Apar-romania.ro



Stiri, 24-25 iulie 2021 Cursul de schimb 23.07.2021 1 EUR4.92191 USD4.1823Se instaureaz? din nou SECETA? Prognoza ANM pentru fermieri , : Ionu? F?nt?n? , 25 iulie 2021Seceta s-ar putea instaura din nou ?n mai multe regiuni agricole din Rom?nia, avertizeaz? speciali?tii Administra?iei Na?ionale de Meteorologie (ANM). Potrivit datelor actuale, rezerva de ap? din sol mai ajunge pentru trei s?pt?m?ni, iar ploile vor ocoli ?ara noastr? ?n perioada urm?toare.Potrivit ?efului laboratorului de agrometeorologie al ANM, Daniel Alexandru, ploile nu-?i vor face apari?ia ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni pe teritoriul Rom?niei, iar temperaturile vor cre?te din nou p?n? la cote caniculare. Astfel, ?n mai multe regiuni din ?ar? s-ar putea instaura, din nou, seceta.”Nu am mai avut precipita?ii de o s?pt?m?n? dou? ?n partea de sud ?i sud-est. ?n perioada urm?toare, ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni, nu se mai anun?? cantit??i de precipita?ii a?a cum ne-am obi?nuit. Nici m?car normal pentru aceast? perioad?. Temperaturile vor cre?te din nou ?ncep?nd de luni, vor ajunge iar??i la maxime corespunz?toare pentru aceast? perioad?. Pe fondul unei lipse de precipita?ii care se prefigureaz? ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni, va ap?rea u?or fenomenul de secet?.Plantele vor fi ?n perioad? de consum maxim, vor utiliza foarte mult cantitatea de ap? care se afl? ?n sol. ?n opinia mea, din punct de vedere climatologic, corelat cu condi?iile de sol ?i fazele de vegeta?ie ?n care se g?sesc porumbul ?i floarea soarelui, p?n? la jum?tatea lunii august vor fi condi?ii de secet? ?n sudul ?i estul ??rii. Pe parcursul acestor s?pt?m?ni pot s? apar? modific?ri ?n ceea ce prive?te prognozele pe care noi le facem. (…) ?n urm?toarele 10 zile nu vor fi precipita?ii semnificative, dar temperaturile vor cre?te ?ncep?nd de luni”, a precizat Daniel Alexandru ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.Potrivit prognozei agrometeorologice publicate de ANM pentru s?pt?m?na urm?toare, ?n Banat, local ?n sudul ?i sud-vestul Munteniei, sudul, sud-vestul ?i estul Olteniei, sudul ?i izolat vestul Cri?anei, sudul ?i estul Moldovei, dar ?i ?n nord-vestul Maramure?ului, se vor ?nregistra deficien?e de ap? ?n sol (secet? pedologic? moderat?).Un nou val persistent de canicul? va cuprinde aproape toat? Rom?nia. Temperaturile ar putea ajunge la 40 de grade Celsius la umbr? , 25.07.2021 20:41 Se anun?? o s?pt?m?n? de foc din punct de vedere meteorologic. Canicula va cuprinde aproape toat? ?ara ?i sunt a?teptate temperaturi chiar ?i 40 de grade, la umbr?. Meteorologii atrag ?ns? aten?ia c? temperaturile resim?ite vor fi cu mult peste cele ?nregistrate de termometre, iar canicula?va ?ine p?n? ?n prima zi din luna august.?Chiar de la ?nceputul acestei s?pt?m?ni vorbim de o vreme c?lduroas? ?n cea mai mare parte a ??rii ?i dac? m?ine (luni - n.r.) consider?m c? vremea va fi canicular? ?n Banat, Cri?ana, Oltenia, ?n vestul Maramure?ului ?i sud-vestul Transilvaniei - acolo unde ?i disconfortul termic va fi accentuat, pentru c? este posibil ca indicele temperatur?-umezeal? s? ating? ?i s? dep??easc? pragul critic de 80 de unit??i -, ei bine, de mar?i valul de c?ldur? se va intensifica ?n partea de vest, sud, local ?n restul teritoriului, iar la mijlocul s?pt?m?nii s? vorbim deja de val de c?ldur? persistent, nu ?n ultimul r?nd, temperaturile resim?ite s? fie semnificative”, a declarat duminic? la Digi24 Elena Mateescu, directorul ANM.Nop?i greu de suportatLuni se vor ?nregistra deja ?n partea de vest ?i sud-vest a ??rii valori de temperatur? de 35-36 de grade, dar ?ncep?nd de mar?i, de la o zi la alta, valorile vor fi ?n cre?tere: 37-38 de grade, posibil 39, chiar 40 de grade ?n Lunca Dun?rii miercuri, joi, vineri ?i s?mb?t?. Inclusiv prima zi din luna luna august p?streaz? aceast? caracteristic?, cu 37-38 de grade ?n partea de vest, sud-vest ?i sud a ??rii, a precizat Elena Mateescu.?n plus, ?i nop?ile vor fi greu de suportat. Vor fi nop?i tropicale, pentru c? temperaturile nu vor cobor? sub 20 de grade, a?a ?nc?t acest nou val de c?ldur? persistent va fi deosebit de accentuat, cu temperaturi resim?ite care ?n bun? parte din ?ar?. Mai ales acolo unde valorile de temperatur? m?surate ?n condi?ii standard dep??esc 37-38 de grade, cu siguran?? temperaturile resim?ite vor fi unele semnificative, atrage aten?ia directorul ANM.Vremea pe litoral?i la malul m?rii va fi o vreme deosebit de cald? pe tot parcursul s?pt?m?nii. Luni vor fi 29-30 de grade Celsius, dar de la o zi la alta este posibil ca ?i ?n zona litoralului s? fie consemnate valori care se apropie de pragul de canicul?, de 34-35 de grade.?Aten?ie la indicele UV, la expunerea la soare ?n orele amiezii, c?nd se ?nregistreaz? c?ldur? maxim?, ?i nu ?n ultimul r?nd aten?ie la modul cum ne hidrat?m”, subliniaz? meteorologul.?Cert este c? este posibil ca s?pt?m?na care urmeaz? s? fie cea mai cald? s?pt?m?n? de p?n? ?n prezent ?n aceast? var?”, spune Elena Mateescu.Vremea la munte?n zona montan?, vremea va fi perfect? pentru drume?ii. Este posibil s? mai fie averse, local, ?n zona montan? ?nalt? sau ?n zona submontan?, dar ele nu vor pune probleme. Este o s?pt?m?n? ideal? pentru munte, spune Elena Mateescu.APIA si SUBVENTIISubven?ia APIA la care fermierii pierd 162 euro/ferm?. Unde ”dispar” restul banilor? Roxana Dobre - 25 iulie 2021 Legisla?ia ?n vigoare ?i ?mpiedic? pe unii produc?tori agricoli s? acceseze ?ntregul plafon alocat unei subven?ii importante. Fermierii ne-au semnalat c? ?n acest an, de?i suprafe?ele sunt mai reduse, ?i num?rul de beneficiari este mai mic, ajutorul de minimis pentru cultura de legume ?n spa?ii protejate nu va putea fi absorbit integral, o parte din banii aloca?i urm?nd s? r?m?n? la stat.Cuantum ajutor minimis pentru legume, conform plafonului alocat ?i aprobat ?n ?edin?? a Executivului prin Hot?r?rea de Guvern nr. 651/2021. Legumicultorii ar urma s? primeasc? o plat? minim? de 2.162 euro/cultur?/1.000 mp dac? ?mp?r?im plafonul de 30.785.000 euro la num?rul oficial de cereri comunicat de APIA pe 21 iulie. Ministerul ?ns? a stabilit anun?at c? suma este ”fix?” de 2.000 euro ferm? astfel c? fermierii pierd circa 162 de euro din plata APIA.Legumicultorii ?ntreab? pe grupurile de profil care este motivul pentru care nu primesc to?i banii aloca?i prin Programul de sus?inere a produc?iei de legume ?n spa?ii protejate pentru anul 2021 ?i unde ”se pierd” restul sumei alocate adic? diferen?a de la 30.785.000 euro (plafonul alocat de Guvern – n.r) la 28.478.000 euro c?t ar trebuie s? pl?teasc? APIA pentru cele 14.239 de cereri. Adic? sunt 2.307.000 euro care au fost aprobate de Guvern dar nu ajung la legumicultori. Mai mult, num?rul celor pl?ti?i va mai putea sc?dea av?nd ?n vedere c? cererile anun?ate de APIA sunt ”brute” nef?c?ndu-se ?nc? triajul controalelor ?n teren unde ar mai putea fi t?iate de la plat? o parte din solicit?ri.?n aceea?i ordine de idei, cultivatorii de legume cer ca Ministerul s? ?mpart? to?i banii prev?zu?i ?n Hot?r?rea de Guvern nr. 651/2021, conform cuantumurilor rezultate ?n urma calculelor pe ferm?.Reamintim c? APIA a anun?at miercuri, 21 iulie, c? la 20 iulie s-a ?ncheiat depunerea cererilor pentru plata de 2.000 euro/ferm? care se acord? legumicultorilor care cultiv? ?n 2021 ardei gras ?i/sau ardei lung, castrave?i, tomate ?i vinete.Conform unui comunicat al APIA, remis ast?zi c?tre Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO, p?n? mar?i, 20 iulie au fost depuse 14.239 cereri pentru o suprafa?? solicitat? de 1.532,28 hectare.Controalele ?n teren se fac pentru toate cererileAPIA precizeaz? c?, potrivit legisla?iei ?n vigoare, dup? etapa de primire a cererilor, ?n vederea stabilirii eligibilit??ii acestora, APIA realizeaz? controale administrative pentru un procent de 100% din cererile depuse.”Conform HG nr.651/2021, pentru verificarea schemei de ajutor de minimis, dup? depunerea notific?rii cu 10 zile calendaristice ?nainte de ?nceperea valorific?rii produc?iei, APIA efectueaz? verific?ri pe teren privind existen?a suprafe?elor ?i a culturilor declarate, iar reprezentan?ii Direc?iilor Agricole Jude?ene realizeaz? evaluarea produc?iei de legume ?nainte de recoltare”, anun?? agen?ia.Pl??ile pot ?ncepe cel mai devreme dup? data de 3 decembrieAPIA mai anun?? c? valorificarea produc?iei se va efectua ?n perioada 2 noiembrie – 2 decembrie 2021, iar documentele care atest? valorificarea produc?iei ?i registrul de eviden?? a tratamentelor vizat de c?tre autoritatea fitosanitar? vor fi depuse p?n? la data de 3 decembrie 2021, inclusiv.Conform agen?iei ?n urma controalelor pe teren realizate, datele se introduc ?n sistemul informatic al APIA ?i ?n func?ie de datele operate ?i verificate ?n aplica?ia informatic?, sistemul calculeaz? automat pentru fiecare beneficiar:-suma la care are dreptul solicitantul av?nd ?n vedere ajutoarele de minimis ?ncasate;-suma cuvenit?, cu respectarea principalelor condi?iilor prev?zute de legisla?ia ?n vigoare privind acordarea ajutoarelor de minimis.”Valoarea maxim? ?n euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis /cultur? /1.000 mp /beneficiar este de 2.000 euro ?i se acord? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de c?tre Banca Central? European?, la data de 30 septembrie 2020, publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020”, mai arat? APIA.Reamintim c? plafonul maxim alocat acestei scheme de sprijin este de 30.785.000 euro (150.000.000 lei), iar valoarea maxim? a ajutorului de minimis/beneficiar este de 2.000 euro/cultur?/1000 mp. Piscicultura are nevoie de subven?ii. Pe?tele ?nc? e m?ncat de cormorani , 24 iulie 2021, Ovidiu Ghinea Piscicultura a fost slab finan?at? ?n ultima perioad?, atrag aten?ia cresc?torii de pe?te. Cormoranii si pelicanii le ridic? mari probleme, m?nc?ndu-le puietul, iar zeci de lacuri r?m?n nepopulate. Subven?ii s-au mai promis, ?ns? nu s-a concretizat nimic ?n ultimii ani.Se dau banii pentru motorina folosit? ?n agricultur?. Termen limit? ?i documente necesare , Andra Moldoveanu , 24 iulie 2021Fermierii pot depune p?n? pe 2 august 2021 cererile de plat? pentru rambursarea ajutorului de stat pentru motorina achizi?ionat? ?i utilizate ?n agricultur? pentru trimestrul II din 2021, a transmis Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA).Cererile se transmit prin mijloace electronice, dar si pe suport de h?rtie, la Centrele Jude?ene ale Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, respectiv al Municipiului Bucure?ti, de c?tre administratorul/reprezentantul legal sau ?mputernicitul acestuia.?Pentru sectorul vegetal este nevoie de urm?toarele documente:-situa?ia centralizatoare a cantit??ilor de motorin? utilizate la lucr?ri mecanizate, aferente perioadei pentru care solicit? acordarea ajutorul de stat prin rambursare; -copie a facturilor/bonurilor fiscale de cump?rare a motorinei emise de v?nz?tor pe numele solicitan?ilor;-documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produs?, dup? caz;-documente justificative dac? au intervenit modific?ri fa?? de cererea de acord pentru finan?are.?Documente necesare pentru sectorul zootehnic:-situa?ia centralizatoare a cantit??ilor de motorin? utilizate pentru sectorul zootehnic, aferent? perioadei pentru care solicit? acordarea ajutorul de stat prin rambursare;-copie a facturilor/bonurilor fiscale de cump?rare a motorinei emise de v?nz?tor pe numele solicitan?ilor;-situa?ia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, ?ntocmit? de beneficiar ?i vizat? de medicul ?mputernicit de liber? practic?, dup? caz; -copie de pe cererea depus? de c?tre apicultori la consiliul local ?n vederea asigur?rii acestora de vetre de stupin? temporare sau permanente;– ocumente justificative dac? au intervenit modific?ri fa?? de cererea de acord pentru finan?are.?Pentru sectorul ?mbun?t??iri funciare este nevoie de urm?toarele documente:–situa?ia centralizatoare a cantit??ilor de motorin? utilizate pentru iriga?ii, aferent? perioadei pentru care solicit? acordarea ajutorul de stat prin rambursare;-copie a facturilor/bonurilor fiscale de cump?rare a motorinei emise de v?nz?tor pe numele solicitan?ilor;-situa?ia centralizatoare a cantit??ilor de ap? pentru iriga?ii;-copie a facturilor de ap? din care s? reias? volumul de ap? consumat de c?tre beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de ap? livrat pentru iriga?ii, ?ntocmit de c?tre orice furnizor de ap? de iriga?ii;-situa?ia suprafe?elor irigate, pe structuri de culturi, aferent? perioadei pentru care se solicit? ajutorul de stat;-documente justificative dac? au intervenit modific?ri fa?? de cererea de acord pentru finan?are.?Toate documentele depuse ?n copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de c?tre solicitantul sprijinului, ?nsu?ite prin semnatur? ?i vor purta sintagma “conform cu originalul”, a transmis APIA.??n conformitate cu HG nr. 409/2021, pentru anul 2021, diferen?a dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei ?i rata accizei reduse este ?n cuantum unitar de 1,572 lei/litru ?i se acord? ca ajutor de stat sub form? de rambursare.?ALTELEValeriu Tab?r?, ASAS, adres? c?tre ministrul Oros s? permit? accesul la fonduri UE pentru sta?iunile de cercetare agricol?, Angelica Lefter - 25 iulie 2021 Accesul la finan?are din fonduri europene pentru pepinierele pomicole din Rom?nia reprezint? o solu?ie pentru ca cercetarea rom?neasc? s? produc? noi soiuri ?i cantit??i suficiente de material s?ditor pentru ca ?ara noastr? s? nu mai importe fructe, ci, dimpotriv?, s? devin? exportator.Profesorul Valeriu Tab?r?, pre?edinte al Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice ?Gheorghe Ionescu-?i?e?ti” (ASAS), a f?cut o adres? c?tre Ministerul Agriculturii, un apel pentru dezvoltarea sectorului pomicol ?i eliminarea importurilor. Profesorul Valeriu Tabara ASAS?ntr-o informare postat? pe pagina de Facebook a institu?iei de ?nv???m?nt ?i cercetare, ?i preluat? de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, se arat? c? pre?edintele ASAS, profesor universitar Valeriu Tab?r?, a transmis ministrului Agriculturii, Adrian Oros ?i secretarului de stat Mihai Micu c?teva puncte de vedere ?n leg?tur? cu discu?iile care au loc ?n aceste zile ?n cadrul ministerului, referitoare la modernizarea sectorului pomicol astfel ?nc?t s? nu mai fim dependen?i de importuri.”Pre?edintele ASAS, prof. univ. Valeriu Tab?r?, a transmis la MADR, ?n aten?ia ministrului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Nechita Adrian Oros ?i a secretarului de stat, Marius – Mihai Micu, punctele de vedere ale ASAS fa?? de discu?iile ce au loc ?n aceste zile la minister, referitoare la modernizarea sectorului pomicol, ?n vederea elimin?rii dependen?ei de importuri de orice fel”, se arat? ?n mesajul transmis de conducerea ASAS.Banc? de gene pomicole ?n colaborare cu Republica MoldovaMai mult, pre?edintele ASAS, Valeriu Tab?r?, a reiterat importan?a pepinierelor ?i importan?a realiz?rii unei b?nci de gene pomicole ?n ?ara noastr?, ?n colaborare cu Republica Moldova.”Pre?edintele (n.r Valeriu Tab?r?) a subliniat importan?a care trebuie acordat? pepinierelor, faptul c? Rom?nia dispune de una dintre cele mai bogate surse de germoplasm?/genetic? pomicol? din Europa ?i chiar din lume, precum ?i facilitarea accesului m?surii de c?tre unit??ile de cercetare pomicol?. Totodat?, pre?edintele ASAS a subliniat importan?a realiz?rii unei B?nci de gene pomicole ?n Rom?nia, ?n colaborare cu Republica Moldova. O astfel de abordare ar permite ?ncadrarea ?n marile domenii de politic? european?, gestionarea ?i conservarea biodiversit??ii, obiectiv fundamental ?n Pactul Verde European”, a ar?tat pre?edintele ASAS, prof. univ. Valeriu Tab?r?, ?n apelul s?u c?tre conducerea MADR. Foto: Facebook/ Pepinierele Roman – sfaturi utile, ?ntre?inere pomi, arbu?ti fructiferiAghiotantul lui Oros va pl?ti pentru calomnierea Agrointeligen?a. Public, politic ?i juridic!Vlad Macovei - 25 iulie 2021 Din c?nd ?n c?nd, direct sau pun?ndu-?i ?u?erii, Oros ??i exhib? frustrarea c? Agrointeligen?a nu ?i c?nt? ?n strun? ?i nu ?nchide ochii la rezultatele catastrofale pe care actualul ministru le-a produs ?n mandatul s?u. Cel mai recent exemplu este al consilierului s?u personal, membru PNL, Marian Irinei, care ?ntr-un atac la adresa premierului C??u, spune a?a: “?n alt? ordine de idei, ceea ce face?i dvs. domnule prim-ministru, prin aceste ?nt?lniri cu C??Iva, acele sindicate, asocia?ii ?i fi?uici online gen (agrointeligen?a) ce au conduceri PSD-iste este s? l?sa?i impresia, fundamental eronat?, c? nu exist? comunicare ?ntre ministerul agriculturii ?i mediul asociativ. Din nou gre?it!”S? o lu?m pe r?nd:1. Agrointeligen?a este liderul presei agricole din Rom?nia. Avem o medie de peste 1,2 milioane de cititori unici pe lun? iar audien?a noastr? este certificat? oficial de singurul auditor independent pentru mass-media din Rom?nia – BRAT/SATI. Niciun alt reprezentant al presei agricole (print, online, tv) nu s-a ?nscris ?n BRAT/SATI, acolo unde sunt majoritatea reprezentan?ilor mass-media din Rom?nia. Grupul Agrointeligen?a este lider ?n informarea ?i sus?inerea fermierilor.2. Agrointeligen?a a avut, are ?i va avea o rela?ie institu?ional? corect? cu Ministerul Agriculturii. Toate informa?iile oficiale sunt preluate ?i transmise prompt fermierilor, pe un ton neutru, informativ, echidistant. Acest lucru s-a ?nt?mplat ?i se va ?nt?mpla indiferent cine este ministrul Agriculturii.3. Pe l?ng? materialele jurnalistice informative, Agrointeligen?a public? ?i investiga?ii sau opinii care pot fi nefavorabile conducerii din acel moment a MADR. Acest lucru s-a ?nt?mplat ?i ?n mandatul lui Daniel Constantin, ?i al lui Achim Irimescu ?i al lui Petre Daea ?i, evident, al lui Adrian Oros. Agrointeligen?a va avea o atitudine critic? fa?? de oricine este la putere ?n acel moment. Faptul c? l-am criticat pe Petre Daea nu ne f?cea ”peneli?ti”. La fel cum faptul c? ?l critic?m, pe bun? dreptate, pe Adrian Oros, nu ne face ”pesedi?ti”. Plus c? Adrian Oros chiar nu ?nseamn? PNL, ba chiar e o piatr? de moar? ?n bilan?ul guvern?rii liberale de p?n? acum. Aceste atacuri rudimentare nu dovedesc dec?t disperarea ?i frustrarea.4. Problema lui Oros nu este apartenen?a la tab?ra Orban, ?n lupta pentru putere din PNL. Nu aceast? op?iune, absolut democratic?, ?i este repro?at?, a?a cum ?ncearc? s? transmit? subordonatul s?u. Nu de asta este premierul C??u complet nemul?umit de actualul ministru al Agriculturii. Ci de faptul c? este o catastrof? de ministru. De ce nu discut? Adrian Oros cu prim-ministrul ??rii despre problemele fermierilor? Unde sunt iriga?iile ?i depozitele regionale ?n PNRR? Unde este sprijinul pentru sectorul zootehnic? Unde sunt liniile de deschise de finan?are cu bani europeni din perioada de tranzi?ie? Unde este draftul PNS cu m?car un r?nd scris? Unde este transparen?a mandatului de negociere la Bruxelles? Unde este reprezentarea intereselor tuturor fermierilor ?i nu doar a unor grupuri de interese extrem de reduse numeric, nereprezentative? Unde este sprijinul pentru produc?torii de legume ?i fructe? De ce face doar consult?ri de form? cu mediul asociativ ?i f?r? comunicarea rezultatelor? De ce este ?n continuare interzis accesul Asocia?iei For?a Fermierilor, unde Agrointeligen?a este membru fondator, la MADR? Doar pentru c? nu suntem pe blat cu Oros, doar de asta? Acesta este bilan?ul catastrofal al lui Oros ?n 2021, de anul trecut nici nu mai vorbim. Toate aceste lucruri le ?tie ?i premierul C??u. De asta e Oros un ministru slab, nu c? e ?n tab?ra lui Orban. ?i dac? era ?n tab?ra lui C??u, tot trebuia remaniat cu prima ocazie!5. S?pt?m?na viitoare, Grupul Agrointeligen?a va solicita public, prin scrisori oficiale c?tre premierul Florin C??u ?i actualul pre?edinte PNL, Ludovic Orban, retragerea sprijinului politic ?i demiterea consilierului Marian Irinei. De asemenea, Grupul Agrointeligen?a va demara o ac?iune ?n instan?? ?mpotriva lui Irinei pentru calomnie ?i def?imare, iar desp?gubirile ob?inute vor fi folosite la acordarea unor burse ?colare pentru cazurile sociale deosebite din mediul rural.Vom continua publicarea informa?iilor legate de acest caz extrem de grav de atac la libertatea presei.Consilierul ministrului Oros, atac furibund la adresa premierului C??u! agrointeligenta.ro - 24 iulie 2021 11:25Consilierul ministrului Oros – atac furibund la adresa premierului C??u! ?n urma ?nt?lnirilor pe care premierul Rom?niei, Florin C??u, le-a avut zilele trecute cu mai mul?i fermieri ?i cu Federa?ia Agrostar, Marian Irinei, principalul sf?tuitor pe subiecte politice al ministrului Adrian Oros, a publicat pe Facebook un atac la adresa ?efului Executivului ?n care ?l acuz? pe acesta de ”populism ?i declara?ii ?n?l??toare, dar care nu au leg?tur? cu realitatea”. Atacul consilierului lui Adrian Oros ?n Ministerul Agriculturii vine ?n contextul ?n care ?ntre premierului C??u ?i actualul pre?edinte al PNL, Ludovic Orban, exist? o competi?ie oficial? pentru ?efia partidului. La acest moment, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, este singurul ministru pe care Ludovic Orban ?l mai are ?n tab?ra sa, iar ?n postarea sa, consilierul lui Oros ?i ridic? ”?n sl?vi” pe Orban ?i Oros.Conform paginii sale de Facebook, Marian Irinei a venit la Ministerul Agriculturii din func?ia de consilier jude?ean din partea PNL la Consiliul Jude?ean Dolj. Anterior, el spune c? a fost ”Consilier al ministrului la Departamentul pentru Rela?ia cu Parlamentul” ?i ”Conseil (consultant) la Guvernul Rom?niei”.Iat?, integral, postarea f?cut? Marian Irinei la adresa premierului C??u:”Domnule Prim-ministru Florin C??u,Trebuie s? recunosc, nu conteni?i s? m? surprinde?i. NU ?n sensul bun, s? ne ?n?elegem. Cum mai trece o zi, cum mai lansa?i c?te o ”judecat? de valoare” ?n spa?iul public. ?ntrebarea este: ideile sunt ale dvs., sau v? dicteaz? cei de la departamentul de comunicare al Guvernului?Dac? ?n ceea ce prive?te statutul PNL, ?ntr-o oarecare form? v? ?n?eleg c? nu-l cunoa?te?i, fiind mai nou ?n politic?, ar fi fost de a?teptat, compensatoriu.. ca s? zic a?a, s? st?p?ni?i legisla?ia, mai ales hot?r?rile emise de Guvernul Rom?niei referitoare la atribu?iile CNSSU. Aici nu ave?i nicio scuz?, chiar dac? prim-ministru a?i fost numit datorit? unei conjuncturi favorabile ?i nu pentru c? a?i demonstrat ceva, tot nu ave?i nicio scuz? pentru caren?ele legislative care ?in de ABECEDARUL unui premier.Concret, m? refer la declara?ia public? pe care a?i f?cut-o dup? ?nt?lnirea cu cei de la Agrostar.Aici, ca un ”knight in shining armor” (you know what I mean) face?i declara?ii salvatoare, afirm?nd ca DUMNEAVOASTR? (spre deosebire de al?ii, probabil) nu ve?i ?nchide niciodat? pie?ele.Flash news, domnule C??u: Nu premierul decide ?nchiderea/deschiderea pie?elor, ?n caz de pandemie, cum a fost situa?ia de anul trecut, pentru c?, s? ne amintim, pie?ele au fost ?nchise ca urmare a situa?iei pandemice MONDIALE!Eu ?n?eleg ce face?i dvs, bate?i ?aua s? priceap? iapa (aluziile sunt la adresa premierului de atunci: Ludovic Orban sau/?i la Ministrul Agriculturii – Adrian Oros) ceea ce nu ?ti?i ?i ar trebui este c? o eventual? decizie de ?nchidere a pie?elor nu v? apar?ine. Dac? situa?ia pandemic? ar impune, s-ar proceda a?a cum prevede legisla?ia, respectiv: decizia se ia de c?tre Comitetul Na?ional pentru Situa?ii Speciale de Urgen?? (CNSSU) din care nu face parte nici premierul ?i nici ministrul agriculturii, ?n schimb, face parte ministrul de finan?e! Adic? dvs, la momentul respectiv!?nchiderea pie?elor a fost decis? de c?tre CNSSU ?i comunicat? de c?tre Pre?edintele Rom?niei. Legat de aceast? decizie, at?t premierul la vremea respectiv? Ludovic Orban c?t ?i ministrul agriculturii, Oros Nechita Adrian, nu au fost consulta?i. Pe nedrept, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a devenit un fel de paratr?snet pentru nemul?umirile generate de acest subiect. De?i nu a avut niciun aport la luarea deciziei, ministrul agriculturii a ie?it ?n nenum?rate r?nduri public ?i a ?ncercat s? explice care a fost ra?ionamentul ?i ce a stat la baza lu?rii unei astfel de decizii.?n alt? ordine de idei, ceea ce face?i dvs. domnule prim-ministru, prin aceste ?nt?lniri cu C??Iva, acele sindicate, asocia?ii ?i fi?uici online gen (agrointeligen?a) ce au conduceri PSD-iste este s? l?sa?i impresia, fundamental eronat?, c? nu exist? comunicare ?ntre ministerul agriculturii ?i mediul asociativ.Din nou gre?it!Mediul asociativ nu este reprezentat de o singur? asocia?ie (familiala) ?n care membrii fondatori sunt rude de gradul 1,2 sau 3, f?cut? peste noapte ?i devenit? ”emblematic?” pentru agricultur?. Mediul asociativ ?nseamn? asocia?ii puternice, reprezentative cu care ministerul agriculturii este ?ntr-un permanent dialog / frecvent? consultare.Concluzion?nd, domnule prim-ministru C??u: L?sa?i populismul ?i declara?iile ?n?l??toare, dar care nu au leg?tur? cu realitatea!Rom?nii ?i liberalii sunt inteligen?i, nu-i subestima?i!”Vom reveni cu alte informa?ii ?i opinii pe acest subiect!……………………….LEGISLATIVContract de arend?! Tot ce trebuie s? ?ti?i! Agroinfo , 24 iulie 2021 , sursa: stiridinlume.roArenda presupune cedarea pentru o anumit? perioad? de timp a dreptului de exploatare asupra unor bunuri agricole, utilaje, construc?ii sau animale. Contractul de arend?, care se ?ncheie ?ntre arendator ?i arenda?, este un document care atest? ?n?elegerea dintre p?r?i.Un contract de arend? este documentul pe baza c?ruia se realizeaz? arendarea unor bunuri agricole. De cele mai multe ori, contractul se ?ncheie pentru terenuri agricole, p??uni, livezi, planta?ii viticole, ?ns? poate fi ?ncheiat ?i pentru construc?ii, utilaje sau animale.Acest contract de arend? este reglementat ?n Codul Civil ?i este foarte de important, el stipul?nd ?n?elegerea dintre arendator ?i arenda?. De regul?, documentul are o anumit? form?, a?adar po?i solicita un astfel de model fie de la prim?rie, fie de la un birou notarial. Contractul trebuie realizat ?n trei exemplare: unul pentru arenda?, unul pentru arendator ?i unul pentru Consiliul Local pe raza c?ruia se afl? bunul agricol.Conform articolului nr. 6 din Codul Civil, arenda?ul este obligat s? depun? un exemplar al contractului de arend? la Consiliul Local, ?n 15 zile de la data ?ncheierii (dac? teritoriul se ?ntinde pe raza teritorial? a mai multor consilii locale, atunci este necesar? depunerea unei copii la fiecare dintre acestea). ?nregistrarea contractului de arend? se face la cererea ?i pe cheltuiala arenda?ului.Procedura de ?nregistrare a contractului de arend? este important?, deoarece, pentru a beneficia de anumite subven?ii agricole de la APIA, solicitan?ii trebuie s? depun? ?i o serie de documente care c? bunul agricol se afl? la dispozi?ia lor. Iar acestea sunt eliberate ?n baza ?nscrisurilor din registrul agricol.De ce acte ai nevoie nevoiePentru a ?nregistra contractul de arend? la prim?rie, arenda?ul trebuie s? dispun? de urm?toarele documente:Copie dup? actul de identitate al arendatorului, precum ?i actul care atest? dreptul de proprietate (titlu de proprietate, extras de carte funciar? sau certificat de mo?tenitor) asupra bunului din contractul de arend?;Certificat de ?nregistrare al ?ntreprinderii (persoanele juridice) sau cartea de identitate a arenda?ului (persoanele fizice);Cele trei exemplare ale contractului de arend?, cu o anex? privind inventarul bunului agricol: dac? bunul este proprietatea mai multor persoane, atunci se va anexa o list? a tuturor coproprietarilor cu semn?tura lor de acceptare a condi?iile contractului, men?ion?ndu-se cota parte a fiec?ruia;Dovada achit?rii taxei de ?nregistrare (aproximativ 15 lei pentru ?nregistrarea contractului de arend? + 5 lei pentru adeverin?a de rol agricol).Ce elemente importante trebuie s? con?in? un contract de arend?Un contract de arend? se poate ?ncheia at?t pe o perioad? determinat?, c?t ?i pe una nedeterminat? cu exactitate, adic? cea necesar? recoltei produselor pe care bunul arendat le produce ?n anul agricol respectiv. Un contract de arend? trebuie s? con?in? cel pu?in urm?toarele elemente:P?r?ile contractante ?i datele personale ale acestora;Obiectul contractului de arend?, cu o descriere ?n detaliu a bunului agricol: suprafa?a terenului, poten?ialul de produc?ie, distan?a fa?? de locurile de industrializare, starea terenului, a cl?dirilor, a utilajelor sau a amenaj?rilor;Scopul arend?rii;Durata arend?rii – se recomand? trecerea pe contract a unei perioade, altfel acel contract de arend? se consider? c? este ?ntocmit pentru perioada necesar? recolt?rii produselor de pe bunul agricol ?n cauz?;Valoarea arendei ?i termenele de plat?;Drepturile ?i obliga?iile p?r?ilor;Clauze de asigurare a bunului agricol – obliga?ia arenda?ului;Cazurile ?n care ?nceteaz? contractul de arend?.Acest contract de arend? se ?ncheie ?n form? scris?, la ?nceputul arendei, pe baza ?n?elegerii dintre cele dou? p?r?i: arendator ?i arenda?. Actul trebuie s? descrie starea bunului arendat la momentul pred?rii ?i se semneaz? de ambele p?r?i.INTERNEBuz?u: F?r? programul "Tomata", legumicultorii s-au orientat c?tre castrave?i, ANA FELEA, HYPERLINK "" Miscellanea / 24 iulie Buz?ul continu? s? fie unul dintre principalele bazine legumicole din ?ar?, iar acest lucru a fost dovedit prin num?rul mare de cereri depuse la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie ?n Agricultur? ?n cadrul "Programului pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate". De?i buzoienii continua s? fie printre cei mai mari produc?tori, anul acesta au oferit o surpriz? ?n ceea ce prive?te legumele alese pentru a fi cultivate. Practic, dac? p?n? acum, la Buz?u, ro?ia era leguma cea mai cultivat?, acum solariile sunt ?nc?rcate de castrave?i. Schimbarea a fost determinat? de ?nlocuirea programului "Tomata" cu schema prin care ajutorul de minimis este acordat unei game mai largi de legume, respectiv ardei, castrave?i ?i vinete. Totu?i, cei mai mari legumicultori din Buz?u sunt de p?rere c? vechiul program prin care se acordau subven?ii pentru cultivarea tomatelor ?n spa?ii protejate era mult mai avantajos ca cel derulat ?n prezent. Tone de legume sunt produse ?i ?n aceast? var? la Buz?u, astfel c? jude?ul se afl? ?n top 10 cei mai mari produc?tori din ?ar?. Concret, vorbim de sute de cultivatori care de?in sere ?i solarii pe o supra?? de zeci de hectare. Situa?ia exact? a fost anun?at? de reprezenta?ii Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie ?n Agricultur? potrivit c?rora la Buz?u au fost ?nregistrate nu mai pu?in de 660 de cereri din partea legumicultorilor care s-au ?nscris ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate. "La Buz?u, s-au ?nregistrat 660 de cereri, pentru o suprafa?? de 87,11 hectare. Ca num?r de cereri, Buz?ul se situeaz? pe locul 6 pe ?ar?, iar ca suprafa?? pe locul 5", a spus Aurelia Mitrea, director adjunct APIA Buz?u. Schema culturilor reprezint? ?ns? o supriz? pentru Buz?u. Dac? p?n? acum, ca mai mare produc?ie era cea de ro?ii, dup? ?nlocuirea programului "Tomata" cu schema de ajutor de minimis prin care sunt oferite subven?ii ?i pentru ardei, castrave?i ?i vinete, legumicultorii au ales s? cultive pe suprafe?e mai mari castrave?i. "Dintre cele 660 de cereri primite, 510 sunt pentru castrave?i, 80 pentru tomate, 51 pentru ardei ?i 19 pentru vinete. Cele mai multe cereri au fost ?nregistrate la Centrul Local Mih?ile?ti, ceea ce ?nseamn? c? de acolo, din Glodeanu Sili?tea, Mih?ile?ti, sunt ?i cei mai mul?i cultivatori", a exolicat Mitrea. Cu toate acestea, cei mai mari legumicultori din Buz?u spun c? s? produci castrave?i ?n noiembrie, c?nd trebuie valorificat? produc?ia pentru a putea primi banii de la stat, va fi foarte dificil."Castravetele e preten?ios la frig ?i mai ales la lipsa luminii, nu ?tiu c?t ?l poate duce p?n? ?n decembrie. E destul de dificil, pentru c? de la 1 noiembrie castravetele nu mai produce. Se scurteaz? ziua. Eu am pus pe ardei, de exemplu. Ro?ia nu o mai putem ?ine ?n perioada respectiv? pentru c? nu se mai coace. Nu are lumin? natural? suficient?", a spus Mircea Tatu, legumicultor din Cochirleanca. ?n plus, Mircea Tatu consider? c? programul "Tomata" era mult mai avantajos pentru cultivatorii de legume ?n spa?ii protejate."Nu mi se pare o solu?ie bun? pentru legumicultori. Cel mai indicat era ca acest program s? fie derulat prim?vara. E foarte greu s? produci legume ?n perioada noiembrie-decembrie, ?n condi?iile de la noi din ?ara. Nu mai este lumin? natural? ?i nu este rentabil s? ?nc?lzim solariile", a spus Mircea Tatu.Dup? etapa de primire a cererilor, urmeaz? controalele ?n teren efectuate de inspectorii de la APIA, ?n vederea stabilirii eligibilit??ii cererilor depuse. Valorificarea produc?iei se va efectua ?n perioada 2 noiembrie - 2 decembrie 2021, iar documentele care atest? valorificarea produc?iei ?i registrul de eviden?? a tratamentelor vizat de c?tre autoritatea fitosanitar? vor fi depuse p?n? la data de 3 decembrie 2021, inclusiv. Valoarea maxim? ?n euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis /cultur? /1.000 mp /beneficiar este de 2.000 euro ?i se acord? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei.Apelul disperat al unui fermier din zona inunda?iilor care a r?mas f?r? hran? pentru animale, Roxana Dobre - 25 iulie 2021 Apel disperat, ?i mor v?cu?ele de foame! Un cresc?tor de animale c?ruia apele i-au luat peste 1.000 de balo?i cere ajutorul fermierilor din toat? ?ara. D?nu? Corb, din comuna Ocoli?, jude?ul Alba, grav afectat? de inunda?ii a ajuns ?ntr-o situa?ie disperat? de a nu avea cu ce hr?ni cele 10 vaci pe care le de?ine.”Buna seara! ?n urma inunda?iilor din comuna Ocoli?, jude?ul Alba, mi-a fost inundat? gr?dina, apa distrug?nd o cantitate de 1000 de balo?i dup? cum se vede ?n poze, munca ce am depus-o p?n? acum nemaiav?nd ce recupera. De?in?tor a 10 capete bovine fac un apel c?tre fermieri, dac? dore?te cineva s? doneze ceva balo?i”, este apelul cresc?torului din jude?ul Alba.Acesta spune c? f?nul luat de ape nu mai poate fi recuperat ?n vreo propor?ie astfel c? v?cu?ele au r?mas f?r? hrana necesar?. ”Nu vreau sa profit de situa?ia ?n care sunt dar timpul este scurt ?i acum nu avem drumuri de acces, momentan pe hotar este o zon? de munte greu accesibil? cu suprafe?e restr?nse. Neav?nd posibilitatea s? recuperez pierderea”, a mai transmis fermierul.Reamintim c? locuitorii din localitatea Ocoli? au trecut printr-un adev?rat co?mar s?pt?m?na trecut? c?nd ?uvoaiele cu aluviuni scurse de pe versan?i au n?v?lit ?n gopod?riile oamenilor. Viteza apei a m?turat tot ce a ?nt?lnit ?n cale ?i s-au format mormane de garduri rupte, obiecte din gospod?rii, buc??i de asfalt ?i bu?teni. Localnicii spun c? se simt neputincio?i.Cei care sunt dispu?i s?-i dea o m?n? de ajutor fermierului lovit de necaz, ne pot contacta la num?rul de telefon: 0769.501.131Tractor mistuit de fl?c?ri ?n mijlocul c?mpului. Focul s-a extins rapid ?i la vegeta?ia din jur , agrointeligenta.ro - 24 iulie 2021 tractor aflat pe c?mp a luat foc ast?zi, pompierii intervenind timp de mai multe ore pentru a stopa fl?c?rile care s-au extins pe terenul agricol. Alerta a fost dat? ?n jurul orei 14.30, ?n apropiere de Timi?oara, la Dude?tii Noi, spun reprezentan?ii ISU Timi?.La fa?a locului au intervenit 11 pompieri cu dou? autospeciale de stingere cu ap? ?i spum?, potrivit tion.ro.Pompierii au fost solicita?i s? intervin? de urgen??, s?mb?t? dup?-amiaz?, la Dude?tii Noi. Un tractor a fost distrus de fl?c?ri, iar aproximativ 1.000 de metri p?tra?i au fost mistuite ?n incendiuFl?c?rile au fost stinse ?n aproximativ o or?. Nu au fost ?nregistrate victime, doar pagube materiale.Pompierii urmeaz? s? stabileasc? cauza incendiului.Iriga?iile, prioritate absolut? pentru fermieri, dar nu ?i pentru Guvern , 25 iulie 2021 , Ovidiu Ghinea Sistemul de iriga?ii ar trebui s? fie prioritate de rang 0 ?n Rom?nia! Este afirma?ia unui fermier dobrogean, care face agricultur? de mai bine de dou? decenii. ?n tot acest timp, a ?ncercat s? asigure din surse proprii irigarea culturilor, dar este nevoie de implicarea Ministerului pentru a desf??ura aceast? activitate ?n continuare.Pe l?ng? faptul c? acest sistem nu pare a fi o prioritate pentru guvernan?i, fermierii care ?ncearc? s?-?i rezolve singuri problemele sunt ?mpiedica?i de birocra?ia extrem de greoaie. ?n plus, nici proiectul proiectul pentru reabilitarea sistemului de iriga?ii din PNRR nu s-a concretizat, pentru c? acesta nu a fost trimis la Bruxelles, potrivit afirma?iilor f?cute de ministrul Adrian Oros. Cu toate acestea, ?eful MADR are ?ncredere ?n continuare c? proiectul va fi finan?at din fonduri de la bugetul de stat.Murele se coc mai t?rziu anul acesta! Vremea capricioas? a ?nt?rziat produc?ia, 25 iulie 2021 drept fructe de sezon, apreciate ?i consumate at?t ?n stare proasp?t?, c?t ?i procesate, murele sunt din ce ?n ce mai c?utate. Pe de o parte pentru c? sunt gustoase ?i r?coritoare , pe de alta, pentru c? sunt foarte bune pentru s?n?tate. Dac? mai sunt ?i bio, cu at?t mai bine. Ce a?tept?ri avem de la recoltele acestei veri, afl?m din videoclipul de mai jos.Pesta porcin? african? (PPA): situa?ia la zi ?i care sunt recomand?rile ANSVSA , Autor: Ciprian Voinea , 25 iulie 2021 ?n prezent, ?n Rom?nia sunt identificate 170 de focare de pest? porcin? african? (PPA), anun?? Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA).Dintre acestea 2 focare sunt ?n exploata?ii comerciale ?i 2 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A, fiind afectate 46.203 de porcine (animale afectate din focarele active).Din cele 170 de focare de PPA, peste 50 au fost ?nregistrate doar ?n ultima s?pt?m?n? ?n 16 jude?e din ?ar?.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.811 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e.Dintre acestea, ?n intervalul 15-22.iulie 2021 au fost ?nregistrate 10 cazuri noi de PPA la mistre?i, ?n jude?ele Arad, Arge?, Bihor, Buz?u, Cluj, Maramure? ?i S?laj.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lorPentru a evita r?sp?ndirea bolii ?i sacrificarea porcinelor, speciali?tii ANSVSA fac urm?toarele recomand?ri, cu caracter de preven?ie:Nu intra?i ?n ad?posturile unde cre?te?i porcii cu hainele cu care a?i umblat pe strad?;La intrarea ?n ad?post este bine s? folosi?i o t?vi?? cu solu?ie slab? de sod? caustic?;Nu l?sa?i porcii liberi, cre?teti porcii doar ?n spa?ii ?mprejmuite, f?r? a avea posibilitatea de a veni ?n contact cu porcii str?ini de gospod?ria dumneavoastr?;Nu hr?ni?i porcii cu resturi alimentare sau resturi de la m?ncarea de porc g?tit? ?n familie;Utiliza?i doar ap? din surse verificate;Asigura?i o bun? igienizare ?i ventilare a spa?iilor unde cre?te?i porcii;Nu scoate?i scroafele /vierii din gospod?rie pentru mont?;Nu cumpara?i purcei din locuri necunoscute, f?r? a fi crotalia?i ?i ?nso?i?i de certificat sanitar veterinar de s?n?tate ?i notifica?i urgent medicul veterinar din localitate;Nu folosi?i ?n hrana porcilor iarba str?ns? de pe c?mp, pentru ca ea ar fi putut veni ?n contact cu mistre?ii;Orice porc mistre? g?sit mort (inclusiv accident auto) va fi notificat urgent c?tre DSVSA pe raza c?reia v? afla?i;Dac? sunte?i v?n?tori ?i aduce?i acas? carne de mistre? nu folosi?i resturi ?i/sau ap? rezultat? din sp?larea c?rnii de mistre? ?n hrana porcilor domestici ?i folosi?i carnea doar dup? ce primi?i rezultatul testului de laborator. ;Este interzis? cre?terea de porci domestici pe fondurile de v?n?toare;Este recomandat s? nu se sacrifice ?i comercializeze animale ?n aceast? perioad?.Fructe de p?dure scoase la licita?ie. Nu exist? for?? de munc?, iar produc?ia a sc?zut drastic , Andra Moldoveanu , 25 iulie 2021 Produc?ia de fructe de p?dure a sc?zut de la 14.000 de tone ?n 2018, la aproximativ 4.000 de tone anul trecut, ?n p?durile administrate de ROMSILVA. ?n timp ce ?n pie?e ?i supermarket-uri cererea de afine, zmeur? ?i mure autohtone este mare, fructele noastre de p?dure merg ?n special la export.Culeg?tori se g?sesc din ce ?n ce mai greu. Pe de alt? parte, ca s? poat? s? ??i creasc? veniturile ?i s?-?i pl?teasc? mai bine oamenii, ROMSILVA scoate ?n premier?, fructele la licita?ie online. Cei de la Direc?ia Silvic? din Bistri?a-N?s?ud sunt ?n toiul culesului. Ar fi de adunat peste 300 de tone, ?ns? e greu cu for?? de munc?. Se culeg mai pu?ine fructe ?i din p?durile din Maramure?, unde afinele au fost afectate de vremea rea. “Din cauza ?nghe?urilor t?rzii ?i schimb?rilor climatice, grindina, fenomene natural care decimeaz? de multe ori chiar ?i recolta coapt?”, a declarat Inginer Marcel Cosma, de la Direc?ia Silvic? Maramure?.ROMSILVA organizeaz?, ?n premier?, o licita?ie online pentru agen?i economici din Rom?nia, dar ?i din Europa. Vor fi scoase la licita?ie 3.000 de tone de fucte de p?dure, iar pre?ul de pornire este de 700 de euro pe tona de m?ce?e. Pentru afine, de exemplu, organizatorii sper? s? ob?in? cel pu?in 3.000 de euro pe ton?. Scopul este valorificarea superioar? cu pre?uri competitive.Pe de alt? parte, culeg?torii amatori de fructe de p?dure ?i ciuperci risc? amenzi ustur?toare de fiecare dat? c?nd intr? ?n p?dure, din cauza unui vid legislativ. Pe de-o parte, Codul Silvic spune c? produsele p?durii apar?in proprietarilor acesteia. Pe de alt? parte, ?ns?, nu exist? documentul final ?n baza c?ruia oamenii pot s? mearg? lini?ti?i la cules. Amenzile, ?n schimb, pot ajunge chiar la 5.000 de lei.Unii dintre locuitorii a?ez?rilor de munte ??i asigur? cele necesare traiului zilnic din banii aduna?i ?n urma culesului de fructe din p?dure. ?n majoritatea cazurilor, proprietarii sau administratorii de p?dure ?i cunosc pe oamenii care culeg fructe de p?dure. Unii ??i valorific? produsele prin centrele de colectare din jude?, al?ii prin pie?e sau chiar la marginea drumurilor.Produc?ii bune, dar sub a?tept?ri – C?t au recoltat fermierii anul acesta , : Ionu? F?nt?n? , 24 iulie 2021Produc?iile de la culturile de toamn? din acest an agricol sunt mul?umitoare pentru fermierii din toat? ?ara. Cu toate acestea, agricultorii spun c? nu au recoltat c?t se a?teptau ini?ial, pentru c? vremea capricioas? le-a jucat feste ?i de aceast? dat?.?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorb? cu mai mul?i fermieri din zona de sud a ??rii, care au prezentat bilan?ul de la sf?r?itul campaniei de recoltat.”Ne apropiem de finalul acestei campanii de recoltare. Produc?iile nu sunt la nivelul la care ne a?teptam, pentru c? nu am luat ?n calcul c? ?n luna iunie o s? plou? 200 litri, ceea ce a dus ?i la pierderi ?i ne-a mai ?i culcat din gr?u. De asemenea, ?n aprilie am avut prea pu?ine ploi, numai 25 de litri, ceea ce a f?cut s? nu ajungem la produc?iile pe care le estimam. Ele sunt produc?ii bune ?i la orz, ?i la rapi??, ?i la gr?u. ?n compara?ie cu anul trecut nu avem ce compara.Ne mai ajut? ?i pre?urile care sunt mai bune fa?? de anul trecut at?t la gr?u, c?t ?i la rapi?? ?i orz, dar s? ?ti?i c? nu prea ne mul?ume?te, pentru c? venim cu mari datorii din anul 2020. Pre?ul ?ngr???mintelor a explodat cu 70-80%. ?ntr-o lun?, motorina a crescut cu 10%. Dac? ne mai g?ndim c? ?n anul 2021 am majorat ?i salariile la angaja?i, ca s? putem s? avem mecanizatori buni, s? facem lucr?rile ?n termen c?t mai scurt, toate acestea fac ca profitul s? nu fie cel la care ne a?teptam, ca s? putem s? ne achit?m toate datoriile din 2020”, a precizat Constantin Anghel, fermier din jude?ul C?l?ra?i.?n ceea ce prive?te cifrele, fermierul Aurel Pan?, care lucreaz? o suprafa?? de teren situat? la grani?a jude?elor C?l?ra?i ?i Giurgiu, spune c? produc?ia de gr?u este ?n jurul valorii de 7 tone/hectar – o produc?ie bun?, dar sub a?tept?ri”Produc?iile sunt undeva pe la 7 tone/hectar. Speram ca anul acesta s? fie un record, trebuia s? fie undeva pe la 8-9 tone/hectar, dar nu dep??e?te 7 tone. Rapi?a a fost bun?, pe la 4 tone/hectar”, a precizat Aurel Pan?.Lucrurile stau bine ?n privin?a culturilor de toamn? ?i ?n vestul ??rii, ?n jude?ul Timi?, acolo unde fermierul Alexander Degianski spune c? recolta a fost una mul?umitoare, iar indicii de calitate ai gr?ului sunt foarte buni.DEZASTRU la culturile de prim?var? – Unde vor pierde fermierii cei mai mul?i bani , 24 iulie 2021 Dac? recoltele pentru culturile de toamn? arat? bine, cel pu?in comparativ cu anul trecut, nu acela?i lucru se poate spune ?i despre culturile de prim?var?. Fermierii din mai multe zone ale ??rii se pl?ng c? vremea capricioas? le-a dat peste cap planurile la culturile de prim?var?, iar produc?iile vor fi mult sub a?tept?ri. Cea mai p?gubit? cultur? pare a fi cea de porumb.?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorb? cu fermieri din mai multe zone ale ??rii, care se pl?ng de starea de vegeta?ie la culturile de prim?var?. ?n momentul de fa??, cele mai mari pagube se preconizeaz? ?n zona de vest a ??rii, acolo unde s-a instaurat seceta extrem?.”Culturile de prim?var? sunt ?ntr-o stare dezastruoas? pentru noi. La noi au fost 0 litri de precipita?ii ?n luna iunie, lun? care ar fi trebuit s? fie cea mai ploioas?. Media pe ultimii 30 de ani era ?n jur de 78 litri, iar noi am avut 0 litri. Practic, ?n 56 de zile am avut 7 litri/mp.Porumbul, pe care am mers ca o cultur? important? pentru noi, pentru c? am redus fparte mult din suprafa?a de floarea soarelui din cauza interzicerii neonicotinoidelor, am crescut suprafa?a de porumb, care ?n ultimii 3 ani ne-a dat rezultate foarte bune. Anul acesta, din p?cate, aceste 56 de zile f?r? precipita?ii, corelate cu o lun? iunie cu temperaturi de p?n? la 43 de grade, au dus la sterilitatea polenului, la imposibilitatea form?rii boabelor, a leg?rii florilor. Astfel, ne vedem cu produc?ia mai bine de ?njum?t??it?. Dac? ne a?teptam undeva la 10-11 tone/hectar, eu zic c? mai mult de 5 tone nu avem nicio ?ans? s? facem”, a precizat fermierul Alexander Degianski, din jude?ul Timi?.Lucrurile nu par s? arate mult mai bine nici ?n zona de sud a ??rii. Fermierii din Giurgiu ?i C?l?ra?i spun c? porumbul va fi cel mai slab dintre toate culturile de anul acesta.”Porumbul cred c? va fi cel mai slab dintre toate culturile, cu toate c? prezenta excep?ional, dar chiar acum, c?nd trebuie s? bage ?n bob, nu prea mai este ap? ?n sol. Am observat c? a ?nceput s? se usuce prima frunz?, iar bobul este destul de mic.?Fermierii nu ar trebui s? renun?e la floarea soarelui. Am mai spus-o ?i anul trecut, o spun ?i acum, chiar dac? nu avem neonicotinoide, floarea soarelui este mai rezistent? la secet?. Fermierii au mai renun?at la ea, avem 1,063 milioane hectare ?n Rom?nia, este foarte pu?in. Este mai rezistent?, cu 1-2 tratamente foliare aplicate dup? r?s?rire po?i s? controlezi ?i d?un?torii. ?n condi?iile acestea de secet? pedologic?, vede?i c? avem probleme cu porumbul, care poate s? nu dea produc?ii bune”, a declarat fermierul Aurel Pan? pentru AGRO TV.Alexander Degianski: ”Fermierii ??i fac r?u singuri dac? se laud? cu produc?iile”, 24 iulie 2021, Ionu? F?nt?n? Dup? ce anul 2020 a fost unul dezastruos pentru fermierii din zonele de sud, est ?i sud-est ale ??rii, actualul an agricol pare s? fie unul mult mai favorabil, cel pu?in ?n privin?a culturilor de toamn?. Potrivit fermierilor din sudul ?i vestul ??rii, de?i produc?iile nu sunt chiar la nivelul celor preconizate la ?nceputul anului, recolta este suficient de bogat? ?nc?t s? le aduc? ni?te venituri considerabile, mai ales ?n condi?iile ?n care pre?urile se men?in la un nivel ridicat.Fermierul Alexander Degianski avertizeaz?, ?ns?, c? fermierii care vorbesc la superlativ despre produc?iile realizate anul acesta ar putea avea de suferit. Potrivit declara?iilor f?cute de fermierul timi?orean ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, traderii ?i firmele care achizi?ioneaz? cerealele ”v?neaz?” astfel de declara?ii, pentru a avea motiv s? mai scad? din pre?.”A fost un an cu totul atipic pentru partea de vest a Rom?niei. Culturile de toamn? au fost mul?umitoare, foarte mul?umitoare chiar. Nu vreau s? intru ?n detalii legate de produc?ie, pentru c? la mine ?n ferm? absolut totul este public, inclusiv produc?ia, dar produc?ia o comunic un pic mai ?nspre prim?var?. Eu zic c? fermierii ??i fac r?u singuri dac? se laud? cu produc?iile pe care le fac ?n aceast? perioad?, pentru c? toat? lumea st? la col? ?i a?teapt? s? mai diminueze din pre?. Chiar dac? vorbim despre o pia?? interna?ional?, cu siguran?? mai exist? ?i astfel de interese”, a precizat Alexander Degianski.Agricultorul sus?ine c? veniturile pe care le va ?ncasa anul acesta din v?nzarea recoltei la culturile de toamn? vor fi cheltuite, ?n mare parte, pentru acoperirea pierderilor la culturile de prim?var?, care se afl? ?ntr-o stare deplorabil? ?n vestul ??rii. Astfel, rata de profitabilitate se va men?ine ?n media ultimilor ani, ?n ciuda pre?urilor mai mari ale cerealelor.”Culturile de toamn? au fost mul?umitoare, se arat? bune, cu indici calitativi buni de tot. Nu cred c? exist? discu?ie c? nu ar fi un gr?u panificabil. (…) Suntem ?ntr-un oarecare echilibru, pentru c? ceea ce am c??tigat la culturile de toamn? cu siguran?? se va duce pe culturile de prim?var?. Per total, este un an mul?umitor pentru fermierii din vestul Rom?niei, pentru c? pre?urile sunt relativ decente, dar inputurile au crescut, motorina a crescut, salariile au crescut. Suntem ?n media profitabilit??ii cu care suntem obi?nui?i ?n ultimii ani. Nu putem vorbi despre o progresie geometric? a veniturilor sau a profitabilit??ii”, a mai spus Alexander Degianski.VIDEO Agro TV: Indienii, oameni de baz? ?n fermele rom?ne?ti Agribusiness VIDEO Agro TV: Indienii, oameni de baz? ?n fermele rom?ne?ti Profit.ro scris ast?zi, 09:00 Pasiunea este cheia succesului, chiar ?i ?n zootehnie. Paul Cristescu este un fermier din localitatea F?dimac, jude?ul Timi?, care cre?te bovine din rasa Black Angus de c?nd activeraz? ?n acest domeniu. ?n prezent are o ferm? productiv? ?i un lan? de m?cel?rii. Cel care ?ine tot greul la ferm? este un b?rbat indian, care, din cauza salariilor precare din ?ara sa, de doar 30 de dolari pe lun?, a acceptat propunerea de angajare din partea fermierului rom?n, arat? Agro TV. Agricultorul spune c? muncitorii indieni sunt extrem de serio?i, spre deosebire de cei rom?ni. Afla mai multe despre Buz?u: F?r? programul "Tomata", legumicultorii s-au orientat c?tre castrave?i ANA FELEA , Miscellanea / 24 iulieBuz?ul continu? s? fie unul dintre principalele bazine legumicole din ?ar?, iar acest lucru a fost dovedit prin num?rul mare de cereri depuse la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie ?n Agricultur? ?n cadrul "Programului pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate". De?i buzoienii continua s? fie printre cei mai mari produc?tori, anul acesta au oferit o surpriz? ?n ceea ce prive?te legumele alese pentru a fi cultivate. Practic, dac? p?n? acum, la Buz?u, ro?ia era leguma cea mai cultivat?, acum solariile sunt ?nc?rcate de castrave?i. Schimbarea a fost determinat? de ?nlocuirea programului "Tomata" cu schema prin care ajutorul de minimis este acordat unei game mai largi de legume, respectiv ardei, castrave?i ?i vinete. Totu?i, cei mai mari legumicultori din Buz?u sunt de p?rere c? vechiul program prin care se acordau subven?ii pentru cultivarea tomatelor ?n spa?ii protejate era mult mai avantajos ca cel derulat ?n prezent. Tone de legume sunt produse ?i ?n aceast? var? la Buz?u, astfel c? jude?ul se afl? ?n top 10 cei mai mari produc?tori din ?ar?. Concret, vorbim de sute de cultivatori care de?in sere ?i solarii pe o supra?? de zeci de hectare. Situa?ia exact? a fost anun?at? de reprezenta?ii Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie ?n Agricultur? potrivit c?rora la Buz?u au fost ?nregistrate nu mai pu?in de 660 de cereri din partea legumicultorilor care s-au ?nscris ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate. "La Buz?u, s-au ?nregistrat 660 de cereri, pentru o suprafa?? de 87,11 hectare. Ca num?r de cereri, Buz?ul se situeaz? pe locul 6 pe ?ar?, iar ca suprafa?? pe locul 5", a spus Aurelia Mitrea, director adjunct APIA Buz?u. Schema culturilor reprezint? ?ns? o supriz? pentru Buz?u. Dac? p?n? acum, ca mai mare produc?ie era cea de ro?ii, dup? ?nlocuirea programului "Tomata" cu schema de ajutor de minimis prin care sunt oferite subven?ii ?i pentru ardei, castrave?i ?i vinete, legumicultorii au ales s? cultive pe suprafe?e mai mari castrave?i. "Dintre cele 660 de cereri primite, 510 sunt pentru castrave?i, 80 pentru tomate, 51 pentru ardei ?i 19 pentru vinete. Cele mai multe cereri au fost ?nregistrate la Centrul Local Mih?ile?ti, ceea ce ?nseamn? c? de acolo, din Glodeanu Sili?tea, Mih?ile?ti, sunt ?i cei mai mul?i cultivatori", a exolicat Mitrea. Cu toate acestea, cei mai mari legumicultori din Buz?u spun c? s? produci castrave?i ?n noiembrie, c?nd trebuie valorificat? produc?ia pentru a putea primi banii de la stat, va fi foarte dificil."Castravetele e preten?ios la frig ?i mai ales la lipsa luminii, nu ?tiu c?t ?l poate duce p?n? ?n decembrie. E destul de dificil, pentru c? de la 1 noiembrie castravetele nu mai produce. Se scurteaz? ziua. Eu am pus pe ardei, de exemplu. Ro?ia nu o mai putem ?ine ?n perioada respectiv? pentru c? nu se mai coace. Nu are lumin? natural? suficient?", a spus Mircea Tatu, legumicultor din Cochirleanca. ?n plus, Mircea Tatu consider? c? programul "Tomata" era mult mai avantajos pentru cultivatorii de legume ?n spa?ii protejate."Nu mi se pare o solu?ie bun? pentru legumicultori. Cel mai indicat era ca acest program s? fie derulat prim?vara. E foarte greu s? produci legume ?n perioada noiembrie-decembrie, ?n condi?iile de la noi din ?ara. Nu mai este lumin? natural? ?i nu este rentabil s? ?nc?lzim solariile", a spus Mircea Tatu.Dup? etapa de primire a cererilor, urmeaz? controalele ?n teren efectuate de inspectorii de la APIA, ?n vederea stabilirii eligibilit??ii cererilor depuse. Valorificarea produc?iei se va efectua ?n perioada 2 noiembrie - 2 decembrie 2021, iar documentele care atest? valorificarea produc?iei ?i registrul de eviden?? a tratamentelor vizat de c?tre autoritatea fitosanitar? vor fi depuse p?n? la data de 3 decembrie 2021, inclusiv. Valoarea maxim? ?n euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis /cultur? /1.000 mp /beneficiar este de 2.000 euro ?i se acord? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei.Focar ”atipic” de pest? porcin?! Un p?durar cre?tea 44 de porci ”pentru consumul propriu” , Ionu? F?nt?n? , 25 iulie 2021Num?rul focarelor de pest? porcin? african? ?ncep, din nou, s? se ?nmul?easc? pe teritoriul Rom?niei. Fenomenul a fost preconizat deja de speciali?tii ?n domeniu, care spun c? de la apari?ia bolii ?n ?ara noastr?, num?rul de focare a explodat de fiecare dat? ?n a doua jum?tate a anului, dup? perioada cald?.Potrivit ultimei inform?ri din partea Autorit??ii Na?ionale Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), la data de 22 iulie erau active un num?r de 170 de focare, cu 45 mai multe dec?t cu o s?pt?m?n? ?n urm?.Pe pagina oficial? de facebook, ANSVSA a f?cut public? depistarea unui focar de pest? porcin? african? ”atipic”. Potrivit autorit??ilor, ?n localitatea Puie?ti din jude?ul Vaslui, un p?durar cre?tea 44 de porci ?n propria gospod?rie pentru consumul propriu, a?a cum a afirmat ?n fa?a autorit??ilor.Dup? confirmarea cazului de pest? porcin? african?, DSVSA Vaslui ?mpreun? cu reprezentan?ii Prim?riei Puie?ti au procedat la uciderea ?ntregului efectiv de porcine din focar, au neutralizat cadavrele ?i au efectuat dezinfec?iile necesare.ANSVSA face apel la cresc?torii de porcine s? anun?e de urgen?? medicul veterinar ?n situa?ia ?n care apar modific?ri ?n statusul de s?n?tate al animalelor din gospod?riile proprii sau apar cazuri de mortalitate ?n r?ndul suinelor. De asemenea, cet??enii trebuie s? trateze cu maxim? responsabilitate ac?iunile de prevenire a r?sp?ndirii virusului ?i s? respecte cu stricte?e toate ac?iunile impuse de autorit??ile competente.INDUSTRIE ALIMENTARATopul celor mai mari angajatori din industria alimentar? ?i a b?uturilor: 40 de companii angajeaz? aproape 40.000 de oameni, 22% din totalul industriei de profil , Florentina Ni?u , 23.07.2021, Industria alimentar? ?i a b?uturilor cre?te lent, pentru c? antreprenorii nu ?tiu s?-?i diversifice portofoliile, nu intr? mai mult pe pie?e externe, nu fac produse cu valoare ad?ugat? mai mare, iar pia?a este prea fragmentat?.Cei mai mari angajatorii din industria alimentar? ?i a b?uturilor au ?ntre 150 ?i 3.000 de salaria?i, ?n condi?iile ?n care poten?ialul de cre?tere al afacerilor din aceste industrii este foarte mare.Care sunt cauzele pentru care antreprenorii sunt ?bloca?i“ ?n businessuri medii spre mari de ani de zile ?i nu reu?esc s?-?i dezvolte afacerile, ?n a?a fel ?nc?t s? angajeze mai mult? for?? de munc???Volumul produc?iei ?n Rom?nia este unul din considerentele esen?iale. De?i pia?a rom?neasc? este una dintre cele mai mari din sud-estul Europei, totu?i este relativ limitat?. Astfel, cele mai mari companii din industria alimentar? nu dep??esc 150 de milioane de euro, chiar dac? multe din aceste companii au segmente de pia?? ?n domeniul lor care ajung la 20-30% – uneori chiar la mai mult, ceea ce este mult pentru o companie ?ntr-un segment de pia??. Aceasta cifr? de afaceri induce limit?ri ?n ceea ce prive?te poten?ialul de cre?tere: sunt foarte pu?ine cazurile ?n care o companie poate atinge sau men?ine un segment de pia?? de 40-50% sau mai mult“, explic? Bogdan Belciu, unul dintre cei mai cunoscu?i consultan?i de pe pia?a rom?neasc?, cofondator al firmei de consultan?? Valorem Business Advisors.Fabrica de dulciuri ETI din Craiova, afaceri de 120 milioane de lei ?i pierderi de 109 milioane de lei. ETI a construit o fabric? de 50 mil. euro la Craiova, ?ns? nu a reu?it s? raporteze profit ?n niciun an de la startul produc?iei , Florentina Ni?u , 23.07.2021, European Food Industries, compania care opereaz? unitatea de produc?ie a grupului turcesc ETI de la Craiova, a terminat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 120 milioane de lei (circa 25 mil. euro), ?n cre?tere cu 27% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF f?cute pe baza datelor de la Ministerul de Finan?e.Totodat?, num?rul mediu de angaja?i a crescut cu 44 de persoane, ajung?nd la un num?r mediu de 391 de salaria?i.?ns?, grupul turcesc ETI, care are ?n portofoliu branduri precum ETI Wanted, Dare, Cin, Puf sau Milk Burger, a avut ?n 2020 o pierdere de peste 109 mil. lei (22 mil. euro), conform datelor publice. Aceasta este cea mai mare pierdere din istoria firmei pe plan local, de ?apte ani (2013 fiind anul ?n care a fost ?nfiin?at?, iar 2015 anul ?n care a ?nceput produc?ia).Previziuni: ?n 10 ani vom asista la sf?r?itul c?rnii, al lactatelor ?i al pe?telui! Ciprian Voinea , 25 iulie 2021 Este a?teptat? o noua revolu?ie agrar?, care va duce ?n 10 ani la sf?r?itul c?rnii, lactatelor ?i al pe?telui.Potrivit previziunilor miliardarului ?i investitorului britanic Jim Mellon, industria alimentar? urmeaz? s? sufere c?teva schimb?ri mari ?n urm?torul deceniu, iar asta va duce la dispari?ia industriilor c?rnii ?i laptelui, a?a cum le ?tim.?n v?rst? de 64 de ani, Mellon a contribuit la crearea ?i sus?inerea unor companii imense de biotehnologie, dintre care unele au ca scop extinderea longevit??ii vie?ii umane. El este, de asemenea, cel mai mare ac?ionar la Agronomics, o companie de investi?ii axat? pe extinderea ?alimentelor moderne”, mai exact, carne cultivat? cu celule.?n cartea sa intitulat? Moo’s Law, miliardarul ofer? un ?ghid al investitorilor pentru noua revolu?ie agrar?”.De ce prezice miliardarul Jim Mellon sf?r?itul c?rnii, lactatelor ?i pe?telui ?n 10 ani??n primul r?nd, industria laptelui a?a cum o ?tim – unde vacile produc lapte –, ?va disp?rea”, spune el. Acest lucru se datoreaz? faptului c? laptele alternativ de plante, cum ar fi migdalele ?i soia, va prelua locul laptelui de vac?.O alternativ? ar fi ca laptele s? fie realizate folosind fermentarea de precizie, o tehnologie care utilizeaz? gazde microbiene ca fabrici de celule, pentru a crea o protein? identic?. Unul dintre liderii industriei de fermentare a produselor lactate este Change Foods, un brand care ??i propune s? creeze ?alimente uimitoare f?r? animale”, care sunt mai bune pentru planet??n al doilea r?nd, Mellon prezice c? industria c?rnii se va pr?bu?i. Jum?tate din aceasta va consta ?n alimente pe baz? de plante sau alimente f?cute folosind agricultura celular?, sus?ine el.?Avem deja produsele. Tot ce avem nevoie este cantitatea, banii ?i voin?a ”, spune el.Sf?r?itul c?rnii ?i al lactatelorTehnologia celular? este considerat? ?n mare m?sur? o alternativ? definitiv? la marile combinate de animale ?i la zootehnia distructiv?.Aceast? tehnologie s-a extins pe m?sur? ce mi?carea mai larg? bazat? pe plante a asistat la o cre?tere uimitoare ?n ultimii ani. Printre companiile renumite care conduc aceast? schimbare se afl? ?i Oatly, cu ac?iunile sale ?n cre?tere chiar de la debutul s?u la listarea pe bursa, p?n? la aproximativ 1 miliard de lire sterline.Mai mult, supermarketurile, magazinele ?i schemele contribuie la cre?terea cererii clien?ilor.De asemenea, schimbarea perspectivelor asupra mediului ?i determin? acum pe oameni s? ??i reg?ndeasc? alegerile alimentare mai mult ca niciodat??n plus, investi?iile vaste devin din ce ?n ce mai frecvente ?n gigan?ii vegani, permi??nd ca mai multe fonduri s? fie direc?ionate c?tre dezvoltarea produselor.Celulele ?i industria sunt ?n plin? expansiune ?i se a?teapt? s? ating? paritatea maxim? a pre?urilor p?n? ?n 2035. Acest lucru este ?n concordan?? cu previziunile mai largi conform c?rora 11% din produsele tradi?ionale pe baz? de animale vor fi generate de tehnologia alternativ? a proteinelor. Chiar ?i gigan?ii alimentari precum Nestlé se extind ?n acest domeniu.Agricultura celular?Nu doar carnea ?i produsele lactate celulare sunt ?n cre?tere. M?rcile de fructe de mare bazate pe celule cresc ?i ele produc?ia..?n urma unui documentar de succes de pe Netflix, numit ?Seaspiracy”, care s-a dorit s? marcheze ??nceputul unei schimb?ri globale”, a devenit evident faptul c? oamenii sunt din ce ?n ce mai ?ngrijora?i de pescuitul excesiv ?i de s?n?tatea oceanelor.?i iat? ?i a treia previziune a lui Jim Mellon: c? jum?tate din pe?tele lumii va fi produs ?n fabrici p?n? ?n 2040!Controvers??i totu?i, mul?i vegani se arat? ?mpotriva tehnologiei celulare. Deoarece carnea este fabricat? din celule animale, unii nu sunt de acord, consider?nd c? este lipsit de etic?. Al?ii sunt ?ngrijora?i c? ?se amestec? cu natura”.Oricum ar fi, carnea cultivat? cu celule este ?i va r?m?ne o realitate. Iar dac? omul de afaceri Jim Mellon are dreptate, vom asista la sf?r?itul c?rnii, a?a cum o ?tim, ?i vom marca ?nceputul unui sistem agricol transformat.Sticlele PET reutilizabile pentru ap?, performan?e semnificative ?n privin?a polu?rii , HYPERLINK "" Anca Olteanu , 24 Jul 2021 Sticlele PET reutilizabile pentru ap? au performan?e remarcabile, ?nregistr?nd cele mai mici cifre ?n ceea ce prive?te poluarea (0,023 mg particule/pet), emisia de CO2 (137 g/pet) ?i consumul de ap? (0,76 litri/pet). ?n compara?ie cu PET-ul, cifrele ?i procentele ambalajului din sticl? sunt considerabil mai mari astfel c?, emisia de CO2 pentru sticl? este de 505 g/ambalaj, poluarea aerului este de 0.174 mg/ambalaj, iar consumul de ap? 2.95 litri/ambalaj, potrivit unei analize realizate de Roland Fehringer. ALPLA a comandat la ?nceputul anului studiul LCA (Life Cycle Assessment) care analizeaz? efectele ciclului de via?? complet al ambalajului de la procesul de produc?ie, transport, umplere, distribu?ie p?n? la reciclare ?i recuperare energetic?.Chiar dac? ?nregistreaz? procente diferite, acela?i lucru se ?nt?mpl? ?i ?n cazul ambalajelor alimentare, a sticlelor de limonad? ?i a recipientelor de lapte realizate din plastic reciclat.Pentru ambalajele din aluminiu sau sticl? procesul de fabricare ?i reciclare este mare consumator de energie. Mai mult dec?t at?t, produc?torii de PET-uri livreaz? preforme c?tre ?mbuteliatori, economisind astfel mai mult spa?iu ?i reduc?nd greutatea autoturismelor care vor consuma mai pu?in combustibil ?i ??i vor diminua amprenta de carbon din atmosfer?.Sticl? de unic? folosin?? versus PET-uriCompara?ia dintre recipientele din sticl? ?i PET-uri de unic? folosin?? arat? un avantaj pentru cele din urm?, ?n special compar?nd rezultatul pentru amprenta de carbon. Contrar a?tept?rilor, ambalajele de sticl? de unic? folosin?? au ?ntotdeauna cele mai mari efecte negative asupra mediului, procesul de reciclare a PET-ului implic?nd cele mai pu?ine resurse fiind ?i cel mai pu?in poluant.?Studiul Life Cycle Assessment eviden?iaz? percep?ia gre?it? a publicului rom?n asupra plasticului.?Este adev?rat c? acesta este des utilizat de c?tre produc?tori ?n fabricarea produselor ?i ca material de ambalare. Gradul redus de reciclare ?n Rom?nia, precum ?i poluarea cu ambalaje fac din plastic o resurs? cu un impact ridicat asupra mediului. Between 1 and 2 it's YOU este campania de con?tientizare prin care ne dorim s? educ?m publicul larg pun?nd accentul pe importan?a recicl?rii tuturor materialelor atr?g?nd aten?ia asupra faptului c? plasticul reciclat are un impact redus asupra mediului ?nconjur?tor, deoarece procesul de produc?ie emite cea mai mic? cantitate de CO2 ?i consum?, ?n acela?i timp, o cantitate limitat? de ap? ?i energie. Viziunea noastr? este s? utiliz?m resursele naturale ?ntr-un mod eficient ?i sustenabil, f?r? pierderi de ap? ?i materiale cu ajutorul energiei regenerabile ?i a materialelor durabile, reciclate ?ntr-un mod eco-friendly”, spune Cristina Bogdan, sustainability manager.Studiul LCA a fost realizat de c?tre compania de consultan?? independent?, C-7 Consult, urm?nd standardul ISO 14044 pentru unit??ile de ambalare PET ?i materiale de ambalare alternative lu?nd ?n calcul anumite b?uturi, alimente ?i detergen?i lichizi consumate ?i distribuite prin sectorul alimentar cu am?nuntul.?Studiul a fost realizat ?n 13 ??ri, compania ALPLA dorind s? eviden?ieze impactul fiec?rui tip de ambalaj asupra mediului.ALPLA, companie care dezvolt? ?i produce solu?ii inovatoare de ambalare din plastic, a intrat pe pia?a din Rom?nia ?n 2011 deschiz?nd prima fabric? de produc?ie ?n Bucure?ti. ?n 2017, ALPLA s-a extins ?n Timi?oara ?i a achizi?ionat ?n Bra?ov compania Star East Pet Rom?nia. ?n anul 2018 a achizi?ionat Argo S.A. ?i a dezvoltat expertiza ?n fabricarea de ambalaje pentru sectorul farmaceutic ?i agro. ?n prezent, peste 200 de angaja?i ofer? solu?ii de ambalare pentru m?rci din mai multe segmente de pia??, at?t pentru clien?ii locali, c?t ?i pentru cei interna?ionali produc?nd anual peste 1 miliard de ERT SI ALIMENTATIE PUBLICARe?eaua de brut?rii Pain Plaisir s-a extins cu un al treilea magazin ?n zona Ateneului, cel mai mare de p?n? acum: Preconiz?m cel pu?in 3 deschideri noi ?n 2022. Irina St?ncescu, cofondatoare Pain Plaisir: De la ?nfiin?are ?i p?n? acum, am investit aproximativ 900.000 de euro HYPERLINK "" \o "Alina-Elena Vasiliu"Alina-Elena Vasiliu , 23.07.2021 Noul spa?iu Pain Plaisir este cel mai mare punct de desfacere sub acest nume, fiind ?ntins pe o suprafa?? de 70 de metri p?tra?i.Re?eaua de brut?rii artizanale Pain Plaisir a deschis s?pt?m?na trecut? a treia sa brut?rie, pe strada George Enescu din Bucure?ti, ?n zona Ateneului. ?Investi?ia a fost de aproximativ 120.000 de euro plus TVA, realizat? din fonduri proprii, investi?iile semnificative fiind direc?ionate c?tre echipa de proiect, amenajare ?i echipamente. De la ?nfiin?are ?i p?n? acum, am investit aproximativ 900.000 de euro“, spune Irina St?ncescu, cofondatoare a Pain Plaisir.Noul spa?iu este cel mai mare punct de desfacere sub acest nume, fiind ?ntins pe o suprafa?? de 70 de metri p?tra?i.?Ne dorim s? fim prezen?i ?n zone cu multe locuin?e, dar ?i cu trafic pietonal intens, iar aceast? parte a ora?ului (zona Ateneului – n. red.) este foarte c?utat?. ?n plus, loca?ia nu mai fusese liber? de foarte mult timp, a ap?rut pe pia?? datorit? contextului economic generat de pandemia COVID-19.“ DIVERSEImaginile s?r?ciei: Metoda prin care supermarketurile vor s?-i descurajeze pe ho?ii de conserve. ?De c?nd am g?sit solu?ia asta se fur? mai pu?in” FOTO 24 iulie 2021, 11:36 de ?tefan Lic? Metoda prin care supermarketurile vor s?-i descurajeze pe ho?ii de conserve. ?De c?nd am g?sit solu?ia asta se fur? mai pu?in” FOTO FOTO Unsplash Anul 2021 a adus ?n ?ntreaga lume o infla?ie ?i o cre?tere galopant? a pre?urilor alimentelor, f?r? precedent ?n ultimii 10 ani. Iar ?n Rom?nia, de?i ?n teorie pre?urile sunt ceva mai mici dec?t ?n Occident, ele sunt ?i mai greu accesibile, din cauza puterii sc?zute de cump?rare a popula?iei. Rom?nii s?raci ??i permit tot mai greu s?-?i cumpere m?ncare, iar unii dintre ei ajung s? o fure din supermarketuri, pentru a supravie?ui. E un fenomen des ?nt?lnit, dincolo de faptul c? ace?ti oameni sunt condamna?i de unii, ?n timp ce al?ii le pl?ng de mil?. Cert este c? ?ntr-o ?ar? ?n care salariul minim net este caraghios, aproximativ 250 de euro, furturile din magazine s-au ?nmul?it, iar reprezentan?ii supermarketurilor s-au v?zut nevoi?i s? ia m?suri. ?i pentru c? paznicii ?i camerele de supraveghere nu au reu?it s? stopeze fenomenul, managerii magazinelor au trecut la o nou? abordare. Este ?i cazul ?efilor de la Carrefour Market situat ?n Bucure?ti, ?n zona Cultural - cartierul Berceni, care au montat dispozitive antifurt pe conservele de pe?te. ?Se fur? foarte mult, mai ales conservele, sunt mul?i oameni s?raci care nu au din ce s?-?i mai ia m?ncare, nu le ajung banii”, a fost explica?ia v?nz?torilor. Nu departe, ?n aceea?i zon? a Capitalei, ?ntr-un supermarket Mega Image de l?ng? Monaco Towers, sisteme asem?n?toare antifurt ??mbrac?” p?n? ?i pe pungile de fistic.?ns? nu doar oamenii s?rmani din Bucure?ti fur? alimente. Cazuri asem?n?toare s-au ?nregistrat la unul dintre supermarketurile Lidl din Cluj, pe strada Alexandru Vaida Voievod. Cu diferen?a c? aici batoanele de salam de Sibiu reprezint? cea mai important? ?int?, iar conducerea magazinului a decis s? le lege la cap?t c?te un dispozitiv antifurt. ??nainte mai disp?rea c?te o bucat? de salam de Sibiu, acum nu mai au cum s? le fure. ?ntr-un fel ?i ?n?eleg, sunt mul?i oameni care au r?mas f?r? locuri de munc? pe criza asta sau care nu mai fac fa?? cheltuielilor, ?ns? nici nu putem s?-i l?s?m s? fure, iar noi s? pl?tim ce iese pe minus”, a spus una dintre v?nz?toare. M?ncare ieftin?, dar tot prea scump? pentru cei mai s?raci europeni Alimentele s-au scumpit ?n ultima vreme peste tot, inclusiv ?n Rom?nia. De altfel, la mijlocul acestui an, ?n luna mai, Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? anun?a c? indicele global al pre?urilor la produsele alimentare a crescut pentru a 12-a lun? consecutiv ?i a atins cel mai ?nalt nivel din 2011. ?n Rom?nia, de departe una dintre cele mai s?race ??ri din Uniunea European?, cre?terea pre?urilor a c?zut cum nu se putea mai prost. De?i oficial ?n Rom?nia pre?urile alimentelor sunt printre cele mai mici din Uniunea European?, veniturile popula?iei sunt de asemenea printre cele mai sc?zute. Astfel, de?i pre?urile produselor alimentare sunt ceva mai mari ?n ??ri ca Germania, Fran?a sau Belgia, ?n aceste state salariul minim este de circa cinci ori mai mare dec?t ?n Rom?nia, care continu? s? fie a doua cea mai s?rac? ?ar? din Uniune. Ca termen de compara?ie, doar unul din nou? angaja?i rom?ni, adic? 540.000 de persoane, c??tig? salarii de cel pu?in 1.000 de euro net pe lun?, arat? datele Institutului Na?ional de Statistic?. ?i pentru ca tabloul s? fie complet, cei mai mul?i dintre angaja?ii cu salarii de cel pu?in 1.000 de euro net sunt bugetari ?i lucreaz? ?n administra?ie public? (39% din totalul celor 540.000 de salaria?i). Restul sunt angaja?i ?n domenii nu foarte accesibile rom?nului de r?nd - servicii IT (27%), b?nci (12%) ?i produc?ia de energie electric? ?i termic? (10%). ?n schimb, aproape 1,5 milioane de salaria?i, adic? mai mult de un sfert din total muncesc pentru salariul minim, care dep??e?te cu pu?in 250 de euro net. ?n ora?e ca Bucure?ti ?i Cluj, ace?ti bani ajung ?n cel mai fericit caz pentru achitarea chiriei, nu ?i pentru cheltuielile curente. Lot de Desert cu miez de bezea, retras de la raft , 24/07/2021Un lot din produsul denumit ”Cora Desert cu miez de bezea”, comercializat ?n magazine din lan?ul de hipermarketuri Cora, con?ine oxid de etilen? peste limita admis? legal.Produsul a fost v?ndut ?n magazine din Bac?u, Constan?a ?i Bucure?ti.”Dac? a?i achizi?ionat aceste produse, v? rug?m s? nu le consuma?i ?i v? a?tept?m la Serviciul Clien?i ?n orice magazin cora, pentru returnarea ?i rambursarea acestora. Chiar dac? nu mai de?ine?i bonul fiscal care s? ateste cump?rarea acestor produse, ve?i primi contravaloarea acestora”, anun?? Autoritatea Na?ional? Sanitar-Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor.?n urm? cu o s?pt?m?n?, mai multe sortimente de ?nghe?at? ale produc?torului Mars, sub brandurile Bounty, Snickers ?i Twix, comercializate individual sau la cutie cu ?ase buc??i, au fost retrase din acela?i motiv.Oxidul de etilen? este un ingredient cu poten?ial cancerigen.Conform Autorit??ii Na?ionale Sanitar-Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, un lot din produsul denumit ?Cora Desert cu miez de bezea” v?ndut ?n magazine din lan?ul de hipermarketuri Cora, con?ine oxid de etilen? peste limita admis? legal. ?Dac? a?i achizi?ionat aceste produse, v? rug?m s? nu le consuma?i ?i v? a?tept?m la Serviciul Clien?i ?n orice magazin cora, pentru returnarea ?i rambursarea acestora. Chiar dac? nu mai de?ine?i bonul fiscal care s? ateste cump?rarea acestor produse, ve?i primi contravaloarea acestora”, este mesajul postat pe site-ul ANSVSA. Produsul a fost v?ndut ?n magazine din Bac?u, Constan?a ?i Bucure?ti. Produc?torul de ?nghe?at? Mars a anun?at ?n urm? cu o s?pt?m?n? c? retrage de pe pia?a din Rom?nia mai multe loturi din ?nghe?at? comercializat? sub brandurile Bounty, Snickers ?i Twix, comercializat? individual sau la cutie cu ?ase buc??i, dup? ce ?n aceste produse s-a descoperit oxid de etilen?, un ingredient cu poten?ial cancerigen.Cora retrage de la raft desertul marc? proprie cu miez de bezea , 24.07.2021, Retailerul Cora retrage de la comercializare un desert marc? proprie cu miez de bezea deoarece s-a constatat c? prezen?a oxidului de etilen? este pentru limita admis? legal, potrivit unui anun? postat de?Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor?(ANSVSA).Produsul retras este “Cora desert cu miez de bezea 270 g” cu data limit? de consum 08/2022, lot 20234.“Dac? a?i achizi?ionat aceste produse, v? rug?m s? nu le consuma?i ?i v? a?tept?m la Serviciul Clien?i ?n orice magazin cora, pentru returnarea ?i rambursarea acestora. Chiar dac? nu mai de?ine?i bonul fiscal care s? ateste cump?rarea acestor produse ve?i primi contravaloarea acestora”, se arat? ?n anun?ul retailerului.Patru tipuri de ?nghe?at? Milka, retrase de la comercializare, din cauza unui ingredient cancerigen 24 iulie 2021, 16:39 de Cristina Morozan Autoritatea Na?ional? Sanitar Veterinar? anun?? c? produc?torul ?nghe?atei Milka (Froneri Ice Cream Polonia) cere consumatorilor din Rom?nia s? distrug? sau s? returneze tipurile de ?nghe?at? din infografia de mai jos, din loturile ?i cu datele de expirare aferente: Milka - Froneri Ice Cream Polonia - arat? c? a fost informat? de c?tre unul dintre furnizorii s?i cu privire la o problem? de reglementare referitoare la un num?r mic de loturi de ingrediente stabilizatoare pe baz? de plante, utilizate ?n produc?ia sa de ?nghe?at? ?i care a afectat, de asemenea, un num?r de produc?tori, deoarece acesta este un ingredient comun utilizat la fabricarea ?nghe?atei. Loturile respective de ingredient stabilizator dep??esc limitele legale permise de reglement?rile ?n materie pentru oxidul de etilen?, se arat? ?n informarea trimis? ANSVSA, citat? de Biziday. Patru tipuri de ?nghe?at? Milka, retrase de la comercializare, din cauza unui ingredient cancerigen FOTO Shutterstock ?n aceast? diminea??, Autoritatea Na?ional? Sanitar Veterinar? a anun?at, din acelea?i motive, ?i retragerea produsului “Cora Desert cu miez de bezea”, comercializat ?n magazinele Cora din Bac?u, Constan?a ?i Bucure?ti (Cora Lujerului ?i Sun Plaza). GLOBALAprovizionarea la nivel mondial, amenin?at? de noile variante de virus ?i de dezastre globale , Redac?ia, iul. 24, 2021 Lan?urile de aprovizionare la nivel mondial se confrunt? din nou cu probleme, pe m?sur? ce apare un val mondial de COVID-19 cauzat de noile variante ale virusului, dar ?i din cauza unor dezastre naturale ?n China ?i Germania ?i a unui atac cibernetic care vizeaz? porturile cheie din Africa de Sud, scrie Reuters.Aceste evenimente s-au suprapus ?i au creat o nou? situa?ie delicat? pentru lan?urile de aprovizionare, care pune probleme fluxului de furnizare de materii prime, piese ?i bunuri de larg consum, potrivit companiilor, economi?tilor ?i speciali?tilor ?n transport maritim.Varianta Delta a coronavirusului a devastat c?teva zone din Asia ?i a determinat multe na?iuni s? interzic? accesul marinarilor ?n porturi. Astfel, c?pitanii s-au reg?sit ?n imposibilitatea de a roti echipajele obosite. Aproximativ 100.000 de navigatori sunt acum bloca?i pe mare mai mult dec?t era planificat ini?ial, ceea ce aminte?te de restric?iile din 2020.?Nu mai suntem ?n pragul unei a doua crize de schimbare a echipajului, suntem deja ?n una. Acesta este un moment periculos pentru lan?urile globale de aprovizionare”, a declarat pentru Reuters Guy Platten, secretar general al Camerei Interna?ionale de Transport Maritim.Av?nd ?n vedere c? navele transport? aproximativ 90% din comer?ul mondial, criza echipajelor perturb? furnizarea oric?ror produse, de la petrol ?i minereu de fier la alimente ?i pania german? de containere Hapag Lloyd a descris situa?ia drept ?extrem de provocatoare”. ?Capacitatea navei este foarte restr?ns?, containerele goale sunt rare ?i situa?ia opera?ional? ?n anumite porturi ?i terminale nu se ?mbun?t??e?te. Ne a?tept?m ca aceasta s? dureze probabil ?i ?n al patrulea trimestru – dar este foarte dificil de prezis”, a spus acesta.?ntre timp, inunda?iile mortale din China ?i Germania au dus la ?i mai multe blocaje ?n liniile de aprovizionare globale, care ?nc? nu s-au recuperat dup? primul val al pandemiei, compromi??nd activitate economic? de miliarde de dolari.Inunda?iile din China limiteaz? transportul c?rbunelui din regiuni miniere precum Mongolia Interioar? ?i Shanxi, spune compania de stat, iar centralele electrice au nevoie de combustibil pentru a satisface cererea maxim? din var?.?n Germania, transportul rutier de m?rfuri a ?ncetinit semnificativ. ?n s?pt?m?na ?ncheiat? pe 11 iulie, c?nd au avut loc inunda?ii, volumul livr?rilor ?nt?rziate a crescut cu 15% fa?? de s?pt?m?na precedent?, potrivit datelor de pe platforma de urm?rire a lan?urilor de aprovizionare FourKites.Nick Klein, vicepre?edinte al companiei taiwaneze de transport ?i logistic? OEC Group, a declarat c? companiile se gr?besc s? elibereze m?rfurile stocate ?n Asia ?i ?n porturile SUA din cauza confluen?ei crizelor. ?Situa?ia nu se va l?muri p?n? ?n martie”, a spus Klein.?i industriile manufacturiere au probleme.De exemplu, produc?torii de automobile sunt for?a?i din nou s? opreasc? produc?ia din cauza ?ntreruperilor cauzate de focarele de COVID-19. Toyota Motor Corp a declarat s?pt?m?na aceasta c? trebuie s? opreasc? opera?iunile la uzinele din Thailanda ?i Japonia, deoarece nu putea ob?ine piese.Stellantis a suspendat temporar produc?ia la o fabric? din Marea Britanie, deoarece un num?r mare de lucr?tori a trebuit s? se izoleze pentru a opri r?sp?ndirea virusului.Industria a fost deja afectat? de o penurie global? de semiconductori ?n acest an, ?n principal din partea furnizorilor asiatici. La ?nceputul acestui an, consensul industriei auto a fost c? reducerea aprovizion?rii cu cipuri se va diminua ?n a doua jum?tate a anului 2021 – dar acum unii directori spun c? va continua p?n? ?n 2022.Un director al unui produc?tor de piese auto din Coreea de Sud, care aprovizioneaz? Ford, Chrysler ?i Rivian, a declarat c? costurile materiilor prime pentru o?elul utilizat ?n toate produsele lor au crescut par?ial din cauza costurilor mai mari de transport.?C?nd lu?m ?n considerare cre?terea pre?urilor o?elului ?i transportului, cost? cu 10% mai mult pentru noi s? realiz?m produsele. De?i ?ncerc?m s? men?inem costurile sc?zute, a fost foarte dificil. Pur ?i simplu cresc costurile materiilor prime, dar ?i pre?urile de expediere a containerelor au crescut”, a declarat oficialul pentru Reuters, refuz?nd s? fie numit din cauza sensibilit??ii problemei.Cel mai mare produc?tor de electrocasnice din Europa, Electrolux, a avertizat s?pt?m?na aceasta cu privire la ?nr?ut??irea problemelor de aprovizionare cu componente, care au ?mpiedicat produc?ia. Domino’s Pizza a declarat c? ?ntreruperile lan?ului de aprovizionare afecteaz? livrarea echipamentelor necesare construirii magazinelor.Fenomenele extreme afecteaz? grav agricultura: ar putea urma o criz? alimentar? ?i o explozie a pre?urilor , Lucian Negrea, Reporter , : 25/07/2021 Vremea extrem? afecteaz? recoltele din ?ntreaga lume, aduc?nd cu sine amenin?area cre?terilor de pre?uri pentru alimente, costurile fiind deja aproape de cele mai mari din ultimul deceniu, scrie Bloomberg. Cel mai grav ?nghe? din Brazilia din ultimele dou? decenii a adus o lovitur? mortal? tinerilor copaci de cafea din cel mai mare cultivator din lume. Inunda?iile din regiunea specializt? ?n cre?terea porcilor din China au afectat fermele ?i au sporit amenin??rile cu boli ale animalelor. C?ldura arz?toare ?i seceta au uscat culturile de pe ambele p?r?i ale frontierei SUA-Canada. Iar ?n Europa ploile toren?iale au generat riscuri legate de apari?ia bolilor fungice la cereale ?i au blocat tractoarele ?n c?mpurile ?mbibate cu ap?, informeaz? Mediafax. Pre?ul cafelei a crescut cu 17% s?pt?m?na aceasta ?i a dep??it 4 dolari pe kilogram pentru prima dat? din 2014. Dar ?nghe?ul recent din Brazilia este doar ultimul exemplu din seria de nenorociri care a lovit fermierii locali anul acesta. Brazilia se confrunt?, de asemenea, cu o secet? care a epuizat rezervele pentru iriga?ii.Seria de nenorociri subliniaz? ceea ce oamenii de ?tiin?? avertizeaz? de ani de zile: schimb?rile climatice ?i volatilitatea meteorologic? asociat? vor face din ce ?n ce mai dificil? producerea de hran? suficient? pentru lume, cele mai s?race na?iuni ?nregistr?nd de obicei cea mai grea lovitur?. ?n unele cazuri, urmeaz? tulbur?ri sociale ?i politice.Indicele pre?urilor la alimente al FAO, organiza?ia ONU pentru alimenta?ie ?i agricultur? a crescut timp de 12 luni consecutive p?n? ?n mai, ?nainte de a se reduce ?n iunie la 124,6 puncte, ?n cre?tere cu 34% fa?? de anul precedent. Indicele m?soar? pre?urile interna?ionale ale unui co? de produse alimentare.Nicio alt? industrie nu este mai la mila soarelui, a ploii ?i a c?ldurii dec?t agricultura, unde schimb?rile vremii pot r?sturna norocul unui fermier peste noapte. Este, de asemenea, o industrie care a devenit extrem de globalizat? ?i concentrat?, atfel ?nc?t un eveniment meteorologic extrem ?ntr-un singur loc ??i va transmite undele ?n toat? lumea.Brazilia, de exemplu, este cel mai mare furnizor de zah?r ?i suc de portocale din lume ?i un produc?tor cheie de porumb ?i soia. Mai reprezint? aproximativ 40% din recolta mondial? de cafeaua arabic?.?Nu exist? nicio alt? ?ar? din lume care s? aib? acest fel de influen?? asupra condi?iilor pie?ei mondiale - ceea ce se ?nt?mpl? ?n Brazilia afecteaz? pe toat? lumea”, a spus Michael Sheridan, director de aprovizionare la Intelligentsia Coffee din Chicago.Dar ?n prezent vremea extrem? pare s? afecteze aproape fiecare regiune a globului.Condi?iile secetoase din Canada, ?mpreun? cu c?ldura record, au declan?at sute de incendii, care au facut ca mii de vagoane feroviare care transportau cereale pentru export au goale timp de s?pt?m?ni ?n provincia vestic? Columbia Britanic?.Seceta se face sim?it? ?n Canada, ?n provincia Prairie ?i ?n nordul SUA, oblig?ndu-i pe fermieri s? v?nd? gr?u ?i orz ca furaje pentru animale. Pre?urile pentru gr?ul de prim?var? din regiune, varietatea folosit? la fabricarea f?inii pentru covrigi ?i a aluatului de pizza au atins recent cele mai mari valori din ultimii opt ani. Chiar ?i fructele de mare din nord-vestul Pacificului au fost victime ale c?ldurii extreme ?i ale impactului acesteia asupra vie?ii marine.Inunda?iile din provincia central? chinez? Henan, un hub pentru produc?ia agricol? ?i alimentar?, par s? fie limitate deocamdat?, dar sunt atent urm?rite. ?n timp ce unele ferme de porci ?i culturi de porumb au fost afectate de ploile abundente din ultima perioad?, cea mai mare parte a produc?iei este situat? departe de regiunile cele mai afectate.O ?ngrijorare mai mare este r?sp?ndirea poten?ial? a bolilor animalelor, inclusiv peste porcin? african?, din care China ?i-a revenit dup? o epidemie devastatoare ?n 2018, care a eliminat aproape jum?tate din efectivele de porci. Ministerul agriculturii a avertizat vineri despre riscurile cresc?nde ale epidemiilor la animale dup? dezastrul din Henan.Imaginile dramatice ale ora?elor inundate din Germania ?i Belgia ?n aceast? lun? se adaug? celor ale verii mai umede dec?t de obicei ?n toat? Europa. Ploaia a dus la ?nt?rzieri ?n recoltare ?i vine dup? ?nghe?uri care au afectat culturile, de la sfecla de zah?r p?n? la pomi fructiferi, ?i a devastat podgorii din Fran?a ?i din alte zone.?n timp ce produc?ia european? de gr?u este de a?teptat s? creasc? ?n acest an, o parte din recolt? ar putea ajunge s? treac? la hr?nirea animalelor de ferm?. Acest lucru amenin?? transporturile c?tre Africa de Nord, care se bazeaz? pe importurile de cereale de ?nalt? calitate.UNIUNEA EUROPEANA Agricultura ecologic? devine obligatorie. M?suri luate la nivelul UE , Andra Moldoveanu , 24 iulie 2021Agricultura ecologic? este viitorul! Un sfert din terenurile agricole ale Uniunii Europene vor trebui cultivate ?n regim ecologic p?n? ?n anul 2030, au decis mini?trii agriculturii din UE la ultimul lor consiliu. Decizia ar urma s? fie obligatorie pentru fiecare ?ar?, amintind c? la ora actual? media european? ?n acest domeniu este de numai 8,5%. Este vorba despre este o abordare cuprinz?toare, spune comisarul pentru agricultur? Janusz Wojciechowski, care sus?ine c?, de asemenea, trebuie promovate ?i alimentele ecologice, s? fie dezvoltat? industria de prelucrare a alimentelor ecologice ?i s? fie extinse pie?ele.Acum patru luni, Comisia European? a adoptat un plan de ac?iune pentru a stimula agricultura ecologic? ?n Uniune. De acum ?nainte, fiecare guvern va trebui s? ??i adapteze planul strategic na?ional, adic? modul ?n care inten?ioneaz? s? aloce fonduri pentru politica agricol? comun?. Reforma PAC, aprobat? recent de cei dou?zeci ?i ?apte, prevede un sistem de a?a numite eco-scheme, adic? bonusuri care recompenseaz? fermierii care ?ndeplinesc criteriile de mediu definite la nivel de stat. Planul propune, de asemenea, consolidarea fondurilor de dezvoltare rural? ale PAC ?n favoarea culturilor ecologice, precum ?i mecanisme de asisten?? tehnic? pentru fermieri. Acesta inten?ioneaz? s? promoveze ?n mod activ comercializarea produselor ecologice, identificate printr-un logo al Uniunii Europene, prin consolidarea prezen?ei acestora ?n cantine ?i integrarea acestora pe pie?ele publice.Care sunt priorit??ile pentru agricultur? ale pre?edin?iei Slovene , Liviu GORDEA , 25 iulie 2021 De la 1 iulie, Slovenia a preluat de la Portugalia responsabilitatea pre?edin?iei rotative a Uniunii Europene, pe care o va de?ine p?n? la sf?r?itul acestui an.Dac? ?n cele ?ase luni, ?n care au condus reuniunile statelor membre la toate nivelurile, portughezii au fost preocupa?i ?n principal de ob?inerea unui acord asupra viitorului Politici Agricole comune (PAC), misiune oarecum ?ndeplinit?, ?n a?teptarea ratific?rii acordului de c?tre Parlamentul European, pre?edin?ia sloven? a condus deja prima sa ?edin?? a mini?trilor agriculturii, unde ?i-a prezentat priorit??ile pentru agricultur? p?n? la 31 decembrie 2021.Aceste priorit??i includ strategia forestier? a UE (Slovenia este unul dintre cele mai ?mp?durite state membre ale UE, circa trei sferturi din suprafa?a sa fiind ocupat? cu p?duri), contiuarea reformelor ce privesc agricultura durabil? ?i dezvoltarea rural?, ?mbun?t??irea pozi?iei fermierilor ?n lan?ul de aprovizionare cu alimente, biodiversitatea ?i etichetarea alimentelor. ?n plus, slovenii vor continua s? urm?reasc? acordul de reform? a PAC ?ncheiat la sf?r?itul lunii iunie, ?n vederea ob?inerii ratific?rii finale a acestuia. ?ncerc?nd s? sintetizeze ?n mare care sunt aspectele importante pe care ?ara sa le va trata ?n cele ?ase luni de mandat, ministrul sloven al agriculturii,?Jo?e Podgor?ek, a declarat: ?Ne-am angajat s? mergem mai departe cu strategia Farm to Fork, asigur?nd sisteme alimentare durabile ?i stabilind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale. Mai mult dec?t at?t, suntem hot?r??i s? oferim certitudine fermierilor din UE prin ?ncheierea reformei Politicii Agricole Comune ?nainte de sf?r?itul mandatului nostru”.Planul de ac?iune ecologic al Comisiei Europene ?i problemele agricole legate de comer? au fost principalele subiecte abordate pe parcursul cele mai recente reuniunii ale mini?trilor. Referitor la tema ecologic?, mini?trii ?i-au exprimat sprijinul dar ?i dorin?a de a spori cererea de produse ecologice prin sensibilizarea consumatorilor ?i ?ncurajarea institu?iilor publice, cum ar fi ?colile, s? furnizeze alimente organice.?n ceea ce prive?te aspectele comerciale, discu?iile au vizat subiecte precum efectele pandemiei Covid-19 ?i Brexit, comer?ul cu SUA ?i negocierile ?n curs pentru implementarea unor noi acorduri de liber schimb cu Australia, Chile ?i Noua Zeeland?. ?n acest context, s-a vorbit despre necesitatea de a se asigura c? importurile agricole din ??ri din afara UE respect? acelea?i standarde ca produsele UE ?n ceea ce prive?te bun?starea animalelor ?i m?surile de mediu. ..............................................................BREXITEfectul ?devastator” al Brexitului. Legumele ?i fructele din Marea Britanie putrezesc pe c?mp pentru c? nu are cine s? le culeag? , 24.07.2021 Fructele ?i legumele sunt l?sate s? putrezeasc? ?n Anglia, ?n condi?iile ?n care Brexitul ?i descurajeaz? pe str?ini s? vin? s? fac? munci sezoniere. Restric?iile privind libertatea de mi?care au un impact ?devastator”, au spus mai mul?i fermieri pentru Euronews.Reprezentan?ii Barfoots of Botley, o companie agricol? cu sediul pe coasta de sud a Angliei, spun c? 750.000 de dovlecei sunt l?sa?i s? putrezeasc?, pentru c? nu are cine s?-i recolteze. Ei adaug? c?, dac? situa?ia r?m?ne neschimbat?, vor fi obliga?i s? ia decizii dificile.Restric?ionarea liberei circula?ii a avut un impact ?devastator", spune directorul general al companiei, Julian Marks.?Dar nu se ?nt?mpl? doar ?n agricultur? ?i horticultur?, se ?nt?mpl? ?n aproape toate sectorele ?n care oamenii din str?in?tate lucrau de ani de zile ?i acum pleac? acas?”, adaug? el.Marks a spus c? o consecin?? a lipsei de m?n? de lucru este aceea c? firma are dificult??i ?n a ?ndeplini cerin?ele supermarketurilor. Fie rafturile vor r?m?ne goale, fie lan?urile de magazine vor apela la importuri din UE pentru aprovizionare.El adaug? c? este ?tragic” ?i ?demoralizant” s? vad? cum se irosesc at?t de multe legume ?i c? situa?ia este mai grav? dec?t se a?tepta.Mark Knight, manager tehnic la Tangmere Airfield Nurseries, una din cele mai mari ferme din Marea Britanie, spune c? a fost luat prin surprindere de num?rul mare de migran?i care nu au mai venit s? lucreze ?n UK. Directorul general al fermei, Gerrard Vonk, spune c? s-a bazat pe culeg?torii sezonieri din Europa de Est timp de 33 de ani.Dar de la Brexit, exist? ?mai multe bariere, mai mult? birocra?ie ?i mult mai multe dificult??i pentru a veni efectiv ?i a lucra aici”.Vonk a spus c? are cu 72 de lucr?tori mai pu?ini dec?t anul trecut ?i, ca o consecin?? a lipsei de m?n? de lucru, culturile sunt l?sate s? se coac? ?n exces, ?n loc s? fie recoltate.At?t Knight, c?t ?i Vonk cred c? principala cauz? pentru acest lucru este Brexitul ?i nu restric?iile de c?l?torie legate de COVID. Ei spun c? europenii nu se mai simt acas? ?n Marea Britanie ?i ?ndeamn? guvernul s? lanseze o campanie de comunicare pentru a-i invita s? se ?ntoarc?. Guvernul lui Boris Johnson a lansat o ac?iune de PR - dar asta a fost anul trecut ?i avea ca scop s?-i conving? pe britanici s? ajute la recoltarea culturilor.Numit? ?Pick for Britain” (Culege pentru Marea Britanie) campania a avut ca scop ?ncurajarea celor r?ma?i ?omeri ?n pandemie s? umple golul l?sat de lucr?torii str?ini.Dar o agen?ie de plasare a for?ei de mun?, Pro-Force, a spus c? din cei 450 de muncitori agricoli din Marea Britanie pe care i-a plasat ?n cadrul acestui program, doar 4% au r?mas p?n? la sf?r?itul sezonului.?Reac?ia din partea cet??enilor britanici plasati de Pro-Force a fost c? mul?i dintre ei doreau s?-?i aduc? aportul ?ntr-un moment de criz? na?ional?, dar nu considerau c? o op?iune viabil? pe termen lung pentru a furniza for?a de munc? de care are nevoie agricultura”, spune James Mallick de la Pro-Force.Euronews a contactat guvernul britanic pentru a comenta declara?iile din acest articol, dar nu a primit un r?spuns p?n? la data public?rii.SUAIn California lovit? de secet?, ho?ii de ap? fur? miliarde de litri din hidran?i ?i conducte, pentru a uda culturi ilegale de marijuana , 24.07.2021 Pe m?sur? ce seceta extrem? devine din ce ?n ce mai grav? ?n California, ho?ii de ap? fur? miliarde de litri din hidran?ii pentru incendii, din r?uri ?i chiar din casele sau fermele oamenilor. Autorit??ile spun c? problema furtului de ap? este veche, ?ns? seceta din ce ?n ce mai puternic? duce acest fenomen spre noi recorduri, ho?ii folosind adesea apa furat? pentru a uda culturile ilegale de marijuana, scrie CNN."Furtul de ap? nu a fost niciodat? at?t de mare", a spus John Nores, ?eful Agen?iei pentru combaterea culturilor ilegale de marijuana din cadrul Departamentului de Piscicultur? ?i Via?? S?lbatic?.Agen?ia se lupt? de mul?i ani cu astfel de furturi, ?n special ?n zonele rurale ale statului California.Peste 12 miliarde de galoane de ap? (peste 45 de miliarde de litri; 1 galon = 3,78 litri; pentru compara?ie, un un bazin olimpic con?ine 2,5 milioane de litri de ap?) este volumul estimat de ap? care a fost furat? pe curpinsul statului din 2013. Acest lucru a avut impact asupra agriculturii, asupra surselor de ap? potabil?, asupra triburilor de americani nativi ?i a micilor comunit??i, a mai spus Nores.Cum se fur? apaAutorit??ile spun c? ho?ii intr? ilegal ?n sta?iile de ap?, fur? din conductele de ap? sau de la hidran?ii pentru incendii, folosesc amenin??ri ?i violen?a ?mpotriva fermierilor ?i fug cu camioane de ap? pentru culturile lor, la ad?postul ?ntunericului.Problema a devenit at?t de grav?, ?nc?t unele comunit??i au pus lac?t pe hidran?i sau i-au scos cu totul."Volumul de ap? furat? pentru a-?i uda culturile (de marijuana) are un impact imens asupra localnicilor", a spus Jeremiah LaRue, ?eriful din Siskiyou County.Aproximativ 300 de reziden?i din Antelope Valley (sudul Californiei) s-au trezit cu re?eaua de ap? picat? anul trecut, dup? ce ho?ii au furat apa de la hidran?i ?i din conducte. Presiunea apei ?n nordul metropolei Los Angeles a sc?zut at?t de mult, ?nc?t re?eaua "a colapsat", a declarat Anish Saraiya, func?ionar public ?n regiunea Los Angeles.Regiunea a ?nregistrat 18 ?ntreruperi majore ale apei, interven?iile pentru remedierea lor ridic?nd costuri de aproximativ o jum?tate de milion de dolari.Furturile de ap? se intensific?California se preg?te?te s? intre ?n cea mai cald? ?i uscat? perioad? a anului, ceea ce oblig? autorit??ile s? restric?ioneze ?i mai mult folosirea apei. ?n aceste condi?ii, furturile de ap? fac situa?ia ?i mai grav?.Oficialii spun c? fac tot ce pot pentru a combate fenomenul, ?nl?tur?nd hidran?ii, asigur?nd suplimentar sursele de ap?, aloc?nd mai mul?i ofei?eri de paz? pentru a opri ho?ii s? mai fure ap?.??Agen?ia pentru combaterea culturilor ilegale de marijuana din California a arestat peste 900 de cultivatori ilegali de canabis ?i a distrus peste 400 de mile (aproape 650 km) de conducte prin care apa r?urilor era deturnat? spre rezervoare improvizate, a mai ar?tat Nores. Acest tip de furturi amenin?? pe?tii ?i animalele care depind de sursele lor de ap?.Seceta, care acoper? ?ntreg teritoriul Californiei, amenin?? s? aib? impact pe termen lung, pe m?sur? ce schimb?rile climatice cresc intensitate secetei ?i a valurilor de c?ldur?."California trebuie s? se obi?nuiasc? cu ideea de criz? a apei", a avertizat?Yvonne West, ?efa Biroului de Control al Resurselor de Ap? din California.SANATATE si GASTRONOMIE M?ncarea de azi ?i de m?ine Hipsterizarea m?nc?rii. Cum am ajuns s? m?nc?m avocado la fel ca to?i europenii , M?lina M?ndru?escu , 14 iulie 2021 C?nd a?i auzit prima dat? de avocado? Pare ca ?i cum majoritatea vie?ii am tr?it bine mersi f?r? el ?i deodat? a explodat. Acum, avocado ?l g?sim peste tot: la angrouri, la retaileri mari, la chio?curi de la orice col? de bloc, la restaurante fancy, la?brunch places,?loca?ii?hipster?sau chiar ?n?localuri?dedicate ?n mod integral acestui fruct (da, avocado este un fruct).Avocado nu este singurul produs care a ?nceput s? pun? st?p?nire pe listele noastre de cump?r?turi, pe re?etele noastre de social media ?i chiar pe rutina zilnic? de regim.?n Rom?nia, dar ?i ?n afar?, obiceiurile noastre de m?ncare au suferit ni?te modific?ri semnificative ?n ultimii ani, de unde au reie?it anumite schimb?ri ?n tendin?ele de consum.De la avocado la kale, semin?e de chia, acai bowls sau o ?ntreag? gam? de produse vegetale care a luat amploare ?n ultimii ani – am ?ncercat s? ?n?eleg ce se afl? ?n spatele acestor obiceiuri schimb?toare de consum, dar ?i cum ne raport?m la m?ncare ?n ziua de ast?zi.Am stat de vorb? cu retaileri, manageri de restaurante care fac meniurile pentru unele dintre cele mai populare localuri din Bucure?ti, dar ?i cu consumatori, pentru a ?n?elege ce reprezint? aceste noi tendin?e de m?ncare. Mai mult dec?t at?t, am vrut s? ?n?eleg cum ne afecteaz? ?i influen?eaz? aceste trenduri cu privire la ce cump?r?m, unde alegem s? m?nc?m ?n ora?, dar ?i dac? exist? vreo schimbare vis a vis de felul ?n care rela?ion?m cu m?ncarea.M?ncarea estetic?: un trend la nivel globalPentru ?nceput, merit? explicat termenul exotic care se reg?se?te ?n titlu ?i care reprezint? tema central? a discu?iei noastre.?i anume, ce ?nseamn? hipsterizare??DEX define?te termenul de hipster drept ?o persoan? care admir? ?i adopt? ultimele tendin?e ?n mod?, tehnologie, stil etc., ?n special tendin?e pe care le percepe ca fiind neconven?ionale sau nonconformiste.”Tendin?e pot fi create ?n orice domeniu sau industrie, ?ns? trendurile din gastronomie au ?nceput s? fie tot mai des ?nt?lnite ?n ultimii ani. Un motiv ?l reprezint? re?elele de social media. Odat? ce tot mai mul?i oameni au ?nceput s? foloseasc? aceste platforme pentru a-?i lua informa?ii, credibilitatea ?i importan?a acestora a crescut.Platforme precum Instagram sau Pinterest au devenit printre cele mai viabile surse privind ce tendin?e ale m?nc?rii sunt la mod?. Acest lucru se datoreaz? ?i faptului c? aceste re?ele pun extrem de mult accent pe crearea unei puternice identit??i estetice.C?nd vorbim despre m?ncare ?n contextul acestui binom estetic Instagram – Pinterest, vorbim automat ?i despre hashtaguri, cum ar fi deja faimoasele #foodporn sau #soulfood.?ns?,?fenomenul #foodporn?este mult mai mult dec?t m?ncare ar?toas?. Iar, succesul s?u dezv?luie o leg?tur? str?ns? ?ntre social media, trenduri ?i consumator.#Foodporn este mai mult dec?t un fel de m?ncare ?mpachetat frumos din punct de vedere vizual. Acest proces reprezint? o minu?iozitate a detaliilor: de la cromatic?, la plating, ingrediente, creativitatea dish-urilor, unghiul pozei etc. Aceast? aten?ie la detalii a consumatorului, exacerbat? fiind de puterea internetului ?i de social media, este ?i motivul pentru care estetica a ?nceput s? devin? una din principalele priorit??i pentru industria alimentar? ?i felul ?n care se raporteaz? la consumator.Un studiu f?cut de University of Southern California (USC) ?n 2020 dezv?luie cum aspectul estetic este o metod? des folosit? de marketeri pentru a stiliza m?ncarea, f?c?nd-o s? arate mai apetisant. Astfel, consumatorul deduce c? m?ncarea estetic? este automat ?i mai s?n?toas?. Asta este o premis? fals?, dar o metod? des ?nt?lnit? ?n r?ndul industriilor alimentare pentru a cre?te v?nz?rile.Oamenii din domeniul de marketing confirm? acest lucru: ?c?nd apar produse populare pe pia??, precum kale sau avocado – este mult mai u?or s? le marketezi ?i s? le creezi un anumit tip de branding, dec?t dac? te referi la ?ntreaga pia?? de fructe ?i legume,” explic? Anna Taylor, care lucreaz? pentru un think-tank britanic de alimenta?ie, ?n cadrul unui?material BBC despre popularitatea avocado ?i kale.Este?dovedit ?tiin?ific: percep?iile noastre asupra frumosului ne influen?eaz? apetitul ?i modul ?n care decidem cum cheltuim. Un fizician gastronomic de la Universitatea Oxford a explicat cum m?ncarea mai apetisant? vizual ne face s? ne bucur?m de luarea mesei mai mult dec?t dac? m?ncarea ar fi mai pu?in pl?cut? ochiului.?n Rom?nia, industriile alimentare recunosc importan?a tendin?elor ?i valoarea ad?ugat? pe care o aduce faptul c? e?ti ?n ton cu ce e cool ?i popular la momentul actual – chit c? este pe Instagram, la restaurante faimoase din lume sau chiar la nivel local, la noi ?n ?ar?.Valentin Hristu este manager de restaurant ?i face meniurile pentru trei dintre cele mai populare localuri din Bucure?ti – P?ine ?i Vin, Energiea ?i Expirat. La nivel de grup, el spune c? cele trei localuri oricum func?ioneaz? ?ntr-o mentalitate de sezonalitate, pe care o aplic? ?i asupra meniurilor: ??n func?ie de ce legume sau produse se consum? ?n sezonul respectiv, ?n a?a fel schimb?m ?i noi meniurile pentru a fi ?n ton cu sezonul, cu vremea, cu popularitatea produselor,” spune acesta.La nivel de tendin?e, Valentin spune c? o mare parte din succesul localurilor se datoreaz? chiar acestei ancor?ri ?n actualitate: ?suntem ?n ton cu ce se ?nt?mpl? peste tot. Ne inspir?m din orice ?ine de social media ?i a?a g?ndim ?i meniurile – ?inem cont de tot ce ne ?nconjoar? la nivel mondial. Fie c? sunt idei luate din c?l?torii, din c?r?i, de pe bloguri, vloguri sau de pe social media – ?ncerc?m s? ne inspir?m din orice avem ?n jur ?i s? aplic?m ce se pliaz? pe genul nostru de local. De la Japonia la New York, India, Turcia ?i chiar inspira?ii locale de la noi, ?ncerc?m s? ?ncorporam aceast? universalitate a m?nc?rii ?i ?n dish-urile pe care le ?oferim clien?ilor no?tri,” explic? managerul de restaurant.Succesul avocado – produsele populare influen?eaz? industrii ?ntregi?n ultimii ani au existat anumite produse care au luat cu asalt pia?a de m?ncare – at?t la nivel de consumator, c?t ?i la nivel de produc?tori, de retaileri sau de restaurante. C? tot am ?nceput cu el, s? continu?m cu exemplul fructului avocado.Conform?International Trade Centre?(ITC), avocado a devenit ?n ultimii ani unul dintre cele mai populare fructe de pe pia?a global?. ?n 2016, importurile de avocado la nivel global atinseser? suma de 4.82 miliarde de dolari. ?n 2012 – 2016, importurile de ?superfood” – m?nc?ruri ?i produse care sunt trending – au crescut cu 21%, ?n timp ce valoarea unitar? a produsului a crescut cu 15%. Dup? o scurt? c?utare de re?ete cu avocado pe FoodNetwork, rezultatul se ?ntoarce cu peste 2000 de posibilit??i de a incorpora popularul fruct ?n m?nc?ruri.Conform?datelor ITC, importul de avocado din Rom?nia ?n perioada 2015-2019 a crescut de mai bine de 3 ori – de la o valoare importat? de 7 milioane de dolari ?n 2015 la peste 23 de milioane de dolari ?n 2019. Cum au crescut importurile de alimente hipster ?n Rom?nia?Surs?: International Trade Centre (ITC) Un director de v?nz?ri de la un retailer mare din Rom?nia mi-a explicat cum popularitatea produselor la nivel global este atent monitorizat? ?n ?ar?. Astfel, aceste tendin?e de consum se traduc ?i ?n modul ?n care magazinele decid s? opereze la noi: ?ne uit?m constant la ce se ?nt?mpl? ?n pia?? ?i ce tendin?e mai apar. C?ut?m mereu t?rguri pentru a ne inspira din punct de vedere al tendin?elor, al sortimentelor ?i al pre?urilor. Trimitem colegi la t?rguri at?t din ?ar?, c?t ?i din afar?. De exemplu, avem ?n plan deschiderea unui raion de pe?te ?n magazine, a?a c? ne uit?m la pie?e ?i vizit?m t?rguri din ??ri cu deschidere la mare, precum Olanda sau Norvegia.”?ntreb?ndu-l daca exist? o dimensiune superficial? ?n modul ?n care consumatorul se raporteaz? la produse, retailer-ul ?mi confirm? aceast? supozi?ie. ??ntr-adev?r, se confirm? ?i premisa c? ce arat? mai bine se ?i vinde mai bine: suntem aten?i la a?ezare, la cromatic? – la legume fructe de exemplu avem o ?mbinare cromatic? obligatorie: nu avem voie s? a?ez?m fructe de aceea?i culoare una l?ng? alta. Aceast? armonie a culorilor nu doar c? arat? bine, dar te ?i ?mpinge s? cumperi, dac? vezi un raion at?t de bogat ?n produse ?i coloristic?,”?explic? acesta.La nivel de produse, directorul de v?nz?ri mi-a explicat cum percepe un nivel ridicat de sofisticare ?n r?ndul tendin?elor de cump?rare ale consumatorilor ?n ultimii ani: ?Produsele bio spre exemplu continu? s? creasc? constant de 5/6 ani ?ncoace. Avem zone grupate ?i dedicate ?n magazine numai pentru produse bio, ceea ce reflect? ?i o cre?tere substan?ial? a cererii. La fel se ?nt?mpl? ?i ?n cazul berii: lumea a ?nceput s? migreze dinspre berea la pet ?nspre berea la sticl?. Prin urmare, ?i noi ne-am schimbat strategia de plasare ?n magazine: acum aducem ?n fa?? berea premium, mai scump?, avem ?i sortimente de bere artizanal?. Chiar dac? sunt produse mai de ni??, oamenii au ?nceput s? fie confortabili s? dea mai mult pe o bere mai de calitate, dec?t s? cumpere bere de duzin?,” spune acesta.Afirma?iile directorului de v?nz?ri din retail sunt confirmate ?i de Valentin Hristu, managerul celor trei localuri din Bucure?ti. Valentin este de p?rere c? explozia de popularitate a localurilor cool se datoreaz? ?n mare parte ?i platformelor sociale: ??n ultimii ani, Rom?nia a crescut mult pe partea de social media c?nd vine vorba de restaurante. Ai nevoie de o prezen?? constant? pe aceste platforme. P?n? ajung oamenii s? m?n?nce la tine ?n local, ei vor s? vad? un meniu, poze, post?ri, recomand?ri din partea altora – dac? nu ai o asemenea prezen?? pe social media, nu exi?ti.”M?ncarea cool reflect? buzunarul mai ad?nc al consumatorului & deschiderea de a experimenta?Tendin?a de hipsterizare a m?nc?rii este ?i o reflexie a deschiderii consumatorilor de a ?ncerca ceva nou: ??ncerc?m s? lu?m re?ete cunoscute ?i s? aducem ceva diferit, inedit dish-ului. Ne place s? experiment?m ?i localurile noastre reprezint? un melange de influen?e de peste tot. Aceast? not? personal? pe care o aducem m?nc?rii este ?i felul ?n care dorim s? ne pozi?ion?m pe pia??. Nu ?ncerc?m s? reinvent?m roata: nu avem preparate unice, dar ?ncerc?m s? le scoatem din tipar, s?-i surprindem pe clien?ii care ne trec pragul,” explic? Valentin Hristu, managerul de restaurant. Valentin Hristu este manager la unele dintre cele mai populare localuri din Bucure?ti. Surs?: Facebook. ?De 15 ani de c?nd sunt ?n domeniu, am observat o tranzi?ie ?nspre aceste obiceiuri – lumea devine mai cult?, mai avut?, a crescut nivelul de trai – ceea ce se observ? ?i din co?ul de cump?r?turi, at?t la nivel de calitate, c?t ?i la nivel de pre?,”?adaug? directorul de v?nz?ri din retail.Acesta continu?, spun?nd c? retailerii ?ncearc? s? ?in? pasul cu toate tendin?ele, nu doar cu cele privind sortimentele: ?odat? cu pandemia, ne-am asociat rapid cu multe firme de livrare la domiciliu. ?ncerc?m s? ne mi?c?m ?n tandem cu viteza rapid? a vremurilor, dar ?i cu schimbarea de obiceiuri a consumatorului,”?explic? directorul de v?nz?ri.A?adar, dup? aceste date, dar ?i ?n urma acestor confesiuni de la ni?te oameni cu experien?? ?n domenii diferite din cadrul industriei alimentare, e important s? ?n?elegem ?i experien?a unui consumator care cump?r? asemenea produse ?i frecventeaz? localuri pe care le-am asocia unei identit??i hipster.Alexa Sferle are 31 de ani, este consultant ?i locuie?te ?n Bucure?ti din facultate. ?nainte de pandemie, Alexa ie?ea ?n ora? aproape ?n fiecare sear? dup? birou. Era la curent cu trendurile, cu orice local nou care se deschidea ?n capital? sau cu ce mai era la mod? ?n perioada respectiv? din punct de vedere culinar: ?recunosc c? sunt influen?at? de trenduri globale. De la cafea single origin la produse artizanale ?i branduri locale – multe din aceste trenduri care au ?nceput la nivel global au dezvoltat un corespondent ?i ?n Rom?nia prin diversele branduri, localuri ?i tendin?e care s-au creat,” explic? aceasta.C?nd o ?ntreb ce anume o determin? s? ?ncerce un local anume, ea spune c? experien?a de a ?ncerca ceva nou este extrem de important?: ?pe l?ng? social media, care joac? un rol extrem de important ?n procesul meu de decizie, simt c? locul respectiv ar trebui s? aib? o asumare a unei direc?ii pe care vrea s-o ia ca ?i local: ce vrei s? transmi?i prin acest loc, care este valoarea ad?ugat? comparativ cu ce exist? deja pe pia??. Localurile care se axeaz? pe lucruri mai specifice m? intrig? ?i sunt ?anse mai mari s? m? duc s? le ?ncerc, dac? v?d c? au un focus mai ni?at,” spune aceasta.De?i este con?tient? de faptul c? d? destul de mul?i bani pe ie?iri ?n ora? ?i m?nc?ruri ?atipice”, experien?a pandemiei a f?cut-o pe Alexa s? realizeze c?t de mult? ?nsemn?tate aveau aceste explor?ri culinare pentru ea: ?de?i acum cheltui cu 20-30% mai pu?in dec?t o f?ceam ?nainte, pandemia m-a f?cut s? realizez c? sunt ?i mai dispus? acum s? dau bani pe asemenea ie?iri, dat fiind contextul ?n care ne afl?m. C?nd o ie?ire la o teras? sau o experien?? nou? este singurul lucru familiar pe care-l mai avem care s? ne aminteasc? de normalitatea pe care am pierdut-o, sunt dispus? s? pl?tesc pentru acel sentiment,” spune Alexa.Se pare c? ?n ultimii ani ?i felul ?n care ne raport?m la m?ncare s-a schimbat. Nivelul s-a sofisticat, oamenii pun alt pre? pe calitatea produselor, pe viziune, pe ingrediente, iar accesul nostru la informa?ie privind noile trenduri gastronomice s-a democratizat odat? cu apari?ia social media. Alexa simte c? experien?a de a lua masa ?n zilele noastre poate avea ?i o dimensiune sentimental?: ?clar nu consider m?ncarea doar ca o nevoie de subzisten??. Reinterpretarea unor ingrediente sau dish-uri pe care le-ai asociat toat? via?a doar cu un singur fel de m?ncare sau pe care le-ai cunoscut doar ?ntr-un anumit fel – asta reprezint? o experien??. M?ncarea poate provoca mult? nostalgie ?i emo?ie, exact ca ?i scena de final din filmul Ratatouille. Asta face parte din farmec,” adaug? Alexa. Alexa Sferle este la curent cu multe dintre locurile hip, cool, hipster ?i populare din Bucure?ti. Chit c? ne d?m seama sau nu, m?ncarea a devenit un proces de globalizare ?i de democratizare de sine st?t?tor. Faptul c? ?n momentul de fa?? putem sta ?n Bucure?ti ?i putem ie?i ?ntr-un local marocan sau putem comanda chinezesc acas? se datoreaz? chiar acestor melange-uri culturale: consumatorii sunt mai deschi?i la a ?ncerca produse, ingrediente ?i feluri de m?ncare de care n-au mai auzit, iar juc?torii din industriile alimentare – fie ei retaileri, restaurante sau produc?tori – fac pa?ii necesari pentru a satisface aceast? cerere ?i pentru a r?m?ne relevan?i pe pia??. Succesul acestor tendin?e globale, multe care se reg?sesc ?i ?n Rom?nia este unul relevant: m?ncarea reprezint? o cale de a descoperi lumea care ne ?nconjoar?. Iar deschiderea de a ?ncerca lucruri noi reprezint? un proces de ?nv??are ?n sine.Cine sufer? ?i beneficiaz? de pe urma hipsterizerii? ?n urma acestei discu?ii ample, ?n care am vorbit despre trenduri, obiceiuri de consum, dar ?i cum se raporteaz? actori din industriile alimentare la aceste schimb?ri de tendin?e, a r?mas un juc?tor important despre care n-am adus vorba: produc?torul – ?n acest caz, industria de agricultur?.A fost agricultura influen?at? de hipsterizarea m?nc?rii? Au ?nceput s? se cultive produse noi pentru a satisface cererea creat? de aceste noi tendin?e??n Rom?nia, speciali?ti de la Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri din D?buleni, jud. Dolj au inceput s? experimenteze cu diferite soiuri care ?n mod normal, n-ar putea fi cultivate ?n climatul nostru. De la arahide, kiwi, cartof dulce, curmale chineze?ti, banana nordului sau kaki,? ace?tia au reu?it s? cultive cu succes soiuri care, corespunz?tor aclimatizate, au prins roade ?i ?n ?ara noastr?.Asadar, se pare c? impactul trendurilor se poate reg?si ?i ?n locuri de la care nu ne-am a?tepta.M?lina M?ndru?escu M?lina este jurnalist ?i analist politic. Cu studii ?n Marea Britanie ?i Statele Unite, ea este absolvent? de Istorie & Politic? la Queen Mary University of London ?i de?ine un Master ?n Terorism & Violen?? Politic? de la University of St. Andrews.DOSAR * * *Studiu: Fructele de ro?ii trimit avertismente electrice c?tre restul plantei atunci c?nd sunt atacate de omizi , 24 iulie 2021, Ciprian VoineaUn studiu recent din Frontiers in Sustainable Food Systems arat? c? fructele unui soi de ro?ii trimit semnale electrice c?tre restul plantei atunci c?nd sunt atacate de omizi.Plantele au o multitudine de c?i de semnalizare chimic? ?i hormonal?, care sunt ?n general transmise prin sev?. P?n? acum se credea c? aceast? sev?, plin? cu substan?ele nutritive, curge exclusiv spre fruct ?i s-a cercetat pu?in dac? exist? vreo comunicare ?i ?n direc?ia opus?, adic? de la fruct la plant?.?De obicei uit?m c? fructele unei plante sunt p?r?i vii ?i semiautonome ale plantelor-mam?, mult mai complexe dec?t credem ?n prezent. Deoarece fructele fac parte din plant?, formate din acelea?i ?esuturi cu ale frunzelor ?i tulpinilor, de ce nu ar comunica cu planta, inform?nd-o despre ceea ce experimenteaz?, la fel cum fac frunzele obi?nuite?” spune coordonatorul studiului, dr. Gabriela Niemeyer Reissig, de la Universitatea Federal? din Pelotas, Brazilia.?Ceea ce am constatat este c? fructele pot ?mp?rt??i informa?ii importante cu restul plantei, cum ar fi faptul c? sunt atacate de omizi – care este o problem? grav? pentru o plant? –, preg?tind probabil alte p?r?i ale plantei pentru acela?i atac”, mai spune cercet?toarea.Un sistem de ap?rare al ro?iilorPentru a testa ipoteza c? fructele comunic? prin semnale electrice, Niemeyer Reissig ?i colaboratorii ei au plasat plante de ro?ii ?ntr-o cu?c? Faraday, cu electrozi la capetele ramurilor, care leag? fructele de plant?. Apoi au m?surat r?spunsurile electrice ?nainte, ?n timpul ?i dup? ce fructele au fost atacate de omizi Helicoverpa armigera timp de 24 de ore. Echipa a folosit, de asemenea, ?nv??area automat? pentru a identifica tiparele din semnale.Rezultatele au ar?tat o diferen?? clar? ?ntre semnale ?nainte ?i dup? ce sunt atacate de omizi. ?n plus, autorii au m?surat r?spunsurile biochimice – cum ar fi substan?ele chimice de ap?rare, ca peroxidul de hidrogen – ?n alte p?r?i ale plantei. Acest lucru a ar?tat c? aceste ap?r?ri au fost declan?ate chiar ?i ?n p?r?i ale plantei care erau departe de daunele provocate de omizi.Autorii subliniaz? c? acestea sunt ?nc? rezultate timpurii. M?sur?torile lor ofer? o imagine de ansamblu a tuturor semnalelor electrice, mai degrab? dec?t s? disting? semnalele individuale mai precis. De asemenea, va fi interesant s? vedem dac? acest fenomen este valabil ?i pentru alte specii de plante, precum ?i pentru diferite tipuri de amenin??ri.Tehnica dezvoltat? de dr. Gabriela Niemeyer Reissig ?i echipa ei poate oferi, ?ns?, noi abord?ri – ?i posibil mai ecologice – pentru combaterea insectelor ?n agricultur?.?Dac? studii precum ale noastre continu? s? avanseze ?i tehnicile de m?surare a semnalelor electrice ?n medii deschise continu? s? se ?mbun?t??easc?, va fi posibil s? se detecteze infestarea d?un?torilor agricoli destul de devreme, permi??nd m?suri de control mai pu?in agresive ?i o gestionare mai precis? a insectelor”, explic? Niemeyer Reissig.??n?elegerea modului ?n care planta interac?ioneaz? cu fructele sale ?i fructele ?ntre ele poate aduce informa?ii despre cum s? ?manipul?m? aceast? comunicare pentru ?mbun?t??irea calit??ii fructelor, a rezisten?ei la d?un?tori ?i a termenului de valabilitate dup? recoltare”, mai spune cercet?toarea ?n concluziile studiului. * * *VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne arat? cum recunoa?tem lipsa de calciu din tomate , 24 iulie 2021, Ionu? F?nt?n? Calciul este un mineral vital nu doar in corpul uman, ci ?i ?n dezvoltarea legumelor. Acesta influen?eaz? cre?terea r?d?cinilor, dar joac? un rol esten?ial ?i ?n dezvoltarea ?ntregii plante. Practic, f?r? calciu, tomatele nu se pot dezvolta optim, iar fructele nu vor fi s?n?toase. ?n videoclipul de mai jos, extras din emisiunea ”Ce vor plantele”, Dr. Ing. Horia Ghibu ne explic? cum recunoa?tem lipsa de calciu din tomate. * * *VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne explic? cum protej?m plantele de p?duchii ?esto?i, Autor: Ionu? F?nt?n? , 25 iulie 2021 P?duchii ?esto?i reprezint? un d?un?tor r?sp?ndit ?n toate zonele din Europa, care poate fi ?nt?lnit la o mul?ime de plante. Ace?ti d?un?tori se hr?nesc cu seva plantelor, ceea ce ?nseamn? c? acestea r?m?n f?r? nutrien?ii esen?iali pentru dezvoltare. P?duchii ?esto?i au dimensiuni mici, o form? oval? ?i sunt proteja?i de o carapace, iar ace?tia pot fi g?si?i pe partea inferioar? a frunzelor sau ?n locurile unde frunzele se unesc cu tulpina, sub forma unor pete de culoare maronie. ?n materialul video de mai jos, extras din emisiunea ”Ce vor plantele”, Dr. Ing. Horia Ghibu ne spune cum protej?m plantele de p?duchii ?esto?i. * * *Vinul de azi: Domaine de Chevalier Grand Cru Classe de Graves 2018 - 98 puncte James Suckling Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Domaine de Chevalier a fost fondat ?n a doua jum?tate a secolului 19, dar ?nsemn?ri oficiale despre aceast? proprietate apar ?i pe celebra harta a lui Pierre de Belleyme ?n 1783. Familia Bernard a preluat proprietatea ?n 1983 ?i, de atunci, a fost condus? de c?tre Olivier Bernard. Vinul de ast?zi, Domaine de Chevalier Grand Cru Classe de Graves 2018, este un vin alb sec, unul dintre cele mai apreciate vinuri seci din lume. De culoare galben auriu deschis, vinul dezv?luie note olfactive intense ?i proaspete de grapefruit, piersic?, portocal? ?i mango. Pe palat, avem acelea?i arome fructate, cu o aciditate frumos conturat?, un cocktail de fructe albe delicate ?i pu?in condimentate. V? recomand?m degustarea vinului la 10-12 grade Celsius, al?turi de preparate din carne (pui, curcan sau porc), pe?te ?i fructe de mare, m?ncaruri vegetariene sau br?nzeturi. * * *Rom?nia va avea prima floare protejat? la nivel european, a treia din Europa , 25.07.2021 11:41 Tuberoza de Hoghilag va fi prima floare din Rom?nia ?i a treia din Europa protejat? la nivel european. Foto: Primarul comunei Hoghilag, Nicu Lazar/Arhiva personala via Agerpres Tuberoza de Hoghilag va fi prima floare din Rom?nia ?i a treia din Europa protejat? la nivel european, produc?torii din acest areal al jude?ului Sibiu urm?nd s? depun? la Ministerul Agriculturii, ?n data de 7 august, documenta?ia pentru evaluare ?n vederea ob?inerii ulterioare din partea Comisiei Europene (CE) a Indica?iei Geografice Protejate (IGP)."?n acest an, la Festivalul Tuberozelor, organizat ?n zilele de 7-8 august la Hoghilag, grupul aplicant - Asocia?ia "Centrul de Excelen?? pentru Promovarea Comunei Hoghilag" va depune la Ministerul Agriculturii documenta?ia pentru Tuberoza de Hoghilag - Indica?ie Geografic? Protejat? spre evaluare ?i completare, dac? este cazul, pentru trimiterea dosarului la Comisia European?. Asocia?ia ?i-a propus s? ?nregistreze produsul ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ?i s?-i reprezinte pe to?i cultivatorii de tuberoze din Hoghilag. Arealul geografic stabilit este ?ntreg teritoriul UAT - Comuna Hoghilag", a declarat pentru AGERPRES consultantul agricol pe indica?ii geografice ?i fonduri europene, Ionu? Diaconeasa.Doar dou? flori mai sunt ?nregistrate la Comisia European??n prezent, la Comisia European? ?n registrul indica?iilor geografice mai sunt doar dou? flori ?nregistrate: Azaleea de Gent din Belgia ?i Trandafirul de Szoregy din Ungaria, scrie Agerpres.?"Tuberoza de Hoghilag, a?adar, poate fi prima floare din Rom?nia ?i a treia din Europa certificat? cu IGP. Proiectul Tuberoza de Hoghilag - IGP este un proiect matur, complex ?i complet al unei frumoase comunit??i de pe colinele Transilvaniei care a ales s?-?i valorifice la maxim pentru dezvoltare notorietatea florilor specifice zonei ?i denumirea neoficial? dar cunoscut? de toat? lumea ca ?i T?r?mul Tuberozelor. Avantajele pentru produc?tori ?n urma certific?rii calit??ii unui produs cu IGP sunt multiple: notoritate la nivelul UE, m?suri de finan?are dedicate na?ionale ?i europene, plus valoare pentru comunitate, oferind totodat? dezvoltare pe mai multe axe - economic, turistic ?i cultural", sus?ine Ionu? Diaconeasa.Potrivit sursei citate, dup? depunerea documenta?iei la MADR, urmeaz? procedura de evaluare a conformit??ii dosarului de ?nregistrare, o perioad? de opozi?ie na?ional? de 60 de zile, iar ulterior dup? acest termen, produsul devine automat protejat pe teritoriul Rom?niei p?n? la ?nregistrarea acestuia la Comisia European?. Urmeaz? o nou? evaluare la nivelul CE, apoi perioada de opozi?ie european? de 90 de zile, dup? care are loc ?nregistrarea ?i publicarea ?n Jurnalul Oficial al UE.Tradi?ia cultiv?rii tuberozelor ?n acest areal are r?d?cini ?nc? din perioada interbelic?, floarea fiind cultivat? prima dat? de c?tre etnicii sa?i. Primele dovezi sunt din anul 1963, c?nd au ?nceput ?i rom?nii din Hoghilag s? ??i procure bulbi ?i s? ??i ?nfiin?eze propriile planta?ii, dup? ce o lung? perioad? ei doar au ?ntre?inut culturile sa?ilor. Aceast? floare originar? din Mexic se mai cultiv? ?i ?n jude?ul Prahova, ?n zona Banatului, dar izolat ?i, ?n general, de c?tre florarii care au sere ?i solarii proprii.Cum a ajuns "vedet?" tuberoza de HoghilagPrimarul comunei, Nicu Laz?r, poveste?te cum a ajuns "vedet?" tuberoza de Hoghilag. "De foarte mult timp, din perioada interbelic?, Hoghilagul a devenit un T?r?m al Tuberozelor, dar nu a fost promovat acest vector de notorietate extraordinar pentru comunitate. ?n urm? cu peste 30 de ani, doar sa?ii cultivau aceste flori speciale, ?n scop comercial, pentru a-?i completa veniturile. Erau foarte fermi ?n p?strarea materialului s?ditor, nu voiau s? le dea rom?nilor niciun singur bulb. Cei care munceau la c?mp erau controla?i ?n buzunare c?nd plecau la sf?r?itul zilei. Dup? revolu?ie, c?nd a fost un exod masiv al sa?ilor ?n Germania, unul dintre ultimii sa?i din localitate s-a dus la un rom?n, i-a dat o pungu?? cu bulbi ?i i-a zis: "Poftim un pumn de p?m?nt sau un bulg?re de aur! De tine depinde !" Se vede acum c? rom?nii au ?tiut s? ?l transforme ?n aur", a spus Nicu Laz?r.La Hoghilag sunt aproximativ 40 de cultivatori de tuberoze, jum?tate dintre ei cultiv?nd planta intensiv, ?n scop comercial, iar cealalt? jum?tate ca hobby ?i ?n scop decorativ. Aproximativ 200.000 de tuberoze sunt cultivate pe o suprafa?? de patru hectare ?n acest areal, ?n gr?dini ?i spa?ii protejate. Produc?torii ??i fac singuri materialul s?ditor din bulbi ?i bulbili (bulbi mai mici forma?i pe l?ng? bulbul-mam? sau pe tulpina plantei n.r.). * * *Istoria cusut? pe hain?. Fenomenul iilor de Cezieni. ?E singura localitate din ?ar? unde se mai lucreaz? at?t de mult“ 24 iulie 2021, 11:07 de Alina Mitran ?E singura localitate din ?ar? unde se mai lucreaz? at?t de mult“ Cezieni este unica localitate din Rom?nia ?n care aproape ?n fiecare familie femeile ?nc? mai cos ii. O s?rb?toare cu o istorie zbuciumat? a ?inut ?n via?? me?te?ugul, iar an de an satul ??i cheam? fiii ?i fiicele acas? s? poarte cu m?ndrie, ?n v?zul tuturor, c?m??ile romana?ene. B?tr?nele care ?n tinere?e au cusut la lumina l?mpii folosesc ast?zi ?i c?te dou? perechi de ochelari, dar nu renun?? FOTO: Facebook/Muzeul Jude?ean Olt/Claudia Bala? Parte din documentarea pentru acceptarea iei cu alti?? ?n patrimoniul mondial UNESCO s-a f?cut la Cezieni, o localitate din vecin?tatea municipiului Caracal, jude?ul Olt, vechiul jude? Romana?i. Comuna este unic? ?n Rom?nia prin faptul c? ?n aproape fiecare cas? ?nc? se mai cos c?m??i tradi?ionale. Chiar ?i acolo unde femeile casei nu sunt suficient de pricepute ?nc?t s? croiasc?, s? coas? ?i s? ?ncheie o ie de la cap la coad? ajunge un astfel de obiect vestimentar nou. Termenul-limit? este ?n preajma s?rb?torii de Dr?gaic?, atunci c?nd, ?n Cezieni, ajung fiii satului, r?sp?ndi?i ?n cele patru z?ri. Atunci ei trebuie s? poarte la hora satului c?ma?a nou-cusut?. De asemenea, nu-i tocmai o ru?ine nici s? te afi?ezi cu ce ai mai de pre? ?n lada de zestre. HORA SATULUI CU PRIN?ESA BR?NCOVEANU S?rb?toarea ??i are originile ?n obiceiul vechi de peste 100 de ani ca la prima hor? a satului, din prim?var?, dup? lungul post al Pa?telui, fetele s?-?i arate m?iestria purt?nd straiele cusute peste iarn?. ?n anii grei ai Primului R?zboi Mondial – iar de atunci ne?ncetat p?n? la venirea la putere a comuni?tilor –, fata unuia dintre boierii din sat a ?nceput s? le r?spl?teasc? pe cele mai pricepute femei cu bani ?i cu gr?ne. Colette (?n fapt, Nicolette) Cezianu, fiica nepotului lui Iancu Jianu, era fata care nu l?sa pe nimeni la greu: ?i aduna pe cei mici, imediat dup? ?coal?, ?i-i ducea ?n curtea conacului unde li se ?ntindea masa, ?i sprijinea pe orfani ?i pe v?duve. Colette era una dintre ei: venea prima la hora satului ?i pleca ultima, termin?nd jocul neobosit?. FOTOGALERIE Iile de Cezieni, fenomenul studiat ?i de speciali?tii care vor c?ma?a tradi?ional? ?n patrimoniul UNESCO : Colette s-a c?s?torit mai t?rziu cu prin?ul Mihai Constantin Basarab Br?ncoveanu, familia Br?ncoveanu av?nd pe atunci propriet??i ?n Cezieni. Nici noua titulatur?, de prin?es?, nu a desp?r?it-o de s?tenii ei iubi?i. B?tr?nii ??i amintesc ?i ast?zi, cu ochii ?n lacrimi, de cea alungat? grotesc de comuni?ti ?i obligat? s? tr?iasc? ?n subsolul unei cl?diri din Bucure?ti. De?i erau copii pe atunci, cei mai v?rstnici locuitori din Cezieni ??i amintesc cum prin?esa le-a oferit fetelor cu carte din sat ?ansa de a se ?nrola ca surori de caritate, moa?e, sau le-a oferit alte slujbe decente ?n Bucure?ti. Cert este c? ini?iativa ei de a r?spl?ti femeile care cos cele mai frumoase ii, ?ntrerupt? ?n 1948, reluat? ?n 1973, ?ntrerupt? din nou ?n 1990 ?i reluat? 10 ani mai t?rziu, ?i ?ine ?i ast?zi pe oameni al?turi ?i a transformat localitatea Cezieni ?n locul ?n care, oric?t ai fi de preten?ios, ??i g?se?ti ia potrivit?. TESTUL COMUNISMULUI ?I AL PANDEMIEI ?n 1973, un t?n?r inginer, Tudor D?nacu, ?eful CAP-ului – un CAP model, studiat ?n acei ani de speciali?ti veni?i din toate zonele ??rii –, a intuit c? oamenilor le lipse?te ceva, oric?t de multe s-ar produce ?n localitate ?i oric?t li s-a dus vestea. A?a s-a reluat hora satului, iar ia a c?p?tat propria s?rb?toare. A?adar, femeile care ??i puneau sufletul pe p?nz? cu acul ?i cu a?a ?ncepeau s? fie scoase ?n fa?? din nou. Bunicile din Cezieni lucreaz? ii ?i c?m??i tradi?ionale pentru to?i membrii familiei FOTO: Facebook/Muzeul Jude?ean Olt/Claudia Bala? Imediat dup? evenimentele din decembrie 1989, s?tenii au renun?at la ie, ?n goana nebun? de a izgoni tot ce era legat de comunism ?i uit?nd care erau, de fapt, adev?ratele origini ale tradi?iei. Ac?iunile extreme ale oamenilor n-au ?inut mult, c?ci, la ?nceputul anilor 2000, tradi?ia a fost reluat?, ?n ultimii 20 de ani num?rul c?m??ilor tradi?ionale cresc?nd vizibil. Femeile care cos ii au fost premiate chiar ?i ?n 2020, anul care a pus la ?ncercare ?ntreaga omenire. ?ns? ?n 2021, a?tept?rile evaluatorilor au fost cu mult dep??ite: au fost scoase ?i aranjate pe por?i peste 290 de c?m??i. Surpriza ?i mai mare a celor trei speciali?ti care au analizat munca ceziencelor – etnografa Claudia Bala?, ?efa Sec?iei Etnografie din cadrul Muzeului Jude?ean Olt, Rada Ilie, fosta ?ef? a aceleia?i sec?ii, ?i me?terul popular, Tezaur Uman Viu, Olga Filip – a fost c? iile tradi?ionale, at?t de greu de realizat, s? fie aproape 90 la num?r – toate cusute dup? canoanele tradi?ionale, care necesit? luni ?ntregi de munc?. ?Nu m? a?teptam, pentru c? de la un timp ?ncepuser? s? lucreze ii mai moderne. Ele f?cuser? un stoc al lor de ii tradi?ionale, pentru ele, pentru fete, pentru nepo?i, ?i cum pentru strad? nu se poart? a?a o ie, f?ceau mai pu?ine. ?i ?nainte de pandemie se lucra, dar ?nainte ele mai puteau vinde. Or, anul acesta nu s-a v?ndut ?i ele le-au scos pe toate la jurizat“, a explicat me?terul popular Olga Filip cum s-a ajuns ca ?n fa?a speciali?tilor s? apar? 86 de ii tradi?ionale, 52 de c?m??i pentru copii, 28 de c?m??i pentru b?rba?i ?i aproape 130 de ii ?de strad?“ – c?m??i cu motive tradi?ionale, dar mai simple, care nu respect? ?ntru totul tiparul obi?nuit al iilor tradi?ionale din Romana?i. A fost al doilea an c?nd jurizarea s-a f?cut ?n aer liber, cei trei speciali?ti trec?nd prin fa?a fiec?rei gospod?rii ?i analiz?nd c?m??ile expuse pe por?ile frumos preg?tite cu scoar?e ?i macate vechi, la edi?iile anterioare iile fiind jurizate ?n spa?iul c?minului cultural, unde se adunau sute de persoane purt?nd cu m?ndrie iile noi. Femeile din Cezieni duc mai departe tradi?ia ca pe ceva firesc FOTO: Facebook/Muzeul Jude?ean Olt/Claudia Bala? ?n timp, s-a dus vestea despre minunea de la Cezieni ?i oameni pasiona?i de coaserea c?m??ilor tradi?ionale au ?nceput s? poposeasc? aici, s? cerceteze, s? se inspire. Ba chiar ?mp?timitele de me?te?ug au vrut s? deprind? aici tainele ceziencelor. A?a se face c?, prin atelierul doamnei Olga Filip, me?terul care p?n? de cur?nd a predat cus?turi tradi?ionale la clasa extern? a ?colii Populare de Arte, au trecut femei ?n toat? firea, cu profesii preten?ioase, care ?tiau enorm de mult? teorie despre cus?turi, ?ns? aveau nevoie de secretele femeilor cu experien??. NYLON, PERDEA, P?NZ? DE CAS? Etnografa Rada Ilie, cea care ?n 1973 s-a implicat ?n revigorarea tradi?iei, descoperind atunci ?n l?zile de zestre adev?rate comori – unele dintre ele au ajuns la muzeu –, s-a declarat ?nc?ntat? de ce a v?zut ?n 2021 la Cezieni. S-a lucrat mult, s-a lucrat bine, iar munca neobosit? a femeilor este pe zi ce trece mai bine apreciat? – asta se vede, ?n special, din interesul clien?ilor din toat? ?ara, dispu?i s? pl?teasc? pentru o ie-broderie pe p?nz? sume care poate, la prima vedere, par mari, dar care r?spl?tesc luni ?ntregi de munc?. ?Au mers mai mult pe modele geometrice, respect? croiul, a?a cum le-am spus ?i cum ?tiu ?i ele – au renun?at la ?nflorituri. E singura localitate din ?ar? unde se mai lucreaz? at?t de mult. C?nd ajungeam la poart? ?i vedeam 7-8 lucrate, ?i pentru fete, ?i pentru nepoate, ?i pentru nepot, pentru toat? familia... A fost o ?nc?ntare“, a povestit etnografa Rada Ilie. Speciali?tii care evalueaz? an de an iile analizeaz? cu aten?ie ?i hot?r?sc dac? femeile au respectat ?ntocmai tradi?ionalul FOTO: Facebook/Muzeul Jude?ean Olt/Claudia Bala? Cu peste jum?tate de veac ?n urm?, la reluarea obiceiului, femeile au fost nevoite s? coas? pe ce au avut la ?ndem?n?. De atunci ?nc? s-au mai p?strat ii cusute pe nylon sau chiar pe perdea, iar motivul l-a redat tot fosta ?ef? a sec?iei de etnografie a Muzeului Jude?ean Olt. ?P?nza de cas? nu se mai g?sea, a?a c? au lucrat ele, s?racele, pe nylon, pe perdea... P?n? c?nd m-am dus la Tismana ?i am reu?it s? aduc p?nz? de cas?. Erau acolo cooperative care lucrau ?i trimiteau p?nz? de o calitate extraordinar? ?n toate col?urile lumii“, a explicat specialista. Pe de alt? parte, tot aceia au fost anii ?n care oamenii s-au desp?r?it f?r? mari regrete de cele mai pre?ioase obiecte din gospod?rii, unele achizi?ionate de muzeu, altele v?ndute cu pre?uri mult sub valoarea lor c?tre achizitorii care de?in ast?zi adev?rate comori. Fenomenul a continuat ?i dup? 1990. ?A fost o perioad? c?nd nu s-a ?n?eles valoarea lor. Au p?truns, dup? ’90, produsele de la turci ?i de la chinezi, ?i ?ncet-?ncet au renun?at. ?Aaa, c?ma?? de la bunica? Nu se mai poart?!?, au dat-o la o parte. Acum au revenit, dar e prea t?rziu, mai sunt pu?ine ii vechi“, a mai spus Rada Ilie. CUSUT DE M?N? VS CUSUT DE MA?IN? B?tr?nele din sat lucreaz? cel mai mult. ?i cel mai bine, spune me?terul popular Olga Filip, de?i are ?i din genera?ia nou? trei absolvente ale ?colii populare care ar putea oric?nd s? predea, la r?ndul lor, cus?turi. Bunicile reu?esc at?t de firesc s? armonizeze culorile ?i s? ?n?iruie r?nduri f?r? cusur ?nc?t ?i ?n?elegi pe str?inii care vin, ?ntorc pe toate fe?ele c?m??ile ?i nu pot s? ?n?eleag? cum de m?na omului poate face a?a ceva. Trist este c?, spune etnografa Rada Ilie, au ap?rut deja ma?ini foarte performante care imit? aproape de perfec?iune lucrul manual. Doar adev?ra?ii cunosc?tori pot face diferen?a. ?La muzeu, veneau str?ini ?i nu mai plecau din fa?a pieselor. ?Lucrat de m?n???, ?Da, de m?n? lucrat?. ?Ooo!?. Ast?zi este trist c? vin tinerii, lucreaz? pe calculator ?i v?nd ?n toate pie?ele din Bucure?ti – lucreaz? pe p?nz? de cas? cu programare la ma?in?. Am v?zut asta la un ansamblu venit de nu ?tiu unde: toate iile erau chineze?ti, lucrate cu ma?ina pe calculator“, a semnalat Rada Ilie. Ce reu?esc femeile din Cezieni cu acul ?i a?a nu poate fi at?t de u?or reprodus cu ma?ina, spun speciali?tii FOTO: Facebook/Muzeul Jude?ean Olt/Claudia Bala? A?adar, de?i exist? pericolul real ca ?i aceast? tradi?ie s? se piard?, me?terul popular Olga Filip e convins? ?ns? c? produsele nu sunt comparabile ?i c? cei care ajung s? le poarte vor aprecia. Are un prieten care are tocmai o astfel de afacere: produce ii ?n atelierul s?u de croitorie, realizate cu ma?ina, ?ns? nu se teme de ?concuren??“. ?I-am ?i spus: ?M?i, b?iatule, la ce lucrezi tu se pune curent electric, la ce lucrez eu se pune suflet. Sufletul se regenereaz? la fel ca atunci c?nd dai s?nge. Ai v?zut c? dup? ce dai s?nge te sim?i mai bine, mai cu via???. Ei, a?a sunt eu. C?nd am luat p?nza ?i acul ?i m-am pus acolo ?n fa?a unui model, am uitat de toate relele. M? relaxez, m? cufund ?n ceea ce fac. De multe ori, sunt la ?ar?, ?i am de munc? – gr?din? mare, curte, am de toate – ?i c?nd obosesc, m? pun ?i cos. ?i a?a fac toate femeile de la noi – cos printre pic?turi ?i mai ales iarna. Iarna nu prea avem ce face, trecem l?ng? sobi?? ?i lucr?m acolo, noi cu g?ndurile noastre. E ?i o terapie, bine?n?eles“, spune tanti Olga. Se ?nt?mpl? ?ns?, ?i nu de pu?ine ori, ca cei veni?i s? cumpere s? nu fac? u?or diferen?a ?ntre o ie cusut? ?i ?ncheiat? manual ?i alta ?n care p?r?ile componente sunt asamblate cu ma?ina de cusut. ??Care e diferen?a, nu e tot bluz??!?, mai spune c?te cineva. P?i, da, e tot bluz?, dar nu ai cum s? nu vezi diferen?ele“, se revolt? uneori tanti Olga. DE NEPRE?UIT Me?te?ugul mo?tenit, dar ?i interesul pentru acest obiect de port, men?inut prin intermediul s?rb?torii, le-au dat multor familii ?ansa unor c??tiguri semnificative. A?a s-au ridicat case, a?a s-au ?inut copiii ?i nepo?ii ?n facultate, spun ?i ast?zi femeile. ?Fenomenul Cezieni“ exist?, pe de o parte, pentru c? femeile g?sesc ?nc? pl?cere ?n a coase ii, iar b?tr?nele satului o fac uneori purt?nd c?te dou? perechi de ochelari, iar pe de alta, pentru c? nu cos orice. Cerin?a este de a nu se ?ndep?rta de caracteristicile iei tradi?ionale, motiv pentru care se ?i evaluaz? separat iile tradi?ionale – pentru care premiile sunt mai mari – ?i ?iile stilizate“, premiate ?i acestea, ?ns? doar pentru a ?ncuraja femeile s? nu piard? me?te?ugul. FOTO: Facebook/Muzeul Jude?ean Olt/Claudia Bala? Specificul localit??ii r?m?ne acela c? un num?r mare de femei cos c?m??i tradi?ionale ?i ??i ?nva?? ?i copiii s? o fac? din pl?cerea de a duce tradi?ia mai departe. La nivelul comunei nu exist? cooperative, asocia?ii sau ?ntreprinderi care s? aib? acest obiect de activitate – sunt doar femeile c?rora, ?n timp, li s-a dus vestea. Nu toate cos pentru a vinde, a mai spus me?terul popular Olga Filip. Cele care o fac, ?ns?, au ajuns s?-?i aprecieze munca ?i solicit? pre?ul corect. Iile se cump?r? de la Cezieni cu pre?uri ?ncep?nd de la 1.000-1.500 de lei pentru un model tradi?ional ?i de la 400 de lei pentru c?m??ile pentru copii sau c?m??ile de strad? simplu ornamentate. ?Sunt ?ns? femei care mi-au spus c? nu le-ar da nici pe 1.000 de euro ?i nici pe mai mult, pentru c? nu le-au cusut s? le v?nd?, le las? copiilor“, a mai spus tanti Olga. ?R?zboiul de ?esut era nelipsit din orice gospod?rie“ R?zboaiele de ?esut stau ascunse prin podurile caselor, ?n speran?a c? poate vreun urma? s-ar ?ncumeta la munca grea, dar at?t de frumoas?, a producerii p?nzei de cas?. Ast?zi, din p?cate, nu se mai ?es nici m?car frumoasele covoare pe care ?nc? mai ai privilegiul s? le admiri, expuse pe por?i, la Cezieni, de ?S?rb?toarea Iilor“.Cu un secol ?n urm?, ?ns?, fiecare cas? era, iarna, un mic atelier - spune neobosita cercet?toare a satului oltenesc Rada Ilie. FOTO: Facebook/Muzeul Jude?ean Olt/Claudia Bala? ?De la un costum popular nu-?i mai iei ochii c?nd ?l vezi c?t este de muncit ?i de frumos. Eu am g?sit la c?l?torii str?ini care l?sau ?nsemn?ri spun?nd c? ??n fiecare cas? este o adev?rat? uzin??. R?zboiul de ?esut era nelipsit ?n orice gospod?rie – de c?nd se l?sa frigul ?i p?n? prim?vara, p?n? ?ncepeau muncile agricole. Femeia ?esea dimie pentru ?mbr?c?mintea b?rbatului, p?nz? de cas?, iar dac? avea o fat?, ?esea ?i marame. Toate treceau prin m?na ei. Se lucra foarte mult ?i se lucra de bun-gust. G?ndi?i-v? c? nu ?tiau carte, dar ?mbinau at?t de bine culorile... C?nd te ui?i la un covor vechi nu-i g?se?ti niciun cusur – sunt at?t de frumoase“, poveste?te Rada Ilie. ?i era nu doar priceperea femeilor, mai spune etnografa – era tot ce a pierdut satul rom?nesc. Femeile se ajutau la urzit, se ?nv??au unele pe altele, chiar dac?, a?a cum ?i ast?zi se ?nt?mpl?, pentru competi?ia de la hora de dup? Pa?te mai toate lucrau iile ?n secret, fiecare dorindu-?i premiul cel mare. FOTO: Facebook/Muzeul Jude?ean Olt/Claudia Bala? ?R?zboiul era acela?i – diferit? era spata cu care ?eseau. Pentru p?nza de cas? era o anumit? spat?, pentru marame de borangic o anumit? spat?. ?n rest, r?zboiul era acela?i, dar spata trebuia s? fie mai rar?, mai deas?. Dac? restul se urzeau pe gard, p?nza de cas? se urzea pe un anume urzitor, fiindc? era firul foarte sub?ire ?i s? nu se ?ncurce. Era o tehnic?, dar era ?i pricepere, s? ?ti?i, c? toate se pricepeau, ?i se ajutau ?ntre ele, era comunitatea mai sudat?“, a explicat Rada Ilie. P?NZETURI PENTRU TOATE VREMURILE Femeilor le-a fost greu, la reluarea s?rb?torii, ?n 1973, s? continue ce ?ncepuser? mamele ?i bunicile lor. ?R?zboaie mai aveau, dar nu se g?sea bumbac. Au trecut prin multe. ?n interbelic nu se g?sea p?nz? de cas? deloc ?i am adus marchizet (n.r. – o p?nz? extrem de fin?, transparent?, pe care se lucra cu o migal? deosebit?) din Germania. ?i femeile au trecut ?i au lucrat pe ea. ?ncet-?ncet am ?nceput s? import?m bumbac la pachet ?i femeile au ?nceput s? fac? p?nz? de cas?, dar asta mai t?rziu. C?nd n-au avut nici marchizet, au ?nceput s? fac? p?nz? din borangic – din c?nep?, din in, din in topit“, a explicat Rada Ilie cum s-au adaptat femeile vremurilor, iar iile ?nc? p?strate ?n lada de zestre sunt m?rturia acelor ?ncerc?ri. * * *Au v?ndut tot ce aveau ?n Bucure?ti ?i s-au mutat ?ntr-un sat din Apuseni, unde tr?iesc ca ?n urm? cu 100 de ani VIDEO 24 iulie 2021, 04:03 de Oana ?lemco O familie cu doi copii a decis s? renun?e la via?a stresant? din Capital? ?i s? se mute ?n satul Cheia din mun?ii Apuseni, unde nu exist? acces auto sau curent electric. ?ntreaga poveste a fost prezentat? de Andreia ?i Ionu? Chiperi, de la Haihui ?n doi. Dup? ce au vizitat Asia ?i America, Andreia ?i Ionu? Chiperi, vloggeri de c?l?torie, au decis s? le arate celor care ?i urm?resc pe Facebook ?i YouTube frumuse?ile Rom?niei. Recent, au vizitat satul Cheia, din mun?ii Apuseni ?i au f?cut un interviu cu unul dintre cei 5 locuitori ai acestei localit??i. Este vorba despre Gabriel, un t?n?r care a plecat din Bucure?ti ?mpreun? cu so?ia ?i copiii s?i, pentru a locui ?ntr-o zon? cu peisaje absolut superbe, dar izolat? ?i f?r? utilit??i. Gabriel a povestit c? ?n urm? cu aproape zece ani, dup? ce str?b?tuse mai mult de jum?tate din mun?ii Rom?niei, a decis ?mpreun? cu so?ia sa, Cristina, s? fac? un pas care pentru majoritatea oamenilor ar p?rea nebunesc. Au v?ndut tot ce aveau ?n Capital? ?i au plecat ?n inima Apusenilor. ?Este un sat din centrul mun?ilor Trasc?u. La vremea respectiv? era un sat cu doi locuitori. Mai tr?iau doi b?tr?ni ?n acest sat. Am avut ?ansa extraordinar? s? cump?r?m o bucat? de teren, unde am ?nceput, am ren?scut”, a povestit t?n?rul. ?n sat sunt acum cinci persoane, ?ns? niciuna nu este n?scut? acolo. ?ntrebat ce i-a determinat s? fac? pasul spre natur?, Gabriel a spus c? decizia nu a fost simpl?. ?Am?ndoi lucram, aveam un job full-time, aveam doi copii ?i timpul petrecut al?turi de ei era foarte scurt. Eu lucram pe un post de editor video, Cristina era psihoterapeut ?i timpii de concendiu ?i perioada petrecut? ?mpreun? to?i era foarte scurt?. Era din ce ?n ce mai greu s? tr?im ?n Bucure?ti. Atunci am luat aceast? decizie g?ndit? ?n multe nop?i nedormite”, a explicat Gabriel. El a ar?tat c? a c?utat mult? vreme un loc potrivit pentru el ?i familia lui. ?n cele din urm?, un prieten care ?i-a cump?rat o proprietate ?n Apuseni, a ajuns ?n satul Cheia ?i i-a recomandat s? viziteze zona. A petrecut noaptea ?ntr-un cort, pe un teren care ast?zi este de fapt centrul gospod?riei sale. ?n acel moment nu ?tia c? va lua decizia. S-a hot?r?t s? fac? pasul diminea??, dup? ce s-a trezit ?i s-a conectat vizual ?i emo?ional la peisajul din jurul s?u. Gabriel, t?n?rul care a plecat din Bucure?ti ca s? tr?iasc? ?n inima mun?ilor Apuseni FOTO: YouTube/haihuin2 A f?cut fotografii pe care i le-a ar?tat so?iei sale, care se afla acas? ?mpreun? cu copiii. Pe atunci Alice, mezina familiei avea doi ani, iar fratelei ei, David, avea ?ase ani. Ajun?i ?n sat, copiii au sim?it c? tr?iesc deopotriv? ?ntr-o gr?din? zoologic? ?i una botanic?. Familia s-a mutat ?ntr-o locuin?? tradi?ional?, adus? de la 500 de metri distan?? ?i remontat?. Apoi, cei doi so?i au mai str?mutat o cas?. Este vorba despre ?Casa Paraschieva”, construit? la 1900, pe care au adus-o din comuna Ponor ?i care poate fi ?nchiriat? de turi?ti. Gabriel recunoa?te c? a luat decizia de a se muta cu mult? team? ?i ?ngrijorare. So?ii erau ?ntreba?i frecvent de rude ?i de prieteni ce vor face ?ntr-o zon? at?t de izolat?, unde accesul se face doar pedestru sau cu calul. Dac? vor avea probleme de s?n?tate, cum va ajunge ambulan?a la ei? Cum se vor descurca f?r? electricitate ?i f?r? confortul cu care s-au obi?nuit la ora?? ?Pentru mine a fost o team? teribil?. Nu eram con?tient dac? suntem capabili s? trecem peste prima iarn?. S? vii ?ntr-un loc at?t de retras, unde nu ai curent electric, unde nu ai acces auto, rudele, p?rin?ii ne ?ntrebau ce vom face, dac? se va ?nt?mpla ceva cu noi? Cum vom putea avea asigurare medical?, cum va interveni ambulan?a? Nu acceptam c? nu se poate. Primii pa?i au fost s?-mi cump?r unelte pentru a-mi asigura lemnele pentru iarn?, s? ?nv?? s? c?l?resc pentru a-mi aduce proviziile. Am studiat cartea tehnic? a drujbei, m-am uitat pe internet cum se mulge o capr?, cum s? te urci c?lare, cum s? aduci desagile pe spatele cailor”, a ar?tat sursa citat?. So?ii au prins curaj dup? prima iarn?. Au ?nv??at repede cum s? se descurce. Ca s? fac? banale cump?r?turi, trebuie s? merg? cu calul p?n? ?n localitatea Br?de?ti. Situa?ia se complic? dac? trebuie s? ajung? la Aiud, pentru c? nu exist? autobuz direct. ?ntrebat unde merg copiii la ?coal?, Gabriel a explicat c? Alice ?nva?? la o ?coal? cu internat din R?me?, iar David ?nva?? la ora?. Decizia de a se muta ?n inima Apuselilor, le-a schimbat categoric via?a. Camera ?n care au locuit to?i, ?nainte ca cei mici s? plece la ?coal?, este mai mic? dec?t baia apartamentului pe care-l aveau ?n Capital?. Nu regret? ?ns? decizia. Spune c? experien?a i-a ajutat s? comunice mai bine ?i a amintit c? atunci c?nd erau ?n Bucure?ti el st?tea ?ntr-o camer? a apartamentului, so?ia ?n alta ?i comunicau prin re?ele de socializare. Spune c? nu are timp s? se plictiseasc?, o zi nu seam?n? cu celalt?, g?se?te tot timpul ceva de f?cut, chiar dac? de la 1 noiembrie, p?n? la 1 aprilie, prin satul Cheia nu trece picior de vizitator. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download