa fie eligibile conform criteriilor de selec?ie, s? fie justificate temeinic ?n cadrul Studiului de fezabilitate sau Proiectului Tehnic, s? ?i fie de un real folos, s? aleag? produse de calitate pentru a fi func?ionale minim pe perioada de implementare ?i de monitorizare a proiectului.Pentru mai multe detalii po?i contacta speciali?tii Vantage aici – sau ne po?i suna la 0747134135Interes major al legumicultorilor pentru noul ajutor de minimis pentru legume ?n spa?ii protejate, care ?nlocuie?te programul ”Tomate rom?ne?ti”; ?nscrierile s-au ?ncheiat, urmeaz? verificarea dosarelor , lantulalimentar 2021-08- Au fost primite 14.239 de cereri, la nivel na?ional, suma total? alocat? pentru anul 2021 fiind 30.785.000 euro. Valorea maxim? a ajutorul de minimis ( oferit din fonduri guvernamentale ) este de 2000 de euro/cultur? 1000 mp/beneficiar, potrivit unui comunicat al MADR.Cele mai multe cereri au fost depuse de fermieri din Olt, 4500, pe locul doi situ?ndu-se fermierii din Gala?i, 3153, ?i pe locul trei cei din Dolj, 1485 cereri.Acest ajutor de minimis legiferat prin HG 651/iunie 2021, ?nlocuie?te programul ”Tomate rom?ne?ti” lansat de PSD ?n 2017. ?n plus fa?? de tomate, mai sunt considearte eligibile ?i alte specii de legume: ardei gras ?i/sau ardei lung, castrave?i ?i vinete. Valoarea schemei de sprijin este la fel ca valoarea schemei de sprijin a fostului program Tomate rom?ne?ti.Pentru derularea noii scheme de minimis este implicat? ?i APIA, institu?ie de inspira?ie european?, al?turi de direc?iile agricole. ?n trecut, pentru derularea programelor de minimis, numai direc?iile agricole au avut competen?e, acestea fiind conduse de directori numi?i politic.Dovada ob?inerii produc?iei de legume ob?inute ?n spa?ii protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila din carnetul de comercializare.Valorificarea produc?iei va fi fc?ut? ?n perioada 2 noiembrie-2 decembrie.Secretar de stat: Agricultura pentru subven?ie nu o s? mai existe! Ciprian Voinea , 2 august 2021Fermierii ?veritabili” trebuie s? tr?iasc? din veniturile pe care le ob?in, iar agricultura pentru subven?ie nu o s? mai existe, a declarat secretarul de stat George C??ean din Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Din aceast? perspectiv?, fermele mici trebuie s? devin? ferme integrate ?i nu s? r?m?n? doar v?nz?toare de materie prim?, sus?ine George C??ean.Declara?iile au fost f?cute la Borsec, ?n cadrul unei dezbateri despre agricultura din zonele montane, informeaz? AGERPRES?Propunerile pe care le-am f?cut celor prezen?i (sunt), ?n primul r?nd, schema de calitate ?lapte de f?n?, care vizeaz? dezvoltarea acestor ferme de familie, ferme care trebuie s? devin? ferme integrate, procesare, comercializare, nu doar produc?ie de materie prim?”, a spus George C??ean.El a ar?tat c? ?n prezent sunt dou? feluri de fermieri: cel care face agricultur? pentru subven?ie, ?care pe termen scurt nu o s? mai existe”, ?i ?fermierul care face agricultur? ?i tr?ie?te din veniturile pe care le ob?ine”, f?r? s? a?tepte subven?ie. Acesta ar fi, de fapt, fermierul ?veritabil”, ?n opinia lui C??ean.Secretarul de stat s-a mai referit, ?n cadrul dezbaterii, la necesitatea unor modific?ri la ordonan?a ce vizeaz? organizarea, administrarea ?i exploatarea paji?tilor permanente ?i i-a invitat pe cei prezen?i s? fac? propuneri ?n acest sens.“Exist? nevoie de modific?ri legislative, la ceea ce ?i lucr?m, OUG 34 din 2013 este ordonan?a care aduce ?n buna gestionare p??unile, paji?tile comunale ?i ?n dialogul pe care l-am avut le-am propus celor prezen?i s? fac? ?i ei propuneri pentru modific?rile pe care le vom aduce la acest cadru legislativ, astfel ?nc?t s? nu mai fie nevoie de alte modific?ri pentru a vorbi despre bunul comunit??ii, de care se folosesc cei din comunitate”, a ar?tat George C??ean.Acesta a vorbit ?i despre perspectivele pe termen lung ?n domeniu, respectiv strategiile Comisiei Europene.“Vorbim despre ambi?iile pe care Comisia European? le are pentru 2030, Green Deal, cu cele dou? strategii, ?n principal ?Farm to Fork?, lan?ul scurt alimentar – ?i aici avem nevoie de consolidare ?i acces la pia?? pentru ceea ce noi producem”, a subliniat oficialul MADR.Dezbaterea de la Borsec a avut loc ?n cadrul ?Cea1 Borsec Festival”, la eveniment particip?nd ?i prefectul jude?ului Harghita, Szabo Zsolt. Fermierii au accentuat necesitatea unor politici constante ?i coerente ?n domeniu, dar au prezentat ?i problemele specifice cu care ei se confrunt?.APIA: Valoarea ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor , meatmilk , 2 august 2021 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, informeaz? c? efectueaz? plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, solicitat prin cererile de plat? aferente serviciilor prestate ?n luna mai 2021, ?n sum? de 1.245.343,55 lei, pentru un num?r de 27 solicitan?i. Suma autorizat? la plat? se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), pentru solicitan?ii care au accesat aceast? form? de ajutor de stat. Plata este efectuat? ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare. SERVICIUL RELA?II CU PUBLICUL ?I COMUNICAREAFIR: Absorb?ia fondurilor europene pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? a ajuns la 80% , meatmilk , 2 august 2021 AFIR-Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale a efectuat p?n? ?n prezent pl??i ?n valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezint? un grad de absorb?ie a fondurilor europene de 80%. Men?ion?m c? valoarea pl??ilor efectuate ?n conturilor beneficiarilor Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferent? at?t proiectelor de investi?ii, c?t ?i pl??ilor directe pentru agromediu ?i clim?.?Procentul de 80% pe care l-am atins ?n absorb?ia fondurilor europene gestionate la nivelul Agen?iei nu reprezint? doar o cifr? statistic?, ci ?nseamn? efortul conjugat al beneficiarilor Programului Na?ional de Dezvoltare Rural?, fie c? sunt fermieri, antreprenori sau autorit??i publice. Acest procent onorant este ?i rezultatul muncii sus?inute a ?ntregului colectiv al AFIR, care nu a precupe?it niciun efort pentru a duce la bun sf?r?it toate ?intele propuse. ?Pentru noi to?i, o absorb?ie c?t mai ridicat? a finan??rilor disponibile reprezint? un cumul de investi?ii agricole ?i non-agricole realizate ?n mediul rural, ?nseamn? modernizare ?n infrastructura de la sat, ?nseamn? ?n cele din urm? cre?terea satului rom?nesc.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.Cu toate c? exerci?iul financiar 2014 – 2020 s-a ?ncheiat ?i ne afl?m ?n perioada de tranzi?ie dintre programe, AFIR mai are la dispozi?ie 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiar? pus? la dispozi?ie, ultima plat? put?nd fi f?cut? p?n? la 31 decembrie 2023.Cele mai multe proiecte finan?ate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro,prin subm?sura 6.3. De asemenea, un num?r mare de tineri fermieri, respectiv 11.858 au contractat fonduri ?n valoare de 456,6 milioane de euro. Prin subm?surile 4.1 ?i 4.1a, AFIR a finan?at 2.490 de investi?ii ?n exploata?ii agricole ?i pomicole, valoarea contractelor de finan?are ?ncheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro, o sum? important? care a contribuit la modernizarea ?i dezvoltarea agriculturii din ?ara noastr?.Totodat?, AFIR a ?ncheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 contracte de finan?are pentru investi?ii non-agricole prin subm?surile 6.2 ?i 6.4. Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol este se ridic? la 278 milioane? de euro, finan?are esen?ial? pentru anumite categorii de me?te?ugari, dar ?i pentru cei care ??i suplimenteaz? veniturile insuficiente din ramura agricol?.Pentru procesarea produselor agricole ?i pomicole au fost contractate 700 proiecte de modernizare ?i dezvoltare a unit??ilor de procesare, prin subm?surile 4.2, 4.2a ?i schemele GBER ?i de minimis aferente, valoarea finan??rilor nerambursabile este de aproximativ 475 milioane de euro. Astfel, procesatorii finan?a?i prin PNDR 2020 au reu?it s? fac? pasul de la produc?ia de materie prim? la produse procesate, ad?ug?nd plus valoare muncii lor.De asemenea, pentru investi?ii ?n dezvoltarea, modernizarea ?i adaptarea infrastructurii agricole, silvice ?i de iriga?ii, AFIR a finan?at 848 de proiecte, ?n valoare de peste 684 milioane de euro. ?n plus, AFIR a sprijinit financiar ?i 2.128 de investi?ii de utilitate public? prin subm?surile 7.2 ?i 7.6, cu fonduri nerambursabile ?n valoare de 1,43 miliarde? de euro, fonduri europene extrem de necesare pentru tot ce ?nseamn? infrastructur? de ap?, ap? uzat?, drumuri, c?t ?i infrastructur? educa?ional?, social? ?i de patrimoniu din mediul rural.Preciz?m, totodat?, c? valorile prezentate includ ?i investi?iile finan?ate de AFIR, prin PNDR 2020, ?n arealul ITI – Delta Dun?rii.Aproape 38 milioane euro pentru asigurarea produc?iei agricole ?i grupurile de produc?tori, de la sf?r?itul lui iulie , Luni, 02 August 2021 , Mihaela Prevenda La sf?r?itul lunii iulie, Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a lansat primele sesiuni din acest an disponibile prin Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020 (PNDR 2020). Mai jos, calendarul estimativ publicat de AFIR pentru lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor aferente anului 2021.P?n? ?n prezent, sunt lansate dou? m?suri, respectiv cea pentru asigurarea produc?iei agricole ?i cea destinat? grupurilor de produc?tori.Subm?sura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor” este func?ionl? ?n perioada 28 iulie – 31 octombrie 2021, av?nd o alocare financiar? disponibil? de 31,2 milioane euro, cu sprijin nerambursabil de 70%.Depunerea cererilor de finan?are pentru sectorul vegetal – cultura de toamn? 2020, cultura de prim?var? 2021 ?i sectorul zootehnic (pentru poli?ele de asigurare ?ncheiate ?n anul 2021) se realizeaz? continuu, p?n? la epuizarea fondurilor.Subm?sura 9.1 ??nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul agricol” este func?ional? ?n perioada 29 iulie – 29 octombrie 2021, av?nd o alocare financiar? disponibil? de 6,7 milioane euro.Pot ob?ine finan?are grupurile de produc?tori din sectorul agricol care sunt recunoscute oficial de c?tre Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) ?nainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legisla?iei na?ionale ?n vigoare. De asemenea, sunt eligibile ?i grupurile de produc?tori care au ob?inut recunoa?tere at?t pentru produse ?i/sau grupe de produse sprijinite prin subm?sura 9.1, c?t ?i pentru produse ?i/sau grupe de produse sprijinite prin subm?sura 9.1a. ?n acest caz, sprijinul se va acorda pe baza valorii produc?iei comercializate (VPC) aferente produselor/grupelor de produse sprijinite prin subm?sura 9.1.Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din ?nfiin?area ?i func?ionarea grupurilor de produc?tori din sectorul agricol, prev?zute ?n planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% ?i nu poate s? dep??easc? 10% din valoarea produc?iei comercializate (VPC) ?n primii 5 ani de la recunoa?tere. Suma maxim? acordat? este de 100.000/an.Sprijinul se va pl?ti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, ?n tran?e anuale, pe o perioad? care nu poate dep??i cinci ani de la data la care grupul de produc?tori a fost recunoscut, astfel: Anul I - 10%, Anul II - 8%,·Anul III - 6%, Anul IV - 5%, Anul V - 4%. AFIR si FINANTARIMinisterul Agriculturii anun?? finan??ri, finan??ri, finan??ri…2 august 2021, Ciprian VoineaMinisterul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale reaminte?te, printr-un anun? postat pe pagina de Facebook a institu?iei, c? la sf?r?itul lunii iulie s-au lansat primele sesiuni de finan??ri din acest an disponibile prin PNDR 2020. Astfel, finan??ri de peste 37 de milioane de euro din PNDR 2020 sunt disponibile prin AFIR pentru grupurile de produc?tori ?i asigurarea produc?iei agricole.Pentru subm?sura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor” sesiunea de depunere a cererilor se face ?n perioada 28 iulie – 31 octombrie 2021. Condi?iile de eligibilitate pot fi consultate aici.Alocarea financiar? disponibil? este de 31,2 milioane de euro, cu sprijin nerambursabil de 70%, iar depunerea cererilor de finan?are pentru sectorul vegetal – cultura de toamn? 2020, cultura de prim?var? 2021 ?i sectorul zootehnic (pentru poli?ele de asigurare ?ncheiate ?n anul 2021) se realizeaz? continuu, p?n? la epuizarea fondurilor.Pentru subm?sura 9.1 ??nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul agricol” sunt disponibile finan??ri ?n valoare de 6,7 milioane de euro, iar depunerea cererilor de finan?are se face ?n perioada 29 iulie – 29 octombrie 2021,Pot ob?ine finan?are Grupurile de produc?tori din sectorul agricol, care sunt recunoscute oficial de c?tre MADR ?nainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legisla?iei na?ionale ?n vigoare. Sunt eligibile de asemenea ?i grupurile de produc?tori care au ob?inut recunoa?tere at?t pentru produse ?i/ sau grupe de produse sprijinite prin subm?sura 9.1, c?t ?i pentru produse ?i/ sau grupe de produse sprijinite prin subm?sura 9.1a. ?n acest caz, sprijinul se va acorda pe baza valorii produc?iei comercializate (VPC) aferente produselor/ grupelor de produse sprijinite prin subm?sura 9.1.Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din ?nfiin?area ?i func?ionarea grupurilor de produc?tori din sectorul agricol, prev?zute ?n planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% ?i nu poate s? dep??easc? 10% din valoarea produc?iei comercializate (VPC) ?n primii 5 ani de la recunoa?tere. Suma maxim? acordat? este de 100.000 de euro/an.Acesta se va pl?ti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, ?n tran?e anuale, pe o perioad? care nu poate dep??i cinci ani de la data la care grupul de produc?tori a fost recunoscut, astfel: Anul I – 10%, Anul II – 8%,·Anul III – 6%, Anul IV – 5%, Anul V – 4%, se precizeaz? ?n anun?ul MADR.AFIR, noutati despre un drept al beneficiarilor de fonduri europene, august 2, 2021 AFIR reaminteste beneficiarilor Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 (PNDR 2020) si solicitantilor de fonduri europene nerambursabile ca aplicarea stampilei ca modalitate de autentificare a documentelor si inscrisurilor este voluntara si nu reprezinta un motiv pentru respingerea documentelor sau documentatiilor depuse la institutii si autoritati publice. Baza legala pentru eliminarea stampilei pentru persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat si entitatile fara personalitate juridica este Ordonanta Guvernului 17/2015 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare si modificarea si completarea unor acte normative – Articolul V (OUG 17/2015), iar pentru autoritatile si institutiile publice este ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 3 iulie 2019 – privind Codul administrative – articolul 627 (OUG 57/2019).Interdictia respingerii documentelor fara stampila de catre autoritatile si institutiile publice este intarita si de prevederea OUG 17/2015 conform careia ”Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entitatilor fara personalitate juridica, precum si persoanelor juridice de drept public aplicarea stampilei pe declaratii, cereri, contracte sau orice alte documente sau inscrisuri, savarsita de catre persoana din cadrul unei institutii sau autoritati publice, constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acesteia, conform prevederilor legale.”AFIR este una dintre primele institutii publice care a implementat mecanisme electronice on-line de preluare si de procesare a documentatiilor de lucru, in speta a documentatiilor necesare accesarii fondurilor europene si implementarii proiectelor de investitii finantate prin PDNR 2020. Acest mecanism este functional inca din anul 2018, astfel incat pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativitatii stampilarii documentelor este doar una dintre masurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europeneAFIR are, de asemenea, capacitatea institutionala de a aplica prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea inscrisurilor in forma electronica la nivelul autoritatilor si institutiilor publice, fara ca beneficiarii PNDR 2020 sa fie obligati sa schimbe modalitatea de lucru si de comunicare cu institutia.In acest sens, precizam ca pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnaturii electronice din etapa de contractare si pana la ultima transa de plata este obligatorie, incepand din august 2018.In urma demersurilor facute, o serie de documente sunt obtinute direct de catre AFIR prin interogarea bazelor de date ale institutiilor publice abilitate in emiterea acestora – Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) pentru verificarea inscrisurilor fermierilor, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatatiile zootehnice prin Registrul National al Exploatatiilor (RNE), Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) pentru extrasul de carte funciara, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Roman (ROCRIS).Mai mult, incepand cu luna martie 2020, corespondenta interna si externa a Agentiei este complet digitalizata si semnata electronic la toate palierele de decizie.Inca de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitantilor folosirea semnaturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hartiei si de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. In contextul actual, utilizarea semnaturii electronice este vitala, cu atat mai mult cu cat aceasta are forta juridica a inscrisurilor autentice atat ca reprezentare institutionala, cat si sub semnatura privata.ALTELERom?nia are pu?in peste 4,9 milioane de pensionari. C?t este pensia medie ?i c?t primesc fo?tii agricultori 2 august 2021, 08:39 de Afrodita Cicovschi Rom?nia are pu?in peste 4,9 milioane de pensionari. C?t este pensia medie ?i c?t primesc fo?tii agricultori Rom?nia avea la finalul lunii martie 4.902.657 persoane, ?n sc?dere cu 41.097 persoane fa?? de perioada corespunz?toare a anului 2020 ?i cu 28.711 fa?? de sf?r?itul lunii decembrie 2020, conform datelor centralizate de Ministerul MunciiDin total, 95,13% erau pensionari de asigur?ri sociale de stat (4.663.786 persoane) ?i 4,87% pensionari agricultori (238.871 persoane). La 31 martie 2021, comparativ cu aceea?i perioad? din 2020, num?rul pensionarilor de asigur?ri sociale de stat a fost mai mic cu 5.529 persoane, iar pensia medie a fost mai mare cu 223 lei . Propor?ia cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigur?ri sociale de stat o aveau pensionarii pentru limit? de v?rst? - 78,37%, corespunz?toare unui num?r de 3.654.881 persoane. Pensia acestora (1.797 lei) a fost ?n luna martie 2021 mai mare cu 241 lei fa?? de perioada corespunz?toare a anului trecut. Din totalul pensionarilor de asigur?ri sociale de stat cu pensie anticipat? ?i pensie anticipat? par?ial?, femeile reprezentau 52,42%, iar din totalul pensionarilor de asigur?ri sociale de stat cu pensie pentru limit? de v?rst?, femeile reprezentau 55,64. Conform informa?iilor furnizate de Casa Na?ional? de Pensii Publice, ?n luna martie 2021, din totalul pensionarilor de asigur?ri sociale de stat 29,12% aveau pensia p?n? la nivelul de pensie de 1.000 lei. C??tigul salarial mediu brut era de 5.785 lei, pensia medie asigur?ri sociale de stat reprezent?nd 27,64% din c??tigul salarial mediu brut ?i 45,08% din c??tigul salarial mediu net (3.547 lei).?n ceea ce prive?te pensionarii proveni?i din fostul sistem de asigur?ri sociale pentru agricultori, ?n num?r de 238.871 persoane la sf?r?itul lunii martie 2021, 92,44% primeau pensii pentru limit? de v?rst?, 0,22% pensii de invaliditate ?i 7,34% pensii de urma?. Pensia medie era de 644 lei, cu 81 lei mai mare dec?t ?n luna martie 2020. Pensionarii cu limit? de v?rst? aveau o pensie medie de 672 lei, cu 83 lei mai mare dec?t ?n luna martie 2020. Conform datelor MMPS, la finele lunii martie 2021 se aflau ?n plat? 206 de beneficiari de ajutor social tip pensie, cu 41 persoane mai pu?in dec?t ?n perioada corespunz?toare a anului trecut, ajutorul social mediu pe care l-au primit fiind ?n cuantum de 380 lei. ?n trimestrul I 2021 s-au acordat conform Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemniza?ii ?i sporuri invalizilor, veteranilor ?i v?duvelor de r?zboi ?i Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r?zboi, precum ?i unele drepturi ale invalizilor ?i v?duvelor de r?zboi, drepturi ?n valoare medie de 718 lei/persoana pentru 37.866 persoane, cu 8.644 persoane mai pu?in fa?? de perioada corespunz?toare a anului trecut. La sf?r?itul lunii martie 2021, 7.678.435 persoane participau la fondurile de pensii administrate privat Pilonul II, cu 147.234 persoane mai mult fa?? de 31 martie 2020. Cei mai mul?i participan?i la sistemul pensiilor private erau cei cu v?rste cuprinse ?ntre 25 ?i 45 de ani (4.902.541). ?n ce prive?te actualul nivel al pensiei, acesta este de 1.603 lei, conform statisticilor Casei Na?ionale de Pensii Publice (CNPP) pe luna iulie.AFF: Ionu? Diaconeasa va coordona Grupul de lucru pentru certificare european?, indica?ii geografice, scheme de calitate ?i produse tradi?ionale , agrointeligenta.ro - 2 august 2021 Asocia?ia For?a Fermierilor (AFF) anun?? demararea unei colabor?ri relevante cu expertul Ionu? Diaconeasa pentru construc?ia unui Grup de lucru pentru certificare european?, indica?ii geografice, scheme de calitate ?i produse tradi?ionale. ?n acela?i timp, Ionu? Diaconeasa va deveni consultant de specialitate, pe acelea?i teme, al Grupului Agrointeligen?a, lider ?n informarea ?i sus?inerea fermierilor.??i mul?umesc lui Ionu? Diaconeasa pentru c? acceptat propunerea noastr?. Asocia?ia For?a Fermierilor va oferi suport membrilor s?i pentru realizarea dosarelor de acreditare pentru schemele na?ionale ?i europene de calitate ?i de protec?ie geografic?. ?intim zone relevante din sectorul agroalimentar rom?nesc, juc?tori importan?i ?i dedica?i. De asemenea, ?i vom sprijini pe produc?torii de produse tradi?ionale s? ??i dezvolte afacerile ?i s? fructifice, prin intermediul asocia?iei noastre, toate oportunit??ile din pia??. Ne vom implica ?i ?n zona de evenimente, inclusiv t?rguri de profil, ?n ?ar? ?i ?n str?in?tate. Punem agricultura ?n ofensiv?, pe toate fronturile!”, a spus Vlad Macovei, pre?edintele Asocia?iei For?a Fermierilor ?i fondator Agrointeligen?a. ?Accept cu mare bucurie invita?ia AFF ?i Agrointeligen?a pentru c? ?ntotdeauna mi-au pl?cut provoc?rile al?turi de campioni! Ascult?nd fermierii, inform?ndu-i corect ?i la timp, ?nv???nd unii de la ceilal?i, ?mi propun ca al?turi de ceilal?i colegi, s? pot oferi, ?n continuare, valoare ad?ugat? comunit??ilor din Rom?nia. Vorbim de proiecte complexe, complete ?i mature, care aduc dezvoltare ?i oportunit??i pe mai multe axe!”, a spus Ionu? Diaconeasa.Ionu? Diaconeasa este inginer agronom, are un master ?n dezvoltare rural? ?i este doctorand la USAMV Cluj – Practici Agrotehnice Conservative. P?n? ?n 2016, a activat ?n cadrul unei companii multina?ionale. A fost, timp de trei ani, consilierul ministrului Agriculturii, Petre Daea, unde a avut ?n monitorizare produsele certificate pe scheme europene de calitate ?i produsele rom?ne?ti tradi?ionale. ?n 2020 a activat o scurt? perioad? la AFIR, iar apoi, p?n? ?n prezent, este implicat ?n sectorul privat, unde face consultan?? pe indica?ii geografice ?i dezvoltare rural?, ?n mai multe localit??i. Barometru BNP Paribas: Puterea de cump?rare a rom?nilor, printre cele mai sc?zute din Europa, dup? un an de pandemie; 69% dintre rom?ni vor s? fac? economii, peste media UE , Roxana Rosu , 02.08.2021, Inten?ia de a economisi a crescut ?n 2021 cu 3 puncte procentuale la nivelul ?ntregii Europe, peste jum?tate dintre consumatori av?nd ?n plan s? pun? bani deoparte (54%), iar rom?nii sunt cei mai categorici, de?i procentul a r?mas constant fa?? de anul trecut, la 69%,arat? o analiz? realizat? de BNP Paribas.?n ceea ce prive?te puterea de cump?rare, marea majoritate spun c? ea s-a deteriorat, printre cele mai ridicate procente din Europa, ?n condi?iile ?n care doar 21% dintre rom?ni cred c? puterea lor de cump?rare a crescut ?n ultimul an.?????La nivel european, 46% dintre consumatori sunt de p?rere c? puterea de cump?rare a r?mas stabil?, o cre?tere cu 2 puncte procentuale fa?? de anul trecut. ?n acela?i timp, se observ? o cre?tere cu 5 puncte procentuale (37%) a celor care spun c? puterea lor de cump?rare a sc?zut ?n ultimul an.Cea mai mare cre?tere a inten?iei de a economisi fa?? de 2020 se observ? ?n r?ndul italienilor (cre?tere cu 11 pp, p?n? la 51%), urma?i de englezi (cre?tere cu 6 pp, p?n? la 63%) ?i francezi (cre?tere cu 5 pp, p?n? la 40%).??????Referitor la p?rerea despre situa?ia general? din ?ara lor, trendul este ?n unanimitate unul negativ, ?n toate cele 15 state participante la studiu, de altfel cel mai sc?zut scor din anul 2015 p?n? ?n prezent (4.7 puncte media la nivelul Europei ?n 2021).Rom?nii r?m?n, ca ?i anul anterior, printre cei mai pesimi?ti europeni, valoriz?nd cu doar 4.2 puncte din 10 situa?ia pe plan local. Vezi : ……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordonan?a de urgen?? nr. 39/2021 pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea ?i desf??urarea recens?m?ntului popula?iei ?i locuin?elor din Rom?nia ?n anul 2021, Guvernul Rom?niei Modificat de L 204/2021 la 29.07.2021?Ordinul nr. 1.196/2021 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 749 din 02.08.2021. A intrat ?n vigoare la 02.08.2021Ordinul nr. 1.197/2021 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 749 din 02.08.2021. A intrat ?n vigoare la 02.08.2021Hot?r?rea nr. 1915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan?elor ?i preparatelor stupefiante ?i psihotrope, Guvernul Rom?niei , Modificat de HG 806/2021 la 02.08.2021Norma metodologic? de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan?elor ?i preparatelor stupefiante ?i psihotrope din 22.12.2006 , Guvernul Rom?niei Modificat de HG 806/2021 la 02.08.2021Hot?r?rea nr. 806/2021 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan?elor ?i preparatelor stupefiante ?i psihotrope, aprobate prin Hot?r?rea Guvernului nr. 1.915/2006, Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 750 din 02.08.2021. A intrat ?n vigoare la 02.08.2021Legisla?ie european? Regulamentul nr. 1231/2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/833 de instituire a unor m?suri de conservare ?i executare care se aplic? ?n zona de reglementare a Organiza?iei de Pescuit ?n Atlanticul de Nord-Vest, Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n JO L nr. 274 din 30.07.2021. Va intra ?n vigoare la 19.08.2021Regulamentul nr. 1247/2021 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te limitele maxime pentru reziduurile de mandestrobin din struguri ?i c?p?uni (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 272 din 30.07.2021. Va intra ?n vigoare la 19.08.2021Regulamentul nr. 1156/2021 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i a anexei la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei ?n ceea ce prive?te glicozidele steviolice (E 960) ?i rebaudiozida M produs? prin modificarea enzimatic? a glicozidelor steviolice din stevia (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 03.08.2021Regulamentul (CE) NR. 1333/2008 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (Text cu relevan?? pentru SEE), Parlamentul European Va fi modificat de Regulament 1156/2021 la 03.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1246/2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 ?n ceea ce prive?te stabilirea pre?urilor reprezentative ?n sectorul c?rnii de pas?re ?i ?n cel al ou?lor, precum ?i pentru ovalbumin?, Comisia European? , Publicat ?n JO L nr. 272 din 30.07.2021. A intrat ?n vigoare la 30.07.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1248/2021 referitor la m?surile privind bunele practici de distribu?ie pentru produsele medicinale veterinare ?n conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European ?i al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 272 din 30.07.2021. Va intra ?n vigoare la 19.08.2021……………….INTERNEPrimele date de la Ministerul Agriculturii privind noile recolte: Produc?iile medii la hectar sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani la gr?u, rapi?? ?i orz. Fermierii au str?ns gr?ul de pe 60% din suprafa??, rapi?a de pe 70% din total ?i orzul de pe 90% din ceea ce s-a cultivat , Florentina Ni?u , 01.08.2021, Culturile de toamn?, gr?ul, orzul sau rapi?a, au fost recoltate ?n propor?ie de 60-90%, iar produc?iile medii la hectar, din primele date, sunt cele mai bune din ultimii zece ani, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Produc?ia medie de gr?u este de 5,4 tone/hectar, fiind recoltat? peste jum?tate din cultur?. Astfel, dac? trendul se va men?ine, produc?ia total? ar trece de 11 milioane de tone, o cifr? istoric?.?Am recoltat jum?tate din suprafa?a cultivat? cu gr?u ?i suntem ?ntr-o extrem?, adic? sunt zone cu produc?ii mari ?i zone cu produc?ii mai mici, dar de o calitate mai bun?. Ne bucur?m c? am f?cut destul de multe contracte forward ?i vindem recolta la pre?uri foarte bune“, spune Ionu? Lungoci, CEO al cooperativei agricole Dobrogea Sud, care reune?te mai mul?i fermieri din Constan?a sub aceea?i umbrel?, ce cultiv? ?n total circa 20.000 de hectare cu cereale. ?n prezent, pre?ul gr?ului variaz? ?ntre 190 ?i 210 euro/ton? pe bursa Euronext de la Paris.Pre?ul gr?ului de la Marea Neagr? cre?te! 2 august 2021 Ultimele tendin?e ?nregistrate de pre?ul gr?ului pe pia?a interna?onal? i-ar putea bucura pe agricultorii rom?ni, de?i ?i produc?ia autohton?, una apreciat? ca foarte bun?, ar putea fi sub a?tept?ri, din cauza pierderilor cauzate de ploile abundente din preajma perioadei de recoltare.Pre?ul gr?ului de la Marea Neagr? au crescut joi, pe fondul unei alte prognoze ?n sc?dere privind produc?ia de gr?u rusesc, ?ntruc?t condi?iile calde ?i uscate au afectat randamentele din regiunile de produc?ie cheie.Astfel, pre?ul gr?ului rusesc s-a apreciat cu cel pu?in 7 dolari/ton? – o cre?tere de 12,5% – ajung?nd p?n? la 255 de dolari/ton? FOB NTT ?i are poten?ialul de a se deplasa chiar mai sus, respectiv, la 250 de dolari/ton? FOB pentru ?nc?rcarea din septembrie.Gr?ul ucrainean a urmat, de asemenea, mi?carea, cu oferte mai mari cu 11,5% pentru septembrie, ajung?nd la 240-243 dolari/ton? FOB HIPP ?i c??tig?nd astfel ?n jur de 3-5 dolari/ton?, Pe m?sur? ce mi?carea a luat av?nt, ?ns?, a fost raportat? o lips? de oferte ?n a doua jum?tate a zilei.Mi?carea ?nregitrat? de pre?ul gr?ului pe pia?a de de la Marea Neagr? a fost ?nfluen?at? de dou? agen?ii de analiz? ruse?ti care ?i-au degradat prognozele pentru produc?ia de gr?u din Rusia.Agen?ia Ikar, cu sediul la Moscova, ?i-a redus cu 4,5 milioane de tone perspectivele de produc?ie anterioare, p?n? la 77 de milioane de tone – o reducere de 5%.Odat? cu aceasta, agen?ia local? de consultan?? Prozerno ?i-a redus, de asemenea, estimarea cu 3-4 milioane de tone, estim?nd o produc?ie de gr?u de 77-78 milioane de tone, pe fondul condi?iilor de c?ldur? ?i uscare observate ?n anumite p?r?i ale ??rii, inclusiv ?n regiunile de sud, Volga ?i Ural.?n prezent, Departamentul pentru Agricultur? al Statelor Unite (USDA) de?ine o perspectiv? de produc?ie de circa 85 de milioane de tone, dar comer?ul local ?ncepe s? se ?ngrijoreze c? recolta final? s-ar putea situa sub cifr?.?Da, pre?ul gr?ului a crescut brusc. Ar putea fi o reac?ie la sc?derea prognozei recoltei din analiza rus?”, a spus un comerciant.“Toate pie?ele interna?ionale au crescut, de asemenea (…), progozele mai multor anali?ti care vorbesc despre recolt? nu dep??esc 80 de milioane de tone, ci (se situea?) mai jos”, a ar?tat un al doilea comerciant.Anul trecut, Rusia a recoltat 85,9 milioane de tone de gr?u, iar prognoza oficial? a ministerului agriculturii pentru anul de comercializare 2021/22 se ridic? la 81 de milioane de tone.Recolta ?n curs de desf??urare are acum un decalaj fa?? de anul trecut, iar culturile prezint? randamente mai mici dec?t ?n ??aceea?i perioad? a anului trecut.Anun? f?cut ACUM de ANSVSA: Cre?terea porcilor ?n gospod?riile ??r?ne?ti! Agroinfo , : 02 august 2021 - Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) a transmis c?tre Agroinfo un comunicat prin care face preciz?ri legate de cre?terea porcilor ?n gospod?riile ??r?ne?ti. ANSVSA nu interzice cre?terea?porcilor ?n gospod?riile ??r?ne?ti, sus?ine ANSVSA.?Inser?m integral preciz?rile ANSVSA."Ca urmare a informa?iilor eronate ap?rute ?n pres?, av?nd ca scop denaturarea situa?iei reale, preciz?m urm?toarele: Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) NU interzice ?i NU limiteaz? cre?terea porcinelor ?n gospod?riile popula?iei din Rom?nia. ?n urma consult?rilor cu cresc?torii, asocia?iile de fermieri ?i asocia?iile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA ?i MADR) ?n care s-au stabilit anumite reguli generale de biosecuritate.?n propria gospod?rie, fiecare cresc?tor poate cre?te c?te porcine dore?te ?i s? fac? sau nu reproduc?ie. ANSVSA inten?ioneaz? numai s? stabileasc? m?surile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploata?ie, nicidecum s? interzic? cre?terea sau reproduc?ia ?n gospod?riile popula?iei. Astfel, cei care doresc s? fac? reproduc?ie ?i s? v?nd? suine, inclusiv ca persoan? fizic?, vor trebui s? respecte c?teva m?suri suplimentare de biosecuritate, fa?? de ceilal?i cresc?tori, pe ?ntreaga durat? a evolu?iei pestei porcine africane ?n Rom?nia.Responsabilizarea de?in?torilor de porcine din gospod?riile popula?iei ?i verificarea respect?rii obliga?iilor acestora privind s?n?tatea, bun?starea, regulile minime de biosecuritate ?i mi?care a animalelor au un rol deosebit de important ?n vederea prevenirii evolu?iei pestei porcine africane. At?ta timp c?t pesta porcin? african? evolueaz? pe teritoriul Rom?niei, ANSVSA, institu?ia responsabil? pentru s?n?tatea ?i bun?starea animalelor are rolul de preven?ie ?i combatere a acestui virus prin aplicarea de m?suri specifice. Chiar ?n condi?iile ?n care sc?derea num?rului de focare este semnificativ?, de la 1.220 de focare active ?n septembrie 2019 la 236 ?n prezent, m?surile trebuie men?inute ?i intensificate pentru c? pericolul este permanent prezent. Ca dovad? ?n acest sens st? panta ascendent? pe care se afl? num?rul de focare, odat? cu ?nc?lzirea vremii. ?n ultima s?pt?m?n? au fost ?nregistrate 70 de focare noi ?n 16 jude?e.ANSVSA r?m?ne al?turi at?t de cresc?torii din fermele comerciale, c?t ?i de cei din gospod?rille popula?iei ?n prevenirea ?i combaterea virusului PPA. Este esen?ial ca acesta s? nu provoace pagube economice de o asemenea anvergur? astfel ?nc?t s? fac? imposibil pentru statul rom?n s? asigure fondurile necesare pentru desp?gubiri. ?n perioada ?n care virusul evolueaz? ?n jurul fermelor, activitatea acestora este blocat? ?i sunt ?anse foarte mari ca boala s? afecteze animalele din aceste unit??i, ceea ce ar duce la o cre?tere exponen?ial? a pagubelor pe ?ntreg lan?ul de produc?ie. Din 2017 p?n? ?n prezent, desp?gubirile pl?tite propietarilor de animale afectate din Rom?nia se ridic? la peste 200 de milioane de euro.Subliniem c? responsabilitatea prevenirii ?i combaterii PPA revine tuturor institu?iilor din Rom?nia, cu responsabilit??i ?n domeniu (ANSVSA, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Autorit??ile Publice Locale ?i nu ?n ultimul r?nd cresc?torii de porcine), ?ntruc?t boala nu poate fi gestionat? exclusiv de serviciile sanitare veterinare", sus?ine ANSVSA.??ranul rom?n o s? renun?e singur la cre?terea porcilor! Acolo ?l ?mping regulile ANSVSA! Agroinfo , 02 august 2021 Autoritatea Na?ional? Sanitar? Vaterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA)?sus?ine cu vehemen??, ?ntr-un comunicat,?c? nu interzice cre?terea porcilor ?n gospod?riile ??r?ne?ti, ??ranul poate s???in??c??i porci?vrea ?i s?-i v?nd?. Cu condi?ia s? respecte regulile stabilite printr-un ordin comun ANSVSA ?i Ministerul Agriculturii. Iar de reguli, ANSVSA nu sufl? o vorb? ?n comunicat.?De fapt,?aceste reguli ?l determin? pe ??ran s? renun?e?singur la cre?terea porcilor.ANSVSA spune jum?t??i de adev?r, probabil, se bazeaz? pe faptul c? nu e citit? ordonan?a de urgen?? publicat? pe site-ul oficial al institu?iei.?n primul r?nd, ANSVSA, inten?ionat, nu spune c? potrivit proiectului de ordonan?? de urgen??, la st?ne, cantoane, ferme vegetale, tabere, etc, ?n aer liber ESTE INTERZIS? cre?terea porcilor. ?n Rom?nia, rar st?n? f?r? porci. Ciobanii cresc porci cu zerul r?mas de la fabricarea br?nzei. Ciobanii nu mai?au voie s? creasc? porci la st?n?, INTERZIS. LE INTERZICE ANSVSA!?n propria gospod?rie, fiecare cresc?tor poate cre?te c?te porcine dore?te ?i s? fac? sau nu reproduc?ie. ANSVSA inten?ioneaz? numai s? stabileasc? m?surile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploata?ie, nicidecum s? interzic? cre?terea sau reproduc?ia ?n gospod?riile popula?iei. Astfel, cei care doresc s? fac? reproduc?ie ?i s? v?nd? suine, inclusiv ca persoan? fizic?, vor trebui s? respecte c?teva m?suri suplimentare de biosecuritate, fa?? de ceilal?i cresc?tori, pe ?ntreaga durat? a evolu?iei pestei porcine africane ?n Rom?nia, spune ANSVSA, ?n comunicatul transmis la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute c?tre Agroinfo. Deci, ANSVSA nu le interzice ??ranilor porcul din b?t?tur?, ANSVSA inten?ioneaz? numai s? stabileasc? m?suri de biosecuritate. Aceste m?suri de biosecuritate ?l vor for?a pe ??ran s? renun?e singur, cu am?r?ciune, la cre?terea porcului. ANSVSA le interzice indirect ??ranilor cre?terea porcului ?n gospod?rie. Potrivit Ordonan?ei de Urgen?? ANSVSA: "Cre?terea porcinelor poate fi f?cut? de c?tre:a) persoane fizice ?n cadrul exploata?iilor noncomerciale, ?nregistrate ?n Sistemul Na?ional de Identificare ?i ?nregistrare a Animalelor - SNIIA, cu respectarea normelor de igien? ?i s?n?tate public? privind mediul de via?? al popula?iei. Porcinele sunt crescute numai pentru ?ngr??are, nu se comercializeaz?, iar reproduc?ia acestora ?n aceste exploata?ii este interzis?. Carnea ?i produsele din carne rezultate ?n urma sacrific?rii? porcinelor sunt destinate exclusiv consumului ?n gospodaria proprie; "A?adar, persoanele fizice, ??ranii cu gospod?rii pot s? creasc? porci DOAR pentru ?ngr??are ?i DOAR pentru consumul propriu. Nu o spunem noi, o spune r?spicat Ordonan?a de Urgen?? ANSVSA. De unde-?i cump?r? ??ranul purceii pentru ?ngr??are? Tot Ordonan?a de Urgen?? ANSVSA spune c? ??ranul este obligat s? ia purceii pentru ?ngr??at de la exploata?ii comerciale. Dac? v? imagina?i c? merge s?-i ia cu c?ru?a, v? ?n?ela?i. Aceea?i Ordonan?? de Urgen?? ANSVSA stabile?te reguli stricte la mi?carea porcinelor vii:"Art. 14. - Mi?carea porcinelor vii(1) Av?nd ?n vedere pericolul cauzat de virusul pestei porcine africane ?i riscul de difuzare al acestuia, operatorii au obliga?ia ca porcinele care fac obiectul mi?c?rii pe teritoriul Rom?niei s? fie identificate, ?nregistrate ?n Baza Na?ional? de Date - SNIIA ?i ?nso?ite de:a) certificat de s?n?tate pentru porcinele transportate ?ntre exploata?iile comerciale sau de la exploata?ia comercial? la exploata?ia noncomercial?;b) documente de mi?care ?n conformitate cu legisla?ia din domeniul ?nregistr?rii ?i identific?rii porcinelor;c) porcinele destinate abatoriz?rii, suplimentar documentelor prev?zute la lit. a) ?i lit. b), vor fi ?nso?ite ?i de document de lan? alimentar, ?n conformintate cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004 ?i cu Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalit??i practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine Art. 15. – Certificarea sanitar - veterinar? a mi?c?rilor de porcine(1) Certificarea sanitar - veterinar? a mi?c?rilor de porcine ?ntre exploata?iile de animale reprezint? o m?sur? de biosecuritate, aplicabil? ?n contextul controlului pestei porcine africane.(2) Certificatele de s?n?tate pentru porcinele transportate ?ntre exploata?iile comerciale sau de la exploata?ia comercial? la exploata?ia noncomercial? sunt emise de c?tre medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit ?n condi?iile legii.(3) Certificatele de s?n?tate prev?zute la alin. (2) se emit pentru una sau mai multe porcine care provin din aceea?i exploata?ie, care alc?tuiesc un singur lot, care sunt ?mbarcate ?n acela?i mijloc de transport, care provin din aceea?i exploata?ie de origine ?i care p?r?sesc exploata?ia de origine, av?nd aceea?i destina?ie final?.(4) Costurile aferente certific?rii de s?n?tate din exploata?ia de origine sunt suportate de c?tre proprietarii/de?in?torii animalelor."Deci, ??ranii trebuie s? cumpere purceii, porcii numai de la exploata?ii comerciale, animalele trebuie s? aib? documente sanitar-veterinare, ma?ina cu care sunt transporta?i trebuie autorizat? sanitar-veterinar, iar toate costurile le suport? ??ranul care cump?r?. Mai vrea ??ranul s? creasc? porci ?n?condi?iile astea?!Ca s? poat? ??ranul s? creasc? porci pentru v?nzare va trebui s? respecte "c?teva m?suri suplimentare", spune ANSVSA ?n comunicat?cu inten?ia v?dit? de a bagateliza aceste m?suri ca s? nu se sperie ??ranul. Nu sunt deloc o bagatel? m?surile stabilite de ANSVSA ?n Ordonan?a de Urgen??. Aceste c?teva m?suri ?l for?eaz? pe ??ran s? renun?e?la cre?terea porcilor pentru v?nzare. Dac? nu le respect?, aceea?i Ordonan?? de Urgen?? ANSVSA ?l arde pe ??ran cu amenzi?de p?n? la?8.000 de lei. Ca s? creasc? porci, at?t pentru consum familial, c?t ?i pentru v?nzare ??ranul trebuie s?-?i ?nregistreze gospod?ria??n Sistemul Na?ional de Identificare ?i ?nregistrare?a Animalelor, SNIIA,?gospod?ria trebuie autorizat??sanitar - veterinar, s? de?in? atestat de produc?tor ?i carnet de comercializare, conform art. 8 alin. (6) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor m?suri de reglementare a pie?ei produselor din sectorul agricol, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare. ?i atunci poat? s? v?nd? porci c?tre?exploata?ii noncomerciale ?i comerciale de tip familial, precum ?i c?tre abatoare, cu respectarea legisla?iei ?n vigoare. Ca s?-?i ?nregistreze gospod?ria, exploata?ia de tip familial, ?n SNIIA, ??ranul nostru trebuie s??respecte urm?toarele reguli: "a) s? nu hr?neasc? porcinele cu resturi alimentare ?i s? elimine subprodusele de origine animal?, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;b) exploata?iile trebuie s? fie construite ?n a?a fel ?nc?t porcinele s? fie de?inute ?n spa?ii care s? nu permit? venirea acestora ?n contact cu porcinele de?inute din alte exploata?ii, cu porci s?lbatici sau alte animale - de exemplu: c?ini;c) s? ?ngrijeasc? porcinele astfel ?nc?t s? nu existe posibilitatea de contact ?ntre porcinele din exploata?ie ?i orice carcas?, sau parte de carcas? provenite de la porcii s?lbatici - porci v?na?i sau mor?i, carne ?i subproduse rezultate de la acestea;d) s? ofere facilit??i pentru persoana care lucreaz? cu porcinele ?n vederea schimb?rii hainelor ?i ?nc?l??mintei la intrarea ?i ie?irea ?n/din ad?postul porcinelor;e) s? amenajeze dezinfectoare pentru ?nc?l??minte, at?t la intrarea, c?t ?i la ie?irea din exploata?ie ?i din ad?post;f) s? nu intre ?n exploata?ia de porcine, timp de 48 ore, dac? particip? la activit??i de v?n?toare;g) s? notifice medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit cu privire la:1. orice modificare a st?rii de s?n?tate a porcinelor,2. orice sacrificare pentru consum familial efectuat? ?n exploata?ie, precum ?i orice modificare constatat? la nivelul carcasei ?i/sau organelor, ca urmare a sacrific?rii porcinelor ?n vederea consumului familial;3. orice mortalitate ap?rut? la porcinele pe care le de?ine ?n exploata?ie;h) s? nu creasc? ?n exploata?ie scroafe ?i/sau vieri folosi?i pentru reproducere – aceast? condi?ie nu se aplic? exploata?iilor comerciale;i) s? nu hr?neasc? porcinele cu furaje de origine vegetal? pe o perioad? de cel pu?in 30 de zile de la recoltarea acestora;j) s? nu foloseasc? a?ternut vegetal pe o perioad? de cel pu?in 90 de zile de la recoltare;k) s? nu permit? accesul persoanelor str?ine ?n ad?postul porcinelor."ATEN?IE! Aceste reguli trebuie respectate ?i de cei care cresc porci doar pentru ?ngr??are ?i consum familial, adic? exploata?ii noncomerciale, cum le nume?te ANSVSA. La aceste reguli, pentru ??ranii care vor s? creasc? porci de v?nzare se adaug? ?nc? un set de reguli sau m?suri de biosecuritate: "(7) Operatorii au obliga?ia respect?rii urm?toarelor cerin?e minime de biosecuritate pentru exploata?iile comerciale:a) cerin?ele de la alin. (6) (men?ionate mai sus);b) s? de?in? porcinele ?n spa?ii ?ngr?dite, f?r? posibilitatea de a veni ?n contact cu porcine domestice din alte exploata?ii sau cu porci mistre?i;c) s? ?mprejmuiasc? spa?iile ?n care sunt p?strate hrana ?i a?ternutul destinate porcinelor;d) s? elaboreze, s? implementeze ?i s? de?in? un plan de biosecuritate verificat de serviciile veterinare conform normelor de biosecuritate.e) s? elaboreze ?i s? implementeze un plan de biosecuritate, adaptat situa?iei existente, fiind responsabil pentru identificarea celor mai bune metode de evitare a contamin?rii animalelor cu agen?i patogeni specifici;f) s? depun? la direc?ia sanitar – veterinar? ?i pentru siguran?a alimentelor jude?ean?, respectiv a municipiului Bucure?ti, planul debiosecuritate pentru exploata?iile comerciale, conform tipului fermei ?i a cerin?elor de biosecuritate stabilite de autoritatea? ompetent?, care se actualizeaz? ori de c?te ori este necesar;g) s? solicite autoriza?ia sanitar - veterinar? la direc?ia sanitar - veterinar? ?i pentru siguran?a alimentelor jude?ean?, respectiv amunicipiului Bucure?ti pe al c?rei teritoriu administrativ exploata?ia ??i desf??oar? activitatea;(8) s? respecte normele de igien? ?i s?n?tate public? privind mediul de via?? al popula?iei." Mai vrea ??ranul s? creasc? porci de v?nzare? Florin C??u atrage aten?ia c? transportul cu animale vii se suspend? pe perioad? de canicul? , G.U. , Politic? / 02 august Premierul Florin C??u a atras aten?ia, ast?zi, c? transportul cu animale vii se suspend? pe perioada caniculei, anun??nd c? va relua cu "celeritate" demersurile necesare pentru a corecta legisla?ia ?n domeniu, av?nd ?n vedere c? Parlamentul "nu ?i-a f?cut treaba" ?n acest domeniu, informeaz? Agerpres."Am cerut ANSVSA, Poli?iei ?i ANAF s? asigure eficacitatea m?surii suspend?rii transportului cu animale vii, pe perioada caniculei, ?i s? aplice cele mai aspre sanc?iuni, unde este cazul. Pentru c? aud c? unii nu respect? aceast? m?sur? pe care ANSVSA a comunicat-o ?nc? din 29 iulie. Rom?nii trebuie s? ?tie c? nimeni nu e mai presus de lege, iar, ?n mandatul meu, m? voi asigura c? se ?i respect? acest principiu fundamental. Parlamentul nu ?i-a f?cut treaba ?n ceea ce prive?te transportul cu animale vii. A?a c? voi relua cu celeritate demersurile necesare pentru a corecta legisla?ia ?n domeniu", a scris C??u, pe Facebook.Premierul C??u cere ”cele mai aspre sanc?iuni” pentru fermierii care ?ncalc? normele ANSVSA! agrointeligenta.ro - 2 august 2021 Premierul Rom?niei, Florin C??u cere autorit??ilor competente s? aplice ”cele mai aspre m?suri” pentru ?nc?lcarea normelor speciale emise de c?tre ANSVSA ?n aceast? perioad? ?n care Rom?nia se confrunt? cu un val de c?ldur? ?n cele mai multe jude?e ale ??rii. C??u a f?cut referire direct? la suspendarea transporturilor de animale vii, m?sur? ANSVSA anun?at? pe 29 iulie ?i care, potrivit premierului ”unii” nu o respect?.”Am cerut ANSVSA, poli?iei ?i ANAF s? asigure eficacitatea m?surii suspend?rii transportului cu animale vii, pe perioada caniculei, ?i s? aplice cele mai aspre sanc?iuni, unde este cazul.Pentru c? aud c? unii nu respect? aceast? m?sur?, pe care ANSVSA a comunicat-o ?nc? din 29 iulie.Rom?nii trebuie s? ?tie c? nimeni nu e mai presus de lege, iar, ?n mandatul meu, m? voi asigura c? se ?i respect? acest principiu fundamental.Parlamentul nu ?i-a f?cut treaba ?n ceea ce prive?te transportul cu animale vii. A?a c? voi relua cu celeritate demersurile necesare pentru a corecta legisla?ia ?n domeniu”, a transmis premierul Rom?niei, Florin C??u.ANIMALS INTERNATIONAL: Suspendarea exportului cu animale vii pe durata caniculei, ignorat? de industrie, G.U. , Miscellanea / 02 augustAnimals International atrage aten?ia c? ?n ciuda anun?ului ANSVSA de sistare a exportului cu animale vii, mul?i operatori economici ignor? m?surile dispuse de autoritatea central? competent?, conform unui comunicat de pres? remis redac?iei.''?n ultimele 24 de ore, din portul Midia au plecat 2 vapoare (Taiba c?tre Iordania ?i Gamma Star c?tre Arabia Saudit?). Alte 6 vapoare (Phoenix III, Unimar Livestock, Maysa, Neameh, Lady Maria ?i Seastar Livestock) sunt ?n acest moment ?n portul Midia unde ?n ultmele zile au sosit sute de camioane cu animale vii, ?n marea majoritate miori?e, dar ?i tauri. Duminic? 1 august s-au ?nc?rcat animale vii p?n? seara t?rziu la orele 20, ultimul camion f?r? climatizare cu num?rul TL90MGT fiind observat de investigatorii Animals International transfer?nd ovinele direct ?n vaporul Unimar. Aceasta este o nav? cu o vechime de 51 de ani ?i care prezint? risc maxim pentru echipaj, animale ?i traficul maritim. Se afl? pe lista neagr? a autorit??ilor maritime interna?ionale cu 4 arest?ri la activ ?i 43 de deficien?e doar ?n ultimii 2 ani. Alte 3 vapoare (Pacific M, Omega Star ?i Mira) urmeaz? s? ajung? ?n portul Midia ast?zi ?i m?ine, iar nava Mariona Star sta?ioneaz? ?n dreptul portului Constan?a'', se men?ioneaz? ?n comunicat.?n ultimele 48 de ore, investigatorii Animals Internaitonal au observat pe ruta N?dlac -Timi?oara - Sibiu - Ramnicu V?lcea - Pite?ti - Midia zeci de camioane ale companiei maghiare Hunland ?nc?rcate cu animale vii care tranzitau Rom?nia spre a fi ?nc?rcate m?ine pe vaporul Phoenix bina?ia de canicul? este dublat? de o umiditate excesiv? ?n zona maritim? ?i poate cauza moartea animalelor indiferent de densitatea ?n mijloacele de transport. Acest stres termic se manifest? ?n aceast? perioad? at?t pe teritoriul Rom?niei, c?t ?i pe ?ntreaga rut? maritim? p?n? ?n ??rile de destina?ie. Ori decizia Cur?ii Europene de Justi?ie arat? c? Regulamentul UE 1/2005 se aplic? at?t ?n UE c?t ?i dincolo de grani?e, p?n? la destina?ie.''Niciun transport cu animale nu are loc f?r? un jurnal de c?l?torie aprobat de un medic veterinar. Ceea ce se ?ntmpl? zilele acestea pe ?oselele Rom?niei ?i ?n portul Midia arat? c? aceast? industrie barbar? poate corupe chiar ?i veterinarii care nu ar fi trebuit s? aprobe c?l?torii rutiere ?i maritime a c?ror rut? este par?ial sau ?n totalitate ?n zone cu temperaturi ?i umiditate extreme.", atrage aten?ia Gabriel P?un, directorul Animals International.Animals International solicit?:- Poli?iei de Frontier? s? nu mai permit? intrarea pe teritoriile terestru ?i maritim ale Rom?niei a camioanelor ?i vapoarelor pentru transport de animale vii pe durata suspend?rii- Poli?iei Rom?ne s? organizeze razii la nivelul ?ntregii ??ri pentru a sanc?iona orice transport cu animale vii care ?ncalc? directivele ANSVSA- ANSVSA s? sanc?ioneze medicii veterinari care au aprobat jurnale de calatorie a animalelor vii de la intrarea ?n vigoare a suspend?rii ?i p?n? la ?ncetarea acesteia- Operatorilor economici na?ionali ?i str?ini s? respecte m?surile dispuse de ANSVSAANSVSA NU interzice cre?terea porcilor ?n gospod?rii , meatmilk , 1 august 2021 Ca urmare a informa?iilor eronate ap?rute ?n pres?, av?nd ca scop denaturarea situa?iei reale, preciz?m urm?toarele:Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) NU interzice ?i NU limiteaz? cre?terea porcinelor ?n gospod?riile popula?iei din Rom?nia. ?n urma consult?rilor cu cresc?torii, asocia?iile de fermieri ?i asocia?iile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA ?i MADR) ?n care s-au stabilit anumite reguli generale de biosecuritate.?n propria gospod?rie, fiecare cresc?tor poate cre?te c?te porcine dore?te ?i s? fac? sau nu reproduc?ie. ANSVSA inten?ioneaz? numai s? stabileasc? m?surile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploata?ie, nicidecum s? interzic? cre?terea sau reproduc?ia ?n gospod?riile popula?iei.Astfel, cei care doresc s? fac? reproduc?ie ?i s? v?nd? suine, inclusiv ca persoan? fizic?, vor trebui s? respecte c?teva m?suri suplimentare de biosecuritate, fa?? de ceilal?i cresc?tori, pe ?ntreaga durat? a evolu?iei pestei porcine africane ?n Rom?nia.Responsabilizarea de?in?torilor de porcine din gospod?riile popula?iei ?i verificarea respect?rii obliga?iilor acestora privind s?n?tatea, bun?starea, regulile minime de biosecuritate ?i mi?care a animalelor au un rol deosebit de important ?n vederea prevenirii evolu?iei pestei porcine africane.At?ta timp c?t pesta porcin? african? evolueaz? pe teritoriul Rom?niei, ANSVSA, institu?ia responsabil? pentru s?n?tatea ?i bun?starea animalelor are rolul de preven?ie ?i combatere a acestui virus prin aplicarea de m?suri specifice. Chiar ?n condi?iile ?n care sc?derea num?rului de focare este semnificativ?, de la 1.220 de focare active ?n septembrie 2019?la 236 ?n prezent, m?surile trebuie men?inute ?i intensificate pentru c? pericolul este permanent prezent. Ca dovad? ?n acest sens st? panta ascendent? pe care se afl? num?rul de focare, odat? cu ?nc?lzirea vremii. ?n ultima s?pt?m?n? au fost ?nregistrate 70 de focare noi ?n 16 jude?e.ANSVSA r?m?ne al?turi at?t de cresc?torii din fermele comerciale, c?t ?i de cei din gospod?rille popula?iei ?n prevenirea ?i combaterea virusului PPA. Este esen?ial ca acesta s? nu provoace pagube economice de o asemenea anvergur? astfel ?nc?t s? fac? imposibil pentru statul rom?n s? asigure fondurile necesare pentru desp?gubiri. ?n perioada ?n care virusul evolueaz? ?n jurul fermelor, activitatea acestora este blocat? ?i sunt ?anse foarte mari ca boala s? afecteze animalele din aceste unit??i, ceea ce ar duce la o cre?tere exponen?ial? a pagubelor pe ?ntreg lan?ul de produc?ie. Din 2017 p?n? ?n prezent, desp?gubirile pl?tite propietarilor de animale afectate din Rom?nia se ridic? la peste 200 de milioane de euro.Subliniem c? responsabilitatea prevenirii ?i combaterii PPA revine tuturor institu?iilor din Rom?nia, cu responsabilit??i ?n domeniu (ANSVSA, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Autorit??ile Publice Locale ?i nu ?n ultimul r?nd cresc?torii de porcine), ?ntruc?t boala nu poate fi gestionat? exclusiv de serviciile sanitare veterinare.Serviciul Comunicare ?i Logistic? Documentar?ANSVSA: M?suri de biosecuritate privind cre?terea porcilor ?n gospod?rie , Food Biz , aug. 2, 2021 Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) precizez? c? NU interzice ?i NU limiteaz? cre?terea porcilor ?n gospod?rie in Rom?nia.?n urma consult?rilor cu cresc?torii, asocia?iile de fermieri ?i asocia?iile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA ?i MADR) ?n care s-au stabilit anumite reguli generale de biosecuritate.“?n propria gospod?rie, fiecare cresc?tor poate cre?te c?te porcine dore?te ?i s? fac? sau nu reproduc?ie. ANSVSA inten?ioneaz? numai s? stabileasc? m?surile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploata?ie, nicidecum s? interzic? cre?terea sau reproduc?ia ?n gospod?riile popula?iei. Astfel, cei care doresc s? fac? reproduc?ie ?i s? v?nd? suine, inclusiv ca persoan? fizic?, vor trebui s? respecte c?teva m?suri suplimentare de biosecuritate, fa?? de ceilal?i cresc?tori, pe ?ntreaga durat? a evolu?iei pestei porcine africane ?n Rom?nia”, arat? ANSVSA. Responsabilizarea de?in?torilor de porcine din gospod?riile popula?iei ?i verificarea respect?rii obliga?iilor acestora privind s?n?tatea, bun?starea, regulile minime de biosecuritate ?i mi?care a animalelor au un rol deosebit de important ?n vederea prevenirii evolu?iei pestei porcine africane.At?ta timp c?t pesta porcin? african? evolueaz? pe teritoriul Rom?niei, ANSVSA, institu?ia responsabil? pentru s?n?tatea ?i bun?starea animalelor are rolul de preven?ie ?i combatere a acestui virus prin aplicarea de m?suri specifice pentru cre?terea porcilor ?n gospod?rie. Chiar ?n condi?iile ?n care sc?derea num?rului de focare este semnificativ?, de la 1.220 de focare active ?n septembrie 2019 la 236 ?n prezent, m?surile trebuie men?inute ?i intensificate pentru c? pericolul este permanent prezent.Ca dovad? ?n acest sens st? panta ascendent? pe care se afl? num?rul de focare, odat? cu ?nc?lzirea vremii. ?n ultima s?pt?m?n? au fost ?nregistrate 70 de focare noi ?n 16 jude?e. Este esen?ial ca PPA s? nu provoace pagube economice de o asemenea anvergur?, astfel ?nc?t s? fac? imposibil pentru statul rom?n s? asigure fondurile necesare pentru desp?gubiri.?n perioada ?n care virusul evolueaz? ?n jurul fermelor, activitatea acestora este blocat? ?i sunt ?anse foarte mari ca boala s? afecteze animalele din aceste unit??i, ceea ce ar duce la o cre?tere exponen?ial? a pagubelor pe ?ntreg lan?ul de produc?ie.Din 2017 p?n? ?n prezent, desp?gubirile pl?tite propietarilor de animale afectate din Rom?nia se ridic? la peste 200 de milioane de euro.Ministrul Agriculturii: Seceta afecteaz? produc?iile de floarea soarelui ?i porumb, Food Biz , aug. 2, 2021 Adrian Oros, ministrul Agriculturii, spune c? estim?rile privind produc?iile de floarea soarelui ?i porumb din acest an nu sunt prea bune, din cauza secetei, care se face tot mai mult sim?it?. Dac? la gr?u, fermierii au anun?at produc?ii record, pentru culturile sem?nate ?n prim?var?, prognozele sunt ceva mai rezervate.?Estim?rile pentru culturile care acum se recolteaz? sunt foarte bune, unii spun c?? vom dep??i nou? mil. tone de gr?u. Sigur, nu este meritul ministrului, ci al fermierilor, noroc c? au avut precipita?ii suficiente. Vom vedea cum vor evolua lucrurile ?n lunile urm?toare, produc?iile de floarea soarelui ?i porumb s-ar putea s? fie afectate ?ntr-un anumit grad de secet?”, a declarat ministrul Agriculturii la Oradea, unde s-a ?nt?lnit cu mai multi fermieri ?n cadrul vizitei pe care a f?cut-o ?n acest judet.Ministrul spune c? pentru aceast? zona a ??rii, cea mai important? problem? este cea a gestion?rii apei, iar, din nefericire, ?ntr-un orizont de timp mediu apa va constitui o problem? important? ca resurs? nu doar la noi, ci ?n toat? aceast? ?parte a Europei. Jude?ul Bihor, al?turi de Arad ?i Timis, va beneficia de finan?are prin intermediul Planului Na?ional de Rezilien?? ?i Redresare pentru lucr?ri de desecare-drenaj, un program pentru care Rom?nia care va primi ?n total o sum? de 326 milioane de euro.Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a efectuat la finele lunii iulie o vizit? de lucru ?n jude?ul Bihor, unde a avut o sedin?? de lucru cu serviciile publice deconcentrate din judet, aflate ?n subordinea MADR, o ?nt?lnire cu reprezentan?i ai fermierilor, fiind inaugurat ?i noul sediu al Oficiului Fitosanitar Jude?ean Bihor.Preluare Agrostandard.roAfacerea care te poate ?mbog??i ?n Rom?nia. Un litru din “lichidul minune” cost? ?i 140 de lei : Cerasela Stafie | 02.08.2021 | Este vorba despre laptele de m?g?ri??. Acesta este cunoscut pentru calit??ile sale nutritive, fiind extrem de bogat ?n proteine ?i probiotice ?i slab ?n gr?simi.Mai mult, studiile au ar?tat c? are o structur? foarte apropiat? de cea a laptelui matern. Cunosc?nd beneficiile acestuia, doi fra?i au avut o idee inedit? de afacere.Afacerea care te poate ?mbog??i ?n Rom?nia. Un litru din “lichidul minune” cost? ?i 140 de leiEste cel mai scump tip de lapte, iar doi fra?i din Bihor au profitat de acest lucru. Ace?tia au deschis prima ferm? de m?g?ri?e din Rom?nia.Au ?nceput acum cinci ani, achizi?ion?nd o singur? m?g?ri??. S-au dezvoltat foarte mult de atunci ?i au ajuns s? primeasc? comenzi din toat? ?ara. Au ?nceput simplu, cu anun?uri pe internet.Primele comenzi au ap?rut la dou? s?pt?m?ni dup? ce au achizi?ionat primul animal. ?La ?nceput oamenii credeau c? litrul de lapte e 10 lei. C?nd auzeau c? e 100 de lei se panicau. M? ?ntrebau dac? ??i face efectul, ?mi ziceau c? sunt dispu?i s? dea ?i banii ??tia, doar s? fie de ajutor laptele, s? nu le mai tu?easc? copiii sau ce aveau ei nevoie”.?Cei mai mul?i au ?nceput cu c?te o jum?tate de litru ?i apoi, c?nd vedeau c? laptele ?sta chiar e o minune, nu le venea s? cread?. Afacerea noastr? a crescut din efectul laptelui, nu c? am f?cut noi mare lucru sau promovare,” a povestit Cristian C?mpan, potrivit Life.?n cinci ani au ajuns la 250 de m?g?ri?eFerma m?g?ri?elor num?r? ?n acest moment aproximativ 240-250 de animale. Unul dintre proprietari a explicat c? acestea au nevoie de trei sau patru ani pentru a se reproduce.Astfel, abia acum exemplarele n?scute acolo vor ?ncepe s? produc?. Cristian C?mpan a povestit c? ?i-a ?nceput afacerea cu 200 de euro, pe care i-a ?mprumutat de la un prieten, pentru cump?rarea primei m?g?ri?e.Este ?nc?ntat de modul ?n care lucrurile au evoluat ?i de feedback-ul primit de la consumatori. Oamenii cump?r? laptele de m?g?ri?? ?pentru?tuse, problemele respiratorii, laringit?, probleme cu g?tul ?i de ceva vreme ca substituent, pentru c? sunt tot mai mul?i bebelu?i alergici la laptele de vac? ?i pentru copii cu dermatite atopice. ?P?rin?ii spun c? e de mare ajutor ?n bolile astea de piele, dar ?i pentru cei care sunt alergici la proteina din laptele de vac?,” a dezv?luit unul dintre proprietari.Tot mai mul?i rom?ni devin antreprenori. A?a cum v? povesteam aici, o alt? afacere de succes din ?ara noastr? este cea cu nuci. Acest fruct este foarte c?utat de str?inii care ?l cump?r? pe bani frumo?i.Num?rul de firme noi din agricultur? cre?te de cinci ori ?n primul semestru din 2021, Florentina Ni?u , 02.08.2021, Peste 10.000 de companii noi cu activit??i ?n agricultur?, silvicultur? ?i pescuit au fost ?nfiin?ate ?n primul semestru al acestui an, de cinci ori mai multe dec?t ?n aceea?i perioad? a anului trecut, ?n pofida anului agricol 2020, unul dintre cei mai dificili pentru agricultorii rom?ni, arat? datele de la Registrul Comer?ului. ?Seceta de anul trecut a adus mari probleme ?n agricultur?, mai ales ?n zona vegetal?, dar lucrurile ?i-au revenit, iar anul agricol 2020-2021 pare a fi foarte bun dac? ne uit?m la recoltele culturilor de toamn?, de gr?u, orz sau rapi??. ?n plus, agricultura este rentabil?, pentru c? prime?ti subven?ie pe suprafa??, ai acces facil la fonduri europene, pre?urile cerealelor sunt istorice ?i se a?teapt? o produc?ie record de cereale ?n 2021. De aceea sunt atra?i investitorii de acest domeniu”, a spus pentru ZF Alexandru St?nescu, deputat, fost pre?edinte al Comisiei pentru agricultur? din Camera Deputa?ilor. Agricultura este al doilea cel mai ?r?vnit” sector dup? comer?, dar ?n fa?a construc?iilor ?i transporturilor ?n acest an, mai arat? datele de la Registrul Comer?ului. Paradoxal, valoarea produc?iei agricole a sc?zut cu 15% ?n 2020 fa?? de anul precedent, ?n special din cauza secetei, iar volumul total al lucr?rilor de construc?ii a urcat cu 16% fa?? de 2019, ?i investitorii aleg s? parieze invers ?n acest an.Provocarile din apicultura ameninta acest sector cu disparitia. Care sunt masurile de salvare, propuse de UE? august 2, 2021 In conditiile in care apicultura este sector puternic afectat de numeroase provocari, care scad tot mai mult profitabilitatea crescatorilor de albine, europarlamentarul roman, Daniel Buda, anunta un venit de 15 miliarde de euro, atribuit polenizatorilor din spatiul intracomunitar. Iata intreg contextul, si situatia apicultorilor din Europa, explicate de europarlamentar, pe pagina sa de Facebook.In ultimii ani, apicultorii s-au confruntat cu pierderi de colonii, in special in tarile din vestul UE, cum ar fi Franta, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania si Olanda. Dar si alte parti ale lumii, inclusiv SUA, Rusia si Brazilia, se confrunta cu aceeasi problema, prin urmare este clar ca problema este globala.Cine sunt polenizatorii?Putine plante se auto-polenizeaza: marea majoritate depind de animale, vant sau apa pentru reproducere. Pe langa albine si alte insecte, o gama larga de animale, de la lilieci, pasari si soparlele care viziteaza flori tropicale pentru nectar, pana la vertebrate precum maimute, rozatoare sau veverite pot fi polenizatoare. Odata cu scaderea populatiei de albine, fermierii din unele parti ale lumii, cum ar fi China, au inceput sa-si polenizeze livezile manual.Albinele din EuropaIn Europa, polenizatorii sunt in principal albinele si sirfidele, dar si o parte dintre fluturi, molii, gandaci si viespi. Albina vestica domesticita este cea mai cunoscuta specie si este exploatata de apicultori pentru miere si alte produse. In plus, in Europa traiesc aproximativ 2.000 de specii salbatice de albine.Amenintarea cu disparitiaAmenintarea cu disparitia a atras atentia publicului, deoarece albinele si alti polenizatori insecte sunt esentiali pentru ecosisteme si biodiversitate. Reducerea numarului polenizatorilor face ca multe specii de plante sa intre in declin sau chiar sa dispara impreuna cu organismele care depind direct sau indirect de ele. In plus, scaderea numarului si a diversitatii populatiilor de polenizatori afecteaza siguranta alimentara, cu pierderi potentiale in productiile agricole.Pentru a aborda aceasta problema si a intensifica eforturile la nivel UE si la nivel national, Comisia Europeana a prezentat in 2018 Initiativa UE privind polenizatorii, prima initiativa cuprinzatoare la nivelul UE, axata pe insectele polenizatoare salbatice. Scopul sau este de a imbunatati cunostintele despre declin, de a aborda cauzele si de a sensibiliza populatia.Cu ocazia votului asupra Strategiei biodiversitatii UE 2030 ce a avut loc in iunie 2021, europarlamentarii au cerut o revizuire urgenta a Initiativei UE privind polenizatorii. Versiunea revizuita ar trebui sa cuprinda un nou cadru de monitorizare a polenizatorilor la nivelul UE cu termene si indicatori clari, inclusiv indicatori privind impactul si intarirea capacitatilor in domeniu. Totodata acestia au agreat obiectivele Comisiei de reducere a folosirii pesticidelor periculoase si chimice cu 50%.De ce sunt in declin polenizatoriiIn prezent, nu exista date stiintifice care sa ofere explicatii complete, dar exista dovezi ale unei scaderi considerabile a numarului polenizatorilor, datorata in primul rand activitatilor umane. Albinele si fluturii sunt speciile pentru care sunt disponibile cele mai multe date, care arata ca una din zece specii de albine si fluturi este amenintata cu disparitia in Europa.Declinul nu are o singura cauza, dar printre amenintari se numara modificarea utilizarii terenurilor pentru agricultura sau urbanizare, care duce la pierderea si degradarea habitatelor naturale. In plus, agricultura intensiva duce la peisaje omogene si la disparitia florei diverse, reducand alimentele si locurile de cuibarit.Pesticidele si alti poluanti pot afecta polenizatorii direct (insecticide si fungicide) si indirect (erbicide), motiv pentru care Parlamentul subliniaza necesitatea reducerii utilizarii acestora.Deosebit de periculoase pentru albine sunt speciile invazive, cum ar fi viespea asiatica Vespa velutina, si parazitii. Un alt factor este schimbarea climei: cresterea temperaturilor si evenimentele meteorologice extreme.Impactul economic al polenizatorilorIn UE, 78% dintre speciile de flori salbatice si 84% dintre speciile de plante de cultura depind, cel putin partial, de insecte pentru a produce seminte. Polenizarea de catre insecte sau alte animale permite o mai mare varietate si o calitate mai buna a fructelor, legumelor, nucilor si semintelor.Conform estimarilor, aproximativ 5 pana la 8% din productia mondiala a culturilor este direct legata de polenizarea de catre animale.Sursa: Parlamentul EuropeanDan Hurduc, presedinte CFRO: Exista o usoara tendinta de antagonizare a relatiilor fermieri mari vs fermieri mici, august 2, 2021 , Agrostandard Dan Hurduc, presedintele Clubului Fermierilor Romani (CFRO), afirma ca obiectivul principal al organizatiei este acela de a promova un model romanesc de agricultura performanta cu valorificarea specificului national. De altfel, agricultorii pe care ii reprezinta se situeaza tocmai pe acest segment, detinand afaceri sustenabile bazate pe inovatie. Fara performanta, agricultura nu poate exista, iar fiecare fermier trebuie sa se gandeasca cum sa-si creasca performanta, atrage atentia Hurduc.“Fermierii performanti reprezinta osatura agriculturii romanesti, dar noi in acest model romanesc de agricultura coexistam cu fermele mici si cele medii, cu fiecare nisa de fermieri, nu suntem in contradictie, suntem complementari, iar fiecare nisa isi gaseste rolul. Toti fermierii trebuie sa promovam modelul romanesc si la Bruxelles si in Romania, sa nu intram in antagonizarea relatiilor, pentru ca exista aceasta usoara tendinta – fermierii mici vs fermierii mari, doar cei mici sa fie ajutati, cei mari s-au dezvoltat, dar cum stiti, cei mari si medii asigura securitatea alimentara a tarii”, ?a declarat Dan Hurduc la simpozionul desfasurat recent la Dragus, Brasov, dedicat sectorului cartofului.Dan Hurduc, doctor in oenologie, este un fermier important din judetul Vaslui care lucreaza circa 2.200 hectare de teren agricol (Evel H Company) din care 10% ?n propietate.Presedintele CFRO a vorbit si despre alte activitati desfasurate de club, de la realizarea de studii de analize de piata si tinerea la curent cu cele mai noi informatii din sector a membrilor organizatiei, reprezentarea la Bruxelles – iar Planul National Strategic si elaborarea eco-scemelor in functie de specificul regional constituie prioritatea momentului, Programul Brokerul de Asigurare, pana la Programul Tineri in Agricultura, ajuns la cea de-a treia serie de cursanti.Clubul Fermierilor Romani a organizat in data de 21 iulie la Dragus evenimentul ?Prioritatile agriculturii romanesti. Strategia de dezvoltare a sectorului de cartofi in perioada 2021-2027”, la care au participat fermieri producatori de cartof performanti, Ministrul Agriculturii, ?Adrian OROS, alaturi de oficiali romani cu responsabilitati in dezvoltarea politicilor si strategiilor in domeniul agriculturii.Laptele: de la fermier sau de la laborator? august 2, 2021 agrimanet Lapte: de la fermier sau de la laborator??n viitor, probabil c? vom g?si lapte din laborator pe rafturile supermarketurilor. Dar unde este fermierul?Lapte din laborator – probabil c? vom citi astfel de rapoarte tot mai frecvent ?n viitor. Cercetarea ?i tehnologia avanseaz?. Acest lucru face posibil? producerea proteinelor animale ?n laborator.Americanii de la Rethink X estimeaz? c? num?rul vitelor din SUA se va ?njum?t??i p?n? ?n 2030. Motivul: P?n? atunci, costul c?rnii de laborator va fi at?t de sc?zut ?nc?t va fi o variant? mai ieftin? dec?t carnea de la animale.Un blestem sau o binecuv?ntare? Poate fi un avantaj pentru industria prelucr?toare. Vom prelucra proteinele ?n alimente cu animalele ?n poze. Vor fi consumatori c?rora, cu siguran??, le va pl?cea asta.Cu toate acestea, exist? un lucru pe care proteinele din laborator nu ?l pot face: men?inerea ?i conservarea peisajului nostru cultural. Dar noi, fermierii, putem face asta. Cu vacile noastre, p?str?m paji?ti. ?i peisaje, dintre care unele sunt unice. Cu o produc?ie durabil? de furaje, putem crea chiar habitate. Ca cresc?tori de animale, nu suntem doar ?furnizori de proteine”.Cred c? trebuie s? lucr?m pentru a ne asigura c? aceast? valoare ad?ugat? a agriculturii este primit? ?i ?n?eleas? ?n societate. Pentru a face acest lucru, trebuie s? ?ncepem cu noi ?n?ine. Asta ?nseamn? nu doar s? te vezi pe tine ?i pe vacile tale ca ?i cresc?tor de animale, ci din ce ?n ce mai mult ca furnizor de servicii ecosistemice. dup? un material AGRARHEUTE; foto Stefan TotirPre?ul laptelui: ?Vorbim de o impunere a pre?ului ?i nu de o negociere” , august 2, 2021 agrimanet Pre?ul laptelui: ?Vorbim de o impunere a pre?ului ?i nu de o negociere”Cre?terea vacilor pare c? devine o afacere tot mai neprofitabil? ?n Rom?nia pentru micii fermieri. Pre?ul mic oferit de fabricile de br?nzeturi la cump?rarea laptelui din ferm? ?i lipsa for?ei de munc?, sunt doar c?teva dintre neajunsurile care dau b?t?i de cap cresc?torilor.Ioana Toma de?ine ?n comuna buzoian? Cilibia o ferm? cu peste 50 de vaci de lapte din rasa B?l?at? Rom?neasc?. Spune c? se num?r? printre noroco?ii care au prins contract cu o fabric? de lactate ?i br?nzeturi din R?mnicu S?rat care pl?te?te satisf?c?tor. Al?ii, abia dac? v?nd cu un leu litrul de lapte la poart?.?Sunt foarte rare cazurile ?n care li se ofer? cresc?torilor 1 leu ?i 50 de bani pe litrul de lapte. ?n rest, este foarte ieftin laptele la poarta fermei ?i nu ajunge nici la valoarea unei sticle de ap?. Nu ai cu cine s? te cer?i, din p?cate. Au ajuns oamenii s? ?in? vacile ?i de mil?, ?ns? nu mul?i ??i mai permit s? le ?in? ?n gospod?rii”, spune Ioana Toma, fermier din Cilibia.Ioana Toma livreaz? fabricii de lactate ?i br?nzeturi din R?mnicu S?rat aproximativ 300 de litri de lapte crud zilnic. Pre?ul la achizi?ie mai cre?te spre iarn?, cu 30, p?n? la 50 de bani.?Pre?ul laptelui nu acoper? nici pe jumate cheltuielile, ?ns? e tot ce putem ob?ine la ora actual?. ?n schimb, ne apas? mult grija c? se pot majora oric?nd cheltuielile cu nutre?ul, cu ?ngrijirea animalelor, cu remunera?ia oamenilor, care sunt din ce ?n ce mai greu de g?sit. Deja, am auzit pe mul?i c? vor s? v?nd? cirezile la toamn?”, declar? Ioana Toma, proprietara fermei de vaci din Cilibia.Nu oricine poate vinde laptele procesatorilorLista procesatorilor de lapte din jude?ul Buz?u este foarte scurt?, se pl?ng fermierii, cel mai mare fiind fabrica de lactate ?i br?nzeturi din R?mnicu S?rat. Al?i produc?tori de br?nz? ??i asigur? necesarul de lapte din efectivele proprii de vite, iar c??iva, num?ra?i pe degete, func?ioneaz? ?n cadrul unor asocia?ii cu cresc?tori de animale ?i procesatori de lactate laolalt?.??“Unirea gospodarilor din Mih?ile?ti” este una dintre cooperativele din zona Munteniei cu sediul ?n comuna buzoian? Mih?ile?ti. ?n cooperativ? sunt at?t cresc?tori de vaci, cu zece p?n? la 50 de capete, c?t ?i furnizorii furajelor necesare unei hr?niri adecvate a vitelor ?n perioada de stabula?ie. Lan?ul este ?nchis de procesatorul de br?nzeturi, care poate absorbi ?ntreaga cantitate de lapte produs? de gospodarii ?nscri?i ?n cooperativ?.?????Le spun furnizorilor de lapte a?a: cump?r kilogramul de br?nz? de la voi cu 15 lei, de exemplu. Atunci, eu transform laptele ?n kilogramul de br?nz?. Dac? ?mi intr? opt litri de lapte ?n kilogramul de br?nz? (?n urm? cu vreo 20 de ani, c?nd m? ocupam cu cre?terea vacilor, la un kilogram de telemea ?mi intrau 5,8 – 6 litri de lapte – n.red.), ?mpart 15 la 8 ?i rezult? pre?ul. Deci, tu decizi cum ??i faci laptele, nu eu. Dac? faci un lapte de bun? calitate, po?i ob?ine ?i o medie de 2,5 lei pe litrul de lapte, care e un pre? foarte bun”, explic? Dan Iva?cu, pre?edintele Cooperativei agricole “Unirea gospodarilor din Mih?ile?ti”.?Dac? discut?m de fabrici mari, acestea cer anumite standarde pentru laptele achizi?ionat de la cresc?torii locali. De exemplu, gr?simea trebuie s? aib? undeva la 4,5 la sut?, cazeina trebuie s? aib? anumi?i parametri, peste 80 de procente, la fel ?i celelalte proteine. ?n consecin??, nu oricine poate s? le livreze laptele marilor procesatori, adic? cei care ??i permit s? ofere ?i pre?uri generoase”, sus?ine pre?edintele cooperativei agricole din comuna Mih?ile?ti.”Este clar c? vacile care ies pe islaz nu o s? aib? niciodat? acei parametri pe care-i impun aceste fabrici mari, ci doar vacile care stau ?n stabula?ie, care sunt hr?nite cu furaj de calitate, primesc tain ?i o ?ngrijire controlat?. Aici exist? o nutri?ie bine f?cut?, astfel ?nc?t s? se respecte acele standarde de calitate ?i igien? cerute pe m?sura pre?ului negociat ?ntre furnizorul laptelui ?i cump?r?tor”, spune Dan Iva?cu.???Asocierea cresc?torilor, ?ansa de salvare a domeniului zootehnicSolu?ia este prin asocierea mai multor cresc?tori de animale ?n cooperative, din care pot face parte at?t cultivatori de cereale pentru hrana animalelor, c?t ?i cresc?torii de vite, dar ?i produc?tori de br?nzeturi.???n acest fel, de pe alte pozi?ii s-ar face negocierea pre?ului pentru litrul de lapte crud livrat la poarta fermei. Dac? acum vorbim de o impunere a pre?ului ?i nu o negociere, este de p?rere Dan Iva?cu, dup? gruparea celor mai mul?i cresc?tori dintr-un areal geografic, astfel ?nc?t cooperativa s? de?in? controlul ?ntregii surse de materie prim?, fabricile de br?nzeturi vor fi nevoite s? devin? mai flexibile ?n discu?ii.?un materiel ADEV?RUL.ro; foto: Mihai Ionel Ambrus Compania rom?neasc? H2On, premiat? a treia oar? de International Taste Institute pentru calitatea apei sale Pove?ti cu Profit Compania rom?neasc? H2On, premiat? a treia oar? de International Taste Institute pentru calitatea apei sale Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 17:59 Compania rom?neasc? H2On, care livreaz? ap? la domiciliu ?i la birou ?n 30 de jude?e din ?ar?, ?n aceea?i zi, a primit, pentru al treilea an consecutiv, certificarea prestigiosului Interna?ional Taste Institute din Bruxelles (Belgia). Compania condus? de antreprenorul Nathaniel Gean? a fost laureat? de juriul interna?ional de exper?i cu premiul "Superior Taste Award", ace?tia apreciind calit??ile incontestabile ale produsului realizat ?n propor?ie de 100% ?n ?ar? noastr?. "Per total, ap? de la H2On reprezint? un produs foarte bun, cu un aspect irepro?abil ?i o salinitate mineral? echilibrat?. Este o ap? dulce, cu o textura fin? ?i un gust r?coritor. Vorbim despre un produs impresionant, echilibrat, care se adreseaz? unui public larg", a ar?tat juriul format din peste 200 de chefi ?i somelieri cunoscu?i ?n ?ntreag? lume, proveni?i de la restaurante cu stele Michelin din Spania ?i Fran?a, dar ?i din numeroase alte ??ri europene, precum Italia, Portugalia, Belgia, Olanda sau Ungaria. Decizia favorabil? apei de la H2On a venit ?n urm? unor teste care au vizat aspectul, olfac?ia, gustul ?i senza?ia final? conferite de produsul rom?nesc. Conform exper?ilor, aceast? ap? "are o transparen?? extraordinar? ?i ?mbietoare, o arom? delicat? ?i relativ neutr?, cu note subtile de mineralitate, o u?oar? salinitate, care ?i adaug? personalitate, ?i ofer? o senza?ie final? pl?cut?, r?coritoare, fiind un produs care potole?te setea ?i este extrem de u?or de digerat". H2On - calitate deosebit? a apei, la pre?uri mici! Compania H2On livreaz? ap? pur?, de calitate superioar?, cu un gust sublim, la pre?uri mici, respect?nd toate standardele de igien? ?i folosind purificatoare industriale de top. Compania are sediul ?n Pope?ti-Leordeni (jude?ul Ilfov), ?ns? func?ioneaz? ?n sistem franciz? ?n jude?ele Prahova, Giurgiu, Teleorman, Ialomi?a, Arad, Arge?, Vaslui, Buz?u, D?mbovi?a, V?lcea, Suceava, Ia?i, Vrancea, Br?ila, Gala?i, C?l?ra?i, Timi?, Constan?a, Bra?ov, Olt, Sibiu, Cluj, Bihor, Satu Mare, Alba, Dolj, Maramure? ?i S?laj. Astfel, H2On reu?e?te s? livreze ap? la domiciliu ?i la birou, at?t pentru persoane fizice, c?t ?i pentru persoane juridice, ?n aceea?i zi ?n care este plasat? comand?, oriunde ?n Bucure?ti, Ilfov ?i jude?ele enumerate anterior. "Am conceput un sistem unic ?i deosebit de eficient de livrare pentru firmele mici ?i medii care doresc s? asigure cantitatea necesar? de ap? potabil? zilnic, f?r? efort. Dat? fiind logistic? aparte pe care am creat-o, am reu?it s? extindem serviciile pentru a acoperi ?i nevoile persoanelor fizice. Oferirea acestui serviciu nu impune un volum de consum lunar", se arat? pe site-ul companiei. Compania rom?neasc? H2On, premiat? a treia oar? de International Taste Institute pentru calitatea apei sale Pe l?ng? ap? de cea mai bun? calitate, H2On livreaz? ?i cafea Julius Meinl, LavAzza ?i Illy, dar ?i suc natural de pere sub brand propriu, presat la rece. "Nu vom percepe nicio taxa extra, a?adar vei pl?ti numai pentru ce comanzi. Tocmai de aceea, foarte multe companii rom?ne?ti ?i personalit??i remarcabile din toate sferele de activitate ne recomand? cu drag", se mai arat? pe site-ul H2On. Nathaniel Gean?: "Sunt tare m?ndru c? am cl?dit singur tot ceea ce am" Antreprenorul Nathaniel Gean?, care de?ine business-ul H2On, a pornit de jos ?n aceast? industrie, iar ?n tinere?e a c?rat, dup? propriile spuse, mii de bidoane cu ap?, pe ploaie sau canicul?. "Am fost agent de livr?ri, am c?rat mii de bidoane cu ap?, pe ploaie sau canicul?. Apoi am fost agent de v?nz?ri, manager regional ?i director executiv al firmei respective (...) Dup? ce aceast? a fost v?ndut?, gra?ie experien?ei dob?ndite, mi-am deschis propria afacere", explic? antreprenorul. Acesta recunoa?te deschis c? nu a fost un elev model, ?ns? odat? cu trecerea timpului, realiz?nd importan?a educa?iei, ?i-a aprofundat studiile ?n Drept ?i Economie. Dup? ce a reu?it s? stabilizeze business-ul H2On, care ast?zi se bucur? de notorietate la nivel na?ional ?i recunoa?tere interna?ional?, Nathaniel Gean? ?i-a descoperit apeten?a pentru investi?ii ?i a pariat pe diferite domenii de activitate: HoReCa, investment, consulting etc. "Preocuparea permanent? a unui manager este aceea de a-?i cre?te afacerea, de a o stabiliza. Cu to?ii vrem s? avem siguran?? zilei de m?ine, ?ns? ceea ce pu?ini realizeaz? este faptul c? nu putem atinge acest obiectiv singuri. ?ntotdeauna, ?n spatele unui om de succes, st? o echip? puternic?. Tocmai de aceea, este extrem de important s? investim ?n oameni, ?n capacit??ile lor, dar ?i s? fim aten?i la cerin?ele pie?ei, la schimb?rile de legisla?ie ?i de atitudine a consumatorului", explic? Nathaniel Gean? "secretul" succesului H2On ?i nu numai. Oferta H2On include bidoane cu ap? de 19 litri, pompe electrice, dozatoare, compresoare, butelii de gaz, servicii de igienizare dozator, cafea (inclusiv decofeinizat?), espressoare, dar ?i purificatoare de aer anti-COVID. Transportul produselor comandate, at?t telefonic, c?t ?i online, este complet gratuit. Cum ob?ine?i certificarea ?Produs montan”? Violeta M?? , 02 august 2021 - Zona montan? acoper? 38% din suprafa?a Rom?niei ?i 70% din paji?tile noastre sunt situate la munte. ?Produs montan” este schema de calitate cu cel mai mare poten?ial. De ce, pentru ce ?i cum s? ob?ine?i aceast? certificare!?n iunie 2021, erau ?nscri?i ?n Registrul Na?ional al Produselor Montane 680 de produc?tori care au dreptul de utilizare a denumirii ?produs montan” pentru aproape 2.100 de produse. Toate produsele se reg?sesc pe platforma produsmontan.ro.? CE ESTE SCHEMA DE CALITATE ?PRODUS MONTAN”?Aceast? schem? de calitate a fost creat? la nivel european, pentru a transmite consumatorilor un mesaj puternic privind valoarea ad?ugat? a produselor alimentare ob?inute ?n condi?iile grele din zonele de munte. Men?iunea ?produs montan” este recunoscut? ?n toat? UE ?i ajut? produc?torii s? ??i promoveze mai bine produsele. La nivel european, schema de calitate ?produs montan” este reglementat? de Reg. (UE) 1151/2012 ?i Reg. Delegat (UE) nr. 665/2014, iar la nivel na?ional, prin HG 506/2016 ?i OMADR 52/2017, la care se adaug? OMADR 97/1332/2019 care stabile?te localit??ile din zona montan?.Eticheta ?produs montan”, care con?ine logo-ul (sigla) na?ional, certific? faptul c? produsul ?i materiile prime au fost ob?inute ?i prelucrate/procesate ?n zona montan?.?Schema de calitate produs montan, recunoscut? at?t la nivel european, c?t ?i ?n Rom?nia, nu certific? o calitate, ci originea produsului. Produsul montan trebuie s? transmit? pentru consumatori faptul c? provine dintr-un mediu care nu este poluat, unde exist? biodiversitate ?i c? este un produs 100% rom?nesc. Acestea sunt caracteristicile pe care le vom promova pentru consumatori”, spune Sabin F?rca?, director general adjunct Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane (ANZM).?DE CE S? OB?INE?I CERTIFICAREA ?PRODUS MONTAN” ?? ? V? diferen?ia?i produsul pe pia?? ?i pute?i ob?ine un pre? mai bun. Un ?produs montan” va fi privit de c?tre cump?r?tori ca un produs de calitate superioar?, cu o origine certificat?. ?Nu to?i consumatorii din Rom?nia vor cump?ra produse cu scheme de calitate, dar exist? tot mai mul?i clien?i, mul?i tineri. AZM discut? deja cu toate marile re?ele comerciale pentru a semnaliza produsele montane la raft sau chiar pentru a le asigura un loc special la raft, eventual l?ng? produsele ecologice”, afirm? Sabin F?rca?.? Le oferi?i consumatorilor garan?ia c? este un produs 100% rom?nesc;? Cota de TVA pentru produsele montane este redus? la 5%, de la 9%;? Pute?i accesa fonduri nerambursabile pentru promovarea ?i marketingul produselor.?PA?I PENTRU OB?INEREA GRATUIT? A CERTIFIC?RII ?PRODUS MONTAN”??ntreaga procedur? de certificare, de la primirea dosarului, p?n? la emiterea deciziei ?i ?nregistrarea ?n Registrul Produsului Montan, este realizat? de Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane, din subordinea MADR, prin cele 32 de Oficii de Dezvoltare Montan?.Lua?i leg?tura cu reprezentan?ii Oficiului de Dezvoltare Montan? din zona ?n care v? afla?i, pentru a depune cererea ?i caietul de sarcini. Caietul de sarcini trebuie s? con?in? documente despre produc?tor (num?r atestat produc?tor/ ?nregistrare de la Registrul Comer?ului, cod exploata?ie ANSVSA), documente justificative (avize, carnet comercializare, facturi, contracte, registru de ferm?, ordin deplasare ?n pastoral), precum ?i descrierea metodelor ?i tehnicilor de ob?inere a produsului.?ntreaga procedur? este gratuit?, iar produc?torii sunt sprijini?i de angaja?ii Oficiilor montane s? completeze documenta?ia pentru acordarea dreptului de utilizare a men?iunii de ?produs montan”.CE PRODUSE POT FI CERTIFICATE ?i CARE SUNT CONDI?IILE OBLIGATORII afla?i din Revista FERMA, edi?ia 1-31 iulie 2021! ?nt?lnire de lucru la USAMVB Timi?oara pe tema schemelor de calitate, organizat? de secretarul de stat MADR George C??ean cu reprezentan?i ai direc?iilor agricole, DSVSA ?i mediul universitarCertificarea de PRODUS MONTAN: Cost? ceva? C?t dureaz?? Ce fel de produse pot fi certificate? Cum se depun actele? Click AICI ?i afl? detalii ?n articol ?i materialul video aferent!INDUSTRIE ALIMENTARAAfaceri de la zero. Mihai ?i Valeria Schelean-?omfelean au ridicat de la zero fabrica de bere artizanal? Scorilo, din Poiana M?rului, ?i produc 300.000 de litri de bere anual: ?Am intrat ?n magazinele Mega Image ?i vrem s? ajungem ?i ?n alte supermarketuri pentru c? oamenii cer produsul nostru“ , 02.08.2021, Alexandra Matei ? Sub brandul Scorilo se reg?sesc dou? tipuri de bere: berea blond? ?i berea ro?ie.Mihai ?i Valeria Schelean-?omfelean au creat brandul de bere artizanal? Scorilo odat? cu construirea de la zero a unei fabrici ?n Poiana M?rului, jude?ul Cara?-Severin. Cei doi au ?nceput construc?ia fabricii ?n 2019, iar ast?zi produc aproximativ 300.000 de litri de bere artizanal? pe an, pe care o comercializeaz? at?t ?la poarta fabricii“, c?t ?i ?n magazinele Mega Image sau prin intermediul livr?rilor.Numele brandului ?i al fabricii este inspirat dintr-o legend? din zona Banatului montan, care spune c? regele dac Scorilo ?i-a ascuns comoara ?n Poiana M?rului, acolo unde este fabricat? berea cu acela?i nume, iar ?n prima zi de prim?var?, cel care este norocos va g?si comoara lui.?Am construit fabrica de la zero. Costurile au fost extrem de mari din mai multe motive. ?n primul r?nd, pentru c? am ?nceput o construc?ie nou?, nu am avut o hal? sau un imobil deja construit ?i am fost obliga?i s? investim din temelii. Pe de alt? parte, ne-am orientat spre echipamente de produc?ie performante, care s? permit? c?t mai mult? automatizarea. Capacitatea de produc?ie ?i partea de construc?ie le-am realizat ?n cursul anului 2019, dar din punctul de vedere al autoriz?rilor, nu am avut posibilitatea s? producem bere ?n mod legal de atunci. Am avut noroc de finan?are din partea familiei. Condi?iile au fost mult mai lejere dec?t ?n cazul unei institu?ii bancare. Investi?ia dep??e?te jum?tate de milion de euro. Producem ?n acest moment 300.000 litri pe an, dar avem doar un sfert din capacitatea de produc?ie dezvoltat?. Nu este u?or s? faci o fabric? de bere. Porne?te de la pasiune, dar dac? aceast? pasiune nu se transform? ?ntr-un business corect, se pierd banii“, au spus cei doi fondatori, Mihai ?i Valeria Schelean-?omfelean.Prima bere v?ndut? a fost chiar ?n fabric?, ??i aminte?te Mihai Schelean-?omfelean, iar oamenii au venit ?i au fost pl?cut surprin?i at?t de produs, c?t ?i de ceea ce au v?zut ?n fabric? – de la zona de produc?ie ?i zona de depozitare, p?n? la tipurile de mal?uri folosite ?n berea Scorilo.Fabrica de bere artizanal? din Poiana M?rului este o fabric? deschis?, unde oamenii pot vedea, de altfel, ?i cum arat? drojdia sau hameiul ?i pot afla toate detaliile despre procesul de produc?ie.?n acest moment, fabrica produce dou? tipuri de bere, ?ntruc?t ?n urma studiilor realizate s-a ajuns la concluzia c? este mai bine ca prima dat? produsul s? intre pe pia?? ?i s? devin? cunoscut ?i abia apoi s? se dezvolte treptat mai multe sortimente. Astfel, dup? cum spun cei doi fondatori, sub brandul Scorilo se reg?sesc o bere blond?, dar ?i o bere ro?ie, pe aceasta din urm? prefer?nd-o mai ales fetele, ?ntruc?t este mai aromat?.Re?etele de bere au fost g?ndite ?mpreun? cu un maestru berar austriac care este ?i colaborator al businessului.De la prima bere v?ndut? ?i p?n? ast?zi, Mihai ?i Valeria Schelean-?omfelean au reu?it, dup? ce au b?tut la mai multe u?i pentru a face produsul cunoscut, s? aduc? berea Scorilo mai aproape de consumator prin intermediul magazinelor Mega Image. ?Putem mai mult ?i vrem s? putem mai mult. Suntem ?n continuare ?n discu?ii ?i negocieri cu alte lan?uri pe care sper?m s? intr?m. Cred c? exist? posibilitatea s? intr?m ?n ?i mai multe loca?ii pentru c? oamenii cer produsul. Se dore?te a se gusta berea noastr? ?i ?n ora?e unde nu suntem prezen?i“.Pre?ul pentru cei care vin s? cumpere bere de la poarta fabricii pentru consumul propriu este 6,88 lei pentru berea blond? ?i 7,43 lei pentru berea ro?ie.Mihai Schelean-?omfelean subliniaz? c? berea este ?mbuteliat? ?n func?ie de cerin?a clien?ilor ?i c?, ?n principiu, se merge pe bere la sticl? de 0,5 l. ?Avem bere ?i la butoaie de 30 l, pe care le d?m pentru Casa Berarilor Artizani ?i la Rombeer, care sunt ni?te magazine specializate pe bere artizanal? cu concept beer-to-go.“Businessul administrat de cei doi func?ioneaz? dup? o strategie g?ndit? pe trei nivele. Primul este fabrica din Poiana M?rului, unde exist? ?i un magazin ?i o teras?, al doilea este retailul, iar al treilea, industria HoReCa. Totodat?, cei doi fondatori spun c? au mers ?i pe zona de livr?ri online, ?ns? s-au limitat la loca?iile la care pot asigura transportul prin intermediul angaja?ilor lor.?n prezent, fabrica de bere artizanal? din Poiana M?rului func?ioneaz? cu 5 angaja?i.Valeria Schelean-?omfelean spune c? este un business fluctuant, ?n care pe perioada verii ?ncas?rile sunt mai mari fa?? de sezonul rece, c?nd se limiteaz? doar la v?nz?rile prin supermarketuri sau colaboratori.? ?Ne-am propus ca ?n acest an s? reu?im s? ne mai m?rim capacitatea de produc?ie. Dorin?a noastr? este s? ajungem la capacitatea maxim?, de 9.000 de hectolitri pe an. Nu ?tiu ?n c?t timp o vom atinge, dar avem ni?te proiec?ii, ni?te vise ?i va fi greu p?n? vom ajunge acolo“.Pentru Mihai ?i Valeria Schelean-?omfelean experien?a de antreprenor ?nseamn? greut??i, lec?ii ?nv??ate ?i r?spundere fa?? de angaja?i, autorit??i ?i clien?i.Vincon Vrancea, unul dintre cei mai mari produc?tori de vinuri din Rom?nia a ?ncheiat procesul de rebranding ?i devine Beciul Domnesc , Roxana Rosu , 02.08.2021, VINCON, unul dintre cei mai mari produc?tori de vinuri din Rom?nia a ?ncheiat procesul de rebranding, ?n urma c?ruia, de la 1 august, devine Beciul pania va lua astfel numele brandului care de?ine pozi?ia de lider de pia?? pe segmentul upper mainstream. Odat? cu schimbarea denumirii, brandul va beneficia ?i de o nou? identitate vizual?, al?turi de repozitionarea mesajului ?i a retoricii, se arat? ?ntr-un comunicat al Vincon.VINCON devine Beciul Domnesc (comunicat de pres?) , august 2, 2021, Adelina Boboc VINCON, unul dintre cei mai mari produc?tori de vinuri din Rom?nia anun?? ?ncheierea procesului de rebranding, ?n urma c?ruia, de la 1 august 2021, VINCON devine BECIUL DOMNESC. Compania va lua astfel numele brandului care de?ine pozi?ia de lider de pia?? pe segmentul upper mainstream. Odat? cu schimbarea denumirii, brandul va beneficia ?i de o nou? identitate vizual?, al?turi de repozi?ionarea mesajului ?i a retoricii.“De la ?nceputul c?l?toriei noastre, ne-am propus s? p?str?m tradi?ia vinurilor rom?ne?ti ?i s? oferim clien?ilor no?tri ce e mai bun din rodul p?m?ntului ?i al muncii oamenilor. Am tratat mereu calitatea vinurilor noastre cu toat? seriozitatea, fapt confirmat ?i de numeroasele medalii primite de-a lungul timpului. Dar ca ?n orice demers, ?nceput cu drag, acum multi ani, a venit acel moment ?n care ne-am oprit ?i ne-am ?ntrebat: “Noi cine suntem?” ?i “Cum suntem v?zu?i?”. Trec?nd printr-un ?ntreg proces de analiz? intern?, a industriei, a competitorilor ?i a pie?ei de consum, ne-am dat seama, c? oric?t de departe am plecat ?n c?utarea r?spunsului, acesta era chiar aici. Pe dealurile Moldovei, unde muncim de genera?ii pentru ’M?ria Sa, Vinul’. De aici provin unele dintre cele mai apreciate vinuri, produse din struguri cule?i de m?inile urma?ilor celor care au dezvoltat acest mestesug. Istoria, traditia ?i calitatea produselor noastre sunt lucrurile care ne reprezint?, iar lumea ne asociaz? cu rezultatele ?nsemnate ?i cu produsele noastre cele mai emblematice – vinurile din gama Beciul Domnesc.“ men?ioneaz? Luchi Georgescu, Pre?edinte Beciul Domnesc.?n ansamblu, rebrandingul a ?nsemnat at?t o rafinare a pozi?ion?rii – prin ?nsu?irea unei identit??i de actualitate – c?t ?i o re?ntoarcere la setul de atribute care definesc cel mai bine compania: istorie, traditie, grij?, pasiune, m?ndrie, mo?tenire.Noua identitate a?eaz? Beciul Domnesc simultan ?n traditie ?i contemporan, ?n timp ce promisiunea produc?torului de vinuri r?m?ne aceea?i: s? ofere consumatorilor produse de calitate care s? surprind? c?t mai bine personalitatea distinct? ?i versatilitatea vinului; s? fructifice originea ?nsemnat? a podgoriilor ?i s? ii onoreze pe cei care sunt implica?i zi de zi ?n procesul de produc?ie, care pun o parte din sufletul lor ?n crearea fiec?rei sticle de vin.“De la 1 august, Beciul Domnesc nu mai este doar un punct pe hart? sau un brand de vin dintr-un portofoliu generos, ci piatra de temelie a companiei ?i un simbol al muncii oamenilor, care poart? pecetea priceperii noastre, pe care dorim s? o l?s?m mo?tenire genera?iilor urm?toare” a mai completat Luchi Georgescu.Despre VINCON Vrancea, actualmente BECIUL DOMNESC??nfiin?at? ?n anul 1949, VINCON Vrancea, ?n prezent Beciul Domnesc, este unul dintre cei mai mari produc?tori de vinuri din Rom?nia. Compania exploateaz? peste 1.400 de hectare cultivate cu vi?? de vie nobil?, amplasate ?n renumitele podgorii Cote?ti, Odobe?ti, Panciu ?i Hu?i. M?ndria companiei este Monumentul Beciul Domnesc, care dateaz? din vremea lui ?tefan cel Mare ?i g?zduie?te peste 100 000 sticle de vin. Datorit? importan?ei sale istorice, Monumentul Beciul Domnesc a fost inclus ?n patrimoniul cultural al Rom?niei.Portofoliul Beciul Domnesc cuprinde produse din categoriile vin, vinars, b?uturi spirtoase ?i o?et. Printre brandurile de vin din portofoliul companiei se num?r? Mirabilis Machina, Sempre Rose, Vinoteca, Comoara Pivni?ei, Egregio, Rosé Vérité, Beciul Domnesc, Beciul Domnesc Grand Reserve, Sigillum Moldaviae ?i altele, iar portofoliul de vinarsuri este format din brandurile Miori?a ?i Jad. Calitatea produselor a fost recunoscut? de c?tre speciali?tii din ?ntreaga lume, astfel vinurile ?i vinarsurile din portofoliul Beciul Domnesc au c??tigat numeroase medalii la competi?iile na?ionale ?i interna?ionale.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download