Apar-romania.ro



Stiri 26 octombrie 2020, a treia parteCum ??i protejau viticultorii din zona Dealul Mare butoaiele cu vin de invidia du?manilor. Misterul din?ilor de lup 24 octombrie 2020, 04:20 de Diana Fr?ncu U?a de la intrarea ?n crama de la 1777 este ?ncadrat? de col?i de lup FOTO Muzeu Crama 1777 P?n? s? ajung? s? pritoceasc? vinul, ?n luna lui Ning?u, ??ranul rom?n ducea o lupt? continu? cu fricile ancestrale, transmise de la o genera?ie la alta. Nu era o fric? de ceva concret, palpabil, ci mai degrab? era o team? de un r?u care s-ar fi putut abate de niciunde asupra casei. ?n gospod?riile tradi?ionale vom reg?si ?i ast?zi urme str?vechi care arat? cum ?n?elegeau ??ranii s? lupte cu temerile lor. De la col?ii de lup ?nfip?i strategic ?n cadrul u?ii p?n? la boldurile ?nalte ?i ?uguiate din v?rful cel mai ?nalt al acoperi?ului, totul avea o simbolistic? aparte, f?r? nicio leg?tur? cu esteticul, a?a cum am putea crede la prima vedere. Necazul nu se rezuma doar la boal?, la durerea fizic?, ci ?l reg?sim mai ales ?n r?ul pe care altcineva, din afara cuibului, l-ar fi putut face casei, gospod?riei cu totul, din invidie, din ranchiun?, din du?m?nie. ??ranul rom?n a sim?it astfel nevoia s? se protejeze cumva, dar nu cu arme, nu cu violen??, ci cu o reprezentare a ei, cu simboluri pe care ?i ast?zi le reg?sim ?n arta popular? tradi?ional?. ”Dac? le-am numi supersti?ii deja se creeaz? a?a un zid ?i parc? ?l desconsider?m pe ??ranul rom?n care era extrem de profund, un tr?itor. Eu m? feresc s? le spun supersti?ii. C?nd spunem astfel, parc? judec?m. Le-a? numi frici, emo?ii. Fricile lor erau date de faptul c? oamenii ace?tia tr?iau ?ntr-un contact continuu cu universul ?i atunci tot ceea ce vedem ?n jurul nostru era ?i putere ?i temere”, explic? Emilia Savelovici, muzeograf la muzeul Crama de la 1777 din comuna prahovean? Valea C?lug?reasc?. FOTO Muzeu Crama de la 1777, Valea C?lug?reasc? Aici, la Valea C?lug?reasc?, ?n inima podgoriilor din zona Dealu Mare, reg?sim o fr?ntur? din pove?tile str?vechi ale mo?nenilor care tr?iau pentru ?i din viticultur?. Pentru ei, r?ul cel mare cobor?t din v?zduh sau poate din ochiul du?manului invidios, s-ar fi putut abate mai ales asupra butoaielor cu vin. A?a se explic? de ce ?nc? din pragul cramei, dar ?i pe portal reg?sim ”?mbl?nzitoarele” g?ndurilor rele, col?ii de lup. Emo?iile viticultorilor nu erau date de faptul c? vii s? le furi vinul, c?ci se pare c? u?a Cramei era imbatabil?. Fricile lor erau de alt? natur?, ?i anume, faptul c? ?n momentul ?n care tu intri cu o stare de invidie, energie uman? vie, vinul, materie vie, se stric?! ”La prima vedere par a avea un simplu rol estetic, dar se pare c?, rolul lor era unul de ap?rare. Se pare c? viticultorii au ??nfierat” subtil acest chenar dublu cu din?i de lup pentru a <>, a <>, dac? vre?i, g?ndurile de invidie a celor care intrau ?n Cram?. Emo?iile viticultorilor nu erau date de faptul c? vii s? le furi vinul, c?ci se pare c? u?a Cramei era imbatabil?. Fricile lor erau de alt? natur?, ?i anume, faptul c? ?n momentul ?n care tu intri cu o stare de invidie, energie uman? vie, vinul, materie vie, se stric?! Erau fricile lor, emo?iile lor fa?? de care g?seau solu?ii optime ?n vederea restabilirii armoniei, ?n conformitate cu ordinea bun? a lucrurilor”, explic? muzeograful Emilia Savelovici. Nu doar col?ii de lup aveau acest rol protector, ci ?i alte elemente din arhitectura casei tradi?ionale, pe care le descoperim ?i ast?zi fie ?n c?tune de munte ?i chiar la noile construc?ii, dar cu o cu totul alt? simbolistic?. Boldurile acoperi?ului erau ?nalte ?i ascu?ite ?i orientate spre cer. Pozi?ia ?i forma nu erau deloc ?nt?mpl?toare, ci aveau menirea s? ”?n?epe” r?ul. ?Este, dac? vre?i, o continuare a din?ilor de lup. Pentru c? la nivelul mentalit??ii tradi?ionale, tot ceea ce era ascu?it, bolduit ?n?epa, alunga r?ul. El nu avea rol de paratr?snet pentru c? era din lemn, n-are nicio leg?tur?, nici m?car rol estetic. Ele ?n?epau ?n v?zduh, pentru c? ??ranul ?tia c? r?ut??ile sunt acolo ?n v?zduh. Ele trebuia ?n?epate tocmai ca s? nu coboare ?n cas?”, explic? Emilia Savelovici. FOTO Muzeu Crama de la 1777, Valea C?lug?reasc? De?i mul?i consider? c? prezen?a din?ilor de lup ?n chenarul u?ii sau al boldului ascu?it din v?rful acoperi?ului au un rol strict estetic, acest aspect este negat de cei mai mul?i etnografi. ”P?n? la urm? ne afl?m ?n anul 1777 c?nd ??ranul mo?nean nu avea el timp de dichisuri”, spune muzeograful Cramei de la Valea C?lug?reasc?. FOTO Muzeu Crama de la 1777, Valea C?lug?reasc? Din?ii de lup, ?n forma lor stilizat?, ?i reg?sim nu doar ?n pragul caselor str?vechi, ci ?n aporape ?ntreaga tradi?ie popular?. Aceast? form? de protec?ie ?mpotriva r?ului o vedem inclusiv la coada lingurii de lemn, la scoar?e, la cruce ?i chiar ?n decorul blidelor din lut. ”Sigur poate fi doar o supozi?ie, dar atunci de ce reg?sim ace?ti col?i de lup ?n toat? arta popular? de la noi, din Maramure? ?i p?n? la Mehedin?i ?i Muntenia. Toate aceste chenare au un rol protector, de ?mbl?nzire a spa?iului, a locului”, spune Emilia Savelovici. * * *Vechile retete de bauturi ale romanilor. Ce proprietati miraculoase erau atribuite vinului cu patrunjel, cu menta sau pelin Dana Mihai,,,Nebunia tineretilor si toiagul batranetilor", vinul a ocupat un loc central in viata si in traditiile taranului roman. In vechime, oamenii isi preparau in gospodarie anumite bauturi pe baza de vin, folosite pentru boli cardiovasculare, de plamani sau pentru anemiiVinul, care insoteste ritualic poporul roman la toate momentele de trecere, de la botez si pana la moarte, a ocupat un loc foarte important in viata si in traditiile poporului roman. In jurul vitei de vie si a vinului s-au dezvoltat un adevarat calendar - ,,cand sunt strugurii copti in vie", ,,cand da vinul in fiert" -, dar si o simbolistica puternica, vinul fiind echivalentul sangelui Mantuitorului, Sfanta Impartasanie, dar si o parte a trinitatii alimentare untdelemn-vin-paine.O expresie populara spune ca ,,Vinul... bata-l vina, e toiagul batranetilor si nebunia tineretilor" pentru ca, pe langa simbolistica si folosirea ca aliment, vinul era si un medicament la indemana in gospodariile oamenilor.,,Proprietatile antiseptice ale vinului s-au descoperit inca din Antichitate. De exemplu, vinul era folosit pentru purificarea apei potabile, deoarece contine alcool, iar Hipocrate il considera vital pentru o viata indelungata. Cercetarile moderne au aratat ca vinul rosu este o sursa naturala de resveratrol, o substanta puternic antioxidanta, care protejeaza inima si creierul, prelungind viata. Taranii nu stiau proprietatile stiintifice ale vinului, dar i-au observat efectele. De aici si expresiile potrivit carora vinul este <<laptele batranilor>> sau <<toiagul batranetilor>>, licoarea avand efecte benefice in special catre varsta senectutii", explica Emilia Savelovici, muzeograf la Muzeul Crama 1777 din Valea Calugareasca.Prin observatii empirice asupra naturii, taranii au pus la punct retete de medicamente pe baza de vin. Una dintre ele era vinul cu patrunjel. Un litru de vin se punea la fiert cu 300 de militri de miere din 10 fire de patrunjel. Amestecul era apoi lasat la macerat 10 zile si se consuma dimineata, pe stomacul gol. ,,Marturiile consemnate de surse istorice arata ca acest vin cu patrunjel era folosit nu doar pentru prevenirea bolilor de inima, ci si pentru tratarea lor, atat vinul, cat si patrunjelul fiind cunoscute pentru astfel de efecte. Recent, au existat discutii potrivit carora fierberea mierii produce un amestec toxic, insa din discutiile pe care le-am avut cu apicultori cu traditie, a reiesit ca fierberea cel mult diminueaza efectele mierii", spune muzeograful care a cercetat vechile retete de vin ale romanilor din numeroase surse.O alta reteta era cea de vin cu menta, produsa similar, cu adaos de 10 fire de menta. Era folosita pentru astm, bronsita acuta si pneumonii, dupa ce oamenii au observat ca planta medicinala avea un rol important in usurarea respiratiei. Astfel de retete, pe baza de vin si diverse ierburi, inclusiv menta, au ramas si de la Hipocrate, cel mai vestit medic al Greciei antice.In zona Valea Calugareasca, localitate din podgoria Dealu Mare, renumita pentru vinurile sale rosii, muzeograful Emilia Savelovici a descoperit si o reteta de vin cu leustean. Acesta se face din ,,vin curat", adica natural, si 7 fire de leustean, planta aromatica fiind mult mai puternica ca aroma decat patrunjelul, de unde si cantitatea mai mica din macerat. Amestecul este folosit, si astazi, pentru afectiuni ale fierii. ,,Munca din mediul rural, puternic solicitanta fizic, dar si mancarea grea fac ca multe femei sa sufere de afectiuni ale fierii, pe care le trateaza cu vin cu patrunjel", spune muzeograful.O alta reteta care se fabrica si in zilele noastre, inclusiv de producatorii din Valea Calugareasca este vinul pelin. Cu o aroma inconfundabila, extrasa din planta medicinala, vinul pelin este foarte bun pentru bolile de sange, anemii, debilitati fizice si, in general, carente de vitamine ale organismului.Pe langa resveratrol, molecula ce prelungeste durata de viata a organismelor, in vin sunt si 24 de elemente, inclusiv mangan, zinc, rubidiu, fluor, vanadiu, iod, titan, cobalt etc. Consumul trebuie sa fie moderat si recomandat in special dupa 40 de ani, cel mult doua pahare pe zi barbatii si un pahar femeile. Ce erau afeniacul, mursa si mustareataPrintre vechile bauturi ale romanilor se numara si afeniacul, ,,stramosul" afinatei. Acesta se producea din alcool si afine sau coacaze ori, in general, fructe de padure. Copiii beau mursa de miere, o bautura care se obtinea din apa sau lapte si ceea ce rezulta dupa spalatul fagurilor. Daca era lasata la fermentat, rezulta o bautura usor alcoolizata. Mursa de miere era o bautura pe care o preferau si copii, realizata din lichidul obtinut din spalarea fagurilor si apa sau lapte FOTO Dana Mihai / Muzeul Crama 1777 Valea Calugareasca Tot din natura se obtinea, cu mare greutate, mustareata. Oamenii mergeau in padurile de mesteacan, pana sa dea frunza, si faceau o incizie la radacina copacilor de unde, cu un pai de urzica sau de orz, extrageau seva albicioasa. Bautura se bea pe loc pentru ca oxida si era cunoscuta pentru puternicele sale efecte tonice. Chiar daca romanii nu o mai folosesc, mustareata este foarte populara si in zilele noastre in Rusia sau nordul Europei, Chinei si Americii, fiind considerata o bautura medicinala cu efecte exceptionale. * * *Valoarea tichetelor de mas? a crescut cu ?fabuloasa” sum? de 0,01 lei 25 octombrie 2020, 13:04 de Elena Deacu Valoarea tichetelor de mas? a crescut cu ?fabuloasa” sum? de 0,01 lei Valoarea unui tichet de mas? a crescut, din octombrie, cu ?fabuloasa” sum? de 0,01 lei, reiese dintr-un act normativ publicat vineri ?n Monitorul OficialP?n? ?n prezent, valoarea nominal? maxim? a tichetelor de mas? a fost de 20 de lei, ?n vigoare din aprilie 2020. Un ordin al Ministerului Muncii ?i al Ministerului Finan?elor publicat vineri ?n Monitorul Oficial stabile?te un nou cuantum maxim al unui tichet de mas?. Mai precis, acesta cre?te de la 20 la 20,01 lei. Aceast? valoare se aplic? ?ncep?nd cu semestrul II al anului 2020, mai precis ?ncep?nd cu luna octombrie 2020. Pe l?ng? cre?terea nesemnificativ? ?i inexplicabil? operat? de cele dou? ministere, ?n actul normativ s-a strecurat ?i o eroare. Mai precis, ministerele sus?in c? primele dou? luni ale anului viitor sunt februarie ?i martie. ?Valoarea nominal? stabilit? la art. 1 se aplic? ?i pentru primele dou? luni ale semestrului I al anului 2021, respectiv februarie 2021 ?i martie 2021”, arat? actul. * * *REPORTAJ Migra?ia la sat: De ce aleg rom?nii via?a la ?ar?. ?Majoritatea ne consider? curajo?i“ 24 octombrie 2020, 20:05 de Medeea Stan Obliga?i de vremuri sau de bun?voie, sute de mii de rom?ni o iau de la cap?t anual: fug la ?ar?, departe de aerul ?nec?cios al ora?elor. Tineri ?i b?tr?ni deopotriv? caut? o via?? mai lini?tit?, ?n sate de munte ori ?n apropierea ora?elor. ?Weekend Adev?rul“ a stat de vorb? cu cei care au luat aceast? decizie, inclusiv cu cei influen?a?i de pandemie, ?i a aflat despre bucuriile ?i greut??ile unui or??ean la sat. Elena Ni?? e o t?n?r? care a locuit ?n Bucure?ti p?n? acum aproape trei luni. La 30 de ani, a hot?r?t s? lase ?n urm? agita?ia ora?ului ?i s-a mutat, cu familia, ?n satul Colacu din D?mbovi?a, la 45 de kilometri de Capital?. Ast?zi, locuie?te cu so?ul ?i cu fiul ei chiar ?n satul ?n care a copil?rit, ?ntr-un container maritim amenajat. ?n aceast? locuin?? temporar? o s? r?m?n? ?nc? un an, inclusiv ?n iarna aceasta, c?ci casa este ?nc? ?n construc?ie. La ?ar? conteaz? din ce ?n ce mai pu?in c?t este ceasul, a?a c? familia Ni?? ??i stabile?te priorit??ile doar pentru ziua urm?toare, f?r? s? se simt? ?ngr?dit? de structura rigid? a traiului de la ora?. Elena s-a obi?nuit s? tr?iasc? fiecare zi f?r? un program fix, iar acest ritm de via?? mai lejer ?i place ?i so?ului ei. Busola lor sunt acum c?teva activit??i: terminarea casei, joburile desf??urate de la distan?? ?i educa?ia fiului lor ?n v?rst? de 5 ani, care va ?nv??a ?n urm?torii ani ?n familie, nu la gr?dini?? sau la ?coal?. Din pricina bugetului limitat, care vine din freelancing, Elena ?i so?ul ei au ridicat cu m?inile lor o cas? pe un teren de 1.000 de metri p?tra?i, care ar putea fi gata peste un an, dac? totul va merge strun?. Izola?i ?ntr-o camer? la bloc Povestea acestei familii este asem?n?toare cu a multor tineri care au ales via?a la sat ?n ultimii ani, o migra?ie accelerat? acum de pandemie. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Na?ional de Statistic?, ?n 2017, peste 100.000 de rom?ni s-au mutat ?n zona rural?. Cei mai mul?i au avut acelea?i motive s? fac? saltul dintre betoane: au fugit ?n natur?, l?s?nd ?n urm? traficul, poluarea ?i ?nghesuiala din mijloacele de transport ?n comun. Au c??tigat, ?n schimb, o via?? ?ntr-un mediu mai curat, dar ?i noi responsabilit??i. O zi ?n familia Ni?? arat? cam a?a: ?Diminea?a b?iatul ia micul dejun, eu g?tesc, fac curat, sp?l vasele, so?ul repar?, tencuie?te, extinde instala?ia electric? – e foarte ?ndem?natic la multe lucruri care ?in de cas?“, poveste?te Elena. Dup? aceea, so?ul, web designer, petrece mai multe ore la laptop, pe c?nd Elena, artist vizual, se organizeaz? pe parcurs. ?n func?ie de nevoile ?i dorin?ele copilului, iese cu el la plimbare, s? ?nve?e ?mpreun? despre lumea din jur, sau se ocup? de activit??ile ei, pictur? ?i grafic? pe tablet?. Uneori, vorbe?te cu clientele, c?ci are o afacere ?i a creat brandul Lenani Art – picteaz?, ?ntre altele agende, pahare ?i c?ni. Dar p?n? vor mai pune la punct noul ad?post, magazinul online va lua o pauz?. ?Chiar dac? nu voi mai putea lucra personalizat, periodic voi avea mici colec?ii de produse din care doritorii ??i vor putea alege“, spune Elena. De la sat, livrarea probabil va decurge mai anevoios dec?t din Bucure?ti, ?ns? momentan asta nu o ?ngrijoreaz?. Dup? starea de urgen??, familia Ni?? a decis s? se stabileasc? la ?ar? ?nainte s?-?i termine de construit casa. Au fost izola?i to?i trei la bloc, ?ntr-un apartament al p?rin?ilor Elenei, unde aveau la dispozi?ie numai o camer?. Al?i oameni, ?ns?, s-au mutat deja din perioada aceea la ?ar? sau la curte, iar unii dintre ei nici c? s-au mai ?ntors la bloc. ?Copilul a avut regresie de limbaj, vedeam cum ?l afecta situa?ia de la o s?pt?m?n? la alta, oric?te activit??i f?ceam ?n interior, a?a c? am ?nceput s? c?ut?m solu?ii“, ??i aminte?te Elena despre lunile de carantin?. ?Trebuia s? g?sim o modalitate de a sta l?ng? casa ridicat? de noi.“ Sur? foto: Arhiva familiei Ni?? Via?a ?n container, f?r? utilit??i Primul g?nd s? se mute la sat le-a venit acum cinci ani, c?nd au aflat c? vor fi p?rin?i. Se preocupau de viitorul copilului lor ?i au g?sit o nou? oportunitate, ?ntr-un mediu care li se p?rea mai s?n?tos. Datoriile la banc? ar fi fost prea stresante, a?a c? au hot?r?t s? str?ng? bani ?i, ?ncet, ?ncet, s? construiasc? chiar ei o cas? pe terenul pe care-l aveau. ?Am m?surat, am b?tut cuie, am f?cut adeziv, am legat grinzi de fier, ne durea fiecare mu?chi. Una dintre marile surprize a fost c? ne-am dep??it multe limite, am f?cut o cas? care st? bine ?n picioare, nefiind niciunul de meserie“, spune t?n?ra antreprenoare. ?So?ul, chiar dac? a lucrat ?n domeniu acum foarte mul?i ani, se ocupa doar de interioare, nu ridicase niciodat? o cas?.“ ?n acest an, so?ii Ni?? au aflat despre containerele maritime scoase din uz, transformate ?n locuin?e, ?i au c?utat informa?ii despre ele pe grupurile de Facebook ?Mutat la ?ar?“. O cas? tip container amenajat? ar fi fost ?n jur de 12.000 de euro, ceea ce nu ?i-ar fi permis. P?n? la urm?, au hot?r?t s? cumpere un container ?i s?-l amenajeze singuri. Cu ajutorul unor prieteni au str?ns 1.000 de euro, iar vreo 4.000, prin munca lor. Au cump?rat apoi un container de la o firm? din Bucure?ti ?i, dup? ce le-a fost livrat ?n sat cu o macara, l-au transformat ?ntr-o cas? primitoare. Cu lucrurile ?mpachetate ?n saci de rafie, s-au mutat con?tien?i de greut??ile care ?i a?teptau, precum lipsa apei curente, a toaletei ?n cas? ?i a centralei termice. Dar toate astea nu-i descurajeaz? nici acum. ?De la fereastra buc?t?riei se vede p?durea, care este la 2 kilometri de casa noastr?. De?i cump?r?m ?n continuare tot ce avem nevoie, pentru c? ne-am mutat prea t?rziu ca s? facem gr?dina, ie?im mai ieftin dec?t ?n Bucure?ti“, spune Elena. Un acoperi? deasupra capului Noua lor locuin?? are 3 metri l??ime, 6 metri lungime ?i 2,4 metri ?n?l?ime. I-au ad?ugat ?i o teras? tratat? ignifug, pe care vor s? o l?cuiasc? p?n? la iarn?, iar la intrare au decorat ?un st?lp al familiei“, pe care Elena l-a gravat manual, cu migal?, cu numele Ni?? ?i cu ce-i une?te pe ei trei: Iubire, Respect ?i Echilibru. Recunoa?te c? rar le lipse?te confortul de la ora?, unde deveneau tot mai sedentari. Pentru acces la ap?, so?ii Ni?? au instalat o pomp? submersibil? ?ntr-un pu? folosit ?n trecut pentru udarea legumelor din gr?din?. Au g?sit ?i alte solu?ii la problemele ap?rute: de exemplu, un magazin care le livreaz? cump?r?turile acas?, ceea ce e util, mai ales c? n-au ma?in? personal?. O alt? dificultate este c? furnizorii de Internet ?i cablu abia se mobilizeaz? ?n rural, dar sper? s? se rezolve ?i asta ?n urm?toarele s?pt?m?ni. Se g?ndesc de ceva timp la iarn?. Au cump?rat lemne pentru sobi?a metalic? ?i au ?nceput s?-?i fac? provizii. Miere cump?r? din sat, la fel ?i gogo?ari, din care Elena a pus deja la borcane, ?i vor mai lua ?i alte legume pentru luni geroase. ?n ce prive?te adev?rata cas?, mai au de finalizat acoperi?ul, s? fac? scara ?i finisajele interioare ?i s? izoleze ?n exterior, ?ns? o mare parte din buget s-a dus pe container ?i pe diverse repara?ii, a?a c? vor lucra mai cu spor abia din prim?var?. Elena, la o cafea cu so?ul ei, ?n locuin?a temporar? ?Majoritatea ne consider? curajo?i. Da, suntem“ P?n? acum, n-au plecat urechea la p?rerile rudelor ?i ale str?inilor de pe Internet legate de stilul de via?? ales. ?Ne-au r?mas al?turi oamenii care ne respect? deciziile ?i care nu ?in mor?i? s? ne demonstreze c? ei ?tiu mai bine“, explic? Elena. Unii n-au ?n?eles c? se poate munci de acas? ?i c? ?n multe cazuri e mai complicat s? ai afacerea ta dec?t s? depinzi de businessul altcuiva. ?Dac? nu munce?ti, nu m?n?nci, mai ales la ?nceput, c?nd abia atragi clien?i.“ C?t despre educa?ia copilului, rudelor apropiate li s-a p?rut stranie ?coala urmat? acas?, dar, p?n? la urm?, s-au obi?nuit. ?n viitor, dup? pandemie, Elena ?i so?ul ei vor s?-?i aduc? fiul la diverse cursuri ?n Bucure?ti ?i s? mai participe la evenimente, ca ?nainte de coronavirus. Nu ?i-au pus ?n cap s? se izoleze de societate. Elena are un blog, ?Iz de Via??“, unde scrie povestea familiei. I-ar pl?cea, prin cuvintele ?i experien?ele ei, s?-i ?ncurajeze pe al?ii s? ia decizii importante pentru viitorul lor. ??mi doresc ca ceea ce eu fac public s? inspire ?i s? demonstrez c? se poate ?i altfel. Se poate s? fii mai rar posomor?t. Majoritatea ne consider? curajo?i. Da, suntem!“ Via?a la ?ar?, o solu?ie ?i ?n str?in?tate ?n ultimii ani, tendin?ele s-au schimbat ?ntr-o oarecare m?sur? – din ce ?n ce mai mul?i rom?ni las? ora?ul pentru sat. ?nainte se dezb?tea frecvent depopularea zonelor rurale, ?n continuare o realitate, ?ns? noile hot?r?ri vizavi de locuire, ?n special ale tinerilor, ofer? o speran??: c? satele s-ar putea revigora la un moment dat. Acest trend a prins ?i ?n str?in?tate. Publica?ii americane ?i britanice ca ?The Wall Street Journal“ ?i ?The Sunday Times“ titrau recent: ?Evadarea la ?ar?. De ce via?a la ora? ??i pierde farmecul ?n pandemie?“ ?i, mai simplu, ?Ghid de mutat la ?ar?.“ Astfel de ?ghiduri“ se g?sesc ?i la noi. Persoane ?ntre 25 ?i 44 de ani ??i pun ?ntreb?ri ?i ??i dau sfaturi pe cele 50 de grupuri de Facebook ale proiectului ?Mutat la ?ar? – via?a f?r? ceas“, creat de Andy Hertz, originar din Rom?nia, care s-a mutat ?n 2016, dup? ?ase ani petrecu?i ?n Londra, ?ntr-un sat din Apuseni. Grupul mare de pe Facebook a str?ns peste 100.000 de oameni, iar ?n celelalte – cu teme de ni?? sau ?mp?r?ite pe jude?e – num?rul variaz?. ?n viitor, Andy ar vrea s? mai dezvolte platforma mutatlatara.ro ?i s? adauge noi grupuri pe re?eaua de socializare, de pild? pentru turism rural. Iar c?nd va fi posibil, i-ar pl?cea s? organizeze un festival la sat. Deocamdat?, resursele sunt limitate. Rural matrimonial Ca s? evite ne?n?elegerile, Andy a stabilit cu echipa lui, care monitorizeaz? activit??ile din grupurile online, reguli precum respectul fa?? de ceilal?i. Multe dintre mesajele utilizatorilor ridic? moralul sau aduc vorba despre dificult??ile ivite la sat. Un t?n?r crescut la ora?, angajat de-a lungul timpului la companii multina?ionale, a l?sat urm?torul mesaj: ?Constat c? ceea ce ?tiu este total irelevant pentru ceea ce vreau s? fac. Nu reu?esc s? ?mi dau seama din ce o s? ?mi c??tig existen?a ?n zona rural?... Voi ce rezolv?ri vede?i pentru aceast? problem??“ O femeie i-a dat o solu?ie: ?Eu a? opta pentru o gospod?rie pe care s? o pot ?mp?r?i cu turi?tii. (...) I-a? implica ?n toate lucr?rile, curat ?i cinstit, i-a? hr?ni cu produse locale g?tite acas?, poate chiar cu ajutorul lor. Trebuie asigurate ni?te condi?ii civilizate de locuit, dar simplu ?i curat, f?r? sofistic?riile de la ora?“. Un b?rbat l-a sf?tuit s? fac? treptat schimbarea. ?Face?i naveta la ?nceput, ?ncerca?i s? lucra?i c?t mai mult de acas?. Vede?i ce v? iese, ce v? atrage ?i ce reusi?i s? vinde?i din ceea ce se poate face (n.r. – cultiva) pe p?m?nt.“ De?i post?rile sunt de obicei serioase, apar ?i unele foarte hazlii. Chiar Andy a f?cut un print screen la una dintre ele. ?Bun? seara! Am doi copii, locuiesc ?n Bucure?ti. Caut so? cu care s? m? mut la ?ar?!“. Andy a urcat mesajul pe grupul mare ?i a transmis: ?Pentru probleme cu inima, dar ?n special pentru a g?si prieteni din zona dumneavoastr?, accesa?i mutatlatara.ro – sec?iunea Prieteni.“ ?Nu mi-am dat seama c?t? munc? implic? renovarea“ Pe Emanuela Stru?ulescu (30 de ani, foto) pandemia a prins-o ?ntr-un sat din Huneodara, unde s-a mutat singur?, din Barcelona, acum un an ?i jum?tate. ?i-a ales o cas? la 50 de kilometri de p?rin?i, c?ci ?i-a dorit s? fie c?t de c?t aproape de ei ?i s?-i viziteze des. ?Sper s? fie pentru toat? via?a“, spune ea despre decizia de a se stabili la ?ar?. ?A fost visul meu de mic?, ?mi lipseau doar banii ca s?-l realizez. Mi-am g?sit locul pe lume ?i nu-mi mai vine s? plec din curtea mea.“ Pentru c? a vrut s? tr?iasc? la sat dintotdeauna, c?nd a avut bugetul pentru cump?rarea ?i renovarea unei locuin?e, a l?sat ?n urm? unul dintre cele mai aglomerate ora?e din Europa, unde anual se calc? ?n picioare turi?tii ?i locuitorii. Acolo lucra ca editor foto, o munc? pe care acum o face de la distan??, colabor?nd tot cu o firm? din Barcelona. Chiar dac? o entuziasma schimbarea, i-a fost dificil s? se adapteze la noul stil de via??. ?C?nd mi-am cump?rat casa, nu mi-am dat seama c?t? munc? implic? renovarea“, ??i aminte?te Emanuela. ?Am schimbat podelele, am r?zuit pere?ii p?n? la c?r?mid?.“ A modificat tot, cu excep?ia acoperi?ului, pe care doar l-a renovat. ?n ciuda efortului financiar ?i de timp, ast?zi simte c? a meritat investi?ia. Crede c? faptul c? este femeie a ?ngreunat procesul repara?iilor, pentru c? nu ?tia mai nimic despre materialele de construc?ie, iar muncitorii, din moment ce se ocupa singur? de amenajare, mai f?ceau glume care o puneau ?n situa?ii incomode. Curiozit??ile vecinilor La fel ca mul?i dintre cei care au ales via?a la sat, ?i Emanuela s-a lovit de lipsa apei curente, a?a c?, la ?nceput, a folosit ap? din f?nt?n?. La ?ar?, ma?ina personal? e ?un punct ?n plus“, pentru c? se poate deplasa ?i mai departe, la hipermarket, nu doar la magazinele din sat. Uneori, face cump?r?turi ?i pentru c??iva vecini. Dar tihna din mijlocul naturii a mai adus ini?ial ni?te dezavantaje. ?Pe unii vecini nu i-am sim?it bucuro?i c? s-a mutat cineva ?n satul lor. M? privesc ciudat din cauz? c? sunt t?n?r? ?i nu ?n?eleg cum lucrez de acas? ?i de unde am bani“, spune Emanuela. Totu?i, ?i-a f?cut ?i c?teva prietene ?n sat. ?n general, prietenii ei prefer? via?a rural?, ?ns? nu to?i au o cas? ?i se mul?umesc deocamdat? doar cu vacan?e ?i scurte vizite. ?Lumea, la o anumit? v?rst?, ??i d? seama ce e important ?n via??. C?nd ai tr?it anumite lucruri, ?n?elegi c? important? e lini?tea ?n adev?ratul sens al cuv?ntului. Dai mai pu?in? importan?? unor lucruri cum ar fi m?ncatul la restaurante. ??i place mai mult s? g?te?ti pentru familie, aici te sim?i mai aproape de Dumnezeu ?i asta te face un om mai bl?nd“, crede Emanuela. ?Nu m-a? mai ?ntoarce la ora?, m? simt util? aici.“ ?Ni?te Or??eni“, ?n satul bunicilor Surs? foto: Arhiva ?Ni?te Or??eni“ Scriitorul Marius Chivu (42 de ani, foto dreapta sus) este unul dintre cei care au abandonat Bucure?tiul, la ?nceputul pandemiei, pentru libertatea de la ?ar?. S-a mutat ?n satul bunicilor, Sl?tioara, din V?lcea, ?i n-a fost singurul or??ean care a f?cut asta – mai mul?i s-au retras ?n apropierea mestecenilor v?lceni. ?n Sl?tioara, la un pahar de vin, Marius Chivu ?i Octavian Viorel s-au g?ndit s? porneasc? proiectul ?Ni?te Or??eni“. Octavian a fugit acolo tot din Bucure?ti, lucreaz? ?n continuare ?n industria creativ?, ?ns? acum locuie?te sub acela?i acoperi? cu mai mul?i membri ai familiei: so?ia, copiii, p?rin?ii ?i bunicii. Scopul ini?iativei ?Ni?te Or??eni“ este s?-i ghideze pe cei care vor s? migreze din urban ?n rural. Octavian ?i Marius au luat ?n echip? c??iva speciali?ti, au cerut sprijinul prim?riei din Sl?tioara ?i au f?cut rost de finan?are privat?, dup? care s-au pus pe treab?. ?n prezent, cerceteaz? lumea satului al?turi de ei: Cornelia Florea, cu studii ?n geografie, etnologie ?i antropologie cultural?; Claudia Petrescu, de la Institutul de Cercetare a Calit??ii Vie?ii; arhitecta Irina Lupu ?i Florin Stoican, pre?edintele Asocia?iei Parcul Natural Vac?re?ti. ?Retragerea, mutatul, relocarea sau migrarea la ?ar? par s? fie, dup? munca ?n str?in?tate, cel mai important fenomen social al momentului ?n aceast? ?ar? industrializat? for?at, cu popula?ii str?mutate ?n grab?, ?n anii ’50-’70, ?n ora?ele construite ca ni?te colonii ?n jurul unor ?antiere, fabrici ?i uzine v?ndute, dup? ’89, la fier vechi“, a scris Marius Chivu ?n revista ?Dilema veche“, ?n septembrie anul acesta. ?G?ndite prost odat? ?i conduse acum de oameni f?r? viziune, ora?ele ?i-au atins limita locuirii: poluate, aglomerate, cu infrastructur? ?nvechit?, oferind o slab? calitate a vie?ii, fiind un major factor de stres, ?mboln?vire ?i insatisfac?ie personal?.“ Pe l?ng? genera?ia t?n?r?, deseori stresat? de munca alert? din corpora?ii, scriitorul a observat c? revin la sat: pensionari, ?n special cei care au mo?tenit un loc la ?ar?; oameni la jum?tatea vie?ii, ?ntor?i din ora?e rom?ne?ti mari sau din str?in?tate, ?i str?ini care ?au g?sit la noi ?n ?ar? aspecte de via??, cultur? ?i natur? pierdute definitiv ori compromise de civiliza?ia urban? occidental?.“ Claudia Petrescu, de la Institutul de Cercetare a Calit??ii Vie?ii, a declarat recent pentru un post de televiziune c?, atunci c?nd vrei s? te mu?i la sat, ?conteaz? foarte mult serviciile pe care le g?se?ti: educa?ie, s?n?tate, s? existe m?car un medic ?n comuna respectiv?, s? ai o ?coal?“. Cercet?toarea a explicat ce impact social poate avea trecerea de la ora? la ?ar?: ?Mutarea la sat aduce cu sine ?i dorin?a acestor persoane de a schimba ceva ?n sat, de a dezvolta satul. ?i, de multe ori, vin cu idei noi, cu tot felul de cuno?tinte, de rela?ii pe care le au, astfel ?nc?t s? ajute la dezvoltarea satului“. ?n ce m?sur? vor cre?te satele vom afla ?n perioada postpandemie. Andy Hertz, fondatorul comunit??ii online ?Mutat la ?ar?“: ?Multe ?coli din rural sunt mai bune dec?t se crede“ S urs? foto: Mihai Mustache Andy Hertz este ca un far care ghideaz? drumul multor rom?ni care pl?nuiesc s? se mute la sat. Autor al c?r?ii ?Mutat la ?ar?. Via?a f?r? ceas: din Londra ?n Apuseni“ (2018), t?n?rul ??i ?mp?rt??e?te povestea cu to?i cei interesa?i. N?scut ?n 1984, Andy s-a mutat ?n urm? cu patru ani, din Capitala Marii Britanii, ?n satul hunedorean Dup?piatr?. E convins c? traiul rustic din Mun?ii Apuseni este cea mai bun? decizie pe care a luat-o. ?tie s? se bucure ?i de candoarea, dar ?i de asprimea satului. O spune r?spicat: cele mai grele ierni sunt ?i cele mai frumoase. Animat de acest entuziasm, a fondat comunitatea online ?Mutat la ?ar?“, unde d? mai departe ceea ce a ?nv??at ?n lumea satului rom?nesc. A atras peste 100.000 de oameni ?n grupul principal ?i a ?nchegat o echip? de 30 de coordonatori, moderatori ?i administratori pentru celelalte 50 de grupuri de Facebook. ?Weekend Adev?rul“: Care erau dezavantajele vie?ii de zi cu zi ?n Londra? Andy Hertz: ?n principal, c? nu puteam tr?i o via?? ?n armonie cu natura. Dezavantajul acesta le cuprinde pe toate: m?ncatul ?n grab?, g?l?gia, stresul, ritmul alert. Pe toate parc? le f?ceam ?n grab? – munca, cump?r?turile, vizitele –, tot timpul tic?ia ceasul. Traiul la ora? are ?i avantaje, dar ?i acum, din cap?tul unui c?tun, pot merge la ora? c?nd simt nevoia. Apoi, o gr?mad? de oameni vin din ora?e la mine, iar socializarea e mai profund? ?i mai bogat? aici, la ?ar?. C?nd te-ai g?ndit prima dat? s? te stabile?ti la ?ar? ?n Rom?nia? Ai avut o dezbatere lung? cu tine ?nainte s? iei decizia? A fost o decizie de moment. Cred c? to?i purt?m ?n ADN acea chemare c?tre natur?, dar p?n? s? cunosc al?i tineri muta?i la ?ar?, credeam c? satul era doar despre bunici, agricultur? ?i vacan?e. Mi-am dorit ini?ial o caban? pentru vacan?e, dar v?z?nd ?nt?mpl?tor c?teva familii mutate la ?ar?, am realizat c? aici pot face o gr?mad? de lucruri ?i c? eram preg?tit pentru mutare. Am decis aproape instant ?i am renun?at la un loc de munc? foarte bun ?n Londra. De atunci, sunt aici, ?n Apuseni, ?i nu regret deloc aceast? alegere. Au trecut patru ani de via?? minuna?i, ?n mijlocul naturii, care aduc foarte mult cu perioada copil?riei, petrecut? la S?v?r?in (n.r. – un sat din jude?ul Arad). Cum ar?ta o zi de lucru ?n Londra ?i cum arat? ?n prezent? O zi de luni, la Londra: trezirea cu greu, pe la 7:00, cu acel g?nd: ?Iar e luni!!“. Cei care tr?iesc ?n ora?e mari ?tiu c? zilele sunt cam la fel: trafic, grab?, munc? ?i fug? acas?, cump?r?turi, du?, cin?, sear? scurt? ?i apoi de la cap?t. Zilele sunt col?uroase. O zi de luni ?n Apuseni e ca oricare alt? zi din s?pt?m?n?. Trezirea e natural?, ba la 6, ba la 8, depinde de coco?. Micul dejun ?i cafeaua le iau fie pe teras?, cu vedere spre mun?i, fie la gura sobei, ?n tihn?, nicidecum ?n ma?in? prin intersec?ii blocate. Apoi munca, at?t cea online, c?t ?i cea de gr?din? sau din cas? se ?nt?mpl? natural, cu pauze, cu odihn? dup? pr?nz. Mai vine un vecin sau un prieten, mai plec eu la o alt? cafea ?i treburi prin sat. Apoi, joaca cu feti?a mea nu se ?nt?mpl? doar seara, ci oric?nd pe timpul zilei. Suntem tot timpul ?mpreun?. Ne plimb?m prin livad?, pe munte, iar acum, toamna, culegem nuci ?i mere, cur???m gr?dina sau g?sim ?n fiecare zi tot felul de activit??i pl?cute ?i utile. M-am mutat la ?ar? cu inima deschis?, nu cu mofturi. Am g?sit geamuri sparte, u?i care nu se ?nchideau, ap? la 70 de metri de cas?, ?ntr-o groap? ?n care puteam b?ga doar o g?leat?, podele putrede, ?igle sparte, instala?ia electric? praf. Pe toate le-am rezolvat. O cas? de lemn, modest? Cum ai ales casa ?n care te-ai mutat? Ce sfaturi le-ai da oamenilor care pl?nuiesc s? v?nd? locuin?a de la ora? ?i s-o ia de la cap?t la sat? Citesc at?tea post?ri ?i vorbesc cu at??ia oameni care s-au mutat sau doresc s? se mute la ?ar?, ?nc?t am ajuns la concluzia c? nu exist? un sfat general valabil cu privire la alegerea unei case sau a activit??ii pentru asigurarea unui venit. Eu am c?utat o cas? din lemn cu vedere spre sud, la munte, cu teren mare ?i acces auto. Am g?sit-o ?n vreo trei s?pt?m?ni. Mutarea la ?ar? poate ?nsemna c?mpie sau munte, deal sau vale, agricultur? sau arte, navet? la ora? sau chiar ?n str?in?tate, fonduri europene sau mici afaceri locale, munc? online sau schimbarea cu totul a profesiei. Totu?i, oamenii ar putea s? nu v?nd?, ci s? dea ?n chirie locuin?a de la ora? ?i s? ?nchirieze, de prob?, o cas? la ?ar?. Se pot g?si ?i grupuri care s? se mute ?ntr-o cas? mare sau ?n case al?turate. Cunosc medici, arti?ti, constructori, agricultori ?i tot felul de oameni cu profesii diverse care s-au mutat deja la ?ar?. Dac? ora?ul ??i ofer? ceea ce ai nevoie, r?m?i acolo. Mutarea la ?ar? este o schimbare care are loc ?n suflet. E vorba de schimbarea modului de via??, nu de mutarea dintr-un loc ?n altul. ?i-a fost team? c? n-o s? te descurci la sat? Care au fost principalele dificult??i la ?nceput ?i ce te-a ajutat s? le dep??e?ti? Nu mi-a fost team?. M-am mutat la ?ar? cu inima deschis?, nu cu mofturi. Am g?sit geamuri sparte, u?i care nu se ?nchideau, ap? la 70 de metri de cas?, ?ntr-o groap? ?n care puteam b?ga doar o g?leat?, podele putrede, ?igle sparte, instala?ia electric? praf. Pe toate le-am rezolvat, ?ns? tr?iesc ?ntr-o cas? destul de modest?. Desigur, confortul de aici ?mi este mai mare dec?t cel pe care ?l aveam ?n ora?. Al?ii, ?ns?, cump?r? case gata de locuit. Casele de la ?ar? nu sunt scumpe ?n compara?ie cu o ma?in? nou?. Am mai g?sit ceva minunat ?n satul meu: oamenii! M-au primit aici ca ?i cum a? fi fost unul de-al lor plecat pentru mult? vreme. Simt c? sunt acas? aici, nu doar ?n curtea casei mele, ci ?n tot satul. Educa?ia ?i s?n?tatea ??ranilor Ai prieteni care au ales satul ?n vremea pandemiei? Sigur, unii chiar au venit la mine ?n sat ?i au cump?rat case ?n aceast? perioad?. Unii s-au mutat deja aici, al?ii vor veni de la prim?var?, pentru c? iarna nu po?i repara sau construi ?i au, totu?i, nevoie de sob?, baie, buc?t?rie, iar casele lor necesit? repara?ii. Ce le r?spunzi celor care refuz? s? fac? aceast? schimbare din cauza accesului limitat la educa?ie ?i la serviciile de s?n?tate? S? ?ad? la ora?, ?ntr-un mediu bolnav, l?ng? spital, de frica mor?ii. Sau, dac? chiar doresc s? se mute la ?ar?, o pot face undeva aproape de ora?. Nu trebuie s? vii ?n v?rful muntelui ca s? stai la ?ar?. Apoi, ?colile s-au mutat ?n comune ?i adun? to?i copiii de prin sate. Noi, din ?apte ?coli, acum avem una. Resursele ?i cadrele didactice sunt concentrate ?ntr-un singur loc, iar profesorii de multe ori fac naveta de la ora?. Cred c? multe ?coli din rural sunt mai bune dec?t se crede, dar ministerul, inspectoratele ?i chiar autorit??ile locale nu comunic? bine acest aspect. Educa?ia pleac? de acas?, iar o navet? la liceu de 15-20 de minute cu autobuzul nu cred c? ?i face r?u unui adolescent. Eu am f?cut ?coala general? la sat, dar asta nu m-a ?mpiedicat s? o continui ?n Londra (n.r. – are studii tehnice ?i experien?? ?n management). Pentru tine cum ?i c?nd a fost cea mai grea iarn? din Apuseni? Adic? cea mai frumoas? iarn?! Cea mai grea ?i lung? iarn?, plin? de z?pad?, a fost ?n 2018, c?nd ni?te prieteni au venit cu feti?ele lor de 2 ?i 3 ani, pentru cinci luni, s? le arate celor mici o iarn? adev?rat?. Mergeam pe jos la barul din sat, cu c?inii dup? noi ?i cu copiii prin z?pad?. Erau 5-6 kilometri dus-?ntors. ?n alte zile, plecam s? ne plimb?m ?i pe la vecini, care nici ei nu stau aproape. P?n? la Marin ?u?teru, un om tare drag mie ?i un meseria? recunoscut ?n zon?, care face vinars ?cr?mp?lit“, treci o vale prin z?pad?, apoi urci iar, ?i dac? e?ti iute de picior, ajungi ?n 30 de minute. Naveta pentru net Exist? un grup de Facebook ?Vrem Internet la ?ar?“. Care e situa?ia Internetului ?n lumea satului? Este teribil de proast? ?n multe zone. Dac? vrei s? te mu?i la ?ar?, g?se?ti locuri frumoase pe mai fiecare drum. Dar, pentru c? ai nevoie de conectare la Internet ?n secolul XXI, nu te po?i muta oriunde. Pentru c? ?n sat nu au Internet, unii prieteni fac naveta din sat ?n comuna lor, ?ntr-un spa?iu ?nchiriat, unde ??i desf??oar? munca. Internetul ne face via?a mai u?oar?: cump?r?turi online, plata facturilor, v?nzarea de produse, turism, acces la platforme educa?ionale ?i culturale. Unde nu exist? acces la informa?ii, g?se?ti mun?i de gunoaie ?n v?i, violen??, manipulare politic?, ierbicide ?i tot felul de prafuri pentru a stropi gr?dinile. Unde ai acces la civiliza?ie, mai u?or po?i ?n?elege de ce s? ai grij? de natur?, de ce s? produci hran? curat?, pe l?ng? faptul c? po?i verifica sursa multor informa?ii. Copiii satelor au dreptul s? cunoasc? mai mult, s? aleag?, s? ?nve?e! ?n ce condi?ii ai reveni la ora?? De c?nd am venit la ?ar? nu m-am g?ndit niciodat? la o posibil? re?ntoarcere la ora?. Totu?i, dac? ar fi nevoie de mine acolo sau eu a? avea nevoie de ora?, a? veni doar temporar, altfel, nu cred. Dac? ar fi nevoie s? vin zilnic, probabil c? m-a? muta ?ntr-un sat mai aproape de ora?. Sigur c? pot fi catastrofe, calamit??i, dar acum nu v?d cum ?i de ce m-a? muta la ora?. La sat, ?n mun?i, l?ng? familia mea ?i ?n mijlocul multor oameni minuna?i, sunt acas?. A fost lansat Ghidul de Relocare de la Ora? la Sat : Lidia Neagu in CSR, EcoLIFESTYLE 25 October 2020 Patria Bank ?i Ni?te Or??eni lanseaz? Ghidul de Relocare din Urban ?n Rural, cu ajutorul c?ruia cei ce doresc s? se mute ?n rural s? cerceteze ?i s? evalueze localitatea ?n care se vor muta din punctul de vedere al factorilor ce alc?tuiesc indicele de calitate a vie?ii, conform unui comunicat al b?ncii. “Peste 109.000 rom?ni s-au mutat ?n anul 2017 de la ora? la sat, ?n timp ce doar 87.000 s-au mutat de la sat la ora? ?n aceea?i perioad?, o arat? ultimele date ale Institutului Na?ional de Statistic?. Iar aceast? tendin?? a migra?iei a fost intensificat? ?n acest an, stimulat? de contextul pandemic, ?n care din ce ?n ce mai mul?i rom?ni tineri ?i activi au ?nceput s? reconsidere traiul pe care ?l au ?n ora?ele mari ?i s? caute alternative de relocare temporar? sau permanent? ?n comunit??ile rurale, ?n zonele unde au copil?rit ?i nu numai. Procesul a fost posibil ?i prin extinderea sistemului de lucru de la distan??”, se men?ioneaz? ?n comunicat.?ntr-un astfel de context, s-a n?scut ini?iativa Ni?te Or??eni, un proiect propus de agen?ia de comunicare Pukka ?i ?nchegat al?turi de echipa Patria Bank.“Ideea de Ni?te Or??eni, a ap?rut ?n b?t?tur?. Eram un or??ean refugiat din calea St?rii de Urgen??, ad?postit cu ?ntreaga familie, 4 genera?ii sub acela?i acoperi? al casei bunicilor. Am ?nceput s? m? g?ndesc cum a? putea g?si locatari pentru multele case frumoase ?i nelocuite din satul meu, cum s? ajut satul s? renasc?. Sl?tioara, jud. V?lcea, este o comun? extrem de frumoas?, cu uli?e asfaltate, internet de mare vitez? ?i sta?ie de colectare selectiv?. Cu ajutorul PatriaBank am ini?iat un grup de cercetare la fa?a locului, format din 6 speciali?ti din domenii complementare, care s? analizeze localitate din punctul de vedere a factorilor ce alc?tuiesc indicele de calitate a vie?ii. Rezultatul general va lua forma unui Ghid de relocare de la ora? la sat,cu ajutorul c?ruia cercetarea noastr? s? fie aplicabil? de cei interesa?i ?i altor localit??i, toate acestea din dorin?a de a oferi or??enilor oportunitatea de a se reloca ?n comunit??i rurale care s? le ?mplineasc? a?tept?rile”, a declarat Octavian Viorel, creative @pukka.?tefania Cristescu, director Marketing ?i Comunicare Patria Bank, a subliniat c? proiectul “Ni?te Or??eni” ofer? un cadru general de analiz? la care se poate raporta oricine dore?te s? se mute la ?ar?, un instrument util cu o exemplificare concret? pe o comunitate.Rezultatul cercet?rii a luat forma unui Ghid de relocare de la ora? la sat realizat urm?nd metodologia pus? la dispozi?ie c?tre Institutul de Cercetare a Calit??ii Vie?ii ?i ofer? o viziune global? asupra traiului la sat, urm?rind urm?toarele dimensiuni: popula?ie, educa?ie, s?n?tate, mediu social, mediu natural, solu?ii de locuire, servicii publice ?i servicii private.Ghidul este disponibil ?i poate fi consultat pe nisteoraseni.ro ?i pe blogul b?ncii, iar grupul de cercetare care l-a realizat este format din: Marius Chivu (co-ini?iator al proiectului, scriitor ?i specialist pe teme de educa?ie), Octavian Viorel (co-ini?iator al proiectului), Claudia Petrescu (cercet?tor ?tiin?ific la Institutul de Cercetare a Calit??ii Vie?ii), Ana Irina Lupu (arhitect ?i specialist pe teme ce ?in de urbanism), Florin Stoican (pre?edinte al asocia?iilor Kogayon ?i Parcul Natural V?c?re?ti, specialist pe teme de mediu) ?i Cornelia Florea (sociolog). * * *Supersti?ii de Sf. Dumitru. Ce e interzis s? faci pe 26 octombrie, cum te aperi de rele 25 octombrie 2020, 07:59 de Ionela St?nil? Supersti?ii de Sf. Dumitru. Ce e interzis s? faci pe 26 octombrie, cum te aperi de rele De Sf.Dumitru se aprind focuri uriia?e pentru a ?ine relele la distan?? FOTO Tradi?ie Ialomi?a ?n fiecare an pe 26 octombrie cre?tinii ?l pr?znuiesc pe Sf. Mucenic Dumitru. Este ziua ?n care, ?n tradi?ia popular? se spune c? se usuc? toate plantele ?i c?ldura intra ?n p?m?nt, f?c?nd loc anotimpului friguros.Dac? Sf?ntul Gheorghe ?ncuie iarna ?i ?nfrunze?te ?ntreaga natur?, Dumitru desfrunze?te codrul ?i usuc? toate plantele. ?n Ajunul s?rb?torii, ?n satele din Muntenia se aprind focuri, focurile lui S?medru, peste care sar copiii pentru a fi s?n?to?i tot anul. B?tr?nii satului spun c? focul alung? fiarele. Dup? ce acesta este stins, ??ranii arunc? un c?rbune ?n gr?din? ca aceasta s? primeasc? putere de a rodi. Focul are rol purificator ?i protector, ap?r?nd ?mpotriva relelor, necazurilor ?i ?in?nd la distan?? fiarele codrilor. ?n satul rom?nesc se crede totodat? c? ?i mor?ii vin s? se ?nc?lzeasc? la aceste focuri. ?n acela?i timp, focul este menit s? apere copiii care d?n?uiesc ?n jurul lui sau sar peste el c?nd v?paia se domole?te. Cei tineri sar peste foc, chiuie ?i joac?, ?n speran?a c? se vor c?s?tori ?n cur?nd. ?n gospod?riile autohtone, femeile au datoria de a ?mp?r?i copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi, iar ?n biserici se ?in slujbe speciale. Considerat patronul p?storilor Conform scrierilor teologice, Sf?ntul Dumitru este considerat ?i patronul p?storilor. Este ziua ?n care ciobanii afl? cum va fi iarna. Ace?tia ??i pun cojocul ?n mijlocul oilor ?i a?teapt? s? vad? ce oaie se va a?eza pe el. Dac? se va culca o oaie neagr?, iarna va fi bun?, iar dac? se va culca o oaie alb?, iarna va fi aspr?. Tot pe 26 octombrie, pentru a ?ti ce iarn? ?i a?teapt?, oamenii urm?resc mai multe semne ?n natur?. Dac? ?n aceast? zi este vreme aspr?, iarna va fi bun?, iar de va fi vreme bun?, toamna va fi lung?. Tot acum, dac? luna va fi plin? ?i cerul acoperit de nori, iarna va fi aspr?, cu z?pezi grele. ?n ziua Sf?ntului Dumitru, credincio?ii merg la biseric? ?i ?mpart gr?u fiert pentru sufletele celor mor?i. Str?puns cu lancea Sf?ntul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit pe data de 26 octombrie. A tr?it ?n timpul ?mp?ra?ilor Diocle?ian (284-305) ?i Maximian (286-305). Din via?a sa, ?nscris? ?n Sinaxare, afl?m c? a fost fiul prefectului din Tesalonic. Datorit? calit??ilor sale este numit dup? moartea tat?lui s?u, guvernator al Tesalonicului. ?in?nd seama de faptul c? Dimitrie nu a ascuns c? este cre?tin, a fost ?ntemni?at. ?n vremea aceea, cre?tinii erau trimi?i ca pedeaps? s? lupte cu gladiatorii. ?n aceste lupte, cre?tinii erau victime sigure. Potrivit tradi?iei, Nestor - un t?n?r cre?tin, cere binecuv?ntarea de la Sf?ntul Dimitrie s?-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al ?mp?ratului, pentru a pune cap?t luptelor s?ngeroase. Dimitrie ?l va ?nsemna cu semnul sfintei cruci pe frunte ?i ?i va spune: "Du-te ?i pe Lie ?l vei birui, iar pe Hristos ?l vei m?rturisi". Prin rug?ciunile Sf?ntului Dimitrie, Nestor reu?e?te s?-l str?pung? cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, ?mp?ratul Maximian porunce?te ca lui Nestor s? i se taie capul, iar Dimitrie s? fie str?puns cu suli?ele. Din trupul lui Dimitrie nu a curs s?nge, ci mir t?m?duitor de boli. * * *S?pun din ulei alimentar rezidual, o solu?ie inovativ? a cercet?torilor de la Universitatea din Gala?i 26 octombrie 2020, 12:15 de Valentin Trufasu S?pun din ulei alimentar rezidual, o solu?ie inovativ? a cercet?torilor de la Universitatea din Gala?i Creatoarele s?punului din ulei alimentar rezidual FOTO UGAL DanubEcoSoap este proiectul cu care o echip? de la Facultatea de ?tiin?e ?i Mediu din cadrul Universit??ii ?Dun?rea de Jos” din Gala?i a ob?inut locul I la concursul de idei de afaceri Danube Growth Initiative. S?punul este ob?inut din ulei alimentar rezidual, de?eu insuficient valorificat ?n prezent pe pia?a rom?neasc?. Echipa care a realizat acest proiect este coordonat? de profesorul Rodica Mihaela Dinic? ?i este alc?tuit? din farmacistul Anna Busuioc (Cazanevscaia), chimistul Maria Daniela Ionic? (Mih?il?) ?i chimistul doctorand Andreea-Veronica Botezatu (Dediu). ”Uleiul care se str?nge ?n gospod?rie, ?i care este uzual aruncat la chiuvet?, trece printr-un proces de purificare, se filtreaz?, apoi se amestec? cu ingrediente pentru saponificare ?i diferite uleiuri esen?iale extrase la noi ?n laborator. Se ob?ine un s?pun (solid sau lichid) biodegradabil, perfect pentru igienizare. Noi am prezentat la concurs un s?pun cu arome de citrice, av?nd ?n compozi?ie ?i ulei de palmier originar din Camerun”, a explicat prof. dr. Rodica Dinic?. La competi?ia organizat? de Prim?ria Gala?i au participat ?ase echipe, din care cinci sunt alc?tuite din studen?i de la Universitatea ?Dun?rea de Jos” din Gala?i. ?A contat ?n principal aspectul ecologic, de reducere a polu?rii mediului ?nconjur?tor. Practic, un litru de ulei uzat polueaz? circa un milion de litri de ap?. Dintr-un litru de ulei se pot produce aproximativ 10 s?punuri solide de 100g sau 5 litri de s?pun lichid. Iar ?n aceast? perioad? de pandemie, s?punul este indispensabil ?n ?coli, gr?dini?e, institu?ii de interes public”, a explicat Rodica Dinic?. Inova?ia va fi brevetat? Ideea este ?n curs de brevetare. ?n plus, proiectul c??tig?tor va beneficia de o perioad? de incubare a afacerii, livrat? de partenerii proiectului at?t din mediul academic c?t ?i din mediul privat. FOTO UGAL ?Putem valorifica, ?n condi?ii de laborator, uleiul rezidual de la Cantina studen?easc?. ?ns? dorim, ?n amintirea Fabricii de s?pun Apollo de la Gala?i, s? facem din aceast? idee o afacere de succes”, a precizat Rodica Dinic?. Competi?ia face parte Proiectul BluAct, av?nd ca principal obiectiv promovarea antreprenoriatului sustenabil ?n domeniul economiei maritime ?i fluviale, stimularea inov?rii ?i crearea de noi locuri de munc?. BluAct, finan?at prin programul UE URBACT III, constituie o re?ea de ?apte ora?e portuare europene, respectiv: Piraeus (Grecia), Matosinhos (Portugalia), Burgas (Bulgaria), Mataro (Spania), Ostend (Belgia), Salerno (Italia) ?i Gala?i (Rom?nia) ?nfiin?at? cu scopul de a ?mp?rt??i bunele practici privind antreprenoriatul din economia albastr?. * * *Cat se castiga in Romania din oierit. Fiul unui cioban sustine ca tatal sau i-a facut cadou 4,5 milioane de eurode Paul Nedelcu, Redactor Luni, 26 Octombrie 2020, Fiul unui cioban din judetul Mures sustine ca tatal sau a castigat in 40 de ani de cariera peste 10 milioane de euro FOTO PixabayUn barbat din judetul Mures, obligat de ANAF sa achite peste 2,3 milioane de lei, impozit, dobanzi si penalitati pentru averea pe care nu a putut sa o justifice, a dat Fisc-ul in judecata, aratand ca banii despre care ANAF sustine ca nu ii poate justifica provin de la tatal sau, unul din cei mai importanti oieri din judetul Mures.Supus unui control al Directiei Control Venituri Persoane Fizice cu Risc Fiscal din cadrul ANAF, un barbat din Mures a fost gasit cu o avere de milioane de lei pe care nu a putut sa o justifice. Pentru asta, inspectorii ANAF i-au stabilit de plata un impozit pe venit de 1,6 milioane lei. In plus, s-au calculat dobanzi de 470.000 de lei si penalitati de peste 245.000 de lei. Astfel, s-a ajuns ca barbatul sa fie pus la plata unei sume de peste 2,3 milioane lei.Proces deschis impotriva ANAFPrintr-un proces deschis in luna mai 2020 la Tribunalul Mures, barbatul acuzat de ANAF ca nu isi poate justifica o parte din avere a dat FISC-ul in judecata, cerand suspendarea si anularea deciziilor de impunere.Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/angajat. Afla mai multe AICI!In proces, barbatul a aratat ca "a beneficiat, in perioada 2014 - 2016, de donatii de la parinti in cuantum total de aproximativ 4,5 milioane euro, sumele fiind incasate atat in lei, cat si in valuta". Barbatul a mai aratat ca sumele au fost dobandite cu titlu gratuit, respectiv sub forma de donatii, venituri care sunt neimpozabile.Tatal, milionar in euro din oieritIn procesul deschis impotriva ANAF, mureseanul a explicat cum a ajuns sa ii doneze tatal sau, inainte de a muri, 4,5 milioane de euro. Barbatul a aratat ca, timp de peste 40 de ani, tatal sau a fost cel mai renumit cioban (oier) din zona comunelor Corunca si Livezeni, din Mures, detinand in proprietate mii de capete de animale si zeci de hectare de teren."Numarul anual de oi detinute in proprietate - incepand cu anul 1977, cand a ajuns practic in varful apogeului carierei, si unde s-a mentinut pana spre sfarsitul vietii pamantesti - era cuprins intre 1.150 capete si 1.980 capete, cu exceptia ultimilor ani de viata, respectiv perioada 2015-2017, cand datorita greutatilor batranetii numarul oilor din proprietate s-a redus la 150 capete", a aratat fiul ciobanului in proces.Castiguri de 15 milioane de euroFiul oierului din Mures le-a facut judecatorilor si un calcul prin care sa justifice cum a adunat tatal sau milioane de euro din oierit. Astfel, barbatul a aratat ca tatal sau a crescut oi din rasa "spanca". Veniturile de pe urma unei astfel de oi (branza, urda, lana, miei), a aratat barbatul, sunt de 1.255 de lei pe an.Mureseanul a mai aratat ca numarul minim al oilor detinute de tatal sau era de cel putin 1.150 capete in fiecare an, rezultand un castig total aferent perioadei 1976-2017 de aproape 43 de milioane de lei, la care se adauga alte peste trei milioane de lei provenite din cresterea unor oi detinute de consateni, servicii pentru care oierului ii revenea o parte din castig.Barbatul care a dat in judecata ANAF a mai aratat ca, pe langa, oi, tatal sau a crescut la stana si porci, obtinand in perioada 1981-2011 peste 22 de milioane de lei din vanzarea purceilor si a scroafelor.Fiul ciobanului a aratat ca in cei 42 de ani de oierit, tatal sau "a acumulat economii foarte semnificative, care la un calcul sumar se ridica la cel putin 68.918.200 lei (46.499.200 lei castig in urma cresterii si valorificarii efectivelor de ovine + 22.419.000 lei castig in urma cresterii si valorificarii efectivelor de porcine)".Mureseanul a aratat ca in 1994, dupa ce a muncit patru ani in Austria, tatal sau "l-a rugat sa revina in tara, promitandu-i ca ii va darui cati bani are nevoie pentru a-si croi un drum in viata aici, acasa, langa familie si nu departe in strainatate".Barbatul a mai aratat ca aceeasi atitudine a avut-o tatal sau si fata ce ceilalti frati ai sai, "carora le-a oferit surse de fonduri suficiente pentru a-si pune bazele propriilor afaceri la nivel local (carmangeria si magazinele de mezeluri Ponderosa, restaurantele Tempo si Laci Csarda, hotel Tempo, lantul de magazine alimentare Palas)".Fiul ciobanului din Mures a aratat ca la institentele tatalui sau a revenit in tara, iar "tatal sau si-a onorat promisiunea de a-l ajuta financiar, facandu-i cadou chiar si seiful personal pe care il pastreaza si in ziua de azi"."Este evident ca sumele primite de reclamant de la parinti in perioada 2014 - 2016, de circa 4,5 milioane euro, reprezinta un fapt patrimonial major, nesusceptibil de a fi acoperit de veniturile parintilor sai din perioada 2014 - 2016, iar impunerea - facuta de catre echipa de control-la nivelul veniturilor realizate de parintii sai strict in perioada 2014 - 2016 este in fapt un abuz", au aratat avocatii barbatului in instanta.Procesul cu ANAF, pierdut in prima instantaJudecatorii Tribunalului Mures au respins cererea mureseanului, mentinand decizia de impunere prin care barbatul este obligat sa achite impozite cu dobanzi si penalitati pe peste 2,3 milioane lei."Din probele administrate, se poate concluziona ca parintii reclamantului au avut, intr-adevar, venituri considerabile realizate din exploatarea animalelor de-a lungul vietii (fara a se dovedi ce sume de bani au cheltuit sau donat altor persoane), si ca au facut demersuri pentru a asigura bunastarea copiilor lor, inclusiv a reclamantului. Insa, probele administrate nu dovedesc donatia valorii de 4.500.000 de euro catre reclamant.De altminteri, desi a invederat ca a fost in mod repetat gratificat de catre parintii sai, nici reclamantul nu a fost in masura sa indice exact cu ce valoare, si cu ce ocazie ar fi primit respectivii bani. Observam, chiar, ca in nota explicativa reclamantul declara ca, in perioada vizata (2014-2016), ar fi primit de la parintii sai donatii in cuantum de 2.500.000 Euro, in numerar.Ori, diferenta intre aceasta valoare si cea indicata de catre reclamant ulterior este mult prea mare pentru a se putea aprecia ca, raportat la declaratiile date si probele administrate, s-ar fi probat de catre reclamant cuantumul valorilor care au fost donate lui de catre parintii sai", se arata in sentinta Tribunalului Mures. Procesul continua la Curtea de Apel Targu Mures. * * *Drago? Militaru este cel care conduce businessul Kandia Dulce, cel mai mare produc?tor local de ciocolat?. C?nd nu se desfat? cu ciocolat? ?ns?, managerul se relaxeaz? navig?nd cu velierul pe Marea Neagr? sau pe apele grece?ti 26 oct 2020 Alina-Elena Vasiliu Charlie, cel cu fabrica de ciocolat?, este poate unul dintre pu?inii care nu l-ar invidia pentru jobul pe care ?l are. Noi, to?i ceilal?i, nu putem dec?t s? t?njim.De ce? Pentru c? Drago? Militaru este cel care conduce businessul Kandia Dulce, cel mai mare produc?tor local de ciocolat?. Se afl? ?n aceast? pozi?ie privilegiat? de la ?nceputul anului 2019, ?n CV-ul s?u reg?sindu-se anterior func?ii de conducere la Fabryo – produc?tor de vopsele, Coca-Cola ?i UPC.C?nd nu se desfat? cu ciocolat?, Drago? Militaru se relaxeaz? navig?nd cu velierul pe Marea Neagr? sau pe apele grece?ti ?i l?s?ndu-se prad? curen?ilor care ?l poart? de fiecare dat? c?tre destina?ii spectaculoase.??i-a descoperit pasiunea pentru ambarca?iuni cu p?nz? dup? ce a v?zut prima dat? serialul ?Toate p?nzele sus“. Fascinat, a ?nceput s? studieze ?i s? deseneze toate modelele de ambarca?iuni cu p?nze cunoscute, s?-?i fac? planul pentru prima croazier? ?i s? se ?nscrie la cursul de navomodelism la Casa Pionierilor ?i ?oimilor Patriei.?Pasiunea a continuat ?i aveam deja un plan clar de carier? ?n flota militar? ?i/sau comercial? ?i inten?ia declarat? de a m? ?nscrie pentru examenul de admitere de treapta ?nt?i la Liceul de Marin? din Constan?a. Din p?cate ?ns?, p?rin?ii nu au fost de acord cu dorin?a mea, a?a c? nu mi-am putut depune dosarul pentru ?nscriere ?i am urmat un liceu din Bucure?ti“, ??i aminte?te Drago? Militaru.Dar fascina?ia nu dispare a?a u?or, astfel c?, aproape patru decenii mai t?rziu, s-a re?nt?lnit cu pl?cerea de a naviga cu vele la cursurile ?i sesiunile de practic? organizate de SetSail, o ?coal? de yachting care de?ine cea mai mare flot? de ambarca?iuni cu vele de pe coasta rom?neasc? de la Marea Neagr?.A absolvit cursurile SetSail ?n 2013 ?i are ?nc? vie ?n minte amintirea uneia dintre primele nop?i petrecute ?n largul M?rii Negre, pe un velier, ?n timpul programului de 24 de ore de practic? continu?, derulat pe mare.?Plecasem dup?-mas? din portul Tomis spre nord, cu destina?ia Porti?a. Apusul soarelui l-am admirat ?n largul m?rii, de unde Mamaia se vedea ca o dung? sub?ire de lumin? la orizont. Marea era lini?tit?, cu valurile lene?e, pe un frig cr?ncen de noiembrie. V?ntul b?tea u?or, c?t s? umfle velele ?i s? deplaseze ambarca?iunea u?or spre destina?ie.“Odat? cu l?sarea ?ntunericului, ?i vocile aventurierilor sc?zuser? p?n? au ajuns ?oapte. Nu au sim?it cum trece timpul. La un moment dat ?ns?, au auzit ?n jur ni?te sunete.?Ne-am speriat cu to?ii, g?ndindu-ne ce se ?nt?mpla ?n ?ntuneric, ?n mijlocul m?rii, apoi ne-am dat seama c? un grup de delfini ni s-a al?turat ?i le auzeam respira?ia atunci c?nd ie?eau la suprafa??. Nimeni nu a dormit ?n noaptea aceea ?i r?s?ritul parc? a urmat dup? doar c?teva minute de la apus.“Acum, Drago? Militaru obi?nuie?te s? navigheze cu vele ?n fiecare lun?, pe durata sezonului extins, care are circa opt luni ?n Rom?nia, din aprilie p?n? ?n noiembrie. ?mbarcarea se face ?n marina Life Harbour Limanu, pe veliere performante ?nchiriate de la SetSail. C?nd i se face dor de alunecarea pe ap?, dar nu poate merge cu velierul sau catamaranul pe mare, iese cu caiacul pe lacul Snagov, care are o delt? mic?, dar foarte pitoreasc?, cu c?teva insule ?i faun? exotic?.Cel mai des ?ns? merge cu familia ?i prietenii ?n croaziere de una-dou? s?pt?m?ni ?n insulele grece?ti, unde ?nchiriaz? catamarane sau veliere obi?nuite. De c?teva ori, a participat ?i la regate, dar mai mult pentru experien?a personal? sau de grup, al?turi de colegii de serviciu. Locul lui preferat de navigat r?m?ne totu?i Grecia.?Toate insulele grece?ti din m?rile Egee, Ionic? ?i Mediteran? ascund locuri incredibil de frumoase de ajuns cu velierul. Fie c? este un golf pustiu, cu mal ?nverzit sau o plaj? inaccesibil? pe uscat, fie c? este un golf cu o tavern? popular? ?i cochet?, ?n Grecia nu ??i ajunge timpul s? descoperi toate nestematele ascunse ale insulelor. E greu s? fac o list? de preferin?e, dar probabil ar ?ncepe cu apele turcoaz ?i dunele din Elafonisos, ?n sudul Peloponez.“Exist? ?ns? un loc care le ?ntrece pe toate din cele pe care le-a cutreierat Drago? Militaru cu velierul ?i acela este Sandy Island din Caraibe, cu un peisaj similar cu Santa Lucia. ??i aminte?te c? atunci c?nd a ajuns l?ng? insul? ?i a v?zut verdele luxuriant al vegeta?iei tropicale din mijlocul unui petic de p?m?nt format integral din nisip aproape alb, a r?mas f?r? cuvinte. La acestea s-au ad?ugat temperaturile perfecte de 26 de grade ?n februarie, apa cald?, muzica reggae, plajele idilice, ca s? transforme totul ?ntr-o feerie.Revenind la Grecia, aceea este scena pe care se ?nt?mpl? un weekend perfect pentru Drago? Militaru. Cum ?ncepe??... ?ntr-o marin? greceasc? din marea Egee sau Ionic?, s?mb?t? diminea??, care este prima zi a oric?rei croaziere de vis. Dup? aprovizionarea f?cut? ?n zona marinei urmeaz? procedura de preluare a unui catamaran Lagoon 45, ?mbarcarea ?i acomodarea ?n cele patru cabine, ?mpreun? cu restul de ?apte prieteni din echipaj, ?i apoi plecarea c?tre un golf pustiu, cu ape turcoaz cristaline, bine ad?postit de v?nt peste noapte, unde ancor?m pentru baie ?i petrecerea primei nop?i. Acolo g?tim, ne distr?m, dans?m, facem baie noaptea.“ Visul continu? a doua zi, c?nd, diminea?a, prima baie ?n apele turcoaz precede prima cafea. Dup? mic dejun, se ridic? ancora, se ridic? velele ?i se seteaz? cursul spre prima insul?-?int?. Iar scenariul se tot repet?.?n principiu, trei sunt condi?iile necesare pentru o astfel de aventur?, iar ele se numesc brevet de skipper, echipament de yachting ?i iacht. Brevetul, adic? certificatul interna?ional de conduc?tor de ambarca?iune de agrement cu motor ?i cu vele, se poate ob?ine ?n urma unor cursuri acreditate. Pentru echipament, exist? game de la entry-level p?n? la profesionale, pe diferite paliere de pre?uri ?i performan?e. Iar iachtul se poate ?nchiria ?n orice zon? turistic? de yachting a lunii. Practic, este echivalentul unui apartament de patru-?ase camere plutitor, dotat cu tot ce este necesar – paturi, b?i, buc?t?rie, platform? de baie, p?turi de plaj?. De toate pentru to?i. La final, spune Drago? Militaru cit?nd un coleg de la ?coala de naviga?ie, este mai ieftin dec?t tenisul cu instructor.?Este o concep?ie gre?it? aceea c? po?i practica yachtingul doar dac? e?ti proprietar de velier. Este ca ?i cum ai spune c? po?i face schi doar dac? e?ti proprietar de caban? la munte. De fapt, marea majoritate a practican?ilor de yachting ?nchiriaz? velierele pe care urmeaz? s? navigheze c?te una-dou? s?pt?m?ni ?n diferite locuri din lume – Grecia, Croa?ia, Italia, Thailanda, Caraibe.“Drago? Militaru adaug? c?, ?n cele din urm?, o vacan?? de o s?pt?m?n? pe un velier ajunge s? coste mai pu?in dec?t o s?pt?m?n? ?ntr-un resort all-inclusive. Mai mult dec?t at?t, libertatea de mi?care ?i de naviga?ie este greu de g?sit ?n alt? activitate de agrement. ?n plus, navigatul poate fi uneori terapie.?Nu ?nt?mpl?tor, pe barca bandat? sub v?nt, ?ntr-o croazier? cu c??iva camarazi, fie te deta?ezi total de cotidian, p?n? la a uita parola de acces a laptopului, fie se poate face cea mai profund? analiz? de business ?i se pot lua decizii s?n?toase, nealterate de al?i stimuli.“Pandemia a cam limitat escapadele pe mare ale lui Drago? Militaru, mai ales ?n starea de urgen??, ?ns? de pe 1 iunie p?n? acum ?i-a luat revan?a ?i s-a ?mbarcat de mai multe ori pe b?rcile SetSail.Ca s? evite aglomera?ia din sta?iuni, el ?i partenerii lui de aventur? s-au cazat direct pe veliere ?i au dormit ?n marin?. Iar pentru c?nd vremurile se vor lini?ti sau m?car vor fi mai pu?in tulburi, Drago? Militaru p?streaz? un vis: ?s? str?batem Mediterana cu vele, ?ntr-un echipaj al?turi de so?ie, cei doi copii ?i cel pu?in un nepot“.De la 7 kilograme de nuc? ?i o cerg?, la cel mai mare procesator cu laser din Sud-Estul Europei: povestea companiei rom?ne?ti cunoscut? ast?zi pe ?ntreg continental Andra Stroe 01 octombrie 2020 ?O afacere profitabil?, dezvoltat? de un antreprenor rom?n, cu un plan de business de succes, pornit de la un vis”, descriu reprezentan?ii Megatitan, ?n c?teva cuvinte, povestea companiei cu capital 100% rom?nesc, fondat? de Ioan Daniel B?lan pe 11 septembrie 2001 ?n Beclean, jude?ul Bistri?a-N?s?ud.Ast?zi, businessul ofer? servicii de debitare cu laser, ?ndoire, sudur?, vopsire a tablelor, cu o produc?ie de subansamble ?i produse finite metalice. Acestea sunt destinate at?t industriei constructoare de ma?ini, chimice, energetice, retail, c?t ?i pentru produc?ia de mobilier pentru birouri ?i magazine sau a echip?rilor urbane, stradale, parcuri, gr?dini ?i locuri de joac?. Iat? 5 lucruri mai pu?ine cunoscute despre acest business ?i despre proprietarul ei:?n cei 19 ani de activitate, Megatitan a ajuns nu doar lider ?n Rom?nia, ci ?i ?n Europa. ?Suntem prezen?i cu fabricatele din metal din industria construc?iilor, mai ales cele de ma?ini industriale, ?n Germania, Austria, Ungaria, Italia, Anglia, Irlanda. Dintre acestea, Germania este cea mai profitabil?. Export?m cam 30% din produc?ie”, spune Ioan Daniel B?lan. Compania activeaz? ?n Europa ?i are rela?ii comerciale dezvoltate ?i pe alte continente, precum Asia ?i America de Sud, pentru importuri ?i comenzi. ?n viitor, planurile de extindere vizeaz? ?i t?rile nordice.Totodat?, Megatitan este cel mai mare procesator cu laser, av?nd cea mai mare capacitare de debitare cu laser din Sud-Estul Europei, cu 150 – 200 de tone de tabl? pe lun?.De?i compania este cunoscut? ast?zi ?n toat? Europa, proprietarul businessului a pornit de la zero. Provenind dintr-o familie cu posibilit??i materiale foarte modeste, Ioan Daniel B?lan poveste?te c? dou? lucruri au r?mas constante ?n copil?ria ?i adolescen?a sa: dorin?a de a ?nv??a carte, chiar dac? uneori nu avea ?nc?l??ri pentru a merge la ?coal?, ?i visul de a crea ceva ?i de a fi un om util societ??ii. Capitalul afacerii a constat ?n 7 kilograme de nuc? ?i o cerg?, primite de Ioan Daniel B?lan de la bunica lui, cu care ?a reu?it s? cucereasc? Vestul ?i s? creeze aceast? afacere prosper?”.Profilul de ast?zi al companiei a pornit de la dorin?a lui Ioan B?lan de a avea o ma?in? de debitat cu laser, chiar dac? la vremea c?nd a v?zut-o la o expozi?ie ?n Germania pre?ul ei era de un milion de m?rci, o sum? uria?? pentru t?n?rul de atunci. Dup? c??iva ani ?i dup? aprobarea unui proiect cu fonduri europene, proprietarul Megatitan poveste?te c? a sunat reprezentatul acelei companii mari, Trumpf, ?s? ne v?nd? o ma?in?. A fost foarte sceptic, c? nu eram ?n psihologia lor de client, eram un neica nimeni care voia s? ??i ia un laser din acela. Ast?zi ei se m?ndresc c? suntem cel mai mare client din Rom?nia.” ?n prezent, fabrica ce se ?ntinde pe o suprafa?? de 4.000 de metri p?tra?i de?ine 18 utilaje moderne.Megatitan este prima companie din Rom?nia care la ?nceputul pandemiei SARS – CoV –2 a ?nceput produc?ia intern? de produse destinate dezinfect?rii, de?i ele nu se aflau incluse ?n planul de lucru: t?vi?e dezinfectate pentru ?nc?l??minte ?i dispensoare dezinfectate pentru m?ini.?Din prima serie de t?vi?e dezinfectante, 1.000 au fost? donate c?tre unit??ile din prima linie. ?Am considerat c? este o perioad? ?n care fiecare business trebuie s? priveasc? ?n jur s? s? ??i adapteze serviciile la contextul existent ?i, implicit, s? ajute. Noi, de exemplu, am ini?iat producerea unor t?vi?e dezinfectante foarte utile ce se pot plasa la intrarea ?n magazine, farmacii, spa?ii publice ?i chiar case sau apartamente, astfel ?nc?t fiecare persoan? care intr? sau iese s? treac? prin acest filtru dezinfectant, contribuind astfel la diminuarea r?sp?ndirii virusului.” * * *RAPORT UNICREDIT BANK:Economia Rom?niei s-ar putea contracta ?n 2020 cu aproximativ 5% G.U. Macroeconomie / 26 octombrieEconomia Rom?niei s-ar putea contracta ?n 2020 cu aproximativ 5%, iar revenirea de anul viitor va fi, probabil, par?ial?, se arat? ?n raportul trimestrial al UniCredit Bank, potrivit Agerpres."Conform scenariului nostru de baz?, pensiile vor fi majorate cu 14% ?n 2020, iar deficitul bugetar ar putea cre?te p?n? la 9,5% din PIB, pachetul de sus?inere pentru dep??irea crizei ajung?nd p?n? la 6% din PIB. Reducerea deficitului bugetar sub 5% din PIB anul viitor ?i men?inerea datoriei sub nivelul de 50% din PIB vor necesita o politic? fiscal? restrictiv?. Banca Na?ional? a Rom?niei ar putea reduce dob?nda de politic? monetar? p?n? la nivelul de 1%. Partidul Na?ional Liberal este favorit pentru c??tigarea alegerilor parlamentare", se precizeaz? ?n documentul citat.Potrivit sursei, Rom?nia se apropie de finalul actualului ciclu electoral, iar alegerile parlamentare sunt programate pentru data de 6 decembrie iar Partidul Na?ional Liberal (PNL) porne?te favorit."?n alegerile locale care au avut loc ?n 27 septembrie, PNL a reu?it s? c??tige consilii locale ?i jude?ene ?n zone anterior dominate de Partidul Social Democrat (PSD), iar alian?a URS PLUS a fost confimat? ca al treilea partid ?n zonele urbane. ?n decembrie, PNL ar putea ?nlocui actualul guvern minoritar cu o alian?? guvernamental? care ar putea include USR PLUS, Partidul Mi?carea Popular? (PMP) al fostului pre?edinte Traian B?sescu ?i Uniunea Democrat? Maghiar? din Rom?nia (UDMR). Ovictorie clar? a PNL ar putea l?sa USR PLUS ?n afara Guvernului, ?ns? acest scenariu pare pu?in probabil la momentul public?rii acestui raport. ?ntre timp, guvernul PNL ?nt?mpin? dificult??i ?n ?ncercarea de a limita cre?terea pensiilor la 14% anul acesta. Un verdict al Cur?ii Constitu?ionale (CC) este a?teptat ?nainte de mijlocul lunii noiembrie. Anticip?m c? majorarea de anul acesta a pensiilor va fi de 14%, lucru care ar ?nsemna c? deficitul bugetar ar putea fi limitat la 9,5% din PIB ?i, mai important, ar permite o sc?dere a deficitului bugetar din 2021. Pentru a reduce deficitul sub 5% din PIB, urm?torul guvern ar trebui s? taie din cheltuieli sau s? m?reasc? veniturile bugetare", se arat? ?n raport.Potrivit economi?tilor b?ncii, deficitul bugetar de anul acesta ar putea fi mai mic ?n cazul ?n care o parte din rezervele fiscale vor fi folosite pentru a finan?a anumite cheltuieli, estimarea Consiliului Fiscal plas?nd deficitul la 8,6-9,4% din PIB, informeaz? Agerpres."P?n? ?n acest moment, m?surile de sus?inere implementate de guvern, care includ scutiri de taxe ?i ajutor direct pentru angaja?ii afla?i ?n ?omaj tehnic, pentru gospod?riile nevoia?e ?i pentru ?ntreprinderi mici ?i mijlocii (IMM), ?nsumeaz? aproape 2% din PIB. ?n plus, programul de garantare a creditelor pentru IMM a dep??it 12 miliarde de lei (echivalentul a 1,2% din PIB) p?n? la finalul lunii august. Alte programe, inclusiv cele de sus?inere a activit??ilor de leasing ?i factoring pentru companiile mari a c?ror activitate a fost afectat? de pandemie, vor ?ncepe ?n ultimul trimestru al acestui an. La mijlocul lunii septembrie ministrul Finan?elor Publice, Florin C??u, estima c? liniile de suport aflate ?n desf??urare ?nsumau 61,8 miliarde de lei (6% din PIB). Unele m?suri au fost deja prelungite. De exemplu, angaja?ii ?i liber-profesioni?tii a c?ror activitate a fost afectat? de COVID-19 pot beneficia de suport pentru ?omajul tehnic p?n? la finalul anului. ?n opinia noastr?, guvernul ar putea fi nevoit s? men?in? programele de sprijin direct dincolo de finele anului", se men?ioneaz? ?n raport.Conform acestuia, eforturile de anul viitor pentru a reduce deficitul bugetar sub 5% din PIB nu se vor rezuma la limitarea la 14% a major?rii din 2020 a pensiilor. Consiliul Fiscal estimeaz? c?, f?r? m?suri de corec?ie, deficitul bugetar va ajunge la 7,5% din PIB ?n 2021."?n opinia noastr?, cheltuielile cu salariile din sectorul public va trebui s? r?m?n? cel mult la nivelul din 2020, iar transferurile va trebui s? fie reduse spre nivelul din 2019 ?n cazul ?n care pensiile vor fi majorate din nou cu p?n? la 8%. Limitarea deficitului la cel mult 5% din PIB ar men?ine datoria public? sub 50% din PIB ?i sub mediana datoriei publice a ??rilor cu rating BBB. Ca urmare, Rom?nia s-ar putea men?ine ?n categoria recomandat? investi?iilor", se precizeaz? ?n raport.Sc?derea economic? de anul acesta ar putea fi de aproximativ 5% ?n cazul ?n care revenirea se va tempera ?n a doua jum?tate a anului. Din cauza necesit??ii unei politici fiscale restrictive ?n 2021, revenirea economic? va fi incomplet?. Rom?nia se eviden?iaz? printre ??rile din Europa Central? ?i de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene (EU) printr-o majorare semnificativ? a deficitului comercial cu bunuri. Un motiv pentru aceast? evolu?ie este sc?derea cererii pentru automobile ?i articole de ?mbr?c?minte, acestea fiind produse cu pondere mare ?n totalul exporturilor."Cu toate acestea, criza a eviden?iat lipsa de competitivitate a unei p?r?i a industriei rom?ne?ti. Cele mai multe sectoare cu valoare ad?ugat? mic? au suferit mai mult dec?t ?n ??rile vecine, ceea ce ar putea indica faptul c? marjele sunt deja prea mici pentru a permite reducerea pre?urilor ?i a compensa astfel cererea mai redus?. Leul supraevaluat a jucat, de asemenea, un rol, al?turi de majorarea salariului minim ?i a celui mediu peste cre?terea productivit??ii pe parcursul ultimilor ?ase ani. ?n acela?i timp, balan?a comercial? a serviciilor s-a ?mbun?t??it de la ?nceputul anului datorit? sc?derii num?rului de rom?ni care au c?l?torit ?n str?in?tate. Companiile str?ine care activeaz? ?n Rom?nia vor repatria mai pu?ine profituri ?i ie?irile mai mici ar putea compensa remiten?ele ?n sc?dere ?i deficitul comercial mai mare. Drept urmare, deficitul contului curent ar putea r?m?ne stabil anul acesta, iar ?n 2021 s? scad? marginal. Investi?iile str?ine directe (ISD) au fost puternic afectate ?n primele ?apte luni ale anului, deoarece intr?rile noi de capital au sc?zut la o cincime din nivelul ?nregistrat ?n perioada similar? din 2019, ?n timp ce investitorii str?ini au cump?rat mai pu?ine titluri de stat (cu o treime din nivelul ?nregistrat ?n primele ?apte luni din 2019)", se spune ?n raport.De asemenea, economi?tii sus?in c? este improbabil ca fluxurile de capital str?in s? se ?mbun?t??easc? semnificativ ?n a doua jum?tate a anului 2020. ?n acela?i timp, transferurile de la UE ar putea ajunge la aproape 4 miliarde de euro anul acesta, deoarece Rom?nia a beneficiat de finan?are din fondurile anti-criz? ale UE, pe l?ng? intr?rile de fonduri structurale ?i de investi?ii din cadrul financiar multianual aferent perioadei 2014-2020."Anticip?m c? Rom?nia va ?mprumuta anul viitor fonduri de la UE, at?t cele de suport pentru limitarea riscului de ?omaj ?n situa?ii de urgen?? (SURE) pentru angaja?i ?i companii (alocarea fiind de 4 miliarde de euro pentru Rom?nia), dar ?i cele aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU). Autorit??ile anticipeaz? c? p?n? la finalul lunii octombrie 2020 vor transmite Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR), care trebuie s? con?in? agenda de reforme ?i planul de investi?ii publice pentru cele 13,7 miliarde de euro ?n granturi ?i 16,6 miliarde de euro ?n credite. Aceste credite ar putea ajuta Rom?nia s? reduc? valoarea obliga?iunilor emise pe pia?a local? ?i pe pie?ele interna?ionale ?n 2021", se men?ioneaz? ?n document.Conform sursei citate, anul acesta, o parte din finan?area ie?irilor ar putea veni din numerarul adus ?n ?ar? de muncitorii rom?ni care s-au repatriat de la ?nceputul pandemiei. ?n luna mai, Guvernul estima num?rul acestora la 1,3 milioane. Dac? fiecare persoan? care se ?ntoarce cheltuie 2.000 de euro (o presupunere conservatoare), dou? treimi din ie?irile de capital ar putea fi acoperite ?n 2020. Mul?i dintre ace?ti angaja?i nu se vor ?ntoarce repede la slujbele lor anterioare din Italia ?i Spania, cei care lucreaz? ?n centrele de ?ngrijire ?i ?n turism fiind cei mai afecta?i. Astfel, autorit??ile anticipeaz? c? 500-600.000 dintre ace?ti muncitori vor deveni ?omeri, rata ?omajului put?nd dep??i 6,5% ?n T1 2021."?omajul mai mare ?i temperarea cre?terii salariilor ar putea limita infla?ia de baz? ?ncep?nd din ultimul trimestru al anului. Acest fapt ar putea men?ine infla?ia ?n intervalul ?intit ?n 2020-2021, ?n pofida presiunilor de cre?tere din cauza accizelor mai mari. Dac? deficitul bugetar este ?inut sub control, Banca Na?ional? a Rom?niei (BNR) ar putea reduce dob?nda de politic? monetar? ?nc? de dou? ori p?n? la nivelul de 1%, pentru a facilita tranzi?ia de la suspendarea obliga?iilor de plat? lunare din contractele de credit la reluarea ramburs?rilor de credite, ?n condi?iile ?n care ?n momentul de fa?? moratoriul acoper? 20% din creditele acordate sectorului privat. De?i alegerile ar putea genera o majoritate parlamentar? pro-european?, este pu?in probabil ca ritmul implement?rii reformelor s? accelereze ?n cazul ?n care coali?ia de guvernare va fi compus? din mai mult de dou? partide", se mai spune ?n raport. * * *DRACULA HYDRO – cultivatorul cu ancore de la MASCHIO GASPARDO care se remarc? prin robuste?e ?i productivitate! agrointeligenta.ro - 25 octombrie 2020 Datorit? combina?iei dintre discuri ?i ancore, DRACULA HYDRO rezolv? ?ntr-o singur? trecere gestiunea resturilor vegetale, aerarea terenului, nivelarea ?i preg?tirea patului germinativ. Cele dou? r?nduri de discuri frontale amestec? terenul, taie reziduurile ?i le ?ncorporeaz? pentru o mai rapid? descompunere. Ad?ncimea de lucru a discurilor poate fi reglat? hidraulic ?n timpul lucrului. O dat? ob?inut amestecul de sol ?i resturi vegetale, terenurile fiind bine aerate: aceasta amelioreaz? propriet??ile biochimice ale solului, iar ?n zonele reci, anticipeaz? ?nc?lzirea patului germinativ pentru a favoriza o germinare rapid? a semin?elor.Noua versiune HYDRO este echipat? cu cilindri hidraulici care ?nlocuiesc tradi?ionalele amortizoare cu dublu arc. Aceast? solu?ie garanteaz? o eficien?? ridicat? ?n lucru pe terenurile grele deoarece ancora se men?ine stabil?, ?n pozi?ie de lucru, chiar ?i la o presiune de 900 kg pe organ activ, fa?? de 700 kg a versiunii cu dublu arc. Aceast? rezisten?? ridicat?, unic? ?n categoria cultivatoarelor combinate, garanteaz? o prelucrare constant? ?n orice condi?ii, elimin?nd riscul de a lucra la o ad?ncime inferioar? celei setate. Ad?ncimea de lucru este reglabil? hidraulic ?i poate varia ?ntre 8 cm ?i 30 cm.Unghiul de ?nclinare al ancorelor este proiectat ?i studiat pentru o p?trundere bun? chiar ?i ?n terenurile dure, ?n timp ce cadrul ?nalt garanteaz? un flux optim al solului ?i reziduurilor.Partea final? este compus? dintr-un set de discuri ?nclinate care elimin? eventualele proeminen?e ale solului l?sate de r?ndul din spate de ancore. Lucrarea final? este efectuat? de ruloul exterior care niveleaz? ?i consolideaz? terenul pentru o preg?tire de calitate a patului germinativ.Discuri zim?ate, realizate din o?el-bor de ?nalt? rezisten??Discurile zim?ate ale lui DRACULA HYDRO au un diametru amplu de 610 mm ?i o grosime de 6 mm. Sunt realizate din o?el-bor de ?nalt? rezisten?? ?i garanteaz? o prelucrare omogen? a ?ntregii suprafe?e lucrate. Forma concav? asigur? o amestecare optim? a solului ?i a reziduurilor. Unghiul de 22°, forma ?i dispunerea discurilor, garanteaz? o t?iere ?i ?ncorporare calitativ ridicat? a resturilor vegetale chiar ?i ?n cele mai dificile condi?ii.Dispunerea discurilor ?i a ancorelor a fost ?ndelung studiat? pentru a garanta pe ?ntreaga l??ime de lucru o a?ezare omogen? a elementelor active. Mai mult de at?t, dispunerea acestora nu permite r?m?nerea unor zone neacoperite de organele ma?inii.Amplul rulou posterior cu diametrul de 600 mm, datorit? formei canelurilor ?i a r?zuitorilor acoperi?i cu tungsten, garanteaz? o prelucrare fin? a zonelor din spatele ancorelor, o nivelare par?ial? a terenului, care permite o ?ns?m?n?are u?oar? chiar ?i atunci c?nd condi?iile nu sunt optime.U?or de manevrat pe ?oseleDRACULA HYDRO poate circula u?or pe ?osele: ?n pozi?ia de transport are o l??ime de doar 3 metri, fiind dotat cu anvelope de dimensiunea 700/60-R22.5 care asigur? o excelent? manevrabilitate.Ac?ionarea hidropneumatic? a celor 3 sec?iuni permite o reglare imediat? ?i precis? din cabina tractorului asigur?nd posibilitatea de utilizare a ma?inii ?n condi?ii ?i scopuri diverse. Elementele care nu sunt necesare lucr?rii dorite pot fi u?or excluse.V? reamintim la final faptul c? DRACULA HYDRO este deja disponibil ?n versiuni de ?asiu f?r? sistem fr?nare, cu sistem de fr?nare pe aer sau cu dublu circuit hidraulic. Ultimele dou? versiuni, dotate cu sisteme fr?nare respect? reglement?rile europene ?n vigoare. * * *S-au trezit cu ”ghe?arul” ?n curte! Strat de grindin? de un metru, la Mihail Kog?lniceanu De Sorin Breazu oct. 26, 2020 ”Ghe?arul” din grindin? avut ?i un metru grosime. Foto: IGSU / FacebookO vijelie puternic?, cu ?nsemnate c?deri de grindin?, s-a ab?tut azi asupra satului Palazu Mic, din comuna Mihail Kog?lniceanu, ?n jude?ul Constan?a.Potrivit pompierilor de la IGSU, viitura a afectat ?n special o locuin?? ?n care se aflau trei adul?i ?i doi copii, un strat de grindin? gros de un metru mut?nd totul din calea sa.Toate persoanele care se aflau ?n interior au fost evacuate ?i sunt ?n siguran??, au anun?at reprezentan?ii ISU Constan?a, ad?ug?nd c? din cauza viiturii produse, trei ma?ini au fost mutate pe distan?e de zeci de metri, iar mai multe cl?diri au fost afectate.Fenomen meteo extrem la Mihail Kog?lniceanu. Foto: IGSU / Facebook Pompierii au s?pat prin ”ghe?arul” de grindin? pentru a permite apei acumulate s? se scurg?. Fenomenul extrem vine ?nso?it ?i de un mesaj al hidrologilor, care au emis un cod galben de inunda?ii locale ?n jude?ele Constan?a ?i Tulcea.Pentru prevenirea situa?iilor care pot pune ?n pericol via?a, rom?nii sunt ruga?i s? respecte urm?toarele m?suri:? Nu v? deplasa?i prin curen?i de ap?, pute?i s? v? pierde?i echilibrul? Nu v? deplasa?i cu autoturismul ?n zona inundat?? ?n cazul ?n care sunte?i surprin?i de viitur?, urca?i-v? c?tre p?r?ile superioare ale locuin?ei sau pe acoperi?, p?n? la sosirea echipelor de salvare. * * *Vlad Bir?u, Director Achizi?ii Reciclad`OR: “Eliminarea tuturor neclarit??iilor sau confuziilor privind utilizarea SIADT, prioritate zero pentru ?ntreaga industrie de reciclare” : Cosmin Zaharia 26 October 2020 Administra?ia Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat ?n urm? cu peste o lun? sistemul informatic de asigurare a trasabilit??ii de?eurilor (SIATD), ?n vederea monitoriz?rii ?i verific?rii tranzac?iilor cu de?euri de ambalaje ?n sistemul r?spunderii extinse a produc?torului. Potrivit AFM, prin lansarea SIATD se urm?re?te armonizarea legisla?iei na?ionale aplicabile ?n domeniul gestion?rii de?eurilor de ambalaje cu prevederile directivelor europene, dar ?i atingerea obiectivelor de reciclare/ valorificare, pe care Rom?nia ?i le-a asumat ?n calitate de stat membru al Uniunii Europene. ?n acest moment exist? ?ns?, pentru to?i cei implica?i, ?o serie de neclarit??i privind modul de utilizare a aplica?iei, neclarit??i care ar putea pune sub semnul ?ntreb?rii implementarea aplica?iei la 1 ianuarie 2021. Despre toate acestea am stat de vorb? cu unul dintre speciali?tii ?n domeniu, Vlad Bir?u, Director Achizi?ii Reciclad`OR. Vlad Bir?u, Director Achizi?ii Reciclad`ORConsidera?i oportun? implementarea unui astfel de sistem ?n Rom?nia??La nivel european industria reciclarii se afl? ?ntr-o permanent? dezvoltare, bugete semnificative fiind alocate pentru ?mbun?t??irea managementului de?eurilor ?i dezvoltarea capacit??ilor de colectare ?i reciclare.?n Rom?nia ritmul de dezvoltare al acestei industrii este ?nsa unul mult mai lent.? O dovad? ?n acest sens este ?i situa?ia publicat? de Eurostat, cu privire la performan?a recicl?rii ambalajelor la nivelul UE in anul 2017, situa?ie care pozi?ioneaz? Rom?nia undeva la coada clasamentului????? .Printre cauzele care stau la baza acestei non-performan?e putem enumera: infrastructura de colectare separat? deficitar? la nível na?ional, implicarea redus? a cet??eanului ?n procesul de colectare separat? ?i neaplicarea instrumentelor economice specifice (?i disponibile). Un alt factor critic care a generat situa?ia actual? este ?i lipsa unui “correct level playing field” pe pia?a colectorilor. Concuren?a neloial? ?ntre colectori corelat cu lipsa trasabilit??ii de?eurilor colectate nu doar c? a ?ngreunat procesul de dezvoltare a industriei de reciclare dar a ?i generat derapaje economice ?i juridice semnificative.Un prim pas ?n corectarea acestei situa?ii este lansarea de c?tre Administra?ia Fondului pentru Mediu a aplicatiei informatice de asigurare a trasabilit??ii de?eurilor (SIADT).Prin aceast? aplica?ie se dore?te ?monitorizarea ?i verificarea tranzac?iilor cu de?euri de ambalaje ?n sistemul r?spunderii extinse a produc?torului, prin Ordinul 1595/2020. ?Implementarea acestei aplica?ii de trasabilitate a de?eurilor de ambalaje va influen?a activitatea unui num?r foarte mare de operatori economici (colectori, reciclatori, etc).? ?n acest moment exist? ?ns?, pentru to?i cei implica?i, ?o serie de neclarit??i privind modul de utilizare a aplica?iei, neclarit??i care ar putea pune sub semnul ?ntreb?rii implementarea aplica?iei la 1 ianuarie 2021. ?n consecin??, eliminarea tuturor neclarit??iilor sau confuziilor privind utilizarea SIADT devine o prioritate zero pentru ?ntreaga industrie de reciclare.Cine sunt principalii beneficiari ?i ce schimb?ri ar putea aduce??Aplica?ia SIADT va fi utilizat? de operatorii economici care desf??oar? activit??i de colectare, salubrizare, sortare, tratare de de?euri de ambalaje; operatorii economici care desf??oar? activit??i de valorificare/reciclare ?i organiza?iile care implementeaz? r?spunderea extins? a produc?torului(OIREP).Prin aceast? aplica?ie vor fi gestionate, ?n timp real, informa?iile cu privire la trasabilitatea de?eurile de ambalaje de la operatorul economic colector p?na la instala?ia de valorificare. ?Trebuie precizat faptul c? SIADT se refer? strict la de?eurile de ambalaje ale c?ror costuri de gestionare sunt finan?ate de c?tre produc?tori prin OIREP.Din perspectiva Administra?iei Fondului pentru Mediu, implementarea aplica?iei va contribui la transparentizarea ?i monitorizarea eficient? a fluxului de date ?n managementul integrat al de?eurilor de ambalajele.Din perspectiva OIREP-urilor (cum este ?i cazul Reciclad’OR), pe l?ng? transparentizarea fluxului de date la nivel na?ional, prin implementarea SIATD se va genera ?i o serie de implica?ii de natur? economic? pe lan?ul de aprovizionare. Este foarte greu de estimat ?n acest moment dimensiunea impactului dar vom vedea pe parcursul implement?rii aplica?iei.Dac? privim cu aten?ie istoricul industriei de reciclare constat?m (dac? mai era cazul) c? cel mai mare impact asupra activit??ii de transfer de responsabilitate a fost cel generat de modific?ri legislative. Modific?rile condi?iilor economice ale pie?ei de reciclare a ambalajelor au fost consecin?e ale unor modific?ri legislative, modificarea raportului dintre cerere ?i oferta jucand doar un rol secundar.O legisla?ie coerent? presupune ?n primul r?nd crearea unor condi?ii optime ?i func?ionale pentru un model de reciclare a ambalajelor eficient ?i predictibil. ?i acestea sunt a?tept?rile pie?ei atunci c?nd vorbim de implementarea SIADT.Care sunt plusurile ?i minusurile aplica?iei???Ca orice aplica?ie informatic?, SIADT are nevoie de o perioad? de timp pentru implementare ?i testare. O analiz? sumar? scoate ?n eviden?? o serie de plusuri ?i minusuri ale acestei aplica?ii:Printre plusurile identificate men?ion?m: digitalizarea informa?iilor, verificarea tuturor documentelor ?n timp real ?i transparentizarea? colabor?rii dintre to?i factorii implica?i.Ca ?i minusuri indentific?m o serie de riscuri generate de aplica?ie printre care: ?ngreunarea livr?rii de?eurilor de ambalaje c?tre reciclatorii finali, ?n situa?ia ?n care aplicatia SIATD nu ar func?iona ?n parametri optimi ?i furnizarea informa?iilor confiden?iale privind cantit??ile raportate de c?tre operatorii economici ?ntre OIREP-uri.Pe perioada de testare r?mas? p?n? la sf?r?itul anului vom identifica ?i alte riscuri sau oportunit??i generate de ?implementarea aplica?iei. Pe baza dialogului dintre toti cei implica?i,? vom identifica ?n egal? m?sur? ?i solu?ii de maximizare a oportunit??ilor sau de diminuare a riscurilor generate de implementarea aplica?iei SIADT.Va u?ura sau va ?ngreuna SIATD activitatea OIREP???F?r? dar ?i poate SIATD ar putea ?mbun?t??i ?i u?ura activitatea unui OIREP at?t ?n rela?ia cu Administratia Fondului pentru Mediu c?t ?i ?n rela?ia cu celelalte autorit??i ale statului. Cu riscul de a m? repeta, miza este mare, iar aplica?ia SIATD trebuie s? vin? ?n sprijinul tuturor ?i s? func?ioneze a?a cum ne a?teptam at?t noi to?i cei implica?i c?t ?i Administra?ia Fondului pentru Mediu.?nc? de la ?nfiin?are, Reciclad’OR a implementat la nivelul companiei, sisteme informatice performante ?n scopul eficientiz?rii mecanismelor de lucru.Aceste sisteme ne-au permis o supraveghere strict? a trasabilit??ii fiec?rui tip de de?eu de ambalaje contractat ?i le-au oferit partenerilor no?tri o modalitate facil? ?i transparent? de vizualizare ?i accesare a ?ntregului circuit.Eficien?a ?i performan?a acestor sisteme este certificat? ?i de ultimul control al Administra?iei Fondului pentru Mediu, control care s-a ?ncheiat ?n data de 16 Septembrie 2020 ?i care atest? ?ndeplinirea tuturor obliga?iilor legale pe care Reciclad’OR ?i le-a asumat.Prin expertiza pe care o de?inem ne vom sus?ine to?i partenerii ?n dep??irea tuturor obstacolelor specifice implement?rii ?i utiliz?rii unei noi aplica?ii. Suntem ferm convin?i c? ?mpreun? cu partenerii nostri vom gestiona cu succes toate obliga?iile ce ne revin din implementarea SIADT la 1 ianuarie 2021. * * *Tehnologii ?i Utilaje – Gr?dina cu Alune, o afacere cu profit de 8.000 euro/hectar 26 octombrie 2020 ?n cea mai recent? edi?ie a emisiunii ”Tehnologii ?i Utilaje”, realizatorul Ovidiu Ghinea a fost ?n vizit? la Gr?dina cu Alune, ?n jude?ul Giurgiu, unde a stat de vorb? cu inginerul agronom Ionescu Adrian. Acesta ne-a vorbit despre avantajele planta?iei de alun, o afacere care le poate aduce profituri ?nsemnate celor care au curajul s? investeasc? ?n acest business. Totul a ?nceput cu o suprafa?? mic?, dar afacerea s-a dezvoltat cu pa?i rapizi. Buni gospodari, cu valori fundamentale ?nr?dacinate ad?nc ?n fiin?a lor, cu respect fa?? natur?, de munc? ?i responsabilitate, familia a fost punctul de plecare ?i nucleul ?n jurul c?ruia se dezvolt? Gr?dina cu Alune. Toate detaliile despre aceast? afacere le pute?i afla urm?rind video-ul de mai jos. * * * ?n plin sezon de plant?ri, recomand?ri de la speciali?ti pentru pomicultori Revista Fermierului S?mb?t?, 24 Octombrie 2020 ?n plin sezon de plant?ri, pomicultorii trebuie s? respecte recomand?rile speciali?tilor ?n ce prive?te achizi?ia, p?starea, plantarea ?i preg?tirea pomilor pentru sezonul rece. ?n r?ndurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, produc?tor autorizat de material s?ditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual) v? spune ce ave?i de f?cut ?i la ce s? fi?i aten?i.Este indicat ca, imediat dup? primirea coletului, pomii s? fie bine hidrata?i,?respectiv se pot imersa r?d?cinile ?ntr-un vas cu ap? pentru circa 24 -72 ore, dar nu mai mult de 72 ore, pentru a se evita asfixierea acestora, sau se vor introduce r?d?cinile pomilor ?ntr-o groap? comun? ?i se?vor acoperi cu p?m?nt ori nisip, iar ulterior se vor uda din abunden??, pentru o bun? hidratare. Astfel, pomii se pot p?stra de la c?teva zile p?n? la c?teva s?pt?m?ni, sau chiar p?n? ?n prim?var?,?dac? din motive obiective nu reu?i?i s?-i planta?i ?n aceast? toamn?.La plantare se vor scoate succesiv pomii, de la stratificare, pe m?sur? ce ace?tia vor fi planta?i, iar ?nainte de plantare pomii vor trece prin procesul de preg?tire de plantare, respectiv:Fasonarea r?d?cinilor, prin care se urm?re?te eliminarea r?d?cinilor r?nite,?fracturate, precum ?i scurtarea v?rfurilor acestora, pentru a stimula ramificarea acestora.Mocirlirea r?d?cinilor, respectiv se va preg?ti un amestec de consisten?a sm?nt?nii, format din b?legar de vac? proasp?t sau mrani?? sau p?m?nt de p?dure sau efectiv un p?m?nt reav?n, bine m?run?it, care se va amesteca cu ap?,?astfel ?nc?t s? ob?inem un amestec de consisten?a sm?nt?nii. Dup? ce r?d?cinile au fost fasonate se va trece la mocirlirea acestora, efectiv r?d?cinile vor fi trecute prin acest amestec de consisten?a sm?nt?nii,??n care se poate ad?uga ?i un stimulator de ?nr?d?cinate (de exemplu, Razormin - 0,5%, Radistim - 0,5%).Plantarea propriu-zis?. Dup? ce am preg?tit gropile de plantare ?n prealabil sau chiar cu c?teva s?pt?m?ni ?nainte, gropi generoase cu ad?ncimea de circa 50 cm ?i diametrul de 50 cm, se va trece la plantarea pomilor. Este foarte important ca la plantare punctul de altoire s? nu fie ?ngropat, respectiv s? r?m?n? deasupra nivelului solului, de aproximativ dou? degete (2 - 3 cm), iar ulterior se va ad?uga p?m?nt progresiv ?i se va tasa energic, astfel ?nc?t s? nu r?m?n? spa?ii de aer ?ntre r?d?cini ?i sol.Tasare energic?. Aten?ie, solul se taseaz? foarte bine ?n jurul pomilor, ca ?i cum ar fi b?tut cu maiul, astfel ?nc?t s? fim siguri c? nu au r?mas spa?ii de aer ?ntre r?d?cini ?i sol.Udarea pomilor. Dup? plantare se vor uda cu cantit??i generoase de ap?,??n func?ie de deficitul de ap? din sol. Se pot folosi cantit??i de la 10 litri/pom ?i p?n? la 50 litri/pom. Pe l?ng? hidratare, apa are rolul ?i de a?ezare a solului pe l?ng? radacini, respectiv eliminarea spa?iilor de aer dintre r?dacini ?i sol. Dup? ce pomii sunt uda?i ?i apa a p?truns ?n sol se mai poate repeta procesul de tasare a solului, o lucrare esen?ial?, pentru o bun? prindere a pomilor.Tutorarea pomilor este o lucrare important?. Dup? plantarea pomilor este necesar? tutorarea acestora, respectiv se va monta un tutore fiec?rui pom, de care ace?tia vor fi palisa?i, pentru a preveni aplecarea acestora la expunerea curen?ilor de aer ?n sezonul rece.Mu?uroirea pomilor proasp?t planta?i. Dup? ce pomii au fost planta?i se va trece la mu?uroirea acestora, respectiv ridicarea unui mu?uroi, peste punctul de altoire,??nalt de circa 30 cm, care se va p?stra peste sezonul rece, p?n? ?n prim?var? (luna martie), c?nd se va ?ndep?rta ?i se va efectua o alveol?/farfurie ?n care se vor uda pomii pe tot parcursul anului.Protejarea pomilor contra roz?toarelor. ?n situa?ia ?n care parcela ?n care sunt planta?i pomii nu este prev?zut? cu ?mprejmuire sau dac? de?ine?i animale (c?ini etc) care pot s? road? tulpina pomilor, este indicat s? protej?m tulpina acestora cu plas? antiroz?toare, care se poate achizi?iona din comer? ?i se amplaseaz? pe tulpina pomilor (de la sol ?i p?n? la prima ?arpant?), sau efectiv se folose?te folie de plastic prin care se protejeaz? tulpinile. ?n cazul folosirii foliei, aceasta se ?ndep?rteaz? prim?vara, iar ?n cazul plasei, aceasta se men?ine pe pom indiferent de sezon.Op?ional se poate realiza ?nc? din toamn? o scurtare mai lung? a pomilor (mai ales ?n zonele predispuse la cantit??i mari de z?pad?,?acumul?ri de polei, curen?i de aer puternici). Aceast? lucrare se execut? pentru a evita fr?ngerea pomilor sub ac?iunea mecanic? a factorilor climatici. Lucrarea presupune scurtarea axului la circa 1,20 metri ?i a l?starilor anticipa?i la circa 30-40 cm, urm?nd ca interven?iile finale privind t?ierile de formare a coroanelor s? se realizeze prim?vara, dup? data de 1 martie, c?nd nu mai exist? risc de temperaturi excesiv de sc?zute care pot produce ?nghe?ul la nivelul cre?terilor anuale.Foarte important este s? achizi?iona?i material s?ditor direct de la pepiniere autorizate, care s? v? ofere material s?ditor certificat, autentic, s?n?tos, etichetat individual, iar pomii s? fie cu r?d?cin? nud?, c?t mai ?ntreag? ?i bine hidrata?i. Majoritatea dintre pomicultori sunt aten?i la partea superioar? a pomilor (tulpin? ?i eventuale ramuri), neglij?nd r?d?cinile pomilor care sunt foarte importante pentru prinderea ?i dezvoltarea armonioas? a pomilor.Foto: pepinierele-roman.ro * * *ANSVSA: Actualizarea situa?iei privind evolu?ia PPA meatmilk 26 octombrie 2020 ?n data de 23.10.2020 sunt active un num?r de 529 de focare PPA, din care 9 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 5 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A. Conform datelor prezentate ?n graficul nr 1.?n intervalul 15.10.2020 – 21.10.2020 au fost ?nregistrate 24 focare noi PPA ?i au fost stinse 48 focare PPA:? De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 3941 cazuri la mistre?i ?n 38 de jude?e conform graficului num?rul 2.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Din? anchetele epidemiologice rezult? c? principalele cauze care au condus la extinderea focarelor de pest? porcin? african? sunt urm?toarele:–??????? num?rul mare de mistre?i; ?n unele fonduri de v?n?toare dep??irea densit??ii? maxime de 05 mistre?i/kmp, care se datoreaz? nerespect?rii cotelor de v?n?toare;–??????? nerealizarea cerin?ei de a se v?na ?ntreg efectivul de mistre?i ?n zonele infectate conform Hotararii nr. 3/2019 Comitetului Na?ional pentru Situa?ii Speciale de Urgen??;–??????? neefectuarea supravegheri pasive ?n sensul de necolecatre a cadravelor de mistre?i ?n vederea test?rii ?n direc?ia PPA ?i neutralizarii ulterioare;–??????? v?nzarea/cump?rarea porcinelor domestice f?r? documente sanitar-veterinare care s? ateste statusul de s?n?tate; –??????? ie?irea porcinelor din zonele de protec?ie ?i supraveghere stabilite ?n jurul focarelor (minim 10 km) ?n conformitate cu cerin?ele Directivei 2002/60/CE; –??????? mi?c?rile necontrolate de porcine realizate? de? comercian?ii ilegali animale vii;–??????? sacrificarea porcinelor bolnave f?r? anun?area medicului veterinar ?i conservarea produselor provenite de la acestea, av?nd ?n vedere c? din datele ?tiin?ifice virusul rezista ?n produse congelate/conservate ani de zile;–??????? administrarea de resturi alimentare netratate temic ?n hrana porcilor;–??????? nerespectarea m?surilor de biosecuritate ?n special ?n? gospod?riile popula?ie, dar ?i de c?tre unele exploata?ii comerciale.????????? Dintr-un studiu efectuat de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor pentru Rom?nia pe baza evolu?iei ?i analizei factorilor de risc epidemiologici ?i prezentat ?n ?edin?a cu ?efii Serviciilor Veterinare din ??rile membre uniunii europene, din data de? 27.01- 28.01.2020, se putea estima o cre?tere a num?rului de focare ?n Rom?nia ?n anul 2020 fa?? de anul 2019, totu?i prin m?surile luate de autoritatile din Rom?nia s-a reu?it o sc?dere a acestora. Este adev?rat c? reducercerea num?rului de focare ?n anul 2020 se datoreaz? ?i restric?iilor impuse pe perioada st?rii de urgen?? aspect care demonstreaz? c?? mi?carea necontrolat? a animalelor constituie principalul factor de risc pentru difuzarea bolii.Principalele m?suri care au dus la sc?derea num?rului de? focare sunt:–??????? organizarea de controale efectuate ?n trafic? de c?tre echipe de mixte ale Direc?iilor Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, Inspectoratelor de Poli?ie jude?ene ?i Inspectoratelor Jude?ene de Jandarmi;–??????? consilierea cresc?torilor de porcine, de c?tre medicii veterinari de liber? practic? privind m?surile de biosecuritate pe care trebuie s? le respecte si obligativitatea de a anun?a orice ?mbolnavire/moarte la animalele din exploatatie;–??????? Instruiri ale medicilor veterinari din cadrul Direc?iilor Sanitar Veterinare? ?i a medicilor? veterinari de libera practic? cu privire la simptomatologia ?i m?surile ce trebuie aplicate ?n cazul focarelor de PPA;–??????? actualizarea ?i aprobarea ?n cadrul Centrelor Locale de Combatere a Bolilor din fiecare judet a planului de m?suri privind prevenirea ?i controlul PPA la porcii domestici si mistre?i;????????? Num?rul de focare pe ani, de la semnalarea primului focar confirmat ?n anul 2017 la Satu Mare, este prezentat ?n graficul de mai jos. Din grafic rezult? o cre?tere cotinu? a num?rului de focare, cu un v?rf ?n? anul 2019 ?i o sc?dere ?n anul 2020,? de?i conform studiului men?ionat anterior, se previziona o cre?tere ?n anul 2020. Serviciul Comunicare ?i Logistic? Documentar? * * *Studiu: 97% dintre rom?ni declar? c? vor s? recicleze mai mult meatmilk 26 octombrie 2020 Potrivit unui studiu efectuat ?n 14 ??ri europene de agen?ia de cercetare LUCID, ?n asociere cu Every Can Counts, ini?iativ? care are scopul de a cre?te gradul de con?tientizare asupra avantajelor recicl?rii dozelor din aluminiu, 86% dintre europeni sunt de p?rere c? este mai important ca niciodat? s? avem grij? de mediul ?nconjur?tor ?i s? recicl?m, dup? COVID-19, ?n timp ce un procent cov?r?itor de 91% au spus c? ar vrea s? fac? mai mult.?n plus, 52% dintre responden?i nu ar pune economia mai presus de mediu, ?n ciuda ?ncetinirii economice cauzat? de pandemia COVID-19. Doi din trei europeni au spus c? reciclarea este o obliga?ie pentru to?i ?i c? este o nevoie urgent? pentru combaterea acestei probleme. Mai mult de trei sferturi dintre responden?i recicleaz? ?ntotdeauna sau adesea toate tipurile de materiale, ?n vreme ce 76% dintre oameni recicleaz? adesea ori ?ntotdeauna dozele din aluminiu, ambalajul de b?uturi cel mai reciclat la nivel global. La nivel local, 94% dintre responden?ii din Rom?nia au spus s? este mai important ca niciodat? s? avem grij? de planeta noastr?, dup? COVID-19, ?n timp ce97% declar? c? vor s? fac? mai mult c?nd vine vorba de reciclare. Mai mult, 56% au declarat c? ar pune problema mediului mai presus de economie, ceea ce arat? o clar? schimbare de priorit??i. ?Aceste rezultate ne arat? c? exist? o cre?tere a con?tientiz?rii nevoii de a recicla c?t mai ?multe de?euri, iar pandemia COVID-19 doar a accelerat acest proces.? Oamenii realizeaz? c?t de presant? este aceast? problem? ?i sunt dispu?i s? depun? eforturi pentru a crea o real? economie circular?”, a declarat David Van Heuverswyn, Directorul Every Can Counts Europa?Cu toate impedimentele care au ap?rut ?n ultima vreme din cauza situa?iei globale cu privire la COVID-19, ?n Rom?nia ?nc? suntem interesa?i de reciclare ?i parc? mai mult ca oric?nd responsabilitatea oamenilor se reflect? ?n cantit??ile pe care le colect?m ?n cadrul proiectelor noastre.” a declarat Adina Magsi, Manager Every Can Counts Rom?niaDin 2009, Every Can Counts a contribuit la cre?terea con?tientiz?rii recicl?rii dozelor din aluminiu, cu obiectivul de a recicla dozele consumate ?n Europa?n procent de 100%. ?n 2017, rata de reciclare a dozelor din aluminiua r?mas la 74.5%, ?ns? studiul a ar?tat c? 90% dintre responden?i cred c? ?ara lor ar trebui s? recicleze mai multe, dac? nu chiar toate dozele din aluminiu, iar un total de 4 din 10 ar vrea s? fie reciclate 100%.Studiul a fost efectuat pe un e?antion de 13.793 de persoane cu v?rste peste 16 ani, echilibrat din punct de vedere al v?rstei ?i genului, ?n 14 ??ri ?n care Every Can Counts are o ini?iativ? local? (Belgia, Serbia, Austria, Ungaria, Grecia, Rom?nia, Polonia, Republica Ceh?, Irlanda, Olanda, Marea Britanie, Spania, Italia, Fran?a), ?n perioada 5 august – 14 septembrie 2020.Ap?rut? ?n 2009 ?n Marea Britanie, ini?iativa Every Can Counts este considerat? programul principal pentru promovarea recicl?rii dozelor de b?utur? ?n Europa! Acesta ??i propune s? ?i inspire pe to?i s? fac? diferen?a prin reciclarea dozelor de b?utur? atunci c?nd sunt departe de cas?, adic? la birou sau ?n deplasare – de la parcuri, festivaluri ?i evenimente sportive, la ?coli ?i universit??i. Ast?zi, ini?iativa este prezent? ?n 19 ??ri. * * *Ouale din Avicola Rojiste ajung pe rafturile supermarketurilor din Romania 24 octombrie 2020 In urma cu 14 ani familia Badea din Rojiste a decis sa plece la munca in strainatate. Au ales ca si tara, Belgia. Atunci cand au plecat, fiul lor Robert avea 12 ani. Dupa ani de munca si truda au reusit sa-si faca propria firma in strainatate, o firma care avea ca si obiect de activitate, ?demolarile”. Ce legatura este intre o firma de demolari si Avicola Rojiste ? ?In urma cu 6 ani am venit in vacanta la bunici cu fratii mei mai mici. Mancarea facuta de bunicii mei de la Marsani nu se compara cu nicio mancare din lume”, povesteste Robert Badea cel care in urma cu 14 ani pleca impreuna cu parintii in cautarea unui trai mai bun.”Cand s-a terminat vacanta, ne-am intors inapoi la munca-n Belgia dar nu cu mana goala ci cu cativa pui de gaina luati de la mamaie. I-am crescut acolo in ideea de a avea mereu oua proaspete, pentru fratiorii mai mici. In urmatoarea vacanta m-am intors la Marsani, la bunica si am vazut o ferma in care nu exista activitate. Am inceput sa ma interesez, am aflat ca inainte fusese tot o ferma de gaini ouatoare. Atunci am decis ca intr-o astfel de ferma trebuie sa investim. Am cumparat-o in 2013, era devalizata, se furase aproape tot. Dupa ce am cumparat-o, prima investitie a fost facuta in camera agentilor de paza.Urmatorul pas a fost sa-ncepem constructia primei hale. A fost extrem de greu. Noi nu stiam ce-nseamna sa construiesti o hala, neavand niciunul dintre noi tangenta cu acest domeniu. Nu stiam decat cum se cresc gainile la tara, nu si intr-o avicola. Am incercat sa colaboram cu o firma din Germania,cea care se afla pe locul 1 in acest domeniu, in Europa. Din pacate ne-a respins in prima faza, dar pana la urma ne-a invitat in Germania sa vedem cum se construieste la propriu o hala pentru gaini. Incet, incet, documentandu-ne, in 2016 am reusit sa terminam hala. Nu am luat niciun ban european, ne-am imprumutat la banca, am girat cu ferma si am obtinut banii. 120000 de euro a costat doar echipamentul pentru prima hala si 90.000 euro, gainile. Cele 15.000 de gaini le-am luat din Ungaria,sunt doar gaini ouatoare, nu si de carne. Acestea dau randament doar 1 an si 3 luni. Dupa aceasta varsta nu mai oua si suntem nevoiti sa le schimbam.?Acum avem in ferma in jur de 45.000 de gaini si asta s-a intamplat in doar 1 an. Gainile sunt crescute In libertate. Ele au padocuri deschise, intra si ies cand vor. Avem in jurul halei plantata lucerna, gainile putand iesi libere in ferma. Apoi intra in interior pentru a oua si pentru a manca, nimeni neintrand sa culeaga ouale. Totul este computerizat. Nimeni nu pune mana pe oua, linia tehnologica este manevrata prin intermediul unui computer. Doar la partea de ambalare si sortare avem 8 oameni”, declara tanarul fermier, Robert Badea.Alaturi de el sta inginerul Laurentiu Tilea, cel care cunoaste absolut tot ce tine de partea administrativa. Acesta ne declara:? ?In fiecare zi 45.000 de oua ajung singure la ambalare. Aceasta este banda transportoare si vin de la ultima hala pana la centrul de ambalare. S-a investit foarte mult in tehnologie. Acesta este viitorul. Computerele inlocuiescoamenii. Oricum gasim foarte greu forta de munca.”Unde ajung oule produse la Avicola Rojiste? ?Ouale ajung in marile lanturi se magazine din Romania: Carrefour, Mega image, Penny, Auchan. Suntem foarte mandri ca am fosti alesi de lantul Carrefour sa fim singurii care sa le asigure stocul de oua proaspete zilnic. Avem o relatie speciala cu ei. Ne-au verificat, au vazut ca suntem seriosi si respectam toate normele de securitate.”Cum ati reusit sa intrati in marile lanturi de magazine?Tanarul fermier zambeste: ?Noua in familie ne place sa spunem ca ne-am renascut din cenusa altora.Am batut la toate portile cu cartonul de oua-n mana, ne pierdusem speranta. Intr-o zi ne-au sunat cei de la un mare lant de magazine din Romania si ne-au intrebat daca le putem livra oua. Asta s-a intamplat intr-o perioada cand in supermarketuri intervenise ?criza oualor”. Furnizorii lor din strainatate si anume cei din Olanda se confruntau cu probleme. Asa am ajuns sa intram in aceste retele. Cred ca am avut noroc. Dumnezeu ne iubeste !”, declara Robert Badea.Continuati investitiile?Laurentiu Tilea ne spune: ?Ceea ce vedeti dumneavoastra in fata este o alta avicola, o ferma care produce oua bio. Aici lucrurile sunt mult mai complexe. Pentru fiecare gaina trebuie sa le asiguram 4mp. Asadar toata suprafata de 2,4ha este destinata gainilor care produc oua bio. Am demolat alte hale pentru a le asigura spatiu asa cum prevad normele. Noi suntem verificati de o firma italiana autorizata, ni se cer probe periodic inclusiv din sol.”Avem nevoie de astfel de fermieri, cu atat mai mult cu cat acestia sunt foarte tineri. Legati de pamanturile natale, oltenii nostri si-au investit banii munciti intr-o avicola parasita, tocmai pentru a continua traditia.?De Avicola Rojiste se va auzi nu numai in tara. Noi am investit pentru a face treaba si pentru ca ne-a placut povestea” declara Robert Badea un tanar de 26 de ani, muncitor, serios, modest! * * *Expozi?ie cu sute de crizantame, tuf?nele, colec?ii de varz? ornamental? ?i dovleci decorativi, la Gr?dina Botanic? din Ia?i M?d?lina Olariu este reporter responsabil de domeniul ?S?n?tate” la Ziarul de Ia?i, care acoper? activitatea spitalelor din Ia?i, c?t ?i a institu?iilor locale cu implica?ii ?n aceste domenii. A f?cut parte timp de opt ani din redac?ia revistei Opinia Studen?easc?, unde a fost reporter, ?ef de departament ?i secretar general de redac?ie, fiind responsabil? de identificarea de noi subiecte, redactarea ?i editarea ?tirilor, reportajelor, interviurilor sau ale altor cronici, precum ?i de coordonarea activit??ilor reporterilor redac?iei.Totodat?, este licen?iat? ?n jurnalism ?i ?tiin?e ale comunic?rii la Universitatea ?Alexandru Ioan Cuza” din Ia?i, av?nd ?i un master ?n tehnici de produc?ie editorial? ?n presa scris?, audiovizual ?i multimedia.Timp de trei s?pt?m?ni, la Gr?dina Botanic? ?Anastasie F?tu” din Ia?i va fi deschis? publicului expozi?ia de flori, fructe ?i semin?e ?Flori de toamn?”. ?n spa?iile expozi?ionale pot fi admirate colec?ii unice de crizanteme, tuf?nele, varz? ornamental?, ardei ?i dovleci decorativi, dar ?i fructe ?i semin?e care apar?in unor plante indigene ?i exotice.Expozi?ia poate fi vizitat? zilnic ?n perioada 25 octombrie – 15 noiembrie, ?n intervalul 9.00 – 16.00, pre?ul unui bilet individual fiind de ?ase lei, iar pentru grupurile organizate este de trei lei. Noutatea din acest an o reprezint? faptul c? vizitatorii nu au acces ?n sere, expozi?ia put?nd fi vizitat? doar ?n aer liber, din cauza pandemiei de coronavirus.Anul acesta sunt expuse 212 soiuri de crizanteme, dintre care 23 sunt soiuri omologate ?n Rom?nia au fost ob?inute ?n cadrul Gr?dinii Botanice. Pot fi admirate ?i 209 soiuri de tuf?nele, o colec?ie de varz? ornamental?, precum ?i de ardei ?i dovleci decorativi. Aici exist? ?i trei cele mai iu?i soiuri de ardei din lume, soiurile ?Carolina Reaper”, ?Trinidad Moruga Scorpion” si ?7 Pot Douglah”, cu grade de iu?eal? cuprinse ?ntre 1.000.000-2.000.000 unit??i Scoville.??n fiecare toamn?, Gr?dina Botanic? din Ia?i, organizeaz? aceast? expozi?ie ?i marcheaz? un eveniment special – ?nflorirea crizantemelor, simbolul longevit??ii, elegan?ei ?i noble?ei.Tema expozi?iei intitulat? ?Semper sint in flore!? – reprezint? omagiul Gr?dinii Botanice pentru genera?iile care au contribuit la edificarea primei Universit??i moderne din Rom?nia, ?nso?it de aceast? urare pentru to?i membrii comunit??ii academice”, au precizat reprezentan?ii Gr?dinii Botanice din Ia?i. Edi?ia din acest an este dedicat?, conform organizatorilor, anivers?rii a 160 de ani de la fondarea Universit??ii ?Alexandru Ioan Cuza” din Ia?i.PressHub este o platform? dedicat? sprijinirii jurnalismului ?n serviciu public. Articolele ?i fotografiile publicate pe PressHub sunt proprietatea Freedom House Romania, funda?ia care administreaza?presshub.ro, sau ale publica?iilor partenere. Suntem onora?i s? prelua?i articole de pe platforma noastr?. O pute?i face prelu?nd textul ?n limita a 500 de caractere si introduc?nd link c?tre articolul publicat pe?presshub.ro. V? mul?umim! * * *Vinul de azi: Crama Avincis - Negru de Dr?g??ani 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, De?i numele poate duce cu g?ndul la ceva misterios, izvor?t din pove?ti vechi cu final ?ntunecat, Negru de Dr?g??ani este de fapt un basm catifelat, un vin bine conturat, cu valen?e de capodoper?. Este un vin sec, cu coper?i violet ?nchis, care te fac s? ?l degusti cu mirare ?i interes. Are buchet de violete, cire?e negre ?i afine, u?or condimentat. Gustul s?u te duce ?n co?ul cu cire?e ?i dac? te cufunzi ?n amintiri ?i nara?iune, nuan?ele de piper proasp?t ??i readuc realitatea ?n prim plan. Foarte potrivit pentru visare, c?rnuri ?n?bu?ite ?n vin ?i seri de calitate. * * *Genetica Saaten Union aduce plusvaloare ?n ferme Ferma 25 octombrie 2020 - ?n condi?iile dificile ale anului agricol 2019-2020, soiurile de gr?u ?i de orz din portofoliul Saaten Union au r?spl?tit fermierii cu produc?ii de la 4 tone/ha p?n? la 8 tone/ha. Anul agricol 2019-2020 a fost extrem de dificil, deoarce ne-am confruntat cu o toamn? secetoas? pentru cultura de cereale p?ioase, ?n care preg?tirea terenului s-a f?cut foarte greu, sem?natul s-a realizat t?rziu, iar plantele de gr?u au intrat ?n iarn? destul de slab dezvoltate (stadiu BBCH 20). Apoi a urmat o iarn? f?r? z?pad?, care a sporit deficitul de umiditate din sol. Iar lovitura cea mai puternic? a venit ?n prim?var?, c?nd am avut temperaturi extrem de sc?zute ?n a doua parte a lunii aprilie ?i o cantitate redus? de precipita?ii.?SOIURI CU UN POTEN?IAL PRODUCTIV DE 10 T/HACu toate acestea, soiuri de gr?u ?i de orz din portofoliul Saaten Union Rom?nia, precum Centurion, Katarina, Aspekt, SU Ellen, Lucienne sau Arenia au reu?it s? treac? peste aceste obstacole ?i s? r?spl?teasc? fermierii cu produc?ii de la 4 t/ha (?n partea de sud-est a ??rii) p?n? la 8 t/ha (?n partea de sud a ??rii, Banat ?i Transilvania). ?ns?, cei mai mul?i fermieri ?tiu c? poten?ialul genetic al soiurilor noastre este de 9-10 tone/ha ?n condi?ii de aplicare a unei tehnologii bune, dar ?i un nivel echilibrat de precipita?ii distribuite uniform pe parcursul perioadei de vegeta?ie.?i ?n aceast? toamn?, compania noastr? este al?turi de fermierii cultivatori de cereale p?ioase ?i le pune la dispozi?ie semin?e din soiuri de gr?u, orz, triticale ?i secar? din genetica de ultim? genera?ie, soiuri care sunt atent selectate pentru condi?iile din ?ara noastr?, care au toleran?e ridicate la iernare, la principalele boli foliare ?i ale spicului, precum ?i o toleran?? ridicat? la secet? ?i la ar?i??.? NOUT??ILE SAATEN UNION PENTRU TOAMNA 2020Saaten Union are ?n portofoliu soiuri consacrate pe pia?a agricol? din Rom?nia, care sunt cunoscute ?i foarte apreciate de fermieri, cum ar fi, la gr?u:?Katarina, Joker, Centurion ?i TikaTaka,?iar la orz:?SU Ellen, Wendy, Henriette??i?Arenia.A?a cum ne-am obi?nuit clien?ii fideli, ?i ?n acest an agricol v? propunem urm?toarele nout??i din portofoliu: soiul de gr?u?Aspekt??i soiul de orz?Jakubus.Aceste soiuri noi vin s? completeze portofoliul de cereale p?ioase al companiei Saaten Union Rom?nia pentru a acoperi nevoile tuturor fermierilor. Avem soiuri de gr?u at?t aristate, c?t ?i nearistate, soiuri de la grupa de maturitate extratimpurie, cum este?Felix?la grupa tardiv?, cum sunt?Mulan??i?Joker,?dar ?i din categorii biologice diferite, Baz? ?i Certificat? 1.?SOIURI DE GR?U? Centurion- soi semitimpuriu, aristat, din clasa A de panifica?ie;- soi de genetic? nou?, care a dovedit un poten?ial ridicat de produc?ie, precum ?i stabilitatea acesteia ?n cei 3 ani de testare;- toleran?? ridicat? la ar?i??, precum ?i la iernare;- acest soi este caracterizat prin capacitatea foarte bun? de ?nfr??ire, care ?ncepe ?n toamn? ?i continu? ?n prim?var?.? Tika Taka- soi semitimpuriu din clasa A de panifica?ie, care are o vigoare foarte bun? la r?s?rire;- combin? poten?ialul ridicat de produc?ie ?i calitatea pentru panifica?ie;- se caracterizeaz? printr-o mare adaptabilitate pedoclimatic?;- toleran?? bun? la secet?, deoarece are o perioad? scurt? de vegeta?ie ?i “scap?” de temperaturile ridicate din luna iunie.? Python- soi de gr?u aristat din clasa A de panifica?ie, semitimpuriu;- toleran?? foarte bun? la iernare ?i un start rapid ?n prim?var?;- capacitate foarte bun? de ?nfr??ire, care ?ncepe ?n toamn? ?i continu? ?n prim?var?;- o foarte bun? adaptabilitate la diferite condi?ii climatice.? Aspekt - NOU- soi semitardiv din clasa A de panifica?ie;- se caracterizeaz? printr-o toleran?? foarte mare la principalele boli foliare ?i ale spicului;- se preteaz? s? fie cultivat ?n toate arealele de cultivare ale gr?ului, cu rezultate excep?ionale ?n regiunile unde aportul precipita?iilor ?n perioada de vegeta?ie dep??e?te 350 mm;- se recomand? s? fie cultivat ?n tehnologie intensiv?.SOIURI DE ORZ? SU Ellen- soi de orz pe 6 r?nduri, cu un randament superior pentru grupa de maturitate extratimpurie;- are o mare capacitate de ?nfr??ire, o plant? put?nd duce la maturitate 4-5 fra?i fertili;- plantele au talie medie, ceea ce ?i confer? o toleran?? remarcabil? la c?dere;- se preteaz? s? se cultive ?n toate zonele de cultur? ale orzului din Rom?nia.? Arenia- soi de orz pe 6 r?nduri, din genetic? nou?, semitimpuriu, recomandat s? se cultive ?n toate zonele de cultur? ale orzului;- plantele au talie medie, ceea ce ?i confer? o toleran?? foarte bun? la c?dere;- soi cu o toleran?? mare la iernare, precum ?i la principalele boli foliare ?i ale spicului;- are o capacitate de adaptare la diferite tipuri de sol ?i tehnologii de cultur?.? Lucienne- soi de orz pe 6 r?nduri, semitardiv, recomandat s? se cultive ?n toate zonele de cultur? ale orzului;- principalul beneficiu este buna adaptabilitate pedoclimatic?, av?nd rezultate excelente ?n partea de sud a ??rii, c?t ?i ?n partea de nord;- se recomand? aplicarea regulatorului de cre?tere la avertizare;- are o valoare furajer? deosebit?, cu un poten?ial de produc?ie ridicat.? Jakubus - NOU- soi de orz pe 6 r?nduri, tardiv, care a dovedit ?n to?i cei 3 ani de testare un poten?ial mare de produc?ie, dep??ind cu succes media martorilor;- un alt argument important este toleran?a ridicat? la iernare;- recomandat a se cultiva ?n toate zonele de cultur? ale orzului, dar ?i pe terenurile mai dificile ?i reci;- se caracterizeaz? printr-o toleran?? ridicat? la principalele boli foliare ?i ale spicului.?Toate aceste soiuri s-au remarcat printr-o mare stabilitate a produc?iilor ?i printr-un randament bun la hectar. Cultivarea lor ?n cadrul fermelor agricole din Rom?nia reprezint? o garan?ie a calit??ii culturilor de cereale.un articol realizat de?CORNELIA PISTOL Product Manager Cereale P?ioase ?i Leguminoase?SAATEN UNION * * *Cum este via?a ?ntr-o localitate ?n care oamenii cump?r? m?ncare dintr-o dub? care ajunge la ei o dat? la dou? zile 26.10.2020 15 familii tr?iesc la cap?tul lumii. Satul lor se afl? ?n jude?ul Gorj, l?ng? grani?a cu Mehedin?i. Foto: Gettyimages 15 familii tr?iesc la cap?tul lumii. Satul lor se afl? ?n jude?ul Gorj, l?ng? grani?a cu Mehedin?i. Tinerii au plecat de mult, uli?ele nu au v?zut niciodat? asfaltul ?i speran?a este un sentiment pe care oamenii l-au uitat.? Octombrie 2020, satul R?tez, jude?ul Gorj. Drumul p?n? la primele case locuite e lung, pustiu ?i nu a v?zut niciodat? asfalt. Magazin alimentar nu mai e de mul?i ani. Oamenii ??i cump?r? de-ale gurii dintr-o dub?, care ajunge la ei o dat? la dou? zile."Vine din dou? ?n dou? zile. E un om foarte cumsecade. Ne aduce tot ce dorim. Dac? nu avem ceva d?m telefon ?i ne aduce d?nsul", poveste?te un localnic.C?nd au nevoie de ambulan??, localnicii oamenii zeci de minute."Salvarea vine, dar vine greu. Greu! Feti?a mi s-a lovit la m?nu??, norocul nostru c? avem pe cei de la Tismana, de au venit repede, dar a?a vine mai greu. E satul mai retras, mul?i cunosc, mul?i nu cunosc ?i p?n? ?ntreab? ?n satele vecine unde suntem..." afirm? o femeie.?n sat, sunt ?n total 13 copii, iar cei care sunt la ?coal? merg pe jos, prin noroi sau z?pad?, c?te cinci kilometri pe zi. Nou? dintre ei sunt ai unei singure familii. Tat?l este plecat la munc? peste hotare, iar ajutor pentru mama lor este nea Petre. B?tr?nul ?i r?sfa?? cu fructe ?i dulciuri ?i ?i prime?te ?n casa lui ?n fiecare zi.Reporter: Am v?zut c? le-a?i dat fiec?ruia dintre ei c?te un m?r. Nu i-a?i l?sat s? plece p?n? c?nd fiecare n-a avut un m?r ?n m?n?.Petre Laz?r, vecin: P?i ?i m?r, ?i nuci ?i c?nd ia p?ine de colea ?i cinstesc ?ntotdeauna cu dulciuri.Reporter: V? e drag de ei.Petre Laz?r: Dac? ai mei nu-s aci. ?s pleca?i.Reporter: Sunte?i singur.Petre Laz?r: Singur sunt.Despre noul coronavirus oamenii nu ?tiu prea multe. Nici m?car c? ?n comuna lor este scenariul ro?u.Localnic: ?n sat nu s-a auzit, dar ?n comun? da.Reporter: Comuna e ?n scenariul ro?u.Localnic: Nu mai ?tiu, nu ?tiu dac? e. V?d c? nu le mai d? voie s? se duc? la ?coal?.Cel mai b?tr?n localnic din sat este mamaia Roxanda. A ?mplinit recent 97 de ani.P?n? c?nd cineva se va g?ndi s? le pun? m?car asfalt pe uli?e, oamenii din R?tez ??i duc traiul cum pot. Printre ruinele caselor p?r?site ?i buruieni, dar cu speran?a c? ?ntr-o zi satul va ?nflori. Editor : Georgiana Marina * * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download