ISTORIA MĂRŢIŞORULUI - Arizona State University

ISTORIA MRIORULUI

MRIORUL este un mic obiect de podoab legat de un nur ?mpletit dintr-un fir alb i unul rou, care apare ?n tradiia rom?nilor i a unor populaii ?nvecinate. Femeile i fetele primesc mrioare i le poart pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primverii. ?mpreun cu mriorul se ofer adesea i flori timpurii de primvar, cea mai reprezentativ fiind ghiocelul.

Mituri ale Mriorului

Voinicul care a eliberat Soarele

Un mit povestete cum Soarele a cobor?t pe Pm?nt ?n chip de fat preafrumoas. Dar un zmeu a furat-o i a ?nchis-o ?n palatul lui. Atunci psrile au ?ncetat s c?nte, copiii au uitat de joac i veselie, i lumea ?ntreag a czut ?n m?hnire. Vz?nd ce se ?nt?mpl fr Soare, un t?nr curajos a pornit spre palatul zmeului s elibereze preafrumoasa fat. A cutat palatul un an ?ncheiat, iar c?nd l-a gsit, a chemat zmeul la lupt dreapt. T?nrul a ?nvins creatura i a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat ?napoi pe Cer i iari a luminat ?ntregul pm?nt.

A venit primvara, oamenii i-au recptat veselia, dar t?nrul lupttor zcea ?n palatul zmeului dup luptele grele pe care le avuse. S?ngele cald i s-a scurs pe zpad, p?n c?nd l-a lsat pe t?nr fr suflare. ?n locurile ?n care zpada s-a topit, au rsrit ghiocei -- vestitori ai primverii. Se zice c de atunci lumea cinstete memoria t?nrului curajos leg?nd cu o a dou flori: una alb, alta roie. Culoarea roie simbolizeaz dragostea ctre frumos i amintete de curajul t?nrului, iar cea alb este a ghiocelului, prima floare a primverii.

Lupta Primverii cu Iarna

Conform unui mit care circul ?n Republica Moldova, ?n prima zi a lunii martie, frumoasa Primvar a ieit la marginea pdurii i a observat cum, ?ntr-o poian, ?ntr-o tuf de porumbari, de sub zpad rsare un ghiocel. Ea a hotr?t s-l ajute i a ?nceput a da la o parte zpada i a rupe ramurile spinoase. Iarna, vz?nd aceasta, s-a ?nfuriat i a chemat v?ntul i gerul s distrug floarea. Ghiocelul a ?ngheat imediat.

Primvara a acoperit apoi ghiocelul cu m?inile ei, dar s-a rnit la un deget din cauza mrcinilor. Din deget s-a prelins o pictur de s?nge fierbinte care, cz?nd peste floare, a fcut-o s re?nvie. ?n acest fel, Primvara a ?nvins Iarna, iar culorile mriorului simbolizeaz s?ngele ei rou pe zpada alb.[3]

Istoric

Originile srbtorii mriorului nu sunt cunoscute exact, dar se consider c ea a aprut pe vremea Imperiului Roman, c?nd Anul Nou era srbtorit ?n prima zi a primverii, ?n luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul rzboiului, ci i al fertilitii i vegetaiei. Aceast dualitate este remarcat ?n culorile mriorului, albul ?nsemn?nd pace, iar rou -- rzboi. Anul Nou a fost srbtorit pe 1 martie p?n la ?nceputul secolului al XVIII-lea.

Cercetri arheologice efectuate ?n Rom?nia, la Schela Cladovei, au scos la iveal amulete asemntoare cu mriorul dat?nd de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite ?n alb i rou erau purtate la g?t.

Documentar, mriorul a fost atestat pentru prima oar ?ntr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune c ?n Moldova i Bucovina mriorul era compus dintr-o moned de aur sau de argint, prins cu a alb-roie, i era purtat de copii ?n jurul g?tului. Fetele adolescente purtau i ele mrior la g?t ?n primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi s ?l prind ?n pr i s-l pstreze p?n la sosirea primilor cocori i ?nflorirea arborilor. La acel moment, fetele ?i scoteau mriorul i-l at?rnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o ddeau pe ca. Aceste ,,ritualuri" asigurau un an productiv.

In alte documente, istoria martisorului are la baza atestari documentare inca din secolul trecut. Istoria martisorului incepe cand Soarele intruchipat intr-un barbat chipes cobora pe pamant pentru a dansa hora in sate. Un dragon l-a rapit si l-a inchis intr-un beci al unui palat. Nimeni nu indraznea sa-l salveze pe Soare. Un tanar curajos a calatorit 3 anotimpuri (vara, toamna si iarna) pana a gasit castelul si s-a luptat cu dragonul multe zile pana a reusit sa-l infranga. Soarele a fost eliberat iar sangele tanarului ranit cadea pe zapada transformand-o in ghiocei, mesageri ai primaverii. Tanarul curajos a murit fericit vazand ca viata sa a servit unui scop atat de nobil: venirea primaverii.

Istoria martisorului mai spune ca de atunci exista obiceiul ca oamenii sa ofere doamnelor si domnisoarelor amulete: un fir alb impletit cu unul rosu.

?N PREZENT

?n prezent, mriorul este purtat ?ntreaga lun martie, dup care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede c aceasta va aduce belug ?n casele oamenilor. Se zice c dac cineva ?i pune o dorin ?n timp ce at?rn mriorul de pom, aceasta se va ?mplini numaidec?t. La ?nceputul lui aprilie, ?ntr-o mare parte a satelor Rom?niei i Moldovei, pomii sunt ?mpodobii de mrioare.

?n Republica Moldova, ?n fiecare an are loc festivalul muzical ,,Mrior", care ?ncepe pe data de 1 martie i dureaz p?n la 10 martie. ?n acest an, festivalul se afl la ediia a 44-a.

?n unele judee ale Rom?niei, mriorul este purtat doar primele dou sptm?ni. ?n localitile transilvnene mrioarele sunt at?rnate de ui, ferestre, de coarnele animalelor domestice, ?ntruc?t se consider c astfel se poate de speriat duhurile rele. ?n judeul Bihor de crede c dac oamenii se spal cu apa de ploaie czut pe 1 martie, vor deveni mai frumoi i mai sntoi. ?n Banat fetele se spal cu zpad pentru ca s fie iubite. ?n Dobrogea mrioarele sunt purtate p?n la sosirea cocorilor, apoi aruncate ?n aer pentru ca fericirea s fie mare i ?naripat.?n zona Moldovei pe 1 martie se ofer mrioare bieilor de ctre fete, acetia oferind la r?ndul lor fetelor mrioare de 8 martie (o mic diferen fa de restul rii).

Obiceiuri asemntoare se pot ?nt?lni ?n zona Balcanilor, ?n Bulgaria unde se cheam Martenia (), Macedonia, Albania.

ISTORIA MARTISORULUI ? ?n alte documente

La ROMA, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 Martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica nasterea naturii. La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas-Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.

In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martiaoare cu o vechime mai mare de 8 000 de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si negru, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor, era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta sau inmormantare.

Raspandit in toate proviciile tarii, martisorul este pomenit pentru prima data de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relateaza ca in Moldova si Bucovina martisorul consta intr-o moneda de aur sau de argint legata cu un snur alb si rosu la gatul copiilor. Era credinta ca portul martisorilui face ca acestia sa aiba noroc.

Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana la sosirea berzelor sau pana ce inflorea primul pom. Dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului, iar cu banul primit isi cuparau cas, pentru ca tot anul sa la fie fata frumoasa si alba.

Astzi e prima zi de primvar, prilej de bucurie pentru fiecare dintre noi. Bucurie pe care o vom ?mprti cu toi cei apropiai crora, dac nu le-am pregtit din timp un mrior sau o floare, mcar le vom oferi un z?mbet plin de speran. Aa-i tradiia, pe care inclusiv dacii o respectau. Se crede c i pe vremea lor simbolurile primverii erau realizate iarna, dar se purtau doar dup prima zi de martie.

Pe vremea dacilor, micile amulete de primvar nu erau mrioare, ca astzi, ci pietricele albe i roii.

Tot ?n vechime, ?n unele locuri, mrioarele erau monede at?rnate de fire subiri de l?n, ?n cele dou culori naturale ale l?nii, alb i negru. Moneda era, dup rangul celui ce o poart, de aur, argint sau bronz i se purta pentru a avea noroc i pentru a aduce vreme bun ?n tot timpul anului. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusee i previn arsurile cauzate de soare.

?n vechime, mrioarele se purtau p?n ?nfloreau pomii, iar apoi se at?rnau de crengile acestora, pentru a le feri de ?nghe i a favoriza roade bogate. Despre mrior au aprut i multe legende care s-au transmis din generaie ?n generaie. Multe s?nt legate de baba Dochia, personaj din mitologia popular. Una dintre aceste legende spune c o femeie btr?n, care se numea Dochia, avea o fiic vitreg pe care o chinuia cu munci grele. ?ntr-o zi de iarn, Dochia i-a dat fetei o hain neagr i i-a cerut s o spele la r?u p?n devine alb ca zpada. S-a chinuit degeaba fata i a cuprins-o disperarea, cci, cu c?t spla mai tare, haina se ?nnegrea.

Atunci a aprut un brbat care se numea Mrior i i-a druit fetei o floare fermecat, roie i alb, care a fcut o minune i haina cea neagr s-a fcut alb ca neaua. Se spune c, de ciud, baba a plecat ?n lume, iar pe drum i-a aruncat furioas cojoacele... Mriorul, ca srbtoare popular rom?neasc, celebreaz venirea primverii. ?n cea mai mare parte a rii se ofer persoanelor apropiate mrioare, ca mici semne de preuire i dragoste .

Dup tradiie, mriorul este alctuit dintr-o fundi de mtase rou cu alb, care semnific ?mpletirea dintre iarn i primvar, i la care se adaug alte simboluri ale norocului. Mrioarele se poart la vedere o sptm?n sau dou. ?n Bucovina, ?n zona Gura Humorului?C?mpulung Moldovenesc, ?n prima zi de martie s?nt rsfai brbaii. Doamnele s?nt cele care ofer mrioare sau mici obiecte simbolice, ca diploma pentru cel mai bun so, ef ori amant. Micile suveniruri s?nt cumprate de la comerciani venii special de la sute de kilometri i s?nt oferite i primite cu bucurie. Nu exist o explicaie pentru inversarea obiceiului, dar acesta se pstreaz cu strnicie. De altfel, doamnele bucovinence nu pierd nimic dac fac astfel de gesturi delicate pentru partenerii lor: impresionai, acetia se simt foarte obligai ca, de opt martie, s ?ntoarc partenerelor investiia sentimental ?nmiit.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download