BISER si

[Pages:8]AN ULU TTX.

ARADU,

31. 12.

tannarla Febroarin

2sTx. 5 -

BISER si

'?ia biseric?sca, scolastica,, literaria si economica.

Ese o data in septemana : Duminec'a.

I>l'elisili; itiiiinamciiliiliii :

l'i't-liiilu iiiNtM'IiisiiUorti :

< Corespondintiele s? se adreseae la Reda*tiunea dela

P?ntru Austro-Ungarfa pe anu . . 5 fi.--cr. \ Pentru pnblicatiunile de trei ori ce contieni! i

,,BISERICA si SCOL'A"

,, jum. anu 2 ,, 50 ,, Pentru Romani'a si straiuetate pe anu 7 ., -- ,,

,, j - a. 3 .. 50 ,,

cam 150 cuvinte 3 fi., pana la 200 cuvinte )

? r banii de prenumeratiune la

i fi. si mai sus 5fi.v. a.

^ ,,TIPOGRAFIA DIEOE8ASA IN ARA?."

Venituhi din sessiunile parochiali.

Audimu adesea pre unii dintre preoii no tri plangendu-se, ca venitele parochielorn se impu tieneza, si in specialii arend'a sessiuniloru de vine totu mai mica. In adeveru asia este. Astadi sunt multe sessiuni parochiali, cari aducu forte putienu venitu. Caus'a acestei scderi a ve nitului nu provine inse intru at?t'a din caus'a aniloru rei, precum se crede in genere; ci mai este o impregiurare, carea a contribuitu la imputienarea venitului din sessiunile parochiali c H # in mesura mai mare, dec?t anii cei rei, cari s'au urmatu de c?tva timpu unulu dupa altulu.

Pamentulu, ca si orice lucru in lume aduce numai atunci folosu posesorului seu, daca este bine grigitu, si de sene se intielege, ca cu c?t este mai bine grigitu, cu at?t trebue se produc mai multu, in timpu ce daca nu este bine gri gitu, venitulu lui devine totu mai micu si mai nensemnatu.

Este in genere cunoseutu ca arendatorulu unui pamentu, mai cu sema cand timpulu arendii este scurtu, nu urmaresce nici dec?t alt'a, dec?t cum se-lu esploateze mai bine in folosulu seu momentanu, si nu porta nici dec?t grige de acea impregiurare, carea trebue se fia asia dicendu idefa conducetoria a agricultoriului bunu: de a-lu imbunatati, si prin ?mbuntire a-i ridica productivitatea pentru viitoriu. Astfeliu substantiele nutritorie ale pamentului se imputieneza continuu, si elu devine neproductiveru.

Acest'a este sortea tuturora sessiuniloru parochiali, cari nu s'au lueratu prin posesorii loru, ci au fost date in arenda, Fiendu reu lucrate in decur.su- de ani muli, ele astadi producu forte putienu, si in anii viitori voru pro duce totu mai putienu, pana cand abia voru mai fi in stare a acoperi din venitulu ce-lu dau contributiunea.

Am vediutu cu ochii sessiuni parochiali, cari din causa ca au fost date in arenda, si ca atari reu lucrate, astadi se afla iu cea mai rea stare, sunt pline de spini, rugu si polomida, intre cari este cu neputintia semanaturiloru s?-se desv?lte. Am vediutu apoi sessiuni parochiale, cari, pentruca au fost bine lucrate de catra posesorii loru, pretiulu li-s'a ridicatu chiar in anii acesti'a rei, ?r preoii, cari le-a lueratu, cu t?te greutile, ce au venitu preste ti?ra se gasescu totui in stare buna.

Dilel? trecute povestea ?re cine, ca a fostu intr'una satu, unde sunt trei preoi deopotriv dotati. Dicea, ca i-a cercetatu pre toti trei, dar l'a cuprinii mirarea, cand a vediutu ce deose bire mare era intre densii. La unulu a aflatu o casa bine grigita, unu ocolii frumosu, si plinu de vite, si in t?te partile se vedeau semne de buna stare. La ceialalti doi n'a gasitu nimicu din t?te acestea, si ori unde si-arunc? ochii, nu vedea alt'a, dec?t semnele lipsei si seraciei. Mai tardiu intrebandu dupa caus'a, carea a produsu intre densii acesta diferintia, a aflatu, ca celu dantaiu este economa bunu, porta pre sessiunea sea economia de modelli, si pamentulu lui produce mai multu, dec?t cum producu ale altora ?meni din causa, ca este f?rte bine grigitu. Ceilali doi preoi inse nu voiescu a se supune strapatieloru pretinse de economia, si asia traieseu comodu, si-dau sessiunile in arenda, ?r resultatulu este, ca o incurca si ei, cum potu, de pre o di pre alt'a.

Astfeliu de esemple gasimu mai in totu satulu, si in totu loculu.. Toti preoii nostri, cari lucra insisi sessiunile loru, se gasescu in o staremultu mai buna materiala, dec?t cei ce le d?u; in arenda. Acesti'a inca au avutu ani grei, dar ei s'au sciutu totui sustien?, si au schitu se porte mai usioru necazurile si greutile vieii, si daca nu le-a produsu unu ramu de economia,

a produsu altulu, si totui au avutu mai multu a t r a c t i u n e a s?relui. -- D i c e m u a s i a : astadi la 12 ore

folosu dec?t acei'a, cari preferindu a trai comodu, si-au datu sessiumle in arenda din anu in anu pre unu pretiu totu mai micu.

Am mai faeutu apoi inca o observare de

diu'a se inaltia ap'a in cutare locu de pre mare si form?za flusulu. D u p a 6 h 12-375' in loculu acel'a va fi reflusu si asia se schimba t o t u d u p a c a t e 6 ore 1 2 3 7 5 ' si fenomenele aceste. Mai apriatu vorbindu dicemu c?, daca ast?di la 12 ore diu'a se intempla

mare ?nsemntate la preoii, cari p?rta economia. in a t a r e locu de pre m a r e flnsu, a t u n c i dupa 12 ore

Ei sunt mai placuti si mai iubii de poporu, dec?t cei ce nu se ocupa cu economi'a. Caus'a este f?rte naturala. Preotulu, care p?rta economia, are ocasiune a veni mai desu in contactu cu poporulu, a-i cun?sce datinele si dorintiele, si

24- 75' ? r v a fi in acelu locu flusu ; s a u in t i m p u de 24h 4 9 5 ' intru acelai locu de pre mare se intempla de doue ori flusu si de doue ori reflusu. O b s e r v a t i unile ce s'au facutu la ooeanulu pacificu in Australi'a ostica, la celu atlanticu in Franci'a vestica, si alte locuri, ni-arata c? undele suntu mai nalte candu e

astfeliu i-este mai usioru a-i veni in ajutoriu cu sfaturile si invetiaturile sale, de alta parte portandu preotulu economia, si vediendu-lu poporenii sei diligenii, essemplulu lui este atragatoriu, luurm?za si parochianii ; le merge si Ioni mai bine,

lun'a in syzygie de c?t cand lun'a se afla in cua drat?n!. Ast'a se intielege usioru, c?ci in caurile de antaiu atractiunea lunei se maresce prin atractiunea s?relui, pre cand in casulu ceialaitu, cand adec se afla lun'a in cuadraturi, atractiunea lunei cu a s? r e l u i form?za a n g h i u , a s i a d a r a flusulu p r o d u s u de

si astfeliu recunosointi'a facia de preotu le im l u n a se micsior?za in c?t-va prin flusulu produsu

pune a-lu stima si pretiui.

numai de influinti'a solara.

Din cele dise pana aci si din esperienza ce o potemu face in t?te partile diecesei, urm?za necondiionaii, ca preoii, cari dorescu a ave unu venitu siguru din sessiunea parochiala, se-o lucre

L a indreptatitele observatiuni ce suntei apli cai se-mi facei, mi-pertnitu se Vi-previnu cu des luirile urmat?rie: Mai antaiu me intrebati, de ce se ivesce m a n e flussulu cu 4 9 ' 5 ' m a i t a r d i u de c ? t as tadi ; caus'a e c? in timpu de 24 ore si lun'a per-

inaisi. Facendu ac?st'a pre de o parte au, si trebue se aiba mai multu venitu, ?r pre de alt'a casciga mai multa influintia asupra poporului, ce-lu pastorescu, in timpu ce preoii, cari si-dau sessiunile in arenda, sunt espusi a a v e din anu in

curge pe ceriu unu arcu dela apusu spre resaritu deci, ca se culmineze, trebuie se tr?ca tocmai tim pu lu de 49-5 minute. -- Apoi me intrebati de ce se i n t e m p l a flussulu si reflusulu de o d a t in doue lo curi diferite ? Aici Ve rogn se Vi-cugetati doue glo buri, unulu se representeze pamentulu, ?r ceialaitu

anu unu venitu totu mai nensemnatu, s?. chiar lun'a. Cand se afla lun'a in z e n i t u l u c u t ? r u i locu alu

espusi a-si perde din autoritatea, carea trebue se o pos?da ?naintea poporului.

Economi'a c?mpului reclama astadi multe

m?ei, atunci atractiunea sa are mai mare influintia asupra punctului ce se afla nemedilocitu sub sine, dec?t asupra centrului pamentului; dreptu aceea prticelele de apa inca voru nisui se se apropie de

?mbuntiri. Cu acestea ?mbuntiri este de do l u n a mai t a r e de c ? t c e n t r u l u p a m e n t u l u i . A t r a c t i -

ri tu, ca s?-se inc?pa autai'a data in sessiunile ! unea lucr?za inse si a s u p r a particeleloru de a p a ce

parochiali, ca vediendu poporulu se urmeze si ehi, ?r ac?st'a o vomu pot? reaiis? numai atunci,

se voru fi aflau du chiar in p a r t e a o p u s a cu l u n ' a ; intensitatea atractiunei asupra aceloru prticele va fi d a r a m a i mica, de c ? t cum a fostu a s u p r a c e n t r u

c?nd preoii voru lucra insisi sessiunile parochiali. lui, d a r si mai mica, de c ? t cum a fost a s u p r a par

ticeleloru de pre partea ce are lun'a in zenitu; par

t e a aceea de apa, p e n t r u c a r e l u n ' a este in nadir,

va nisui mai incftu catra luna de c?t centrulu pa

Consecintie de ale gravitatiunei universale.

mentului, dar si mai incetu de c?t partea pentru care lun'a este in zenitu ; ac?st'a insemn?za totu

(Continuare si fine.)

a t ? t a ca si cand am dice, c? partea prima se depart?za de centru, sau remane indereptulu centrului si

Dneloru si Dloru! Lun'a se miseain giurulu pa- a p?rtiei celei de sub l u n a ; a s i a dara remanerea

mentului dela apusu catra resaritu in timpu de 29 dile aceea inderatu a particeleloru din partea opusa cu

12 ore si 44 minute, care timpu se numesce luna syno- lun'a se manifest?za prin formarea unui valu chiar

dica. P a m e n t u l u se i n t o r c e p r e l a n g a s6re in t i m p u de aaia de n a l t u , ca si celu de a s u p r a ; deci flusulu

365d 5h- 48' 51". Se intempla c? lun'a si-ia positia intre trebuie se se intemple de odat in doue locuri diame-

pamentu si s6re (luna vechia) sau chiar in partea tralminte opuse ale pamentului

opusa sdrelui (luna plina); caurile aceste le numimu

De ora-ce pamentulu se int?rce in giurulu ossiei

S Y Z y g i e - Cand formeza lun'a cu pamentulu si cu so- | sale dela apusu spre resaritu, ni-se pare, c? lun'a

rele anghiu de 90? atunci avemu patrariulu I ori i se int?rce pre langa pamentu dela resaritu spre

I I I - l e ; dicemu c? lun'a se afla in cuadratura. -- Pre- i apusu; dicu ni-se pare, pentru-c? si lun'a, ca toti

mitiendu aceste se cerc?mu influinti'a lunei asupra j membrii din regiunea s?relui nostru, afara de 2 sa-

m?riloru de pre pamentu, avendu in vedere c? atrac ? teliti ai lui Urau, se int?rce in giurulu foculariului

tiunea scade pre cum cresce patratulu depart?rei. I seu dela apusu spre resaritu. Impregiurarea ac?st'a

Daca supunemu la calculu atractiunea lunei, afl?mu I pruta are inse de consecintia, c? undele ce se por-

c? p e n t r u p a m e n t u i n t e n s i t a t e a ei face de t r e i ori n e s c u p r e o c e a n u r i , a d e c flussulu, se misiea de-aluu-

mai multu de c?t intensitatea atractiimei solare, asia gulu oceanului dela resaritu catra apusu.

dara si efectulu asupra apeloru pamentului trebuie

?nainte de a face conclusiuuea meritoria, per-

se-i fia de t r e i ori m a i m a r e de c ? t celu p r o d u s u de m i t e t i - m i D ? m n e l o r u si D o m n i l o r u se V i - m a i a t r a g u

ateniunea asupra unoru momente valor?se ale feno

menului din eestiune!

,. .

Lun'a se misea in aecuatorulu pamentului, si

se abate dela acelu aecuatoru spre meadia:n?pte si

spre miadia-di, chiar precum se mica si pamentulu in aecuatorulu s?relui, abatendu-se dela aecuatoru spre miadia-n?pte si miadia-di pana la cercurile tro pice. Suntemn asia dara in dreptu se ne intreb?mu, u n d e v a fi mai m a r e flussulu si reflusulu p r e oceanurile pamentului ? Sciindu c? gravitatiunea lucr?za yerticalu si c? aciunea ei scade pre cum cresce patratnlu departarei, potemu respunde la ?ntrebarea p r e s e n t a n t a , c? fenomenele n u m i t e voru fi i m p o s a n t e

in regiunile tropiloru ; de aici spre miadia-n?pte si

miadia-di voru totu scade, pana canda apr?pe de poli

s'au chiar la poli se fia a b i a visibile.

Mai avemu se consider?mu inca si positiunile

ce le are pamentulu facia de s?re si de luna, s'au

cutn se mai dicu in astronomia perieliu, afeliu, peri-

geu, si aprogeu, adec punctele in care pamentulu

este mai apr?pe s'au mai departe de s?re, respective

de luna. Apoi nu trebuie se trecemu cu vederea nici

v e n t u r i l e p a s s a t e , care i n c a p o t e n t i ? z a efectulu fl. si

refl. Daca vomu lu? in consideratiune tote funciunile

dela cari depinde flusulu si reflusulu si astfeliu vom

resolvi problem'a imposanta ce urm?za din gravitatinne, atunci vom ajunge la resultate mari. Vomu afl? c? gravitatiunea s?relui si a lunei in decursu de veacuri stremuta centrulu de greutate alu pamen tului, prin ce apele de catra miadia-di se t r a g u pe incetulu catra miadia-n?pte, inund?za tienuturi es tinse ale continenteloru de pre emisfer'a nordica, desvalindu astfeliu pre emisfer'a sudica tieri .. . con tinente noue, si apoi v?oe-versa. *)

Consecinti'a acest'a a flusului si reflusului mi-se

pare c? au cunoscutu-o si cei vechi, fia chiar sub numi

r e a de ,,diluviv." D a r a s t ' a inca n u - a r fi asi? m a r e p e r i c l u

pentru esistenti'a si mai departe a pamentului nostru,

c?ci fortiele, care dau pamentului vestmentu serba-

torescu, esista si de aici incolo, suntu adeca nemie-

siorate in tari'a loru prin esundarea generala, carea

se pot? intru c ? t v a compara cu regiunile Nilului si

ale altoru riuri de pre pamentu,. unde numai esun-

d?rile dau viatia vegetatimiei imbelsiugate.

Alt'a este consecinti'a trista, de care nu va fi s c u t i t u p a m e n t u l u , chiar din c a u s ' a g r a v i t a t i u n e i !

Intorcanduse pamentulu in giuruiu ossiei sale dela apusu c a t r a r e s a r i t u , fia care p u n c t n alu aeeuatorulux pereurge intro secunda cale de 474 metri. Gravitatiunea lunei si a s?relui face se se inaltie in fia care di c?te 52 Mm cubici de apa ; muntele acest'a de apa, cum am aretatu mai susu, percurge oceanulu dela resaritu catra apusu, asi? dara isbesce

in tiermurii de resaritu a Asiei, Australiei si Ame-

ricei, si se freca pre multe locuri si de bas'a ocea-

nului de aici urm?za dupa logic'a sanat?sa, c? is-

birea f?usului trebuie se micsioreze e?tu-si de pucinu

?utial'a, cu care se mica pamentulu in giurnlu ossiei

sale, sau cu a l t e c u v i n t e diu'a trebuie se cr?sca.

Prea potentele geometru Laplace inca s'a ocu-

p a t u cu studiuln acest'a, d a r eonclnsiunile sale ni-

spunu, c? diu'a totu at?t e de lunga in timpurile

n?stre, ca si pre timpulu lui Hipparch (140 a. Ch.); m t i m p u l u m a i nou g e o m e t r i i celebri ca Adams si

) Dar la fenomenulu acest'a contribuiesee si precesiunea aecmnoctieloru si nutatiuuea, despre ce vedi mai pre largu Dr. Sehmick ,,Flutphaenomen" si Adh?mar ,,timpurile de giatia."

Delauney u r m r i r m a i d e p a r t e i n t e n t i u n e a lui L a p l a c e si constatar intru adeveru c? rotatiunea pa rntntului scade, inse cumul Se n u ve s p a r l a t i D ? m n e l o r u si Domniloru, c?ci scadiementulu este o mrime infinitu de mica, s'au cum dicu matematicii : este numai unu diferenialii ! In timpu de apr?pe 170,000 de ani acelu scadiementu face 1" adeca a 3600-a parte din tru-o ?ra. Cu matematic'a se p o t ? documenta, c? pamentulu nostru nu s'a potutu inverti pre langa ossi'a s'a in m a i s c u r t u t i m p u de c ? t in 171/i ?re ; ast?di rotatiunea face mai 24 ?re. Aplicandu aici calculnlu probabilitii, capet?mu pentru rotatiunea primitiva a pamentului timpulu de 203/5 ?re. Asia dara intardiarea totala a rotatiuuei pana astadi con tiene 3 2 / 5 ?re s'au 12,000" iu calcula rotundu.

Sciindu c? intardiarea de 1" se intempla in 170.000 de ani asia d a r a i n t a r d i a r e a do. 12000" s'a p o t u t u i n t e m p l a cam in timpu de 2000 mili?ne de ani, unu numera, carele ni-areta etatea pamentului, s'au mai bine, timpulu de c?nd sa invahntu pamenitdu in codi'a ac?d'a solida pre care aburii din atmosfera s'au precipitatu si au formatu oceanurUe.

Din scderea acelei rotatiunei ar trebui se ur meze, c? pamentulu se va iu t?rce Die langa ossi'a s'a din ce in ce mai incetn si in nr-raa v a trebui se st?e, multiaminduse numai a se mai miso? in giur u i u s?relui. Si ce m i r a r e ! Au :n:; v e d e m u noi c? l u n ' a de m u l t a v r e m e se afla in. s t a d i a l a , u n d e a r trebui se ajung pamentulu? Viierr.u c? lun'a se inverte in giuruiu ossiei sale chia r ia at?ta timpu, de c?t are dens'a lipsa ca se se inforca odat in giuruiu pamentului, pentru-ea altmentrea ni-ar aret? si partea s'a cea alalta. Si ?re ce se na fostn caus'a acestui fenomeni! ? De siguru D?mneloru si Dornniloru nu potemu afla caus'a aliurea, de c?t i ; mrluinti'a gra vitatiunei pamentului asupra oceanuriioru de apa ce v o r u fi e s i s t a t u odini?ra pre snprafaci'a lunei ! U n dele ce le produce lun'a in oceanurile pamentului in maximulu loru ajungu inaltimea de 16 metri ; daca admitemu c? lun'a inca a avutu oceanuri de apa, a t u n c i i n a l t i m e a medilocia a flusului, ce l u - v a fi p r o dusu acolo g r a v i t a t i u n e a p a m e n t u l u i , v a fi fostu d e 45 metri.. De ora-ce si acolo valurile acele se micar contra rotatiunei lunei, de aceea siguru inca din timpurile primitive rotatiunea lunei a trebuitu se scada pana la marginile posibile, adeca pana ce ro tatiunea a devenitu c?t si revolutiunea s'a.

De ora-ce gravitatiunea este universala, asia d a r a si efectele sale t r e b u i e se fia admise p r e t o t i n denea. Ceea ce a faeutu pamentulu la luna, aceea v a face si pamentului lun'a si intru ajungerea scopului o ajuta si s?rele, c?ci si densulu contribuesce in proportiune int?rsa cu patratulu departarei la for marea flusului si a reflusului.

Daca pamentulu nu ar ave luna, atunci s?relelar constringe se rot?sca pre langa osia chiar in t i m p u l u , in- c a r e se m i s c a in g i u r u i u seu, adeca a r face ca diu'a se fia c?t si anulu, dupa cum a faeutu si pamentulu cu lun'a. Dar lun'a ajuta pre s?re int.ru realisarea planului seu numat pana la unu timpu, p a n a cand adeca r o t a t i u n e a p a m e n t u l u i v a fi de a s i a d u r a t a ca si a- l u n e i ; de aici in colo g r a v i t a tiunea lunei va lucra in contra gravitatiunei solari. Potemu sustien? deci c? diu'a va cresce in decursulu t i m p u l u i p a n a cand v a fi de 29d. 1 2 ? 4 4 ' de ale n?stre,.

Pre atunci inse D?mneloru si Domnilorn s?rele si-va fi p i e r d u t a de m u l t u v a p a i ' a s'a, v a fi ajunsu

deja in stare de corpu opaeu. Atunci apele pamen t u l u i s e voru fi s t r a f o r m a t a in o c e a n u r i de g h i a c i a , a s i a d a r a v a t r e b u i se fia d i s p r u t a s i flussalu si reflusulu de pre faci'a s'a, prin urmare si caus'a, carea fcea se se mai scurteze rotatiunea.

Ca de inchiaiare permiteti-mi D?mneloru si Domniloru se Vi-mai atragu ateniunea la o eonsecintia si mai imposanta, m? ! chiar infioratoria a gravitatiunei ! Elementele mechanicei ni-arata, c? mi carea rotatoria este eflusulu aloru d?ue fortie dife rite ; un'a care a luora'tu asupra corpului numai unu momentu si alfa care neincetatu lucr?za asuprai. C?st'a din urma e gravitatiunea universala, ?r cea de a n t a i u pot? c ? si-are s o r g i n t e a in u n i v e r s u , la totu camiti afara de mass'a corpului respectivii. U n i v e r s u m este p l e n u cu o m a t e r i a cosmica forte fina, l a care i-dicemu aether; materi'a aceea inse nu e at?t de fina, in c?t se potemu abstrage cu totului totu dela dessimea s a ; asia dara si dens'a va resiste pamentnlui si altoru planei at?t intru micarea loru pre langa ossia c?t si intru micarea pre langa s?re. A l t m e n t r e a dicandu: aetherulu acel'a in decursu de miliarde de ani va micsior? totu mai multu efectulu poterei primitive, care a lucraii in ad?ncimea tre cutului asupra corpuriloru respective. Prin micsior a r e a aceea, de ora-ce g r a v i t a t i u n e a lucra in modu constanii pentru t?te timpurile, efectulu acestei'a se va cumula va deveni tota mai mare, adec gravita tiunea s?relui va constringe pamentulu si pre cei alalti pianeti se se misce in giurnlu s?relui in caii totu mai anguste si mi-se pare c? nu voia grei, daca voiu afirma, c? angustimea ac?st'a a c?iloru va progressi in m a s s u r a aceea, in care va scade si vitalitatea corpului, dela carele planeii au capatatu c a l d u r a si l u m i n a , adec v i a t i a . C a n d u -va fi s e c a t a de totu vitalitatea s?relui atunci corpurile, crora li-a datu s?rele viatia, corpurile acele voru veni si prin sacrificarea loru voru innoi, voru aprinde ?rasi ?oculu invetr'a centrala, ca apoi se se inc?pa iu uni versu o noua formare a lumiioru.

Aceste suntu secrete de ale naturei, D?mneloru si Domniloru! pre care le-a aflatu mentea omen?sca dupa multe lupte usteniti?se ! Dupa-ce le cnn?scemu si privimu asupra loru, ne mii amu cumu de nu le-a descoperitu spiritulu mai de multu? De ce s'au petrecutu mili?ne de mili?ne de suflele far? se aiba cunoscintie de atari adeveruri usi?re de intielesu ? ! Dicu usi?re, pentruc? in micu vedemu in giurulu nostru petrecanduse adese ori atare f'enomenu : T?te vietatile pamentului consuma din poterile mamei loru d a r in fine t?te, v i n u si r e n t o r c u p a m e n t u l u i ceea ce au ?mprumutaii dela densulu, de ?ra-ce adeveratu este, c? totu ce se nas^e trebuie se si mora; sorisu e s t e si l a Moise c? pamentu escisi in pamentu te vei into'rce!

Dela s?re si-au capetatu planeii viai a ; daca este permisu a induce dela mieu la mare ; daca este scrisu in c a r t e a firei, c? t ? t e v i e t a t i l e se se r e n t ? r n e de unde s'au nagcutu ; atunci este permisu -- pre bas'a dasfasiur?riloru de s u s u -- a sustien? c? si planeii cu trabautii loru toti se voru int?rce in s?re, de u n d e a u p o r n i t u . C a u s ' a este de t o t u simpla, este insasi gravitatiunea, c a r e d a t ? z a de o d a t a cu c o r p u l u r e s p e c t i v u , in tocm'a cum se petreee si cu rent?rcerea n?stra de unde ne-am nascutu. Insasi gravitatiunea p?rta planeii pre langa s?re si-li usiur?za modula prin o a r e s i - c a p e t a miediele de viatia. L a fiintiele v i e t i u it?re insusi osigenulu este carele sustiene viati'a, dar

totu osigenulu este, carele consuma pre incetulu viatia.

Gravitatiunea l?ga pre orna de pamentu ?r pa mentulu i-d? omului viatia prin ossigenmlu seu. Gravitatiunea l?ga pamentulu de s?re si s?rele i-d? viatia prin lumin'a si caldur'a sa. Cand va incet? ossidatiunea pre pamenta, atunci va incet? si omenimea, chiar asi? pre eumu voru incet? si planeii si traban fii, candu se va stinge din foculariu, din s?re lumin'a si caldur'a ! Numai unulu va trai in veci, unulu care n ' a r a i n c e p u t n nici finitu; n u m a i f?inti'a p r e a poterica se inaltia preste aceste valuri vehemente si acesteia trebuie se ne inchin?mu ! ! !

Teodoru Ceoniea.

Observri critice

a* T r l f o n Millt&rlu, capelanulu bfcericei gr. or romane In Fatulu nou, a s a p r a opafeti compns de ??Tiosala printe ierodiaeon Simeon Popeseu si iaHtalaJ* ,,Fnevma lu Hisoeiio-Oonstantinopolitanam.*

(Continaare.)

Ioanu Cap 1 v 32--34 : ,,Si au marturisitu Ioanu

d i c e n d u : c amu vediutu Duck'du, ca u n u p o r u m b a

p o g o r a n d u din ceriu, si a u odiahnitupreste densulu (v 3 2 ) .

Si eu nu i'amu stiutu pre elu, ci celu ce m ' a u

trimisu p r e mine se boteza cu apa, acela mi-au disu

mie : Preste carele vai vedea duchulu pogorandu si rema-

nendu preste densulu, acel'a este, a c e l a este c a r e l e b o

teza cu Duchu sfantu (v 33).

Si cu am vediutu, si am m a r t u r i s i t u , ca acesta

este fiu/u Iul Ddieu (v 4 4 ) "

Comparandu aeumu v 32 cu cele 3 tecsturi e

batatore la ochi asemnarea cu Isaia cap 11 v 2,

in ambele versuri se dice ca duchulu au odichnitu

preste densulu, adec preste Isusu pre carele Profe-

t u l u lu-numesce t o i a g u si flore d i n r e d a c i n a l u i l e s e i .

Santnlu Evangeiistu Ioanu ne spune mai multu

dec?t ceialalti S. Evangelisti, vorbesce asia de lim

pede despre duchulu ce sau odichnitu la Boteza asu

pra lui Isusu, inc?t dispa e tota indoiela si nedume

r i r e a despre i a t i e l e s u l u t e r m i n u l u i Duehulu lui Ddieu*

din prorociile Profetului Isaia. Din mrturisirea

Prorocului si Botezatoriului Ioanu depusa in v 33

si 34 ne incredintiamu ca duchulu lui Ddieu e con-

ditionatu de venirea Mesiei. Duchulu acesta are se

servesca de semnu si de dovada Botezatoriului Ioanu

carele % Mesia. Odichnirea duchulni asupra lui Isusu

i e c r i t e r i u l u Mesiei celui t r a m i s u , fiului l u i D d i e u

I carele e Christosu. Dar criteriulu acesta nu e vreo

! insusire personala a lui Christosu, nu e vreo putere

: a lui, carea se manifesteza prin grandiositatea fap-

! teloru seversite de Christos, ci criteriulu acesta e

I o alta persona a S. Treimi, Duchulu celu sfantu,

carele s'au pogoratu cu ehipu vezutu, in chipul po

rumbului atunci, cand sau botezaii Isusu in repeju-

nile Iordanului. Deci pogor?rea ai odichnirea s. D u c h u

in chipu de porumbu e semnulu celu vediutu, carele

au in credini atu pre Botezatoriulu despre identitatea

i Mesiei Christosu, c?ci dice Botezatoriulu in versu

j 34 ; Si eu arau vediutu si amu marturisitu c? acesta

? (asupra crui s'au odichnitu duchulu in chipu de

| p o r u m b u ) e fiuln l u i Ddieu. P r i n u r m a r e ,, D u c h u l u

| lui Ddieu" din cap 11 v 2 insemna pre duchulu celu

| sfantu ca persona, er nici decum putere sau dar

! Ddieescu, sau darulu sfanului Duchu.

j

Se trecemu acum la ultimulu tecstu din proro-

| ciile S. Prorocu Isaia, la cap 61 v 2. In acestu | t e c s t u i n c a obvine e s p r e s i u n e a ,,Duchulu lui Ddieu'

(alu Domnului). Tecstulu aeesta e aprope asemenea

tecstului primu (cap 42 v 1). si diferintia esista nu

mai in constructiune. In capu 42 v 1 vorbesce Ddieu

Tatalu despre duchulu seu, precand in cap 61 v 2 e

insasi fiulu carele vorbesce spunendnne ce a u disu

T a t a l u despre elu. A c o l o dice T a t a l u p u n e v o i Du-

ekulu meu p r e s t e fiulu meu, er aici dice fiulu Duchulu

domnului ( T a t l u i m e u ) " p r e s t e mine. S i ca p r o f e i a

acest'a se refera la Isusu, nu nega nici Dlu autoru.

Ce insemna inse profeia acesta si espresiunea ,,Du

chulu lui Ddieu" amu documentatu, si nu aflu de

lipsa a repeta cele ce amu disu la celelalte 2 tec-

aturi din Profeia Prorocului Isaia. Amu damustratu

ca duchulu acesta a u fostu legatu si conditionatu de

venirea si botezarea Mesiei. Singuri S. Evangelisti

ne spunu sa 'cestu duchu profei tu prin gura Pro

rocului Ieremia e acelu duchu, carele cu ocasiunea

botezarei lui Isusu sau pogor?tu in chipu de porumbii

si au odichnitu asupra lui Isusu. Insasi S. Ev. mar-

turisescu asiadara, ca pnevma din cele 3 tecsturi

insemna tocmai persona Duchului celui sfantu, si nu

dar sau putere de a invetia, e?ci acestea t'ote le-au

avutu Christosu in calitatea sa de Mesie.

Acum inse se ne rentorcemu acolo, unde amu

trebuitu se na intrerupemu tractarea in detaila a

tecstului din S. E v . L u c a cap 4 . v. 18. Dupa ce am

estrasu versulu acesta si pasagiulu ihtregu incepandn

Cu versu 16 si finindu c u v e r s u 2 4 din c a p u l u alu 4,

amu precisatu cuprinsulu acestui pasagiu in 6 puncte.

Dupa aeesta amu promisu ca voiu reveni la pasagiulu

a c e s t a , d u p a ce v o i fi d e t e r m i n a t u i n t i e l e s u l u unei

parti din cuprinsulu seu, si anume a espresiunei

,,duchulu lui Ddieu." D u c h u l u aCesta p u s u d e D d i e u

T a t a l u p r e s t e fiulu s e u , c a r e duchu s a u o d i c h n i t u

-preste Mesia, si despre carele dice singurii Mesia

la Luc'a cap 4 v 18 (Isaia cap 61 v 1) ca e preste

elu, cu unu cuventn prorociile aceste 3 in cari ob-

vinu aceste 3 espresiuni : ,,punevoiu Duchulu meu,"

,,va odiclmi peste densulu duchu lui Ddieu" si ,,Duchulu

Domnului preste mine" ore ?e intielesu au ele ? Cumu

s'au realisatu ' aceste prorocii ? Prin aceea ca ele

insemna daru si putere dumnedieesca seu ca ele

insemna persona Duchului celui sfantu ? Amu disu

ea intielesulu terminului pnevma depinde de l a

modulu implinirei profetiiloru, deea duchulu nu s'au

pusu si odichnitu in fapta, i n chipu vediutu, asupra

Mesiei, atunci, deorece Isusu a u fostu plinu de daru

si putere Ddieiesca, profeiile aceste s'au referiii la

insusirile Mesiei, si terminulu pnevma insemna dar

si putere Ddieesca si nu persona a 3 din S. Treime.

Deorece inse tote intrebarile acestea le-amu resolvatu

prin dovedi aduse document?nd ca profeiile acele

(espresiunile) se referescu la persona sfanului Duchu.

carele dupa m r t u r i s i r e a S. E v a n g e l i s t u s'au pogo-

r i t u in ehipulu vediutu de porumbu cu ocasiunea

Botezului, asia dara nici terminulu pnevma kirion

(Duchulu Domnului) din v 18 cap 4 n u insemna dar.

putere, darulu sfanului Duchu, ci persona a 3 din

S. Treime, terminulu pnevma insemna pre Duchulu

celu sfantu.

( f a urm?)

Eeportu armaln

pronunciatu in sinodulu parochialu alu comunei hutrkesci gr. or. rom. Barateazu in 1. Ianuariu 1882.

Onoratn sinodu parochialu ! Me bucuru din tot sufletulu, vediendu intrunita intreg"a nostra comuna

? biseric?sca gr. or. Barateazu in adunarea ei cea mai mare ce se numesee sinodu parochialu, spre a con lucra, la inaintarea trebiloru nostre biseriecsei.

Pe c?nd ne bucur?mu, pentru e a traimu intr'unu S t t u , in care ne pot? mu deprinde in libertile cre tintii, -- totodat trebue se ne intrist?mu ve diendu cum ne impucin?mu ; apoi p e d? ce merge seracimu.

Cine va g?ndi, c?te suflete, case, pamenturi si alte averi a u fost in Barateazu ?nainte de ac?st'a cu 10, 20, 30 ani, -- si c?te sunt acum, acel'a n u se va indestuli, eonstatandu reulu, ci implendu-se de seri?se ingrigiri, v aincerc?, -- cu tote potei?le si medilocele omenesci mai anteiu, -- apoi intru tramiterea de rogatiuni ferbinti catra Tatalu cereseu, -- a delatur? reulu.

Chiamarea nostra este a ingrigi nu numai de capitalele si valorile morte ale parochiei Barateazu, -- ci mai vertosu a n e ingrigi i n prim'a linia, de sufletele si trupurile credintiosiloru gr. or. ale parochiei nostre, pentru cari sunt acelea hotarite, adec, biserica, scola, pamenturi, bani, cernetene si altele,

Caus'a scaderei spaimentatoria a "poporului no s t r u din B a r a t e a z u , n u pot? fi a l t ' a , d e c ? t : r e c ? i ' a eatra legea lui Isusu Christosu Domnulu nostru, -- si catra porunc'a sa eoa mare, prin care elu a infiiutiatu mai anteiu invetiamentulu universalii, adec solele poporale ; -- apoi scderea infricosiata a po porului n o s t r u d e aici, p o t ? fi s i u n u echo s?u r e s u netu tristu, alu fostei palincarii, intr'unu s?ru lungu de ani aici. -- Ddieu santulu in carele au crediutu si au nadejduitu prinii, moii si strmoii nostri se ne lumineze mintea, c? se potemu reafl? calea cea adeverata, pe earea apoi cu pasi indoiti se inaint?mu, catra binele celu pamentescu si cereseu.

Reportulu anualu este urmatoriulu :

A)

Din resortulu strictu bisericescu. In decursulu anului 1881., s'au tienutu 19 siedintie de comitetu. I. V i ? t i ' a din familia fiindu t e m e l i ' a s o c i e t i i s?u comunei n?stre bisericesci, cu bucuria, se ar?ta aici, c? in anulu trecutu a fost far? t u r b u r a r i seriose. -- ?naintea comitetului parochialu, n u s'a presentati! neci o plansoria. -- Certele s?u sfedile ce s'au ivitu din cand in eand intre casetoriti, a u fost trecetorie, c?a ce ne face bucuria. IL Cause disciplinarie nu s'a luatu neci u n a inainte, macaru c? cercetarea cea slaba a s. biserici in timpuiu de v?ra, precum si a scolei, -- apoi uritios'a datina prefcuta in usu de a lucra in ss. domi neci si serbatori lucruri de acelea, cari potu r e m a n e pe m a n e d?, --- a r fi d a t u m a t e r i a l i i disciplinariti. -- Cu acestu prilegiu, se atinge tr?b'a, c? mai tardiu l a lcculu seu, se se aduca hotarire on. sinodu, c? lucrurile de campu se se opr?sca in ss. dumineci si serbatori. III. Numerulu snfleteloru, precum s'a pomenitu astadi in sant'a biserica este 181 de parte barb. si 170 de parte fera, sum'a 351. -- P a r e c h i c u n u n a t e sunt in acesta parochia 68. IV. Comune bisericesci avemu pana astadi tot un'a, laud'a lui Ddieu, de sine statatoria c? parochia-- Ddieu se ne steie intru aj..toriu, c? se se inmulti?sca, dar se nu scada mai tare numerulu sufleteloru, c? s e n u a j u n g B a r a t e a z u l u d e filialu l a a l t a comuna biseric?sca. -- Sortea filialiloru este lipsita

de multe mangaiari sufletesci, este cam neplcuta ! tiesci, apoi spre risulu, si rus?nea streiniloru a eon-

si grea.

locuitoriloru notri frai Nemi.

V. Numeruiu familieloru gr. or. sunt 82, cu

30 de familii nu au platitu, neci pana astadi

6 6 % oase proprie, -- si 15 chiriai seu curteni.

ad?ulu preotiescu.

VI. Vacantulu postu de preotu si invetiatoriu

On. Sinodu se binevoiesca a mediloci, c? in vi-

s'a deplinitu in annlu trecutu. -- Se d?mu multiemita itoriu se se aduc ad?ulu preotiescu ia granariulu

lui Ddieu! parochi'a fara preotu si invetiatoriu este parochialu fara a mai umbla dupa eiu, preoii, ee-

c? si o casa ser'a, fara lumina, c? si unu campu fru- rendu-lu.

mosu acoperi tu cu n e g u r a nopii, -- ca si o familia

?nainte de a trece la cele scolastice, -- nu potu

orfana de tata si mama.

las? nepomenita mai odat acea ?mprejurare prea

V I I . Biseric'a nu s'a r e p a r a t u pe din afara, din trista, c? noi greco-orientalii forte cu greu ne inmul-

caus'a lipsei baniloru, -- macaru c? precum o casa timu.

privata st? forte reu nevaruita, deslipita si negri-

Acesta ingrigire cresce, cand ne vine adese

gita, -- asia si o casa publica, precum este cas'a lui soirea ce se porta prin guri, apoi noi f?resce nu ne

D d i e u . -- Cei 8 1 fl. si 70 cr. ce i-am t r a m i s u iu de- p o t e m u a s t u p a u r e c h i l e , -- c? m a m e l e greco-orien-

t o r i ' a r e s t a n t a a a u c t e l o r u la C a r l o v e t i u , n i - a r u fi t a l e a r u be Tburueni o t r a v i t 6 r e s p r e a omor? r o d u l u

prinsu bine la repararea bisericii. -- Este reu cand pantecelui loru.

parochi'a nu-si platesce detoriele sale anuale.

D e e D d i e u se n u fia a d e v e r a t a a c e s t a v e s t e ; --

V1IL S'au n a s c u t u in p a r o c h i ' a n o s t r a in an. d a r de v a fi a d e v e r a t a , eu nu voi i n c e t ? a r o g ? p r e

1881., precum s'a pomenitu in s. biserica astadi 7 Ddieu, carele cun6sce inimile, si rerunchii, c? se

parte barb. 8 parte fem. sum'a 15.

descopere de grabu pre acele mame barbare si tirane

IX. Nrulu mortiloru aiderea precum s'a spusu,

c? inca aici pe pamentu, se putredisca de vii, prin

au fost 10 parte barb. 5 parte fem. sum'a 15, -- temnitiele cele grele, departe, departe de satulu, si

Intre acesti'a notabiliti parochiale au fost 6re-eand nemurile loru.

invetiatoriu aici Damianu Cratiunescu, Domn'a preot?sa Irin'a Miutiu si fostulu jude si eassariu alu co munei civile Teodoru Pep'a.

X . P a r e c h i s'au c u n u n a t u 10. --? I n t r e a c e s t e a 5 parechi cari triau, cu voia, in concubinatu. Multiumita lui Ddieu, Venerabilului Consistoriu, Dlui Protopresbiteru si Scaunului, Dlui Vice-Comite Atanasiu Batiu precum si Dlui notariu localu Ioanu Ianoviciu, apoi fostului jude comunalu George Bireu, cari au datu mana de ajutoriu s?ntei Biserici, spre a se c u r a t ? de r u i n e a fiiloru sei cerbicosi si n e a s c u l ttori de Legea cea s?nta a lui Ddieu.

XI. Not'a de moralitate a unei comune bisericesci se completeza si prin numeruiu celoru ce-si marturisescu pecatele, si se cumineca. In anulu tre cutu 1881., si-au marturisitu pecatele 36 parte barb. 34 parte fem. sum'a 70.

In asemenare cu anulu trecutu la miscamentulu poporatiunei nostre din parochia, resulta

a) Nrulu nascutiloru cu o scdere de 2 suflete. b) Nrulu mortiloru cu o crescere de 5 suflete. c) Nrulu cunun atiloru cu crescere de 4 parechi.

B)

Din resortu?u scolasticu se a r e t a : I. Prunci obligai ia scafa avemu 65 de toti. LT. I n v e r s t a de 6--12 ani s u n t u 44. III. In versta de 12--14 ani suntu 21, I V . D u p a 98XU 3 3 m a s e . 32. fem. V. Au amblatu la seol'a 24. -- Subtragendu pe amblatorii din neamblatori resulta o suma trista 41. nu au amblatu la seol'a. -- Avemu ndejde in nou'a magistratura a comunei civile, ca se va intorce lucrulu spre bine. -- Dee Ddieu ca de astadi intr'unu anu la viitoriulu sinodu paroohialu se se pota d? unu reportu mai imbucuratoriu in acesta privintia. VI. Dupa sexu au amblatu 15 parte barb. 9 parte fem. VII. Seol'a ce avemu nu mai-corespunde neci legiloru, neci scopului, -- dar cunoscendu lips'a si seraci'a poporului nostru, am facutu paii afara de sinulu parochiei, si prin Maritulu comitatu ni s'a a p l a c i d a t u 2 0 0 fl, ca a j u t o r i u d e l a comun'a civila, c? se potemu redic? baremu o sala de invetiamentu.

XII. In parochi'a ndstra mai avemu doue pa

Voimu inse a adress? pe Domunec'a Tomei o

r e c h i de c o n c n b i n a t e , -- d e s p r e cele c l a n d e s t i n e , seu r o g a r e l a s i n o d u l u e p a r c h i a l u , c? se fimu a j u t o r a i ,

pe sub ascunsu, va judeca Ddieu.

cu o suma ore-care, c? fara a mai pune la noua

XIII. Nrulu personalului magistraturei nostre jertva poporulu nostru, celu ingreunatu, c? pucinu

parochiale este : 1. preotu parochu 1. preotu coope- la numeru, cu curentia a n u a l a cultuala, si cu plati-

r a t o r u in a cruia persona este intrunitu si oficiulu rea restantiei la Carlovitiu. -- cu spese edificatio-

invetiatoreseu 1. epitropu parochu prim. manipulantu nale.

strinsu bisericescu, 1. epitropu secundariu cu titlulu

VIII. Pecnmu se scie, din caus'a seraciei si a

dc eassariu cnltualu 1. preseuraresa 1. servitoriu pa- pucinimei credincioiioru notri slujb'a invetiato-

rochialu sub nume de cresnicu = sum'a 6.

resca este ?ntrunit in person'a preotului mai teneru.--

XIV. In anulu trecutu au adusu la locuinti'a Greu cade numitei persone a porta doue poveri pe

preotitoru acas ad?u parochialu numai urmtorii umerii sei, c?-ci de si parachi'a Barateazu este mica

credintiosi, si a n u m e : 1. Ioanu Luc'a, 2. Ioanu Ni- totui, poruncile dela locurile mai inalte, munc'a de

colescu, 3. Damaschinu Iancoviciu, 4. George Bireu cancelaria este mai totui acea, care este si la cea

teneru, 5. Atanase Nincu, 6. Genadie Pep'a, 7. Teo mai mare parochia din diecesa Aradului, carea mi

doru Popoviciu, 8. Elisavet'a Pep'a, 9. Dimitrie Ba- se pare, este Pecic'a romana.

n ' a v e a n t i u , 10. M a s s ' a ?. A n ' a J u t e , 1 1 . T e o d o r u A r

D e c i se fimu cu i n d u l g i n t i a c a t r a D l u I n v e t i a

deleana, 12. Ev'a Jovii, 13. Vichente Pep'a, 14. Io- toriu, despre carele de altmitrelea se pote reporta,

sifu Gaitea, 15. Ilie Michaiu lautasiulu.

cum c? pentru examenele date cu notarii in anulu

Dela ceialalti s'au incassatu prin ambii preoi, trecutu, au fostu prin Dlu Inspeetoru alu cercului

ambiandu, dela casa la casa c? nesce orbei si cer- Ving'a propusu la Venerabilulu Consistoriu, spre

sitori spre batjocui'a strii si a demnit?tii loru preo- premiare.

IX. Pe anulu trecutu s'a respunsu totu salariulu invetiatorescn, s'a construitu gardurile cele de 45 de ani nefacute, s'au faoutu p6rt'a, care lipsia de totu s'au reparatu, camar'a, sioprulu si staululu, eare erau se se snrumpa ect.

X. Servitiulu de bedela alu scolei, s'au aflatu de bine, ca in acestu anu se-lu suplinesca insisi cpnfamiliarii Invetiatoriului.

X. In sfersitu se aduce cu durere la cunoscintia, eum ca plinulu de revna si neobositulu Domnu Inspectoru alu cereului nostru Ving'a Printele Antoniu Teodorescu in 6 (18) Dec. an. tr. a incetatu din vietia.

(C)

Din resortulu epitropescu s6u fundationalu se reporteza.

I. Se voru citi Inventariele specialu a) b?sericescu b) scolasticu c) de cancelaria seu arehivalu,-- apoi celu generalu = sumariu alu acestor'a.

II. Se va citi ratiocinulu strensu bisericescu din carele se ve vede, ca in acestu anu a a v u t u s. biserica frumosu venitu.

III. Se va citi ratiociniulu cultualu banala,

IV. Se va citi ratiociniulu cultualu de naturalii.

V. L a cemeteriulu nou s'a desfundatu siantiulu in anulu trecutu, -- dar, se cere inca grige, anume, trebue plantata d?lm'a siantiului cu bagrini teneri in primaver'a viitoria, -- ca se se form jze gardu viu in giurulu acelei grdini s?nte, -- si la timpu, carid comun'a are lipsa de vreunu lemnu la ingradirea bisericei, seu scolei, se nu cumpere.

Pe cand din aretarea generala, despre starea

paroehiei de pana aci, a acestui reportu, s'ar pare,

ea, nu s t a m u t o g m a i reu, -- cand c a u t a m u inse l a

singuraticele familii, din cari se compune parochi'a, --

atunci ni se insufla seriose ingrigiri despre viitoriuln

societatei in care traimu si numimu comun'a ; -- a s i a

in anulu trecutu. . 7 8 de sessiune dela Nrulu 29 se vorbesce ca este venduta, nu in arenda, ei de totu,

?n

mani

streine ;

--

apoi

/1 i

de sess. dela

Nrulu

125

a trecutu faptice in mani streine, -- dupa acea totu

in anulu trecutu amu perdutu noi Romanii Nrii de

case 118 si 172.

Intr'unu singuru anu, destula perdere ! !

De alta parte inse gratul?mu fratiloru si fiiloru

Bisericei n6stre; in prim'a linia Dlui Notariu, carele

a inaltiatu on6rea greco-orientaiilorn cumperandu din

mani

streine

/x 4

sess.;

apoi judeliu actualu

comunalu,

eare

nu

alasitu

se treca in

mani

streine

/1 g

sess. --

cassieriului cultualu si juratu comunalu carele si-a

sporitu moia cu */s sess. ; fratiniloru Ioanu epitropu, si Const. si Marcu Luca cari si-au sporitu mosi'a, cu

7 4 sess. -- in fine g r a t u l ? m u lui Zamfira S i n t e a n u , carele din mani streine a eumperatu casa cu platiulu

de sub Nrulu 119.

Dorindu e? lenea, beti'a si totu pecatnlu se se departe aela noi, -- ne recomend?mu pre toti sub mil'a si scutulu lui Ddieu, se porte grige de noi

p r e c u m a p u r tatu de p a r m m , moii si s t r m o i i

notri, -- declarandu siedinti'a sinodului nostru parochialu ordjnariu de deschisa.

Barateazu, 1/13 lanuariu 1832.

Ioanu Munieanu

Preot? si I a r .

Despre dinamitu.

(S) Nihilistii din Rusia in credinti'a greite a loru si-au formatu teribil'a convingere, contraria prineipiaioru de umanitate, cum-c? scopulu sanctifica mijl?oele, si in gr?s'a loru er?re intinsera manile spre p u m n a l u l u u c i g a t o r i u . P o t a fi m r e i e scopurile l o r u si peste tota indoi?la de interesa pentru progresulu omenescu ; dara planurile loru spre ale ajunge, sunt in adeverii diabolice. Dupa ce pumnalulu si pulberea de puca nu li. putur face de ajunsu servirle, ns cocir o noua inventiune; a carei'a efecte distrugatoria suntu cu dreptu cuvemtu uimit?ria, si ?ntrecu totu ce ajunse geniulu distrugerei pona acuma. Acest'a este dinamitulu, care se intrebuinti?za cu succesu la operaiunile subterane montauistice in mare mesura. Nebagarea de s?ma la iatrebuint?are au trasu dupa sine multe cauri deplorabile ; ?ra uciderea tiarului Alesandru II. a datu unu esemplu destulu de infioratoriu despre rafinamentulu, cu care se folosesce ea mijlocu de ucidere.

Dinamitulu se tiene de materiele esplosive brisante, ee suntu in t?ta privinti'a deosebite de pul berea de puca. Pentru ca se se p o t a preface pulverea de puca in starea de gazu, cea-ce proportionalm i n t e se d e s v ? l t a f?rte i n c e t u -- t r e b u e se fia lnchisu hermetice, d?ca ,,voimu, ca se aibe efectulu recerutu ; la materiele esplosive brisaate se desv?lta inse gazulu peste mesura rapede, si asia in cele mai multe cauri este necesariu a se atinge numai de o b i e c t u l a m e n i t u a fi d i s t r u s a , s p r e a produce efec tulu completu.

Aceste materii sunt mai pucinu susceptibile pentru inipreaiuniie esteri?re, precnmu suntu lovirea, isbirea si frecarea ; de aci si provine, c? lucratorii amblandu cu densele far? mare bgare de s?ma, se nscu multe nenorociri.

Dinamitulu consta dintr'nnu oleu esplosivu (nitroglycerin), cu care se amesteca asia numitulu pamentu infusoricu rositu ia focu sau celul?se, adica farina uscata de lemnu spre a suge in sine oleu esplosivu si spre a-lu face prin ac?st'a mai pucinu periculosu at?t intru conservarea c?t si intru pre gtirea lui. Pentru ac?st'a se deosebescu doue speoi? de dinamitu : dinamitu cu pamentu si dinamitu cu celul?se. Celu dantaiu este o massa bruna-galbue, m?le, carea se pot? frament? si la 8? C. devine solidu, si capeta o col?re deschisa necurata. Acest'a se numesce dinamitu vertosu, din care se intrebuinti?za in comerciu in specie deosebite cu 75, 45, si 35 procente de nitroglieerimi. Aceste trei specii au greot a t e a loru specifica de 1, 4 1 resp. 1, 20 si 0, 70. Mai nainte de iutrebuintiare trebue moiatu, pentru ca mai usioru s? se pota d? diferiteloru ?ncrcaturi form'a necesara si spre a i mari capacitatea de esplosiune. Spre acestu scopu se recere o caldura de 11? Din ac?st'a causa lucratorii baga patr?nele de dina mitu in buzunarele dela peptariu ori dela ci?reci, cea-ce nu este periculoii. Dinamitulu de pamentn, d?ca se a p r i n d e cu o fistila a r d e far? se espiodeze. La cantiti mai maii. mai vertosu. candii snnt cp tuite pre din afara se desv?lta la aprinderea loru o caldura f?rte mare si ac?st'a provoca esp'osiunea, a nume esplod?za tota de una partile ne consumate de** focu. E s p l o s i u n e a la d i n a m i t u l u de p a m e n t u (Kieselgur Dynamit) se produce prin isbire vehementa, carea se casiuna printr'o capsula impluta cu Q'25 gr. de mercnriu pociutoriu.

Dinamitulu de celul?se, ce vine in comerciu n n m a i i n t r ' o specie cu 75 ?/q n i t r o g l i c e r i n . este asemene ea unu aluatu m?le, de col?re galbena si dc greutate specifica la 1 , 0 0 ; se pare mai mole de c?t celu d'an taiu, se intaresce la -J- 0? si e mai usioru de inmoiatu, primesce pana la 4 0 % de apa fora ca se p?rdia din efectulu seu esplosivu, si se intrebuinti?za la esplosiuue, intogmai ca si cealalt specia. D i n a m i t u l u de celulosa m e r i t a a fi p r e f e r a t u si se si folosesce esclusiva la lucrrile montanistice.

Amblarea cu ao?sta materia esplosiva pot? strica sanatati; c?-ci d?ca vine in atingere cu pelea umeda dela ochi, dela nasu ori dela gura, provoca iirflamatiuni. Pentra aoesta se recomauda mare precautiune si curatienie. Aborii ce se desv?lta la inmoierea dinamitnlui si gazurile esplosive casiuna dorere de capu. D?ca se inferbenta dinamitulu pie incetulu sau se espune deschisu la s?re far? captusi?la din afara se trediesce, adeca dispare din elu nitroglicerinulu cu incetulu. D?ca se inferbenta dinamitulu in vase inchise, esplod?za la 150? C. De presiune pr? mare trebue ferita; c?-ei ese din trinsulu nitroglicerinulu. Ori ce lovitura, ori ce isbitura asupra n i t r o g l i c e r i n u l u i , fie c ? t de usi?ra, p r o v o c a esplosiune. De aci se presupune, cum-c? bombele intrebuiutiate l a u c i d e r e a t i a r u l u i rusescu t r e b u i a u se fie i m p l u t e esclusivi! cu nitroglicerinu ; c?-ci dinamitulu nu es plod?za, cand se arunca pe pardos?l'a stradei, si d?ca s'ar fi facutu esplosiunea. p r i n t r ' o c a p s u l a esplosiva, a r fi t r e b u i t u se a i b a o fistila l u n g a , ca o sforicic, sas unu aparatu de perensiune ; cea-ce era cu neputintia, ac?st'a na verosimilu. De buna s?ma s'au intrebuintiatu inse tievisi?ra de sticla implute cu massa chemica esplosiva, ca la torpede.

L a fabricare se da dinamitului mai totu de un'a forma cilindrica in patrone de diferite mrimi, in genere cu unu diametru de 2, pana la 5 m/m si de o lungime de 3 pana la 20 m/m. Fiaccare patronu este inveluitu in pergamentu papiru.

Dinamitulu are unu efectu distrugatoriu, ce provine din forti'a estraordinara a vehemantiei, cu carea se desv?lta gazulu seu la esplosiune. Puterea esplosiunei casiuna presiune in aeru, a carui'a efectu se intinde la mare indepartare, pentru acea la casele din apropiare se spargu ochetii ferestreloru. Pre om l'ar sparge totu, cand s'ar afla acest'a in nemijlo cita apropiare de esplosiune. L a asiediarea de mine nu se folosesce nitroglicerinulu, c?-ei si cea mai usi?ra lovire sau isbitura ar provoca o esplosiune neateptata. L a mine se intrebuinti?za numai dinamit celulosu cu pamentu, provediutu cu o capsula esplo siva, carea apoi se aprinde printr'o baterie galvanica, sau printr'unu aparatu electricu.

D i v e i s e.

* Consistorinlu eparchialn aradanu, ?ntrunit*

in diu'a de 28 Ianuariu a. c. a ordinatu scrierea alegerilorn de deputai pentru sinodulu eparchialu pre periodulu 1882. 1883 si 1884.

f Necrolog. Georgiu Popoviciu p a r o c h u gr. or.

in comun'a Apateu in aln 38 anu alu vieii sale, in alu 5 anu alu fericitei sale casatorii si in alu 5 anu alu servitiului seu pastoralu, dupa unu morbu scurt, si au datu nobilulu seu sufletu in manile creatorelui in 17/29 j a n u a r i e 1882 la 5 ore deminetia. Fie-i tierina usiora si memoria e t e r n a !

* Cstoriile in statele unite. In cele m a i

multe state ale Americei este obligatorie nu numai promisiunea de cstorie data de unu barbatu unei femei, caci altfeliu pot? fi inchisu mai m u l t i a n i s a u silitu sa plat?soa o mare amenda, ci si o cstorie far? o prealabila cununie trebuie recunoscuta de le gala, daca barbatulu si-recomenda cunoscutiloru pe femei'a, cu care traiesce, ca pe soti'a sa, sau daca se arata in publicu cu densa ca atare. Suntu sute de esemple, unde tenerii, cari din gluma pot? au datu unei dBme p r o m i s i u n e a de c s t o r i e , au fost silii se-si tiena cuventulu sau se numere damei o suma ?recare. Nici intr'o ti?ra damele nu se bucura de at?ta protectiune legala, ca in America.

* Sc?lele poporale superi?re si munc'a indus triala in Prusia. Administratiunea invetiamentului

in Prusi'a se nisues^e a introduce instruciunea muncei practice sau asia disa industriala si in sc?lele popo rale superi?re, adeca la colarii de 12--15 ani, pre langa ce orasiele prusesci au sc?lele loru industriale, cari fung?za regulatu. De ocamdata s'a marginitu a lu? urmat?riele disposetiuni: 1. Cum-c? elevii seminarieloru pedagogice se se prov?za aici cu cunoscintiele neoesarie si pentru predarea invetiamen tului industrialu in sc?lele poporale superi?re. 2. Cum-c? in decretulu despre asiediarea invetiatoriului la o sc?la superiora poporala ori media, comun'a respectiva se pretinde a se observa indatorirea lui de a p r o p u n e i n t r e ?rele de v a c a t i u n e si p r a c t i c ' a industriala pre lunga o remuneratiuue moderata deosebita. Se vede, cum-c? Svedienii, Americani, Englezii, Francezii, Germanii etc. nu numai prin orasie si eetati, ci chiaru si pre la comunele rurale mai insemnate inaltia sc?le superi?re, unda i n d u s t r i a casnica si i n d u s t r i a profesionala prin invetiamentu se desv?lta. Ore frum?s'a n?stra industria casnica roman?sca, d?ca va mai remano si mai de parte totu nebgata in s?ma, ?re mai putea-va ea tienea peptu cu i n d u s t r i a straina, ce vrea se o estermine, pentru de a st?rce de totu poporulu ? (S.)

C ? o i i c i i r I 11?

Pentru deplinirea parochiei de clas'a a Ill-a dia Susan/u, cu filia Nadalbesti, in P r o t o p r e s b i t e r a t u l u B-Ineului se escrie concursu cu terminu de alegere p e 22 Februariu st. v. 1882.

Emolumintele suntu : 1 din parochia matre Sus a n i u Va sessiune p a r o c h i a l a , p a m e n t u de c l a s ' a a I I I . dela 77 case cate un'a mesura cucurudiu sfermatu, unu intravilanu parochialu, si stolele indatinate.

D i n fili'a N a d a l b e s t i d e l a 50 case c a t e un'a mesura cucurudiu sfermatu, unu intravilanu paro chialu si st?lele indatinate.

D o r i t o r i i de a dob?ndi a c ? s t ' a p a r o c h i e v o r ave pana la timpulu alegerii in vre-o domineca au ser bat?re a se presenta la biserica spre a se face cu noscui poporului, ?r recursele loru, adresate comi tetului parochialu, si instruate conformu statului organicu, pana la 18 februariu 1882 le voru substerne subscrisului protopresbiteru in Chisineu (Kisjeno).

Susaniu-Nadalbesti, 8 Ianuariu 1882.

Comitetulu parochialu.

In comtielegere ?u mine: I o a n a C o r n e a m. p. protoprasbitera.

Tiparitila si editat-a tipografiei diecesane dw Arada. -- Redaetors resptmdietoria : AUGUSTIN HAMSEA.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download