1. Dumnezeu Se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură ÅŸi Sfânta TradiÅ£ie

1. Dumnezeu Se descoper? oamenilor. Sf?nta Scriptur? ?i Sf?nta Tradi?ie

REVELA?IA sau DESCOPERIREA DUMNEZEIASC? este ac?iunea prin care Dumnezeu Se

descoper?, adic? Se face cunoscut pe Sine oamenilor, ar?t?ndu-le acestora voin?a ?i planurile Sale

?n leg?tur? cu lumea ?i cu oamenii.

Dac? nu ar exista Revela?ie, cunoa?terea lui Dumnezeu nu ar fi posibil? oamenilor, deoarece

El, fiind o Fiin?? spiritual?, nu poate fi cunoscut prin sim?uri. Prin ac?iunea Revela?iei, Dumnezeu Se

coboar? la om, ?mp?rt??indu-i acestuia, dup? puterea lui de ?n?elegere, cuno?tin?e despre Sine,

despre voin?a ?i planurile Sale.

Revela?ia Dumnezeiasc? ajunge la om pe dou? c?i:1. calea natural?;2. calea supranatural?.

Prin REVELA?IE DUMNEZEIASC? NATURAL? ?n?elegem toate ?nv???turile despre existen?a ?i

?nsu?irile lui Dumnezeu, pe care le desprindem din existen?a Crea?iei. Mai clar, Crea?ia ne duce cu

g?ndul la existen?a unui Creator, astfel ?nc?t, ?n baza acestei Revela?ii, nimeni nu poate contesta

existen?a Creatorului.

REVELA?IA NATURAL? nu ne este ?ns? de ajuns pentru m?ntuire. De aceea, Dumnezeu vine

s? Se descopere oamenilor direct prin REVELA?IA SUPRANATURAL?. Astfel, primim de la Dumnezeu

adev?ruri necesare pentru m?ntuire pe care le ?n?elegem numai prin CREDIN??.

REVELA?IA DUMNEZEIASC? SUPRANATURAL? a fost transmis? de Dumnezeu ?n mod direct

sau prin ale?ii S?i: ?ngeri, prooroci, trimi?i ?i, deseori, a fost ?nso?it? de semne ?i minuni, ar?t?nd prin

aceasta c? toat? crea?ia ?i este supus?. Etapele ?n care s-a desf??urat de-a lungul timpului Revela?ia

dumnezeiasc? supranatural?, sunt:

- protop?rin?ilor (adic? primilor p?rin?i ai neamului omenesc) Adam ?i Eva;

- Patriarhilor (Avraam, Isaac ?i Iacov) ?i prorocilor Vechiului Testament;

- ?n Persoana Domnului nostru Iisus Hristos, Care este punctul cel mai ?nalt al Revela?iei

dumnezeie?ti supranaturale, prin El ref?c?ndu-se rela?ia dintre om ?i Creator.

Revela?ia supranatural? s-a ?ncheiat cu ultima scriere a Noului Testament ¨C Apocalipsa

Sf?ntului Ioan Teologul.

P?strarea ?i transmiterea revela?iei supranaturale s-a f?cut prin:

I.

SF?NTA SCRIPTURA (Biblia/Cuv?ntul lui Dumnezeu) este colec?ia c?r?ilor sfinte,

scrise de prooroci, apostoli sau al?i oameni binepl?cu?i lui Dumnezeu, sub inspira?ia Duhului Sf?nt,

?ntr-un interval de 1500 ani.

? Vechiul Testament(revela?ia de la Adam p?n? la venirea Domnului Hristos)- 39 c?r?i

canonice ?i 14 c?r?i/fragmente ?bune de citit¡± -1400 ani.

? Noul Testament (revela?ia f?cut? de ?nsu?i Fiul lui Dumnezeu ?i transmis? de Sf. Apostoli)27 c?r?i canonice -100 ani.

Inspira?ia divin? este lucrarea divin? asupra unui om prin care Dumnezeu (Duhul Sf?nt) ?i

lumineaz? acestuia mintea ?i ?l ?ndeamn? s? spun?/scrie adev?rurile descoperite, ferindu-l de gre?eli

pe tot parcursul vorbirii sau scrierii.

II.

SF?NTA TRADI?IE reprezint? totalitatea adev?rurilor revelate care nu se cuprind ?n

Sf. Scriptura, ci au fost transmise prin viu grai de M?ntuitorul ?i Sf. Apostoli, unele fiind mai t?rziu

consemnate ?n scris ?i p?strate de Biseric? p?n? ?n zilele noastre.

Monumente/documente ale Sf. Tradi?ii:

1. Hot?r?rile formulate la cele 7 Sinoadele Ecumenice;

2. Via?a bisericeasc? oglindit? ?n datinile, obiceiurile ?i practicile sale;

3. Cultul divin oglindit ?n c?r?ile de cult;

4. Scrieri ale Sf. P?rin?i;

5. Monumente de art? bisericeasc?: inscrip?ii, arhitectur?, pictur?, sculptur?, monumente

funerare;

1

6. M?rturisiri de credin?? mai noi ale Bisericii;

Tradi?ie e aceea care a fost crezut? ?ntotdeauna de to?i (?n Biseric?), pretutindeni (?n orice

biseric? ortodox? din lume), de c?tre to?i (consemnat? de to?i p?rin?ii ?i scriitorii biserice?ti la fel).

2. Crearea lumii

?nv???tura Bisericii noastre este c? ?ntreaga existen?? a universului material ?i spiritual este

rezultatul lucr?rii lui Dumnezeu, Fiin?? atotputernic?, ce prin puterea cuv?ntului S?u a creat materia,

iar la sf?r?it, l-a creat pe om din p?m?nt ?i i-a dat suflare de via??.

Dumnezeu, fiind Fiin?? spiritual? a creat dou? lumi: lumea spiritual? sau nev?zut?, a ?ngerilor,

care ?l laud? ne?ncetat pe Dumnezeu ?i ?i slujesc ?i lumea material? sau v?zut?. Lumea spiritual? a

fost creat? ?naintea lumii materiale dup? cum ne spune Sf?nta Scriptur?: ?C?nd s-au f?cut stelele,

l?udatu-M-au cu glas mare to?i ?ngerii Mei.¡±(Iov 38, 7) Deci, ?n ziua a patra a crea?iei (c?nd s-au f?cut

stelele), lumea spiritual? (?ngerii), exista deja.

Lumea material?, v?zut? a fost creat? de Dumnezeu ?n ?ase zile, sau ?n ?ase etape, din nimic,

prin puterea cuv?ntului S?u.

?n prima zi, a creat Dumnezeu materia ?cerul ?i p?m?ntul¡±, care era ?netocmit ?i gol¡± ?i

lumina. Dumnezeu a desp?r?it lumina de ?ntuneric; lumina a numit-o ziu?, iar ?ntunericul l-a numit

noapte (Facere 1, 1-5).

?n a doua zi, a creat Dumnezeu o t?rie, care s? despart? apele de sub t?rie, de cele de

deasupra t?riei. Aceast? t?rie, a numit-o Dumnezeu cer (Facere 1, 6-8).

?n a treia zi, Dumnezeu a desp?r?it apele de sub cer, de uscat, adun?ndu-le la un loc.

Adunarea apelor a numit-o Dumnezeu m?ri, iar uscatul l-a numit p?m?nt, pe care a ?nceput s?

creasc? vegeta?ia (Facere 1, 9-13).

?n a patra zi, Dumnezeu a creat corpurile cere?ti, soarele ca s? lumineze ziua; luna ?i stelele,

ca s? lumineze noaptea ?i s? fie semne pentru deosebirea anotimpurilor, zilelor ?i anilor (Facere 1,

14-19).

?n a cincea zi, a creat Dumnezeu toate vie?uitoarele din ape ?i toate p?s?rile din v?zduh,

d?ndu-le porunc? s? se ?nmul?easc? ?i s? umple p?m?ntul (Facere 1, 20-23).

?n a ?asea zi, a creat Dumnezeu toate animale s?lbatice ?i domestice de pe p?m?nt, fiecare

dup? speciile lor (Facere 1, 24-25), iar la sf?r?it l-a creat pe om, lu?nd ??r?n?, pe care a modelat-o

cu m?inile Sale, ?i a suflat asupra ei suflare de via??, f?c?ndu-se omul fiin?? vie (Facere 2, 7).

Dumnezeu l-a creat pe om dup? chipul S?u, ca s? ajung? prin fapte bune la asem?narea cu

Creatorul s?u (Facere 1, 26-27), ?i l-a pus st?p?n peste tot p?m?ntul ?i peste toate fiin?ele de pe

p?m?nt, pe care le crease Dumnezeu (Facere 1, 28).

La sf?r?itul crea?ie, v?z?nd Dumnezeu c? toate cele pe care le-a f?cut sunt bune foarte

(Facere 1, 31), S-a odihnit de toate lucr?rile Sale ?i a binecuv?ntat ziua a ?aptea, sfin?ind aceast? zi,

ca zi de odihn? (Facere 2, 2-3).

3. Pilda Sem?n?torului - Primire ?i ?mplinire a cuv?ntului lui Dumnezeu

(Luca 8, 5-15)

?Ie?it-a sem?n?torul s? semene s?m?n?a sa. ?i sem?n?nd el, una a c?zut l?ng? drum ?i a fost

c?lcat? cu picioarele ?i p?s?rile cerului au m?ncat-o./ ?i alta a c?zut pe piatr?, ?i, r?s?rind, s-a uscat,

pentru c? nu avea umezeal?. / ?i alta a c?zut ?ntre spini ?i spinii, cresc?nd cu ea, au ?n?bu?it-o. / ?i

alta a c?zut pe p?m?ntul cel bun ?i, cresc?nd, a f?cut rod ?nsutit. Acestea zic?nd, striga: Cine are

2

urechi de auzit s? aud?. / ?i ucenicii Lui ?l ?ntrebau: Ce ?nseamn? pilda aceasta? / El a zis: Vou? v?

este dat s? cunoa?te?i tainele ?mp?r??iei lui Dumnezeu, iar celorlal?i ?n pilde, ca, v?z?nd, s? nu vad?

?i, auzind, s? nu ?n?eleag?. / Iar pilda aceasta ?nseamn?: S?m?n?a este cuv?ntul lui Dumnezeu. / Iar

cea de l?ng? drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul ?i ia cuv?ntul din inima lor, ca nu cumva,

crez?nd, s? se m?ntuiasc?. / Iar cea de pe piatr? sunt aceia care, auzind cuv?ntul ?l primesc cu

bucurie, dar ace?tia nu au r?d?cin?; ei cred p?n? la o vreme, iar la vreme de ?ncercare se leap?d?. /

Cea c?zut? ?ntre spini sunt cei ce aud cuv?ntul, dar umbl?nd cu grijile ?i cu bog??ia ?i cu pl?cerile

vie?ii, se ?n?bu?? ?i nu rodesc. / Iar cea de pe p?m?nt bun sunt cei ce, cu inim? curat? ?i bun?, aud

cuv?ntul, ?l p?streaz? ?i rodesc ?ntru r?bdare.¡±

De foarte multe ori, vorbind mul?imilor, pentru a face mai u?or de ?n?eles ?nv???tura cea

nou?, adesea grea ?i abstract?, pe care El o propunea lumii, M?ntuitorul Iisus Hristos a folosit

parabole sau pilde (pild? = istorisire imaginar?, dar care poate fi real?, ?n care, cu ajutorul unor

asem?n?ri/tablouri luate din natur? sau din via?a de zi cu zi, se exprim? adev?ruri de credin?? sau

norme/reguli de via??). Unele dintre aceste parabole sunt explicate direct ?i complet de c?tre

M?ntuitorul, altele sunt explicate par?ial, iar unele deloc, ?n?elesul lor deduc?ndu-se din context.

?ntre parabolele rostite ?i explicate de c?tre M?ntuitorul se num?r? ?i parabola sem?n?torului.

?ntr-una din zile, Domnul nostru Iisus Hristos Se afla pe malul m?rii ?i ?nv??a poporul care

venise s?-L asculte. Pentru a fi mai bine auzit de mul?imile de oameni care veneau ne?ncetat, Iisus

a intrat ?ntr-o corabie, pe care a ?ndep?rtat-o pu?in de ??rm ?i de pe mare vorbea poporului care

?edea pe mal ?i-L asculta.

Ca s? arate c? ?nv???tura Sa rode?te diferit ?n sufletele oamenilor care o primesc, M?ntuitorul

le-a rostit urm?toarea pild?: vezi mai sus

Dup? plecarea mul?imilor, la rug?mintea ucenicilor S?i ?i a altor c??iva oameni care mai

r?m?seser? ?n jurul Lui, Iisus le-a explicat ?n?elesul profund al acestei pilde.

Sem?n?torul din pild? ?nchipuie pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Semin?ele sunt

cuvintele de ?nv???tur? ale lui Dumnezeu, iar p?m?ntul ?n care se seam?n? sunt oamenii. Semin?ele

au c?zut pe p?m?nt ?n patru locuri diferite.

Drumul b?t?torit, unde au c?zut o parte din semin?e ?i au fost m?ncate de p?s?ri, semnific?

pe acei oameni care aud cuvintele lui Dumnezeu, dar acestea sunt spulberate de g?ndurile rele

venite de la ?ngerii r?i.

Locul pietros, unde plantele r?sar dar se usuc? repede din lips? de umezeal?, ?i ?nchipuie pe

acei oameni care primesc cu bucurie ?nv???turile lui Dumnezeu ?i se hot?r?sc s? le urmeze, dar

neav?nd voin?? suficient?, la cea dint?i ispit? sau necaz, uit? hot?r?rea luat?.

P?m?ntul cu spini, ?n care au c?zut o parte din semin?e, ?i reprezint? pe acei oameni care

aud ?i primesc ?nv???turile lui Dumnezeu, dar acestea nu rodesc ?n sufletele lor din cauza grijilor

prea multe, a pl?cerilor lume?ti ?i a diferitelor preocup?ri.

P?m?ntul cel bun, care a dat multe roade, ?i ?nchipuie pe oamenii care aud, primesc ?i

urmeaz? ?n via?a lor ?nv???turile lui Dumnezeu. Ei fac s? rodeasc? faptele bune, dup? puterea lor,

prin munc?, r?bdare ?i st?ruin??.

?n?elegem, a?adar, c? s?m?n?a este aceea?i, ?mp?r?it? cu generozitate de Sem?n?tor, peste

tot. Rodirea este ?ns? diferit?, ?ntruc?t este determinat? de felul ?n care noi, oamenii, primim ?i ne

str?duim s? ?mplinim ?n via?a noastr? cuv?ntul lui Dumnezeu.

Prin urmare, parabola ne cheam? s? ?n?elegem c? Dumnezeu face mereu partea Sa, ?n ce

prive?te m?ntuirea noastr?, ?i c? r?m?ne ca noi s? ?mplinim ceea ce ?ine de noi, pentru a valorifica

?ansa m?ntuirii pe care El ne-o ofer? tuturor.

3

4. Rug?ciunea ?n via?a cre?tinului

Teologia Ortodox?, este fundamental o teologie a experien?ei; ea se ?nr?d?cineaz? ?i se

inspir? constant din via?a liturgic? a Bisericii. Dintru ?nceput s-a impus ?n Biseric? principiul ?Lex

orandi, lex credendi¡± ¨C Regula rug?ciunii este regula credin?ei. Deja ?n sec. II, Sf. Irineu al Lyonului

spunea: ?Credin?a noastr? este conform? cu Euharistia, iar Euharistia confirm? credin?a.¡± Evagrie

Ponticul (sec. IV) identific? pe teolog cu cel ce se roag?. ?Dac? e?ti teolog, te vei ruga cu adev?rat;

?i dac? te rogi cu adev?rat e?ti teolog¡±. A te ruga cu adev?rat ?nseamn? a angaja ?n rug?ciune

?ntreaga ta fiin??: trupul ?i sufletul, de aceea un mare duhovnic rom?n din secolul XX, P?rintele

Cleopa Ilie considera c? la adev?rata rug?ciune ajungem atunci c?nd: ?o zicem cu limba, o ?n?elegem

cu mintea ?i o sim?im cu inima.¡±

Rug?ciunea este convorbirea omului cu Dumnezeu, dialogul viu ?i personal dintre om ?i

Dumnezeu. Nu exist? via?? cre?tin? autentic? f?r? rug?ciune, ?ntruc?t rug?ciunea este hrana ?i

respira?ia sufletului. Sf?ntul Ioan Gur? de Aur spune c?: ?a?a cum trupul f?r? suflet este mort, la fel

?i sufletul f?r? rug?ciune este mort.¡± M?ntuitorul ?n timpul activit??ii Sale pe p?m?nt a ar?tat c?t

de important? este rug?ciunea, El ?nsu?i rug?ndu-se Tat?lui ?n Gr?dina Ghetsimani ?i l?s?ndu-ne

drept model rug?ciunea domneasc? ?Tat?l nostru¡±. Rug?ciunea au practicat-o to?i drep?ii Vechiului

Testament (Avraam, Moise, Ilie, Elisei), apostolii ?i ucenicii acestora ?n Noul Testament precum ?i

to?i sfin?ii Bisericii noastre dintru ?nceput ?i p?n? la sf?r?itul veacurilor.

Pentru ca rug?ciunea s? ne fie ascultat? de Dumnezeu trebuie s? o facem ?n duh de smerenie

av?nd exemplul suta?ului care rug?ndu-se Lui Hristos pentru sluga sa bolnava spune: ?Doamne nu

sunt vrednic s? intri sub acoperi?ul meu, ci numai zi cu cuv?ntul ?i se va vindeca sluga mea (Matei 8,

8)¡±, cu st?ruin?? av?nd exemplul femeii cananeence care se ?inea ?n urma Lui Iisus ?i striga :

?Miluie?te-m? Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este r?u chinuit? de un diavol (Matei 15, 28)¡±, cu

evlavie ?i cu credin?? pentru c? ?toate c?te ve?i cere, rug?ndu-v? cu credin??, ve?i primi (Matei 21,

22)¡±.

Dup? con?inutul ei rug?ciunea se ?mparte ?n: a) rug?ciune de mul?umire ¨C prin aceasta

credinciosul ??i exprim? recuno?tin?a fa?? de Dumnezeu pentru toate darurile primite de la Acesta

b) rug?ciune de laud? ¨C prin aceasta credinciosul ?l pream?re?te pe Dumnezeu ?ntruc?t El

este Creatorul, M?ntuitorul ?i Purt?torul de grij? al ?ntregii lumi

c) rug?ciune de cerere ¨C ?Cere?i ?i vi se va da¡± prin aceasta credinciosul ?i prezint? Lui

Dumnezeu dorin?ele sale cele spre m?ntuire, nu pentru c? Dumnezeu nu le-ar cunoa?te ci pentru c?

este singurul care le poate ?ndeplini. Rug?ciunea mai poate fi ?mp?r?it? ?i ?n rug?ciune personal? ?i

rug?ciune public?. Cea personal? sau privat? este rug?ciunea s?v?r?it? de fiecare credincios ?n

parte, acas?, pe strad? sau la locul de munc?, iar cea public? sau comunitar? este rug?ciunea

s?v?r?it? ?n cadrul Bisericii cu ajutorul clerului slujitor, ?ntr-un anume timp ?i dup? un tipic bine

stabilit.

Rug?ciunea nu numai c? ?l apropie pe om de Dumnezeu, ci ?l lipe?te de Dumnezeu ?i ?l face

un duh cu El, ea r?m?ne cel mai scurt drum de la lumea concret?, vizibil? la lumea spiritual?,

invizibil?, de la p?m?nt la cer, de la om la Dumnezeu.

5. Sf?nta Liturghie

Cuv?ntul liturghie ?nseamn? lucrarea (slujba) ob?teasc?. Sf?nta Liturghie este cea mai

?nsemnat? slujb? a Bisericii, instituit? de Domnul Iisus Hristos pentru m?ntuirea noastr?.

a)

Instituirea Liturghiei

?n joia Patimilor, la Cina cea de Tain?, M?ntuitorul a luat p?inea ?i, binecuv?nt?nd, a fr?nt-o

?i a dat-o ucenicilor, zic?nd: Lua?i, m?nca?i, acesta este trupul Meu (Matei 26, 26). Asemenea a

4

procedat ?i cu paharul de vin, spun?nd: Be?i dintru acesta to?i. C? acesta este s?ngele Meu, al Legii

celei noi, care pentru mul?i se vars?, spre iertarea p?catelor (v. 27-28). Apoi le-a poruncit: Aceasta

s? o face?i ?ntru pomenirea Mea (Luca 22, 29).

Apostolii au ?mplinit aceast? porunc?, adun?ndu-se la fr?ngerea p?inii, la ?nceput ?n fiecare

zi (Fapte 2, 46-47), apoi ?n fiecare Duminic? (20, 7). Ritualul fr?ngerii p?inii era ?nso?it de rug?ciuni,

c?nt?ri, lecturi din Sf?nta Scriptur? ?i cuv?nt?ri. Acela?i lucru l-au f?cut mai apoi ?i urma?ii

apostolilor.

b)

Liturghiile oficiate ?n Biserica Ortodox?

?n Biserica Ortodox? se oficiaz? azi trei Liturghii: Liturghia Sf. Ioan Gur? de Aur (cea mai des

s?v?r?it?), Liturghia Sf. Vasile cel Mare (se s?v?r?e?te de zece ori pe an ) ?i Liturghia Sf. Grigore cel

Mare (se oficiaz? ?n timpul Postului Mare).

c)

P?r?ile Liturghiei ?i simbolistica ei

Liturghia Sf?ntului Ioan Gur? de Aur are trei p?r?i:

Proscomidia ( = preg?tirea darurilor de p?ine ?i vin care se vor preface ?n trupul ?i

s?ngele M?ntuitorului);

Liturghia Cuv?ntului (a catehumenilor, a celor ce se preg?teau s? devin? cre?tini prin

Botez) ¨C se nume?te a?a deoarece partea central? a ei const? ?n citirea pericopelor din Apostol ?i

Evanghelie ?i ?n predic?;

Liturghia Euharistic? (a credincio?ilor) ¨C poart? acest nume deoarece partea central?

a ei o reprezint? Sf?nta Euharistie, ?nt?lnirea ?i unirea cu Hristos ?n Sf?nta Tain? a ?mp?rt??aniei.

?ntreaga Liturghie reconstituie via?a ?i activitatea M?ntuitorului.

Proscomidia simbolizeaz? na?terea Domnului ?i perioada dinaintea ar?t?rii Sale ?n lume, dar

?i patimile, moartea ?i ?n?l?area la cer. Liturghia Cuv?ntului simbolizeaz? activitatea ?nv???toreasc?

a M?ntuitorului, perioada ?n care El propov?duia, ?nv???nd mul?imile. Liturghia Euharistic? ne aduce

?naintea ochilor suflete?ti patimile, moartea, ?ngroparea, ?nvierea ?i ?n?l?area la cer ale Domnului.

d)

Rug?ciunea Liturghiei

Rug?ciunea Liturghiei este cea mai mare rug?ciune a Bisericii. Preo?i ?i credincio?i se roag?

?mpreun? pentru m?ntuirea sufletelor noastre, pentru pacea a toat? lumea, pentru unitatea

cre?tinilor, pentru ?ntregul popor, pentru armata ??rii, pentru vreme potrivit?, pentru cei ce

c?l?toresc, pentru vindecarea celor bolnavi, pentru ferirea noastr? de tot necazul, pentru odihna

sufletelor celor ce au murit ?i pentru nevoile noastre speciale.

De aceea se spune c? rug?ciunea Liturghiei are o dimensiune universal? ?i cosmic?.

e)

Participarea la Liturghie

prezen?a la biseric?;

pomelnicul personal, care poate fi ?nso?it de daruri (prescur? ?i vin, lum?n?ri);

participarea la rug?ciune ?i c?ntarea ?n comun;

participarea este total? atunci c?nd ne ?mp?rt??im.

f)

Concluzii

Importan?a Liturghiei rezid? ?n mai multe aspecte:

a) Liturghia este cea mai important? slujb? a Bisericii, deoarece ?n timpul ei se s?v?r?e?te

Taina Euharistiei prin care credinciosul se une?te cu trupul ?i s?ngele M?ntuitorului, spre iertarea

p?catelor ?i spre via?a de veci;

b) Liturghia este Biserica ?ntreag?, adunat? ?n jurul lui Hristos, care se afl? ?n centrul ei ?i ne

conduce spre m?ntuire;

c) rug?ciunea Liturghiei este cea mai cuprinz?toare rug?ciune, universal? ?i cosmic?, av?nd

?n vedere pe to?i credincio?ii, vii ?i mor?i, cererile, lauda ?i mul?umirile personale ale fiec?ruia,

precum ?i buna ?ntocmire a universului.

6.

Legea cea Nou? - Fericirile(Matei 5,1-12)

5

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download