Apar-romania.ro



Stiri 4 martie 2021, a doua parte?COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA Programul educa?ional ?Traista cu s?n?tate” – desemnat c??tig?tor la EU HEALTH AWARD , Joi, 04 Martie 2021 Programul educa?ional ?Traista cu s?n?tate” a fost desemnat c??tig?torul locului 1 la categoria ?Healthy Lifesyle. Cities”, ?n cadrul EU Health Award. Premiul a fost acordat de Comisia European? ora?elor care au avut ini?iativa de a promova un stil de via?? s?n?tos ?n r?ndul copiilor. Acest premiu vine ?n contextul ?n care ast?zi este Ziua Mondial? a Obezit??ii, zi adresat? con?tientiz?rii acestei epidemii globale ?i cu aceast? ocazie facem apel la to?i cei interesa?i s? depun? eforturi pentru a face via?a celorlal?i mai s?n?toas? ?i mai fericit?.Pierre Delsoux, Director General Adjunct Health and Food Safety Department, European Commission declar?: ?V? felicit din toat? inima pentru proiectul Traista cu s?n?tate, un proiect ce mi-a pl?cut foarte mult datorit? tradi?iilor care se ?mpletesc cu elemente ?tiin?ifice, rezult?nd un material de excep?ie at?t pentru elevi, c?t ?i pentru p?rin?i ?i profesori. Este important premiul pentru dumneavoastr?, ?ns? v? oblig? s? duce?i acest mesaj mai departe ?i vom fi aten?i la cum se va propaga de acum acest proiect de s?n?tate ?n ?ara dumneavoastr?”.Prin acest premiu, platforma de politici pentru s?n?tate a Uniunii Europene promoveaz? bunele practici din aceste ora?e, ONG-uri, ?coli ?i gr?dini?e inspir?nd ?i pe al?ii s? repete ini?iativele la nivel local. ?n acest mod, premiul este aliniat cu al treilea program de s?n?tate care sus?ine identificarea, diseminarea ?i implementarea bunelor practici care ?mbun?t??esc s?n?tatea ?i calitatea vie?ii ?ntr-un mod optim. Premiul acesta este finan?at de al treilea program de s?n?tate 2014 – 2020.Programul “Traista cu s?n?tate. Tradi?ii s?n?toase pentru copii s?n?to?i” a plecat de la nevoia acut? de educa?ie ?n domeniul nutri?iei s?n?toase. ?n ultimii 40 de ani ?n lume obezitatea ?i supraponderalitatea a crescut de 10 ori. ?n Rom?nia evolu?ia prevalen?ei excesului de greutate ?n perioada 2012-2018 a crescut alarmant la copii. Studiul nostru a inclus circa 12.000 de copii ?i a eviden?iat c? prevalen?a obezit??ii ?n 2018 ?n compara?ie cu 2012 s-a dublat ?n zonele urbane (de la 9 la 16%) ?i a crescut de 4 ori ?n zonele rurale (de la 3 la 12%). La noi, 1 din 4 copii sunt supraponderali sau obezi ?i aproximativ 50% dintre adul?i sunt supraponderali sau obezi.Programul “Traista cu s?n?tate. Tradi?ii s?n?toase pentru copii s?n?to?i” a fost lansat la Ia?i ?n anul 2012. Este un program care implic? comunitatea ?i care are ca scop dezvoltarea unor comportamente s?n?toase privind alimenta?ia ?i stilul de via?? av?nd la baz? tradi?iile culturale locale. Ini?iatorul programului este Prof. Univ. Dr. Veronica Mocanu, profesor de Fiziopatologie ?i comportament alimentar la Universitatea de Medicin? ?i Farmacie ?Grigore T. Popa” din Ia?i.Prof. Univ. Dr. Veronica Mocanu, ini?iatorul proiectului ?Traista cu s?n?tate” spune: ?Am lucrat din greu ?n ultimii 8 ani pentru a atrage aten?ia asupra problemelor legate de excesul de greutate ?n r?ndul copiilor din Rom?nia, c?t ?i pentru a promova un mod de via?? s?n?tos prin alimenta?ie ?i sport. Premiul este at?t o bucurie, dar ?i o mare obliga?ie pentru noi de a continua proiectul, de a ajunge cu materialele ?n c?t mai multe ?coli din Ia?i ?i apoi din ?ar?, ?i pentru a avea rezultate bune ?n ce prive?te descre?terea procentului de copii obezi sau supraponderali ?i implementarea unui stil de via?? mai s?n?tos ?n r?ndul copiilor viza?i cu v?rste ?ntre 5 ?i 10 ani”.Cezar Elisei, managerul proiectului ?Traista cu s?n?tate” declar?: ?Traista cu s?n?tate este o munc? de echip? at?t cantitativ? c?t ?i calitativ?, o munc? solicitant?, dar ?i foarte satisf?c?toare. A aduce bucuria ?i s?n?tatea ?n via?a c?torva mii de copii ?i p?rin?i nu este ceva u?or de trecut cu vederea, precum indic? ?i premiul pe care l-am c??tigat, fiind practic proiectul cel mai bun din toat? Europa. Acest lucru ne oblig? s? ne ridic?m la aceast? exigen?? indicat? prin ?ncrederea pe care ?i-a pus-o ?n noi Uniunea European?”.Editura Meridiane Publishing din Ia?i este realizatorul materialelor educa?ionale ?Traista cu s?n?tate” ?i implementatorul acestui proiect ?n ?colile din Ia?i.Programul ?Traista cu s?n?tate.Tradi?ii s?n?toase pentru copii s?n?to?i” a fost sus?inut de la ini?iere de c?tre Prim?ria Municipiului Ia?i, iar ?n anul 2018, proiectul Educarea copiilor pentru un stil de via?? s?n?tos av?nd la baz? tradi?iile locale a bugetat suma de 64.000 de lei pentru implementarea acestui proiect ?n 20 de ?coli din Ia?i.Implementarea acestui program a fost posibil? cu ajutorul Inspectoratului ?colar Jude?ean din Ia?i, ?i cu sprijinul constant al doamnei Inspector General Genoveva Farca?, al doamnei Inspector Alla Apopei ?i al doamnei Mihaela Popa. Succesul ?i continuarea pe termen lung a Programului “Traista cu s?n?tate. Tradi?ii s?n?toase pentru copii s?n?to?i” este asigurat de parteneriatul cu Nestlé for Healthier Kids, care este sponsorul programului din anul 2019.Lidl Rom?nia lanseaz? campania ?D? skip la ore de g?tit”, dedicat? gamei de produse tip convenience, Chef Select , Joi, 04 Martie 2021 Lidl d? startul campaniei ?D? skip la ore de g?tit. Gata preg?tit. Gata de servit.” dedicat? Chef Select, gama marc? proprie de produse tip convenience. Gama Chef Select cuprinde aproximativ 50 de produse gata de servit, pentru timp economisit ?n buc?t?rie.G?titul acas? a devenit ?n ultimul an sport na?ional ?i un subiect trending ?n social media. Cu toate acestea, produsele de tip convenience continu? s? fie solu?ia ideal? pentru momentele c?nd vrei s? savurezi m?nc?ruri delicioase f?r? s? petreci mult timp ?n buc?t?rie. Gama Chef Select, de la Lidl, ofer? produse ce pot fi consumate pe loc, de la sandvi?uri, la salate deja preparate sau produse gata de servit, precum zacusc?, humus, fasole b?tut?. ?i pentru c? deserturile sunt cele mai c?utate ?n momentele ?n care vrei s? te r?sfe?i, gama Chef Select aduce torturi ?i pr?jituri pentru toate gusturile. ?n plus, gama con?ine ?i produse ce necesit? o minim? preparare, de exemplu diverse aluaturi, o varietate de paste, musaca sau produse de patiserie congelate, care scurteaz? mult timpul de preparare al unor re?ete complexe.Gama Chef Select este prezent? ?n portofoliul Lidl Rom?nia ?nc? din anul 2014. De atunci, compania a dezvoltat cu consecven?? sortimentul de produse de tip convenience, adresat consumatorilor ce nu au foarte mult timp pentru g?tit, dar ??i doresc s? aib? parte de o mas?, o gustare sau un desert rapid, la cel mai bun raport calitate – pre?. ?n prezent, gama cuprinde aproximativ 50 de produse de tip convenience, care se g?sesc permanent ?n magazine. ?n plus, pe parcursul anului, pentru a veni ?n ?nt?mpinarea clien?ilor cu o ofert? adaptat? nevoilor de consum, Lidl introduce periodic ?n magazine produse Chef Select cu specific sezonier.Din 4 martie, clien?ii vor putea g?si ?n magazinele Lidl produse Chef Select de tip in and out, precum guacamole (7,99 lei) sau humus cu ardei capia ?i m?sline (4,99 lei), c?t ?i produse Chef Select din sortimentul permanent, la pre?uri speciale, precum lasagna (5,49 lei, de la 8,49 lei) sau tort cu ciocolat? ?i arom? de vanilie (20,99 lei, de la 29,99 lei).?n cadrul campaniei ?D? skip la ore de g?tit”, Lidl Rom?nia a preg?tit ?i o surpriz? pentru clien?ii care vor s? c??tige timp cu Chef Select. ?n perioada 4 – 28 martie, cump?r?turile de peste 70 lei ce con?in cel pu?in un produs din gama Chef Select pot aduce premii precum o ma?in? de sp?lat vase sau un robot de aspirare. Mai multe detalii ?i regulamentul sunt disponibile aici.Primul Profi City din noua genera?ie, deschis la Timi?oara , Joi, 04 Martie 2021 Ast?zi, a fost inaugurat la Timi?oara primul Profi City din genera?ia care se bucur? de ?mbun?t??irile testate ?n magazinul concept din Ploiesti, format cunoscut in interiorul companiei sub denumirea de Monaco. Spre deosebire de recent inauguratele ProfiGo, magazine de mici dimensiuni amplasate ?n zone de trafic intens ?i de birouri, Profi City are o suprafata mai mare si un sortiment mai bogat, este un mic supermarket pentru zone reziden?iale, destinat celor care cump?r? pentru a completa ceea ce poate au omis sa-si ia cand si-au facut cump?r?turile principale ?n magazine mai mari.Profi City prezinta o zona de convenience mai larga decat a magazinelor ProfiGo destinate cumparatorului foarte grabit care nu doreste decat cele necesare pentru consum imediat si, poate, doar inca ceva in plus.Fata de vechiul Profi City, noul format este mai bine adaptat actualelor asteptari ale cumparatorilor, fiind acum dotat cu vitrina asistata, zona gastro si coffee corner. La vitrina asistata se gasesc mezeluri de la furnizori locali, specialitati din carne de oaie, de porc, de pui si de curcan. Desigur, nu lipsesc nici diferitele varietati de branza si cascaval.La randul ei, zona gastro tenteaza cumparatorii cu pizza, burgeri, sandvisuri, prajituri, patiserie, placinte si cu painea cea mai buna din oras.De la inceputul anului, Profi a inaugurat deja 31 de magazine si pana la sfarsitul lui 2021 urmeaza sa mai deschida alte peste 200. Cu 1433 de magazine in 642 de localitati si aproape 22.000 de angajati, Profi este lantul de retail modern cu cea mai mare acoperire geografica si cel mai mare numar de magazine din Romania.Daniel Gross, retailerul Penny: Apetitul consumatorilor pentru produse ?made in Romania“ nu are ?n spate dorin?a de a ajuta economia local?, ci e mai degrab? legat de gust. Discounterul german are pe plan local circa 5.000 de salaria?i ?i o re?ea de aproape 280 de unit??i, Cristina Ro?ca 03.03.2021, Daniel Gross, executivul rom?n ce conduce opera?iunile locale ale discounterului german Penny.Orientarea clien?ilor c?tre produse realizate local dateaz? de mai mul?i ani, ?ns? fenomenul s-a remarcat cu at?t mai mult ?n 2020, ?n pandemie, c?nd ?n primele luni de lockdown au ap?rut probleme de transport ?i logistic?, astfel c? marfa adus? de peste hotare a fost ?nt?rziat? sau chiar blocat?, produc?torii rom?ni fiind nevoi?i s? suplineasc? lipsurile.?Nu ?tiu dac? au fost consumatorii cei care au cerut mai multe bunuri rom?ne?ti ?n 2020 sau au fost ei for?a?i de ?mprejur?ri s? le consume. ?n martie au ap?rut blocaje de marc? astfel c? oamenii au avut oportunitatea s? descopere ?i altceva“, spune Daniel Gross, executivul rom?n ce conduce opera?iunile locale ale discounterului german Penny, ce are ?n Rom?nia o re?ea de circa 280 de magazine.Schimb?ri ?n managementul Profi: Directorul financiar devine vicepre?edinte, iar pozi?ia r?mas? liber? e ocupat? de un fost executiv Telekom , Cristina Ro?ca 04.03.2021, Andrei Bica este noul director financiar al retailerului.Lan?ul de supermarketuri ?i magazine de proximitate Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, l-a numit pe Dumitru Dragomir ?n pozi?ia de vicepre?edinte ?i director de eficien?? a afacerii, el urm?nd a reprezenta compania ?n rela?iile cu principalii s?i parteneri ?i colaboratori, gestion?nd totodat? - din perspectiv? financiar? - planurile de dezvoltare. Timp de aproape nou? ani, p?n? la 1 martie 2021, el a fost directorul financiar al re?elei de peste 1.400 de magazine ?i afaceri de 8,8 mld. lei.?Voi avea o privire mai larg? asupra organiza?iei noastre, cu accent pe zonele de eficientizare a businessului, iar contribu?iile mele vor determina ?n mai mare m?sur?? ra?iunile care stau la baza diverselor ac?iuni pe care le ?ntreprindem,“ a declarat Dumitru Dragomir.Retailerul Profi a deschis 16 magazine noi ?n februarie, acceler?nd u?or ritmul fa?? de ianuarie. Compania ?i-a propus pentru acest an circa 250 de magazine noi, un ritm similar celui din 2020, Cristina Ro?ca 03.03.2021, Compania a anun?at recent un nou format – Profi Go – pe segmentul de convenience. E vorba de magazine mici, cu produse pentru consumul imediat, de impuls.Lan?ul de supermarketuri ?i magazine de proximitate Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, a deschis 31 de noi magazine ?n primele dou? luni din an, respectiv 15 unit??i ?n ianuarie ?i 16 ?n februarie. Compania continu? astfel expansiunea accelerat? ?nceput? ?nc? de acum c??iva ani, oficialii retailerului afirm?nd recent c? vor s? men?in? ritmul din 2020, ceea ce ?nseamn? undeva la 250 de magazine noi.Spre compara?ie, doar anul trecut Profi a inaugurat 237 de magazine noi, ?nchei?nd 2020 cu 1.404 unit??i. Au fost totodat? ?nchise o serie de unit??i, ?ns? oficialii companiei nu comunic? cifrele privind acestea.?n 2020 compania a inaugurat mai pu?ine magazine dec?t ?i-a bugetat ini?ial, iar asta din cauza ?nt?rzierilor ?n ob?inerea de autoriza?ii, lucru influen?at de pandemia de COVID-19.Fornetti reia extinderea agresiv? ?n franciz? ?i vrea 100 de noi magazine ?n acest an Florentina Ni?u 04.03.2021, Gabriel Voin, director comercial al Fornetti Rom?nia: Ca director comercial, scopul meu pentru acest an este dezvoltarea sistemului de franciz? prin deschiderea a 100 de magazine noi. Totodat?, am realizat c? online-ul are un rol din ce ?n ce mai important, a?adar o direc?ie pe care compania noastr? o va avea ?n vedere este comer?ul online.???Multi compatrio?i ?ntor?i din ??rile din Europa de Vest odat? cu debutul pandemiei au g?sit ?n franciza Fornetti o oportunitate de a r?m?ne ?n ?ar? ?i de a dezvolta o afacere“.Fornetti Rom?nia, unul dintre cei mai mari juc?tori de pe pia?a de patiserie ?i cel mai extins lan? de francize din Rom?nia, a realizat ?n 2020 o cifr? de afaceri de 32 de milioane de euro, un nivel de 73% ?n raport cu obiectivele propuse la ?nceputul anului trecut, din cauza perioadei de lockdown din prim?var?, afirm? oficialii companiei.?Av?nd ?n vedere faptul c? 63% dintre magazinele Fornetti activeaz? la nivel stradal, nu doar num?rul consumatorilor a sc?zut din cauza pandemiei, ci ?i tendin?ele de consum au fost total diferite. Pandemia ne-a influen?at negativ prin sc?derea cifrei de afaceri, dar ?i pozitiv prin faptul c? ne-a oferit oportunitatea de a dezvolta re?eaua de franciz?“, a spus pentru ZF Gabriel Voin, director comercial al Fornetti Rom?nia.Fornetti Rom?nia, unul dintre cei mai mari juc?tori de pe pia?a de patiserie, deschide 100 de magazine ?n sistem de franciz? ?n 2021. Merge spre 1.000 de unit??i la nivel na?ional, Florentina Ni?u 04.03.2021, Fornetti Rom?nia, unul dintre cei mai mari juc?tori de pe pia?a de patiserie, cu o cifr? de afaceri de 32 de milioane de euro ?n 2020, se uit? dup? oportunit??i de dezvoltare, ?n franciz?, ?n special ?n ora?ele medii ?i mari ?i ?n zonele pietonale, av?nd o pozi?ie defensiv?.?Ca director comercial, scopul meu pentru acest an este dezvoltarea sistemului de franciz? prin deschiderea a 100 de magazine noi. Totodat?, am realizat c? online-ul are un rol din ce ?n ce mai important, a?adar o direc?ie pe care compania noastr? o va avea ?n vedere este comer?ul online. A? vrea s? fiu optimist, ?ns? nu ?tiu c?t de diferit va fi acest an fa?? ce cel precedent“, a spus pentru ZF Gabriel Voin, director comercial al Fornetti Rom?nia.Bugetul de investi?ii aferent anului financiar 2020-2021 se ridic? la 1 mil. euro, iar investi?iile vizeaz? cump?rarea unor utilaje necesare ?n produc?ie, echipamente pentru magazine ?i echipamente de natur? tehnic? ?i IT, conform datelor oferite de reprezentan?ii Fornetti Rom?nia. Compania Fornetti Rom?nia, cu sediul ?n Timi?oara, a fost ?nfiin?at? ?n 2001 prin intermediul unui parteneriat cu Fornetti Kft. din Ungaria. Ulterior, firma a devenit master-francizor pentru aceast? marc? ?n Rom?nia dup? ce ini?ial a avut activit??i de distribu?ie a produselor de patiserie.?Profi inaugureaz? noua genera?ie de magazine Profi City 04 Mar 2021 | de Alina Dragomir Retailerul Profi a inaugurat prima unitate Profi City din noua genera?ie, format cunoscut ?n interiorul companiei sub denumirea Monaco. Magazinul a fost deschis la Timisoara ?i, spre deosebire de noul concept ProfiGo, magazine de mici dimensiuni amplasate ?n zone de trafic intens ?i de birouri, Profi City are o suprafa?? mai mare ?i o sortimen?a?ie mai extins?. ”Vorbim practic despre un mic supermarket pentru zone reziden?iale, destinat celor care cump?r? pentru a completa ceea ce poate au omis s?-?i ia c?nd ?i-au f?cut cump?r?turile principale ?n magazine mai mari”, au precizat reprezentan?ii retailerului. Profi City prezint? o zon? de convenience mai larg? dec?t a magazinelor ProfiGo destinate cump?r?torului foarte gr?bit care nu dore?te dec?t cele necesare pentru consum imediat. Fa?? de vechiul Profi City, noul format este mai bine adaptat actualelor a?tept?ri ale cump?r?torilor, fiind acum dotat cu vitrin? asistat?, zon? gastro ?i coffee corner. La vitrina asistat? se g?sesc mezeluri de la furnizori locali, specialit??i din carne de oaie, de porc, de pui ?i de curcan. Desigur, nu lipsesc nici diferitele variet??i de br?nz? ?i ca?caval. ?n zona gastro clin?ii pot achizi?iona?pizza, burgeri, sandvi?uri, pr?jituri, patiserie, pl?cinte sau p?ine.De la ?nceputul anului, Profi a inaugurat deja 31 de magazine ?i p?n? la sf?r?itul lui 2021 urmeaz? s? mai deschid? cel pu?in 200 de loca?ii noi.Cu 1433 de magazine ?n 642 de localit??i ?i aproape 22.000 de angaja?i, Profi este lan?ul de retail modern cu cea mai mare acoperire geografic? ?i cel mai mare num?r de magazine din Rom?nia.?Retailerul controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 8,83 miliarde de lei (1,8 mld. euro), ?n cre?tere cu 21% fa?? de 7,26 miliarde de lei ?n 2019.V?nz?rile de alimente, b?uturi ?i tutun, pe minus ?n ianuarie 04 Mar 2021 , Alina DragomirComer?ul cu alimente, b?uturi ?i tutun a ?nregistrat ?n luna ianuarie a acestui an o sc?dere de 0,2% ?n func?ie de sezonalitate ?i num?rul de zile lucr?toare comparativ cu luna ianuarie a anului trecut, ?n timp ce v?nz?rile brute s-au majorat cu 1,5%, potrivit datelor comunicate de Institutul Na?ional de Statistic?. Fa?? de luna decembrie a anului trecut, v?nz?rile au ?nregistrat ?n luna ianuarie o sc?dere de 23,1% ca serie brut? ?i un declin de 2,1% ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i sezonalitate.Per ansamblu, comer?ul cu am?nuntul, cu excep?ia v?nz?rilor de autovehicule, s-a majorat ?n luna ianuarie 2021 cu 1,7% ca serie brut?, dar a ?nregistrat o sc?dere de 2,8% ajustat sezonier, prin compara?ie cu luna ianuarie a lui 2020.Bilan?ul extinderilor ?n retailul local ?n luna februarie 03 Mar 2021 | de Alina DragomirRetailerii prezen?i pe pia?a local? continu? s? investeasc? ?n dezvoltare, bif?nd 27 de magazine noi ?n luna februarie. Prin compara?ie cu luna ianuarie, ritmul de extindere a fost u?or mai redus, retailerii, at?t cei interna?ionali, c?t ?i juc?torii locali, deschiz?nd per total cu 5 unit??i mai pu?in. Dincolo ?ns? de acest aspect, trebuie men?ionat faptul c? pe harta expansiunii au ap?rut ?ns? dou? concepte noi de magazine, cora Urban ?i ProfiGo.Dup? aproape opt ani cora a reluat expansiunea ?i a lansat pe pia?a local? cora Urban, un mix ?ntre online ?i magazin de proximitate. Prima loca?ie cora Urban a fost deschis? ?n cartierul Militari Residence, ?n Dudu, Chiajna (jud. Ilfov) ?i este un ”magazin mic cu ofert? de hypermarket”.C?t despre ProfiGo, primele dou? magazine au fost inaugurate la Timi?oara, fiind vorba despre dou? unit??i remodelate. ?Viitorul ProfiGO este o combina?ie de discounter ?i convenience, cu o gam? destul de larg? de sortiment ready to eat/alimente la pachet, iar experien?a noastr? de p?n? acum arat? c? avem ?ansa s? c??tig?m aceast? pia??”, sus?ine Pawel Musial, Director General Profi Rom Food.Ca toate conceptele noi implementate de retailer, ?i ProfiGO reprezint? un proiect pilot ?i, ?n func?ie de rezultatele ob?inute, va fi extins la nivel na?ional. Dezvoltarea rapid? se va vedea abia de anul viitor, dar primele estim?ri vorbesc despre un num?r de 10-15 magazine ProfiGO.Din punct de vedere numeric, ?n continuare, topul celor mai expansivi retaileri este de?inut de Profi, care a bifat luna trecut? 16 deschideri, apropiindu-se de pragul de 1.450 de loca?ii la nivel na?ional. Dintre acestea, 10 sunt sub formatul Profi City, patru sunt Profi Loco ?i dou? Profi Standard.Investi?ii ?n expansiune au fost finalizate luna trecut? ?i de c?tre Mega Image care a bifat trei deschideri pe formatul de supermarket, dintre care dou? ?n Sibiu ?i una ?n Rediu, jude?ul Ia?i. ?i Carrefour a continuat dezvoltarea dincolo de grani?ele Capitalei, inaugur?nd un magazin Express ?n Cluj-Napoca.C?t despre segmentul discounterilor, Lidl s-a extins luna trecut? cu dou? unit??i comerciale, ajung?nd la 294 de magazine. Totodat?, retailerul a inaugurat primul magazin cu acoperi? verde din Ploie?ti, al 12-lea de acest tip din portofoliul companiei. Penny a deschis luna trecut? o singur? loca?ie, fiind la un pas de pragul de 280 de loca?ii la nivel na?ional.?n ceea ce prive?te juc?torii independen?i, re?elele Annabella, Diana ?i Home Garden au inaugurat c?te o loca?ie.Pute?i urm?ri evolu?ia lunar? a deschiderilor de magazine ?n Universul de Retail (UdR). Un proiect online marca Progresiv, Universul de Retail este o aplica?ie care ofer? situa?ia actualizat? a magazinelor din re?elele interna?ionale ?i locale. UdR pune la dispozi?ie repartizarea geografic? a magazinelor ?n func?ie de canal de v?nzare, suprafa?? de v?nzare ?i date de deschidere, informa?ii despre magazine (adres?, format, suprafa?? de v?nzare ?i date de deschidere), evolu?ia num?rului de magazine pe tip de canal de v?nzare ?i informa?ii financiare despre juc?torii din pia?a de retail (cifre de afaceri, profit, num?r de magazine ?i num?r de angaja?i).#RECONSTRUIMHORECA – Peste 40.000 de companii din industria ospitalit??ii au nevoie de sprijin urgent pentru a putea supravie?ui ?i pentru a putea derula un plan de recuperare Last updated mart. 4, 2021 Organiza?ia Patronal? HORA este autoritatea reprezentativ? a industriei ospitalit??ii rom?ne?ti, ce are misiunea de a sus?ine ?i de a promova interesele ?i valorile comune ale membrilor s?i, care ast?zi adun? peste 500 de restaurante, hoteluri, cafenele, baruri, s?li de evenimente, la nivel na?ional.Industria Turismului ?i a Ospitalit??ii se confrunt? cu o criz? profund? ?nainte de criza COVID-19, in industria HORECA din Rom?nia activau:40.000 de societ??i comerciale cu capital 100% rom?nesc av?nd o cifr? de afaceri de 5 miliarde euro?iAproximativ 400.000 de angajati reprezent?nd 10% din numarul total al angaja?ilor care activeaz? in sectorul privat (190.000 de angaja?i direct implica?i si aproximativ 210.000 angaja?i ai furnizorilor de produse, materii prime ?i servicii).Totodat? industria noastr? contribuia semnificativ la evolu?ia unor companii ce dezvolt? afaceri ?n domenii conexe, precum agricultur?, furnizori locali de ingrediente, produc?tori ?i distribuitori materie prim? ?n buc?t?rie, importatori ?i distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum ?i sisteme de gestiune, cur??enie, transport, logistic?, ambalaje.Urmare a crizei datorat? pandemiei globale ?i a m?surilor restrictive prelungite instaurate de autorit??i, industria noastr? este ?n prezent cea mai afectat?, ?nregistr?nd un declin brusc care a dus la sc?derea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% fa?? de anul 2019 ?i a determinat suspendarea activit??ii ?n cazul a peste 50% dintre operatori.La nivel european, conform evalu?rii Comisiei Europene, turismul este unul dintre cele mai importante ecosisteme, afectat de pandemia COVID-19 ?i necesit? o investi?ie ?n valoare de 161 miliarde EUR pentru a reveni la nivelul dinaintea crizei. Cu toate acestea, f?r? aceast? regenerare sectorial?, riscurile socio-economice sunt severe.Europa a ?nregistrat o sc?dere cu 70% a sosirilor de turi?ti ?n 2020, 11,5 milioane de locuri de munc? din industrie fiind deja afectate.HORECA poate func?iona!Pornind de la premisa c? siguran?a ?i via?a celor din jur primeaz?, ?ntreaga industrie a ospitalit??ii va pune mereu s?n?tatea at?t a clien?ilor, c?t ?i a echipei pe primul loc. Ospitalitatea, ca parte din cultura unei na?iuni, este o nevoie fundamental? ?n via?a oamenilor, pentru c? este modalitatea prin care se pot conecta cu ceilal?i, se pot integra ?n comunit??i ?i pot dezvolta un puternic sentiment de apartenen??.L?sa?i industria s? reia activitatea, reluarea vie?ii este esen?ial? pentru toat? lumea! Industria HORECA trebuie decuplat? de la inciden?a de 3/1000, ?n baza urm?toarelor argumenteNu exist? studii concrete care s? demonstreze vreo leg?tur? ?ntre func?ionarea restaurantelor ?i cre?terea cazurilor de ?mboln?vire, avem iat? o un exemplu elocvent, actual. Din 25 ianuarie, de c?nd restaurantele pot func?iona la interior, nu s-a ?nregistrat nicio cre?tere a cazurilor. Din contr? ?i, din p?cate, conform celei mai recente analize INSP, ?n ultimele 2 s?pt?m?ni s-au ?nregistrat cre?teri considerabile ale cazurilor de infectare ?n r?ndul copiilor, ?n urma ?nceperii ?colilor din 8 februarie. Se observ? c? ratele de inciden?? s?pt?m?nal? au crescut majoritar ?n grupa de v?rsta 0-19 de ani, cu peste la 60%, versus celelalte grupe de v?rst?, unde nu s-au ?nregistrat cre?teri. ?ntreg studiul este disponibil ?n anexa acestui memoriu.Reglement?rile sunt respectate la nivel na?ional de c?tre to?i operatoriiNu exist? niciun argument ?tiin?ific pentru care restaurantele s? nu poat? func?iona la 30% din capacitate, cu restric?ii ?i m?suri de protec?ie adecvate.Se apropie sezonul teraselor ?i oamenii au nevoie s? ias?. Oamenii nu mai vor s? fie bloca?i ?i ?inu?i departe de activit??i at?t de fire?ti ?i at?t de necesare omului, precum mersul la spectacole, la teatru, ie?itul la restaurant.Propunem o solu?ie care s? dea posibilitatea func?ion?rii f?r? restric?ii a restaurantelor ?i spa?iile de evenimente private ?i culturale, ?n urm?toarele situa?ii:Prezentarea unui certificat de vaccinareTestare PCR sau test rapid cu 48 de h ?nainte de a participa la un eveniment sau o mas? a la carteTestare rapid? la intrarea ?n incinte.Cu un sprijin adecvat, turismul ?i ospitalitatea pot fi unul dintre cele mai eficiente motoare pentru a asigura o dezvoltare durabil? ?n 2021 ?i nu numai. Sectorul sus?ine ocuparea for?ei de munc? ?n toate domeniile, contribuie la incluziune social?, bun?stare ?i genereaz? venituri necesare pentru a p?stra identitatea comunit??ii ?i patrimoniul cultural.Sus?inem o revenire cu precau?ie, iar siguran?a comunit??ii este primordial?, pentru a ne putea bucura c?t mai cur?nd de un trend ascendent ?n industria turismului. Pentru asta, avem toat? deschiderea de a colabora ?i de a sus?ine programul de m?suri de siguran??, pentru care ne baz?m pe sprijinul autorit??ilor pentru a fi implementat ?i respectat cu rigurozitate ?i conform cu legisla?ia ?n vigoare.Misiunea noastr? r?m?ne aceea?i, de a ap?ra interesele industriei de ospitalitate ?i de a fi un sprijin pentru antreprenorii din domeniu, care ?n aceast? perioad? de confuzie general?, au nevoie de ghidaj ?i de o comunitate puternic?.Kaufland pl?te?te 10,6 milioane de euro pentru 2,5 ha din fosta Helitube din Colentina Andrada Ghira - mie, 03 mart. 2021, Retailerul Kaufland pl?te?te 10,6 milioane de euro pentru un teren de aproape 2,5 hectare din cele 9 ale fostei fabrici Helitube, arat? datele consultate de .?Kaufland mai face o achizi?ie de teren ?n Capital?. SIFI BH Retail, firm? de?inut? de SIF Banat Cri?ana, a aprobat v?nzarea c?tre retailer a unui teren de 24.603 mp la un pre? minin de 430 de euro/mp, care a pl?tit un avans de 50%, adic? 5,28 de milioane de euro.Recent, relata o nou? achizi?ie a retailerului. Kaufland va cump?ra dou? hectare din terenul de 14 hectare de?inut de Griro pe Calea Grivi?ei ?n Bucure?ti. Valoarea tranzac?iei dep??e?te 10 milioane de euro.Ce se face ?n loc de mallOficialii BelRom declarau ?n 2008 c? au pl?tit 60 de milioane de euro pe terenul fostei fabrici. Compania vroia s? construiasc?? un mall cu 100 de milioane de euro. Pe fondul crizei imobiliare, investitorii belgieni au ?nghe?at demararea proiectului, iar firma prin care a fost cump?rat terenul a intrat ?n insolven?? ?n 2012. Terenul a fost scos v?nzare ?n repetate r?nduri, ?i a fost adjudecat ?n 2018 de c?tre fondul belgian Mitiska.SIFI BH Retail S.A., unul dintre creditorii firmei prin care a fost cump?rat terenul, a contestat ?i ob?inut suspendarea contractului de v?nzare-cump?rare c?tre Mitiska. Apoi, a c??tigat licita?ia ?n februarie 2020 ?i a preluat terenul ?n contul unei datorii de circa 44 de milioane de euro.Acum, SIF Banat Cri?ana vinde terenul nu doar c?tre Kaufland, ci ?i c?tre Lidl ?i Hornbach, potrivit Profit.ro.Retailerii au cump?rat terenuri pentru noi magazineRetailerii au fost activi pe pia?? ?i au mers mai departe cu planurile de expansiune. Kaufland, Lidl sau Penny au c?utat activ noi oportunit??i. Dou? fabrici au ales s? v?nd? terenurie c?tre Kaufland. Este vorba de?Rulmen?i B?rlad, care i-a v?ndut 4 hectare de teren, iar?Moldomobila, alte 6,4 hectare ?n Ia?i, potrivit datelor CBRE Rom?nia.Anul trecut, SIF Banat Cri?ana a f?cut o achizi?ie important? ?i a cump?rat cea mai mare platform? industrial?. Compania a pl?tit circa 35-40 de milioane e euro pentru terenul 540.000 de mp al IMGB.?DIVERSEAcuza?ii GRAVE de evaziune pe pia?a florilor! ”S-au f?cut presiuni s? tac din gur?”, 4 martie 2021 , Ionu? F?nt?n? Produc?torii de flori din Rom?nia trec printr-o perioad? extrem de dificil?. De?i ?n mod normal trebuiau s? ?nregistreze venituri record ?n aceast? perioad?, pandemia le-a dat peste cap toate planurile, iar pe unii dintre ei i-a pus pe butuci. Mai mult, produc?torii adev?ra?i de flori din ?ara noastr? se confrunt? ?i cu samsarii ?i produc?torii fal?i, care aduc marf? de peste hotare ?i o v?nd ca ?i cum ar fi produc?ie proprie.?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a stat de vorb? cu mai mul?i produc?tori de flori pe marginea acestor subiecte. Unul dintre ei este Paul Pu?chi??, produc?tor din Timi?oara, care ne-a semnalat ni?te cazuri extrem de grave de evaziune.”Ne lupt?m cu produc?torii fal?i, care au o h?rtie c? produc flori, dar stau la bloc. Cum Dumnezeu po?i s? produci flori de la bloc? Nici m?car nu ?tii cum se planteaz? o zambil? sau ce boli au. Anul trecut am f?cut sesizare la Bucure?ti. Am primit sesizare ?i presiuni s? tac din gur?. Deja ne-am s?turat p?n? peste cap, ne vine s? renun??m la flori ?i s? ne apuc?m de altceva”, ne-a spus produc?torul.Mai mult, se pare c? autorit??ile ?nchid ochii c?nd vine vorba de aceste nereguli, ba chiar uneori ?n avantajeaz? pe samsari, ?n pofida produc?torilor de flori adev?ra?i.”Nu ?tiu de ce se permite s? vii ?n pia?? cu o h?rtie pe care ai procurat-o nu ?tiu cum. ?n pia?a Badea C?r?an din Timi?oara, suntem doi produc?tori care producem ?i cel pu?in 30 care nu produc. Se duc, iau marf? din Ungaria pe firm?, o trec cum o trec prin vam? ?i o aduc ?n pia?? ?i ne fac nou? concuren??. Se duc afar?, iau pe firm?, scad TVA-ul o dat? acolo, arunc? h?rtia, nu-i controleaz? nimeni ?i ne fac nou? concuren??. Unde e evaziunea, la noi care muncim? Producem flori de la Revolu?ie, din tat? ?n fiu, ?i supravie?uim foarte greu.V? mai dau un exemplu: anul trecut, ?n pandemie, produc?torii au stat acas?, iar ?n pia?a volant? unde au voie doar produc?torii s-a adus marf? din Italia. Un singur produc?tor s-a dus, pentru c? avea pile la Poli?ia Local?. Este b?taie de joc! Sper c? cineva ne aude ?i ne va ajuta”, ne-a mai relatat Paul Pu?chi??.GLOBALProbleme pentru produc?torii de ciocolat? , By RO.aliment , March 4, 2021 Organiza?ia Interna?ional? a Produc?torilor de Cacao (ICCO) a estimat c? India ar putea deveni pia?a cu cel mai puternic ritm de cre?tere pentru ingredientul ?n produc?ia unei game variate de dulciuri, de la batoane de ciocolat? ?i p?n? la ?nghe?at?, informeaz? Bloomberg, potrivit Agerpres.?n America de Nord ?i Europa, cererea de ciocolat? a stagnat.?India este singurul loc unde v?d cu adev?rat un poten?ial uria? c?nd vine vorba de volumul consumului. Are deja o tradi?ie c?nd vine vorba de consumul de dulciuri, spre deosebire de China, ?i este pia?a poten?ial? num?rul unu ?n viitor”, a declarat directorul executiv de la CCO, Michel Arrion.Cererea ?n Asia, considerat? cel mai important motor de cre?tere pentru cacao ?naintea crizei Covid-19, ar urma s? ?nregistreze doar o revenire modest? ?n acest an din cauza impactul negativ al pandemiei asupra cheltuielilor ?i turismului.Potrivit datelor ICCO, cererea anual? a Indiei pentru produse semipreparate din cacao utilizate la fabricarea de dulciuri, biscui?i, ?nghe?at? ?i deserturi congelate ar urma s? creasc? cu aproximativ 36% comparativ cu nivelul din 2018, p?n? la 96.735 tone ?n 2023. Interesul Indiei pentru ciocolat? ?i ritmul de cre?tere a consumului este la egalitate, dac? nu chiar mai puternic, dec?t ?n China, estima ?n luna ianuarie ?i organiza?ia Cocoa Association of Asia.FAO: Pre?urile mondiale la alimente au continuat s? creasc? ?n februarie, pentru a noua lun? consecutive, 4 martie 2021, 14:26 Indicele global al pre?urilor la produsele alimentare a crescut ?n februarie, pentru a noua lun? consecutiv, ajung?nd la cel mai ridicat nivel din iulie 2014, pe fondul avansului pre?urilor la uleiurile vegetale ?i la zah?r, a anun?at, joi, Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), transmite Reuters, potrivit Agerpres.FAO public? lunar propriul s?u Food Price Index, care m?soar? modific?rile de pre?uri ?nregistrate la un co? de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne ?i zah?r. ?n februarie, acest indice a crescut p?n? la 116 puncte, de la o valoare de 113,2 puncte ?n ianuarie (o cifr? revizuit? u?or ?n jos fa?? de valoarea ini?ial? de 113,3 puncte).Recoltele de cereale pe plan global sunt ?n grafic pentru a atinge un nivel record ?n 2020, a informat FAO, ad?ug?nd c? datele preliminare indic? o nou? cre?tere a produc?iei ?n 2021.?n februarie, pre?urile la cereale au ?nregistrat o cre?tere cu 1,2%, dup? ce pre?ul sorgului pe pie?ele interna?ionale a urcat cu 17,4%, datorit? achizi?iilor semnificative din China. Pre?ul gr?ului s-a men?inut ?n mare parte stabil, ?n timp ce au crescut pre?urile la porumb ?i orez.Pre?ul la gr?u a urcat cu 6,8% ?n ianuarie, datorit? cererii globale solide ?i a major?rii taxei la exporturile de gr?u rusesc, anun?at? de oficialii de la Moscova, a informat FAO.Luna trecut?, pre?ul zah?rului a crescut cu 6,4%, iar pre?ul uleiurilor vegetale a urcat cu 6,2%, la cel mai ridicat nivel din aprilie 2012.Pre?urile la lactate s-au majorat cu 1,7% ?n februarie, iar pre?ul c?rnii cu 0,6%, pe fondul reducerii importurilor de carne de porc de c?tre China.Conform noilor estim?ri ale FAO, produc?ia mondial? de cereale ?n sezonul 2020 va fi de 2,761 miliarde tone, fa?? de 2,744 miliarde tone c?t estima anterior, datele reprezent?nd o cre?tere de 1,9% fa?? de sezonul precedent. Aceast? revizuire reflect? cre?terea cu 7,5 milioane de tone a produc?iei globale estimate la gr?u, ?n urma datelor publicate recent de autorit??ile din Australia, UE, Kazahstan ?i Rusia.Aproape un miliard de tone de alimente au fost risipite ?n 2019 – Raport ONU , AGERPRES - joi, 04 mart. 2021, O cantitate estimat? la 931 milioane de tone de alimente sau 17% din totalul alimentelor puse la dispozi?ia consumatorilor ?n 2019 a ajuns la co?urile de gunoi ale gospod?riilor, retailerilor ?i restaurantelor, arat? un nou studiu publicat joi de Organiza?ia Na?iunilor Unite, informeaz? Reuters, citat? de Agerpres.Acest studiu, realizat ?n comun cu Programul Na?iunilor Unite pentru Mediu (UNEP) ?i organiza?ia caritabil? WRAP, mai arat? c? risipa de alimente este aproximativ similar? ?n r?ndul ??rilor bogate ?i a celor s?race.?O perioad? ?ndelungat? de timp se presupunea c? risipa de alimente la nivelul gospod?riilor este o problem? important? doar ?n ??rile dezvoltate. Odat? cu publicarea raportului Food Waste Index vedem c? lucrurile nu sunt at?t de clare”, sus?ine Marcus Gover, directorul organiza?iei caritabile WRAP care lucreaz? cu guvernele pentru a reduce risipa de alimente.Raportul estimeaz? c? 931 de milioane de tone de alimente au fost risipite ?n 2019, echivalentul a 23 milioane de camioane de c?te 40 de tone fiecare, care puse cap la cap ar fi ?nconjurat globul de ?apte ori.Studiul arat? c? gospod?riile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmeaz? restaurantele ?i al?i furnizori de alimente cu 5% ?i magazinele alimentare cu 2%. Pre capita, la nivel global 121 de kilograme de alimente sunt risipite ?n fiecare an la nivelul consumatorilor, dintre care 74 de kilograme numai ?n cazul gospod?riilor.?n 2011, Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO) a estimat ?i ea c? o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt pierdute sau risipite ?n fiecare an. FAO a calculat un Food Loss Index cae arat? c? aproximativ 14% din alimentele lumii sunt pierdute ?n faza de dup? recoltare ?i p?n? ajung ?n faza de distribu?ie.?ntre 8% ?i 10% din emisiile globale de gaze cu efect de ser? au leg?tur? cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate), o cantitate similar? cu transportul rutier. P?duri sunt defri?ate, combustibil este ars ?i ambalaje sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate. ?n paralel, alimentele care se altereaz? ?n gropile de gunoi elibereaz? mai multe gaze cu efect de ser? ?n atmosfer?.Directorul UNEP, Inger Andersen a apreciat c? o reducere a risipei alimentare ar duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? ?i ar ?nsemna de asemenea c? mai mult? hran? este disponibil?, ceea ce ar reduce foametea la nivel mondial ?i ar permite economisirea unor bani. Andersen a f?cut un apel c?tre guverne, companii ?i oamenii din ?ntreaga lume s? ??i aduc? contribu?ia la reducerea risipei alimentare.UNIUNEA EUROPEANA At a Glance - New EU rules on fisheries control - 03-03-2021 03-03-2021 12:00 AM CET Fisheries control aims to ensure compliance with the Common Fisheries Policy (CFP), and is therefore a key condition for its success. The EU control system is currently under revision, with a European Commission proposal intended to modernise the monitoring of fisheries activities, improve enforcement and update the rules in line with the latest CFP reform. Parliament's vote on the revision is scheduled for the March I part-session. Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Current situation in the agricultural markets (March 4) - Committee on Agriculture and Rural Development 03-03-2021 05:26 PM CET In 2020, the agricultural sector faced unprecedented challenges due to the Covid-19 crisis and its consequences. A representative from DG AGRI will attend the meeting to give the AGRI Committee members an update on the market situation for the most important agricultural sectors. Source : ? European Union, 2021 - EP Newsletters - Newsletters 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 03-03-2021 05:08 PM CET Issue 36_2021_4 March Issue 35_2021_24 February Issue 34_2021_04 February Issue 33_2021_25-26 January Issue 32_2021_14 January Issue 31_2021_13 January Issue 30_2021_11 January Source : ? European Union, 2021 - EP MOTION FOR A RESOLUTION on Commission Implementing Regulation (EU) 2021/52 of 22 January 2021 amending Implementing Regulation (EU) No 540/2011 as regards the extension of the approval periods of the active substances benfluralin, dimoxystrobin, fluazinam, flutolanil, mecoprop-P, mepiquat, metiram, oxamyl and pyraclostrobin - B9-0162/2021 03-03-2021 01:11 PM CET MOTION FOR A RESOLUTION pursuant to Rule 112(2) and (3) of the Rules of Procedure on Commission Implementing Regulation (EU) 2021/52 of 22 January 2021 amending Implementing Regulation (EU) No 540/2011 as regards the extension of the approval periods of the active substances benfluralin, dimoxystrobin, fluazinam, flutolanil, mecoprop-P, mepiquat, metiram, oxamyl and pyraclostrobin (2021/2552(RSP)) Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Entry into force of Animal Health Law: debate with EC DG SANTE (March 4) - Committee on Agriculture and Rural Development 03-03-2021 05:26 PM CET Coordinators of Political groups during their meeting of 24 February decided to invite the European Commission (DG SANTE) representative to the next AGRI Committee meeting for an exchange of views on the date of application of Animal Health Law. As a result, Bernard Van Goethem, DG SANTE Director responsible for Crisis preparedness in the food, animals and plants portfolio will address questions from Members during the meeting of 4 March. Source : ? European Union, 2021 - EP Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 04-03-2021 02:07 PM CET In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming. Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:15 March, 16.45-18.4516 March, 13.45-16.15 and 16.45-18.4523 March, 13.45-16.15 and 16.45-18.45Highlights - Current situation in the agricultural markets (March 4) - Committee on Agriculture and Rural Development 03-03-2021 05:26 PM CET In 2020, the agricultural sector faced unprecedented challenges due to the Covid-19 crisis and its consequences. A representative from DG AGRI will attend the meeting to give the AGRI Committee members an update on the market situation for the most important agricultural sectors. Source : ? European Union, 2021 - EP Mafia italian? ?ncepe s? fie implicat? ?n celebrul pachet de Redresare ?i Rezilien?? de 1.800 mld. euro pe care Bruxellesul ?l da statelor europene ca s? ias? din criz?. Mafia se uit? dup? banii pentru infrastructur?, s?n?tate, mediu ?i sectorul digital, Eduard Ivanovici 04.03.2021 Anul trecut, c?nd ??rile europene au ?nceput s? intre pe r?nd ?n carantin?, mafia din Italia a ?nceput s? infiltreze companii care aveau nevoie de cash ?ntr-o mi?care de a extrage bani din celebrul plan de Redresare ?i Rezilien?? al Uniunii Europene ?i cei 1.800 de miliarde de euro pe care ?i vor primi firmele – ?n mare parte – spre sf?r?itul lui 2021, spune Maurizio Vallone, ?eful departamentului italian antimafie, potrivit Bloomberg.Mai multe grupuri criminale, incluz?nd aici N’drangheta ?n regiunea sudic? Calabria ?i Cosa Nostra din Sicilia, au ?ncercat s? c??tige puncte de sprijin ?n unele dintre primele business-uri care vor primi ajutorul Uniunii, numind aici sectorul digital ?i cel al mediului, spune Vallone.?Mafia a ales cele mai bine plasate companii pentru a pune m?na pe fondurile de recuperare, cu prec?dere ?n infrastructur? ?i s?n?tate. Ne vom asigura c? nu vor pune m?na pe niciun euro.”?n prezent, noul guvern al premierului Mario Draghi ?ncearc? s? realizeze un plan de cheltuieli pentru cei 209 miliarde de euro pe care ?i va primi din partea blocului comunitar, pe m?sur? ce se confrunt? cu cea mai grav? recesiune de la cel de-al Doilea R?zboi Mondial ?ncoace. ?n plus, firmele italiene sunt extrem de vulnerabile deoarece schemele creditelor garantate de stat a fost mult prea complexe ?i limitate pentru a genera un grad ridicat de eficien??, a ad?ugat Vallone.Re?elele mafiote a profitat de ocazie ?i au abordat mai multe companii mici ?i medii care au dezvoltat o nevoie disperat? de cash ?ntr-o economie care s-a contractat cu 8,9% anul trecut.De regul?, mafia tinde s? intre cu for?a ?n capitalul social al unei firme sau decide s? o exploateze prin intermediul unui partener ascuns. Num?rul de opera?iuni financiare suspicioase pe care le-a raportat Banca Italiei a crescut anul trecut cu 7% la 113.000.Oficiul European de Lupt? Antifraud? (OLAF) va verifica planurile de cheltuieli ale statelor membre pentru a se asigura c? se ?ncadreaz? ?n cerin?ele ?i controalele antifraud?. Totodat?, organiza?ia va face echip? cu autorit??ile na?ionale ?i partenerii de la isia European?: Firmele mari ar putea fi obligate s? publice diferen?ele salariale dintre femei ?i b?rba?i , Cosmin Pirv , 04.03.2021, Potrivit unui comunicat al CE, propunerea stabile?te m?suri de asigurare a transparen?ei salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate ?n c?utarea unui loc de munc? referitor la salariul pe care urmeaz? s? ?l primeasc?, dreptul de a cunoa?te nivelurile de remunerare a lucr?torilor care presteaz? aceea?i munc?, precum ?i obliga?ii de raportare a diferen?ei de remunerare dintre femei ?i b?rba?i pentru ?ntreprinderile mari.De asemenea, propunerea faciliteaz? accesul la justi?ie ?i consolideaz? mijloacele prin care lucr?torii ??i pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite s? le solicite persoanelor aflate ?n c?utarea unui loc de munc? istoricul salarial ?i, la cererea angaja?ilor, vor trebui s? furnizeze date anonimizate referitoare la remunera?ii. Angaja?ii vor avea, de asemenea, dreptul la desp?gubiri pentru discriminarea salarial?.Conform CE, noile m?suri vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condi?iile de remunerare din cadrul ?ntreprinderilor ?i le vor oferi angajatorilor ?i lucr?torilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarial? la locul de munc?.?Munca egal? merit? o remunera?ie egal?. Iar pentru a asigura o remunera?ie egal?, este nevoie de transparen??. Femeile trebuie s? ?tie dac? angajatorii le trateaz? ?n mod echitabil, iar atunci c?nd nu este cazul, ele trebuie s? aib? puterea s? se lupte ?i s? ob?in? ceea ce merit?, a declarat pre?edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.Printre m?surile propuse se num?r? transparen?a salarial? pentru persoanele aflate ?n c?utarea unui loc de munc? – angajatorii vor trebui s? ofere informa?ii cu privire la nivelul ini?ial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia ?n anun?ul de post vacant sau ?nainte de interviul de angajare. Angajatorilor nu li se va permite s? le adreseze poten?ialilor lucr?tori ?ntreb?ri cu privire la istoricul lor salarial.O alt? m?sur? vizeaz? dreptul la informare pentru angaja?i: lucr?torii vor avea dreptul s? solicite, de la angajator, informa?ii cu privire la nivelul lor individual de remunerare ?i la nivelul mediu de remunerare, defalcat ?n func?ie de sex, pentru categoriile de lucr?tori care presteaz? aceea?i munc? sau o munc? de aceea?i valoare.?Raportarea diferen?elor de remunerare ?ntre femei ?i b?rba?i – angajatorii cu cel pu?in 250 de angaja?i trebuie s? publice informa?ii privind diferen?a de remunerare dintre lucr?torii de sex feminin ?i cei de sex masculin din organiza?ia lor. ?n scopuri interne, ace?tia ar trebui, de asemenea, s? furnizeze informa?ii cu privire la diferen?a de remunerare dintre angaja?ii de sex feminin ?i cei de sex masculin pe categorii de lucr?tori care presteaz? aceea?i munc? sau o munc? de aceea?i valoare”, este o alt? propunere a CE.Propunerea va fi transmis? Parlamentului European ?i Consiliului pentru a fi aprobat?. Dup? adoptare, statele membre vor avea la dispozi?ie doi ani pentru a transpune directiva ?n legisla?ia na?ional? ?i pentru a transmite Comisiei textele legislative relevante. Comisia va efectua o evaluare a directivei propuse dup? opt ani.DOCUMENT Cum vrea Parlamentul European s? schimbe Europa. UE lanseaz? cea mai mare consultare popular? din istoria sa Parlamentul UE ? 4 Martie 2021 ? Alexandru Mih?escu Liderii Parlamentului European, reuni?i ?n Conferin?a Pre?edin?ilor, au aprobat un proiect de declara?ie comun? ce va sta la baza Conferin?ei pentru Viitorul Europei – cea mai larg? consultare popular? din istoria UE, pe baza c?reia vor fi aduse modific?ri ?n modul de func?ionare a Uniunii.”Ca reprezentant direct ai cet??enilor europeni, a?a cum este statuat ?n Tratatul UE, Parlamentul European va avea un rol de frunte ?n Conferin?a pentru Viitorul Europei. Ca lideri de grup, reprezent?nd diversitatea cet??enilor, avem ?ncredere c? rolul proeminent al Parlamentului European va fi reflectat ?n lucr?rile ?i organizarea practic? a Conferin?ei”, au declarat liderii grupurilor politice din PE, potrivit unui comunicat de pres?.Declara?ia comun?, ob?inut? de G4Media.ro, arat? c? viitoarea Conferin?? pentru Viitorul Europei va consta ?ntr-o serie de consult?ri cu cet??enii, at?t online c?t ?i ?n format fizic. Feed-back-ul primit de la cet??eni va fi preluat de un comitet executiv, care va face propuneri legate de modul de func?ionare a UE.Important: modific?rile nu vor viza amend?ri ale Tratatului UE, un proces politic extrem de laborios.Pandemia de coronavirus ?i schimb?rile produse de aceasta au ?nt?rziat Conferin?a pentru Viitorul Europei, care ar fi trebuit s? demareze ?n 2020.JOINT DECLARATION ON THE CONFERENCE ON THE FUTURE OF EUROPE. ENGAGING WITH CITIZENS FOR DEMOCRACY– Building a more resilient Europe70 years ago, the Schuman declaration laid the foundations of our European Union. It started a unique political project that brought peace and prosperity, improving the lives of all European citizens. It is now appropriate to reflect on our Union, the challenges we are facing and the future we want to build together with the objective of strengthening European solidarity.Since its creation, the European Union has mastered multiple challenges. With the COVID19 pandemic, the European Union’s unique model was challenged like never before. Europe can and must also learn the lessons from these crises, closely involving citizens and communities.The European Union has to show that it can provide answers to citizens’ concerns and ambitions. European policy must provide inclusive answers to our generation-defining tasks: achieving the green and digital transition, while strengthening Europe’s resilience, its social contract and European industry’s competitiveness. It must address inequalities and ensure the European Union is a fair, sustainable, innovative and competitive economy that leaves no one behind. To address geopolitical challenges in the post COVID-19 global environment, Europe needs to be more assertive, taking a leading global role in promoting its values and standards in a world increasingly in turmoil.The increase in voter turnout during the 2019 European election reflects the growing interest of European citizens in playing a more active role in deciding the future of the Union and its policies.The Conference on the Future of Europe will open a new space for debate with citizens to address Europe’s challenges and priorities. European citizens from all walks of life and corners of the Union will be able to participate, with young Europeans playing a central role in shaping the future of the European project.We, the Presidents of the European Parliament, the Council and the European Commission want citizens to join the conversation and have their say on the future of Europe. We hereby jointly commit to listen to Europeans and to follow up on the recommendations made by Conference, in full respect of our competences and the subsidiarity and proportionality principles enshrined in the European Treaties. We will seize the opportunity to underpin the democratic legitimacy and functioning of the European project as well as to uphold the EU citizens support for our common goals and values, by giving them further opportunities to express themselves.The Conference is a joint undertaking of the European Parliament, the Council and the European Commission, acting as equal partners together with the Member States of the European Union. As signatories of this Joint Declaration, we commit to working together throughout the Conference and to dedicating the necessary resources to this endeavour. We commit to working in the interest of Europe, our citizens, and European democracy, strengthening the link between Europeans and the institutions that serve them.Under the umbrella of the Conference and in full respect of the principles set out in this Joint Declaration, we will organise events in partnership with civil society and stakeholders at European, national, regional and local level, with national and regional Parliaments, the Committee of the Regions, the Economic and Social Committee, social partners and academia. Their involvement will ensure that the Conference goes far beyond Europe’s capital cities and reaches every corner of the Union. Events will be organised under a set of common principles to be agreed by the structures of the Conference.We invite other institutions and bodies to join in this European democratic exercise. All together, we will make this Conference a success. We will invite the Conference to reach conclusions by spring 2022, so as to provide guidance on the future of Europe.a. HowThe Conference on the Future of Europe is a citizens-focused, bottom-up exercise for Europeans to have their say on what they expect from the European Union. It will give citizens a greater role in shaping the Union’s future policies and ambitions, improving its resilience. It will do so through a multitude of Conference-events and debates organised across the Union, as well as through an interactive multilingual digital platform.Such Conference events, physical gatherings or in digital settings, can be organised at different levels, including European, national, transnational and regional level and will involve civil society and stakeholders. Citizens’ participation in these events should aim at mirroring Europe’s diversity.While, in light of social distancing measures and similar restrictions in the context of COVID-19, the use of digital engagement efforts and activities are of key importance, physical participation and face-to-face exchanges should constitute an essential part of the Conference.At the European level, the European institutions commit to organise European citizens’ panels.These should be representative in terms of citizens’ geographic origin, gender, age, socioeconomic background and/or level of education. Specific events should be dedicated to young people as their participation is essential for ensuring a long-lasting impact of the Conference. The panels should take on board contributions gathered in the framework of the Conference providing input to the Conference Plenary by formulating a set of recommendations for the Union to follow-up on.Each Member State and institution can organise additional events, in line with their own national or institutional specificities, and make further contributions to the Conference, such as national citizens’ panels or thematic events bringing together input from different panels.National and European events in the framework of the Conference will be organised along a set of principles and minimum criteria reflecting EU values to be defined by the Conference structures.The European institutions will also reach out to citizens and promote broader, interactive and creative forms of participation.Input from all Conference-related events will be collected, analysed, monitored and published throughout the Conference via a multilingual digital platform. This will be a place for citizens to share their ideas and send online submissions.A feedback mechanism will ensure that the ideas expressed during the Conference events result in concrete recommendations for EU action.The Conference will be placed under the authority of the three institutions, represented by the President of the European Parliament, the President of the Council and the President of the European Commission, acting as its Joint Presidency.A lean governance structure will help steer the Conference. It will ensure an equal representation of the three European institutions and will be gender-balanced, among all its component parts.An Executive Board will be set up. It will consist of an equal representation from the European Parliament, the Council and the European Commission, each having three representatives and up to four observers. The presidential Troika of COSAC will participate as observer. The Committee of the Regions and the Economic and Social Committee, may also be invited as observers, as well as representatives of other EU bodies and social partners where appropriate.The Executive Board will be co-chaired by the three institutions and will report on a regular basis to the Joint Presidency. The Executive Board will be responsible for taking decisions by consensus, regarding the works of the Conference, its processes and events, overseeing the Conference as it progresses, and preparing the meetings of the Conference Plenary, including citizens’ input and their follow up.A Common Secretariat, of limited size and ensuring equal representation of the three institutions, will assist the work of the Executive Board.A Conference Plenary will ensure that the recommendations from the national and European citizens’ panels, grouped by themes, are debated without a predetermined outcome and without limiting the scope to pre-defined policy areas. The Conference Plenary will meet at least every six months and be composed of representatives from the European Parliament, the Council and the European Commission, as well as representatives from all national Parliaments, on an equal footing and citizens. The Committee of the Regions and the Economic and Social Committee, the social partners, and civil society will also be represented. The High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy will be associated when the international role of the EU is discussed. Representatives of key stakeholders may be invited. The Executive Board will draw and publish the conclusions of the Conference Plenary.The structures of the Conference will agree from the outset and on a consensual basis on the modalities for reporting on the outcomes of the various activities undertaken in the context of the Conference. The final outcome of the Conference will be presented in a report to the Joint Presidency. The three institutions will examine swiftly how to follow up effectively to this report, each within their own sphere of competences and in accordance with the Treaties.b. WhatWe, the Presidents of the European Parliament, the Council and the European Commission, aim to give citizens a say on what matters to them.Reflecting the Strategic Agenda of the European Council, the 2019-2024 Political Guidelines of the European Commission and the challenges brought about by the COVID-19 pandemic, discussions will cover, amongst others:Building a healthy continent, the fight against climate change and environmental challenges, an economy that works for people, social fairness, equality and intergenerational solidarity, Europe’s digital transformation, European rights and values including the Rule of Law, migration challenges, security, the EU’s role in the world, the Union’s democratic foundations, and how to strengthen democratic processes governing the European Union. Discussions can also cover cross-cutting issues related to the EU’s ability to deliver on policy priorities, such as better regulation, application of subsidiarity and proportionality, implementation and enforcement of the acquis and transparency.The scope of the Conference should reflect the areas where the European Union has the competence to act or where European Union action would have been to the benefit of European citizens.Citizens remain free to raise additional issues that matter to them.c. The principles of the ConferenceThe Conference is based on inclusiveness, openness and transparency, while respecting the privacy of people as well as EU data protection rules. The European Citizens’ panels organised at European level are broadcasted, and online submissions as well as documentation are made available on the platform.The Conference, its governance and events organised in its framework, are also based on the values of the EU as enshrined in the EU Treaties and the European Charter of Fundamental Rights.The Conference is recognisable through a single identity and a Conference Charter that all organisers of events have to subscribe to. Sursa Foto: Parlamentul EuropeanUE are ?n plan s? interzic? toate ma?inile pe motorin?, benzin? ?i GPL ?n urm?torii ani, Ionu? Fantaziu , mart. 4, 2021 Noile reguli propuse de Comisia European? ?n ceea ce prive?te emisiile pentru ma?ini, norma Euro 7, ar putea ?nsemna finalul motoarelor cu ardere intern? mult mai devreme dec?t s-ar crede. Noua norm? Euro 7, una foarte dur?, ar putea fi introdus? din 2025.Asocia?ia Industriei de Inginerie Mecanic? (VDMA) a anun?at c? punerea ?n aplicare a actualei forme a acestei norme este ?complet exclus?”.?Obliga?ia planificat? ca vehiculele noi din Europa s? fie practic f?r? emisii ?ncep?nd cu 2025 ar fi o abera?ie ecologic?, economic? ?i tehnologic?”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al VDMA, potrivit?Euractiv.Asocia?ia de profil spune c? Europa nu-?i permite deocamdat? s? interzic? ma?inile ?i camioanele care au motoare cu ardere intern?.Reprezentantul UE care coordoneaz? departamentul ce se ocup? de politica climatic?, Frans Timmermans, a transmis c? deciziile vor fi luate dup? o consultare cu industria auto, dar a subliniat, ?ntr-un briefing sus?inut ?n noiembrie 2020, c? nu inten?ioneaz? s? evite ?subiectele ?i deciziile dificile”.??ti?i c? industria auto ?ncepe prin a spune c? este imposibil ?i apoi, ?n cele din urm?, se conformeaz?. Nu iau acest lucru ca ?ablon ?n negocierile mele, pentru c? trebuie s? ascult?m (n.r.- industria), trebuie s? le ascult?m argumentele. ?tiu c? exist? nervozitate. Vom avea acest dialog cu industria, dar nu putem a?tepta p?n? ?n 2029 pentru a reduce ?n continuare emisiile”, a declarat Frans Timmermans.Marii produc?tori de automobile au anun?at deja c? au ?n plan s? produc? exclusiv ma?ini electrice ?n urm?torii ani. Jaguar ?i Volvo, de exemplu, au ca ?int? ca din 2025 s? produc? doar ma?ini electrice. De asemenea, Volkswagen ?i-a propus s? v?nd? ?n 2023 peste 1 milion de ma?ini electrice ?i lucreaz? la un model care s? coste ?ntre 22.000 ?i 24.000 de euro ?nainte de aplicarea subven?iilor.................................................R MOLDOVAConferin?a AgTech Moldova 2021 – sute de participan?i ?i zeci de exper?i au promovat digitalizarea agriculturii agrointeligenta.ro - 4 martie 2021 Anul 2020 a fost unul revolu?ionar la capitolul digitalizarea agriculturii. Criza pandemic? a demonstrat necesitatea reducerii interac?iunii umane ?i ?nlocuirea acesteia cu tehnologii performante. Aceast? tendin?? devine actual? ?i pentru sectorul agricol. De aceea, mai mul?i agricultori, produc?tori, exper?i locali ?i interna?ionali au participat ?n perioada 2-3 martie la conferin?a AgTech 2021 ?Solu?ii digitale ?n agricultur?” pentru a discuta despre diverse solu?ii digitale pentru sectorul agricol care ar putea spori eficacitatea ?i eficien?a activit??ii.Conferin?a AgTech, este o platform? unic? de discu?ii, expertiz? ?i schimb de experien??, organizat? de Agrobiznes cu suportul proiectului USAID Agricultura Performant? ?n Moldova (APM) ?n parteneriat cu Proiectul TEKWILL, sus?inut de USAID ?i Suedia.La conferin?? au participat peste 200 de persoane, iar evenimentul difuzat online a fost urm?rit de mii de persoane din Republica Moldova ?i, ?n premier?, de produc?tori din Rom?nia.Sergiu Jaman, fondator Agrobiznes: ?Ne-am propus ca evenimentul AgTech, ce ?nglobeaz? eficient agricultura ?i tehnologiile digitale, s? devin? o tradi?ie. Resursele de care dispunem, combinate cu solu?ii eficiente, genereaz? performan?? ?i rentabilitate, de cele mai multe ori, peste a?tept?ri. ?n cadrul conferin?ei, a fost demonstrat cu certitudine c? digitalizarea nu ?nseamn? costuri mari ?i aplicabilitate doar ?n activit??ile puternic industrializate, ci pot eficientiza munca ?n orice ?ntreprindere, dac? sunt implementate inteligent. La dezvoltarea sectorului agricol, nemijlocit, va contribui digitalizarea, iar gradul de performan?? a ?ntreprinderilor poate cre?te esen?ial opt?nd pentru aceasta”.Subiectele abordate ?n cadrul AgTech 2021 au fost divizate ?n patru sesiuni pe zi, la care au participat exper?i ?n domeniu, reprezentan?i ai institu?iilor de stat, precum ?i parteneri interna?ionali de dezvoltare ai Republicii Moldova.Tranzi?ia agriculturii din Moldova spre o agricultur? performant?, inclusiv datorit? digitaliz?rii opera?iunilor, este una dintre priorit??ile USAID. Scott Hocklander, ?eful Misiunii USAID Moldova: ?Sunt surprins de implicarea tehnologiei ?n domeniul agriculturii ?n Republica Moldova. Consider c? digitalizarea este o schimbare important? ?i benefic?, ?n special ?n perioada Covid-19. Noi suntem convin?i c? folosind aceste tehnologii inovative, produc?torii din Moldova vor reu?i s?-?i ?mbun?t??easc? produsele ?i vor g?si oportunit??i de a trece peste numeroase provoc?ri din aceste timpuri. Aceast? ini?iativ? este una important?, deoarece nu doar accelereaz? procesul de digitalizare, dar ?i ofer? tinerilor ?anse de implicare, num?rul c?rora cre?te vertiginos. Ne vom concentra eforturile pe ?mbinarea instrumentelor digitale ?n agricultur?, deoarece a fi eficient, rezilient ?i competitiv spore?te ?ansele de modernizare ?i cre?tere”.Chiar dac? digitalizarea sectorului agricol aduce multe beneficii, iar o serie de ac?iuni ?i instrumente sunt puse deja ?n aplicare, totu?i exist? foarte multe bariere de valorificare a ?ntregului poten?ial. ?n acest context, proiectul Tekwill se declar? dispus s? sus?in? agricultura performant? ?n cadrul Programului Na?ional ?Startup Moldova” Digital Impact – o platform? care vine s? ?ncurajeze colaborarea sectorial? dintre reprezentan?ii industriilor tradi?ionale ?i cei din IT. Ana Chiri?a, directoarea proiectului TEKWILL: ?Sectorul TIC se aliniaz? necesit??ilor sectorului agricol, pentru a contribui la apropierea companiilor tehnologice de industrii tradi?ionale ?i a extinde parteneriatele care pot aduce valoare sporit? ?n dezvoltarea ambelor ramuri. Unindu-ne eforturile, credem c? sectorul IT poate aduce domeniului agricol mai mult? eficien??, performan??, oportunit??i ?i posibilit??i de dezvoltare. ?n ultimele 9 luni, cu suportul partenerilor no?tri, am implementat mai multe solu?ii pentru sectorul agricol, care s? fie integrate cu succes ?n procesul tradi?ional de producere. Proiectul TEKWILL va continua s? se implice ?i s? sus?in? sectoarele strategice ale ??rii, pentru a crea noi locuri de munc?, dar ?i pentru a deschide u?i c?tre alte domenii conexe”.Potrivit statisticilor, peste 850.000 de moldoveni muncesc ?n agricultur? ?i genereaz? anual aproximativ 13% din PIB-ul ??rii. Totu?i, unul dintre impedimente ?l constituie reducerea drastic?, an de an, a bra?elor de munc? implicate ?n acest sector. Impactul acestei probleme ?i nu doar poate fi solu?ionat prin digitalizarea agriculturii.?n cadrul conferin?ei au fost prezentate solu?ii ce deja s-au recomandat ?n acest sens, fiind testate de fermierii din Moldova. ?n plus, participan?ii evenimentului au stabilit conexiuni durabile cu juc?torii ecosistemului, mentori, sponsori ?i al?i poten?iali utilizatori.AgTech 2021 a prezentat oportunit??i digitale pentru toate sectoarele agricole: pomicultur?, viticultur?, zootehnie, culturi de c?mp, apicultur? ?i segmentul post-recolt?. Participan?ii au aflat mai multe despre lansarea v?nz?rilor online, realizarea ?i monitorizarea lucr?rilor cu ajutorul dispozitivelor inteligente – aplica?ii, drone, reducerea cantit??ilor de pesticide ?i promovarea produselor, dar ?i proiecte start-up ce vor fi lansate ?n cur?nd ?n Republica Moldova.Evenimentul este disponibil pe urm?toarele linkuri: Conferin?a Agtech 2021 – Ziua 1; Conferin?a Agtech 2021 – Ziua rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.LONDRAAmazon a deschis la Londra un supermarket ?f?r? contact” ?i f?r? case de marcat Articole ? 4 Martie 2021 ? Grupul Amazon, un gigant al comer?ului online, a lansat joi la Londra, pentru prima dat? ?n afara Statelor Unite, un supermarket care permite clien?ilor s? cumpere produse f?r? s? mai treac? pe la casele de plat?, marc?nd astfel o nou? etap? ?n concuren?a feroce pe care grupul american o face magazinelor tradi?ionale, informeaz? AFP.Magazinul Amazon Fresh, amenajat ?n centrul comercial Ealing Broadway, ?este primul magazin de proximitate din Regatul Unit ce permite oamenilor s? cumpere produse ?i apoi s? ias? direct”, f?r? s? mai treac? pe la o cas?. ?Este, totodat?, primul magazin fizic al grupului Amazon ?n afara Statelor Unite”, au subliniat reprezentan?ii s?i ?ntr-un comunicat.Clien?ii vor trebui doar s? scaneze un cod QR cu telefonul lor mobil la intrare, ??i fac cump?r?turile, apoi ies din magazin. Nu vor mai trebui s? treac? prin fa?a caselor de marcat, iar fiecare articol scos din raion de c?tre client este debitat automat din contul lor prin intermediul aplica?iei instalate pe telefonul mobil.Magazinul func?ioneaz? cu senzori, camere de filmat ?i algoritmi de tip ?deep learning” (tehnologie ce permite unei ma?ini s? ?nve?e singur?, n.r.), au explicat reprezentan?ii Amazon ?ntr-un videoclip promo?ional.Magazinul londonez propune ?o vast? selec?ie de noi produse ?tampilate de Amazon”, inclusiv carne, pe?te, fructe ?i legume, patiserie, m?nc?ruri preparate ?i produse de prim? necesitate.Noul stabiliment va fi ?similar celor 20 de magazine Amazon Go din Statele Unite, dar va func?iona sub marca Fresh deja utilizat? ?n Regatul Unit pentru b?c?niile online”, iar alte spa?ii similare sunt prev?zute a fi amenajate la Londra.?Consumatorii din Regatul Unit doresc o experien?? a cump?r?turilor care s? fie practic?, iar noi credem c? ei vor aprecia faptul c? vor putea s? intre ?i s? ias? direct cu cump?r?turile de care au nevoie”, a declarat Matt Birch, un fost director al supermarketului Sainsbury, ?n prezent la conducerea Amazon Fresh Stores.Amazon, care se afla deja ?n plin? ascensiune ?n Marea Britanie ?nainte de criza provocat? de COVID-19 ?i f?cea o concuren?? tot mai acerb? unui sector al distribu?iei aflat ?n criz?, ?i-a v?zut pozi?ia consolidat? de aceast? pandemie, care a determinat ?nchiderea timp de mai multe luni a micilor magazine.Sursa: AgerpresSANATATE si GASTRONOMIE Care este adev?rul despre b?uturile s?n?toase ?i care sunt miturile? Este foarte important de ?tiut c? un suc adev?rat s?n?tos ?i proasp?t este f?cut din legume ?i fructe, f?r? nimic altceva ?n plus, av?nd un termen de valabilitate de 3-4 zile ?i fiind presat la rece, Cristina Ro?ca , 04.03.2021, Preocuparea pentru bun?stare proprie ?i pentru s?n?tate a f?cut ca sucurile naturale - verzi, ro?ii sau oranj - s? ?nlocuiasc?, cel pu?in par?ial, alternativele mult mai comerciale (?i mai dulci) din comer?ul mare. Totu?i, nu toate sucurile pe care scrie c? sunt naturale sunt ?i s?n?toase, spun juc?torii din industrie, exist?nd o serie de elemente la care consumatorii trebuie s? fie aten?i.??n ultimul timp, cererea pentru b?uturi s?n?toase a crescut ?ncet, dar sigur, ?i suntem convin?i c? va cre?te ?n continuare. Oamenii con?tientizeaz? tot mai mult ce ?nseamn? la baz? o b?utur? s?n?toas? ?i fac, de exemplu, diferen?a ?ntre sucurile carbogazoase ?i cele naturale. Observ?m ?i c? ace?tia sunt mai aten?i la ce m?n?nc? ?i realizeaz? faptul c? o alimenta?ie s?n?toas? este esen?ial?“, spun fondatorii LifeBox. Lansat? oficial pe pia?? ?n urm? cu circa patru ani, dar g?ndit? ?i preg?tit? cu un an ?nainte, LifeBox.ro este o platform? de food delivery dedicat? persoanelor care ??i asum? un stil de via?? s?n?tos. Businessul a fost fondat de Radu B?l?ceanu, Florin Scarlat ?i Lukasz Kuzniar. Pe l?ng? m?ncare, ?n portofoliul companiei exist? ?i o serie de sucuri catalogate dup? culoare ?i dup? superalimentele pe care le con?in. Consumatorii pot alege sucuri verzi, ro?ii, portocalii, dar ?i smoothie-uri verzi. Cele mai c?utate sunt cele verzi, cu efect energizant ?i detoxifiant, spun antreprenorii.S?n?tate ?n bucate: Vanilia reduce annxietatea, ?ncetine?te ?mb?tr?nirea ?i previne cancerul colorectal Cristina Popescu Vanilia (Vanilla planifolia) este o plant? originar? din America Central? ?i reprezint? unul dintre cele mai scumpe condimente din lume. Vanilia este utilizat? pe scar? larg? pentru aromarea alimentelor ?i b?uturilor. Este, de asemenea, folosit? ?n medicamente ?i parfumuri.Fructul de vanilie, bobul, este folosit ?n mod obi?nuit pentru aromatizare, dar este folosit ?i pentru prepararea medicamentelor. Extractul natural de vanilie este fabricat din p?st?ile plantei de vanilie, care se g?se?te ?n mod obi?nuit ?n zonele tropicale ale lumii. Florile plantelor de vanilie sunt polenizate manual, iar p?st?ile de vanilie sunt coapte, uscate ?i condi?ionate pentru a-?i crea aroma caracteristic?. Deoarece extractul natural de vanilie este costisitor ?i, de asemenea, este foarte solicitat, vanilina produs? ?n laborator este de obicei, folosit? ca ?nlocuitor pentru vanilie. Vanilia sintetic? este fabricat? din past? de lemn ?i gudron de c?rbune, ?ns? nu ofer? at?t de multe beneficii pentru s?n?tate precum vanilia natural?, potrivit doc.ro.Cum se utilizeaz? vaniliaVanilia se utilizeaz? ca p?st?i uscate de vanilie, extract de vanilie, esen?? de vanilie, pulbere de vanilie ?i oleorezin? de vanilie. Vanilia este utilizat? ?n mod obi?nuit, ?n deserturi ?i b?uturi dulci, dar o ?nt?lnim uneori, ?i ?n feluri de m?ncare mai s?rate. Po?i g?si vanilie ?ntr-o varietate de alimente ?i b?uturi, inclusiv: ?nghe?at?, iaurt, cafea, smoothies, sosuri pentru paste, produse de patiserie.Valoare nutri?ional? vanilieO linguri?? (4,2 grame) de extract de vanilie con?ine:? calorii: 12; ? proteine: 3 mg; ? gr?sime: 3 mg; ? carbohidra?i: 531 mg; ? zah?r: 531 mg.Mai mult dec?t at?t, vanilia con?ine cantit??i ?i minerale, precum:? calciu: 0,46 mg; ? magneziu: 0,50 mg; ? fosfor: 0,25 mg; ? potasiu: 6,22 mg. De asemenea, extractul de vanilie are ?n compozi?ia sa ?i vitamina B6 ?i B12.Reduce anxietateaVanilina este una dintre componentele chimice primare ale extractului de vanilie. Activitatea anxiolitic? a vanilinei a fost demonstrat? ?ntr-un studiu1 din 2013.Efect protector ?mpotriva tulbur?rilor depresive croniceSim?ul mirosului joac? un rol important ?n emo?iile din via?a de zi cu zi. Se ?tie c? mirosurile pl?cute evoc? emo?ii pozitive, induc?nd relaxare ?i calm. ?ntr-un studiu2 din 2015, unde au fost investigate efectele benefice ale vanilinei asupra ?obolanilor depresivi, rezultatele au indicat c? vanilina ar putea ameliora simptomele depresiei cronice, prin cale olfactiv?. Vanilina a crescut at?t nivelul serotoninei, c?t ?i cel al dopaminei ?n ?esutul cerebral, iar acest fapt sugereaz? c? vanilia poate fi un poten?ial agent farmacologic pentru tratamentul tulbur?rilor depresive majore.Propriet??i antioxidanteVanilia este, de asemenea, un bun antioxidant. Datorit? propriet??iilor sale antioxidante, vanilia lupt? ?mpotriva efectelor radicalilor liberi, ajut? la ?ncetinerea apari?iei semnelor ?mb?tr?nirii. Industria cosmetic? utilizeaz? vanilia at?t pentru parfumul s?u, c?t ?i pentru propriet??ile anti-?mb?tr?nire. De asemenea, vanilia ofer? o protec?ie semnificativ? ?mpotriva oxid?rii proteinelor ?i a peroxid?rii lipidelor induse de fotosensibilizare ?n mitocondriile ficatului de ?obolan, potrivit unui studiu3 din anul 2000.Reduce procentul celulelor falciformeSpre deosebire de celulele ro?ii normale din s?nge, celulele-secer? sunt prea rigide pentru a trece prin capilare ?i ?n vasele de s?nge mai mici. Ca urmare, acestea se ?nfund? ?i deterioreaz? vasele de s?nge, produc?nd dureri severe, accident vascular cerebral, anemie, infec?ii care pun via?a ?n pericol, leziuni ale pl?m?nilor ?i ale altor organe. De asemenea, s-a raportat c? vanilina are un poten?ial promi??tor ?n tratarea anemiei falciforme (eng. sickle cell disease), conform cercet?torilor, ?ntocmai cum a demonstrat ?i studiul4 din 2004, efecutat pe ?obolani.Activitate antimicrobian?Oamenii de ?tiin?? au ar?tat c? at?t frunza, c?t ?i tulpina extractului vanilie pot fi antimicrobieni puternici ?mpotriva organismelor patogene, precum: Escherichia coli ?i mutantul s?u K12, Proteus vulgaris, Enterobacter aerogens, Bacillus cereus, Streptococcus faecalis, Klebsiella Pneumoniae, Salmonella typhi, Serratia marcescens ?i Pseudomonas aeruginosa, ?ntocmai cum s-a ar?tat ?i ?ntr-un studiu5 din 2009. Extractul de etanol din frunzele de vanilie s-a constatat c? inhib? ?n mod eficient cre?terea at?t a bacteriilor gram-pozitive, c?t ?i a bacteriilor gram-negative. A?adar, datorit? propriet??ilor sale antibacteriene, vanilia poate reduce apari?ia co?urilor ?i acneei.Efecte antimetastaticeEfectele citolitice ?i citostatice ale vanilinei au fost descoperite ?ntr-un studiu6 din 2009. Vanilina, acest compus organic, ce reprezint? componenta primar? a extractului de vanilie, ar putea fi un agent util de prevenire a cancerului colorectal.Efecte antimutageniceEfectele antimutagenice ale vanilinei au fost prezentate ?n cadrul studiilor efectuate la ?oareci ?i bacterii. ?n plus, potrivit unul studiu7 din 1998, vanilia ofer? protec?ie ?mpotriva modific?rilor cromozomiale induse de raze X ?i radia?ii UV ?n celulele pulmonare ale hamsterului chinezesc.Utiliz?ri medicinale tradi?ionale?n medicina tradi?ional?, vanilia este folosit? ca afrodiziac, cresc?nd libidoul, sau ca remediu ?n calmarea durerilor abdominale ?i favoriz?nd evacuarea gazelor intestinale. Totodat?, s-a pretins c? vanilia reduce sau vindec? febra, spasmele ?i cariile. Mai mult dec?t at?t, vanilia a fost utilizat? ca medicament ?mpotriva bolilor nervoase ?i ?n ipohondrie sau pentru a stimula sau cre?te fluxul menstrual.Lucruri la care trebuie s? fii atent c?nd dore?ti s? consumi vanilieExtractul sintetic de vanilie are informa?ii nutri?ionale diferite fa?? de extractul natural de vanilie, a?a c?, dac? cau?i beneficiile acestor minerale, este important s? re?ine?i c? este posibil ca materialele sintetice s? nu le ofere. Unele extracte de vanilie, at?t naturale, c?t ?i sintetice, pot con?ine, de asemenea, zah?r ad?ugat. Verific? ?ntotdeauna etichetele produselor alimentare pe care le alegi pentru consum. Multe dintre deserturi vor avea cantit??i mult mai mari de carbohidra?i, zaharuri ?i gr?simi.Recomand?ri consum vanilieCantitatea recomandat? ?n cazul consumului de vanilie depinde de mai mul?i factori, cum ar fi v?rsta consumatorului, starea de s?n?tate ?i alte condi?ii. ?n acest moment nu exist? suficiente informa?ii ?tiin?ifice pentru a determina un interval adecvat de cantit??i de vanilie recomandate. Asigur?-te c? urmezi instruc?iunile relevante de pe etichetele produselor. De asemenea, consult?-?i farmacistul sau medicul ?nainte de a utiliza vanilia.Efecte secundareConsumul de vanilie este, ?n general, sigur, ?n cantit??i frecvent ?nt?lnite ?n alimente. Cu toate acestea, unii oameni sunt alergici la vanilie. De asemenea, acest condiment ar putea provoca dureri de cap ?i insomnie, ?n special, persoanelor care lucreaz? ca produc?tori de extract de vanilie. ?n ceea ce prive?te aplicarea vaniliei pe piele, nu exist? suficiente date pentru a ?ti dac? vanilia este sigur?. Contactul cu pielea poate provoca unor persoane irita?ii ?i umfl?turi, inflama?ii.DOSARAgricultura Rom?niei ?n umbra institu?iilor t?cute, martie 4, 2021 agrimanet ROM?NIA ?N UMBRA INSTITU?IILOR T?CUTEDin cuprins:Cine beneficiaz? de fondurile UE?Lips? de transparen?? ?n ceea ce prive?te informa?iile publice; strategia MADR, AFIR, APIA pare s? fie aceea c? dac? face?i o cerere public? c?tre una aceasta v? redirec?ioneaz? c?tre cealalt? ?i invers.Dintr-un total de 834.620 de beneficiari de ajutoare directe pentru produc?tori, 57% dintre ace?tia au primit ?ntre 0-500 EUR. Un alt 26% dintre ei au primit doar ?ntre 500-1.250 EUR, ?n timp ce 0,05% au primit peste 250.000 EUR.Situa?ii egale pentru fermierii mari ?i mici?Sursa de structuri oligarhice? ?n Top 10 companii agro ce au ?ncasat subven?ii UE avem ori condamna?i penal, ori str?ini…Cum func?ioneaz? sistemul?Agricultura este un subiect sensibil ?n Rom?nia, mai ales din cauza concuren?ei acerbe dintre fermieri, care ?ncearc? s? ?in? pasul cu investitorii priva?i ?i proprietarii de terenuri str?ini.?n primul tabel, putem vedea zona agricol? rom?neasc? ?i evolu?ia acesteia, din 1950 p?n? ?n 2014, c?nd autorit??ile au ?ncetat s? colecteze date. Dup? cum arat? tabelul, nu exist? diferen?e majore ?ncep?nd cu 1950 p?n? ?n 2014, nici m?car dup? c?derea comunismului ?i p?n? ?n 2014. Pentru mai mult? acurate?e, compar?m datele din 1989, c?nd regimul comunist a c?zut ?i 2014, care sunt, din p?cate, cele mai recente date disponibile.Potrivit unui studiu al Transnational Institute study for European Commission, din suprafa?a total? a terenurilor agricole, aproape 40% din acestea (deci 6 milioane de hectare) sunt de?inute de str?ini din care 10% sunt cet??eni non-UE. Potrivit Eurostat , Rom?nia avea 3,7 milioane de “ferme” ?n 2010, dar doar 13 730 dintre ele de?ineau peste 100 de hectare. Restul sunt mici exploata?ii cu mai pu?in de 99 hectare. Totu?i, conglomeratele fac parte din cele 13.730 de exploata?ii, ?n timp ce primii 100 de proprietari ai zonei agricole din Rom?nia de?in 4% din ?ntregul teren. Dintre ace?tia, primii 10 proprietari de?in 1% din suprafa?a agricol? total?.CINE BENEFICIAZ? DE FONDURILE UE?Din 2008, Uniunea European? a alocat Rom?niei o sum? impresionant? de fonduri pentru implementarea politicii agricole comune, prin intermediul celor dou? instrumente de finan?are principale: Fondul European Agricol de Garantare (FEGA) ?i Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR). Scopurile lor, precum ?i reglement?rile Uniunii Europene, afirm? foarte clar c? banii sunt pentru a ajuta fermierii, dezvoltarea rural? ?i m?surile agricole. ?n tabelul de mai jos, putem vedea sumele totale ale fondurilor agri primite de Rom?nia pe fiecare instrument, ?n perioada 2008-2018. Rom?nia a beneficiat de un total de 23,2 miliarde de euro ?n 10 ani din cele dou? instrumente de plat? ale finan??rii PAC. Cea mai mare sum? total? de bani primit? a fost ?n 2017, 3,3 miliarde de euro, ?n timp ce cea mai mic? sum? a fost la un an dup? aderarea ??rii la UE.EVOLU?IA PL??ILOR ?N ROM?NIA 2008-2018 (?N EUR):?n 2018, statisticile Comisiei Europene au ar?tat c? ?n Rom?nia, dintr-un total de 834.620 de beneficiari de ajutoare directe pentru produc?tori, 57% dintre ace?tia au primit ?ntre 0-500 EUR. Un alt 26% dintre ei au primit doar ?ntre 500-1.250 EUR, ?n timp ce 0,05% au primit peste 250.000 EUR. Categoria celor care au primit sub 500 EUR a ob?inut pl??i ?n valoare de 141,1 milioane EUR dintr-un total de 1,7 miliarde EUR din fondurile agricole din UE, care reprezint? 8% din total. Categoria celor care au primit ?ntre 500 ?i 1.250 EUR a primit cu doar 20 milioane EUR mai mult, aproximativ 9% din totalul sumelor pl?tite. Prin compara?ie, cei care au primit peste 250.000 EUR au reu?it s? primeasc? 228 milioane EUR, aproape la fel ca primele dou? categorii primite ?n total ?i 13% din totalul sumelor pl?tite.Primele dou? categorii reprezint? micii fermieri, cu capacitate ?i management limitat, care au primit doar sume mici de pl??i, p?n? la maximum 1.250 EUR per beneficiar. Subliniind acest punct, ?n cadrul schemei ?Micii fermieri” a Uniunii Europene pentru Rom?nia, ponderea fermierilor din num?rul total de fermieri eligibili pentru pl??i directe a sc?zut treptat ?n perioada 2015-2018. De la 80% ?n 2015, procentul a sc?zut la 55% ?n 2018, al?turi de ponderea cheltuielilor totale pentru pl??i directe.Cu toate acestea, ?n timpul cercet?rilor noastre, am constatat, de asemenea, c? exist? o lips? de informa?ii din partea administra?iei publice. Acest lucru a f?cut dificil? aflarea exact? a c?te fonduri UE au primit marii proprietari de terenuri sau care este ponderea total? a propriet??ilor agricole.Guvernul rom?n nu a publicat prea multe date oficiale disponibile cu privire la proprietarii de terenuri. Aceea?i problem? se aplic? ?i pl??ilor primite de proprietari. Singurele date disponibile pe un site oficial al guvernului acoper? doar perioada 2018-2019.?n timpul cercet?rii, am f?cut o solicitare de informa?ii c?tre Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR), una dintre cele dou? institu?ii subordonate Ministerului Agriculturii din Rom?nia, care gestioneaz? Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? ?i acoper?, de asemenea, c?teva sarcini mici referitoare la fondurile UE. Solicitarea noastr? a vizat datele privind pl??ile agricole ?i proprietatea asupra terenurilor ?i a fost f?cut? pe baza Legii 544/2001 privind accesul la informa?iile de interes public. R?spunsul oficial a fost c? Agen?iei i se permite s? fac? publice doar acele date care acoper? pl??i doar pentru perioada din ultimii doi ani consecutivi, cit?nd un Regulament UE interpretat gre?it, num?rul 1306/2013. Prin urmare, ?n practic?, Agen?ia ?terge datele publice la fiecare doi ani ?i ni s-a spus c?, dac? am dori s? acces?m pl??ile anterioare, procesul va dura mult din cauza cantit??ii uria?e de date. ?n ceea ce prive?te datele cu privire la proprietarii de terenuri, Agen?ia a r?spuns c? nu de?ine astfel de date ?i c? ar trebui s? facem o cerere celei de-a doua institu?ii a Ministerului, Agen?ia pentru Pl??i ?i Interven?ie Agricol? (APIA).Cele dou? agen?ii sunt ?n mod clar lipsite de transparen?? ?n ceea ce prive?te informa?iile publice ?i strategia pare s? fie aceea c? dac? face?i o cerere public? c?tre una aceasta v? redirec?ioneaz? c?tre cealalt? ?i invers. Ministerului Agriculturii, institu?ia care administreaz? ?i coordoneaz? APIA ?i AFIR, I s-a cerut acelea?i cifre (pl??i ?i proprietari de terenuri). Ministerul Agriculturii a refuzat s? prezinte aceste informa?ii ?i a sus?inut c? nu de?ine aceste informa?ii ?i c? acestea nu intr? ?n sfera competen?ei sale. Chiar dac? are dou? agen?ii sub responsabilitatea sa care de?in datele solicitate, putem observa c? exist? ?i o lips? de comunicare la nivel guvernamental.Conform datelor furnizate de APIA presei, ?n 2016, din 2.471 miliarde euro (din care 1.677 milioane euro – FEGA, 496,39 milioane – FEADR ?i 298,19 milioane – buget na?ional) pentru 830.000 de beneficiari, primele 10 companii au primit aproape 11% din suma total?.SITUA?II EGALE PENTRU FERMIERII MARI ?I MICI?Din cauza lipsei de date fiabile ?i accesibile, am purtat mai multe discu?ii cu fermierii din fermele mici ?i mijlocii ?i cu p?r?i ale diferitelor asocia?ii de fermieri pentru aceast? sec?iune a studiului nostru. Principalele concluzii ?i probleme ridicate ?n aceste discu?ii sunt urm?toarele:Una dintre problemele ridicate a fost c? nici m?car fermele mijlocii nu au capacitatea de a accesa mai multe fonduri UE, deoarece nu dispun de resursele umane necesare pentru gestionarea birocra?iei. De?i este mai u?or pentru cei care fac parte din asocia?ii s? acceseze fonduri ?i s? contribuie la procesul de luare a deciziilor, le lipse?te mai mult? predictibilitate ?n ceea ce prive?te modul ?n care vor fi alocate fondurile. Una dintre problemele pe care fermierii au adus-o ?n aten?ia noastr? este c?, ?n timpul campaniilor electorale, se presupune c? sunt prioritizate proiectele care au ?i o component? de infrastructur? local?, posibil pentru a ob?ine voturi prin construirea infrastructurii ?n zonele rurale.Din discu?iile noastre cu micii fermieri, este ?i mai greu, deoarece ace?tia pot accesa doar sume mici de fonduri ?i subven?ii, iar birocra?ia nu merit? efortul pentru asta. ?n schimb, unii dintre ei prefer? s? lucreze ?n str?in?tate timp de un an sau doi pentru a str?nge banii pentru a investi ?n terenuri ?i tehnologie. Exist? unele fonduri pe care le pot accesa mai u?or, precum cele pentru tinerii fermieri sau agricultura ecologic?. At?t fermierii mici, c?t ?i cei mai mari, pe care i-am intervievat, au spus c? au ?ndoieli cu privire la aceste fonduri, deoarece acestea sunt ?n mare parte accesa?i de cei care pot folosi lacunele din lege pentru a c??tiga bani u?ori ?i nu sunt dispu?i s? investeasc? ?n viitor.Aceste opinii sunt sus?inute ?i de cazuri investigate de Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie. Potrivit raportului lor anual din 2019, 231 infrac?iunile ?mpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, ?n special ?n sectorul agricol, au fost descoperite ?n trei activit??i legate de fonduri. Au descoperit delicte ?n: (i) acordarea de subven?ii pentru suprafe?ele agricole; (ii) implementarea proiectelor privind instalarea tinerilor fermieri; dar ?i pentru (iii) dezvoltarea rural? ?i achizi?iile de tehnologie pentru zonele rurale. Fondurile UE au fost ob?inute ?n mare parte ilegal folosind documente false sau incomplete, contracte de proprietate false sau documente false care arat? suprafe?e mai mari de teren pentru a primi mai multe subven?ii.Fermele mici ?i mijlocii se confrunt? cu obstacole ?i mai mari. Pentru ei, calamit??ile sunt, de asemenea, o problem? grav?. Dup? un an de secet? sever?, o pandemie care i-a ?mpiedicat s? lucreze p?m?ntul, mul?i dintre ei au pu?ine speran?e c? ??i vor putea p?stra p?m?ntul sau vor investi ?n continuare ?n absen?a unor reglement?ri mai bune. ?n plus, birocra?ia complex? a statului ?n ceea ce prive?te accesarea fondurilor UE ?i lipsa transparen?ei ?ngreuneaz? procesul.O SURSA DE STRUCTURI OLIGARHICE??n al treilea tabel, v? prezent?m primii zece proprietari de terenuri din Rom?nia ?n ceea ce prive?te hectarele pe care le-au cump?rat ?i arendat, pentru anul 2010, pe baza celor mai recente date disponibile publicului.Primele zece companii din zona agricol? din Rom?nia posed? aproape 180.000 de hectare, ceea ce reprezint? 1% din 14,6 milioane de hectare. Restul celor mai mari 100 de companii acoper? ?nc? aproape 400.000 de hectare, care reprezint? 4% din suprafa?a agricol? total? a Rom?niei.Aceste zece companii au primit ?n total peste 100 de milioane EUR ca pl??i directe de la APIA, bani proveni?i din fondurile UE. Un alt fapt interesant este c? toate companiile, ?n afar? de Delta-ROM din jude?ul Tulcea, de?in terenuri ?n cele mai s?race jude?e ale Rom?niei, care sunt Vaslui, Barlad, Ialomi?a, C?l?ra?i ?i Teleorman. Pe l?ng? de?inerea unor suprafe?e extinse de teren, multe dintre aceste companii au leg?turi politice, dup? cum a ar?tat ?n trecut mass-media rom?neasc? de investiga?ie. Vom prezenta exemplele companiilor de mai sus care au f?cut obiectul materialelor de investiga?ie. ?n unele cazuri, proprietarii au fost urm?ri?i penal de Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie.Cea mai mare companie de proprietari funciari din tabelul nostru, TCE 3 Brazi, care controleaz? 55.585 hectare, este de?inut de fiul lui Culi?? T?r???, care a murit ?n 2014. Culi?? T?r??? a fost deputat pentru Partidul Social-Democrat (PSD) din Camera Deputa?ilor ?ntre 2000 ?i 2004. De?i ?i-a declarat falimentul ?n 2014, compania a continuat a primit pl??i de la FEGA ?i FEADR. Din 2008 p?n? ?n 2013, compania a primit 37,1 milioane de euro. El a gestionat ?i cea mai mare ferm? din Rom?nia ?i Europa – Insula Mare Braila p?n? ?n 2012 (57.000 de hectare). Cur?nd dup? lichidare, compania a fost achizi?ionat? de Agricost, o companie care de?ine 0,6% din terenurile arabile ale ??rii ?i este acum controlat? de un grup de str?ini – Al Dahra. Aceast? companie str?in? a fost fondat? ?n Emiratele Arabe Unite ?i este prezent? ?n peste 20 de ??ri. Este o multina?ional? din sectorul agroalimentar, specializat? ?n hrana animalelor ?i alimente esen?iale.O alt? companie interesant? pe lista primilor 100 de proprietari funciari este Teldrum, compania controlat? de fostul lider al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea.Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de companii agricole este cel al Grupului Interagro, num?rul trei pe list?. Compania se afl? ?n prezent ?n procesul de reorganizare judiciar?. Este de?inut de omul de afaceri Ioan Niculae, fost ofi?er al Securit??ii ?i un important contribuitor la Partidul Social Democrat. El a fost, de asemenea, condamnat ?ntr-un caz referitor la mit? pentru campania preziden?ial?. Niculae este actualmente incarcerat ?n urma unui caz de evaziune fiscal? ?i sp?lare de bani. ?n alt caz, potrivit procurorilor, el ar fi ?ncercat s? mituiasc? ?nal?ii oficiali pentru a adopta o decizie guvernamental? care ofer? facilit??i fiscale pentru subven?ionarea achizi?iei de ?ngr???minte chimice.O alt? companie, Comcereal, al doilea cel mai mare proprietar de terenuri rom?ne?ti, care face parte din Grupul Racova, era de?inut? de omul de afaceri ?i fostul finan?ator al clubului de fotbal Adrian Porumboiu, care de?inea cea mai mare parte a zonei din regiunea Moldovei. ?n 2014, i s-a acordat o amend? de aproape 17 milioane de euro de la APIA ?i ?i-a transferat toate ac?iunile la Racova Group c?tre un investitor str?in, Vaja Jhasi. Vaja Jhasi este un georgian cu cet??enie rus? care controleaz? ?i Transoil, cel mai mare grup agroindustrial ?n Republica Moldova, conform documenta?iei unui interviu realizat de un jurnalist de investiga?ie, Cosmin Savu, ?n 2018. Vaja Jhasi este, de asemenea, considerat a fi un apropiat prieten al lui Vladimir Plahotniuc, oligarhul moldovean, care chiar l-a ajutat s? cumpere cea mai mare fabric? de prelucrare a uleiului din Rom?nia, Ultex Tandarei, ?n 2014. Potrivit jurnali?tilor, sursa banilor pentru aceast? achizi?ie a venit de la Banca Interna?ional? de Investi?ii, fosta banc? a statelor comuniste, controlate de Rusia ?i cu sediul la Moscova.AJCOCT ‘Baraganu’, a patra companie de pe lista noastr?, a f?cut ?i ea obiectul unei anchete. Stefan Nita, fostul pre?edinte al companiei, a primit o pedeaps? cu suspendare de trei ani de ?nchisoare ?n 2014. Procurorii au observat c?, ?n 2010, primise ?n mod fraudulos subven?ii UE, stabilind un prejudiciu de aproape 300.000 de euro.Un alt exemplu este Maria Trading, o parte a grupului Maria, care controleaz?, potrivit presei, aproape 65.000 de hectare de teren ?n Rom?nia. Proprietarul este libanezul El Khali, cercetat pentru presupusa creare a unui grup infrac?ional specializat ?n evaziune fiscal?, contraband? ?i sp?lare de bani ?n domeniul opera?iunilor comerciale cu cereale, cu daune de peste 30 de milioane de euro. Cu toate acestea, cazul a fost ?nchis ?i s-a renun?at la anchetarea sa pentru c? a pl?tit 2,5 milioane de euro ca parte a prejudiciului.Potrivit p?r?ilor care au fost intervievate pentru aceast? cercetare, modelul ar fi func?ionat ?i mai bine la scar? local?, unde primarii cu rela?ii bune ?i acces la informa?ii cu privire la alocarea subven?iilor ?i fondurilor UE au convins cu u?urin?? oamenii s?-?i v?nd? sau s? arendeze terenurile pentru a le folosi ei ?n folosul lor. O alt? problem? ridicat? ?i sus?inut? de dosarele justi?iei de c?tre Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie a fost proprietarii de terenuri cu leg?turi cu administra?ia local? care au reu?it s? primeasc? fonduri pe baza unor documente falsificate. Un exemplu adus ?n aten?ia noastr? a fost utilizarea asocia?iilor tradi?ionale rom?ne?ti (?obsti de mosneni”), care sunt o form? istoric? de asociere a propriet??ii funciare care exist? ?nc? ?n unele p?r?i ale Rom?niei.Aceste forme de asocia?ii au un regim special ?i li se interzice v?nzarea de terenuri ?n afara asocia?iei. Mul?i dintre ei au fost convin?i, fie de autorit??ile locale, fie de fermieri mai mari, fie s?-?i schimbe forma de organizare, fie s?-i accepte ?n asocia?ie, astfel ?nc?t s? poat? cump?ra terenul.O alt? problem? major? pe care agricultorii din Rom?nia au ridicat-o este preluarea terenurilor de c?tre agro-conglomeratele str?ine. Chiar ?nainte de liberalizarea achizi?iilor de terenuri ?n 2014, marile companii str?ine au ?nceput s? cumpere terenuri deschiz?nd companii locale rom?ne?ti sau prelu?nd controlul asupra celor existente. Cel mai cunoscut ?i comun mod prin care au intrat ?n posesia terenurilor a fost destul de simplu la prima vedere. Au ?nchiriat p?r?i mari de teren arabil pe termen lung, de la Agen?ia Domeniului de Stat, iar acum pl?tesc chirie de trei ori mai pu?in dec?t proprietarii care arendeaz? terenuri de la persoane private. Dup? 2014, investitorii str?ini au ?nceput s? acumuleze ?i mai mult teren. De?i nu avem date oficiale cu privire la acapararea terenurilor, at?t studiul Comisiei Europene men?ionat anterior, c?t ?i LAPAR (Liga Asocia?iilor Fermierilor din Rom?nia) au avertizat c? mai mult de jum?tate din teren este de?inut de agro-conglomerate str?ine. Consecin?ele pot fi v?zute ?n primul r?nd ?n costul terenului. Costul mediu al terenului s-a dublat, de la 1.958 euro / hectar ?n 2016 la 5.128 euro / hectar ?n 2019, afect?nd ?n primul r?nd micii fermieri cu mai pu?ine resurse financiare. Terenurile au fost cump?rate de marii proprietari care ?i-au extins propriet??ile ?i au accesat sume ?i mai mari de subven?ii ?i fonduri agricole UE. Anul acesta a fost adoptat? o lege care impune restric?ii pentru achizi?iile de terenuri, dar nu f?r? complica?ii. Proiectul de lege a fost promovat de Partidul Social Democrat ?i ini?iatorul acestuia, Alexandru St?nescu. El ?i familia lui sunt mari proprietari de terenuri ?n Olt, o regiune din sudul ??rii. At?t Partidul Liberal, c?t ?i Uniunea Salva?i Rom?nia au avertizat c? legea este dedicat? proprietarilor de terenuri cu leg?turi politice ?i au contestat-o ??la Curtea Constitu?ional? pentru posibila ?nc?lcare a Tratatului European. Cu toate acestea, Curtea a respins cererea.CUM FUNC?IONEAZ? SISTEMUL?Potrivit rapoartelor din 2018 ?i 2019 ale biroului antifraud? al UE OLAF, Rom?nia s-a clasat pe primul loc ?n ceea ce prive?te num?rul de acte de fraud? ?n raport cu fondurile agricole UE. Raportul din 2019, care a fost publicat ?n septembrie 2020, arat? Rom?nia ca ?ar? ?mpotriva c?reia OLAF a solu?ionat cel mai mare num?r de investiga?ii privind gestionarea ?i cheltuirea fondurilor UE. Rom?nia apare ?n mai multe capitole privind frauda: fonduri pentru fermele de acvacultur? din zonele f?r? ap? ?i pentru prevenirea incendiilor forestiere sau gestionarea apelor uzate. Autorit??ile ?i ?n special Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie (DNA) au intensificat investiga?iile de fraud? privind banii UE ?n ultimii patru ani, identific?nd un prejudiciu de peste 100 de milioane EUR, din care aproape 90% sunt legate de fondurile UE.Chiar dac? exist? legisla?ie care, ?n teorie, prevede mecanisme pentru verificarea ?i monitorizarea modului ?n care proiectele sunt acordate ?i implementate de la ?nceput, num?rul neregulilor ?i al actelor de fraud? descoperite dup? primirea de fonduri sau subven?ii demonstreaz? c? acestea nu sunt eficiente.Mai mult, lipse?te disponibilitatea ?n domeniul public a informa?iilor despre registrele funciare ?i beneficiarii fondurilor PAC. Este foarte complicat s? vedem exact c?t teren are fiecare dintre beneficiari, mai ales dac? sunt proprietari ai mai multor grupuri ?i ferme. Mecanismul pl??ilor directe din fondurile UE din Rom?nia este neclar ?i este lipsit de transparen??. Procesul ?i neregulile au fost sanc?ionate anul acesta de Comisia European?, Rom?nia trebuind s? returneze 71,3 milioane de euro c?tre UE.A Report commissioned by the Greens/EFA group in the European Parliament by Andrei Rizea & Alina CalistruR?scoala din Ortiteag: Verdict ?n cazul "r?scoalei" din Bihor pornite de s?teni ?mpotriva romilor prin?i la furat (FOTO), Laura Gal, eBihoreanul \? 03 Martie 2021, CARE PE CARE. ?n ?nc?ierarea provocat? de romii prin?i la furat, rudele ?i vecinii lor din colonie au ripostat cu b?te ?i cu pietre, doi localnici fiind r?ni?i, iar tractorul unuia dintre ei, avariat (foto: alesdonline.ro) ?n urm? cu doi ani, un incident produs ?n satul Ortiteag din comuna M?ge?ti a fost c?t pe ce s? degenereze ?ntr-un conflict interetnic. Doi fra?i din colonia de ?igani au fost prin?i la furat de lucern? ?i, ?ncol?i?i, au devenit violen?i, chem?nd ajutoare. V?z?nd ce se ?nt?mpl?, mai mul?i localnici au s?rit ?n ajutorul cons?teanului lor, iar ?n ?nc?ierarea ce a urmat doi oameni au fost r?ni?i, unul dintre ei grav.?Pentru a calma spiritele, au intervenit zeci de poli?i?ti din Borod, Ale?d ?i Tileagd, iar ?n s?pt?m?nile urm?toare zona a fost declarat? una de siguran?? public?, fiind dislocate for?e care s? men?in? lini?tea ?i ordinea ?n comunitate.??n acest timp, procurorii din Ale?d au deschis un dosar penal, identific?nd ?i pun?nd sub acuzare 9 persoane, ?ntre care ?i un minor, judecate, dup? caz, pentru t?lh?rie, distrugere, loviri, amenin?are ?i tulburarea ordinii ?i lini?tii publice. Ei au primit deja o condamnare la Judec?toria Ale?d ?i ??i a?teapt? sentin?a definitiv? la Curtea de Apel Oradea.Ho?i ?ncol?i?iScandalul a izbucnit ?n prim?vara anului 2019, ?n seara de 4 mai, dup? ce doi romi, cu v?rste de 14 ?i 18 ani, au fost prin?i fur?nd lucern? de pe terenul unui localnic. Lua?i la rost, ho?ii au devenit violen?i ?i au chemat "?nt?riri", atac?ndu-l at?t pe proprietar, c?t ?i pe oamenii care au s?rit ?n ajutorul acestuia. S-a iscat o b?taie ?n toat? regula, ?iganii t?b?r?nd pe s?teni cu b?te ?i cu pietre, provoc?nd r?nirea a dou? persoane.?Scandalul s-a ?ncheiat dup? ce oamenii au sunat la 112, iar la fa?a locului au descins mai multe echipaje de poli?i?ti din Borod, Ale?d ?i Tileagd, care i-au ridicat pe scandalagii, ?n vreme ce pentru r?ni?i au chemat echipaje ale SMURD ?i ale Ambulan?ei, care s? le acorde ?ngrijiri medicale.B?t?u?i ?n arest?n timpul anchetei declan?ate de poli?i?tii din Ale?d, sub supravegherea unui procuror al Parchetului local, au fost puse sub acuzare 9 persoane din colonia de ?igani din Ortiteag - un adolescent, 7 b?rba?i ?i o femeie. Adul?ii au fost inculpa?i pentru t?lh?rie, lovire sau alte violen?e, amenin?are, distrugere ?i tulburarea ordinii ?i lini?tii publice, iar minorul de 14 ani pentru complicitate.??ntr-un comunicat transmis la c?teva zile dup? alterca?ie, poli?i?tii anun?au ?i m?suri preventive. 7 b?rba?i au fost re?inu?i pentru 24 de ore, iar unul, Alex Marcel Ciurar, zis "Goabi", un t?n?r de 18 ani, a fost arestat preventiv, ceilal?i fiind plasa?i sub control judiciar.?Situa?ia era, ?ns?, departe de a fi aplanat?. Conflictul nu era primul ?n zon?, dup? cum s-au pl?ns BIHOREANULUI localnicii, care au trimis nenum?rate peti?ii la Poli?ie ?i Prefectur?, sus?in?nd c? au ajuns s? se team? pentru siguran?a lor ?i a familiilor. Un incident similar avusese loc, cu o var? ?nainte, ?i la Borod, la c??iva kilometri de M?ge?ti, tot din pricina unor ?igani prin?i la furat, iar zeci de oameni revolta?i s-au adunat atunci ?n fa?a Prim?riei, cer?nd m?suri de siguran??.?Pentru a detensiona situa?ia, conducerea Poli?iei Bihor a decretat pentru o perioad? zona ca fiind una "de siguran?? public?", fiind dislocate for?e suplimentare care s? men?in? lini?tea ?i ordinea public?.?Sub control?ntre timp, pe 31 mai 2019, dosarul privind scandalul din Ortiteag a ajuns ?n fa?a instan?ei, procurorii dispun?nd trimiterea ?n judecat? a tuturor celor 9 persoane inculpate: Alex Marcel Ciurar, zis "Goabi", Andrei Ciurar, zis "Titi", Radu Ciurar, zis "Cioati", Grafian Strugurel Ciurar, zis "Parila", Sorin Ciurar, zis "Tutu", Radu Ciurar, zis "Costichii", Sebastian Fechete, zis "Simi", M?rcu? Ciurar, zis "Pampers", ?i Lenu?a Ciurar.??n urma procesului care a urmat la Judec?toria Ale?d, singurii condamna?i la ?nchisoare cu executare au fost t?n?rul arestat, Alex Marcel Ciurar, care a ?ncasat 3 ani ?i 3 luni de deten?ie, ?i Radu Ciurar, condamnat la 1 an ?i 8 luni de ?nchisoare. ?n cazul minorului, instan?a a decis s? fie pus sub supraveghere pentru o perioad? de 6 luni, iar pentru ceilal?i 6 inculpa?i adul?i a dispus pedepse ?ntre 1 an ?i 4 luni, respectiv 1 an ?i 8 luni, cu suspendare pe o perioad? de 3 ani, oblig?ndu-i s? presteze c?te 100 zile de munc? ?n favoarea comunit??ii.Totodat?, judec?torul a dispus ca b?t?u?ii s? pl?teasc? repara?iile tractorului stricat, cheltuielile cu tratamentul pentru r?ni?i, precum ?i daune morale de 5.000 lei pentru persoana cu cele mai grave leziuni, care suferise multiple fracturi costale ?i a avut nevoie de 40 zile de ?ngrijiri medicale.?"Ca o revolu?ie"?n hot?r?rea judec?toreasc? ?ntins? pe 51 pagini ?i pronun?at? vara trecut?, pe 15 iunie, judec?torul a redat o serie de m?rturii ale localnicilor, unul dintre ei descriind incidentul "ca o revolu?ie", ?n care "?ipau deopotriv? romii ?i s?tenii", cei din urm? "de fric?". Motivul? Veniser? cu m?inile goale ?n fa?a unor atacatori care ?i loveau cu b?te ?i furci ?i aruncau cu pietre.?"M-am temut ca ?mi taie pruncul cu coasa. Goabi (Alex Marcel Ciurar - n.r.) ?inea coasa ?n m?n?, am fost a?a ?nc?t tremuram", a spus unul dintre oameni. Un altul ?i-a ap?rat cons?tenii spun?nd c? "au fost nu speria?i, ci foarte speria?i", iar altul a explicat c? "?n urma acestor evenimente, oamenii s-au temut s? mai ias? pe strad?, a fost un eveniment de groaz?, s-au temut c? li se va da ?n cap".?n motivarea condamn?rilor, judec?torul a ar?tat c? "prin actele, gesturile ?i agresiunile comise", b?t?u?ii au produs un "scandal public" ?n urma c?ruia localnicii s-au revoltat, cer?nd ca agresorii s? fie sco?i din sat. "Mai multe persoane s-au str?ns ?i au mers ?nspre colonia de romi Ortiteag", unde "au solicitat ca romii s? fie sco?i din casele lor", a explicat judec?torul, care a remarcat ?i emo?ia produs? ?n opinia public? de articolele de pres? ?i post?rile din re?elele sociale pe marginea incidentului.?n opinia magistratului, faptele atacatorilor au afectat rela?iile de convie?uire social? privitoare la lini?tea public?, duc?nd "la o perturbare a desf??ur?rii normale a vie?ii publice ?n comunitatea din care fac parte", prin "crearea unei st?ri de nelini?te, de insecuritate a persoanelor din comunitate, atr?g?nd ?i revolta acestora vis-a-vis de faptele comise".?Nou proces, noi arest?riProcesul nu s-a ?ncheiat, ?ns?, c?ci "Goabi", "Cioati" - cei doi b?t?u?i condamna?i la deten?ie - ?i "Parila" - adolescentul pentru care s-a dispus punerea sub supraveghere - au atacat solu?ia Judec?toriei Ale?d, iar dezbaterile s-au reluat la Curtea de Apel Oradea.?Aici, completul de judecat? a reaudiat o parte dintre martori ?i p?r?ile v?t?mate, iar anul acesta, pe 5 februarie, a dispus arestarea ?n lips? a lui Radu Ciurar, zis "Costichii", care ?i-a ?nc?lcat obliga?iile impuse prin controlul judiciar, neprezent?ndu-se nici la proces ?i nici ?n fa?a ofi?erului care ?l supraveghea.?Ultimele dezbateri au avut loc s?pt?m?na trecut?, pe 17 februarie, c?nd instan?a a ?ncheiat procesul ?i a intrat ?n deliber?ri, verdictul final fiind am?nat pentru luna martie.?Oricare va fi decizia, s?tenii din Ortiteag sunt deja mul?umi?i. De c?nd cu revolta, patrulele de Poli?ie s-au ?nmul?it ?n zon?, iar num?rul infrac?iunilor a sc?zut semnificativ. Nu de alta, dar, dec?t s? fie lua?i din nou "cu duba", ?iganii din colonie prefer? s? "ac?ioneze" ?n deplasare...AGRESIVIAtac la poli?i?tiColonia de ?igani din Ortiteag a ajuns ?n aten?ia public? ?i ?n prim?vara anului trecut, ?n timpul st?rii de urgen??, c?nd unul dintre membrii comunit??ii i-a atacat pe poli?i?ti cu un topor. Incidentul s-a produs pe 15 aprilie 2020, iar victima a fost un lupt?tor ?n cadrul Serviciului de Ac?iuni Speciale din Oradea.Poli?istul se afla ?ntr-o echip? mixt? care patrula ?n colonie cu o autospecial?. La un moment dat, un b?rbat ?n v?rst? de 28 ani s-a apropiat de poli?i?ti ?i a aruncat toporul spre ma?in?. C?nd ?oferul a oprit, iar unul dintre masca?i a ie?it, b?rbatul a atacat din nou, arunc?nd toporul spre acesta. ?Din fericire, poli?istul a fost r?nit doar u?or, ?ns? agresorul, Alexandru Marin Ciurar, a fost ?nc?tu?at ?i dus la sediul Parchetului Ale?d, aleg?ndu-se cu dosar penal sub acuza?ia de ultraj. B?rbatul a fost deja trimis ?n judecat?, procesul lui fiind pe rolul Judec?toriei Ale?d. * * *Revycare?, noul fungicid pentru control revolu?ionar al bolilor la cereale, Agroinfo, 03 martie 2021 Cel mai nou fungicid pentru cereale de la BASF asigur? inclusiv ?mbun?t??irea fiziologiei plantelor, pe l?ng? protec?ia extrem de eficient? ?mpotriva unui spectru larg de boli. Este vorba despre Revycare?, un fungicid care le ofer? protec?ie maxim? frunzei standard ?i spicului. Aplicat ca al doilea tratament, acesta ajut? plantele s? fie mai viguroase ?i mai rezistente la diferi?i factori de stres, cum ar fi seceta sau temperaturile caniculare.Performan?ele revolu?ionare ale acestui fungicid se datoreaz? combina?iei de substan?e active: Revysol? (primul izopropanol-azol din lume) ?i Piraclostrobin (Cea mai bun? strobilurin?).Lista bolilor comb?tute este generoas?:???Erysiphe graminis – F?inarea???Septoria tritici – Septorioza???Puccinia tritici – Rugina brun????Puccinia striiformis – Rugina galben????Rhyncosporium secalis – Arsura frunzelor de orz???Pyrenophora teres – P?tarea reticular? a frunzelor de orz???Ramularia collo-cygny – RamulariaEste recomandat ?n cazul tuturor tipurilor de cereale: gr?u, orz, secar?, triticale, ov?z.Revycare? ofer? performan?e stabile chiar ?i atunci c?nd la momentul aplic?rii temperaturile dep??esc 25?C ?i nu este degradat de ac?iunea razelor solare. Mai mult dec?t at?t, Revycare? se poate aplica cu volume reduse de ap?, de exemplu cu 100 litri/ha ?n loc de 200 litri/ha. Flexibilitatea revolu?ionar? ?n aplicare este ?ns? doar unul dintre beneficiile acestui fungicid. ?n plus, ofer?:Performan?e revolu?ionare datorit? combina?iei de substan?e activeControl revolu?ionar al bolilor datorit? efectului curativ de excep?ieEfecte fiziologice AgCelence?Afl? mai mult despre cum ajut? Revycare? la protejarea culturilor de cereale! * * *Vinul de azi: Dr?gaica Ro?ie 2018 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 ?Dr?gaica ro?ie” este un cupaj rubiniu str?lucitor produs de profesorul Liviu Grigorica din 4 soiuri ro?ii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasc? Neagr? ?i Shiraz. ??i trage numele de la s?rb?toarea de S?nziene, cunoscut? ?i sub numele de Dr?gaic?. Este un cupaj echilibrat, exuberant, ce exprim? tinere?e ?i voio?ie, care bucur? prin corpul sau suplu, cu taninuri catifelate ?i prin buchetul s?u cu note de prune uscate, coac?ze ?i caramel. Gustul combin? fructele ro?ii cu ciocolat? neagr? ?i notele condimentate, iar postgustul lung, fructat vine c? o reconfirmare a faptului c? a?i g?sit companionul ideal al preparatelor pe baz? de vit?, porc sau v?nat. Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *Sulfosol – un hibrid de floarea soarelui de la Donau Saat care a dat rezultate, Adrian Radu - 4 martie 2021 ?n ultimii ani cercetarea Donau Saat a dus mai departe o serie din hibrizii tradi?ionali prin ameliorarea pragurilor de toleran?? fa?? de agen?ii fitopatogeni ori erbicidele speciale. ?n acela?i timp au fost ob?inute multe genotipuri prin care s? se ?mbog??easc? gama hibrizilor de floarea soarelui.?n acest articol supunem aten?iei dumneavoastr? hibridul SULFOSOL prin compara?ie cu hibridul de genera?ie nou?, HELESUN SU. SULFOSOL este o crea?ie deja consacrat? ?n anumite pie?e ?i mai pu?in cunoscut ?n Rom?niaAmbii hibrizi sunt compatibili cu erbicidele cu substan?a activ? tribenuron metil. Prin compara?ie cu principalul candidat din portofoliul Donau Saat (HELESUN SU), SULFOSOL este un hibrid cu ?nflorirea mai t?rzie cu 3-5 zile. ?n contextul maturit??ii medii spre semi-taridve a SULFOSOL, aceasta nu a ?nregistrat umidit??i excesive la recoltare. Tot prin compara?ie cu HELESUN datele eviden?iaz? ?n medie o umiditate de 0.4 p?n? la 1% mai ridicat? la recoltare. Asta se confirm? ?i ?n contextul verilor aride ?i destul de lungi din ?ara noastr? care fac posibil? recoltarea florii soarelui ?nc? din prima parte a lunii august, ?n mod tradi?ional ?n c?mpia B?r?ganului ?i nu numai.?n 2020. nivelul productiv al hibridului SULFOSOL nu a sc?zut sub cel al HELESUN SU, iar ?n condi?ii de favorabilitate a ?nregistrat sporuri de produc?ie de p?n? la 8% vs. HELESUN SU. Ace?ti factori, al?turi de stabilitatea productiv? ?n areale foarte variate de cultur?, ne determin? s?-l includem ?n portofoliul propus pentru Rom?nia ca ?i hibrid de precocitate medie c?tre semi-tardiv?.SULFOSOL ?l pozi?ion?m ca ?i hibrid secundar recomandat, al?turi de un hibrid mai timpuriu precum HELESUN SU, ?n fermele care produc floarea soarelui, indiferent de suprafa??.HELESUN este hibridul “sigur” de maturitate semi-timpurie care dob?nde?te un nivel productiv ?n condi?ii stabile ?i asigur? venitul, iar SULFOSOL poate s? capteze posibile sporuri de produc?ie aduse de verile favorabile. ?n datele de produc?ie, expuse umidit??ile la recoltare nu au dep??it 9%.Toleran?a fa?? de Plasmopara/mana florii soarelui ?i Botrytis este medie spre ridicat?, ?n vreme ce toleran?a fa?? de Sclerotinia(la colet ?i calatidiu) este ridicat?. Nu este rezistent fa?? de rasele virulente de lupoaie (Orobanche cumana spp.) astfel recomand?m evitarea cultiv?rii hibridului pe solele cu infestare puternic? unde nu s-a putut men?ine rota?ia culturii. Fiind un hibrid ?n curs de dezvoltare, volumele disponibile sunt reduse la data public?rii articolului ?i este disponibil ?n ofertele distribuitorilor na?ionali ?i locali parteneri ai Donau Saat.Mai multe detalii pute?i reg?si la binealegibineculegi.ro * * *Un fermier mul?umit dup? ce a folosit biostimulatorul de ?nr?d?cinare Raiza de la Daymsa, Adrian Radu - 4 martie 2021 Fermierii au parte de multe necunoscute de-a lungul unui an agricol, lucruri pe care nu le pot controla ?n totalitate. Astfel, pentru a face profit dup? recoltare, au nevoie de certitudini din partea furnizorilor de input-uri. Pentru un start bun al recoltei, o solu?ie tot mai la mod? este tratamentul la s?m?n??. Daymsa are ?n portofoliu un produs care ?i-a c??tigat deja un renume.Raiza Mix este ?n oferta Daymsa de ani buni. A rezistat pe pia?? deoarece a dat rezultate, iar fermierii au ?ncredere ?n el. Marius Uza, administrator SC Prod Magi Impex SRL, localitatea ?u?tra – jude?ul Timi?, a ?nceput colaborarea cu Daymsa din 2016. Raiza Mix a fost printre primele produse utilizate. “Folosind produsele recomandate de Daymsa avem plusuri de produc?ie de la 400-600 kg pe hectar la gr?u”, a explicat fermierul din ?u?tra. Con?inut Raiza Mix , ? Aminoacizi liberi 12% w/w , ? Azot total 1.92% w/w , ? Fier 1.1% w/w , ? Mangan 0.5% w/w , ? Bor 0.2% w/w , ? Zinc 0.2% w/w, ? Cupru 0.1% w/w , ? Molibden 0.02% w/w , Raiza Mix este folosit de Marius Uza ?i la floarea-soarelui, iar sporurile de produc?ie au ajuns chiar ?i la o ton? pe hectar. 1.5-2 litri pe tona de semin?e este doza pe care o recomand? speciali?tii Daymsa pentru utilizarea Raiza Mix.“Raiza Mix este un complex de alge marine cu microelemente ?i aminoacizi liberi, pentru sporirea ?nr?d?cin?rii. ?l putem folosi ?i foliar ?i radicular. Dac? avem planta cu r?d?cina dezvoltat?, avem o plant? s?n?toas?, are mai mult? capacitate de a se hr?ni” – Joaquin Gonzalez, reprezentant Daymsa ?n Rom?niaToate detaliile despre Raiza Mix ?i m?rturii ale fermierilor care au folosit acest produs pot fi g?site pe pagina de Facebook Natur Grup Integral SRL, dar ?i pe website naturgrup.ro. * * * * * *De ce Super Azot 32 este bun pentru toate culturile, Adrian Radu - 4 martie 2021Azotul are un rol deosebit ?n agricultur?. Este una din cele mai importante surse de nutritie fiind element esen?ial pentru toate culturile din ?ara noastr?. Azotul are calit??i remarcabile de fertilizant, devenind ?n timp o solu?ie eficient? de ?ngr???m?nt cu o performan?? agronomic? impresionant?.Azotul ureic este principalul component din Grow Balance Super Azot 32, un fertilizant marca Mega Grow din portofoliul RWA Raiffeisen Agro Rom?nia. Este prezent ?n propor?ie de 16.3% ?n acest produs. De ce sunt at?t de importante ureea ?i azotul ureic? Simplu, pentru c? ajut? la ob?inerea de recolte mul?umitoare at?t calitativ, c?t ?i cantitativ. Astfel, fermierii pot avea profit la final de an agricol. l?ng? azotul ureic, Grow Balance Super Azot 32 mai con?ine azot amoniacal ?i azot nitric, ?n aceea?i propor?ie, adic? 8%. Procentul total de azot din acest produs este de 32.3%, ajut? culturile ?n mai multe fenofaze. La cereale, produsul se aplic? at?t la ?nfr??ire, c?t ?i ?nainte de ?nflorire ?i de formarea bobului. La porumb, Super Azot 32 ajut? din faza de 4 frunze p?n? la formarea boabelor, ?n timp ce pentru celelalte culturi (floarea-soarelui, rapi??, legume ?i pomi fructiferi), fertilizantul se poate aplica pe toat? perioada de vegeta?ie.Cum se folose?te Grow Balance Super Azot 32Acest ?ngr???m?nt foliar este miscibil cu majoritatea produselor de protectia plantelor omologate ?i se adaug? ultimul ?n solutia de lucru. Speciali?tii RWA Raiffeisen Agro Rom?nia recomand? umplerea stropitorului cu ap? p?n? la dou? treimi din volum, se porne?te agitatorul, se adaug? produsele de protec?ia plantelor pe care fermierul dore?te s? le aplice, iar la final se adaug? doza de Super Azot 32. Apoi se completeaz? restul cu ap?. Pentru obtinerea unui amestec omogen si fara segreg?ri este necesar? o agitare continu? a solu?iei de lucru. Doza de aplicare este de 2-4 litri / ha la cereale, porumb, floarea-soarelui, rapi?? ?i legume, respectiv 4-7 litri / ha la pomi fructiferi.Condi?iile de depozitare ale Super Azot 32, dar ?i lista complet? a produselor marca Mega Grow, gama Grow Balance, cu toate detaliile necesare, pot fi g?site pe site-ul raiffeisen-agro.ro. * * *WWF, despre SUMAL: Mai pu?in de 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ie?irea din p?dure, y: Oana Racheleanu in Legislatie 4 March 2021 Pentru c? mai pu?in de 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ie?irea din p?dure, WWF a creat ?i testat primul instrument care, prin monitorizarea video a transporturilor de lemn ce ies din p?dure, poate ajuta autorit??ile s?-?i prioritizeze eficient controalele ?i, prin urmare, s? reduc? semnificativ exploat?rile ilegale.Monitorizarea s-a desf??urat ?n perioada noiembrie-decembrie 2020, ?n trei loca?ii diferite, timp de 21 de zile f?r? ?ntrerupere. Rezultatele test?rilor arat? c? exploat?rile ilegale continu? ?i c? ele vor putea fi prevenite eficient doar atunci c?nd controlul se va concentra pe prima plasare pe pia?? a lemnului.?Vedem c? lipsa unor controale eficiente la prima plasare pe pia?? ?i ?ncurajeaz? pe cei dispu?i s? ?ncalce legea. ?n continuare au loc, f?r? a fi perturbate, transporturi f?r? aviz, transporturi multiple ?i supra?nc?rc?rea camioanelor chiar ?i peste pragul de 10 mc, fapt? ce constituie infrac?iune”, au transmis cei de la WWF.Principalul mod de lucru ilegal observat este acela al supra?nc?rc?rii mijloacelor de transport, prin care se plaseaz? pe pia?? lemn nefiscalizat. Mai mult, transporturile ilegale au loc dup? ce autorit??ile ??i ?ncheie programul de lucru, ?n special la ?nceputul ?i sf?r?itul s?pt?m?nii, ?i mai ales ?n zilele libere f?r? caracter religios.?F?r? un instrument care s? indice ?n mod obiectiv UNDE? C?ND? ?i CUM? trebuie orientate planurile de control, controversa t?ierilor ilegale va continua la nesf?r?it. Vom asista ?n continuare doar la o evolu?ie a modului ?n care acestea se manifest?, ?n func?ie de ”posibilit??i”, nicidecum la prevenirea acestui fenomen. F?r? s? adres?m ?ntr-un mod integrat cauzele (DE CE?) exploat?rilor ilegale, ele vor r?m?ne o realitate cu implica?ii negative grave asupra gestion?rii responsabile a p?durilor ?i dezvolt?rii durabile a comunit??ilor locale.” – ?erban Niculescu, expert p?duri la WWF Rom?nia.Foto: WWF Rom?nia/ Mihai ConstantineanuSistemul actual de paz? ?i control trebuie transformat dintr-unul reactiv, ?ntr-unul preventiv, sus?ine organiza?ia. De aceea, sunt necesare mai multe schimb?ri legislative:Ast?zi cca. 80% din masa lemnoas? se vinde sub form? de lemn ?pe picior”, ceea ce genereaz?? conflicte de interese sistemice. Este necesar? modificarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate public?, care s? ?in? cont de asemenea de principiul valorific?rii superioare pe plan local.?n cele mai multe situa?ii, chiar dac? transporturile ilegale (indiferent de modul de lucru) ar fi depistate, operatorii risc? doar o amend? contraven?ional?, a c?rei valoare, de cele mai multe ori, este mai mic? dec?t prejudiciul. Este necesar? instituirea unui regim de sanc?iuni eficiente, propor?ionale ?i disuasive.Este necesar? stabilirea pentru personalul institu?iilor cu atribu?ii de control a unor indicatori de performan?? adecva?i cu privire la controalele tematice inopinate concentrate pe prima plasare pe pia??.Exist? o pia?? neagr? a lemnului de foc generat? ?n principal de pre?ul ridicat, cauzat ?i de cota TVA.? Spre exemplu, 1 metru cub de lemn de foc (dac? lu?m ?n calcul ?i TVA-ul) reprezint? ?n multe situa?ii 25% din venitul mediu al unei persoane din spa?iul rural. Pentru descurajarea valorific?rii pe pia?a neagr? se impune modificarea Codului Fiscal prin care s? fie redus TVA-ul la lemn de foc ?i construc?ii rurale.Context:Sistemul actual de v?nzare a lemnului, sub form? de estimare a volumului arborilor pe picior, f?r? o verificare a produselor din lemn rezultate ?n urma procesului de exploatare la momentul introducerii pe pia??, constituie una dintre principalele cauze ale recolt?rilor ilegale de lemn din Rom?nia.Mai pu?in de 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ie?irea din p?dure, iar ?n cele mai multe situa?ii controlul se rezum? la verificarea existen?ei avizului de ?nso?ire a materialelor lemnoase ?i mai pu?in la verificarea volumelor ?i a sortimentelor declarate.Pu?inele controale care urm?resc transporturile care pleac? de la locul de recoltare se realizeaz? la ?nt?mplare sau chiar discre?ionar. ?n acest context, importante cantit??i de lemn sunt plasate pe pia?? ilegal.Decizia Comisiei Europene de a lansa o procedur? de infringement ?mpotriva Rom?niei surprinde deficien?ele reale ale sistemului de combatere a t?ierilor ilegale din Rom?nia:Autorit??ile nu fac, ?n momentul primei plas?ri pe pia?? a lemnului, verific?ri suficiente ?i eficace.Controalele realizate nu sunt reprezentative din perspectiva zonelor geografice acoperite ?i a criteriilor de prioritizare folosite.Sanc?iunile prev?zute ar trebui s? fie eficiente, propor?ionale ?i disuasive.Av?nd ?n vedere caracterul dinamic al fenomenului recolt?rilor ilegale de lemn, metodologia dezvoltat? de WWF trebuie testat? ?i dezvoltat? ?n permanen??.?Pentru a avea o relevan?? statistic? la nivel regional, sper?m ca autorit??ile s? demareze un protocol de monitorizare care s? implice activ at?t reprezentan?i ai mediului academic, exper?i tehnici ?i societatea civil?, c?t ?i reprezentan?i ai institu?iilor cu atribu?ii de control”, a mai transmis organiza?ia. * * *Romsilva contest? informa?iile false lansate ?n spa?iul public cu privire la lucr?rile silvice efectuate ?n P?durea Snagov , Joi, 04 Martie 2021 Lumea Satului Lucr?rile efectuate de Direc?ia Silvic? Ilfov ?n p?durea Vl?diceasca, administrat? de Ocolul Silvic Snagov, sunt legale, de?in toate autoriza?iile ?i respect? amenajamentul silvic ?n vigoare.?n aceast? perioad? au loc, pe o suprafa?? de 10,29 hectare din U.P. III Vl?diceasca, t?ieri progresive prin care sunt puse ?n lumin? regener?rile naturale, fiind extra?i stejarii cu v?rsta de 120 de ani pentru a asigura regenerarea natural? a p?durii ?i dezvoltarea puie?ilor de stejar. Aceast? lucrare silvic? este una conform cu legisla?ia ?n vigoare ?i cu normele tehnice, respect? amenajamentul silvic realizat de cercet?tori ?n silvicultur? ?i aprobat de autoritatea ?n domeniu silvic ?i de?ine toate autoriza?iile legale. P?durile se regenereaz? tot timpul, lemnul fiind o important? resurs? regenerabil?.RNP-Romsilva face aceste preciz?ri deoarece, ?n ultima perioad?, doamna Mirela Vaida, folosindu-se de statutul de persoan? public? ?i realizator al unei emisiuni pe un post de televiziune cu acoperire na?ional?, a exercitat presiuni asupra angaja?ilor Direc?iei Silvice Ilfov ?i a autorit??ilor locale pentru ca aceast? lucrare legal? ?i necesar? s? fie stopat?, ?ntruc?t dore?te s? se ”bucure de lini?te ?i de peisaj”, p?durea respectiv? afl?ndu-se ?n apropierea propriet??ii pe care domnia sa o de?ine ?n localitatea Ciofliceni.Chiar dac? Direc?ia Silvic? Ilfov i-a pus la dispozi?ie, prin adresa 1222/C.R./01.03.2021, toate informa?iile referitoare la lucr?rile silvice din p?durea respectiv?, doamna Mirela Vaida a continuat campania de dezinformare ?i denigrare, ?n spa?iul public, a Regiei Na?ionale a P?durilor – Romsilva, inclusiv prin intermediul emisiunii pe care o realizeaz? domnia sa la postul de televiziune cu acoperire na?ional?, f?r? a fi prezentat ?n emisiunea respectiv? ?i punctul de vedere al Direc?iei Silvice Ilfov.Mai mult, chiar dac? prin adresa respectiv? a fost avertizat? cu privire la interdic?ia legal? ?i pericolele reprezentate de accesul neautorizat ?i f?r? echipamente de protec?ie ?ntr-un parchet ?n lucru, doamna Mirela Vaida, ?nso?it? de un minor, a intrat ilegal ?n zon? ?i a realizat un video, pe care l-a distribuit ulterior ?n re?elele de socializare, ?nso?it de informa?ii false.RNP-Romsilva face precizarea c? ”l?st?ri?ul” prezentat de doamna Mirela Vaida ?n materialul video respectiv sunt puie?ii de stejar care se vor dezvolta ?ntr-o p?dure t?n?r? de stejar ?n c??iva ani, p?durea nu este ”ras?”, ci regenerat? natural, iar p?durea Snagov nu ”moare”, ci este ?ntinerit? mereu, conform normelor ?n vigoare, a?a cum o fac silvicultorii rom?ni de peste 150 de ani, chiar dac? ?n urma acestor lucr?ri efectuate de o institu?ie a statului ?ntr-o p?dure a statului o priveaz?, temporar, de ”priveli?te”. Silvicultorii vor asigura, prin aceast? lucrare silvic?, posibilitatea ca ?i urm?toarele genera?ii de cet??eni s? se bucure de o ”priveli?te” similar? cu cea avut? de doamna Mirela Vaida atunci c?nd a achizi?ionat proprietatea din apropierea p?durii de stat.Direc?ia Silvic? Ilfov administreaz? 19.426 hectare de p?dure ?i a regenerat ?n ultimii cinci ani 581 hectare hectare de fond forestier, 434 hectare prin regener?ri naturale ?i 147 hectare prin regener?ri artificiale, cu lucr?ri de ?mp?duriri, plant?nd ?n acest interval 2,6 milioane puie?i forestieri. Sursa: RNP-Romsilva * * *Supravegherea ?i prevenirea bolilor transmisibile la animale ?i de la animale la om , Joi, 04 Martie 2021 Lumea Satului Starea de s?n?tate a animalelor reprezint? o condi?ie esen?ial? pentru realizarea unui spor de efective ?i implicit de produse animaliere scontate cantitativ ?i calitativ ?i se impun responsabilit??i ?i obliga?ii din partea cresc?torilor de animale, a asocia?iilor de profil, a autorit??iilor locale, precum ?i a serviciilor sanitare veterinare. Acestea trebuie concretizate prin promovarea politicilor ?n domeniul sanitar-veterinar stabilite ?n Programul na?ional de supraveghere, prevenire ?i combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguran?a alimentelor, protec?ia animalelor ?i a mediului, cu referire la:Respectarea legisla?iei ?n vigoare privind procedura de ?nregistrare sau autorizare sanitar-veterinar? a exploata?iilor cu animale ?i p?s?ri vii crescute ?n scop economic.Colaborarea cu medicii veterinari aronda?i pentru identificarea ?i ?nregistrarea la timp a animalelor existente ?n exploata?ie ?i pentru reactualizarea bazei de date ?n func?ie de mi?c?riile de efective survenite ?n exploata?ie, prin f?t?ri, cump?r?ri, v?nz?ri, mortalit??i, dona?ii etc.Asigurarea ?i respectarea normelor de biosecuritate, protec?ie sanitar? ?i bun?stare ?n exploata?iile cu animale, cu referire la condi?iile de ad?postire, furajare, ad?pare, microclimat, tehnologie de exploatare etc.S? se solicite medicului veterinar carnet de s?n?tate pentru animalele aflate ?n proprietate, completat la zi cu ac?iunile sanitar-veterinare efectuate, documentele de mi?care ?i de certificare a st?rii de s?n?tate necesare pentru inten?ia de comercializare a animalelor.Respectarea legisla?iei privind circula?ia animalelor pe teritoriul local, jude?ean, na?ional ?i ?n activitatea de import, respectiv de?in?torii s? posede, pe l?ng? avizul sanitar-veterinar, ?i urm?toarele documente: cartea de exploata?ie, formularul de mi?care, cartea de s?n?tate a animalului, pa?aportul (?n cazul speciei bovine ?i cabaline), certificatul de s?n?tate ?i documentul privind informa?ile pentru lan?ul alimentar ?n cazul mi?c?rii c?tre abator.Sprijinirea personalului sanitar-veterinar pentru supravegherea st?rii de s?n?tate a efectivelor de animale domestice ?i a animalelor s?lbatice care habiteaz? ?n fonduri de v?n?toare ?nregistrate la nivel de jude?.Colaborarea cu serviciile veterinare pentru efectuarea ac?iunilor de prevenire a ?mboln?virii animalelor, prin supravegherea clinic? a st?rii de s?n?tate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea ?n laborator a probelor recoltate de la animale ?i p?s?ri ?n acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, opera?iuni de vaccinare profilactic?, ?n condi?iile de protejare ?i prevenire a r?sp?ndirii infec?iei cu COVID-19.Respectarea dispozi?iilor stabilite de autorit??ile veterinare privind izolarea ?i eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile.Respectarea legisla?iei privind gestionarea c?inilor, a pisicilor ?i a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale ?i la oameni, precum ?i prin agresarea fizic? a popula?iei.Efectuarea cur??irii mecanice ?i a dezinfec?iei ad?posturilor, precum ?i efectuarea ac?iunilor de deratizare ?i dezinsec?ie, cu unit??i ?i personal de specialitate.Colectarea cadavrelor ?i a de?eurilor animaliere ?n vederea transportului, cu sprijinul autorit??ilor locale, la unitatea de distrugere Protan.Respectarea legisla?iei privind sacrificarea animalelor numai ?n unit??i de abatorizare autorizate, ?nso?ite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat.Pentru a-?i valorifica legal produc?ia primar? sau produsele alimentare ob?inute prin procesarea produc?iei primare, s? solicite DSVSA jude?ean? documentul de ?nregistrare pentru v?nzare direct? sau dup? caz de v?nzare cu am?ercializarea produselor alimentare numai ?n unit??i sau spa?ii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igien? ?i temperatur? ?n mijloacele de transport ?i ?n zonele de depozitare ?i expunere.Solicitarea serviciilor veterinare de c?tre cresc?torii de animale, cu referire la ?nsu?irea ?i implementarea ac?iunilor stabilite ?n programele comune pentru prevenirea ?i combaterea bolilor transmisibile la animale, care ?i pot afecta economic, social sau direct.Statul sprijin? activitatea de ap?rare a s?n?t??ii animalelor prin asigurarea cadrului institu?ional ?i juridic, a resurselor financiare ?i a bazei tehnico-materiale necesare pentru desf??urarea ?n condi?ii optime a activit??ilor din domeniul sanitar-veterinar, precum ?i prin acordarea cresc?torilor de animale de sprijin financiar ?n cadrul programelor de dezvoltare rural?, sau prin diferite forme de subven?ii.?n aceast? perioad? se impune respectarea de c?tre to?i factorii implica?i a m?surilor restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflat? ?n plin? evolu?ie, afec?iune care genereaz? un efect negativ asupra ?ntregii economii, dar mai ales asupra s?n?t??ii ?i securit??ii alimentare a popula?iei.?n context este obligatoriu pentru personalul sanitar-veterinar, pentru cresc?torii de animale ?i operatorii din domeniul alimentar ca ?n activitatea specific? pe care o desf??oar? s?-?i asume responsabilitatea de a-?i proteja s?n?tatea, de a proteja s?n?tatea celor cu care lucreaz? ?i s?n?tatea altor persoane c?rora le acord? servicii de specialitate, cu men?iunea c? este ?i responsabilitatea fiec?rui individ s? se asigure c? sunt respectate comportamente adecvate ?n cadrul acestor activit??i, pentru a evita extinderea suplimentar? a infec?iei cu COVID-19.Dr. Ioan Viorel PEN?EA, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu * * *Aten?ie la g?ndacul ghebos (Zabrus tenebrioides) ; martie 4, 2021 agrimanet Gandacul ghebos si-a facut aparitia in Ilfov, Arges, Constanta si poate si in alte judete.Dupa o iarna destul de blanda, incepe sa se contureze primavara cu temperaturi chiar generoase pentru zilele din calendar, in special ziua. Deja se stie ca iernile din ce in ce mai blande favorizeaza inmultirea si aparitia bolilor, daunatorilor si buruienilor, iar daca nu se respecta verigile tehnologice “ca la carte”, acesti agenti de daunare vor fi si mai greu de stapanit.Iata ca deja in multe sole de cereale paioase semanate in toamna, din judetele Ilfov, Arges, Constanta si poate si in alte judete si-a facut aparitia gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides).Analizand biologia acestui daunator, constatam ca acesta isi petrece cel mai mult din viata in sol, deci acolo trebuie sa actionam!G?ndacul ghebos (Zabrus tenebrioides)Prin urmare, samanta trebuie tratata obligatoriu cu un insecticid specific si sa evitam pe cat posibil monocultura, care favorizeaza raspandirea daunatorului.Din pacate, acum, in vegetatie, nu avem masuri de combatere!Deci pentru a nu avea acest daunator este obligatoriu sa:tratam semanta cu un insecticid specific;aplicam masuri agrotehnice, respectiv: lucrarile solului, rotatia culturilor, distrugerea resturilor vegetale si evitarea monoculturii.surs?: Sanatatea Plantelor * * *Livezi bine ?ngrijite , Ferma, 04 martie 2021 Bolile p?ndesc ?n livad?, dar fermierul atent le controleaz? prin tratamentele f?cute la timp. Kwizda Agro recomand? produsul Flowbrix?, responsabil cu s?n?tatea culturilor pomicole!Fungicidul Flowbrix con?ine cupru sub form? de oxiclorur? de cupru 380 g/l, cu rol de inhibare a patogenilor. Spectrul s?u de combatere cuprinde specii d?un?toare cum ar fi: ciuruirea micotic? (Stigmina carpophila) la cais, cire?, prun, vi?in ?i piersic, rap?nul m?rului (Venturia inequalis) ?i focul bacterian (Erwinia amylovora) la m?r, b??icarea frunzelor (Taphrina deformans) la piersic.Beneficiile Flowbrix? pentru pomiFlowbrix? este un fungicid pe baz? de oxiclorur? de cupru ?n suspensie apoas?, cu efect puternic de preven?ie ?i vindecare a bolilor. Produsul func?ioneaz? deopotriv? ca fungicid ?i ca bactericid, iar ac?iunea sa este de contact. Este un produs foarte u?or de utilizat deoarece nu necesit? neutralizare. Este foarte miscibil, solu?ia rezultat? este omogen?.Utilizarea Flowbrix?pentru bun?starea livezilorSe poate aplica ?n 2 momente importante:I. Tratamentul ?n lemn uscat (?n repaus vegetativ) vizeaz? sc?derea num?rului de patogeni (ciuperci ?i bacterii) ce ierneaz? pe scoa?a copacilor ?i revin la via?? ?n prim?var?. Aceast? m?sur? preventiv? este un pas prudent spre limitarea eficient? a atacurilor din prim?var?. Fungicidul Flowbrix?, pe baz? de oxiclorur? de cupru, asigur? o igien? foarte bun? a culturii ?nainte de ?nghe? ?i prezint? un caracter puternic antisporulant. De asemenea, produsul sus?ine cicatrizarea organelor v?t?mate ?n cazul ?n care au survenit accidente climatice.II. Dup? re?nceperea vegeta?iei, produsul ac?ioneaz? eficient ?n controlul unui spectru mare de boli la o varietate mare de pomi: ciuruirea micotic? (Stigmina carpophila) la cais, cire?, prun, vi?in ?i piersic, rap?nul m?rului (Venturia inequalis) ?i focul bacterian (Erwinia amylovora) la m?r, b??icarea frunzelor (Taphrina deformans) la piersic, iar ac?iunea sa este poten?at? de persisten?a ridicat? pe suprafa?a frunzelor p?n? la ?nflorit.Flowbrix igienizeaz? planta?iile pomicole ?i ajut? la cicatrizarea organelor pomilor ?n urma t?ierilor de rodire ?i a unor eventuale accidente climatice. De asemenea, contribuie la o bun? maturare a lemnului.Doza recomandat? este 3,75 l/ BINA?II RECOMANDATE?n perioada de dup? apari?ia frunzelor, fungicidul Flowbrix se aplic? ?mpreun? cu adjuvantul Designer, care va duce la o mai bun? r?sp?ndire a substan?ei active pe frunz? ?i la o persisten?? mai ?ndelungat?.Pentru succesul tratamentelor la pomi, v? recomand?m utilizarea combina?iei Flowbrix + Designer ?mpreun? cu insecticidul Harpun pe baz? de piriproxifen pentru ?ndep?rtarea d?un?torilor de pe scoar??.De ce combina?ia FLOWBRIX? + adjuvant DESIGNER?: Pentru succesul tratamentelor la pomi, v? recomand?m utilizarea combina?iei Flowbrix + Designer ?mpreun? cu insecticidul Harpun pe baz? de piriproxifen pentru ?ndep?rtarea d?un?torilor de pe scoar??.Pentru detalii suplimentare, contacta?i reprezentan?ii de v?nz?ri?Kwizda Agro Romania?+40 37 208 97 00?.un articol realizat de?KWIZDA AGRO ROMANIAMai multe pe aceast? tem??kwizda-agro.ro? ?* * *Argumentele pentru care Evolu?ia Dan a devenit lider la v?nz?ri de garduri electrice ?n Rom?nia, Ferma , 04 martie 2021 EVOLU?IA DAN:?Ne mandrim sa va spunem ca suntem primii care am adus in Romania sistemul de gard electric. EVOLU?IA DAN:?Comercializam in principal aparate de la firma LACME din Franta, prima firma care a fabricat garduri electrice in Europa. Am ales aceasta firma si pentru faptul ca in cei 5 ani petrecuti in Elvetia am constatat ca fermierii elvetieni, foloseau aparatele fabricate de firma LACME si mi-am zis ca macar aici putem fi egali cu elvetienii. Suntem singura firma care va poate demonstra cu aparat de masura – JOULIMETRU, ca aparatele au puterea in jouli reala cu ceea ce scrie pe aparat sau ambalaj. Daca noi va garantam? ca ursul poate fi tinut la distnata si “respect” chiar si cu un aparat de 0,25 Juli (Easy Stop sau Clos 20 care da impulsuri de 13.000 V), altii o sa va recomande aparate de 4 sau chiar 6 J (jouli doar scrisi pe ambalaj – dar in realitate, prefer sa nu comentez) dar care o sa dea impulsuri de 7.000 – 9.000 V. Dar nu uitati, voltii sunt cei care curenteaza. Toate aparatele de la firma LACME au un consum foarte redus in comparatie cu majoritatea aparatelor de pe piata. Daca de exemplu la aparatul Easy Solar este suficient un panou de 3 – 5 W, la aparatele unor fabricanti o sa fie nevoie de un panou de 20 W sau daca la SECUR 100, SECUR 130, SECUR 200 este suficient un panou de 6 – 12 W la aparatele unor fabricanti o sa fie nevoie de un panou de 50 W. (Din pacate cunoastem si clienti care se pacalesc crezand ca sunt mai bune si mai tari cele cu panoul mai mare)Suntem PRIMII si SINGURII fabricanti de fir pentru gard electric in Romania. Toate componentele sistemului de gard electric sunt de calitate superioara. Daca gasiti furnizori cu preturi mai bune fiti siguri ca o sa fie de o calitate inferioara ?chiar daca au denumiri pompoase sau care vor sa va induca idea ca sunt fabricate prin Germania sau alte tari occidentale, ele fiind in realitate fabricate undeva prin China.?RECOMAND?RI Atunci cand unii va propun aparate de multi jouli, nu va ramane decat sa va convingeti daca aparatul pe care doriti sa-l achizitionati (nu conteaza de la ce vanzator) are intr-adevar calitatile prezentate sau pretinse. Cum? Solicitati sa va prezinte o filmare in care pune joulimetrul pe aparat si sa va demonstreze ca joulimetrul indica acei jouli sau sa va vanda un joulimetru pentru a verifica daca aparatul are sau nu cei 3, 5, 7 etc ?jouli pretinsi. Daca va pot demonstra sau daca va pot vinde un joulimetru este OK.Daca nu, ramane sa va mai ganditi si sa studiati si alte variante.? Oricum decizia va apartine !Va sfatuim sa nu va lasati atrasi de “pachetele”, “seturile”, “kiturile” gata propuse de gard electric mai ales cand nu aveti cunostinte suficiente despre calitatea aparatului sau a firului. Dumneavoastra trebuie sa cumparati ceea ce va trebuie, la pretul cel mai bun, nu ceea ce va propune cineva – chiar cu multa bunavointa. (Ex. Daca la achizitionarea unui autovehicul stiti ca nu o sa fiti nevoit sa transportati mai mult de 4 – 5 persoane, nu cred ca o sa acceptati sfatul unui vanzator care va propune? un? microbuz sau cu atat mai mult un? autobuz). Ne-ar bucura daca aceste lamuriri si informatii ar fi analizate si apreciate de dumneavoastra. Ne-ar prinde bine si noua ca vanzatori dar sigur si dumneavoastra ca utilizator. Analizati, meditati si apoi cumparati !!!* * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download