Galbm.ro



Teritoriul SDL: Cartierul Vasile AlecsandriZum: Craica1. Prezentarea general? a municipiului Baia Mare1.1 Principalele caracteristici geografice, incluz?nd h?r?i 2916555154940000107956032500Municipiul Baia Mare este situat ?n partea de vest a jude?ului Maramure?, pe cursul mijlociu al R?ului S?sar, la o altitudine medie de 228. Se ?nvecineaza la N cu Firiza, la S cu UAT Recea ?i Gro?i, la E cu Baia Sprie ?i la V cu Tautii Magher?u?. Caile de acces din sud si vest DE 58, Nord si est DN 18 si DN 12. Exista aeroport si statie de cale ferata. Suprafata teritoriului ?nsumeaza 23.363,81 ha din care 3.170 ha sunt terenuri agricole, 18.599 ha terenuri silvice, cu preponderen?? p?duri ?i 1.804 ha construc?ii ?i alte destina?ii. Relieful zonei, un golf de campie ?i coline scunde, de v?rst? cuaternara care se prezint? ca o unitate de contact dintre platforma Some?an? ?i zona mun?ilor vulcanici; alcatuit din terase ale Some?ului, Lapu?ului ?i S?sarului, cu deschidere spre vest, iar la nord ?i est cu Muntii Gut?i, avand culmi rotunjite, acoperite de p?duri ?i platouri cu p??uni. Structur? pedogenetica reprezentata de soluri podzolice, pseudogleice ?i aluviale specifice zonei depresionare; soluri brune de p?dure-montane acide. Vegeta?ia se ?ncadreaza ?n zona p?durilor mezofile ?i foioase, cu carpen ?i fag. Antropizarea teritoriului a determinat inlocuirea pe suprafate mari a vegeta?iei naturale in urma industrializ?rii, ?i urbaniz?rii. P?durile ocupa 76,83 % din suprafata localit??ii formind un br?u verde ?n jurul ora?ului. Specific este castanul comestibil fiind o arie protejata. Fauna cuprinde specii ca: cerbul, c?priorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veveri?a. P?s?rile sunt reprezentate prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu, uliu, bufni??, soimul etc. ?n apele de munte sunt: lostrita, pastravul, scobarul; iar ?n apele de ses: clean ?i babetele. Hidrografic se afl? ?n Bazinul Hidrografic Some?-Tisa. Re?eaua este reprezentat?, de r?ul S?sar (31,6 km) care str?bate ora?ul dinspre est spre vest, colect?nd r?uri ca Chiuzbaia ?i Firiza, p?rauri Sf. Ion, Usturoi, Craica ?i Borcut. Pe r?ul Firiza, la 5 km distant? de centrul ora?ului, este barajul Str?mtori (52 m ?naltime), lac de acumulare de 110 ha, care asigura alimentarea cu ap? a Orasului. La aceasta se adauga "Lacul Bodi" Ferneziu, artificial. Apele subterane sunt ape descendente de terasa, ?n strate de pietri? ?i bolov?ni? cu matrice nisipoas?-argiloas?, pe terasa inferioar?, ?nt?lnit? la cota -1,5 pana la -2,5 m de la suprafa?a, cu Q= 0.1-1.5 l/s. Sunt prezente izvoare de ap? minerala pe Vaile Borcutului, Usturoi ?i Firiza Temperatura aerului are valoari multianuale de 9,6°C. Umiditatea aerului este de 75%. Precipita?iile sunt constante, media fiind de 976 mm. Pozitionata ?n depresiune, masele de aer nu circula si se ?nregistreaza perioade lungi de calm atmosferic. Zona este s?raca ?n resurse pentru agricultur?. Ca resurse naturale sunt z?c?mintele de minereuri neferoase, roci utile, lemn si cele provenite din exploatarea florei spontane.1.2 Popula?ia ?i caracteristicile demografice left000Conform recens?m?ntului efectuat ?n 2011, popula?ia municipiului Baia Mare se ridic? la 123.738 de locuitori, dintre care 58.880 b?rba?i ?i 64.938 femei, ?n sc?dere fa?? de recens?m?ntul anterior din 2002, c?nd se ?nregistraser? 137.921 de locuitori. Pe grupe de v?rst?, se ?nregistreaz? urm?toarele date: 16% sunt copii (0-14 ani), 13% sunt tineri (15-24 ani), 61% persoane cu v?rste cuprinse ?ntre 25-64 ani ?i 12% persoane de peste 65 ani. (sursa INSE - recesamantul populatiei si a locuintelor 2011). Majoritatea locuitorilor sunt rom?ni (77,67%). Principalele minorit??i sunt cele de maghiari (10,3%) ?i romi (2,51%). Pentru 9,04% din popula?ie, apartenen?a etnic? nu este cunoscut?. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc?i (67,19%), dar exist? ?i minorit??i de romano-catolici (7,19%), reforma?i (5,18%), greco-catolici (4,52%), penticostali (3,59%) ?i martori ai lui Iehova (1,14%). Pentru 9,54% din popula?ie, nu este cunoscut? apartenen?a confesional?. 04364355000204470000Evolutia demografica a populatiei la nivelul municipiului Baia Mare este prezentata in diagrama alaturata. Datele sunt prelucrate avand ca sursa date comunicate si publicate de INS HYPERLINK "" recensamantromania.ro. Astfel se poate observa un trend ascendent in evolutia numarului de locuitori la nivelul municipiului, pana la nivelul anului 1992 urmat de un declin al populatiei pana la recesamantul din anul 2011. Cel mai mare numar de locuitor la nivelul orasului Baia Mare s-a inregistrat la recesamantul din anul 1992, populatia municipiului fiind de 149205 locuitori. Aceste treduri sunt datorate – industrializarii municipiului in perioada anilor 1965 – 1989, cand s-a dezvoltat industria extractiva si a indutriilor de procesare/prelucrare, de servicii suport pentru aceasta; urmata de declin in anii 1997 – 2006 ca urmare a diminuarii activitatii exctractive si sistarea in totalitate a activitati. Aceste aspecte au generat odata aport de forta de munca la nivelul municipiului, urmata de migratia externa ca urmare a sistarii activitatilor marilor industrii de extractie, procesare si prelucrare a minereurilor.In figura alaturata este prezentata repartizarea pe cartierele municipiului a numarului de persoane, date prelucrate de SC IndecoSoft SRL, pentru Directia Programe si strategii a primariei muicipiului Baia Mare, dupa RPL 2011. Popula?ia cea mai numeroas? este grupat? ?n treimea median? a ora?ului, acolo unde sunt localizate ?i locuin?ele cu densitate mare. Trei sferturi din popula?ia ora?ului (aproximativ 112000 locuitori) locuie?te ?n cartierele S?sar, Republicii, Traian, G?rii, Progresul ?i Vasile Alecsandri, ocup?nd mai pu?in de un sfert din teritoriul intravilan (835 ha). Distributia populatiei pe etine la nivelul municipiului este prezentata in diagrama alaturata. Astfel se observa prdominarea polutatiei de nationalitate romana, urmata de maghiari, romi si alte nationalitati. Tendintele demografice raportat la aceleasi date indica o deconcentrare a populatiei la nivelul municipiului concomitent cu o imbatranire a populatiei. Astfel efectul de migratie comparativ indica o scadere a populatiei la nivelul orasului cu 25.467 locuitori in perioada 2002 – 2011, (-17,07%). Conform datelor de la INS (2013) la nivelul localiatii, ?ntre 1992 ?i 2011, cota de popula?ie t?n?r? (0‐19) a sc?zut dramatic de la 31,7% ?n 1992 la 20,8% ?n 2011, ?n timp ce cota de v?rstnici (64+) a crescut de la 10,4% ?n 1992 la 14,9% ?n 2011. ?n acela?i timp, cota de popula?ie activ? (20‐64) a crescut cu 6,4%, ajung?nd la 64,3%. Previziunile demografice pentru 2025 nu sunt optimiste, popula?ia de v?rst? ?colar? ?i pre?colar? scade dup? cum urmeaz?: grupa de v?rsta 3-6 ani cu 28%, 7-14 ani cu 26,3% iar grupa 15-24 ani cu 38%. Aceste previziuni au la baza sporul migrationist si cel natural inregistrat la nivelul municipiului precum si previziunile asupora acestuia. Sporul natural este conform RPL 2011 unul pozitiv la nivelul orasului (nou n?scu?i vs. persoane decedate), +170 persoane. Numarul de nascuti vii a fost de 1333 copii, numarul de persoane decedate 1163 persoane. La nivelul anului 2002, RPL 2002, sporul natural a fost de asemnea pozitiv, +192 persoane (nr. nascutii vii 1414 persoane, decese 1222 persoane). Cu toate acestea, bilan?ul locuitorilor ?nregistreaz? o sc?dere procentual? de cca. 11.45 unit??i pe parcursul a celor 10 ani (2002-2011). Depopularea este explicabil? ?n sensul soldului negativ dintre valoarea numeric? a sporului natural ?i cea a soldului migrator (362 pers. - 25.467= -25.105). Astfel, cauza principal? a sc?derii num?rului locuitorilor este constituit? de fenomenul de migra?ie. La nivelul municipiului popula?ia are ?n general un nivel de: educa?ie liceal ?i profesional (41%), urmat de absolven?ii de ?nv???m?nt superior (21%) ?i de cei cu nivel de ?nv???m?nt gimnazial (17%).1.3 Patrimoniul natural 062865003430270192595500Preponderen?a reliefului montan, care fac parte din teritoriul extravilan al municipiului, spatiile verzi, parcurile publice la nivelul municipiului Baia Mare (conform datelor PUG in curs de actualizare) indica ca din suprafata intravilana este de 3.568,66 ha, suprafata totala a spatiilor verzi din municipiul Baia Mare este de 140 ha (zone de sport ?i agrement 92,42 ha, spatii verzi specializate 11,06 ha, parcuri ?i gradini 23,16 ha ?i alte zone verzi 14,35 ha), cu o medie de doar 10,28 mp/locuitor. Suprafetele cele mai intinse de zona verde le reprezina: centura verde de protectie a malurilor raului Sasar, Parcul Municipal ?Regina Maria” (6,5 ha), Parcul Public Central (3.9 ha), zona Campul Tineretului cu zona Monumentelui Ostasului Roman, Parcul Mara (4 ha), zona Sala Sportului, a Bazinului de Inot, Casa Tineretului ?i zonele adiacente. Zonele verzi cu suprafete mai mici sunt situate ?n scuaruri ?i piete: Piata Revolutiei, Piata Turnului, Piata Tricolorului, Piata Millenium, Piata Expres Gara, Gradina Cinematografului Dacia (2 ha) , zona Bucla, zona RFN, zona bloc Semiluna, scuarul Rozelor, scuarul de la Universitate ?Bucla”. Situatia ariilor naturale protejate pe teritoriul orasului Baia Mare sunt: Situri Natura 2000: Arboretele de castan comestibil – ROSCI0003, avand o suprafata de 2.087 Ha, desemnata prin desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007; ROSPA Muntii Gutai ROSPA0134 (2556,54 ha) – care cuprinde si Rezervatia Platoul Ignis avand codul ROSCI0092, existand urm?toarele categorii de habitate: p?duri de foioase, de conifere, amestec 5%, habitate de p?duri (?n tranzi?ie) 9%, paji?ti naturale, stepe 27%, p??uni 3% si o serie de habitate de interes comunitar (P?duri de fag, Vegeta?ie herbacee de pe malurile r?urilor montane, Turb?rii active etc). Arii Naturale Protejate de interes na?ional: Coloanele de la Limpedea, cu suprafata 3.00 Ha, amplasata in cartierul Ferneziu, arie protejat? de categoria IV, de tip geologic; Rezervatia T?ul lui Dumitru, avand codul RO2572, complex ml??tinos oligotrof; Rezerva?ia fosilifer? Chiuzbaia, RO2565, situat? pe versantul sudic al Masivului Igni?, cu o suprafa?? de 50 ha; Rezervatia Arboretul de castan comestibil Baia Mare – cod RO2581, are o suprafata de 500 ha, rezervatie naturala forestiera, categoria IV – IUCN. Conform Raportului privind calitatea aerului realizat de APM Maramure? ?n anul 2011, principalele surse de poluare atmosferic? erau combinatul Romplumb (sistare activitate activitate la finalul anului 2011) ?i traficul auto. Cele mai 0388810500poluate cartiere, av?nd ?n vedere to?i compu?ii poluan?i, sunt: Ferneziu, Vasile Alecsandri ?i Valea Ro?ie, unde se inregistreaza frecvent dep??iri ale valorilor de S, Pb, Zn ?i Cd. una dintre sursele majore de poluare a aerului la nivelul municipiului Baia Mare este reprezentat? de traficul auto. Emisiile de CO2 totalizau 403685 to dintre care aproximativ 40% proveneau din activitatea de transport at?t public c?t ?i privat ?i al?i 40% din consumul de gaze naturale ?i combustibili solizi. Harta Strategic? de Zgomot a Municipiului Baia Mare (2014) indica ca principala surs? de poluare fonic? o reprezint? traficul auto. Cursurile de ap?, ?n special cel al r?ului S?sar, sunt spa?ii unde se depoziteaz? ?n mod necontrolat de?euri menajere, ?n special PET-uri, ambalaje din aluminiu ?i ambalaje plastice, dar ?i resturi vegetale – crengi, frunze, iarb? uscat?. Acest fenomen nu are drept efect doar degradarea calit??ii estetice a peisajului, ci ?i colmatarea albiei. Poluarea solurilor si al apelor subterane poate influen?a ?i calitatea apelor de suprafata. Un alt aspect este ca efect al depozit?rii neconforme a de?eurilor atat menajere cat si industriale. ?n proximitatea municipiului exist?, ?n prezent, 5 iazuri de decantare ?nc?rcate cu ap? contaminat? cu metale, nemetale ?i steril de flota?ie, 7 depozite de pirite arsenioase ?i aurifere ?i o hald? de steril ?n incinta Minei Herja. Riscurile de mediu la nivelul orasului sunt: iazurile de decantare, paraul Craica (localizat ?n proximitatea zonei industriale fiind colector de suprafa?? al apelor pluviale at?t cu contaminan?i din exploat?rile industriale, c?t ?i cu de?euri casnice ale zonelor de locuin?e parazitare), traficul auto, zonele de risc natural ?n partea de nord a ora?ului alunec?ri de teren (declivit??ii sol ?i urbanizare spontan?).1.4 Patrimoniul arhitectural ?i cultural In municipiul Baia Mare, situatia patrimoniului arhitectural este reprezentat de o serie de cladiri cu valoare istorica si emblematica pentru oras. La nivelul municipiului sunt in evidenta 69 de imobile, clasate monumente istorice care reprezint? 11,85% din totalul la nivelul judetului. Acestea se remarca prin stil ?i valoare arhitectural?, fiind reprezentate de constructii de secol XVI-XVIII ?i de secol XIX-XX, fiind reduse ca pondere ?n cuantumul global al fondului construit. Dintre acestea, se remarc? o serie de obiective de patrimoniu care necesit? reabilitare ?i restaurare urgent? (Casa Pokol, Casa Iancu de Hunedoara, Claustrul Minori?ilor, Complex Minerul, Rezervorul de Ap? al vechiului apeduct etc.). Municipiul Baia Mare beneficiaz? de o re?ea extins? de institu?ii de cultur? ?i sus?ine o serie de evenimente cultural-artistice, reprezent?nd un polarizator al acestor activit??i la nivel jude?ean. Principalele obiective culturale (coordonate de Consiliul Jude?ean Maramure?) sunt, dup? cum urmeaz?: Muzeul de Istorie ?i Arheologie, Muzeul Jude?ean de Art? ?Centrul Artistic Ba ia Mare”, Muzeul Jude?ean de Mineralogie ?Victor Gorduza”, Muzeul de Etnografie ?i Art? Popular?, Muzeul Florean, Complexul Astronomic, Muzeul de Etnografie si Arta Populara. Municipiul Baia Mare gestioneaz? activitatea celor dou? teatre, Teatrul Municipal ?i Teatrul de P?pu?i. Acestora li se adaug? alte institu?ii culturale ?i s?li de spectacole, dup? cum urmeaz?: 3 cinematografe (2 func?ionale, 1 nefunc?ional: Cinema City ?i Dacia - func?ionale ?i Minerul- nefunc?ional); o Cas? de Cultur? ?i o bibliotec? public?. Analizand datele din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc?i (67,19%), dar exist? ?i minorit??i de romano-catolici (7,19%), reforma?i (5,18%), greco-catolici (4,52%), penticostali (3,59%) ?i martori ai lui Iehova (1,14%). Pentru 9,54% din popula?ie, nu este cunoscut? apartenen?a confesional? (RPL 2011). Astfel situatia obiectivelor de cult la nivelul municipiului este reprezentat de aceste tipuri de biserici, manastiri constructii, dintre care cele mai importante incluse in patrimoniu amintim: 137 MM-II-m-A-04436.02 Funda?iile bisericii gotice; 138 MM-II-m-A-04437.01 Biserica romano-catolic? “Sf?nta Treime” a fostei manastiri iezuite; MM-II-a-A-04451 Claustrul m?n?stirii Minori?ilor, azi internat ?colar; MM-II-m-A-04479 Biserica “Sf. Anton”, MM-II-m-B-04471 Biserica “Adormirea Maicii Domnului”; MM-II-m-B-04468 Biserica luteran?; MM-II-m-B-04492 Biserica “Sf. Dumitru”; MM-II-m-B-04486 Sinagog?; MM-II-m-B-04485 ?coala confesional?, azi ?coala ajut?toare; MM-II-m-A-04484 Biserica reformat? etc. Avantajele competitive turistice ale municipiului Baia Mare sunt legate de resursele bogate ale subsolului, turism stiintific si de educatie in domeniu, de prezen?a unei multitudini de obiective turistice ?n Baia Mare si Maramure?, inclusiv a ariilor naturale protejate, constituind o premiz? pentru turismul cultural, montan ?i peisager. Capacitatea de cazare, la finalul anului 2013, era structurat? ?n 38 de unit??i ?i totaliza, 1785 de locuri. Structura de cazare este constituit? din 52,27% (933 locuri) hoteluri, 20,22% ?n pensiuni turistice (361 locuri), 17,42% (311 locuri) ?n tabere de elevi ?i pre?colari ?i 10,08% (180 locuri) ?n hosteluri. Situatia turistilor inoptarilor la nivelul municipiului este pe un trend descrescator. Cel mai mare numar de inoptari s-a inregistrat in anul 2011 – 73.100 de nopti petercute in unitatile de cazare la nivelul municipiului. Indicele de stationare turistica la nivelul orasului este de 1,71. Gradul de ocupare este de 56.95%, la nivelul anului 2013 (date furnizate de Primaria Baia Mare – Directia Strategii si Proiecte). Agenda cultural? este un factor de influen?? ?n ceea ce prive?te dinamica turistic?, at?t la nivelul imaginii, c?t ?i ?n ceea ce prive?te oferta cultural-turistic? complementar obiectivelor turistice.1.5 Locuirea ?i accesul la utilit??i 0299529500-5715043878500La nivelul municipiului Baia Mare, conform RPL 2011, numarul populatiei totale este de 123.738 persoane. Conform RPL 2011, populatia stabila la nivelul municipiului Baia Mare este de 114.925 persoane. Numarul gospodariilor populatiei este de 44.909 de gospodarii, cantonate in 10.551 cladiri (RPL 2011). Astfel raportul dintre numarul populatiei stabile si numarul de gospodarii indica un grad mediu de ocupare de 2.55 persoane/gospodarie. Din punct de vedere al tipologiei locuirii conform datelor furnizate de PUG in curs de actalizare, la nivelul municipiului Baia Mare exista dou? forme de locuire, colectiv? ?i individual?. Acestea se afl? ?ntr-un raport de 1 la 4 din punct de vedere al suprafe?ei ocupate, cu 258 ha destinate locuirii colective ?i 951 celei individuale. Ca localizare, cartierele cu locuin?e colective sunt concentrate ?ntr-un areal” ?n jum?tatea sud-vestic? a ora?ului. Acestea concentreaz? popula?ia ?n cartierele Traian, Republicii, G?rii, Progresului, ?i par?ial ?n Vasile Alecsandri, S?sar ?i Depozitelor, ?n construc?ii cu un regim mediu de ?n?l?ime P+4. ?n partea de vest a zonei de locuin?e colective, se afl? ?i g?sesc ?i blocuri cu un regim de ?n?l?ime mai mare (P+10). Cu toate c? ocup? o suprafa?? considerabil?, ponderea majoritar? a locuin?elor individuale nu indica un confort ridicat al locuirii ?n municipiul Baia Mare. In cea mai mare parte aceste locuin?e au o tipologie rural?, cu gr?dini de zarzavaturi av?nd ?n jurul lor anexe pentru p?s?ri ?i animale pentru exploatare familiala. Cartierul Firiza concentreaz? exclusiv acest tip de locuin?e, asemeni jum?t??ilor nordice ale cartierelor Ferneziu ?i Valea Borcutului. Acestea sunt, de altfel, ?i cartierele care concentreaz? printre cele mai mici ponderi de locuitori dintre cele 13 b?im?rene. Imaginea urban? a unei localit??i este influen?at? ?n mod direct de calitatea fondului constructiv. Aceasta imagine la nivelul municipiului Baia Mare este prezentata in urmatoarele grafice (sursa: date prelucrate de INDECO Soft SRL anul 2014):31959555016500Astfel repartizarea celor 54424 de locuinte conventionale (RPL 2011) dupa vechimea a locuintelor celor 8797 de cladiri (Indeco Soft SRL, februarie 2015) situatia centralizata este astfel: vechime mai mic? de 10 ani - 1584 unit??i, 18,01%; vechime ?ntre 10 ?i 20 ani: 1068 unit??i, 12,14%; vechime ?ntre 20 ?i 40 ani: 1609 unit??i, 18,29%; vechime ?ntre 40 ?i 55 ani: 1213 unit??i, 13,79%; mai vechi de 55 ani: 3323 unit??i, 37,77%. Cartierele Vasile Alecsandri, S?sar, Garii, Traian ?i Valea Ro?ie sunt ierarhic primele ?i ?n ceea ce prive?te ponderea construc?iilor de locuin?e cu vechime medie de pragul de 40 de ani vechime. In ceea ce priveste proprietatea locuintelor din totalul de 54424 de locuinte 53.611 locuinte conventionale sunt in proprietate privata (98.5%), 678 locuinte de stat (1.2%), 10 locuinte privata de grup, 11 locuinte a unor forme asociative si 114 locuinte apartinand cultelor religioase (sursa RPL 2011). Privitor la gradul de dotare a locuintelor cu Bucatarie in locuinta – 52.067 locuinte (95,7%); Baie in locuinta – 51.642 locuinte (94,9%); Alimentare cu apa inLocuinta – 52025 locuinte (95,6%); Instalatie de canalizare in locuinta – 52025 locuinte (95,6%); Instalatie electrica – 52487 locuinte (96,4%); Incalzire/termoficare proprie – 44.009 locuinte (80,9%). Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Baia Mare este asigurat? de compania E.On Gaz Distribu?ie SA , utiliz?nd o re?ea cu o lungime de 253,8 km. Re?eaua de distribu?ie a gazelor naturale ?n municipiul Baia Mare nu acoper? o parte considerabil? a teritoriului urban de la nordde r?ul S?sar ?i nici cartierul Firiza. Furnizarea electricit??ii este asigurat? de Electrica Furnizare Transilvania Nord. Re?elele dealimentarea cu energie electric? acoper? ?ntreg ora?ul, ?ns? sunt necesare anumite interven?ii de ?nlocuire a posturilor trafo ?n zonele care au cunoscut o cre?tere a fondului de locuin?e. ?n municipiul Baia Mare, alimentarea cu energie termic? ?n sistem centralizat (de tip distribu?ie agent termic) a fost sistat? inca din anul 1996. ?n prezent, ?nc?lzirea locuin?elor este asigurat? ?n regim individual prin centrale termice de locuinta. La nivelul municipiului Baia Mare exista servicii de salubritate, care este in sarcina operatporului regional, deseurile menajere atat din spatiile colective cat si din spatiile individuale sunt depozitate in groapa de gunoi ecologica situata in alta localitate sunt colectate in 826 containere cu capacitatea de 1,1 mc pentru popula?ie.1.6 Profilul economic (ocupare ?i mediul de afaceri la nivel local) Din cauza barierelor forestiere, dezvoltarea industrial? ?i economic? din jurul municipiului Baia Mare este pozi?ionat? predominant de o parte ?i de alta a axei est-vest (Baia Sprie - Baia Mare - T?u?ii M?gher?u?) ?i la sud de Baia Mare. Baia Mare a fost pentru peste 100 de ani un ora? minier. Mineritul ?i prelucrarea mineralelor neferoase (aur, plumb, cupru) a caracterizat via?a ora?ului ?i face parte din istoria ?i identitatea sa. Pentru determinarea profilului economic local s-a utilizat date furnizate de catre Directia Venituri din cadrul primariei Municipiului Baia Mare. Astfel la nivelul anului 2017, in luna iulie la nivelul municipiului Baia Mare erau inregistrati 11356 de persoane juridice (peroane autorizate, microintreprinderi, intreprinderi mici, medii si mari). Principalele sectoare economice reprezentate, la nivel de municipiu in ordine descrescatoare sunt cele din: industria prelucratoare, comert, constructii, activitatile profesionale stiintifice si tehnice, intermedierile financiare si asigurari, distributia apei si salubrizare, agricultura – silvicultura – pescuit, tranzactiile imobiliare, informatii si comunicatii, activitati de servicii administrative si suport, hoteluri si restaurante. Astfel profilul economic al municipiului Baia Mare este axat pe industria prelucratoare (industria de masini si echipamente, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria metalurgica si a produselor din metal, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea lemnului si a produselor din lemn, industria textila si a produselor textile, industria alimentara, a bauturilor si a tutunului etc). La nivelul comertului predomina comertul cu bunurile si marfurile catre populatie in proportie de 99% din total societatilor comerciale de acest profil. Nu se poate vorbi de un comert specializat de tip industrial si/sau agricol). Micro?ntreprinderile, a c?ror activitate angreneaz? p?n? ?n 9 salaria?i, ocup? ponderea majoritar? ?n pia?a economic? locala acoperind peste 87% din totalul firmelor active ?n municipiul Baia Mare, 9868 de societati comerciale. ?ntreprinderile mici, a c?ror activitate angreneaz? ?ntre 10 ?i 49 de salaria?i reprezint? aproximativ 11%, 1248 agenti economici. Companiile de mijlocii (?ntre 50 ?i 249 de salaria?i) ocup? un procent minor de nici 2% (227 societati comerciale) din totalul ?ntreprinderilor active ?n municipiul Baia Mare. ?ntreprinderile mari sunt ?n num?r de 14 ?i reprezint? un procent complet nesemnificativ din totalul firmelor active pe teritoriul municipiului, anume 0,12%. Acest lucru nu anuleaz? influen?a ?i importan?a lor, angren?nd cca. 25% din for?a de munc? a municipiului. Sectorul IMM ocup?, practic 99,7% din pia??, ?ns? concentreaz? numai 75% din for?a de munc? la nivelul municipiului Baia Mare. Av?nd ?n vedere lipsa de disponibilitate a unor date statistice, incadrarea pe sectoare de activitate – clase CAEN - la nivel de municipiu a categoriilor de intreprinderi, s-a realizat din prisma rezultatului activit??ii economice a firmelor de pe teritoriul municipiului Baia Mare (?nregistrate la Directia venituri a municipiului Baia Mare si ORC Maramures) a fost evaluat analiz?nd cifra de afaceri ?i profitul net cumulat pe domeniile de activitate, pentru eviden?ierea tendin?elor sectorului analizat, date furnizate de structurile fiscale publice existente la nivel local. Volumul de activitate, ?n anul 2013, a fost generat ?n principal de industria prelucr?toare (526,9 milioane Euro), de comer? (501,12 milioane Euro), construc?ii (126,1milioane Euro), transport ?i depozitare (103,88 milioane Euro) ?i activit??ile profesionale ?tiin?ifice ?i tehnice (71,25 milioane Euro). Studiind ponderea domeniilor ca profit net din totalul ?nregistrat ?n municipiu, se remarc? faptul c? ?n 2013, industria de prelucrare genereaz? 33%, comer?ul 23%, activit??ile profesionale 15%, construc?iile 7%. Concluzionand principalii indicatori economici realiza?i ?n 2013 de fiecare grupare de clasificare se prezint? astfel: cifra de afaceri micro ?i ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii reprezint? 69,27% din cifra total, ?ntreprinderilor mari 12,46%, ?ntreprinderilor foarte mari 18,27%; num?rul de salaria?i: micro ?i IMM 54.386 salaria?i, ?ntreprinderile mari de 8.664 salaria?i, ?ntreprinderile foarte mari de 9.688 persoane; productivitatea muncii: 151,66 mii lei/salariat la micro ?i IMM, 171,26 mii lei/salariat la ?ntreprinderile mari, 224,54 mii lei/salariat la ?ntreprinderile foarte mari. Populatia apta de munca la nivelul municipiului Baia Mare, conform RPL 2011, este de 57201 persoane, din care 30823 persoane de sex masculin si 26378 persoane de sex feminin. Populatia ocupata - salariata, conform RPL 2011 este de 52799 persoane (din care 28412 persoane de sex masculin si 24387 persoane de sex feminin). La nivelul Municipiului Baia Mare, la finalul anului 2013 erau 50.143 salaria?i care ??i desf??urau activitatea astfel: 33,95% ?n industrie, 12,21% ?n construc?ii, 22,60% ?n comer?, 4,69% ?n servicii, 8,21% ?n administra?ie public? ?i 18,34% ?n servicii de s?n?tate ?i asisten?? social?. Astfel La nivelul anului 2013, se ?nregistra un num?r aproximativ de 50143 (2013) de salaria?i, ?n sc?dere fa?? de 52799 (RPL 2011), cu o pondere de cca. 5,03% (2656 de salaria?i). Se remarc? sc?deri relevante ?n domeniul comer?ului (de 6%), ?nv???m?ntului (de 10%), construc?iilor (de 7%) ?i s?n?t??ii ?i asisten?ei sociale (de 4%). ?n acela?i timp, se observ? cre?teri relevante ?n domeniul distribu?iei de ap?, salubritate, gestionare de?euri ?i activit??i de decontaminare (de 22%), transportului ?i depozit?rii (de 9%) ?i industriei prelucr?toare (de 1%). Num?rul ?omerilor ?n Baia Mare era relativ redus la 31.12.2013. Conform datelor Agen?iei Jude?ene pentru Ocuparea For?ei de Munc?, dintr-un num?r de 1749 persoane ?nregistrate, cele mai multe apar, pe categorii de v?rst?, ?n r?ndul: persoanelor cu v?rste ?ntre 40-49 ani (27%), persoanelor ?ntre 30-39 ani (21%) ?i persoanelor sub 25 ani (21%). Pe fondul unei sc?deri a popula?iei (depopulare) cu 1,7% ?n intervalul 2011-2013, municipiul Baia Mare a cunoscut ?i o mic?orare a num?rului ?omerilor ?nregistra?i cu 5.58%, de la 1852 de persoane ?n 2011 la 1749 ?n 2013. La sf?r?itul anului 2016, numarul somerilor inregistrati la nivelul municipiului era de 1021 persoane in scadere fata de anul 2013, o scadere cu 41,6% fata de 2013. Din analiza comparativa a datelor statistice pe ani succesivi in func?ie de nivelul de educa?ie al persoanelor ?nregistrate ?n sistemul public de ?omaj, se remarc? faptul c?: 65% persoane au nivel de instruire primar, gimnazial ?i profesional, 25% persoane au nivel de instruire liceal ?i post-liceal ?i 11% persoane au nivel de instruire universitar. Ocupa?iile cu cel mai mare num?r de ?omeri ?nregistrat ?n Baia Mare ?n anul 2013 sunt: muncitori necalifica?i ?n industria prelucr?toare, muncitori necalifica?i ?n ferme mixte, muncitori necalifica?i ?n construc?ia de cl?diri, muncitori necalifica?i ?n lucr?ri publice, v?nz?tori ?n magazine ?i constructori ?i montatori de structuri metalice. Un studiu realizat pe un e?antion reprezentativ (SPAS Baia Mare) doar unul din zece romi a lucrat permanent ?n ultimii doi ani, iar 52% declar? c? nu au g?sit nici un loc de munc? ?n aceast? perioad?. In r?ndul femeilor rome, participarea la pia?a muncii este 313690123063000deosebit de sc?zut?, doar 27% desf??ur?nd activit??i economice ?i 36% declar?ndu‐se ?n c?utarea unui loc de munc?. ?n plus, majoritatea femeilor rome au, de foarte tinere, un num?r mare de copii de care trebuie s? aib? grij?. Cea mai mare parte din persoanele de etnie rom? ocupate lucreaz? pe cont propriu, doar 10‐15% fiind salaria?i. De altfel, ponderea salaria?ilor de etnie rom? a sc?zut ?n ultimii 15ani, de la 27% ?n 1998 p?n? la 20% ?n 2012. Dintre salaria?ii de etnie rom?, majoritatea fie nu au nici o calificare formal?, fie desf??oar? activit??i care nu necesit? calificare. Dinamismul economiei este dependent de un antreprenoriat proactiv. Procentul de ?ntreprinderi nou ?nfiin?ate s-a apreciat ?n intervalul 2010-2012, ?ns? ?n 2013 a revenit la o valoare aproximativ egal? cu cea din 2010. Astfel, ?n 2013, se ?nregistra un indicator de 7,72 ?ntreprinderi (persoane juridice) nou ?nfiin?ate la 100 de firme existente, fa?? de 7,67 ?n 2010.?n ceea ce prive?te dinamica economic?, un indicator cheie este raportul dintre num?rul ?ntreprinderilor ?i num?rul de locuitori, relevant pentru determinarea densit??ii activit??ii economice. ?n municipiul Baia Mare, aceast? valoare a cunoscut ?n intervalul 2010-2013 o apreciere de la 493 de ?ntreprinderi la 10000 locuitori ?n 2010 la 565.53 ?n 2013. (sursa: Directia dezvoltare strategica a municipiului Baia Mare). Dinamica investi?iilor publice este in corelare directa cu bugetul anual al municipiului Baia Mare. Bugetele anuale ale Municipiului au cunoscut o cres?tere cu aproximativ 37%, pe parcursul a 5 ani, ?n perioada 2010 – 2014, de la 207 MLEI ?n 2010 la 285 MLEI ?n 2013 (sursa: Directia de Venituri a Municipiului Baia Mare). In ceea ce priveste investitiile publice realizate cea mai mare pondere a fost in domeniul invatamant, transport urban, infrastructura urbana urmate de cultura, mediu, asistenta sociala etc. (figura reprezinta structur comparativa a cheltuielilor, prelucrare date, surs?: (la11 martie 2015), situa?ia veniturilor ?i cheltuielilor 2011-2014 – Directie dezvoltare strategica a Municipiului Baia Mare). In ceea ce priveste dinamica investiilor private datele de care dispunem sunt cele legate de autorizatiile de construire. Acestea au crescut din 2010 p?n? ?n 2013 de la 63 la 104, iar in 2016 au fost inregistrate 112 de solicitari (cladiri rezidentiale 79, administrative 2, Cladiri pentru comert cu ridicata si cu amanuntul 1, hoteluri 1, alte cladiri 29, Directia urbanism Primaria Baia Mare). Conform acestor date din estimarea investiriilor valoarea s-ar ridica la aproximativ 175 milioane de lei.1.7 Institu?ii locale ?i servicii publice Infrastructura de educa?ie a orasului cuprinde unit??i de ?nv???m?nt pentru toate nivelurile de educa?ie, cre?e, gr?dini?e, ?coli primare ?i gimnaziale, licee ?i universit??i, majoritatea ?n sistem public (excep?ie fac 5 gr?dini?e, 3 licee, 2 ?coli postliceale ?i 2 universit??i- sistem privat, Directia Patrimoniu Primaria Baia Mare, 2016). Conform DJS Maramure? anul 2013, ?n anul ?colar 2013-2014, func?ionau 76 de unit??i de ?nv???m?nt preuniversitar, 44 gradini?e, 29 de ?coli primare ?i gimnaziale, 17 licee, 5 licee tehnice ?i ?coli profesionale, trei universit??i – Universitatea Tehnic? din Cluj-Napoca (sistem de stat), Universitatea de Vest Vasile Goldi? ?i Universitatea Bogdan Vod? (sistem privat). La nivelul municipiului Baia Mare, sursa DJS Maramure? anul 2013, ?n sistemul de ?nv???m?nt erau cuprin?i 3.752 copii ?n gr?dini?e, 11.310 elevi ?n ciclul primar ?i gimnazial, 10.858 elevi de liceu, 1.915 de elevi ?n ?nv???m?ntul profesional ?i postliceal ?i 851 de studen?i, reprezent?nd 27,43% din copiii ?nscri?i la gr?dini?? la nivelul jude?ului Maramure?, 27,06% din elevi din ciclul primar ?i gimnazial, 53,92% din elevii de liceu, 78,5% din elevii ?nv???m?ntul profesional ?i postliceal ?i 20,95% dintre studen?i. Din punct de vedere al num?rului de elevi care revin unui cadru didactic, situa?ia este: 13,79 copii/cadru didactic ?n ?nv???m?ntul pre?colar, 21,46 elevi/cadru didactic ?n ?nv???m?ntul primar, 11,67 elevi/cadru didactic ?n ?nv???m?ntul gimnazial, 14,40 elevi/cadru didactic ?n ?nv???m?ntul liceal, 11,4 elevi/cadru didactic ?n ?nv???m?ntul profesional ?i postliceal ?i 8,4 studen?i/cadru didactic ?n ?nv???m?ntul superior. In Baia Mare func?ioneaz?, ?n regim public, 4 unit??i medicale ?i un serviciu de ambulan??: Spitalul Jude?ean de Urgen?? ”Dr. Constantin Opri?”, Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC), Spitalul de Boli Infec?ioase, Dermato-Venerice ?i Psihiatrie, Policlinica ”Sf?nta Maria” ?i Serviciul de Ambulan?? Jude?ean. Al?turi de acestea au fost ?nfiin?ate, ?n regim privat, alte 5 spitale. Potrivit datelor INS din anul 2013, num?rul de paturi din spitalele publice ?i private din Baia Mare este de 1.300, reprezent?nd o medie de 10,51 paturi la 1.000 de locuitori comparativ cu 6,15 la nivel na?ional. Num?rul de medici din sistemul public ?i privat este de 451, reprezent?nd o medie de 36,45 la mia de locuitori la un medic, comparativ cu 24,2 la mia de locuitori la un medic la nivel na?ional. Num?rul de medici stomatologi este de 152, reprezent?nd o medie de 12,28 la mia de locuitori la un medic, comparativ cu 6,1 la mia de locuitori la nivel na?ional. Num?rul de personal sanitar mediu este de 1954 de persoane, reprezent?nd o medie de 10.93 la mia de locuitori, comparativ cu 58,9 la mia de locuitori la nivel na?ional. Raportul de personal sanitar mediu este de 4,33, comparativ cu 2,44 la nivel na?ional. Pe raza municipiului Baia Mare serviciile sociale sunt definite ?i aplicate, conform reglement?rilor na?ionale, prin intermediul Serviciului Public de Asisten?? Social?, institu?ie subordonat? Consiliului Local Baia Mare. Infrastructura de asisten?? social? care func?ioneaz? pe teritoriul Municipiului Baia Mare, este completat? de 9 centre aflate sub coordonarea Serviciului Public de Asisten?? Social? Baia Mare; si 12 case de tip familial pentru copii, 1 centru pentru primiri urgen?e pentru copii, 1 centru maternal ?i 5 centre pentru recuperarea persoanelor adulte cu handicap in subordinea DGASPC Maramures. Acestora li se adaug? ?i unit??ile private care furnizeaz? servicii sociale. Num?rul total al beneficiarilor de beneficii de asisten?? social? se ridica la 23.341 persoane, din care, pe categorii de grupuri vulnerabile: 54.8% familii cu venituri reduse, 24.6% persoane v?rstnice, 11% persoane cu nevoi speciale/dizabilit??i, 8.6% copii ?i 1.1% persoane marginalizate social (sursa SPAS Baia Mare). Serviciile sociale se acordau ?n anul 2013 unui num?r total de 18.573 persoane ?i familii apar?in?nd grupurilor vulnerabile, din care: 39% persoane v?rstnice, 16.6% bolnavi cronici, 12% copii, 7.8% persoane marginalizate social, 6.8% familii cu venituri reduse, 4.7% tineri, 3.7% persoane cu nevoi speciale/ cu dizabilit??i, 2.2% persoane de etnie rom?, 1.9% persoane f?r? ad?post, 1.4% persoane f?r? venituri, 1.3.% persoane abuzate/victime ale violen?ei domestice, 1.2% familii monoparentale, 0.8% femei ?n situa?ii de risc, 0.5% persoane dependente de droguri ?i 0.2% familii cu 2 sau mai mul?i copii (sursa SPAS Baia Mare). La nivelul orasului, ?n perioada 2010 – 2013 au fost contractate lucra?ri de amenajare sau dotare a unui numa?r de 27 locuri de joaca? din zonele rezident?iale, 14 locuri de joaca? ?n incinta gra?dinit?elor ba?ima?rene s?i 16 minipa?rculet?e s?i locuri de recreere dotate cu mobilier urban s?i fois?oare. Exista o sala de sport, un bazin olimpic de natatie – in curs de modernizare/reabilitare, teren de fotbal, teren de rugby si teren pentru atletism aflat instare avansata de degradare. Ca si locuri de agrement sunt strandul municipal zona aflata in degradare. Transportul ?n comun pe raza municipiului Baia Mare este asigurat de SC URBIS SA, asigura legatura dintre zona centrala/industriala cu cartierele de locuinte si implicit cu zona metropolitana Baia Mare. ?n anul 2013, compania a transportat un num?r de 17899000 de c?l?tori. ?n interiorul municipiului, re?eaua este deservit? de un num?r de 175 de sta?ii. ?n contextul mobilit??ii durabile ca obiectiv European, in Baia Mare, ?n anul 2014, bicicli?tii puteau circula pe o re?ea de piste cu o lungime cumulat? de 11300 metri (Date furnizate de directia Urbanism Primaria Baia Mare, Memoriu PUG in actualizare 2017). 1.8 Organiza?ii ale societ??ii civileConform datelor Agen?iei Jude?ene pentru Pl??i ?i Inspec?ie Social? accesat la data de 28.11.2017, la nivelul jude?ului existau ?n 2017, un num?r total de 42 furnizori de servicii sociale acredita?i, din care 22 publici ?i 20 priva?i, organiza?i sub form? de asocia?ii ?i funda?ii, culte religioase ?i orice alte forme de organizare ale societ??ii civile. Ace?tia furnizeaz? un num?r total de 109 servicii, din care 23 cu caracter primar ?i 86 servicii specializate. Dintre aceste organiza?ii, un num?r de 15 (din care 9 furnizori priva?i) acord? servicii pentru persoanele v?rstnice, 1 furnizor public local pentru victimele violen?ei domestice, 2 furnizori (din care 1 institu?ie public? local? ?i 1 furnizor privat) pentru persoane f?r? ad?post, 2 furnizori (din care 1 DGASPC ?i 1 institu?ie public? local?) pentru tineri care p?r?sesc sistemul de protec?ie a copilului, ?i 3 centre din subordinea DGASPC furnizeaz? servicii pentru alte persoane ?n dificultate. Fa?? de acestea, mai exist? un num?r de 5 cantine sociale (din care 2 ?n organiza?ii private) ?i 1 serviciu pentru persoane de etnie rom?, ?n subordinea institu?iilor publice. Pentru persoanele v?rstnice se ofer? servicii sociale ?n: 4 c?mine (din care 3 private), 7 centre de zi cu activit??i multiple (din care 2 private) ?i 4 unit??i de ?ngrijire ?i asisten?? la domiciliu (private). Astfel ONG- urile active ?n domeniul social din Baia Mare acord? urm?toarele tipuri de servicii: servicii sociale la domiciliul beneficiarului: ?ngrijiri socio-medicale (6 servicii); servicii de tip reziden?ial: ad?posturi de noapte (2), centre reziden?iale (4), centru de recuperare ?i reabilitare (1), cas? de tip familial (1), locuin?? protejat? (1); servicii de zi: centre de zi (13); servicii ?n comunitate: ajutorarea persoanelor ?n dificultate (3 servicii), cantin? social? (2), informare ?i consiliere (5 servicii), punct farmaceutic (1), servicii de integrare socio-profesional? (2 servicii), servicii de reintegrare familial? (1 serviciu), servicii de interven?ie de urgen?? (2 servicii), servicii de ocupare pe pia?a muncii (1 serviciu), servicii de prevenire (1 serviciu), serviciu de voluntariat (2 servicii), sprijin umanitar (4 servicii), structuri de economie social? (9). (sursa SPAS Baia Mare). Din datele de mai jos, pe categoriile de grupuri vulnerabile prev?zute de Legea 292/2011, asisten?a social? realizeazata de ONG-urile sociale/caritabile la nivelul orasului joaca un rol important in realizarea acestora (SPAS 2017)BENEFICIARITotal beneficii de asisten?? social? SPASTotal servicii socialeTotal SPASTotal ONGTotal DGASPCNum?rNum?rNum?rNum?rNum?rTotal23.34118.5734.70613.071796Copii 1.9982.2294971.135597Tineri 08721856870Familii monoparentale02311011300Persoane abuzate 02338028125Persoane cu dizabilit??i 2.5626958854364Persoane v?rstnice 5.7337.2382.2994.9390Bolnavi cronici 03.08203.0820Persoane dependente de droguri 0922900Familii cu venituri reduse 12.7841.2564528040Persoane f?r? surse de venit 0265292360Persoane f?r? ad?post03503202010Persoane marginalizate social2641.449721.3770Familii cu mul?i copii0313100Femei ?n situa?ii de risc015015000Persoane de etnie rom?040040000 TOC \h \z \c "Tabel" Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 1.Grupuri VulnerabileDintre cele mai active organizatii, acreditate, care defasoatra activitati in cadrul populatiei aflata in situatie de risc amintim: servicii acreditate si/sau licentiate in baza L197/2012 - Asocia?ia Autism Baia Mare, Asocia?ia Diecezan? Caritas Greco Catolic Maramure?, Asocia?ia Esperando, Asocia?ia Femeilor Ortodoxe Mironosi?ele Femei, Asocia?ia Filantropic? Sf?ntul Ierarh Iosif M?rturisitorul, Asocia?ia Profesional? Neguvernamental? de Asisten?? Social? ASSOC, Episcopia Ortodox? Rom?n? a Maramure?ului ?i S?tmarului, Funda?ia HHC Rom?nia, Funda?ia Sacro Cuore. Furnizori de Servicii Sociale acredita?i ?n baza HG1024/2004: Asociatia Esperando (Copii 0-6 ani, 7-16 ani, 17-18 ani, handicap, Handicap Neuromotor, Situatie de dificultate in Familie,Saracie,Varsta), Asociatia Caritas Greco Catolic (Grupuri, Copii 7-16 ani, Tineri 18-26, Adulti, Persoane varstnice; Alte situatii de dificultate, Dependenta de Alcool,Handicap,Varsta); Asociatia Profesionala Neguvernamentala de Asistenta Sociala – ASSOC (Alte situatii de dificultate, Grupuri,Comunitati,Persoane varstnice,Familie,Copii 7-16 ani, Situatie de dificultate in Familie, Neglijare, Situatie conflictuala, Abandon), Asociatia Young Roma – tineret etnie rroma, si Fundatia de Voluntari Somaschi – tineret si copii in situatie de risc, inclusiv rromi etc.1.9 Experien?a local? privind proiectele cu finan?are european? Autoritatea locala cat si patrenerii au fos implicati in implementarea de proiecte cu finan?are european?. In ultimi 5 ani cele mai relevante proiecte derulate de catre autoritatea locala sunt:1_Cresterea accesibilitaii urbane prin modernizarea strazii Granicerilor, 2011 – 2015, 22,806,962.23 lei, UE, Primaria Municipiului Baia Mare, Consultanta pe durata implementarii proiectuluiAsistenta tehnica din partea proiectantului, Asistenta tehnica din partea dirigintelui de santier, Audit financiar extern, Executia lucrarii, Informare si publicitate; Locuitorii cartierului Vasile Alecsandrii peste 5000 de persoane si nu numai; Accesibilitatea acestora la zonele cu functiuni publice si servicii, inclusiv a zonelor marginzalizate – Electrolizei si Alecsandri; finalizat; Cresterea calitatii vietii prin accesibilizarea locuitorilor din zonele marginalizate la serviciile si functiunile orasului inclusiv a celor de etnie rroma cantonati in zona, Electrolizei si strada Horea.2_ Asistenta educationala si educatie remediala cu programe ”scoala dupa scoala” si educatie de tip ”a doua sansa” pentru prevenirea si corectarea abandonului scolar la elevi si diversificarea serviciilor pentru parinti/tutori in zone foste industrializate si in mediul rural. Edu_2r - 03.2015 – 12.2015, 6,534,875.00 lei, UE , Primaria Municpiului Baia Mare, Dezvoltarea unor servicii de asistenta educationala pentru 250 elevi in risc de parasire timpurie a scolii Diversificarea servicilor de consiliere, programe de educatie parentala, pentru 200 parinti/tutori ai elevilor cu risc de parasire timpurie a scolii; programe ”scoala dupa scoala”, cursuri de alfabetizare si de formare a abilitatilor numerice, timp de 6 luni pentru 75 de persoane; Furnizarea activitati de asistenta pentru reluarea si recuperarea educatiei pentru a accesa programe de tip ”a doua sansa” prin pachete care timp de 6 luni urmaresc dezvoltarea abilitatilor personale si dob?ndirea unor competente de baza pentru 75 de persoane; activitati de tipul ”scoala de vara/duminica” si de educatie remediala timp de 4 luni pentru 120 de persoane din GT care au domiciliul sau resedinta in comunitati din zone izolate lipsite de mijloace de comunicatii sau cu infrastructura slab dezvoltata; Asistenta educationala si sprijin pentru 250 de elevi si Educatie remediala, inclusiv de tip ”Scoala dupa scoala” sau asistenta prin activitati flexibile pentru reintegrare in educatie de tip ”A doua sansa”, pentru 75 de persoane care au parasit timpuriu scoala si au sub 18 ani precum si diversificarea serviciilor pentru 200 parinti pentru prevenirea abandonului scolar; Zona rurala a orasului cartier Firiza, Blidari, zona marginalizata Horea si zona de tip ghetou Craica; finalizat; reducerea perioadei de reintegrare ?n circuitul socio – economic a beneficiarilor adulti, reducerea abandonului scolar, reintegrarea sociala si pe piata muncii a persoanelor beneficiare de program scoala dupa scoala.3_ Modernizarea si extinderea Centrului Social pentru Persoane cu Dizabilitati PHOENIX” - 2011 – 2014, 2,550,912.69 lei, UE, UAT Baia Mare prin SPAS, Contractarea lucrarilor de executie ?n cadrul proiectului Realizarea lucrarilor de reabilitare, modernizare a constructiei Centrului Social, Contractarea si dotarea centrului cu echipamente speciale, mobilier si consumabile necesare functionarii; 40 persoane beneficiare/ zi a serviciilor sociale specializate (persoane cu dizabilitati), 40 persoane/ zi beneficiare ale serviciilor sociale primare (apartinatori persoane cu dizabilitati sau populatia zonei), 30 persoane/ zi beneficiare ale serviciilor sociale primare (info + consiliere), din populatia zonei si apartinatori ai persoanelor cu dizabilitati, 20 persoane/ zi a serviciilor sociale primare (apartinatori persoane cu dizabilitati sau populatia zonei: voluntar, grupul de suport local,etc), 20 pers/ kinetoterapie, alte activitati sociale, 20 pers/zi beneficiare ale activitatilor ocupationale, educative, 5.000 locuitori- asistati social pe criterii de saracie (beneficiari ai unei forme de asistenta sociala), din care ~ 1.800 persoane in/ sub pragul de saracie (venitul minim); Zona marginalizata si defavorizata cartier Granicerilor, zona de tip ghetoru Craica, zona marginalizata Electrolizei si Horea; finalizat; Centru Modernizat si extins a cladirii centrului social multifunctional Furnizarea de serviciilor sociale primare pentru reintegrarea persoanelor cu dizabilitati si defavorizate din zona, Locuitori asistati in centru pentru imbunatatirea calitatii vietii si integrarea sociala a acestora prin actiuni de consiliere.4_Dezvoltarea eco-retelei urbane si a infrastructurii de agrement ?n cartierul Vasile Alecsandri - 2011 – 2015; 6,536,733.16 lei; UE; Primaria Municipiului Baia Mare; Management de proiect, informare si publicitate, audit financiar, executie lucrari, dirigentie de santier, asistenta tehnica; Locuitorii cartierului Vasile Alecasandrii, locuitorii zonelor marginalizate adiacente Electrolizei, Horea, peste 5000 locuitori; Comunitatea din zonele marginalizate adiacente cartierului Vasile Alecsandri (Electrolizei si Horea, etnie rroma); finalizat; Cresterea calitatii vietii prin amenajare a 10 locuri de joaca, 5 scuaruri, 135.000 mp zona verde reabilitata; 14 km gard viu plantat, 2000 arbori plantati pentru locuitorii cartierului Vasile Alecsandrii si comunitatilor de etnie rroma. (Date furnizate de Directia Strategii ,Programe_Primaria Baia Mare si SPAS Baia Mare, 2017)2.Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Local? prin abordarea DLRC2.1 Prezentarea generala a teritoriului SDL2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL si intocmirea planului311150470281000Teritoriul SDL, cartierul Vasile Alecsandri selectat pentru interventia DLRC este delimitat geografic si spatial de urmatoarele strazi si bulvarde: Bulevardul Unirii, Republicii, strazile 13 Decembrie, Oborului, si zona ZUM Craica. Cartierul este pozitionat in apropiere de principalele cai de transport rutier ale muncipiului, soseaua de centura, calea ferata industriala a orasului pana la gara de sud, la o distanta relativ mica fata de centrul orasului si de principalele institutii locale , administrative si financiare. ZUM prezent in cartierul Vasile Alecsandri alaturi de zona urbana functionala este comunitatea de romi Craica care se localizeaza geografic de-a lungul paraului Craica, paralalela cu strada Paltinisului si este cuprinsa intre calea ferata industriala si strada Paltinisului, comunitatea este pozitionata longitudinal fata de cele doua repere mentionate. Comunitatea se invecineaza cu cartierul Vasile Alecsandri, dar paraul Craica creeaza o izolare geografica care genereaza probleme in ZUM, deplasarea oamenilor de peste parau se face pe niste podete de lemn improvizate care genereaza pericol la deplasarea pe ele.Figur? SEQ Figur? \* ARABIC 1. harta a teritoriului SDL si a zonei ZUMIn figura 1 este prezentata o harta a teritoriului SDL si a zonei ZUM.Clarificare 1=Solicitare MDRAPFE nr.76679/7dec2017 ; iesire GALBM nr.24/8dec2017_Plansa -anexa1, format pdf rezolutie mare , contur SDL, strazi –zone distincte pt. Interventii DLRC - zoomabila2.1.2 Principalele caracteristici geograficeSDL este amplasat in partea de est a orasului la distanta relativ egala fata de cele mai importante repere ale orasului. In partea de sud SDL se invecineaza cu satul Satul Nou de jos si Unitatea Militara 0176, in partea de nord cu zona industriala a orasului mai exact cu fostul combinat Cuprom, partea de vest se invecineaza cu Catredala Sfanta Treime, iar in partea de est cu strada Dumbravei si satul Grosi. Se afla ?n imediata vecinatate a centrului nou al ora?ului Baia Mare (nord-est), ?i la distan?a relativ mica de centrul vechi al ora?ului Baia Mare(nord-vest). Fata de principalele institutii locale ?i descentralizate distan?a nu dep??e?te 3 km. SDL este o zona teritoriala omogena si compacta care a luat nastere in perioada comunista la inceputul anilor 1980. Cartierul este compus din blocuri de locuinte, case de locuit, case improvizate tip baraci, sedii de firme, spatii ?i zone industriale, spatii neutilizate/arabile/verzi. Cartierul a avut o dezvoltare haotica, prin urmare zonele de case ?i zonele de blocuri sunt infiltrate de zone comerciale-industriale (unele active altele dezafectate sau neutilizate) ?i de terenuri neutilizate (at?t ?n interiorul cartierului c?t ?i la extremit??ile sudice ?i vestice). Zona componenta a SDL este ZUM (Craica), localizata cardinal la est de SDL, aparuta in anul 1993 cand primii oameni au inceput sa isi construiasca locuinte improvizate de-a lungul paraului Craica (de unde vine si denumirea comunitatii). Locuitorii ZUM sunt persoane care au detinut locuinte in SDL sau in orasul Baia Mare, dar care din cauza incapacitatii de plata a taxelor catre stat pentru furnizarea serviciilor au fost nevoiti sa renunte la locuinte si sa isi gaseasca alternative de locuire. 2.1.3 Patrimoniul naturalIn zona SDL nu exista lacuri, zone de agreement sau obiective turistice. Singurul parau care traverseaza zona este Craica. De la intrarea ?n cartier (prin zona de sud-est) ?i pana la ie?ire (prin zona de sud-vest) acest parau traverseaza zona ZUM. Terenul este relativ accidentat. Din cauza lipsei unei infrastructuri-amenajari terenul devine greu accesibil ?n special ?n condi?ii de precipitatii (chiar slabe). Pe l?ng? aceasta, lipsa canalizarii ?i depozitarea gunoaielor ?n acela?i spa?iu creeaza at?t probleme de s?n?tate, mediu, c?t ?i de acces ?n condi?ii decente a persoanelor din comunitate ?n ?coli, loc de munca, etc. Prin urmare paraul este poluat de locuitorii zonei ZUM ?n special din cauza statutului locuirii ?n condi?ii improprii, av?nd ?n vedere faptul ca nu exista ?n zona utilitati (alimentare cu apa, ?i ?n special canalizare). In vecinatatea sud-vestica a zonei se afla groapa de gunoi a ora?ului (?i a altor UAT din zona). De asemenea, un risc relativ sc?zut il reprezinta spatiile ramase neutilizate sau ?n paragina din zonele foste industriale, unele aflate printre zonele de locuinte. Firmele care activeaza ?n zona ?n domeniul industrial nu prezinta ?n acest moment un risc. 2.1.4 Patrimoniul architectural si culturalTeritoriul SDL ?i prin urmare ?i ZUM, nu beneficiaza de cl?diri cu valoare arhitecturala sau zone protejate. Din punct de vedere cultural-arhitectural este cartierul cel mai s?rac din Baia Mare. Nici macar din punct de vedere al edificiilor nu exista obiective care pot fi mentionate ?n mod distinct. In afara de c?teva biserici construite dupa 1989 (ortodoxa, roman-catolica, neo-protestante, etc.) mai exista unele cl?diri ?n construc?ie sau abandonate, dar, din p?cate situa?ia legal? a acestora nu permite la momentul actual planificarea unor activit??i care s? le includ? in patrimoniul locuintelor municipiului, pentru a fi date in folosinta. Nici din punct de vedere cultural nu se poate vorbi de existen?a unui patrimoniu ?n zona SDL.2.2. Comunitatea marginalizat? din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)2.2.1. Studiul de referin?? reprezentativ la nivelul popula?iei din teritoriul SDLLa nivelul populatiei din teritoriul SDL s-a realizat un studiu de referinta. Aria de interes a fost ?mp?r?it? ?n dou? zone distincte av?nd ?n vedere informa?iile disponibile despre situa?ia din teren din surse specializate (date statistice ale Prim?riei Baia Mare, Direc?ia Jude?ean? de Statistic?, alte date statistice apar?in?nd Serviciului Public Asisten?? Social? Baia Mare). Metodologia pentru culegerea datelor a fost elaborat? ?in?nd cont de dou? aspecte: specificul celor dou? zone ?i informa?iile planificate a fi ob?inute prin intermediul instrumentului de cercetare. Chestionarul aplicat ?n aceast? cercetare ofer? dou? categorii de informa?ii: date despre gospod?rie (num?r total membri, distribu?ia acestora pe categoriile minori ?i adul?i, alte informa?ii socio-demografice despre to?i membrii gospod?riei) ?i date despre respondent (opiniile, atitudinile, gradul de mul?umire despre aspectele relevante ?n studiul prezent: locuire, servicii medicale ?i socio-medicale, servicii educa?ionale, probleme sociale ?i informa?ii despre dinamica familiei). Popula?ia aleas? pentru culegerea informa?iilor este reprezentat? de persoanele cu v?rsta de 18 ani sau mai mult. Teritoriul SDL: Num?rul de locuitori cu v?rsta de 18 ani sau mai mult este de 24.492, conform datelor furnizate de Prim?ria Municipiului Baia Mare, iar din punct de vedere statistic zona intr? ?n categoria popula?iilor infinite.Tin?ndu-se cont de resursele disponibile ?i de timpul alocat cercet?rii, a fost stabilit un volum al e?antionului de 380 de persoane, e?antionul este propor?ional stratificat, aleator. E?antionul de 380 de persoane propus furnizeaz? un e?antion cu o eroare maxima de sondaj de 5% la un nivel de ?ncredere de 95% ?in?nd lu?nd ?n calcul principiile e?antion?rii popula?iilor infinite. E?antionul final realizat dup? controlul si validarea calit??ii datelor este de 371 persoane cu o eroare maxim? de sondaj de 5.1 % la un nivel de ?ncredere de 95%. Datele culese au fost validate prin control telefonic, au fost controlate 20% chestionare din totalul chestionarelor realizate de fiecare operator. Calitatea datelor culese a fost validat? adi?ional prin verificarea logic? a bazei de date. Perioada de culegere a datelor a fost 20 octombrie - 6 noiembrie 2017. Structura bazei de date rezultat? a fost validat? pe baza datelor INS pe teritoriul SDL (furnizate de Prim?ria Municipiului Baia Mare) ?in?nd cont de distribu?ia pe variabila sex si v?rst?. A fost aplicat un coeficient de ponderare pentru a reproduce cu exactitate structura popula?iei ?inta in termeni de sex ?i grupe de v?rst? av?nd ?n vedere ca s-a constatat o supraestimare moderat? a femeilor ?i a celor peste 40 de ani ?n e?antion.ZUM este reprezentat? de cartierul Craica, o zon? cu popula?ie finit? din punct de vedere statistic (estimat? ini?ial la aproximativ 650 de persoane), cu o popula?ie aflat? ?n condi?ii precare din punct de vedere socio-economic, locuind preponderent ?n ad?posturi improvizate (colibe). S-a dorit o radiografiere c?t mai exact? a acestei zone ?i s-a ales ca metod? recens?m?ntul fiec?rei colibe (ad?post improvizat). Proced?nd astfel, datele la nivel de gospod?rie m?surate in chestionar ofer? informa?ii complete despre num?rul de persoane ?n ceea ce prive?te caracteristicile socio-economice. Selec?ia respondentului ?n gospod?rie s-a f?cut respect?nd principiile e?antion?rii aleatoare, respondentul a fost ales ?n mod aleator aplic?nd metoda zilei de na?tere (ultima persoan? 18+ ani care ?i-a aniversat ziua de na?tere a fost aleas? s? r?spund? la chestionar). ?n cazul ?n care aceast? persoan? nu era disponibil? la momentul vizitei operatorului, s-a revenit la acea adresa la o ora ?i data stabilit?, ?in?ndu-se cont de disponibilitatea persoanei calificate pentru a r?spunde la chestionar. Au fost identificate un num?r de 122 de colibe (ad?posturi improvizate) ?n care tr?iesc 536 de persoane. 254 sunt adul?i (v?rsta 18 ani sau mai mult) ?i 282 sunt copii (v?rsta sub 18 ani). E?antionul de 122 de persoane selectate aleator din cele 254 ne furnizeaz? un e?antion cu o eroare maxima de sondaj de 6.5% la un nivel de ?ncredere de 95%.Perioada de culegere a datelor: 18 - 31 octombrie 2017. Structura ob?inut? ?n teren pentru cei 122 responden?i a fost comparat? cu informa?iile ob?inute la nivel de gospod?rie pentru variabilele sex si grupe de v?rst?. De?i se poate constata o u?oar? abatere ?n termeni de sex ?i grupe de v?rst? (au fost intervievate mai multe femei si mai pu?ine persoane tinere comparativ cu structura rezultat? pe gospod?rie), datele cu caracter calitativ culese informeaz? despre tendin?a persoanelor de sex masculin tinere de a absenta frecvent din gospod?rie.Focus grupurile au fost organizate la nivelul ZUM Craica, identificat conform Atlasului Zonelor Urbane marginalizate, pentru identificarea problemelor comunitare ?n teritoriul SDL, cu accent pe ZUM. Au fost organizate 2 focus grupuri cu reprezentan?i ai comunit??ii ?i un focus grup cu reprezentan?i din mediul institu?ional/ neguvernamental. 2.2.2 Validarea si declararea zonei/zonelor urbane marginalizate Pe baza studiului de referinta, s-a validat zona urbana marginalizata CraicaZona Craica este declarata ca fiind zona urbana marginalizata – ZUM -, zona urbana acumuleaza dezavantaje din perspectivele capitalului uman, ocuparii fortei de munca si a locuirii. Craica este o zona intraurbana, izolata din punct de vedere social si in acelasi timp saraca. Zum are un nivel scazut de capital uman (stare precara de sanatate, nivel scazut de educatie), conditii precare de locuire si nivel scazut de ocupare formala. Slaba calitate a serviciilor, stigmatizarea cu care este asociata aceasta zona, reduc sansele populatiei de a evolua.Folosind datele studiului de referinta, la nivel SDL si ZUM pot fi calculate ratele populatiei urbane din zonele marginalizate sau dezavantajate pe locuire, ocupare, capital uman.In baza studiul de referinta realizat, cei mai mul?i locuitori din ZUM Craica s-au declarat de etnie rom?. Doar aproximativ 8% dintre ace?tia se declar? alt? etnie. ?n restul teritoriului, 91% se declar? de etnie rom?n?, 5.5% de etnie rom?, iar restul de 4.5% de alt? etnie.Capital uman_Distribu?ia pe v?rst? ?i genToate persoanele ?nregistrate ?n gospod?rieZUM CraicaTeritoriul SDLTotalAdult18+ aniCopil<18 aniTotalAdult18+ aniCopil<18 aniTotal5362542821071814256Masculin46.80%48.00%45.70%49.00%47.00%55.60%Feminin52.20%52.00%52.50%51.00%53.00%44.40%Lipsa r?spuns0.90%0.00%1.80%0.00%0.00%0.00%Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 2.Capital UmanPropor?ia popula?iei de 15 - 64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) este ?n ZUM Craica de 92.1% ?i ?n restul teritoriului SDL de 14.7%. Num?rul mediu al copiilor ?ntr-o gospod?rie din Craica este de 2.34, spre deosebire de Teritoriul SDL unde media este de 0.69 copii la o gospod?rie. ?n total, ?n Craica tr?iesc ?n medie 4.43 persoane ?ntr-o gospod?rie, iar ?n teritoriul SDL – 2.82 de persoane ?ntr-o gospod?rie.Propor?ia num?rului de copii ?n Craica este mai mare dec?t num?rul de adul?i care locuiesc ?n zon?: 53% minori fa?? de 43% adul?i. La nivelul teritoriului SDL, propor?ia se schimb? la 23% copii ?i 77% adul?i.Propor?ia persoanelor cu dizabilit??i, boli cronice sau alte afec?iuni care le limiteaz? activit??ile zilniceZUM CraicaTeritoriul SDLTotal122371Sufer? de boli corniceNu86.90%78.80%Da13.10%21.20%Au dizabilit??i/deficiente/handicapNu84.40%84.70%Da15.60%15.30%Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 3.Boli/DizabilitatiOcupare_?n total, ?n ZUM Craica din totalul popula?iei cu v?rst? de 15 ani ?i peste, doar 34.7% este ocupat?, spre deosebire de ?ntreg teritoriul SDL unde procentul este de 60.4%.Dintre cei care provin din Craica ?i au un loc de munc?, doar 27% sunt femei, spre deosebire de tot teritoriul ZUM unde propor?ia dintre femei ?i b?rba?i este aproape egal?.ZUM CraicaTeritoriu SDLDistribu?ia pe sexeRespondent ocupat (angajat/zilier/patron/lucreaz? la negru)Respondent ocupat (angajat/zilier/patron/lucreaz? la negru)Masculin72.3%50.6%Feminin27.7%49.4%Total100%100%Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 4.Ocupare?n Craica exist?, de asemenea, o propor?ie mare de tineri ?ntre 15 ?i 24 ani care nu sunt ?ncadra?i ?n munc? ?i nici nu sunt ?nscri?i ?ntr-o form? de educa?ie: 56.7%, iar ?n teritoriul SDL este de 6.6%-34290107759500Propor?ia persoanelor de 15 - 64 ani care nu sunt ?ncadrate pe pia?a formal? a muncii ?i nici nu urmeaz? o form? de ?nv???m?nt este de 67.4% ?n Craica ?i 13.4% ?n teritoriul SDL.Locuire_Nesiguran?? locativ?: propor?ia gospod?riilor ce nu de?in locuin?a ?n proprietate personal?Propor?ia locuin?elor supraaglomerate (< 15,33 m2 pe persoan?) . ?n ZUM Craica, 64% spun c? spa?iul e insuficient.2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor ?i problemelor popula?iei din teritoriului SDL 2.3.1 Popula?ia ?i caracteristicile demografice?n teritoriul SDL avem o popula?ie estimat? de 25142 locuitori din care 24492 locuitori pe str?zile din Cartierul Vasile Alecsandri ?i 650 locuitori ?n Craica. ?n urma efectu?rii studiului de referin?? au rezultat urm?toarele caracteristici demografice ?n ce prive?te teritoriul SDL ?i ZUM Craica: Structura popula?iei pe categorii de v?rst?, gen, etnie:ZUM CraicaTeritoriul SDLV?rstaTotalAdult (18+ )Copil (<18)TotalAdult (18+ )Copil (<18)Total5362542821071814256P?n? ?n 3 ani8.80%0.00%16.70%4.10%0.00%17.20%3 - 5 ani10.30%0.00%19.50%3.80%0.00%15.90%6 - 10 ani17.70%0.00%33.70%6.70%0.00%27.90%11 - 14 ani10.10%0.00%19.10%6.20%0.00%25.70%15 - 17 ani5.80%0.00%11.00%3.20%0.00%13.30%18 - 25 ani12.10%25.60%0.00%11.90%15.60%0.00%26 - 30 ani8.40%17.70%0.00%9.70%12.70%0.00%31 - 35 ani6.20%13.00%0.00%8.60%11.30%0.00%36 - 40 ani4.90%10.20%0.00%7.10%9.40%0.00%41 - 45 ani6.90%14.60%0.00%7.40%9.70%0.00%46 - 50 ani3.20%6.70%0.00%9.10%12.00%0.00%51 - 55 ani1.30%2.80%0.00%7.20%9.50%0.00%56 - 60 ani2.80%5.90%0.00%7.00%9.20%0.00%Peste 60 de ani1.70%3.50%0.00%7.90%10.30%0.00%Lipsa r?spuns0.00%0.00%0.00%0.20%0.20%0.00%V?rsta medie20.8135.227.8233.7141.78.38Tabel.Structura Populatie/virsta/gen/etnieDistribu?ia pe etnieZUM CraicaTeritoriul SDL(autoidentificat?)TotalAdult Copil TotalAdult Copil Total5362542821071814256Rom?n?7.10%7.50%6.70%91.00%91.20%90.40%Rom?92.40%91.70%92.90%5.50%4.50%8.50%ZUM CraicaTeritoriul SDLTotalAdultCopilTotalAdultCopilTotal5362542821071814256Masculin46.80%48.00%45.70%49.00%47.00%55.60%Feminin52.20%52.00%52.50%51.00%53.00%44.40%Lipsa r?spuns0.90%0.00%1.80%0.00%0.00%0.00%Alta0.60%0.80%0.40%3.50%4.30%1.10%Tabel.Distributie populatie /etniePropor?ia copiilor (0-17 ani) din popula?ia total?: 53% ?n ZUM Craica ?i 23% ?n teritoriul SDL.Nivelul de educa?ie ?i calificare a adul?ilor: ?n ZUM Craica 50% din adul?i nu au studii; 30,3% au absolvit ?coala primar? ?i 15,7% gimnaziul; doar 4% au absolvit ?nv???m?ntul obligatoriu de 10 clase. ?n teritoriul SDL: 1,3% din adul?i nu au studii, 3,3% au absolvit ?coala primar?, 14,3% gimnaziul; 81% au absolvit ?nv???m?ntul obligatoriu de 10 clase (dintre care 17,8% sunt cu studii universitare ?i postuniversitare). Propor?ia persoanelor cu dizabilit??i, boli cronice sau alte afec?iuni care le limiteaz? activit??ile zilnice: ?n ZUM Craica 13,1% sufer? de boli cronice ?i 15,6% sunt persoane cu dizabilit??i; ?n teritoriul SDL: 15,6% sufer? de boli cronice ?i 15,3% sunt persoane cu dizabilit??i. Dintre persoanele declarate ca fiind cu boli cronice sau handicap, un procent de 25% din ZUM Craica ?i un procent de 30,2% din teritoriul SDL reprezint? persoane care au permanent nevoie de ?ngrijire ?i sprijin din partea unei alte persoane. Propor?ia popula?iei de 15 -64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu): ?n ZUM Craica: 92.1%, ?n teritoriul SDL: 14,7%. Participarea la educa?ie a copiilor (0-17 ani): ?n ZUM Craica 58,2% dintre copii sunt ?nscri?i ?n sistemul de ?nv???m?nt, iar ?n teritoriul SDL, 82,68% dintre copii sunt ?nscri?i. La ?coala Gimazial? ”Vasile Alecsandri” din teritoriul SDL, rata abandonului ?colar a fost ?n 2016 de 4,07%, iar ?n 2017 de 2,67%. Un num?r mare dintre copiii din ZUM Craica sunt ?nscri?i la ?coal? la ?ansa a doua, deci ?ntr-un nivel de ?nv???m?nt inferior v?rstei pe care o au. Mul?i au abandonat ?coala ?nainte de finalizarea ciclului primar sau gimnazial. Motivele invocate sunt cele legate de dificult??ile materiale ale familiei, de refuzul copiilor de a mai merge la ?coal?, de responsabilizarea acestora ?n ce prive?te ?ngrijirea fra?ilor mai mici/ completarea veniturilor familiei sau, ?n cazul fetelor, de angajare ?n mariaje timpurii urmate de sarcini, na?teri. Tendin?e demografice: ?n ZUM Craica, propor?ia persoanelor v?rstnice (peste 60 de ani) ?n popula?ie este de 1.7%, ?n timp ce ?n teritoriul SDL este de 7,9%. Popula?ia adult? de v?rst? activ?: 45,8% ?n ZUM Craica ?i 68% ?n teritoriul SDL. 2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri ?i protec?ie social?Total popula?ie ocupat? (distribu?ia pe sexe, categorii de v?rst?)?n ZUM Craica, 34,7% dintre persoanele peste 15 ani sunt active din punct de vedere profesional. ?n teritoriul SDL procentul e de 60,4%. ?n ZUM Craica, dintre persoanele care lucreaz? (angajat/ ziler/ patron, lucreaz? la negru), 26,7% au v?rsta cuprins? ?ntre 18 ?i 25 de ani; 18,8% au v?rsta ?ntre 31-35 de ani; 16,8% au ?ntre 26 ?i 30 de ani; 15,8% ?ntre 41 ?i 45 de ani; 8,9% ?ntre 36 ?i 40 de ani ?i tot 8,9% ?ntre 46 ?i 50 de ani. Tot ?n aceast? zon?, 2% dintre cei cu v?rsta ?ntre 15-17 ani lucreaz?. ?n teritoriul SDL, dintre persoanele care lucreaz?, 14,7% au ?ntre 26 ?i 30 de ani; 14,5% ?ntre 46 ?i 50 de ani; 14,3% au v?rsta ?ntre 31-35 de ani; 13,7% au v?rsta cuprins? ?ntre 18 ?i 25 de ani; 13,7% ?ntre 36 ?i 40 de ani; 12,2% ?ntre 41 ?i 45 de ani; ?i 10,2% ?ntre 50-56 de ani. Distribu?ia pe sexe a persoanelor ocupate (angajat/zilier/patron/lucreaza la negru)ZUM CRAICATeritoriu SDLMasculin 72.3%50.6%Feminin27.7%49.4%Tabel.OcupareTineri care au v?rsta cuprins? ?ntre 15 si 24 de ani, nu sunt ?nscri?i la ?coal? ?i nici nu sunt ?ncadra?i ?n munc?: 56.7% ?n ZUM Craica ?i 6.6% ?n teritoriul SDL. Propor?ia persoanelor de 15- 64 ani care nu sunt ?ncadrate pe pia?a formal? a muncii (salaria?i cu contract de munc? sau persoane care lucreaz? oficial pe cont propriu, cu sau f?r? angaja?i - patron sau administrator de firm?, PFA, AF, ?ntreprindere individual?, liber profesionist) ?i nici nu urmeaz? o form? de ?nv???m?nt: 67.4% ?n ZUM Craica ?i 13.4% teritoriul SDL.Afacerile locale ?i situa?ia locurilor de munc?:?n ZUM Craica, principalele surse de venit declarate de locuitori sunt aloca?iile (de stat ?i familiale)- ?n propor?ie de 68%, salariile (36,9%) ?i ajutoarele sociale (VMG)- 24.6%. ?n teritoriul SDL, principalele surse de venit ale locuitorilor sunt: salariile (76,9%), aloca?iile- 37.4% ?i pensiile: 32,5%. Un procent de 60,7 % din locuitorii din ZUM Craica apreciaz? situa?ia lor financiar? ca fiind precar? sau foarte precar?, iar al?i 24,6% consider? c? au o situa?ie material? modest?. 38,6% din locuitorii din teritoriul SDL apreciaz? situa?ia lor material?/ financiar? ca fiind bun? ?i foarte bun?. Al?i 48,3% consider? c? au o situa?ie material? modest?, fiind nevoi?i s? chibzuiasc? fiecare ban cheltuit. Potrivit rezultatelor studiului de referin??, ?n gospod?riile din ZUM Craica ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu hrana, cu ?mbr?c?mintea ?i cu plata utilit??ilor. Pentru locuitorii din teritoriul SDL, cheltuielile cu hrana ?i cele destinate pl??ii utilit??ilor consum? cel mai mult din resursele financiare ale familiilor, urmate de cheltuielile pentru plata serviciilor.2.3.3. Locuire ?i acces la utilit??iCopii ?i tineri ai str?zii, persoane f?r? ad?post din raza respectiv?_?n teritoriul SDL func?ioneaz? un Centru Social Multifunc?ional Tip Azil de noapte (cu o capacitate de 60 de locuri), aflat ?n structura Serviciului Public Asisten?? Social? Baia Mare care ofer? g?zduire, hran?, igienizare corporal? ?i a ?mbr?c?mintei, consiliere psihologic? ?i asistare psiho- social?. Exist? de asemenea un ad?post ?n cadrul Funda?iei de Voluntari Somaschi (30 locuri) care ofer? servicii de g?zduire pe timp de noapte, hran? ?i servicii socio- medicale persoanelor f?r? ad?post. Num?rul total de locuin?e ?n teritoriul SDL, tipurile de locuin?e_?n ZUM Craica predomin? locuin?ele de tip ad?post improvizat (128) , fiind doar 5 case pentru care exist? contracte de proprietate (doar aspra casei, nu ?i asupra terenului pe care acestea sunt construite).?n teritoriul SDL predomin? locuin?ele de tip garsonier?/ apartament la bloc, exist?nd 146 de blocuri (7617 apartamente). Exist? un singur bloc de locuin?e sociale ?nchiriate de autoritatea public? local? situat pe str. Gr?nicerilor (96 de garsoniere). ?n cazul acestora, doar 4 ?nregistreaz? datorii la plata utilit??ilor. Locuin?ele situate la case ocup? o pondere mai mic? ?n teritoriul SDL fiind aproximativ 250 de acest fel. Proprietatea asupra locuin?elor_?n ZUM Craica, majoritatea locuitorilor stau ?n ad?posturi improvizate. Doar 4,9% de?in acte de proprietate asupra casei, dar nu ?i asupra terenului pe care este construit? casa.?n teritoriul SDL, ?n 90,1% din cazuri, locuin?a este ?n proprietatea familiei sau a unui membru al familiei. Nesiguran?a locativ?_?n ZUM Craica, ?n 95,1% din cazuri nu exist? acte de proprietate asupra locuin?elor, acestea fiind ad?posturi improvizate, de unde ?i dorin?a cea mai mare a locuitorilor (de a intra ?n legalitate), dar ?i teama lor cea mai mare (c? ar putea fi evacua?i sau c? locuin?ele lor ar putea fi demolate). ?n teritoriul SDL propor?ia celor ce nu de?in locuin?a ?n proprietate personal? e relativ mic? (9.9%). Propor?ia locuin?elor supraaglomerate: ?n ZUM Craica, supraaglomerarea locuin?elor e raportat? de 63,9% dintre locuitori, spre deosebire de 19% ?n cazul teritoriului SDL. Starea ?i calitatea locuin?elor/ dotarea locuin?elor cu buc?t?rie ?i baie_Conform rezultatelor studiului de referin??, gradul general de satisfac?ie al locuitorilor din ZUM Craica fa?? de diferite aspecte ale locuin?ei lor se situeaz? la 2,46 pe o scal? de la 1 la 5, unde 1 reprezint? foarte nemul?umit, iar 5 foarte mul?umit. ?n aceea?i privin??, gradul general de satisfac?ie declarat de locuitorii din teritoriul SDL este de 4,05. ?n teritoriul SDL, 86,5% dintre participan?ii la studiu s-au declarat mul?umi?i de locuin?a ?n care stau, fa?? de 37,7% dintre responden?ii din ZUM Craica. ?n ZUM Craica locuin?ele sunt improvizate ?i sunt compuse din 1-2 ?nc?peri unde locuiesc mai multe persoane, neexist?nd spa?ii special alocate pentru buc?t?rie ?i baie. ?n teritoriul SDL majoritatea locuin?elor sunt dotate cu baie ?i buc?t?rie. Conectarea locuin?elor la utilit??i_?n teritoriul SDL toate locuin?ele beneficiaz? de racordare la re?elele de ap?, curent electric, gaz ?i canalizare. ?n ZUM Craica, doar 2,5% din gospod?rii sunt racordate la re?eaua de ap?, 78,6% av?nd ?n apropiere o surs? alternativ? de ap? potabil?. 18,9% din gospod?rii nu au o surs? de ap? potabil? ?n apropiere. 74,6% din gospod?rii sunt racordate improvizat la re?eaua de energie electric? ?i ?n 24,6% nu exist? deloc curent electric. 98% din gospod?rii nu sunt racordate la re?eaua de gaz ?i 98,4% nu sunt racordate la re?eaua de canalizare. 2.3.4 Accesul la institu?ii ?i servicii publice?n privin?a percep?iei asupra accesului la servicii medicale (analize medicale, consulta?ii la cabinete medicale, prescriere de medicamente, internare/ spitalizare, ?ngrijiri medicale la domiciliu), nu exist? diferen?e semnificative ?ntre popula?ia din ZUM Craica ?i popula?ia din teritoriul SDL: pe o scal? de la 1 la 5, unde 1 ?nseamn? foarte greu ?i 5 foarte u?or, ambele popula?ii evalueaz? accesul la servicii medicale, ca fiind ?ntre 3,3 - 3,5. ?n ce prive?te distan?a pe care o au de parcurs pentru a beneficia de servicii medicale (farmacie, centru medical, spital, cabinetul medicului de familie) majoritatea responden?ilor din ZUM Craica o apreciaz? ca fiind mic? sau foarte mic?, spre deosebire de cei din teritoriul SDL. Infrastructura de servicii sociale este subdezvoltat? fa?? de complexitatea ?i evolu?ia problematicii din ZUM, dar exist? servicii sociale oferite ?n teritoriu de furnizori publici ?i priva?i: un centru de recuperare destinat persoanelor cu dizabilit??i, un centru pentru victimele violen?ei domestice ?i unul destinat persoanelor cu comportament agresiv, o cantin? social?, dou? ad?posturi de noapte, un centru comunitar (l?ng? ZUM) ?i un centru de zi pentru copii. Cu toate acestea, doar 36,9% din ZUM Craica ?i 8% din teritoriul SDL au afirmat c? au accesat ?n ultimele 6 luni servicii de asisten?? social?. ?n ce prive?te serviciile educa?ionale, ?n teritoriul SDL exist? 1 cre??, 2 ?coli ?i 3 gr?dini?e. Popula?ia din ZUM Craica are o apreciere mai optimist? dec?t popula?ia din teritoriul SDL cu privire la num?rul de locuri disponibile ?n unit??ile de ?nv???m?nt, fie c? vorbim de cre??, gr?dini??, ?coal? general? sau liceu/ ?coal? profesional?. ?n privin?a calit??ii serviciilor educa?ionale, cei din teritoriul SDL au o p?rere mai bun? despre ?nv???m?ntul ante-pre?colar ?i cel liceal/ profesional dec?t cei din ZUM Craica, dar o p?rere mai pu?in bun? dec?t ace?tia ?n ce prive?te gr?dini?a ?i ?coala general?. Propor?ia celor care percep calitatea serviciilor educa?ionale ca fiind acceptabil?, bun? ?i foarte bun? e totu?i semnificativ mai mare dec?t a celor care cred c? e slab? sau foarte slab?. ?n privin?a distan?ei, gr?dini?a, ?coala general? ?i cre?a sunt considerate mai accesibile dec?t unit??ile de ?nv???m?nt de nivel liceal ?i profesional, care sunt situate ?n alte cartiere ale municipiului.At?t popula?ia din ZUM Craica, c?t ?i cea din teritoriul SDL consider? transportul public/ ?n comun ca fiind accesibil din punctul de vedere al distan?ei. Din perspectiva gradului de satisfac?ie, media aprecierii celor din ZUM Craica ?i a celor din teritoriul SDL e de aproximativ 4,3 pe o scal? de la 1 la 5 unde 1 ?nseamn? foarte nemul?umit ?i 5 – foarte mul?umit.La nivel de SDL si ZUM, serviciile culturale ?i recrea?ionale sunt doar cele oferite, din c?nd ?n c?nd, ?n cadrul activit??ilor centrelor sociale. Nu exist? ?n aceast? zon? centre sau spa?ii publice de petrecere a timpului liber sau de organizare a unor evenimente culturale. ?n ceea ce prive?te existen?a parcurilor, a terenurilor de sport ?i a locurilor de joac? pentru copii, num?rul lor e foarte mic ?n compara?ie cu nevoile. Nu e de mirare astfel c? ?n privin?a modalit??ilor de petrecere a timpului liber, a parcurilor ?i a spa?iilor verzi existente, at?t cei din ZUM Craica, c?t ?i cei din teritoriul SDL se declar? mai degrab? nemul?umi?i. Locurile de parcare sunt o problema la nivel de SDL, fiind insuficiente si neamenajate. Paradoxal, gradul de satisfac?ie al locuitorilor din SDL e mai mare dec?t al celor din ZUM, de?i procentul posesorilor de autoturisme din Craica (1,6%) e mult mai mic dec?t procentul posesorilor de autoturisme din teritoriul SDL (60,8%). 2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM2.3.5.1. Persoanele aflate ?n risc de s?r?cie sau excluziune social?Datele din Studiul de Referin?? permit ?ncadrarea popula?iei din teritoriul SDL ?i din ZUM ?ntre persoanele aflate ?n risc de s?r?cie sau excluziune social?. Ca o caracteristic? general?, ?n special ?n teritoriul ZUM, majoritatea locuin?elor sunt improvizate, de tip barac?, nu exist? acces la utilit??i, iar cea mai mare parte dintre persoanele adulte nu au un loc de munc? stabil, ceea ce le ?ncadreaz? ca grup ?int? ?n risc de s?r?cie. Referitor la criteriile privind deprivarea material? sever?, situa?ia se prezint? ?n aceea?i parametri pesimi?ti. Din punctul de vedere al persoanelor care tr?iesc ?n gospodarii cu o rat? extrem de redus? a ocup?rii pe pia?a muncii, situa?ia este similar?. Men?ion?m c? at?t pentru ZUM Craica, c?t ?i pentru teritoriul SDL exist? eviden?e (e adev?rat incomplete) ale persoanelor care se afl? ?n situa?ii de vulnerabilitate (la furnizorii publici ?i priva?i de servicii sociale).?n teritoriul SDL avem o popula?ie estimat? de 25142 locuitori din care 24492 locuitori pe str?zile din Cartierul Vasile Alecsandri ?i 650 locuitori ?n Craica (conform Atlasului Zonelor Marginalizate). Propor?ia copiilor (0-17 ani) din popula?ia total? este de 52,7% ?n ZUM Craica ?i de 24% ?n teritoriul SDL. Din punctul de vedere al etniei, ?n ZUM Craica 92,4% din popula?ie este de etnie rom?, iar ?n teritoriul SDL, 5,5% din popula?ie este de etnie rom?. ?n ceea ce prive?te situa?ia persoanelor care tr?iesc ?n risc de s?r?cie, conform studiului de referin??, venitul mediu lunar pe membru de familie este sub 300 RON pentru 54.9% din popula?ia din ZUM Craica ?i pentru 6,2% din popula?ia din teritoriul SDL; venitul mediu lunar pe membru de familie este ?ntre 301-500 RON pentru 17.20% din populatia ZUM ?i pentru 5,6% din popula?ia din teritoriul SDL. Cifra medie a venitului mediu net lunar pe membru de familie este de 353.9 RON ?n ZUM Craica ?i de 1050.66 RON ?n teritoriul SDL. Principalele surse de venit ?n ZUM Craica sunt aloca?iile, salariile, ajutoarele sociale (VMG), veniturile din activit??i ocazionale ?i pensiile. ?n plus, 95.10% din popula?ie locuie?te ?n ad?posturi improvizate, situ?ndu-se astfel sub pragul riscului de s?r?cie.Din punctul de vedere al depriv?rii materiale, putem afirma c? situa?ia se prezint? astfel: 1) ?n ceea ce prive?te plata chiriei sau a facturilor la utilit??i – ?n ZUM Craica nu este cazul, fiind vorba de ad?posturi improvizate ?i, ?n general, f?r? utilit??i; 2) ?n ce prive?te asigurarea ?nc?lzirii adecvate a locuin?ei: ?n teritoriul SDL 98,1% dintre responden?i dispun de o surs? func?ional? de ?nc?lzire; ?n ZUM Craica, de?i 70,5 % dispun de o surs? de ?nc?lzire- de regul? sob? improvizat?- procurarea lemnelor este foarte dificil?; 3) capacitatea de a face fa?? unor cheltuieli neprev?zute e extrem de sc?zut?, mai ales ?n ZUM Craica, unde 60,7% dintre locuitori apreciaz? situa?ia lor financiar? ca fiind precar? sau foarte precar?, iar al?i 24,6% consider? c? au o situa?ie material? modest?. 4) ?n ceea ce prive?te asigurarea unei alimenta?ii care s? includ? carne, pe?te sau un echivalent proteic ?n fiecare zi – acest lucru nu reiese ?n mod direct din chestionarul aplicat sau din focus grup, dar raportat la venitul mediu lunar pe membru de familie ?i la ?ntreb?rile indirecte referitoare la stilul de via??, este pu?in probabil ca aceast? cerin?? s? fie ?ndeplinit? ?n mod regulat; 5) o s?pt?m?n? de vacan?? departe de cas?: pu?in probabil raportat la venitul mediu lunar pe membru de familie, la provenien?a surselor de venit ?i la modul ?n care popula?ia ??i percepe situa?ia financiar?/ material?. ?n ZUM Craica, principalele surse de venit declarate de locuitori sunt aloca?iile (de stat ?i familiale)- ?n propor?ie de 68%, salariile (36,9%) ?i ajutoarele sociale (VMG)- 24.6%. ?n teritoriul SDL, principalele surse de venit ale locuitorilor sunt: salariile (76,9%), aloca?iile- 37.4% ?i pensiile: 32,5%. Un procent de 60,7 % din locuitorii din ZUM Craica apreciaz? situa?ia lor financiar? ca fiind precar? sau foarte precar?, iar al?i 24,6% consider? c? au o situa?ia material? modest?. Un procent de 48,3% din teritoriul SDL consider? c? au o situa?ia material? modest?, fiind nevoi?i s? chibzuiasc? fiecare ban cheltuit. Potrivit rezultatelor studiului de referin??, ?n gospod?riile din ZUM Craica ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu hrana, cu ?mbr?c?mintea ?i cu plata utilit??ilor. Pentru locuitorii din teritoriul SDL, cheltuielile cu hrana ?i cele destinate pl??ii utilit??ilor consum? cel mai mult din resursele financiare ale familiilor, urmate de cheltuielile pentru plata serviciilor, ?n privin?a bunurilor de?inute, dac? ?n teritoriul SDL peste 96% din popula?ie de?ine mobilier adecvat nevoilor familiei, surs? func?ional? de ?nc?lzire, ma?in? de sp?lat, televizor, frigider/ combin? frigorific?, aragaz/ plit?/ ma?in? de g?tit, iar peste 60 % de?in ?i autoturism ?i calculator/ laptop, situa?ia st? foarte diferit ?n ZUM Craica: 12% din locuitori nu de?in niciunul dintre bunurile enumerate anterior. Doar 70% dintre ei au o surs? de ?nc?lzire ?n ad?postul improvizat ?i doar 36% au un loc unde ar putea s? g?teasc?.Persoanele care tr?iesc ?n gospod?rii cu o intensitate extrem de redus? a muncii sunt cele cu v?rsta cuprins? ?ntre 0-59 ani care locuiesc ?n gospod?rii ?n care adul?ii (cu v?rsta ?ntre 18-59 ani) au lucrat ?n anul anterior la mai pu?in de 20% din poten?ialul lor total. Din datele indirecte ale Studiului de Referin?? se poate afirma c? aceast? condi?ie este ?ndeplinit? cu siguran?? pentru ZUM: ?n ZUM Craica, mai mult de jum?tate din popula?ia adult? (55.1%) nu are niciun fel de loc de munc?, mai mult de 11% nu au un loc de munc? stabil, lucreaz? la negru sau sunt zilieri; ?n total, pu?in mai mult de un sfert din locuitorii ZUM Craica au un loc de munc? stabil, ceea ce face ca popula?ia s? aib? un risc mare des?r?cie. Persoanele din comunit??ile marginalizate aflate ?n risc de s?r?cie sau excluziune social? care nu au acte de identitate, dar locuiesc ?n teritoriul SDL, precum ?i persoanele f?r? ad?post (inclusiv copii ?i tineri) care se afl? ?n raza teritoriului SDL, vor reprezenta grup ?int? eligibil dac? se constat? c? tr?iesc ?n una din zonele cuprinse ?n teritoriu (declara?ie pe propria r?spundere).?n Etapa III a mecanismului DLRC, ?n cadrul pachetului integrat de proiecte POR/POCU:?n cazul proiectelor POCU aferente listei indicative de interven?ii asociat? SDL, din totalul grupului ?int? sprijinit (roma ?i non-roma), persoanele care au domiciliu/locuiesc ?n ZUM trebuie s? reprezinte un procent cel pu?in egal cu ponderea locuitorilor din ZUM ?n totalul popula?iei din teritoriul SDL (ZUM ?i zona urban? func?ional?), ?n conformitate cu rezultatele Studiului de referin??.?n cazul proiectelor POR, persoanele incluse ?n grupul ?int? trebuie s? aib? domiciliul/ s? locuiasc? ?n teritoriul SDL.Datele cu privire la categoriile de persoane care pot face parte din grupul ?int? pentru interven?iile propuse prin SDL se prezint? dup? cum urmeaz?: 1) persoane adulte ?omere sau inactive: 70.40% ?n ZUM, 37% ?n teritoriul SDL, 2) persoane care nu de?in acte de identitate: ?n ZUM 2.40%- adul?i, 0.10% ?n teritoriul SDL; copii (sub 18 ani): 0.40% - ?n ZUM Craica, 0.60% ?n teritoriul SDL (cu men?iunea c? ?n ZUM Craica actele emise – ?n special c?r?ile de identitate - sunt provizorii)3) persoane cu dizabilit??i: 15,6% ?n ZUM, 15.30% ?n teritoriul SDL; persoane cu boli cronice: 13.10% ?n ZUM, 21.20%- ?n teritoriul SDL; dintre persoanele declarate ca fiind cu boli cronice sau handicap, un procent de 25% din ZUM Craica ?i un procent de 30,2% din teritoriul SDL reprezint? persoane care au permanent nevoie de ?ngrijire ?i sprijin din partea unei alte persoane4) persoane v?rstnice aflate ?n situa?ii de dependen??, mai ales persoanele v?rstnice care locuiesc singure ?i/sau nu sunt autonome ?i nu beneficiaz? de sprijin ?n gospod?rie: ?n ZUM 1.60%, ?n teritoriul SDL 4.40%5) copii ?n situa?ii de dificultate - to?i copiii din ZUM Craica pot fi considera?i ca ca f?c?nd parte dintr-o comunitate dezavantajat? socio-economic, din prisma faptului c? locuiesc ?n ad?posturi improvizate, f?r? acces la utilit??i, av?nd condi?ii de locuire precare, ?n familii numeroase cu venituri insuficiente pentru asigurarea unui trai decent - copiii cu dizabilit??i (conform datelor din studiul de referin??, 3.20% dintre copiii din ZUM Craica ?i 3.50% din teritoriul SDL sunt ?ncadra?i ?n grad de handicap; copii cu nevoi educa?ionale speciale: 5,7% ?n ZUM Craica ?i 0.8 % ?n teritoriul SDL.- copiii din familii cu 3 sau mai mul?i copii (36,9% ?n ZUM Craica, 3,6% ?n teritoriul SDL) sau din familii monoparentale (?n ZUM: 10.70% , ?n teritoriul SDL: 6.70%)- copiii cu unul sau ambii p?rin?i ?n mobilitate ?n afara localit??ii de domiciliu (mai ales copiii care se confrunt? cu separarea pe termen lung de p?rin?ii lor pleca?i la munc? ?n str?in?tate – ?n ZUM 2.5%, ?n teritoriul SDL 2.4%)- copii ?n cazul c?rora unul sau mai mul?i adul?i din gospod?rie sunt priva?i de libertate sau sunt ?n supravegherea serviciilor de proba?iune: ?n ZUM 5.7%, ?n teritoriul SDL 0.90%; - copiii care au p?r?sit ?coala pentru a munci (inclusiv ?n gospod?rie): 2,5% ?n ZUM Craica; - copiii care nu au fost ?nscri?i la ?coal?: ?n ZUM Craica: 93,6% dintre copiii sub 3 ani; 37.9% dintre copiii cu v?rsta ?ntre 3-6 ani; 8.5% dintre copiii cu v?rsta ?ntre 6-11 ani; 23.6% dintre copiii cu v?rsta ?ntre 11-15 ani; 90% dintre tinerii cu v?rsta ?ntre 15-19 ani; - care au abandonat sau au p?r?sit timpuriu ?coala: conform studiului de referin??, 2% din copiii cu v?rsta ?ntre 6-11 ani au abandonat ?coala, 3,6% din copiii cu v?rsta ?ntre 11-15 ani sunt ?n risc de abandon, iar 7,1% din aceea?i gup? de v?rst? absenteaz? foarte des)- mame minore 2.5% ?n ZUM Craica- adolescen?i cu comportamente la risc: nu exist? date oficiale relevante, iar r?spunsurile adul?ilor la chestionare pot fi viciate din cauza subiectivismului ?i a ?ntreb?rilor delicate pentru un p?rinte, dar si a percep?iei ?i ?n?elegerii diferite a no?iunii de risc - copii ?i tineri ai str?zii: nu sunt relevante referitoare la minorii g?zdui?i ?n centrele din teritoriul SDL 6) tinerii care au p?r?sit institu?iile de tip reziden?ial – nu exist? date oficiale la nivelul institu?iilor de specialitate, 7) adul?i cu unul sau mai mul?i copii ?n sistemul de protec?ie special?; ?n ZUM 9.8%, ?n teritoriul SDL 0.8% 8) p?rin?i/ tutori/ ?ngrijitori informali ai ante-pre?colarilor/pre?colarilor/elevilor cu risc de p?r?sire timpurie a ?colii -nu exista date 9) persoane care au p?r?sit de timpuriu ?coala ?i care particip? la programe de tip a doua ?ans?, din categoriile: tineri cu v?rsta cuprins? ?ntre 12-16 ani care au dep??it cu cel pu?in 4 ani v?rsta corespunz?toare clasei neabsolvite: o parte din tinerii cu v?rsta ?ntre 14-18 ani din ZUM Craica sunt ?nscri?i la ?ansa a 2-a; tineri cu v?rsta cuprins? ?ntre 16-24 ani care au un loc de munc? dar care nu au absolvit ?nv???m?ntul obligatoriu: exist? ?n ZUM tineri afla?i ?n aceast? situa?ie; adul?i cu v?rsta cuprins? ?ntre 25-64 ani care nu au absolvit ?nv???m?ntul obligatoriu: ?n ZUM Craica 96% din adul?ii peste 18 ani nu au absolvit ?nv???m?ntul obligatoriu; ?n teritoriul SDL procentul e de 18,9%;10) familiile f?r? o situa?ie clar? cu privire la actele de proprietate asupra locuin?ei ?i/sau terenului pe care locuiesc - 95.10% in ZUM , precum ?i persoanele f?r? ad?post (nu exist? date) 11) copii/ tineri/ adul?i/ v?rstnici cu probleme de s?n?tate mintal?, cu m?sur? de protec?ie special? etc. - nu exist? date 12) victime ale violen?ei domestice ?i familiile cu risc de violen?? domestic?, victime ale traficului de persoane: 17.3% din ZUM ?i 6,7% din teritoriul SDL r?spund c? au existat ?n familie acte de violen??2.3.5.2 Problemele comunitare din perspectiva cet??enilor ?i a autorit??ilor/institu?iilorStudiul de referin?? a condus la identificarea mai multor probleme ?n teritoriul SDL, at?t din perspectiv? calitativ?, c?t ?i cantitativ?. ?n cadrul focus grupurilor au fost invita?i s? identifice problemele din perspectiva lor ?i reprezentan?ii societ??ii civile, ai sectorului privat ?i ai diverselor institu?ii. Problemele identificate, la modul sintetizat, sunt: existen?a zonelor nesistematizate (?n special ZUM), f?r? racordare la utilit??i; lipsa amenaj?rii hidrografice ?i urbanistice, ?n special ?n zona ZUM; poluare (?n special prin deversare de?euri menajere, ?n zona ZUM); mobilitatea sc?zut? a popula?iei (?n special din ZUM, ?n afara cartierului); criza de locuin?e (?n special cele sociale); situa?ia juridic? a imobilelor (?n special a celor destinate locuirii); lipsa infrastructurii comunitare; oportunit??i reduse de integrare pe pia?a muncii, dezvoltare redus? a antreprenoriatului social; dezvoltarea insuficient? a infrastructurii educa?ionale, lipsa serviciilor de educa?ie ?i formare adaptate la nevoile grupurilor vulnerabile; insuficienta dezvoltare a serviciilor sociale fa?? de nevoile anumitor categorii sociale vulnerabile (?n special, un nivel sc?zut al serviciilor de preven?ie: informare, consiliere, depistarea timpurie a factorilor favorizan?i ai situa?iilor de risc; discriminare ?n deservirea categoriilor vulnerabile (?n special romi), segregare ?i auto-segregare; grad ridicat de infrac?ionalitate ?i probleme conexe; lipsa solidarit??ii civice a parteneriatelor, a coeziunii, ?i slaba implicare a comunit??ii ?n ac?iuni de voluntariat, ac?iuni comune, activism civic; imaginea negativ? a zonei ZUM ?i a cartierului; lipsa de promovare a utilit??ii sociale a diverselor categorii dezavantajate social. Din punct de vedere al perspectivei fiec?rui grup implicat, problemele sunt asem?n?toare. Diferen?a major? const? ?n importan?a pe care fiecare problem? o are pentru un anume grup. Astfel, pentru persoanele din ZUM au prioritate problemele legate de infrastructur?, locuire, acces la servicii publice, iar pentru locuitorii SDL o problem? major? este salubrizarea, igiena. Tabelul de mai jos, extras din Studiul de Referin?? este concludent cu privire la problemele identificate ?n zona de locuire/comunitate.Probleme de solu?ionatZUM CraicaTeritoriul SDLAcces la utilit??i in general22.10%Probleme cu romii20.30%Existenta curentului electric21.30%Siguran?a cet??enilor/ Mai multe patrule de politie17.50%Drumuri asfaltate, poduri13.10%Locuri de parcare14.60%Acte de proprietate pentru locuin??12.30%Cur??enie, colectarea gunoiului, existenta pubelelor14.10%Cur??enie, colectarea gunoiului, existenta pubelelor11.50%Locuri de joaca pentru copii, Parc12.30%Dispari?ia c?inilor vagabonzi9.80%Dispari?ia c?inilor vagabonzi8.50%Reconstruc?ia propriei case/ case noi9.80%O zona verde7.40%Tabel.Probleme de solutionatDac? ?n Teritoriul SDL, locuitorii nu au probleme cu spa?iul ?n care locuiesc, majoritatea fiind proprietari, ?n Craica situa?ia este foarte dificil?. Cei mai mul?i locuiesc ?n ad?posturi improvizate. Doar aproximativ 5% dintre ace?tia au declarat locuin?a ca fiind cas? ?i chiar ?i ?n aceast? situa?ie nu au act de proprietate asupra terenului pe care este construit? casa.Dac? pe ?ntreg teritoriul SDL, racordarea la utilit??i nu reprezint? o problem?, ?n ZUM Craica, situa?ia este dramatic?: 19% spun c? nu au niciun fel de surs? de ap? potabil? ?n apropiere, iar aproape 80% folosesc ap? din pu?uri sau f?nt?ni. Aproape trei sferturi dintre ace?tia declar? c? racordare improvizat? la re?eaua de energie electric?, iar un sfert nu au surs? de energie electric? ?n locuin??. De asemenea, 77% nu au gaz ?n locuin?e, nici m?car butelii pentru g?tit. Aproximativ 12% din familiile din ZUM Craica nu posed? niciun fel de bunuri cum ar fi: 1) frigider/ combin? frigorific?, 2) aragaz/ plit?/ ma?in? de g?tit, 3) televizor, 4) ma?in? de sp?lat sau 5) o surs? func?ional? de ?nc?lzire (central? termic?/ convector/ sob?/ ?emineu/ calorifer electric, etc.). Doar 70% dintre ei au o surs? de ?nc?lzire ?n ad?postul improvizat ?i doar 36% au un loc unde ar putea s? g?teasc? m?ncare.Pe teritoriul SDL, 81% din locuitori spun c? spa?iul pe care ?l de?in este suficient de mare raportat la num?rul de persoane ?n gospod?rie. ?n ZUM Craica, 64% spun c? spa?iul e insuficient. Doar 9% din Craica declar? c? copiii au spa?iul lor ?i cei mai mul?i dintre copii nu au condi?ii bune pentru efectuarea temelor. Dac? pe teritoriul SDL, gradul de mul?umire ?n ceea ce prive?te locuin?a este destul de ridicat, locuitorii din Craica sunt nemul?umi?i de situa?ia lor ?n ceea ce prive?te locuirea.Locuitorii teritoriului SDL sunt mai degrab? nemul?umi?i si de modalit??ile de petrecere a timpului liber, de parcurile ?i spa?iile verzi existente, de locurile de joac? pentru copii ?i de locurile de parcare.De asemenea, exist? un grad destul de mare de nemul?umire ?n ceea ce prive?te oportunit??ile pe care le ofer? zona legate de g?sirea unui loc de munc?.Pentru locuitorii ZUM Craica, o problem? foarte mare este felul ?n care se depoziteaz? gunoaiele ?i prezen?a c?inilor vagabonzi. Pentru locuitorii teritoriului SDL, problemele sunt legate at?t de poluare, c?t ?i de depozitarea gunoaielor ?i de actele de vandalism.Locuitorii teritoriului SDL spun s? este dificil s? ajungi din zon? la gar? ?i la spital, dar ?i la locul de munc? sau la o pia?? agro-alimentar? este destul de greu de ajuns.Gradul de mul?umire a locuitorilor ZUM Craica este mai mare, o posibil? explica?ie fiind ?i c? a?tept?rile acestora legate de confort sunt mult mai mici, iar pe unele dintre facilit??i nu le folosesc.De asemenea, persoanele care locuiesc ?n ZUM Craica se simt ?ntr-o propor?ie mai mare ?n nesiguran?? ?n propria locuin?? dec?t cei care locuiesc ?n restul teritoriului, un fapt predictibil, av?nd ?n vedere c? ad?posturile improvizate nu ofer? confort ?n ceea ce prive?te securitatea.Totu?i, foarte pu?ini locuitori din Craica sper? c? situa?ia lor se va ?mbun?t??i ?n urm?torii ani. Cei mai mul?i dintre ei cred c? situa?ia se va ?nr?ut??i sau va r?m?ne la fel de precar? ?i doar o treime au inten?ia de a se muta din locuin?a ?n care stau, aceast? inten?ie fiind mai degrab? o dorin?? dec?t un plan.2.4 Actiunile desfasurate anterior in teritoriul SDL Acest subcapitol include o scurta prezentare a politicilor de dezvoltare locala intreprinse in teritoriul SDL in ultimii 5 ani.Titlul proiectului:1. Centrul de Educatie Timpurie CURCUBEUPerioada:23.02.2015-30.04.2016Bugetul (in lei):1.608.886,13 leiSursa de finantare:RO11 ? Promovarea egalit??ii de gen ?i a echilibrului ?ntre via?a profesional? ?i cea privat?”, finan?at prin mecanismul financiar SEE 2009-2014Aplicantul:Municipiul Baia MarePartenerii:Asocia?ia ?Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare ?i Incluziune Social?”Principalele activitati:Managementul proiectului; Publicitatea proiectului; Infiintarea ?Centrului de Educatie Timpurie Curcubeu”; Asigurarea functionalitatii centrului; Furnizarea serviciilor integrate de educatie timpurie anteprescolara si a serviciilor sociale pentru copil si familie; Organizarea unui eveniment public de lansare a proiectului; . Evaluarea nevoilor specifice a 3 comunitati compacte de romi din 3 orase mari, situate in Regiunea Nord-Vest; Structurarea unei campanii publice de informare si sensibilizare pe tema egalitatii de gen; Derularea campaniei publice de informare si sensibilizare pe tema egalitatii de gen, constand in diseminare de materiale informative, organizarea de evenimente (workshop-uri, bursa locurilor de munca, conferinte); Numarul si tipul grupului tinta vizat:Beneficiari directi: 40 de copii cu varsta intre 0-3 ani,din care 10 de etnie roma; 40 adulti (parinti) din care 10 de etnie roma; 60 membrii ai comunitatilor de romi; Beneficiari indirecti: peste 100 reprez. ai institutiilor publice; societatilor comerciale, Ong-ri; alti membrii ai comunitatilor de romi din 3 orase.Zona distinct din teritoriu:Baia Mare-Craica; Satu Mare- Crangului; Cluj-PataratStadiul:FinalizatTitlul proiectului:2. Solutii integrate pentru violenta in familiePerioada:Aprilie 2015-Aprilie 2017Bugetul (in lei):1.594.940,38 leiSursa de finantare:Programului RO20 – Violen?a domestic? ?i violen?a bazat? pe deosebire de sex, program finan?at prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 ?i administrat de Ministerul Justi?ieiAplicantul:Serviciul Public Asistenta Sociala Baia MarePartenerii:Penitenciarul Baia Mare; SC Mindustries SRL; Asocia?ia Profesional? Neguvernamental? de Asisten?? Social? ASSOC; Inspectoratul de Poli?ie al Jude?ului Maramure?Principalele activitati:A1. Furnizarea de lectii de bune practici norvegiene in programele pentru agresori. A2. Elaborarea unui program de consiliere pentru agresori (in violenta in familie).A3. Furnizarea de servicii de consiliere pentru agresori in cadrul unui centru de consiliere a agresorilor. A4. Implementarea programului de consiliere a agresorilor in mediul penitenciar la 60 de agresori.A5. Furnizarea a 2 seminarii de prezentare a programului de consiliere a agresorilor validat de Administratia Nationala a Penitenciarelor catre 40 de lucratori din sistemul penitenciar.Numarul si tipul grupului tinta vizat:60 femei si 30 copii victime ale violentei in familie; centru de consiliere de cel pu?in 30 victime din categoriile de persoane vulnerabile per semestru (20 femei si 10 copii)Zona distinct din teritoriu:Nord-Vest, Baia MareStadiul:FinalizatTitlul proiectului:3.Barvale terne Perioada:august -septembrie 2017Bugetul (in lei):6.795,00 leiSursa de finantare:European Danube Academy-EDA -GermaniaAplicantul:Asociatia Young Roma MaramuresPartenerii:SPAS Baia Mare, Biblioteca Judeteana ,,Petre Dulfu” Baia Mare, DJTS MaramuresPrincipalele activitati:Activitati cultural artistice Numarul si tipul grupului tinta vizat:25 de tineri rromi din comunitatile rrome baimareneZona distinct din teritoriu:Comunitatile rrome baimarene, Craica, Cuprom, PiritaStadiul:FinalizatTitlul proiectului: 4. ?mbun?t??irea condi?iilor de via?? a romilor ?i ale altor grupuri vulnerabile aflate ?n condi?ii sociale de trai precare din regiunile Satu Mare ?i Maramure?, finan?at prin Fondurile Elve?ienePerioada:februarie 2014-iunie 2018Bugetul (in lei):12.166.656,48 leiSursa de finantare:Co-finan?at printr-un grant din partea Elve?iei prin intermediul Contribu?iei Elve?iene pentru Uniunea European? extins?Aplicantul:Consortiu de trei organizatii: Caritas Elvetia, Caritas Satu Mare si Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi-CRCR Cluj.Partenerii:CRCR ClujPrincipalele activitati:Activitati de dezvoltare comunitara, ocupare, sanatate, educatie:-in perioada ianuarie 2017 – iunie 2018, Organiza?ia Caritas a Diecezei Satu Mare ?mpreun? cu Centrul de Resurse pentru Comunit??ile de Romi vor implementa componenta ?Extinderea experientei catre noi comunitati” din cadrul proiectului ”?mbun?t??irea condi?iilor de via?? ale Romilor ?i altor grupuri vulnerabile aflate ?n condi?ii sociale de trai precare din regiunile Satu Mare ?i Maramure?” finan?at prin Fondurile Elve?iene.Caritas s-a extins in 20 de comunitati cu partea de educatie prescolara: educatoarele vor participa la un curs si vor primi mentorat de la Beatrice. de asemenea vor primi materiale didactice in valoare de 1000 franci elvetieni, in functie de nevoiCRCR Cluj a selectat 10 din cele 20 in care am identificat resursa umana din primarie, in cele mai multe cazuri, asistentul social. Cele 10 persoane au participat la un curs de instruire, iar din aprilie au inceput procesul de facilitare in comunitati. Au infiintat grupuri de initiativa, am elaborat un plan de actiune pe care il implementam prin actiuni comunitare implementate de GI cu ajutorul primariilor.Numarul si tipul grupului tinta vizat:Comunitatea Craica in judetul Maramures, iar in extensie, ultimul an de proiect, respectiv ianuarie 2017-iunie 2018, Cuprom si Horea. In comunitatea Craica- 150 de familii, 750 persoane in 2014, la inceputul proiectului. In judetul Satu Mare, au fost vizate doua comunitati, Turulung si Ardud, iar in anul de extensie 20 de comunitati pe educatie, iar 10 din cele 20 de comunitati vor implementa activitati de dezvoltare comunitara.Zona distinct din teritoriu:Comunitatea Craica Baia Mare, din 2014-2017, iar din martie 2017-martie 2018-Cuprom si Horea.Stadiul:In desfasurareTitlul proiectului:5. Volunteering for inclusion- 2015-1-RO01-KA105-013747Perioada:2015-2016Bugetul (?n lei):56.749 Sursa de finan?are:Erasmus+Aplicantul:Fundatia de Voluntari SomaschiPartenerii:Principalele activit??i:1.Seri intercultural2.Workshop-uria)Decorezi si reciclezi - confectionarea de obiecte decorative, din materiale reciclabileb)Feelings’ Adventure – metode nonformale (joc, prezentari, discutii, art craft, exemplificare, joc de rol) de dezvoltare a personalitatiic)Interactive English- curs interactiv de limba engleza3.Expozitie vieZiua Internationala a tolerantei- voluntarii au organizat activitati cu elevii a doua clase ale Scolii Gimnaziale Lucian Blaga din Baia Mare si au impartit ciocolata cu ravase continand mesaje pentru promovarea tolerantei si a pacii. .4.?De ce dezavantajati?” – cafenea publica5.Targ de voluntariat - La eveniment au participat 26 de asociatii din judetul Maramures, care lucreaza direct cu tinerii si cateva sute de participanti.6.Expozitie photovoice –expunere de fotografii surprinse in timpul activitatilor desfasurate, cu mesaje care au incurajat includerea grupului tinta.7.Flashmob – pentru a marca ziua internationala a voluntarului, participantii au pregatit un moment cu ajutorul altor voluntari EVS.8.Realizarea filmului "Volunteering for inclusion",9. activitati uzuale in cadrul organizatiei gazda: suport teme matematica si engleza, jocuri, iesiri, primire adapost de noapte, alfabetizare, unitate mobila pregatirea si distribuirea hranei tinerilor saraci si fara adapostNum?rul ?i tipul grupului ?int? vizat:Copii si tineri romi si dezavantajati – 200Zona distinct? din teritoriu: ZUM este si de comunitate romaStadiul:Finalizat, cu finan?are aprobat?Tabel.Politici de dezvoltare locala2.5 Elemente complementare Printre elementele complementare care contribuie la dezvoltarea teritoriului SDL prin Strategia de Dezvoltare Locala se numara implementarea proiectelor ong-urilor de la nivel local si judetean pe urmatoarele domenii: educatie formala si non-formala, educatie ecologica si protectia mediului, promovarea educatiei prin intermediul egalitatii de sanse, gen, politici sociale coerente, facilitarea accesului la educatie prin implicarea facilitatorului din comunitate si a ingrijitorului de copii, facilitarea accesului la serviciile sanitare prin implicarea mediatorilor sanitari in viata comunitatii, cresterea accesului pe piata muncii. Organizatiile care au implementat proiecte/actiuni in comunitatea Craica zona ZUM au generat diverse tipuri de actiuni si activitati care au cuprins, informarea comunitatii cu privire la aspectele implementate, implicarea activa in procesul de implementare, consultarea comunitatii, activitati educationale, recreationale; asistenta sociala; asistenta psihologica; asistenta medicala; educatie pentru sanatate ;pregatirea si sprijinirea integrarii pe piata interna a muncii; voluntariat. Activitatile de dezvoltare comunitara si ocupare au cuprins actiuni de reabilitare a podetelor, de reconstructie a unor case in zona ZUM, de pietruire a aleilor care faciliteaza accesul copiilor din comunitate la scolile din cartier. In zona ZUM au mai fost implementate si seri interculturale, workshop-uri pe diverse teme cum ar fi: confectionarea de obiecte decorative, din materiale reciclabile, metode nonformale (joc, prezentari, discutii, art craft, exemplificare, joc de rol) de dezvoltare a personalitatii, Interactive English- curs interactiv de limba engleza, expozitie vie. In cadrul actvitatilor cultural-artisitice demarate de catre ong-uri in zona ZUM s-au format trupe de dans traditional rom si beat-box care au participat la diverse spectacole printre care: Ziua Internationala a romilor 8 aprilie, Targul de voluntariat in parteneriat cu DJTS Maramures. Actiunile sportive fac si ele parte din viata comunitatii, anual sunt organizate evenimente sportive in care sunt implicati tinerii comunitatii. Taberele de voluntariat organizate au vizat actiuni din cele mai concrete cum ar fi: alfabetizare, igienizare si animatie, activitati uzuale, hand-made. Furnizarea serviciilor de consiliere pentru persoanele abuzate in familie, consiliere cu persoanele care genereaza comportamente antisociale. Au fost derulate campanii de informare publica si sensibilizarea pe tema egalitatii de gen, actiunile au constat in diseminarea si difuzia de materiale informative, organizarea de evenimente. S-au organizat campanii de ocupare a locurilor de munca pentru oamenii din zona ZUM prin intermediul senzibilizarii factorilor relevanti de pe piata muncii locale, care si-au aratat interesul pentru scoaterea la concurs a locurilor vacante pentru etnici romi. Zona ZUM este activa din punctul de vedere al implementarii proiectelor de catre ONG-urile locale, este o zona marginalizata si expusa la diverse discriminari si prejudecati venite din partea comunitatii majoritare. Zona reprezinta un pol bine centrat , omogen si compact in cartierul Vasile Alecsandri, zona SDL. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download