ISTORIA MÄ‚RÅ¢IÅžORULUI - Arizona State University

ISTORIA M?R?I?ORULUI

M?R?I?ORUL este un mic obiect de podoab? legat de un ?nur ?mpletit dintr-un fir alb ?i unul ro?u, care

apare ?n tradi?ia rom?nilor ?i a unor popula?ii ?nvecinate. Femeile ?i fetele primesc m?r?i?oare ?i le poart?

pe durata lunii martie, ca semn al sosirii prim?verii. ?mpreun? cu m?r?i?orul se ofer? adesea ?i flori

timpurii de prim?var?, cea mai reprezentativ? fiind ghiocelul.

Mituri ale M?r?i?orului

Voinicul care a eliberat Soarele

Un mit poveste?te cum Soarele a cobor?t pe P?m?nt ?n chip de fat? preafrumoas?. Dar un zmeu a furat-o

?i a ?nchis-o ?n palatul lui. Atunci p?s?rile au ?ncetat s? c?nte, copiii au uitat de joac? ?i veselie, ?i lumea

?ntreag? a c?zut ?n m?hnire. V?z?nd ce se ?nt?mpl? f?r? Soare, un t?n?r curajos a pornit spre palatul

zmeului s? elibereze preafrumoasa fat?. A c?utat palatul un an ?ncheiat, iar c?nd l-a g?sit, a chemat zmeul

la lupt? dreapt?. T?n?rul a ?nvins creatura ?i a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat ?napoi pe Cer ?i iar??i a

luminat ?ntregul p?m?nt.

A venit prim?vara, oamenii ?i-au rec?p?tat veselia, dar t?n?rul lupt?tor z?cea ?n palatul zmeului dup?

luptele grele pe care le avuse. S?ngele cald i s-a scurs pe z?pad?, p?n? c?nd l-a l?sat pe t?n?r f?r? suflare.

?n locurile ?n care z?pada s-a topit, au r?s?rit ghiocei ¡ª vestitori ai prim?verii. Se zice c? de atunci lumea

cinste?te memoria t?n?rului curajos leg?nd cu o a?? dou? flori: una alb?, alta ro?ie. Culoarea ro?ie

simbolizeaz? dragostea c?tre frumos ?i aminte?te de curajul t?n?rului, iar cea alb? este a ghiocelului,

prima floare a prim?verii.

Lupta Prim?verii cu Iarna

Conform unui mit care circul? ?n Republica Moldova, ?n prima zi a lunii martie, frumoasa Prim?var? a

ie?it la marginea p?durii ?i a observat cum, ?ntr-o poian?, ?ntr-o tuf? de porumbari, de sub z?pad? r?sare

un ghiocel. Ea a hot?r?t s?-l ajute ?i a ?nceput a da la o parte z?pada ?i a rupe ramurile spinoase. Iarna,

v?z?nd aceasta, s-a ?nfuriat ?i a chemat v?ntul ?i gerul s? distrug? floarea. Ghiocelul a ?nghe?at imediat.

Prim?vara a acoperit apoi ghiocelul cu m?inile ei, dar s-a r?nit la un deget din cauza m?r?cinilor. Din

deget s-a prelins o pic?tur? de s?nge fierbinte care, c?z?nd peste floare, a f?cut-o s? re?nvie. ?n acest fel,

Prim?vara a ?nvins Iarna, iar culorile m?r?i?orului simbolizeaz? s?ngele ei ro?u pe z?pada alb?.[3]

Istoric

Originile s?rb?torii m?r?i?orului nu sunt cunoscute exact, dar se consider? c? ea a ap?rut pe vremea

Imperiului Roman, c?nd Anul Nou era s?rb?torit ?n prima zi a prim?verii, ?n luna lui Marte. Acesta nu era

numai zeul r?zboiului, ci ?i al fertilit??ii ?i vegeta?iei. Aceast? dualitate este remarcat? ?n culorile

m?r?i?orului, albul ?nsemn?nd pace, iar ro?u ¡ª r?zboi. Anul Nou a fost s?rb?torit pe 1 martie p?n? la

?nceputul secolului al XVIII-lea.

Cercet?ri arheologice efectuate ?n Rom?nia, la Schela Cladovei, au scos la iveal? amulete asem?n?toare

cu m?r?i?orul dat?nd de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite ?n alb ?i ro?u erau

purtate la g?t.

Documentar, m?r?i?orul a fost atestat pentru prima oar? ?ntr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu.

Folcloristul Simion Florea Marian presupune c? ?n Moldova ?i Bucovina m?r?i?orul era compus dintr-o

moned? de aur sau de argint, prins? cu a?? alb?-ro?ie, ?i era purtat de copii ?n jurul g?tului. Fetele

adolescente purtau ?i ele m?r?i?or la g?t ?n primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi s? ?l prind? ?n

p?r ?i s?-l p?streze p?n? la sosirea primilor cocori ?i ?nflorirea arborilor. La acel moment, fetele ??i

scoteau m?r?i?orul ?i-l at?rnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o d?deau pe ca?. Aceste

?ritualuri¡± asigurau un an productiv.

In alte documente, istoria martisorului are la baza atestari documentare inca din secolul trecut. Istoria

martisorului incepe cand Soarele intruchipat intr-un barbat chipes cobora pe pamant pentru a dansa hora

in sate. Un dragon l-a rapit si l-a inchis intr-un beci al unui palat. Nimeni nu indraznea sa-l salveze pe

Soare. Un tanar curajos a calatorit 3 anotimpuri (vara, toamna si iarna) pana a gasit castelul si s-a luptat

cu dragonul multe zile pana a reusit sa-l infranga. Soarele a fost eliberat iar sangele tanarului ranit cadea

pe zapada transformand-o in ghiocei, mesageri ai primaverii. Tanarul curajos a murit fericit vazand ca

viata sa a servit unui scop atat de nobil: venirea primaverii.

Istoria martisorului mai spune ca de atunci exista obiceiul ca oamenii sa ofere doamnelor si

domnisoarelor amulete: un fir alb impletit cu unul rosu.

?N PREZENT

?n prezent, m?r?i?orul este purtat ?ntreaga lun? martie, dup? care este prins de ramurile unui pom fructifer.

Se crede c? aceasta va aduce bel?ug ?n casele oamenilor. Se zice c? dac? cineva ??i pune o dorin?? ?n timp

ce at?rn? m?r?i?orul de pom, aceasta se va ?mplini numaidec?t. La ?nceputul lui aprilie, ?ntr-o mare parte a

satelor Rom?niei ?i Moldovei, pomii sunt ?mpodobi?i de m?r?i?oare.

?n Republica Moldova, ?n fiecare an are loc festivalul muzical ?M?r?i?or¡±, care ?ncepe pe data de 1 martie

?i dureaz? p?n? la 10 martie. ?n acest an, festivalul se afl? la edi?ia a 44-a.

?n unele jude?e ale Rom?niei, m?r?i?orul este purtat doar primele dou? s?pt?m?ni. ?n localit??ile

transilv?nene m?r?i?oarele sunt at?rnate de u?i, ferestre, de coarnele animalelor domestice, ?ntruc?t se

consider? c? astfel se poate de speriat duhurile rele. ?n jude?ul Bihor de crede c? dac? oamenii se spal? cu

apa de ploaie c?zut? pe 1 martie, vor deveni mai frumo?i ?i mai s?n?to?i. ?n Banat fetele se spal? cu

z?pad? pentru ca s? fie iubite. ?n Dobrogea m?r?i?oarele sunt purtate p?n? la sosirea cocorilor, apoi

aruncate ?n aer pentru ca fericirea s? fie mare ?i ?naripat?.?n zona Moldovei pe 1 martie se ofer?

m?r?i?oare b?ie?ilor de c?tre fete, ace?tia oferind la r?ndul lor fetelor m?r?i?oare de 8 martie (o mic?

diferen?? fa?? de restul ??rii).

Obiceiuri asem?n?toare se pot ?nt?lni ?n zona Balcanilor, ?n Bulgaria unde se cheam? Marteni?a

(§®§Ñ§â§ä§Ö§ß§Ú§è§Ñ), Macedonia, Albania.

ISTORIA MARTISORULUI ¨C ?n alte documente

La ROMA, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 Martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor

al campului si al turmelor, zeu care personifica nasterea naturii. La vechii traci aceleasi atribute le avea

zeul Marsyas-Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de

vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.

In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martiaoare cu o vechime mai mare de 8 000 de ani.

Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si negru, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat.

Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb culoarea alba,

conferita de limpezimea apelor, de albul norilor, era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul

martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El

semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii.

Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de

nunta sau inmormantare.

Raspandit in toate proviciile tarii, martisorul este pomenit pentru prima data de Iordache Golescu.

Folcloristul Simion Florea Marian relateaza ca in Moldova si Bucovina martisorul consta intr-o moneda

de aur sau de argint legata cu un snur alb si rosu la gatul copiilor. Era credinta ca portul martisorilui face

ca acestia sa aiba noroc.

Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana la

sosirea berzelor sau pana ce inflorea primul pom. Dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului, iar cu

banul primit isi cuparau cas, pentru ca tot anul sa la fie fata frumoasa si alba.

Ast?zi e prima zi de prim?var?, prilej de bucurie pentru fiecare dintre noi. Bucurie pe care o vom

?mp?rt??i cu to?i cei apropia?i c?rora, dac? nu le-am preg?tit din timp un m?r?i?or sau o floare, m?car le

vom oferi un z?mbet plin de speran??. A?a-i tradi?ia, pe care inclusiv dacii o respectau. Se crede c? ?i pe

vremea lor simbolurile prim?verii erau realizate iarna, dar se purtau doar dup? prima zi de martie.

Pe vremea dacilor, micile amulete de prim?var? nu erau m?r?i?oare, ca ast?zi, ci pietricele albe ?i ro?ii.

Tot ?n vechime, ?n unele locuri, m?r?i?oarele erau monede at?rnate de fire sub?iri de l?n?, ?n cele dou?

culori naturale ale l?nii, alb ?i negru. Moneda era, dup? rangul celui ce o poart?, de aur, argint sau bronz ?i

se purta pentru a avea noroc ?i pentru a aduce vreme bun? ?n tot timpul anului. Dacii credeau ca aceste

amulete aduc fertilitate, frumuse?e ?i previn arsurile cauzate de soare.

?n vechime, m?r?i?oarele se purtau p?n? ?nfloreau pomii, iar apoi se at?rnau de crengile acestora, pentru a

le feri de ?nghe? ?i a favoriza roade bogate. Despre m?r?i?or au ap?rut ?i multe legende care s-au transmis

din genera?ie ?n genera?ie. Multe s?nt legate de baba Dochia, personaj din mitologia popular?. Una dintre

aceste legende spune c? o femeie b?tr?n?, care se numea Dochia, avea o fiic? vitreg? pe care o chinuia cu

munci grele. ?ntr-o zi de iarn?, Dochia i-a dat fetei o hain? neagr? ?i i-a cerut s? o spele la r?u p?n? devine

alb? ca z?pada. S-a chinuit degeaba fata ?i a cuprins-o disperarea, c?ci, cu c?t sp?la mai tare, haina se

?nnegrea.

Atunci a ap?rut un b?rbat care se numea M?r?i?or ?i i-a d?ruit fetei o floare fermecat?, ro?ie ?i alb?, care a

f?cut o minune ?i haina cea neagr? s-a f?cut alb? ca neaua. Se spune c?, de ciud?, baba a plecat ?n lume,

iar pe drum ?i-a aruncat furioas? cojoacele... M?r?i?orul, ca s?rb?toare popular? rom?neasc?, celebreaz?

venirea prim?verii. ?n cea mai mare parte a ??rii se ofer? persoanelor apropiate m?r?i?oare, ca mici semne

de pre?uire ?i dragoste .

Dup? tradi?ie, m?r?i?orul este alc?tuit dintr-o fundi?? de m?tase ro?u cu alb, care semnific? ?mpletirea

dintre iarn? ?i prim?var?, ?i la care se adaug? alte simboluri ale norocului. M?r?i?oarele se poart? la

vedere o s?pt?m?n? sau dou?. ?n Bucovina, ?n zona Gura Humorului¨CC?mpulung Moldovenesc, ?n prima

zi de martie s?nt r?sf??a?i b?rba?ii. Doamnele s?nt cele care ofer? m?r?i?oare sau mici obiecte simbolice, ca

diploma pentru cel mai bun so?, ?ef ori amant. Micile suveniruri s?nt cump?rate de la comercian?i veni?i

special de la sute de kilometri ?i s?nt oferite ?i primite cu bucurie. Nu exist? o explica?ie pentru inversarea

obiceiului, dar acesta se p?streaz? cu str??nicie. De altfel, doamnele bucovinence nu pierd nimic dac? fac

astfel de gesturi delicate pentru partenerii lor: impresiona?i, ace?tia se simt foarte obliga?i ca, de opt

martie, s? ?ntoarc? partenerelor investi?ia sentimental? ?nmiit.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download