Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 5-6 februarie 2021, a treia parteO platform? european? va deschide calea c?tre o colaborare mai str?ns? ?n materie de siguran?? alimentar?, By RO.aliment, - February 5, 2021Alimentele sigure ?i hr?nitoare sunt esen?iale pentru sus?inerea vie?ii ?i pentru promovarea unei st?ri s?n?toase – totu?i, actualul sistem de siguran?? alimentar? al UE este rigid atunci c?nd apare nevoia de a se adapta rapid la un lan? alimentar aflat ?n continu? evolu?ie. european FOODSAFETY4EU a ?nceput ?n luna ianuarie 2021 ca un pas ?nainte c?tre un sistem de siguran?? alimentar? mai sigur ?i mai cooperant (FSS).Proiectul ??i propune s? proiecteze, s? dezvolte ?i s? lanseze o platform? pentru toate p?r?ile interesate, cu scopul de a stabili o re?ea de actori FSS la nivel na?ional, european ?i interna?ional – un aspect crucial ?n succesul acestui sistem. Pentru a facilita aceast? colaborare, consor?iul va dezvolta cuno?tin?e ?i instrumente digitale pentru a activa un proces participativ, structurat, ?ntre actorii implica?i.Drept urmare, platforma FoodSafety4EU va avea ca scop, ?n primul r?nd:1. Minimizarea fragment?rii FSS, facilit?nd interac?iuni valoroase ?ntre actorii s?i afla?ipe diferite segmente;2. Sprijinirea Comisiei Europene ?i Autorit??ii Europene pentru Siguran?? Alimentar? ?na se adresa provoc?rilor din aria siguran?ei alimentare ?i a formula recomand?rilepotrivite;3. Punerea la dispozi?ie a cuno?tin?elor ?i datelor selectate (prin furnizarea de solu?iidigitale) sporind astfel ?ncrederea publicului.?Re?eaua european? are ?n acest moment 23 de parteneri ?i 44 stakeholder-i (autorit??i ?n domeniul siguran?ei alimentare, asocia?ii de consumatori, centre de cercetare etc.). Aceast? comunitate este de a?teptat s? creasc? ?i s? se dezvolte, p?n? la sf?r?itul proiectului, respectiv ?n 3 ani, ?ntr-un FORUM.Afl? cum po?i face parte ?i tu din Comunitatea European? a Siguran?ei Alimentare:?Mai multe informatii despre programI?Proiectul este finan?at de c?tre Programul European pentru Cercetare ?i Inovare Orizont 2020. FOODSAFETY4EU - MULTI-STAKEHOLDER PLATFORM FOR FOOD SAFETY IN EUROPE b Project description DEENESFRITPL Towards closer European collaboration on food safety Siguran?a alimentar? este o prioritate major? pentru Comisia European?. Scopul central este de a asigura un nivel ridicat de protec?ie a s?n?t??ii umane prin produse sigure de c?tre industria alimentar? - cel mai mare sector de produc?ie ?i ocupare a for?ei de munc? din Europa. Proiectul FOODSAFETY4EU finan?at de UE va proiecta, dezvolta ?i lansa o platform? multi-p?r?i interesate pentru viitorul Sistem european de siguran?? alimentar? (FSS). Platforma ??i propune s? stabileasc? o re?ea de actori FSS la nivel na?ional, european ?i interna?ional. Acesta le va permite s? acceseze resursele ?i datele ?n mod eficient, s? sincronizeze strategiile de cercetare ?n materie de siguran?? alimentar?, s? ?mp?rt??easc? ?i s? fac? schimb de cuno?tin?e ?tiin?ifice ?i s? contribuie la o comunicare transparent? cu privire la FSS. Platforma FOODSAFETY4EU va maximiza cooperarea ?n cadrul sistemului ?i cu societatea civil? stimul?nd co-crearea strategiilor ?i traducerea acestora ?n politici ?i programe de finan?are. Field of science/engineering and technology/other engineering and technologies/food and beverages/food safety/social sciences/political science/political policy/civil societyProgramme(s) H2020-EU.3.2.2.2. - Healthy and safe foods and diets for all Topic(s) FNR-08-2020 - Supporting the food safety systems of the future Call for proposal H2020-FNR-2020-1 See other projects for this call Funding Scheme CSA - Coordination and support actionLeaflet | Map data ? OpenStreetMap contributors, Credit: EC-GISCO, ? EuroGeographics for the administrative boundariesCoordinator CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE , Address Piazzale Aldo Moro 7 , 00185 Roma , Italy Activity type Research Organisations EU contribution € 352 725 Website Opens in new windowContact the organisation Opens in new windowParticipants (22)UNIVERSITEIT GENT Belgium EU contribution € 180 000 WAGENINGEN UNIVERSITY Netherlands EU contribution € 195 000 VYSOKA SKOLA CHEMICKO-TECHNOLOGICKA V PRAZE Czechia EU contribution € 180 000 TEKNOLOGIAN TUTKIMUSKESKUS VTT OY Finland EU contribution € 195 000 TECHNISCHE UNIVERSITAET MUENCHEN Germany EU contribution € 195 000 AGENZIA NAZIONALE PER LE NUOVE TECNOLOGIE, L'ENERGIA E LO SVILUPPO ECONOMICO SOSTENIBILE Italy EU contribution € 195 000 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE Romania EU contribution € 180 000 AGENCE FEDERALE POUR LA SECURITE DE LA CHAINE ALIMENTAIRE Belgium EU contribution € 60 000 AUTORIDADE SEGURANCA ALIMENTAR E ECONOMICA Portugal EU contribution € 60 000 RUOKAVIRASTO Finland EU contribution € 90 000 AUTORITETI KOMBETAR I USHQIMIT Albania EU contribution € 12 000 INSTANCE NATIONALE POUR LA SECURITE SANITAIRE DES PRODUITS ALIMENTAIRES Tunisia EU contribution € 12 000 PREMOTEC GMBH Switzerland EU contribution € 167 775 ZENTRUM FUR SOZIALE INNOVATION GMBH Austria EU contribution € 195 000 AGENZIA PER LA PROMOZIONE DELLA RICERCA EUROPEA Italy EU contribution € 350 500 EUROPEAN FOOD INFORMATION COUNCIL Belgium EU contribution € 75 000 VEREIN ISEKI-FOOD EUROPAISCHE GESELLSCHAFT FUR DIE INTEGRATION DER LEBENSMITTELWISSINSCHAFT UND -TECHNOLGIE IN DIE LEBENSMITTELVERSORGUNGSKETTE Austria EU contribution € 75 000 INTERNATIONAL LIFE SCIENCES INSTITUTE EUROPEAN BRANCH AISBL Belgium EU contribution € 75 000 FOODDRINKEUROPE AISBL Belgium EU contribution € 45 000 COMMUNAUTE EUROPEENNE DES COOPERATIVES DE CONSOMMATEURS Belgium EU contribution € 60 000 FEDERACAO DAS INDUSTRIAS PORTUGUESAS AGRO-ALIMENTARES Portugal EU contribution € 25 000 POTRAVINARSKA KOMORA CESKE REPUBLIKY Czechia EU contribution € 25 000 CE: 4 firme din 10 folosesc etichetele ?eco” sau ?bio” ?n mod fals. Nutri?ionist: ?Nu mai am curajul s? recomand” 06.02.2021 Stand cu fructe ?n magazin. FOTO: Gulliver/ Getty Images Produsele comercializate ca ?bio” nu sunt ?ntotdeana s?n?toase a?a cum ne-am dori. 4 firme din 10 folosesc cuv?ntul ?ecologic” ?n mod exagerat, fals sau ?n?el?tor, arat? Comisia European?. CE atrage aten?ia asupra faptului c? o parte dintre produsele v?ndute, la pre?uri mult mai mari dec?t cele obi?nuite, astfel nu se ?ncadreaz? la categoria bio sau eco. mai am curajul s? recomand alimenta?ie bio, organic? sau eco, pentru c? ne?ncrederea ?i-a f?cut loc ?n r?ndul nostru de mult? vreme. ?i iat? c? acum avem un for de un prestigiu nemaipomenit, Comisia European?, care ne avertizeaz? ?n leg?tur? cu acest lucru”, a spus la Digi24 Nicolae H?ncu, medic nutri?ionist ?i diabetolog.El spune c?, teoretic, a consuma alimente eco ar fi ?fantastic”, pentru c? ne-ar feri de alimente contaminate din sol sau de la suprafa??.?O alimenta?ie eco ?nseamn? ?i s?n?tatea p?m?ntului, ceea ce ?nseamn?, ?n ultim? instan??, alimentta?ie sustenabil?, care are o c?utare nemaipomenit? ?n lume ?n momentul de fa??. ?nseamn? s?n?tatea omului ?i a ecosistemului”, a explicat el.??n momentul ?n care o comisie de autoritatea CE vine ?i ne atrage acest semnal de alarm?, ?nseamn? c? noi trebuie s? a?tept?m p?n? c?nd organele de reglementare ??i vor spune cuv?ntul ?i s? ne rec??tig?m ?ncrederea ?n aceste produse, care sunt ?i costisitoare ?i dac? nici nu avem ?ncredere ?n ele, v? da?i seama unde suntem”, a spus H?ncu.??ntr-o vreme, eu ca nutri?ionist recomandam ca atunci c?nd v?d un m?r care are viermi, ?nseamn? c? este bio ?i nu este pesticizat. ?n momentul de fa?? nici acest lucru nu-l mai pot spune, c? nu ai cum s? tai fiecare m?r c?nd ?l cumperi. Suntem ?ntr-o situa?ie delicat? ?i dac?, p?n? acum, cump?rarea lor era redus?, acum va fi ?i mai redus?. ?i pe bun? dreptate. Organismele de reglementare s?-?i fac? datoria ?i situa?ia se va redresa ?n scurt? vreme”, a ad?ugat el. Medicul adaug? c?, ?n ciuda experien?ei sale, nu ?tie ce sfat s? le dea consumatorilor pentru a recunoa?te care sunt adev?ratele alimente bio.?Sunt at?t de perfide mijloacele de ?n?el?ciune, ?nc?t pur ?i simplu nu ?ndr?znesc s? dau un sfat ?n acest sens”, a spus el. Editor : Monica Bonea .......................................................BULGARIABulgaria ?i-a amintit s?-?i apere iaurtul ?i br?nza. P?n? acum, grecii cump?rau produc?ia bulgar?, o reambalau ?i o vindeau ?n UE ? 5 Februarie 2021 ? Dup? 14 ani de la aderarea la Uniunea European?, Bulgaria ?i-a amintit s?-?i apere iaurtul ?i br?nza alb? ?n saramur?. Ministerul bulgar al Agriculturii a anun?at c? a trimis ?n cele din urm? cereri la Bruxelles pentru includerea ?iaurtului bulg?resc” ?i a ?br?nzei albe bulg?re?ti ?n saramur?” ca denumiri cu origine protejate (DOP) ?n Registrul european al denumirilor cu origine protejat? ?i al indica?iilor geografice protejate pentru produse agricole ?i alimente. Ini?iator este Asocia?ia ?Produse lactate tradi?ionale bulg?re?ti”. ?nt?rzierea vine dup? neglijen?a oficialilor bulgari ?i a am?girilor din partea industriei de lactate c? au protec?ie de la Oficiul bulgar de brevete. O parte dintre procesatorii bulgari de lapte se a?teptau ca pe pia?a UE s? se aplice ?n continuare denumirile lor protejate ?iaurt bulg?resc”, ?br?nz? alb? ?n saramur?”, ?zacusc?” etc., pe care le au la Oficiului bulgar de brevete. Cu toate acestea, ?n realitate, aceast? protec?ie pentru pia?a comun? european? s-a dovedit a fi ridicat? ?n 2008, iar oficialii bulgari au fost inactivi ?n primul an de la aderare, c?nd ar fi putut ?ncerca automat s? protejeze denumirile existente pe pia?a bulgar? a produselor tradi?ionale.?n schimb, p?n? ?n 2019, oficiul de brevete a aplicat protec?ie numai pe pia?a bulgar?, ?nc?lc?nd reglement?rile UE ?i, prin urmare, ?i-a atras proceduri judiciare de la Bruxelles. Problema s-a v?zut ?n 2018, c?nd ?n Comisia economic? din Parlament a fost ini?iate modific?ri la Legea m?rcilor ?i indica?iilor geografice, prin care se propunea ?tergerea protec?iei na?ionale pentru aceste produse pentru a se evita sanc?iunile Uniunii Europene.?i anume, din argumentele Bruxelles-ului a rezultat clar c? Bulgaria a putut proteja 12 luni de la aderarea sa la UE indica?iile geografice na?ionale existente, dar oficialii bulgari nu au profitat de acest termen. Atunci a devenit public ?i faptul c? protec?ia Oficiului de brevete a fost valabil? doar ?ntr-o disput? ?ntre companii bulgare, dar nu ?i dac? o alt? companie din UE decide s? v?nd? ?n Bulgaria un produs numit ?iaurt bulg?resc”.?n to?i ace?ti ani, procesatorii bulgari de lapte nu au ?nceput o astfel de procedur? de protec?ie. Celelalte state membre ale Uniunii Europene pot sta ?n calea protec?iei bulgare. De exemplu, Grecia ?i-a ap?rat br?nza sa ?feta” ?i ar putea obiecta c? br?nza alb? bulg?reasc? ?n saramur? este o variant? a acesteia.De-a lungul anilor, industria bulgar? de lactate s-a pl?ns ?n repetate r?nduri c? grecii au cump?rat br?nz? gata preparat? din sudul Bulgariei, au reambalat-o sub form? de feta ?i au v?ndut-o ?n UE. S-a sus?inut chiar c? o astfel de br?nz? a ajuns p?n? ?n ?ndep?rtata Australie.?Mierea de Manuca de la Strandja” a fost primul produs bulg?resc cu denumire de origine protejat?. ?n ceea ce prive?te vinurile, 54 de vinuri bulg?re?ti sunt ?nregistrate la nivel european – 52 cu denumire de origine protejat? ?i 2 cu indica?ie geografic? protejat?. Sursa: Duma / Traducerea: Mirela Petrescu (Rador)GERMANIAJohn Deere NU va participa la AGRITECHNICA 2021, Gheorghe GHI?E, 05 februarie 2021 Conform tradi?iei, cel mai mare t?rg din lume pentru utilaje agricole, Agritechnica, urmeaz? s? aib? loc ?n perioada 14-20 noiembrie 2021. Organizatorul expozi?iei, DLG (Societatea German? pentru Agricultur?) a?teapt? mai mult de 2.000 de expozan?i ?n Hanovra, iar mul?i produc?tori de ma?ini agricole ?i-au anun?at deja participarea. ?n aceste condi?ii, John Deere, unul dintre liderii mondiali ?n domeniu, tocmai a anun?at c? nu va participa la urm?toarea edi?ie Agritechnica datorit? pandemiei COVID.A?a cum a anun?at ?ntr-un comunicat de pres? de la sediul european al companiei, John Deere continu? s? pre?uiasc? ?i s? sprijine Agritechnica drept cea mai important? expozi?ie agricol? din lume dar, datorit? circumstan?elor actuale generate de COVID-19 ?i a viitorului incert, compania apreciaz? c? siguran?a tuturor participan?ilor nu poate fi ?ndeplinit?.Decizia de a nu participa la Agritechnica 2021 a fost luat? dup? o discu?ie intens? at?t pe plan intern, c?t ?i cu dealeri germani. ??n ciuda numeroaselor m?suri de control, cum ar fi restric?iile de afaceri, blocarea ?i anularea evenimentelor, pandemia nu este ?nc? sub control. Viitorul r?m?ne incert, cu muta?ii ale virusului ?i progresul lent al vaccin?rii. Ca atare, nu se poate asigura ?nc? o protec?ie adecvat? a popula?iei lumii, ceea ce ar fi o condi?ie esen?ial? pentru participarea la un t?rg comercial interna?ional" a declarat Alejandro Sáyago, vicepre?edinte v?nz?ri ?i marketing, regiunea 2 John Deere. Compania american? regret? aceast? decizie, dar ne asigur? c? John Deere se angajeaz? s? sprijine viitoarele t?rguri de utilaje agricole.?n loc s? participe la expozi?ia interna?ional?, John Deere a anun?at c? va sprijini Universitatea de Medicin? din Hanovra (Germania), cu 250.000 de euro pentru cercetarea COVID-19, iar al?i 50.000 de euro vor dona?i c?tre DLG pentru a sprijini tinerii universitari.Reamintim c?, ?n tomana anului trecut, John Deere a anu?at c? renun?? la participarea la evenimentele interna?ionale ?i na?ionale p?n? ?n luna octombrie 2021.?Agritechnica digital” Aproximativ 90% din spa?iul expozi?ional la Agritechnica 2021 este deja rezervat. Lista companiilor care s-au ?nregistrat deja ca expozan?i este lung? ?i include: CLAAS, AGCO, Kubota, Amazone, Kuhn, Kverneland, Krone, Horsch, Lemken, P?ttinger, Grimme ?i V?derstad.Pentru t?rgul "fizic" din noiembrie, organizatorii lucreaz? ?ndeaproape cu expozan?ii pentru a planifica ?i a crea cele mai bune condi?ii posibile pentru o participare sigur? ?i de succes. De asemenea, o platform? online ?Agritechnica digital” va deveni opera?ional? din luna mai.Potrivit DLG, aproape 450 de mii de persoane au participat la edi?ia Agritechnica din 2019, inclusiv aproximativ 140 de mii de vizitatori ?interna?ionali”.Un supermarket german invit? la speed-dating la shopping, unul din pu?inele locuri unde se poate socializa ?n pandemie, de I.B. ??? HotNews.ro , Joi, 4 februarie 2021, 20:36 Odat? cu restric?iile ?mpotriva r?sp?ndirii COVID-19, supermarketurile au r?mas ?n Germania unele dintre pu?inele locuri unde se mai poate socializa; prin urmare, filiala lan?ului comercial Edeka din ora?ul bavarez Volkach ?i invit? pe cei singuri s? vin? la cump?r?turi la supermarketul s?u ?n fiecare vineri ?ntre orele 18 ?i 20, pentru a ?ncerca astfel s?-?i g?seasc? perechea ?n vreme de pandemie, potrivit Agerpres.''Supermarketul ofer? de doi ani acest serviciu de +shopping pentru cei singuri+, dar coronavirusul ?i restric?iile pe care acesta le-a adus au f?cut ?n a?a fel ?nc?t tema +inimioarelor+ s? devin? un element de atrac?ie'', explic? managerul supermarketului, Christoph Kolb, la postul Bayerischer Rundfunk, potrivit cotidianului 'Main-Post', relateaz? joi agen?ia EFE. La intrarea ?n centrul comercial, clien?ii care doresc s?-?i g?seasc? acolo perechea poart? un semn distinctiv ?n form? de inim?, cu un num?r de identificare, ?i se plimb? a?a printre rafturi ?n c?utarea produselor pe care vor s? le cumpere. C?nd cineva se intersecteaz? cu o alt? persoan? care poart? de asemenea acel semn ?i ?i place de ea, nu trebuie dec?t s? noteze num?rul s?u de identificare ?i s? completeze un formular cu sugestii prestabilite, cum ar fi ''M-a? bucura s? te cunosc mai bine ?n timp ce ne plimb?m pe malurile r?ului Main'' sau ''M-a? bucura s? ne ?nt?lnim la un suc de portocale la sectorul de fructe''. Apoi, un angajat al supermarketului strig? num?rul printr-un difuzor ?i ?i ?nm?neaz? mesajul persoanei dorite, ori ?i d? acesteia datele de contact ?mpreun? cu un mesaj l?sat de persoana interesat?. FRANTACiuperc?rie sub str?zile Parisului! Produc?torul vinde recolta unor comercian?i cu am?nuntul, iar livrarea este f?cut? cu…bicicleta!By lantulalimentar, 2021-02-06 Agricultura urban? este ?n plin av?nt ?n marile ora?e occidentale. Lantulalimentar.ro a mai scris despre gr?dini de legume situate pe terasele blocurilor ?i despre sprijinul pe care Camera Na?ional? Agricol? din Fran?a ?l acord? agriculturii urbane. Ast?zi, v? invit?m s? citi?i despre o ciuperc?rie ?nfiin?at? tot ?n Paris, dar sub str?zile acestuia, mai exact ?ntr-un fost garaj abandonat, dup? cum scrie publica?ia , preluat? de . Ferma se nume?te ”La Caverne” ?i apar?ine unei ?ntreprinderi agricole numit? Cycloponica. ?n spa?iul subteran cl?dit din beton, r?mas pustiu dup? ce ?oferii au renun?at s?-?i mai parcheze aici ma?inile, fermierii urbani produc ciuperci ?n sistem organic,? cantit??ile variind ?ntre 100 ?i 200 de kilograme pe zi. Soiurile utilizate ?n cultur? sunt numeroase: de la shiitakes ( o specie originar? din estul Asiei, atribuindu-se ?i virtu?i terapeutice ) ?i de la Pleurotus p?n? la Agaricus bisporus, cunoscut? ?i sub denumirea de Champignon de Paris, dar ?i andive, a patra cea mai popular? legum? din Fran?a ( aceasta se dezvolt? ?n condi?ii de lips? complet? a luminii ) ?i microgreens, pl?ntu?e crescute direct din semin?e, ?i care necesit? lumin? artificial?.?ntr-un articol publicat ?n 2019 ?n The Guardian, acest spa?iu subteran parizian este descris ca av?nd miros de p?dure.Garajul se afl? sub o cl?dire reziden?ial? construit? ?n 1970. Potrivit normelor de construc?ie de atunci, fiecare cl?dire reziden?ial? nou? trebuia s? dispun? de un garaj subteran, iar fiec?rui apartament s?-i fie atribuite dou? locuri de parcare. ?n ultimii ani, ?ns?, mul?i parizieni au fost convin?i de primarul lor Anne Hidalgo, aleas? ?n 2014, s? renun?e la automobil ?i s? circule cu bicicleta sau cu mijloacele de transport ?n comun pentru a reduce poluarea ?n ora?. Garajul s-a golit, iar acum a primit o nou? destina?ie: spa?iu pentru o ciuperc?rie ?n sistem organic. Jean-No?l Gertz, fondator ?i CEO al Cycloponica, a declarat pentru Treehugger c? ferma a fost ?nfiin?at? ?n decembrie 2017. Ciupercile sunt cultivate ?n balo?i de paie. “Mai ?nt?i paiele sunt sterilizate, apoi incubate cu miceliu, din care cresc ciupercile”, a mai spus Gertz. Recolta este livrat? cu biciclete adaptate pentru transportul de marf? la o cooperativ? alimentar? care o distribuie mai departe c?tre comercian?ii cu am?nuntul. Produc?torii asigur? c? vor s? utilizeze transportul f?r? emisii de carbon ?n atmosfer? ?i c? doar 10% din livr?rile la distan?? se fac cu ma?ina, dar ?n cur?nd vor cump?ra? o ma?in? electric?.ferma La Caverne/sursa Agricultura urban? are numeroase beneficii. Cel mai evident este acela c? scurteaz? lan?ul de aprovizionare: e cea mai mic? distan?? de la locul de producere a hranei p?n? pe masa consumatorului. La Caverne se m?ndre?te cu aceste perioade scurte de timp, permi??nd clien?ilor s? serveasc? ciuperci proaspete culese ?n aceea?i zi. Mai mult dec?t at?t, La Caverne vrea s? construiasc? rela?ii de colaborare ?ntre consumatori ?i fermieri.Ferma La Caverne este situat? ?n cartierul Porte de la Chapelle, unde se afl? un complex de locuin?e sociale cu peste 300 de cl?diri. The Guardian scria ?n 2019: ?Rata de s?r?cie a zonei este dubl? fa?? de media Parisului. 30% dintre locuitori sunt sub 25 de ani”.Ferma ofer? reziden?ilor produse la pre?uri preferen?iale, precum ?ansa de a paerticipa la ateliere educa?ionale ?i se str?duie?te s? angajeze for?? de munc? chiar din cartier. ?n plus, ciupercile care r?m?n nev?ndute de-a lungul zilei, sunt sunt trimise c?tre b?ncile de alimente sau c?tre restaurante.SUACantit??i periculoase de metale grele, descoperite ?n m?ncarea pentru bebelu?i produs? de patru mari companii, ieri, 10:00, de Redactia Un grup de exper?i americani au descoperit ?cantit??i periculoase de metale grele toxice” ?n anumite alimente pentru bebelu?i comercializate de patru mari companii. Nivelurile ridicate de plumb ?i mercur din hran? pot afecta iremediabil creierul celor mici, arat? un raport publicat joi, citat de Reuters. ?n cadrul cercet?rii desf??urate ?n SUA pe produsele alimentare destinate copiilor sub un an, exper?ii au examinat produsele a patru mari companii: Nurture Inc, Hain Celestial Group Inc, Beech-Nut Nutrition ?i Gerber – o unitate a Nestle. SANATATE si GASTRONOMIE ?N LUPTA ANTI COVID-19 Speciali?tii ?n s?n?tate recomand? ambalarea p?inii, Julia Pandi , Ziarul BURSA , 05 februarie Dezbaterile pe subiectul ambal?rii produselor de panifica?ie au luat amploare, ?n contextul pandemiei de coronavirus. Problema igienei corespunz?toare a fost ridicat? din nou de speciali?ti. ?n opinia exper?ilor ?n s?t?nate contacta?i de ziarul BURSA, ambalarea p?inii este o necesitate at?t ?n lupta anti Covid-19, c?t ?i pentru a ne proteja de alte bacterii.Ambalarea p?inii este un element de igien? elementar?, toate produsele de panifica?ie ar trebui s? fie ambalate individual, indiferent de circumstan?ele ?n care ne afl?m, este de p?rere Mihai Moisescu, ?eful Direc?iei de S?n?tate Public? Cluj. ?n opinia domniei sale, dac? o persoan? atinge cu m?inile neigienizate p?inea pe care urmeaz? s? o consum?m poate transmite at?t Covid-19, c?t ?i alte boli, cum ar fi hepatita, de exemplu.Mihai Moisescu ne-a declarat: "Produsele de panifica?ie trebuie s? fie obligatoriu ambalate individual. A?a trebuie s? fie ?n fiecare zi, nu doar acum ?n contextul pandemiei. Ambalarea p?inii este un element de igien? elementar?. Autorit??ile ar trebui s? ia cu siguran?? aceast? m?sur?, s? fie obligatorie ambalarea individual? a p?inii. Nu este vorba numai de circumstan?ele ?n care ne afl?m ?n acest moment, de Covid-19, aici este vorba despre m?ini murdare. Simplu, se poate lua orice dac? nu se implementeaz? aceast? m?sur?, inclusiv hepatit? ?i alte boli. Nu ar trebui s? se comercializeze sub nicio form? alimente neambalate".Emilian Damian Popovici, ?eful catedrei de epidemiologie din cadrul Facult??ii de Medicin? din Timi?oara, este de p?rere c? toate produsele alimentare care nu pot fi dezinfectate, cum este ?i p?inea, ?i care se spun la v?nzare ?n sistem de autoservire, ar trebui s? fie preambalate. ?n opinia domniei sale, dac? produsele nu sunt preambalate, atunci ar trebui s? fie expuse spre v?nzare doar cu "posibilit??i de a fi preluate de consumator de o manier? care s? nu genereze neajunsuri sau riscuri pentru al?i consumatori interesa?i de acela?i tip de produse".Emilian Damian Popovici ne-a spus: "Orice produs alimentar care nu se supune ?n mod obi?nuit unor proceduri de igienizare/decontaminare ?nainte de consum ?i care se expune la v?nzare ?n sistem de autoservire ar trebui ori s? fie preambalat, ori s? fie expus spre v?nzare cu posibilit??i de a fi preluat de consumator de o manier? care s? nu genereze neajunsuri sau riscuri pentru al?i consumatori interesa?i de acela?i tip de produs . Excep?ii pot fi legumele, fructele etc., pentru c? acestea, ?n mod uzual, se presupune c? se spal? ?i, ?n acest fel, se igienizeaz? riguros ?nainte de consum".Pre?edintele Societ??ii Rom?ne de Epidemiologie, Doina Azoic?i, este de p?rere c? ambalarea p?inii este o necesitate mai ales ?n cazul ?n care nu sunt respectate m?surile stricte de igien?: "P?inea ar trebui ambalat?. ?n cazul ?n care aceasta nu este ambalat?, trebuie luate m?suri personale de igien?. Majoritatea alimentelor nu sunt ambalate. Ideea este c? dac? alimentele nu sunt amblate, persoanele care vehiculeaz? aceste alimente trebuie s? respecte cu stricte?e m?surile de igien?, adic? s? se spele pe m?ini, s? se dezinfecteze, s? poarte m?nu?i ?n momentul ?n care ofer? acest produs ?i atunci nu mai trebuie s? ne g?ndim c? fiecare aliment ?n parte trebuie ambalat. M?surile de igien? trebuie luate pentru orice aliment care nu este ambalat, la fel ?i ?n cazul particular, p?inea".Din punct de vedere epidemiologic, p?inea ar trebui s? fie ambalat?, ?ntruc?t "prin aceast? m?sur? nu ar mai avea toat? lumea acces s? pun? m?na direct pe p?ine", atrage aten?ia medicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infec?ioase "Victor Babe?" din Timi?oara. ?n caz contrar, spune domnia sa, pot fi transmise o serie de boli, "at?t virale, c?t ?i bacteriene sau chiar parazi?i".Virgil Musta ne-a declarat: "Din punct de vedere epidemiologic, ar fi mai bine ca p?inea s? fie ambalat?. Prin aceast? m?sur? nu ar mai avea toat? lumea acces s? pun? m?na direct pe p?ine. Dac? persoanele care servesc p?inea poart? m?nu?i ?i au instruc?iuni legate de protec?ia r?sp?ndirii infec?iei Sarv-Cov-2, atunci este altceva, dar dac? oamenii pot s? pun? m?na pe p?ine, atunci este recomandat ca aceasta s? fie ambalat?. Aceast? m?sur? nu este condi?ionat? doar de pandemie, este o prevedere mai bun? legat? de igien?, pentru c?, dac? oricine poate pune m?na pe p?ine, atunci se pot transmite, astfel, o serie de boli, at?t virale c?t ?i bacteriene, sau chiar parazi?i. De aceea, ?n general, acest aliment trebuie ambalat".?n brut?rii industriale toate produsele de panifica?ie trebuie ambalate, iar ?n cele artizanale v?nz?toarea ar trebui sa poarte m?nu?i pentru a servi ?i a evita atingerea p?inii, potrivit medicului rom?n Radu Lupescu, pre?edintele Asocia?iei medicilor din clinica Rhena de la Strasbourg.Domnia sa opineaz?: "?n brut?rii industriale, ?n mod clar trebuie totul ambalat. ?n cele artizanale, v?nz?toarea ar trebui sa aib? m?nu?i pentru a servi ?i a evita atingerea p?inii. ?i masc? ?n mod permanent, bine?n?eles. Aceste norme de igien? trebuie scrise, dar probabil c? e mai bine s? se fac? incitativ dec?t punitiv, intr-o prim? etap?. Va fi mult mai u?or de acceptat dac? agen?ii economici ?n?eleg ce au de c??tigat din asta (publicitate, ?ncrederea consumatorilor etc). ?n Fran?a, majoritatea brut?riilor folosesc astfel de m?nu?i, iar supermarketurile v?nd p?inea ambalat?. Spre exemplu, eu nu cump?r produsul dac? nu sunt respectate aceste norme. Aceste m?suri trebuie respectate ?i ?n afara contextului actual. Uita?i-v? la epidemia de gastroenterit? ?i de grip?. Practic, nu exist? ?n acest an niciun caz grav de grip? - la copiii mici sunt extrem de pu?ine brichiolite, iar gastroenterita este la un nivel extrem da sc?zut. Toate acestea datorit? m??tilor, sp?latului pe m?ini etc. Trebuie s? fie o lec?ie pentru noi to?i".Produsele de panifica?ie neambalate pot fi o surs? de infectare cu noul coronavirus, potrivit domnului profesor dr. Nicolae H?ncu, pre?edintele onorific al Federa?iei Rom?ne de Diabet, Nutri?ie ?i Boli Metabolice (FRDNBM). Domnia sa recomand? cump?rarea p?inii ambalate: "Recomand acest lucru tuturor ?i nu doar p?inea, ci toate produsele de panifica?ie ar trebui s? fie ambalate. Aceasta este o problem? de igien?".Reprezentantul FRDNBM consider?: "P?inea neambalat? poate fi o surs? de infectare cu noul coronavirus. At?t eu, c?t ?i familia mea ?i to?i cunoscu?ii mei folosim p?ine gata ambalat?. Recomand acest lucru tuturor ?i nu doar p?inea, ci toate produsele de panifica?ie ar trebui s? fie ambalate. Aceasta este o problem? de igien?. ?n limba greac?, igien? ?nseamn? s?n?tate, nu ?nseamn? doar s? ne sp?l?m pe m?ini. ?n urm? cu 20-30 de ani, to?i v?nz?torii puneau m?na pe bani ?i dup? aceea pe p?ine. ?n momentul de fa?? foarte mul?i dintre ei utilizeaz? anumite m?suri de igienizare extrem de corecte ?i cred c? a?a trebuie s? fac? toat? lumea. Dac? un cump?r?tor observ? la un v?nz?tor c? nu respect? aceste lucruri, ar trebui s? ?l sanc?ioneze imediat, s? ?l reclame, s? ?l fotografieze, toate mijloacele de aten?ionare ?i de alertare s? fie puse ?n func?iune".Orice produs poate fi o surs? de infectare cu noul coronavirus dac? regulile elementare de igien? nu sunt respectate, dar mai ales p?inea, care, prin natura ei, este un produs ce se consum? cu tot cu coaj?, este de p?rere Octavian Jurma, medic ?i cercet?tor ?n Timi?oara. ?n opinia domniei sale, trebuie s? fim aten?i dac? vedem produse de panifica?ie expuse la liber ?ntr-un spa?iu ?n care lumea se plimb? ?i pune m?na pe ele ?i s? alegem s? cump?r?m produsele preambalate.Octavian Jurma subliniaz?: "Orice produs poate fi o surs? de infectare dac? nu ?l m?nuim cum trebuie, dar mai ales p?inea, care prin natura ei, este un produs ce se consum? cu tot cu coaj?. Dac? p?inea este cump?rat? din brut?rii ?n care angaja?ii ambaleaz? produsul ?nainte s? pun? m?na consumatorii pe el, riscul nu este at?t de mare, dar ?n mod evident cel mai sigur este ca p?inea s? fie ambalat? direct de pe band?, prin mijloace mecanice. Aici facem referire mai ales ?n zona unde produsele sunt expuse, nu sunt ambalate, iar lumea vine s? le ia ?n m?n?, apoi le las? din m?n?, nu poart? masca corespunz?tor ?i mai str?nut? peste ele - aici exist? un risc ridicat de infec?ie. Genul acesta de ni?? din marketuri ar putea renun?a la produsele care nu sunt ambalate. Lan?urile care distribuie ?n mod specializat p?inea, din c?te am observat, au grij? ?i le ambaleaz? ?nainte s? le pun? ?n m?n?, astfel clien?ii nu apuc? s? pun? m?na pe produs. Din acest motiv merit? f?cut? distinc?ia c? nu toate produsele proaspete de panifica?ie ?i nu produsul proasp?t de panifica?ie ?n sine este problema, c?t felul ?n care este expus ?n magazin. Trebuie s? fim aten?i dac? vedem produse de panifica?ie expuse la liber ?ntr-un spa?iu ?n care lumea se plimb? ?i pune m?na pe ele sau nu respect? regulile. Este recomandabil s? luam produse preambalate sau s? apel?m la lan?urile specializate de distribu?ie a produselor de panifica?ie".Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) urmeaz? s? definitiveze forma unui proiect de Ordin care reglementeaz? v?nzarea p?inii ?n vrac. Forma sa ini?ial? prevede: "Pentru p?inea ?i produsele de panifica?ie care nu se prezint?, la comercializare, ?ntr-un ambalaj de protec?ie sanitar? operatorul economic ce comercializeaz? produsul are obliga?ia de a furniza aceste produse prin intermediul ?v?nz?rii asistate?, respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul c?tre consumator. (...) Se interzice comercializarea p?inii ?i a produselor de panifica?ie nepreambalate prin ?autoservire? c?tre fiecare consumator. prin care cere ca toate produsele de panifica?ie s? fie ambalate sau s? existe un v?nz?tor dedicat care s? ?i serveasc? pe clien?i".Forma ini?ial? a proiectului a fost dezb?tut? de reprezentan?ii industriei de panifica?ie, autorit??i ?i al?i speciali?ti ?n 14 octombrie, cei prezen?i la discu?ii av?nd opinii contradictorii pe subiect. Forma final? a Ordinului ANPC va fi trimis spre avizare Comisiei Europene.VIDEO Ceapa verde, leguma care face minuni 6 februarie 2021 Ceapa verde este una dintre cele mai consumate legume. Putini stiu insa beneficiile incredibile ale consumului acesteia. In Egiptul Antic ceapa verde era considerata un simbol al vietii eterne, fiind cultivata ca planta medicinala, cat si ca legum? ori condiment. Ceapa, este considerat? un important tratament ?n anumite afec?iuni. Urm?re?te rubrica ,, Minutul de sanatate,, ca s? supravie?uim – ?i at?t, Victoria STOICIU, Aparut in Dilema veche, nr. 878, 4 - 10 februarie 2021 Se vorbe?te adesea despre veniturile ?i cheltuielile statului, dar v-a?i ?ntrebat vreodat? cum arat? cheltuielile unei familii din Rom?nia? Datele publicate semestrial de c?tre Institutul Na?ional de Statistic? privind veniturile ?i cheltuielile gospod?riilor din ?ara noastr? ne arat? o situa?ie care, de?i nu ne surprinde, este totu?i ?ngrijor?toare. ?n penultimul semestru al anului trecut, cheltuielile totale ale unei gospod?rii erau de 4.444 de lei pe gospod?rie. Aceast? sum? este desigur o medie statistic? – multe, foarte multe familii au venituri mai mici dec?t media, a?a cum altele au venituri peste aceast? sum?. Problema cu mediile statistice este c? dac?, de exemplu, Bill Gates s-ar al?tura cititorilor acestui articol, ?n medie, to?i cititorii ar deveni, statistic, milionari, f?r? ca situa?ia lor efectiv? s? se schimbe ?n vreun fel. Dac? ?n?elegem ?ns? aceste limit?ri ale mediilor statistice, putem opera cu ele ?n continuare.Suma de 4.444 de lei disponibil? pe gospod?rie este brut?: din aceast? sum?, 34% reprezint? taxe ?i impozite. Mai r?m?n astfel disponibili 2.941 de lei per gospod?rie, semnificativ mai pu?in dec?t salariul mediu net pe economie la nivelul lunii iulie 2020, care era de 3.372 de lei. Se poate afirma c? ?n medie o gospod?rie rom?neasc? cheltuie?te echivalentul a un pic mai mult de dou? salarii minime pe economie – acesta e nivelul mediu de bun?stare al popula?iei. Din banii ace?tia, e logic c? nu po?i face nici mari economii, nici cine ?tie ce investi?ii, a?a c? marea lor majoritate (2.680 de lei) se duc pe consum. Cea mai mare parte a banilor din consum merge pe m?rfuri agroalimentare ?i b?uturi nealcoolice – 33,5% din total sau 897 de lei pe lun?. Compara?ia cu statele Uniunii Europene nu ne avantajeaz? – aloc?m un procent mai mult dec?t dublu pe m?ncare ?i b?utur? dec?t media european?, care e de doar 13%, conform Eurostat. Ponderea cheltuielilor alimentare ?n structura consumului e un indicator al bun?st?rii unei societ??i – cu c?t ponderea e mai mic?, cu at?t bun?starea e mai mare, ?nsemn?nd c? oamenii nu muncesc doar pentru a-?i asigura subzisten?a, banii fiindu-le suficien?i ?i pentru satisfacerea altor nevoie dec?t cele biologice. ?n Rom?nia, unde pre?urile s?nt europene ?i salariile asiatice, muncim pentru a supravie?ui.Cheltuielilor pentru hran? li se adaug? o alt? categorie semnificativ?, pe locul doi ca pondere ?n totalul cheltuielilor, ?i care este legat? ?i ea de stricta supravie?uire. E vorba de cheltuielile pentru locuin??, electricitate, ap? etc., care reprezint? 14,6% din total. Acest procent este ?ns? mai mic dec?t media european? (23%), fapt pentru care exist? mai multe explica?ii, dintre care nici una nu pune Rom?nia ?ntr-o lumin? favorabil?. Primul motiv pentru care cheltuim mai pu?in e c? marea majoritate a rom?nilor (96%) stau ?n locuin?e care s?nt proprietate personal?, cu alte cuvinte nu pl?tesc chirie. Ar p?rea un lucru bun, dac? nu ar veni la pachet cu o rat? foarte mare de supraaglomerare a locuin?elor. Num?rul de metri p?tra?i care revin unei persoane ?n ?ara noastr? e printre cele mai mici din Uniunea European?. Nu pl?tim chirii, dar calitatea locuirii e foarte sc?zut?. ?i nu pl?tim chirii de multe ori pentru c? nu ne permitem, nu pentru c? nu vrem, ?n condi?iile ?n care chiria sau rata pentru locuin?? ne-ar consuma cea mai mare parte a veniturilor.Al doilea motiv pentru care nu cheltuim prea mult cu locuin?a este faptul c? o mare parte a popula?iei locuie?te la ?ar?, ?n zone f?r? ap? curent?, f?r? gaze, iar uneori chiar f?r? electricitate. Apa din pu? nu cost?, iar s?r?cia energetic? ?nseamn? c? nici nu pl?te?ti mult pe utilit??i – ?i nici confort nu ai.Adun?nd costurile pentru hran? ?i locuin??, ajungem la aproape 50% din totalul cheltuielilor de consum, fa?? de aproape o treime media european? (36%). A?adar, jum?tate din bani se duc pe cheltuieli care ne ajut? s? nu murim de foame ?i de frig. Nu e de mirare c? cheltuielile pentru alte nevoi, care s?nt perfect umane, dar nu neap?rat legate de subzisten?a fizic?, s?nt extrem de reduse. Spre exemplu, ?nainte de pandemie, ?n anul 2019, rom?nii cheltuiau doar 2% din banii destina?i consumului pentru hoteluri, cafenele ?i restaurante, fa?? de nici mai mult, nici mai pu?in de 8,7% media european?.Structura cheltuielilor gospod?riilor rom?ne?ti contrasteaz? nu doar cu media european?, ci ?i cu necesarul unui trai decent. Pe l?ng? structura cheltuielilor de consum efective, ?n Rom?nia avem ?i ceea ce se cheam? ?co?ul de consum pentru un trai decent”. Potrivit acestui indicator, o gospod?rie format? din patru persoane ar avea nevoie de 7.278 de lei net pe lun? pentru un trai care presupune ceva mai mult dec?t simpla supravie?uire ?i care include ?i cheltuieli rezonabile pentru recreere, ie?iri ?n ora?, cultur? etc. Este o sum? aproape 2,5 ori mai mic? dec?t suma real? disponibil? pentru cheltuielile de consum ale gospod?riilor din Rom?nia. Dar abia la un astfel de nivel al veniturilor am reu?i s? reducem la 21% cheltuielile cu alimenta?ia, s? ne permitem plata unei rate ?i a unei chirii pentru a evita supraaglomerarea sau s? putem ie?i din c?nd ?n c?nd la o cafea ?n ora?.Conform unei legi intrate ?n vigoare anul trecut, co?ul minim pentru un trai decent este principalul element de fundamentare a salariului minim ?i a politicilor salariale. Asta nu ?nseamn? ?n nici un caz c? salariul minim trebuie dublat peste noapte, ceea ce ar fi nesustenabil, dar presupune c? ?n procesul de stabilire a salariului minim se ?ine cont de armonizarea gradual? a salariului minim cu co?ul minim pentru un trai decent. Cu toate acestea, guvernul nou instalat dup? alegerile din decembrie 2020 a refuzat s? ia ?n calcul acest indicator, raport?ndu-se la al?i parametri economici precum infla?ia sau productivitatea. Rezultatul? ?n anul 2021, salariul minim acoper? doar 49% din necesarul unui trai decent, fa?? de 51% ?n 2020. Cu alte cuvinte, anul acesta ne vom ?ndep?rta mai mult de obiectivul unui trai decent fa?? de anul anterior. Adic?: regres.Tocmai pe fondul crizei este esen?ial? men?inerea puterii de cump?rare a popula?iei. Experien?a recesiunii anterioare ne arat? c? paradigma austerit??ii a fost gre?it?. S-au dezis de ea to?i apostolii s?i, ?n frunte cu Fondul Monetar Interna?ional ?i Banca Mondial?. Dac? vrem s? dep??im cu bine aceast? criz?, provocat? de pandemie, este nevoie s? sus?inem cererea agregat? prin men?inerea veniturilor popula?iei, altfel curba economic? descendent? se poate transforma ?n abis. S? nu uit?m c? locurile de munc? ?i salariile angaja?ilor depind de puterea de cump?rare a restului popula?iei.Cealalt? preocupare important? ar trebui s? fie legat? de cre?terea gradului de colectare la bugetul de stat ?i revizuirea priorit??ilor bugetare. Leg?tura dintre veniturile ?i priorit??ile bugetare pe de o parte ?i cheltuielile gospod?riilor pe de alt? parte e una direct? – bunurile publice gratuite pe care statul le ofer? ?in loc de venituri ?i scutesc gospod?riile de o serie de cheltuieli. S? lu?m exemplul s?n?t??ii. ?n medie, o gospod?rie din Rom?nia cheltuie?te 160 de lei lunar pentru s?n?tate, aproape 6% din total, ?n condi?iile ?n care s?n?tatea este public? ?i teoretic gratuit?. Dar pentru c? Rom?nia cheltuie?te mai pu?in de 5% din PIB pe s?n?tate, fa?? de media european? de 7%, rom?nii trebuie s? scoat? bani din buzunar – bani care altfel ar putea merge pe recreere sau cultur?, de exemplu. Pl?tim din banii no?tri ceva care ni se cuvine de drept.Problema structurii de cheltuieli a gospod?riilor din Rom?nia ?i ponderea mare a cheltuielilor legate de subzisten?? nu s?nt probleme individuale, a?a cum par s? cread? guvernele noastre, l?s?nd oamenii s? se descurce ?i pia?a liber? s? le rezolve neajunsurile. ?n orice societate normal?, s?r?cia sau bun?starea oamenilor s?nt o problem? de politic? public? ?i a?a trebuie s? fie ?i la noi dac? vrem ?o ?ar? ca afar?”.Victoria Stoiciu este coordonator de proiecte la Funda?ia ?Friedrich Ebert“ Rom?nia. * * *Arad: Un parc fotovoltaic ar urma s? fie construit pe o suprafa?? de peste o mie de hectare feb. 5, 2021 | Finante & Investitii, Institutii ale APL, Proiecte Un parc fotovoltaic ar urma s? fie construit pe o suprafa?? de 1.079 de hectare de teren din jude?ul Arad, aflat pe teritoriile administrative ale comunelor Gr?niceri ?i Pilu, aproape de grani?a cu Ungaria, a anun?at Consiliul Jude?ean, ?n timp ce primarii sus?in c? investi?ia ar fi de 500-700 de milioane de euro.Consiliul Jude?ean Arad a informat c? organizeaz? o dezbatere public? referitoare la oportunitatea elabor?rii ?n interes public a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) ?n arealul comunelor Gr?niceri ?i Pilu.?Elaborarea PUZ-ului a fost cerut? de un investitor privat care dore?te construirea unui parc fotovoltaic, pe o suprafa?? de 1079,37 hectare”, arat? institu?ia.Aceasta ar fi cea mai mare investi?ie de acest fel realizat? ?n jude?ul Arad, iar primarul comunei Pilu, Dan Dr?gan, sus?ine c? s-ar ridica la peste 500 de milioane de euro.?Investitorii ne-au contactat deja, ei au ?nceput procedurile de achizi?ie de terenuri ?i fac demersuri pentru ob?inerea PUZ-ului. Ni s-a comunicat c? ar fi o investi?ie de peste 500 de milioane de euro, care ar acoperi ?n total 1.300 de hectare de terenuri din cele dou? comune. Pe l?ng? suprafa?a ocupat? de panouri ?i cl?dirile administrative, investitorii ar urma s? realizeze infrastructur?, drumuri? noi”, a declarat primarul comunei Pilu.?i primarul comunei Gr?niceri, Petru B?t?nu?, a declarat a avut discu?ii cu investitorii. ?Investi?ia va ajunge p?n? la 700 de milioane de euro. Este un grup de investitori care de?ine deja dou? parcuri eoliene. Deocamdat? nu putem s? le dezv?luim numele. Parcul fotovoltaic ce ar fi construit ?n zona noastr? ar fi unul dintre cele mai mari din Europa, dar cel mai mare din nord-vestul Rom?niei. Ar oferit peste 700 de MW, adic? ceva mai mult dec?t energia produs? de un reactor nuclear”, a declarat primarul din Gr?niceri.El spune c? investitorii au deja ?n?elegeri cu proprietarii de terenuri ?n vederea achizi?ion?rii suprafe?elor necesare.Av?nd ?n vedere amploarea investi?iei, Consiliul Jude?ean Arad invit? publicul ?i institu?iile interesate s? participe la o dezbatere public? ?n 23 februarie, ora 10,00, la sediul de pe strada Corneliu Coposu. AGERPRES * * *Povestea celui mai mare mo?ier care a scris istoria PNL ?n B?r?gan. Averea boierului-parlamentar 6 februarie 2021, 06:02 de Ionela St?nil? Ion Poenaru Bordea, mo?ierul care a scris istoria PNL ?n B?r?gan FOTO historia.ro Lui Ion Poenaru Bordea, unul unul dintre cei mai boga?i mo?ieri ?i filantropi din B?r?gan, i se datoreaz? ?nceputurile unui partid care a f?cut istorie ?n Rom?nia. Acesta a fost primul lider politic al Partidului Na?ional Liberal din jude?ul Ialomi?a. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Ialomi?a era numit? ?n presa vremii ?b?tr?na aristocrat?”. At?t de mul?i ?i de boga?i era mo?ierii din Ialomi?a, ?nc?t influen?a lor s-a reflectat major chiar ?i asupra activit??ii unor partide istorice ?i chiar a guvern?rii ??rii. Spre exemplu, Ialomi?a aristocrat? a ?tiut s? influen?eze liberalismul, nu numai jude?ean, ci ?i na?ional. Liberalismul ialomi?ean devine mult mai evident dup? 1875, imediat dup? crearea PNL fiind ?nfiin?at? o filial? puternic? ?n zon?. Un exponent de seam? al curentului a fost Ion Poenaru Bordea, fondatorul PNL Ialomi?a, ?i care a activat ?n Parlamentul Rom?niei timp de aproape 40 de ani. ?La 1875 Partidul Na?ional liberal avea o elit? alc?tuit? din marea boerime, cum era familia Cantacuzino sau Golescu. Avea o intelectualitate foarte puternic?, un conduc?tor de prestigiu ?i oameni de mare valoare”, poveste?te prof. Nicole ?iripan, istoric, fost director al Arhivelor c?l?r??ene. Conform istoricului, familia Poenaru Bodea s-a remarcat prin implicarea ?n via?a politic? a Rom?niei ?nainte de Primul R?zboi Mondial. ?Dup? crearea Partidului Na?ional Liberal, ?n lunile ce au urmat re?eaua de organiza?ii s-a extins ?n ?ntrega ?ar?.?n acest context a luat fiin?? la C?l?ra?i ?i organiza?ia jude?ean? Ialomi?a a P.N.L. Ca ?i la nivel central ?i la C?l?ra?i, grup?ri politice de nuan?? liberal? au existat ?nainte de ?nfiin?area oficial? a partidului, ?nc? din timpul revolu?iei de la 1848. Pe la 1860 erau deja conturate dou? grup?ri. Cea liberal radical?, reprezentat? ?n plan central de Ion C. Br?tianu ?i care mergea pe linia transpunerii ?n practic? a ideilor revolu?iei de la 1848, era condus? de fra?ii Poenaru”, se arat? ?n documentele vremii. Ace?tia ??i vor lua ?i apelativul de BORDEA, conform anun?ului ap?rut ?n ?Monitorul Oficial” nr. 276 din 8/20 decembrie 1868 : ?Sub evitarea confuziunei ce se cauzeaz? prin multiplul pronume de Poenar, subsemna?ii declar?m c? ?n viitor, pe l?ng? pronumele de POENAR ce l-am avut p?n? azi, mai ad?ug?m pe acela de ?BORDEA” – pronume originar al ascenden?ilor no?tri. O asemenea declara?iune fiind f?cut? ?i ?naintea Tribunalului Ilfov, o d?m publicit??ii spre general? cuno?tin??”. Anun?ul era semnat de fra?ii Constantin, Dimitrie ?i Ion Gr. Poenaru – Bordea ?i fra?ii Hristodor, Mihai ?i Fotino ?t. Poenaru – Bordea. ?i la C?l?ra?i, ?n alegerile din 1876, liberali ocupau toate cele cinci locuri ?n Parlament: Ion Poenaru – Bordea ( Constantin Poenaru – Bordea a murit ?n 1876 ), Simion Mih?ilescu, Petre Gr?di?teanu, V. Marin ca deputa?i ?i colonelul ?tefan Stoica, ca senator. Ferma de?inut? de boier, ?n vremurile bune FOTO Facebook/Muntenia de est De altfel, dup? moartea lui Constantin Poenaru-Bordea, la C?l?ra?i fr?iele organiza?iei jude?ene a Partidului Na?ional Liberal au fost preluate de Ion Poenaru Bordea, care va r?m?ne liderul acestei organiza?ii pentru o lung? perioad? de timp”, poveste?te prof. Nicolae ?iripan. Avocat, judec?tor ?i frunta? liberal Pe Ion Poenaru-Bordea ?l vom reg?si ?ntre 1862-1867 ca avocat, apoi ca judec?tor. ?n 1875 se va impune ca primul lider politic liberal local. La alegerile din 1871, pentru cele dou? camere ale parlamentului, Constantin Poenaru-Bordea, fratele lui Ion, va ob?ine cele mai multe voturi. ?n legislatura 1876 -1880, deputa?ii liberali se vor remarca ?n promovarea unor importante proiecte legislative: organizarea CEC, heraldica ?i ierarhizarea primelor decora?ii rom?ne?ti, a rangurilor diplomatice, concesionarea construc?iei c?ilor ferate, legea de organizare a armatei, legea de organizare a Dobrogei ?.a. Liberalul Ion Poenaru-Bordea a pledat pentru necesitatea ?mpropriet?ririi ?nsur??eilor, a ?nfiin??rii unor asocia?ii de credite etc. A militat pentru separarea definitiv? a justi?iei de administra?ie. Lider politic autoritar ?n perioada 1878 -1910, Ion Poenaru-Bordea i-a reprezentat pe c?l?r??eni ?n cele dou? camere, fiind ales ?n dou? r?nduri vicepre?edinte al Camerei Deputa?ilor ?i al Senatului. Dincolo de ini?iativele legislative, la C?l?ra?i, frunta?ul liberal – aflat ?n conducerea central? a partidului al?turi de Ion I.C. Br?tianu, Dumitru Br?tianu ?i D.A. Sturza – a ac?ionat cu succes pentru alocarea de fonduri necesare construirii unor importante obiective (gimnaziul, ?coli primare, cazarma pompierilor, prim?ria, pietruirea ?i asfaltarea str?zilor). La nivel na?ional a militat pentru ?mbun?t??irea ?nvoielilor agricole, pentru protec?ia industrial? ?i agricol? etc. Averea familiei FOTO Facebook/Muntenia de est Pe Poenari ?i reg?sim ?i ca primari de C?l?ra?i: Constantin Poenaru-Bordea (decembrie 1870 – februarie 1872) ?i Barbu Poenaru (august 1874 – februarie 1878). Mul?i au aflat astfel c? pre?edin?ii PNL Ialomi?a au fost, de-a lungul timpului, personalit??i marcante ale politicii ?i administra?iei na?ionale ?i c? de aici au pornit adev?rate ?mi?c?ri” pe scena politic? rom?neasc?. A intrat ?n politic? ?n 1876 Din lucrarea ?Deputa?ii no?tri. Biografii ?i portrete.1895 – 1899”, ap?rut? la cump?na dintre secolele XIX – XX, afl?m c? Ion Poenaru – Bordea s-a n?scut la C?l?ra?i ?n anul 1842, era avocat, licen?iat ?n drept ?i mare proprietar, autor al mai multor scrieri juridice. Pre?edinte al Consiliului de administra?ie al Societ??ii de Basalt artificial ?i de ceramic?. Membru al mai multor societ??i financiare. A intrat ?n politic? ?n 1876 ?i a fost ales necontenit ?n Camer? de acela?i Colegiu ( I ), ?n ultimele din noiembrie 1895, cu 316 voturi din 321 votan?i. Ca deputat, a votat pentru intrarea Rom?niei ?n r?zboiul de independen??, proclamarea Regatului, pentru revizuirea Constitu?iei, fiind pentru l?rgirea colegiilor electorale. Avea domiciliul ?n Bucure?ti, pe bulevardul Domni?a la nr. 18, iar ?n provincie ?n c?tunul Poenaru – Bordea. Pe aceia?i linie, ziarul ?Ialomi?eanul” din 22 octombrie 1899 scria c? este liderul grup?rii politice din Ialomi?a care ?este francamente liberal?, democratic? chiar. Membrii s?i sunt str?ns uni?i ( ceea ce nu prea era adev?rat – n.ns.) ?i lucreaz? pentru atingerea unui scop frumos ?i l?udabil, acela de a se realiza programul ce am dezvoltat adeseori ?n aceste coloane, ?i a se vedea ?n fruntea afacerilor ??rii, ?n fruntea tuturor administra?iunilor, oameni capabili ?i corec?i.” Sus?in?tor al problemelor cu care se confrunta C?l?ra?iul ?i jude?ul Ialomi?a, ?n Parlament, Ion Poenaru – Bordea a f?cut parte ?i din conducerea central? a partidului, sus?in?nd modificarea programului de la Ia?i din 1892, care a avansat urm?toarele principii : ?Domnia legilor”, ?libertatea alegerilor”, ?descentralizarea administrativ?”, ?i a abordat chestiuni de mare importan?? pentru dezvoltarea ??rii : ??r?neasc?, a Bisericii, a ?nv???m?ntului public, a Armatei, a Finan?elor ?i Economiei, a Justi?iei ?i Afacerilor Str?ine ?de o manier? ce s? conduc? la revigorarea tonusului liberal ?n societatea rom?neasc? din ultimul deceniu al secolului al XIX – lea”. Apogeul averii sale ?n 1906, Ion Poenaru-Bordea devine unul dintre cei mai boga?i mo?ieri din Ialomi?a, cu circa 1.600 ha teren arabil, 200 ha islaz, 50 ha hele?teu ?i 70 ha pǎdure. ?n 1911 devine proprietar ?i la Perie?i (l?ng? mo?ia Stoene?ti-Arione?ti), Grivi?a, Poiana ?i Drago? Vod?. 1915 este apogeul averii sale, pentru cǎ mo?tene?te ?i averea defunctei so?ii. Cu c??iva ani ?n urmǎ mo?tenise, de asemenea, parte din averea defunctului sǎu vǎr, Mihai Poenaru-Bordea, fost prefect al jude?ului Ialomi?a. Totu?i, dup? aceast? perioad?, averea sa scade dramatic ?i rapid. Mai multe mo?ii a de?inut ?n B?r?gan FOTO Facebook/Muntenia de Est ?n testamentul din 1918 sunt men?ionate doar mo?ia Lescioiu cu via, 140-150 de pogoane din trupul mo?iei T?t?ranii de jos ?i c?tunul Ion Poenaru-Bordea (parte din fosta mo?ie Perie?i). Merit? men?ionat faptul cǎ pe o parte dintre aceste mo?ii, mai t?rziu, ?n perioada interbelicǎ, Aureliu I. Popescu ?mpreunǎ cu so?ia sa, pictori?a Lelia Urdǎrianu, vor crea ceamare ferm?produc?toare de semin?e pentru legume ?i flori din estul Europei. La 25 septembrie 1918, Ion Poenaru-Bordea se stinge din via?? ?n casa sa din Bucure?ti (strada Domni?ei, nr. 14). Disp?rea astfel de pe scena politic? ?i din via?a ??rii cel mai de seam? membru al familiei Poenaru-Bordea, care a dat Rom?niei oameni politici, intelectuali, mo?ieri ?i militari (a se vedea, de pild?, colonelul Gheorghe Poenaru Bordea, erou la Fundata, Bra?ov, ?n Primul Rǎzboi Mondial). Ferma-model de la Perie?i ?ncep?nd cu secolul al XIX-lea, mo?iile boiere?ti se modernizeaz? la r?ndul lor, ajung?nd s? includ? ferme-model, mici manufacturi. Fermele - model cuprind: locuin?a propriu-zis? a boierului, cnacul, era componenta principal? a mo?iei ?i centrul existen?ei rurale a proprietarului, reflect?nd viziunile ?i aspira?iile acestuia. ?n jurul re?edin?ei principale erau grupate vechile acareturi, dependin?e necesare care g?zduiau : locuin?ele personalului, buc?t?ria, diferite magazii, grajduri. ?n Ialomi?a exist? o astfel de ferm?-model: Ferma- model Perie?i. Ferma-model Perie?i se afl? ?n intravilanul comunei cu acela?i nume. Terenul fermei are dou? intr?ri pe str?zi opuse: de pe DN 2 A ?i de pe strada Ialomi?ei. Ferma Perie?i provine din mo?ia lui Ion Poenaru Bordea, mare proprietar agricol ?nainte de Primul R?zboi Mondial. O parte din satul Perie?i era denumit C?tunul lui Bordea, iar gara, situat? la mijlocul Mo?iei, s-a numit p?n? ?n anii 1940, gara Poenaru Bordea. La moartea lui Ion Poenaru Bordea (1919), mo?ia a trecut ?n proprietatea mo?tenitorului acestuia, Ion I. Stoianovici. Dup? decesul lui, 1926, mo?ia s-a ?mp?r?it ?n dou? p?r?i egale. O parte a revenit Sofiei Stoianovici, fiica sa din prima c?s?torie, iar cealalt? parte celor doi copii din cea de-a doua c?s?torie (?erban ?i Ileana Stoianovici) ?i so?iei, Lelia Urd?rianu, pictori??. ?n 1934, Lelia Urd?rianu s-a c?s?torit cu Aureliu I. Popescu. Din acest moment ?ncepe istoria propriu-zis? a Fermei model. Aureliu Popescu a urmat studii politice ?i economice la Londra, ob?in?nd o burs? la Columbia University din New York, iar la 35 de ani este numit secretar general la Ministerul Industriei ?i Comer?ului. Dup? c?s?torie a abandonat cariera care i se deschidea ?n fa?? ?i ?n 1935 s-a stabilit la Perie?i. ?n anii urm?tori, p?n? ?n 1941, transform? radical mo?ia de 390 de hectare, dintr-o produc?toare de cereale ?ntr-o suprafa?? de cultivare ?i produc?ie a semin?elor de legume ?i flori. Acestea a fost printre pu?inele existente ?n Rom?nia ?i a fost considerat? cea mai important? din aceast? parte a Europei. * * *Ce s-a ?nt?mplat cu caii chinui?i, g?si?i pe un c?mp din Techirghiol 6 februarie 2021, 12:19 de C?lin Gavrila? ?n urm? cu dou? s?pt?m?ni, autorit??ile au descoperit 35 de cai chinui?i, ?inu?i ?n frig ?i f?r? hran? pe un c?mp din ora?ul Techirghiol. Pe 25 ianuarie, prim?ria Techirghiol anun?a c? ?identificarea ?i str?ngerea cailor a durat c?teva ore av?nd ?n vedere suprafa?? mare de terenuri agricole dar ?i condi?iile meteo care au ?ngreunat accesul autorit??ilor. Ancheta privind indentificarea proprietarului sau proprietarilor cailor este ?n plin? desf??urare, av?nd ?n vedere c? din cei 35 de cai doar 6 erau microcipati. Unul dintre caii g?si?i pe c?mp foto: Prim?ria Techirghiol Preciz?m c? niciunul din exemplarele g?site de autorit??i nu era ?n eviden?a Registrului Agricol al Prim?riei Techirghiol”, transmite prim?ria. Conform mai multor surse, ace?ti cai ar apar?ine familiei unui procuror DIICOT Constan?a, iar despre starea lor ?tiau cei din prim?ria Techirghiol ?i Poli?ia Local? deoarece au existat sesiz?ri ?n acest sens. Doar c? nimeni nu a f?cut nimic mai mult timp pentru aceste anumale. Dup? ce imaginile cailor epuiza?i ficic au ap?rut pe re?elele soaciale, autorit??ile le-au dus ?ntr-un ad?post al unei ferme din comuna Pe?tera, totodat? fiind emis ?i un ordin de plasare a animalelor ?n acest ad?post. Dup? dou? s?pt?m?ni, Consiliul Jude?ean Constan?a anun?? c? au primit ?i ei o adres? (cu data de 2 februarie) din partea IPJ Constan?a ?prin care am fost ?n?tiin?a?i cu privire la emiterea Ordinului de Plasare a animalelor ?n ad?post cu nr. 723177/24.01.2021.” ?25 de cai (ini?ial au fost 35 identifica?i dar doar 25 au ajuns ?n ad?post explicat? n.red.) au fost recupera?i de c?tre Poli?ie de pe raza ora?ului Techirghiol ?i plasa?i la o ferm? privat? din comuna Pe?tera. Animalele erau ?inute ?n frig, legate, ?nfometate ?i foarte sl?bite la momentul interven?iei autorit??ilor, dou? dintre exemplare de altfel pierz?ndu-?i, din p?cate, via?a la scurt timp dup? plasarea la ferm?. Cei 23 de cai se hr?nesc ?i dau semne de ?ns?n?to?ire”, scrie petre Enciu, vicepre?edintele CJ Constan?a. Caii salva?i, ?n ad?postul din pe?tera foto: CJ Constan?a Mai departe, acesta explic? faptul c? s-a realizat o schem? de plasare a animalelor pentru urm?toarele 45 de zile: un num?r de 10 cai urmeaz? s? fie plasa?i ?n ad?posturile Asocia?iei "Save the Dogs" din Cernavod?, iar un num?r de 13 exemplare vor fi caza?i ?n padocurile Complexului Muzeal de ?tiin?e ale Naturii Constan?a. ?Vreau s? men?ionez c? prevederile legale ?n materie prev?d transportarea cabalinelor exclusiv ?n baza unui TEST NEGATIV DE ANEMIE INFEC?IOAS?. ?n acest caz, testele au ie?it negative, iar animalele pot fi transferate”, mai spune Petre Enciu. * * *Emerging Europe: Noul sistem de monitorizare a t?ierilor de p?duri din Rom?nia anuleaz? transparen?a public? ? 5 Februarie 2021 Rom?nia a lansat un nou sistem de monitorizare a lemnului recoltat, un pas important ?n tranzi?ia c?tre un sector forestier complet digital. Din nefericire, noul sistem a ?nl?turat ?n mod inexplicabil orice urm? de transparen?? public?, afirm? un ONG ecologist.Dup? ani de presiune public? intens? asupra guvernului rom?n pentru a opri t?ierile ilegale sc?pate de sub control care afecteaz? grav ?ara, un nou sistem de monitorizare, care promite o supraveghere digital? f?r? precedent a tuturor aspectelor lan?urilor de aprovizionare cu lemn, de la gestiune silvic? la inventare, recoltare, transport ?i procesare, a intrat ?n func?iune pe 31 ianuarie.Noul sistem digital, denumit Sumal 2.0, realizeaz? tranzi?ia sectorului rom?nesc al lemnului la digital, de la un sistem de permise ?i administrare bazat pe h?rtie de care s-a abuzat extrem de mult, cu promisiunea atr?g?toare de a descurca multe dintre i?ele procedurilor administrative complicate cu care se confruntau companiile din domeniu.?Nu e o baghet? magic?”Legisla?ia rom?neasc? oblig? la transparen?? public? ?n privin?a unei mari variet??i de informa?ii privind sectorul forestier. ?nainte de activarea Sumal 2.0, guvernul publica date provenite din versiunea ini?ial? a Sumal prin intermediul site-ului ?i aplica?iei Inspectorul P?durii, care ofereau popula?iei date ?n timp real despre permisele de recoltare ?i transporturile de lemn; aplica?ia avea mii de utilizatori zilnici.Odat? cu Sumal 2.0 a venit promisiunea ca noi categorii de informa?ii s? devin? transparente, ?ntre care leg?turile dintre permisele de recoltare ?i cele de transport, limitele autorizate ale permiselor valide, traseele camioanelor urm?rite prin GPS ?i fotografii cu fiecare camion ?nc?rcat.?Noul sistem nu e o baghet? magic? ce va elimina toate problemele din industria lemnului, ?ns? va reduce considerabil ocaziile de a se fura din p?durile noastre”, declara ?n ianuarie ministrul rom?n al mediului, Tánczos Barna.?Pe l?ng? ?mbun?t??iri semnificative ?n ce prive?te urm?rirea lemnului, noul sistem include o procedur? cuprinz?toare pentru reducerea birocra?iei ?n domeniu prin automatizarea fluxurilor de date, care p?n? acum se realizau manual.”Dar, conform ONG-ului Environmental Investigation Agency (EIA), care investigheaz? ?i face campanie ?mpotriva infrac?iunilor ?i abuzurilor de mediu, ?n loc s? publice ?i aceste noi seturi de date, guvernul rom?n a ?ncetat s? mai publice orice fel de informa?ie.Exist? un motiv ?ntemeiat pentru care legisla?ia rom?neasc? oblig? la transparen?? public? ?n privin?a informa?iilor din sectorul forestier – e un instrument de combatere a corup?iei. ?n ciuda numeroaselor proteste masive ale rom?nilor ?i a unei supravegheri exigente a UE, ?n 2020 Rom?nia a fost clasat? iar??i de Transparency International drept cea mai corupt? ?ar? din UE, la egalitate cu Ungaria ?i Bulgaria.De fapt, Rom?nia a ob?inut acum acela?i scor ca ?n 2012, ceea ce denot? o ?ngrijor?toare lips? de progres ?n lupta anticorup?ie.Violen??Conform EIA, ?n zonele ?n care exist? corup?ie local?, grup?rile mafiote pot exercita presiuni asupra poli?iei ?i judec?torilor printr-o combina?ie de mituire ?i amenin?are cu violen?a.?n ultimii ani, ?ase p?durari au fost omor??i ?n Rom?nia ?i au fost raportate cel pu?in 650 de incidente violente ?mpotriva p?durarilor: ?n toamna lui 2019 doi p?durari au fost uci?i ?ntr-un interval de numai o lun? ?i un pic, aliment?nd temerile pentru siguran?a celor ?ns?rcina?i s? p?zeasc? p?durile ??rii.?n octombrie 2019 p?durarul Liviu Pop a fost ?mpu?cat mortal cu o pu?c? de v?n?toare ?n timp ce cerceta un pont privind t?ieri ilegale ?n regiunea nord-vestic? Maramure?. Cu doar c?teva s?pt?m?ni ?nainte, p?durarul R?ducu Gorcioaia fusese g?sit mort l?ng? Pa?cani, ?n nord-est. El a murit din cauza mai multor lovituri de topor ?n cap.Alexander von Bismarck, directorul executiv al EIA, a declarat c? numai dac? guvernul Rom?niei va reveni la transparen?a public? ?n privin?a datelor din sectorul forestier va putea fi considerat Sumal 2.0 un model de sistem inovator, participativ ?i eficient ?n gestiunea silvic?.?Dar, f?r? aceast? transparen??, guvernul risc? s? exacerbeze o criz? oricum grav? a t?ierilor ilegale”, a declarat el.EIA cere acum guvernului rom?n s? restabileasc? imediat transparen?a ?n sectorul forestier pentru a se putea lupta cu distrugerea celor mai mari ?i mai diverse p?duri primordiale de pe teritoriul UE.Rom?nia ad?poste?te peste jum?tate din ultimele r?m??i?e de p?duri primordiale ?i str?vechi ale Europei – ecosisteme valoroase care reprezint? un c?min pentru ur?i, lupi, linc?i ?i pisici s?lbatice.Unele estim?ri plaseaz? valoarea t?ierilor ilegale din Rom?nia la 1 miliard de euro pe an, ?n vreme ce ?n intervalul 2001-2018 se estimeaz? c? s-au pierdut p?n? la 336.000 de hectare de p?dure.Sursa: Emerging Europe /?Traducere: Andrei Suba (Rador) * * *La o cafea cu Radu Savopol On feb. 5, 2021, Sub sloganul – Caut?-?i inspira?ia ?i motiva?ia cu Lucky Cats – Radu Savopol a ?nglobat experien?a ?i optimismul care ?l caracterizeaz?. O cafea de specialitate pentru acas? poate uneori s? marcheze ?nceputul unei zile pline de energie, odat? cu ea vine ?i inspira?ia ?i curajul de a vorbi pe bune despre c?t de mult iube?ti ceea ce faci.Spune-ne despre ?nceputurile tale ?n antreprenoriat. Privind din prisma experien?ei de acum, ce ai spune c? ?i-a lipsit: un sfat, o ?ncurajare, o infuzie de capital?M-a? referi la ?nceputurile ?n HoReCa, pentru c? altfel, ?n antreprenoriat am avut experien?e diverse, dar nu e cazul acum s? ne abatem de la subiectul principal.Consider c? a contat enorm ?n parcursul meu faptul c? nu provin dintr-o familie care s? fi f?cut afaceri dup? ’90, deci a trebuit s? ?nv?? singur multe lucruri ?n antreprenoriat. Am avut noroc c? ai mei m-au sus?inut cu tot ce au putut la acel moment ?i au fost l?ng? mine. Poate cel mai important, m-am format ?ntr-o familie de arti?ti (pictori, muzicieni, arhitec?i), am ?nv??at de mic ce ?nseamn? frumosul, am cunoscut deci un anume gen de oameni ?i am avut acces la o lume diferit? ?nainte de 1990.?n HoReCa am intrat ?n studen?ie, pe atunci am avut un loc de munc? ?n industria asta, am ?nv??at multe ?i mi-au prins foarte bine ?n urm?torii ani. De aceea, ?i acum recomand tuturor tinerilor s? lucreze part time ?n aceast? industrie, pentru c? ?i va ajuta cu siguran?? ?n dezvoltarea lor ca oameni ?i profesioni?ti pe viitor.Cronologic, ?n 2001 deschideam primul pub de pe Valea Prahovei, Old Nick Pub din Sinaia , un loc mic de 80 m2, ?ntr-un fost magazin alimentar. ?n decembrie 2003, schimbam loca?ia pub-ului, devenise de 5 ori mai mare, ne desf??uram activitatea ?n 400 m2. Pe parcursul mai multor ani am mai creat branduri ?n HoReCa, tot ?n Sinaia, ce s-au dovedit de succes, ele func?ion?nd ?i azi; amintesc aici ”Cafeneaua Parcului” sau ”La Cafenea”.C?t despre sfaturi…ele sunt bune, dar trebuie s? ?i vin? de la omul potrivit, la momentul potrivit, altfel e foarte simplu s? te treze?ti c? visezi ?i s?-?i faci speran?e de pe urma unor idei de business, ca apoi toate s? se spulbere. Dac? ?ns? sfaturile vin de la oameni cu competen?? pe domeniu ?i cu experien??, atunci trebuie s? ?tii s? le ascul?i ?i s? aplici ceea ce ?i se transmite. Crezi c? spiritul antreprenorial se cultiv?? Ai observat o tr?s?tur? comun? a celor care doresc s? porneasc? la drum cu 5 to go?”A fi negustor” cred c? a disp?rut din vocabularul de business al zilelor noastre ?i e p?cat, asta pentru c? mul?i ?ncearc? s? fie buni negustori. E nevoie s? ai spirit pentru a?a ceva.?n sistemul de franciz?, da, este mai u?or, pentru c? ai deja un cadru care te duce ?ntr-o direc?ie deja testat? ?i ?mbun?t??it? lun? de lun?.O tr?s?tur? comun? a celor care pornesc al?turi de noi la drum este c? to?i ??i doresc s? aib? propriul business. Mul?i pornesc cu o loca?ie ?i ajung s? dezvolte mai multe, dar exist? ?i cazuri ?n care unii abandoneaz? procesul, ceea ce ?i asta e p?n? la urm? ?n firescul lucrurilor. Cel mai important e s? ?ncerci ?i s? crezi ?n business-ul t?u, atunci c?nd ai un vis de urmat. Altfel, nu ai de unde s? ?tii dac? vei avea succes sau nu.Am citit povestea Lucky Cats, rezoneaz? cumva cu ?nceputurile ?n antreprenoriat?Nu cu ?nceputurile, ci chiar cu momentul actual. Asta ca s? vede?i c? uneori pandemia aduce ?i lucruri bune, de introspec?ie, care se transform? ?n idei de business. Povestea Lucky Cats este inspirat? din via?a mea ?i din experien?a ?n HoReCa. Am creat un brand inspirat de dou? pisicu?e ce mi-au ?inut companie la birou ?n perioada de lockdown, dar care au o poveste real? ?i care se suprapune cu povestea multora dintre noi.Tot ocolim ?ntrebarea, dar cum ?i-a venit pentru Lucky Cats??n perioada de lockdown, c?utam un brand adiacent de cafea, o variant? cu care s? mergem ?n loca?ii HoReCa sau ?n alte cafenele to go, a?a cum majoritatea brandurilor mari au. De la acest g?nd, completat cu povestea celor dou? pisici de la birou, am construit brandul Lucky Cats, asta pentru c? mereu am mers pe ideea c? totul trebuie s? aib? o poveste, cu elemente din via?a real? ?i nu e un secret c? ?n industria noastr? acele branduri cu o astfel de poveste ?n spate au mai mare succes.Prima cafea a zilei ai dest?inuit ?ntr-un interviu c? e la ibric. Ai vreun secret ?n prepararea ei?A fost unul dintre visurile mele acela de a avea propriul brand de cafea la ibric. Am studiat continuu ?i am experimentat la fel de mult, iar ?mpreun? cu R?zvan de la pr?jitoria Mr. Tosh am reu?it s? cre?m un blend care, spun eu, se bate de la egal la egal cu blendurile turce?ti.C?t despre cafeaua preparat? de mine la ibric, fac mereu o cantitate mai mare diminea?a, asta pentru c?-mi place s? ?tiu c? nu r?m?n pe 0 dac? simt nevoia unei a doua cafele. Pot spune c? am o re?et? pentru dou? cafele la ibric diminea?a JDin observa?ii personale, c?t de important? este cafeaua pentru rom?ni? Este un obicei sau un tabiet?Poate a?i observat c? ?n satele rom?ne?ti exist?, la fiecare gospod?rie, o banc? ?n fa?a casei, la strad?. Acela?i lucru eu ?l v?d ?i ?n noul trend al cafenelelor din Rom?nia – apare aceast? banc? pe care st?m la cafea ?i socializ?m. Ceea ce nu e deloc r?u, ba din contr?.Cred c? e important? cafeaua pentru noi, rom?nii. ?l v?d ca pe un tabiet care se rafineaz? de la an la an ?i m? bucur? acest lucru.Oricum, ?i influen?a Imperiului Otoman de sute de ani are un cuv?nt de spun atunci c?nd vorbim despre cum ne place s? bem cafeaua.Atunci c?nd cump?r? cafea pentru acas?, primeaz? pre?ul sau calitatea?Consider c? exist? clien?i pentru toate segmentele de pre? ?i de calitate, dar mai important este ca oamenii s? ??i doreasc? s? descopere experien?e acas?, s? se bucure de cafea ?n intimitatea spa?iului lor, a?a cum a ?nceput s? se ?nt?mple ?n 2020, obliga?i fiind s? ne petrecem mai mult timp acas?.E?ti mul?umit de cum s-a ?ncheiat anul 2020 lu?nd ?n considerare planurile ini?iale?Nu pot spune c? a fost un an r?u, ci unul care ne-a f?cut mai aten?i la obiectivele 5 to go pe urm?torii ani ?i la c?t de repede se pot transforma unele trend-uri de consum.Noi, ?n propor?ie de peste 90%, ne-am ?ndeplinit targetul pe 2020 ?i am reu?it s? ?i cre?m noi direc?ii de business, ceea ce sigur c? ne-a adus mul?umire ?i satisfac?ie ?i dorin?a de a continua cu energie bun? pe mai departe.Cum se ?ntrep?trund planurile de viitor pentru 5 to go ?i Lucky Cats?Legat de Lucky Cats, trebuie s? men?ionez c? am pornit de la 0 ?n luna aprilie ?i ast?zi avem ?n jur de 10 loca?ii HoReCa ?n care vindem aceast? cafea, precum ?i parteneriate cu eMAG, Altex ?i cu De’Longhi.Avem o structur? intern? bine pus? la punct, cu Lauren?iu B?dil? ca brand manager ?i cu departament de comunicare propriu, de care se ocup? Maria Dumitrescu ?i Oana Mih?il?, urm?nd s? cre?m ?i o divizie de v?nz?ri la nivel na?ional.Se ?ntrep?trund planurile ?i cu 5 to go – din 1 februarie, cafeaua Lucky Cats ?n format de 250 g se g?se?te ?i ?n toate loca?iile 5 to go.C?t despre planurile 5 to go, ne dorim s? continu?m trendul ?ascendent ?i ?n 2021, s? ajungem la peste 300 de loca?ii ?n ?ntreaga ?ar?, a?a cum am anun?at deja, ?i s? dezvolt?m concepte noi. Punem accent pe standardizare at?t ?n loca?iile 5 to go clasice, c?t ?i ?n cele spot sau Pro Unit. Lans?m anul acesta 5 to go GREEN ?i dezvolt?m conceptul better2gether cu FIKA 18 ?i cu Cereal Crunch. Mai mult, avem ?n plan s? investim ?ntr-un centru de training ?i ne dorim ca ?n urm?torul an s? cre?m un sediu cu toate departamentele integrate.Ai avut momente ?n care te-ai descurajat, c?nd ai pus la ?ndoial? drumul ales?Aici sunt multe de spus; atunci c?nd pleci de la 12 m2 ?ntr-un garaj, este foarte greu s? anticipezi c? ?n 5 ani po?i s? devii lider na?ional ?ntr-un segment destul de aglomerat.Cu siguran?? c? au fost ?i momente dificile… cum s? nu existe ?n business? Dar am abordat alt? strategie cu 5 to go fa?? de cum gestionam lucrurile ?n urm? cu 6 ani. Am avut r?bdare, nu am luat decizii pripite sau pe repede-nainte. Atunci c?nd m-am sim?it descurajat, a fost de ajuns s? m? uit ?n urm? la tot ce realizasem ?i s?-mi dau un restart al g?ndurilor, s? ?mi reamintesc c?t sunt capabil ?i s? fiu ?ncrez?tor ?n ce pot face. Dup? ce am analizat pia?a din Rom?nia mi-am setat, ?n ianuarie 2021, c? pot s? creez o re?ea de 1000 de loca?ii 5 to go p?n? ?n 2025.Nu regret nimic ?n ace?ti 6 ani de activitate, am echipa ?i partenerii pe care mi i-am dorit, am acel suflu ?i aceea?i motiva?ie ca acum 6 ani, ceea ce m? ?nc?nt? enorm. Cred c? e foarte important s? ??i plac? ce faci ?i s? o faci cu bucurie zi de zi. Simte ?i echipa asta, mai ales Lucian, pe care-l v?d c? s-a maturizat odat? cu 5 to go.Dac? ai ghici ?n cafea acum, ce-?i arat? viitorul??mi place mult motto-ul ”Viziune | Disciplin? | Empatie”. Cred c?, dac? a? ghici ?n cafea, m-a? uita la previziunile ?n aceste direc?ii despre un om. * * *Controlul buruienilor graminee problem? din cultura de gr?u, cu Pallas? ?i Floramix? , Scris de Revista Fermierului Suprafe?ele afectate de buruienile graminee au crescut de la un an la altul. Odat? cu cre?terea suprafe?elor cu cereale va cre?te ?i suprafa?a loturilor semincere, iar acestea vor trebui men?inute curate de principalele buruieni graminee (iarba v?ntului, ov?scior, obsig?) care cauzeaz? nu numai pierderi cantitative de produc?ie, dar ?i refuzul certific?rii loturilor semincere.Pallas? 75 WG ?i FloramixTM pe baz? de pyroxsulam sunt?cele mai cunoscute??i?utilizate produse?din pia?a rom?neasc? pentru combaterea celor mai importante buruieni graminee:?iarba v?ntului (Apera spica-venti), ov?scior (Avena fatua), obsig? (Bromus spp.).?Cele dou? produse au?spectru complet, comb?t?nd pe l?ng? buruienile de mai sus ?i alte buruieni graminee care au ?nceput s? fie prezente ?n Rom?nia, cum ar fi:?coada vulpii (Alopecurus myosuroides),?lolium (Lolium spp.), vulpia?(Vulpia myuros).Cele dou? produse au?eficacitatea cea mai ridicat???n combaterea buruienilor graminee, mai sus men?ionate, din cultura de gr?u. Acest fapt a fost demonstrat prin experien?ele efectuate de cercet?torii companiei Corteva, precum ?i prin utilizarea lor ca prim? op?iune de c?tre fermierii rom?ni care se confrunt? cu aceste buruieni. Chiar ?i ?n anii cu poten?ial de produc?ie mai mic, fermierii trebuie s?-?i men?in? curate culturile, ?n special loturile semincere, evit?nd declasarea lor ?i r?sp?ndirea acestor buruieni problem?.Pe l?ng??combaterea excelent??a buruienilor graminee din culturile de gr?u, produsele Pallas? 75 WG ?i FloramixTM?combat ?i un spectru foarte larg de buruieni dicotiledonate, control?nd foarte bine buruieni problem?, cum ar fi:?mu?e?elul?(Matricaria spp.),?turi?a?(Galium aparine),?veronica?(Veronica spp.)??i chiar?macul?(Papaver rhoeas),??n cazul produsului Floramix?.Fermierii care vor aplica produsele Pallas? 75 WG ?i FloramixTM vor avea?asigurat? ?i combaterea?speciilor de veronica?(Veronica spp.), nemaifiind nevoi?i s? aplice erbicide specifice pentru aceast? buruian?.?n situa?ia ?n care nu sunt infest?ri cu buruieni dicotiledonate perene (p?l?mida, volbura), iar buruienile monocotile ?i dicotile anuale sunt r?s?rite ?n momentul aplic?rii erbicidului Floramix?, nu mai este nevoie de nicio alt? erbicidare p?n? la recoltare.Pe l?ng? avantajele men?ionate, produsele Pallas? 75 WG ?i FloramixTM aplicate ?n conformitate cu recomand?rile din etichet? ?i materialele de promovare, au o?selectivitate foarte bun??pentru cultura de gr?u ?i?nu afecteaz? culturile care se ?nfiin?eaz??dup? cultura de gr?u tratat? cu aceste produse, chiar ?n condi?ii de secet? extrem? ?i ?n situa?iile ?n care s-au efectuat lucr?ri minime ale solului. Compania?Corteva Agriscience?are un?portofoliu complet?de erbicide, acoperind at?t segmentul de toamn? prin erbicidul Bizon?, c?t ?i segmentul de prim?var? prin erbicidele PixxaroTM Super, Pallas? 75 WG, FloramixTM, MustangTM, CerlitTM Super.Articol scris de: MARIA C?RJ?, MARKETING MANAGER CORTEVA AGRISCIENCE ROM?NIA & MOLDOVAVinul de azi: Marchese di Borgosole Salice Salentino 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 O cram? reprezentativ? pentru sudul Italiei, Marchese di Borgosole produce anual vinuri de cea mai bun? calitate. Recomandarea noastr? de ast?zi, Salice Salentino Doc. Riserva, este un vin ro?u intens, cu tente portocalii, ale c?rui note olfative sunt pl?cute ?i intense. Pe palat, vinul se dezv?luie rotund, catifelat, cu arome de stejar, vanilie, ciocolat? ?i fructe de p?dure. Se recomand? degustarea acestui vin la 16-18 grade Cesius, al?turi de br?nzeturi maturate, friptur? sau preparate din carne ro?ie. Cite?te mai mult la: publicate de Profit.ro pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. * * *Motivat de pandemie, Andrei Ceau?escu anun?? ?n prima sa discu?ie cu presa: trece la apartamente premium dup? ce a dezvoltat peste 1.000 de locuin?e ieftine. Un proiect va fi ?n locul fabricii Vel Pitar, cump?rat? al?turi de Kaufland ?i Lidl Real Estate&Construc?ii Motivat de pandemie, Andrei Ceau?escu anun?? ?n prima sa discu?ie cu presa: trece la apartamente premium dup? ce a dezvoltat peste 1.000 de locuin?e ieftine. Un proiect va fi ?n locul fabricii Vel Pitar, cump?rat? al?turi de Kaufland ?i Lidl Noua configura?ie a fostei fabrici de p?ine Vel Pitar din Berceni Alexandru Urzic? Alexandru Urzic? scris ieri, 06:08 Omul de afaceri Andrei Ceau?escu, dezvoltatorul a peste 1.000 de apartamente sub brandul Sun Park ?n Sectoarele 3 ?i 4 ale Capitalei, a decis s? ias? din zona de confort ?i s? treac? la construc?ia de apartamente premium ?i chiar vile, dup? ce a constatat c? pandemia a afectat semnificativ segmentul de jos al pie?ei reziden?iale. ?n acest sens, el a devenit, recent, proprietarul unei buc??i din fosta fabric? de p?ine Vel Pitar din Berceni, unde va construi circa 350 de apartamente. ?Cred c?, ?n perioada urm?toare, se va dezvolta mult sectorul de case ?i proiectele adiacente zonelor comerciale puternice, cu proximitate fa?? de metrou. Cred, de asemenea, c? ?omajul cauzat de pandemie va afecta bugetele din zona segmentului de locuin?e ieftine. Din acest motiv am decis s? intru pe aceast nou segment de pia??“, a declarat, pentru Profit.ro, Andrei Ceau?escu, ?n prima sa discu?ie cu presa. Investitorul a pl?tit circa 3,5 milioane de euro grupului New Century Holdings (NCH), coordonat la nivel local de Siminel Andrei, pentru un teren de 7.200 de metri p?tra?i, parte din fosta fabric? de p?ine Vel Pitar, care s-a mutat ?n Chitila, a?a cum a scris Profit.ro. Vel Pitar ?i Romarta, ambele companii ale grupului NCH, de?ineau ?n cartierul Berceni un teren ?n suprafa?? de circa 37.000 de metri p?tra?i pe care func?iona fabrica de p?ine ?i sediul administrativ al Vel Pitar. Compania a v?ndut circa 30.000 de metri p?tra?i din teren, la un pre? estimat de Profit.ro la circa 10 milioane de euro, c?tre Kaufland ?i Lidl, care au demarat deja procesul de avizare necesar construc?iei unor magazine. Ceau?escu spune c? vrea s? ?nceap? ?n prima parte a acestui an construc?ia unui bloc cu 11 etaje ?i aproximativ 350 de apartamente a c?ror pre?uri de v?nzare vor fi de 1.400 – 1.500 de euro/metru p?trat. La parterul ?i mezaninul cl?dirii vor fi amenajate spa?ii comerciale pe o suprafa?? de 4.000 de metri p?tra?i, o parte fiind deja rezervat? unei policlinici. Extras PUZ Vel Pitar Extras PUZ Vel Pitar Proiectul este amplasat la aproximativ 1 kilometru distan?? de mallul Sun Plaza. L?ng? acest complex imobiliar, compania Shandong Dejian Group, ?nfiin?at? de statul chinez, preg?te?te dezvoltarea unui ansamblu reziden?ial cu 460 de apartamente. Interesant este c? Lidl Berceni este la 300 de metri distan?? de viitorul magazin al retailerului german. Extindere ?n nord De cur?nd, Andrei Ceau?escu a pl?tit c?tre Vista Bank peste 2 milioane de euro pentru un teren de 8 hectare ?n Balote?ti, localizat pe malul lacului, l?ng? complexul turistic Laguna Verde. Dup? ob?inerea Planului Urbanistic Zonal ?i a avizelor necesare, omul de afaceri vrea s? construiasc? aici un ansamblu cu 350 de vile. De asemenea, el se afl? ?n proces de acumulare de terenuri ?n planul doi al ?oselei Fabrica de Glucoz?, care prelunge?te autostrada A3 p?n? ?n zona de afaceri Pipera din Bucure?ti, unde vrea s? dezvolte c?teva sute de apartamente premium. Proiectul va fi situat ?n spatele Belvedere Residences, dezvoltat de Gabriel Popoviciu, ?i de un viitor Kaufland. Andrei Ceau?escu mai dezvolt?, al?turi de un partener, ?i ansamblul Olimp Sea View din sta?iunea Olimp, ?n cadrul c?ruia va finaliza la sf?r?itul acestui an 160 de apartamente, iar ulterior va continua cu o nou? etap? care va include alte c?teva sute de unit??i, potrivit acestuia. Nu a renun?at nici la zona care l-a consacrat, cartierul Titan. Aici mai de?ine un teren de circa 6.000 de metri p?tra?i m?rginit de Lidl Br???rii, ansamblul reziden?ial R?s?rit de Soare ?i complexul comercial Auchan Titan. Aici vrea s? ?nceap?, tot anul acesta, un nou proiect reziden?ial. Printre cele mai noi ansambluri reziden?iale finalizate de Ceau?escu este Berceni Sun Park, cu 320 de apartamente, care face parte din aceea?i categorie cu celelalte proiecte ale saleTitan Sun Park 1, 3, 4 ?i 7, din spatele fostei platforme Policolor, care cuprind un total de 19 blocuri cu 931 de apartamente. Familia lui Andrei Ceau?escu a fost ?i proprietarul celebrului restaurant cu specific italian Gallo Nero de pe Calea Doroban?i, ?nchis ?n 2019. Num?rul tranzac?iilor imobiliare a continuat s? creasc? ?i ?n ianuarie, cu un procent de 38% comparativ cu aceea?i lun? a anului trecut, p?n? la peste 48.000 de contracte, fiind a ?asea lun? consecutiv? de cre?teri din august ?ncoace, potrivit datelor Agen?iei Na?ionale de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar?. Explozia de tranzac?ii din ultimele luni a culminat ?n octombrie cu cel mai mare volum lunar de contracte ?ncheiate ?n ultimii 3 ani. Volumul de tranzac?ii din 2020 a fost cu circa 12% peste cel din 2019, dup? ce ?n trimestrul al treilea din an s-a recuperat mult din decalajul ap?rut ?n primele cinci luni. Astfel, volumul anual a reintrat pe cre?tre, dup? ce ?n 2019 s-au ?nregistrat cu 4,1% mai pu?ine tranzac?ii dec?t ?n 2018, iar ?n 2018 cu 10,2% mai pu?ine dec?t ?n 2017. * * *Danemarca a dat und? verde construirii unei insule artificiale care s? g?zduiasc? turbine eoliene Bloomberg Danemarca a dat und? verde construirii unei insule artificiale care s? g?zduiasc? turbine eoliene Profit.ro Profit.ro scris joi, 20:39 Guvernul danez ?i-a asigurat un larg sprijin politic pentru cel mai mare proiect de construc?ie demarat vreodat? ?n Danemarca, o insul? artificial? care va g?zdui parcuri de turbine eoliene ?i care, ?n prima faz?, va produce suficient? electricitate pentru a aproviziona trei milioane de gospod?rii, transmite Bloomberg. Proiectul cu o valoare de 210 miliarde de coroane (34 miliarde de dolari) prevede construirea unei insule artificiale cu o suprafa?? de 120.000 de metri p?tra?i la o distan?? de aproximativ 80 de kilometri de coasta de vest a Danemarcei ?i va conecta mai multe ??ri europene, a informat Ministerul Energiei ?ntr-un comunicat. Proiectul este prognozat s? fie terminat p?n? ?n 2033 ?i ini?ial va putea furniza 3 Gigawa?i de electricitate, suficient pentru a aproviziona trei milioane de gospod?rii. Planurile vizeaz? ?ns? cre?terea capacit??ii de produc?ie p?n? la 10 Gigava?i, scrie Agerpres. "Ast?zi am f?cut un pas important de la viziune la realitate", a declarat ministrul danez al Energiei, Dan Jorgensen. Potrivit acestuia, decizia adoptat? joi creeaz? cadrul legal pentru un proiect care este crucial ?n tranzi?ia ecologic? "nu doar pentru Danemarca dar ?i pentru Europa ?i restul lumii", a spus Jorgensen. Danemarca este ?ara unde ??i are sediul produc?torul de turbine eoliene Vestas ?i totodat? este cel mai mare dezvoltator de parcuri eoliene offshore, Orsted A/S. Parlamentul de la Copenhaga a aprobat o lege care vizeaz? reducerea cu 70% a emisiilor de gaze cu efect de ser? p?n? ?n 2030 urm?nd ca ?n 2050 s? ajung? la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon. ?n 2018, aproximativ 41% din necesarul de electricitate al Danemarcei a fost acoperit de energia produs? de turbinele eoliene, cel mai ridicat procent din Europa. ?n prezent, Danemarca are o capacitate de produc?ie a energiei eoliene offshore de 1,7 Gigava?i. C?nd insula artificial? din vestul Danemarcei precum ?i o alt? insul? mai mic? din Marea Baltic? vor fi construite, capacitatea offshore a Danemarcei ar urma s? fie de ?apte ori mai mare. * * *Pixxaro? Super, inova?ia cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale ?i perene comb?tute din cultura de cereale p?ioase Vineri, 05 Februarie 2021 ?Lumea Satului Compania Corteva este liderul deta?at pe segmentul de erbicide la cereale p?ioase, av?nd un portofoliu complet ce acoper? at?t segmentul de toamn? prin erbicidul Bizon?, c?t ?i pe cel de prim?var? prin erbicidele: Pixxaro? Super, Pallas?, Floramix?, Mustang?, Cerlit? Super.Dac? buruienile graminee afecteaz? doar o parte din suprafa?a agricol? a ??rii, buruienile dicotile anuale ?i perene afecteaz? culturile de cereale p?ioase de pe ?ntreg teritoriul Rom?niei.Cea mai utilizat? practic? ?n Rom?nia este erbicidarea de prim?var? ?mpotriva buruienilor dicotiledonate anuale ?i perene, erbicidare care rezolv? inclusiv p?l?mida ?i volbura, buruieni care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamn?.Pachetul Pixxaro? Super con?ine 1L Pixxaro? (12 g/L halauxifen metil, 280 g/L fluroxipir, 12 g/L safener) ?i 120 grame Frontal? 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafa?? de 4 hectare ?n combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ?i perene.Substan?a activ? halauxifen metil, cunoscut? sub denumirea de brand Arylex? Active, este prima molecul? care apar?ine noii clase Arylpicolinates.Buruienile dicotiledonate anuale ?i perene comb?tute de pachetul Pixxaro? Super sunt unele dintre cele mai p?gubitoare: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), loboda (Chenopodium album), fum?ri?a (Fumaria officinalis), hri?ca urc?toare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoina (Stelaria media), macul (Papaver rhoeas), turi?a (Galium aparine), p?l?mida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).Din solu?iile existente ?n pia??, pachetul Pixxaro? Super are eficacitatea cea mai ridicat? pe turi?? (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare.Pachetul Pixxaro? Super este cea mai sigur? solu?ie pentru combaterea macului din cultura de cereale p?ioase (Papaver rhoeas), inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice.Pachetul Pixxaro? Super este cea mai de ?ncredere solu?ie ?n combaterea buruienilor perene: p?l?mida (Cirsium arvense) ?i volbura (Convolvulus arvensis).Arylex? Active este substan?a activ? cu un mod foarte rapid de ac?iune, ?ncep?nd de la temperaturi de 2-3 grade Celsius, av?nd o flexibilitate foarte mare ?n aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) p?n? la faza de burduf a culturilor de cereale (BBCH 45).Pe l?ng? avantajele men?ionate, pachetul Pixxaro? Super, aplicat ?n conformitate cu recomand?rile din etichet? ?i materialele de promovare, are o selectivitate foarte bun? pentru cereale ?i nu afecteaz? culturile ce urmeaz? ?n asolament, chiar ?n condi?ii de secet? extrem? ?i ?n situa?iile ?n care s-au efectuat lucr?ri minime ale solului.?n concluzie, Pixxaro? Super este inova?ia cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale ?i perene din cultura de cereale p?ioase, cu ac?iune foarte rapid?, foarte selectiv pentru cultura de cereale, f?r? a crea probleme pentru culturile urm?toare.Maria C?rj? – Marketing Manager Rom?nia si Rep. Moldova * * *Erbicidarea la porumb ?n contextul schimb?rilor climatice, Vineri, 05 Februarie 2021 , Lumea SatuluiDe la un an la altul asist?m la ?nmul?irea fenomenelor extreme, cum ar fi secet?, inunda?ii, amplitudini mari de temperatur? ?ntre zi ?i noapte. Cu siguran?? ?i ?n aceast? prim?var? vom avea situa?ii similare cu secet? timpurie sau cu precipita?ii abundente, ?n ambele situa?ii fiind recomandat? erbicidarea ?n postemergen??. Av?nd ?n vedere aceste schimb?ri climatice, ne punem ?ntrebarea: ce fel de erbicidare s? efectu?m? Aplic?m erbicide preemergente sau a?tept?m r?s?rirea culturii ?i a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegeta?ie??n contextul ultimilor ani, cu prim?veri secetoase, v? prezent?m avantajele aplic?rii postemergente fa?? de erbicidarea preemergent?.Erbicidarea ?n postemergen?? nu necesit? umiditate dup? aplicare, pe c?nd erbicidarea preemergent? depinde foarte mult de umiditate ?n prima parte a perioadei de dup? aplicare.De asemenea, erbicidarea ?n postemergen?? nu are nevoie de o preg?tire foarte bun? a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat ?n prim?verile secetoase, pe c?nd erbicidarea preemergent? trebuie s? se fac? pe un teren foarte bine preg?tit, care s? nu aib? bulg?ri sau resturi vegetale.Aplicarea erbicidelor ?n postemergen?? se preteaz? pentru toate tipurile de lucr?ri ale solului (sistem minim de lucr?ri, ar?tur? etc.), comparativ cu erbicidarea ?n preemergen?? care nu este potrivit? pentru sistemul f?r? lucr?ri sau lucr?ri minime.Un alt mare avantaj al erbicid?rii ?n postemergen?? este aplicarea personalizat?, ?la vedere“, ?n func?ie de problemele care apar pe fiecare parcel?, ?ncep?nd cu postemergen?a timpurie (Arigo?), postemergen?a normal? 4-6 frunze (Arigo?, Principal? Plus, Principal?) sau postemergen?a t?rzie 6-8 frunze (Arigo?, Principal?), comparativ cu aplicarea preemergent?, ?pe teren negru“, care nu poate garanta c? buruienile care urmeaz? s? r?sar? sunt din spectrul de combatere al produsului.Erbicide precum Arigo?, Principal? Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate ?i dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problem?: p?l?mida, volbura, costrei, samulastra de floarea-soarelui. Aplicarea ?n preemergen?? necesit? ?ntotdeauna corec?ii ?n condi?ii normale, pentru urm?toarele buruieni: p?l?mida, volbura, costrei din rizomi. ?n condi?iile unor prim?veri secetoase, aplicarea ?n preemergen?? va avea nevoie de corec?ii ?i pentru buruieni precum: cornu?i, mohor, iarba b?rboas?.Aplicarea ?n postemergen?? cu erbicidele Corteva (Arigo?, Principal?, Principal? Plus) reprezint? solu?ia complet? pentru combaterea buruienilor graminee problem? (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2 substan?e active: nicosulfuron ?i rimsulfuron.Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva ?n postemergen?? nu avem probleme pentru culturile care urmeaz? dup? cultura de porumb tratat?.Erbicidele cu aplicare ?n postemergen?? se preteaz? foarte bine ?n contextul agriculturii digitale, prin aplicarea localizat? ?i particularizat? a produselor doar acolo unde buruienile sunt pania Corteva de?ine un portofoliu complet ?n combaterea buruienilor ?n postemergen??, c?nd plantele de porumb ?i buruienile sunt r?s?rite:erbicide care controleaz? buruienile moncotiledonate anuale ?i perene ?i dicotiledonate anuale: Principal? (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);erbicide complete care controleaz? buruienile moncotiledonate anuale ?i perene ?i dicotiledonate anuale ?i perene: Arigo? (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal? Plus (9.2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron);erbicide care controleaz? buruienile dicotiledonate anuale ?i perene: Mustang? (6.25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE)De asemenea, erbicidele companiei Corteva, cu aplicare ?n postemergen??, se preteaz? foarte bine ?i ?n contextul noilor restric?ii din punctul de vedere al regulatorilor, de exemplu ?n situa?ia poten?ialei reduceri a cantit??ii de nicosulfuron/ha, a?a cum s-a ?nt?mplat ?n cazul unor ??ri din Europa de Vest.Maria C?rj? - Marketing Manager Rom?nia & Moldova * * *Noul album al lui Zoli Toth – Better Together – are mai mult? leg?tur? cu vinul dec?t te-ai fi g?ndit, februarie 5, 2021Cezar Ioan Pe Zoli Toth “?l ?tiam” demult, dar l-am cunoscut – cum altfel, av?nd ?n vedere ocupa?ia mea – ?ntr-o vizit? la crame, ?n decembrie 2019, ?n Republica Moldova. Ne-am apropiat la un pahar de bere dup? degustare, timp ?n care am avut ocazia s? ne d?m seama c?, de?i apreciem vinurile bune, pre?uim ?i alte valori. A urmat un concert de-al lui la Casa Qreator (Oromolu) ?i alte c?teva ?nt?lniri ?n Bucure?ti, dup? care a venit pandemia. Ne-am rev?zut online, pe Zoom, ?i apoi la c?teva gr?tare ?i pahare (de-aici ?i gluma cu poza din deschiderea articolului, hehe!). Eu l-am plimbat prin c?teva crame, el m-a plimbat prin lumea ideilor lui despre muzic? (better together, nu?!?; iar Zoli chiar are o carier? recunoscut? ?n spate) ?i ne-am jucat cu c?teva idei de vinuri adresate nu celor care sunt neap?rat pasiona?i de aceast? licoare, c?t mai degrab? celor ?nzestra?i cu sensibilitate c?tre lucrurile bune, ?n general. ?tiam c? lucreaz?, ?n tot timpul ?sta, la un album solo – Better Together – ?i chiar am avut privilegiul s? ascult c?teva fr?nturi din versiunile de lucru. Acum, albumul e public ?i am ocazia ?i eu s? aflu mai multe detalii, pe care s? vi le prezint. La unul sau mai multe pahare cu vin bun!Zoli Toth: muzica unui artist conceptual se ascult?, nu se consum?– Zoli, ce st? la baza acestui album, acestei serii de melodii? Ce ai pus ?n el din tine ?i din ce te-ai inspirat? Sper c? a avut ?i vinul un rol aici!Am ?nceput proiectul solo ?n 2018, din dorin?a de a m? juca pe un teren necunoscut, cel al sintetizatoarelor analogice. Am fost de mic fascinat de J M Jarre ?i de muzica lui. Dup? c?teva luni bune de joac? ?i de ascultat mai mul?i arti?ti din zona asta, mi-am dat seama c? o combina?ie de instrumente de percu?ie acustice, vibrafon, marimba, tobe cu piele, butoaie de plastic sau metal ?i sintetizatoare de diferite tipuri, analogice sau digitale, pot crea un sunet care s? fac? diferen?a.– E?ti “artist conceptual”, po?i s? explici un pic ce ?nseamn? asta?Arti?tii conceptuali, ?n viziunea mea, sunt cei care ?ncearc? s? ias? din tipare, care lucreaz? mereu la formule noi de exprimare. A? putea zice c? sunt arti?tii din zona “de cercetare” a muzicii. Nu vor s? copieze mai nimic ?i sunt obliga?i de fiecare dat? s? aduc? ceva nou ?n fa?a publicului. Acesta este ?i motivul pentru care muzica lor trebuie s? o ascul?i, nu s? o consumi.A zecea melodie de pe albumul Better Together con?ine sunete ?nregistrate ?ntr-o cistern? de cram?– Ai ?nregistrat ni?te “zgomote” produse chiar de tine ?ntr-o cistern? de vin de 110.000 litri, ?n cursul unei vizite comune ?n Dealu Mare. Ce e cu ele? Le-ai folosit la ceva, cum?Da, bine?n?eles. Datorit? acestei vizite a ap?rut a zecea pies? de pe album, Banu. Prima dat? c?nd m-ai dus ?n Dealu Mare, am r?mas fascinat de ce oportunit??i sunt ?ntr-o cistern? de vin. La trei luni dup?, ne-am ?ntors ?i am f?cut o sesiune de ?nregistr?ri. Vei mai auzi piese ?n viitor cu sunete samplate de acolo ?i sper s? m? ?ntorc ?n Dealu Mare ?i la alte crame, am mai ochit eu c?te ceva pe acoloUn performance ?n podgorie ar trebui s? combine muzica ?i spectacolul vizual – Dac? tot te-ai apropiat de crame, eu v?d un concert de-al t?u ?ntr-o vie frumoas?, c?nd va fi vreme bun?! Ce crezi, s-ar potrivi? ?i cum?Cred c? ar fi foarte interesant un performance acolo, mai ales dac? proprietarii m? vor l?sa s? m? joc ?i ?n cramele lor. A?a, la prima vedere, a? combina muzica cu zona de visual – apropo, ?tii cum arat? cubul meu pentru scen?? Vii frumoase a v?zut toat? lumea, dar vii superbe povestite ?n era viitorului au v?zut mai pu?ini – Spune-mi cu ce vinuri ai asocia m?car dou? dintre melodiile de pe albumul Better Together! Po?i s?-mi spui ?i mai multe, dar chiar s? se potriveasc? – a? vrea s? oferim, astfel, c?teva sugestii satisf?c?toare cititorilor no?tri.Pentru un vin ro?u sec a? propune Exodus, Story from Banat sau Pulse V3 (piese mai lente, fiecare cu o poveste frumoas? ?n spate. Lent nu ?nseamn? trist!), pentru un rose Gliding Vibes, la zona de vin alb a? merge pe Meri?ani (piesa asta are o poveste foarte fain?. Am un prieten foarte bun care face un festival la el ?n gr?dina ?n satul Meri?ani – Arge?. Atunci c?nd am decis s? fac acest proiect, l-am chemat la mine ?n studio ?i i-am c?ntat o prim? schem? a acestei piese, ?n ideea c? poate m? cheam? s? c?nt la el. I-a pl?cut mult, anul acesta c?nt ?n Festivalul “Momente de ograd?”); iar pentru zona de spumante, Before and After, Baba ?i Banu, piese pe care po?i s? ?i dansezi.A asculta muzica e ca degustarea: necesit? aten?ie! Altfel… bei vin cu cola– Care e diferen?a ?ntre a asculta muzica sau a consuma muzica?E ca ?i c?nd degu?ti un vin bun, ?l aerezi, te ui?i la culoare, miro?i, gu?ti, a?tep?i pu?in ?i apoi ?l savurezi – versus c?nd bei un vin cu cola. Atunci c?nd ai muzica ?n fundal, nu e?ti atent la ea, la detaliile ei, la o eventual? poveste, la nimic. Doar o consumi. Muzica e mult mai interesant? atunci c?nd e ascultat? cu aten?ie. Auzi detalii care se transform? ?ntr-o experien??. S? nu uit?m de puterea ei de vindecare. Vezi ce multe lucruri au ?n comun muzica ?i vinul?Zoli Toth este ?i o voce a ecologiei ?i bunului sim? la Radio Na?ional FM– Dincolo de muzic?, ai de un deceniu o emisiune radio – Ecofrecven?a. Care-i leg?tura dintre ecologie ?i melodie, dac? pot s? ?ntreb a?a?Fain? ?ntrebare. Nu m-am g?ndit niciodat? la asta, dar cred c? g?sesc un r?spuns… Dac? stau s? m? g?ndesc, una din marile provocari ale compozitorilor de acum 300 de ani (vezi Vivaldi, cu anotimpurile) a fost s? reproduc? prin muzic? sunetele naturii. ?ntr-un fel sau altul, ?i ast?zi se face la fel, doar c? ma?inile au luat locul copacilor ?i sc?r??ieturile tramvaielor au ?nlocuit ciripitul p?s?rilor. Dar Ecofrecven?a este probabil rezultatul educa?iei primite de acas?. Chiar dac? suntem prieteni, nu ?tiu dac? am apucat s?-?i spun c? str?bunicul meu a fost peisagistul ora?ului Timi?oara. Dragostea pentru natur? o avem ?n familie demult, ?i cred c? s-a tot transmis din genera?ie ?n genera?ie. Tat?l meu, un foarte priceput gr?dinar, mi-a atras mereu aten?ia asupra magiei pe care o face un p?m?nt s?n?tos ?i m-a ?nv??at mereu cum s? reac?ionez ?mpotriva risipei. Asta ?ncerc eu s? fac cu Ecofrecven?a, s? atrag aten?ia asupra risipei, s? ajut ONG-urile s?-?i promoveze proiectele educa?ionale sau culturale, s? invit oameni de calitate, care prin ideile lor s? poat? comunica eficient despre mediu, educa?ie ?i bun sim?.Etichete ?i concepte de vin adresate tinerilor– Dac? tot dezv?luim cititorilor c? ne-am jucat ?mpreun? ?i cu c?teva idei legate de vin, po?i s? spui pe scurt despre ce e vorba? C? eu sunt “jurat” s? nu vorbesc de capul meu.Dac? voi spune tot, vei fi “?njurat”. ?tiu c? esti un editorialist foarte citit, dar ?i foarte copiat, a?a c? am s? m? limitez pu?in. Concret, am dezvoltat o pereche de etichete care se adreseaz? tinerilor. La acest proiect am lucrat cu un artist tatuator, foarte bun ?i fidel colaborator al meu. Cred mult ?n segmentul t?n?r, care, dac? ar fi pu?in mai atent b?gat ?n seam?, ar l?sa alte tipuri de b?uturi ?n favoarea vinului. Mai avem ?n proiect c?teva concepte de festivaluri care s? ajute industria vinului s? creasc? ?i mai mult, pentru c? asta merit?. Pandemia trece, a?a c? ?n cur?nd vom vorbi despre aceste lucruri. M? bucur c? podgorii mari din Rom?nia m? contacteaz? pentru a le crea un alt tip de comunicare cu publicul.?Un viitor proiect: Degust?torii de muzic?– Promi?i c? mai facem o discu?ie ?mpreun? despre muzic? ?i vin? M-ai tot sedus cu o idee – o degustare de muzic? ?i vin – ?i mi-ar pl?cea la nebunie s? spui mai multe ?i s? o ?i facem.Promit! ?i spun ?i numele: “Degust?torii de muzic?”. Tu aduci vinul, eu pun muzica .Albumul Better Together al lui Zoli Toth va fi disponibil ?n edi?ie limitat? pe vinil ?i poate fi ascultat aici: Music: * * *Bitterul suedez, indicat ?n peste 100 de afec?iuni 6 februarie 2021Bitterul suedez, este recomandat ?i indicat ?n peste 100 de afec?iuni, dac? este administrat corect.Administrarea zilnic?, pe o perioad? de o lun?, a c?te trei linguri?e din acest? licoare natural? poate reduce la minimum toate episoadele de migren? ?i scade considerabil intensitatea durerii.?Mul?umit? specifica?ilor f?r? cusur, antivirale, antiinflamatoare ?i antibacterierne, bitterul suedez este unul din cele mai minunate remedii, prescris foarte frecvent pentru atenuarea simptomelor infec?iilor urinare. Efectul antiinflamator ?i este conferit de ienup?r, o plant? care ac?ioneaz? similar unui dezinfectant.Se recomand? patru c?ni de amestec pe zi, p?n? la dispari?ia complet? a simptomelor. Pentru a gr?bi vindecarea, pune c?teva pic?turi de bitter suedez pe o compres? ?i a?eaz-o ?n zona vezicii urinare ?i rinichilor”, recomand? medicul de familie cu competen?e ?n apifitoterapie Ruxandra Constantina din Bucure?ti.Remediu garantat antiacneeDac? suferi de acnee, ?n paralel cu tratamentul clasic, po?i apela la propriet??ile terapeutice ale bitterului suedez. Studiile au ar?tat c? el gr?be?te vindecarea ?i, ?n plus, previne apari?ia cicatricelor.?n caz de acnee, bitterul suedez poate fi consumat sub mai multe forme. Poate fi b?ut pe stomacul gol, o linguri?? de bitter diluat ?ntr-un pahar de ap?, ?nainte de fiecare mas? (p?n? la maxim de trei ori pe zi), sau poate fi folosit prin aplicarea direct? pe leziuni. ?n fiecare diminea?? ?i sear?, ?terge pielea afectat? de acnee cu un tampon ?nmuiat ?n bitter. Primele rezultate vor fi vizibile dup? o lun?. Dac? suferi de o form? grav? de acnee, cere ?n prealabil sfatul medicului.De asemenea, zecile de plante din re?et?, fac bitterul suedez s? fie plasat pe lista remediilor de top pentru stimularea imunit??ii. Diminea?a, la pr?nz ?i seara, bea c?te o can? de ap? ?n care ai ad?ugat o linguri?? de bitter suedez.Cura este recomandat? pe o perioad? de p?n? la dou? luni, dar poate fi prelungit? dup? nevoie. De altfel, un studiu realizat ?n Spania, la Universitatea din Madrid a ar?tat c? persoanele care consum? zilnic bitter suedez ?n scop profilactic au un sistem imunitar mai puternic.Zona Zoster, afec?iunea cutanat?, poate fi deasemnea vindecat? cu ajutorul bitterului suedez.Se recomand? a fi folosit ?n fiecare zi, ?n special seara ?nainte de culcare, prin tamponarea leziunilor cu aceast? tinctur?. Este foarte important ca Zona Zoster s? fie tratat? ?n cel mai scurt timp de la debut. Potrivit cercet?torilor de la Universitatea din Taipai, ?n primul an de la declan?area bolii, riscul de infarct cre?te cu 30%, deoarece virusul se multiplic? ?i atac? pere?ii vaselor de s?nge.Bitterul suedez se remarc? ca fiind eficient ?i ?n combaterea balon?rii, constipa?iei ?i are efect descongestionant. Deoarece ac?ioneaz? ca drenor hepatic, ajut? la regenerarea ficatului. Totodat?, s-a observat c? gr?be?te vindecarea arsurilor ?i previne apari?ia v?n?t?ilor. De ajutor este ?i ?n bolile de inim?, deoarece men?ine vasele de s?nge flexibile. De asemenea, bitterul este un remediu excelent ?n caz de febr?. Se administreaz? din dou? ?n dou? ore cu un pahar de ap?.“Pentru a sc?pa de infec?iile urinare, ia o linguri?? de bitter suedez cu 250 ml de ap?.”Ruxandra Constantina – medic de familieCon?ine peste 32 de planteBitterul suedez este fabricat din mai multe plante medicinale amare (printre ele se num?r? r??ina de brad, ienup?rul etc.) ?i a fost creat ini?ial ca un soi de elixir al tinere?ii.Pe m?sur? ce anii au trecut, bitterul suedez a ?nceput s? fie tot mai pu?in folosit. ?n urm? cu dou? decenii ?ns?, apari?ia unei c?r?i despre plantele medicinale scris? de Maria Treben, un fitoterapeut celebru din Germania, a redat bitterului suedez locul de cinste ?n r?ndul remediilor t?m?duitoare. Formula bitterului suedez a fost ?mbun?t??it?, ?ns?, ca o constant?, ?n compozi?ia lui se g?sesc extracte din peste 32 de plante.60 de zile dureaz? cura cu bitter suedez pentru ?nt?rirea sistemului imunitar. * * *Hr?nirea g?inilor pe timpul iernii. Sftaturi utile pentru pui s?n?to?i 5 februarie 2021 Hr?nirea g?inilor ?i a puilor pe timp de iarn? este un subiect care st?rneste nenumarate intrigi ?n r?ndul celor cu experien?? ?n domeniu.?Pe timpul iernii, puii de cas? nu au la dispozi?ie g?ndaci pe care s?-i m?n?nce, dar le place s?? zg?rie sub o z?pad? u?oar? ?i s? ridice semin?e sau s? ciuguleasc? de?eurile din gr?dina de toamn?. ?n zilele foarte reci ?i cu z?pad?, este o idee bun? s? le ?nchide?i ?n cote?.David Frame, specialist ?n extinderea p?s?rilor la Universitatea de Stat din Utah,? spune c? puii dintr-o ferm? liber? g?sesc o mul?ime de m?ncare ?n alte perioade ale anului, dar trebuie s?-i aju?i cu dieta lor pe timpul iernii.“Oferi?i-le c?teva resturi de mas? din salate, sau pe m?sur? ce le t?ia?i. Salva?i acele coji de morcov sau capetele salatei ori ale spanacului dar ?i alte lucruri de genul acesta. Arunca?i ?n curtea lor, l?sa?i-le s? se ciocneasc? ?n jurul resturilor. O alt? idee care func?ioneaz? destul de bine este s? t?ia?i un dovleac ?i s? le l?sa?i s? ciuguleasc? ?n voie “, spune Frame. ?Aceste plante de tip squash sunt foarte bogate ?n vitamina A, plus c? le ofer? ceva de f?cut”.Frame spune c? hr?nirea g?inilor iarna se poate face ?i cu f?n de lucern? cu frunze verzi, care este foarte bogat ?n vitamine. Dac? pune?i o cantitate mic? de f?n ?ntr-o plas? ?i o ag??a?i la nivelul solului, p?s?rile fac exerci?ii ?i stimulare de la ciocnirea cu plasa. De asemenea, el recomand? oferirea porumbului cr?pat ca zg?rietur?. Porumbul are un con?inut ridicat de carbohidra?i ?i ajut? la men?inerea ?nc?lzirii corpului lor.Fii atent la puii t?i pentru a te asigura c? nu devin subnutri?i hr?nirea g?inilor?De obicei, puii vor deveni mai slabi pe timpul iernii sau vor ?ncepe s? dea semne de posibil? ?chiop?tare dac? au rahitism sau dac? nu primesc suficient calciu ori vitamina D”, spune el. ?Aceasta este o preocupare real? ?i de aceea, probabil, cel mai important lucru ?n timpul oric?rei situa?ii meteorologice stresate,? este s? v? asigura?i c? p?s?rile au la dispozi?ie o cantitate adecvat? de hran? echilibrat? pentru pui, cu calciu ?i fosfor ?i alte lucruri de care ele au nevoie. “H?nirea g?inilor, mai ales pe timp de iarn?, este una uscat?, prin urmare aportul de apa este obligatoriu pentru a le mentine sanatoase. Teoretic, vasul cu apa nu ar trebui sa stea in interiorul adapostului, pentru ca nu face decat sa creasca nivelul de umiditate din acesta, lucru nedorit. Practic, este la fel de important ca apa sa nu inghete, prin urmare va trebui sa gasesti o solutie ca sa rezolvi aceasta dilema.?Iti poate fi de ajutor sa stii ca in comert exista adapatori speciale, care nu lasa apa sa inghete. Probabil ca e mai usor sa investesti ina sa ceva decat sa servesti apa calduta din doua in doua ore.? * * *Mierea – Superalimentul care combate bacteriile 5 februarie 2021 Mierea este unul dintre cele mai apreciate alimente naturale pe care oamenii le consum? din cele mai vechi timpuri. Dar mai mult dec?t o surs? de hran?, mierea se dubleaz? ?i ca medicament natural pentru tratarea unei serii de afec?iuni de s?n?tate, de la infec?ii bacteriene la cancer.Acest dulce aliment este compus ?n principal din fructoz? ?i glucoz?. Dar s-a raportat c? mai con?ine sute de alte substan?e benefice. Acestea includ aminoacizi, minerale, enzime, acid ascorbic, acizi fenolici (acizi ellagici, cafeici ?i p-cumarici) ?i flavonoizi (apigenin?, kaempferol ?i quercetin?).?mpreun?, aceste componente contribuie la efectele terapeutice ?i la aplica?iile medicinale ale mierii, care au fost studiate pe larg de cercet?tori. Iat? c?teva dintre lucrurile uimitoare pe care le poate face mierea, conform ?tiin?ei:Mierea hr?ne?te bacteriile benefice din intestin?nlocuirea mierii cu zah?r beneficiaz? de s?n?tatea intestinului. Acest lucru se datoreaz? faptului c? mierea hr?ne?te bilioanele de bacterii care locuiesc ?n intestin, datorit? componentelor sale prebiotice.Pe termen lung, consumul regulat de miere contribuie la promovarea echilibrului s?n?tos al bacteriilor bune ?i rele din intestin – un echilibru necesar pentru o s?n?tate general? bun?.De fapt, studii recente au descoperit c? mierea poate cre?te popula?iile de Bifidobacterii din intestin. Aceste bacterii ajut? la digerarea fibrelor alimentare ?i la protejarea ?mpotriva infec?iilor gastro-intestinale. (?n leg?tur?: bacteriile intestinale s?n?toase ?i antiinflamatorii sunt de fapt cheia pentru evitarea ?nceperii cancerului.)Mierea combate bacteriile care cauzeaz? boli ?i infec?iiVindec?torii naturali folosesc adesea acest aliment dulce pentru tratarea infec?iilor bacteriene. De fapt, egiptenii antici foloseau mierea ca unguent local pentru tratarea infec?iilor pielii.De atunci, oamenii de ?tiin?? au descoperit c? mierea are efecte protectoare ?mpotriva a aproximativ 60 de specii diferite de bacterii d?un?toare. Acestea includ Staphylococcus aureus, Streptococcus faecalis, Shigella dysenteriae ?i Escherichia coli.Cercet?torii atribuie propriet??ilor antibacteriene puternice ale mierii compu?ilor fenolici ?i con?inutului ridicat de zah?r. Se consider? c? nectarul, polenul ?i propolisul – un amestec r??inos pe care ?l produc ?i albinele – contribuie la propriet??ile antibacteriene ale mierii.Mierea de culoare ?nchis? este cea mai bun? miere pentru tratarea infec?iilor datorit? activit??ii lor antibacteriene ridicate. C?teva exemple de miere de culoare ?nchis? includ miere de castane, miere de manuka ?i miere de eric?.Mierea ajut? la prevenirea ?i tratarea problemelor oralePe l?ng? prevenirea infec?iilor gastrice ?i cutanate, mierea poate combate, de asemenea, agen?ii patogeni orali care cauzeaz? infec?ii, care formeaz? placa dentar?, un biofilm moale care se construie?te pe suprafa?a din?ilor din cauza igienei bucale deficitare.Studiile arat? c? licoarea dulce este deosebit de eficient? ?mpotriva biofilmelor formate din S. aureus ?i Pseudomonas aeruginosa. ?ntre timp, mierea de manuka pare a fi cea mai eficient? miere pentru uciderea bacteriilor orale cauzatoare de pl?ci.Mierea are efecte antivirale puternice ?mpotriva herpesuluiPe l?ng? efectele sale antibacteriene, dulcele aliment a demonstrat ?i efecte antivirale promi??toare. De fapt, un studiu din 2004 a constatat c? aplicarea topic? a mierii este un tratament sigur ?i eficient pentru leziunile cauzate de virusul herpes.De asemenea, s-a constatat c? aplicarea topic? regulat? a mierii ?mpiedic? recurgerea at?t a herpesului labial, c?t ?i a celui genital, dec?t crema aciclovir, un medicament eliberat pe baz? de re?et? folosit pentru tratarea aftelor.Confer? efecte gastroprotectoareMai mult dec?t s? stimuleze digestia ?i s? hr?neasc? bacteriile intestinale benefice, mierea ajut? la protejarea tractului gastro-intestinal de ulcere. Ulcerele pot ap?rea dac? sucurile digestive afecteaz? mucoasa stomacului sau a intestinului sub?ire.Dar, ?n unele cazuri, bacteria numit? Helicobacter pylori poate provoca, de asemenea, ulcere gastroduodenale. Experimentele in vitro au demonstrat c? mierea are activitate antimicrobian? ?mpotriva H. pylori.Studii multiple ofer? dovezi ample ale efectelor terapeutice ale acestui aliment dulce. Pentru a experimenta numeroasele sale beneficii pentru s?n?tate, face?i din mierea o parte obi?nuit? a dietei. * * *De ce merita sa cresti un copil la sat. Recomandari pentru a-i dezvolta competente de mic antreprenor , februarie 6, 2021 De la inceputul pandemiei pana acum, in Romania a crescut cererea pentru imobiliare in mediul rural, mai ales in randul tinerilor. Cum multi dintre acestia au posibilitatea telemuncii indiferent de context, s-au orientat catre case din localitatile aflate in imediata proximitate a marilor orase.Mai ales pentru cei care au copii, acest ultim factor cantareste mult, pentru ca micutii au astfel acces la o educatie mai buna, pe care se presupune ca o ofera, in conditii normale, o scoala din mediul urban. Insa, de ce ti-ai creste copilul la sat? Una dintre cele mai importante lectii invatate in ultimul an este aceea ca izolarea intre pereti de beton este dificila si chiar insuportabila in timp chiar si pentru adulti, daramite pentru copiii care au o nevoie permanenta de joaca, miscare, explorare.Cu privire la motivele ce pot fi invocate pentru a te retrage la tara si de dragul copilului, vom dezvolta cateva directii in acest articol.Invatarea ?la firul ierbii” a celor mai importante valoriUn copil crescut la tara va stabili o legatura unica si profunda cu natura si cu animalele. Prietenii necuvantatori il ajuta sa descopere dragostea, curajul, empatia si il responsabilizeaza. In plus, un pui de om va invata ce inseamna libertatea, va constientiza ca un caine si o pisica au nevoie de libertate de miscare, de un mediu natural in care se pot manifesta in voie. Astfel, cel mic va respecta autonomia si demnitatea altor fiinte. Daca il faci sa constientizeze ca traieste intr-un mediu in care exista foarte multe resurse, ii poti dezvolta de mic si spiritul antreprenorial.Poti chiar tu sa-ti dezvolti un business de familie, eventual cu fonduri europene, si sa il implici pe copil in mai multe procese, ca martor direct. De exemplu, ai putea sa te focusezi pe gaini ouatoare de vanzare, o afacere care nu presupune o investitie foarte mare, caci nu pasarile sunt scumpe, nici ingrijirea lor, ci stabilimentul necesar inaripatelor. Copilul tau ar putea vedea, in primul rand, ce inseamna sa construiesti ceva de la zero si ar putea invata de mic cateva principii de functionare economica. Poti sa il responsabilizezi, dandu-i cateva sarcini adaptate varstei lui, de exemplu, sa schimbe talasul catorva pasari, gest pentru care sa fie rasplatit. Astfel va invata ca banii nu sunt un dat si ca sunt piesa de schimb pentru un efort, laolalta cu aprecierea.Lipsa de conditionari pentru a se bucura de copilarieCopilul tau crescut la casa va putea sa faca galagie, sa lege prietenii stranse cu cei de varsta lui, sa tropaie in timp ce se joaca de-a soldatii sau cand intra in rolul de ?indian”. Niciunul dintre vecini nu va fi deranjat de acest comportament, iar bucuria de a-si trai copilaria departe de limitari nu poate fi egalata de nimic. La sat, legaturile intre copii se leaga mult mai repede, pentru ca e un spatiu mult mai securizat, iar interactiunile sociale sunt incurajate. Astfel, cel mic se va imprieteni foarte repede cu nazdravanii vecinilor, va invata, avand mult mai multe resurse de timp la dispozitie fata de un altul care sta cu o bona, sa imparta jucarii, sa se integreze si sa interactioneze. In plus, va avea spatiu suficient si in casa pentru a-si crea propriul univers, avand corturi din cearceafuri in sufrageria spatioasa, o jungla populata de animale din plus in care ficusii, palmierii de camera si alte plante vor fi elemente de ?padure amazoniana”. Nu va fi deloc dificil sa-i amenajezi in curte un mic parc de joaca, cu leagan, tobogan, ba chiar si piscina gonflabila, in sezonul estival.Fara doar si poate, departe de tumultul unei metropole, un copil poate fi mai linistit si mai conectat la simplitatea vietii, pe care multi nu o gasesc nici macar la maturitate. Astazi, satele din apropierea oraselor reprezinta comunitati dezvoltate alcatuite din oameni care au standarde de viata ridicate, insa mai vor si ceva in plus: o oaza de liniste. Daca ai posibilitatea de a i-o oferi copilului tau, nu ezita sa o faci.? * * *De ce sunt densit??ile foarte importante la sem?natul porumbului, agrointeligenta.ro - 6 februarie 2021 la sem?nat este unul din primele calcule importante ?nainte de sem?natul porumbului. O densitate adaptat? condi?iilor de cultur? ?i cerin?elor hibridului este un prim pas spre o produc?ie bun? ?i spre profit ?n contul fermierilor. Astfel, specifica?iilor produc?torilor de semin?e sunt esen?iale pentru agricultori. RWA Raiffeisen Agro Rom?nia are instruc?iuni precise pentru fiecare hibrid ?n parte.Densitatea de sem?nat la porumb se determin? dup? ani de studii ?i dup? ?ncerc?ri efectuate ?n c?mp. Acolo, to?i parametrii sunt monitoriza?i, pentru o recomandare c?t mai exact? pentru fermieri. N?dlac, din jude?ul Arad, este una din localit??ile ?n care RWA Raiffeisen Agro Rom?nia pune ?n practic? toate concluziile cercet?torilor, iar densitatea la sem?nat este urm?rit? strict.Densit??i recomandate la sem?natul porumbului: Ajowan (FAO 360): 65.000-75.000 boabe germinabile/ha Akinom (FAO 480): 65.000-75.000 boabe germinabile/ha GloriettGLORIETT (FAO 380): 70.000-75.000 boabe germinabile/ha Glumanda (FAO 310): 70.000-75.000 boabe germinabile/ha Inclusiv (FAO 400): 70.000-75.000 boabe germinabile/haPortofoliul de porumb al RWA Raiffeisen Agro Rom?nia cuprinde hibrizi pentru care densitatea maxim? de sem?nat este de 75.000 de boabe germinabile pe hectar. ?n schimb, limita minim? poate diferi ?i pleac? de la 65.000 p?n? la 72.000 de boabe.Densit??i recomandate la sem?nat porumbului: Initio (FAO 390): 70.000-75.000 boabe germinabile/ha Lampard (FAO 490): 65.000-75.000 boabe germinabile/ha Majorque (FAO 330): 72.000-75.000 boabe germinabile/ha Persic (FAO 460): 70.000-75.000 boabe germinabile/ha Tweetor (FAO 440): 65.000-75.000 boabe germinabile/haDetalii despre to?i hibrizii de porumb RWA Raiffeisen Agro, despre propriet??ile lor agronomice, despre avantajele ?i caracteristicile acestora pute?i g?si pe site-ul companiei, raiffeisen-agro.ro* * *Semnal de alarm? – Musculi?a tomatelor ?i Tuta Absoluta , februarie 5, 2021 agrimanet Vom incerca, in cele ce urmeaza, sa exemplificam si, totodata, sa tragem un semnal de alarma privind existenta in Romania a unui nou posibil deosebit de important daunator al tomatelor, sa supunem atentiei celor interesati situatia recenta a speciei?Lasioptera?(tantarul galicol sau musculita tomatelor), daunator al tomatelor semnalat relativ recent in UE (Grecia), provenind probabil din Turcia si fara confirmare stiintifica pertinenta in Romania, fata de situatia unui cunoscut daunator al tomatelor,?Tuta absoluta??(molia miniera a tomatelor).Tuta absoluta?(Lepidoptera:?Gelechiidae)Este originara din America de Sud, a patruns in Europa in anul 2006, fiind semnalata pentru prima data in Spania. In Romania a fost observata in anul 2009, la Satu Mare, extinzandu-se practic in toate bazinele legumicole din tara.Este un fluture brun-cenusiu, de 5-7 mm, aripi de 8-10 mm, cu nuante de argintiu si pete mici si negre pe aripile anterioare. Larvele au 0,5-0,8 mm si sunt crem initial, ajunse la maturitate sunt verzi-galbui-roscate, prezinta dorsal doua benzi negre, capul negru, picioare evidente.Atacul larvelor este prezent in camp, sere si solarii, in ultimele doua devreme, inca din faza de rasad. Este un daunator important pentru tomate, ardei, vinete si cartofi. Larvele fac galerii in frunze si in fructe, hranindu-se cu mezofilul frunzei, formand galerii de forma neregulata. Larvele se pot identifica in mugurii apicali, flori, tulpini, frunze si fructe.?Pagubele pot fi de 100% daca nu se iau masuri imediate dupa ce au fost depistati primii adulti.Are 10-12 generatii pe an si poate ierna sub forma de ou sau pupa, in galeriile formate in organele atacate sau in baterea daunatorului este dificila (din cauza ratei de crestere a populatiei si a numarului mare de generatii dintr-un an). Se prefera tratamentele preventive, dar se poate combate si prin tratamente fitosanitare, aplicate de la aparitia primelor larve. Dupa instalarea atacului, tratamentele curative se fac la inceputul zborului fluturilor si la primele semne ale atacului si se repeta la 3-4 zile, alternand mai multe produse.??Larvele, odata ce au patruns in fructe, nu mai pot fi combatute, astfel ca fructele afectate devin surse de infestare, daca nu sunt indepartate de pe plante si scoase din cultura. In conditiile cerintei tot mai evidente de a se consuma tomate fara pesticide, in ultima perioada se extinde aplicarea produselor biologie (paraziti, pradatori, biopesticide, captarea in masa, etc.), mai ales in culturile ecologice.AGRIMASAT?este partenerul vostru pentru a implementa supravegherea prin satelit a terenurilor agricole.Serviciile noastre sunt adaptate tuturor fermierilor, fiecare beneficiind de o experienta personalizata si consultanta profesionala permanenta.Pentru detalii programeaz? o discu?ie cu unul dintre consultan?ii?AGRIMASATLasioptera?spp.?(Diptera:?Cecidomyiidae)Identitate speciei si originea daunatorului nu este rezolvata, fiind o specie nativa euro-asiatica care s-a mutat la diferite gazde sau cu o specie exotica. In Romania, pe baza atacului, identificarea daunatorului la nivel de gen a fost facuta de Mirela Cean (2011 si 2013), la Laboratorul National Fitosanitar – Autoritatea Nationala Fitosanitara, dupa cum apare in lucrarea lui Junichi?Yukawa si colab. 2019 (The Japanese Society of Applied Entomology and Zoology), identificata apoi de acesta ca?Lasioptera tomaticola?Yukawa si Harris, pe baza materialului trimis de Mirela Cean si M Nicolae (Branistea, Dambovita, Romania). Cu siguranta acest nou daunator a fost trecut cu vederea de cei interesati pentru ca simptomele au putut fi confundate cu atacul unor patogeni.Musculita/tantarasul, in general mica de cativa mm, are aripi de 1-2 mm cu varful intunecat, acoperite cu solzi colorati. Larvele, de 3 mm, sunt agregate (4-20 exemplare), galbene initial, apoi devin portocalii.Atacul larvelor apare pe tulpini, ramuri si petiolurile frunzelor de tomate din sere, sub forama unor umflaturi (gale), in interiorul carora se pot observa larvele hranindu-se cu miezul, provocand deformari si cavitati in tesutul plantei. Principala problema a acestui daunator este faptul ca, de obicei, ouale sunt depuse de femela in ranile rezultate din lucrarile de rupere (a frunzelor, ramurilor etc.), dirijare a platelor de tomate, iar larvele infecteaza interiorul plantei cu o ciuperca patogena ce amplifica dauna. Atacul se manifesta ca zone necrozate de 5-6 cm, iar in interior locul de hranire cu larve este acoperit de miceliile patogenilor. Daca atacul se manifesta la rasadurile tinere, organul atacat se rupe repede (chiar 1 zi) si moare. Daca atacul se manifesta mai tarziu, apar necroze ale vaselor conducatoare, nutrientii nu mai circula, planta se poate rupe. Insecta infesteaza pedunculii in punctul atasamentului lor la fruct, care devine negru, deteriorand astfel partea exterioara a fructului sub peduncul. La tomate, la infestare, cresterea plantelor este intarziata si numarul si dimensiunea fructelor sunt reduse. Larvele pot ataca fructele (unde acestea se atasaza la peduncul, care se ofileste), cresterea lor incetineste si fructele sunt necomerciale. Atacul la tomate apare in principal din septembrie pana in decembrie.Se pare ca are o generatie/an, apare prin august si dureaza pana la sfarsitul perioadei de vegetatie, ierneaza in resturile plantelor atacate.Impactul daunatorului poate fi limitat de masuri stricte de igiena in timpul indepartarii culturilor in toamna, infestarile accidentale pot fi eradicate din sera prin tratamente cu ?insecticide si indepartarea plantelor infestate. Din cauza faptului ca daunatorul ar putea deveni raspandit in serele de tomate si castraveti, sunt necesare tratamente repetate cu insecticide, care ar perturba strategiile actuale de control integrat si polenizarea cu albine.Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca, Director general ICDPP Bucuresti pentru Sanatatea Plantelor * * *Editarea genetic? m?re?te rezisten?a p?s?rilor la gripa aviar?, meatmilk , 5 februarie 2021 Atunci c?nd este raportat? gripa aviar?, p?s?rile pe o anumit? raz? trebuie adesea sacrificate prin lege. EggXYt dezvolt? un instrument pentru a pune cap?t acestei practici pania israelian?, cunoscut? pentru solu?ia sa emblematic? de sexare a ou?lor, a fost fondat? la sf?r?itul anului 2016 c?nd cofondatorul profesorului Dani Offen de la Universitatea din Tel Aviv s-a adresat lui Yehuda Elram (CEO) cu ideea sa de a folosi CRISPR, o gen? revolu?ionar? ?i premiat? cu Nobel tehnologie de editare, pentru a pune cap?t sacrific?rii puilor masculi de o zi. Produsul rezultat, seXYt, func?ioneaz? prin plasarea unui biomarker genetic pe cromozomul masculin al puilor de strat. ?Frumuse?ea acestei solu?ii este c? puii de sex feminin, care ajung de fapt pe pia??, r?m?n neatin?i genetic, cu ADN identic cu puii de sex feminin din industrie ast?zi. Biomarkerul este detectabil de c?tre scanerul nostru, care serve?te ca portar la intrarea ?n incubatoare. ” Cofondatorul ?i CEO-ul Yehuda Elram a declarat pentru Poultry World.Recent, compania s-a extins ?n domeniul prevenirii bolilor, acord?nd licen?? platformei tehnologice GEiGS de la Tropic Biosciences ?ntr-un proiect de dezvoltare a rezisten?ei ?mpotriva gripei aviare (AI) la g?ini. ?La ?nceput, am identificat prevenirea bolilor la p?s?rile de curte drept o problem? care merit? rezolvat?”, spune Elram. ?Cu AI ?n special, ori de c?te ori este raportat un focar, de obicei toate p?s?rile ?ntr-o anumit? raz? trebuie s? fie sacrificate prin lege, indiferent dac? au fost sau nu infectate”, adaug? el. Aceast? realitate crud? vine cu un pre? puternic: ?De exemplu, focarul SUA din 2015 a dus la moartea a 50 de milioane de p?s?ri ?i la un cost economic de 3,3 miliarde de dolari SUA. Ast?zi, unele ??ri abordeaz? IA prin vaccinuri ?i m?suri de biosecuritate ?mbun?t??ite, dar acest lucru pur ?i simplu nu este suficient pentru a preveni toate focarele ”.?Ne-am ?ntrebat cum putem aborda aceast? provocare”, continu? Elram. ?Am reunit o echip? de biologi moleculari de clas? mondial? a c?ror expertiz? const? ?n editarea genelor ?i ?tiin?ele aviare, f?c?ndu-le potrivite ?n mod unic pentru aceast? sarcin?. Folosind editarea genelor, echipa noastr? poate oferi puii imunitate genetic? ?mpotriva unei serii de boli; ?n aceast? prim? instan??, adic? gripa aviar? ?Av?nd ?n vedere interesul lor comun pentru editarea genelor, Elram ?i echipa sa urm?reau ?ndeaproape munca Tropic Biosciences. ?Am profitat de ocazia de a implementa noi ?n?ine GEiGS ?i aceasta va fi prima dat? c?nd vom implementa metodologii de interferen?? ARN ?ntr-o solu?ie a noastr?. ?n acest caz, vom edita genele din genomul puiului care nu codific? proteinele ?n sine, ci regleaz? mai degrab? expresia altor proteine.Vom redirec?iona aceste gene pentru a viza virusul ?n sine, ?mpiedic?ndu-l s? se replice ?n celul?. Valoarea acestei platforme este c? modific?rile aduse genomului sunt minime; sper?m c? acest lucru va accelera procesele de aprobare a reglement?rilor ?i ne va permite s? aducem produsul pe pia?? ”, continu? el.?Din perspectiva noastr?, vedem c? guvernele ?mbr??i?eaz? editarea genelor ?i chiar ?i regiunile care ?n mod tradi?ional au fost cele mai pu?in favorabile se adapteaz?”, explic? Elram, iar acest lucru sun? adev?rat: ?n Marea Britanie, guvernul a lansat o consultare pentru a relaxa restric?iile privind produse modificate genetic, iar ?n UE, politicile anterioare sunt revizuite pentru a fi mai ?ng?duitoare fa?? de produsele modificate genetic.?Credem c? editarea genelor este viitorul tuturor reproducerilor. Este mai rapid, mai precis, mai ieftin ?i mai capabil s? fac? mai mult ?n compara?ie cu reproducerea tradi?ional?. Desigur, sus?inem desf??urarea acestuia ?ntr-un mod sigur ?i reglementat ?i credem c? ar trebui abordat? de c?tre organismele de reglementare ?i publicul cu delicate?e ?i precau?ie ”, continu? Elram.Solu?iile noastre promoveaz? bun?starea animalelor, fie prin prevenirea practicii crude a sacrific?rii puilor, fie prin prevenirea r?sp?ndirii bolilor ?i credem c? consumatorii vor vedea beneficiul clar al solu?iilor noastre ?i impactul lor pozitiv asupra vie?ii animalelor ?.Compania se concentra anterior pe sexarea ou?lor pentru pia?a stratificat?, dar ?n prezent se extinde ?i pe pia?a puiilor de carne – ?i asta nu este tot: ?Dezvolt?m partea tehnologiilor de inspec?ie a ou?lor din afacerea noastr? pentru a dezvolta capabilit??i suplimentare pentru incubatoare , care va fi relevant ?i pentru industria broilerilor. ?Viziunea noastr? este s? ne extindem nu numai la alte p?s?ri de curte (cum ar fi curcani ?i ra?e) cu solu?iile noastre genetice, ci s? ne extindem ?n cele din urm? ?i la alte specii, fie prin rezisten?? la boli sau alte aplica?ii. ??Ne propunem s? fim ?n fruntea solu?iilor de s?n?tate animal? bazate pe editarea genelor, care vor ?mbun?t??i bun?starea animalelor, vor schimba lan?urile de aprovizionare cu proteine ??animale ?i vor ?mbun?t??i durabilitatea general? a acestei industrii”, concluzioneaz? Elram. ?Sper?m s? realiz?m acest lucru at?t prin inova?ie intern?, c?t ?i prin acordarea de licen?e pentru tehnologii externe pentru viitoarea noastr? conduct? ?n genetic? de p?s?ri de curte ?i alte specii.”Gripa aviar? H5N8 b?ntuie EuropaP?n? la 13.000 de cresc?tori de pui au fost elimina?i ?ntr-o ferm? din Cheshire, Anglia, ?n urma descoperirii tulpinii de grip? aviar? H5N8.Cu o s?pt?m?n? mai devreme, o variant? extrem de patogen? a lovit o ferm? comercial? olandez? ?i virusul a fost g?sit la mai multe p?s?ri s?lbatice moarte.Departamentul Regatului Unit pentru Mediu, Alimenta?ie ?i Afaceri Rurale (Defra) a impus 3 km ?i 10 km zone de control temporar ?n jurul localurilor infectate de l?ng? Frodsham, pentru a limita riscul r?sp?ndirii bolii. Testele pentru a vedea dac? focarul este legat de virusul care circul? ?n Europa sunt ?n curs de desf??urare ?i dac? tulpina este de soi cu grad ridicat de patogenitate.S?pt?m?na trecut?, guvernul olandez a anun?at c? o ferm? de cresc?tori de pui de l?ng? Arnhem a dat rezultate pozitive pentru H5N8 ?i c? pu?in sub 36.000 de p?s?ri vor fi sacrificate. Veterinarii au g?sit, de asemenea, tulpina la p?s?rile s?lbatice moarte din 4 provincii olandeze, suger?nd c? este endemic? ?n popula?ia de p?s?ri s?lbatice.Anun?ul a venit la mai pu?in de 24 de ore dup? ce a fost confirmat? o tulpin? H5N2 slab patogen? ?n incinta din apropiere de Deal, Kent, unde au fost sacrificate 480 de p?s?ri. Defra a impus o zon? restric?ionat? de 1 km ?n jurul fermei infectate, dar a spus c? nu exist? nicio leg?tur? cu focarul din Cheshire. Cazurile ?nseamn? c? Marea Britanie ?i-a pierdut statutul de ?ar? liber? de grip? aviar?, pe care a recuperat-o abia ?n iunie, ?n urma focarului LPAI din decembrie ent?nd cazul Cheshire, Christine Middlemiss, ofi?er veterinar ?ef din Marea Britanie, a declarat: ?C?ut?m urgent orice dovad? a r?sp?ndirii bolii asociate acestei ferme pentru a o controla ?i a o elimina”.Richard Griffiths, directorul executiv al British Poultry Council, a declarat c? industria lucreaz? ?ndeaproape cu Defra pentru a minimiza riscul pentru efectivul na?ional: ?Au fost confirmate 2 cazuri f?r? influen?? de grip? aviar? ?n diferite locuri din Marea Britanie. Au fost luate m?suri imediate pentru a limita riscul de r?sp?ndire, inclusiv planuri de eliminare a p?s?rilor ?i a p?s?rilor captive r?mase la ferm?. P?zitorii de p?s?ri trebuie s? r?m?n? vigilen?i ?i s? raporteze orice semne ale bolii, asigur?ndu-se ?n acela?i timp o bun? biosecuritate practicat? la fa?a locului. ”Maire Burnett, pre?edint? a grupului de s?n?tate ?i asisten?? medical? pentru p?s?ri din Marea Britanie, a prezidat s?pt?m?na trecut? un webinar pentru a promova con?tientizarea AI ?i a riscului pe care ?l prezint? pentru popula?ia de p?s?ri s?lbatice domestice, la care au participat 500 de persoane. La ?edin??, Daniel Parker, consilier veterinar al BPC, a spus c? ?este mai bine s?-l raporta?i ?i s? primi?i sfaturi dec?t s? ?l purta?i ?i s?-l r?sp?ndi?i” ?i s? provoca?i ?ntreruperi.La ?nceputul acestei toamne, Defra a eviden?iat riscul poten?ial de grip? aviar? care afecteaz? nord-vestul Europei dup? focare ?n Rusia ?i Kazahstan la sf?r?itul verii. Fermele din nord-vestul Europei sunt ?n alert? maxim?, virusul r?sp?ndindu-se, ?n special ?n popula?ia de p?s?ri s?lbatice.De la ?nceputul anului 2021, gripa aviar? a fost din nou constatat? ?n Rom?nia. Acum, ea este prezent? ?n jude?ul Constan?a, dup? ce anul trecut s-a reu?it eliminarea focarului semnalat ?n jude?ul Satu Mare. * * *Tractoare mici cu rezultate mari. Cum ?l alegi pe cel mai bun?Gheorghe Ghise, 05 februarie 2021 - 18:02 Cau?i tractoare mici, dar nu ?tii ce s? alegi? Stabile?te bugetul ?i identific? lucr?rile pe care le vei efectua - asta te va ajuta s? restr?ngi oferta.Ce vei g?si ?n articol:Generali??ti despre tractoare miciTractoare mici: care este cel mai bun?4 criterii pentru alegerea modelului potrivitCe avantaje au tractoarele mici??"Via?a la ?ar?" poate fi mai eficient? ?i mai u?oar? atunci c?nd ai un "ajutor" de c??iva zeci de cai putere. De?i au for?? ?i gabarit redus, tractoarele mici sunt ideale pentru gospod?rii ?i ferme mici ?i pot ajuta la efectuarea multor lucr?ri curente.Pentru majoritatea oamenilor, primul lor tractor reprezint? o investi?ie mare, iar mul?i fermieri ?ncep?tori au un buget restr?ns. Dac? ave?i o mic? ferm? sau o ferm? "de hobby", alegerea ?i cump?rarea unui tractor poate fi ?i o alegere dificil?.Indiferent de brandul ?i caracteristicile tehnice dorite, de multe ori exist? op?iunea cump?r?rii unui tractor nou sau folosit. ?n seria de articole care urmeaz?, v? ajut?m s? g?si?i r?spunsuri la o parte dintre ?ntreb?rile fire?ti pe care le are orice cump?r?tor de tractoare de mic? putere.?TRACTOARE MICI: CARE ESTE CEL MAI BUN??C?utarea ?i g?sirea "celui mai bun/potrivit" tractor este dificil?, mai ales ?n condi?iile ?n care pia?a ofer? o gam? foarte divers? de tractoare de mic? putere. Dar r?spunsul la aceast? ?ntrebare depinde (aproape) ?n totalitate de modul de utilizare a viitorului tractor ?i de bugetul alocat investi?iei.SFAT: Important este ca activit??ile efectuate cu tractorul s? ne u?ureze munca, iar ?ntre?inerea curent? s? nu ne dea prea multe b?t?i de cap.Aplica?iile curente ale unui tractor de mic? putere sunt diverse: ?ntre?inerea drumurilor/aleilor, ?ndep?rtarea z?pezii, cosit/tuns (gazon, spa?ii verzi, etc.), ?ntre?inerea p??unilor, prelucrarea solului, lucr?ri de ?ntre?inere livezi, sere ?i solarii, transportul materialelor, etc.??4 CRITERII PENTRU ALEGEREA MODELULUI POTRIVIT?1. Puterea tractoruluiSuprafa?a pe care ve?i lucra, tipul lucr?rilor, precum ?i timpul ?n care dori?i s? efectua?i opera?iunile respective sunt factori determinan?i ?n alegerea tractorului. Necesarul de putere ?i timpul de utilizare sunt ?n str?ns? leg?tur? cu aplica?iile zilnice pe care dori?i s? le realiza?i cu tractorul respectiv. Atunci c?nd aprecia?i ?i stabili?i puterea viitorului tractor de achizi?ionat, ave?i grij? s? nu subestima?i volumul de munc? necesar. Nevoile imediate sunt binecunoscute, dar va trebui s? previziona?i ?i gestionarea viitoarelor activit??i ?i implemente pe care le ve?i utiliza.Gabaritul redus al tractoarelor de mic? putere permit acestora accesul ?n spa?ii ?nguste. Totu?i, spa?iul disponibil pentru depozitarea tractorului ?i a implementelor, dar mai ales c?ile de acces, por?i ?i u?i, precum ?i ?n?l?imea spa?iilor ?n care ve?i intra ?i lucra cu tractorul sunt factori de care trebuie s? ?ine?i seama. SFAT: Aprecia?i corect necesarul de putere ?i include?i o rezerv? suplimentar? de 10-20%.2. Caracteristicile ?i configura?ia tehnic?Alegerea caracteristicilor ?i a configura?iei tehnice ale tractorului, care s? permit? ata?area ?i lucrul cu implementele potrivite, v? vor u?ura munca. De asemenea, dot?rile standard, precum ?i cele suplimentare care pot fi ad?ugate ulterior sunt importante.Tipul motorului, transmisia, cutia de viteze, ambreiajul, sistemul de rulare, ?asiu, suspensia, sistemul de fr?nare ?i de siguran??, echipamentele de lucru (dispozitiv de remorcare/cupl? ?i barele de trac?iune, priza de putere, instala?ia hidraulic?, etc.) ?i echipamentul electric sunt principalele aspecte tehnice de care trebuie s? ?ine?i seama.SFAT: Este de dorit s? vede?i "?n lucru" tractorul, eventual s? efectua?i o prob? de lucru ?nainte de achizi?ie.3. Accesorizarea tractoruluiTipul ?i num?rul implementelor care pot fi ata?ate tractorului depind de caracteristicile tehnice ?i de configura?ia tractorului, precum ?i de echipamentele de lucru disponibile. Astfel, dac? ve?i folosi tractorul pentru un num?r redus de aplica?ii, atunci alegerea v? este mult u?urat?. Pentru utiliz?ri ?i aplica?ii multiple, ve?i avea ?ns? nevoie s? achizi?iona?i implementele ?i aparatele respective, iar acestea pot fi uneori costisitoare sau mai greu accesibile.?n general, pentru ata?area direct? este necesar? o cupl? simpl? (standard) ?i/sau prindere universal? ?n tiran?i, iar pentru ac?ionare este necesar? priza de putere (PTO). De exemplu, montarea unui burghiu/frez? pentru s?pat gropi necesit? prindere universal? (?n 3 puncte) ?i antrenare prin cardan de la PTO, precum ?i un anumit necesar de putere.4. Service - ?ntre?inerea curent? ?i eventualele repara?iiToate utilajele necesit? ?ntre?inere. Indiferent c?t de bine ?ntre?ine?i tractorul, ve?i avea nevoie de service ?i de piese de schimb. Frecven?a lucr?rilor curente de ?ntre?inere depind de num?rul de ore de func?ionare. Este important s? lua?i ?n considerare dac? nevoile de ?ntre?inere ale modelului ales pot fi asigurate de c?tre dvs. ?i/sau de c?tre v?nz?tor/dealer.E mai simplu s? prelua?i piese sau s? programa?i o repara?ie mai u?or ?i la timp atunci c?nd v? afla?i ?n aceea?i zon? cu reprezentan?a. Distan?a redus? dintre ferma dvs. ?i dealerul de la care a?i achizi?ionat tractorul poate fi un factor decisiv ?n alegerea viitorului tractor.SFAT: Dac? alege?i un tractor nou, verifica?i ?n contract condi?iile de garan?ie ?i de service, precum ?i disponibilitatea pieselor de schimb.Caracteristicile tehnice ?i principalele branduri ?i modele de tractoare de mic? putere disponibile pe pia?a rom?neasc? vor fi tratate ?n articole viitoare.AVANTAJELE TRACTOARELOR MICI:? sunt versatile ?i mai u?or de manevrat comparativ cu tractoarele compacte;? ofer? o putere semnificativ? atunci c?nd sunt echipate cu instrumentele ?i implementele potrivite;? dimensiunea redus? - cu c?t tractorul este mai mic, cu at?t este mai u?or de manevrat ?n timpul lucrului.? necesit? spa?iu redus pentru depozitarea tractorului ?i a implementelor;? investi?ie relativ redus?.Datorit? ofertei diverse ?i a multitudinii de modele ?i de variante de echipare, tractoarele de 100 CP sunt acum accesibile ?i pentru fermierii mici. Vezi ce model ?i se potrive?te! un articol de GHEORGHE GHI?E * * *Cum arat? ?col?ii” care dau numele unei celebre zone montane din Rom?nia. Piatra semipre?ioas? renumit? ?n regiune 6 februarie 2021, 10:37 de Iulian Bunila Cum arat? ?col?ii” care dau numele unei celebre zone montane din Rom?nia. Piatra semipre?ioas? renumit? ?n regiune SURSA FOTO: Ciprian Chiriac Comuna Col?i, din jude?ul Buz?u, este cunoscut? ?n toat? ?ara pentru chihlimbarul care se g?se?te aici, muzeul dedicat pre?ioasei r??ini, dar ?i pentru complexul rupestru din satul Aluni?, cel mai vechi l?ca? s?pat ?n st?nc?, unde ?nc? se fac slujbe religioase. Pu?ini ?tiu ?ns? de unde provine numele comunei. Comuna Col?i atrage anual mii de turi?ti din ?ar? ?i din str?in?tate, ?n special pentru a vizita Muzeul Chihlimbarului, singurul de acest tip din Rom?nia. Oaspe?ii afl? ?n timpul vizitelor c? aceste meleaguri sunt singurele din ?ar? ?n care au existat mine de exploatare a chihlimbarului, care au fost ?nchise ?n 1948. Un alt obiectiv care atrage mul?i turi?ti este complexul rupestru Aluni?. Situat ?n partea nordic? a satului Aluni?, complexul cuprinde biserica ?i trei chilii s?pate ?n st?nc?. Pu?ini afl? ?ns? de unde provine numele comunei Col?i. R?spunsul vine dintr-o recent? postare pe Facebook prin care un ghid local din comuna Col?i, Ciprian Chiriac, prezint? un masiv st?ncos cu o form? ?i ?nsemn?tate aparte. ”?n total, sunt ?apte pinteni, ?ns? cinci sunt mai pronun?a?i, mai vizibili. De aici vine numele comunei. Acest versant se afl? la aproximativ doi kilomeri distan?? de satul Col?ii de Jos, exact la intrarea ?n fostul sat Col?ii de Sus”, spune Ciprian Chiriac, ghid din comuna Col?i. Atrac?ii turistice la Col?i ?n comuna Col?i din jude?ul Buz?u se g?se?te ?i Muzeul Chihlimbarului, unicul de la noi din ?ar?. Cl?direa a fost amenajat? ?n anii ’70, iar principala exponat? este un bolovan de dou? kilograme, descoperit de un localnic ?n timp ce s?pa dup? piatr?, l?ng? un p?r?u. ?n satul Aluni?, care apar?ine de comuna Col?i, se g?se?te un ansamblu de biserici rupestre. ?n prezent, schitul de la Aluni? func?ioneaz? ca biseric? parohial?, ?ntr-un l?ca? de cult din lemn, ?ns? ?n trecut biserica rupestr? era ?nconjurat? de ?apte chilii s?pate ?n piatr?, pe masivul st?ncos Culmea Martiriei. Ansamblul rupestru a fost datat la mijlocul secolului XVI, fiind ?ntemeiat de ciobanii Simion ?i Vlad.. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download