Apar-romania.ro



Stiri 16 decembrie 2020, a doua parteAfacerile procesatorului Carniprod Tulcea, de?inut de Nicolae Ciuleac, afectat ?n urm? cu doi ani de pesta porcin?, au crescut cu 9%, la 66,5 mil. lei. Carniprod a ajuns anul trecut la un num?r mediu de 334 de angaja?i HYPERLINK "" \o "Laurentiu Cotu" Laurentiu Cotu 16.12.2020 Carniprod Tulcea, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pe plan local controlat de antreprenorul Nicolae Ciuleac, al c?rui business a fost afectat ?n urm? cu doi ani de pesta porcin?, a raportat pentru 2019 o cifr? de afaceri de aproximativ 66,5 mil. lei (14 mil. euro), ?n cre?tere cu circa 9% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?elor pania a avut anul trecut un profit net de peste 1,7 mil. lei (364.000 de euro), mai mult cu 8% fa?? de anul precedent, c?nd c??tigul net al Carniprod Tulcea a fost de 1,6 mil. lei (345.000 de euro), conform datelor publice.Carniprod de?ine o unitate de procesare a c?rnii ?n Tulcea dar ?i o re?ea de magazine cu unit??i ?n ora?e precum Tulcea, Bucure?ti, Constan?a sau Gala?i. ?n iulie 2018, produc?torului Carniprod i s-a interzis v?nzarea de carne de porc din ferma proprie, pe fondul focarelor de pesta porcin? g?site ?n jude?ul Tulcea ?i i s-au sacrificat 48.000 de porci, antreprenorul Ciuleac fiind obligat s? ?nchid? temporar magazinele.Produc?torul de vinuri organice Vifrana ?ncheie un plasament privat de ac?iuni ?i atrage 9,5 mil. lei de la investitori. Goldring, intermediarul ofertei. Listarea ac?iunilor BIOW, ?n S1/2020 Tibi Oprea 16.12.2020, Drago? Mesaro?, director de tranzac?ionare, Goldring: Plasamentul privat a durat o s?pt?m?n?, iar listarea ac?iunilor va avea loc ?n 2021, cel mai probabil ?n luna mai.Produc?torul de vinuri organice Vifrana a ?ncheiat luni un plasament privat de ac?iuni dup? ce subscrierile investitorilor au ajuns la 9,55 de milioane de lei, potrivit unui anun? al Goldring, intermediarul ofertei.Mar?i, la ora 14.16, ?n sistemul bursei de la Bucure?ti au fost ?nregistrate cele 21,3 milioane de ac?iuni BIOW, la un pre? de 0,45 de lei pe unitate. Ulterior major?rii de capital, vor ?ncepe demersurile pentru listarea ac?iunilor pe pia?a AeRO a BVB.?Plasamentul privat a durat o s?pt?m?n?, iar listarea ac?iunilor va avea loc ?n 2021, cel mai probabil ?n luna mai“, spune Drago? Mesaro?, director de tranzac?ionare ?n cadrul Goldring, pentru ZF.Antreprenorii Dan S?rm??an ?i Sanda St?ncel din Alba au ajuns la afaceri de 103 mil. lei, plus 13%, cu produc?torul de mezeluri Agra’s Laurentiu Cotu 15.12.2020, Produc?torul de mezeluri Agra’s din jude?ul Alba, controlat de antreprenorii locali Dan S?rm??an ?i Sanda St?ncel, a raportat pentru 2019 o cifr? de afaceri de 103,7 mil. lei (aproximativ 22 mil. euro), ?n cre?tere cu 13% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?elor. Compania a avut anul trecut un profit net de 5,3 mil. lei (1,1 mil. euro), mai mult cu 24,5% fa?? de anul precedent, c?nd produc?torul de mezeluri din jude?ul Alba a ob?inut un c??tig net de circa 4,3 mil. lei (923.000 de euro), arat? datele publice. Compania a ajuns ?n 2019 la un num?r mediu de 291 de angaja?pania Agra’s are ?n portofoliu peste 100 de sortimente de mezeluri (crud-uscate, ?unci, c?rna?i, altele), cele mai solicitate fiind mezelurile crud-uscate, potrivit unor informa?ii furnizate anterior de oficialii companiei. Compania proceseaz? lunar peste 200 de tone de carne ?n fabrica din localitatea Oarda ?i vinde mezelurile at?t prin propria re?ea de distribu?ie, format? din 11 magazine ?n jude?ul Alba, dar ?i ?n magazine din alte zone, precum Prahova ?i D?mbovi?a.LifeBox: Rom?nii vor cheltui ?n medie 250 lei pentru un meniu cu preparate s?n?toase de s?rb?tori Lidia Neagu in Eat Smart 16 December 2020 ?n urma unui sondaj realizat de c?tre LifeBox, unul dintre juc?torii cunoscu?i de pe pia?a local? de healthy food delivery a ajuns la concluzia c? suma medie cheltuit? pentru un meniu cu preparate culinare s?n?toase de s?rb?tori va fi de aproximativ 250 lei, cel pu?in ?n zonele ?n care compania este prezent? (Bucure?ti, Ilfov, Cluj-Napoca ?i Flore?ti ?i Oradea). Potrivit reprezentan?ilor LifeBox, cele mai solicitate produse anul acesta de c?tre consumatori vor fi sarmalele, salata cu pulp? de ra?? asem?n?toare celei ?de boeuf”, piftia, ciolanul ?i cozonacii.Totodat?, LifeBox estimeaz? anul acesta o dublare a cererilor pentru astfel de meniuri, comparativ cu perioada s?rb?torilor din 2019.?Anul trecut, c?nd am lansat pentru prima oar? un astfel de meniu dedicat s?rb?torilor de Iarn?, am primit un feedback foarte bun de la clien?ii no?tri, care au fost foarte ?nc?nta?i de reinterpretarea re?etelor tradi?ionale ?ntr-o manier? mult mai s?n?toas?. De aceea, ne a?tept?m ca cererile s? creasc? ?n acest an cu 100% pentru un astfel de meniu pe care clien?ii ?i-l pot alc?tui dup? bunul plac, ?n func?ie de preferin?e, de stilul alimentar sau de cantitatea dorit?”, au declarat cofondatorii LifeBox.Echipa LifeBox are la baz? trei membri fondatori ?i doi speciali?ti ?n buc?t?rie ?i unul ?n nutri?ie. ?n buc?t?ria LifeBox sunt preparate ?n fiecare zi cinci tipuri de meniuri, ce pot fi comandate zilnic sau ?n avans pe o perioad? de p?n? la trei ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAKaufland a deschis un hipermarket ?n sta?iunea Sovata, jude?ul Mure?, ?i a ajuns la o re?ea na?ional? de 138 de magazine Laurentiu Cotu 15.12.2020, Grupul german Kaufland, liderul pie?ei locale de comer? dup? cifra de afaceri, a deschis mar?i, 15 decembrie, un nou magazine, ?n sta?iunea balneoclimateric? Sovata, jude?ul Mure?, acesta fiind hipermarketul cu num?rul 138 al re?elei la nivel na?ional ?i al zecelea deschis de companie ?n anul calendaristic 2020.Deschis ini?ial ?n 2017 sub un format estival, magazinul Kaufland din Sovata a func?ionat temporar pe timpul verii, fiind amenajat ?ntr-un cort. Ca urmare a succesului ?n r?ndul clien?ilor, Kaufland a transformat formatul de magazin ?ntr-unul permanent. Magazinul are o suprafa?? total? de peste 5.400 metri p?tra?i, din care peste 3.000 de metri p?tra?i sunt destina?i spa?iului interior de v?nzare.’’De?i a fost un an plin de provoc?ri, compania ?i-a continuat planurile de investi?ii ?n Rom?nia, aloc?nd 300 de milioane euro, direc?ionate cu prec?dere spre achizi?ia de terenuri, modernizarea magazinelor existente, tehnologii noi, expansiune ?i construc?ie. Aproximativ 80 de locuri de munc? sunt create de Kaufland ?n cadrul acestui magazin, ce sprijin? dezvoltarea economiei locale’’, au declarat reprezentan?ii Kaufland Rom?nia ?ntr-un comunicat de pres?.Retailerul german are 1.300 de magazine ?n 8 ??ri din Europa, 132.000 de angaja?i ?i o re?ea de 138 de magazine ?n Rom?nia.?Kaufland a raportat afaceri de 11,8 miliarde de lei ?n 2019 pe plan local. Potrivit companiei,?80% din produsele re?elei sunt de origine rom?neasc? ?i 60% din carnea de porc este produs? ?n Rom?nia.Nem?ii au hipermarketuri cu pre?uri mici, cu suprafe?e ce variaz? ?ntre 2.000 ?i 5.500 mp ?n func?ie de m?rimea ora?ului unde sunt amplasate. Aceste magazine sunt de dou?-trei ori mai mici dec?t ale concuren?ei care m?soar? ?ntre 7.000 ?i 13.000 mp. Investi?ia ?ntr-un astfel de magazin Kaufland variaz? ?ntre 7 ?i 10 mil. euro, potrivit celor mai recente date ale ZF. Kaufland este prezent local de 15 ani, ?n 2005 fiind deschis? prima unitate ?n zona Colentina din Capital?. Apoi, compania s-a extins an de an cu ?ntre 4 ?i 13 magazine noi, ajung?nd s? acopere toat? ?ara. Lidl ?ncheie 2020, an marcat de pandemie, cu 33 de magazine noi. Este cel mai alert ritm de extindere de la intrarea pe pia??. Retailerul a ?ncheiat 2019 cu afaceri de aproape 10 mld. Lei HYPERLINK "" \o "Cristina Ro?ca" Cristina Ro?ca 16.12.2020, Ritmul de deschideri depinde de foarte mul?i factori, mai mult sau mai pu?in predictibili, inclusiv de starea vremii, de autoriza?iile de construc?ie, de modul ?n care evolueaz? construc?iile, spun oficialii de la Lidl.? Discounterul german se apropie de pragul de 300 de magazine pe plan local ?i continu? expansiunea??Nem?ii au ob?inut ?n 2019 afaceri de aproape 10 mld. lei, valoare ce le-a asigurat locul al treilea ?n clasamentul celor mai puternici retaileri locali, dup? Kaufland ?i Carrefour (la nivel de grup).Lidl va ?nchide anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19, cu 289 de magazine de discount, dintre care 33 deschise ?n acest an. Acesta este cel mai alert ritm de expansiune de la intrarea oficial? pe pia?? ?n 2011 ?i este totodat? un ritm de dou? ori mai rapid dec?t cel anun?at oficial de compania care la ?nceputul anului anun?a inaugurarea a 15 magazine noi.?Planurile noastre de expansiune au vizat at?t construirea unor noi unit??i Lidl, c?t ?i optimizarea celor existente, pentru a avea un impact c?t mai mic asupra mediului, dar ?i pentru a oferi o experien?? de cump?r?turi ?mbun?t??it?. Astfel, p?n? la finalul anului calendaristic 2020, vom avea o re?ea format? din 289 de magazine, ?n toate zonele ??rii“, spun oficialii de la Lidl.Re?eaua de magazine ?n franciz? LaDoiPa?i, lansat? de Metro, a ajuns la aproape 1.400 de unit??i ?i se bate pentru titlul de cel mai extins retailer local HYPERLINK "" \o "Cristina Ro?ca" Cristina Ro?ca 15.12.2020, Re?eaua de magazine ?n franciz? LaDoiPa?i, lansat? de Metro, se apropie de 1.400 de magazine. ?n circa un an ?i jum?tate, lan?ul de magazine ?n franciz? aproape ?i-a dublat num?rul de unit??i.??LaDoiPa?i se bate cu Profi, care la r?ndul s?u se apropie de acela?i prag de 1.400 de magazine????n circa un an ?i jum?tate, lan?ul de magazine ?n franciz? aproape ?i-a dublat num?rul de unit??i???Aceste spa?ii de retail sunt operate de antreprenorii care le de?in, nu de Metro, care are 30 de magazine proprii pe format cash&carry.?Anul acesta am investit, ca ?i p?n? acum, ?n extinderea re?elei LaDoiPa?i, fiind unul dintre principalii piloni de cre?tere pentru Metro Rom?nia. Ne-am extins pe ?ntreg teritoriul ??rii, ?n zone urbane, dar ?i rurale ?i avem 38% magazine pozi?ionate ?n sudul ??rii, 35% ?n nord, respectiv 27% ?n vest“, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry Rom?nia.Re?eaua LaDoiPa?i a fost lansat? ?n 2012 de Metro Cash&Carry ca o solu?ie pentru hemoragia din comer?ul tradi?ional care pierdea – ?i ?nc? pierde - c?teva mii de unit??i an de an.Aceast? re?ea LaDoiPa?i nu este de?inut? de grupul german, ci de antreprenori rom?ni parteneri ?n franciz? ai Metro. Nem?ii sunt activi direct pe formatul de cash&carry care nu se adreseaz? tradi?ional clientului final, ci rev?nz?torilor (micilor comercian?i) ?i companiilor din HoReCa.METRO sus?ine antreprenorii din sectorul HoReCa prin noua campanie de Cr?ciun: ?Uit? de g?tit”Last updated dec. 16, 2020?n contextul Covid-19, c?nd v?nz?rile pe care le aduce acest sezon industriei HoReCa nu sunt cele a?teptate, METRO a lansat la nivel global campania ?Uit? de g?tit”, prin care invit? consumatorii s? comande meniul de s?rb?tori de la un restaurant din apropiere, c??tig?nd astfel timp pre?ios al?turi de familie, dar ?i satisfac?ia de a sus?ine antreprenorii locali.Prin campania de S?rb?tori, METRO ?ncurajeaz? antreprenorii din sectorul HoReCa s? preg?teasc? meniuri speciale, ?ndemn?nd totodat? consumatorii s? se ?ndrepte spre restaurantele din apropiere ?i s? comande masa festiv? de la ele. Ini?iativa este lansat? ?n 18 ??ri ?n care lan?ul de magazine METRO este prezent.METRO Rom?nia a dezvoltat ?i o extensie local? a acestei ini?iative globale prin care ?ncurajeaz? restaurantele s? adauge ?n meniu platouri potrivite pentru mesele festive din aceast? perioad?, iar antreprenorii care se ?nscriu pe metro.ro vor beneficia de prezen?a pe harta restaurantelor care ofer? meniuri de s?rb?tori, dar ?i de promovare gratuit? ?n mediul digital ?i pe TV.?Valorile ?i obiectivele noastre sunt construite ?n jurul promisiunii de a fi, ?n orice condi?ii, un partener al afacerilor independente. ?n acest nou context global care a adus multe schimb?ri ?n via?a fiec?ruia, METRO ?i-a propus ca, pentru finalul de an, s? vin? cu o campanie curajoas? care duce empatia la rang de nucleu al ac?iunilor noastre. Campania de s?rb?tori este un apel la solidaritate, pentru ca, al?turi de consumatori, s? sus?inem restaurantele care se lupt? acum pentru supravie?uire. Cu c?t mai multe familii renun?? la g?titul acas?, cu at?t mai mult ele se bucur? de timp petrecut ?mpreun?, ?i cu at?t mai mult afacerile independente vor c?p?ta speran?? ?n ceea ce prive?te v?nz?rile, p?str?nd astfel ?i slujbele angaja?ilor din acest domeniu”, a declarat Marina Zara, Marketing Driver METRO Cash & Carry Rom?nia. Campania are la baz? un videoclip ce eviden?iaz? provoc?rile actuale pe care oamenii le au, ?ntr-un context cu multe restric?ii. Distan?area social? a dus la o stare general? de oboseal? ?i de stres, locuin?a devenind ne?nc?p?toare pentru membrii unei familii care sunt nevoi?i s? lucreze, s? fac? ?coal? online, s? fac? sport ?i s? g?teasc?, ?n acelea?i c?teva camere. Tocmai de aceea, mesajul principal al ?ntregii campanii este: de s?rb?tori, uit? de g?tit, acord?-?i ?ie ?i familiei tale timp, relaxeaz?-te ?i comand? m?ncare de la restaurantul t?u preferat. Harta restaurantelor care ofer? meniuri de s?rb?tori poate fi accesat? la adresa metro.ro/uitadegatitProgramul mall-urilor de s?rb?tori: c?nd sunt deschise marile centre comerciale de Cr?ciun ?i Revelion Angela Alexandru16 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??iProgramul principalelor mall-uri din Bucure?ti ?i din ?ar??va?fi unul diferit de Cr?ciun ?i de Revelion 2020-2021, an marcat de pandemia de Covid-19, care a dus la multe restric?ii de circula?ie ?i modificarea intervalelor de func?ionare pentru magazine. Retail.ro a f?cut o list??a acestora ?i?l?s?m mai jos orarul centrelor comerciale ca s? ?tii c?nd anume te po?i duce la cump?r?turi, f?r? s? ai surpriza nepl?cut? c? g?se?ti ?nchis. Mall-urile ?n general sunt foarte aglomerate, indiferent de perioada din an pe care o alegem pentru o sesiunde de shopping. S?rb?torile?de iarn???nseamn? ceva mai mult trafic ?n centrele comerciale, iar clien?ii sunt mai gr?bi?i ca niciodat?. ?n 2020, un an atipic din multe puncte de vedere, mall-urile ?ncearc? s? se adapteze condi?iilor pentru a limita r?sp?ndirea virusului Covid-19 ?i cerin?elor impuse de autorit??i, astfel c? au operat modific?ri ?n programul de func?ionare, ?n conformitate ?i cu prevederile legale.?Po?i g?si mai jos?o list??a principalelor centre comerciale din Bucure?ti ?i din ?ar? ?i orarul lor de Cr?ciun ?i Revelion, pentru a ?ti c?nd este cel mai bine s? te duci s? cau?i cadourile potrivite pentru cei dragi.Program mall-uri?de s?rb?tori 2020-2021B?neasa Shopping CityB?neasa Shopping City a anun?at programul dup? care va?func?iona?centrul comercial ?i Feeria. Pe 25 decembrie ?i 1 ianuarie sunt ?nchise at?t zona de shopping c?t ?i zona de food court, de altfel ?i cinematografele care au activitatea suspendat??temporar. Pe 24 decembrie este deschis ?ntre 10:00 ?i 19:00, iar pe 31 decembrie deschis ?ntre 10:00 ?i 18:00, iar ?ntre 26-30 decembrie de la 10:00 la 21:00.Veranda Mall?Mall-ul din zona Obor din Capital??va?avea ?i el un program diferit pentru s?rb?torile de iarn??din 2020. Carrefour va?fi deschis zilnic ?ncep?nd cu ora ?apte diminea?a, dar magazinele din centrul comercial vor fi ?nchise de Cr?ciun ?i pe 1 ianuarie. Pe 24 decembrie se deschid ?ntre 10-19, pentru ca ?ntre 26-30 decembrie ?i 2 ianuarie s? fie deschise ?ntre 10-21, iar de Revelion ?ntre 10:00-18:00.Sun PlazaSun Plaza men?ioneaz? c? ?n func?ie de deciziile autorit??ilor, programul de s?rb?tori pentru Cr?ciun ?i Revelion 2020 poate fi supus unor modific?ri ulterioare. Altfel, orarul de final de an este:24 decembrie, 31 decembrie: deschis 10:00-18:0025 decembrie, 1 ianuarie: ?nchis26 decembrie, 2 ianuarie:?deschis 10:00-20:0027-30 decembrie: deschis 10:00-21:00Program Bucure?ti MallBucuresti Mall si-a anuntat programul pentru Cr?ciun ?i Revelion 2020, chiar pe?prima pagin??a site-ului ?i arat??a?a:24 decembrie, 31 decembrie:?magazine, restaurante, cafenele deshis 10:00 -?18:00Mega Image,?deschis 08:00-18:00World Class, deschis 08:00-16:00Gett’s Color Bar, deschis 09:00-19:0025 decembrie, 1 ianuarie: ?nchisCe program au centrele comerciale de Cr?ciun ?i RevelionProgram la?Promenada FloreascaPromenada Floreasca revine la programul normal, respectiv de la 10:00-21:00, ?ncep?nd cu 2 ianuarie. P?n? atunci,?pe 24 si 31 decembrie are?deschis ?ntre 10:00 ?i 19:00, iar pentru 26-30 decembrie este deschis 10:00-21:00. ?n zilele de 25 decembrie ?i 1 ianuarie este??nchis.Programul Mega MallMega Mall a operat schimb?ri ?n programul mall-ului, al Carrefour ?i World Class pentru s?rb?torile de iarn???i le po?i consulta aici. ?n principiu, programul arat??a?a:24 decembrie, 31 decembrie: deschis 10:00-19:0025 decembrie, 1 ianuarie: ?nchis26-30 decembrie:?10:00-21:00Programul de Cr?ciun ?i Revelion?Plaza Rom?niaPlaza Romania va opera in preajma s?rb?torilor de iarn??din 2020 astfel: 24, 31 decembrie: deschis 10:00-18:0025 decembrie, 1 ianuarie: ?nchis26-30 decembrie:?10:00-21:0031 decembrie: 10:00-18:00AFI Palace Cotroceni?nc? de pe prima pagin??dedicat??mall-ului, AFI Palace Cotroceni anun?? c? de Cr?ciun ?i Revelion are un alt program. Pe 25 decembrie ?i 1 ianuarie va?fi ?nchis, pe 24 ?i 31 decembrie va?fi deschis ?ntre 10:00 – 20:00, pentru ca??ntre 26-30 decembrie s? fie liber la shopping ?ntre 10:00-21:00.Program mall-uri ?n ?ar? de Cr?ciun 2020?Iulius Mall Timi?oaraAt?t magazinele, c?t ?i Auchan vor avea un orar schimbat ?ncep?nd din seara de Ajun ?i p?n? ?n primele zile din an. Va?fi ?nchis pe 25 decembrie ?i 1 ianuarie, iar ?ntre 26 ?i 30 decembrie va func?iona??ntre 10-21. Pentru serile de 24 ?i 31 decembrie programul ?nseamn? 10-18.Palas Mall Ia?iPalas Mall Ia?i va?avea un program special pentru s?rb?torile de an din 2020. ?l po?i consulta ?ntocmai pentru magazine, cafenele, restaurante ?i magazinul Auchan aici. Dac??te intereseaz??s? te plimbi printre aleile mall-ului pentru cump?r?turi de ultim moment, s? ?tii c? po?i ajunge aici pe 24 ?i 31 de decembrie de la 10-18, iar ?ntre 26-30 decembrie de la 10:00-21:00; este ?nchis ?n ziua de Cr?ciun ?i ?n prima zi din an.Iulius Mall ClujIulius Mall Cluj va fi ?nchis ?n ziua de Cr?ciun ?i pe 1 ianuarie, dar poti afla aici mai multe despre programul din preajma s?rb?torilor de iarn??2020:24 decembrie, 31 decembrie:?10:00-18:0025 decembrie, 1 ianuarie: ?nchis26 decembrie - 30 decembrie:?10:00-21:00DIVERSENicu?or Constantinescu, audiat la DNA ?ntr-un dosar legat de Herghelia Mangalia S.B. 16 decembrieFostul pre?edintele al Consiliului Jude?ean Constan?a Nicu?or Constantinescu a fost audiat, azi, de procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie Constan?a ?ntr-un dosar legat de Herghelia Mangalia, informeaz? news.ro.Anun?ul legat de aceast? audiere a fost f?cut chiar de c?tre Nicu?or Constantinescu pe pagina sa de Facebook."Pe data de 16 decembrie, ora 10, sunt chemat (f?r? cita?ie) la audieri, la DNA Constan?a, ?n dosarul 176/P/2017 Herghelia Mangalia! Invit cu aceast? ocazie toata pres? ?i lumea interesat? de aceste abuzuri! (...) Se pare c? la DNA Constan?a nu exista coronavirus!", a anun?at fostul pre?edinte al Consiliului Jude?ean Constan?a pe pagina sa de socializare. El a declarat jurnali?tilor la intrarea ?n sediul DNA Constan?a c? acest dosar a fost f?cut de Poli?ie Politic? DNA - SRI. "E aceea?i Poli?ie Politic? SRI-DNA din 2009-2020. Dosarul e 176. Apare raportul CSM cu Poli?ia Politic? de la Constan?a ?n care ?int? sunt eu, ca pre?edinte al Consiliului Jude?ean, Radu Maz?re, iar executan?ii sunt d?n?ii, procurorii DNA ?i ofi?erii SRI.", a declarat Nicu?or Constantinescu. ?ntrebat cum se simte, fostul ?ef al Consiliului Jude?ean Constan?a a r?spuns: "Nevinovat m? simt". Nicu?or Constantinescu a fost condamnat ?n mai multe dosare instrumente de c?tre procurorii DNA, ?n unele definitiv, iar ?n altele ?n prima instan??, potrivit news.ro.Cresc?torie de porci clandestin?, descoperit? ?n jude?ul Arad ca urmare a r?sp?ndirii pestei porcine africane; ce acuza?ii fac veterinarii ar?deni By lantulalimentar 2020-12-16 Un b?rbat din satul Socodor, jude?ul Arad, preg?tise pentru v?nzare aproape 200 de porci, crescu?i ?n gospod?ria proprie, dar apari?ia unor focare de pest? porcin? african? ?n localitate, ?n aceast? toamn?, a obligat autorit??ile sanitar veterinare din jude? s? impun? restric?ii de circula?ie ?i, prin urmare, proprietarul nu a mai reu?it s? v?nd? animalele, dup? cum reiese dintr-un articol publicat de specialarad.ro.S?teanul a a?teptat, crez?nd c? situa?ia se va ?ndrepta, dar ghinionul s-a dovedit ?i mai mare: pesta porcin? african? a ajuns ?i ?n ograda sa. ?Proprietarul nu a mai putut s? ?i scoat? la v?nzare sau cel pu?in nu pe to?i. Pentru c? procesul de v?nzare i-a fost ?ngreunat ?i porcii s-au tot ?nmul?it, ?n timp a reu?it s? adune un num?r foarte mare de porci ?n gospod?rie de care nu s-a mai putut sc?pa nicicum”, a declarat Marcel Ro?u, directorul Direc?iei Sanitar Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor Arad, citat de specialarad.ro.La scurt timp de la detectarea focarului, reprezentan?ii Direc?iei Sanitare Arad s-au prezentat la domiciliul cresc?torului de porci. Proprietarul a r?mas astfel f?r? porci pentru c? s-a stabilit c? acolo ar fi vorba despre un focar, ceea ce ?nseamn? c? to?i porcii trebuie s? dispar? pentru a nu risca r?sp?ndirea. Porcii au fost sacrifica?i ?i trimi?i spre incinerare conform protocolului. Proprietarul nu va fi desp?gubit, din cauz? c? animalele nu erau ?nregistrate ?n baza de date.Primele trei focare de PPA au fost depistate ?n Socodor la sf?r?itul lunii septembrie, potrivit unui comunicat al DSVSA Arad, din 24 septembrie 2020. Tot atunci au fost depistate focare ?i ?n alte localit??i din jude?. Anchetele epidemiologice efectuate ?n fiecare focar ?i analiza efectuat? la nivelul D.S.V.S.A. Arad au demonstrat c?, ?n majoritatea cazurilor, m?surile dispuse ?n zonele de protec?ie ?i supraveghere din jurul focarelor existente nu au fost respectate. Principalele cauze ale r?sp?ndirii bolii au fost, printre altele, intrarea/ie?irea porcilor din zonele aflate sub restric?ie de circula?ie (10 km ?n jurul focarului) prin opera?iuni de comer? ilegal ?i anun?area cu ?nt?rziere a medicului veterinar ?n cazul apari?ie bolii (abia dup? moartea sau sacrificarea de necesitate a animalelor).?n octombrie 2020, boala s-a extins ?n Socodor, iar autorit??ile au ucis 140 de porci din ferma unui localnic. Acesta func?iona legal, dar din relat?rile presei locale reiese c? num?rul de porci din RNE era mai mare dec?t cel din ferm?, exist?nd rsicul ca aceste neconcordan?e s? afecteze desp?gubirea financiar? a fermierului.Tot atunci, Comitetul pentru Situa?ii de Urgen?? Arad a interzis ”pe o perioad? de 90 de zile, ?ncep?nd cu data de 25.10.2020, drume?iile, raliurile, competi?iile sportive, activit??ile turistice ?i de campare, inclusiv accesul cu biciclete, ATV-uri ?i alte vehicule, pe toate terenurile din zonele ?mp?durite ale jude?ului Arad (drumuri forestiere, trasee marcate ?i nemarcate etc.,) cu excep?ia vehiculelor care desf??oar? activit??i autorizate ?n zon?. Nu intr? sub aceast? interdic?ie competi?iile ?i activit??ile care se desf??oar? pe drumurile de interes na?ional, jude?ean ?i local, cu aprobarea administratorilor acestor drumuri.”?n ciuda m?surilor luate de autorit??i, peste porcin? african? a ajuns ?i ?n ferma clandestin? din Socodor. Proprietarul a r?mas f?r? porci, dar va pl?ti ?i o amend? pentru activitate agricol? neautorizat?, fapta sa av?nd ?i caracter penal, ?n m?sura ?n care acesta a contribuit la r?sp?ndirea bolii.Func?ionar arestat dup? ce a cerut 5.000 de euro mit? unui t?n?r fermier! Roxana Dobre - 16 decembrie 2020 Func?ionar pus ?n arest preventiv dup? ce a cerut mit? unui t?n?r fermier pentru a-i aproba acestuia ultima tran?? din finan?area proiectului pe fonduri europene. Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie (DNA) anun?? c? Martin Niagu, consilier ?n cadrul Oficiului Jude?ean pentru Finan?area Investi?iilor Rurale Cara? – Severin (institu?ie care gestioneaz? finan??rile europene din agricultur? ?n plan jude?ean) a fost arestat pentru comiterea infrac?iunii de luare de mit?.Potrivit DNA, ?n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii au re?inut urm?toarea stare de fapt: ?n perioada septembrie – 24 noiembrie 2020, ?n contextul efectu?rii unui control, inculpatul Niagu Martin Ian??, ?n calitatea men?ionat? mai sus, i-ar fi cerut unui agricultor (martor ?n cauz?) suma de 5.000 de euro, reprezent?nd jum?tate din banii pe care agricultorul trebuia s? ?i primeasc? drept ultim? tran?? de plat? ?n cadrul unui proiect finan?at cu fonduri europene prin m?sura ?T?n?rul Fermier”.?n schimbul banilor, inculpatul s-ar fi angajat s? aprobe decontarea ultimei tran?e de 10.000 de euro, iar ?n plus, a l?sat s? se ?n?eleag? c?, ?n caz de refuz, va face demersuri ca institu?ia s? considere c? proiectul nu a fost implementat, ceea ce ar fi obligat agricultorul s? restituie to?i banii pe care ?i primise anterior ?n cadrul proiectului.Ulterior, inculpatul Niagu Martin Ian?? ?i-ar fi diminuat preten?iile la o treime din ultima tran??, respectiv 3.350 euro. La data de 24 noiembrie 2020, inculpatul a primit de la fermier suma de 15.000 lei, ?mprejurare ?n care procurorii au procedat la constatarea infrac?iunii flagrante.Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Cara? – Severin, cu propunere de a se men?ine m?sura preventiv? dispus? ?n cauz?.La ac?iunea de constatare a infrac?iunii flagrante au participat ?i ofi?eri de poli?ie ai Direc?iei Generale Anticorup?ie.”Facem precizarea c? aceast? etap? a procesului penal reprezint?, conform Codului de procedur? penal?, finalizarea anchetei penale ?i trimiterea rechizitoriului ?i a acordurilor de recunoa?tere a vinov??iei la instan?? spre judecare, situa?ie care nu poate s? ?nfr?ng? principiul prezum?iei de nevinov??ie”, mai arat? DNA!GLOBALCoronavirus: British American Tobacco testeaz? un vaccin bazat pe o molecul? extras? din frunze de tutun 16 dec, 2020 | AgerpresCompania american? de biotehnologie Kentucky BioProcessing (KBP), filial? a produc?torului de ?igarete British American Tobacco (BAT), a anun?at miercuri lansarea primelor sale teste ce vizeaz? un vaccin anti-COVID-19 dezvoltat cu ajutorul unei tehnologii care folose?te o substan?? extras? din frunzele de tutun, informeaz? AFP. Grupul britanic se preg?te?te s? demareze primele sale testele clinice, denumite de faz? 1, pe un grup alc?tuit din c??iva voluntari, pentru a afla ?ntr-o prim? etap? dac? vaccinul s?u este sigur, dup? ce a ob?inut aprobarea necesar? de la Agen?ia pentru alimente ?i medicamente (FDA) din Statele Unite, potrivit unui comunicat emis de BAT, cunoscut pentru m?rcile Lucky Strike, Kent ?i Dunhill. Eficien?a unui vaccin este determinat? pe baza unor studii mai ample, de faz? 2 ?i de faz? 3. KBP inten?ioneaz? s? recruteze un num?r total de 180 de voluntari adul?i ?i cu o stare de s?n?tate bun?, care vor fi ?mp?r?i?i ?n dou? grupuri: unul compus din persoane cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 49 de ani, iar cel?lalt din persoane cu v?rste ?ntre 50 ?i 70 de ani. Rezultatele sunt a?teptate la jum?tatea anului 2021, iar BAT sper? s? treac? apoi la studiul de faz? 2, dac? va ob?ine aprobarea necesar? de la FDA. KBP a reu?it s? cloneze un fragment din secven?a genetic? a virusului SARS-CoV-2, care a ajutat compania american? s? dezvolte o molecul? ce permite sinteza de anticorpi ?i chiar s? asigure protec?ie ?mpotriva noului coronavirus. Frunzele de tutun utilizate de compania de biotehnologie american? prezint? propriet??i speciale ?i cu avantaje multiple, reprezent?nd, conform KBP, un mediu favorabil pentru o produc?ie mai eficient? ?i mai rapid? de anticorpi ?n compara?ie cu tehnicile tradi?ionale. Potrivit KBP, acea tehnic? ?i permite s? fabrice mai rapid un vaccin care ar avea capacitatea de a fi stabil la temperatura ambiant?, ?n condi?iile ?n care vaccinurile dezvoltate ?mpotriva maladiei COVID-19 trebuie adeseori s? fie conservate la rece. ?n acela?i timp, firma american? dezvolt? ?i un vaccin ?mpotriva gripei, care va intra la r?ndul s?u ?ntr-un studiu clinic de faz? 1. KBP s-a remarcat deja ?n 2014, ?nainte s? fac? parte din grupul BAT, c?nd a dezvoltat un tratament ?mpotriva Ebola. ?i alte companii de biotehnologie, precum firma canadian? Medicago, utilizeaz? frunze de tutun pentru a dezvolta vaccinuri.Rom?nia printre ??rile s?race ale lumii ?n func?ie de sprijinul acordat de la buget firmelor ?i popula?iei ?n contextul pandemiei. Suntem pe locul 114 ?n lume, ?n r?nd cu state din Africa, Asia ?i America Central? Marius Oncu scris ast?zi, 06:17 M?surile introduse de autorit??i pentru sus?inerea firmelor ?i a popula?iei ?n contextul crizei economice cauzate de combaterea pandemiei de coronavirus plaseaz? Rom?nia pe ultimul loc ?n UE ?i ?n r?nd cu state din Africa, America Central? ?i Asia, relev? date analizate de Profit.ro. ?n cele mai multe ??ri din aceste regiuni, guvernele au f?cut un efort de la buget mai mic de 2,5% din PIB pentru sus?inerea firmelor ?i a popula?iei prin cheltuieli cum ar fi cele pentru s?n?tate sau prin am?n?ri ?i scutiri de taxe. ?n func?ie de aceste cheltuieli, Rom?nia, cu un efort bugetar de 2,17% din PIB, este ultima ?n UE ?i pe pozi?ia 114 dintre 191 de state analizate de Fondul Monetar Interna?ional (FMI).?n cazul ?n care ad?ug?m ?i programele pentru sus?inerea lichidit??ii ?n economie, Rom?nia urc? pe locul 74, iar m?surile ajung la 5,38% din PIB. M?surile pentru sus?inerea lichidit??ii sunt ?ns? ?n mare parte garan?ii ale statului pentru credite acordate de sistemul bancar firmelor. ?n astfel de cazuri, statul are costuri doar dac? firma nu poate pl?ti. La m?suri fiscale, ?ns?, potrivit bazei de date a FMI, actualizat? ?n octombrie cu informa?ii valabile la 11 septembrie, Rom?nia nu st? prea bine, fiind devansat? chiar ?i de Republica Modova, care a alocat 2,24% din PIB pentru sprijinirea firmelor ?i popula?iei. ?n urma procesului de reconstruc?ie de brand ?i a noii strategii de marketing, realizate de Brandocracy, Vetro Solutions devine vector de schimbare ?n medicina veterinar?! Printre m?surile cele mai vizibile luate de Guvern ?i ?ncadrate la m?suri fiscale, sprijin direct suportat de buget, se num?r? cheltuielile pentru s?n?tate, sus?inerea angaja?ilor companiilor cu probleme ?i a salariilor p?rin?ilor nevoi?i s? stea acas?, sus?inerea prin ?omaj tehnic a angaja?ilor care ??i reiau activitatea, bonifica?iile acordate firmelor care ?i-au pl?tit taxele ?i impozitele, precum ?i accelerarea ramburs?rilor de TVA sau posibilitatea dat? firmelor de a am?na plata de taxe ?i impozite, f?r? executare sau acumulare de accesorii, p?n? la 25 octombrieAutorit??ile au afirmat ?n mai multe r?nduri c? bugetul are posibilit??i limitate de a face fa?? unor eforturi mai ample pentru sus?inerea economiei, din cauza politicilor fiscale din anii trecu?i, c?nd statul a redus ?n acela?i timp taxe ?i a crescut cheltuielile rigide, ?n principal salarii ?i pensii, ambele m?suri cu impact negativ puternic asupra echilibrului finan?elor ??rii.Statul rom?n are printre cele mai mici venituri la buget din UE, calculate ca pondere ?n PIB. Situa?ia veniturilor foarte mici ale statului este exacerbat? de faptul c? se duc ?n foarte mare m?sur? pe salariile angaja?ilor de la stat ?i cheltuieli de asisten?? social?, ?n principal pensii. ?n vremuri de criz?, c?nd veniturile sunt oricum afectate, cheltuielile rigide nu pot fi reduse, astfel c? statul are un spa?iu mic pentru a realoca fonduri c?tre alte m?suri, cum ar fi combaterea crizei. FMI atrage aten?ia c? baza de date cu m?surile de sprijin luate de state nu are ca scop compara?ii ?ntre ??ri, deoarece acestea au situa?ii diferite, inclusiv ?n ce prive?te impactul coronavirus. De asemenea, estim?rile FMI sunt preliminare, ?ntruc?t guvernele continu? s? ia m?suri suplimentare. M?suri fiscale (cheltuieli ?i am?n?ri/scutiri de taxe ?i impozite) pentru sprijinul firmelor ?i popula?iei (situa?ia din tabelul 1) INFOGRAFIC Date FMI Rom?nia printre ??rile s?race ale lumii ?n func?ie de sprijinul acordat de la buget firmelor ?i popula?iei ?n contextul pandemiei. Suntem pe locul 114 ?n lume, ?n r?nd cu state din Africa, Asia ?i America Central? Surs? foto: FMI Situa?ia ?n func?ie de sprijinul direct acordat de la buget (cheltuieli, scutiri ?i am?n?ri de taxe ?i impozite) Situa?ia ?n func?ie de sprijinul direct acordat de la buget (cheltuieli, scutiri ?i am?n?ri de taxe ?i impozite) Lista globala, la adresa UNIUNEA EUROPEANABEUC: Nutri-Score ar trebui s? fie eticheta lansat? ?n ?ntreaga UE By RO.alimentNutri-Score clasific? corect toate produsele alimentare? Sau schema de etichetare favorizeaz? alimentele industriale ?n locul celor mai tradi?ionale?Una dintre cele mai populare etichete nutri?ionale din Europa a fost criticat? pentru discriminarea?pe care o introduce?fa?? de alimentele tradi?ionale,?cele?cu un singur ingredient,?cele?protejate de indica?ii geografice sau?pentru?toate cele de mai sus.Nutri-Score a fost dezvoltat??pentru prima dat? ?n Fran?a ?n 2017. ?n doar trei ani, schema de etichetare?aplicat? pe partea din fa?? a ambalajului (front-of-pack?–?FOP) a devenit una dintre cele mai populare ?n r?ndul statelor membre ?i ale de?in?torilor de?m?rci?de produse.Cu toate acestea, nu to?i sunt ?n favoarea algoritmului colorat,?cu indica?ii de?la A la F. ?ntruc?t Comisia European? are ?n vedere ce stil de schem? FOP armonizat? obligatorie va fi lansat? ?n 2022, cei care sus?in c? Nutri-Score discrimineaz? alimentele tradi?ionale ??i fac cunoscut punctul de vedere.?Nutri-Score face?op?iunile de cump?rare?mai s?n?toase“Nutri-Score clasific? alimentele de la -15 pentru cel mai s?n?tos produs la +50 pentru cele care sunt ?mai pu?in s?n?toase”. Pe baza acestui scor, produsul prime?te o?clasificare?cu codul de culoare corespunz?tor: de la verde ?nchis (A) la ro?u ?nchis (F).Schema a atras un num?r semnificativ de sus?in?tori. Guvernele din Fran?a,?Olanda, Elve?ia, Spania, Belgia ?i Germania au optat pentru Nutri-Score ca sistem voluntar de etichetare.Mul?i comercian?i cu am?nuntul ?i produc?tori de alimente din Europa, precum Nestlé, Kellogg, Danone, Albert Heijn ?i Delhaize, au adoptat, de asemenea, schema FOP pentru liniile de etichete proprii.De asemenea, Organiza?ia European? a Consumatorilor (BEUC) sus?ine public Nutri-Score. ?Datorit? nivelului foarte puternic de dovezi ?tiin?ifice, credem c? Nutri-Score ar trebui s? fie eticheta lansat? ?n ?ntreaga UE ?i obligatorie atunci c?nd Comisia ??i dezv?luie propunerea la sf?r?itul anului 2022”, a spus?ofi?erul BEUC pentru politica alimentar?, Emma Calvert, la un eveniment recent al Forumului European pentru Alimenta?ie (FEP).“Dovezile au ar?tat c? este ?n continuare cea mai u?or de ?n?eles etichet?”, a spus ea delega?ilor. ?Ea face ca op?iunile de cump?rare ale consumatorilor s? fie mai s?n?toase.“. ?i, a continuat Calvert, sistemul de etichetare nutri?ional? stimuleaz?, de asemenea, produc?torii de alimente s? ??i reformuleze produsele ?i ?i ajut? pe consumatori s? m?n?nce por?ii mai mici?din?alimentele?mai pu?in s?n?toase.Dar Nutri-Score clasific? corect toate produsele alimentare? Sau schema de etichetare favorizeaz? alimentele industriale ?n locul celor mai tradi?ionale?Produse alimentare tradi?ionale nu pot fi reformulatePrincipala preocupare pentru cei ?mpotriva adopt?rii obligatorii a Nutri-Score este c? sistemul FOP discrimineaz? alimentele tradi?ionale,?pe cele?cu un singur ingredient sau?pe?cele protejate de sistemele de calitate.?n UE, schemele de calitate sunt concepute pentru a proteja numele anumitor produse agroalimentare ?i alcoolice. Produsele agroalimentare ?i vinul sunt protejate ca denumire de origine protejat? (DOP) ?i indica?ie geografic? protejat? (IGP). B?uturile spirtoase sunt protejate ca indica?ii geografice (IG). Unele dintre cele mai cunoscute?sunt?m?slinele?Kalamata din Grecia, Parmigiano Reggiano din Italia sau Camembert din Fran?a.Aceste scheme promoveaz? caracteristicile unice ale produselor, care sunt asociate cu originea lor geografic?, precum ?i ?know-how-ul”?existent??n acea regiune.Massimiliano Giansanti, pre?edintele confedera?iei italiene pentru agricultur?, Confagricoltura ?i vicepre?edintele uniunii agricole europene, Copa, este ?ngrijorat c? astfel de produse ar fi defavorizate dac? Nutri-Score va deveni obligatoriu.?Este destul de evident faptul c? orice sistem de codare a culorilor existent, cum ar fi?sistemul semafor (eticheta FOP din Marea Britanie)??i?sistemul?Nutri-Score discrimineaz? anumite categorii de produse alimentare, ?ntruc?t practic fac o distinc?ie ?ntre ?bune” sau ?rele” ?ntr-o?anumit??manier?, le-a spus el delega?ilor la evenimentul EFF.?Acest lucru poate duce la consecin?a evit?rii produselor nutri?ionale de ?nalt? calitate, cum ar fi uleiul de m?sline … sau Parmigiano Reggiano. Astfel de produse sunt vitale ?n alimenta?ia uman? ?i sunt recomandate de medici”.Giansanti, care este ?nsu?i produc?torul Parmigiano Reggiano, consider? c? astfel de etichete FOP risc? s? submineze produsele alimentare asociate cu tradi?iile ?i istoria statelor membre, cum ar fi DOP, IG ?i STG (Specialitatea tradi?ional? garantat?). El a explicat c? aceste produse trebuie s? urmeze metode de produc?ie ?stricte” ?i ?tradi?ionale” ?i nu pot fi reformulate.Reprezentantul permanent adjunct ?i ambasadorul la Coreper I, Michele Quaroni, ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la clasamentul Nutri-Score al alimentelor tradi?ionale.?Trebuie s? reset?m dezbaterea ?i s? o lu?m de la cap?t”, le-a spus el delega?ilor. ?Ceea ce se ?nt?mpl? ast?zi este c? produsele cu un singur ingredient ?i produsele tradi?ionale europene de calitate – care au fost, timp de secole, o parte integrant? a tradi?iei culinare a fiec?rui stat membru – sunt de fapt discriminate [?mpotriva] ?n favoarea produselor industriale care pot fi reformulate nelimitat.“Valentina Zanetti lucreaz? la compania de br?nzeturi Zanetti ?i este membru al consiliului de administra?ie al Asocia?iei Europene a Produselor lactate (EDA). De?i nu este ?mpotriva etichet?rii FOP, ea a subliniat c? exist? ?deja o etichet? nutri?ional? foarte complet?” pentru toate produsele din br?nz? Zanetti. ?Accept?m, dac? este necesar, s? ?l mut?m ?n fa?a ambalajului”, a ad?ugat ea.Mai mult, din punct de vedere logistic, Zanetti a ?ntrebat retoric: ?Unde punem Nutri-Score pe?IGP??C?nd t?iem br?nza, nu exist? nicio etichet?. ” ?ntr-adev?r, produsele alimentare protejate de IGP?sunt v?ndute ?n mod regulat f?r? niciun fel de ambalaj industrial.?Este o?mare??ntrebare”, a reiterat ea, suger?nd c? poate ambalajul produselor?IGP?ar putea fi folosit pentru a explica mai bine procesele tradi?ionale din spatele produc?iei lor.La evenimentul FEP, at?t sus?in?torii Nutri-Score, c?t ?i?contestatorii s?i?au fost asigura?i c?, indiferent de rezultat, schema Comisiei Europene va fi bazat? pe ?tiin?? ?i va lua ?n considerare ?alte elemente importante”. Acestea, includ alimente tradi?ionale, produse alimentare agricole ?i produse cu?IGP, a declarat Sabine Juelicher, directorul pentru Siguran?? alimentar?, inova?ie ?i furaje, DG SANTE.?De asemenea, Comisia va ?avea grij? de provoc?rile cu care se confrunt? ?n ceea ce prive?te reformularea”, a ad?ugat ea.STUDIU: Revendic?rile senzoriale mentionate pe ambalaj mai importante dec?t marca By RO.aliment December 16, 2020Cercet?rile recente despre consumatori, efectuate de cei de la Campden BRI au dezv?luit care men?iuni de pe ambalaje ?i entuziasmeaz? pe cump?r?tori.?Afirma?iile privind produsele pot fi un instrument puternic de marketing”, noteaz? Marleen Chambault, cercet?tor ?n domeniul senzorial ?i al consumatorilor.Men?iunile de pe pachet sunt un instrument important de marketing – dar uneori pu?in ?n?eles. Pentru a remedia acest lucru, firma de consultan?? ?i cercetare de pia?? Campden BRI ?i-a propus s? descopere ce afirma?ii prezente pe ambalajele produselor capteaz? aten?ia consumatorilor.?Pe pie?ele care sunt din ce ?n ce mai saturate ?i adesea foarte competitive, revendic?rile despre produse pot fi un instrument puternic de marketing pentru a eviden?ia avantajul unic de v?nzare al unui produs. ?n ciuda acestui fapt, exist? ?n prezent pu?ine ?ndrum?ri care s? ajute operatorii din sectorul alimentar s? identifice care sunt afirma?iile cele mai eficiente” , a explicat cercet?toarea din domeniul domeniul senzorial ?i al consumatorilor, Marleen Chambault, care a condus studiul.?Acest lucru ne -a determinat s? adun?m date despre men?iunile cu cel mai mare impact asupra consumatorilor pentru diferite tipuri de produse. ?n acest studiu am analizat men?iunile de pe ambalaje pentru cerealele pentru micul dejun, batoanele de pe?te, iaurturile de fructe ?i sucurile de portocale.“Revendic?rile senzoriale mai importante dec?t marcaCampden BRI a realizat un sondaj ?n care au fost intervieva?i 2.400 de cump?r?tori din Marea Britanie, Fran?a ?i Germania c?rora li s-a cerut s? indice care men?iune de pe ambalajul produsului o consider? a a fi aceea cu cea mai mare probabilitate de a-i motiva s? cumpere un produs.Oamenii de ?tiin?? din cadrul Campden BRI au observat c?teva modele comune la majoritatea produselor ?i ??rilor testate.?n timp ce gustul este adesea men?ionat ca fiind cel mai important factor de cump?rare, revendic?rile senzoriale de pe ambalaj au avut cea mai mic? rezonan??.O afirma?ie senzorial? este definit? ca ?o afirma?ie despre un produs care eviden?iaz? avantajele, atributele senzoriale sau perceptive ale acestuia, sau modific?rile sau diferen?ele produsului ?n compara?ie cu alte produse, pentru a spori v?nz?rile acestuia”. Aceasta ar include afirma?ii precum ?gust bun” sau ?mai cremos dec?t oric?nd”.Dar nu toate afirma?iile senzoriale sunt la fel ?n aprecierile consumatorilor. Afirma?iile senzoriale non-comparative, cum ar fi ?pur ?i simplu delicioase”, au fost mai atr?g?toare pentru consumatori dec?t afirma?iile senzoriale comparative, cum ar fi ?favoritul na?iunii”.S-a constatat c? afirma?iile nesenzoriale au ?cea mai mare influen??”. Se pare c?, ?n astfel de cazuri, consumatorii acord? o aten?ie sporit? afirma?iilor de pe ambalaj legate de nutri?ie, durabilitate, probleme etice, ?etichet? curat?” ?i provenien??.Men?iunea este dependent? de ceea ce vinde?i ?i de locul v?nz?riiDe?i au fost identificate unele tendin?e generale, Campden BRI a constatat c? succesul men?iunilor unui produs difer? ?n func?ie de tipul de produs pe care este utilizat ?i de ?ara ?n care este promovat.?Cercetarea noastr? a subliniat c? o afirma?ie care func?ioneaz? pentru un produs poate s? nu aib? acela?i succes pentru altul. De exemplu, din cercet?rile anterioare am constatat c? afirma?iile nutri?ionale, cum ar fi ?bogate ?n fibre”, sunt cele mai importante atunci c?nd ?i motiveaz? pe consumatori s? cumpere un produs, cum ar fi cerealele pentru micul dejun. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu sugereaz? c? afirma?ia senzorial? ?cu buc??i generoase ?i delicioase de pe?te” a fost considerat? ?extrem de motivant?” pentru un baton din pe?te, ?n timp ce men?iunile nutri?ionale nu au avut prea mult impact pentru acest produs. Pentru sucul de portocale, un produs considerat destul de natural, am constatat c? afirma?iile cu etichet? curat?, inclusiv ?f?r? culori artificiale, arome sau conservan?i”, au influen?at cel mai probabil deciziile de cump?rare ale consumatorilor ”, a observat Chambault.De asemenea, cercet?torii Campden BRI au detectat unele diferen?e ?n atitudinea consumatorilor pe fiecare pia??. Aceasta ?nseamn? c? o afirma?ie care are succes ?ntr-o ?ar? ?i-ar putea pierde efectul prin traducere ?i s? nu aib? astfel un prea mare impact, comparativ cu alta.?Diferen?ele culturale ne-au devenit clare pe m?sur? ce am analizat rezultatele studiului. De exemplu, pentru cerealele pentru micul dejun, am constatat c? participan?ii francezi au fost cu 37% mai predispu?i s? fie motiva?i de o afirma?ie ?organic?” dec?t participan?ii britanici, ?n timp ce pentru suc de portocale am constatat c? participan?ii britanici au fost cu 12% mai pu?in motiva?i de afirma?ia ?pasteurizat? u?or” dec?t germanii ”, a dezv?luit Chambault.Aceasta a eviden?iat necesitatea de a opta pentru o anumit? men?iune pe ambalajul unui produs de la caz la caz, a continuat ea. ??n general, se pare c? nu exist?? dimensiuni unice ”atunci c?nd vine vorba de g?sireamen?iunii senzoriale corecte pentru un produs. Cercet?rile noastre au subliniat faptul c? o ?n?elegere detaliat? a categoriei de produse, influen?ele sociale ?i contextul cultural sunt esen?iale ?n asigurarea faptului c? o men?iune senzorial? are relevan?? ?i semnifica?ie pentru consumator.De la viermii de f?in? la fructe miraculoase, UE ?nregistreaz? o cre?tere puternic? a cererilor de ?nregistrare de noi alimente Catalina Apostoiu 16.12.2020, UE a primit mai multe cereri de ?nregistrare de noi alimente cum ar fi algele ?i viermii de f?in? usca?i din 2018, c?nd reglement?rile au fost extinse, dec?t ?n to?i cei 14 ani anteriori, scrie Politico.Autoritatea european? pentru siguran?a alimentar? a primit peste 156 de cereri din ianuarie 2018, c?nd noi reglement?ri au intrat ?n vigoare pentru ?nlesnirea introducerii pe pia?? de noi produse.PE aprob? ?condi?ionalitatea statului de drept” pentru accesarea fondurilor?europene HYPERLINK "" EURACTIV 14:22 actualizat: 14:34 Eurodeputa?ii au aprobat miercuri regulamentul menit s? protejeze fondurile UE ?mpotriva utiliz?rii abuzive de c?tre guvernele UE care ?ncalc? principiile statului de?drept.Prin noul regulament, pl??ile din bugetul UE pot fi blocate pentru ??rile ?n care ?nc?lc?rile constatate ale statului de drept compromit gestionarea fondurilor europene. ?n acela?i timp, UE se asigur? c? beneficiarii finali nu vor fi?afecta?i.?Am reu?it. Acum este lege. Nicio declara?ie unilateral? nu poate schimba acest fapt. Regimul condi?ionalit??ii ne va permite s? examin?m planurile suspecte de aplicare a fondurilor UE ?mpotriva valorilor UE”, a declarat coraportorul Petri Sarvamaa (PPE,?Finlanda).?Din partea Parlamentului, ne-am asigurat c? toate aspectele necesare au fost incluse ?n regulament ?i c? textul r?m?ne intact. A?tept?m ca Comisia, ?n calitate de gardian al tratatelor, s? ?nceap? ?n mod independent punerea ?n aplicare a acestui regulament de la 1 ianuarie 2021. Europenii a?teapt? acest lucru”, a ad?ugat?acesta.?UE nu este o institu?ie?à la carte, unde v? pute?i p?stra drepturile, dar nu v? ?ndeplini?i obliga?iile. Este o comunitate bazat? pe valori comune pe care statele membre ?i cet??enii trebuie s? le sus?in?. Mecanismul care leag? bugetul UE de respectarea statului de drept, adoptat ast?zi, reprezint? o realizare major? pentru Parlament”, a declarat coraportorul Eider Gardiazabal Rubial (S&D,?Spania).?Parlamentul European s-a asigurat c? sanc?iunile bugetare ?n temeiul acestui regulament vizeaz? ?n mod direct infractorii, ?i nu beneficiarii finali. Studen?ii, cercet?torii, ?ntreprinderile ?i ONG-urile nu vor fi afecta?i, pentru c? am introdus o plas? de siguran?? pentru a-i proteja”, a conchis?aceasta.Cum va?func?iona?Dup? ce va stabili existen?a unei ?nc?lc?ri a statului de drept, Comisia va propune ca mecanismul de condi?ionalitate s? fie declan?at ?mpotriva guvernului din ?ara respectiv?. Ulterior, CE va propune fie s? fie reduse, fie s? fie ?nghe?ate pl??ile din bugetul UE c?tre statul?respectiv.Consiliul va avea apoi la dispozi?ie o lun? pentru a vota m?surile propuse (sau trei luni ?n cazuri excep?ionale), prin majoritate?calificat?.Eurodeputa?ii au reu?it s? reduc? la maximum (de la 12-13 luni la 7-9 luni) perioada ?n care institu?iile UE vor trebui s? adopte m?suri ?mpotriva unui stat membru, ?n cazul ?n care sunt identificate riscuri de ?nc?lcare a statului de?drept.Legisla?ia se va aplica ?nc?lc?rilor individuale sau?sistemiceNoua lege nu se aplic? numai atunci c?nd fondurile UE sunt utilizate ?n mod abuziv ?n mod direct, cum ar fi cazurile de corup?ie sau fraud?. Aceasta se va aplica, de asemenea, ?nc?lc?rilor sistemice ale valorilor fundamentale pe care toate statele membre trebuie s? le respecte, cum ar fi democra?ia sau independen?a sistemului judiciar, atunci c?nd aceste ?nc?lc?ri afecteaz? — sau risc? s? afecteze — gestionarea fondurilor?UE.??n cadrul negocierilor, eurodeputa?ii au reu?it, de asemenea, s? asigure o dispozi?ie specific? care s? clarifice posibilul domeniu de aplicare al ?nc?lc?rilor statului de drept, enumer?nd exemple de cazuri, cum ar fi amenin??rile la adresa independen?ei sistemului judiciar, incapacitatea de a corecta deciziile arbitrare/ilegale ?i limitarea c?ilor de atac”, potrivit unui comunicat al Parlamentului?European.Protejarea beneficiarilor?finaliPentru a se asigura c? beneficiarii finali care depind de sprijinul UE — cum ar fi studen?ii, fermierii sau ONG-urile — nu sunt sanc?iona?i pentru ac?iunile guvernelor lor, ace?tia vor putea depune o pl?ngere c?tre Comisie prin intermediul unei platforme web, care ?i va ajuta s? se asigure c? primesc sumele?prev?isia European? va putea, de asemenea, s? efectueze o corec?ie financiar? prin reducerea urm?toarei tran?e a sprijinului UE pentru ?ara ?n?cauz?.BackgroundNoul regulament votat ast?zi ?n PE se aplic? tuturor fondurilor europene care fac obiectul gestiunii partajate ?ncep?nd cu 1 ianuarie?2021.De asemenea, Parlamentul European va vota o rezolu?ie cu recomand?ri adresate Consiliului ?i Comisiei ?n vederea aplic?rii regulamentului privind?condi?ionalitatea.Regiunile UE primesc ?nc? 47,5 miliarde de euro pentru a combate efectele?pandemiei EURACTIV 11:30 actualizat: 11:48 Eurodeputa?ii au aprobat ajutoare suplimentare pentru ca regiunile Uniunii Europene s? poat? contracara pandemia de COVID-19 ?i s? g?seasc? solu?ii pentru consecin?ele sale sociale ?i?sanitare.Parlamentul a aprobat REACT-EU, un pachet ?n valoare de 47,5 miliarde de euro pentru a atenua efectele imediate ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 ?n regiunile?Uniunii.Ini?iativa a fost adoptat? de plenul PE cu 654 de voturi pentru, 23 ?mpotriv? ?i 17?ab?ineri.Banii vor fi pu?i la dispozi?ie prin intermediul fondurilor structurale ale Uniunii. Astfel, pentru 2021 s-au alocat 37,5 miliarde de euro, iar? 10 miliarde de pentru pentru?202.Opera?iunile prev?zute de REACT-EU sunt eligibile pentru finan?are cu efect retroactiv din 1 februarie?2020.Resursele pot fi utilizate p?n? la sf?r?itul anului?2023.???rile Uniunii vor putea aloca o parte din bani Fondului social european, Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), ini?iativei ?Locuri de munc? pentru tineri” ?i programelor transfrontaliere (Interreg). Investi?iile se vor concentra pe sectoarele cele mai afectate de consecin?ele economice ale?pandemiei.REACT-EU este o propunere a Comisiei Europene pentru a aborda impactul economic ?i social al pandemiei de COVID-19. Ea ia forma unei modific?ri a?Regulamentului privind dispozi?iile comune, care reglementeaz? perioada de programare 2014-2020 a politicii de?coeziune.REACT-UE vine ?n continuarea celor dou? propuneri anterioare referitoare la politica de coeziune:?Ini?iativa pentru investi?ii ca reac?ie la coronavirus (CRII)??i?Ini?iativa Plus pentru investi?ii ca reac?ie la coronavirus (CRII +). Ambele modific? normele referitoare la cheltuielile regionale pentru a facilita redresarea. Resursele pentru REACT-EU vor proveni din?instrumentul de redresare al Uniunii Europene, numit Next Generation?EU.Eurostat: Cele mai mari cre?teri procentuale ale costurilor cu for?a de munc? sunt ?n Slovacia, Cehia, Portugalia ?i Rom?nia 16 dec, 2020 | AgerpresCostul orar al for?ei de munc? a crescut cu 1,8% ?n UE ?i cu 1,6% ?n zona euro, ?n trimestrul trei din 2020, comparativ cu perioada similar? din 2019, iar cele mai ridicate costuri cu m?na de lucru sunt ?n Slovacia, Cehia, Portugalia ?i Rom?nia, arat? datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistic? (Eurostat). ?n trimestrul doi din 2020, costul orar al for?ei de munc? a crescut cu 3,5% ?n UE ?i cu 3,6% ?n zona euro. ?n perioada iulie-septembrie 2020, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat ?n: Slovacia (6%), Cehia (5,9%), Portugalia (5,8%) ?i Rom?nia (5,7%), iar cel mai semnificativ declin ?n Malta (minus 6,1%), Cipru (minus 3,8%) ?i Irlanda (minus 2,9%). ?n trimestrul trei din 2020, avansul costurilor cu for?a de munc? ?n Rom?nia se datoreaz? cre?terii cu 6,8% a costului orar al for?ei de munc? ?n domeniul non-business. Pe sectoare ale economiei, ?n Rom?nia costul orar cu for?a de munc? a crescut cu 5,3% ?n construc?ii, cu 2,3% ?n industrie ?i cu 5,7% ?n servicii.ROMANIA , KAZAHSTAN E.S. Nurbakh Rustemov, ambasadorul Kazahstanului ?n Rom?nia: Agricultura, industria u?oar?, industria textil? ?i transportul sunt sectoare prioritare pentru colaborarea dintre Rom?nia ?i Kazahstan HYPERLINK "" \o "Cristina Ro?ca" Cristina Ro?ca 16.12.2020, E.S. Nurbakh Rustemov, ambasadorul Kazahstanului ?n Rom?nia??Doctor ?n ?tiin?e economice. Absolvent al Facult??ii de Drept???Specialist ?n rela?ii interna?ionale ?i profesor de limba englez?. Din 1992 activeaz? ?n cadrul Ministerului de Afaceri Externe al Republicii Kazahstan. E.S. Nurbakh Rustemov este ambasadorul Kazahstanului ?n Rom?nia???Anterior a fost Ambasador Extraordinar ?i Plenipoten?iar al Republicii Kazahstan ?n Republica Islamic? Iran, iar dup? o perioad? ?n care a fost ambasador cu misiuni speciale ?n cadrul MAE al Republicii Kazahstan, a ocupat timp de circa ?ase ani (2013-2019) func?ia de Ambasador Extraordinar ?i Plenipoten?iar al Republicii Kazahstan ?n Ungaria, ?n Republica Macedonia ?i Republica Serbia, prin cumul???De circa un an de zile de?ine func?ia actual? ?i poveste?te ?ntr-un interviu acordat Ziarului Financiar despre rela?iile dintre Rom?nia ?i Kazahstan ?i cum poate fi dezvoltat? cooperarea dintre cele dou? ??ri.A?i venit ?n Rom?nia acum circa un an de zile pentru a prelua pozi?ia de ambasador al Republicii Kazahstan ?n Rom?nia. Care este impresia pe care v-a l?sat-o Rom?nia? Este primul dvs. contact cu pia?a local? sau a?i mai fost ?n vizit? ?i anterior?Prima dat? am venit ?n Rom?nia ?n 2007, cu ocazia vizitei primului pre?edinte al Republicii Kazahstan, Elbasy Nursultan Nazarbayev. Eram la acel moment membru al Parlamentului ?i pre?edinte al Comitetului de Afaceri Interna?ionale.Bine?n?eles c? atunci nu m? g?ndeam c? mai bine de un deceniu mai t?rziu aveam s? fiu numit Ambasador al Republicii Kazahstan ?n Rom?nia.R MOLDOVAProteste violente! Fermierii moldoveni ?ncearc? s? urce cu tractoarele pe sc?rile de la Parlament! Angelica Lefter - 16 decembrie 2020 Proteste ?n lan? de c?teva zile la Chi?in?u, acolo unde fermierii au venit cu utilajele agricole pentru a manifesta ?mpotriva major?rii TVA ?i pentru a solicita sprijin majorat pentru sectorul agricol. Agricultorii au venit la manifesta?ie cu tractoarele, iar ?n urma escalad?rii tensiunilor, fermierii au ajuns s? urce cu tehnica agricole pe sc?rile Parlamentului.Fermierii care protesteaz? de c?teva zile ?n centrul Chi?in?ului fa?? de cre?terea cotei TVA la produc?ia agricol? anun?at? de Guvern pentru anul viitor au venit cu tractoarele la Parlament unde ar urma s? aib? loc ?edin?a plenar?. Unele unit??i de tehnic? au urcat pe sc?ri ?n scuarul Parlamentului ?n timp ce poli?ia a ?ncercat s?-i alunge pe protestatari. ?ntre protestatari ?i poli?i?ti au avut loc alterca?ii, potrivit imaginilor transmise ?n direct de unele portaluri online ?i pe re?elele sociale, potrivit radiochisinau.md. Fermierii protesteaz? fa?? de inten?ia autorit??ilor de a cre?te cota TVA la produc?ia agricol? de la 8 la 12 la sut? ?n politica bugetar – fiscal? pentru anul viitor. Pentru a calma spiritele, Guvernul a propus luni ca majorarea s? se aplice de la 1 iulie ?i nu de la 1 ianuarie cum era prev?zut ini?ial, ?ns? propunerea a fost respins? de agricultori deoarece ei ?ncep sa-?i v?nd? produc?ia ?n a doua jum?tate a anului.Luni, protestatarii au avut ?i o ?nt?lnire cu Ministrul Agriculturii, Dezvolt?rii Regionale ?i Mediului, Ion Perju. Fermierii au anun?at c? dac? cererile lor nu vor fi ascultate nu vor ?nceta protestele. Totodat?, dac? nu vor fi luate m?suri urgente de redresare a acestui domeniu, urm?rile vor fi sim?ite pe termen lung, arat? newsmaker.md.Astfel, fermierii solicit? mai multe subven?ii de la Guvern ?i cer 3 miliarde de lei pentru sectorul agricol pentru anul viitor – 2021.Cu tractoarele pe bulevardul ?tefan cel Mare, agricultorii au claxonat strig?ndu-?i nemul?umirile. Mai multe echipaje de poli?ie au blocat tehnica agricol?, ?ns? ?n cele din urm? fermierii au renun?at, iar circula?ia s-a decongestionat, potrivit . Foto: jurnal.md”Agricultorii au suferit mari pierderi ?n ultimii doi ani din cauza secetei, iar aceast? povar?, fie de la 1 ianuarie 2021, fie din 1 iulie, le va agrava ?i mai mult situa?ia. Despre plata compensa?iilor pentru culturile de grupa a doua, Guvernul nu mai vorbe?te nimic”, a spus pre?edintele Federa?iei Na?ionale a Fermierilor,Vasile M?rzenco. Foto: jurnal.mdCei mai afecta?i sunt fermierii mici ?i mijlocii, care de?i au investit 5.000 – 6.000 de lei (echivalentul a 1.176 – 1.411 RON) ?ntr-un hectar de p?m?nt ?ns?m?n?at cu porumb, floarea soarelui, ace?tia nu au str?ns nimic din cauza secetei.Foarte mul?i risc? falimentul din cauza datoriilor pe care le au fa?? de b?nci.DANEMARCADanemarca va ?nchide centrele comerciale ?n perioada s?rb?torilor/R?m?n deschise doar magazinele alimentare ?i farmaciile Analize ? 16 Decembrie 2020 Danemarca va ?nt?ri din nou m?surile restrictive ?mpotriva COVID-19 prin ?nchiderea centrelor comerciale ?n timpul s?rb?torilor ca urmare a cre?terii continue a num?rului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, a anun?at miercuri premierul danez, relateaz? AFP, citat? de Agerpres.”De vineri, 25 decembrie p?n? pe 3 ianuarie, Danemarca va fi cu adev?rat ?nchis?”, cu excep?ia magazinelor alimentare ?i a farmaciilor, a anun?at Mette Frederiksen. Centrele comerciale se vor ?nchide de joi, dup? o prim? serie de activit??i ?ncep?nd din 21 decembrie, apoi toate magazinele neesen?iale vor fi ?nchise din 25 decembrie, potrivit anun?ului f?cut de premierul danez.NORVEGIAPremierul Norvegiei ?i sf?tuie?te pe norvegieni s? se preg?teasc? pentru restric?ii ce vor dura p?n? de Pa?ti Analize ? 16 Decembrie 2020 Premierul norvegian Erna Solberg a aten?ionat miercuri c? diferitele m?suri pentru st?vilirea pandemiei de coronavirus de tip nou ar putea r?m?ne ?n vigoare p?n? de Pa?ti, ?n pofida faptului c? ?n cur?nd ar urma s? ?nceap? campania de vaccinare, informeaz? dpa, preluat? de Agerpres.Solberg, care a f?cut aceast? declara?ie ?n timpul obi?nuitei sale conferin?e de pres? de sf?r?it de an, a ad?ugat c? este bine ca norvegienii s? se preg?teasc? pentru o var? aproape normal?, anul viitor. ?Cred c? este bine ca oamenii s?-?i fac? planuri, dar trebuie s? fi?i preg?ti?i pentru aceea c? vara lui 2021 nu va fi la fel ca vara lui 2019”, a spus ea.Posibilele probleme ar putea fi generate de faptul c? produc?ia de vaccinuri pare s? fie oarecum ?nt?rziat? ?i ?nc? nu este la capacitate maxim?.Erna Solberg a declarat c? nu se a?teapt? s? fie printre primii care se vor vaccina ?n Norvegia. ?Sunt s?n?toas? ?i am aproape 60 de ani, deci nu sunt o categorie prioritar?”, a afirmat ea.Deocamdat?, Norvegia a stabilit c? prioritate vor avea oamenii ?n v?rst? din aziluri.Guvernul norvegian se a?teapt? ca vaccinarea s? ?nceap? ?n perioada de dup? Cr?ciun ?i ?n preajma Anului Nou.Actualele restric?ii impuse ?n Norvegia includ o perioad? de 10 zile de autoizolare pentru cei care vin din zone ro?ii cu rate de contaminare mari, limit?ri ?n ceea ce prive?te num?rul de persoane pentru reuniuni publice ?i private, precum ?i interdic?ia de a comercializa alcool dup? miezul nop?ii.CEHIAComisia European? aprob?: EP Global Commerce din Cehia cump?r? Metro AG 16 decembrie 2020, 16:35 Afaceri Comisia European? a aprobat, conform reglement?rilor UE privind fuziunile, achizi?ionarea retailerului german Metro AG de c?tre EP Global Commerce a.s. (EPGC) din Cehia, informeaz? un comunicat al Executivului comunitar.Metro este activ pe pia?a v?nz?rilor angro de bunuri de larg consum.EPGC este un vehicul de investi?ii care ?n prezent de?ine o participa?ie minoritar? ?n Metro. EPGC este controlat? de Daniel Kretinsky, care de?ine capital la companii active ?n domeniul energiei, utilit??ilor, media, ?i comer? isia European? a concluzionat c? propusa achizi?ie nu ridic? probleme de concuren??, ?in?nd cont c? firmele nu sunt active ?n acelea?i domenii. Tranzac?ia a fost examinat? conform procedurii simplificate privind fuziunea, informeaz? Executivul comunitar.Conducerea Metro AG anun?a ?n septembrie c? noua ofert? de preluare primit? de la EP Global Commerce (EPGC) pentru majorarea participa?iei ?n retailerul german subevalueaz? substan?ial compania, potrivit Agerpres.EP Global Commerce, care de?ine deja indirect 29,99% din ac?iunile obi?nuite ale Metro, a informat c? va oferi 8,48 euro pentru o ac?iune obi?nuit? ?i aproximativ 8,87 euro pentru o ac?iune preferen?ial?.“Consiliul de Administra?ie al Metro crede cu t?rie c? oferta subevalueaz? substan?ial compania”, se arat? ?ntr-un comunicat al retailerului german, care-i sf?tuie?te pe ac?ionari s? nu ia nicio decizie p?n? la anun?area unor informa?ii suplimentare.EPGC, vehiculul de investi?ii de?inut ?n propor?ie de 53% de miliardarul ceh Daniel Kretinsky ?i 47% de investitorul slovac Patrik Tkac (cofondatorul grupului de companii J&T), nu a reu?it anul trecut s? preia Metro, contra sumei de 5,8 miliarde de euro. E?ecul vine ?n urma faptului c? nu s-a reu?it s? se ajung? la un acord privind valoarea Metro cu firmele Meridian Stiftung ?i Beisheim Holding, care, ?mpreun?, de?in o participa?ie de 23%?n august, directorul general al Metro AG, Olaf Koch, a anun?at c? inten?ioneaz? s? demisioneze la finele acestui an, ceea ce ?nseamn? o plecare anticipat? dintr-o pozi?ie pe care urma s? o ocupe p?n? ?n luna martie 2022.CEO-ul Olaf Koch, care ?ncep?nd din 2012 a supervizat o modificare dramatic? a strategiei companiei, a informat consiliul de supervizare c? nu ??i va prelungi contractul, care urma s? expire ?n luna martie 2022, ?i c? inten?ioneaz? s? plece de la Metro la data de 31 decembrie 2020, a informat grupul german ?ntr-un comunicat de pres?. Consiliul de supervizare “va delibera cu privire la acest subiect ?n perioada urm?toare”, a ad?ugat Metro.Sub conducerea lui Olaf Koch, Metro s-a transformat dintr-un conglomerat cu numeroase divizii ?ntr-o companie specializat? pe v?nz?rile angro ?i ?i-a redus datoriile cu peste ?apte miliarde de euro. Printre altele, Olaf Koch a v?ndut lan?ul de magazine universale Kaufhof, precum ?i lan?urile de magazine de electronice Media Markt ?i Saturn. Cu toate acestea, afacerile Metro au ?nceput s? fie supuse presiunilor ?n Germania ?n ultimii ani ?n condi?iile ?n care grupurile Aldi, Lidl ?i Netto au c??tigat cote de pia??.Metro opereaz? ?n 26 de ??ri, av?nd 771 de magazine ?i 150.000 de angaja?i. Divizia Metro Cash & Carry s-a lansat oficial ?n Rom?nia ?n luna octombrie 1996, c?nd a deschis primul magazin din Bucure?ti. Ast?zi, re?eaua num?r? 32 de magazine ?n 24 de ora?e.SANATATE si GASTRONOMIE EPIDEMIOLOGUL OCTAVIAN JURMA: "Este recomandabil s? cump?r?m produsele de panifica?ie preambalate" Julia Pandi 16 decembrie? Octavian Jurma: "Cel mai sigur este ca p?inea s? fie ambalat? direct de pe band? prin mijloace mecanice"? Octavian Jurma: "Cel mai sigur este ca p?inea s? fie ambalat? direct de pe band? prin mijloace mecanice" Orice produs poate fi o surs? de infectare cu noul coronavirus dac? regulile elementare de igien? nu sunt respectate, dar mai ales p?inea, care, prin natura ei, este un produs ce se consum? cu tot cu coaj?, este de p?rere Octavian Jurma, medic ?i cercet?tor ?n Timi?oara. ?n opinia domniei sale, trebuie s? fim aten?i dac? vedem produse de panifica?ie expuse la liber ?ntr-un spa?iu ?n care lumea se plimb? ?i pune m?na pe ele ?i s? alegem s? cump?r?m produsele preambalate. Octavian Jurma ne-a declarat: "Orice produs poate fi o surs? de infectare dac? nu ?l m?nuim cum trebuie, dar mai ales p?inea, care prin natura ei, este un produs ce se consum? cu tot cu coaj?. Dac? p?inea este cump?rat? din brut?rii ?n care angaja?ii ambaleaz? produsul ?nainte s? pun? m?na consumatorii pe el, riscul nu este at?t de mare, dar ?n mod evident cel mai sigur este ca p?inea s? fie ambalat? direct de pe band?, prin mijloace mecanice. Aici facem referire mai ales ?n zona unde produsele sunt expuse, nu sunt ambalate, iar lumea vine s? le ia ?n m?n?, apoi le las? din m?n?, nu poart? masca corespunz?tor ?i mai str?nut? peste ele - aici exist? un risc ridicat de infec?ie. Genul acesta de ni?? din marketuri ar putea renun?a la produsele care nu sunt ambalate. Lan?urile care distribuie ?n mod specializat p?inea, din c?te am observat, au grij? ?i le ambaleaz? ?nainte s? le pun? ?n m?n?, astfel clien?ii nu apuc? s? pun? m?na pe produs. Din acest motiv merit? f?cut? distinc?ia c? nu toate produsele proaspete de panifica?ie ?i nu produsul proasp?t de panifica?ie ?n sine este problema, c?t felul ?n care este expus ?n magazin. Trebuie s? fim aten?i dac? vedem produse de panifica?ie expuse la liber ?ntr-un spa?iu ?n care lumea se plimb? ?i pune m?na pe ele sau nu respect? regulile. Este recomandabil s? luam produse preambalate sau s? apel?m la lan?urile specializate de distribu?ie a produselor de panifica?ie".Epidemiologul Octavian Jurma consider? c? ambalarea p?inii ?i alte m?suri de igien? elementar? ar trebui s? r?m?n? valabile ?i ?n afara contextului actual."Realitatea e c? am putea s? ?nv???m din aceste m?suri pe care le aplic?m ?n aceast? perioad? ?i s? vedem, spre exemplu, c? nu am avut practic sezon de grip? din cauza asta. Gripa, evident, ucide mai pu?ini oameni dec?t mor zilnic din cauza covidului la ora actual?, dar sunt vie?i care pot fi salvate ?i, la fel, exist? ?i alte boli serioase care pot fi evitate printr-o cre?tere a nivelului de igien?. Deci, din acest punct de vedere, putem s? ?i inv???m ceva, putem s? ?i beneficiem de tot efortul pe care il facem acum", a ad?ugat epidemiologul. Un colectiv de profesori de la Universitatea Politehnic? Bucure?ti a realizat un studiu din care reiese c? 500 de persoane se contamineaz? zilnic cu COVID-19 la nivelul Rom?niei ca urmare a manipul?rii produselor de panifica?ie neambalate.Rezultatele ob?inute ?n urma studiului arat? c? virusul Sars-Cov-2 se poate transmite prin intermediul unei p?ini neambalate infectate v?ndute ?ntr-un magazin. Prin extensie c?tre alte produse alimentare pe baz? de p?ine (sandwich-uri, hamburgeri ?amd), impactul ?n societate este imens. ?n acest caz, infec?ia se poate produce pe loc (o persoan? infectat? a pus m?na pe una sau mai multe p?ini ?i le-a infectat, iar o persoan? neinfectat? a atins una din acele p?ini ?i a luat virusul) sau pe termen mai lung (o persoan? neinfectat? a luat o p?ine infectat? acas? ?i a m?ncat-o ?mpreun? cu familia).Studiul de la Politehnica Bucure?ti vine ?n continuarea concluziilor unui alt studiu, prezentat ?n septembrie 2020 de c?tre Universitatea din Bucure?ti, care a aratat c? virusul poate s? r?m?n? activ chiar ?i ore bune pe produsele neambalate.?oricul, mai s?n?tos dec?t o pung? cu chipsuri: De ce nu afecteaz? colesterolul HYPERLINK "" Cristina Popescu De Cr?ciun, abia a?tept?m s? ne ?nfrupt?m din bucatele tradi?ionale. Pomana porcului, c?rna?ii ?i ?unca preparate ca la carte, dar ?i nelipsitul ?orici ne fac cu ochiul la masa de s?rb?toare. O mare aten?ie, ?ns?, la cantitatea consumat?, dac? vrei s? ar??i bine ?n ?inuta special? de Revelion. Afl? c?te calorii are ?oriciul, dar ?i ce beneficii are.Ce con?ine soriciul de porc?La fel ca multe alte alimente tip ,,gustare”, ?oriciul de porc poate fi bogat ?n sodiu ?i ?n gr?simi. Cu toate acestea, este s?rac ?n carbohidra?i ?i este uneori considerat o gustare alternativ? pentru cei care urmeaz? dieta Atkins. Conform Mens Health, 28 g de ?orici con?ine de nou? ori mai multe proteine ?i mai pu?ine gr?simi dec?t se g?sesc la o por?ie de chipsuri de cartofi, care sunt mult mai bogate ?n carbohidra?i.Potrivit sursei, 43% din gr?simea de ?orici de porc este nesaturat?, iar cea mai mare parte este acid oleic, aceea?i gr?sime s?n?toas? g?sit? ?n uleiul de m?sline. Alte 13% din con?inutul s?u de gr?simi este acidul stearic, un tip de gr?simi saturat? care este considerat? inofensiv?, deoarece nu cre?te nivelul de colesterol.O por?ie de 60 g de ?orici con?ine 29 g de gr?sime, 375 kcal ?i 0,65 g de sodiu. Cu toate acestea, ?oriciul de porc este considerat o surs? incomplet? de proteine, deoarece con?ine cantit??i foarte mici de aminoacizi esen?iali, inclusiv metionin?, triptofan ?i histidin?.?oriciul de porc este bogat ?n colagen, la fel ca pielea ?i oasele de pui. Colagenul este o protein? care ajut? la redob?ndirea elasticit??ii pielii ?i sprijin? s?n?tatea oaselor ?i a articula?iilor.DOSARSTUDIU:"Circa 25% dintre rom?ni consum? de 2-3 ori mai mult pe?te dec?t acum cinci ani" A.P. Miscellanea / 16 decembrie Interesul rom?nilor pentru carnea de pe?te ?i produsele derivate din pe?te a sporit ?n ultimii cinci ani, iar 25% consum? mai mult ?n prezent, relev? o cercetare de pia?? derulat? ?n noiembrie de Reveal Marketing Research ?n parteneriat cu compania Alfredo Seafood, importator ?i distribuitor de produse din pe?te ?i fructe de mare, potrivit c?ruia doar 5% dintre rom?ni consum? ?n prezent numai pe?te ?i niciun alt tip de carne, transmite News."Interesul rom?nilor pentru carnea de pe?te ?i produsele derivate din pe?te a sporit ?n ultimii cinci ani, iar 25% consum? mai mult ?n prezent, relev? o cercetare de pia?? derulat? de Reveal Marketing Research ?n parteneriat cu Alfredo Seafood, ?n noiembrie. ?n ultimii cinci ani, pe?tele a devenit un aliment mai popular ?n Rom?nia, 16% dintre persoanele intervievate ?n cadrul studiului declar?nd c? ?i-au dublat consumul ?n aceast? perioad?. Un procent de 9% dintre responden?i m?n?nc? chiar de trei ori mai mult pe?te dec?t ?n 2015, iar 5% au adoptat o diet? care nu include niciun alt tip de carne, ?n afar? de pe?te", arat? compania.Reprezentan?ii Alfredo Seafood sunt de p?rere c? pia?a c?rnii de pe?te va continua s? creasc?, ?n ciuda ritmului mai lent din ultimii doi ani ?i a impactului negativ cauzat de pandemie.Studiul a fost realizat pe un e?antion de 1.015 persoane cu v?rste de peste 18 ani, reprezentativ la nivel urban ?i rural.?n prezent, Rom?nia se plaseaz? ?n continuare ?n coada clasamentului ??rilor din UE, din punct de vedere al cantit??ii de carne de pe?te consumat? anual, cu 8 kg/capita/an, ?n cre?tere fa?? de 2015, c?nd se ?nregistrau 6 kg/capita. Evolu?ia lent? este oglindit? ?i de concluziile cercet?rii, potrivit c?rora 45% dintre rom?ni estimeaz? c? nu ?i-au modificat ?n niciun fel consumul de pe?te.Cel mai bine ancora?i ?n obiceiurile de consum de acum cinci ani s-au dovedit a fi b?rba?ii, ?ntr-un procent de 52%, ?i familiile tradi?ionale, cu 49%. "Pia?a cre?te ?ncet, dar din fericire este pe o curb? ascendent?, determinat? de con?tientizarea beneficiilor pe?telui pentru o via?? s?n?toas?. Oamenii au ?nceput s? se documenteze mai mult, s?-i asculte pe nutri?ioni?ti, s? fie mai preocupa?i de o diet? echilibrat?. Este o tendin?? global?, care ??i face loc ?i la noi, chiar dac? mai lent. Rom?nii ?nva?? s? prepare ?i acas? felurile gustoase de m?ncare pe care le-au gustat ?n timpul vacan?elor peste hotare, iar acum, ?n perioada pandemiei, ?ncearc? s? suplineasc? lipsa ie?irilor la restaurant. ?n continuare, mai este mult loc de cre?tere pe pia?a autohton?, ca s? ajungem la nivelul altor ??ri europene. Exist? o categorie de persoane care sunt ?nc? ancorate ?n obiceiurile vechi ?i care evit? carnea de pe?te pentru c? li se pare dificil de preg?tit, dar ne str?duim s? schimb?m aceste preconcep?ii", a punctat Mihai Cristian D?rm?nescu, fondatorul Alfredo Seafood. Potrivit datelor rezultate din cercetare, o diferen?? ?n sens pozitiv se eviden?iaz? ?n r?ndul familiilor moderne, care ?ntr-o propor?ie de 20% afirm? c? ?n prezent consum? de dou? ori mai mult pe?te dec?t acum cinci ani, ?n timp ce 12% spun c? acum consum? de trei ori mai mult pe?te dec?t acum 5 ani. Se observ? astfel o tendin?? a celor cu venituri mai ridicate de a consuma mai frecvent pe?te. Femeile afirm? c? ?n prezent consum? mai mult pe?te, 19% dintre acestea declar?nd c? ?n 2020 consum? de dou? ori mai mult pe?te comparativ cu 2015, iar 11% dintre ele m?n?nc? de trei ori mai mult pe?te ?n prezent, dec?t acum cinci ani.Din categoria celor care ?n ultimii cinci ani au ales o diet? ?n care singura carne prezent? este cea de pe?te, cea mai mare pondere este reprezentat? de persoanele mature ?i celibatare, 11%. "Beneficiile c?rnii de pe?te sunt recunoscute de numeroase studii interna?ionale, care arat? inclusiv c? acizii gra?i esen?iali Omega 3 ?i vitamina D ?nt?resc imunitatea organismului ?n fa?a bolilor. Cu toate acestea, 24% dintre persoanele chestionate spun c? ?n prezent m?n?nc? mai pu?ine produse de provenine?? piscicol? dec?t ?n 2015. Dintre ace?tia, 34% fac parte din segmentul milenialilor celibatari, iar 30% sunt persoane mature f?r? parteneri", relev? compania.Responden?ii au fost ?mp?r?i?i ?n mai multe categorii, ?n func?ie de v?rst?, statut familial sau rela?ional, copii, studii ?i venituri, dup? cum urmeaz?: (1) 10% dintre responden?i sunt mileniali (18 - 30 ani) f?r? parteneri; (2) 12% sunt tineri profesioni?ti (25 - 35 ani) f?r? copii, cu educa?ie superioar? ?i venituri medii ?i mari; (3) 28% reprezint? familiile moderne (25 - 44 ani) cu copii p?n? ?n 14 ani, studii medii sau superioare ?i venituri medii-mari; (5) 22% constituie familii tradi?ionale (30 - 54 ani), care au copii sub 18 ani, studii primare ?i medii ?i venituri mici sau medii; (6) 9% sunt persoane mature (35 - 55 ani) ?i f?r? partener, eterogene ca nivel de educa?ie ?i venit; ?i (7) 19% sunt seniori pensionari (peste 55 ani), c?s?tori?i, care au copii independen?i ?i care nu mai locuiesc cu ei ?i au venituri ?i niveluri de educa?ie diverse.Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de pia?? full-service, specializat? ?n marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market.Alfredo Seafood este una dintre cele mai mari m?rci din Rom?nia, sub a c?rei denumire sunt importate ?i distribuite produse din pe?te ?i fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian D?rm?nescu ?i lansat ?n anul 2013. * * *Philip Morris International anun?? schimb?ri la v?rful companiei J.P. Companii / 16 decembriePhilip Morris International (PMI) a anun?at schimb?ri la v?rful companiei, care urmeaz? planul de succesiune care va fi finalizat ?n mai 2021. Andre Calantzopoulos, actualul CEO, a fost numit pre?edinte executiv al Consiliului de Administra?ie, cu efect imediat ?nainte de Adunarea General? a Ac?ionarilor din mai 2021. Din motive personale, actualul pre?edinte al C.A., Louis Camilleri, ?i-a exprimat dorin?a de a se retrage chiar din ziua anun?ului. Drept urmare, Lucio Noto, director independent al PMI, va de?ine pozi?ia de pre?edinte interimar p?n? c?nd Andre Calantzopoulos va prelua func?ia ?n mai. Jacek Olczak, actualul Chief Operating Officer al PMI, ?i va urma lui Andre Calantzopoulos ?n func?ia de Chief Executive Officer imediat dup? Adunarea General? a Ac?ionarilor din mai. Se anticipeaz? c? tot atunci Jacek Olczak va fi nominalizat ?i ?n vederea alegerii sale ?n Consiliul de Administra?ie. Jacek Olczak de?ine func?ia de Chief Operating Officer al PMI din ianuarie 2018, iar ?n perioada august 2012-decembrie 2018 a fost Chief Financial Officer, conform unui comunicat trimis redac?iei.Aceast? succesiune planificat? permite o tranzi?ie lin? ?i continuitate ?n leadership-ul companiei. Louis Camilleri, Andre Calantzopoulos ?i Jacek Olczak colaboreaz? ?ndeaproape de c?nd PMI a devenit o companie independent?. Cei trei ?mp?rt??esc aceea?i viziune strategic?, iar, sub conducerea lor comun?, PMI a realizat progrese semnificative, inclusiv transformarea business-ului ?i ob?inerea pozi?iei de lider de necontestat ?n categoria produselor f?r? fum. Louis Camilleri a declarat: "Sunt ?nc?ntat s? ?i predau rolul de pre?edinte al Consiliului de Administra?ie lui Andre, ?n urma deciziei sale de a renun?a la responsabilit??ile de CEO. Sunt, de asemenea, ?nc?ntat de numirea lui Jacek la c?rma companiei ?ncep?nd din mai 2021. Este un demn succesor al lui Andre, av?nd ?n vedere palmaresul s?u ?n cadrul PMI ?i calit??ile sale de leadership. Dac? m? g?ndesc la cariera mea de 40 de ani ?n cadrul PMI, consider c? a fost un privilegiu pentru mine s? fiu ?n slujba acestei companii extraordinare, a Consiliului s?u de Administra?ie, a angaja?ilor ?i a ac?ionarilor s?i. A? dori s? v? mul?umesc tuturor din tot sufletul pentru acest parcurs uimitor care a transformat PMI ?n liderul industriei ?i cea mai inovatoare companie de tutun. M? retrag av?nd convingerea ferm? c? aceast? companie este pe m?ini bune pentru a duce la ?ndeplinire viziunea unui viitor f?r? fum."?n numele Consiliului de Administra?ie, Lucio Noto a declarat: "Deciziile anun?ate ast?zi sunt rezultatul unui plan riguros de succesiune care exist? de mai mul?i ani, care a fost foarte bine executat ?i care demonstreaz? clar c?t de bine este condus? compania noastr?. Consiliul de Administra?ie are convingerea c?, sub conducerea ?i ?ndrumarea lui Jacek ?i a lui Andre, PMI va continua s? inoveze, s? prospere ?i s? creasc? valoarea pentru ac?ionari. ?tiu c? vorbesc ?n numele tuturor atunci c?nd spun c? ?i suntem cu to?ii profund recunosc?tori lui Louis pentru devotamentul s?u enorm ?i pentru contribu?iile extraordinare aduse companiei noastre pe parcursul impresionantei sale cariere. Membrii Consiliului de Administra?ie ?i vor sim?i lipsa." Andre Calantzopoulos a declarat: "Este o onoare s? ?i calc pe urme lui Louis Camilleri, pre?edinte al Consiliului de Asministra?ie ?i fost CEO. ?n numele conducerii PMI, a? dori s? exprim profunda noastr? apreciere pentru contribu?iile sale extraordinare la succesul companiei ?i pentru leadership, ?ndrumarea ?i devotamentul s?u, dar mai presus de toate, pentru calit??ile sale umane. Dincolo de faptul c? a fost un lider de neegalat, ne va lipsi un om de excep?ie ?i un prieten."Calantzopoulos a continuat: "?n cei ?apte ani ?n func?ia de CEO, am stabilit direc?ia PMI pentru viitor ?i am creat alternative mai bune, bazate pe ?tiin??, pentru adul?ii care altfel ar continua s? fumeze. Suntem lider mondial, at?t cu portofoliul nostru de produse tradi?ionale, c?t ?i cu portofoliul de produse f?r? fum, avem o echip? de management excep?ional? ?i o organiza?ie la nivel global deosebit de performant? ?i agil?. Suntem?bine?preg?ti?i?pentru a continua cu success ?i ?n viitor. Sunt foarte ?nc?ntat s? ?i predau ?tafeta lui Jacek ?n func?ia de CEO. Am lucrat ?ndeaproape cu Jacek zeci de ani ?i ?tiu foarte bine c? pasiunea lui pentru companie ?i pentru angaja?ii no?tri, motiva?ia pentru ob?inerea rezultatelor ?i profunda cunoa?tere a produselor, sistemelor, valorilor ?i investitorilor no?tri fac din el liderul ideal pentru a asigura cre?terea acestei companii ?i valoare pentru ac?ionari.A? dori s? ?mi exprim recuno?tin?a pentru Consiliul de Administra?ie, conducerea executiv?, angaja?ii no?tri, partenerii no?tri de afaceri ?i ac?ionarii no?tri pentru tot sprijinul acordat de-a lungul carierei mele executive. A?i fost o surs? nepre?uit? de inspira?ie ?i putere ?i m? simt onorat c? am avut oportunitatea de a lucra al?turi de voi to?i."Jacek Olczak a comentat: "M? simt onorat s? am oportunitatea de a conduce PMI. Am lucrat al?turi de Andre la transformarea PMI, am construit capabilit??ile necesare pentru a continua s? ducem la ?ndeplinire viziunea unui viitor f?r? fum ?i pentru a merge ?i mai departe deat?t. Mi-am luat angajamentul s? colaborez ?n continuare at?t cu Andre ?n noul s?u rol, c?t ?i cu ?ntreaga echip? a PMI, pentru a valorifica oportunitatea enorm? de business oferit? de viziunea un viitor f?r? fum, ?n beneficiul consumatorilor, ac?ionarilor ?i societ??ii."Consiliul Director are ?i un director nou, ?n persoana lui Michel Combes, cu efect imediat. Michel Combes, om de afaceri francez, este pre?edintele SoftBank Group International ?i supravegheaz? mai multe companii din portofoliul Softbank. A fost Chief Financial Officer, iar apoi CEO ?i membru al Consiliului de Administra?ie al Sprint, CEO al Vodafone Europa, CEO al Alcatel-Lucent, CEO ?i Chief Operating Officer al Altice ?i Pre?edinte ?i CEO al SFR Group. Anterior, a de?inut mai multe func?ii ?n diferite ministere din Fran?a, la France Telecom (inclusiv Senior Vice President ?i Chief Financial Officer) ?i la TDF (Telediffusion de France).Alert? pentru to?i rom?nii! C?t ne va costa energia ?verde” ?n 2021. Ecologia arde la buzunar Antonia Hendrik 16 decembrie 2020, ANRE anun?? c? impactul mediu estimat ?n factura consumatorului final care suport? certificatele verzi aferente schemei de sprijin pentru anul 2021 este 0,063 lei/kWh, comparabil cu valoarea din 2020. Pre?edintele ANRE a aprobat?stabilirea cotei obligatorii estimate de achizi?ie de certificate verzi aferent? anului 2021.??n comunicatul ANRE se arat?: Av?nd ?n vedere prevederile art. 4 alin. (7) ?i ale art. 8 alin. (8) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, precum ?i ale art. 5 ?i art. 8 din Metodologia de stabilire a cotei anuale obligatorii de achizi?ie de certificate verzi, aprobat? prin Ordinul pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale de Reglementare ?n Domeniul Energiei nr. 157/2018, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, ?n cadrul ?edin?ei Comitetului de reglementare al ANRE din data de 16.12.2020?a fost aprobat?Ordinul nr. 237 din 16.12.2020?privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achizi?ie de certificate verzi aferent? anului 2021.Cota obligatorie pentru consumatorii casnici-Cota obligatorie estimat? de achizi?ie de certificate verzi pentru operatorii economici care au obliga?ia achizi?iei de certificate verzi pentru anul 2021 s-a stabilit la valoarea de 0,4505 CV/MWh pentru un consum de energie electric? prognozat de 44 TWh;-?n conformitate cu prevederile G. nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, MEEMA a estimat pentru anul 2021, a fi exceptat? de la plata certificatelor verzi, o cantitate de energie electric? de 8 TWh;Impactul mediu estimat ?n factura consumatorului final care suport? certificatele verzi aferente schemei de sprijin pentru anul 2021 este 0,063 lei/kWh, comparabil cu valoarea din 2020″, a precizat ANRE.?n acest moment, consumatorii pl?tesc, ?n factur?, 0,0628641 lei pe kWh ?n contul certificatelor verzi, informeaz? Agerpres.Ce reprezint? certificatele verzi?Certificatul verde este un titlu ce atest? producerea din surse regenerabile a unei cantit??i de energie electric?, tranzac?ionat ?ntre produc?torii ?i furnizorii de energie electric? ?i este facturat consumatorilor de energie electric?.Facturarea certificatelor verzi, inclusiv regularizarea acestora, se face respect?nd Ordinul 187/2018 pentru aprobarea Procedurii de facturare a certificatelor verzi.Cotele anuale obligatorii de achizi?ie de certificate verzi de c?tre furnizori sunt stabilite prin Ordin ANRE. Furnizorii de energie electric? sunt obliga?i s? achizi?ioneze un num?r de certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achizi?ie de certificate verzi pentru anul respectiv ?i cantitatea de energie electric? furnizat? consumatorilor finali. * * *Cu ce zile libere au mai r?mas rom?nii ?n acest an? Cu siguran?? toat? lumea arde de ner?bdare s? afle ce le-a preg?tit anul 2021. An de an,cu to?ii a?tept?m cu ner?bdare s?rb?torile de iarn? din diverse motive. Unii dintre noi ador? s? s?rb?toreasc? aceast? perioad? a anului al?turi de familie ?i de cei dragi.Altor persoane le aduce aminte de copil?rie ?i de vremurile c?nd grijile poate nu primau at?t de puternic ?n via?a lor. Al?ii le a?teapt? foarte probabil ?i pentru zilele libere primite din partea statului.Majoritatea angaja?ilor primesc liber at?t de Cr?ciun, c?t ?i de Revelion, an de an. Este de asemenea un prilej extraordinar de a te relaxa nef?c?nd nimic toat? ziua, dar, desigur, acest lucru nu este recomandat, ?ntruc?t medicii ne ?ncurajeaz? s? facem mi?care cel pu?in 30 de minute pe zi.Cu ocazia zilelor libere ce urmeaz? s? vin?, ave?i mai jos zilele r?mase din acest an ?n care nu ar trebui s? munci?i. De asemenea, pentru c? ?tim c? este un subiect foarte aprins, am preg?tit ?i lista cu zilele libere pentru anul ce urmeaz? s? vin?.?n calendarul 2020 sunt doar dou? zile libere, mai exact 25 decembrie, vineri (prima zi de Cr?ciun) ?i 26 decembrie, s?mb?t? (a doua zi de Cr?ciun).C?t despre Revelion, s?rb?toarea dintre ani va avea loc ?n noaptea de joi spre vineri. Rom?nii vor avea dou? zile libere, pe 1 ?i 2 ianuarie, adic? vineri ?i s?mb?t? – 1 ianuarie, vineri (Anul Nou) ?i 2 ianuarie, s?mb?t? ( a doua zi dup? Anul Nou).Pentru majoritatea angaja?ilor, serviciul va ?ncepe pe data de 4 ianuarie, care va fi prima zi lucr?toare pe 2021, scrie Rom?nia Real?.Cum va fi situa?ia ?n 2021?! Rom?nii mai muncesc abia din 4 ianuarie1 ianuarie, vineri – Anul Nou2 ianuarie, s?mb?t? – a doua zi dup? Anul Nou24 ianuarie, duminic? – Ziua Principatelor Rom?ne – Mica Unire30 aprilie, vineri – Vinerea mare1 mai, s?mb?t? – Ziua Muncii2 mai, duminic? – Pa?tele3 mai, luni – A doua zi de Pa?te1 iunie, mar?i – Ziua Copilului20 iunie, duminc? – Rusalii21 iunie, luni – A doua zi de Rusalii15 august, duminic? – Adormirea Maicii Domnului30 noiembrie, mar?i – Sf?ntul Andrei1 decembrie, miercuri – Ziua Na?ional? a Rom?nieiZile libere de Cr?ciun 202125 decembrie, s?mb?t? – Cr?ciunul26 decembrie, duminic? – A doua zi de Cr?ciun. * * *Joburi la Profi ?n 55 de localit??i. Angaja?ii ce c??tig? peste 4.000 de lei net / lun? Andreea Dogar dec. 16, 2020 Foto: Retail-FMCG.roLan?ul de magazine Profi face angaj?ri ?n 55 de localit??i din ?ar?, pe pozi?ii foarte diverse, de la casieri ?i lucr?tori comerciali la stivuitori?ti ?i ?efi de magazin sau de tur?.Sunt libere urm?toarele posturi:– casier– lucr?tor comercial– stivuitorist ?n depozit– ?ef de magazin– ?ef de tur?– lider de echip? preparare marf? ?n depozit– pickeri– manipulant de produse proaspete ?n depozit– trainer– v?nz?tor de mezeluri– gestionar de ambalaje ?n depozit– controlor de stoc– asistent de manager– achizitor– director zonal– manager ?n depozit– specialist ?n produse proaspete– responsabil calitate depozit– manager de resurse umane– director de departament de achizi?ii– manager de taxe– specialist de marketing– manager de achizi?ii– analist raportare HR– responsabil remodelare– manager proiect de construc?ii– consilier juridic– designer grafic– specialist salarizare– responsabil aprovizionareLocurile de munc? sunt ?n ora?ele:– Alba Iulia– Alexandria, jude?ul Teleorman– Apahida, jude?ul Cluj– Arad– Bac?u– Baia Mare– Bistri?a– Bolintin Deal, jude?ul Giurgiu– Bon?ida, jude?ul Cluj– Bra?ov– Br?ila– Bucure?ti– Buz?u– C?mpia Turzii, jude?ul Cluj– Cluj-Napoca– Constan?a– Covasna– Craiova– Dej, jude?ul Cluj– Deva– Drobeta Turnu Severin– Flore?ti, jude?ul Cluj– G?e?ti, jude?ul D?mbovi?a– G?lbina?i, jude?ul Buz?u– Gher?e?ti, jude?ul Neam?– Gherla, jude?ul Cluj– Ghimbav– Gottlob, jude?ul Timi?oara– Ia?i– Jimbolia, jude?ul Timi?– Joi?a, jude?ul Giurgiu– Merei, jude?ul Buz?u– Oradea– Petro?ani– Pite?ti– Ploie?ti– Plop?oru, jude?ul Gorj– R?mnicu-V?lcea– Roman– Rovinari, jude?ul Gorj– Satu Mare– S?b?oani, jude?ul Neam?– Sibiu– Slatina– St?lpu, jude?ul Buz?u– Suceava– T?rgovi?te– T?rgu Jiu– T?rgu-Mure?– T?rgu-Neam?– Timi?oara– Tulcea– Turda, jude?ul Cluj– Ungheni, jude?ul Mure?– VasluiCe se ofer? ?n afar? de salariu:– training profesional;– bonusuri de performan??;– bonusuri de fidelitate;– decontarea par?ial? a abonamentului de transport.Potrivit unui anun? de angajare, salariul oferit unui lucr?tor comercial din Bucure?ti este de 2.680 de lei brut plus decontarea transportului.Aici pute?i aplica ?i pute?i afla mai multe informa?ii despre aceste locuri de munc?.Ce salarii sunt la ProfiPotrivit siteului undelucram.ro, ?efii de magazine ?i ?efii de departamente cu experien?? ajung s? aib? venituri de peste 4.000 de lei.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Lugoj, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n iulie 2020 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 2.027 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar. Prin urmare, veniturile sale nete, f?r? bonurile de mas?, erau de 5.227 de lei.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n septembrie 2020 un salariu lunar net de 4.800 de lei, un bonus de 2.100 de lei pe lun? ?i tichte de mas? de 300 de lei lunar.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 4 ani, c??tiga ?n decembrie 2020 un salariu lunar net de 2.400 de lei ?i un bonus de 2.125 de lei pe lun?. Prin urmare, acesta avea venituri lunare de 4.525 de lei net.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Sibiu, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n octombrie 2020 un salariu lunar net de 4.200 de lei ?i tichete de mas? de 285 de lei lunar.Un ?ef de tur? angajat full time ?n Suceava, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n luna mai 2020 un salariu lunar net de 2.800 de lei ?i un bonus de 1.350 de lei pe lun?, plus tichete de mas? de 300 de lei lunar. Prin urmare, el c??tiga 4.150 de lei net pe lun?.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n februarie 2019 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 720 de lei lunar ?i alte bonusuri de 450 de lei pe lun?. Astfel, el ob?inea a?adar venituri nete de 4.370 de lei pe lun?.Un ?ef de echip? angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 9 ani, c??tiga ?n martie 2020 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 200 de lei lunar, tichete de mas? de 20 de lei bonul, un bonus de stoc de 100 de lei pe lun?, un comision din v?nz?ri de 50 de lei pe lun?, bac?i?uri de 50 de lei pe lun?, tantiem? de 30 de lei pe lun? ?i alte bonusuri de 100 de lei pe lun?.Un ?ef de tur? angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n noiembrie 2020 un salariu lunar net de 3.250 de lei pe lun?, un bonus de 200 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.Un stivuitorist cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, angajat full time ?n jude?ul Ilfov, c??tiga ?n septembrie 2020 un salariu lunar net de 2.450 de lei.Un casier angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de un an, c??tiga ?n august 2020 un salariu lunar net de 2.230 de lei pe lun?, un bonus de 450 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.Un casier comercial angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n iulie 2020 un salariu lunar net de 2.100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar.Un casier principal trezor angajat full time ?n Constan?a, cu o experien?? ?n domeniu de 4 ani, c??tiga ?n noiembrie 2020 un salariu lunar net de 1.500 de lei, un bonus de 100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.Un lucr?tor comercial angajat la raionul de fructe ?i legume, angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n octombrie 2020 un salariu lunar net de 1.600 de lei, tichete de mas? de 315 lei, un comision din v?nz?ri de 70 de lei pe lun? ?i alte bonusuri de 1.100 de lei pe lun?.Un lucr?tor comercial angajat full time ?n Sibiu, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n noiembrie 2020 un salariu lunar net de 1.450 de lei, un bonus de 200 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 201 lei pe lun?.Un lucr?tor comercial angajat full time ?n Gala?i, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n decembrie 2019 un salariu lunar net de 1.280 de lei, un bonus de 170 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?. * * *Proficircle, un marketplace pentru spa?ii comerciale ?nceput anul trecut, se a?teapt? la tranzac?ii de peste 20 milioane euro ?n 2020 16 dec, 2020 | Lidia Neagu | Proficircle, startup-ul care digitalizeaz? industria de echipamente comerciale, o pia?? estimat? ?n prezent la circa 350 miliarde de dolari la nivel global, vrea s? atrag? ?n ianuarie 2021 o nou? rund? de finan?are pentru a-?i extinde opera?iunile ?n Germania, dar ?i ?n alte ??ri din UE, a declarat pentru Eduard Daniliuc, co-fondator ?i CEO ProfiCircle. Platforma a fost lansat? ?n Rom?nia ?n decembrie anul trecut, iar ?n acest an va ajunge la tranzac?ii de peste 20 milioane de euro. Dup? o experien?? de 15 ani ?n domeniul furniz?rii de echipamente comerciale, Eduard Daniliuc s-a g?ndit la modul ?n care ar putea s? inoveze o ?ntreag? industrie ?i, ?mpreun? cu fratele s?u Victor Daniliuc, a fondat ProfiCircle. P?n? ?n prezent, pe platform? sunt lista?i zeci de produc?tori, comercian?i ?i furnizori de servicii, at?t din Rom?nia, c?t ?i din alte ??ri europene, ?n timp ce valoarea tranzac?iilor derulate prin platform? pentru pie?ele din Rom?nia ?i Germania va dep??i 20 de milioane de euro ?n acest an. ADVERTISING ?n prim?vara acestui an, startup-ul a primit o investi?ie pre-seed de 300.000 de euro ?n total de la Angel Investors, printre care ?i Cosmin Cre?an, prin intermediul c?reia a lansat versiunea Beta a platformei. "Am construit o echip? de profesioni?ti cu o experien?? vast? ?n domeniu cu scopul de a simplifica procesele de achizi?ie pentru sisteme de depozitare. ?n mod tradi?ional, cump?r?torul trimite mai multe cereri de ofert? c?tre mai mul?i furnizori (care sunt ?n cele mai multe cazuri doar locali), pentru a ob?ine cea mai bun? variant?, proces care implic? e-mailuri, telefoane ?i ?nt?lniri, duc?nd la negocieri ce se pot ?ntinde pe luni de zile. ?n plus, transparen?a pre?urilor oferite lipse?te. Ideea de a dezvolta afacerea a pornit de la nevoia de a digitaliza aceast? industrie, o pia?? estimat? la 350 de miliarde de dolari, la nivel global", spune Eduard Daniliuc. Practic, prin intermediul ProfiCircle, clien?ii efectueaz? o singur? cerere, cu care pot ob?ine trei sau mai multe oferte ?i pot face achizi?ii ?i tranzac?ii direct ?n platform?. Platforma aduce ?n acela?i loc cererea ?i oferta de echipamente comerciale – furnizorii ?i clien?ii. ProfiCircle func?ioneaz? ca o companie de tip SaaS (Software as a Service), oferind servicii multiple, precum colaborarea ?i tranzac?iile dintre p?r?ile implicate (beneficiari, produc?tori ?i furnizori de echipamente, designeri, proiectan?i, transportatori, montatori, finan?atori etc.) care au loc ?n mod digital, fiind integrate ?ntr-o singur? platform?. Potrivit lui Eduard Daniliuc, acest lucru duce la o eficien?? crescut? ?i servicii de cea mai bun? calitate, timpul alocat pentru procesul de achizi?ie fiind redus cu 80%, iar costurile, reduse cu p?n? la 20%. Cum func?ioneaz? platforma Practic, platforma ProfiCircle permite companiilor s? achizi?ioneze ?i s? gestioneze proiecte complexe de amenaj?ri ?i dot?ri ale spa?iilor comerciale, fie c? vorbim despre dotarea cu rafturi pentru depozite, mobilier pentru retail ?i birouri, HoReCa, echipamente pentru manipularea m?rfurilor etc., identific?nd cele mai bune oferte de la mai mul?i produc?tori ?i furnizori lista?i. ProfiCircle pune la dispozi?ie inclusiv furnizori de servicii conexe, cum ar fi transportatori, montatori, companii care s? ofere finan?are etc. ?n ceea ce prive?te modul de func?ionare, poten?ialul cump?r?tor acceseaz? platforma ?i transmite o solicitare prin intermediul formularului de contact sau creeaz? un cont ?n platform? ?i ?ncepe un proiect, cu posibilitatea de a ata?a un plan al depozitului sau ?nc?perii pe care dore?te s? o echipeze. ProfiCircle aloc? un consultant tehnic ce acord? sprijin cump?r?torului ?n completarea cerin?elor tehnice (RFD – Request for Design), cu toate detaliile necesare pentru proiect. Pe baza acestui RFD ?i a altor date necesare, platforma sau clientul alege un proiectant, care elaboreaz? gratuit un proiect de amenajare ?i pe care cump?r?torul ?l aprob?. Imediat dup?, platforma ini?iaz? ?n mod automat una sau mai multe licita?ii pentru produse sau/?i servicii de transport, montaj, finan?are etc. Furnizorii depun ofertele pe care cump?r?torul le va vedea sub forma unui tabel comparativ. El poate utiliza op?iunea de filtrare dup? cel mai cel mai bun pre?, timp de livrare, instalare, rating etc. Apoi, cump?r?torul selecteaz? c??tig?torul sau c??tig?torii, iar licita?ia se ?ncheie, contractele put?nd fi semnate ?n mod digital folosind modelele din modulul Smart Contracts. Pandemia a favorizat pia?a pe care activeaz? startup-ul ?n contextul pandemiei de COVID-19, cererea pentru dotarea ?i modernizarea spa?iilor logistice ?i a depozitelor a crescut, pe m?sur? ce segmentul de e-commerce continu? s? se dezvolte, tot mai mul?i oameni aleg s? fac? achizi?ii online, renun??nd la ?nt?lnirile fa?? ?n fa??. "Situa?ia actual? a fost propice modelului de business ProfiCircle. Cump?r?torii dau dovad? de o deschidere mai mare ?n folosirea instrumentelor online pentru a ?ncheia tranzac?ii. De asemenea, furnizorii ?i produc?torii nu mai au posibilitatea s? g?seasc? noi clien?i prin intermediul expozi?iilor, ?nt?lnirilor online sau c?l?toriilor de afaceri ?i utilizeaz? platforma noastr? pentru a cre?te portofoliul de clien?i ?i pentru a p?trunde pe noi pie?e", explic? antreprenorul. ?n total, Eduard Daniliuc estimeaz? c?, ?n acest an, valoarea tranzac?iilor derulate prin platform? pentru pie?ele din Rom?nia ?i Germania va dep??i 20 de milioane de euro. Modelul de business a fost g?ndit pentru scalarea interna?ional? Conform lui Eduard Daniliuc, solu?ia ProfiCircle a fost prima de tip Market Network B2B, astfel c? fost dificil s? transpun? ?ntregul flux al opera?iunilor necesare unui astfel de proiect din mediul offline ?n mediul online. O alt? provocare a constat ?n recrutarea profesioni?tilor, iar ulterior, definirea unui flux opera?ional online pentru cump?r?tori ?i v?nz?tori, ?n acela?i timp, simplific?ndu-l. Cu toate acestea, au reu?it s? pun? pe picioare afacerea. Modelul de business al companiei este sub form? de abonament lunar din partea produc?torilor ?i furnizorilor lista?i pe platform? ?i a fost g?ndit pentru a fi scalat la nivel interna?ional. "Prin intermediul rundelor de investi?ii vom extinde afacerea pe pie?e noi. ?n contextul crizei cauzate de pandemia de COVID-19, nevoia de simplificare ?i digitalizare a procesului de achizi?ie a sistemelor ?i echipamentelor comerciale a crescut. A?adar, afacerile mici ?i mijlocii, dar ?i mari din ?ntreaga lume trebuie s? reduc? timpul ?i costurile alocate acestor sarcini, iar platforma ProfiCircle vine ?n ?nt?mpinarea acestor nevoi, indiferent de ?ar?, dimensiunea companiei sau industria din care face parte clientul", spune cofondatorul startup-ului. Astfel, ?n luna februarie 2021, t?n?ra companie ?i-a planificat lansarea opera?iunilor ?n Germania ?i, ?ncep?nd cu luna aprilie, ?n Elve?ia. ?n acest moment, lucreaz? la traducerea platformei ?n limbile german? ?i francez?, la dezvoltarea re?elei extinse de furnizori locali ?i ?a construirea echipei dedicate pentru cele dou? ??ri. ?n prezent, Proficircle are 12 angaja?i. "Procesul de recrutare dureaz?, ?n medie, 2-3 luni. Recrut?m cu u?urin?? oameni pentru customer support ?i mai dificil programatori, deoarece cererea este mai mic? dec?t oferta c?nd vine vorba despre ace?ti speciali?ti pe pia?a muncii din Rom?nia". * * *Vinul de azi: Quattronotti Negroamaro Appassimento - 97 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Celebrul oenolog Mario Ercolino ?i so?ia sa sunt proprietarii cramei Montemajor, cram? ale c?rei vinuri sunt recunoscute ast?zi peste tot ?n lume pentru fine?e, elegant?, o structur? bine echilibrat? ?i pentru puritatea fructului. De aici vine ?i recomandarea noastr?, Montemajor ”Quattronotti” Negroamaro Appassimento. Proasp?t, ro?u rubiniu ?nchis, vinul este realizat din struguri Negroamaro recolta?i ?n patru nop?i. Olfactiv, vinul dezv?luie note de mure, prune coapte, cire?e negre, dar ?i de condimente, ?n vreme ce pe palat se remarc? arome ceva mai dulci de afine, zmeur?, cire?e negre, gem de mure ?i prune uscate. Aromele gustative se continu? cu o aciditate bine echilibrat?, dar ?i cu arome de lemn dulce ?i piper alb. V? recomand?m degustarea acestui vin la 15-18 grade Celsius, al?turi de aperitive, preparate din vi?el, miel sau iepure, pizza cu diverse sosuri ?i br?nzeturi. * * *Zimbrul p?r?se?te lista speciilor vulnerabile 16 decembrie 2020Zimbrul nu mai este considerat o specie vulnerabil? datotrit? muncii de conservare care are loc constat ?n Europa, Rom?nia fiind printre pu?inele ??ri cu zimbri ?n libertate. Rezultatul conserv?rii pe termen lung a speciei zimbru (Bison bonasus) este cre?terea popula?iei de la aproximativ 1.800 ?n 2003 la peste 6.200 ?n 2019, justific?nd trecerea de la vulnerabil la aproape amenin?at ?n lista ro?ie a specillor conform IUCN. zimbrulSpecia era mai rar? dec?t rinocerul negru ?i a supravie?uit doar ?n captivitate la ?nceputul secolului al XX-lea. S-a ?nceput reintroducerea zimbrului ?n s?lb?ticie ?n anii 1950, iar ?n Rom?nia ?n 2012. Cele mai mari subpopula?ii se g?sesc acum ?n Polonia, Belarus ?i Rusia, dar doar opt dintre ele sunt suficient de mari pentru a fi viabile genetic pe termen lung. Specia r?m?ne dependent? de m?surile de conservare ?n curs, cum ar fi transloc?rile zimbrilor ?n habitate optime pentru a crea popula?ii viabile ?i promovarea coexisten?ei om-zimbru.?n Rom?nia sunt acum mai mult de 100 de exemplare de zimbri ?n s?lb?ticie ?n trei zone diferite: Parcul Natural V?n?tori Neam?, Mun?ii F?g?r? ?i Mun?ii ?arcu. Cea mai mare popula?ie, de peste 65 de exemplare, se afl? ?n Mun?ii ?arcu prin ini?iativa Rewilding Europe ?i WWF Rom?nia. Zimbrii de aici au fost adu?i din rezerva?ii ?i centre de reproducere din Europa ?n urma unui proces complex de selec?ie pentru a asigura diversitatea genetic?. Obiectivul proiectului este de a crea o popula?ie viabil? care se reproduce ?n s?lb?ticie ?i dezvolt? at?t biodiversitatea c?t ?i idei de antreprenoriat sustenabil bazat pe ecoturism ?n comunit??ile locale.Echipa proiectului LIFE Bison monitorizeaz? cu aten?ie comportamentul zimbrilor pentru a asigura bun?starea acestora ?i pentru a se asigura de coexisten?a cu localnicii din comunit??ile vecine zonei de res?lb?ticire. Zimbrul este o specie umbrel? care asigur? calitatea vie?ii celorlalte specii din lan?ul trofic ?i men?in echilibrul natural de care depindem cu to?ii. El a devenit un simbol local care a permis oamenilor locului s? redescopere bog??ia naturii care ?i ?nconjoar?, peisaje minunate care fascineaz? turi?tii ?n c?utare de aventuri pe urmele zimbrilor sau de tihna de la sat. zimbrul zimbrul?Na?terile ?n s?lb?ticie ?i sprijinul comunit??ilor locale sunt semnale bune care ne spun c? zimbrii apar?in acestor plaiuri ancestrale, dar s? nu uit?m c? specia este ?nc? amenin?at? de provoc?ri diverse, de la pierderea habitatului la neclaritatea proceselor legislative. De aceea consider?m c? doar ?mpreun? putem lucra spre a ne asigura c? nu va regresa progresul f?cut ?n ultimii 70 de ani, ci vom fi martorii unei schimb?ri ?n bine.” ne spune Marina Drug?, managerul proiectului LIFE Bison.Doctorul Bruno Oberle, directorul general al IUCN, a declarant c? zimbrii ?i alte dou?zeci ?i cinci de specii au fost recuperate conform actualiz?rii listei ro?ii IUCN, ceea ce demonstreaz? puterea ac?iunilor de conservare. ?Cu toate acestea, lista ?n cre?tere a speciilor disp?rute este un semnal clar c? eforturile de conservare trebuie s? se extind? urgent. Pentru a aborda amenin??rile globale, cum ar fi pescuitul nesustenabil, defri?area terenurilor pentru agricultur? ?i speciile invazive, conservarea trebuie s? se ?nt?mple ?n ?ntreaga lume ?i s? fie ?ncorporat? ?n toate sectoarele economiei. ” a mai afirmat acesta.Reintroducerea zimbrilor ?n Carpa?ii Meridionali se realizeaz? ?n cadrul proiectului ?Ac?iuni urgente pentru refacerea popula?iilor de zimbru ?n Rom?nia”, implementat de WWF Rom?nia ?i Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE ?i al?turi de comunit??ile locale. * * *Strategia UE pentru mobilitatea sustenabil? ?i inteligent? meatmilk 16 decembrie 2020 Comisia European? ?i-a prezentat ?Strategia pentru o mobilitate sustenabil? ?i inteligent?”, ?nso?it? de un plan de ac?iune cuprinz?nd 82 de ini?iative care vor ghida activitatea noastr? ?n urm?torii patru ani. Aceast? strategie pune bazele procesului prin care sistemul de transport al Uniunii ??i poate realiza transformarea verde ?i digital? ?i poate deveni mai rezilient ?n fa?a viitoarelor crize. Dup? cum se subliniaz? ?n?Pactul verde european, rezultatul va fi o reducere cu 90 % a emisiilor p?n? ?n 2050, ob?inut? gra?ie unui sistem de transport inteligent, competitiv, sigur, accesibil ?i la pre?uri abordabile.Frans?Timmermans, vicepre?edintele executiv pentru Pactul verde european, a declarat:??Pentru a ne atinge obiectivele climatice, emisiile din sectorul transporturilor trebuie s? se ?nscrie pe o traiectorie clar descendent?. Strategia propus? ast?zi va schimba modul ?n care persoanele ?i m?rfurile circul? ?n Europa ?i va facilita combinarea mai multor moduri de transport ?n cadrul unei singure c?l?torii. Am stabilit ?inte ambi?ioase pentru ?ntregul sistem de transport, pentru a asigura o revenire sustenabil?, inteligent? ?i rezilient? ?n urma crizei COVID-19.”Comisarul pentru transporturi, Adina?V?lean, a declarat:??Transporturile sunt coloana vertebral? care conecteaz? cet??enii ?i ?ntreprinderile europene ?i sunt importante pentru noi to?i. Tehnologiile digitale au poten?ialul de a revolu?iona modul ?n care ne deplas?m ?i de a face mobilitatea noastr? mai inteligent?, mai eficient? ?i totodat? mai verde. Trebuie s? oferim ?ntreprinderilor un cadru stabil pentru investi?iile verzi pe care vor trebui s? le fac? ?n deceniile urm?toare. Prin punerea ?n aplicare a acestei strategii, vom crea un sistem de transport mai eficient ?i mai rezilient, care urmeaz? o traiectorie ferm? de reducere a emisiilor ?n conformitate cu obiectivele Pactului verde european.”Principalele etape pentru un viitor inteligent ?i sustenabilToate modurile de transport trebuie s? devin? mai sustenabile, cu alternative verzi disponibile pe scar? larg? ?i cu stimulente adecvate puse ?n aplicare pentru a ?ncuraja tranzi?ia. Stabilirea unor etape concrete va men?ine sistemul european de transport pe traiectoria c?tre un viitor inteligent ?i sustenabil:P?n? ?n 2030:cel pu?in 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi ?n exploatare pe drumurile europene100 de ora?e europene vor fi neutre din punct de vedere climatictraficul feroviar de mare vitez? se va dubla la nivelul ?ntregii Europec?l?toriile colective programate pentru deplas?ri cu o lungime de sub 500 de km vor trebui s? fie neutre din punctul de vedere al carbonuluimobilitatea automatizat? va fi implementat? la scar? larg?navele maritime cu emisii zero vor fi preg?tite pentru lansarea pe pia??P?n? ?n 2035:aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi preg?tite pentru lansarea pe pia??P?n? ?n 2050:aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele ?i vehiculele grele noi vor avea emisii zerotraficul feroviar de marf? se va dublavom dispune de o re?ea transeuropean? de transport (TEN-T) multimodal? deplin opera?ional?, pentru un transport sustenabil ?i inteligent, cu conectivitate de mare vitez?10 domenii-cheie de ac?iune pentru a transforma aceast? viziune ?n realitatePentru a transforma obiectivele noastre ?n realitate, strategia identific? un total de 82 de ini?iative ?n 10 domenii-cheie de ac?iune (?ini?iative emblematice”), fiecare cu m?suri concrete.SustenabilPentru ca transportul s? devin? sustenabil, ?n practic? acest lucru ?nseamn?:Stimularea adopt?rii?vehiculelor, navelor ?i aeronavelor cu emisii zero, a combustibililor regenerabili ?i cu emisii sc?zute de carbon??i a infrastructurii aferente – de exemplu, prin instalarea a 3 milioane de puncte publice de ?nc?rcare p?n? ?n 2030Crearea de?aeroporturi ?i porturi cu emisii zero?– de exemplu, prin noi ini?iative de promovare a combustibililor sustenabili ?n sectorul avia?iei ?i ?n cel maritim.Realizarea unei?mobilit??i interurbane ?i urbane s?n?toase ?i sustenabile?– de exemplu, prin dublarea traficului feroviar de mare vitez? ?i dezvoltarea unei infrastructuri suplimentare pentru biciclete ?n urm?torii 10 ani.??nverzirea” transportului de marf??– de exemplu, prin dublarea traficului feroviar de marf? p?n? ?n 2050.Tarifarea carbonului ?i oferirea de stimulente mai bune utilizatorilor?– de exemplu, prin aplicarea unui set cuprinz?tor de m?suri pentru a asigura o tarifare echitabil? ?i eficient? ?n ?ntreg sectorul transporturilor.InteligentInovarea ?i digitalizarea vor influen?a modul ?n care pasagerii ?i m?rfurile circul? ?n viitor, dac? sunt create condi?iile corecte. Strategia prevede:Transformarea?mobilit??ii multimodale conectate ?i automatizate??n realitate – de exemplu, oferind pasagerilor posibilitatea s? cumpere bilete pentru c?l?torii multimodale ?i asigur?nd o trecere f?r? probleme a m?rfurilor de la un mod de transport la altul.Stimularea?inov?rii ?i a utiliz?rii datelor ?i a inteligen?ei artificiale?(IA) pentru o mobilitate mai inteligent? – de exemplu, acord?nd un sprijin deplin implement?rii dronelor ?i a aeronavelor f?r? pilot la bord, precum ?i altor ac?iuni care vizeaz? construirea unui spa?iu european comun al datelor privind mobilitatea.RezilientTransporturile au fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de pandemia de COVID-19, multe ?ntreprinderi de profil confrunt?ndu-se cu imense dificult??i opera?ionale ?i financiare. Prin urmare, Comisia se angajeaz?:s? consolideze pia?a unic??– de exemplu, prin consolidarea eforturilor ?i a investi?iilor pentru finalizarea?re?elei transeuropene de transport (TEN-T) p?n? ?n 2030 ?i pentru sprijinirea eforturilor sectorului de a reconstrui mai bine prin investi?ii sporite, at?t publice, c?t ?i private, ?n modernizarea flotelor ?n toate modurile de transport.s? asigure o?mobilitate echitabil? ?i just? pentru to?i?– de exemplu, f?c?nd astfel ?nc?t noua mobilitate s? devin? abordabil? ?i accesibil? ?n toate regiunile ?i pentru to?i pasagerii, inclusiv pentru cei cu mobilitate redus?, ?i f?c?nd sectorul mai atractiv pentru lucr?tori.s? m?reasc??siguran?a ?i securitatea transporturilor?la nivelul tuturor modurilor – inclusiv prin reducerea aproape la zero a num?rului de decese p?n? ?n 2050.ContextAv?nd ?n vedere c? transporturile contribuie cu aproximativ 5 % la PIB-ul UE ?i c? asigur? locuri de munc? pentru un num?r de peste 10 milioane de persoane ?n Europa, sistemul de transport este esen?ial pentru ?ntreprinderile europene ?i pentru lan?urile de aprovizionare mondiale. ?n acela?i timp, ?ns?, transporturile au ?i efecte negative asupra societ??ii noastre: emisii de poluan?i ?i de gaze cu efect de ser?, zgomot, accidente rutiere ?i congestionarea traficului. Ast?zi, emisiile din transporturi reprezint? aproximativ un sfert din emisiile totale de gaze cu efect de ser? ale UE.Acest efort de transformare a transporturilor vine ?ntr-un moment ?n care ?ntregul sector sufer? ?nc? de pe urma efectelor coronavirusului. Cu investi?ii publice ?i private sporite ?n modernizarea ?i ??nverzirea” flotelor ?i infrastructurii noastre, ?i prin consolidarea pie?ei unice, avem acum o oportunitate istoric? de a face transporturile europene nu doar mai sustenabile, ci mai competitive la nivel mondial ?i mai reziliente ?n fa?a oric?ror ?ocuri viitoare.De aceast? evolu?ie trebuie s? poat? beneficia ?ns? toat? lumea: este esen?ial ca mobilitatea s? fie disponibil? ?i abordabil? pentru to?i, ca regiunile rurale ?i ?ndep?rtate s? r?m?n? conectate ?i ca sectorul s? ofere condi?ii sociale bune ?i s? asigure locuri de munc? atractive. * * *CiCh N?vodari introduce pe pia?? o nou? genera?ie de biostimulatori: Terram ?i Nutrifolium! agrointeligenta.ro - 16 decembrie 2020 Combinatul de ?ngr???minte Chimice (CiCh) N?vodari, singurul produc?tor rom?n de fertilizan?i ?i biostimulatori profesionali, a continuat ?i ?n aceast? perioad? cu multiple provoc?ri s? investeasc? ?n cercetare, reu?ind cu succes dezvoltarea unor noi game de produse, Terram ?i Nutrifolium, care ?nlocuiesc aproape to?i biostimulatorii din portofoliu.“A fost ?nlocuit ?n propor?ie de 90% portofoliul de produse speciale. Schimbarea a fost determinat? de introducerea de noi tehnologii, care ne-au dat posibilitatea s? aducem ?n portofoliu produse care vin cu plus valoare pentru fermieri. Procesul de cercetare – dezvoltare a acestor produse a avut costuri ata?ate de 500.000 lei”, declar? Cezara Vi?an, director executiv al CiCh N?vodari.Cele dou? noi game ac?ioneaz? asupra sistemului radicular ?i favorizeaz? procesele vegetative ?n condi?ii de stresAstfel, gama Terram stimuleaz? ?i sus?ine cre?terea ?i dezvoltarea sistemului radicular, asigur?nd un start ?mbun?t??it al culturilor, favorizeaz? absorb?ia nutrien?ilor ?i transportul acestora ?n plant? prevenind dezechilibrele nutri?ionale ?i stimuleaz? activitatea microorganismelor benefice ?n rizosfer?.Gama Nutrifolium stimuleaz? fotosinteza, producerea de fitohormoni ?i sinteza aminoacizilor ?i proteinelor. De asemenea, stimuleaz? multiplicarea celular? asigur?nd cre?terea ?i dezvoltarea vegetativ? ?i productiv?. reduce stresul indus de factorii abiotici – pesticide, factori climatici ?i cre?te toleran?a plantelor ?n condi?ii de salinitate.Utilizate impreun? ?n tehnologiile de cultur?, ambele game de produse au efect sinergic, eficientizeaz? nutri?ia plantelor cultivate, sus?in?nd poten?ialului productiv al soiurilor ?i hibrizilor.Prin ?nnoirea gamei, CiCh estimeaz? c? ponderea produselor speciale ar putea atinge 5% din cifra de afaceri“Schimbarea portofoliului se ?nt?mpl? ori de c?te ori reu?im s? finaliz?m cercetarea pentru ?mbun?t??irea produselor pe care le avem. Nu exista o perioad? prestabilit? de schimbare a portofoliului, ?ns? preocuparea noastr? pentru adaptarea la nevoile fermierilor ?i la schimb?rile climatice este permanent?”, declar? Cezara Vi?an.?n portofoliul CiCh N?vodari se reg?sesc, ?n prezent, cinci mari game de produse, respectiv: NG, Nutri – Top, Bio, Terram ?i binatul de ?ngr???minte Chimice N?vodari este o societate cu tradi?ie ?n produc?ia de ?ngr???minte chimice, dar ?i un promotor al celor mai noi tehnologii pentru fertilizare ?n Rom?nia. Cele mai cunoscute tehnologii introduse pe pia?a din Rom?nia sunt: ?ngr???mintele pe baza de azot sau complexe cu degajare controlat? a p?r?i de azot – gama NG ?i ?ngr???mintele din gama Nutri – Top care utilizeaz? tehnologiile NGOO ?i Amesal ?i con?in extracte humice, macroelemente secundare ?i microelemente.Cich are aproximativ 120 de angaja?i ?i o echip? comercial? proprie prezent? la nivelul ?ntregii ??ri. * * *Oare ce hibrizi de floarea soarelui sa alegem in primavara lui 2021? Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 16, 2020 Pentru sezonul urmator, ALCEDO vine in intampinarea fermierilor iscusiti cu 10 hibrizi de floarea soarelui, si anume:LG 54.92 (LIMAGRAIN)MAS 86 CP (MAS SEEDS)NHK12M010 CL HO (NUSEED)RGT INTERSTELLAR SU (RAGT)RGT VOLLCANO CLP HO (RAGT)RGT VOLLTER SU (RAGT)SUMIKO HTS (SYNGENTA)SY EXPERTO HO CL (SYNGENTA)SY SUBARO HTS (SYNGENTA)X4219 (NUSEED)In conditiile unui an plin de provocari, cum a fost 2020, acesti hibrizi au avut rezultate bune in fermele in care au fost cultivati, iar asta ne indreptateste sa ii recomandam si in 2021.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: ALCEDO * * *Universitatile de Fitiatrie HYPERLINK "" , Sanatatea Plantelor , dec. 16, 2020 In acest articol voi scrie despre prezentarea profesorului Eleftherios (Eris) C. Tjamos (?Pland medicine doctors, the urgently needed scientists for confronting plant medicine (Phytiatry) and plant health related problems in global agriculture”), presedintele Societatii Elene de Fitiatrie din Grecia, care a avut loc anul trecut, in cadrul Congresului International de Protectia Plantelor (IPPC) din Hyderabad, India.Profesorul Eleftherios (Eris) C. Tjamos a propus revolutionarea sistemului de invatamant agricol superior prin crearea Universitatilor de Fitiatrie. Potrivit profesorului emerit, aceste universitati ar trebui sa fie similare cu cele de medicina umana sau medicina veterinara, iar absolventii universitatii de fitiatrie ar trebui sa aiba specializarea echivalenta cu cea a medicilor veterinari. In prezent, disciplinele de fitiatrie se regasesc in programa facultatilor de agricultura, horticultura sau biotehnologii. Sola cu porumb, partial distrusa din cauza atacului ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) Profesorul Eleftherios (Eris) C. Tjamos a tras un mare semnal de alarma referitor la lipsa specialistilor in fitopatologie, virusologie, nematologie, entomologie si alte domenii esentiale ale protectiei plantelor, existand riscul acutizarii problemelor generate de agentii de daunare ai culturilor agricole, cu cresterea riscului aparitiei foametei in cele mai vulnerabile zone ale globului. Profesorul a adus ca exemplu universitati din Germania care au introdus ?Fito-Medicina”, o specializare de patru ani, in care studentii vor fi pregatiti pentru toate aspectele care tin de acest domeniu vital al agriculturii mondiale. Programe similare au inceput sa fie demarate si in Italia, Franta, dar si SUA (Universitatea din Florida).In contextul practicarii unei agriculturi din ce in ce mai moderne, profesorul Eleftherios (Eris) C. Tjamos a sustinut inca o data necesitatea crearii unei Universitati de Fitiatrie care sa functioneze independent de Universitatile de Stiinte Agronomice, care sa formeze ?medici ai plantelor”. Aceste noi universitati ar trebui sa educe studentii, pe parcursul a cinci ani, in domeniul stiintelor agricole, sa ofere educatie extensiva in domeniul fitiatriei, precum si a tuturor stiintelor conexe cu fitiatria. In domeniul agronomiei, cunostintele de baza ar trebui sa fie din domeniile pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, floriculturii, plantelor ornamentale, cerealelor, plantelor tehnice, fertilizare, stiintele solului, ecologiei, arhitecturii peisagistice, in timp ce in domeniul fitiatriei, viitorii studenti ar trebui sa fie instruiti in domeniile fitopatologiei, entomologiei, virusologiei, buruienilor, identificarii agentilor de daunare, fiziologie, biochimie, biotehnologie, ecotoxicologie, etc.Porumb cu tulpini frante, din cauza atacului larvelor sfredelitorului (Ostrinia nubilallis) Specialistii in fitiatrie ar putea sa lucreze in productie, pentru protejarea culturilor de camp sau a celor in spatii protejate, universitati de profil sau institute de cercetare, organizatii publice sau private ale sectorului agricol. Este foarte important ca in viitorul apropiat sa existe specialisti foarte bine pregatiti care sa puna un diagnostic corect, mai ales in cazurile in care exista similaritati foarte mari intre organismele de daunare sau ale simptomelor atacului. Nu intotdeauna, aplicatiile de pe telefoanele mobile care au rolul de a facilita identificarea agentilor de daunare sunt eficiente, in acest caz fiind nevoie de expertiza unui specialist foarte bine pregatit. De asemenea, dupa ce diagnosticul a fost pus, este foarte important ca viitorii specialisti in fitiatrie sa asigure consultanta fermierilor in vederea alegerii celor mai bune metode de combatere a agentilor de daunare.In final, autorul acestei prelegeri a facut referire la gravitatea situatiei, generata de scaderea numarului de specialisti in acest domeniu, in timp ce provocarile devin din ce in ce mai mari pentru fermierii din lumea intreaga, din cauza intensificarii atacului agentilor de daunare, aparitia speciilor invazive, toate acestea fiind favorizate de schimbarile climatice. Acelasi autor a dat exemple de clinici ale plantelor, multe dintre ele aparute in tarile din Africa sau Asia, unde fermierii pot sa vina cu plante atacate in vederea stabilirii unui diagnostic corect. In acelasi timp, clinicile plantelor servesc ca si centre de consultanta pentru fermieri.Anul 2020, a fost declarat de catre FAO Anul International al Protectiei Plantelor. Scopul declarat al FAO este de a reduce pierderile de recolta cauzate de atacul agentilor de daunare, avand in vedere faptul ca in 2050 populatia globului va fi mai mare de 9 miliarde de locuitori, iar pentru hranirea acestora agricultura va trebui sa produca cu 60% mai mult decat in prezent, folosind mai putine resurse. Din cauza pandemiei Covid-19, multe dintre manifestarile care aveau ca tematica anul international al protectiei plantelor vor avea loc in 2021.Porumb rasarit de o saptamana, imburuienat cu palamida Atat din prezentarea profesorului Eleftherios (Eris) C. Tjamos, cat si din alte prezentari similare, putem trage concluzia trista ca nu numai noi ne confruntam cu o criza de specialisti in domeniul Protectiei Plantelor, dar si tarile din vestul Europei sau SUA. Invers proportional cu scaderea accentuata a numarului de specialisti, problemele datorate bolilor, daunatorilor sau buruienilor au crescut in ultimul timp si vor continua sa creasca. Dar pentru formarea specialistilor este nevoie de mult timp, multi profesori si, mai ales, de foarte multi bani.Daca nu se vor gasi solutii pentru a creste numarul de specialisti in domeniul protectiei plantelor, in urmatorii ani consecintele negative se vor accentua, atat pentru fermieri, cat si pentru consumatorii finali.Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea * * *"Agricultur? ca la carte" cu Massey Ferguson Gheorghe Ghise 16 decembrie 2020 Acum ?n agricultur? toate lucr?rile trebuie f?cute la timp ?i dac? nu ai utilaje ?n care s? te urci ?i s? dai cheie, f?r? s? mai stai s? te ui?i la ele sau s? le repari, ?nt?rzii...?n urm? cu 12 ani a ?nceput s? cumpere ?i s? lucreze p?m?nt ?n zona unde p?rin?ii s?i au o afacere ?n domeniul HoReCa, iar acum, Alin Gavril? lucreaz? 1500 ha, ?n dou? ferme (700 ha ?i 800 ha) pe raza localit??ilor Roji?te ?i Calop?r (jud. Dolj) ?i alte 1000 ha prest?ri servicii. Cea de-a doua ferm? a fost achizi?ionat? ?n urm? cu numai un an.?Produc?ii sub a?tept?riAnul acesta a avut ?n cultur? gr?u, floarea-soarelui ?i 100 ha cu maz?re. Seceta ?i-a f?cut sim?it? prezen?a ?i produc?iile medii realizate nu au fost la nivelul a?tept?rilor, 5200 kg/ha la gr?u ?i 2130 kg/ha la floarea soarelui. ?n urm? cu un an, ?n ferma de la Roji?te produc?ia medie a fost de 8300 kg/ha la gr?u ?i 3900 kg/ha la floare. ?"Trebuie s? faci calculul ?i s? cumperi ceea ce ??i trebuie, de calitate, nu ieftin, dar bun. La ora actual? cred c? aproape toate tractoarele fac acela?i lucru, nu mai este o diferen?? foarte mare ?ntre ele, dar nu tot ce este scump este ?i bun" - ALIN GAVRIL?, fermier din jud. Dolj?Dou? tractoare Massey Ferguson?n ultimii ani a cump?rat numai utilaje noi: ma?inide erbicidat, sem?n?tori, utilaje pentru prelucrarea solului ?i altele. Anul acesta a cump?rat dou? tractoare Massey Ferguson seria 8700S Dyna-VT, de 300 CP ?i 370 CP de la General Leasing. A ales aceste tractoare dup? ce a studiat mai multe oferte. Criteriul principal a fost raportul calitate/pre?, precum ?i faptul c? a v?zut aceste tractoare ?n lucru la al?i fermieri. Primul tractor a fost cump?rat ?n luna mai ?i p?n? acum a lucrat deja 800 de ore, f?r? nici cea mai mic? problem?. ?n urm? cu dou? luni a cump?rat ?nc? un tractor, dovad? clar? c? fermierul este mul?umit at?t de Massey Feguson c?t ?i de colaborarea cu General Leasing. "Am ales Massey Ferguson dup? ce am studiat pia?a ?i caracteristicile tehnice. ?i am f?cut o alegere bun?, consumul este mic, sunt fiabile ?i au toate op?iunile necesare", ne-a declarat Alin Gavril?.Iar fermierul inten?ioneaz? s? cumpere ?nc? un tractor Massey Feguson la ?nceputul anului viitor.?"Nu mai merge s? d?m cu pasul"Cu gama de ma?ini ?i utilajele pe care le are acum fermierul a f?cut toate lucr?rile la timp pe cele 2500 de hectare lucrate. ?n toamn? a sem?nat aproape 1500 ha cu gr?u, a arat 800 ha ?i mai are alte cca. 400 ha de arat. Totul cu patru tractoare de peste 300 CP dotate cu GPS, ?ntoarcere la cap?t de r?nd ?i precizie de 2,5 cm. "Nu mai merge s? d?m cu pasul. ?n ziua de ast?zi agricultura trebuie f?cut? ?ca la carte? ?i la timp. S? ai oameni ?i s? fie totul pus la punct", a explicat Alin Gavril?. Buna organizare ?i faptul c? fermierul lucreaz? ?mpreun? cu oamenii s?i face ca totul s? mearg? cu spor. Service promptToate tractoarele au GPS-uri ?i fermierul poate s? urm?reasc? pe telefon cu ce vitez? ?i c?te hectare lucreaz? fiecare. Tractoarele sunt "suflate" zilnic ?i gresate periodic, iar lucr?rile de service sunt f?cute la timp de c?tre General Leasing. "Toate tractoarele se pot strica, dar dac? ??i face programare la service peste 3 zile, atunci nu mai cumperi a doua oar? de la ei. ?tiu c? trebuie s? ai grij? de fiecare client. Mai mic sau mai mare, acel client ??i bag? ni?te bani ?n buzunar. Dac? nu te por?i frumos cu el ?i nu este mul?umit. nu se mai ?ntoarce. A?a este ?i cu furnizorii din agricultur?. Noi (fermierii) ne cunoa?tem, vorbim ?i zvonul se duce foarte repede. ?tie fiecare ce utilaje are ?i dac? ai o problem?, imediat se afl?, vorbele bune nu se duc a?a repede...", a spus Alin Gavril?.Rela?ia bun? pe care fermierul o are cu reprezentan?ii General Leasing ne-a fost confirmat? ?i de c?tre reprezentantul General Leasing cu care fermierul se cunoa?te de foarte mult timp. Rela?ia lor este una deosebit?, de prietenie ?i ?ncredere. "Alin face lucrurile cum trebuie ?i afacerea sa are o dezvoltare exploziv?. Lucrurile sunt g?ndite, le-a luat pas cu pas ?i foarte important este faptul c? el st? cu oamenii pe teren. Indiferent ce se ?nt?mpl?, ?tie c? are tot suportul nostru, chiar dac? uneori nu se poate ?n 5 minute, a?a cum ar vrea", ne-a spus Robert S?raru, reprezentant v?nz?ri General Leasing, ad?ug?nd: "Noi nu ne dorim doar s? vindem, ne intereseaz? s? vindem ?i ?n viitor. Avem utilaje fiabile, c?ut?m cea mai bun? finan?are ?i o prezent?m clientului, care i-a decizia final?. ?mi doresc s? fim s?n?to?i, s? avem putere de munc? ?i, bine?n?eles, s? colabor?m ?n continuare cel pu?in la fel de bine".?"Vreau s? stau mai lini?tit"Urmeaz? ?nc? dou? s?pt?m?ni de arat ?i apoi dou? luni pauz?. Desigur, mai sunt multe de f?cut: "?n agricultur? trebuie s? investe?ti tot timpul. ?tiu ce ?nseamn? ?i utilajele second-hand. Acum cump?r numai utilaje noi ?i vreau s? le amortizez ?n 4-5 ani ?i apoi s? le schimb. Vreau s? fac numai 700-800 de ore pe an cu un tractor, s? lucreze fiecare ?n parametri. Vreau s? stau mai lini?tit. Dac? ai un utilaj nou ?i bine pus la punct, dai cheie ?i pleci la c?mp", a spus ?n ?ncheiere Alin Gavril?.PLANURI DE VIITORDin experien?a ultimilor ani, Alin Gavril? ?tie c? are nevoie de spa?iu pentru depozitare: "Vreau s? cump?r silozuri verticale, s? v?d dac? reu?esc, pentru c? am f?cut deja investi?ii foarte mari. Important este s? fii capitalizat ?i s? vinzi produc?ia atunci c?nd pre?ul ??i convine. P?n? atunci, muncim pentru al?ii".Fermierul are capacitate mare de recoltare, dar depinde de transportul ?i manipularea cerealelor. "Am trei combine mari, dar ?nc?rcarea ?i desc?rcarea ne ia foarte mult timp, de aceea am cump?rat ?i ?nc?rc?torul telescopic Massey Ferguson TH.7038. Acum pot executa rapid mai multe opera?ii ?n ferm? ?i m? ajut? mult ?i la sem?nat ?i fertilizat", ne-a spus Alin Gavril?.? * * *Ministerul Mediului anun?? c? a finalizat op?iunile strategice pentru politica forestier? pentru urm?torii 10 ani A.B. Miscellanea / 16 decembrieMinisterul Mediului, Apelor ?i P?durilor a anun?at miercuri c? a finalizat cel mai actualizat document strategic privind op?iunile de politici pentru viitorul p?durilor Rom?niei din urm?torii zece ani, transmite News.ro."Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor a finalizat cel mai actualizat document strategic privind op?iunile de politici pentru viitorul p?durilor Rom?niei din urm?toarea decad?", informeaz? ministerul.Documentul este rezultatul unei consult?ri demarate ?n data de 6 iulie 2020 cu to?i actorii din domeniul silvic: de la reprezentan?i ai universit??ilor silvice de prestigiu din ?ar?, la institute de cercetare, administratori ?i proprietari de p?duri, ONG-uri, reprezentan?i ai industriei ?i al?ii."Prin munca dumneavoastr?, a?i pus pe masa noastr?, a autorit??ii publice centrale, un document cu 13 principii directoare ?i 22 de direc?ii strategice pe care le putem urma 10 ani de acum ?ncolo. Acest document este rezultatul implic?rii a peste 150 de exper?i din toate ariile de activitate silvic?, care s-au concentrat timp de c?teva luni pe ceea ce ne une?te cel mai mult: p?durea ?i soarta ei prezent? ?i viitoare. Acest document este valoros ?nc? de ast?zi, pentru c? el poate ?ncepe s? fie deja aplicat ?n orice planific?m pentru p?durile Rom?niei", a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor.Peste 150 de exper?i din afara institu?iei publice au lucrat ?n aceast? perioad? ?n cadrul a trei grupuri de lucru pentru a identifica cele mai bune principii directoare ?i direc?ii strategice pentru soarta p?durilor Rom?niei din urm?toarea decad?."Toat? lumea ?tie c? ne lipse?te o strategie forestier? na?ional? actualizat?. O strategie forestier? pe care s? o urmeze to?i actorii din acest sector ?i care s? duc? la: cre?terea suprafe?elor de p?dure, rezilien?a p?durilor ?n fa?a ?ocurilor climatice, sus?inerea industriei ?i a locurilor de munc? din acest sector ?i lista poate continua. Sper ca op?iunile strategice pentru politici forestiere s? fie o baz? solid? pentru viitoarea Strategie Na?ional? Forestier? a Rom?niei", a ?ncheiat ministrul Mircea Fechet.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download