Apar-romania.ro



Stiri 3 martie 2021, a doua parteMESAJUL UNUI CRESC?TOR DE ANIMALE: SAMSARUL C??TIG? F?R? S? TRUDEASC? ?N GRAJD! NU MAI STA?I LA M?NA SAMSARILOR! Agroinfo , 03 martie 2021 VOCEA CRESC?TORULUI. Cresc?torul de animale Sandu Bucea, din Bistra, jude?ul Alba, a povestit pentru televiziunea Alba Carolina ce a p??it cu intermediarii care cump?r? animale de la micii cresc?tori ?i le rev?nd abatoarelor. Cresc?torul s-a ?nv??at minte ?i-i ?ndeamn? ?i pe al?i fermieri s? procedeze la fel ?i s? nu mai fie la m?na samsarilor.T?rgurile sunt ?nchise. Normal, t?rgurile, dup? p?rerea mea, de?i foarte mul?i sar cu t?rgurile, c? s? deie drumul la t?rguri, acolo o fost jongleal? ?i o c??tigat intermediarul. O venit ?i o luat de la mine animalul ?i l-o dus ?n abator, c? vreau io s?-l duc ?n abator. Io, de vreo 6 ani de zile, ?l duc io direct ?n abator. Am dus doi tauri, doi Angu?i, dac? cine ?n?elege, s? aib? 480 de kilograme de carcas?, ?i un taur buni?or, nu? I-am dus ?n t?rg, ?n Lup?a, ?i mi-o dat 6000, 60 de milioane de lei, pe ei atunci. I-am dus ?n abator, tot ?n Blaj, ?i am luat 15.000, 150 de milioane de lei. V? da?i seama c?t c??tiga omul ?la ?i al naibii c? nu vrea s?-mi puie, am zis la t?rg s?-mi dea 7.000, 70 de milioane lei, ?i nu o vrut s?-mi deie. Ai bat?-v?! M-am inervat ?i i-am adus acas?, drept c? i-am ?inut p?n?-n februarie-martie ?i am ajuns la Blaj ?i at?t am scos pe ei. Lua dublu ?i n-o fost mul?umit. ?la o ?tiut ce ?nseamn? s?-l duci (animalul n.r.) ?n abator. Io nu am ?tiut ce ?nseamn? s? duc o vac?, un bou ?n abator. P?i, c?nd vedeam c? mai pune (samsarul n.r.) 5 lei, ai, m?i, ce m? ridic?! ?n fond, el, ??i dai seama ce face intermediarul ?sta c? sunt ?nchise t?rgurile. Du-?i-l, omule bun, munca ta, s?-?i deie ?la dreptatea, indiferent c?t ??i d?, 6 lei, 5 lei, ?la care vine s? o ia de la mine t?t acolo o duce, da' el dac? nu c??tig? diferen?a, v-am zis, poate nu la fiecare, c? la o vac? c??tig?, c?t poate s? c??tige, poate c??tig? ?i 400. Dar nu-i suficient dac? c??tig? 400 de lei la o vac?? El duce 10 vaci luat de la mine, de la altul, de la altul ?i-o f?cut 4.000 de lei ?n dou? zile. Nu ?tie s? deie cu coasa, nu ?tie s? deie la f?n, la animale, s?-i cure?e. S? fim reali?ti ?i cu pia?a, du-?i, omule, fiecare. Am f?cut ?i asocia?ia cresc?torilor de animale ?i asta m? inerveaz?, de ce asocia?ia nu se intereseaz?, uite acuma, m? duc la abatorul din Boto?ani, abatorul din Boto?ani are nevoie de 50 de vaci peste o s?pt?m?n?. M? duc ?n comuna Bistra, omule, hai s? adun?m 50 de vaci to?i, dar ?la (de la asocia?ie n.r.) s? se ocupe, nu io ca fermier. C? de aia ?l am acolo ca pre?edinte de asocia?ie, vorbe?te cu abatorul, s? anun?e popa duminic? ?n biseric?, pe luni s? facem rost de 50 de vaci, vine ?la din abator, din Boto?ani ?i ne-o pl?te?te la pre?ul real al animalului. Nu i-o dau la intermediarul ?la, s? o duc? el la abatorul din Boto?ani sau din Deva, ?n fine, a povestit cresc?torul de animale Sandu Bucea din jude?ul Alba. INDUSTRIE ALIMENTARANielsen: Aproape 40% dintre rom?ni au redus consumul de carne ?n ultimul an, HYPERLINK "" Andra Imbrea, 03 Mar 2021 - Pandemia de Covid a declan?at numeroase schimb?ri, printre care ?i o migra?ie a obiceiurilor de consum c?tre ecosistemul casei.?92% dintre consumatorii?consum? carne de dou? ori pe s?pt?m?n?, cel pu?in. Cu toate acestea, nu sunt pu?ini nici cei care sus?in c? au redus consumul de carne ?n ultimul an (39%), arat? un studiu Nielsen.? ?n vara anului trecut, 77% dintre rom?nii din mediul urban declarau, potrivit unui alt studiu Nielsen privind impactul Covid asupra consumatorilor rom?ni, c? inten?ioneaz? s? g?teasc? mai mult, ca form? de adaptare la situa?ia economic? vulnerabilizat? de pandemie. Tot atunci se observa un apetit ridicat c?tre produse de origine rom?neasc? (79%), ?n special ?n categoria m?ncare.?Cum stau lucrurile acum ?n categoria carne proasp?t? ?i procesat?, dup? acest an pandemic?? Aproape to?i rom?nii consum??carne, jum?tate chiar zilnic 92% dintre consumatori?consum? carne de dou? ori pe s?pt?m?n?, cel pu?in. Cu toate acestea, nu sunt pu?ini nici cei care sus?in c? au redus consumul de carne ?n ultimul an (39%). ?“Dac? ne uit?m ?n meniul consumat ?n ultimele 4 s?pt?m?ni, descoperim c? tinerii de p?n? ?n 24 de ani consum???n m?sur? mai mare dec?t celelalte categorii de v?rst? mezeluri vegetale sau ?nlocuitori de carne – ?i asta nu ca op?iune pentru a posti. Este posibil ca acest lucru s? ne semnalizeze un trend pe care produc?torii de carne ar putea capitaliza pentru a nu pierde legatur?, pe termen mediu ?i lung, cu acesti poten?iali consumatori.” – declara Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ Romania. Potrivit aceluia?i studiu,?36% dintre responden?i sus?in c? ?in post din c?nd ?n c?nd, iar 61% dintre ace?tia au ?n vedere produse din carne vegetal? pentru perioadele de post.9 din 10 rom?ni cump?r? carne cel pu?in o dat? pe s?pt?m?na.?Tinerii cump?r? carne cu o frecven?? mai mare comparativ cu cei mai ?n v?rst?.?La cea mai recent? achizi?ie, 87% dintre cump?r?torii de carne declar? c? au cump?rat carne neprocesat?, ?n timp ce 36% au optat pentru mezeluri. Diferen?a dintre cele dou? categorii de carne este mai vizibil? ?n r?ndul celor mai ?n v?rst? (45-59 de ani). 91% dintre ace?tia au optat pentru carne neprocesat? la ultima cump?r?tur?, pe c?nd doar 33% pentru mezeluri.Ce carne prefer? rom?nii?Preferin?ele fa?? de tipul de carne variaz? tot ?n func?ie de v?rst?. Exist? o probabilitate mai mare c? cei tineri s? cumpere carne din pui (79% dintre cump?r?torii de 18- 24 de ani) ?n timp ce categoria celor mai ?n v?rst? s? aleag? mai des carne de porc (72% dintre cump?r?torii de 45-59 de ani).?n ceea ce prive?te?capacitatea de a influen?a alegerea magazinului,?carnea neprocesata este ?n top, 67% dintre cump?r?tori spun?nd c? acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde s? mearg? la cump?r?turi. Carnea g?tit? ?n cas? este consumat? cel mai des (75%) ?i pare c? ocup? un loc central ?n meniul zilnic al rom?nilor. Iar dac? este ?i?made ?n Rom?nia, cu at?t mai bine. Originea local? inspir? calitate ridicat? ?n categoria “food”, ?n general, ?i ?n leg?tur? cu carnea ?n special.Studiul NielsenIQ “Consumatorul rom?n de carne ?i mezeluri”?s-a desf??urat online, ?n perioada octombrie- noiembrie 2020. ??antionul cuprinde 1000 de responden?i, utilizatori de internet, din mediul urban, cu v?rsta cuprins? ?ntre 18-59 de ani.Nielsen: Aproape to?i rom?nii consum? carne s?pt?m?nal, iar jum?tate dintre ei chiar zilnic. Tinerii prefer? carnea de pui, iar cei mai ?n v?rst? carnea de porc, Roxana Rosu , 03.03.2021, Aproape to?i rom?nii consum? carne s?pt?m?nal, iar jum?tate dintre ei chiar zilnic, chiar dac? 39% dintre ei spun c? au redus consumul ?n ultimul an, arat? un studiu realizat de Nielsen.“Daca ne uitam in meniul consumat in ultimele 4 saptamani, descoperim ca tinerii de pana in 24 de ani consuma in masura mai mare decat celealte categorii de varsta mezeluri vegetale sau inlocuitori de carne – si asta nu ca optiune pentru a posti. Este posibil ca acest lucru sa ne semnalizeze un trend pe care producatorii de carne ar putea capitaliza pentru a nu pierde legatura, pe termen mediu si lung, cu acesti potentiali consumatori.”, declara Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ Romania.Astfel, 92% dintre consumatorii de carne consum? carne de dou? ori pe s?pt?m?n? cel pu?in.Tinerii cumpara carne cu o frecventa mai mare comparativ cu cei mai in varsta.La cea mai recenta achizitie, 87 % dintre cumparatorii de carne declara ca au cumparat carne neprocesata in timp ce 36% au au optat pentru mezeluri.Diferenta dintre cele doua categorii de carne este mai vizibila in randul celor mai in varsta (45-59 de ani). 91% dintre acestia au optat pentru carne neprocesata la ultima cumparatura, pe cand doar 33% pentru mezeluri.Preferintele fata de tipul de carne variaza tot in functie de varsta.Exista o probabilitate mai mare ca cei tineri sa cumpere carne din pui (79% dintre cumparatorii de 18- 24 de ani) in timp ce categoria celor mai in varsta sa aleaga mai des carne de porc (72% dintre cumparatorii de 45-59 de ani).In ceea ce priveste capacitatea de a influenta alegerea magazinului, carnea neprocesata este in top, 67% dintre cumparatori spunand ca acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde sa mearga la cumparaturi.Carnea gatita in casa este consumata cel mai des (75%) si pare ca ocupa un loc central in meniul zilnic al romanilor. Iar daca este si made in Romania, cu atat mai bine. Originea locala inspira calitate ridicata in categoria “food”, in general, si in legatura cu carnea in special.?n ceea ce prive?te postul, 36% dintre participan?ii la sondaj spun c? ?in post din c?nd ?n c?nd, iar 61% dintre ace?tia aleg produse din carne vegetal? pentru aceste perioade.Studiu Nielsen: 7 din 10 or??eni merg la magazin ?n func?ie de oferta de carne proasp?t? Alina Stanciu 03 mart. 2021, 9 din 10 rom?ni cump?r? carne cel pu?in o dat? pe s?pt?m?n?, pentru c? ?majoritatea consum? carne g?tit? ?n propria cas?, arat? un studiu realizat de compania de cercetare Nielsen. Acest produs este ?i un criteriu ?n alegerea magazinului de unde rom?nii ??i fac cump?r?turi.Pandemia a declan?at numeroase schimb?ri, printre care ?i o migra?ie a obiceiurilor de consum c?tre ecosistemul casei, indic? un studiu realizat de compania de cercetare Nielsen. Potrivit sursei citate, ?n vara anului trecut, 77% dintre rom?nii din mediul urban declarau ?ntr-un alt studiu (Impactul Covid asupra consumatorilor rom?ni) c? inten?ioneaz? s? g?teasc? mai mult, c? form? de adaptare la situa?ia economic? vulnerabilizata de pandemie. Tot atunci se manifesta un apetit ridicat c?tre produse de origine rom?neasc? (79%), ?n special ?n categoria m?ncare.Acum, la aproape un an de atunci, ultimul studiu Nielsen referitor la “Consumatorul rom?n de carne ?i mezeluri”, arat? faptul c? 92 % dintre consumatorii de carne consum? carne de dou? ori pe s?pt?m?na, cel pu?in. Cu toate acestea, nu sunt pu?ini nici cei care sus?in c? au redus consumul de carne ?n ultimul an (39%). ?n plus, tot mai mul?i tineri au ?nceput s? achizi?ioneze produse vegetale.“Dac? ne uit?m ?n meniul consumat ?n ultimele 4 s?pt?m?ni, descoperim c? tinerii de p?n? ?n 24 de ani consum? ?n m?sur? mai mare dec?t celealte categorii de v?rst? mezeluri vegetale sau ?nlocuitori de carne – ?i asta nu c? op?iune pentru a posti. Este posibil c? acest lucru s? ne semnalizeze un trend pe care produc?torii de carne ar putea capitaliza pentru a nu pierde leg?tur?, pe termen mediu ?i lung, cu ace?ti poten?iali consumatori.” – declara?Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ Rom?nia.Aleg magazinul ?n func?ie de oferta de carne proasp?t?Legat de achizi?ii, studiu Nielsen arat? c? 9 din 10 rom?ni cump?r? carne cel pu?in o dat? pe s?pt?m?na. Tinerii cump?r? carne cu o frecven?a mai mare comparativ cu cei mai ?n v?rst?.?La cea mai recent? achizi?ie, 87 % dintre cump?r?torii de carne declar? c? au cump?rat carne neprocesata ?n timp ce 36% au au optat pentru mezeluri. Diferen?a dintre cele dou? categorii de carne este mai vizibil? ?n r?ndul celor mai ?n v?rst? (45-59 de ani). 91% dintre ace?tia au optat pentru carne neprocesata la ultima cump?r?tura, pe c?nd doar 33% pentru mezeluri.Preferin?ele fa?? de tipul de carne variaz? tot ?n func?ie de v?rst?. Exist? o probabilitate mai mare c? cei tineri s? cumpere carne din pui (79% dintre cump?r?torii de 18- 24 de ani) ?n timp ce categoria celor mai ?n v?rst? s? aleag? mai des carne de porc (72% dintre cump?r?torii de 45-59 de ani).?n ceea ce prive?te?capacitatea de a influen?? alegerea magazinului,?carnea neprocesata este ?n top, 67% dintre cump?r?tori spun?nd c? acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde s? mearg? la cump?r?turi.Carnea g?tit? ?n cas? este consumat? cel mai des (75%) ?i pare c? ocup? un loc central ?n meniul zilnic al rom?nilor. Iar dac? este ?i made ?n Rom?nia, cu at?t mai bine. Originea local? inspir? calitate ridicat? ?n categoria “food”, ?n general, ?i ?n leg?tur? cu carnea ?n special.Studiu Nielsen a fost realizat pe un e?antion de 1000 de rom?ni din mediul urban, cu v?rst? cuprins? ?ntre 18-59 de ani. Studiul s-a desf??urat online, ?n perioada octombrie- noiembrie 2020.Nielsen Holdings plc (NYSE:NLSN) este o companie global? de m?surare ?i analiz? de date. Nielsen, o companie S&P 500, are opera?iuni ?n aproape 100 de ??ri care acoper? mai mult de 90% din popula?ia ?ntregii lumi. Studiul s-a desfasurat online, in perioada octombrie- noiembrie 2020. Esantionul cuprinde 1000 de respondenti, utilizatori de internet, din mediul urban.?n Bucure?ti, o bere cost? ?n medie 2,15 dolari, de 2-3 ori mai pu?in ca ?n majoritatea capitalelor din Occident. Salariul mediu e ?i el de cel pu?in 2-3 ori mai mic dec?t ?n centre urbane dezvoltate precum Paris, Londra sau Roma, Cristina Ro?ca 03.03.2021, Bucure?tiul e printre cele mai ieftine ora?e din Europa ?n ceea ce prive?te pre?ul mediu al unei beri, devansat fiind doar de Kiev, capitala Ucrainei. O bere la 330 de mililitri cost? ?n medie ?n Capital? 2,15 dolari, pre?ul variind puternic ?ntre retail (0,8 dolari) ?i HoReCa (3,5 dolari), arat? estim?rile ZF.La polul opus se g?sesc marile capitale occidentale - Roma, Londra sau Paris, unde pre?ul mediu pentru aceast? b?utur? se apropie sau sare de 6 dolari, potrivit unei analize a platformei Expensivity.Este evident c? pre?ul este influen?at pe de-o parte de puterea de cump?rare dintr-un anumit loc, dar pe de alt? parte conteaz? ?i c?t de turistic este un anumit ora?. Num?rul mare de vizitatori str?ini atrage dup? sine o dezvoltare a industriei HoReCa ?i nu de pu?ine ori ?i pre?uri pe m?sur?.?n ceea ce prive?te puterea de cump?rare a localnicilor, Bucure?tiul este departe de marile capitale din Occident. Salariul mediu e de cel pu?in 2-3 ori mai mic dec?t ?n aceste centre urbane dezvoltate, precum Paris, Londra sau Roma. Este interesant de remarcat c? exist? diferen?e mari ?ntre pre?urile de retail ?i cele din HoReCa ?n special ?n ora?ele turistice.Roma este poate cel mai concludent exemplu, cu un pre? de circa 20 de ori mai mare la teras? ca ?n magazin. Spre compara?ie, ?n Rom?nia diferen?a e mai mic?, de la 0,8 dolari ?n supermarket la 3,5 dolari ?n restaurant.Microber?riile ?i cramele pot lua credite de 800.000 de euro prin Agro IMM Invest. Programul, care i-a ocolit p?n? acum, se ?ntoarce spre ei , Florentina Ni?u 03.03.2021, Subprogramul de sus?inere a afacerilor mici ?i mijlocii din domeniul agriculturii, Agro IMM Invest, care poate fi accesat pentru acordarea de garan?ii pentru fina?narea nevoilor curente de lucru sau pentru realizarea de investi?ii, va sprijini??i produc?torii de bere ?i vin, potrivit ordonan?ei de urgen?? 110/2017, care aduce modific?ri la programul IMM Invest.?Agricultura ?i industria alimentar? sunt domeniile care reprezint? un interes major ?n aceast? perioad?, iar la nivel European politicile publice sunt centrate at?t pe implementarea unor facilit??i, c?t ?i pe men?inerea lan?urilor de aprovizionare”, se arat? ?n documentul men?ionat anterior.?n cazul Agro IMM Invest, creditele de investi?ii se accord? beneficiarilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii ?i sectorului alimentar, pe o perioad? de gra?ie de??maxim 24 de luni pentru rambursarea principalului, iar rambursarea creditelor se efectueaz? ?n cel pu?in 2 rate pe an.Grantul acordat ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii ?i ?ntreprinderilor mici cu capitalizare de pia?? medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii ?i sectorului alimentar include ?i o component? nerambursabil? de maximum 10% din valoarea finan??rii, cu condi?ia ?ncadr?rii ?n plafonul de 120.000 euro pentru fiecare ?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul pescuitului ?i acvaculturii sau 100.000 euro pentru fiecare ?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul produc?iei primare de produse agricole, respectiv 800.000 de euro pentru ?ntreprinderile mici ?i mijlocii din sectorul alimentar, se mai arat? ?n documentul ce con?ine aceste modific?ri.Noile m?suri prev?d ?i reglementarea uni situa?ii extraordinare ?i anume achizi?ia de terenuri.Programul IMM Invest a fost prelungit p?n? la 30 iunie 2021 ?i bugetul a fost majorat de la 4,5 mld. lei la 7,18 mld. lei, potrivit datelor furnizate anterior de Fondul Na?ional de Garantare a Creditelor pentru ?ntreprinderile Mici ?i Mijlocii (FNGCIMM).Prin implementarea schemei de ajutor de stat care sus?ine ?ntreg programul IMM INVEST, se estimeaz? ca vor beneficia de credite peste 58.000 de IMM-uri.La Meat.Milk 2021 vor fi organizate dezbateri pe cele mai acute subiecte din sectoare de carne ?i lapte , meatmilk , 3 martie 2021 ?n fiecare an, dezbaterile din cadrul conferin?elor Meat.Milk s-au dovedit a fi puncte de referin?? ?n program. ?i de aceast? dat?, ?edin?a general? din ziua de 24 mai, a edi?iei festive a conferin?ei Meat.Milk are programate dou? dezbateri, dedicate sectoarelor de carne ?i lapte, dup? cum urmeaz?.Prima dezbatere, programat? ?ntre orele 13,30 ?i 14,15 ?i care va purta titlul ”De la haos la profit consolidat”, va fi rezervat? fermierilor ?i procesatorilor de carne. Sub acest titlu, domnii Adrian Chesnoiu-Pre?edinte al Comisiei pentru Agricultur? a Camerei Deputa?ilor, Sorin Mintea-Pre?edinte Romalimenta, Ioan Lado?i-Pre?edinte APCPR ?i Adrian Balaban-Pre?edinte al Cooperativei Sili?tea Produc?ie Suin? vor ?ncerca s? identifice solu?iile de ie?ire a sectorului de carne din impasul total ?n care se g?se?te ?n acest moment.A doua dezbatere ?n va avea ca protagoni?ti pe domnii George Scarlat-Pre?edinte al Comisiei pentru Agricultur? a Senatului, George-Aurelian C??ean-Secretar de Stat ?n MADR, Claudiu Fr?nc-Pre?edinte FCBR ?i un reprezentant al procesatorilor, pe care ?l vom anun?a ?n perioada urm?toare, vor analiza situa?ia de moment a sectorului de lapte ?i lactate. Dezbaterea va avea loc ?n intervalul orar 14,15-15,00 ?i va purta titlul ”Interes comun pe o pia?? unic? a laptelui ?i lactatelor sau Scap? cine poate?”.Evenimentul va fi organizat ?n conformitate cu recomand?rile Comitetului Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??. Informa?ii suplimentare pe site-ul meat-milk.ro/conferinta. ?nscrieri, la office@infogroup.ro ?i la telefon 021.223.25.21. Faber reac?ioneaz?: ?n 2021, v?nz?rile Danone vor fi pe cre?tere , meatmilk , 3 martie 2021 Danone se a?teapt? ca 2021 s? fie un an de redresare, v?nz?rile revenind la cre?terea din al doilea trimestru ?i o revenire la o cre?tere profitabil? ?n a doua jum?tate dup? ce criza coronavirusului a lovit v?nz?rile ?i profiturile grupului alimentar francez ?n 2020.Pre?edintele ?i directorul executiv Emmanuel Faber, care se afl? sub o presiune cresc?nd? chiar ?i acum, dup? ce ac?ionarii au decis ?n urma votului din 2 martie s? ?l men?in? ?n func?ia de CEO, chiar dac? s-au operat modific?ri la nivel ?nalt al managementului, cu scopul de a ridica randamentele, a declarat c? pre?ul ac?iunilor Danone ?nu este locul ?n care ne-am dori s? fie” ?i a anun?at c? este deschis dialogului suplimentar cu investitorii.Danone, cel mai mare produc?tor de iaurt din lume, a declarat c? marja sa opera?ional? recurent? din 2021 va corespunde, ?n linii mari, cu 14% din v?nz?rile realizate ?n 2020, de?i a avertizat c? primul trimestru va fi ?n continuare dificil din cauza comparabilelor nefavorabile.?Dup? ce a f?cut din 2020 un an at?t de livrare, c?t ?i de progrese ?n condi?ii serioase dificile, ?tim c? primul trimestru al anului 2021 se va ?ndrepta spre compara?ii dificile, ?n special ?n opera?iunile noastre chineze?ti SN ?i c? strategiile guvernamentale de s?n?tate din ?ntreaga lume vor continua s? creeze incertitudini cu privire la vitez? de recuperare a mobilit??ii ?n indicii care vor c?nt?ri pu?in mai mult asupra performan?ei noastre ?n domeniul apei ?, a spus Faber ?ntr-un comunicat.?Prin urmare, 2021 va fi un an de redresare. Ne concentr?m pe preg?tirea revenirii la cre?terea v?nz?rilor imediat dup? al doilea trimestru ?i suntem pe deplin ?ncrez?tori c? construim condi?iile ?i impulsul potrivite pentru a ne reconecta cu agenda noastr? de cre?tere profitabil? imediat ce H2. ?Danone a f?cut prognoza dup? ce a raportat c? v?nz?rile similare ?n 2020 au sc?zut cu 1,5%, ceea ce a fost u?or mai bun dec?t estim?rile anali?tilor ?ntr-un consens compilat de companie pentru un declin de 1,6%.Marja opera?ional? din 2020 a sc?zut cu 150 de puncte de baz? pe o baz? similar? pentru 14% din v?nz?ri, ?n conformitate cu ?ndrum?rile companiei ?i cu a?tept?rile anali?tilor de o marj? de 14%.Rivala elve?ian? Nestlé a ?nregistrat joi o cre?tere organic? a v?nz?rilor de 3,6% ?i o marj? opera?ional? de 17,7% din v?nz?rile pentru 2020.Floren?a Dobrin, The Family Butchers: ”Nu am luat ?n calcul migrarea activit??ii de la fabricile din Germania c?tre fabrica din Rom?nia” Carol Popa Publicat Miercuri, 03 Martie 2021 UPDATE la ?tirea privind fuziunea companiilor Kemper ?i Reinert : H&E Reinert devine The Family Butchers ?i al doilea produc?tor din Germania, ?n urma fuziunii companiilor Kemper ?i ReinertFuziunea dintre dou? mari afaceri de familie ?n industria de prelucrare a c?rnii din Germania - Kemper ?i Reinert - plaseaz? noua entitate pe locul doi ?n clasamentele privind procesarea c?rnii ?n Germania,?cu o cifr? de afaceri anual? de peste 700 de milioane euro.?Din cele nou? fabrici ale grupului, doar fosta fabric? Reinert de la Feldioara este amplasat? ?n afara Germaniei. Am ?ntrebat-o pe Floren?a Dobrin, General Manager al fabricii, ce a?tept?ri sunt cu privire la capacitatea de produc?ie din Rom?nia.Fabrica din Rom?nia va r?m?ne la capacitatea actual? de produc?ie sau? se va dezvolta produc?ia de m?rci private dup? specificul Kemper?Pentru fabrica din Rom?nia am ?nceput s? creion?m un proiect de extindere capacitate de produc?ie ?nc? din 2016. ?n prezent investi?ia este aprobat? de c?tre board-ul grupului nostru iar termenul de finalizare este 2022. ?n studiul de fezabilitate al acestui proiect nu am luat ?n considerare produc?ia de m?rci private dup? specificul Kemper deoarece nu aveam ?n vedere aceast? fuziune la acel moment.V? a?tepta?i ca prin aceast? fuziune filiala din Rom?nia s? c??tige o parte din cotele de pia?? pentru marca privat? a retailerilor germani prezen?i pe pia?a local??Nu avem aceast? a?teptare ?i nu am luat ?n calcul migrarea activit??ii de la fabricile din Germania c?tre fabrica din Rom?nia. ?n prezent, The Family Butchers Rom?nia are portofoliul propriu de clien?i, independent de portofoliul firmelor germane din grupul nostru.?The Family Butchers? anun?? pe site-ul local al companiei c? unitatea de la Feldioara va continua s? administreze brandurile Reinert ?i ERT SI ALIMENTATIE PUBLICARetailerul Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, l-a promovat pe Dumitru Dragomir din pozi?ia de director financiar al companiei ?n func?ia de vicepre?edinte, director de eficien?a afacerii. Andrei Bica, fostul deputy CFO Telekom Rom?nia, a fost recrutat ca director financiar al re?elei, Cristina Bellu 03.03.2021, Profi, lan?ul de supermarketuri ?i magazine de proximitate controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, l-a promovat pe Dumitru Dragomir, directorul financiar al companiei, ?n pozi?ia de vicepre?edinte, director de eficien?a afacerii, pozi?ie din care va reprezenta compania ?n rela?iile cu principalii sai parteneri ?i colaboratori, gestionand totodata din perspectiv? financiar? planurile de dezvoltare.“Voi avea o privire mai larga asupra organizatiei noastre, cu accent pe zonele de eficientizare a businessului, iar contributiile mele vor determina in mai mare masura? ratiunile care stau la baza diverselor actiuni pe care le intreprindem,” explic? Dumitru Dragomir. Totodat?, pozi?ia de director financiar al re?elei va fi preluat? de Andrei Bica, fostul deputy CFO din cadrul Telekom Rom?nia.“Ceea ce m-a determinat sa ma alatur acestei echipe este cresterea extraordinara care a dus reteaua pe o pozitie de lider in domeniu, asa ca ma bucur ca pot contribui la dezvolvarea ei in perioada urmatoare,” spune Andrei Bica.Pe l?ng? experien?a acumulat? ?n cadrul Telekom Rom?nia,? Andrei Bica a mai activat ?n Vodafone ca Director Finance Business Partnering ?i Finance Operations Director, Southern & Eastern Europe, dar ?i ?n cadrul Metro Cash&Carry Rom?nia, unde timp de peste ?apte ani a ocupat func?ia de Head of Finance & Accounting.Cu peste 1.400 de magazine si aproape 22.000 de angajati, Profi este reteaua cu cea mai mare acoperire geografica si cel mai mare numar de magazine din Rom?nia.Retailerul a ob?inut ?n 2020, an marcat de pandemia de COVID-19, afaceri de 8,8 mld. lei, plus 21,5%, avansul fiind sus?inut at?t de expansiune, c?t ?i de o cre?tere a afacerilor like for like.Investi?ie de 100.000 de euro ?ntr-o pizzerie artizanal? ?n Bucure?ti, Antica Pizza, 03 Mar 2021 , Andra Imbrea ?ncep?nd cu luna martie, peisajul gastronomic bucure?tean se ?mbog??e?te cu un nou local, Antica Pizza, pizzerie artizanal? situat? ?n Pia?a Amzei, pe strada General Christian Tell nr. 1-3. Investi?ia ?n noul proiect se ridic? la 100.000 de euro. Conceptul func?ioneaz? ?n regim de takeaway, servire ?n local ?i livrare, deservind ?ntreaga zon? a Capitalei, clien?ii put?nd plasa comenzi at?t ?n loca?ie, c?t ?i telefonic sau online, pe antica-pizza.ro.Antica Pizza este o pizzerie artizanal? care le propune clien?ilor s?i pizza dup? o re?et? autentic?, realizat? integral ?n cas?, din 2 tipuri de f?in? napoletan? ?i doar din ingrediente proaspete, de calitate, de la artizani ?i produc?tori italieni. Pizzerie din loca?ia din strada Cristian Tell nr. 1-3 dispune de?o buc?t?rie deschis?, care le permite clien?ilor s? observe procesul de produc?ie, dar??i o b?c?nie cu produse italiene.Restaurantul beneficiaz? de c?teva locuri la interior ?i de o teras? de p?n? la 20 de locuri, ce va fi inaugurat? ?n urm?toarele s?pt?m?ni. Pizzeria asigur? ?i livrare la domiciliu ?n Bucure?ti,?pe baz? de comand? online sau telefonic?, prin flota Antica Pizza.Pe l?ng? zona de restaurant, noua loca?ie dispune ?i de o b?c?nie unde sunt comercializate produse de la artizani italieni. B?c?nia de?ine ?i un magazin online, antica-pizza.ro. Investi?ie de 100.000 de euro ?ntr-o perioad? dificil? pentru HoReCaProiectul realizat ?n colaborare cu agen?ia de consultan?? Next Root Management Systems, condus? de antreprenorul Drago? Panait, este centrat ?n jurul unuia dintre cele mai c?utate produse de pe pia?a local? de F&B: pizza artizanal?, de calitate, realizat? din ingrediente premium, ob?inute de la produc?tori ?i artizani italieni.Societatea Muntenia Edil Construct a investit peste 100.000 de euro ?n proiectul Antica Pizza, suma acoperind amenajarea ?i dotarea spa?iului cu aparatur? profesional?, de ultim? genera?ie, dezvoltarea e-shopului, materii prime, preg?tirea personalului, cheltuieli de consultan??. Proprietarul, Florin Moise, preconizeaz? c? investi?ia va fi amortizat? ?n 3 ani.“Meniul Antica Pizza a fost conceput astfel ?nc?t s? includ? dou? categorii majore de produse: pizze clasice, cu o re?et? bazat? pe combina?ii de ingrediente cunoscute ?i apreciate de c?tre consumatori, ?i cele speciale, ?n care echipa noastr? a integrat, ?ntr-un mod atr?g?tor ?i creativ, produse precum smochinele, perele, castrave?ii mura?i, crema de aceto balsamico. Astfel, selec?ia de preparate urm?re?te s? poarte gurmanzii ?ntr-o c?l?torie culinar?, care le permite s? se bucure de re?ete consacrate, realizate la standarde ?nalte de calitate, dar ?i s? descopere gusturi noi, surprinz?toare, ?ntotdeauna echilibrate ?i pl?cute.”, declar? Violeta Deliu, manager Antica Pizza.Pre?urile ?ncep de la 11 lei / felie (din pizza de 50 de centrimetri), 25 de lei / bucat? (pentru pizza cu diametrul de 32 de centimetri) ?i 60 de lei / bucat? (pentru pizza cu diametrul de 50 centimetri). “?n ciuda dificult??ilor prin care trec restaurantele, exist? antreprenori din alte industrii, care aleg s? investeasc? ?n continuare ?n concepte cu poten?ial, acord?nd o aten?ie sporit? ?n?elegerii nevoilor consumatorilor, optimiz?rii resurselor, implement?rii ?i respect?rii procedurilor. Antica Pizza este o afacere?care a pornit de la pasiunea proprietarului pentru un business bine f?cut, corect ?i echitabil. F?r? a avea experien?? ?n restaurante, dar cu o viziune s?n?toas?, orientat? spre calitate ?n produs ?i servicii, el ne-a abordat ?i ne-a solicitat s? cre?m ?mpreun? un concept de delivery bazat pe pizza s?n?toas?, accesibil? ca pre?, care s? devin? o referin?? ?n peisajul local”, declar? Drago? Panait, fondator Next Root Management Systems.Antica Pizza func?ioneaz? de luni p?n? duminic?, ?n intervalul 11:00 - 22:00, iar intervalul de plasare a comenzilor cu livrare este 11:00 - 21:00. GLOBALCarlsberg va testa utilizarea sticlelor de bere ob?inute cu emisii reduse de carbon By RO.aliment, March 3, 2021Carlsberg Marston’s Brewing Company a colaborat cu Encirc pentru a testa o sticl? de bere care are poten?ialul de a reduce impactul emisiilor de carbon al sticlelor sale cu p?n? la 90%.Procesul – parte a unei serii de inova?ii pentru reducerea amprentei de carbon a ambalajelor ?n cadrul grupului Carlsberg – va include utilizarea ?a 100% biocombustibil ?i de a cre?te con?inutul reciclat al sticlelor la 100%, men?in?nd ?n acela?i timp calitatea”, arat? o declara?ie a gigantului din domeniul producerii de bere.Carlsberg a declarat c? inova?ia repectiv? are un poten?ial semnificativ de a sus?ine obiectivul de declarat de companie de reducere a emisiilor de-a lungul lan?ului s?u de aprovizionare, cu posibilitatea de a transforma sticla de la ambalajul ?cu cea mai mare amprent? de carbon la cel cu cea mai sc?zut?”.Mark Comline, director pentru materiale de ambalare, ?n Grupul Carlsberg, a declarat: ?Suntem ?nc?nta?i c? acest proces revolu?ionar a dovedit ?i a produs cu succes sticle de bere cu con?inut sc?zut de carbon. Suntem inspira?i s? lucr?m ?mpreun? pentru un viitor cu zero emisii de carbon. ?ncerc?rile de acest gen ?n parteneriat cu Encirc reprezint? un salt masiv spre a-l face realitate. ”Adrian Curry, director general la Encirc a ad?ugat: ?Aceasta este o ocazie cu adev?rat important? pentru sticl?. Am stabilit standardul la nivel global cu acest proces ?i acum industria sticlei trebuie s? lucreze pentru a realiza ceea ce am dovedit c? este posibil. Acum ?tim c? sticla poate fi cea mai durabil? dintre toate tipurile de ambalaje ?i trebuie s? lucr?m ?mpreun? pentru a ne asigura c? acest lucru se ?nt?mpl?.”Indexul Global al Securit??ii Alimentare a fost actualizat Raportul regional european dezv?luie liderul regiunii ?n materie de accesibilitate alimentar?, Diana Vasilescu , 3 martie 2021Raportul regional european dezv?luie liderul regiunii ?n materie de accesibilitate alimentar??n 2020, Rom?nia de?ine pozi?ia 22 ?n Indexul Global al Securit??ii Alimentare (GFSI) elaborat de EIU (Divizia de Cercetare si Analiza a Grupului The Economist) ?i sponsorizat de Corteva AgriscienceEIU a publicat cel de-al nou?lea Index Global de Securitate Alimentar? (GFSI), sponsorizat de Corteva Agriscience. GFSI 2020 are ?n vedere securitatea alimentar? ?n contextul inegalit??ii economice ?i a veniturilor, a inegalit??ii de sex ?i a inegalit??ii resurselor naturale ?i de mediu. Indexul atrage aten?ia asupra decalajului sistemic ?i asupra modului ?n care COVID-19 a accentuat impactul asupra sistemelor alimentare. Concluzia acestei analize este ca securitatea global? alimentar? a sc?zut pentru al doilea an consecutiv. ()“Indexul dezv?luie provoc?rile grave privind securitatea alimentar? ?i eviden?iaz? oportunit??ile pentru un sistem global alimentar mai puternic – iar agricultura se afl? ?n centrul acestuia”, a declarat Jim Collins, Directorul General Executiv al Corteva Agriscience. “Corteva Agriscience sponsorizeaz? GFSI pentru a facilita discu?iile cu privire la perspectivele ?i solu?iile privind abordarea insecurit??ii alimentare globale. Suntem m?ndri s? fim una dintre vocile principale ?n acest efort comun de a construi o lume mai sigur? din punct de vedere al securit??ii alimentare”.?n acest an, GFSI a analizat factorii determinan?i ai securit??ii alimentare, precum accesibilitatea preturilor, disponibilitatea produselor, calitatea ?i siguran?a acestora, sau resursele naturale ?i rezilien?a regiunii. Conform raportului EIU, Europa ocup? a doua pozitie din clasamentul general global ?i ?i-a asigurat locul de lider global ?n ceea ce priv?te accesibilitatea pre?ului alimentelor. Cu excep?ia Ucrainei, toate ??rile Europene au programe solide de tip plas? de siguran?? alimentar?, care, ?ns?, au fost supuse unei presiuni semnificative de criza COVID-19. Rom?nia a ob?inut 100 de puncte pentru programele de siguran?? alimentar?, ocupand si un loc frunta? at?t ?n ceea ce prive?te accesul la pia??, cat ?i serviciile financiare pentru agricultur?. ?n 2020, din cauza lipsei de lucr?tori migran?i sezonieri generat? de pandemie, a fost afectat? furnizarea general? de alimente din regiune, prin reducerea disponibilit??ii inputurilor. ?n Uniunea European?, furnizarea de alimente a fost amenin?at? de COVID-19 ?i prin prisma comportamentului consumatorului, cum a dus la cump?r?ri in exces, din cauza panicii lipsei alimentelor esen?iale. Pentru aceasta perioad?, raportul a evaluat Rom?nia ca fiiind una dintre ?arile frunta?e in ceea ce priveste furnizarea de alimente.?Conform raportului EIU, indexul arat? faptul c? volatilitatea produc?iei agricole din Europa este peste media global?. Aceast? instabilitate afecteaz? predictibilitatea ?i, ?n consecin??, planificarea unei furniz?ri consistente de alimente. Serbia, Slovacia ?i Norvegia sunt printre ??rile care se confrunt? cu o volatilitate ridicat? a produc?iei agricole. Cu toate acestea, Europa, ca regiune, poate fi capabil? s? compenseze deficien?ele mentionate mai sus prin ?mbun?t??irea infrastructurii ?i a cuno?tin?elor tehnice pentru a genera o eficien?? mai ridicat?. De aceea, pentru a compensa aceast? volatilitate ?i a atenua riscurile, deschiderea spre inovare r?m?ne un punct esen?ial ?i Europa trebuie s? se angajeze sus?inut ?n introducerea m?surilor de adaptare ?i a ideilor inovative de management agricol.??“?n acest? perioad? marcat? de criza COVID-19 ?i de schimb?ri climatice, GFSI (Indicele de Securitate Alimentar? Global? al EIU) din acest an atrage aten?ia asupra provoc?rilor pentru siguran?a alimentar?”, a declarat Igor Teslenko, Pre?edinte pe Europa al Corteva Agriscience, “Ne sim?im ?ncuraja?i de statutul de lider global al Europei in ceea ce prive?te accesibilitatea alimentelor, dar lu?m ?n calcul ?i volatilitatea produc?iei agricole. Pentru o mai bun? rezisten?? in fa?a crizei lan?urilor ?i sistemelor de furnizare a hranei, ne baz?m pe aceste date pentru a identifica vulnerabilit??ile ?i a asigura o ofert? consistent? de alimente ?i resurse pe pia??.”Calitatea ?i siguran?a m?soar? varietatea ?i calitatea nutri?ional? a dietelor medii, precum ?i siguran?a alimentar?. Indexul a ar?tat c? dieta oamenilor din Rom?nia ?ntrune?te toate standardele nutri?ionale.?“La nivel mondial ?i local, preocuparea principal? a companiei Corteva Agriscience este securitatea alimentar?. Fiecare dintre noi trebuie s? se implice mai activ ?n rela?ia cu organismele de reglementare, cu ONG-urile care vor avea un cuv?nt de spus ?n transformarea viitorului ?i creionarea politicilor privind schimb?rile climatice. S? nu ac?ionezi nu este o op?iune.” a declarat Jean Ionescu, Director General al Corteva Agriscience Rom?nia si Republica Moldova.?“Aceasta, pentru c? aproape fiecare sector de afaceri va fi influen?at, fie c? vorbim despre companiile care fac eforturi s? reduc? emisiile de carbon, fie c? vorbim despre firmele care comercializeaz? produse ?i servicii. Vestea bun? este c? avem puterea mental? ?i imagina?ia necesar? pentru a crea o nou? lume, semnificativ mai avansat? ?n domeniul agricol. De asemenea, trebuie s? ar?t?m societ??ii c? fermierii ?i oamenii de ?tiin?? lucreaz? neobosit pentru a asigura un lan? de aprovizionare cu alimente la pre?uri accesibile, acum ?ntr-o perioad? de criz?, dar ?i pentru genera?iile urm?toare. Cu to?ii avem un rol important ?n acest sens, iar, in Rom?nia, la fel ca ?i in trecut, vom fi in continuare implicati activ ?n a sprijini at?t fermierii, c?t ?i consumatorii”Pentru prima oar?, ?n acest an GFSI a inclus “Resursele Naturale ?i Rezilien?a” ca a patra principal? dimensiune analizat?. Acest lucru a marcat o schimbare semnificativ? de metodologie, dezv?luind rezisten?a sistemelor alimentare ?n fa?a schimb?rilor climatice. Subindicatorii acestei categorii includ dependen?a fa?? de importul de alimente, riscul unui management deficitar ?i previziunea cre?terii popula?iei.Conform raportului regional al EIU, in ciuda faptului ca regiunea este expus? la secet? si inunda?ii, indexul a ar?tat c? ??rile din Europa dep??esc toate celelalte regiuni analizate in raport. In zonele supuse secetei ?i inunda?iilor managementul apei devine un factor important cu impact decisiv asupra calita?ii ?i cantit??ii produc?iei agricole; din p?cate, ?n Rom?nia managementul apei se face ?ntr-o maniera deficitar?.? Raportul relev? c? Europa este lider global ?n stimularea angaj?rii ?n politici legate de adaptarea la schimb?rile climatice. Pentru a afla mai multe detalii, accesati: foodsecurityindex.ResourcesDespre Corteva Agriscience. Corteva Agriscience este o companie global?, pur-agricultur?, tranzac?ionat? pe burs?, care ofer? fermierilor din ?ntreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat ?i divers de semin?e, solu?ii pentru protec?ia culturilor ?i solu?ii digitale axate pe maximizarea productivit??ii ?i cre?terea randamentului ?i profitabilit??ii. Av?nd ?n portofoliu unele dintre cele mai cunoscute m?rci din agricultur? ?i o linie de produse ?i tehnologii de top ?n industrie, care pot genera cre?teri viitoare, compania se angajeaz? s? colaboreze cu p?r?ile interesate din ?ntreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a ?mbog??i via?a celor care produc ?i a celor care consum? ?i asigur?nd progresul genera?iilor viitoare. Corteva Agriscience? a devenit o companie independent? listat? la burs? pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricol? a DowDuPont. Mai multe informa?ii sunt disponibile pe corteva.roUNIUNEA EUROPEANA Ce proiecte va sprijini Comisia European? ?n Rom?nia ?n cadrul Instrumentului de sprijin?tehnic , C?t?lina Mihai, 02 Mar 2021 - Sursa foto: prima etap? a Instrumentului de sprijin tehnic (TSI), Comisia European? va sprijini 13 proiecte derulate de?Rom?isia European? a aprobat mar?i 226 de proiecte care se vor derula ?n cele 27 de state membre ?i vor sprijini eforturile de elaborare ?i punere ?n aplicare a reformelor na?ionale menite s? stimuleze cre?terea?economic?.Aceste ac?iuni de sprijin se realizeaz? ?n?cadrul?Instrumentului de sprijin tehnic (IST)??i vor dispune,??n 2021, de un buget total de 102,6 milioane de euro pentru promovarea coeziunii economice, sociale ?i teritoriale ?n Uniunea?European?.??”Reformele sunt necesare pentru ?mbun?t??irea mediului de afaceri, consolidarea sistemelor de s?n?tate ?i a sistemelor sociale ?i educa?ionale ?i, ?n general, pentru sporirea rezilien?ei statelor membre ?i a p?r?ilor interesate atunci c?nd se confrunt? cu provoc?ri dificile ?i crize globale. Instrumentul de sprijin tehnic este un instrument puternic care le poate permite statelor membre s? realizeze reformele de care au nevoie pentru o cre?tere?durabil?”, a declarat comisarul european pentru coeziune ?i reforme,?Elisa?Ferreira.?n prima faz?, Comisia va sprijini Rom?nia cu 13 proiecte ?n diverse domenii: elaborarea politicilor publice, planificare strategic? ?i bugetar?, sustenabilitatea investi?iilor publice,??mbun?t??irea conformit??ii fiscale ?i a legisla?iei fiscale, tranzi?ia digital? ?i?ecologic?.De asemenea, TSI?va consolida capacitatea de implementare a Planului de recuperare ?i?rezilien??.Banc? de?dezvoltareDup? ce un proiect precedent a inclus o analiz?, un studiu de fezabilitate, propuneri pentru modificarea legisla?iei ?i o foaie de parcurs pentru implementarea primei b?nci de dezvoltare din Rom?nia, urmeaz? s? fie sprijinit un proiect de follow up privind ?nfiin?area acestei b?nci. Guvernul de la Bucure?ti consider? c? o banc? de dezvoltare va juca un rol central ?n finan?area de proiecte strategice ?n contextul redres?rii post-COVID, potrivit?CE.Reducerea abandonului??colar?n trecut, au fost derulate dou? proiecte succesive privind implementarea unui mecanism de? monitorizare ?i interven?ie ?n cazul elevilor cu risc de abandon ?colar. Proiectele-pilot au fost derulate ?n 10 jude?e. ?n cadrul proiectelor au fost furnizate ?ndrum?ri ?i materiale pentru ?coli ?i autorit??ile competente la nivel na?ional ?i local. Acum, Rom?nia inten?ioneaz? s? implementeze mecanismul la nivel?na?ional.59 de proiecte prin?PSRSRom?nia a beneficiat p?n? acum de 59 de proiecte finan?ate ?n cadrul predecesorului s?u, Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), prin intermediul c?ruia s-au realizat, ?ncep?nd din 2017, peste 1.000 de proiecte de asisten?? tehnic? ?n toate statele?membre.Acest sprijin a vizat o gam? larg? de domenii, printre care?reforma fiscal?, preg?tirea investi?iilor ?n infrastructur?, tranzi?ia verde ?i dezvoltarea durabil?,?dezvoltarea regional?, administra?ie public? ?i?digitalizare.P?n? ?n prezent, au fost ?ncheiate cu succes 26 de proiecte.??Background. Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este principalul instrument prin care Comisia European? ofer? sprijin tehnic pentru reforme ?n?UE.Acesta face parte din?cadrul financiar multianual?(CFM) 2021-2027 ?i din?Planul de redresare pentru?Europa.Bugetul mai mare, ?n valoare de 864 milioane de euro, de care beneficiaz? IST ?n perioada 2021-2027 face posibil? oferirea de sprijin tehnic din cadrul acestui instrument pentru a ajuta statele membre s? preg?teasc? ?i s? pun? ?n aplicare planurile de redresare ?i rezilien?? (PRR), ceea ce le permite acestora s? fie mai bine echipate pentru a accesa finan?area din cadrul?Mecanismului de redresare ?i?rezilien???(MRR).?n total, peste 60?% din proiectele IST preselectate pentru 2021 sunt legate de punerea ?n aplicare a programelor de redresare ?i rezilien??, ?n timp ce 30?% se axeaz? pe Pactul verde ?i 44?% pe tranzi?ia?digital?.De asemenea, sprijinul acordat din IST ajut? statele membre s? abordeze ?n mod eficace provoc?rile identificate ?n?recomand?rile specifice fiec?rei???ri.Limitarea datoriei publice ?i a deficitului la nivelul de dinaintea crizei sanitare ar putea fi am?nat? p?n? ?n 2023 3 martie 2021, 11:30 de Afrodita Cicovschi Limitarea datoriei publice ?i a deficitului la nivelul de dinaintea crizei sanitare ar putea fi am?nat? p?n? ?n 2023 Comisia European? ar putea s? suspende, p?n? ?n 2023, limitele cu privire la cre?terea deficitului bugetar ?i plafonarea nivelul de ?ndatorare a statelor membre, ?n condi?iile ?n care carantina ?ndelungat? ?i progresul lent al campaniilor de vaccinare au afectat revenirea economic?. Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, citate de Bloomberg ?i Agerpres, executivul comunitar ar urma s? prezinte miercuri noii parametrii pe baza c?rora va decide, ?n luna mai, dac? va prelungi sau nu aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate ?i cre?tere. Uniunea European? a suspendat, ?n luna martie a anului trecut, aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate ?i cre?tere. Printre obliga?iile pe care statele membre UE nu mai trebuie s? le respecte ?n prezent se num?r? ?i faimoasa regul? care cere ca deficitul public s? nu dep??easc? 3% din Produsul Intern Brut precum ?i obliga?ia de a men?ine datoria public? sub pragul de 60% din PIB. O nou? prelungire ar fi un nou semnal c? economiile UE vor urma o abordare gradual? cu privire la eliminarea sprijinului extraordinar oferit de guverne, chiar dac? finan?ele publice s-au deteriorat ?n toate statele membre. Chiar dac? o decizie oficial? cu privire la ?nghe?area Pactului nu va fi luat? dec?t peste dou? luni, oficialii cita?i de Bloomberg sus?in c?, miercuri, Comisia European? ar urma s? anun?e c? datele disponibile sugereaz? c? regulile din Pactul de stabilitate ?i cre?tere nu ar trebui reintroduse p?n? ?n 2023. Pentru ca aceste reguli s? fie reintroduse ar fi nevoie ca economia UE s? revin? la nivelul la care era ?n 2019, iar acest scenariu pare pu?in probabil av?nd ?n vedere c? persist? restric?iile pe fondul apari?iei unor noi tulpini de virus ?i a progreselor lente ?n campaniile de vaccinare. Economia zonei euro s-a contractat cu 6,8% anul trecut iar cele mai recente prognoze ale Comisiei arat? spre o cre?tere de 3,8% ?n acest an, ?ns? aceste prognoze sunt condi?ionate de ?nceperea relax?rii m?surilor de izolare spre sf?r?itul celui de al doilea trimestru. Briefing - European Parliament involvement in scrutinising the Recovery and Resilience Facility - 02-03-2021 03-03-2021 12:00 AM CET This note provides a brief overview of Parliament involvement in scrutinising the Recovery and Resilience Facility (and the European Union Recovery Instrument). It is based on Regulation 2021/241 of 21 February, setting out the Recovery and Resilience Facility, and the relevant parts of the new Interinstitutional Agreement on budgetary matters established between the Parliament, the Council and the Commission. It does not cover nor discusses in detail other instruments or frameworks for scrutiny, namely those relating to the European Semester, EU budgetary procedures, written or oral questions or any discharge procedures. Source : ? European Union, 2021 - EP Europarlamentarul Dan Motreanu: Mecanismul European de ajustare la frontier? a emisiilor de dioxid de carbon, estimat s? intre ?n vigoare ?n 2023, Ramona Dasc?lu - 2 martie 2021 22:00 Mecanism European de ajustare la frontier? a emisiilor de dioxid de carbon! Europarlamentarul Dan Motreanu sus?ine c? un mecanism de ajustare la frontier? a emisiilor de dioxid de carbon, care cel mai probabil va taxa importurile realizate cu un grad ridicat de emisii ?n ??ri ter?e, este estimat s? ?ntre ?n vigoare din anul 2023. Acesta subliniaz? c? tranzi?ia c?tre o economie verde a Uniunii Europene p?n? ?n anul 2050 trebuie efectuat? treptat pentru a men?ine un echilibru ?ntre protec?ia mediului ?i protec?ia locurilor de munc? ?i a competitivit??ii industriilor UE.”Dezbatere pe tema viitorului Mecanism European de ajustare la frontier? a emisiilor de dioxid de carbon, la care am participat ast?zi ?n grupul de lucru al #PPE. Subliniez c? tranzi?ia c?tre o economie UE verde p?n? ?n anul 2050 trebuie efectuat? treptat, men?in?nd echilibrul dintre protec?ia mediului ?i protec?ia locurilor de munc? ?i asigur?nd totodat?, competitivitatea industriilor UE ?n raport cu cele externe, ?n special cu cele din China. Este responsabilitatea UE s? se asigure c? eforturile de reducere a emisiilor impuse ?ntreprinderilor europene nu le condamn? la o concuren?? neloial? din partea companiilor ce produc ?n ??ri mai pu?in ambi?ioase climatic dec?t UE, dar ale c?ror produse ajung pe pia?a noastr? intern?. Din acest motiv, avem nevoie de un Mecanism de ajustare la frontier? a emisiilor de dioxid de carbon, estimat s? ?ntre ?n vigoare din anul 2023, care cel mai probabil va taxa importurile realizate cu un grad ridicat de emisii ?n ??ri ter?e”, arat? europarlamentarul Dan Motreanu ?ntr-o postare pe pagina sa de Facebook.Potrivit europarlamentarului, ”obiectivele Mecanismului de ajustare la frontier? a emisiilor de dioxid de carbon sunt: s? contribuie la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor cu 55% p?n? ?n 2030 ?i atingerea neutralit??ii climatice p?n? ?n 2050; s?-i impulsioneze pe partenerii no?tri comerciali externi s?-?i asume obiective mai ambi?ioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser?; s? ?i protejeze pe produc?torii no?tri de o concuren?? poten?ial neloial? din partea produc?torilor din ??ri mai pu?in ambi?ioase climatic dec?t UE ?i de a evita denaturarea pie?ei interne; s? faciliteze relocarea activit??ilor industriale pe teritoriul european; s? contribuie la resursele proprii la bugetul UE, reduc?nd astfel contribu?ia Statelor Membre ?i s? contribuie de asemenea la rambursarea celor €750 miliarde ?mprumutate de Uniunea European? pentru Mecanismul de Redresare ?i Rezilien?a”.Dan Motreanu explic? ?i ?n ce sectoare se va aplica ?n prim? faz? acest mecanism de ajustare la frontier? a emisiilor de dioxid de carbon. ”Mecanismul se va aplica ?n prima faza importurilor a c?ror produc?ie se caracterizeaz? prin emisii de CO2 ridicate ?i care intr? sub inciden?a Pie?ei europene a carbonului (ETS), precum cele din sectorul energetic, sectorul produc?tor de ciment, o?el, aluminiu, sticl?, produse chimice ?i ?ngr???minte ?i sectorul rafin?rii petrolului. ?n UE, aceste sectoare primesc o serie de aloc?ri de certificate de emisii cu titlu gratuit ?n sistemul ETS cu scopul de a reduce riscul de relocare a emisiilor, respectiv a produc?iei, ?n afara UE”, arat? acesta.Acesta a mai precizat c? la nivelul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European se dore?te o abordare echilibrat? ?n privin?a elimin?rii de certificate de emisii cu titlu gratuit. ”Parte a Green Deal, Comisia European? a anun?at revizuirea Directivei ETS ?i se preconizeaz? o eliminare a certificatelor de emisii cu titlu gratuit. La nivelul Grupului PPE din Parlamentul European, sus?inem o abordare echilibrat? ?n ceea ce prive?te eliminarea de certificate de emisii cu titlu gratuit, bazat? pe studii de impact, pentru a asigura echilibrul dintre protec?ia mediului ?i protec?ia locurilor de munc? ?i pentru a garanta totodat?, continuitatea ?i competitivitatea industriilor UE”, a concluzionat europarlamentarul rom?n.Proiectul C.E. ”mEATquality”, de corelare a bun?st?rii animalelor cu diminuarea fraudelor alimentare, meatmilk , 3 martie 2021 Atingerea unor standarde mai ?nalte de bun?stare a animalelor are un cost pentru produc?tori. Dar aceste standarde duc la o carne de calitate mai bun?? Comisia European? dore?te s? afle acest lucru, dup? ce a acordat un grant de cercetare Orizont 2020 de milioane de euro proiectului mEATquality, condus de Hans Spoolder, de la Wageningen Livestock Research.Puiul ?i porculProiectul mEATquality, ?n valoare de de 6 milioane de euro, va investiga leg?turile dintre bun?starea animalelor ?i a normelor ?mbun?t??ite ?i carnea de porc ?i de pui, de calitate superioar?. Decizia cercet?torilor de a se concentra asupra acestor dou? tipuri de carne, mai degrab? dec?t de vit?, a fost deliberat?.Comisia European? a fost specific? ?n obiectivul s?u de a identifica ce elemente din medii extinse sunt considerate a ?mbun?t??i calitatea produselor, a explicat liderul proiectului Spoolder. Pentru a r?spunde la aceast? ?ntrebare, echipa sa dore?te s? ?creeze cel mai mare contrast”, ceea ce ?nseamn? s? se concentreze asupra ?animalelor p?strate foarte intensiv fa?? de animalele p?strate foarte intensiv”.?De aceea am ales porci ?i p?s?ri de curte, care sunt adesea ?inute ?n zone ?nchise foarte str?mte. Dar ?i ?n sisteme extinse, cum ar fi ?n agricultura ecologic?. ?n cazul bovinelor, av?nd ?n vedere c? oricum sunt de obicei afar? pe c?mp, ar fi mai dificil s? se dovedeasc? efectele ”, a declarat cercet?torul pentru FoodNavigator.MetodologieProiectul va aborda diferite aspecte ale sistemelor extinse. Cercet?torul a explicat c? exist? o multitudine de factori poten?ial relevan?i ?n acest stil de agricultur?.Un astfel de element este alimentarea. Dac? porcii sunt ?inu?i pe iarb?, mai degrab?, dec?t ?n ??cl?diri, ar putea avea acces la mai multe furaje dec?t omologii lor crescu?i intensiv. Genetica poate juca, de asemenea, un rol, a continuat Spoolder: ?Rase diferite sunt mai susceptibile de a fi p?strate ?n sistemele organice, dec?t ?n ??sistemele conven?ionale”.Un alt element ar putea fi disponibilitatea spa?iului. Ni s-a spus c? c?t de mult ??i mi?c? mu?chii muschii ar putea avea impact asupra gustului produsului final din carne.?Ne vom uita la fiecare dintre ace?ti factori individual ?i ?i vom compara ?ntre cei p?stra?i intens – prin care rasele de animale conven?ionale au spa?iu foarte limitat, consum? diete conven?ionale de soia ?i nu au ?mbog??ire ?n mediul ?nconjur?tor – ?i animalele de raza liber?”.Produc?ie intensiv? vs produc?ie extins?Zootehnia intensiv?, denumit? adesea ?zootehnia ?n fabric?”, se bazeaz? pe metode menite s? maximizeze produc?ia de carne. ?n aceste sisteme, animalele pot fi ?inute ?n cl?diri specializate pentru o mare parte din via?a lor. ?n cre?terea extensiv? a animalelor, reproducerea, gestionarea bolilor ?i dieta pot fi u?or controlate.Agrozootehnia extensiv?, pe de alt? parte, este de obicei administrat? ?n aer liber. Animalele sunt considerate, ?n mare m?sur?, ??n aer liber”, ceea ce ?nseamn? c? sunt libere s? se deplaseze dup? bunul plac, la ferme cu rate de stocare mai mici la hectar.Se vor face ?i compara?ii ?ntre diferite calit??i ale c?rnii. ??n afar? de efectuarea de sondaje ?n ferme pentru a vedea cum sunt ?inute animalele, ne vom consulta cu consumatorii ?i cu panouri de degustare a c?rnii – tot timpul folosind analiza datelor – pentru a vedea ce leg?turi exist? ?ntre modul ?n care sunt ?inute animalele ?i calitatea c?rnii lor.”Ce se a?teapt? Spoolder s? dezv?luie descoperirile sale? Anumite elemente ale agriculturii extensive sunt ?mai susceptibile” de a provoca un efect, a declarat el pentru aceast? publica?ie, cit?nd dieta ?i genetic?. Fie c? furnizarea animalelor cu mai mult spa?iu are ca rezultat un produs de calitate mai bun? este, de asemenea, o posibilitate, iar cercet?torul a spus c? ?sper? cu adev?rat s? o fac?”.?Vreau ca animalele s? aib? o via?? bun? ?i vreau ca ?i consumatorii s? ajung? s? aib? o bucat? bun? de carne pe farfurie. Ar fi ideal dac? am putea dovedi o leg?tur? individual? ?ntre cei doi, fermier ?i consumator. ”Combaterea fraudei alimentareDac? se dovede?te c? purceii ?i porcii crescu?i extensiv produc carne de calitate mai bun?, este important ca produsele care pretind c? sunt crescute ?n astfel de condi?ii s? poat? fi urm?rite de-a lungul lan?ului de aprovizionare.?Putem vedea scopul ?n acest sens”, a explicat Spoolder. ?Comisia European? dore?te s? se asigure c? frauda alimentar? este limitat? pe c?t posibil. Dac? exist? modalit??i prin care v? pute?i da seama uit?ndu-v? la carne, de unde provine, atunci ar dori s? ?tie ”.Comisia este interesat? ?n special de trasabilitate de-a lungul lan?ului extins de aprovizionare cu carne, de exemplu ?n produc?ia de carne ecologic?. ?Exist? mul?i bani de c??tigat ?n agricultura ecologic? ?i ?ntotdeauna c?nd sunt bani de c??tigat este tentant s? comit? fraude”, a spus conduc?torul proiectului.Prin urmare, ?n cadrul proiectului mEATquality, Spoolder ?i echipa sa vor aplica tehnologii precum analize de izotopi ?i analize ohmice, care pot oferi indicii cu privire la cantitatea de soare la care a fost expus un animal sau pe ce fel de sol a fost crescut.Cercet?torul a subliniat c? astfel de tehnologii nu sunt ale sale, dar sper? s? le foloseasc? pentru a stabili o leg?tur? direct? ?ntre elementele din carnea de porc ?i carnea de pui ?i de extensificare.Ob?inerea unor pre?uri mai mari la raftProiectul mEATquality se refer? la cel pu?in trei elemente ale Acordului verde european: combaterea fraudei alimentare, ?mbun?t??irea bun?st?rii animalelor ?i a bun?st?rii animalelor ?n contextul etichet?rii alimentelor.Etichetarea alimentelor este deosebit de relevant?, av?nd ?n vedere c? produsele asociate cu standarde mai ?nalte de bun?stare a animalelor ar trebui s? fie eligibile pentru o prim? de pre?. Etichetele alimentelor sunt o modalitate prin care acest lucru poate fi comunicat consumatorilor.?Aceasta face parte, de asemenea, din proiectul nostru”, a spus Spoolder. ?Lucr?m cu Carrefour, precum ?i cu oamenii de ?tiin?? sociali danezi ?i germani ?i panouri de consumatori, pentru a afla ce diferitele p?r?i interesate consider?? atractive ”?n actualele etichete ecologice ?i de bun?stare animal?.?Vrem s? ?tim ce li se pare interesant ?n ele ?i cum ar trebui s? comunic?m apoi alte aspecte ale extensific?rii, astfel ?nc?t s? se ob?in? efectiv o valoare ad?ugat?, astfel ?nc?t produc?torii s? poat? recupera costurile din v?nz?rile consumatorilor ?i din v?nz?rile cu am?nuntul.”Se a?teapt? ca proiectul de patru ani s? ?nceap? ?n luna august. Partenerii suplimentari ai proiectului includ Centrul de leg?tur? pentru industria de prelucrare a c?rnii din Uniunea European? (CLITRAVI), cresc?torul francez de p?s?ri Hubbard ?i produc?torul olandez de echipamente de procesare a c?rnii Marel.Un alt consens se clatin?: unitatea ??rilor UE ?mpotriva legii etichet?rii probioticelor , RO.aliment , March 3, 2021Ministrul Danemarcei pentru Alimenta?ie, Agricultur? ?i Pescuit ?i-a propus s? colaboreze cu Spania ?i alte ??ri ale UE ?n vederea modific?rii reglement?rilor UE pentru a permite utilizarea cuv?ntului ?probiotic” pe etichete.?ntr-o ?edin?? care a avut loc la sf?r?itul lunii ianuarie 2021, ministrul danez pentru alimenta?ie, agricultur? ?i pescuit, Rasmus Prehn, ?i-a exprimat inten?ia administra?iei sale de a depune eforturi pentru acceptarea cuv?ntului ?probiotic” pe etichetele produselor alimentare comercializate ?n ?ar?. Aceast? mi?care se aliniaz? astfel, deciziei Spaniei de a autoriza utilizarea termenului, anun?at? ?n aprilie 2020 , dup? ce autorit??ile ??rii au recunoscut c? lipsa de armonie ?ntre statele membre ale UE este incongruent? cu principiul recunoa?terii reciproce.Domnul Prehn a anun?at c? ministerul danez va lua leg?tura cu autorit??ile spaniole ?i ale altor ??ri ale UE ?n lunile urm?toare, urm?rind schimbarea reglement?rii la nivelul UE.?n timpul evenimentului virtual Probiota de la NutraIngredients, la ?nceputul acestei luni, Dr. Luis Gosalbez, director general al firmei spaniole de consultan?? ?i dezvoltare a afacerilor Sandwalk BioVentures , a dezv?luit rezultatele sondajului recent al companiei sale, care a constatat c? ?apte state membre ale UE (?i anume Spania, Italia, Grecia, Bulgaria, Polonia, Republica Ceh? ?i Malta) sunt prietenoase ?n ceea ce prive?te utilizarea termenului ?probiotic” pe etichetele alimentelor, ?n condi?ii diferite, ?ns?.Dac? Danemarca ??i schimb? pozi?ia, dr. Gosalbez spune c? acest lucru ar ?nsemna c? 30% dintre ??rile UE ar permite utilizarea termenului. El a declarat pentru NutraIngredients: ?Credem c? decizia Spaniei de a permite utilizarea termenului ?probiotic” ?n urm? cu mai pu?in de un an a oferit mai mult? vizibilitate unei probleme care a existat de mult timp – ?i poate fi declan?at, de asemenea, un mic efect de domino. ?Sus?inem ?n special inten?ia Danemarcei de a purta conversa?ii cu alte state membre ?i cu autorit??ile UE. Credem c? este necesar un dialog ?ntre toate p?r?ile interesate pentru a debloca situa?ia ?i a armoniza criteriile. Aceast? situa?ie ?n care pute?i g?si men?iunea ?probiotice” ?n unele UE ??ri, ?n timp ce nu o pute?i g?si ?n altele, nu face prea mult sens ?i nu protejeaz? ?n mod eficient ?i nu informeaz? consumatorii”, declara acesta. El subliniaz? c? dezvoltarea comer?ului electronic a contribuit probabil la aducerea ?n lumina reflectoarelor a lipsei de coeren?? a legisla?iei.?Se poate cump?ra legal un produs ?probiotic” de pe un site web cu sediul ?ntr-o ?ar? ?n care este permis termenul, ?n acela?i mod ?n care s-ar putea merge la o farmacie din ?ara respectiv? ?i doar s? iei cutia de pe raft ?i s? te ?ntorci acas?. (…)?E-commerce a schimbat regulile complet, ?i sus?inem ?n acest context adaptarea treptat? a prezentelor reglement?ri, mai degrab? dec?t men?inerea limit?rilor ?ntr-un mod care, dup? cum am spus, nu ajut? industriei, consumatorilor sau autorit??ilor.“George Paraskevakos, director executiv la IPA, subliniaz? c? Italia ?i Spania reprezint? aproape 45% din pia?a suplimentelor probiotice din statele membre UE. De?i Danemarca adaug? doar un 1% suplimentar acestei cifre, ?ara str?luce?te cu adev?rat ?n domeniul cercet?rii ?i inov?rii, unele ?companii foarte importante” efectu?nd cercet?ri de ultim? genera?ie.El este de acord cu faptul c? pia?a online ?n cre?tere a contribuit la aducerea legisla?iei UE sub reflector, cit?nd datele Lumina Intelligence care arat? c? 108 milioane de dolari de probiotice au fost cheltuite online de c?tre consumatorii din UE (cu excep?ia Marii Britanii) ?n 2019, iar pentru 80% din aceste v?nz?ri au fost ?nso?ite de men?iuni de s?n?tate pe ambalaj sau pe website.?Cu afluxul de informa?ii de ast?zi, consumatorii sunt mult mai informa?i ?i fac alegeri mai inteligent atunci c?nd vine vorba de probiotice ?i de beneficiile pe care le ofer?.”?Europa nu poate face abstrac?ie de nevoia de consum, care a devenit chiar mai important? ?n aceast? abordare din timpul pandemiei, ?n care accentul pe preven?ie a devenit foarte important.”?Consumatorii se adapteaz? – inclusiv ?n ceea ce prive?te dieta lor de zi cu zi, iar suplimentele alimentare vor contribui la consolidarea acestei tendin?e de ?mbun?t??ire a reac?iei sistemului imunitar – probioticele potrivindu-se cu siguran?? ?n acest tablou.?Supravegherea dintr-o perspectiv? de reglementare este o necesitate pentru orice autoritate; la urma urmei siguran?a consumatorilor este prioritar? pentru orice guvern, dar impunerea tipului de reglement?ri unei categorii cu o istorie foarte lung? de utilizare sigur? ?i cu un nivel at?t de sc?zut de risc nu face sens.”?Sper ca deciden?ii din UE s?-?i reconsidere pozi?ia lor pe m?sur? ce ?ncepem s? vedem o refocalizare a pozi?iilor statelor membre.“.....................................................GERMANIA ELVETIAConsumul de ciocolat? din Elve?ia, cel mai sc?zut din ultimii 40 de ani/ ?ara cantoanelor este cel mai mare consumator mondial , ? 2 Martie 2021 ? Ciocolata elve?ian? nu a sc?pat de ?ocul pandemiei, consumul acestui produs emblematic al ??rii cantoanelor cobor?nd anul trecut la cel mai sc?zut nivel din ultimii 40 de ani, arat? datele publicate de Asocia?ia produc?torilor elve?ieni de ciocolat? (Chocosuisse), informeaz? AFP. Conform acestor date, pentru prima dat? dup? 1982, consumul mediu de ciocolat? ?n Elve?ia a cobor?t ?n 2020 sub pragul de 10 kilograme pe cap de locuitor. Elve?ienii, primii consumatori mondiali de ciocolat?, au m?ncat anul trecut 9,9 kilograme de ciocolat? pe cap de locuitor, cu 6,9% mai pu?in dec?t cele 10,4 kilograme consumate ?n 2019, a precizat Chocosuisse.Pandemia Covid-19 a afectat ?i produc?ia de ciocolat? a Elve?iei, care a sc?zut cu 10% comparativ cu 2019, p?n? la 180.000 de tone. ?n consecin??, exporturile de ciocolat? (care sunt responsabile pentru 70% din cifra de afaceri a produc?torilor elve?ieni de ciocolat?) au sc?zut cu 11,5% p?n? la 126.000 de tone.Amploarea reculului consumului se explic?, ?n parte, ?i prin num?rul mai mic de turi?ti care au vizitat Elve?ia, ceea ce a afectat datele statistice anuale, a precizat pre?edintele Chocosuisse, Urs Furrer.Pentru a evalua consumul de ciocolat? pe cap de locuitor, volumul v?nz?rilor de ciocolat? ?n fiecare ?ar? este ?mp?r?it la num?rul locuitorilor, iar acest calcul tinde s? ?umfle” cifrele cu privire la Elve?ia, unde tabletele ?i pralinele de ciocolat? fac parte din suvenirurile pe care turi?tii le aduc cu ei ?n valize la ?ntoarcerea din ?ara cantoanelor.?Nu putem contabiliza exact consumul pe locuitor (f?r? a-i include pe turi?ti) pentru c? la un punct de comercializare v?nz?torul nu ?tie dac? o persoan? care a cump?rat ciocolat? locuie?te ?n ?ar? sau dac? acea persoan? este sau nu un turist”, a spus Urs Furrer.La fel ca ?i ?n alte ??ri, consumul de ciocolat? ?n Elve?ia a sc?zut odat? cu criza sanitar?, ca urmare a modific?rii obiceiurilor de consum, ?ntre telemunc? ?i restric?iile sanitare.?Consumul a sc?zut de asemenea ?n locurile unde exist? foarte mult trafic, precum g?ri sau centru ora?elor”, a spus Urs Furrer. ?n plus, pe fondul distan??rii sociale, s-au redus ocaziile pentru reuniuni de familie astfel c? ?v?nz?rile de praline sub form? de cadouri au sc?zut ?i ele”, a ad?ugat Urs Furrer.Separat, firma Lindt & Sprüngli, unul dintre cei mai renumi?i produc?tori elve?ieni de ciocolat?, a publicat mar?i rezultatele pe anul 2020 care arat? o sc?dere de 10,9% a cifrei de afaceri p?n? la 4,02 miliarde de franci (3,63 miliarde de euro). SANATATE si GASTRONOMIEVrei s? afli ce ?nseamn? o diet? prietenoas? cu intestinul, sau care sunt compu?ii antiinflmatori prezen?i ?n alimente?, By RO.aliment , March 3, 2021Cea de-a treia edi?ie a Maratonului de Nutri?ie, Nutrien?i, S?n?tate (NNS) se va desf??ura online ?n perioada 24 – 25 martie 2021, pe platforma ZOOM. 20 invita?i | 16 teme importante | 12 de ore de informa?ii noiVorbind pe ?n?elesul tuturor, dar prezent?nd cele mai noi informa?ii despre nutri?ie, nutrien?i ?i s?n?tate, evenimentul ??i propune s? construiasc? noi rela?ii interprofesionale, s? le consolideze pe cele existente ?i s? fac? ?nc? un pas ?n educarea consumatorilor.?Hrana s? v? fie medicament, nu medicamentul hran?! – Hipocrate”Participa ?i tu la NNS 2021 dac? vrei s? afli r?spunsul la ?ntrebari precum:Cum a evoluat Piramida Alimenta?iei Carpato-Danubiene?Care este rolul tehnologiei ?n revolu?ia nutri?iei?Cum putem ?mb?tr?ni s?n?tos?Test?rile nutrigenetice pot contribui la reducerea sau preven?ia apari?iei unor afec?iuni?Cum ar trebui s? arate o diet? personalizat??Ce ?nseamna Health Coach?Care este specialistul la care pot apela cu ?ncredere pentru o diet? adecvat? nevoilor specifice corpului meu?Care sunt compu?ii antiinflmatori prezen?i ?n alimente?Vreau s? m? ?nscriuTEMATICA ?I VORBITORII CONFIRMA?I LA ACEST? DAT?ZIUA 1 | 24 martie – Tehnologie, alimenta?ie, s?n?tate – Solu?ii nutri?ionale pentru o via?? ?n permanent? schimbare?MODERATORI: Liviu PANTA & Gabriela MOHANSamanta Maci, Senior Technical Manager EMEA, Kemin Human Nutrition and Health?–?BetaVia? Complete – Innovative algae-sourced ingredient for immune supportDr. Amedeo GRIGOREAN?–?Nutri?ia oncologic? pas cu pasHealth Coach – Antrenorul t?u de s?n?tateDaniel SIMEANU USAMV Iasi?–?NUTRISCORE (titlu ?n lucru)Prof. Dr. Nicolae H?NCU?–?Piramida Alimenta?iei Carpato-Danubiene & Iaurtul ?n alimenta?ia zilnic? – nout??iConf. Razvan Radu RUSU USAMV Iasi?–?Procesarea alimentelor ?i reducerea alergiilor/intoleran?elor alimentare la consumatoriprezentare rezervat? IBA BucurestiZIUA 2 | 25 martie –?Provocarea momentului > COVID-19 – cum s? m?nc?m s?n?tos pentru a sus?ine sistemul imunitar!MODERATORI: Cristian POPA & Gabriela BERECHETProf. Dr. Rodica SEGAL?–?Compu?ii antiinflamatorii prezenti ?n alimenteProf. Decan Gabriela BAHRIM?–?Concepte emergente noi pentru func?ionalizarea alimentelor prin tranzi?ia de la probiotice la metabolice ca strategie de promovare a s?n?t??iiProf. Univ. Prorector Dan VODNAR?–?Pshihobiotice ?n contextul COVID 19Dr. Ing. Prorector Carmen Chifiriuc?–?Despre imunitatea antiviral?Dr. Dumitru MILITARU ASAS?–?Ivermectina, un medicament controversatConsultant nutri?ie personalizat? ?i nutrigenetic?, tehnician nutri?ionist Codruta Gabriela Nedelea?–?Rezultatele test?rii nutrigenetice ?i influen?a factorilor epigenetici (nutri?ie, stres, somn) asupra expresiei genelorReprezentant IDSA?–?Real time PCR > Adev?ruri din spatele laboratorului de biologie molecular?CUI NE ADRES?M?Consumatorilor ?n general! Speciali?tilor din industria alimentar? sau a suplimentelor datorit? specificului temelor abordate – departamentelor de R&D, marketing, cadrelor universitare, studen?ilor, nutri?ioni?tilor, biochimi?tilor, cercet?torilor etc.Studen?ii pot participa gratuit ?i vor primi diplome de participare.Vreau s? m? ?nscriuMaratonul de Nutri?ie, Nutrien?i ?i S?n?tate a fost organizat, pentru prima oar?, ?n 2019 de Asocia?ia NNS – Nutri?ie Nutrien?i S?n?tate ?mpreun? cu agen?ia RO.aliment.PARTENERI-SUSTINATORI De ce are sticla de vin capacitatea de 750 de mililitri. Rolul britanicilor ?n stabilirea acestei reguli 3 martie 2021, 06:25 de Dorin ?imonea Vinul este ?mbuteliat ?i p?strat ?n sticle de 750 ml Sticlele de vin sunt de obicei de 750 ml (75cl) ?i nu de un litru (1.000 ml). Specifica?ia sticlelor are o istorie proprie ?i interesant?. Capacitatea unei sticle de vin s-a normalizat ?n secolul al XIX-lea ?i au ap?rut cele mai nebune?ti explica?ii ale acestui fapt, care deseori corespundeau acestor ipoteze: - Capacitatea pulmonar? a unui pahar; - Consumul mediu ?ntr-o mas?; - Cea mai bun? capacitate de stocare a vinului; - Transport u?or ?n realitate, este pur ?i simplu o organiza?ie practic?, cu o baz? istoric?: la vremea respectiv?, principalii clien?i ai produc?torilor de vin francezi erau britanicii. Unitatea de volum pentru britanici era ?galonul imperial” echivalent cu 4.54609 litri. Pentru a simplifica conturile de conversie, ace?tia au transportat vinul de Bordeaux ?n butoaie de 225 litri, adic? exact 50 de galoane, ceea ce corespunde la 300 de sticle de 750 ml (75 centilitri). Deoarece calculul a fost mai u?or au adoptat un butoi = 50 galoane = 300 sticle. ?n acest fel, un galon corespundea unei cantit??i de ?ase sticle. Din acest motiv ?i ast?zi cutiile de vin au adesea ?ase sau 12 sticle. De?i m?rimea standard ?nseamn? 750 ml, unele sticle pot avea capacit??i inferioare sau superioare. Indiferent de regiunea viticol? de provenien??, de tipologie ?i cram?, primeaz? prima variant?. Alte versiuni, fiecare cu denumirea proprie: 0,1875 l – Piccolo (1/4 dintr-o sticla standard); 0,250 l – Chopine (unitate de masura a volumului traditionala franceza); 0,375 l – Demi (o jumatate din volumul standard); 1,5 l – Magnum (incorporeaza capacitatea a 2 sticle standard); 3 l – Jeroboam (dubla Magnum sau 4 sticle a cate 750 ml); 4,5 l – Rehoboam (echivalentul a 6 sticle conventionale); 6 l – Mathusalem (include continutul a 6 versiuni standard); 9 l – Mordechai / Salmanazar (12 sticle); 12 l – Balthazar (16 sticle); 15 l – Nabuchodonosor (20 sticle); 18 l – Melchior (24 sticle); 27 l – Primat (36 sticle); 30 l – Melchizedec (40 sticle). Dopul de plut?, foarte important ?n p?strarea vinului, a ap?rut undeva ?n zona mediteraneean?, pentru a sigila ?n mod ermetic sticlele, care p?n? atunci aveau numeroase alte forme de etan?eizare, nici una a?a de eficient?. Pluta este un material natural unic, ob?inut din scoar?a stejarului de plut?, ?i rezist? un num?r impresionant de ani. Dup? ce Imperiul Roman a disp?rut, ?i folosirea plutei s-a pierdut timp de secole ?ntregi, englezii fiind cei care au redescoperit pluta, ?n secolul al XVII-lea, mai ales pentru sticlele de ?ampanie. Chiar dac? acum exist? ?i alte mijloace de a astupa cu eficacitate sticlele, dopurile de plut? au r?mas cele mai importante. Principalii produc?tori de plut? la nivel mondial sunt: Portugalia – 160.000 de tone de plut? (52,5% din produc?ia mondial?), Spania – 75.000 de tone (29,5%), Maroc (3,7%), Italia (3,6%), Algeria (3,3%), Tunisia (2,5%) ?i Fran?a (1,1%). DOSARDe M?r?i?or, un primar din Timi? a f?cut cadou femeilor plicuri cu semin?e de flori 03/03/2021 Cadou original al primarului din S?nnicolau Mare pentru femeile din ora? cu ocazia M?r?i?orului. ?n loc de ghiocei sau alte buchete de flori, D?nu? Groza, primarul ora?ului S?nnicolau Mare, le ofer? femeilor un plic cu semin?e de flori, direct ?n cutia po?tal?, scrie tion.ro.Primarul spune c? a g?sit ?o solu?ie ecologic?” ?n locul tradi?ionalelor flori.??Ne-am adaptat la condi?iile pandemice ?i suntem bucuro?i c? am g?sit o solu?ie ecologic? care ?ncurajeaz? familiile s? ??i ?ndrepte aten?ia asupra unei activit??i at?t de pl?cute cum este s?direa ?i ?ngrijirea unei plante. Comunitatea noastr? este adepta vorbei – f? rai din ce ai, suntem afecta?i c? nu putem s? ne reunim ?n jurul momentelor tradi?ionale pentru ora? dar ne adapt?m ?i mergem mai departe”, a spus D?nu? Groza, primarul ora?ului S?nnicolau Mare.Cadoul vine direct ?n cutia po?tal? ?i con?ine o felicitare, un m?r?i?or ?i un plic cu semin?e de flori. * * *Care este povestea lui POT, unul dintre cele mai frumoase restaurante din Bucure?ti: Fiecare dintre noi poate s? v? spun? exact de unde am luat fiecare pies? de mobilier, fiecare furculi??, fiecare obiect , 03 mar 2021, Roxana Petrescu POT ar putea fi foarte bine numele unui erou de poveste, un fel de cavaler al acestor vremuri, m?nat de o for?? natural? de a merge mai departe, indiferent de c??i balauri ?nt?lne?te ?n drum. Deocamdat? ?ns?, POT este unul dintre cele mai noi locuri deschise ?n Bucure?ti. ?i pentru c? a reu?it s? aduc? la interior natura care ne lipse?te at?t de mult, intr? ?ntr-o categorie aparte a ?personajelor“ bune de azi.Deschis la finalul anului trecut ?n zona Floreasca, una dintre cele mai efervescente din Bucure?ti, POT Stories reconfigureaz? un spa?iu industrial ?ntr-un fel de restaurant-jungl?, accentul fiind pus pe materiale c?t mai apropiate de natur? ?i pe un consum redus de resurse.Proiectul devine astfel o inser?ie de natur? ?ntr-un peisaj urban aproape sufoca(n)t.?Suntem patru parteneri. Doi dintre ei sunt silent partners, ceilal?i doi sunt Vlad Duca, avocat de profesie, ?i cu mine, care ?ndeplinesc ?i rolul de managing partner, pentru c? au contat cei 18 ani de experien?? ?n pia?a HoReCa pe care ?i am“, spune Alexandru Popescu, cel care completeaz? ?careul“ din spatele POT Stories.Proiectul a ?nceput ?n noiembrie 2019, fiind finalizat ?n toamna anului trecut, cu o ?nt?rziere impus? de contextul excep?ional care ne-a luat pe to?i pe nepreg?tite. ?Probabil c?, f?r? pandemie, am fi reu?it s? deschidem mai devreme, la ?nceputul verii, dar au fost cele aproape trei luni de izolare ?n care am oprit lucr?rile. Am folosit ?ns? acest timp pentru a face diverse analize privind viitorul industriei noastre, am ?ncercat s? ne imagin?m cum va ar?ta HoReCa postpandemie ?i ne-am str?duit s? g?sim solu?ii de adaptare a businessului la vremurile pe care le tr?im. Nu putem s? ne l?ud?m c? avem toate r?spunsurile, dar ?tim c? noi, oamenii, iubim socializarea ?i dorim s? experiment?m. POT ??i ofer? toate aceste lucruri.“Nevoia de aer proasp?t ?n peisajul HoReCa se sim?ea oricum, a?adar, cu sau f?r? pandemie, ideea din spatele POT Stories avea s? prind? r?d?cini, acum poate mai puternice ca niciodat?.??n zona de design, echipa de arhitec?i - Elena Viziteu ?i Andrei Gu?u - a colaborat cu mine ?i cu partenerii mei, astfel ?nc?t POT s? fie mai mult dec?t un proiect de design, s? devin? un proiect de suflet. Am petrecut multe ore pe ?antier ?i cred c? altfel rezultatul final nu ar fi fost acela?i. Am vrut, ?nc? de la ?nceput s? stabilim un nou standard ?n industria HoReCa ?i am reu?it, zicem noi.“Alexandru Popescu spune c? POT Stories reconsider? conectarea oamenilor cu mediul natural, ?n?eles aici ca organic/viu. ?Structura de baz? a locului, de sorginte industrial? a fost reutilizat? adaptativ cu tehnologii asociate bio designului.“ Toate materialele ?i tehnicile folosite utilizeaz? minimul de energie ?i resurse.?Vorbim, astfel, de o ?es?tur? organic?, dar func?ional?, care ?mbrac? spa?iul ?i ?ncurajeaz? sistemul senzorial prin texturi virgine: tencuial? finisat? natural, lemn, piatr?, metal, l?n?, funie ?mpletit?, ceramic?.“Mai departe, suprafa?a vitrat? ampl? permite ca lumina natural? s? fie dinamic?, oferind transparen?? spa?iului at?t din interior, c?t ?i din exterior.?Se conserv?, astfel, ?es?tura cl?dirilor vecine, dar ?ntr-un mediu intim, printr-o configura?ie de centre, cu distinctivitate vizibil?, dar care se poten?eaz? reciproc. Spa?iul devine un sistem viu, care te ad?poste?te.“?n realizarea POT Stories s-au folosit multe materiale naturale - tencuieli antibacteriene - certificate Bio, lemn reciclat, piatr? natural?, h?rtie reciclat?, sfoar? din iut? -, mult? munc? fiind realizat? de me?te?ugari ?i arti?ti, ?i mult handcraft.????????????Ca s? ofer ?i un detaliu amuzant: la un moment dat am epuizat tot stocul de sfoar? din iut? existent ?n Bucure?ti.“Rezultatul este un loc care-?i ad?poste?te oaspe?ii ?i le expune o colec?ie de pove?ti printr-o colec?ie de obiecte atent curatoriat?.?Fiecare dintre noi poate s? v? spun? exact de unde am luat fiecare pies? de mobilier, fiecare furculi??, fiecare pahar, fiecare obiect pe care ?l po?i vedea ?n jur.“M?ncarea respect? acelea?i principii organice, iar lista de vinuri este simpl?. Orice complica?ie chiar nu ??i are rostul ?n aceste vremuri oricum complicate.?POT este un amestec de experien?e - m?ncare simpl? ?i onest? ob?inut? din cele mai bune ingrediente proaspete ?i cu o gam? larg? de vinuri atent selec?ionate, o atmosfer? relaxat?, cald? ?i autentic?.“Meniul este nomad, construit ?n jurul experien?elor pe care le-au tr?it fondatorii POT c?l?torind ?n jurul lumii. Practic, experien?a culinar? duce mai departe ni?te pove?ti personale.?La fel ca set-up-ul, meniul ?nseamn? o nou? experien??, ?n care combina?ia m?ncare-vin cap?t? un nou sens, ?n care ie?itul ?n ora? ?nseamn? mai mult dec?t s? stai la o mas?, ?n care ingredientele naturale, aromele ?i plantele folosite dezv?luie fiec?rui client ?n parte arta de a ?monta? un preparat ?ntr-un POT (vas, bol, ?n englez? - n. red.).“ ?i indiferent de c?t de complicat? este via?a acum, Alexandru Popescu spune c? lucrurile trebuie s? mearg? mai departe dintr-un motiv c?t se poate de simplu: nevoia de socializare este poate cea mai important? tr?s?tur? a noastr?.?Sigur, acum socializ?m ?n cerc restr?ns ?i experiment?m m?ncatul pe teras?, ?n aer liber, dar sunt convins c?, ?ncet-?ncet, o s? reintr?m ?n normal. Abia atunci POT ??i va atinge adev?ratul poten?ial! Abia a?tept!“Cu acest lucru ?n minte, fondatorii POT spun c? deja lucreaz? la un nou proiect. ?Avem planuri mari pentru viitor, cu toate c?, ?n acest moment, situa?ia ?n industria noastr? este at?t de dificil?. Noi ?ns? credem ?n proiect, a?a c? tocmai am ?ncheiat un contract de ?nchiriere pentru deschiderea unui nou restaurant ?n cadrul proiectului Sector 0, dezvoltat de Forte Partners.“Sector 0 este o ini?iativ? a Forte Partners, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de pe pia?a local?, pe segmentul office premium care const? ?n dezvoltarea de cl?diri de birouri destinate comunit??ilor creative, at?t companiilor, c?t ?i celor care lucreaz? pe cont propriu.Sector 0 va demarca o zon? de cl?diri perfect integrate ?n stilul arhitectural ?nconjur?tor (art deco), ?n vecin?tatea cl?dirii reprezentative a Palatului Telefoanelor, de pe Calea Victoriei.??Povestea noastr? ?nseamn? mai mult dec?t m?ncare sau vin, mai mult dec?t un going out, mai mult dec?t un restaurant - este vorba, ?n primul r?nd, despre oameni care fac lucruri excep?ionale, despre obiecte cu poveste, sustenabilitate ?i comunitate. Credem c? via?a este compus? din suma experien?elor pe care le tr?im ?i vrem s? le oferim clien?ilor no?tri, una pe care s? o ?in? minte.“ * * *Vinul de azi: Talo Primitivo di Manduria 2019 - 94 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 San Marzano – Puglia din Italia este o regiune viticol? cu tradi?ie. Acolo, fiecare produc?tor de vin are grij? de vi?ele de vie ca ?i cum ar fi gr?dini, iar fiecare familie are o poveste cu totul ?i cu totul special?. Recomandarea noastr? de ast?zi - Talò Primitivo di Manduria 2019, vine tocmai din acest loc special, fiind un vin intens, ro?u-rubiniu cu accente violete, foarte promi??tor c? arome. Buchetul aminte?te de cire?e bine coapte, prune ?i ceva note de cacao ?i vanilie. Gustul are ?i el o structur? remarcabil?, cu tanini delica?i ?i tente dulcege pe finalul persistent. Se recomand? degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de m?nc?ruri consistente, cum ar fi preparate cu miel, v?nat, paste cu diverse sosuri sau br?nzeturi . Pele?ii – o alternativ? ecologic? la ?nc?lzirea cu lemne, 3 martie 2021, ?n 2025, pia?a mondial? de pele?i este estimat? la valoarea de peste 23 de miliarde de dolari.?n ultimii trei ani, cererea de pele?i din Rom?nia s-a dublat.Liderul de pia?? ?n produc?ia ?i distribuirea de pele?i ?n Rom?nia este HS Timber Productions, cu o cot? de 44%.?n Europa ?i America de Nord, pele?ii din lemn au devenit o surs? de energie regenerabil? viabil? ?i promi??toare pentru a ?nlocui c?rbunele, conform raportului “Global Wood Pellet Market – Forecasts from 2020 to 2025“, publicat ?n noiembrie 2020. Pia?a de desfacere pentru acest produs a cunoscut o dezvoltare spectaculoas? ?n ultimii ani, cu o cerere ?n cre?tere din partea industriilor, dar ?i a gospod?riilor pentru sistemele de ?nc?lzire ale locuin?elor, potrivit unui comunicat. Conform aceluia?i raport, pia?a mondial? de pele?i avea o valoare de? peste 10 miliarde de dolari ?n 2019 ?i cre?terea preconizat? este de 14,47% pe an. Astfel, ?n 2025, pia?a va atinge o valoare de peste 23 de miliarde de dolari.Pele?ii sunt produ?i din rumegu? ?i alte resturi de material lemnos. Europa este cel mai mare consumator de pele?i din lemn. Folosirea pele?ilor drept combustibil ?n industrie ?i ?n gospod?rii reduce emisiile de carbon, prin compara?ie cu folosirea combustibililor fosili ?i a lemnului de foc.?n Rom?nia, jum?tate dintre gospod?rii folosesc lemnul drept combustibil, iar ?n mediul rural, se ajunge la un procent de circa 85%. Aceast? resurs? s-a scumpit cu peste 50% ?n ultimii ani. O alternativ? ecologic? la folosirea lemnului pentru ?nc?lzire sunt pele?ii, ?n special cei ob?inu?i din rumegu?.Cererea de pele?i pe pia?a autohton? s-a dublat ?n ultimii trei ani. Liderul de pia?? ?n Rom?nia ?n produc?ia ?i distribuirea de pele?i este HS Timber Productions. Toate fabricile HS Timber Group au ?n componen?? facilit??i de produc?ie pele?i, unde se folosesc ?resturi de lemn” precum toc?tur?, rumegu? ?i tala? pentru a produce ?combustibil verde”. Compania distribuie pele?ii nu doar ?n Rom?nia, unde de?ine o cot? de pia?? de 44%, ci ?i ?n Italia, Grecia ?i Austria.“Pele?ii de calitate produc o cantitate mai mic? de funingine ?i u?ureaz? ?ntre?inerea sistemelor de ?nc?lzire. Procesul de produc?ie al pele?ilor HS Timber Group este certificat EN PLUS A1 ?i DIN Plus, ceea ce garanteaz? o valoare calorific? ridicat? ?i un con?inut sc?zut de cenu??. Monitorizarea calit??ii este asigurat? de c?tre entit??i externe. Unul dintre obiectivele companiei este utilizarea durabil? a lemnului ca resurs? ecologic? ?i, de aceea, fiecare bu?tean este prelucrat ?n propor?ie de 100%. ?n linie cu atingerea aceluia?i obiectiv sunt ?i m?surile stricte de securitate aplicate lan?ului de aprovizionare cu lemn, pentru a asigura sustenabilitatea tuturor livr?rilor noastre“, explic? Dan B?nacu, Director General al HS Timber Productions ?n Rom?nia. * * *Protejeaz? frunza stindard ?i spicul cu cel mai nou triazol de la BASF. Protec?ie maxim? ?mpotriva bolilor foliare ?i ale spicului!Roxana Dobre - 3 martie 2021 De la an la an, presiunea bolilor la cereale se intensific?. Pe de o parte, condi?iile meteo devin tot mai imprevizibile, iar pe de alt? parte, restric?iile se ?nmul?esc. P?n? ?n 2023, peste 80% din fungicidele pentru cereale din Rom?nia vor fi fost retrase.?n aceste condi?ii, BASF lanseaz? un fungicid revolu?ionar, bazat pe noua substan?? activ? Revysol?. Denumit Revycare?, fungicidul proasp?t lansat le ofer? protec?ie maxim? frunzei standard ?i spicului ?i trebuie aplicat ca al doilea tratament.Performan?ele se datoreaz? combina?iei de substan?e active:#1 Revysol? (mefentrifluconazol), primul izopropanol-azol descoperit care controleaz? un spectru larg de boli foliare ?i ale spicului;#2 Piraclostrobin, considerat? cea mai bun? substan?? activ? din grupa chimic? a strobilurinelor.Pe l?ng? efectul preventiv, Revycare? ofer? ?i un efect curativ de excep?ie. Fa?? de fungicidele care con?in triazoli conven?ionali, acesta ader? de 100 de ori mai puternic la agen?ii patogeni ?int?. Astfel, are o eficacitate mult mai bun? ?mpotriva bolilor care au c?p?tat rezisten?? de-a lungul anilor, dar ?i ?mpotriva bolilor care apar uzual ?n fiecare an.Efectului curativ de excep?ie mai vine cu un beneficiu: Revycare? combate bolile chiar ?i atunci c?nd acestea sunt instalate. Noul fungicid poate fi folosit pentru protec?ia tuturor cerealelor: gr?u, orz, ov?z, secar?, triticale, reu?ind s? ofere acelea?i beneficii: Performan?e revolu?ionare datorit? combina?iei de substan?e active Control revolu?ionar al bolilor datorit? efectului curativ de excep?ie Flexibilitate revolu?ionar? ?n aplicare pentru un management simplu al fermei Efecte fiziologice AgCelence?Folose?te fungicidul Revycare? ca al doilea tratament la cereale ?i beneficiaz? de protec?ia maxim? oferit? de noul triazol Revysol? ?mpotriva bolilor foliare ?i ale spicului! * * *APIA: Informa?ii importante pentru a beneficia de pl??ile directe ?n campania 2021, HYPERLINK "" martie 3, 2021 , agrimanet Informa?ii importante pentru a beneficia de pl??ile directe ?n campania 2021. Ce documente trebuie s? depun la APIA pentru a obtine sprijin financiar ?n cadrul schemei de plat? unic? – Campania 2021?Documentele necesare care trebuie depuse la APIA sunt:copie de pe cartea de identitate / buletinul de identitate / pa?aport / certificatul de ?nregistrare la oficiul registrului comer?ului / certificatul de ?nregistrare fiscal?, dup? caz, iar ?n cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate / buletin de identitate/pa?aport/;dovada de?inerii unui cont bancar activ;procura notarial?, ?n cazul ?n care fermierul persoan? fizic? ?mputernice?te o persoan? pentru depunerea cererii unice de plat? ?n numele s?u sau pentru a-l reprezenta ?n rela?ia cu APIA;dovada fermierului activ;documente specifice, diferen?iate ?n func?ie de tipul sprijinului solicitat;documentele care fac dovada c? terenul eligibil declarat este la dispozi?ia fermierului;documentele privind de?inerea animalelor.Este foarte important de precizat c? ?n func?ie de tipul sprijinului solicitat/forma de organizare a fermierului sunt necesare o serie de documente care se depun odat? cu cererea unic? de plat?, sau ulterior la termenele prev?zute de legisla?ia ?n vigoare.Este important:S? declari corect toate suprafe?ele ?i culturile ?i/sau efectivele de animale.S? identifici ?i s? delimitezi corect fiecare parcel? agricol? utilizat?.S? prezin?i la depunerea cererii unice de plat? sau a modific?rilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc c? terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se afl? la dispozi?ia ta.S? ?ndepline?ti condi?iile de eligibilitate specifice fiec?rei scheme de plat? solicitat?.S? prezin?i pentru clarific?ri la APIA documentele solicitate, dac? ?i se solicit? acest lucru.S? comunici ?n termen de 15 zile calendaristice, ?n scris, la APIA orice modificare a datelor declarate ?n cererea unic? de plat? ?i ?n documentele doveditoare survenit? ?n perioada cuprins? ?ntre data depunerii cererii ?i data acord?rii pl??ii.S? respec?i normele de ecocondi?ionalitate (GAEC ?i SMR) pe toat? suprafa?a agricol? a fermei. Nerespectarea uneia dintre aceste norme atrage dup? sine reducerea pl??ilor, ?n func?ie de gravitatea, amploarea, persisten?a ?i caracterul repetat al nerespect?rii acestora, cu excep?ia ANT sector vegetal ?i zootehnic, precum ?i a schemei simplificate pentru micii fermieri.S? permi?i efectuarea controalelor, de c?tre APIA sau de c?tre alte organisme abilitate ?n acest sens. ?n caz contrar, po?i fi exclus de la plat?.revista APIAGRICULTURA * * *La semanat cu drona! Agrostandard | 3 March, 2021 | De ceva vreme, dronele au inceput sa fie folosite si pe post de semanatoare. Este cazul culturilor de acoperire, adica cele semanate pe terenurile unde exista deja o cultura de baza. Specialistii recomanda ca semanatul sa se faca cu 2-3 zile inainte de recoltatul cerealelor sau chiar cu 2- 3 saptamani inainte. Culturile de acoperire sunt deosebit de importante pentru pastrarea sanatatii solului (pasteaza umiditatea, preia excesul de azot din sol etc.). Drona poate transporta peste 10 kilograme de seminte, care sunt eliberate pe teren cu o rata reglabila. Dar mai bine va convingeti singuri. * * *Primul seminar ONLINE interna?ional pentru biostimulantul AMALGEROL ESSENCE , 3 martie 2021, Diana VasilescuEchipa AMALGEROL ESSENCE organizeaz? primul seminar online interna?ional, axat pe biostimulantul ?i ac?iunii sale asupra plantelor cultivate.??n seminar sunt incuse materiale video interesante, fotografii ?i recomand?ri pentru utilizarea produsului AMALGEROL ESSENCE pentru diferitele culturi agricole ?i ?n diferitele situa?ii. Programul manifest?rii cuprinde urm?toarele subiecte principale:?Rezultate ob?inute ?n urma ?ncerc?rilor realizate la Institutul de resurse vegetale genetice din ora?ul Sadova la culturile gr?u, floarea soarelui ?i porumb dup? utilizarea biostimulantul AMALGEROL ESSENCE.?AMALGEROL ESSENCE re?nvie floarea soarelui dup? utilizarea erbicidului nepotrivit.AMALGEROL ESSENCE accelereaz? ac?iunea erbicidelor la tratarea porumbului.??Tratarea lavandei cu AMALGEROL ESSENCE ?i rezultatele uimitoare cu r?saduri ?i plante neprinse.AMALGEROL ESSENCE face fa?? cu densitatea solului ?i amelioreaz? structura sa.? Experien?? ?n dou? masive de vi?? de vie – tratat ?i netratat.???Modul ?n care AMALGEROL ESSENCE a re?nviat un masiv de vi?? de vie din soiul de struguri folosit la producerea vinului Merlot din regiunea Pomorie, care a fost tratat cu? glifosat ?n locul ?ngr???mintelor foliare ?Timp pentru ?ntreb?ri ?i r?spunsuri.?Beneficia?i de confortul acas? sau la birou ?i afla?i de ce AMALGEROL ESSENCE este un produs din viitor, ?ntre subiectele intervine ?cumbata cu glumele sale de neuitat. A?i putea reg?si video-ul cu Primul seminar online interna?ional pentru AMALGEROL ESSENCE la link-urile mai jos:?? aceste vremuri dificile, fiecare fermier se confrunt? cu provocarea de a cre?te randamentul ?i calitatea produselor sale, men?in?nd ?n acela?i timp fertilitatea solului. R?spunsul este unul singur – utilizarea biostimulantului cu componen?a unic? AMALGEROL ESSENCE, care ??i produce efectele simultan la nivelul solului, r?d?cinilor ?i plantelor.???n cursul anului trecut AMALGEROL ESSENCE a demonstrat rezultate foarte bune? prin cre?terea cantit??ii ?i ameliorarea calit??ii randamentului de floarea soarelui ?i porumbului. Bazat pe mul?i ani de experimente efectuate ?n institute bulgare ?i experien?a fermierilor care s-au ?ncredin?at produsului AMALGEROL ESSENCE, se observ?? cre?terea con?inutului de ulei la floarea soarelui ?i a acidului oleic la hibrizii de floarea-soarelui cu con?inut ridicat de acid oleic. AMALGEROL ESSENCE prezint? rezultate excelente ?i la porumb, cu una sau dou? aplic?ri, ?n func?ie de tehnologia produc?torului agricol. ?n timpul secetei de prim?var? tratarea cu ? AMALGEROL ESSENCE permite porumbului a face fa?? stresului ?i a dep??i seceta cu daune minime datorita substan?elor antioxidante con?inute ?n produs. A doua tratare permite porumbului a suporta mai bine seceta din iulie ?i august, ?nregistr?nd randamente mai mari cu 15-20%. Doza aplic?rii este de 2 l/ha.Ac?iunea biostimulatonlui a fost dovedit? ?n mod incontestabil la tratarea culturii de floarea soarelui cu un erbicid nepotrivit ?n zona ora?ului Svilengrad. Un fermier din aceast? zon? s-a bazat chiar pe tehnologia Clearfield pentru hibrizi de floarea-soarelui toleran?i. Din cauza acestei gre?eli suprafa?a de 30 ha este tratat? cu erbicid pe baza de Tribenuron-metil – substan?a activ?, utilizat pentru hibrizi de floarea-soarelui toleran?i Express. Daunele sunt puternic exprimate, dar fermierul s-a bazat pe aplicarea dubl? a produsului AMALGEROL ESSENCE. Doar dup? 20 zile de la prima tratare cu biostimulantul sunt prezente urm?toarele rezultate: masa foliar? a crescut, pantele sunt s?n?toase ?i puternice, culoarea frunzelor este verde uleios, nefiind prezente urme de ?ng?lbenire ?i stres. ?n 2020, am prezentat produsul ?ntr-o nou? lumin? printr-un exemplu care a demonstrat rolul cheie al produsului AMALGEROL ESSENCE la combaterea buruienilor din porumb.? Rezultatele de la un c?mp tratat cu erbicid ?n combina?ie cu AMALGEROL ESSENCE, arat?? absorb?ia activ? a nutrien?ilor din sol – de 10-15 ori mai rapid? fa?? de cea realizat? ?n condi?ii uzuale, ?ntruc?t utilizarea biostimulantolui cre?te de multe ori volumul r?d?cinilor. Prin urmare, plantele de porumb folosesc mai eficient nutrien?ii ?i ap? ?i cresc m?rimea sa, iar buruienii absorb mai activ erbicidul, cea ce provoac? pierirea mai rapid? a acestora. Rezultatele sunt uimitoare – 48 ore dup? tratarea se observ? ac?iunea vizibil? la nivelul buruienilor, iar dup? 4 zile ele aproape au disp?rut.?Aplicarea anual? a biostimulantolui AMALGEROL ESSENCE (minim 3 ani succesivi) reduce rezisten?a solului la prelucrarea sa, reduc?nd semnificativ astfel norma de consum de prelucrare – se economise?te combustibil, piese de schimb, timp ?i? munc?. A?i putea descoperi mai multe informa?ii ?n video-ul mai jos:?? ESSENCE este un biostimulant multifunc?ional natural de calitate superioar? de aplicare foliar? la culturile cerealiere, oleaginoase, fructe ?i legume, vi?e de vii ?i altele. Ac?iunea sa de nedep??it este cunoscut? multor fermier din multe ??ri de pe glob.??????????????????Important!?* Rezultatele utiliz?rii biostimulantolui AMALGEROL ESSENCE ?n doza de 2 l/ha sunt similare rezultatelor demonstrate la aplicarea AMALGEROL? CLASSIC? ?n doza de 3 l/ha.?De la echipa HEHENBICHLER GmbH ?i MeDi Plus R OOD? * * *Ministerul Mediului, noi informatii despre programul SUMAL: se emit zilnic 15.000 de avize de insotire, martie 3, 2021 Reprezentantii Ministerului Mediului sustin ca noul program de monitorizare a transporturilor de lemn, SUMAL, isi dovedeste eficienta si ca in fiecare zi sunt emise, in medie, 15.000 de avize de insotire a marfii pentru transportul de masa lemnoasa. Potrivit Ministrului Mediului, programul SUMAL 2 are ca obiective combaterea taierilor ilegale si simplificarea activitatii in domeniol silvic.La aproape o luna de la operationalizarea programului, acesta isi dovedeste eficienta, sustine Gelu Puiu, secretar de stat pentru Paduri.?Zilnic se emit in medie 15.000 de avize de insotire a marfii pentru transportul masei lemnoase. (…) La ora actuala, dupa cum ne arata cifrele, 50.895 de persoane sunt utilizatori ai sistemului, dintre care 8.495 sunt persoane autorizate pentru a efectua controale in acest domeniu, 11.325 de operatori economici isi desfasoara activitatea in acest sistem informatic. Sunt inregistrate 24.868 mijloace de transport, precum si masa lemnoasa existenta la 31.939 de depozite, activitatea a 9.160 de persoane angajate in cadrul ocoalelor silvice de stat, 3.282 din randul ocoalelor private”, a spus secretarul de stat. * * *Malagrow anunta un nou concurs pentru horticultori , Redactia Sanatatea Plantelor , mart. 03, 2021 Concursul initiat de Malagrow, organizat in premiera in acest an, doreste sa identifice si sa premieze cele mai bune solutii aplicate de horticultorii romani. La concursul Made in Romania asteptam participarea tuturor cultivatorilor care utilizeaza solutii neobisnuite, inovative in munca lor. Castigatorii vor primi premii substantiale oferite de Malagrow. Horticultura din Romania trece printr-o perioada de dezvoltare spectaculoasa, de aceea Malagrow a decis sa aleaga prin concurs producatorii cu cele mai bune idei – s-a spus in cadrul conferintei de presa online organizate miercuri de Malagrow, firma care activeaza in domeniul suplimentelor speciale de substante nutritive. ?Made in Romania este un concurs la care se pot inscrie producatori agricoli din Romania care utilizeaza mijloace si metode profesionale si alte practici inovatoare in cultivarea legumelor, fructelor si a plantelor ornamentale si reusesc sa distribuie produsele lor consumatorilor sau clientilor finali. Obiectivul principal al initiativei este premierea producatorilor care cultiva eficient produse horticole romanesti” – ne-a spus Csaba ?ber, aflat la eveniment. Directorul general adjunct al Malagrow a adaugat: concursul Made in Romania este organizat de Malagrow in premiera in 2021 cu scopul declarat de a identifica cele mai bune practici, cele mai inovative idei si cele mai creative solutii avansate de horticultura romana din prezent si de a le prezenta publicului larg. Cultivatorii de legume, fructe si plante ornamentale sunt asteptati pe platforma noastra, unde – parcurgand cativa pasi simpli – se vor putea inscrie la concurs incepand din luna martie. Perioada de depunere a proiectele se incheie in octombrie. Proiectele vor fi evaluate de un juriu format din profesionisti din domeniu. Proiectele castigatoare vor fi premiate, iar Malagrow va acorda premii in diferite categorii, precum si premiul cel mare Made in Romania.Producatorii isi pot depune candidatura la mai multe categorii, de exemplu categoria micilor producatori de legume, fructe, o categorie separata pentru cultivatorii bio sau pentru producatorii de plante ornamentate. Un producator poate depune mai multe proiecte la mai multe categorii, de exemplu poate depune doua proiecte distincte, unul pentru solutiile pe care la are in legumicultura, iar daca se ocupa si de plante ornamentale si are idei viabile, poate depune un proiect si in aceasta categorie.?Cel mai bun proiect, care depaseste cu mult nivelul mediu al practicilor de cultivare din Romania, va primi premiul cel mare ?Made in Romania”. Premiul este prestigios in sine, de vreme ce arata ca detinatorul premiului se afla in topul domeniului sau. In plus, reusita va fi recompensata si cu produse Malagrow pentru a sustine in continuare efortul depus pentru excelenta” – a precizat Csaba ?ber.In curand veti putea afla mai multe despre concurs accesand pagina de Facebook a Malagrow sau citind alte anunturi pe aceasta tema. Dosarele se pot depune din momentul anuntarii concursului pana la toamna, ele vor fi evaluate de un juriu format din profesionisti, iar dupa stabilirea castigatorilor, in luna noiembrie va avea loc si gala de premiere, unde cei mai buni vor pasi in lumina reflectoarelor pentru a fi cunoscuti de colegii de breasla si de publicul larg.Fermierii se pot inscrie pe site-ul . * * *Albine dintr-o specie rar? din Australia, redescoperite dup? o absen?? de aproape 100 de ani Analize ? 3 Martie 2021 ? O specie extrem de rar? de albine din Australia, care nu mai fuseser? v?zute de aproape un secol ?i despre care se credea c? au disp?rut de pe Terra, a fost redescoperit? de un cercet?tor local, informeaz? miercuri , citat de Agerpres.Aceste foarte rare albine ?mascate”, cunoscute sub denumirea ?tiin?ific? Pharohylaeus lactiferus, sunt originare din Australia ?i alc?tuiesc singura specie din genul Pharohylaeus. Sunt asem?n?toare ca m?rime cu albinele melifere europene (Apis mellifera). Doar ?ase exemplare de albine Pharohylaeus lactiferus au fost identificate ?n Australia, iar ultimul dintre ele a fost raportat ?n anul 1923.O astfel de albin? a fost ?ns? descoperit? de James Dorey, student doctorand la Universitatea Flinders din Adelaide, ?n timp ce desf??ura cercet?ri ?n aer liber ?n statul australian Queensland. Dup? acea descoperire pur ?nt?mpl?toare, James Dorey a efectuat un studiu mai amplu ?n statele Queensland ?i New South Wales pentru a g?si ?i alte exemplare de albine Pharohylaeus lactiferus.?Nu m-am a?teptat niciodat? s? g?sesc o astfel de albin?. ?ns? acum am prins deja mult mai multe exemplare dec?t cele cunoscute ?n trecut”, a precizat cercet?torul australian.Studiul lui despre albine sugereaz? c? defri??rile ?i incendiile de p?dure ar putea s? duc? aceast? specie la extinc?ie ?i, de aceast? dat?, fenomenul ar putea fi definitiv.?n c?utare de albineRedescoperirea speciei Pharohylaeus lactiferus a fost un accident fericit pentru James Dorey.??tiind c? P. lactiferus nu au mai fost v?zute de at?t de mult timp, mi-am ?inut ochii deschi?i pentru ele, pe m?sur? ce exploram regiunea de coast?. Dup? ce am g?sit primul specimen, aveam deja un loc din care s? pornesc ?i am avut astfel ?ansa de a c?uta ?i alte exemplare”, a relatat cercet?torul australian.Dup? descoperirea ini?ial?, James Dorey a petrecut cinci luni monitoriz?nd 25 de situri din Queensland ?i New South Wales pentru a g?si exemplare de ?albine mascate”. El ?i-a concentrat eforturile asupra anumitor specii de plante cu inflorescen?e, similare celor care erau prezente ?n regiunea ?n care a v?zut primul exemplar de P. lactiferus. Cercet?rile lui au inclus at?t monitorizarea florilor pentru a vedea insectele care le viziteaz?, c?t ?i ?m?tur?tori generale” executate cu o plas? de fluturi deasupra florilor.Studiul a dezv?luit existen?a a trei popula?ii izolate geografic de ?albine mascate” pe coasta estic? a Australiei. Fiecare popula?ie tr?ie?te ?n mici zone de p?dure tropical? ?i subtropical? av?nd un tip specific de vegeta?ie. James Dorey consider? c? aceste albine sunt deosebit de dependente de ?arborii cu roat? de foc” (Stenocarpus sinuatus) ?i de ?arborii-flac?r? Illawarra” (Brachychiton acerifolius).Sub amenin?areStudiul a identificat mai mul?i indivizi de P. lactiferus dec?t au fost raporta?i vreodat?. Dar, din cauza slabelor ?nregistr?ri istorice, oamenii de ?tiin?? nu pot s? ?tie dac? popula?iile de ?albine mascate” au crescut sau au sc?zut de-a lungul timpului, a explicat James Dorey.De?i aceste albine tr?iesc ?n popula?ii izolate ?ntruc?t au preferin?e puternice fa?? de anumite habitate, cercet?torul australian b?nuie?te c? defri??rile ?i cre?terea sever? a incendiilor de p?dure ar putea s? joace, de asemenea, un rol important ?n izolarea lor.Din nefericire, cre?terea temperaturilor provocat? de modific?rile climatice vor agrava ?i mai mult incendiile de vegeta?ie, iar defri??rile vor continua, ceea ce ?nseamn? c? ?aceste amenin??ri poten?iale vor deveni cel mai probabil ?i mai grave”, afirm? James Dorey.?Zonele vegetale mai mici ?i mai slab calitative ar putea s? duc? la dispari?ia albinelor P. lactiferus ?n fiecare zon? ?i s? devin? mai pu?in probabil ca aceste zone s? fie recolonizate una de la cealalt?”, a precizat James Dorey.De aceea, protejarea acestor fragmente de habitate reprezint? cheia supravie?uirii albinelor P. lactiferus.Totu?i, protejarea speciilor este imposibil? f?r? monitorizarea atent? a num?rului albinelor ?i a modific?rilor ap?rute ?n habitatele lor.Studiul a fost publicat pe 25 februarie ?n Journal of Hymenoptera Research. * * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download