Apar-romania.ro



Stiri 24 noiembrie 2020, prima parte 1 EUR4.8703 -0.06 %1 USD4.0980Prognoza meteo: Vine gerul. Ce zone vor fi lovite de frig ?i ninsori, cum se anun?? ?nceputul iernii 24 noiembrie 2020, 07:39 de Ionela St?nil? Prognoza meteo: Vine gerul. Ce zone vor fi lovite de frig ?i ninsori, cum se anun?? ?nceputul iernii Vreme deosebit de rece ?n urm?toarea perioad? Iarna ??i intr? ?n drepturi ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni. Conform prognozei Administra?iei Na?ionale de Meteorologie(ANM), ?n prima parte a intervalului, temperaturile mai sc?zute dec?t ar fi normal vor aduce ger ?n mai multe zone ale ??riiUlterior este estimat un regim termic apropiat de cel obi?nuit la ?nceputul lunii decembrie. Prognoza meteo pentru fiecare regiune: Frig ?n Banat Prima parte a intervalului va fi caracterizat? de o vreme ?n general mai rece dec?t normal, cu medii ale temperaturilor maxime de 4…8 grade, mai sc?zute ?n zonele de c?mpie ?i depresionare unde cea?a va persista ?i cu valori minime negative, ?n general de -4…0 grade. ?n perioada 29 noiembrie – 02 decembrie, ?nc?lzirea semnificativ? a vremii va determina valori peste cele climatologic specifice, cu 8…12 grade ziua ?i 2…5 grade noaptea, mediat regional. Ulterior, este estimat un regim termic apropiat de cel obi?nuit la ?nceputul lunii decembrie, mai ales ?n privin?a maximelor diurne, urm?nd ca ?n unele nop?i s? fie o vreme relativ rece. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicat? ?n jurul datei de 29 noiembrie, iar ?n cea de-a doua s?pt?m?n? temporar vor fi posibile precipita?ii ?n general slabe. Se ?nc?lze?te ?n Cri?ana Vremea va fi rece ?n primele zile ale intervalului – diminea?a ?i noaptea ?n toat? regiunea, iar pe parcursul zilelor ?n special ?n zonele joase (unde vor persista nebulozitatea stratiform? ?i cea?a), astfel c? media maximelor va fi de 3…6 grade, iar a minimelor de -5…-1 grad. ?ntre 29 noiembrie ?i 02 decembrie, temperaturile vor fi ?n cre?tere apreciabil?, caracteriz?nd o vreme mai cald? dec?t ?n mod obi?nuit, cu o medie regional? de 8…12 grade ziua ?i 2…5 grade noaptea. Ulterior, p?n? la sf?r?itul intervalului de referin??, sunt estimate valori termice ?n marea lor majoritate ?n jurul celor normale pentru prima decad? a lunii decembrie, ?ns? cu unele nop?i posibil mai reci. ?n perioada 28 – 29 noiembrie va ploua local, iar ?n cea de-a doua s?pt?m?n? temporar probabilitatea pentru precipita?ii ?n general slabe va fi relativ ridicat?. Ger ?n Transilvania Prima parte a perioadei de referin?? va fi caracterizat? de o vreme rece ?n cursul nop?ilor ?i al dimine?ilor, cu medii ale temperaturilor minime de -8…-4 grade ?i ger ?n zonele depresionare din estul regiunii, unde se vor ?nregistra valori sub -10 grade; maximele vor oscila ?ntre 0…2 grade ?n zonele joase unde cea?a va persista ?i 7…9 grade ?n cele de relief mai ?nalt. ?ntre 29 noiembrie ?i 2 decembrie se va resim?i o ?nc?lzire a vremii ce se va concretiza prin medii de temperatur? de 7…12 grade ziua ?i -2…2 grade noaptea (cu valori u?or mai mici ?n depresiunile perimontane ?i intramontane). Estim?rile indic? pentru ultimele zile din interval un regim termic ?n jurul celui specific la ?nceputul lunii decembrie. ?n prima parte a intervalului, regimul pluviometric va fi deficitar, ?n jurul datei de 30 noiembrie local vor fi ploi slabe, apoi temporar vor fi condi?ii pentru precipita?ii. Precipita?ii ?n Maramure? P?n? ?n data de 28 noiembrie, vremea va fi rece ?n cursul nop?ilor ?i al dimine?ilor c?nd vor fi, ?n medie, -6…-3 grade, iar maximele termice se vor situa ?n jurul celor normale, respectiv 6…7 grade. ?ntre 29 noiembrie ?i 2 decembrie va urma o ?nc?lzire a vremii, ce se va resim?i cu prec?dere la valorile nocturne, care vor deveni preponderent pozitive, de 0…2 grade, iar amiezele vor ?nregistra 9…11 grade, mediat regional. Ulterior, estim?rile indic? un regim termic apropiat de cel normal la ?nceputul lunii. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai ridicat? dup? data de 29 noiembrie, ?ns? regimul pluviometric se va men?ine ?n general deficitar pe tot parcursul intervalului de referin??. R?cire accentuat? ?i ?n Moldova Valorile termice vor fi ?n sc?dere, de la o medie de 7…8 grade ?n primele 3 zile ale intervalului, la o medie de 4…5 grade ?n 28 noiembrie. Dup? zilele de 29 ?i 30 noiembrie, c?nd media maximelor va fi ?n jur de 7 grade, p?n? ?n ultima zi a celor dou? s?pt?m?ni, aceast? medie va r?m?ne destul de sc?zut? ?i va fi cuprins? ?ntre 2 ?i 5 grade. Nop?ile vor deveni ?i ele reci, raportat la normalul termic al perioadei, cu o medie a acestora de -2…0 grade, u?or mai ridicat?, spre 2 grade, doar ?n 24 noiembrie ?i ?n intervalul 30 noiembrie-02 decembrie. Probabilitatea de precipita?ii va fi redus? ?n prima s?pt?m?n?, dar ?ncep?nd cu 29 noiembrie va fi ?n cre?tere, astfel ?nc?t se pot semnala temporar precipita?ii slabe, pe arii restr?nse. 13 grade pe litoral ?n primele 4 zile ale intervalului, media maximelor va fi de 7…8 grade, iar a minimelor de 0…3 grade. ?ntre 27 noiembrie ?i 01 decembrie, temperaturile vor fi ?n cre?tere, caracteriz?nd o vreme mai cald? dec?t ?n mod obi?nuit, cu o medie regional? de 10…13 grade, ziua ?i 3…6 grade, noaptea. Ulterior, p?n? la sf?r?itul intervalului de referin??, sunt estimate valori termice ?n jurul celor normale pentru ?nceputul lunii decembrie, respectiv medii ale maximelor de 7…8 grade ?i ale minimelor de 2…4 grade. ?n prima s?pt?m?n? ploile vor fi cu totul izolate, dar dup? 29 noiembrie probabilitatea lor de apari?iei va fi ?n cre?tere, astfel ?nc?t se pot semnala temporar ploi slabe, pe arii restr?nse. Ploi ?n Muntenia ?n prima s?pt?m?n? vremea va fi u?or mai rece dec?t ?n mod normal, media maximelor va sc?dea treptat de la 9 la 6 grade, iar a minimelor se va situa ?ntre -2 ?i 0 grade. ?ntre 29 noiembrie ?i 01 decembrie, temperaturile vor fi ?n u?oar? cre?tere, cu o medie regional? de 8…10 grade ziua ?i 0…3 grade, noaptea. Ulterior, p?n? la sf?r?itul intervalului de referin??, sunt estimate valori termice apropiate de cele normale pentru ?nceputul lunii decembrie, respectiv medii ale maximelor de 5…8 grade ?i ale minimelor de -1…2 grade. ?n prima s?pt?m?n? precipita?iile vor fi cu totul izolate, dar dup? 29 noiembrie probabilitatea lor de apari?iei va fi ?n cre?tere, astfel ?nc?t se pot semnala local ?i temporar, fiind ?n general slabe. Vreme rea ?n Oltenia ?n prima s?pt?m?n? vremea va fi u?or mai rece dec?t ?n mod normal, media maximelor va sc?dea treptat de la 9 la 5 grade, iar a minimelor se va situa, ?n general, ?ntre -2 ?i 0 grade. ?ntre 29 noiembrie ?i 01 decembrie, temperaturile vor fi ?n u?oar? cre?tere, cu o medie regional? de 7…9 grade, ziua ?i 0…3 grade, noaptea. Ulterior, p?n? la sf?r?itul intervalului de referin??, sunt estimate valori termice apropiate de cele normale pentru ?nceputul lunii decembrie, respectiv medii ale maximelor de 5…7 grade ?i ale minimelor de -1…2 grade. ?n prima s?pt?m?n? precipita?iile vor fi cu totul izolate, dar dup? 29 noiembrie probabilitatea lor de apari?iei va fi ?n cre?tere, astfel ?nc?t se pot semnala local ?i temporar, fiind ?n general slabe. Temperaturi sub pragul de ?nghe? la munte Temperaturile maxime se vor men?ine ?n general pozitive ?n toat? perioada celor dou? s?pt?m?ni, cu o medie cuprins? ?ntre 0 ?i 7 grade, valorile mai mari fiind de a?teptat ?n intervalul 26-28 noiembrie. Nop?ile ?ns? vor fi reci, cu o medie a minimelor termice de -5…-3 grade, u?or mai ridicat?, dar tot sub pragul de ?nghe?, ?n intervalul 26 noiembrie-01 decembrie. P?n? pe 28 noiembrie, probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi redus?, dar ?n intervalul 29 noienbrie-01 decembrie aria precipita?iilor ?n general slabe va cuprinde cea mai mare parte a zonei montane, iar ulterior acestea vor avea un caracter temporar ?i o mai mic? extindere.APIA si SUBVENTIIMINISTRUL OROS: ?NCEPE PLATA AJUTORULUI COVID-19!Agroinfo 24 noiembrie 2020 VIN AJUTOARELE DE CRIZ?! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anun?at ast?zi, la Buz?u, c? Agen?ia de Pl??i ?I interven?ie pentru Agricultur? (APIA) demareaz? de m?ine, 25 noiembrie 2020, plata ajutorului Covid-19 pentru cresc?torii de animale ?i cultivatorii de legume, fructe ?i cartofi.?ncep?nd din 25 noiembrie, practic de m?ine, intr? desp?gubirile privind m?surile de sprijin pentru fermierii care au fost afecta?i de criza Covid ?i aici discut?m de 170 de milioane de euro, bani europeni, ?i de 260 milioane, bani de la bugetul na?ional.At?t cei care activeaz? ?n zootehnie, cresc?torii de bovine, de carne ?i de lapte, de ovine ?i caprine, apicultorii, cei care cresc porc ?i pas?re ?n sistem industrial, dar ?i legumicultorii ?i pomicultorii vor primi, ?ncep?nd din 25 noiembrie, aceste desp?gubiri. Sunt 122.000 de beneficiari, ale c?ror cereri au fost verificate ?i care vor intra la plat? prin APIA, a?a cum v-am spus, ?ncep?nd din 25 noiembrie, a anun?at ministrul agriculturii, la Buz?u.V? reamintim cuantumul maxim pe care poate s?-l primeasc? un fermier ?n contul ajutorului Covid-19:- cresc?torii de bovine care au peste 91 capete bovine femele - suma maxim? ob?inut? pe ferm? 100.000 de euro;- cresc?torii de bovine care au sub 91 de capete de bovine femele ?i minim 5 capete de bovine - suma maxim? 7.000 de euro/ferm?;- cresc?torii de ovine ?i/sau caprine - suma maxim? 2.500 de euro/ferm?;- cresc?torii de p?s?ri ?i porci - suma maxim? 100.000 de euro/ferm?;- legumicultorii, pomicultorii ?i cultivatorii de cartofi - maxim 5.000 de euro/ferm?. HOT?R?RE ADOPTAT? DE GUVERN! AJUTOR PENTRU CRESC?TORII DE ANIMALE! Agroinfo 24 noiembrie 2020 OFICIAL! ?n ?edin?a Guvernului din 23 noiembrie 2020 a fost aprobat? o Hot?r?re prin care aplicarea prevederilor Hot?r?rii Guvernului nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor se prelunge?te cu 6 luni, respectiv p?n? la data de 30 iunie 2021, anun?? Ministerul Agriculturii, ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO. Potrivit alin.(4) al art.51 din? Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare ?n sectoarele agricol ?i forestier ?i ?n zonele rurale ca fiind compatibile cu pia?a intern?, ?n aplicarea articolelor 107 ?i 108 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, ?la ?ncheierea perioadei de valabilitate a prezentului regulament, orice schem? de ajutoare exceptat? ?n temeiul acestuia r?m?ne ?n continuare exceptat? pe durata unei perioade de adaptare de ?ase luni”.Reamintim c? Hot?r?rea Guvernului nr. 1179/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, reglementeaz? o schem? de ajutor de stat, ce are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrului genealogic, precum ?i a costurilor aferente testelor pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului. Acest ajutor este furnizat sub form? de servicii subven?ionate cresc?torilor de animale din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine ?i ecvine.Schema de ajutor de stat se implementeaz? de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? ?i re?eaua sa teritorial?.Suma alocat? pentru 2020 este de maximum 65 milioane lei, aferent? unui num?r de aproximativ 30.000 beneficiari. ?n ceea ce prive?te anul 2021, solicitan?ii depun cererile ini?iale anuale de solicitare a ajutorului de stat ?n perioada 1-15 decembrie 2020. Dup? aprobarea bugetului pe anul viitor, suma pentru plata ajutoarelor de stat pentru anul 2021 se va aproba prin Hot?r?re a Guvernului.ORDIN MADR: Subven?ie-bonus de la APIA pentru planta?iile de alun, nuci, c?tin? ?i perdele forestiere Roxana Dobre - 24 noiembrie 2020 Ordin de ministru pentru modific?rile la o subven?ie mare pl?tit? de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)! Potrivit unui document postat de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) ?n dezbatere public?, ajutorul de stat ?Sprijin pentru prima ?mp?durire ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite” prime?te o nou? alocare de 227.214.703,33 lei, echivalentul a 46.786.653,35 de euro. Documentul MADR mai precizeaz? c? lucr?rile de ?nfiin?are a planta?iilor forestiere se vor realiza ?n maximum 3 ani de la data semn?rii contractului de finan?are, comparativ cu termenul de 2 ani c?t era men?ionat anterior.”Schema se aplic? p?n? la data finaliz?rii perioadei de programare 2014-2020 care include ?i perioada de tranzi?ie aplicabil? pentru PNDR 2014-2020”, se arat? ?n documentul citat. Cererile pentru aceast? schem? se depun la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?n acest moment fiind o sesiune activ?, a V-a, care se ?ncheie pe 11 decembrie.Potrivit APIA sprijinul financiar se acord? ca valoare fix?, reprezentat? de costuri standard pe hectar pentru ?mp?durire ?i compensarea pierderilor de venit agricol, dup? cum urmeaz?:● Prima de ?nfiin?are a planta?iilor forestiere, care acoper? ?i costurile cu elaborarea proiectului tehnic de ?mp?durire ?i ?mprejmuire a planta?iei, denumit? Prima 1,● Prima anual? acordat? pe unitatea de suprafa??, pentru acoperirea costurilor de ?ntre?inere (maximum 6 ani) ?i ?ngrijire a planta?iei forestiere (maximum 2 ani), precum ?i pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a ?mp?duririi, pentru o perioada de 12 ani, denumit? Prima 2.Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acord? de?in?torilor de terenuri agricole, ?n baza unui angajament pentru o perioad? de 12 ani ?i vizeaz? crearea de:●Trupuri de p?dure,●Perdele forestiere de protec?ie.Valoarea maxim? a sprijinului public pentru un proiect acordat ?n baza schemei este de 7.000.000 euro. Suprafe?ele terenurilor propuse spre ?mp?durire trebuie s? fie de cel pu?in 1 ha pentru trupurile de p?dure ?i de cel pu?in 0,5 ha pentru perdelele forestiere. Terenurile din categoria paji?tilor naturale permanente (cu excep?ia celor afectate, conform proiectului tehnic de ?mp?durire, de fenomene de degradare a solului), precum ?i terenurile agricole pentru care exist? angajamente ?n derulare pentru agro-mediu ?i clim? (M?sura 10) ?i agricultur? ecologic? (M?sura 11), nu sunt eligibile pentru sprijin.Iat? ce specii sunt agreate ?n program: MESAJ APIA DE AST?ZI: PL??I F?CUTE C?TRE FERMIERI! Agroinfo 24 noiembrie 2020 COMUNICAT APIA! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? a efectuat pl??ile c?tre solicitan?ii aproba?i ?i care au depus cerere de plat? ?n cadrul Programului pentru ?coli 2019 – 2020, semestrul II.Suma total? pl?tit? c?tre consiliile jude?ene ?i/sau consiliile locale ale municipiilor, ora?elor, comunelor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucure?ti, dup? caz, este de 33.979.333,95 lei, astfel:- 10.123.784,35 lei pentru distribu?ia de fructe ?i legume ?i 408.800,85 lei pentru derularea m?surilor educative aferente; - 23.197.801,67 lei pentru distribu?ia lapte de consum ?i produse lactate ?i 248.947,08 lei pentru derularea m?surilor educative aferente.Pl??ile aferente acestei M?suri sunt finan?ate integral din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA). Men?ion?m, c? pentru anul ?colar 2019 - 2020 cursul de schimb valutar aplicabil la calculul ajutorului financiar este de 4,6635 lei/euro, curs comunicat de Banca Central? European? ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comunic?ri ?i Inform?ri 2019/C 1/06, din 03.01.2019 pentru data de 31 decembrie 2018.AJUTOR DE MINIMIS GARANTAT P?N?-N 2023! CUANTUM AJUTOR! Agroinfo 24 noiembrie 2020 OFICIAL! Schem? de ajutor de minimis prelungit? p?n?-n 2023! Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Ordin al ministrului agriculturii care modific? Ordinul 1353/2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ?mprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finan?ate din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural?.Potrivit proiectului de Ordin, afi?at de MADR ?n dezbatere public?, schema de ajutor de minimis se aplic? p?n? la data de 31 decembrie 2023. Alocarea bugetar? anual? a schemei este urm?toarea:pentru anul 2021 - 18.468.870 europentru anul 2022 - 18.468.870 europentru anul 2023 - 18.468.877 euroSchema vizeaz? tipurile de opera?iuni specifice ?i categorii de beneficiarii eligibili conform fi?elor subm?surilor 6.4, "Sprijin pentru investi?ii ?n creare ?i dezvoltare de activit??i neagricole", sM 6.4, aferent? m?surii 6 "Dezvoltarea exploata?iilor ?i a ?ntreprinderilor", 4.2 “Sprijin pentru investi?ii ?n prelucrare/comercializare ?i /sau dezvoltare de produse agricole”, sM 4.2 ?i 4.2a “Investi?ii ?n procesarea /marketingul produselor din sectorul pomicol”, aferente m?surii 4 “Investi?ii ?n active fizice” din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural?, PNDR 2014-2020. Scopul schemei const? ?n facilitarea accesului ?ntreprinderilor la finan?area opera?iunilor eligibile prev?zute de fi?ele subm?surilor sM 4.2, 4.2a, 6.4 ?i LEADER aferente, prin intermediul unor ?mprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu cu finan?are din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural?. ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII! MODIFIC?RI LA O SUBVEN?IE APIA PE HECTAR!Agroinfo 24 noiembrie 2020 MODIFIC?RI. Ministrul agriculturii a emis un ordin prin care se modific? schema de ajutor de stat Sprijin pentru prima ?mp?durire ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite. Ordinul este publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Potrivit proiectului de Ordin, schema de ajutor de stat se aplic? p?n? la data finaliz?rii perioadei de programare 2014-2020, care include ?i perioada de tranzi?ie aplicabil? pentru PNDR 2014-2020. Prin excep?ie, pentru beneficiarii selecta?i ?n cadrul sesiunilor de depunere a cererilor de sprijin 1,2 ?i 3, lucr?rile de ?nfiin?are a planta?iilor forestiere se vor realiza ?ntr-un termen maxim de 3 ani de la data semn?rii angajamentului. Valoarea total? estimat? a ajutorului de stat, care va fi acordat ?n cadrul schemei, angajat? pe durata de aplicare a acesteia este de 227.214.703,33 lei, ecchivalentul a 46.786.653,35 euro.Fermele de familie vor primi mai mul?i bani de la APIA! 24 noiembrie 2020 Subven?ii mai mari pentru fermele de familie! Nu mai este un secret faptul c? ?n viitorul exerci?iu financiar, Rom?nia pl?nuie?te s? aplice plata redistributiv?, astfel ?nc?t s? redirec?ioneze o parte din subven?ii c?tre fermele de familie, astfel ?nc?t acestea s? se poat? dezvolta mai bine ?i s? devin? competitive. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a afirmat ?n repetate r?nduri c? fermele de familie ?i consolidarea lor reprezint? o prioritate pentru actuala conducere de la MADR.”Avem mai multe priorit??i. ?n primul r?nd, trebuie s? stimul?m foarte mult ferma de familie, pentru c? garan?ia existen?ei statului rom?nesc st? exact ?n aceast? ferm? de familie. Noi suntem o ?ar? paradoxal?. Avem 830.000 de ferme, din care aproape 800.000 sunt fermele de subzisten??, gospod?riile p?rin?ilor sau bunicilor no?tri, care de fapt nu sunt ferme, pentru c? ele sunt ajutate ?i de ni?te pensii sau salarii”, a precizat Oros ?ntr-o interven?ie telefonic? la Napoca FM.Potrivit ?efului MADR, fermele medii, de familie, reprezint? ?n prezent doar 2% din totalul fermelor din Rom?nia, ?i lucreaz? aproximativ 20% din totalul terenului agricol.”Cam 40% din teren este lucrat de 97% din fermieri ?n aceste mici ferme. ?nc? 40% din teren este lucrat de 0,5% din fermieri, ?n ferme mari, de la 300 de hectare p?n? la 56.000 hectare. Abia 20% din teren este lurat de 2% din fermieri, care reprezint? fermele medii, fermele de familie. Noi aici trebuie s? facem ?n a?a fel ?nc?t s? stimul?m finan?area, pentru ca aceste ferme de familie s? devin? ferme consolidate, comerciale, care s? reziste pe pia??.Cum vom face asta? Din cele 13,5 miliarde euro pl??i directe, nu o s? facem o plafonare, pentru c? nu vrem s? faliment?m fermierii mari. ?n schimb lu?m o plat? redistributiv? din anvelopa general? ?i c?te 300 milioane de euro ?n fiecare an vor fi redistribui?i c?tre aceste ferme medii, de familie, ?n a?a fel ?nc?t plata pe suprafa?? pe care o primesc de la APIA s? fie mai mare”, a mai subliniat minsitrul agriculturii, Adrian Oros.Efectuarea pl??ilor aferente M?surii Programului pentru ?coli 2019-2020, Semestrul II. 24 noiembrie 2020Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? a efectuat pl??ile c?tre solicitan?ii aproba?i ?i care au depus cerere de plat? ?n cadrul Programului pentru ?coli 2019 – 2020, semestrul II.Suma total? pl?tit? c?tre consiliile jude?ene ?i/sau consiliile locale ale municipiilor, ora?elor, comunelor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucure?ti, dup? caz, este de 33.979.333,95 lei, astfel:– 10.123.784,35 lei pentru distribu?ia de fructe ?i legume ?i 408.800,85 lei pentru derularea m?surilor educative aferente;– 23.197.801,67 lei pentru distribu?ia lapte de consum ?i produse lactate ?i 248.947,08 lei pentru derularea m?surilor educative aferente.Pl??ile aferente acestei M?suri sunt finan?ate integral din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA). Men?ion?m, c? pentru anul ?colar 2019 – 2020 cursul de schimb valutar aplicabil la calculul ajutorului financiar este de 4,6635 lei/euro, curs comunicat de Banca Central? European? ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comunic?ri ?i Inform?ri 2019/C 1/06, din 03.01.2019 pentru data de 31 decembrie 2018. Ministrul Oros: De m?ine, APIA va vira banii pentru fermierii afecta?i de pandemia de COVID-19! Angelica Lefter - 24 noiembrie 2020 Anun? important pentru fermieri! De m?ine, miercuri – 25 noiembrie, vor intra ?n conturi banii pentru desp?gubirile acordate celor afecta?i de pandemia de COVID-19. Mai exact va fi achitat sprijinul pentru beneficiarii M?rurii 21 – M?sura specific? de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excep?ional ?n cadrul PNDR 2014-2020 ca r?spuns la epidemia COVID 19.Anun?ul a fost f?cut chiar de ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, aflat, ast?zi, mar?i – 24 noiembrie, ?ntr-o vizit? ?n jude?ul Buz?u. ”?ncep?nd din 25 noiembrie (nr. ini?ial a zis – decembrie), practic de m?ine, de poim?ine, intr? desp?gubirile privind m?surile de sprijin pentru fermierii care au fost afecta?i de criza COVID-19. ?i aici discut?m de 170 de milioane euro bani europeni ?i de 260 de milioane bani de la bugetul na?ional. At?t cei care activeaz? ?n zootehnie, cresc?torii de bovine, de carne ?i de lapte, cresc?torii de ovine, de caprine, apicultorii, cei care cresc porc ?i pas?re ?n sistem industrial, dar ?i legumicultorii ?i pomicultorii vor primi ?ncep?nd din 25 noiembrie aceste desp?gubiri. Sunt 122 de mii de beneficiari ale c?ror cereri au fost verificate ?i care vor intra la plat? prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), a?a cum v-am spus, ?ncep?nd din 25 noiembrie”, a men?ionat ministrul Adrian Oros. Prelungirea termenului de aplicare pentru schema de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor 24 noiembrie 2020?n ?edin?a Guvernului din 23 noiembrie 2020 a fost aprobat? o Hot?r?re prin care aplicarea prevederilor?Hot?r?rii Guvernului nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor?se prelunge?te cu 6 luni, respectiv p?n??la data de 30 iunie 2021.Potrivit alin.(4) al art.51 din??Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare ?n sectoarele agricol ?i forestier ?i ?n zonele rurale ca fiind compatibile cu pia?a intern?, ?n aplicarea articolelor 107 ?i 108 din?Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, ?la ?ncheierea perioadei de valabilitate a prezentului regulament, orice schem? de ajutoare exceptat? ?n temeiul acestuia?r?m?ne ?n continuare exceptat? pe durata unei perioade de adaptare de ?ase luni”.Reamintim c? Hot?r?rea Guvernului nr. 1179/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, reglementeaz? o schem? de ajutor de stat, ce are ca?obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrului genealogic, precum ?i a costurilor aferente testelor pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului. Acest ajutor?este furnizat sub form? de servicii subven?ionate cresc?torilor de animale din?speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine ?i ecvine.Schema de ajutor de stat se implementeaz? de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? ?i re?eaua sa teritorial?.Suma alocat? pentru 2020 este de maximum 65 milioane lei, aferent? unui num?r de aproximativ 30.000 beneficiari. ?n ceea ce prive?te anul 2021, solicitan?ii depun cererile ini?iale anuale de solicitare a ajutorului de stat ?n perioada 1-15 decembrie 2020. Dup? aprobarea bugetului pe anul viitor, suma pentru plata ajutoarelor de stat pentru anul 2021 se va aproba prin Hot?r?re a Guvernului.Subven?ii APIA 2020! Guvernul a aprobat sumele pentru pl??ile integrale 24 noiembrie 2020 ?ncep pl??ile regulare ale subven?iilor APIA! ?n ultima ?edin?? de Guvern, executivul a aporbat sumele necesare pentru plata integral? a subven?iilor pe care fermierii trebuie s? le primeasc? de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Astfel, bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat cu peste 1,2 miliarde de lei.”Principalul punct al ?edin?ei de ast?zi a Guvernului este rectificarea bugetar?. Este necesar? aceast? rectificare pentru c? am avut o situa?ie care a generat noi ?i noi provoc?ri, noi ?i noi cheltuieli ?i trebuie s? atingem c?teva obiective. (…) De asemenea, a fost necesar? rectificarea bugetar? pentru a putea asigura resurse financiare suplimentare pentru pl??ile care au ap?rut ?n cursul acestui an, fie c? este vorba de plata desp?gubirilor pentru fermierii ale c?ror suprafe?e au fost afectate de secet?, fie c? este vorba despre pl??i care trebuie f?cute pentru decontarea subven?iei la motorin?”, a precizat premierul Ludovic Orban ?n deschiderea ?edin?ei de Guvern.Pl??ile regulare APIA se realizeaz? ?ncep?nd cu data de 1 decembrie, dup? ?ncheierea pl??ii avansului subven?iilor.”Rectificarea bugetar? din aceast? ?edin?? de Guvern, unde Ministerul Agriculturii a primit o sum? de peste 1,2 miliarde de lei, ne permite s? finaliz?m toate pl??ile privind subven?iile c?tre fermieri. La aceast? dat?, din avansuri sunt pl?tite 96%, pentru 750.000 de fermieri. S-au pl?tit p?n? acum 1,37 miliarde euro, cu 103 milioane euro mai mult dec?t s-a pl?tit ?n tot anul trecut c?tre fermieri. De asemenea, ne permite s? ne ?inem de cuv?nt, adic? s? finaliz?m acele desp?gubiri pentru secet? pe care le-am ini?iat ?n septembrie ?i s? avem ?i alte cheltuieli legate de subven?iile pentru motorin?”, a precizat ministrul agriculturii, Adrian Oros, dup? ?ncheierea ?edin?ei de Guvern.AVANS APIA: 96% dintre fermierii rom?ni au primit banii ?n conturi 24 noiembrie 2020Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a autorizat la plat?, ?n perioada 16 octombrie –23 noiembrie 2020, ?n cadrul Campaniei de pl??i ?n avans pentru anul 2020, un num?r de peste 800.000 fermieri, reprezent?nd un procent de 96% din num?rul fermierilor eligibili pentru avans, a precizat ministrul agriculturii ?i dezvolt?rii rurale, Adrian Oros.”Rectificarea bugetar? din aceast? ?edin?? de Guvern, unde Ministerul Agriculturii a primit o sum? de peste 1,2 miliarde de lei, ne permite s? finaliz?m toate pl??ile privind subven?iile c?tre fermieri. La aceast? dat?, din avansuri sunt pl?tite 96%. S-au pl?tit p?n? acum 1,37 miliarde euro, cu 103 milioane euro mai mult dec?t s-a pl?tit ?n tot anul trecut c?tre fermieri”, a subliniat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la finalul ?edin?ei de Guvern.Suma total? pl?tit? de APIA fermierilor dep??e?te 1.370.000.000 euro.?Reamintim c?, ?n conformitate cu Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020, p?n? la data de 30 noiembrie 2020, se pot efectua pl??i ?n avans de p?n? la 70 % ?n cazul pl??ilor directe enumerate ?n Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului, ?i de p?n? la 85 % ?n cazul sprijinului acordat ?n cadrul m?surilor de dezvoltare rural? men?ionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.APIA mai precizeaz? c? pl??ile finan?ate din FEGA se efectueaz? la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar pl??ile finan?ate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.Subven?ia APIA pentru motorin? – la plat? din banii primi?i la rectificarea bugetar?! Roxana Dobre - 24 noiembrie 2020 Fermierii primesc banii pentru o subven?ie a?teptat? de to?i agricultorii care au depus cereri. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anun?at ?n cadrul unei conferin?e de pres? care a avut loc mar?i, 24 noiembrie, la Buz?u, c? sumele pentru ajutorul de stat la motorin?, trimestrul II, au fost bugetate ?n rectificarea bugetar? ob?inut? de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).”(…) Am primit 1,3 miliarde lei la rectificarea bugetar?. Din ace?ti bani o s? pl?tim ?i motorina pentru trimestrul II”, a fost vestea dat? de ministrul agriculturii.Agen?ia de pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a reu?it ?n acest an s? achite doar trimestrul I pentru cantit??ile de motorin? utilizate ?n perioadele 1 ianuarie – 31 martie (trimestrul I/2020). Valoarea nominal? a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorin? pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.Astfel, fermierii a?teapt? pl??ile ?i pentru trimestrul II aferent cantit??ilor de motorin? utilizate ?n intervalul 1 aprilie – 30 iunie. P?n? la data de 2 noiembrie inclusiv, fermierii au depus cererile de plat? pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantit??ile de motorin? achizi?ionate ?i utilizate ?n agricultur?, aferente perioadei 1 iulie – 30 septembrie (trimestrul III al anului 2020).Avans APIA 2020: Peste 96% dintre fermieri au primit prima tran?? din subven?ii! Roxana Dobre - 24 noiembrie 2020 Subven?iile pentru fermieri au ajuns ?n conturi. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anun?at mar?i 24 noiembrie ?n cadrul unei conferin?e care a avut loc ?n jude?ul Buz?u c? peste 96 la sut? dintre fermieri au primit deja banii pentru avansul din subven?iile pentru Campania 2020. Potrivit acestuia, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a dep??it cu 130 de milioane euro sumele transferate ?n conturi!”S-a aprobat rectificarea bugetar? ?n ?edin?a de guvern, unde Ministerul Agriculturii a primit o sum? de 1,3 miliarde de lei, o parte din ei ?i redirec?ion?m pentru plata subven?iilor. A?a cum ?tiu fermierii, avansul pentru subven?ii se d? din 16 octombrie p?n? pe 30 noiembrie. Noi ast?zi am pl?tit peste 96 la sut? dintre fermierii eligibili, 1,3 de miliarde de euro, ?i avem 130 de milioane achita?i ?n plus comparativ cu perioada similar? din 2019. Iar dup? 1 decembrie pl?tim restul subven?iilor, pentru c? ?n avans se pl?te?te p?n? la maxim 85 la sut? din sume”, a spus Oros.Reamintim c?, ?n conformitate cu Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020, p?n? la data de 30 noiembrie 2020, se pot efectua pl??i ?n avans de p?n? la 70 % ?n cazul pl??ilor directe enumerate ?n Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului, ?i de p?n? la 85 % ?n cazul sprijinului acordat ?n cadrul m?surilor de dezvoltare rural? men?ionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.Pl??ile finan?ate din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA) se efectueaz? la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar pl??ile finan?ate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR) la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro. AFIR si FINANTARIComisia European? a aprobat programul IMM Factor introdus de Rom?nia HYPERLINK "" 24 noiembrie 2020, 20:11 Comisia European? a anun?at mar?i c? a aprobat schema de ajutor de stat ?n valoare de 1,043 miliarde de lei (216 milioane de euro) introdus? de Rom?nia pentru a sus?ine IMM-urile afectate de pandemia de coronavirus, informeaz? un comunicat de pres? al Executivului comunitar.Schema a fost aprobat? ?n temeiul Cadrului temporar pentru m?suri de ajutor de stat.O sum? de aproximativ 207 milioane de euro (un miliard de lei) din schema de ajutor va lua forma garan?iilor pentru produse de factoring iar alte aproximativ nou? milioane de euro (43 milioane de lei) va fi sub form? de granturi directe, prin care vor fi acoperite costurile de finan?are.Obiectivul acestei m?suri este s? ajute IMM-urile s? r?spund? la deficitul de lichiditate cu care se confrunt? din cauza pandemiei de coronavirus ?i s? se asigure c? au canale de finan?are diversificate. Doar produsele de factoring emise ?n perioada 26 august 2020 ?i 30 iunie 2021 sunt eligibile ?n cadrul acestei m?isia a constatat c? schema destinat? Rom?niei este conform? cu condi?iile prev?zute ?n cadrul temporar, ?n special cu privire la garan?iile pentru produsele de factoring: i) garan?ia nu poate dep??i 50% din finan?area de tip factoring ?i ii) finan?area de tip factoring garantat? are o valabilitate ini?ial? de 12 luni care poate fi prelungit? p?n? la 48 de luni. Cu privire la granturile directe, suma maxim? nu va dep??i 100.000 de euro per societate care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul agricol primar, 120.000 de euro per societate care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul pescuitului sau al acvaculturii ?i 800.000 de euro per societate care ??i desf??oar? activitatea ?n toate celelalte sectoare, potrivit Agerpres.At?t garan?iile c?t ?i granturile directe sunt distribuite via intermediari financiari ?i ?n consecin?? exist? clauze de siguran?? pentru a fi siguri c? ajutoarele sunt transferate ?n ?ntregime c?tre beneficiarii isia a concluzionat c? m?sura este necesar?, adecvat? ?i propor?ional? pentru a remedia o perturbare grav? a economiei unui stat membru, ?n conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE ?i cu condi?iile prev?zute ?n cadrul temporar. Pe aceast? baz?, Comisia a aprobat m?sura ?n temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.La finele lunii trecute, directorul general al Fondului Na?ional de Garantare a Creditelor pentru ?ntreprinderile Mici ?i Mijlocii (FNGCIMM), Dumitru Nancu, declara c? programul IMM Factor va ?ncepe, cel mai probabil, la 1 noiembrie. “Schema de garantare de c?tre stat a creditului comercial – IMM Factor – este un alt program aprobat de Comisia European?. ?n acest moment, raportul dintre creditul bancar ?i creditul comercial este de 1 la 3. ?n prezent, 25% din Produsul Intern Brut al Rom?niei este estimat la facturi ne?ncasate. Atunci, acest instrument de finan?are a IMM-urilor este folosit la noi ?n maxim 2%. Deci, practic, avem un decalaj de aproximativ 20 de procente. IMM Factor va ?ncepe sper?m la 1 noiembrie. Se accept? maxim pe un furnizor 10 milioane de lei, iar pe factur? maxim 1,5 milioane de lei. Statul garanteaz? 50% din factur? ?i, la fel ca la IMM Invest, timp de opt luni de zile, vor fi subven?ionate costurile cu factoring-ul ?i tot ce ?nseamn? costuri de administrare ?i risc ?i de garantare”, a precizat directorul general al FNGCIMM.ALTELEReguli noi pentru v?nzarea terenurilor agricole! Guvernul a adoptat ordonan?a! 24 noiembrie 2020Noi reguli pentru v?nzarea terenurilor agricole! Dup? ce legea v?nz?rii terenurilor agricole a generat o serie de blocaje de ordin birocratic, bloc?nd peste 49.000 de contracte, Guvernul Rom?niei a adoptat, ?n ultima ?edin??, o Ordonan?? de Urgen?? menit? s? rezolve aceste probleme. Astfel, executivul clarific? anumite aspecte privind cererile prin care se solicit? afi?area ofertei de v?nzare a terenului agricol situat ?n extravilan, aflate ?n curs de solu?ionare, depuse p?n? la data de 13 octombrie 2020.”Tot ?n aceast? ?edin?? de Guvern s-a adoptat o Ordonan?? de Urgen?? privind unele m?suri de reglementare a v?nz?rii terenurilor, care venea s? deblocheze o situa?ie generat? de o lege imperfect?, legea 175/2020 care modifica legea 17/2014 ?i unde peste 49.000 contracte erau blocate. Ce prevede aceast? Ordonan?? de Urgen??? C? toate tranzac?iile ini?iate p?n? la apari?ia legii, adic? 13 octombrie 2020, s? se fac? pe vechea procedur?, ?n a?a fel ?nc?t s? se evite litigii noi ?i blocarea acelor tranzac?ii, urm?nd ca toate tranzac?iile ini?iate dup? 13 octombrie s? se fac? pe procedura nou?, respect?nd toate acele prevederi din lege privind dreptul de preemp?iune ?i prioritizare a acelor preemptori”, a precizat Adrian Oros la finalul ?edin?ei de Guvern.??n fundamentarea OUG se arat? c? procedura privind achizi?ia terenurilor agricole situate ?n extravilan este mult mai complex?, aceasta fiind derulat? ?n mai multe etape, ceea ce necesit? o perioad? mai mare de timp pentru pentru finalizarea acesteia, precum ?i condi?ii suplimentare stabilite at?t pentru preemptori, c?t ?i pentru poten?ialii cump?r?tori, se constat? c? termenul pentru aprobarea normelor metodologice este prea scurt, ceea ce poate creea premisele instituirii unor blocaje ?n elaborarea acestor norme ?i aplicarea noilor prevederi.Astfel, Guvernul Rom?niei a adoptat ordonan?a de urgen?? av?nd urm?torul articol unic:”Prin derogare de la prevederile tezei finale a alineatului (1) al articolului II din Legea nr. 175/2020 pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 17/2014 privind unele m?suri de reglementare a v?nz?rii-cump?r?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan ?i de modificare a Legi nr. 268/2001 privind privatizarea societ??ilor comerciale ce de?in ?n administrare terenuri proprietate public? ?i privat? a statului cu destina?ie agricol? ?i ?nfiin?area Agen?iei Domeniilor Statului, publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr. 741 din 14 august 2020, cererile depuse p?n? la intrarea ?n vigoare a acesteia se supun legisla?iei ?n vigoare la data depunerii lor. Contractele de v?nzare se ?ncheie ?n baza avizelor finale sau adeverin?elor eliberate ca urmare a cererilor depuse p?n? la data intr?rii ?n vigoare a Legii nr. 175/2020 ?i se supun legisla?iei aplicabile la data depunerii cererilor.”Deputat: 90% din terenuri sunt de?inute de fermierii cu mii de hectare! Cei mici vor disp?rea! Roxana Dobre - 24 noiembrie 2020?n Rom?nia, statul favorizeaz? marile ?ntreprinderi agricole iar ?ntreprinderile mici ?i gospod?riile familiale vor disp?rea ?n scurt timp, este de p?rere Magyar Lóránd, membru al Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor. Deputatul sus?ine c? acestui principiu se opune UDMR care favorizeaz?, mai degrab?, ?ntreprinderile mici ?i gospod?riile familiale. Deputatul UDMR de Satu Mare, Lorand Magyar, membru ?n Comisia de Agricultur? a Camerei Deputa?ilor spune c? 90% din terenurile agricole din ?ar? sunt de?inute de fermierii mari, care lucreaz? terenuri de peste 10.000 de hectare. ?n aceste condi?ii, ?ntreprinderile mici ?i gospod?riile familiale vor disp?rea ?n scurt timp.?n cazul ?n care nu se va produce nicio schimbare, vor supravie?ui doar fermele mari, de?in?tare a mii de hectare de p?m?nt cu un personal de 15-25 de persoane. Drept consecin??, vor disp?rea fermele mici care asigur? traiul a 4-6 persoane.”Trebuie clarificat ?n prevederile actualei legi funciare prin stabilirea dimensiunii medii a fermelor rom?ne?ti ?i stabilirea unui plafon pentru suprafa?a maxim? de teren ce poate fi de?inut. UDMR propune ca suprafa?a util? maxim? s? nu dep??easc? 750 de hectare”, a ar?tat deputatul, potrivit presasm.ro.Acesta a mai spus de asemenea c? UDMR dore?te rest?ngerea dreptului persoanelor juridice ?i str?inilor de a cump?ra terenuri.Diploma de fermier cu care se pot accesa fonduri europene. C?t cost? ?i cum se ob?ine! Angelica Lefter Angelica Lefter - 24 noiembrie 2020 13:01Diploma de fermier care le asigur? accesarea fondurilor europene! Produc?torii agricoli care urmeaz? cursuri de specialitate primesc recunoa?terea cuno?tin?elor dob?ndire ?n cadrul instruirilor organizate de c?tre Direc?iile Agricole Jude?ene (DAJ). ?n ciuda pandemiei, aceste ore de instruire se desf??oar? ?n condi?ii bune, un exemplu ?n acest sens fiind la DAJ Vaslui.Costul unui curs de formare profesional? este de 400 lei, iar al unui curs de instruire profesional? este de 150 lei.”Cursurile se desf??oar? cu respectarea strict? a m?surilor de combatere a r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2, pentru protejarea personalului din institu?ia noastr? ?i a cursan?ilor. Cursurile de preg?tire au nivelul de calificare I ?i se desf??oar? pe o perioad? de 360 ore. Participan?ii dob?ndesc de la speciali?ti cu experien?? ?n domeniul agricol cuno?tin?e necesare calific?rii pentru care au optat.”, a spus Aurel Ghine?, director adjunct al DAJ Vaslui. Foto: monitorulbt.roDAJ Vaslui anun?? c? anul acesta, la nivelul jude?ului, 126 de absolven?i au reu?it s? finalizeze orele de instruire ?n cursul anului 2020: apicultori – 43, tractori?ti – 26, cre?terea animalelor – 16, cultura plantelor – 22, legumicultor – 12 ?i alte specializ?ri. Pentru c? au avut a?a de mare c?utare, la aceast? dat?, DAJ Vaslui mai are ?n derulare ?i alte cursuri la care s-au ?nscrie 41 de cursan?i.De asemenea, cursul pentru apicultori a ?nceput ?n data de 19 octombrie, iar cursurile pentru cre?terea animalelor ?i cultura plantelor au demarat ?n data de 26 octombrie.La ce sunt utile cursurile de preg?tire progesional?Cursurile de instruire profesional? sunt efectuate ?n vederea ?mbun?t??irii implement?rii proiectelor, derulate prin Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020. Este vorba despre subm?sura privind instalarea tinerilor fermieri ?i subm?sura dedicat? dezvolt?rii fermelor mici.?n cazul jude?ului Vaslui, DAJ este autorizat? de c?tre Agen?ia Jude?ean? pentru Pl??i ?i Inspec?ie Social? Vaslui s? organizeze cursuri de formare profesional? pentru urm?toarele meserii: apicultor, legumicultor, tractorist agricol, lucr?tor ?n cultura plantelor, lucr?tor ?n cre?terea animalelor, pomicultor.Adrian Oros: ?n urma rectific?rii bugetare, programul Laptele ?colar a primit 5 mil. de euro meatmilk 24 noiembrie 2020 Guvernul a anun?at valoarea rectific?rilor bugetare pentru fiecare minister ?n parte. Ulterior, domnul ministru alAgriculturii, Adrian Nechita Oros a declarat:“Rectificarea bugetar? din aceast? ?edin?? de Guvern, unde Ministerul Agriculturii a primit o sum? de peste 1,2 miliarde de lei, ne permite s? finaliz?m toate pl??ile privind subven?iile c?tre fermieri. P?n? la aceast? dat?, din avansuri, sunt pl?tite aproape 96%, pentru 750.000 fermieri. S-au pl?tit p?n? acum 1,37 miliarde de euro, cu 103 milioane de euro mai mult dec?t s-a pl?tit ?n tot anul trecut. De asemenea, ne permite s? ne ?inem de cuv?nt ?i anume s? finaliz?m acele desp?gubiri pentru secet? pe care le-am ?nceput ?n septembrie ?i s? avem ?i alte cheltuieli legate de subven?ia pentru motorin?”.Domnul Adrian Oros a ad?ugat c? Ministerul Agriculturii a pl?tit autorit??ilor care gestioneaz? programele ?n ?coli, respectiv consiliile jude?ene ?i consiliile locale, 33,9 milioane de lei, 10 milioane pentru distribuirea de legume ?i fructe ?n ?coli ?i 23 milioane de lei pentru pentru distribuirea laptelui ?i a produselor lactate.Invita?i de top ?i informa?ii utile pentru fermieri la primul eveniment dedicat impactului Green Deal ?n agricultur?! Nu rata?i miercuri, 25 noiembrie, orele 11.00! agrointeligenta.ro - 24 noiembrie 2020 12:38Prima conferin?? organizat? ?n Rom?nia care va propune direc?iile de ac?iune pentru ca agricultura rom?neasc? s? aib? oportunit??i maxime ?i riscuri minime ?n cadrul Pactului Ecologic European se desf??ura miercuri, 25 noiembrie 2020, ?ncep?nd cu orele 11.00. Evenimentul va fi transmis ?n direct pe pagina de Facebook ?i pe canalul de Youtube Agrointeligen?a.Conferin?a ?Agricultura ?n Green Deal. Oportunit??i si riscuri” este organizat? de Grupul Agrointeligen?a ?n parteneriat cu Greendeal.ro – platforma media dedicat? Pactului Ecologic European ?i va fi moderat? de jurnalistul Vlad Macovei.Speakeri ?i puncte-cheie11.00–11.10: Cuv?nt de deschidere Adrian Oros, Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale 11.10-11.20: Daniel Buda, europarlamentar PNL/PPE 11.20-11.30: Alexandru St?nescu, deputat PSD, pre?edintele Comisiei de Agricultur? 11.30-11.40: Lucian Buzdugan, dr. ing. agronom, consultant Al Dahra – Agricost 11.40—11.50: Valentin Popa, fermier, consilier jude?ean USR-PLUS C?l?ra?i 11.50-12.00: Vasile Iosif, pre?edinte AIPROM 12.00-12.1o: Jean Ionescu, director general CORTEVA 12.10-12.20: Mihai Moraru, fondator si actionar AGROEST 12.20-12.30: Alexander Degianski, fermier, Forest&Biomass Romania 12.30–12.40: Vasileios Vasileiadis, Sustainable & Responsible Business EAME, Syngenta 12.40–12.50: Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Romani 12.50-13.00: Cristina Enescu, expert raportare de sustenabilitate 13.00-13.10: Catalin Viziru, director de marketing FMC 13.10-13.20: Radu Magdin, CEO Smartlink Communications 13.20-13.30: Ioan Lado?i, pre?edinte Asocia?ia Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia 13.30-14.00: Reac?ii, Q&A, interac?iune cu publicul, discu?ii despre documentul de pozi?ie a evenimentului – Co-moderator Radu Magdin CEO Smartlink CommunicationsEvenimentul se va desf??ura exclusiv ?n format online, fiind transmis pe toate componentele platformelor media Agrointeligen?a/Greendeal.ro ?i va beneficia de ultimele solu?ii digitale la nivel mondial de sus?inere a conferin?elor virtuale, gra?ie investi?iilor recente realizate de organizatori at?t ?n sisteme hardware c?t ?i software.Pe perioada evenimentului pe pagina de Facebook Agrointeligen?a, cei interesa?i vor putea s? interac?ioneze at?t prin mesaje scrise c?t ?i video cu vorbitorii. Toate instruc?iunile de conectare vor fi accesibile la momentul ?nceperii conferin?rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Legea apiculturii 2020. Normele de aplicare s-au publicat ?n Monitorul Oficial! agrointeligenta.ro - 24 noiembrie 2020 Legea apiculturii, cu modific?rile adoptate ?n 2020, a intrat complet ?n vigoare odat? cu publicarea normelor metodologice. Aceastea au ap?rut ast?zi, mar?i – 24 noiembrie, ?n Monitorul Oficial, clarific?nd modul ?n care se face ?n Rom?nia autorizarea stupinelor de multiplicare ?i a stupinelor de elit?.Normele de aplicare s-a aflat ?n dezbatere public? din data de 12 noiembrie ?n forma: Ordin-norme-legea-apiculturii_12_noiembrie_2020Informa?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Romania, cea mai slaba productie agricola din ultimii 5 ani. Tara noastra, printre cele mai afectate din UE noiembrie 24, 2020 Valoarea adaugata a agriculturii, ce cuprinde silvicultura si pescuitul, va scadea cu 21,2% in 2020, inregistrand cea mai mare scadere din ultimii 5 ani, arata datele din analiza Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza. Anul trecut, agricultura romaneasca a totalizat 43 de miliarde de lei, adica o cota de 4,1% din PIB-ul tarii, iar in fiecare an in T3 ponderea agriculturii in PIB era mai mare, pentru ca atunci se recolta si se comercializa mare parte din productia vegetala.Anul acesta insa a fost atipic, din cauza secetei prelungite, inceputa in toamna anului 2019, cand au fost insamantate graul, orzul, ovazul, rapita si secara, si care a tinut pana in primavara acestui an si chiar in vara in anumite zone ale tarii.In cazul productiei de grau, scaderea a fost de 50%, iar la celelalte tipuri de culturi s-au constatat diminuari cu pana la 30%.? La nivel de recolta totala, fermierii estimeaza o scadere de 30%-50% comparativ cu 2019. Si Comisia Europeana estimeaza o scadere de 40% a productiei cerealiere a Romaniei, cea mai mare din UE, de altfel.Anul trecut, agricultura romaneasca a insemnat 43 de miliarde de lei, avand o cota de 4,1% din PIB-ul tarii, iar in fiecare an in T3 ponderea agriculturii in PIB era mai mare, pentru ca atunci se recolta si se comercializa mare parte din productia vegetala. Anul acesta insa a fost atipic, din cauza secetei prelungite, inceputa in toamna anului 2019, cand au fost insamantate graul, orzul, ovazul, rapita si secara, si care a tinut pana in primavara acestui an si chiar in vara in anumite zone ale tarii.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Normele metodologice de aplicare a Legii apiculturii nr. 383/2013, din 12.11.2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 1127 din 24.11.2020. A intrat ?n vigoare la 24.11.2020Ordinul nr. 323/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii apiculturii nr. 383/2013, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 1127 din 24.11.2020. A intrat ?n vigoare la 24.11.2020Legisla?ie european? Regulamentul nr. 1633/2020 de modificare a anexelor II, III, IV ?i V la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te limitele maxime de reziduuri pentru azinfos-metil, bentazon, dimetomorf, fludioxonil, flufenoxuron, oxadiazon, fosalon, piraclostrobin, repulsivi: ulei de tal ?i teflubenzuron din sau de pe anumite produse (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 25.11.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1634/2020 de autorizare a introducerii pe pia?? a zaharurilor ob?inute din pulp? de cacao (Theobroma cacao L.) ca aliment nou ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 25.11.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1752/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ?n ceea ce prive?te rubrica referitoare la Australia din lista ??rilor ter?e, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite produse ob?inute de la p?s?ri de curte pot fi importate ?n Uniune sau pot tranzita Uniunea ?n contextul riscului de grip? aviar? ?nalt patogen? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 394 din 24.11.2020. Va intra ?n vigoare la 27.11.2020………………….INTERNEAPEL DISPERAT CRESC?TOR DE VACI C?TRE MINI?TRII OROS ?I VELA! Agroinfo: 24 noiembrie 2020 - VOCEA FERMIERULUI. Cresc?torul de bovine Mihai Ionel Ambru? din jude?ul Bihor face un apel disperat c?tre ministrul de Interne, Marcel Vela, ?i ministrul agriculturii, Adrian Oros. Carantina instituit? ?n unele localit??i ?i ?mpiedic? pe operatori s? ajung? la fermele unde trebuie f?cute ?ns?m?n??rile la vite. Operatorii sunt ?n v?rst? ?i acesta ar fi motivul pentru care li se interzice s? intre ?ntr-o localitate carantinat?.Domnule ministru Vela, domnule prof. univ. ministru al Agriculturii Oros, ce fac cu vacile? Nu le mai ins?m?ntez p?n??nu se termin? carantin? din satul de tranzit C?mpani jude?ul Bihor?! Pentru c? dac? eu le insamantez cu msc cump?rat de mine spune Anz c? dac? am doar cursul de la Tg Mure? ?i nu este acreditat.. Nu am voie.. Am chemat operatorul insamantator ?i la ?ntrare ?n comun? a fost oprit ?i ?ntors din drum pe motiv?c? are anii mul?i adic? ii b?tr?n... Nu ?ti?i c? tineretul fuge de baliga ?i noroi c? dracul de t?m?ie... C?te proiecte de instalare tineri fermieri? pt tineri plecati ?n str?in?tate au fost accesate?? C??i tineri se ?nscriu la cursul de operatori insamantatori de la liceul agricol de la Dej.. De ce? cursul s-a lungit de la 3 s?pt?m?ni la 3 luni.. Ori ne ocup?m de aici ?n ferma ori facem prostologie 3 luni... Cine vrea sa creasc? ?i s? insamantez vaci ?nva?? ?n 3 zile nu 3 luni de zile.. Dac? nu ai pl?cere, voca?ie, dragilor,? nimic nu reu?e?ti. Nu mai sunt operatori insamantatori ?n planul na?ional strategic ?n linia de for?? major? s? aib? libera trecere... Folosesc msc de ?nalt? valoare dar asta nu conteaz? conteaz? doar pupatul ?n fund ?n ?ara aceasta? Dac? fac eu ?ns?m?n?are se treze?te cineva sa spun? ca este ilegal?Dar restul Cresc?torilor de bovine ce fac... Nu le mai ins?m?nteza ca este pandemie?, carantin?? Este apelul f?cut de cresc?torul Mihai Ionel Ambru? pe grupul Facebook AGROINFO. EXPORTUL DE ANIMALE VII DIN ROM?NIA A EXPLODAT! Agroinfo 24 noiembrie 2020 COMUNICAT. La un an de la scufundarea vaporului care a ucis mii de oi: niciun vinovat, nicio schimbare! Animals International comemoreaz? ast?zi miile de animale care ?n urm? cu exact un an au ?ndurat cea mai oribil? moarte posibil? ?n portul Midia, atunci c?nd vaporul Queen Hind s-a r?sturnat. Organiza?ia condamn? lipsa de ac?iune a Guvernului Rom?niei ?n anul care a trecut de la tragedie,?spune Animals International, ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO.Mai grav, Parlamentul Rom?niei a dat o lege care ?nr?ut??e?te situa?ia pentru animale ?i poate declan?a un infringement din partea Comisiei Europene.Exportul de animale vii a explodat dup? dezastrul de la Midia, mai bine de 2 milioane de animale p?r?sind Rom?nia ?nc?rcate ?n 192 de vapoare cu destina?ii din Nordul Africii ?i Orientul Mijlociu, inclusiv ?n Golful Persic, ?n croaziere care dureaz? p?n? la 3 s?pt?m?ni ?i destina?ie unde temperaturile ajung chiar ?i la 50 de grade la umbr?. De fapt, Rom?nia export? mai bine de 2/3 din ovinele trimise din UE c?tre ??ri ter?e ?i a urcat pe locul 2 la exportul de bovine, dup? Spania, surclas?nd ?n ultimul an chiar ?i Fran?a. Aceast? cre?tere s-a petrecut ?n vreme ce Guvernul Rom?niei nici m?car nu a publicat concluziile ?i m?surile luate ?n urma anchetei asupra dezastrului de la Midia. Guvernul a e?uat de asemenea s? prezinte progresul realizat ?n leg?tur? cu angajamentul pe termen mediu de a ?nlocui exportul de animale vii cu cel de carne.?A trecut un an de la dezastrul major din portul Midia. Guvernul nu a f?cut niciun pas ?nainte pentru a opri exportul cu animale vii, iar ?n privin?a anchetei asupra tragediei, nu exist? ?nc? o rezolu?ie fa?? de ceea ce este evident. Vaporul Queen Hind era supra?nc?rcat, iar animalele au fost condamnate la o moarte crunt? ?i inevitabil? cauzat? de l?comie ?i corup?ie. ?n vreme ce autoritatea central? insist? c? pe vapor erau cu 10% mai pu?ine animale dec?t de obicei, compania care a asigurat ranfluarea epavei a anun?at c? a descoperit pun?i secrete care nu apar ?n documentele intitiale ?i pe care erau animale”, a spus Gabriel P?un, directorul UE al Animals International. ?n ciuda dovezilor care arat? c? ?n timpul transportului pe timpul verii, animalele sufer? din cauza caniculei, Parlamentul Rom?niei a votat tocmai la mijlocul verii trecute o lege care permite explicit exporturile chiar ?i atunci c?nd temperatura dep??e?te 35°C dac? animalele sunt tunse ?i vapoarele ?nc?rcate cu 10% mai pu?ine animale dec?t de obicei. Dar aceast? prevedere ?ncalc? Regulamentul UE 1/2005, care cere Statelor Membre s? opreasc? exporturile dac? sunt prognozate temperature peste 30°C.?Legea a fost dezb?tut? dup? tragedia Queen Hind ?i initial urm?rea ?mbun?t??irea condi?iilor de bun?stare a animalelor transportate prin suspendarea exportului pe timpul verii ?i plasarea unui medic veterinar la bordul fiec?rui vapor pentru restul anului, la fel cum a f?cut ?i Australia. Dar interferen?a fizic? a firmelor arabe de export de animale vii sus?inute de ANSVSA ?n dezbaterile Parlamentare au anulat aceste prevederi, legea fiind promulgat? de pre?edintele Klaus Iohannis ?ntr-o form? care ?ncalc? legisla?ia european?. Asta arat? c?t de nemiloas? este aceast? industrie”, a ad?ugat P?un.Yaron Lapidot de la organiza?ia Israel Against Live Shipments a explicat c? “Vedem mereu animale sosite cu vaporul din Rom?nia care sunt epuizate, r?nite ?i acoperite ?n propriile excremente. Animalele moarte pe vapor sunt aruncate ?n ap? ?i ajung chiar ?i pe plajele noastre turistice. Animalele care supravie?uiesc croazierei, sunt ucise ?n Israel pentru carnea lor f?r? asomare. Unele animale sunt trimise mai departe cu camionul c?tre Palestina unde, din c?te ?tiu, sunt ucise ?n plin? strad? prin metode barbare. Cred c? lucrurile nu se vor schimba aici. Singura ?ans? de a opri aceast? suferin?a inutil? este ca Rom?nia s? interzic? exportul de animale vii”.Auditurile realizate de Comisia European? ?n porturile UE indic? deficien?e majore, mai ales ?n Rom?nia, ?ar? care a autorizat mai bine de jum?tate din flota care este ?n prezent utilizat? la exportul de animale vii din UE c?tre ??ri ter?e. Comisia a concluzionat c? aceste autoriza?ii au fost acordate superficial ?i c? aceste vapoare pun animalele ?n mare pericol. ?n plus fa?? de aceste audituri, Comisia Euroepan? a publicat ?n luna mai noua strategie care include revizuirea Regulamentului UE pentru transportul animalelor ?i care ?ncurajeaz? Statele Membre s? p?streze valoarea ad?ugat? ?n UE prin ?nlocuirea exportului de animale vii cu cel de carne.De asemenea, Parlamentul European a anun?at ?n luna iunie demararea anchetei asupra exportului cu animale vii, comisia de investiga?ie fiind constituit? ?nc? luna septembrie ?i analiz?nd ?nc?lc?rile legisla?iei comise de Statele Membre, inclusive Rom?nia. ?Aceast? anchet? este un instrument foarte puternic ?i credem c? europarlamentarii vor avea toate dovezile necesare pentru a sus?ine eliminarea acestui comer? realizat pe seama suferin?ei animalelor”, a ?ncheiat P?un.Animals International cere Guvernului Rom?niei s? publice rezultatele anchetei ?i m?surile luate ?n cazul dezastrului Queen Hind de la Midia. Totodat?, organiza?ia cere Guvernului s? ??i reafirme promisiunea politic? ini?ial? ?i s? prezinte de urgen?? planul concret pentru ?nlocuirea exportului de animale vii cu cel de carne.Banc? de gene Buz?u – Suceava 24 noiembrie 2020 Aflat ?n vizit? la Buz?u, ministrul agriculturii Adrian Oros a evocat ?n cursul dimine?ii proiectul ?nfiint?rii unei b?nci de gene gestionate ?n tandem: Buz?u – Suceava.MADR asteapt? ?n prezent avizul mediului academic ?n privin?a ?nfiin??rii unei b?nci de gene.Banca de gene?este o institu?ie a mileniului 3, capabil? s? pun? pe harta ?tiin?ific? Rom?nia. ?i, desigur, s? pun? la dispozi?ia cercet?rii, la dispozi?ia fermierilor ?i doritorilor resursele pe care le are, dar ?n condi?ii de siguran??.MADR nu exclude ?nfiin?area acestei b?nci de gene, dar trebuie sa g?seasc? o solu?ie de colaborare, de integrare ?i de lucru impreun? cu institu?ia similar? de la Suceava.Ar fi de limpezit misiunea institu?iei duale cu sedii la Buz?u si Suceava, care este de a conserva semin?ele pe termen mediu ?i lung, de a p?stra resursele genetice pe termen ?i de le cunoa?te la nivel de gen?.Rom?nia de?ine resurse genetice, ?i cu o banc? de gene acreditat? interna?ional am putea ar?ta lumii c? noi cunoastem aceste resurse la nivel de gen?. ?i c???tim s? le utiliz?m nu doar ?n cercetare dar ?i s? le valorific?m ?n produc?ie, cu misiunea principal? de a le p?stra ?n conditii de siguran?? pe termen mediu ?i lung.Intr-un articol foarte recent pe Agro TV v? prezentam conceptul unei banci de date ?i alte informa?ii conexe explicate de unul din exper?ii rom?ni ?n domeniu, Costel V?n?toru. OROS, MINISTRUL AGRICULTURII:"Nu exclud ?nfiin?area b?ncii de gene la Buz?u" Ana Felea Miscellanea / 24 noiembrieLa un an dup? ce Guvernul a aprobat Hot?r?rea privind ?nfiin?area B?ncii de Resurse Genetice la Buz?u, timp ?n care proiectul a r?mas pe loc, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anun?at public c? nu exclude ca aceast? investi?ie s? fie totu?i realizat?. Prezent la Buz?u, ministrul Agriculturii, ?ntrebat ?n timpul conferin?ei de pres? sus?inute la sediul PNL Buz?u, a r?spuns, pentru prima dat?, c? nu exclude posibilitatea ?nfiin??rii B?ncii de Gene la Buz?u.Domnia sa a declarant: "Cunosc foarte bine motiva?iile acestei b?nci de gene. ?tiu ce ?nseamn? o banc? de gene ?i cei de la Academie ?i Universit??ile ?mi vor da un punct de vedere privind necesitatea unei b?nci de gene aici, la Buz?u, pentru c? va trebui s? g?sim solu?ia ca aceast? banc? de gene s? se integreze ?i s? lucreze cu ceea ce exist? acum, cu banca de gene de la Suceava. Eu nu exlud ca aceast? banc? de gene s? apar? aici, la Buz?u. La multele discu?ii pe care le-am avut cu domnul Pufu,(candidat PNL Buz?u la Senat) aproape c? m-a convins. A?tept ?i opinia mediului academic, cei de la Academia Rom?n?, c?t ?i cele patru Universit??i de ?tiin?? Agricol?, m? refer la catedrele de genetic? ?i ameliorarea mediului de cultur? care s? ne fundamenteze aceast? investi?ie".Oros a punctat c? odat? primit avizul mediului academic nu exclude ca acest proiect s? se realizeze ?i ?n acest sens a purtat discu?ii inclusiv cu ini?iatorul proiectului, cercet?torul Costel V?n?toru.Ministrul Agriculturii a explicat: "?n jurul domnului Costel V?n?toru, care este o personalitate, sigur c? se poate face o asemenea investi?ie care s? colaboreze ?i cu banca de gene de la Suceava, care este racordat? la tot ceea ce ?nseamn? organisme interna?ionale care se ocup? de p?strarea patrimoniului genetic. Practic, asta ?nseamn? o banc? de gene, care p?streaz? un anumit genofom, mai ales pentru specii sau pentru variat??i care sunt pe cale de dispari?ie. Tocmai pentru a fi ?n rezerv? pentru amelior?ri viitoare. Deci, nu exlud ca aceast? banc? de gene s? apar? la Buz?u".La r?ndul s?u, Vlad Pufu a subliniat faptul c? proiectul B?ncii de gene la Buz?u nu a fost blocat politic, ci s-a lovit de ambi?iile academice."Sunt foarte mul?umit pentru faptul c? am reu?it s? demonstrez c? aceast? blocare, a?a cum a fost ea vehiculat? ?n pres?, nu a fost politic?, ci acest proiect a r?mas blocat ?ntre aceste orgolii, a?a cum le-am zis de fiecare dat? ?i a recunoscut ?i domnul Costel V?n?toru ?n emsiunile noastre de mai multe ori, c? au fost mai multe ambi?ii academice. Eu sunt foarte fericit pentru faptul c? am demonstrat c? nu PNL a blocat proiectul, ci a fost inflamat? din interes electoral de alte partide ?i de alt partid, asta ?tim cu to?ii ?i e normal ca atunci c?nd intervine politicul ?ntr-un proiect de asemenea anvergur? ?i ?ntr-o idee bun? ?ncep s? apar? p?reri subiective", a spus Vlad Mircea Pufu.Hot?r?rea de Guvern pentru ?nfiin?area B?ncii de resurse genetice a fost adoptat? ?n ?edin?a din 12 septembrie 2019. Tot ?n perioada respectiv?, a fost atribuit ?i un sediu la Buz?u, respectiv ?n Parcul Cr?ng, ?n fostul sediu al societ??ii Urbis Serv.Recent, ?ntr-un interviu acordat HotNews, Costel V?n?toru, cercet?torul care a ini?iat proiectul, a vorbit despre proiectul b?ncii de gene la Buz?u."Am f?cut o u?oar? inventariere ?n legumicultur?, f?r? s? iau toate cataloagele elaborate de Ministerul Agriculturii, ci doar c?teva, ?i am depistat peste 2600 de soiuri de legume care s-au pierdut ?n ultima perioad?. Am pierdut un tezaur imens pe care nu ?l mai putem recupera. Sigur, o parte se afl? conservat ?n B?nci de gene din str?in?tate. ?i aici avem o problem?: c? nu ?tiu cine l-a trimis acolo sau cu acordul cui au ajuns aceste crea?ii s? fie p?strate ?n aceste b?nci de gene din afara ??rii. Putem vorbi mult ?i pe aceast? tem?. Multe resurse s-au pierdut pentru totdeauna, nu le mai putem recupera. O banc? de gene ar putea s? creeze u?or, u?or o strategie de redresare a producerii de semin?e ?n Rom?nia. Practic, cultivatorii no?tri ar putea s? produc? s?m?n??, at?t pentru necesarul intern, c?t ?i pentru export. ?i am putea c??tiga mai mult. Deci am putea folosi aceste resurse care sunt resursa viitorului, nu pot fi cuantificate ?n bani. Genele se v?nd foarte scump. Acum nu mai vorbim de v?nzarea soiurilor. Sigur, se v?nd ?i aceste crea?ii. Dar, genele se v?nd foarte scump, genele valoroase. Cred c? suntem printre ultimele ??ri din Europa care am acordat cea mai mica aten?ie ?i nu facem ceea ce trebuie pentru conservarea acestor resurse genetice, acestui tezaur, care nu poate fi cuantificat, e mai scump dec?t aurul B?ncii Na?ionale", a spus la HotNews, Costel V?n?toru.Opt medalii de aur pentru USAMV Cluj la Salonul ProInvent 2020 24 noiembrie 2020Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? (USAMV) dinCluj-Napoca s-a bucurat de succes ?i la edi?ia online a Salonului ProInvent 2020, care s-a desf??urat ?ntre 18-20 noiembrie.Astfel, cele 28 de lucr?ri ?nscrise, din care opt au ?naintat cereri pentrubrevetarea inven?iilor, au ob?inut opt medalii de aur, Premiul ”Politehnica 100”,Premiul I la sec?iunea Studen?i ?i 68 de diplome de excelen??.Medaliile de aur au fost acordate pentru urm?toarele lucr?ri:De la Facultatea de ?tiin?a ?i Tehnologia Alimentelor – Brio?e cu ap? de trandafiri?i fistic, Crackers din f?in? de secar? cu linte, din f?in? de ov?z cu mix desemin?e/Crackers aglutenici cu ciuperci ?i semin?e de urzici, Br?nz? maturat?fortifiat? cu tescovin? ?i fructe de soc, Propandiol biogenic micro?ncapsulat, Acidcitric biogenic micro?ncapsulat;De la Facultatea de Medicin? Veterinar?, prin Departamentul de AnatomiePatologic?, ?n colaborare cu Institutul Regional de Gastroenterologie ?iHepatologie – Procedeu de ob?inere a nanoparticulelor de aur-argint func?ionalizatecu Mannan pentru terapia ?intit? a macrofagelor ?n tuberculoz?;De la Facultatea de Horticultur?, prin Sta?iunea de Cercetare Horticol? – Soiuri noide trandafiri create la USAMV Cluj-Napoca (aflate ?n curs de omologare) –”Rosanana” ?i ”Rosabella”.USAMV Cluj-Napoca a mai primit ?i Premiul ”Politehnica 100”, iar laSec?iunea Studen?i, premiul I a revenit echipei formate din Georgiana Ionel,Ramona Suharoschi, Dan Vodnar, Sonia Socaci, Anca F?rca?, Oana Lelia Pop –B?utur? func?ional? din suc de rodie fermentat cu un mix de probiotice.De asemenea, au fost acordate ?i 68 de diplome de excelen?? participan?ilordin partea USAMV Cluj-Napoca.Edi?ia a XVIII-a a Salonului Cercet?rii ?tiin?ifice, Inov?rii ?i Inventicii ProInvent a avut loc ?ntre 18-20 noiembrie 2020, ?n organizarea tradi?ional? aUniversit??ii Tehnice.Salonul Interna?ional al Cercet?rii ?tiin?ifice, Inov?rii ?i Inventicii?PRO INVENT?a debutat ?n prim?vara anului 2002 la Complexul Expo Transilvania din Cluj-Napoca, ?n cadrul T?rgului Interna?ional ”Foresta”. Din anul 2004 urm?toarele patru edi?ii ale Salonului?PRO INVENT?au fost organizate ?n cadrul T?rgului Interna?ional Tehnic, tot la Expo Transilvania.?n anul 2008, Salonul?PRO INVENT?a fost ?nregistrat ca marc? la Oficiul de Stat pentru Inven?ii ?i M?rci (OSIM), av?nd certificatul cu num?rul 100.000, titular fiind Universitatea Tehnic? din Cluj-Napoca. ?ncep?nd cu anul 2014, trei edi?ii la r?nd, Salonul?PRO INVENT?a fost organizat ?n cadrul complexului de ?nv???m?nt apar?in?nd Universit??ii Tehnice din Cluj-Napoca situat pe Bulevardul Muncii 103-105. Cele 17 edi?ii ale Salonului au adus ?n aten?ia publicului inven?ii din aproape toate domeniile de activitate. Salonul?PRO INVENT?de la Cluj-Napoca a fost ?i dore?te s? r?m?n? un loc distinct de ?nt?lnire al inventatorilor ?i inven?iilor cu oameni de afaceri ?i ?ntreprinz?tori interesa?i s? pun? ?n practic? rezultatele cercet?rii, inov?rii ?i creativit??ii umane. Firmele inovative care doresc s? prezinte produse ?i tehnologii noi pot face acest lucru ?n cadrul unei sec?iuni aparte, denumit? generic “Arena Tehnologiilor”, ce ofer? o oportunitate companiilor participante de a prezenta publicului vizitator at?t solu?ii tehnice inovative realizate deja, c?t ?i strategia de inovare pe termen mediu ?i lung.De asemenea inventatorii, persoane fizice, vor avea ?i ei un spa?iu exclusiv denumit “Arena Inventatorilor” unde vor putea expune ?i ?mp?rt??i idei din domenii diverse.Universitatea Tehnic? din Cluj-Napoca este printre primele institu?ii de ?nv???m?nt superior din Europa care organizeaz? un salon de inventic?.Temele de cercetare dezvoltate de c?tre Universitatea Tehnic? din Cluj-Napoca acoper? domeniile ingineriei, ?tiin?elor exacte ?i a ?tiin?elor umaniste. Institu?ional sunt sus?inute cercet?rile aliniate la direc?iile prioritare cuprinse ?n strategiile de cercetare–dezvoltare–inovare pe plan na?ional ?i interna?ional.?n cadrul Universit??ii Tehnice din Cluj-Napoca sunt active 80 de structuri de cercetare acreditate.Noua strategie a cercet?rii na?ionale urm?re?te crearea unor structuri interdisciplinare ?i multidisciplinare autosustenabile ?i capabile de reale performan?e ?tiin?ifice.Tematica Salonului a fost orientat? pe materiale, procese ?i produse inovative (energie, mediu, s?n?tate, agricultur?, resurse, etc).Prezent?rile grafice ?nso?ite de machete, prototipuri, produse finite, de serie, prezent?ri video, precum ?i date privind impactul social, financiar al lucr?rii s-au bucurat de aprecierea expres? a juriului.Au fost acceptate ?n cadrul salonului doar?lucr?rile brevetate?sau??n curs de brevetare (cu documenta?ia depus?)?care nu au mai fost premiate la Salonul?PRO INVENT.Consumul de ro?ii ?n Rom?nia. C?te kilograme de ro?ii m?n?nc? ?n medie un rom?n, ?ntr-un an! agrointeligenta.ro - 24 noiembrie 2020 C?te kilograme de ro?ii consum?, ?n mediu, un rom?n, pe parcursul unui an – un calcul f?cut de cercet?torii Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii ?i Dezvoltare Rural?. Alexandru Bibar? este unul dintre rom?nii pasiona?i de gr?din?rit, ?n special de cultura ro?iilor (foto: aradon.ro)Consumul mediu anual de tomate ?n mediul rural a crescut ?n perioada analizat?, astfel ?n anul 2015 s-a ?nregistrat un consum de 12,6 kg/ locuitor, ajung?nd ?n anul 2019 la un consum de 13,5 kg/locuitor, reprezent?nd o cre?tere de 12%.?n mediul urban, consumul mediu anual de tomate a atins cel mai ridicat consum de 14,7 kg/locuitor ?n anul 2018, ?n cre?tere cu 6% comparativ cu consumul ?nregistrat ?n anul 2015 (13,8 kg/locuitor). ”Se remarc? ?n medie o diferen?? de 1,2 kg/locuitor ?n ceea ce prive?te consumul de tomate ?n mediul urban, comparativ cu mediul rural. Aceast? diferen?? poate fi pus? pe seama posibilit??ii achizi?ion?rii tomatelor ?n perioada de extrasezon de c?tre consumatorii din mediul urban, c?nd pre?ul tomatelor este mai ridicat”, arat? analiza cercet?torilor rom?ni.Soiul de ro?ii rom?ne?ti Cristinica, m?ndria cercet?torului Costel V?n?toru Angelica Lefter Angelica Lefter - 24 noiembrie 2020 Ro?iile rom?ne?ti sunt tot mai c?utate de consumatorii rom?ni, a?a c? ?i legumicultorii se str?duiesc c? pun? pe pia?? tomate care s? aib? ?i gust, dar ?i s? reziste la tarab?. Unul dintre soiurile pe care fermierii rom?ni le pot cultiva este Cristinica, un soi semitimpuriu 100% rom?nesc care poart? numele so?iei celebrului cercet?tor Costel V?n?toru.Cercet?torul Costel V?n?toru, directorul B?ncii de Gene de la Buz?u a reu?it s? acumuleze o resurs? important? de peste 2000 de soiuri de tomate, iar o parte sunt omologate ca soiuri rom?ne?ti.”Unul poarta numele so?iei, Cristinica de la Cristina. Ini?ial a fost propus sub denumirea de Cristina, nu eu am f?cut propunerea, ci colegul meu, Ditu Dumitru, un cercet?tor valoros. ?i el a militat foarte mult pentru realizarea acestei B?nci de gene la Buz?u. V?z?nd c?t suflet am pus pentru acest soi ?i ?n special so?ia, fiind profesoar?, venea de la ?coal?, se schimba, ?tia c? nu am oameni suficien?i la treaba ?i venea ?i ?mi ?ngrijea loturile de cercetare. S-a ocupat foarte mult de realizarea acestui soi. Atunci c?nd am mers la OSIM s? ?l omolog?m, dumnealui a propus s? ?i punem numele so?iei, ?tiind c? m-a ajutat foarte mult. Fiecare soi are istoria lui, a? putea scrie o carte cu fiecare s?m?n??, cum am reu?it s? o aduc ?n unitate la sta?iune, care a fost drumul”, a explicat cunoscutul cercet?tor, profesor, doctor ?n horticultur?, Costel V?n?toru.Despre soiul rom?nesc de ro?ii Cristinica se ?tie c? este un soi semitimpuriu, destinat industrializ?rii, dar ?i consumului ?n stare proasp?t?. Are o cre?tere determinat? ?i vigoare medie.Tomata Cristinica se preteaz? foarte bine culturilor din c?mp, celor ecologice, dar ?i ?n solarii.Ro?iile Cristinica sunt colorate ro?u intens, cu o greutate medie de 80-120 de grame, cu gust dulce-acri?or. Sunt ferme, rezistente la transport ?i p?strare, iar un poten?ial de produc?ie ar fi de 35 p?n? la 50 de tone la hectar.Plantele din soiul Cristinica sunt viguroase, cu foliaj bogat ce asigur? o bun? protec?ie a fructelor. Un atu ar fi c? are rezisten?? la bolile specifice culturii de tomate din Rom?nia.Multe soiuri rom?ne?ti au disp?rut de-a lungul timpului ?i chiar cele importate, pentru care statul a pl?tit, au pierit ?n timp, a explicat cercet?torul Costel V?n?toru, ?eful Laboratorului de Genetic? ?i Ameliorare al Sta?iunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultur? din Buz?u. Acesta a ad?ugat c?, prin munca sa ?i a echipei pe care o coordoneaz?, per total, a reu?it s? omologheze peste 50 de soiuri ?i hibrizi p?n? acum, care sunt ?ncadrate ?n catalogul oficial al plantelor de cultur? din Rom?nia, plante reabilitate ?n cultur?, plante de top, soiuri de top sau de specii aclimatizate. Cooperativa Some? Arie? – un milion de lei din produc?ia de br?nzeturi Food Biz nov. 24, 2020 Cooperativa agricol? Some? Arie?, cu fermieri din jude?ele Bistri?a, S?laj, Cluj, Mure? ?i Alba, a reu?it s? fac? anul trecut un milion de lei din produc?ia de br?nzeturi sub propriul brand Produs de ?aga.La nivelul cooperativei, veniturile totale pentru produc?ia de br?nzeturi au fost de 36 de milioane de lei, fiind astfel mai mari cu 11% fa?? de anul anterior.Fermierii au un efectiv de 7.000 de capete de bovine ?i ?n 2019 au produs circa 42.000 de litri de lapte zilnic. Pe l?ng? produc?ia ?n propria fabric?, ei furnizeaz? laptele pentru procesare c?tre FrieslandCampina, Sanlacta, Unilact ?i Romfulda. Dan ?andea, pre?edintele cooperativei, spunea anterior c? cererea pentru lapte, ?n special pentru cel ecologic, este foarte mare ?i tot mai mul?i procesatori vor s? colaboreze cu ei. ?Cooperativa este f?cut? s? aduc? un c??tig fermierilor.“Sursa articolului Zf.ro Editat de Ana Daniela EftimieCertificatele de mediu, cea? mai bun? “ap?rare” ?mpotriva importurilor ieftine de m?ncare. Leontin Dinulescu La nov. 24, 2020 Interesante, ?i utile pentru produc?torii rom?ni, dezbaterile generate de criza Covid, despre importuri ieftine ?i subven?ionate ?i supravie?uirea produc?torilor autohtoni. “Standardele ridicate ale produc?iei de produse alimentare sunt cea mai bun? ap?rare ?mpotriva avalan?ei de produse alimentare ieftine care pot foarte bine discloca produsele autohtone” declar? Robin Irvine,? Pre?edintele Lan?ului de Certificare a Produselor Alimentare din Irlanda de Nord, cu ocazia Adun?rii Generale anuale, ?i reluat de Portalul AGRILAND, cel mai mare portal agricol din Irlanda de Nord.El a explicat c? schemele de asigurare a calit??ii sunt o “parte vital?” a “armurii” industriei alimentare ele oferind certific?ri independente ?i dovada celor mai inalte standarde respectate ?n fiecare verig? a lan?ului alimentar.“Activit??ile companiilor nord-irlandeze au fost afectate sever de gripa aviar? ?i de pandemia Covid-19? dar suntem hot?r??i s? lupt?m cu provoc?rile ce urmeaz? ?n anul urm?tor continu?nd s? oferim servicii competitive de certificare de ?nalt? calitate industriei alimentare din Irlanda de Nord.Cu aproape 20 de ani ?n urm? industria alimentar? din Irlanda de Nord a avut viziunea de a recunoa?te valoarea produselor care se diferen?iaz? de celelalte prin certific?ri de mediu, siguran?? ?i calitate, fiind ?n acela?i timp monitorizate independent ?i ?mbun?t??ite permanent.Astfel a fost constituit Lan?ul de Certificare a Produselor Alimentare din Irlanda de Nord, ca o colaborare ?ntre fermieri, procesatori ?i retail-eri pentru a oferi servicii de audit ?i certificare pentru industria alimentar? pe baze “non-profit”.Ar fi un bun exemplu ?i pentru industria alimentar? din Romania. Mai ales ?n condi?iile ?n care foarte mul?i produc?tori rom?ni se pl?ng de concuren?a, nu ?ntotdeauna loial?, din partea produselor alimentare din import. Mai multe detalii ?n articol: Agriland.ie Articol editat de Leontin Dinulescu Creditele pentru agricultur?: +12% ?n 9 luni din 2020 De Food Biz La nov. 24, 2020 Care au fost cele mai creditate sectoare ?n nou? luni din 2020 fa?? de 2019? Creditele pentru agricultur?: +12% ?n 9 luni din 2020, la un sold de 20,8 mld. leiAgricultura, sectorul economic cu cea mai dinamic? creditare din Rom?nia, a ?nregistrat la sf?r?itul primelor nou? luni din 2020 o valoare pentru creditele acordate ?i angajamentor asumate de b?nci de 20,8 mld. lei, ?n cre?tere cu 12% fa?? de aceea?i perioad? din 2019, conform datelor BNR.Acest sector a ?nregistrat cre?teri accentuate ?n ultimii ani, dar cu toate acestea ponderea agriculturii ?n creditele totale acordate de b?nci pe pia?a local? este ?n continuare mic?, de doar 4,7%. Continuarea articolului pe Zf.ro Editat de Laura PetrescuINDUSTRIE ALIMENTARAMen?iunile UE de s?n?tate dau gre? ?n a-i orienta pe consumatori ?i produc?tori: ?Regulamentul nu func?ioneaz?” By RO.aliment November 24, 2020Legisla?ia care reglementeaz? ?n Uniunea European? men?iunile de s?n?tate legate de alimente ?i b?uturi a fost introdus? pentru a oferi consumatorilor acces la informa?ii fiabile ?i pentru a ajuta produc?torii s? ?n?eleag? cum ?i ce pot comunica. Potrivit unui nou proiect de cercetare, ?Health Claims Unpacked”, regulamentul e?ueaz? pe ambele fronturi.Aprobarea unei declara?ii de s?n?tate ?n Europa nu este un lucru minunat. De c?nd a fost introdus regulamentul privind men?iunile de s?n?tate, ?n 2007, au fost depuse mii de cereri. Doar aproximativ 260 de revendic?ri au primit und? verde.Procesul de aplicare este complex, costisitor ?i consumator de timp. Necesit? o evaluare pozitiv? din partea EFSA, pe baza unei revizuiri a dovezilor ?tiin?ifice furnizate. CE va da apoi aprobarea final? sau va respinge cererea.?Scopul general al regulamentului privind men?iunile de s?n?tate este de a oferi informa?ii utile ?i fiabile consumatorilor ?i de a sprijini inova?ia ?n industria alimentar?”, a declarat dr. Stacy Lockyer, nutri?ionist senior la British Nutrition Foundation ?i parte a proiectului Health Claims Unpacked. ?Este important ca men?iunile privind produsele alimentare s? poat? fi ?n?elese de c?tre consumator ?i este important pentru consumatori de a fi proteja?i de revendic?rile ?n?el?toare.“Atunci, o men?iune de s?n?tate aprobat? nu ar trebui s? asigure un c??tig comercial masiv care s? deblocheze oportunit??i de marketing profitabile pentru produc?torii de alimente ?i furnizorii de ingrediente? Datele cu privire la op?iunile consumatorilor ar sugera c? nu se ?nt?mpl? acest lucru.Fiabilitatea procesului de aprobare a men?iunilor de s?n?tate este menit? s? ofere consumatorilor europeni asigurarea c? men?iunile de pe etichet? sunt corecte. Cu toate acestea, cercet?rile indic? un nivel de cinism al consumatorului cu privire la men?iunile de s?n?tate.?n aprilie 2017, un sondaj IGD a constatat c? 52% dintre oameni nu cred majoritatea afirma?iilor de s?n?tate f?cute de companiile alimentare.Iar noi cercet?ri realizate ?n cadrul Health Claims Unpacked, un proiect de cercetare finan?at de EIT-Food, au descoperit c? 79% dintre oameni cred c? afirma?iile de s?n?tate sunt ?doar marketing”.Dar, de?i consumatorii ar putea s? nu aib? ?ncredere ?n afirma?iile de s?n?tate care apar pe etichet?, se pare c? acestea sunt totu?i importante atunci c?nd vine vorba de luarea deciziilor de cump?rare. Datele sondajului IGD sugereaz? c? men?iunile de s?n?tate sunt folosite de consumatorii ca un fel de ?scurt?tur?” pentru a g?si produse mai s?n?toase. Procentul acestora contabilizeaz? ?aproape la fel de mul?i” consumatori precum cel care arat? c? men?iunile de s?n?tate sunt citite, precum ?i ca acela care arat? c? etichetele nutri?ionale sunt examinate.?Afirma?iile privind s?n?tatea ar putea fi mai susceptibile s? influen?eze achizi?ia asupra grupului de v?rst? mai t?n?r?”, a remarcat dr. Lockyer ?n cadrul unei conferin?e digitale.Declara?iile de s?n?tate sunt, prin urmare, un instrument important pentru comunicarea cu consumatorii – dar, pur ?i simplu nu sunt foarte eficiente. Aceasta este evaluarea profesorului Rodney Jones, un sociolingvist la Universitatea din Reading, care comenta rezultatele Health Claims Unpacked.?Este destul de clar, regulamentul nu func?ioneaz?. Nu-?i atinge scopul pe care pretinde s?-l ating? – de a ajuta consumatorii s? aib? informa?ii utile ?i fiabile despre beneficiile alimentelor pentru s?n?tate. Majoritatea consumatorilor, atunci c?nd citesc men?iunile de s?n?tate de pe ambalaj, nu cred c? sunt corecte, nu le cred ?i nu le consider? a fi utile, deoarece adesea nu le pot ?n?elege din cauza tipului de limbaj sau a formul?rii care sunt utilizate ?n aceste men?iuni de s?n?tate.“Bariera limbajului: ?Normal” versus ?s?n?tos”Revendic?rile permise, ?mpreun? cu condi?iile de utilizare, sunt listate pe site-ul web al CE. Formularea final? a cererii este decis? de CE.Dup? cum ar putea suspecta oricine este familiarizat cu comunic?rile oficiale ale CE, formularea oficial? poate fi complicat? ?i poate s? nu fie u?or de ?n?eles.?De foarte multe ori afirma?iile de s?n?tate disponibile produc?torilor pentru a le utiliza din baza de date EFSA sunt scrise ?ntr-un limbaj ?tiin?ific dens, variind de la destul de simplu la mult mai complicat” , a observat profesorul Jones.Din punct de vedere lingvistic, afirma?iile folosesc ?cuvinte pe care cei nefamiliariza?i cu domeniul s-ar putea s? nu le recunoasc?” ?i sunt gramatical ?foarte complexe”, folosind lan?uri de fraze nominale, a continuat el. Ele sunt ?impersonale” ?i ?deconectate” de dovezi.?Aceast? baz? de date cu men?iuni de s?n?tate permise a fost scris? de oamenii de ?tiin?? ?i de legiuitori ?i economi?ti. Oameni pentru care cel mai important lucru este s? fie corect din punct de vedere al limbii. Dar, doar pentru c? este ceva ?tiin?ific precis nu ?nseamn? c? ?i poate comunica ceva ?n mod eficient sau c? este u?or de ?n?eles”.Utilizarea cuv?ntului ?normal” ?n men?iunile de s?n?tate ?n limba englez? este un exemplu.Dr. Lockyer a explicat: ?Companiile ar trebui s? aib? grij? la cuv?ntul? normal ”. ?Normal“ apare destul de mult ?n revendic?rile ?n limba englez? … Sfatul ar fi acela c? respectivul cuv?nt cu sensul obi?nuit nu ar trebui s? fie eliminat sau substituit”.Problema cu aceasta este ?ns? modul ?n care cuv?ntul ?normal” este interpretat de consumatori. ?Cuv?ntul normal are o semnifica?ie diferit? pentru oamenii de ?tiin?? ?i pentru oamenii obi?nui?i. Pentru mul?i oameni obi?nui?i cu care am vorbit ?n contextul proiectului nostru, normalul nu are o conota?ie bun?. Nu se asociaz? cuv?ntul normal cu ceva bun sau s?n?tos. Mul?i dintre produc?torii din Marea Britanie ar folosi mai degrab? cuv?ntul s?n?tos”, a remarcat profesorul Jones.Deoarece afirma?iile de s?n?tate sunt traduse dintr-o limb? european? ?n alta, acest lucru duce la neconcordan?e. ?n Polonia, de exemplu, ?normal” este tradus prin ?s?n?tos” sau ?adecvat” din cauza diferen?elor lingvistice de limb?, a continuat expertul ?n lingvistic?.C?t de str?ns trebuie s? adere produc?torii de alimente la linia oficial? este, de asemenea, l?sat la aprecierea autorit??ilor na?ionale care pun respectivele prevederi ?n aplicare. ?n unele cazuri, aplicarea strict? a afirma?iilor de s?n?tate a servit la descurajarea produc?torilor de alimente, determin?ndu-i s? nu le foloseasc? deloc.??n Fran?a, aplicarea este foarte strict?”, a observat profesorul Jones. ?Majoritatea produc?torilor francezi simte c? trebuie s? respecte textul dat de EFSA ?i s? nu se abat? ?n niciun fel. Ca rezultat, deoarece majoritatea produc?torilor simt c? aceast? formulare nu constituie un mod foarte eficient de a comunica beneficiile pentru s?n?tate ale produselor lor, acest lucru se finalizeaz? prin descurajarea produc?torilor francezi de la utilizarea men?iunilor de s?n?tate”.?Acesta este un alt defect al legii. Scopul legii nu era acela de a descuraja utilizarea men?iunilor de s?n?tate. Scopul legii a fost de a ajuta oamenii s? foloseasc? men?iunile de s?n?tate mai eficient ?i, evident, c? nu este ceea ce s-a ?nt?mplat aici.“Oferind o ?voce” consumatoruluiPoate c? cel mai mare e?ec al regulamentului UE privind men?iunile de s?n?tate este acela c? nu a reu?it s? comunice pe limba consumatorilor.Health Claims Unpacked ?i-a propus s? abordeze aceast? problem? prin organizarea de focus grupuri ?n Marea Britanie, Fran?a, Germania ?i Polonia. Constat?rile au ?nt?rit ?ngrijor?rile cu privire la modul ?n care sunt ?n?elese men?iunile de s?n?tate – ?i dac? ele sunt de ?ncredere.?Au existat dificult??i ?n ?n?elegerea multor afirma?ii de s?n?tate. Nu erau accesibile din punctul de vedere al limbajului folosit. Nu au ?n?eles cu adev?rat nimic. A existat doar o mul?ime de cuvinte din jargonul ?tiin?ific”, a reflectat profesorul Jones.Health Claims Unpacked a dezvoltat de atunci o platform? digital? – disponibil? pentru prima dat? ?n Marea Britanie ?i acum lansat? ?n francez?, german? ?i polonez? – pentru a implica consumatorii ?ntr-o serie de activit??i educa?ionale care determin? modul ?n care oamenii din medii diferite ?n?eleg afirma?iile de s?n?tate ?i modul ?n care aceste afirma?ii influen?eaz? dorin?a lor de a achizi?iona anumite produse.Pe baza datelor colectate de platforma digital?, echipa proiectului a dezvoltat o serie de recomand?ri preliminare destinate produc?torilor pentru a face ca afirma?iile de s?n?tate s? fie mai atr?g?toare, mai u?or de ?n?eles ?i mai credibile.Poate ?n mod surprinz?tor, o ?nv???tur? de baz? este necesitatea de a face limbajul c?t mai simplu posibil. Echipa sf?tuie?te s? se foloseasc? verbe mai degrab? dec?t fraze nominale, acolo unde este posibil. De exemplu, ?Calciul este necesar pentru a men?ine oasele s?n?toase” ar putea fi utilizat ?n loc de ?Calciul este necesar pentru men?inerea oaselor s?n?toase”.Alte considera?ii includ: utilizarea imaginilor ?i iconurilor relevante referitoare la beneficiul unui nutrient ?i luarea ?n considerare a publicului la formularea men?iunilor de s?n?tate, deoarece cercet?rile sugereaz? c? persoanele din diferite grupe de v?rst? r?spund la afirma?iile de s?n?tate ?n mod diferit. De exemplu, persoanele ?n v?rst? au mai multe ?preocup?ri” de s?n?tate, ?n timp ce grupurile de v?rst? mai tinere au mai multe ?obiective” de s?n?tate, prin urmare, diferite grupe de v?rst? sunt susceptibile s? acorde aten?ie diferitelor tipuri de beneficii pentru s?n?tate.Urm?toarea faz? a proiectului Health Claims Unpacked va urm?ri ca echipa de cercet?tori s? profite de perspectivele platformei pentru a proiecta un hub digital pe care produc?torii ?l vor putea utiliza pentru a accesa direct informa?ii despre preferin?ele consumatorilor pentru diferite formul?ri ?i pentru a ?mbun?t??i men?iunile de s?n?tate pe care le folosesc pentru produsele lor. Un prototip al acestui hub va fi disponibil p?n? la sf?r?itul anului.?P?n? la sf?r?itul acestui proiect, sper?m c? am dezvoltat o resurs? perspicace, bazat? pe date, care va permite industriei alimentare s? comunice mai eficient afirma?iile de s?n?tate, at?t ?n beneficiul m?rcilor, c?t ?i al consumatorilor acestora”, a conchis profesorul Jones.Grafic ZF: Salariul mediu net din industria alimentar? ?n perioada 2015-2020 Investi?i ?n Rom?nia! ?tefan Foldi, Rawckers: Avem ?n plan investi?ii de 500.000 de euro ?n 2021 pentru a tripla volumul v?nz?rilor de produse raw-vegane 23.11.2020, Bogdan Alecu pas ?l reprezint? ie?irea pe pia?a extern?, av?nd ?n vedere c? ?i pe alte pie?e europene exist? cerere mai mare pentru produse raw-vegane.?tefan Foldi ?i Marisha Zaporojan, fondatorii Rawckers, au ?n plan accelerarea investi?iilor ?n produc?ia de ?nlocuitori de br?nz? ?i alte produse raw-vegane pe m?sur? ce ?i cererea din pia?? este una ?n cre?tere.Fabrica Rawckers de produse care ?nlocuiesc lactatele cu produse din caju este ?n Timi?oara. Investi?ia ini?ial? a fost de 250.000 de euro, din care 60.000 de euro au venit din finan??ri externe, de la Climate-KIC prin EIT (Institutul European pentru Inovare ?i Tehnologie).?Acum mai deschidem o nou? fabric? unde vom realiza noi game de produse. Banii au venit din surse proprii, suntem antreprenori de peste 20 de ani ?i a fost u?or pentru noi acest lucru, iar cei 60.000 de euro au venit de la Comisia European? pentru c? eram un start-up verde. Noi avem grij? s? folosim pu?ine resurse, ambalajele sunt biodegradabile sau realizate din de?euri agricole“, a spus ?tefan Foldi. Acum fabrica are 13 angaja?i ?n dou? loca?ii.?Nucile caju, materia prim? pentru produsele ?nlocuitoare de lactate vin din Vietnam sau Brazilia, iar condimentele din Germania, pentru o garan?ie a calit??ii, pentru noi conteaz? s? primim aceea?i calitate a produselor, tot timpul. Producerea necesit? patru s?pt?m?ni. Nucile de caju sunt ?nmuiate, dup? care le l?s?m la fermentat, dup? care la maturat trei s?pt?m?ni pentru gust ?i pentru a putea fi t?iate. Noi am format sistemul de produc?ie. Ap?, sare ?i caju con?ine, iar gustul vine din fermentare, de la culturile vegane de fermentare“, a explicat ?tefan Foldi.Urm?torul pas ?l reprezint? ie?irea pe pia?a extern?, av?nd ?n vedere c? ?i pe alte pie?e europene exist? cerere mai mare pentru produse raw-vegane. ?Ne g?ndim ?i la export. Am avut ?i cereri, dar nu am f?cut fa?? cererii interne. Acum avem ?n plan cre?terea capacit??ii de produc?ie prin achizi?ia de noi utilaje ?i ulterior ne putem g?ndi ?i la export.“?Vom achizi?iona o nou? hal? pentru a muta acolo produc?ia de crem? de br?nz? ?i br?nz? proaspat?, de 600 mp ca s? tripl?m capacitatea anul viitor, dup? care va urma o investi?ie de 400.000 – 500.000 de euro ?n echipamente. Vom apela ?i la fonduri europene pentru investi?ie. Dorim s? venim ?i cu alte produse, nu doar ?nlocuitori de br?nzeturi, ci ?i alte produse", a explicat cofondatorul. Printre acestea se n?um?r? ?i ?nlocuitori pentru maionez? sau parmezan, sau pr?jituri.Anul trecut compania a avut o cifr? de afaceri de 211.000 de euro, iar anul acesta cre?terea este deja de 100%.?Deja ne-am dublat cifra de afaceri fa?? de 2019. A crescut mult foarte mult v?nzarea online, livr?m sute de colete s?pt?m?nal. Anul 2021 va aduce o triplare a cifrei de afaceri fa?? de 2020 ?i noi cinci game de produse, vom avea cel pu?in 20-25 de noi produse ?n 2021“, a spus ?tefan Foldi.Rawckers comercializeaz? produsele prin magazinul propriu ?i prin alte 50 de magazine din ora?e precum Bucure?ti, Cluj sau Sibiu.Cooperativa agricol? Bio Carpathia deschide propriul magazin cu produse bio la Bra?ov: ?Test?m conceptul la noi acas?, iar dac? func?ioneaz?, ne extindem regional“Florentina Ni?u 23.11.2020, ??Cooperativa agricol? Bio Carpathia este format? din 22 de fermieri care livreaz? preponderent lapte bio procesatorilor Napolact ?i Covalact? ??Membrii cooperativei produc 30.000 de litri de lapte pe zi, iar 80% merg c?tre marii procesatori ?i numai 20% se proceseaz? sub brand propriu.Cooperativa agricol? Bio Carpathia, format? din 22 de fermieri care produc lapte, carne, fructe, legume ?i miere, ??i propune s? dezvolte o re?ea proprie de magazine cu produse bio, dup? ce ?am b?tut la u?ile tuturor retailerilor ?i ?n afar? de Carrefour, nu am reu?it s? intr?m nic?ieri“. Astfel, ei au reg?ndit desfacere produc?iei ?i au f?cut un magazin mobil, pe care ?l deschid ?n cursul lunii decembrie ?n ora?ul Bra?ov.?Uni?i suntem mai puternici ?i ?ncerc?m s? asigur?m co?ul zilnic de cump?r?turi al unui client, p?str?nd manufactura. De?i suntem o cooperativ?, nimeni nu discut? cu noi. Nu am ajuns ?n supermarketuri, dar ?n dou? s?pt?m?ni deschidem propriul nostru magazin la Bra?ov, un magazin din lemn, pe ro?i. Test?m conceptul la noi acas?, iar dac? func?ioneaz?, ne extindem regional“, spune Aurel Blaj, pre?edintele cooperativei agricole Bio Carpathia.??nchiderea HORECA redreseaz? balan?a comercial? cu carne de porc. 23 noi, 2020 | Alina Stanciu | Produc?torii sunt afecta?i de pre?urile mici ?i blocaje. La raft, pre?ul cre?te Total atipic pentru Rom?nia ultimilor ani ?n care carnea de porc a fost cel mai importat produs agro-alimentar, valoarea m?rfii aduse de peste grani?e a ?nceput s? scad?. Este o dinamic? generat? ?ns? artificial de cele dou? molime care afecteaz? industria ?n acest? perioad?: pesta porcin? african? ?i SARS-CoV-2. ?n timp ce cresc?torii primesc la poarta fermei cu p?n? la 28% mai pu?in pe kilogram fa?? de perioada similar? a anului trecut, ?n magazine pre?urile au crescut cu p?n? la 13%. Din datele furnizate de c?tre Institutul Na?ional de Statistic? c?tre ?n perioada ianuarie - august 2020 (ultimele date disponibile) importurile de carne de porc proasp?t?, congelat? sau refrigerat? a sc?zut fa?? de perioada similar? a anului trecut cu aproximativ 6%, p?n? la 168,1 mii de tone, ?n valoare de 385,6 milioane de euro. Motivul, spun cei din industrie, const? ?n primul r?nd ?n dispari?ia aproximativ ?n ?ntregime a HORECA. "O parte din importuri erau f?cute cu scopul de a alimenta HORECA, astfel c?, odat? cu ?nchiderea restaurantelor, o cantitate important? de carne nu a mai fost comandat?", a explicat pentru Ioan Lado?i, Pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia (APCPR). ?n plus, potrivit acestuia, nici retailul nu a putut atrage toat? marfa pe care ar fi consumat-o ?n mod obi?nuit HORECA. "Faptul c? nu mai func?ioneaz? HORECA ne afecteaz? ?i pe noi, produc?torii rom?ni. O bun? parte dintre restaurante se aprovizionau cu carne proasp?t? din intern. Or, a?a au sc?zut v?nz?rile de fresh ?i ?n HORECA ?i ?n retail", mai spune reprezentantul produc?torilor din industria c?rnii de porc. Ace?tia sufer? acum ?i din cauza pre?urilor. 5,3 lei kg de carne de porc ?n viu la poarta fermei. Pre?urile s-au pr?bu?it La c?teva mii de kilometri de Rom?nia, ?n Germania, stau bloca?i ?n ferme peste jum?tate de milion de porci care au dep??it 140 de kg, greutatea maxim? pentru care sunt construite fermele comerciale din aproape toate statele europe. Din cauza pandemiei, nu exist? capacitate suficient? de abatorizare pentru ei ?i nici cerere din partea ??rilor asiatice, acolo unde ajungea mare parte din marfa nem?easc?. Germania este cel mai mare produc?tor european, asigur?nd 23% din produc?ia UE. Din septembrie ?ns?, se confrunt? cu focare de pest? porcin? african? ceea ce presupune c? statele asiatice precum China, Japonia, Vietnam nu le mai accept? marfa. Ce ?nseamn? acest lucru pentru Rom?nia? Pre?uri cu p?n? la 28% mai mici la poarta fermei fa?? de perioada similar? a anului trecut, probleme financiare pentru cresc?tori care se confrunt? cu majorarea de pre? la furaje ?i niciun beneficiu pentru consumatorul final care cump?r? din retail ?i care pl?te?te cel mult la fel ca anul trecut. Potrivit datelor Comisii Europene, pre?urile la poarta fermei erau la ?nceputul acestei luni cu 28% mai mici fa?? de perioada similar? a anului trecut, ?n contextul ?n care pre?ul furajelor are o dinamic? puternic ascedent?. ?n plus, la consumatorul final care se aprovizioneaz? din retail nu se simte nicio diferen?? de pre? fa?? de anul trecut. “Comer?ul cu carnea de porc este unul globalizat ?i europenizat. Trendul la poarta fermei (din Rom?nia, n.red) urm?re?te de foarte mul?i ani pre?ul din Germania. Or, de mai bine de dou? luni Germania are probleme cu pesta porcin? african?. Drept urmare, statele asiatice precum China, Japonia, Coreea, adic? cei mari importatori de carne de porc produs? ?n Europa, au blocat importurile din Germania. Iar acest lucru a condus la sc?derea cererii pe pia?a UE ?i implicit ?i a pre?urilor”a explicat pentru , Ioan Lado?i, pre?edintele APCPR. Potrivit acestuia, pre?ul kilogramului de carne de porc ?n viu la poarta fermelor porne?te de undeva la 5,5 lei. Conform datelor UE, pre?ul mediu din Rom?nia la carcasa tip S ajunge la aproximatuv 1,4 euro pe kilogram, adic? undeva la 6,7 lei. Totodat?, conform datelor Comisiei de clasificare a carcaselor de porcine, bovine ?i ovine, ?n s?pt?m?na 19 - 25 octombrie, pre?ul mediu al kg de porc ?n viu a fost de 5,3 lei. “Urm?rim ceea ce se ?nt?mpl? cu pre?ul c?rnii de porc ?n retail. ?n niciun lan? de retail nu exist? o sc?dere de pre? de 28%, cel mult s-au men?inut pre?urile de anul trecut. La noi nu exist? ?ns? studii care s? ne arate c?t ?i revine fiec?ruia din valoarea ad?ugat? pe lan?. Pot spune ?ns? c? am v?zut studii realizate ?n statele din vestul Europei unde, din toat? valoarea ad?ugat? pe la?, fermierul beneficiaz? de cel mult 10%. Cel mai mult ajunge la procesator ?i la retaileri”, mai spune Lado?i. Pre?urile la carnea de porc ?n magazine au explodat Observa?iile fermierilor sunt confirmate de studiile din retail. Potrivit unei analize a companiei de data analytics RetailZoom la solicitarea , ?n perioada ianuarie - octombrie 2020, pre?urile de la raft la carnea crud? de porc s-au majorat cu 13% fa?? de perioada similar? a lui 2019, ?n timp ce la mezelurile din carne de porc cre?terea a fost de 14%. Aceasta ?n contextul ?n care, potrivit aceluia?i studiu RetailZoom, pre?ul total al c?rnii crude (indiferent de sortiment) s-a majorat ?n perioada analizat? cu 11%, ?n timp ce mezelurile ?n general s-au scumpit cu 15%. Pre?ul mediu din perioada ianuaie-octombrie 2020 pentru carnea crud? de porc (proasp?t? sau congelat?) a ajuns astfel la 17,9 lei pe kilogram , ?n timp ce pre?ul medu al mezelurilor din carne de porc a ajuns la 29,2 lei pe kilogram. Reamintim c? pre?ul mediu al kg de porc ?n viu a fost la finele lui octombrie de 5,3 lei. Datele analizate de RetailZoom au fost ob?inute din peste 3.000 de magazine din comer?ul modern interna?ional respectiv din magazine pe format mare (Cora, Carrefour hyper, Metro), supermarketuri ( Carrefour market, DM, Inmedio, Mega Image, Shop & Go, Penny, Profi), magazine tip convenience (Inmedio, Shop&Go, Profi, Xpress, Xtime). Sursa: RetailZoom O pia?? paralel? cu pre?uri duble Acesta atrage aten?ia ?i asupra unei alte situa?ii specifice Rom?niei: pia?a paralel?, nefiscalizat? ?i neevaluat? de nimeni. "Micul produc?tor are o leg?tur? direct? cu clientul. Vinde porcul pe internet ?i stabile?te ce pre? vrea el ?i avem convingerea c? acolo, pe aceast? pia??, pre?urile vor cre?te. Deja pre?ul este dublu fa?? de al nostru, la 11-12 lei kg ?n viu", mai spune pre?edintele, care explic? ?i de ce fermele comerciale nu ??i pot face pre?ul pe care ?i-l doresc. "Exist? un ?ntreg lan? deasupra noastr? care nu ne las? s? cre?tem pre?ul. Abatoarele vin ?i ne spun c? ofer?, de obicei, pre?ul din Germania diminuat cu transportul (transportul Germania - Rom?nia necesar ?n caz de import). C?t timp po?i tu, ca produc?tor, negocia ?n condi?iile ?n care tu te ocupi de cre?terea animalelor?", se ?ntreab? retoric Lado?i amintind c? furajele s-au scumpit ?n ultima perioad? cu 15-20%."Majoritatea produc?torilor sunt ?n pierdere", conchide acesta. Stocuri create artificial "Problema cu comer?ul online de porci este ?i faptul c? exist? un risc din punct de vedere sanitar. Anul acesta s-au discutat norme de biosecuritate aplicabile ?n toate exploata?iile de cre?tere porci, indiferent de forma lor, dar nu exist? o variant? final? aplicabil?. Iar efectele acestui fapt sunt greu de reparat. Pia?a c?rnii de porc este sus?inut? de fermele comerciale, iar ceilal?i reprezint? un risc major asupra acestor ferme, nerespect?nd norme minime de biosecuritate ?i de circula?ie a animalelor. Efectul este fie c? r?sp?ndesc virusul pestei porcine africane, fie c? sunt responsabile de crearea acelor zone (de protec?ie ?i supraveghere, n.red) ?n care fermele sunt blocate", apreciaz? Stanca Tudor, directorul executiv al Asocia?iei APCPR. Amintim c? fermele comerciale aflate pe o raz? de 10 km de un focar de pest? porcin? african? nu mai pot muta animalele o perioad? de 40 zile de la apari?ia focarului, iar dac? ?n perioada aceasta apare un nou focar, interdic?ia de mi?care se aplic? de la data apari?iei noului focar. "?n Rom?nia exist? ceva produc?ie de stoc determinat? de aceast? decizie a Autorit??ii Sanitar veterinare de a institui zone de protec?ie ?i supraveghere ?n fermele comerciale pe perioade mari de timp. Practic, sunt exploata?ii c?rora li s-au interzis mi?c?rile ?i 150 de zile. Este practic o stocare for?at?", explic? Tudor. ...citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download