Apar-romania.ro



Stiri, 9 septembrie 2020, a doua parteDIREC?IA AGRICOL? COVASNA:"Pre?ul cartofilor, la jum?tate fa?? de anii anteriori" A.P. Macroeconomie / 09 septembrie Cultivatorii de cartofi din jude?ul Covasna vor avea o produc?ie bun? ?n acest an, ?ns? pre?ul cartofilor va fi mai mic dec?t anul trecut, afirm? conducerea Direc?iei Agricole Covasna, conform Agerpres.Directorul institu?iei, K?nczei Csaba, a declarat c? la ora actual? cartofii se v?nd cu 45-50 de bani kilogramul la produc?tor, pre? care acoper? cheltuielile de produc?ie ?i asigur? doar un profit minim. Cererea sc?zut? din partea industriei HORECA, dar ?i faptul c? anul acesta ?i alte ??ri au produc?ii bune de cartofi, fac ca pre?ul s? fie sc?zut."Am estimat o produc?ie destul de bun? ?n acest an, undeva la 22-23 de tone pe hectar, produc?ie medie pe jude?. Spun medie, pentru c?, desigur, vor fi unii care vor avea 27-28 de tone la hectar, dar al?ii vor avea, probabil, 18 tone la hectar. (...) Acum oamenii au ?nceput s? scoat? cartofii ?i pentru consum ?i pentru industrializare, dar putem s? spunem c? anul ?sta, din p?cate, pre?ul este destul de mic fa?? de anii anteriori. Pre?ul s-a format undeva la 45-50 de bani maximum. Deci, ?sta nu este un pre? foarte bun, dar, una peste alta, consider?m c? totu?i ar putea ie?i cu un profit mic. (...) Sunt multiple cauze pentru care pre?ul e sc?zut: unu, cererea HORECA e mic?, pentru c? din cauza noului coronavirus nu func?ioneaz? la capacitate ?i doi, conjunctura interna?ional? alta dec?t pandemia, anume faptul c? s-au f?cut cartofi mai mul?i ?i ?n alte ??ri, deci oferta este mai mare dec?t cererea", a declarat, pentru AGERPRES, K?nczei Csaba.Potrivit directorului Direc?iei Agricole, pre?ul sc?zut i-a determinat pe mul?i dintre produc?tori s? am?ne c?t mai mult posibil recoltarea cartofilor, ?n speran?a c? acesta va mai cre?te."Ritmul de recoltare e destul de sc?zut, av?nd ?n vedere c? nu este cerere mare pe pia??. Scot cartofi c?t pot s? v?nd? sau c?t pot s? depoziteze. Deci, asta este deocamdat? situa?ia", a mai spus K?nczei Csaba, citat de Agerpres.?n luna septembrie anul trecut, cartofii s-au v?ndut cu 1,20 lei kilogramul la cap?tul parcelei, cu 20 de bani mai mult dec?t ?n anul anterior. By lantulalimentar 2020-09-09 ?nfiin?area Observatorului Na?ional al Tranzac?iilor Funciare din ExtravilanV? propunem realizarea unei platforme on line unde s? fie f?cute publice toate tranzac?iile cu terenuri situate ?n extravilan. Este necesar un moment al adev?rului, ?n condi?iile ?n care pe acest subiect au fost lansate constant ?i chiar virulent mesaje propagandistice potrivit c?rora ”str?inii au cump?rat Rom?nia bucat? cu bucat?”. Ministerul Agriculturii ca autoritate competent? ?n domeniul v?nz?rii-cump?r?rii terenurilor agricole are ?ndatorirea s? fac? publice datele despre tranzac?iile ?ncehiate ?ntre diferite categorii de parteneri. Trebuie g?site instrumentele legale astfel ?nc?t ministerul s? poate beneficia de datele de?inute de entit??ile notariale unde se ?ncheie contractul final. Astfel, opinia public? poate afla care este volumul real al tranzac?iilor cu terenuri agricole ?i c?t anume de?in cet??enii str?ini.2. ?nfiin?area Observatorului Na?ional al Sistemului Na?ional pentru Iriga?iiV? propunem, de asemenea, ?nfiin?area unei platforme on line, unde s? fie publicate toate datele despre func?ionarea Sistemului Na?ional de Iriga?ii: cine anume utilizeaz? apa furnizat? prin SNI, c?t cheltuie?te statul pentru fiecare OUAI, ?in?nd cont c? livrarea apei p?n? la SPP este gratuit?, ce suprafa?? a fost irigat? pe unitatea de timp ( zi, s?pt?m?n?, lun? ), c?t? ap? a fost utilizat? pe unitatea de timp, unde anume sunt desf??urate lucr?ri de reabilitare a SNI, ce firm? lucreaz?, care sunt termenii contractuali, ce volum de ap? este pierdut din cauz? c? nu au fost efectuate lucr?ri de repara?ii? To?i politicienii au declarat SNI de importan?? strategic?, dar ?n prim?vara ?i vara anului 2020, peste 1.000.000 de hectare de teren arabil au fost declarate calamitate.3. Realizarea unui studiu independent privind rela?ia dintre marii comercian?i ?i produc?torii/procesatorii agricoli rom?niEste necesar un astfel de studiu pentru a ar?ta la dimensiuni reale, actualizate, cum anume func?ioneaz? rela?ia dintre retaileri ?i produc?torii/procesatorii rom?ni. Pe acest subiect au fost lansate mesaje propagandistice anti-occidentale ?i anti-europene, ?n condi?iile ?n care prezen?a produselor rom?ne?ti a crescut constant pe rafturile marilor retaileri. Un studiu independent, echidistant, ar l?muri toate aspectele, at?t pe cele individuale, conjuncturale, c?t ?i pe cele sistemice.Num?rul sacrific?rilor la bovine ?i ovine a crescut ?n luna iulie agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 9 septembrie 2020 Bovine pentru carne SalersNum?rul sacrific?rilor la bovine, ovine ?i caprine a crescut ?n iulie 2020, comparativ cu luna similar? din 2019, ?n timp ce la porcine ?i p?s?ri a sc?zut, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Na?ional de Statistic? (INS).?n acela?i timp, ?n perioada analizat?, greutatea ?n carcas? a crescut la bovine ?i a sc?zut la porcine, la ovine ?i caprine ?i la p?s?ri.Statistica oficial? relev? faptul c?, ?n iulie 2020, fa?? de iulie 2019, sacrific?rile de bovine au crescut cu 4,2%, iar cele la ovine ?i caprine cu 3,6%. Pe de alt? parte, sacrific?rile la porcine au sc?zut cu 9,9%, iar la p?s?ri cu 6,2%.De asemenea, la greutatea ?n carcas?, la bovine, s-a consemnat o cre?tere cu 3,9% ?n luna iulie a acestui an, comparativ cu iulie 2019. ?n schimb, s-au ?nregistrat sc?deri la ovine ?i caprine, cu 4,4%, la porcine cu 7,5%, ?i la p?s?ri, cu 9,1%.Conform datelor INS, ?n iulie 2020, greutatea medie ?n carcas? a fost de 162,6 kg la bovine (fa?? de 163 kg, ?n iulie 2019), de 87,8 kg la porcine (fa?? de 85,5 kg), de 13,8 kg la ovine ?i caprine (14,9 kg ?n iulie 2019) ?i de 1,6 kg la p?s?ri (fa?? de 1,7 kg, ?n aceea?i lun? din anul anterior). Nicolae Sitaru: Problemele fermierilor sunt rezolvate c?nd intr? banii! De Viorela Pitulice Ultima actualizare sept. 8, 2020 Nicolae Sitaru, pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia (APPR), sus?ine c? apari?ia ?n MO a Ordonan?ei de Urgen?? 148/2020 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat produc?torilor agricoli care au ?nfiin?at culturi ?n toamna anului 2019, afectate de secet? pedologic?, nu ?nseamn? ?i rezolvarea automat? a problemelor fermierilor, pentru c? va mai dura ceva timp p?n? c?nd vor fi parcurse toate etapele p?n? la efectuarea pl??ilor efectiv.Fermierii sper? s? primeasc? ajutorul promis p?n? ?n jurul datei de 18 septembrie, cel t?rziu, pentru c? altfel nu vor mai putea ?nfiin?a culturile de toamn?, ceea ce va pune ?n pericol produc?ia agricol? din 2021.“Eu unul nu consider c? sunt rezovate problemele fermierilor. Rezolvate sunt ?n momentul ?n care intr? banii ?n conturile fermierilor ?i ??i pot onora obliga?iile de plat?”, a declarat Nicolae Sitaru, pre?edintele APPR, la conferin?a organizat? la ASAS de Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare.El sper? ca acest lucru s? se ?nt?mple c?t mai repede, pentru c? situa?ia este grav? pentru mul?i fermieri, care nu au putut recolta nimic ?n acest an. Iar din p?cate, pentru mul?i dintre ei ?i culturile de prim?var? sunt compromise.?Nu am l?murit nimic despre culturile de prim?var?, gradul de afectare este chiar mai mare fa?? de culturile de toamn?, ?n Dobrogea ?i ?n B?r?gan produc?ia de porumb va fi undeva la 2 tone/ha. Sunt suprafe?e ?ntinse ?i fermieri foarte mul?i care nu au recoltat nimic ?n acest an. Acolo este cel mai grav, este nevoie de acest ajutor c?t mai repede”, a mai spus Sitaru.OUG ?nr.148/2020 ?pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat produc?torilor agricoli care au ?nfiin?at? culturi ?n toamna anului 2019, afectate de seceta pedologica, a fost publicat? ?n data de 2 septembrie ?n Monitorul Oficial nr. 806, Partea I, a anun?at, miercuri, la ASAS secretarul de stat Emil Dumitru, prezent la conferin?a organizat? de Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare. Fermierii au declarat ?n cadrul conferin?ei ?nainte ca oficialul MADR s? anun?e publicarea OUG ?n MO c? vor organiza ac?iuni de protest dac? nu primesc banii p?n? ?n jurul datei de 18 septembrie, pentru c? altfel nu vor mai putea s? ?nfiin?eze culturile de toamn?. Ziua Porumbului 2020 la ferma Elsit De Viorela Pitulice La sept. 8, 2020 Ziua Porumbului ?va avea loc, ?n acest an, pe 10 septembrie la Orezu, jude?ul Ialomita, la ferma Elsit, asa cum s-a ?nt?mplat ?i ?n anii anteriori. Numai c? de data aceasta, din cauza pandemiei de COVID-19, evenimentul este organizat cu num?r limitat de participan?i din cadrul fermierilor – doar fermierii speakeri, reprezentan?ii companiilor partenere ?i ai presei sunt invita?i ?n c?mp. Manifestarea Ziua Porumbului va putea fi, ?ns?, urmarit? LIVE – pe platforma FARMFORUM.RO ?i pe pagina de?Facebook.Tema din acest an: Profit sau provocare ?n anul 2021?Daca pentru acest an, este greu de vorbit de profit ?n cazul multor fermieri, poate c? 2021 va fi cu ceva mai mult noroc. Dup? cum bine se ?tie, 2020 este un an foarte dificil, pentru c? seceta a redus semnificativ produc?iile agricole.Astfel, produc?ia la culturile de toamn? a fost compromis? ?n mare parte ?n mai multe jude?e din ?ar?, iar, din p?cate, nici pentru culturile ?nfiin?ate ?n prim?var? prognozele nu sunt grozave. La ferma lui Nicolae Sitaru (unde are loc evenimentul), de exemplu, produc?ia medie pentru primele 400 ha de porumb recoltate a fost sub 2 tone/ha.Rom?nia a fost, ?n 2019, cel mai mare produc?tor de porumb din UE cu o produc?ie de circa 17 milioane de tone.? De asemenea, s-a aflat ?n topul exportatorilor de porumb din UE, ba chiar pe prima pozi?ie.ProdCom Legume-Fructe: Romania produce doar 100 de tone de pasta de tomate Agrostandard Romania produce doar 100 de tone de pasta de tomate, in conditiile in care consumul anual se ridica la peste 45.000 tone, ceea ce inseamna extrapoland peste 360.000 tone de rosii, cantitate ce se poate obtine prin cultivarea a circa 5.000 ha, daca luam in calcul o medie de 70 to/ha, potrivit unei analize realizate de Aurel Tanase, presedintele ProdCom Legume-Fructe. In prezent, suprafata de rosii care se cultiva in Romania este de circa 700 ha, deci ar insemna o crestere anuala a suprafetei pentru o perioada de 4 ani cu circa 1.000 ha pe an, potrivit datelor ProdCom Legume-Fructe.Efortul bugetar, reprezentand importurile, in conditiile in care productia autohtona anuala este de doar aproximativ 100 tone, este de peste 45 milioane de euro, valoare deosebit de mare avand in vedere ca in Romania, avem toate conditiile de a cultiva rosii destinate industrializarii – pasta de tomate. Zona de Sud-Sud Est, de Vest, Nord Vest ofera conditii deosebit de favorabile, dupa cum ne-o demonstreaza si experienta trecutului.Cultura de rosii pentru industrializare este o cultura pretabila la mecanizare completa, iar ea se infiinteaza prin rasad provenit din hibrizi performanti ca productie, cu esalonare inclusiv la infiintarea culturii, asa incat incepand cu 15 august al fiecarui an sa se inceapa recoltatul mecanic. Se impune o marime minima a fermei, sau fermelor, astfel incat sa se poata justifica cumpararea utilajelor specifice (masina de plantat, combina de recoltat, logistica de incarcare in mijlocul auto de transport).Costurile pentru un ha de tomate industriale este de cca 5000 euro /ha, un cost destul de ridicat, justificat printr-o productie de peste 70 to/ha. Analiza ultimilor ani dovedeste ca se pot organiza ferme specializate, avand dotarile mecanice, incinta cu posibilitate de irigare prin picurare.Productia recoltata trebuie sa ajunga la procesare, unde sucul de rosii realizat – pasta de tomate – trebuie concentrat prin evaporare sub vid, in asa zise vacuume, concentratoare, care in functie de materia prima pot realiza de la 1,5 la 5 to/ora, deci programul presupune o integrare a fabricilor in ferme, o corelare a capacitatilor de productie materie prima, de procesare in unitati specializatePornind de la poductia de rasaduri, la infiintarea de culturi intretinere, culturi recoltare, transport, concentrare, dozare in recipienti din sticla sau metal, activitatea presupune un numar mare de locuri de munca, lucru benefic pentru tara, fermieri, operatori.Cele expuse pot fi transpuse in fapte in conditiile in care se ia act de efortul bugetar foarte mare, anual, prin importul de pasta, de dorinta de a se crea un insemnat numar de locuri de munca, de consumul unui produs de inalta calitate.Autoritatea, respectiv Ministerul Agriculturii, impreuna cu organizatia interprofesionala trebuie sa ia act de programul de reducere a importurilor, in analiza tehnica si economica sa rezulte justificarea acestuia si bineinteles o gama de masuri pentru sustinere, investitii cu bani europeni si bineinteles o stimulare a fermierilor producatori pentru performanta, continuitate.Am avut candva, cand fostele IPILFURI, 12 ca numar, actionau integrat, dispunand si de terenuri agricole peste 20 mii ha, ele realizau o gama mare de materii prime destinate industrializarii, printre care si rosii si se acoperea consumul intern integral de pasta de tomate, iar peste 70% din aceste cantitati plecau la export, arata Tanase.?Consideram ca este un prilej de reflexie pe proiectul propus si a sosit momentul sa facem productie proprie. Avem modele de succes de ferme ce produc tomate destinate industrializarii, avem fabrici cu dotari si sigur care ar vrea dotari sau chiar capacitati noi. Ramanem increzatori in programul Pasta de tomate – AUTOHTONA”, se mentioneaza in analiza ProdCom. Sursa: FoodBizINDUSTRIE ALIMENTARAMaria Gale?, o antreprenoare din Suceava de meserie profesoar?, a investit 6 mil. euro ?ntr-o fabric? de prelucrare a miezului de nuc? Florentina Ni?u 09.09.2020, Maria Gale?, de meserie profesoar?, a investit 6 milioane de euro ?ntr-o fabric? de prelucrare a miezului de nuc? ?n Suceava, ce are o capacitate maxim? de p?n? la?1.000 de tone de nuci ?n coaj?/an, iar materia prim? este ob?inut? din propria livad? de 50 de hectare, dar ?i de la produc?tori din zon?.?Este o fabric? modern?, ?n care totul se ?nt?mpl? automat, de la decojire la sp?lare, uscare, spargere ?i sortare cu infraro?u dup? culoare ?i form?. Iar la ?mpachetat avem un robot, cum am v?zut ?n America, care poate ?mpacheta marf? pentru un camion ?n 24 de ore”, poveste?te antreprenoarea. Fabrica a fost finalizat? ?n 2019, iar ?n prezent compania are patru angaja?i.?Aceasta a fost construit? din fonduri europene ?i din fonduri proprii, reprezentate de credite bancare. Pe l?ng? produc?ia de miez de nuc? ambalat ?n pungi, compania face ?i ulei de nuc? presat la rece, produse pe care le export? ?n Europa, dar ??i propune s? intre cu ele ?i pe pia?a local? ?n supermarketuri.??n prezent, compania este de tip PFA - Gale? Narcisa Maria Persoan? Fizic? Autorizat?, iar brandul sub care sunt comercializate produsele se nume?te Vital. Pe pia?a rom?neasc?, firma vinde acum c?tre mici fabrici ori laboratoare de produse de patiserie sau cofet?rie. Fondatoarea ??i propune s? mai acceseze fonduri europene ?i s? creasc? capacitatea fabricii p?n? la 2.000 de tone de miez de nuc?/an.?Whiteland Import-Export, distribuitorul Muller, a ?nregistrat ?n 2019 in o pierdere de 3,8 mil. lei, pentru al treilea an consecutiv, la afaceri de 204 mil. lei. Distribuitorul activeaz? pe pia?? ?i cu brandul propriu Don Gustosso Autor: Florentina Ni?u 08.09.2020, Whiteland Import Export, distribuitorul produselor Muller, Hochland, Meggle sau Nestle, a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 204 milioane de lei anul trecut, ?n u?oar? cre?tere fa?? de 2018, de 2%, ?ns? compania a r?mas pe pierdere pentru al treilea an consecutiv, de 3,8 milioane de lei, arat? datele de la Ministerul de Finan?e.Whiteland, ?nfiin?at? ?n anul 1993 de australianul James Kodor care de?ine 60% din afacere, ?mpreun? cu avocata rom?nc? Lavinia Nicoleta Yassien (40%) a avut anul trecut un num?r mediu de 226 de angaja?i, aproape la jum?tate comparativ cu anul 2009, c?nd firma avea 423 de salaria?i.Rom?nia este ?ara cu cele mai mici pre?uri la b?uturi alcoolice din UE. Care este ?ara care are cele mai mari pre?uri HYPERLINK "" \o "Ramona Cornea" Ramona Cornea 09 septembrie 2020 Rom?nia a fost ?ara cu cele mai mici pre?uri la b?uturile alcoolice din Uniunea European? ?n 2019. Rom?nia a fost ?ara cu cele mai mici pre?uri la b?uturile alcoolice din Uniunea European? ?n 2019. Astfel, anul trecut pre?urile b?uturilor alcoolice (b?uturi spirtoase, vin ?i bere) din ?ara noastr? au fost cu 23,6% mai mici ?n Rom?nia comparativ cu media european?, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistic?.?n anii trecu?i, b?uturile alcoolice erau mai scumpe, comparativ cu media UE. Astfel, ?n 2018, pre?urile b?uturilor alcoolice din Rom?nia erau cu 23% mai mici dec?t media UE, iar ?n 2017 erau cu 21,4% mai mici dec?t media UE.De altfel, ?n 2019, Rom?nia a avut? printre cele mai mici salarii minime brute pe economie dintre statele membre ale Uniunii Europene, de pu?in peste 439 de euro, conform statisticilor de la Eurostat.Urm?toarele ??ri din Uniunea European? cu cele mai mici pre?uri ale b?uturilor alcoolice au fost Bulgaria, cu 21% sub media european? ?i Ungaria, cu 20% sub media european?.La polul opus, cele mai mari pre?uri ale b?uturilor au fost ?n Finlanda, cu 91% peste media european? ?i mai mult dec?t dublu comparativ cu nivelul pre?urilor din Rom?nia.Urm?toarele ?n clasamentul ??rilor membre ale UE cu cele mai mari pre?uri la b?uturi alcoolice anul trecut au fost Irlanda, cu 82% peste media european?, Suedia, cu 56% peste media european?, Grecia, cu 37% peste media european?, ?i Danemarca – 29% peste media european?. Celelalte ??ri care au v?ndut b?uturi alcoolice cu pre?uri peste media european? ?n 2019 au fost: Estonia (26% peste media european?), Malta (17%), Letonia (17%), Belgia (10%), Portugalia (7%), Croa?ia (5%), Cipru (5%), Austria (5%), ??rile de Jos (Olanda, 4%), Italia (3%) ?i Fran?a, cu pre?uri cu 0,7% mai mari dec?t media european?.LifeBox: Comenzile de meniuri pentru sl?bit au crescut cu 50% lunar Last updated sept. 9, 2020LifeBox, liderul pie?ei de healthy food delivery din Rom?nia, a raportat o cre?tere semnificativ? a comenzilor de meniuri cu con?inut caloric sc?zut dup? ?ncheierea St?rii de Urgen??, ?nregistr?nd o cre?tere medie lunar? de peste 50% ?n intervalul iunie-august, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut. Din datele companiei, femeile comand? variantele de meniuri de 1000 ?i 1500 kcal ?n propor?ie de peste 60%, ?n timp ce b?rba?ii aleg meniuri cu un num?r mai mare de calorii, peste 1500 Kcal, alegerea lor fiind determinat? ?i de tipul de activitate zilnic?.??ncep?nd cu luna iunie, am observat o cre?tere important? a cererilor pentru meniurile cu un con?inut sc?zut de calorii. Cei mai mul?i dintre clien?i, dup? perioada ?n care au fost nevoi?i s? stea ?n cas? ?i au acumulat c?teva kilograme ?n plus, ??i doresc s? reintre ?n form?. Recomandarea noastr? este ca procesul prin care vor s? ajung? la greutatea ideal? s? fie unul s?n?tos. Astfel, ?ncepem cu un num?r de calorii cu care organismul este obi?nuit, dup? care sc?dem treptat num?rul caloriilor ?i ?n acest mod ob?inem rezultatele dorite ?i de lung? durat?”, au declarat cofondatorii LifeBox.Perioada indicat? de timp a unui program nutri?ional pentru sc?derea ?n greutate ?n care clien?ii se axeaz? pe meniurile hipocalorice dureaz? ?n medie o lun? de zile. Rezultatele ?nregistrate de ace?tia difer? ?n func?ie de ritmul ?i de stilul de via?? ale fiec?ruia.Lifebox ?mpreun? cu clien?ii s?i au donat peste 26.500 lei c?tre Asocia?ia ?Zi de Bine” pentru proiectul ?Scut pentru spitale”?n perioada martie-mai 2020, LifeBox a redirec?ionat 2 lei din fiecare meniu ComfortBox comandat c?tre Asocia?ia ?Zi de Bine” ?i al?turi de dona?iile f?cute de clien?i prin butonul de dona?ie disponibil ?n pagina de Checkout, s-a str?ns ?n total suma de peste 26.500 lei, folosit? pentru achizi?ionarea de echipamente medicale, de protec?ie ?i alte resurse necesare cadrelor medicale ?n lupta cu COVID-19.Totodat?, ?n luna martie, compania a lansat meniuri cu mai pu?ine mese ?i cu un pre? mai sc?zut, cum a fost ComfortBox ce a inclus dou? mese ?i o gustare, special g?ndite pentru a fi al?turi de clien?i ?n toat? aceast? perioad? dificil?.?n ceea ce prive?te obiceiurile de consum observate de la debutul pandemiei, adresele de livrare ale clien?ilor au migrat din zona de business ?n zona de reziden?ial, a crescut num?rul livr?rilor ?n zonele limitrofe, iar cei mai mul?i dintre ace?tia au ales plata online cu cardul pentru meniurile comandate. ?Pe parcursul acestei perioade, clien?ii au devenit mult mai aten?i la produsele pe care le cump?r? ?i mai ales la provenien?a lor. M?surile pe care noi le-am luat ?nainte de declararea St?rii de Urgen??, care au fost chiar mai drastice, nelimit?ndu-ne doar la cele impuse de legisla?ie, au fost foarte apreciate de c?tre clien?ii no?tri, care s-au bucurat de un plus de siguran??”, au completat cofondatorii LifeBox.Pornind de la un comportament alimentar corect, LifeBox ofer? meniuri gustoase ?i s?n?toase, personalizate ?n func?ie de stilul de via?? al fiec?rui utilizator ?i calibrate corect din punct de vedere kilocaloric. Echipa LifeBox are la baz? 3 membri fondatori ?i doi speciali?ti ?n buc?t?rie ?i nutri?ie. ?n buc?t?ria LifeBox sunt preparate ?n fiecare zi 5 tipuri de meniuri, ce pot fi comandate zilnic sau ?n avans pe o perioad? de p?n? la 3 luni ?n Bucure?ti & Ilfov, Cluj & Flore?ti ?i Oradea.S? ajut?m business-ul. Aurelia Vi?inescu, Domeniile S?h?teni: Probabil c? la finalul anului viitor foarte multe crame vor ie?i la v?nzare Economie Liviu Iancu scris ast?zi, VIDEO PROFIT LIVE TV - S? ajut?m business-ul. Aurelia Vi?inescu, Domeniile S?h?teni: Probabil c? la finalul anului viitor foarte multe crame vor ie?i la v?nzare V?nz?rile de vin au sc?zut cu peste 30% ?n pandemie, iar deschiderea teraselor a diminuat delcinul la 20%, ?ns? chiar ?i ?n aceste condi?ii este posibil ca la finalul anului viitor foarte multe crame din Rom?nia s? ias? la v?nzare, pentru c? proprietarii nu le vor mai putea sus?ine, a declarat la Profit Live oenologul Aurelia Vi?inescu, fondator Domeniile S?h?teni. Aurelia Vi?inescu a afirmat c? ?nainte de deschiderea teraselor, v?nz?rile de vin sc?zuser? cu 30%, fiind sus?inute de retail. ?n lipsa restaurantelor deschise, rom?nii ?i-au cump?rat vin pentru acas?. Ulterior, dup? redeschiderea HoReCa, v?nz?rile au mai urcat, astfel ?nc?t sc?derea fa?? de anul trecut s-a ridicat la 20%. "A crescut consumul c?nd s-au deschis terasele, dar am constatat o migrare a consumatorului din segmentul premium ?n segmentul medium ?i mai jos. Oamenii sunt mult mai aten?i cu bugetul ?i va mai dura un an p?n? c?nd consumul va intra c?t de c?t ?n normal. Pandemia ne-a trimis cu cinci ani ?n urm?, acum avem v?nz?rile din 2015", a afirmat oenologul. Potrivit acesteia, comenzile la export au fost semnificativ reduse sau chiar anulate. Aurelia Vi?inescu, oenolog ?i coproprietar Domeniile S?h?teni, ?i George Di??, CEO WiseUp, vin ast?zi la emisiunea Profit Live, de la 16.30 anticipeaz? pentru ?ntregul an o sc?dere a v?nz?rilor fa?? de anii trecu?i, cu toate c? fa?? de lunile precedente v?nz?rile din urm?toarea perioad? vor cre?te. "Vom avea o u?oar? sc?dere pe retail ?i o cre?tere semnificativ? pe HoReCa. Poate fi mai r?u dec?t acum ?i, probabil, vom vedea spre sf?r?itul anului viitor foarte multe crame care vor ajunge spre v?nzare. O perioad?, ca orice business, ?l po?i sus?ine cu bani de acas?, dar pe termen lung lucrurile devin din ce ?n ce mai dificile", a mai spus Aurelia Vi?inescu. Ea nu exclude nici un scenariu mult mai sumbru, prin care nota de plat? a pierderilor generate de pandemie s? nu mai poat? fi sus?inut? de c?tre antreprenori, lucru care va duce la o lupt? ?n ceea ce prive?te pre?urile. "Se va ajunge ca ?n cazul petrolului, ca produc?torii s? dea vinul gratis, ca s?-?i elibereze spa?iile sau vor vinde pe orice pre? doar ca s? fac? rost de ceva bani ca s? poat? ?ntre?ine via", a afirmat Vi?inescu. Emisiunea Profit Live, moderat? de jurnali?tii Oana Osman, redactor-?ef Profit.ro, ?i Claudiu Vr?nceanu, este transmis? at?t pe site-ul profit.ro, c?t ?i pe postul de televiziune Profit TV ?i pe pagina de facebook a Profit.ro, de luni p?n? joi, ?ncep?nd cu ora 17.30, fiind o platforma ?n care lideri din mediul de business vorbesc despre situa?ia actual?. Postul Profit.ro TV este ?n grilele RCS, UPC, Telekom ?i poate fi urm?rit ?i ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAGuvernul vrea s? interzic? b?uturile energizante ?n ?coli ?i spitale De Sorin Breazu, sept. 9, 2020 Un proiect de hot?r?re de Guvern prevede impunerea unor restric?ii ?n ceea ce prive?te comercializarea b?uturilor energizante.Acestea nu vor mai fi v?ndute c?tre persoane cu v?rsta sub 18 ani, prevederea referindu-se ?i la comer?ul online sau alte metode de v?nzare la distan??.Potrivit proiectului, energizantele vor disp?rea ?i din automatele de b?uturi, cu excep?ia celor amplasate ?n cl?dirile de birouri.De asemenea, se interzice comercializarea b?uturilor energizante ?n unit??ile sanitare ?i ?n incinta ?colilor ?i liceelor.B?uturile energizante con?in substan?e ce stimuleaz? sistemul nervos centralHot?r?rea are drept scop ?protejarea s?n?t??ii popula?iei din Rom?nia prin stabilirea unor m?suri privind prevenirea ?i limitarea efectelor consumului de b?uturi energizante de c?tre popula?ie, prin interzicerea comercializ?rii b?uturilor energizante c?tre minori, prin desf??urarea de activit??i de informare ?i educare a popula?iei ?i informarea consumatorilor cu privire la efectele consumului de b?uturi energizante asupra s?n?t??ii”.Guvernan?ii spun c? b?uturile energizante sunt b?uturile care con?in combina?ii variate de carbihidra?i, vitamine, minerale, cu substan?e precum cafeina, taurina carnitina sau guarana sau al?i compu?i cu efect de stimulare a sistemului nervos central.?n prezent, documentul este ?n dezbatere public?, la Ministerul S?n?t??ii. Ministerul Muncii: Valoarea tichetelor de mas? cre?te p?n? la 20 de lei!Dobre Roxana 9 septembrie 2020 Valoarea tichetelor de mas?, majorat? la 20 de lei! Ministerul Muncii a publicat un proiect de ordin care stabile?te o nou? valoare nominal? indexat? a unui tichet de masa pentru semestrul II al anului 2020. Noua sum? va fi de 20 de lei, conform Legii nr. 24/2020, care a modificat art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, care prevedea o sum? maxim? de 15,18 lei.”Pentru semestrul II al anului 2020, ?ncep?nd cu luna octombrie 2020, valoarea nominal? a unui tichet de mas?, stabilit? potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, aprobate prin Hot?r?rea Guvernului nr. 1045/2018, nu poate dep??i cuantumul de 20 lei. Valoarea nominala de 20 lei se aplic? ?i pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2021 respectiv, februarie 2021 ?i martie 2021”, se precizeaz? ?n proiectul de ordin de la Ministerul Muncii. Prevederile actului normativ va intra ?n vigoare dup? publicarea ?n Monitorul paniile nu sunt obligate s? acorde tichete de mas? de 20 de lei, aceasta fiind o limit? maxim? ce poate fi acordat?, astfel c? se poate opta si pentru plata tichetelor cu o valoarea mai mica de 20 de lei.Grupul Auchan ?ncepe un proiect mixt de zeci de milioane de euro ?n Re?i?a Real Estate&Construc?ii FOTO Grupul Auchan ?ncepe un proiect mixt de zeci de milioane de euro ?n Re?i?a Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, Compania Ceetrus (fost? Immochan), divizia imobiliar? a grupului francez Auchan, va ?ncepe un proiect de zeci de milioane de euro ?n Re?i?a, o investi?ie care ar trebui s? revitalizeze fosta platform? industrial? Mociur a Uzinei Constructoare de Ma?ini Re?i?a (UCMR). Informa?ia a fost anun?at? ?n exclusivitate de Profit.ro ?n prim?vara anului trecut. Rom?nia a fost prima ?ar? ?n care Ceetrus a dezvoltat un ansamblu de locuin?e, iar acum investitorul ?i-a convins consiliul de administra?ie, pentru a doua oar?, s? fac? un pariu riscant printr-o investi?ie uria?? ?ntr-un ora? cu 88.000 de locuitori, cum este Re?i?a. Unul dintre cei mai mari proprietari de spa?ii comerciale din Rom?nia, av?nd ?n coproprietate cu Auchan 23 din cele 33 de hipermarketuri pe care francezii le-au deschis ?n Rom?nia, plus complexul Coresi din Bra?ov, Ceetrus a intrat ?ntr-o perioad? ?n care accept? s? intre doar ?n proiecte mixte de anvergur?. Dup? ce a cump?rat ?apte hectare de teren ?n Re?i?a de la o firm? interesat? de demolarea ?i recuperarea fierului din vechea platform? UCMR, la un pre? mediu de 15-20 euro/metru p?trat, Ceetrus a mai cump?rat circa 20 de hectare din fosta platform? industrial? Mociur pentru aproximativ 3 milioane de euro, cum a anun?at Profit.ro. Dezvoltarea Cartierului Coresi, ?nceput? ?n 2013, este un model de regenerare comunitar? ?i urban? ?n Rom?nia, fiind primul proiect multifunc?ional de o asemenea anvergur?, ce aduce ?mpreun?, ?ntr-un interval de 8 ani, func?iuni comerciale, reziden?iale, birouri, divertisment, spa?ii comunitare ?i spa?ii publice, care valorific? ?i multiplic? oportunit??ile locale. “Este un moment meritat de s?rb?toare dedicat Re?i?enilor dup? 3 ani de munc? ?n zona juridic?, cadastral? ?i de concept ?i ?ntr-un context general ?n care ?NCREDEREA trebuie s? revin? la normal. Red?m ora?ului 36 de hectare uitate ?i ne asum?m al?turi de comunitate misiunea de a construi parte din Re?i?a 2030. Sunt m?ndru de drumul parcurs de echipa Ceetrus p?n? la acest concept extraordinar, mixt ?i multifunc?ional ?i cred ?n oportunitatea de a crea ?n Re?i?a un nou model de regenerare comunitar?“, a declarat Tatian Diaconu, CEO Ceetrus Rom?nia. Grupul Auchan ?ncepe un proiect mixt de zeci de milioane de euro ?n Re?i?a Astfel, Masterplanul Ceetrus pentru Re?ita, presupune o dezvoltare ?n patru etape, dup? cum urmeaz?: Faza 1: Shopping Mall (35.000 m2 GLA); Faza 2: Retail diy (9.000 m2 GLA), Aquapark pe o suprafa?? de 4 hectare (bazine interioare ?i exterioare, tobogane ?i servicii de welness cu o capacitate pentru o audien?? de 700 de persoane ?n interior), Hotel (11.700 m2 ?i 150 de camere); Faza 3: Office (4.000 m2 GLA); Faza 4: Hotel (150 camere). Fazele de dezvoltare de retail, office, divertisment ?i hotel, sunt corelate cu 3 faze de dezvoltare de reziden?ial, cu o anvergur? total? de 49.200 m2 ?i 582 de unit??i (studio, 2 camere, 3 camere). ?n dezvoltarea de reziden?ial, este prev?zut ?i un Apart Hotel (11.500 m2 ?i 177 unit??i). Proiectul de regenerare urban? amplasat pe platforma industrial? Mociur-UCMR Re?i?a, a necesitat o serie de achizi?ii de teren anevoioase din punct de vedere juridic (2017 - 2020), ce s-au ?ncheiat ?n 3 ani cu o achizi?ie total? de 36 de hectare. Ceetrus este prezent? ?n 13 ??ri ?i de?ine 393 de centre comerciale. Grupul Auchan, din care face parte, este controlat de familia Mulliez, prin exponentul s?u Gerard Mulliez - fondatorul grupului, considerat? cea mai bogat? din Fran?a, cu o avere estimat? la aproape 40 miliarde de euro ?n 2016, potrivit revistei franceze Capital. Printre brandurile grupului, prezente ?n Rom?nia, se num?r? Auchan, Decathlon ?i Leroy-Merlin. A fost lansat primul marketplace din Rom?nia pentru spa?ii de depozitare Real Estate&Construc?ii A fost lansat primul marketplace din Rom?nia pentru spa?ii de depozitare Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, 18:35 Platforma Storage Logistics, primul marketplace din Rom?nia pentru spa?ii de depozitare, a fost lansat? oficial, incluz?nd deja ?n momentul de fa?? peste 80 parteneri cu o suprafa?? total? a spa?iului disponibil de aproximativ 65.000 metri p?tra?i. Astfel, Storage Logistics reprezint? o re?ea virtual? de depozite fizice din Rom?nia, prin intermediul c?reia companiile care au nevoie de spa?iu provizoriu, pe termen mediu ?i scurt, au acces la o multitudine de variante: acces?nd storage-logistics.ro utilizatorii pot g?si u?or ?i rapid spa?ii de depozitare pentru o perioad? de la 1 s?pt?m?n? la 15 s?pt?m?ni, la costuri ?ncep?nd de la 1 euro/palet depozitat. ?nchirierea spa?iului se face online, iar comunicarea cu depozitul se realizeaz? de asemenea prin intermediul platformei. Mai mult, ?n momentul de fa??, depozitele disponibile prin intermediul platformei acoper? peste 50% din jude?ele ??rii, majoritatea fiind localizate ?n apropierea zonelor de grani?? sau a principalelor noduri interne de transport ?i logistic?. “Storage Logistics este un start-up ambi?ios, bazat pe o nevoie real? a pie?ei de logistic? din Rom?nia ?i care are toate ?ansele s? devin? alternativa preferat? at?t pentru companiile dinamice care au nevoie de solu?ii rapide pentru a-?i p?stra ?n siguran?? stocurile, c?t ?i pentru depozitele care nu func?ioneaz? ?nc? la capacitate maxim? ?i care pot fructifica astfel spa?iul r?mas. Ne dorim ca ?n primul an de activitate s? ajungem la peste 250.000 metri p?tra?i de spa?ii ?nregistrate ?n platform? ?i la peste 10.000 pale?i intermedia?i lunar, ?ns? planurile noastre nu se opresc aici: vom continua s? ne dezvolt?m ad?ug?nd noi categorii de produse pe lista celor care pot fi depozitate prin intermediul Storage Logistics ?i s? oferim noi game de servicii extrem de utile industriei ?n care activ?m.” a declarat Cristina Dumitrescu Managing Partner Storage Logistics. Solu?iile oferite de Storage Logistics se adreseaz? ?n special sectoarelor Retail, FMCG ?i White goods, ?ns? planurile companiei includ dezvoltarea unui serviciu ?i pentru produsele ADR p?n? la ?nceputul anului 2021. Storage Logistics are dou? divizii: divizia online, respectiv platforma care intermediaz? ?nchirierea de depozite ?n toat? ?ara, ?i divizia corporate care este deja activ? ?i care a ?ncheiat parteneriate cu companii mari, care au nevoie de un Key account dedicat pentru proiecte cu intr?ri multiple ?i ?n mai multe depozite la nivel na?ional. Investi?ia ini?ial? ?n dezvoltarea platformei ?nsumeaz? aproximativ 200.000 euro ?i include at?t realizarea solu?iei digitale de conectare a depozitelor cu companiile interesate, c?t ?i cre?terea echipei interne Storage Logistics, cu angaja?i specializa?i ?n aceast? industrie. ?n Rom?nia exist? peste 4,6 milioane metri p?tra?i de spa?ii de depozitare, iar volumul de business generat de aceast? industrie este de peste 2 miliarde de euro anual.Pia?a produselor BIO continu? s? creasc? ?i ?n perioada pandemiei. De ce aleg rom?nii alimente ecologice? TOP categorii HYPERLINK "" Andra Imbrea 09 Sep 2020 - Interviuri ?i AnalizeTrendul produselor BIO continu? ?i anul acesta, rom?nii fiind ?n continuare interesa?i de alimente ecologice. ?n prima jum?tate a anului, v?nz?rile de alimente BIO au crescut cu 18% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, iar cea mai dinamic? categorie a fost?m?ncarea la borcan pentru bebelu?i, care a?crescut cu 72,4% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. Rom?nii au continuat s? opteze pentru alimente BIO chiar ?i ?n anul pandemiei de coronavirus. Pe o parte, acest lucru se explic? prin faptul c? popula?ia s-a orientat c?tre un stil de via?? ?i o alimenta?ie c?t mai s?n?toase.?Pe de alt? parte, cre?terea de 18% a pie?ei BIO fa?? de 2019,?mai pu?in accentuat? dec?t ?n trecut, poate fi explicat? ?i?prin pruden?a ?i economiile f?cute consumatorilor, mul?i afecta?i pe plan financiar de impactul pandemiei de Covid-19, dar ?i ca urmare a aplic?rii ?n mai pu?ine cazuri a mecanismelor promo?ionale sau promov?rii ?n general a acestor produse ?i chiar a lans?rilor ?ncetinite ?n acest segment BIO. Astfel, ?n perioada ianuarie - iunie 2020 v?nz?rile de alimente BIO au crescut cu 18%, ?n timp ce v?nz?rile de produse NON-BIO s-au majorat cu 16%. Cele mai mari v?nz?ri s-au ?nregistrat la categoria m?ncare la borcan pentru bebelu?i BIO, ce a crescut cu 72,4% ?n prima parte a anului, urmat? de kefir (+13,1%) ?i ou? (+7,5%), arat? datele RetailZoom?din?cadrul Jurnal de v?nz?ri pe timp de pandemie.??n topul categoriilor BIO se num?r? ?i produsele lactate - kefir, iaurt ?i lapte, pia?a produselor lactate BIO fiind ?n cre?tere ?i de interes pentru mai mul?i produc?tori care aleg s? se extind? ?n aceast? zon?.?"Chiar dac? produsele BIO la acest moment au o pondere de doar c?teva procente ?n totalul pie?ei lactatelor, evolu?ia segmentului ?n ultima perioad? nu este deloc de neglijat. De altfel, ?i marii produc?tori au ?nceput s? se uite cu un interes tot mai mare c?tre aceast? ni??, ?n contextul ?n care consumatorii devin tot mai interesa?i de alimente c?t mai naturale ?i s?n?toase", arat? un studiu?realizat de Cooperativa ?ara Mea. HYPERLINK "" \o "Tranzac?ie de 2 milioane de euro: grupul Altex a preluat Despec, distribuitor de produse IT&C" BIO ?n 2020 pandemic?Segmentul produselor BIO a crescut ?n prima jum?tate a anului fa?? de aceea?i perioad? din 2019 cu 18%, comparativ cu procentul ?nregistrat ?n S1 din 2019 vs prima jum?tate a anului 2018, de 26%. "Reproduc?nd analiza strict pe perioada de stare de urgen?? (martie-mai 2020) am observat cre?teri mai mici ?n special pentru produsele proaspete, iar observa?iile din teren ne fac s? credem c? a fost o problem? de aprovizionare ?n categoriile cu termen de expirare scurt (ex: lapte, ou?), pe c?nd ?n multe dintre categoriile cu produse care nu au nevoie de depozitare ?i expunere la frig, dinamica a fost echivalent? sau chiar a dep??it-o pe cea din anul anterior (cre?teri sustinute ?i de stocarile ?nregistrate ?n luna martie)", sus?in reprezentan?ii Retail Zoom.La nivel anual (iulie 2019 - iulie 2020 ) cre?terea segmentului BIO este de 17%, spre compara?ie cu anul precendent (iulie 2018 - iulie 2019), c?nd dinamica acestui segment era de 29%.?Reprezentan?ii Retail Zoom sus?in c? este destul de greu de identificat cu exactitate generatorii acestei dinamici reduse anul acesta fa?? de cea a anului anterior, dar c?teva scenarii complementare pot fi faptul c?:pandemia a temperat ac?iunile de lansare ?i de promovare sus?inute de retaileri ?i de produc?tori pentru produsele cu caracter special, BIOsegmentele BIO monitorizate este posibil s??se apropie de maturizare ?i acest lucru s? influen?eze dinamica pie?ei BIO raportatev?nzarile promo?ionale ?n cele mai importante 3 categorii (lapte, iaurt, ou?), care realizeaz? circa jum?tate din v?nz?rile BIO, au fost mai temperate ?n ultimul an.Pia?a produselor BIO, ?n continu? cre?tere?Chiar dac? a ?nregistrat un ritm temperat din varii motive, dup? cum am v?zut mai sus, cert este c? pia?a produselor BIO continu? ritmul de cre?tere din ultimii ani chiar ?i ?n contextul special al pandemiei. V?nz?rile de produse ecologice au crescut, at?t ?n r?ndul lan?urilor de retail, c?t ?i ?n cadrul magazinelor speciale.De exemplu,?Republica BIO, unul dintre cele mai longevive magazine online de produse BIO,?a ?nregistrat ?n perioada martie - iunie 2020 cre?terea v?nz?rilor cu peste 200%?fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, antincip?nd men?inerea trendului ascendent p?n? la finalul anului ?i dublarea cifrei de afaceri ?n 2020. ?n luna martie, panica a generat cump?r?turi de impuls, fapt ce a dus la o?cre?tere cu 40% a valorii co?ului mediu ?i a frecven?ei de cump?rare ?n cadrul magazinului Republica BIO.??n afar? de fainuri ?i drojdie, au fost ?nregistrate cre?teri semnificative la conserve, paste, cereale ?i leguminoase?precum: fasole, linte, n?ut, maz?re.??n lunile aprilie ?i mai s-a observat ?n r?ndul clien?ilor o schimbare de atitudine ?i con?tientizare a importan?ei men?inerii s?n?t??ii, reflectat? ?n?dublarea v?nz?rilor de suplimente ?i triplarea v?nz?rilor de superalimente.?Odat? cu venirea verii ?i relaxarea m?surilor impuse de autorit??i a crescut semnificativ ?i categoria de produse de ?ngrijire personal?, inclusiv produsele pentru protec?ie solar?.?i BioUp,?magazin de produse 100% BIO ?i gourmet, a ?nregistrat o cre?tere general? constant? de 30% a mediei v?nz?rilor zilnice ?n mediul online ?n perioada martie - iunie 2020, comparativ cu primele dou? luni ale anului. V?rful v?nz?rilor a fost reprezentat de luna aprilie 2020, moment ?n care v?nz?rile online zilnice au ?nregistrat o cre?tere de 3 ori fa?? de o zi obi?nuit?.Principala categorie care a ?nregistrat cre?teri peste medie a fost cea de dulciuri bio vegane, fiind urmat? de categoriile de ulei de m?sline extravirgin presat la rece BioOrto, o?et balsamic Casanova ?i sos de ro?ii BioOrto de la BioUp.?Valoarea medie a tranzac?iilor zilnice a crescut cu aproximativ 50% fa?? de o perioad? obi?nuit?, ?n contextul actual al pandemiei.Rom?nii, interesa?i de un stil de via?? ?i alimenta?ie s?n?toase?Pandemia de COVID-19 a modificat multe aspecte ale vie?ii rom?nilor, m?ncarea nef?c?nd excep?ie. HYPERLINK "" ?Un studiu al agen?iei IZI?arat? c?, ?n pandemie, rom?nii au ?nceput s? m?n?nce mai s?n?tos ?i s-au orientat?c?tre produsele locale. Desigur,?produsele locale nu sunt neap?rat produse BIO, dec?t dac? de?in certificarea corespunz?toare, ?ns? cre?terea interesului pentru produse locale, care sunt considerate mai s?n?toase dec?t cele din supermarketuri, poate explica ?i cre?terea categoriei BIO.De altfel, preocuparea pentru s?n?tate, pentru un stil de via?? ?i o alimenta?ie echilibrate?s-a intensificat ?n lunile ce au trecut. Un studiu PwC arat? c??51% dintre consumatorii urbani spun c? sunt mai preocupa?i de ?ngrijirea s?n?t??ii fizice ?i a bun?st?rii mintale ?i a dietei ca urmare a COVID-19.??Interesul consumatorilor pentru s?n?tate, bun?stare, diet? se afl? ?ntr-o tendin?? cresc?toare ?i va influen?a at?t industriile care ofer? produse ?i servicii din aceste categorii, precum ?i obiceiurile de consum generale pentru c? oamenii se vor a?tepta ca to?i produc?torii ?i furnizorii s? fie mult mai aten?i la igien?, siguran??, sustenabilitate”, explic? Ruxandra T?rlescu, Partener Retail & Consumer Tax Leader, PwC Rom?nia.Un alt studiu EY arat? c??criteriile de achizi?ie din timpul st?rii de urgen?? ?i din perioada urm?toare s-au modificat.?Calitatea?a devenit reperul principal, cu cea mai mare cre?tere ?n importan?? ?n timpul pandemiei (66% dintre responden?i), urmat? de?pre?. Volumul cump?r?turilor a crescut, observ?ndu-se o migrare spre produse locale ?n detrimentul celor de import.?UNIUNEA EUROPEANA Dependen?a Europei de importurile de zah?r ar putea cre?te HYPERLINK "" \o "Catalina Apostoiu" Catalina Apostoiu 09.09.2020, Fermierii din UE evit? din ce ?n ce mai mult zah?rul, regiunea put?nd deveni astfel din ce ?n ce mai dependent? de importuri, relateaz? Bloomberg. ?n contextul pre?urilor istoric reduse ?i condi?iilor meteorologice neprielnice, fermierii europeni vor continua probabil s? evite culturile de sfecl? de zah?r, blocul put?nd deveni importator net de zah?r ?n anii urm?tori.?Plan cu b?taie lung? al Comisiei Europene pentru o economie verde ?i digital?. Materiile prime critice, cheia autonomiei Europei ?i a tehnologiilor viitoare ? 8 Septembrie 2020 ? Anda Lep?datu ? Comisia European? a prezentat joi, 3 septembrie, un plan de ac?iune privind materiile prime critice, o resurs? vital? pentru evolu?ia ecologiz?rii, digitaliz?rii ?i autonomiei Europei. Planul con?ine un set de ac?iuni concrete, precum ?i lista actualizat? a materiilor prime critice. ?n acest moment, UE este complet dependent? de importurile de materii prime rare necesare pentru produc?ia echipamentelor de ultim? genera?ie (computere, drone utilizate ?n agricultur? ?i industrie, echipamente medicale, baterii etc), iar scopul Comisiei Europene e s? asigure un flux constant de resurse minerale.Maro? ?ef?ovi?, vicepre?edintele CE pentru rela?ii interinstitu?ionale ?i prospectiv?, a rezumat situa?ia ?n care se afl? Europa la momentul actual. El aduce ?n aten?ie dependen?a de materii prime, care sunt furnizate de un num?r restr?ns de ??ri noneuropene. Materia prim? ob?inut? nu este, de multe ori, sustenabil?, ba chiar provine din ??ri cu standarde sociale ?i ecologice precare, libert??i pu?ine ?i economie instabil?.?ef?ovi? a dat ca exemplu modalitatea de procurare a majorit??ii metalelor (care provin din afara Europei ?n propor?ie de 75-100%), nevoia de p?m?nturi rare (un grup de 17 elemente critice pentru produc?ia de noi tehnologii precum telefoane mobile, componente de calculator, motoare electrice, baterii, drone etc, ?i unde China controleaz? 98% din produc?ia mondial?) ?i litiu (aprox. 78% provenit din Chile). Despre de?euri, acesta a declarat c?, din 9 milioane de tone rezultate din echipament electric ?i electronic ?ntr-un an, doar 30% ajung colectate ?i reciclate, dar mai pu?in de 1% din materiile prime critice sunt recuperate.?n acest context, Comisia a elaborat un plan de ac?iune privind materiile prime critice, despre care spune c? ?analizeaz? provoc?rile actuale ?i viitoare ?i propune ac?iuni de reducere a dependen?ei Europei de ??rile ter?e, diversific?nd oferta provenit? at?t din surse primare, c?t ?i din surse secundare ?i ?mbun?t??ind eficien?a ?i circularitatea utiliz?rii resurselor, promov?nd, ?n acela?i timp, aprovizionarea responsabil? la nivel mondial.”Planul ar fi g?ndit pe termen lung, din perspectiva anilor 2030 ?i chiar 2050, pentru a favoriza o economie verde, cu tehnologii curate ?i digitale, toate sub umbrela unei Europe autonome; pe deasupra, CE a anun?at ?i o serie de ac?iuni concrete, ce urmeaz? a fi ?ntreprinse ?n viitorul apropiat ?i mediu.Planul implic? urm?toarele direc?ii:S? stabileasc? lan?uri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE. Vicepre?edintele ?ef?ovi? este de p?rere c? ?o aprovizionare sigur? ?i durabil? cu materii prime critice este o condi?ie prealabil? pentru o economie rezilient?”. Exemplul oferit ?n aceast? privin?? se refer? la produc?ia de baterii auto-electrice ?i la stocarea de energie, dou? domenii importante pentru oricine viseaz? la o ma?in? electric? sau ??i dore?te s? o mai utilizeze pe viitor. Litiul, intrat chiar ?n 2020 pe lista materiilor prime critice, este indispensabil ?n produc?ia de baterii. P?n? ?n 2030, cererea de litiu ar urma s? fie de 18 ori mai mare, iar p?n? ?n 2050, de 60 de ori. Cobaltul ar ajunge s? fie de 15 ori mai solicitat ?n 2050, iar necesarul de p?m?nturi rare ar urma s? fie de 10 ori mai mare, o cantitate imposibil de procurat dintr-o singur? ?ar?, a?a cum se ?nt?mpl? ?n prezent cu China.S? reduc? dependen?a de materiile prime critice principale prin utilizarea circular? a resurselor, prin folosirea produselor durabile ?i prin inovare. Pentru aceasta, Comisia a transmis c? se va folosi de programul Orizont Europa pentru a sprijini cercetarea ?i inovarea referitor la noile tehnologii de minerit, prelucrare, substituire ?i reciclare. De asemenea, p?n? la sf?r?itul anului 2021, Comisia ar urma s? elaboreze criterii de finan?are durabil? pentru sectorul minier ?i industria extractiv?.S? consolideze aprovizionarea intern? cu materii prime ?n UE. Concret, Comisia dore?te s? colaboreze cu statele membre pentru a identifica proiectele de minerit ?i prelucrare care pot fi opera?ionale p?n? ?n 2025. Proiectul Copernicus de observare a P?m?ntului ar urma s? fie folosit pentru explorarea resurselor, precum ?i pentru ?mbun?t??irea opera?iunilor ?i gestionarea mediului.S? diversifice aprovizionarea de provenien?? din ??ri ter?e ?i s? elimine denatur?rile ?n ceea ce prive?te comer?ul interna?ional, respect?nd totodat? pe deplin obliga?iile interna?ionale ale UE. ?n acest sens, ?n s?pt?m?nile urm?toare, Comisia va stabili o Alian?? european? ?n domeniul materiilor prime. Toate p?r?ile interesate ?i relevante ar urma s? se reuneasc?, pentru a ?ncerca s? rezolve situa?ii precum rezilien?a UE ?n contextul p?m?nturilor rare ?i al magne?ilor, doi factori vitali pentru energia din surse regenerabile, ap?rarea ?i spa?iul. Comisia spune c?, ?n timp, Alian?a ar urma s? se ocupe ?i de nevoia de materii prime critice ?i metale de baz?. Deocamdat?, (n.r. Comisia) ?va dezvolta parteneriate strategice interna?ionale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se g?sesc ?n Europa”.?n ceea ce prive?te studiul elaborat pe acela?i subiect, lucrurile devin mai clare pentru o persoan? care se ?ntreab? ?De ce m-ar interesa ce se ?nt?mpl? cu materiile prime critice, dac? nu am nicio curiozitate ?n leg?tur? cu industria?”Zi de zi, folosim smartphone-uri, televizoare, monitoare de calculator sau ma?ini. C?nd mergem ?n concediu lans?m drone pentru a captura momente inedite; unii dintre noi ??i monteaz? panouri fotovoltaice pe acoperi?. Pentru antreprenorii care ??i deschid start-upuri ?n domeniul roboticii aceste materii prime sunt critice.De asemenea, bateriile con?in, printre altele, litiu, cobalt, silicon ?i titaniu (folosit ?i ?n robotic?) – ?i acesta este doar un exemplu. Tranzi?ia despre care vorbe?te Comisia European? ar ?nsemna o modalitate sustenabil? de a continua s? ne folosim de nenum?rate echipamente bazate pe materii prime critice, dar ?i de tehnologii noi, mai prietenoase cu mediul ?nconjur?tor.?n contextul actual, pandemia a ridicat semne de ?ntrebare mai vechi, dat? fiind nevoia unei digitaliz?ri rapide. Maro? ?ef?ovi? afirma c? ?nu putem permite ?nlocuirea dependen?ei actuale de combustibilii fosili cu dependen?a de materii prime critice.”Context. P?m?nturile rare sunt elemente chimice esen?iale pentru tehnologia modern?. Ele se reg?sesc ?n componen?a multor dispozitive, cum ar fi telefoanele, monitoarele calculatoarelor, precum ?i ?n baterii sau armament de ultim? genera?ie. Avansul tehnologic pune o presiune din ce ?n ce mai mare pe oferta de p?m?nturi rare (acoperit? aproape exclusiv de China), mai ales ?n condi?iile ?n care aceste materiale nu pot fi ?nlocuite ?n procesele tehnologice din care fac parte.EFSA a lansat campania ?Stop PPA ?n Europa de Sud-Est” meatmilk 9 septembrie 2020 EFSA informeaz? pe pagina sa online ca a ?nceput o campanie major? de sensibilizare ?i con?tientizare cu scopul de stopare a r?sp?ndirii pestei porcine africane ?n sud-estul Europei.Campania se adreseaz? ??rilor care, ?n 2019, EFSA a identificat ca fiind ?n mod colectiv o ?regiune de ?ngrijorare” ,din cauza apropierii lor de ??rile ?n care este prezent PPA. Acestea sunt Albania, Bosnia ?i Her?egovina, Croa?ia, Grecia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia ?i Slovenia.Campania va completa eforturile continue ale Comisiei Europene ?i ale altor organiza?ii interna?ionale de a lucra ?n vederea eradic?rii bolii ?n Europa.EFSA reaminte?te c? pesta porcin? african? (PPA) este o boal? viral? care afecteaz? porcii domestici ?i mistre?ii. Virusul este inofensiv pentru oameni, dar a provocat perturb?ri economice semnificative ?n multe ??ri. ?n prezent, nu exist? vaccinuri pentru PPA, astfel ?nc?t un focar poate necesita sacrificarea unui num?r mare de porci de ferm? ?n zonele afectate.Campania ??i propune s? sensibilizeze ?i s? ?n?eleag? PPA ?n toate cele nou? ??ri. Se adreseaz? grupurilor de persoane ?i persoane care intr? ?n contact cu porci domestici ?i mistre?i, precum fermieri ?i v?n?tori de porci. EFSA se va angaja, de asemenea, cu organiza?ii veterinare, asocia?ii de v?n?toare, grupuri de fermieri, ofi?eri vamali, poli?ie de frontier?, administra?ii locale, operatori turistici ?i c?l?tori.Deoarece un focar de PPA poate avea astfel de efecte devastatoare, detectarea, prevenirea ?i raportarea sunt esen?iale pentru ca aceast? boal? s? fie cuprins?. Acestea sunt cuvintele cheie ale campaniei noastre.Vom ?mp?rt??i fi?e de informa?ii, infografii, post?ri gata de utilizare pe re?elele sociale ?i alte materiale. Afla?i mai multe despre ASF pe site-ul web al campaniei: efsa.europa.eu/StopASF .................................................... MAREA BRITANIE FRANTADerogare de la interzicerea neonicotinoidelor, septembrie 9, 2020 agrimanet , EURACTIV Dup? ce a anun?at joi (3 septembrie) ca acorda 30 de miliarde de euro ?n sprijinul unei tranzi?ii ecologice, guvernul francez a prezentat, de asemenea, un proiect de lege controversat care autorizeaz? o derogare de la interzicerea neonicotinoidelor. ?ntr-un interviu acordat EURACTIV Fran?a, europarlamentarul german Martin H?usling a explicat de ce contest? decizia.Ca r?spuns la dificult??ile cu care se confrunt? industria sfeclei de zah?r, guvernul francez a anun?at la ?nceputul lunii august c? dore?te s? introduc? o derogare pentru a autoriza din nou utilizarea neonicotinoidelor, interzise din 2018. Ca agricultor ecologic ?i europarlamentar , e?ti ?ngrijorat de asta?Bine?n?eles c? sunt ?ngrijorat. Derog?rile ar trebui s? r?m?n? excep?ionale. ?n zilele noastre, ?ns?, ??rile europene iau din ce ?n ce mai multe; Austria, Polonia ?i ?n cur?nd ?n Fran?a. Cu c?t exist? mai multe derog?ri, cu at?t mai mult? presiune va fi asupra altor ??ri europene care nu le adopt?. De exemplu, ?n Germania, nu s-au acordat derog?ri p?n? acum. Dac? Fran?a refolose?te neonicotinoidele, fermierii germani se vor putea ?ntreba ?n mod legitim: ??i noi de ce nu?” Riscul este ca interdic?ia european? s? devin? ?n cele din urm? nul?.Prin aceast? decizie, Fran?a trimite, de asemenea, un semnal puternic c?tre lumea exterioar?, c?tre importatori etc. Riscul este ca interdic?ia european? s? devin? ?n cele din urm? ?nvechit?. Dac? reautoriz?m pesticidele pe care le-am interzis anterior, alte ??ri, precum Brazilia, vor crede c? politica european? ?n materie de pesticide nu este la fel de restrictiv? pe c?t pretinde.Dac? alte ??ri au primit derog?ri, Fran?a nu se adapteaz? doar la concuren?a de pe pia???Motivele din spatele reautoriz?rii neonicotinoidelor sunt pur economice. Dar acesta nu este nici un argument valid, nici o solu?ie. C?nd derogarea expir? [?n conformitate cu articolul 53 din regulamentul UE, un stat membru al UE poate autoriza utilizarea neonicotinoidelor ?n cadrul derog?rilor de p?n? la 120 de zile], fermierii se vor confrunta cu aceea?i problem?. Este esen?ial ca aceste derog?ri s? r?m?n? excep?ii de facto ?i s? reaminteasc? statelor membre c? argumentele economice nu sunt suficiente pentru a fi acordate.Atunci c?nd cultivatorii de sfecl? de zah?r se confrunt? cu dificult??i, interzicerea utiliz?rii pesticidelor nu poate fi ridicat? at?t de brusc, cu riscul ca urm?toarea industrie s? o cear? ?i ea. [Dup? anun?ul guvernului francez la ?nceputul lunii august, industria porumbului a cerut ?i ea reintroducerea neonicotinoidelor].Trei tipuri de neonicotinoide au fost interzise de UE, totu?i in Franta legea privind biodiversitatea din 2016 merge mai departe dec?t aceasta, interzic?nd cinci. Se poate spune cu adev?rat c? Fran?a este un elev prost?Nu, clar nu. Faptul c? Fran?a a luat aceast? decizie m-a surprins foarte mult. A fost sus?inut ca un model de interzicere a tuturor neonicotinoizilor, iar politica sa a fost una dintre cele mai stricte din Europa.Aceast? decizie este cu at?t mai surprinz?toare cu c?t a venit de la un fost deputat verde care acum conduce ministerul francez al mediului.Ar fi fost mai pu?in surprinz?tor venind din alte state membre ale UE?Nu vreau s? ar?t cu degetul pe nimeni ?i trebuie s? evit?m raspunsurile rapide. Dar este adev?rat c? utilizarea pesticidelor ?n unele ??ri din Europa de Est nu este la fel de problematic?.?n Fran?a, Germania, Austria, a existat ?ntotdeauna un nivel relativ ridicat de con?tientizare a mediului. Exist? tendin?a de a presupune c? vor ac?iona ?ntotdeauna ?n mod consecvent ?n acest sens. Cel pu?in p?n? acum.Cu toate acestea, nu este adev?rat c? guvernul francez respect? doar articolul 53 din regulamentul european, care prevede c? statele membre ale UE pot beneficia de o derogare de la utilizarea acestor neonicotinoide dac? ?un pericol care nu poate fi controlat de alte mijloace rezonabile ”apare?Asta este adev?rat. Pentru ca o ?ar? s? ob?in? o derogare, este obligat? s? informeze mai ?nt?i Comisia European?. Dar dac? aceast? derogare devine permanent?, dac? este readoptat? ?n anii urm?tori, atunci revine la Comisie s?-?i dea aprobarea. ?i o poate isarul european pentru mediu Virginijus Sinkevi?ius ?i comisarul pentru s?n?tate Stella Kyriakides au indicat c? aceste derog?ri nu vor fi acceptate at?t de u?or ?n viitor.A?i trimis o scrisoare vicepre?edintelui Comisiei, Frans Timmermans, ?n care l-a?i ?ndemnat ?s? fie clar ?i s? nu lase Fran?a s? scape cu aceast? derogare” ?i spune?i c? v? teme?i de ?credibilitatea” Comisiei Europene. A?i putea s? detalia?i asta??ntr-adev?r, am scris o scrisoare at?t comisarilor, c?t ?i o scrisoare c?tre dl Timmermans, ?n care am precizat c? acest lucru nu mai este acceptabil. O interdic?ie a fost decis? la nivel european ?i este timpul ca aceasta s? fie respectat? cu stricte?e. Dac? nu, politica noastr? de mediu ??i va pierde credibilitatea.A?tept?m cu ner?bdare r?spunsul Comisiei. Acum Comisia trebuie s? ac?ioneze. Pur ?i simplu nu este posibil ca o interdic?ie s? fie impus? ?n acest fel ?i ca ??rile s? o ocoleasc? imediat dup? aceea. Comisia trebuie s? fie mai drastica.Ca parte a strategiei sale ?De la ferm? la furculi??” (F2F), UE a anun?at c? dore?te s? reduc? utilizarea pesticidelor ?n UE cu 50%. Dac? angajamentele noastre privind cele mai toxice pesticide nu sunt ?ndeplinite, cum poate fi luat? ?n serios Comisia ?n propria sa strategie F2F?Pe de o parte, ne l?ud?m c? dorim s? reducem utilizarea produselor de protec?ie a plantelor, pe de alt? parte, accept?m derog?rile statelor membre. Comisia trebuie s? fie mai radicala atunci c?nd elaboreaz? un plan, astfel ?nc?t acesta s? fie pus ?n aplicare ?n statele membre.?n prezent, se pare c? Comisia pur ?i simplu nu are voin?a politic? de a o pune ?n aplicare ?i de a o impune statelor membre.FRANTAFran?a se a?teapt? la o produc?ie mai mare de vin ?n 2020, dup? sc?derea de anul tercut/ Produc?torii din regiunea Champagne au fost de acord s? reduc? cantitatea de struguri recoltat? pentru a face fa?? colapsului v?nz?rilor Analize, Economedia ? 8 Septembrie 2020 Produc?ia de vin a Fran?ei va ajunge anul acesta la 45 milioane hectolitri, o cre?tere de 6% fa?? de 2019, c?nd produc?ia a fost afectat? de condi?iile meteo nefavorabile, dar aproape de media ?nregistrat? ?n ultimii cinci ani, a previzionat mar?i Ministerul Agriculturii, transmite Reuters.Recoltarea strugurilor a ?nceput devreme ?n majoritatea regiunilor viticole, recordul fiind ?nregistrat ?n Champagne, unde culesul a ?nceput la mijlocul lunii august.?Asta se explic? prin temperaturile ?nregistrate ?n aceast? prim?var?, care au fost printre cele mai ridicate din ultimii 120 de ani, ?i prin iarna relativ bl?nd?”, a apreciat Ministerul Agriculturii.Produc?ia total? de vin ?n Champagne ar urma s? fie mai ridicat? dec?t ?n 2019, dar volumele de vin care au denumirea oficial? de ?ampanie ar urma s? scad? cu 21%, la 1,7 milioane hectolitri. Produc?torii din regiunea Champagne au fost de acord s? reduc? cantitatea de struguri recoltat? anul acesta pentru a face fa?? colapsului v?nz?rilor, cauzat de criza provocat? de pandemie.?n faimoasa regiune Bordeaux, produc?ia de vin ar urma s? ajung? anul acesta aproape de nivelul de 5,4 milioane hectolitri ?nregistrat anul trecut, iar ?n regiunea Languedoc-Roussillon, produc?ia ar urma s? creasc? cu 7%, la 13 milioane hectolitri.?n 2019, produc?ia de vin a Fran?ei a sc?zut cu 15%, p?n? la 41,9 milioane hectolitri. Printre cei mai mari produc?tori de vin din lume se afl? Fran?a, Italia ?i Spania.FRANTAO treime din produsele din carne din Fran?a ?ncalc? cerin?ele de etichetare ?i trasabilitate meatmilk 9 septembrie 2020 Rezultatele unei investiga?ii cu privire la produsele din carne de vit?, oaie, porc ?i p?s?ri din Fran?a au ar?tat c? peste 30% dintre produse nu respect? cerin?ele de etichetare ?i trasabilitate, informeaz? FoodNavigator.?n aprilie 2015, etichetarea originii a devenit obligatorie pentru produsele din carne proasp?t? din Fran?a. Dup? trei ani, Direc?ia General? Fran?a pentru Concuren??, Consumatori ?i Controlul Fraudelor (DGCCRF) a ?ntreprins o anchet? pentru a stabili dac? produc?torii de carne respect?.Acum, rezultatele sunt clare: Potrivit DGCCRF, aproape o treime dintre produc?torii de carne nu reu?esc s? ?ndeplineasc? cerin?ele de etichetare ?i/sau trasabilitate.Consumatorii sunt din ce ?n ce mai preocupa?i de m?ncarea lor. ?n special ?n sectorul c?rnii, problemele legate de calitatea alimentelor, cum ar fi scandalul c?rnii de cal din 2013, au plasat originea ?n centrul mintii consumatorilor. Prin urmare, DGCCRF a ?ncercat s? stabileasc? modul ?n care produc?torii sunt conformi ?n sectorul c?rnii de vit?, oaie, porc ?i p?s?ri de curte, ?n ceea ce prive?te etichetarea ?i legisla?ia de trasabilitate.De-a lungul anului 2018, anchetatorii au analizat 1.926 de unit??i, de la magazine mari ?i mijlocii, la m?celari, angrosisti, fabrici de t?iere ?i prelucrare, abatoare, cresc?tori care v?nd direct ?i restaurante. ?n general, au fost analizate 2.150 de produse, cel pu?in 30% prezent?nd ?anomalii” privind standardele de etichetare ?i trasabilitate.Printre preocup?rile notabile s-au num?rat cazuri de ?francizare”, prin care produc?torii ?i fac pe consumatori s? cread? c? un produs str?in este de origine francez?, gener?nd acuza?ii referitoare la varietatea animalelor. Mesajele privind originea regional? a produselor din carne ?i logo-urile de calitate s-au dovedit a fi, de asemenea, problematice. Dup? aproape 40% dintre unit??ile inspectate, DGCCRF a emis avertismente, ordonan?e sau a depus rapoarte.Tendin?e particulare au fost observate de c?tre Direc?ia Ministerului Economiei. La m?celarii tradi?ionali ?i la departamentele de m?cel?rii ?n opera?iuni mari ?i mijlocii, de exemplu, absen?a etichet?rii originii a fost ?frecvent?” – ?n special pentru vi?el.Deoarece etichetarea ??rii de origine este marcat? ca ?francez?”, DCGGRF a spus c? profesioni?tii se ab?in s? indice originea c?rnii.?n comer?ul cu am?nuntul, s-a constatat c? ambalajele de carne, ?n ansamblu, delimiteaz? clar originea c?rnii, precum ?i dac? t?ierea este halal sau kosher. Dar acest lucru nu a fost cazul peste tot, a men?ionat DCGGRF: ?Nu este neobi?nuit s? vezi prezen?a unor afi?e publicitare promo?ionale aproximative, chiar ?n?el?toare.”Ancheta a relevat, de asemenea, probleme legate de software-ul de gestionare a trasabilit??ii, ?n special ?n magazinele mari ?i mijlocii.Conform concluziilor DCGGRF, uneori managerii departamentului de m?cel?rie nu ?tiau cum s? analizeze datele ?nregistrate, nu au existat autocontrole ale procedurilor de trasabilitate, nici informa?iile de etichetare (num?rul lotului, numerele de aprobare), nici consisten?a loturilor nu au fost verificate ?i erorile de intrare la ?nregistrarea loturilor la sosire sau la momentul ambal?rii nu au fost detectate. Personalul din anumite facilit??i nu a fost instruit ?n software-ul de gestionare a trasabilit??ii, a ad?ugat DGCCRF.?Profesioni?tii trebuie s? fie con?tien?i de problemele legate de implementarea procedurilor fiabile de trasabilitate ?n unit??ile lor”, a solicitat DGCCRF. ??n aceast? privin??, anchetatorii au observat c? unit??ile care acum respect? pe deplin aceste proceduri sunt cele care au fost verificate anterior ?i [solicitate] s? le respecte.” DGCCRF a confirmat c? re?nnoie?te controalele asupra operatorilor ?n cauz? ?n acest an.RUSIA”Holsteinizarea” vacilor Siemmental ?i deteriorarea calit??ii laptelui meatmilk 9 septembrie 2020 Un grup de oameni de ?tiin?? ru?i a efectuat o cercetare de-a lungul genotipului rasei de vac? Simmental, pentru a descoperi o modalitate promi??toare de ?mbun?t??ire a calit??ii laptelui, informeaz? DairyGlobal. Potrivit sursei citate, Kappa-cazeina determin? con?inutul de proteine ??din lapte ?i capacitatea de coagulare a acestuia, ceea ce ?nseamn? c? textura, mirosul ?i gustul br?nzei depind, de asemenea, de aceast? expresie genetic?.Oamenii de ?tiin?? de la Centrul ?tiin?ific Federal Siberian ?i Universitatea Agrar? de Stat din Novosibirsk au cercetat dac? genotipul rasei de vac? Simmental ar putea fi ajustat pentru a spori productivitatea.Potrivit Galinei Goncharenko, cercet?tor principal, kappa-cazeina este reprezentat? de 3 genotipuri: AA, AB ?i BB. ?n condi?iile adecvate de hr?nire ?i bun?stare, acesta din urm? asigur? calitatea ?nalt? a laptelui ob?inut. Acest genotip este prezentat frecvent la rasa Simmental, de?i ar putea exista destul de multe animale cu genotipul dorit ?ntr-o turm? ?i mult mai pu?in ?n alta.O posibil? explica?ie a acestui fenomen este c? ?n zilele noastre este greu s? g?se?ti vaci Simmental pure. Sunt adesea ?ncruci?ate cu rasele ro?u-alb ?i Holstein. Se crede ?n mod obi?nuit c? aceast? abordare cre?te randamentul laptelui, dar se dovede?te c? Holstenizarea ar putea afecta negativ genotipul, a spus Goncharenko.?Am studiat modul ?n care Holsteinizarea afecteaz? apari?ia a dou? gene asociate cu principalii indicatori de calitate ai laptelui. Acestea sunt kappa-cazein? ?i beta-lactoglobulin?, o gen? asociat? cu con?inutul de gr?simi ?i proteine ??din lapte. Dup? ?ncruci?area ?n prima genera?ie, frecven?a apari?iei genotipurilor dorite pe ambele gene a sc?zut cu 6-8% ?, a spus Goncharenko.Nikolai Kochnev, doctor ?n ?tiin?e biologice, a subliniat c? studiul are o mare importan??, deoarece orice ferm? ??i propune s? creasc? productivitatea vacilor, dar produc?iile mari de lapte nu ar trebui s? conduc? neap?rat la o pierdere a calit??ii. Av?nd ?n vedere acest lucru, oamenii de ?tiin?? inten?ioneaz? s? stabileasc? dac? nivelul produc?iei de lapte va sc?dea dac? propor?ia de apari?ie a genotipului dorit ?n genera?ii este crescut?.Am ob?inut date de la 200 de animale ?i am constatat c? exist? o asociere ?ntre prezen?a genotipului BB de kappa-cazein? ?i produc?ia mare de lapte. Este prea devreme pentru a trage concluzii finale, deoarece lucrarea este preg?tit? doar pentru publicare ?, a spus Nikolai Kochnev.Cu toate acestea, studiile preliminare au ar?tat c? vacile cu genotipul BB produc lapte cu un con?inut mai ridicat de proteine ???i gr?simi, care se potrive?te mai bine pentru produc?ia de br?nz?. Oamenii de ?tiin?? siberieni efectueaz? ?n prezent teste pe 3 grupe de animale cu genotipuri de cazpin? kappa AA, BB ?i, respectiv, AB. Nivelul produc?iei de lapte este comparat la diferite perioade ale vie?ii, ?ncep?nd cu prima muls. Criteriile de compara?ie sunt produc?ia zilnic? ?i s?pt?m?nal? de lapte, con?inutul de proteine ???i gr?simi din lapte ?i al?i indicatori.Oamenii de ?tiin?? au sus?inut c? este posibil? cre?terea frecven?ei genotipului BB la popula?ia de animale din rasa Simmental deja ?n genera?ia urm?toare prin selectarea taurilor de reproduc?ie cu varia?iile de reproducere dorite.Noile descoperiri ar putea fi foarte benefice pentru industria br?nzeturilor ruse?ti. Numeroase rapoarte au indicat faptul c? nivelul calit??ii br?nzeturilor pe pia?a rus? s-a deteriorat, deoarece companiile ruse?ti p?reau incapabile s? ofere produse de o calitate similar? celor importate anterior embargoului. ?ntr-o oarecare m?sur?, acest lucru este asociat cu o calitate slab? a laptelui.De exemplu, Mika Koskinen, directorul general al filialei ruse Valio, s-a pl?ns c? cel mai bun lapte disponibil ?n Rusia nu corespunde standardelor europene de lapte de cea mai ?nalt? calitate. ?n momentul embargoului alimentar, Valio importa ?n primul r?nd lapte crud din Uniunea European? c?tre fabricile sale ruse?ti.SANATATE si GASTRONOMIEDOCUMENT Rom?nia, ?ara din UE cu cea mai mare rat? de decese legate de poluare Analize ? 8 Septembrie 2020 ? Mihai Roman ? Rom?nia este statul UE cu cea mai mare rat? de decese legate de factorii de mediu, potrivit unui studiu publicat mar?i de Agen?ia European? de Mediu (AEM). Astfel, 19% din decesele ?nregistrate anual ?n Rom?nia sunt legate de poluarea atmosferic? ?i fonic?, efectele schimb?rilor climatice (de exemplu caniculele) ?i expunerea la substan?e chimice periculoase.Suedia ?i Danemarca au cel mai mic procent de decese de acest tip (10% din total), ?n timp ce media UE este de 13% din num?rul deceselor, adic? peste 630.000 de mor?i anual.Cite?te aici raportul integral al Agen?iei Europene de MediuMare parte din aceste decese ar putea fi prevenite prin eliminarea riscurilor de mediu, arat? agen?ia european?.Exist? o mare discrepan?? ?ntre estul ?i vestul Europei privind ratele de decese cauzate de factorii de mediu, statele din est fiind mult mai afectate dec?t cele din apus, potrivit studiului realizat de Agen?ia European? de Mediu.Un indicator relevant este accesul locuitorilor din ora?e la spa?iile verzi. ?n Rom?nia, 20% din popula?ia urban? nu are acces imediat la spa?iile verzi, ceea ce cre?te riscul apari?iei unor boli cardiovasculare sau de pl?m?ni. Peste 13% din decesele din Uniunea European? sunt legate de poluare, conform Agen?iei Europene de Mediu/ ?n Rom?nia, un deces din cinci este asociat polu?rii ? 8 Septembrie 2020 ? Redac?ia ? ?n Uniunea European?, 13% dintre decese sunt legate de poluare, potrivit unui raport publicat mar?i de Agen?ia European? de Mediu (AEM), pentru care actuala criz? sanitar? este un semnal care ar trebui s? accelereze con?tientizarea rela?iei dintre mediu ?i s?n?tate, potrivit AFP, transmite Agerpres.?Apari?ia acestor agen?i patogeni zoonotici (ca ?n cazul COVID-19) este legat? de degradarea mediului ?i de interac?iunile dintre om ?i animale ?n sistemul alimentar”, afirm? studiul care subliniaz? c? europenii sunt ?n permanen?? expu?i la riscuri de mediu: poluarea aerului – care, chiar dac? s-a redus semnificativ, r?m?ne primul factor de mortalitate; poluarea sonor? ?i cea cauzat? de produsele chimice.?n cele 27 de ??ri ale UE ?i ?n Regatul Unit, 630.000 de decese au putut fi atribuite direct sau indirect unui mediu poluat ?n 2012, potrivit ultimelor date oficiale disponibile, indic? raportul care scoate ?n eviden?? importante diferen?e ?ntre vestul ?i estul Europei ?i legate de nivelul social-economic.Astfel, ?n fruntea plutonului, Rom?nia ?nregistreaz? circa un deces din cinci legat de poluare, ?n timp ce elevii cei mai buni, Suedia ?i Danemarca, depl?ng unu din zece. ?n principal legate de cancer, boli cardiovasculare ?i respiratorii, ?aceste mor?i puteau fi evitate prin eliminarea riscurilor de mediu d?un?toare s?n?t??ii”, subliniaz? AEM.?Persoanele cel mai s?race sunt expuse dispropor?ionat polu?rii ?i condi?iilor meteorologice extreme, inclusiv valurile de c?ldur? ?i frigul extrem. Aceasta are leg?tur? cu locul unde tr?iesc, muncesc ?i merg la ?coal?, frecvent ?n zone defavorizate social ?i cartiere ?n periferia marilor artere de circula?ie”, noteaz? raportul.Punct pozitiv pentru mediul ?nconjur?tor european: calitatea apei, ?excelent?” ?n peste 85% din cazuri pentru apa de sc?ldat. ?n ce prive?te apa potabil?, 74% din zonele de ape subterane prezint? un ?statut chimic bun”. Potrivit AEM, pentru ameliorarea s?n?t??ii ?i mediului ?n Europa, trebuie favorizate spa?iile verzi, locuri de activitate fizic?, relaxare, dar ?i de integrare social?, care ??nvioreaz? ora?ele ?n timpul valurilor de c?ldur?, diminueaz? inunda?iile, reduc poluarea fonic? ?i sus?in biodiversitatea urban?”. ?n plus, parcurile ?i gr?dinile s-au dovedit a fi de nepre?uit pentru s?n?tatea mintal? ?i starea de bine ?n timpul pandemiei COVID-19, subliniaz? agen?ia european?.Reducerea circula?iei rutiere, sc?derea consumului de carne ?i retragerea subven?iilor pentru combustibilii fosili figureaz? printre celelalte solu?ii pe care le propune AEM.FARMACIA VERDE – Zmeura, fructul care stimuleaza sanatatea 9 septembrie 2020?n urma cercet?rilor, nutri?ioni?tii din ?ntreaga lume au confirmat beneficiile pentru s?n?tate ob?inute ?n urma consumului de zmeur?. Zmeura nu este numai gustoas?, ci este ?i o surs? bogat? de vitamine, minerale ?i nutrien?i. Asa cum v-am obi?nuit, v? spunem toate detaliile despre acest fruct gustos ?i s?n?tos ?n rubrica “Minutul de s?n?tate”. ... citeste si partea a treia ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download