Www.di-leova.md



Ministerul Educa?iei, Culturii ?i Cercet?rii al Republicii MoldovaCurriculum Na?ionalAria curricular? Matematic? ?i ?tiin?eDisciplina Informatic?Ghid de implementare a curriculumului disciplinarClasele VII-VIIIChi?in?u, 2019Cuprins TOC \o "1-3" \h \z \u Introducere PAGEREF _Toc16578397 \h 31. Referin?e conceptuale ale curriculumului la Informatic? PAGEREF _Toc16578398 \h 41.1. Conceptul de curriculum la Informatic? PAGEREF _Toc16578399 \h 41.2. Demersurile inovative ale curriculumului la Informatic? PAGEREF _Toc16578400 \h 62. Referin?e proiective ale curriculumului la Informatic? PAGEREF _Toc16578401 \h 72.1. Curriculumul la Informatic? ca surs? de proiectare didactic? PAGEREF _Toc16578402 \h 72.2. Proiectarea didactic? de lung? durat? PAGEREF _Toc16578403 \h 92.3. Proiectarea didactic? de scurt? durat? PAGEREF _Toc16578404 \h 103. Referin?e metodologice ?i procesuale ale curriculumului la Informatic? PAGEREF _Toc16578405 \h 133.1. Logica ?i principiile de elaborare a strategiilor didactice la Informatic? PAGEREF _Toc16578406 \h 133.2. Strategii didactice de predare-?nv??are specifice Informaticii PAGEREF _Toc16578407 \h 143.3. Strategiile ?i instrumentarul de evaluare a rezultatelor ?nv???rii PAGEREF _Toc16578408 \h 18Bibliografie PAGEREF _Toc16578409 \h 26Anexe PAGEREF _Toc16578410 \h 28Anexa 1. Exemplu de proiect didactic de lung? durat?. Clasa a 7-a PAGEREF _Toc16578411 \h 28Anexa 2. Exemplu de proiect didactic de scurt? durat?. Clasa a 7-a PAGEREF _Toc16578412 \h 34Anexa 3. Exemplu de instruire ?n baz? de problem?. Unit??ile de m?sur? a cantit??ii de informa?ie PAGEREF _Toc16578413 \h 41Anexa 4. Exemplu de instruire ?n baz? de proiect. Tehnologiile digitale care m? ajut? s? ?nv?? PAGEREF _Toc16578414 \h 44Anexa 5. Exemplu de instruire ?n baza studiului de caz. Re?eaua Internet: prieten sau inamic? PAGEREF _Toc16578415 \h 47Introducere?ncep?nd cu anul 1985, ?n institu?iile de ?nv???m?nt din ?ara noastr? a ?nceput predarea unei noi discipline ? Bazele informaticii ?i tehnicii de calcul, care, ulterior s-a transformat ?n disciplina ?colar? de ast?zi ? Informatica. Spre deosebire de disciplinele ?colare clasice, predate de secole, care nu sunt supuse ?n mod direct influen?elor exercitate de factorii tehnologici, Informatica se afl? sub o permanent? presiune, exercitat? at?t de schimb?rile rapide din domeniile tehnologiei informa?iei ?i comunica?iilor, c?t ?i de extinderea accesului largului public la aceste tehnologii. ?n consecin??, reperele metodologice ?i paradigmele de dezvoltare curricular? la aceast? disciplin? ?colar? sunt frecvent contestate, iar linia de delimitare ?ntre cuno?tin?ele fundamentale (teoria informa?iei, teoria automatelor programabile, algoritmizarea ?i programarea, modelarea matematic?) ?i cele aplicative (procesarea textelor, dezvoltarea de prezent?ri electronice, calculul tabelar, comunicarea ?n mediile digitale, diseminarea informa?iilor ?n spa?iile virtuale etc.) devine flotant?.R?spunsul la provocarea de baz? a oric?rui sistem de ?nv???m?nt general ? Ce competen?e trebuie s? formeze ?i s? dezvolte ?coala: fundamentale, cu caracter strategic, sau aplicative, necesare anume pentru ziua de ast?zi? ? este mult mai important ?n cazul Informaticii, ?ntruc?t tehnologiile informa?ionale penetreaz? practic toate sferele vie?ii sociale. Situa?ia se complic? ?i prin faptul c? tehnologiile digitale se schimb? la fiecare 3-5 ani, iar orientarea curriculumului ?colar la Informatic? doar spre formarea ?i dezvoltarea competen?elor de utilizare a instrumentarului informatic de ast?zi ar face ca competen?ele respective s? devin? irelevante peste o foarte scurt? perioad? de timp.Curriculumul la Informatic?, edi?ia 2019, are drept scop orientarea acestei discipline ?colare spre formarea unor competen?e digitale fundamentale, ce le-ar permite elevilor ?i viitorilor absolven?i s?-?i formeze ?i s?-?i dezvolte ?n mod de sine st?t?tor abilit??ile de utilizare a instrumentarului informatic, instrumentar care se afl? ?ntr-un permanent proces de ?nnoire.?n linii mari, edi?ia 2019 a curriculumului disciplinar la Informatica urmeaz? modelele utilizate ?n majoritatea ??rilor cu tradi?ii ?n domeniu. Accentul ?n acest produs curricular se pune pe formarea ?i dezvoltarea competen?elor orientate spre st?p?nirea cuno?tin?elor fundamentale din Informatic?: algoritmizarea ?i programarea, aspectele matematice ale informaticii, rezolvarea de probleme, modelarea pe calculator ?.a. Aspectele legate de utilizarea instrumentarului informatic (sistemele de operare, aplica?iile de organizare ?i de prelucrare a datelor, calculatoarele ?i re?elele etc.) sunt abordate ?n mod conceptual, f?r? a fi legate de o tehnologie concret?. Anume acest fapt, ?n opinia majorit??ii speciali?tilor ?n domeniu, ofer? posibilitatea de a forma ?i dezvolta la elevi competen?a de ?nsu?ire de sine st?t?toare a noilor instrumente informatice, care, de regul?, se schimb? la fiecare 2-3 ani.Spre deosebire de disciplinele ?colare clasice, ?n cazul Informaticii schimb?rile tehnologice rapide, presiunea social? ?i necesit??ile mediului de afaceri din domeniul industriei tehnologiei informa?iei ?i comunica?iilor presupun asigurarea unui grad c?t mai ?nalt de flexibilitate a produselor curriculare. ?n acest scop, pentru prima oar? ?n istoria ?nv???m?ntului general din Republica Moldova, proiectarea curricular? s-a bazat pe dou? principii noi, acceptate de comunitatea pedagogic?, dar neimplementate ?n deplin? m?sur? ?n curricula precedente: structurarea curriculumului pe module ?i extinderea posibilit??ilor fiec?rei institu?ii de ?nv???m?nt ?i ale fiec?rui elev de a alege con?inuturile ?i mijloacele informatice de instruire.1. Referin?e conceptuale ale curriculumului la Informatic?1.1. Conceptul de curriculum la Informatic?Dezvoltarea curriculumului la Informatic? pentru ?nv???m?ntul gimnazial orienteaz? proiectarea, organizarea ?i desf??urarea eficient? a procesului de ?nv???m?nt ?n contextul unei pedagogii axate pe competen?e.Este important ca at?t cadrele didactice, c?t ?i p?rin?ii s? con?tientizeze esen?a principalelor no?iuni utilizate ?n curriculum:Competen?e-cheie/transversale a?tept?rile societ??ii privind parcursul ?colar ?i performan?ele generale care pot fi atinse de elevi la ?ncheierea ?colariz?rii. Codul Educa?iei statueaz? urm?toarele competen?e-cheie:CC1. Competen?e de comunicare ?n limba rom?n?.CC2. Competen?e de comunicare ?n limba matern?.CC3. Competen?e de comunicare ?n limbi str?4. Competen?e ?n matematic?, ?tiin?e ?i 5. Competen?e 6. Competen?a de a ?nv??a s? ?nve?7. Competen?e sociale ?i 8. Competen?e antreprenoriale ?i spirit de ini?iativ?.CC9. Competen?e de exprimare cultural? ?i de con?tientizare a valorilor peten?ele specifice disciplinei sistem integrat de cuno?tin?e, abilit??i, atitudini ?i valori, dob?ndite, formate ?i dezvoltate prin ?nv??are, a c?ror mobilizare permite identificarea ?i rezolvarea diferitor probleme ?n diverse contexte ?i situa?ii. Aceste competen?e se preconizeaz? a fi atinse la finele ?nv???m?ntului peten?ele specifice ale disciplinei ?colare Informatica au fost derivate din competen?ele-cheie/transversale ?i formulate at?t conform Cadrului de Referin?? al Curriculumului Na?ional, c?t ?i recomand?rilor principalelor documente europene referitoare la edificarea societ??ii informa?ionale: Competen?e informatice pentru secolul XXI (2007), O Agenda digital? pentru Europa (2010), Planul de ac?iune pentru educa?ia digital? (2018).Curriculumul disciplinar la Informatic? statueaz? urm?toarele competen?e specifice:CS1. Utilizarea instrumentelor cu ac?iune digital? ?n scopul eficientiz?rii proceselor de ?nv??are, manifest?nd abord?ri inovatoare ?i spirit practic.CS2. Interac?iunea cu membrii comunit??ilor virtuale ?n scopuri de ?nv??are, manifest?nd interes pentru ?nv??area activ?, cercetare ?i colaborare, respect?nd etica mediilor virtuale.CS3. Promovarea ?n mediile digitale a elabor?rilor ?i realiz?rilor personale ?i ale colectivului ?n care activeaz?, dovedind ingeniozitate, spirit de echip? ?i convingere.CS4. Prelucrarea digital? a informa?iilor text, numerice, grafice, audio ?i video, manifest?nd interes pentru ?nv??are activ?, comunicare ?i colaborare.CS5. Perceperea ?tiin?ific? a rolului ?i impactului fenomenelor informatice din societatea contemporan?, manifest?nd g?ndire critic? ?i pozitiv? ?n conexarea diferitor domenii de studiu, activitate ?i valori umane.CS6. Aplicarea intuitiv? a metodelor de algoritmizare pentru solu?ionarea problemelor legate de prelucrarea digital? a informa?iei, demonstr?nd creativitate ?i perseveren??.CS7. Elaborarea de mijloace cu ac?iune digital? prin implementarea algoritmilor ?n medii vizuale interactive, demonstr?nd respect ?i grij? fa?? de participan?i, responsabilitate pentru succesul comun.Pe parcursul ?ntregului proces de predare-?nv??are-evaluare, cadrul didactic va racorda demersul didactic de formare ?i dezvoltare a competen?elor specifice Informaticii la necesitatea dezvolt?rii ?i consolid?rii competen?elor-cheie. ?n acest scop, cadrul didactic se va conduce de corela?ia dintre competen?ele specifice disciplinei Informatica ?i competen?ele-cheie, statuate ?n Codul Educa?iei (vezi tabelul de mai jos).Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Corela?ia dintre competen?ele specifice disciplinei ?colare Informatica ?i competen?ele-cheieCC1CC2CC3CC4CC5CC6CC7CC8CC9CS1+++×++CS2+++×+CS3+++×+++CS4×+++CS5+×+CS6+×+CS7+×+Legend?:× Competen?? specific? contribuie ?n mod direct la formarea competen?ei-cheie.+ Competen?? specific? contribuie ?n mod indirect la formarea competen?ei-cheie. ?n ansamblu, curriculumul a fost conceput ?n a?a mod ca la fiecare lec?ie de Informatic? elevul s? aib? posibilitatea, pe de o parte, s?-?i formeze competen?ele prev?zute ?n Codul Educa?iei, iar pe de alt? parte, s?-?i realizeze la maximum poten?ialul intelectual ?i creativ prin prisma unei strategii didactice interactive ce incit? curiozitatea elevilor ?i-i implic? ?ntr-un proces motiva?ional de ?nv??are. Pentru a valorifica ?n volum deplin aceast? abordare, este important ca ?n procesul de proiectare didactic? de lung? ?i scurt? durat? profesorul s? aleag? ?n a?a mod materiile de predat ?i activit??ile de ?nv??are-evaluare ?nc?t s? se asigure nu doar formarea ?i dezvoltarea competen?elor specifice Informaticii, dar, prin intermediul lor, ?i a competen?elor-cheie. O aten?ie deosebit? se va acorda leg?turilor trans- ?i interdisciplinare, folosindu-se ?n acest scop recomand?rile STEAM.Conceptul STEAM se bazeaz? pe formarea ?i dezvoltarea competen?elor celui ce ?nva?? prin intermediul activit??ilor didactice cu un pronun?at caracter aplicativ, cuno?tin?ele fiind achizi?ionate concomitent cu formarea deprinderilor de punere ?n aplicare a acestora. Conform conceptului STEAM, ?nv??area trebuie s? se bazeze, ?n principal, pe investigare, solu?ionare de probleme ?i proiecte, care trebuie s? aib? un pronun?at caracter interdisciplinar.Se recomand? ca demersurile didactice bazate pe conceptul STEAM s? fie proiectate ?i implementate nu doar de profesorul de informatic?, ci de toate cadrele didactice ce predau ?n clasa respectiv?. ?n acest scop, echipe formate din cadrele didactice ?n cauz? vor selecta teme comune de investiga?ie, de rezolvarea a situa?iilor de problem? ?i de elaborare a proiectelor. Temele respective vor acoperi ?n mod obligatoriu mai multe discipline ?colare. Evident, ?n cazul desf??ur?rii activit??ilor interdisciplinare de ?nv??are, cadrele didactice ce predau discipline distincte, vor asigura sincronizarea principalelor etape de desf??urare a acestora. 1.2. Demersurile inovative ale curriculumului la Informatic?Curriculumul disciplinar la informatic? pentru ?nv???m?ntul gimnazial se caracterizeaz? prin urm?toarele elemente de noutate:Este utilizat? o nou? taxonomie a competen?elor, conform? ultimilor realiz?ri ale ?tiin?elor educa?iei.Au fost redefinite competen?ele specifice la Informatic?, accentul pun?ndu-se pe ?mbinarea armonioas? a cuno?tin?elor fundamentale din Informatic? cu formarea ?i dezvoltarea abilit??ilor de utilizarea a mijloacelor oferite de noile tehnologi ale informa?iei ?i comunica?iilor.A fost crescut gradul de atractivitate a Curriculumului prin structurarea lui pe module ?i extinderea componentelor la alegere, oferindu-le astfel elevilor posibilitatea s?-?i aleag? pentru o studiere mai aprofundat? acele domenii ale Informaticii, pe care ei le consider? mai utile ?i/sau mai interesante.Curriculumul a devenit invariant fa?? de specificul produselor-program folosite (sistemele de operare, aplica?iile de birou, programele de prelucr?ri grafice, audio ?i video, mediile de dezvoltare a programelor de calculator).A fost exclus? tematica referitoare la implementarea algoritmilor ?n medii textuale de programare.Au fost propuse pentru studiere noile echipamente digitale (calculatoarele portabile, calculatoarele de tip tablet?, telefoanele inteligente, tablele interactive).A fost exclus? dependen?a de produsele-program ale unui singur produc?tor , oferindu-le elevilor posibilitatea s? cunoasc? ?ntreaga gam? de sisteme de operare ?i programe de aplica?ii cu destina?ie general?.A fost schimbat? consecutivitatea studierii mijloacelor de procesare a informa?iilor, implement?ndu-se principiul ?de la simplu la compus”: prezent?ri, documente de tip text, foi de calcul.A fost reconceptualizat? studierea algoritmilor ?i a metodelor de algoritmizare, excluz?ndu-se programarea ?n medii textuale de programare, introduc?ndu-se ?n schimb elemente de programare ]n medii grafic-interactive de programare.?n scopul cre?terii accesibilit??ii ?i atractivit??ii temelor legate de algoritmizare ?i elaborare de algoritmi, curriculumul de gimnaziu a fost reorientat spre utilizarea ?n scopuri didactice a produselor-program de tip Logo, Scratch, Robo etc.Curriculumul de gimnaziu a fost simplificat prin excluderea materiilor irelevante, cu un pronun?at caracter teoretic, care ?nc? nu sunt accesibile elevilor de v?rsta ?n cauz?.Au fost consolidate componentele ce asigur? accesul la serviciile electronice ?i instruirea asistat? de calculator.A fost extins? tematica legat? de respectarea regulilor de securitate, ergonomice ?i etice ?n utilizarea tehnologiei informa?iei ?i a comunica?iilor..Este implementat conceptul STEAM.Evident, demersurile inovative listate mai sus cer de la profesorii de informatic? actualizarea paradigmelor de elaborare a proiectelor didactice de lung? ?i scurt? durat?, de reconceptualizare a modalit??ilor de planificare ?i desf??urare a ?ntregului ansamblu de activit??i didactice.2. Referin?e proiective ale curriculumului la Informatic?2.1. Curriculumul la Informatic? ca surs? de proiectare didactic??n contextul Curriculumului pentru ?nv???m?ntul gimnazial, conceptul central al proiect?rii curriculare la disciplin? este proiectarea didactic? personalizat?.Proiectarea didactic? personalizat? exprim? dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalit??ilor pe care le consider? optime ?n asigurarea calit??ii procesului educa?ional la clas?. Totodat?, prin proiectarea didactic? personalizat?, ?nv???torul ??i asum? responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri ?colare individualizate, ?n func?ie de condi?ii ?i cerin?e concrete.Proiectarea didactic? la o disciplin? ?colar? solicit? cadrului didactic g?ndirea ?n avans a derul?rii evenimentelor la clas?, o prefigurare a pred?rii, ?nv???rii ?i evalu?rii, e?alonat? pe dou? niveluri intercondi?ionate: de lung? ?i de scurt? durat?.Documentele de proiectare didactic? e?alonat?, realizate de profesor ?i aprobate ?n cadrul institu?iei de ?nv???m?nt, sunt urm?toarele:la nivelul de lung? durat?: proiectul de administrare a disciplinei (anual, semestrial); proiectele unit??ilor de ?nv??are;la nivelul de scurt? durat?: proiectele didactice (zilnice) pentru lec?ii sau alte forme de organizare, de exemplu, excursie la companiile de profil informatic.Documentele de proiectare didactic? e?alonat? sunt documente administrative care transpun ?n mod personalizat curriculumul disciplinar (programa ?colar?) ?n condi?iile concrete ale procesului educa?ional la clas?, ?n contextul aloc?rii de resurse metodologice, temporale ?i materiale, considerate optime de c?tre cadrul didactic pe parcursul vizat.Astfel, curriculumul disciplinar constituie reperul principal, documentul reglator pentru proiectarea personalizat? a activit??ii didactice la clas?.?n acest sens, programa disciplinar? pentru fiecare din clase se lectureaz? urm?rind interrela?ionarea elementelor prezentate ?n figura 1.Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Interac?ionarea elementelor ce repereaz? proiectarea didactic?Administrarea disciplineiRepartizarea orientativ? a orelor pe unit??i de con?inutCompeten?e specifice disciplineiUnit??i de ?nv??are pe clas?:Unit??i de competen?eUnit??i de con?inutActivit??i de ?nv??are ?i produse ?colare recomandateUnit??i de competen?e prev?zute pentru sf?r?itul clasei respectiveAdministrarea disciplineiRepartizarea orientativ? a orelor pe unit??i de con?inutCompeten?e specifice disciplineiUnit??i de ?nv??are pe clas?:Unit??i de competen?eUnit??i de con?inutActivit??i de ?nv??are ?i produse ?colare recomandateUnit??i de competen?e prev?zute pentru sf?r?itul clasei respectiveCompeten?ele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, repereaz? proiectarea de lung? durat? la disciplin?.Proiectarea didactic? anual? a disciplinei se realizeaz? conform datelor din Administrarea disciplinei ?i ?in?nd cont de Repartizarea orientativ? a orelor pe unit??i de ?nv??are.Sistemele de unit??i de competen?e proiectate pentru o unitate de ?nv??are sunt prev?zute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unit??i de ?nv??are ?i selectiv – pentru evaluarea formativ? pe parcurs. Aceste sisteme repereaz? proiectarea didactic? a unit??ilor de ?nv??are ?i proiectarea didactic? de scurt? durat?.Sistemele de unit??i de competen?e sintetizate la finele fiec?rei clase sunt prev?zute pentru evaluarea anual?. Aceste sisteme vor servi drept baz? pentru elaborarea instrumentarului destinat evalu?rii sumative la finalizarea fiec?reia dintre clasele gimnaziale.Unit??ile de con?inut constituie mijloace informa?ionale prin care se urm?re?te realizarea sistemelor de unit??i de competen?e proiectate pentru unitatea de ?nv??are dat?. Respectiv, se vizeaz? ?i realizarea competen?elor specifice disciplinei, dar ?i a celor transversale/ transdisciplinare.Unit??ile de con?inut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie s? intre ?n vocabularul activ al elevului pe parcursul respectivei unit??i de ?nv??are.Activit??ile de ?nv??are ?i produsele ?colare recomandate prezint? liste deschise de contexte semnificative de manifestare a unit??ilor de competen?e proiectate pentru formare/dezvoltare ?i evaluare ?n cadrul unit??ii respective de ?nv??are.Cadrul didactic are libertatea ?i responsabilitatea s? valorifice aceast? list? ?n mod personalizat la nivelul proiect?rii ?i realiz?rii lec?iilor, ?n concordan?? cu proiectele unit??ilor de ?nv??are, dar ?i s? o completeze func?ie de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.2.2. Proiectarea didactic? de lung? durat?Prin proiectarea didactic? de lung? durat? competen?ele ce trebuie formate ?i dezvoltate la elevi printr-o disciplin?, se pun ?n rela?ie cu resursele, timpul disponibil ?i modalit??ile de realizare a feedback-ului. Acest instrument ofer? imaginea ?ntregului demers care va fi parcurs de c?tre elev ?i profesor pe durata integral? a unei perioade mai ?ndelungate ?i permite repartizarea judicioas? a resurselor temporale pentru predare ?i aprofundare.?nainte de a demara procesul de proiectare didactic? de lung? durat? propriu-zis, profesorul, de comun acord cu elevii ?i p?rin?ii acestora, vor decide asupra modulului la alegere. Pentru a asigura ?ndrumarea corect? a elevilor ?i p?rin?ilor ?n alegerea unuia din modulele indicate ?n Curriculumul disciplinar la Informatic?, cadrul didactic va colecta ?i sistematiza informa?iile referitoare la:preferin?ele elevilor ?i p?rin?ilor, folosind ?n acest scop chestionare, de dorit, online;disponibilitatea resurselor digitale (num?rul de elevi la un calculator pe durata orelor de Informatic?, num?rul de ore pe care un elev poate lucra la calculator ?n afara lec?iilor, capacitatea conexiunilor Internet, dotarea cu produse-program cu destina?ie general?, dotarea cu produse-program specializate etc.);disponibilitatea materialelor didactice tradi?ionale ?i a celor digitale (manuale, produse-program educa?ionale, sisteme automatizate de testare, servicii Web etc.);garantarea accesului fiec?rui elev la resursele digitale necesare studierii ?n volum deplin a eventualelor module la alegere.Dac? ?n procesul de alegere a modulului p?rerile sunt ?mp?r?ite aproximativ ?n propor?ii egale, cadrul didactic poate s? opteze pentru predarea simultan? a dou? din ele, utiliz?nd ?n acest scop tehnologiile didactice bazate, ?n principal, pe activit??i individuale ?i ?n grup.?n vederea orient?rii cadrelor didactice ?n elaborarea proiectului didactic de lung? durat?, curriculumul disciplinar la Informatic? con?ine ?n capitolul ?Administrarea disciplinei” repartizarea orientativ? a orelor pe module. Fiind flexibil, Curriculumul la Informatic? ofer? cadrului didactic o anumit? libertate ?n repartizarea orelor pe module, ?ns? el nu are dreptul s? mic?oreze num?rul total de ore alocate modulelor obligatorii, ?ntruc?t materiile respective vor fi incluse ?n programele de evaluare de la finele ?nv???m?ntului gimnazial.Dup? alocarea num?rului de ore pentru fiecare din module, profesorul va distribui orele respective pe unit??i de ?nv??are, conduc?ndu-se de necesitatea asigur?rii unui demers educa?ional eficient.La repartizarea orelor pe unit??i de ?nv??are, profesorul se va ?ine cont de urm?torii factori:nivelul ini?ial de preg?tire al elevilor pentru studierea materiilor respective;complexitatea materiilor ce vor fi studiate ?n cadrul fiec?reia din unit??ile de ?nv??are;complexitatea lucr?rilor practice pe care elevii le vor efectua la calculator;ponderea evalu?rilor curente ?i sumative ?n activit??ile didactice preconizate.Dup? repartizarea orelor, profesorul va selecta cu aten?ie tehnologiile didactice preconizate, utiliz?nd ?n acest scop ?ntreaga varietate de metode de ?nv???m?nt, explicate ?n detaliu ?n cursurile de didactica general? ?i de didactici speciale, ?n cazul nostru, evident, a informaticii.Pentru exemplificare, ?n Anexa 1 este prezentat Proiectul didactic de lung? durat? pentru clasa a 7-a, elaborat ?n baza curriculumului la Informatic?, edi?ia 2019.?n ansamblu, proiectarea didactic? de lung? durat? va fi realizat? ?ntr-o form? comprehensiv?, asigur?ndu-se interdependen?a dintre unit??ile de competen?? – con?inuturile tematice activit??ile de ?nv??are ?i produsele ?colare, care trebuie e?alonate ?n timp conform Planului-cadru de ?nv???m?nt.?n procesul proiect?rii didactice de lung? durat?, o aten?ie deosebit? se va acorda form?rii ?i dezvolt?rii graduale a competen?elor specifice disciplinei Informatica, asigur?ndu-se respectarea succesiunii logice a unit??ilor de con?inut.2.3. Proiectarea didactic? de scurt? durat?Proiectul didactic de scurt? durat? ofer? o schem? ra?ional? ?i personalizat? a desf??ur?rii lec?iei, pornind de la trei repere intercondi?ionate:ceea ce ne propunem s? realiz?m – obiectivele lec?iei;elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne-am propus – con?inuturi ?i strategii didactice (forme; metode, procedee ?i tehnici; mijloace);modul ?n care m?sur?m eficacitatea ?nv???rii – strategii de evaluare.?n literatura de specialitate sunt prezentate diferite modele de proiecte de lec?ii, toate viz?nd acelea?i aspecte de baz?. Cadrul didactic va opta pentru acel model pe care-l consider? mai util ?i mai eficient.?n baza experien?ei de pilotare a Curriculumului la Informatic?, edi?ia 2015, se recomand? ca proiectul de lec?ie s? includ? urm?toarele compartimente:Datele generale. Data calendaristic?, clasa, disciplina.Subiectul lec?iei. Se transcrie din proiectul didactic de lung? durat?.Tipul lec?iei. Se indic? tipul corespunz?tor al lec?iei din perspectiva form?rii de competen?e:de dob?ndire a cuno?tin?elor;de ?n?elegere a cuno?tin?elor;de aplicare a cuno?tin?elor;de analiz?-sintez? a cuno?tin?elor;de evaluare a cuno?tin?elor;mixt?.Unit??ile de competen??. Din curriculum se transcriu unit??ile de competen?? care ?n mod prioritar sunt urm?rite anume ?n cadrul lec?iei date.Obiectivele lec?iei. ?n func?ie de situa?ia concret?, se formuleaz? 4-6 obiective deduse din unit??ile de competen?e selectate pentru lec?ia dat?, reflect?nd ?n mod adecvat domeniile:cognitiv (asimilarea de cuno?tin?e, formarea de capacit??i intelectuale);afectiv (formarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor);psihomotor (opera?ii manuale, formarea de conduite motrice, practice).Alegerea verbelor de ac?iune se va efectua conform recomand?rilor din Curriculumul disciplinar la Informatica: taxonomiile Bloom-Anderson ?i Bloom-Krathwohl pentru domeniul cognitiv; taxonomia lui Krathwohl pentru domeniul afectiv; taxonomiile lui Dave ?i Simpson pentru domeniul psihomotor. Taxonomiile respective pot fi g?site ?n literatura de specialitate.?n formularea obiectivelor se va urm?ri formarea ?i dezvoltarea atitudinilor ?i valorilor specifice predominante pentru Informatic?, reliefate ?n competen?ele specifice ale disciplinei.Strategiile didactice. ?n acest compartiment se vor include:formele de organizare (frontal?, individual?, ?n grup);metodele, procedeele ?i tehnicile didactice (at?t clasice, c?t ?i cele moderne, bazate pe utilizarea pe scar? larg? a mijloacelor instruirii asistate de calculator);mijloacele didactice (demonstrative, individuale, distributive).Strategiile de evaluare. ?n acest compartiment se vor include:tipul evalu?rii;instrumentarul de evaluare, produsele evaluate, criteriile de evaluare;procedeele de autoevaluare/evaluare reciproc?.La elaborarea acestui compartiment se va ?ine cont de faptul c? strategiile de evaluare pot fi:instrumentale – realizate ?n condi?ii special create ce presupun elaborarea ?i aplicarea unor instrumente de evaluare construite pe baza de produse (test ?nso?it de matrice de specifica?ii ?i barem de corectare/verificare/apreciere; prob? oral?, scris?, practic? sau combinat? etc.);non-instrumentale – realizate ?n circumstan?e obi?nuite pe baza observ?rii activit??ii elevilor ?i a feedbackului imediat, f?r? folosirea instrumentelor de evaluare, fiind destinate sensibiliz?rii partenerilor angaja?i ?n proces (cadrul didactic ?i elevii) la manifest?rile comportamentului performan?ial al elevilor, ?n vederea prevenirii ?i combaterii dificult??ilor ?i eficientiz?rii procesului didactic.Bibliografie. ?n acest compartiment se vor indica doar sursele ce accesibile elevilor din institu?ia dat? de ?nv???m?nt. O aten?ie deosebit? se va acorda resurselor online, care trebuie s? corespund? eticii ?i securit??ii digitale. Demersul didactic. Proiectarea demersului didactic al lec?iei poate fi realizat? at?t ?n baza secven?elor instruc?ionale e?alonate ?n corespundere cu tipul lec?iei, c?t ?i ?n baza fazelor lec?iei-cadru Evocare – Realizarea sensului – Reflec?ie – Extindere.Gradul de desf??urare a proiectului se va decide ?n func?ie de gradul didactic al profesorului, de comun acord cu conducerea institu?iei de ?nv???m?nt, ?in?nd cont de rezultatele activit??ii cadrului didactic.?n func?ie de modelul de proiectare ?i de gradul de desf??urare, pot fi adoptate diferite variante de organizare a demersului didactic: textual? sau tabelar?. At?t varianta textual?, c?t ?i cea tabelar? vor con?ine informa?ii explicite referitoare la ac?iunile cadrului didactic ?i ale elevilor din cadrul fiec?rei etape a lec?iei, produsele ?colare a?teptate de la elevi ?i criteriile de evaluare a acestora, dac? este cazul.Pentru exemplificare, ?n Anexa 2 este prezentat Proiectul didactic de scurt? durat? pentru clasa a 7-a, elaborat ?n baza curriculumului la Informatic?, edi?ia 2019.3. Referin?e metodologice ?i procesuale ale curriculumului la Informatic?3.1. Logica ?i principiile de elaborare a strategiilor didactice la Informatic?Tipologia ?i specificul strategiilor didactice. Strategia didactic? este un termen unificator, care reune?te sarcinile ?i situa?iile de ?nv??are, reprezent?nd un sistem integru de mijloace, metode ?i resurse educa?ionale care vizeaz? dezvoltarea unor competen?e. Strategia didactic? ocup? un loc central ?n activitatea didactic?, deoarece proiectarea ?i organizarea lec?iei se realizeaz? ?n func?ie de decizia strategic? a profesorului. Ea este conceput? ca un scenariu didactic complex, ?n care sunt implica?i actorii pred?rii-?nv???rii, condi?iile realiz?rii ?i metodele vizate. Prin urmare, strategia stabile?te traseul metodic optim pentru abordarea unei situa?ii concrete de predare/?nv??are. ?n acest fel, prin proiectare strategic? se pot preveni erorile, riscurile ?i evenimentele nedorite din activitatea didactic?.?n calitate de elemente factice, metodele sunt consubstan?iale strategiilor. Cu alte cuvinte, strategia nu se confund? cu metoda sau metodologia didactic?, deoarece acestea din urm? vizeaz? o activitate de predare-?nv??are-evaluare, ?n timp ce strategia vizeaz? procesul de instruire ?n ansamblu.Principalele componente ale strategiei didactice sunt:sistemul formelor de organizare ?i desf??urare a activit??ii educa?ionale;sistemul metodologic (metodele ?i procedeele didactice);sistemul mijloacelor de ?nv???m?nt, (resurse utilizate);sistemul obiectivelor opera?ionale/unit??ilor de competen?? (pentru o lec?ie / unitate de ?nv??are).Dintre strategiile didactice mai importante, aplicabile la studiul disciplinei Informatica men?ion?m:strategii inductive (demersul didactic de la particular spre general);strategii deductive (demersul didactic de la general spre particular);strategii analogice (?nv??area ?n baza modelelor);strategii mixte (inductiv-deductive ?i deductiv-inductive);strategii algoritmice (demers demonstrativ, intuitiv, structurat, ordonat);strategii euristice (ob?inerea cuno?tin?elor prin efort propriu – problematizare, experimentare, analiz?, sintez?).De cele mai multe ori speciali?tii din domeniul informaticii folosesc strategiile algoritmice, mixte ?i analogice, ?mbin?nd-le cu elemente de dirijare ?i independen??, cu accent pe predare-?nv??are semidirijat?. Pentru ob?inerea de c?tre elevi a performan?elor ?n domeniul informaticii recomand?m utilizarea strategiilor euristice, cu orientare c?tre autoinstruirea ghidat?.Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare ?i ?nv??are, informative ?i activ-participative, de studiu individual, de verificare ?i evaluare.Principii de elaborare a strategiilor didactice. Transform?rile tehnologice esen?iale determin? modific?ri complexe ale proceselor specifice tuturor domeniilor activit??ii umane. ?n particular, acestea afecteaz? ?i domeniul educa?iei. Se transform? modele, procese, apar con?inuturi noi, altele devin mai pu?in actuale. Este cobor?t? limita de jos a v?rstei la care ?ncepe studierea ?i utilizarea tehnologiilor digitale. Urmare a modific?rii ?n structura proceselor de instruire, curriculumului, modelelor ?i formelor de educa?ie, se modific? ?i algoritmul de elaborare a strategiilor didactice, ?n special la disciplina Informatica. Astfel, acestea vor fi orientate nu doar pentru a asigura instruirea centrat? pe elev, dar ?i pentru a permite instruirea calitativ? ?n baza modelelor modulare, inter- ?i transdisciplinarit??ii, integr?rii cu alte discipline din domeniul ?tiin?elor exacte (STEM/STEAM).Prin urmare, strategiile didactice vor fi elaborate ?n conformitate cu urm?toarele principii:Actualit??ii. Strategiile didactice se vor axa pe cele mai noi instrumente ?i tehnologii informatice, se vor adresa cercet?rilor de ultim? or? ?n domeniul informaticii ?i a ?tiin?elor aferente, adapt?nd elementele de noutate la specificul de v?rst? al elevilor.Modularit??ii. Strategiile se vor plia pe structura modulelor de instruire, delimit?nd activit??ile de ?nv??are ?i evaluare ?n conformitate cu con?inutul specific al modulului. Astfel, pentru modulele orientate c?tre formarea competen?elor de programare a aplica?iilor/dispozitivelor digitale se vor folosi preponderent strategii algoritmice ?i euristice; la studierea modulelor ”tehnologice” se vor folosi strategii analogice. Strategiile inductive ?i deductive vor fi folosite ?n predarea tuturor modulelor selectate de c?tre cadrul didactic.Interdisciplinarit??ii/ transdisciplinarit??ii Pentru strategiile utilizate la predarea unor anumite con?inuturi vor fi identificate prealabil leg?turile cu disciplinele STEM/STEAM, iar obiectivele pentru activit??i concrete vor fi adaptate ?i la cerin?ele curriculare ?n cadrul acestor discipline. Exemple: utilizarea c?ut?rii binare la rezolvarea ecua?iilor algebrice; programarea dispozitivelor digitale pentru realizarea ac?iunilor repetitive.Flexibilit??ii. Strategiile elaborate se vor adapta la diverse contexte specifice ale cadrului didactic ?i ale elevilor instrui?i, cum ar fi:contextul psihopedagogic;contextul personalit??ilor (at?t a elevilor, c?t ?i a profesorului);contextul infrastructurii digitale a institu?iei;contextul stilului de predare ?.a.m.d.3.2. Strategii didactice de predare-?nv??are specifice InformaticiiRepere ?i modalit??i de proiectare a strategiilor didactice. Componentele care determin? o strategie didactic? sunt:formele activit??ilor educa?ionale;metodele de ?nv??are folosite ?n cadrul activit??ilor;mijloacele folosite de profesor / elevi pe parcursul activit??ilor;finalit??ile urm?rite de profesor/elevi.Prin urmare, pentru proiectarea unei strategii didactice este necesar? selectarea formelor, metodelor, mijloacelor li finalit??ilor adecvate ?i corelarea lor corect? pe ?ntreg parcursul realiz?rii strategiei.Formele de activit??i didactice. Formele de activit??i didactice se clasific? dup? diverse criterii, principalele fiind:durata activit??ii: an ?colar, semestru, sistem de lec?ii (unitate de ?nv??are), lec?ie, moment de lec?ie;grupul ?int?: clas?, grup, elev individual;modul de organizare:formal (cu flux informa?ional formativ sistematic, omogen, programat, cuantificat ?i dirijat ?nso?it de o evaluare formativ? continu? ?i sistematic? pentru atingerea finalit??ilor educa?ionale ?i dezvoltarea psihic? a elevilor;nonformal/neformal (activit??i ?colare ?i extra?colare unde influen?ele educative sunt structurate, organizate ?i institu?ionalizate ?n afara sistemului tradi?ional de ?nv??are fiind variate, flexibile, oferind posibilitatea de a pune ?n eviden?? interesele, abilit??ile ?i op?iunile particulare ale elevului);informal (fluxul informa?ional este aleatoriu, neorganizat, nedirijat, nesistematic, cuno?tin?ele sau abilit??ile dob?ndite sunt aleatorii, neselectate, c?p?tate involuntar, ca urmare a tr?irii unor experien?e de via??).Astfel, forma activit??ii didactice stabile?te cadrul temporal, auditorial ?i organizatoric ?n care se integreaz? metodele utilizate pentru transmiterea demersului didactic ?i mijloacele de ?nv??are folosite ?n timpul activit??ii didactice.Metode de ?nv??are. Metode de ?nv??are reprezint? c?ile prin care elevii ajung, ?n procesul de ?nv???m?nt, sub coordonarea educatorilor, la dob?ndirea de cuno?tin?e, deprinderi, la dezvoltarea capacit??ilor intelectuale ?i la valorificarea aptitudinilor specifice.Metoda este un ansamblu de opera?ii mintale ?i practice prin care elevul dezv?luie esen?a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau independent. ?n sens larg, metoda este o practic? ra?ionalizat?, o generalizare confirmat? de experien?a curent? sau de experimentul psihopedagogic ?i care serve?te la transformarea ?i ameliorarea naturii umane.Principalele func?ii ale metodelor de ?nv??are sunt:cognitiv? dirijarea cunoa?terii pentru a ob?ine noi cuno?tin?e;normativ? modul de predare ?nv??are;motiva?ional? de stimulare a interesului pentru ?nv??are);formativ-educativ-compensatorie exersare, antrenare ?i dezvoltare a proceselor psihice.Principalele metode de ?nv??are sunt expunerea ?i conversa?ia didactic?, demonstra?ia, observarea, lucrul cu manualul, exerci?iul, algoritmizarea, modelarea didactic?, instruirea ?n baz? de problem?, instruirea programat?, studiul de caz, simularea, ?nv??area prin descoperire, proiectul de cercetare. Majoritatea metodelor sunt bine cunoscute ?i descrise ?n literatura de specialitate. Ne vom opri la descrierea doar a acelor metode, care devin esen?iale ?n contextul realiz?rii unui curriculum axat pe competen?e pentru disciplina Informatica:Instruirea ?n baz? de problem?. Aceast? metod? mai este denumit? ?i predare prin rezolvare de probleme. O defini?ie de lucru a metodei ?n cauz? este: metoda didactic? ce const? din punerea ?n fa?a elevului a unor dificult??i create ?n mod deliberat, ?n dep??irea c?rora, prin efort propriu elevul ?nva?? ceva nou.Dup? Kudreav?ev, situa?iile de problem? ce pot fi propuse elevilor ?n cadrul lec?iilor de Informatic? sunt:exist? un dezacord ?ntre vechile cuno?tin?e ale elevului ?i cerin?ele impuse de rezolvarea unei noi situa?ii;elevul trebuie sa aleag? dintr-un lan? sau sistem de cuno?tin?e, chiar incomplete, numai pe cele necesare ?n rezolvarea unei situa?ii date, urm?nd s? completeze datele necunoscute;elevul este pus ?n fa?a unei contradic?ii ?ntre modul de rezolvare posibil din punct de vedere teoretic ?i dificultatea de aplicare a lui ?n practic?;elevul este solicitat s? sesizeze dinamica mi?c?rii ?ntr-o schem? aparent static?;elevului i se cere s? aplice, ?n condi?ii noi, cuno?tin?ele anterior asimilate.Necesitatea utiliz?rii acestei metode ?n ?nv???m?nt este u?or de dovedit, date fiind numeroasele ei valen?e convenabile educa?iei actuale: faptul c? favorizeaz? aspectul formativ al ?nv???m?ntului, prin participarea efectiva ?i sus?inut? a elevului ?i prin dezvoltarea intereselor de cunoa?tere; faptul c? spore?te aplicabilitatea informa?iei elevului ?n practic?; faptul de a crea elevului o mare posibilitate de transfer a diverselor reguli ?nsu?ite etc.Un exemplu de instruire ?n baz? de problem? este prezentat ?n Anexa 3.Instruirea ?n baz? de proiect. Instruirea ?n baz? de proiect este o metod? de instruire/evaluare care permite elevilor s? capete cuno?tin?e semnificative ?i abilit??i practice necesare pentru o carier? de succes. Dac? ne orient?m serios c?tre atingerea obiectivelor educa?ionale principale ale secolului XXI, atunci aceast? metod? trebuie s? fie ?n centrul aten?iei. O instruire riguroas? ?i profund? ?n baz? de proiect este organizat? ?n baza unei ?ntreb?ri sau situa?ii principale deschise. Astfel elevii se axeaz? pe aprofundarea ?nv???rii prin centrarea asupra temelor importante, dezbateri, ?ntreb?ri ?i/sau rezolv?ri de probleme.Metoda creeaz? necesitatea de a cunoa?te con?inuturile esen?iale ?i a c?p?ta competen?ele specifice. Proiectele tipice (?i cele mai multe instruiri), ?ncep prin prezentarea c?tre elevi a cuno?tin?elor ?i conceptelor, iar odat? cu asimilarea lor ofer? posibilitatea aplic?rii practice. Realizarea proiectului ?ncepe cu prezentarea scopului final, atingerea c?ruia necesit? cuno?tin?e specifice ?i concepte, cre?nd astfel premise pentru a ?nv??a.Principalele avantaje ale instruirii ?n baz? de proiect sunt:Elevii se angajeaz? ?n rezolvarea problemelor complexe din lumea real?; dac? este posibil, selecteaz? sau definesc probleme semnificative pentru ei.Elevii se implic? ?n activit??i de cercetare, ??i formeaz? abilit??i de planificare, ??i dezvolt? g?ndirea critic? ?i ??i dezvolt? abilit??ile de identificare ?i de rezolvare a problemelor.Creeaz? aptitudini/standarde specifice ?i cuno?tin?e ?n contextul activit??ilor realizate ?n proiect.Faciliteaz? ?nv??area ?i aplicarea abilit??ilor de comunicare interpersonal?, lucru ?n echip?.Permite elevilor utilizarea practic? a unei game de competen?e necesare pentru dezvoltarea profesional? ?i carier? (planificarea timpului ?i a resurselor, responsabilitatea individual? etc.).Include perspective de atingere a finalit??ilor de studii (referite de curriculum), stabilite la ?nceputul proiectului.Incorporeaz? activit??i de reflec?ie ale elevilor pentru analiza critic? a experien?elor ?n cadrul proiectului ?i de corelare a experien?elor cu standardele specifice de ?nv??are.Finalizeaz? cu o prezentare sau un produs care confirm? realizarea sarcinilor de ?nv??are.Un exemplu de instruire ?n baz? de proiect este prezentat ?n Anexa 4.Instruire ?n baz? studiului de caz. Aceast? metod? const? ?n confruntarea elevului cu o situa?ie real? de via??, prin a c?rei observare, ?n?elegere, interpretare urmeaz? sa realizeze un progres ?n cunoa?tere. Metoda include urm?toarele etape: Alegerea cazului ?i conturarea principalelor elemente semnificative.Lansarea cazului, care poate avea loc ?n mai multe forme, ?ntre care lansarea ca o situa?ie problematic?.Colectarea informa?iilor ?n leg?tura cu cazul.Sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, intre care cele statistice.Dezbatere asupra informa?iei culese, care poate avea loc prin diverse metode.Stabilirea concluziilor ?i valorificarea proprie: o comunicare, ipoteze de verificat, decizii.?n ansamblu, studiul de caz reprezint? metod? compozit?, concentr?nd ?n sine o suit? ?ntreag? de alte metode, f?r? de care nu poate exista. Pentru studiile de caz la disciplina informatica, ?n special la primele experien?e ale elevilor, se recomand? realizarea etapelor 1, 2 ?i 3 de c?tre profesor, iar a urm?toarelor etape – de c?tre elevi, cu o asisten?? consistent? din partea profesorului.Un exemplu de instruire ?n baza studiului de caz este prezentat ?n Anexa 5.Mijloace de ?nv??are. Mijloacele de ?nv??are reprezint? ansamblul de resurse (obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente ?i sisteme tehnice care sus?in ?i faciliteaz? activit??ile de ?nv??are ?i evaluare ?n cadrul procesului de predare-?nv??are.Clasificarea resurselor educa?ionale, se face ?n func?ie de analizatorul solicitat, precum ?i de caracterul celor prezentate. Astfel, resursele pot fi clasificate ?n:resurse vizuale: texte, prezent?ri, imagini ?i dispozitivele de vizualizare ale acestora;resurse auditive:??nregistr?ri sonore ?i dispozitivele de audiere;resurse audio-vizuale:?(?nregistr?ri video cu band? sonor? ?i dispozitivele de vizualizare ?i audiere.Pentru activit??ile de ?nv??are la disciplina ?Informatica” suportul material al resurselor de ?nv??are sunt dispozitivele digitale pentru prelucrarea informa?iei ?i echipamentele periferice specializate, dar nu se exclude ?i utilizarea unor mijloace de ?nv??are tradi?ionale, cum ar fi fi?ele, placatele, modelele materiale, reportofonul, camerele video etc.Utilizarea corect?, echilibrat? a mijloacelor de ?nv??are permite asigurarea urm?toarelor cerin?e ?naintate fa?? de procesul educa?ional:Flexibilitatea – posibilitatea de a selecta din mul?imea de resurse ?i dispozitive cele mai adecvate situa?iei la moment.Generalitatea - posibilitatea de a codifica in diferite forme mesajele transmise, astfel ?nc?t s? fie antrenate concomitent c?teva sisteme de recep?ie.Paralelismul - posibilitatea utiliz?rii concomitente a aceleia?i resurse ?n mai multe scopuri sau de c?tre mai mul?i utilizatori.Specificul disciplinei “Iinformatica” impune utilizarea masiv? a calculatorului electronic ?n calitate de mijloc de ?nv??are. Fiind un instrument universal, el, ?n func?ie de dispozitivele periferice conectate ?i ansamblul de resurse educa?ionale ?i aplica?ii software disponibile, poate ?nlocui toate mijloacele tehnice tradi?ionale. Posibilitatea de comunicare prin intermediul re?elei Internet cu resursele informa?ionale externe extinde ?i mai mult gama metodelor de utilizare a calculatorului ?n scopuri educa?ionale.Totu?i, trebuie s? ?inem cont c? un mijloc de ?nv??are, fie el chiar ?i digital, nu este eficient ?n sine, ci reprezint? doar unul din multiplele componente ale unui sistem de forme, metode, mijloace ?i resurse, care se completeaz? ?i care trebuie integrate ?ntr-o strategie de instruire sau autoinstruire coerent?.3.3. Strategiile ?i instrumentarul de evaluare a rezultatelor ?nv???riiEvaluarea competen?elor. Procesul de evaluare este supus unei moderniz?ri continue. Motive pentru aceasta sunt suficiente: integrarea continu? a tehnologiilor digitale ?n procesele educa?ionale, dezvoltarea strategiilor educa?ionale, modific?rile din actele normative na?ionale ?i interna?ionale. Deoarece curriculumul modernizat este axat pe ob?inerea unor produse finale, evaluarea pierde din caracterul individual ?i devine o parte indispensabil? a procesului de ?nv??are. Elementele de evaluare se reg?sesc ?n toate activit??ile didactice care au loc ?n sala de clas?, iar uneori, datorit? noilor modele educa?ionale, ?i ?n afara ei. Astfel, evaluarea devine o apreciere, ca emitere de judec??i de valoare despre ceea ce a ?nv??at ?i cum a ?nv??at elevul, pe baza unor criterii precise, bine stabilite anterior. Prin urmare, modelele de evaluare urmeaz? s? fie adaptate la strategiile didactice utilizate de fiecare cadru didactic. Modelele de evaluare acceptate anterior utilizeaz? deja principiul ?criterial” de apreciere, adic? furnizeaz? informa?ii func?ionale, mobiliz?nd elevii la atingerea obiectivelor comune, crearea produselor finale, oferind, la fiecare etap?, solu?ii de ameliorare feedback, ?i accept?nd principiul ?corectiv”, care permite elevului s? ?mbun?t??easc? produsul elaborat ?n func?ie de feedback-ul recep?ionat.Axarea procesului educa?ional pe formarea competen?elor ?colare a impus elaborarea unui nou principiu general de evaluare: evaluarea ?con?tientizat?” sau ?formatoare”, bazat pe psihologia cognitiv? ?i integrarea evalu?rii ?n procesul de ?nv??are. Ea oscileaz? ?ntre ?nv??are, ca ansamblu al proceselor prin intermediul c?rora elevul achizi?ioneaz? ?i utilizeaz? cunoa?terea ?i ?nv??are de a ?nv??a, ca proces de ?cunoa?tere despre autocunoa?tere”. Evaluarea formativ? corespunde unui demers dominant pedagogic, care favorizeaz? participarea activ? ?i autonomia elevului, furniz?ndu-i repere explicite pentru a dirija propria transformare, ?in?nd cont de propriile dificult??i ?i lacune. ?n concluzie, evaluarea modern?: are un caracter formativ, de apreciere ?n baza unor criterii bine determinate (standarde); se ?ncadreaz? organic ?n activit??ile de ?nv??are ?i elaborare a produselor educa?ionale, accentu?nd centrarea pe elev.Tipuri de evaluare. Exist? mai multe criterii de stabilire a tipologiei evalu?rii. Cel mai des utilizat este criteriul scopului ?i frecven?ei, ?n func?ie de care distingem:Evaluarea ini?ial?, prin care se stabile?te nivelul de preg?tire al elevului la ?nceputul unei perioade sau etape de lucru, la ?nceputul unei unit??i de ?nv??are, teme, capitol, precum si condi?iile ?n care acesta se poate integra ?n programul de instruire. Se recomand? utilizarea test?rii la calculator, cu ajutorul testelor locale sau online, f?r? aplicarea not?rii elevilor. Evaluarea continua (formativa), care presupune verificarea permanent? a rezultatelor, pe tot parcursul procesului de instruire, de obicei oper?ndu-se pe secven?e de ?nv??are mici. Trecerea la secven?a urm?toare se realizeaz? numai dup? ce se cunoa?te modul de desf??urare ?i eficien?a educa?ional? a secven?ei evaluate, rezultatele ob?inute de elevi, prin adoptarea de m?suri de ameliorare privind procesul de ?nv??are ?i rezultatele unor elevi. Poate fi realizat? individual sau ?n grup, ?n baza unor interviuri orale, rezolv?rii de exerci?ii ?i probleme la calculator, prin realizarea unor etape ale proiectelor.Evaluarea sumativ? (cumulativ?) se realizeaz? la sf?r?itul unei etape de instruire, la finele studierii unei unit??i de ?nv??are, teme, capitol ?i, periodic, la sf?r?itul semestrelor, al anului ?colar, al ciclului de ?colarizare, prin conceperea unor subiecte cuprinz?toare care s? acopere ?ntreaga arie tematic? abordat?. La finalul unit??ii de ?nv??are poate fi aplicat? testarea online sau local? la calculator. Pentru organizarea tezelor semestriale se vor folosi metodologiile indicate ?n documentele normative. Organizarea test?rii na?ionale (examenul de bacalaureat la Informatic?) este realizat? ?n concordan?? cu programul pentru examen la disciplin?, iar forma de organizare este stabilit? de documentele normative. Prin urmare, preg?tirea elevilor pentru examenul de bacalaureat va fi efectuat? ?n concordan?? cu programul de examen la disciplina Informatica.Dinamica rezultatelor evalu?rii pe parcursul unui interval de timp (perioade de ?nv??are) servesc ca baz? pentru determinarea progresului elevului ?n formarea competen?elor specifice, dezvoltate de disciplin? ?n acea perioad?.Metode de evaluare. Metoda de evaluare este o cale prin care profesorul ofer? elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de st?p?nire a cuno?tin?elor, de formare a abilit??ilor, a competen?elor specifice evaluate prin utilizarea unei diversit??i de instrumente adecvate obiectivului de evaluare propus. Principalele metode de evaluare recomandate ?n cazul disciplinei ?colare “Informatica” sunt:Metodele tradi?ionale de evaluare (utilizate ?n pedagogie o perioad? ?ndelungat? de timp). Dintre ele pot fi men?ionate urm?toarele: evaluarea oral?, evalu?rile scrise, probele practice (de obicei, realizate la calculator).Verificarea oral? este realizat? ?n baza unei conversa?ii prin care profesorul urm?re?te identificarea achizi?iei de cuno?tin?e. Conversa?ia poate fi individuala, frontala sau combinata. Avantajul principal este ob?inerea imediat? a feedback-ul. Metoda favorizeaz? ?i dezvoltarea capacita?ilor de exprimare a celor instrui?i. Neajunsul metodei const? ?n dependen?a de o multitudine de factori care pot influen?a r?spunsul elevului: starea de moment a profesorului / a elevului, gradul diferit de dificultate a ?ntreb?rilor, starea psihica sau particularit??ile de caracter a celor evalua?i etc. ?n contextul desf??ur?rii evalu?rii ?n cadrul disciplinei Informatica, se recomand? doar ?n calitate de instrument auxiliar ?n scopul ghid?rii progresului elevilor pe parcursul activit??ilor curente de ?nv??are. Exemple: ?ntrebarea, dar ?i discu?ia ulterioar? cu elevul despre compatibilitatea tipurilor de date poate elimina situa?iile de blocaj ?n rezolvarea exerci?iilor ?i problemelor care impun utilizarea comun? a tipurilor structurate de date.Evaluarea scris? presupune realizarea unor sarcini pe suporturi scrise, cum ar fi lucr?rile de control, tezele, examenele na?ionale. ?n cadrul acestui tip de evaluare dispare contactul direct al elevului cu profesorul-evaluator, iar ?n unele cazuri evaluarea este chiar extern?, ceea ce permite diminuarea elementului subiectiv. Printre avantajele metodei se num?r? posibilitatea verific?rii unui num?r relativ mare de elevi ?ntr-un interval de timp redus, verificarea ?i notarea ?n conformitate cu criterii strict determinate apriori (barem, schema de notare), crearea unor condi?ii optime pentru elevii cu greut??i de exprimare oral? etc. Proiectat? pe procesele ?i activit??ile educa?ionale la disciplina Informatica, evaluarea scris? este recomandat? pentru teze semestriale ?i lucr?ri de control la finalizarea unit??ilor de ?nv??are sau a modulelor doar ?n cazurile ?n care nu exist? condi?ii pentru realizarea test?rilor asistate de calculator.Probele practice de evaluare presupun verificarea func?ionalit??ii cuno?tin?elor achizi?ionate, precum ?i a interioriz?rii / exterioriz?rii lor. ?n cadrul disciplinei Informatica acest tip de evaluare se realizeaz? prin rezolvare de probleme mai exact, prin elaborarea programelor proprii sau utilizarea instrumentelor online la calculator. ?n activit??ile curente de ?nv??are evaluarea se va realiza prin rezolvare de probleme, iar la etapa final? – prin explicarea rezolv?rii ?i validarea rezultatelor ob?inute la calculator.Evident, ?n utilizarea metodelor tradi?ionale de evaluare se va asigura men?inerea un echilibru ?ntre probele orale, scrise ?i cele practice.Metode formative, orientate spre individualizarea educa?iei prin centrarea pe elev ?i dezvoltarea acestuia. Metodele ?n cauz? trebuie integrate ?n activit??ile de ?nv??are pe termen mediu (1-2 s?pt?m?ni) sau lung (p?n? la un semestru) ?i furnizeaz? informa?ii pentru aprecierea final? sau intermediar? a realiz?rilor activit??ilor de c?tre un elev sau un grup de elevi. ?n ultimii ani aceste metode au p?r?sit categoria metodelor complementare ?i au devenit o parte vital? a evalu?rii. Printre cele mai recomandate metode formative se num?r? referatul, studiul de caz, proiectele tematice ?i de cercetare, portofoliul elevului la Informatic?, autoevaluarea.Metodele formative implic? un risc sporit de ”reutilizare” de c?tre elevi a produselor create anterior de al?ii, d?nd na?tere fenomenului de plagiarism. Pentru a ?mpiedica apari?ia elementelor de plagiarism, profesorul trebuie s? ?ntreprind? o serie ?ntreag? de activit??i: de la discu?iile despre etica digital? ?i dreptul de autor, p?n? la utilizarea tehnicilor avansare de c?utare a informa?iei, de identificare a surselor ?i de utilizare a aplica?iilor pentru detectarea plagiarismului.Criteriile de evaluare pentru metodele formative vor fi elaborate ?n baza indicatorilor de performan?? stabili?i ?n corespundere cu standardele de competen?? la disciplina Informatic?, taxonomiile adecvate (Bloom, Simpson, Dave, Krathwohl), gradul de complexitate ?i durata activit??ilor evaluate. Astfel, referatul ?i studiul de caz pot fi evaluate la finalizarea acestora, pe c?nd proiectele ?i portofoliile elevilor pot fi evaluate pe m?sura realiz?rii lor, la finalizarea unor etape specificate apriori.Tehnici de evaluare. Tehnica de evaluare reprezint? modalitatea prin care cadrul didactic declan?eaz? ?i orienteaz? ob?inerea din partea elevilor a r?spunsurilor la itemii formula?i. O prob? cu mai mul?i itemi poate solicita una sau mai multe tehnici de evaluare, ?n func?ie de tipurile de itemi pe care ?i include.Pentru test?rile realizate prin metode tradi?ionale (oral, scris, la calculator) se vor utiliza diferite tipuri de itemi,. ?n continuare prezent?m o caracteristic? succint? a acestor itemi ?i recomand?ri cu privire la utilizarea lor.Categoria de itemi obiectivi include itemii cu alegere multipl?, itemi cu alegere dual? ?i itemi tip pereche.Itemii cu alegere multipl? presupun un enun? ?i o multitudine de variante de r?spuns, dintre care doar una este corect? ?i urmeaz? s? fie selectat? ?n modul indicat ?n enun?. Se folosesc pentru m?surarea rezultatelor ?nv???rii de nivel taxonomic inferior: m?surarea cuno?tin?elor acumulate de elevi, cunoa?terea terminologiei, elementelor / faptelor ?tiin?ifice, principiilor; metodelor ?i procedeelor. La nivel mediu ?i superior (fic?ionalizare, interiorizare) pot fi utiliza?i pentru evaluarea abilit??ilor de a identifica aplica?ii ale faptelor ?i principiilor, a interpreta rela?ia cauz?-efect, a argumenta metode ?i proceduri.Exemplu.Selecta?i scrierea num?rului (1011)2 ?n sistemul de numera?ie cu baza 10:a) 21; b) 17; c) 11; d) 10.Itemii cu alegere dual? solicit? elevului s? selecteze din dou? r?spunsuri posibile: adev?rat/fals; corect/gre?it; da/nu; acord/dezacord etc. Ei pot fi utiliza?i pentru recunoa?terea unor termeni, date concrete, principii, diferen?iere ?ntre enun?uri bazate pe fapte sau de opinie, la nivel taxonomic inferior.Exemplu.Selecta?i valoarea de adev?r a afirma?iei “Sistemul zecimal de numera?ie (in baza cifrelor arabe) este unul NEPOZI?IONAL”:a) ADEV?RAT b) FALSItemii perechi solicit? stabilirea unor coresponden?e/asocia?ii ?ntre cuvinte, propozi?ii, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe dou? coloane. Elementele din prima coloan? se numesc premise, iar cele din a doua coloan? reprezint? r?spunsurile. Criteriul sau criteriile pe baza c?rora se stabile?te r?spunsul corect sunt enun?ate / explicitate ?n instruc?iunile care preced cele dou? coloane. Se limiteaz?, de obicei, la m?surarea informa?iilor de facto, baz?ndu-se pe simple asocia?ii, pe abilitatea de a identifica rela?ia existent? ?ntre dou? lucruri/no?iuni/simboluri etc. Itemii tip pereche pot propune diverse tipuri de rela?ii: termeni/defini?ii; reguli/exemple; simboluri/concepte; principii/clasific?ri etc.. Se poate utiliza material pictural sau o reprezentare grafic?.Exemplu.Stabili?i prin s?ge?i coresponden?a dintre no?iunile din coloana st?ng? ?i defini?iile din coloana dreapt?:No?iuniDefini?iiAplica?ieAnsamblu de programe ce asigur? exploatarea eficient? a calculatoruluiSistem de operareProgram destinat prelucr?rii informa?iei pe calculatorCategoria de itemi semiobiectivi include: itemii cu r?spuns scurt, itemi de completare, ?ntreb?ri structurate.Itemii cu r?spuns scurt se divizeaz? ?n urm?toarele subcategorii distincte:?ntrebarea clasic?, care vizeaz? un r?spuns a?teptat (unic sau multiplu).Exerci?iul, rezolvarea c?ruia genereaz? un rezultat.Textul indus, mai pu?in aplicabil la disciplina Informatic?, datorit? structurii sale.Exemplu de item cu r?spuns scurt, multiplu.Care purt?tori dinamici de informa?ie sunt folosi?i ?n este tehnica digital? de ast?zi?Evident, r?spunsurile posibile sunt: Curen?ii electrici, Undele electromagnetice.Itemi de completare reprezint? enun?uri ?n care sunt omise unul sau mai multe cuvinte semnificative. Se cere elevului s? g?seasc? acele cuvinte ?i s? le scrie.Exemplu.Insera?i cuvintele lips?:Opera?ia de transformare a informa?iei ?n secven?e de cifre binare se nume?te ________. Opera?ia invers? se nume?te _____________.?ntreb?rile structurate sunt formate din mai multe sub-?ntreb?ri de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu, legate ?ntre ele printr-un element comun. Ele ocup? ni?a dintre tehnicile de evaluare cu r?spuns liber (deschis), impuse de itemii subiectivi, ?i cele cu r?spuns limitat (?nchis), impus de itemii de tip obiectiv. ?ntreb?rile structurate pot fi folosite pentru evaluarea cunoa?terii principiilor de func?ionare a calculatoarelor ?i a re?elelor de calculatoare, a modului de organizare a informa?iilor pe suporturile de memorie extern?, a modalit??ilor de comunicare om-calculator. Sub-?ntreb?rile pot viza practic toate categoriile taxonomice, pornind de la simpla reproducere (defini?ii, enumer?ri, no?iuni etc.) p?n? la aplicarea cuno?tin?elor, analiza, sinteza ?i formularea de ipoteze, de judec??i de valoare.Exemplu de ?ntrebare structurat?:Care sunt modalit??ile de comunicare om-calculator?Sub-?ntreb?ri:Care sunt componentele de baz? ale unui sistem de calcul?Care este denumirea mijloacelor prin care utilizatorul comunic? cu un sistem de calcul?Care sunt principalele obiecte grafice ce apar pe suprafa?a de lucru a sisitemului de operare?Care sunt tehnicile d elucru cu ?oricelul?Care sunt tehnicile d elucru cu ecranele tactile?Itemi subiectivi sau cu r?spuns construit elaborat/dezvoltat reprezint? enun?uri care solicit? r?spunsuri a c?ror realizare mobilizeaz? cuno?tin?e ?i abilit??i ce trebuie prezentate ?n forma unor structuri integrate. Principalele forme de itemi subiectivi sunt: itemii cu r?spuns construit scurt, pu?in elaborat, itemii tip rezolvare de probleme, itemii tip eseu, itemii cu r?spuns dezvoltat.Itemii cu r?spuns construit scurt, pu?in elaborat cer elevului s? exprime o idee important? ?n c?teva fraze: o explica?ie, o rela?ie, o defini?ie descriptiv?, un algoritm elementar, un model matematic etc. Profesorul va stabili ?i comunica elevilor criteriile exacte referitoare la con?inutul r?spunsurilor a?teptate, extensiile, structurile etc. pleta?i coloanele “Avantaje” ?i “Dezavantaje” din tabelul de mai jos:Forma de reprezentare a informa?ieiAvantajeDezavantajeText scris de m?n?Text tip?ritDesenItemi de tip rezolvare de probleme. Rezolvarea de probleme reprezint? antrenarea elevului ?ntr-o activitate nou?, diferit? de activit??ile curente propuse anterior. Scopul principal const? ?n dezvoltarea creativit??ii, a g?ndirii divergente, a g?ndirii algoritmice, a imagina?iei, a capacit??ii de a generaliza, de a reformula o problem? etc. ?n func?ie de problem?, se verific? componentele competen?elor, formate la etapele de fic?ionalizare, interiorizare ?i exteriorizare. Rezolvarea problemei la calculator presupune realizarea unor etape distincte, care pot fi evaluate separat, ?n scopul determin?rii c?t mai exacte a progresului elevului.Exemplu.Editurile m?soar? cantitatea de informa?ie ?n coli (foi) editoriale. O coal? editorial? con?ine 40000 de semne. Exprima?i cantitatea de informa?ie a 12 coli editoriale ?n bi?i ?i ?n octe?i. R?spuns: ____________bi?i; _____________ octe?i.Itemii tip eseu permit evaluarea global? din perspectiva unei competen?e care nu poate fi evaluat? eficient cu ajutorul itemilor obiectivi sau semiobiectivi. ?n cazul acestor itemi se evalueaz? abilit??ile de organizare ?i integrare a ideilor, exprimarea personal? ?n scris, abilit??ile de a interpreta ?i aplica datele. Itemii de tip eseu cer elevului s? construiasc?, s? produc? un r?spuns liber ?n conformitate cu cerin?ele comunicate apriori. La orele de informatic? poate fi propus? realizarea unui mini eseu structurat sau semistructurat cu r?spuns a?teptat, ordonat ?i orientat la teme preponderant descriptive: structura calculatorului, topologia re?elelor de calculatoare, servicii Internet etc.Exemple:Descrie?i avantajele ?i dezavantajele utiliz?rii efectelor de anima?ie ?n prezent?rile para?i domeniile de utilizare a calculatoarelor personale de birou ?i a calculatoarelor portabile de tip tablet?.Itemii cu r?spuns dezvoltat presupun un volum extins al r?spunsului ?i nu sunt de obicei aplicabili ?n cazul disciplinei ?colare “Informatica”.Forme de evaluare curent?. ?n procesul de evaluare la Informatic? se recomand? utilizarea urm?toarelor forme de evaluare: observare curent?, interogarea oral?, rezolvare de exerci?ii ?i probleme, teste gril?. ?n continuare prezent?m o descriere succint? a acestora.Observare curent? a comportamentului ?colar al elevului poate fi realizat? practic ?n orice moment al activit??ii educa?ionale. De?i aceast? form? este aplicat? uneori ?i pentru a evalua rezultatele elevilor, mai des ea se aplic? pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale.Caracteristicile care pot fi evaluate sunt:La nivel de concepte ?i capacita?i:organizarea ?i interpretarea datelor;selectarea ?i organizarea corespunz?toare a instrumentelor de lucru;descrierea ?i generalizarea unor procedee, tehnici, rela?ii;utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva;identificarea rela?iilor;utilizarea calculatorului ?n situa?ii corespunz?toare.La nivel atitudinal:concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;implicarea activ? ?n rezolvarea sarcinii;punerea unor ?ntreb?ri pertinente profesorului;completarea, ?ndeplinirea sarcinii;revizuirea metodelor utilizate ?i a rezultatelor.Interogarea oral?. O form? de evaluare individual? expres, care face parte din cele tradi?ionale ?i este pu?in eficient? ?ntr-un sistem educa?ional centrat pe elev, unde prioritate o are discu?ia didactic?, ?n care se implic? un num?r mai mare de elevi. Pentru evaluarea elevilor ?n cadrul discu?iei poate fi folosit? observarea curent?.Rezolvare de exerci?ii ?i probleme. Este o activitate educa?ional? practic? de fic?ionalizare / interiorizare a cuno?tin?elor ob?inute recent, care finalizeaz? cu un rezultat ce poate fi evaluat cu calificativele corect/incorect. Suplimentar are loc evaluarea procesului de rezolvare ?i identificarea “punctelor tari” ?i a ?punctelor slabe” ale fiec?rei etape de rezolvare. A??? exerci?iile, cit ?i problemele pot fi cele tradi?ionale (pentru rezolvare scris?), c?t ?i inova?ionale (pentru rezolvare la calculator).Teste gril?. Teste scrise sau asistate de calculator (local sau online) se vor propune elevilor (selectiv sau frontal) la etapa final? a lec?iei sau activit??ii educa?ionale. Testele vor fi elaborate ?n baz? de itemi obiectivi ?i semiobiectivi ?i se vor referi la cuno?tin?ele achizi?ionate pe parcursul activit??ii. Este preferabil? organizarea testelor gril? ?n baza unor aplica?ii specializate (Moodle, eFront, formulare digitale sau aplica?ii de calcul tabelar), ceea ce permite ob?inerea imediat? a unui feedback. Utilizarea aplica?iilor specializate este preferabil? anume la Informatic?, ?ntruc?t ele permit o diversificare mai extins? a tipologiei itemilor, colectarea ?i prelucrarea automatizat? a statisticilor ?i, ceea ce este important, aplica?iile ?n cauz? ofer? posibilitatea personaliz?rii ?i individualiz?rii testelor prin crearea b?ncilor de itemi.BibliografieCurriculum Na?ional. Disciplina Informatica. Clasele VII–VIII. Aprobat la Consiliul Na?ional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educa?iei, Culturii ?i Cercet?rii al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 22 din 5 iulie 2019.Curriculumul actualizat la disciplina ?colar? “Informatica”, ?nv???m?nt gimnazial. Aprobat prin ordinul Ministerului Educa?iei nr. 936 din 28 august 2014 cu statut de document destinat desf??ur?rii experimentului pedagogic.Cadrul de referin?? al Curriculumului Na?ional. Aprobat prin ordinul Ministerului Educa?iei, Culturii ?i Cercet?rii al Republicii Moldova nr. 432 din 29 mai 2017.Curriculumul de baz?. Sistem de competen?e pentru ?nv???m?ntul general. Aprobat la ?edin?a Consiliului National pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educa?iei, Culturii ?i Cercet?rii al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 1939 din 28 decembrie 2018.Standarde de competen?e digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial ?i liceal. Aprobate prin ordinul Ministerului Educa?iei nr. 862 din 7 septembrie 2015.Evaluarea Curriculumului Educa?ional. Aria curricular?: Matematic? ?i ?tiin?e (studii curriculare) / Ion Achiri, Nina B?rnaz, Victor Ciuvaga [et. al.]; coord.: Vladimir Gu?u. Universitatea de Stat din Moldova, UNICEF Moldova. – Chi?in?u: CEP USM, 2018. Lupu Ilie, Gremalschi Anatol, Prisacaru Angela. Dezvoltarea curricular? ?n informatic? / Acta et commentationes. ?tiin?e ale Educa?iei, nr. 1(12), 2018.Gremalschi Anatol, Prisacaru Angela. Formarea ?i dezvoltarea culturii informa?ionale ?i a g?ndirii algoritmice ?n ?nv???m?ntul general / Didactica Pro., nr. 4-5 (110-111), munication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European economic and social committee and the Committee of the regions on The Digital Education Action Plan. Brussels, 17.1.2018. COM (2018) 22 final. Informatics Education in Europe: Are We All In The Same Boat? ACM ISBN: #978-1-4503-5361-8. Sue Sentance, Erik Barendsen, Carsten Schulte. Computer Science Education / Perspectives on Teaching and Learning in School. Bloomsbury Academic, 2018. Cartaleanu T., Cosovan O., Goras-Postic? V., et al., Formare de competen?e prin strategii didactice interactive, Centrul Educa?ional Pro Didactica, Chi?in?u, 2008.Gremalschi A., Ciobanu I., Ivanov L., Pris?caru A. Referen?ial de evaluare. Disciplina Informatica // Referen?ialul de evaluare a competen?elor specifice formate elevilor, Institutul de ?tiin?e ale Educa?iei, Chisinau, 2014.Gu?u V., Chicu V., Dandara O. et al., Psihopedagogia centrat? pe copil, Centrul Educa?ional-Poligrafic al USM, Chi?in?u, 2008.Corlat Sergiu, Ivanov Lilia. Calculatorul ?n predare ?i ?nv??are. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din ?nv???m?ntul preuniversitar. I.E.P. ?tiin?a, Chi?in?u, 2007.Horst Shaub, Karl G. Zenke. Dic?ionar de pedagogie, Ia?i, Polirom, 2001.Marilyn Fryer. Predarea ?i ?nv??area creativ?. Editura Uniunii Scriitorilor, Chi?in?u, 2004Boco? M., Teoria ?i practica cercet?rii pedagogice, Editura Casa C?r?ii de ?tiin??, Cluj-Napoca, 2003.Ioan Cerghit. Sisteme de instruire alternative ?i complementare. Structuri, stiluri, strategii. Polirom, 2008.?nv??area centrat? pe elev. Ghid pentru profesori ?i formatori. Proiectul PHARE: RO. IMC Consulting Ltd, 2005.Manolescu, M., ?Evaluarea ?colar?. Metode, tehnici, instrumente”, Editura Meteor Press, Bucure?ti, 2005.Masalagiu Cristian, Asiminoaei Ioan, ?ibu Mirela. Didactica pred?rii Informaticii. Editura POLIROM, 2016.Christiane Bosman, Fran?ois-Marie Gérard, Xavier Roegiers. Quel avenir pour les compétences? , De Boesk & Larcier s.a., 2002.Colis B. and Moonen J., Flexible Learning in a Digital World: Experiences and expectations (London: Kogan-Page), 2001.Heather Fry, Steve Ketteridge, Stephanie Marshall, A handbook for teaching and learning in education: enhancing academic practice, Taylor & Francis, USA New York, 2009.Malcolm Shepherd Knowles, Self-directed learning: A guide for learners and teachers, Englewood Cliffs: Prentice Hall/Cambridge, 1975.Wilson, B. G. Metaphors for instruction: Why we talk about learning environments. Educational Technology, 35 (5), 25-30, (1995).AnexeAnexa 1. Exemplu de proiect didactic de lung? durat?. Clasa a 7-aUnit??i de competen??Con?inut tematicE?alonarea ?n timpTehnologia didactic?NoteNr. de oreDataRespectarea regulilor de comportare ?i securitate ?n cabinetul de informatic?.Respectarea regulilor de igien? a muncii la lec?iile de informatic?.Normele tehnicii securit??ii ?n cabinetul de informatic?.Cum s? ne comport?m ?n cabinetul de Informatic?. utilizare a calculatorului.1Activitate frontal?.Activitate individual?.Test.Evaluare ini?ial?11. Informa?ia ?n via?a noastr?. Echipamente digitale 10 oreDescrierea formelor de reprezentare, stocare, codificare ?i transmitere a informa?iei.Estimarea cantit??ii de informa?ie ce se con?ine ?n mesajele text, grafice, audio ?i video.Codificarea ?i decodificarea numerelor naturale, a informa?iei textuale.1.1. Informa?ia. Purt?tori de informa?ie.1Activitate frontal?.Activitate individual?.Activitate ?n grup.Demonstra?ie.Observa?ie.Reprezent?ri grafice.Joc didactic.Instruirea asistat? de calculator.Evaluarea asistat? de calculator.Test.Tema 1.9 proiect1.2. Sisteme de numera?ie11.3. Unit??ile de m?sur? a cantit??ii de informa?ie.11.4. Codificarea ?i decodificarea informa?iei.11.5. Estimarea cantit??ii de informa?ie.11.6. Destina?ia componentelor de baz? ale calculatoarelor personale.11.7. Clasificarea calculatoarelor. Criteriile de clasificare.11.8. Re?ele de calculatoare.11.9. Echipamente digitale multimedia.Mijloace digitale de comunica?ii.Ergonomia ?i securitatea personal? ?n mediile digitale.11.10. Evaluare sumativ?.2. Sisteme de operare. Aplica?ii frecvent utilizate 8 oreUtilizarea func?iilor ?i a componentelor de baz? ale sistemului de operare.Identificarea tipurilor de controale ?i ferestre.Efectuarea opera?iilor asupra ferestrelor din componen?a interfe?elor grafice.Efectuarea opera?iilor asupra fi?ierelor ?i directoarelor.Estimarea capacit??ii de memorare a suportului magnetic ?i a suportului optic de informa?ie.Editarea textelor ?n clar.Crearea ?i editarea imaginilor de tip raster.Redarea fi?ierelor multimedia.Accesarea paginilor web.Extragerea de informa?ii din internet ?n baza unor criterii simple de c?unicarea prin po?ta electronic?, re?elele de socializare ?i de mesagerie instant?.2.1. Func?iile sistemului de operare.1Activitate frontal?.Activitate individual?.Activitate ?n grup.Exerci?ii.Lucrare practic?.Demonstra?ie.Observa?ie.Reprezent?ri grafice.2.2. Fi?iere ?i directoare.Unit??i externe.12.3. Interfe?e grafice12.4. Gestiunea datelor.Gestiunea dispozitivelor de stocare a datelor.12.5. Aplica?ii destinate prelucr?rilor elementare a informa?iilor.12.6. Aplica?ii de redare a fi?ierelor multimedia.12.7. Aplica?ii destinate acces?rii serviciilor Internet.Po?ta electronic?.12.8. Re?ele de socializare ?i re?ele de mesagerie instant?.1Cum s? ne comport?m ?n spa?iul virtual 3 ore?n?elegerea ?i evaluarea critic? a veridicit??ii informa?iilor din spa?iul virtual.Cunoa?terea ?i respectarea regulilor de etic? a spa?iului virtual.Cunoa?terea ?i respectarea regulilor de protec?ie a sistemelor informatice.Cunoa?terea ?i respectarea ?n activitatea cotidian? a normelor de drept informatic.3.1. Veridicitatea ?i credibilitatea informa?iilor din spa?iul virtual.1Activitate frontal?.Activitate individual?.Demonstra?ie.Observa?ie.Exerci?ii.Test. 3.2. Etica spa?iului virtual. Drept informatic.1Evaluare sumativ? (capitolele II ?i III).14. Prezent?ri electronice 5 oreIdentificarea elementelor unei prezent?ri.Elaborarea prezent?rilor utiliz?nd instrumentele de operare cu diapozitive.Introducerea ?i editarea textelor din componen?a prezent?rilor.Utilizarea instrumentelor de corectare a textelor.Inserarea imaginilor ?n prezentare din loca?ii externe, bibliotecile aplica?iei.Utilizarea instrumentelor ?ncorporate de desenare.Elaborarea prezent?rilor ce con?in texte ?i imagini grafice.Derularea prezent?rilor.Utilizarea formelor de afi?are a prezent?rilor ?n func?ie de etapa elabor?rii sau tipul de prezentare.Identificarea ?i utilizarea modelelor de diapozitive.Utilizarea efectelor de anima?ie.4.1. Aplica?ii de prezent?ri electronice.1Activitate frontal?.Activitate individual?.Activitate ?n grup.Lucrare practic?.Exerci?ii.Demonstra?ie.Observa?ie.Reprezent?ri grafice.Modelare. Proiect.Test.Temele 4.2 ?i 4.3 lucr?ri practice4.2. Inserarea ?i editarea casetelor de text.Formatarea textului.Selectarea, copierea, mutarea ?i ?tergerea fragmentelor de text.Formatarea casetelor de text.14.3. Inserarea ?i editarea imaginilor.Inserarea imaginilor pe diapozitive.Formatarea imaginilor.14.4. Derularea prezent?rilor.Utilizarea efectelor de anima?ie.Modele de diapozitive ?i modele de prezent?ri*.Difuzarea prezent?rilor.14.5. Evaluare sumativ?.1V-A. Comunicarea ?n spa?ii virtuale 6 oreUtilizarea mijloacelor de comunicare ?n spa?ii virtuale.Gestionarea sesiunilor de comunicare ?n spatiile virtuale.5-A.1. Componentele comunic?rii virtuale.Mijloace de comunicare virtual?.1Activitate frontal?.Activitate individual?.Activitate ?n grup.Exerci?ii.Lucrare practic?.Demonstra?ie.Observa?ie.Test.5-A.2. Modele de comunicare.15-A.3. Aplica?ii ?i platforme de comunicare.25-A.4. Mesaje ?n spa?iul virtual.Po?ta electronic?.Aplica?ii de mesagerie.15-A.5. Evaluare sumativ?.1V-B. Cultura informa?iei 6Acceptarea conceptului de cultur? a informa?iei.Explicarea conceptului de cultur? a informa?iei.Precizarea componentelor culturii informa?iei.5-B.1. Concepte de baz? ?n cultura informa?iei.1Activitate frontal?.Activitate individual?.Activitate ?n grup.Exerci?ii.Simularea.Demonstra?ie.Observa?ie.Test.5-B.2. Accesarea informa?iilor.15-B.3. Localizarea ?i reg?sirea informa?iei.25-B.4. Criteriile de evaluare surselor de informa?ie.15-B.5. Evaluare sumativ?.1V-C. Primele mele programe 6 oreUtilizarea unit??ilor lexicale ?n scrierea programelor.Verificarea corectitudinii unit??ilor punerea identificatorilor, ?irurilor, numerelor, comentariilor.5-C.1. Unit??ile lexicale ale unui limbaj de programare de nivel ?nalt.1Activitate frontal?.Activitate individual?.Activitate ?n grup.Exerci?ii.Demonstra?ie.Lucrare practic?.Test.5-C.2. Conceptul de dat?.Definirea tipurilor de date.15-C.3. Variabile ?i constante.Expresii algebrice. 25-C.4. Conceptul de ac?iune.Citirea ?i afi?area datelor.Instruc?iunea de atribuire.Derularea programelor.15-C.5. Evaluare sumativ?.1Anexa 2. Exemplu de proiect didactic de scurt? durat?. Clasa a 7-aINFORMATICA, CLASA a VII-APROIECT DIDACTIC nr. 13Dorina Chept?naru, grad didactic IDatele generale. Data calendaristic?, clasa a VII-a, Informatica.Modulul: Sisteme de operare. Aplica?ii frecvent utilizate.Subiectul lec?iei. Func?iile sistemului de operare.Tipul lec?iei: de formare a capacit??ilor de dob?ndire a cuno?tin?elor;Unit??i de competen?e:2.1. Utilizarea func?iilor ?i a componentelor de baz? ale sistemului de operare.Obiectivele lec?iei. La finele lec?iei elevii vor fi capabili:O1 s? defineasc? termenii: sistem de calcul, sistem de operare;O2 s? identifice func?iile sistemului de operare; O3 s? explice ordinea exercit?rii func?iilor sistemului de operare ?n cazuri concrete;O4 s? clasifice sistemele de operare;O5 s? manifeste disponibilitate pentru cooperare, r?bdare ?i bun? ?n?elegere, precum ?i curiozitate, interes ?n realizarea sarcinilor propuse. Strategii didactice:forme: frontal?, individual?, ?n perechi, ?n grup; metode, tehnici ?i procedee didactice: discu?ia dirijat?, observarea dirijat?, explorarea, joc didactic, demonstra?ia, problematizarea, analiza; mijloace: tablet?/ calculator, tabl? interactiv?/ proiector, boxe, imagini cu diferite logotipuri ale celor mai r?sp?ndite sisteme de operare, fi?e pentru activitate individual?/ ?n perechi, ?.a.;Strategii de evaluare: evaluare formativ? interactiv?.Locul desf??ur?rii: laboratorul de informatic?.Bibliografie:Curriculum Na?ional. Disciplina Informatica. Clasele VII–VIII. Aprobat la Consiliul Na?ional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educa?iei, Culturii ?i Cercet?rii al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 22 din 5 iulie 2019;Gremalschi A., Ciobanu I., Ivanov L., Pris?caru A. Referen?ial de evaluare. Disciplina Informatica // Referen?ialul de evaluare a competen?elor specifice formate elevilor, Institutul de ?tiin?e ale Educa?iei, Chisinau, 2014;Gremalschi A. Informatica. Manual pentru clasa a 7-a, ?tiin?a, Chi?in?u, 2018; DEMERSULUI DIDACTICEVOCAREOrganizarea clasei. Salutul elevilor (mai ?nt?i se salut? cu profesorul, se salut? colegial/ reciproc).Captarea aten?iei. S? ne aducem aminte!Un calculator este alc?tuit din dou? componente: HARDWARE (cele fizice) ?i SOFTWARE (programele) : Film: Structura unui sistem de calcul ( )Problematizare: Natalia ?i-a cump?rat un calculator nou ?i a reu?it s? conecteze corect toate componentele. Cu toate acestea este sup?rat? pentru c? nu se poate juca. Calculatorul nu func?ioneaz?. De ce?R?spuns: Lipse?te ?sufletul” calculatorului, componenta software care va da ?via??” tuturor dispozitivelor hardware: sistemul de operare.REALIZAREA SENSULUIComunicarea subiectului lec?iei ?i a obiectivelor ?ntr-un limbaj accesibil elevilor. ?ntreab? elevii dac? au mai auzit despre no?iunea de sistem de operare ?i ?n ce context ?i ?i invit? s? spun? ce sistem de operare au instalat pe calculatoarele lor. Anun?? ?i scrie pe tabl? subiectul: Func?iile sistemului de operare ?i obiectivele lec?iei.Define?te ?i explic? elevilor no?iunea de sistem de operare:Sistemul de operare este componenta software obligatorie ce reprezint? un pachet de programe care asigur? gestionarea eficient? a resurselor fizice ?i logice ale unui sistem de calcul, precum ?i interfa?a dintre utilizator ?i calculator.Ini?iaz? un joc didactic prin care elevii vor deduce func?iile unui sistem de operare: Profesorul este sistemul de operare, iar c??iva elevi reprezint? componentele hardware ale calculatorului. ?n func?ie de ac?iunile profesorului asupra elevilor poate fi dedus? modalitatea de gestionare a resurselor, a dispozitivelor periferice, a opera?iilor de intrare/ ie?ire.Activitatea elevilor: Elevii, r?spund solicit?rilor profesorului, particip? la jocul didactic, noteaz?.Explorarea informa?iilor prezentate, observarea ?i reflec?ia. Explic? elevilor func?iile sistemului de operare.Func?iile unui sistem de operarePentru orice sistem computerizat, sistemul de operare are rol de gazd? pentru aplica?iile care ruleaz? pe echipamentul respectiv ?i asigur? interfa?a cu utilizatorul. Principalele func?ii ale unui sistem de operare sunt:Gestioneaz? resursele fizice ale calculatorului ?i dispozitivele periferice;Gestioneaz? opera?iile de intrare/ie?ire;Gestioneaz? datele pe suport de memorie extern?;Controleaz? aplica?iile folosite de utilizator;Semnaleaz? mesaje de eroare ?i recomand?ri de rezolvare a erorilor;Asigur? interfa?? cu utilizatorulDic?ionar:interfa?? = toate obiectele care ne ajut? s? comunic?m cu calculatorul;a gestiona = a conduce, a administra;fi?ier = colec?ie de informa?ii pe un suport extern;Curiozit??i:Prima interfa?? grafic? a ap?rut ?n 1960.Driver-ul (programul-pilot) este un program special care controleaz? un anumit dispozitiv periferic conectat la calculator.Stabile?te ?mpreun? cu elevii, ordinea exercit?rii func?iilor ?n cazuri concrete: Anexa 1- Fi?a de aplica?ii.Prezint? clasificarea sistemelor de operare:- Dup? num?rul de programe procesate simultan: monotasking ?i multitasking;- Dup? num?rul de utilizatori: monouser ?i multiuser;- Dup? popularitate: Windows, MacOS, Unix, Linux.REFLEC?IEPrezentarea/ valorificarea experien?ei concrete. Elevilor li se vor propune c?teva sarcini, a c?ror realizare presupune a utiliza informa?iile studiate/cunoscute.Constituie grupe a c?te 4 elevi pentru rezolvarea aplica?iei de pe fi?a de lucru. Vezi Anexa 2 “Fi?a de aplica?ii”.Activitate individual?. Elevilor li se propune Anexa 3 ?Fi?a de evaluare”.Evaluarea lec?iei. Autoaprecierea, reflec?ia.Elevilor li se propune s? formuleze concluzii, red?nd anumite emo?ii, tr?iri, impresii acumulate la sf?r?itul orei, relat?nd:Cel mai curios lucru aflat la aceast? or?.Cea mai interesant? informa?ie aflat?.Un lucru ?tiu ?naintea lec?iei.Un aspect ?nc? ne?n?eles.O curiozitate r?mas?.O ?ntrebare.O rug?minte/ solicitare.EXTINDERETem? pentru acas?: Preciza?i cum asigur? Sistemul de Operare interfa?a cu utilizatorul pe dispozitivele utilizate de voi (calculator, tablet?, smartphone). Face?i o compara?ie.Anexa 1 la proiectul de lec?ie. Fi?a de aplica?iiExplica?i-i Nataliei ce rol are sistemul de operare ?n timp ce ea joac? jocul preferat, indic?nd ?n coloana din dreapta ordinea ac?iunilor ?ntreprinse de sistemul de operare ?i Natalia: Sistemul de operare lanseaz? jocul ?n execu?ieSistemul de operare ?ncarc? jocul ?n memoria intern?Dublu click pe jocNatalia ?nchide fereastra jocului, iar sistemul de operare ?ncheie execu?ia acestuiaSistemul de operare monitorizeaz? execu?ia jocului ?n toate etapele saleRezolvare:2Sistemul de operare lanseaz? jocul ?n execu?ie3Sistemul de operare ?ncarc? jocul ?n memoria intern?1Dublu click pe joc5Natalia ?nchide fereastra jocului, iar sistemul de operare ?ncheie execu?ia acestuia4Sistemul de operare monitorizeaz? execu?ia jocului ?n toate etapele saleAnexa 2 la proiectul de lec?ie. Fi?a de aplica?iiRezolv?nd cuvintele ?ncruci?ate de mai jos ve?i ob?ine numele unui sistem de operare gratuit.1. Sistemul de operare ofer? interfa?a pentru interac?iunea dintre ..............., aplica?ii ?i hardware.2. ................ -ul este un software de nivel sc?zut, fiind primul program ce ruleaz? atunci c?nd porni?i calculatorul.3. Calculatorul poate avea doua sau mai multe unit??i centrale de procesare, denumite .........., ce sunt partajate de programe.4. ............ este un editor de texte simplu disponibil ?n mod implicit pe un sistem de operare Microsoft Windows.5. Multi - ................ – Calculatorul este capabil sa execute mai multe aplica?ii simultan.6. ................., care a fost introdus pe la sf?r?itul anilor 1960, este unul dintre cele mai vechi sisteme de operare.Rezolvare:1. UTILIZATOR2. BIOS3. UCP4. NOTEPAD5. TASKING6. UNIXAnexa 3 la proiectul de lec?ie. Fi?a de evaluare1. Care dintre urm?toarele este un exemplu de software?Procesorul.Mouse-ul.Driver-ul.Tastatura.R?spuns: Driver-ul.2. Care dintre urm?toarele este sistem de operare??Paint.Windows 8.Word.Hard disk.R?spuns: Windows 8.3. Care dintre urm?toarele este o func?ie a sistemului de operare??Introducerea datelor in calculator.Lansarea ?n execu?ie a unui joc.Accesarea unui site.Depistarea si tratarea erorilor.R?spuns: Depistarea ?i tratarea erorilor.4. Din ce este alc?tuit? componenta software a unui sistem de calcul?R?spuns: Sistemul de operare, drivere, programe de aplica?ii.4. Care component[ a sistemului de calcul asigura interfa?a de comunicare ?ntre utilizator ?i calculator?R?spuns: Sistemul de operare.Anexa 3. Exemplu de instruire ?n baz? de problem?. Unit??ile de m?sur? a cantit??ii de informa?ieProblem?. Capacitatea de stocare a unit??ii de disc a calculatorului personal al Mariei este de 200 Gigaocte?i. Maria a stocat pe acest disc foarte multe filme video ?i, ?n consecin??, el s-a umplut. Maria a decis sa ?nlocuiasc? unitatea veche de disc cu una nou?, de o capacitate de stocare mai mare, de 2 Terocte?i. Imediat dup? procurarea noii unit??i de disc, ea a decis sa transfere pe ea toate datele de pe unitatea veche de disc.Pentru a transfera datele, Maria va folosi o memorie solid? de tip flash cu capacitatea de stocare de 16 Gigaocte?i. Evident, ?ntruc?t capacitatea de stocare a memoriei de tip flash este relativ mica, pentru a transfera toate datele, Maria va fi nevoita s? efectueze mai multe opera?ii de copiere, transfer?nd ?n cadrul fiec?reia din astfel de opera?ii cel mult 16 Gigaocte?i.Sarcin?. Calcula?i c?t spa?iu liber va mai r?m?nea pe noua unitate de disc dup? transferul tuturor datelor ?i num?rul minim de opera?ii de copiere, necesare pentru a transfera toate datele de pe unitatea veche de disc pe cea nou?.Rezolvare. ?n procesul de rezolvare a problemei, elevii vor fi ghida?i prin una din metodele discu?ie dirijat?, conversa?ie, lan?ul asocierilor, asaltul de idei, ?tiu vreau s? ?tiu am ?nv??at. Elevii vor fi ?ncuraja?i s? r?spund? la urm?toarele ?ntreb?ri:De care cuno?tin?e avem nevoie pentru a rezolva problema?R?spuns: trebuie s? cunoa?tem unitatea de m?sur? a cantit??ii de informa?ie ?i multiplii acesteia: bitul, octetul, Kbitul, Mbitul, Gbitul, Tbitul, Koctetul, Moctetul, Goctetul, Toctetul.Cum se poate exprima ?n bi?i cantitatea de informa?ie scris? ?n multiplii acestuia?R?spuns: Prin ?nmul?irea la puterile lui 2:1 Kbit = 210 bi?i;1 Mbit = 210 Kbi?i = 220 bi?i;1 Gbit = 210 Mbi?i = 230 bi?i;1 Tbit = 210 Gbi?i = 240 bi?i.1 Koctet = 210 octe?i;1 M octet = 210 Kocte?i = 220 bi?i;1 G octet = 210 Mocte?i = 230 bi?i;1 T octet = 210 Gocte?i = 240 bi?i.Exemplu: 5 Kbi?i = 5 × 210 = 5 × 1024 = 5120 bi?i.Pentru a simplifica calculele, elevilor li se propune s? utilizeze aplica?ia Calculatorul, regimul de lucru ?tiin?ific.Cadrul didactic va accentua faptul c? de?i ?n limbajul cotidian multiplii K, M, G, T se pronun??, respectiv, Kilo, Mega, Giga ?i Tera, ?n informatic? nota?iile respective semnific? valorile 210, 220, 230 ?i 240, care sunt doar aproximativ egale cu o mie (103 Kilo), un milion (106 Mega), un miliard (109 Giga) ?.a.m.d.Cum calcul?m spa?iul ce va r?m?ne liber pe noua unitate de disc?R?spuns: Transform?m capacitatea de stocare a noii unit??ii de disc din terabi?i ?n gigabi?i:2 Toc?e?i = 2 × 210 Gocte?i = 2 × 1024 Gocte?i = 2048 Gocte?i.Not?. Din multitudinea de r?spunsuri ale elevilor se selecteaz? cele corecte, fiind completate de no?iunile din tema nou?.Spa?iul de memorare ce va r?m?ne liber pe noua unitate de disc:2048 Gocte?i – 200 Gocte?i = 1848 Gocte?i.Cum calcul?m num?rul minim de opera?ii de copiere, necesare pentru a transfera toate datele de pe unitatea veche de disc pe cea nou??R?spuns: ?ntruc?t la o singur? opera?ie de copiere de pe discul vechi pe cel nou se transfer? cel mult 16 Gocte?i, num?rul minim de opera?ii necesare pentru a transfera cei 200 de Gocte?i trebuie s? fie mai mare de:200 Gocte?i : 16 Gocte?i = 12,5.Prin urmare, vor fi necesare cel pu?in 13 opera?ii de copiere.Sumarul activit??ilor necesare pentru rezolvarea problemei: Elevii discut? o situa?ie (problem?) real?. Elevii observ? procesul de abstractizare a problemei, leg?tura ?ntre obiectul real, continuu, ?i structura discret?, care ?l reprezint?.Elevii construiesc algoritmul de rezolvare.Elevii verific? rezultatele ob?inute, le discut?, propun situa?ii reale care pot fi reduse la aceea?i problem?.Profesorul consult? elevii la fiecare dintre etapele men?ionate, iar ?n caz de necesitate – intervine cu indica?ii sau solu?ii de etap?.Anexa 4. Exemplu de instruire ?n baz? de proiect. Tehnologiile digitale care m? ajut? s? ?nv??Proiectul poate fi propus cu diferite nivele de complexitate, ?n dependen?? de clasa de elevi ?i particularit??ile ?colii din care face parte. Realizarea proiectul poate fi propus at?t unui elev, c?t ?i unui grup format din 3-4 elevi.Ce trebuie de f?cut?Vei crea o prezentare ?n care s? vorbe?ti despre c?teva discipline/clasele de studiu din ?coala ta ?i echipamentele digitale utilizate, sau care ar fi necesare ?n aceste clase de studiu.Care-i scopul proiectului?Ca s? pune?i ?n practic? ceea ce a?i ?nv??at ?n cadrul temei ?Prezent?ri electronice”.Cum ve?i face?Elabora?i o prezentare ce va include:diapozitivul de titlu ?Tehnologiile digitale ?n ?coala mea”;diapozitivul ce va con?ine lista disciplinelor ?colare pe care le studiezi. La efectuarea unui clic pe denumirea disciplinei trebuie s? fii trimis la diapozitivul corespunz?tor disciplinei date.diapozitive asociate fiec?reia din disciplinele listate pe al doilea diapozitiv. Pe fiecare din aceste diapozitive scrie destina?ia echipamentele digitale utilizate/sau necesare la aceast? disciplin?, ?nso?ite de elementele multimedia respective (de exemplu: ?nregistr?ri video, audio, imagini care redau modul de utilizare a echipamentelor respective).Pentru realizarea proiectului elevul (sau grupul de elevi) va avea nevoie de urm?toarele resurse:Informa?ionale: descrierile echipamentelor digitale; descrierile modalit??ilor de utilizare ale echipamentelor digitale.Echipamente: calculator, acces la re?eaua Internet, echipamente digitale multimedia.Programe de calculator: Microsoft PowerPoint, Libre Office Impress, Prezi, Google Slides, Audacity, Movie Maker sau altele echivalente.Durata estimativ? a proiectului: 7 – 14 zile. Perioada de realizare: dup? studierea unit??ii de ?nv??are Informa?ia ?n via?a noastr?. Echipamente digitale (nivel mediu);dup? studierea unit??ii de ?nv??are Sisteme de operare. Aplica?ii frecvent utilizate (nivelul mediu).Etapele proiectului:Etapa 1 (realizat? de profesor): selectarea temei, resurselor, formarea setului de indica?ii pentru realizarea proiectului, a orarului prealabil. Etapa 2 (ziua 1): Formarea echipei (dup? necesitate), stabilirea scopului proiectului, repartizarea responsabilit??ilor pentru realizarea proiectului, explicarea no?iunilor, cerin?elor, metodelor de elaborare a proiectului.Etapa 3 (ziua 8): R?spunsuri la ?ntreb?ri, sugestii, explica?ii, verificarea progresului curent.Etapa 4 (ziua 15): Prezentarea de c?tre echip?/elev a proiectului, evaluarea, discu?ia ?n cadrul clasei.?n calitate de exemplu, prezent?m desf??urarea procesului de analiz? a eficien?ei/ necesit??ii utiliz?rii echipamentelor digitale ?n cadrul disciplinelor de studiu prin elaborarea prezent?rii.Scopul cercet?rii: Analiza echipamentelor digitale ?n cadrul disciplinelor/clasei de studiu pentru studierea c?t mai interactiv? a acestora, elabor?nd o prezentare cu recomand?ri pentru utilizarea/descrierea fiec?rui echipament digital selectat.Descrierea surselor de documentare ?i a resurselor de creare a prezent?rii. Pentru realizarea proiectului vor fi studiate etapele de realizare a unei prezent?ri, de exemplu Microsoft PowerPoint, aplica?ie offline () ?i echipamentele digitale studiate de c?tre elevi ?n unitatea de ?nv??are Informa?ia ?n via?a noastr?. Echipamente digitale, sau alte echipamente care fac parte din proiectul Clasa viitorului (ochelari VR, imprimata 3D, Makey Makey, Arduino, RaspberyPi, camera 360, etc). Pentru diferite discipline de studiu se vor descrie echipamentele digitale utilizate/sau necesare la clas?. ?n acest scop, fiecare echipament va fi descris dup? mai multe criterii, func?ionalitate, accesibilitate, posibilitatea realiz?rii interdisciplinarit??ii, cost, etcCum ve?i ?ti dac? a?i reu?it?Se va evalua:Navigarea de la un diapozitiv la altul folosind leg?turile dintre ele.Claritatea textelor explicative ?i a imaginilor relevante.Respectarea regulilor de realizare a unei prezent?ri.Respectarea regulilor de prezentare a informa?iilor.Exemplu. Note: Proiectul se transform? ?ntr-un studiu de caz, dac? elevilor li se propun echipamente digitale multimedia ce ?nc? nu exist? ?n ?coala respectiv?, dar ar putea fi procurate ?n viitorul apropiat.Pentru prezentarea public? a proiectului, elevii pot folosi Smart TV, tabla interactiv?, instrumente Web 2.0 ?.a.Anexa 5. Exemplu de instruire ?n baza studiului de caz. Re?eaua Internet: prieten sau inamic?Studiul de caz ?Re?eaua Internet: prieten sau inamic” din cadrul unit??ii de con?inut ?Sisteme de operare. Aplica?ii frecvent utilizate” poate fi propus at?t ?n forma general? c?? ?i ?n variante combinate particularizate.Introducerea ?n studiul de caz:Este cunoscut faptul c? Internetul faciliteaz? r?sp?ndirea ?i popularizarea informa?iilor utile, ne ofer? acces la serviciile electronice, ne ofer? mijloace rapide de comunicare. Totodat?, at?t ?n filme, c?t ?i ?n via?a real? sunt relatate cazuri ?n care Internetul este plin de pericole: furtul; de date personale, spargeri de coduri bancare, nout??i false sau trucate, informa?ii pretins corecte, ?ns? ?n realitate eronate.Elevilor li se recomand? s? exploreze spa?iul virtual ?i s? identifice cazurile ?n care Internetul este de un real folos pentru munc? ?i ?nv???tur? ?i cazurile ?n care utilizarea incorect? a facilit??ilor oferite de Internet poate pune ?n pericol securitate digital? a utilizatorilor.Pentru a desf??ura activitatea ?n grup, elevii sunt ?ncuraja?i s? utilizeze mijloacele moderne de comunica?ii: po?ta electronic?, mesageria instant?, re?elele de socializare.Obiective:Formarea abilit??ilor de utilizare a aplica?iilor de re?ea.Identificarea argumentelor pro ?i contra ?n cazul utiliz?rii re?elei Internet.Prezentarea rezultatelor de c?tre elevi/grup de elevi clasei.Lansarea studiului de caz:Aceast? etap? demareaz? prin studierea de c?tre elevi a temelor: Aplica?ii destinate acces?rii serviciilor Internet; Po?ta electronic?; Re?ele de socializare ?i re?ele de mesagerie instant?: folosindu-se diverse metode didactice: Brainstorming, Graficul T, Diagrama Venn, Interviul, Jocul didactic etc.Pentru fiecare variant? separat? a studiului pot fi selectate una sau mai multe echipe. Durata studiului de caz este aproximativ de o s?pt?m?n?.Resursele necesare pentru realizarea studiului de caz:Calculator cu acces la re?eaua Internet.Proiector multimedia / Smart TV/ Smart Board (pentru prezentarea final?).Aplica?ii de c?utare a informa?rma?ie de pe diverse site-uri, care ne-ar permite s? determin?m ce aplica?ii sunt destinate acces?rii serviciilor Internet, ce re?ele de socializare sau de mesagerie instant? exist?, po?t? electronic?.Aplica?ii pentru crearea prezent?rilor digitale.Resurse bibliografice tematice.Calendarul activit??ilor:Ziua 1. Repartizarea ?i explicarea sarcinilor, identificarea resurselor informa?ionale, stabilirea modului de comunicare pentru perioada realiz?rii studiuluiZilele 2-7. Consult?ri online sau directe cu autorii studiului. Membrii echipei realizeaz? etapele de ob?inere ?i prelucrare a informa?iei, sistematizeaz? materialele colectate.Ziua 8. Prezentarea de c?tre autori a studiului pentru auditoriu (clas?). Elevii vor fi ?ndruma?i s? stabileasc? etapele de prezentare, s? participe la dezbateri, s? formuleze concluzii.Derularea studiului de caz:Grupurile de lucru vor parcurge urm?toarele etape:Selectarea unui program de navigare.Selectarea unui motor de c?utare.Alegerea modalit??ii de salvare a informa?iilor desc?rcate din Internet.Crearea unui cont de po?t? electronic? ?i gestionarea acestuia.Selectarea unei re?ele de socializare, crearea contului ?i comunicarea ?n re?ea.?n calitate de programe de navigare, elevii pot opta pentru Microsoft Internet Explorer, Google Chrome, Mozilla Firefox, Opera, Apple Safari, Microsoft Edge ?.a.Motoarele de c?utare ce pot fi recomandate elevilor sunt , , , ?.a.Pentru a salva informa?ia g?sit?, elevii vor fi ?ndruma?i s? creeze dosare cu denumiri sugestive. Aceea?i abordare se va aplica ?i ?n cazul fi?ierelor desc?rcate din Internet.Cadrul didactic va acorda o aten?ie deosebit? form?rii la elevi a competen?ei de respectare a eticii digitale ?i a siguran?ei ?n Internet.Esen?a studiului de caz:?n etapa de cercetare elevii vor fi orienta?i s? identifice avantajele ?i dezavantajele instrumentelor digitale utilizate, pun?nd accentul pe pericolele din mediile virtuale ?i modalit??ile de evitare a acestora.Evaluarea studiului de caz:Evaluarea se va face ?n baza urm?toarelor criterii:relevan?a datelor colectate;completitudinea datelor colectate;temeinicia argumentelor ?n favoarea utilit??ii Internetului;temeinicia argumentelor ?n favoarea respect?rii regulilor de securitate digital?;coeren?a expunerii.Concluziile a?teptate de la elevi:?n cazul respect?rii regulilor de utilizare, Internetul este un bun prieten.?nainte de a posta o informa?ie ?n Internet, trebuie s? o verific?m at?t din punct de vedere a veridicit??ii ei, c?t ?i a respect?rii eticii digitale.Sursele Internet din care desc?rc?m informa?ia trebuie s? fie sigure.Aplica?iile de re?ea ofer? aproximativ acelea?i facilit??i, alegerea uneia din ele depinde mai mult de gusturile utilizatorilor. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download