Apar-romania.ro



Stiri 2 octombrie 2020, a doua parteCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAMinistrul Finan?elor propune extinderea, p?n? la sf?r?itul anului, a scutirii de impozitul pentru sectorul HoReCa 2 octombrie 2020, 02.10.2020, Ministrul Finan?elor, Florin C??u, va propune ?n urm?toarea ?edin?? de Guvern scutirea de la plata impozitului pentru sectorul HoReCa p?n? la sf?r?itul anului 2020.“Ve?ti fantastice pentru HoReCa! Scutire pentru plata impozitului specific p?n? la sf?r?itul anului! Pentru contribuabilii care pl?tesc impozit specific unor activit??i (restaurante, hoteluri, baruri), dup? discu?ii cu premierul Ludovic Orban, am decis s? propun ?n urm?toarea ?edin?? de Guvern scutirea de la plata impozitului pentru perioada r?mas? p?n? la sf?r?itul anului 2020”, scrie ministrul Finan?elor pe pagina sa de Facebook.El a precizat c? sectorul HoReCa deja a beneficiat de o scutire de la plata impozitului specific de 150 de zile ?n 2020.Impozitul specific a fost introdus prin Legea 170/2016 (Legea HoReCa), intrat? ?n vigoare ?n 2017, ?i se aplic? activit??ilor hoteliere, de restaurant, bar & cafenele sau catering.Impozitul specific se calculeaz? ?n func?ie de mai multe variabile, cum ar fi rangul localit??ii unde activeaz? punctul de lucru, suprafa?a acestuia, sezonalitatea etc. ?i se achit? semestrial, p?n? pe data de 25 a lunii urm?toare semestrului, fiecare plat? reprezent?nd jum?tate din impozitul anual datorat.Lan? de retail: Recolta de legume de la produc?tori rom?ni ?n sezonul de prim?var?-var? s-a dublat ?n 2020, autor: InCont.ro, 1 octombrie 2020 Cantitatea total? de legume ob?inut? ?n sezonul de prim?var?-var? al acestui an de produc?torii rom?ni care particip? la programul "Gusturi rom?ne?ti de la gospodari" derulat de Mega Image s-a dublat comparativ cu perioada similar? din 2019. Astfel, potrivit unui comunicat remis de Ahold Delhaize, grup comercial interna?ional care de?ine lan?ul de magazine Mega Image, cantitatea de legume povenit? de la produc?torii rom?ni a fost de 6.514 tone.Cele mai mari cre?teri de produc?ie la legume au ?nregistrat verde?urile de prim?var?, castrave?ii, morcovii ?i ardeii, se precizeaz? ?n comunicat.Un num?r de peste 195 de produc?tori locali de legume ?i fructe particip? la programul Mega Image "Gusturi rom?ne?ti de la gospodari", conform sursei.Pe de alt? parte, "?n acest an, produc?torii locali din program au cultivat responsabil legume de sezon pe o suprafa?? protejat? ?n cre?tere cu peste 40 de hectare fa?? de anul trecut, ?n zone renumite din ?ntreaga ?ar?, doar ?n sistem tradi?ional, direct pe sol, beneficiind de sprijin ?i implicarea Mega Image", se men?ioneaz? ?n comunicat.Programul Mega Image este coordonat de un inginer agronom care le ofer? produc?torilor consultan?? etapizat?, de la analiza solului ?i a apei, la planificarea culturilor sau la ?ntre?inerea culturii pe perioada cre?terii ?i verificarea final? ?nainte de livrare ?n magazine.?Ce restric?ii vin dup? valul de 2.000 de ?mboln?viri pe zi ,4 ore ?n urm? Adelina R?dulescu Trei zile consecutive cu peste 2.000 de cazuri/zi, o rat? medie de pozitivare de 9% ?n ultima s?pt?m?n?, arat? c? pandemia este departe de a se retrage. Autorit??ile inten?ioneaz? s? impun? noi restric?ii, pentru a opri extinderea virusului, potrivit informa?iilor din surse guvernamentale ale Europei Libere. Luni, c?nd va avea loc o nou? ?edin?? a Comitetului Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?? (CNSU), se vor pune ?n discu?ie restric?ii de c?l?torie at?t pentru cet??enii din Europa Occidental? care vin ?n Rom?nia, c?t ?i pentru rom?nii care se vor ?ntoarce din ??ri ?n care a crescut considerabil num?rul de infect?ri. Va fi nevoie de izolare ?i carantin? ?ntre 5 ?i 14 zile. Cei din str?in?tate care vin pentru doar c?teva zile, vor trebui s? prezinte un test negativ din ultimele 48 de ore, ?ns? cei care doresc s? stea ?n Rom?nia mai mult timp, vor sta ?n izolare sau ?n carantin? 14 zile.Pe plan intern, p?n? la jum?tatea lunii octombrie, c?nd se va pune problema prelungirii st?rii de alert?, autorit??ile sanitare vor pune presiune pe administra?ia local? s? impun? restric?ii locale. Odat? ?ncheiate alegerile locale, dup? cum a spus ?i premierul Ludovic Orban, este nevoie ca primarii ?i prefec?ii s? fie mai fermi. Ludovic Orban: ?Am solicitat intensificarea controalelor privitoare la respectarea regulilor. De asemenea, luarea de decizii foarte clare. Acolo unde legisla?ia impune, trebuie introduse decizii de restric?ii pentru a putea preveni r?sp?ndirea virusului. De asemenea, am solicitat Comitetelor Jude?ene pentru Situa?ii de Urgen??, oriunde situa?ia o impune, s? ia decizii de carantinare, fie de localit??i, fie de zone."?n localit??ile unde inciden?a cumulat? a cazurilor ?n ultimele 14 zile dep??e?te 1,5/1.000 de locuitori se va pune problemareducerii particip?rilor la festivit??i private, ?n general a evenimentelor (nu se mai fac nun?i ?i botezuri)?nchiderea restaurantelor ?i a pub-urilor ?n interiorc?nd este nevoie, impunerea carantinei ?i a izol?rii pe localit??i3. Autorit??ile se a?teapt? ca num?rul ?colilor care vor trece la sistemul de ?nv???m?nt online s? creasc?, iar preg?tirea const? ?n aprobarea unor achizi?ii semnificative de tablete ?i laptopuri care s? fie distribuite ?n comodat (vor fi folosite doar pe perioada ?n care copiii vor face ?coal? de acas?, apoi vor fi returnate). Autorit??ile locale ?i inspectoratele de inv???m?nt sunt cele care au primit acordul s? cumpere tablete la pre?ul de 250 euro/tablet?, ?n condi?iile ?n care furnizorii autohtoni sunt cu stocurile pe zero, iar pe plan interna?ional a crescut cererea, duc?nd, evident, ?i la scumpirea lor.Restric?iile nu vor veni abrupt, ci doar local, ?n func?ie de c?t de grav? este situa?ia, ne-au mai declarat sursele citate, care au spus c?, dac? situa?ia se deterioreaz? ?i mai mult, vor urma restric?ii na?ionale.Situa?ia la zi a pandemiei, dup? cum arat? statistica Institutului Na?ional de S?n?tate Public?, indic? o cre?tere a cazurilor, mai cu seam? ?n Bra?ov, Suceava, Bucure?ti.Jude?Cazuri per jude?Cazuri la mia de locuitoriBra?ov620011.29Suceava664910.47Bucure?ti182859.71Arge?55619.08Ilfov34999.00Gala?i43598.13Vrancea27408.05Vaslui31638.00D?mbovi?a41107.92Prahova60277.90Datele cu peste 2.000 de cazuri noi depistate ?ntr-o singur? zi ?ngrijoreaz?, ?ns? ele trebuie puse ?n leg?tur? ?i cu num?rul de teste care se fac. Pentru vineri, ziua recordului ?n Rom?nia de la prima depistare a SARS-Cov2, cu 2.343 de cazuri, s-au raportat 25.000 de teste, dintre care 10.000 au fost f?cute la cerere. Este o situa?ie mult diferit? de luna aprilie, c?nd se f?ceau 2-3000 de teste/zi.?ns? pe tot cuprinsul Europei a crescut inciden?a zilnic? a cazurilor de Covid 19. Medicul Emilian Popovici, vicepre?edinte al Societ??ii de Epidemiologie, este de p?rere c? revenirea oamenilor din vacan?a de var?, redeschiderea restaurantelor ?n interior ?i a cinematografelor, re?nceperea ?colilor, se reg?sesc ?n num?rul record din ultima s?pt?m?n?.?n datele Centrului European pentru Prevenirea ?i Controlul Bolilor (ECDC), Rom?nia este a doua ?ar? european? ca rat? de infectare dintre toate statele UE.EU/EEA and the UKSum of CasesSum of Deaths14-day cumulative number of COVID-19 cases per 100 00014-day cumulative number of COVID-19 deaths per 100 000Spain778 60731 973325.93.3France577 50532 019241.81.4United_Kingdom460 17842 202117.90.7Italy317 40935 91840.40.4Germany294 3959 50832.10.2Romania129 6584 862108.02.8Netherlands123 9666 410208.20.9Belgium120 96510 023178.60.7Sweden93 6155 89354.80.2Poland93 4812 54344.50.8Portugal76 3961 97797.30.9Czechia74 255678282.61.8Austria46 317802112.30.5Ireland36 5971 80693.30.3Hungary28 631798128.11.3Denmark28 396651120.60.3Bulgaria21 09683236.51.3La 2 octombrie, ?n ?ntreaga UE, potrivit centrului european, erau ?nregistrate 3 404 566 de cazuri de la ?nceputul pandemiei, iar Rom?nia, cu 129.395 de cazuri, se situeaz? pe locul cinci pe continent, dup? Spania, cu 778 607, Fran?a (577 505), Marea Britanie (460 178), Italia (317 409), Germania (294 395).Restric?iile se ?ntorc ?n EuropaSpania. La Madrid au fost anun?ate restric?ii de circula?ie - reziden?ilor li se cere s? nu p?r?seasc? ora?ul dec?t ?n cazurile strict necesare. Nici celor din afara capitalei spaniole nu li se permite s? intre ?n ora? dec?t dac? au neap?rat? nevoie.La Ibiza, rai al vacan?elor, au fost interzise petrecerile cu mai multe de cinci persoane, restaurantele ?i cluburile se ?nchid la 22.00, iar locurile de joac? s-au ?nchis din nou. Oamenilor li se cere s? nu ias? din case, pe c?t se poate.Marea Britanie. Premierul Boris Johnson a avertizat c? este nevoie de ?noi sacrificii”, cu carantin? ?n localit??ile care au rate mari de infec?ie ?i reducerea num?rului de oameni care particip? la reuniuni.Fran?a. Se reduc interac?iunile sociale ?n mai multe ora?e, printre care se afl? ?i Parisul. Se ?nchid devreme barurile ?i restaurantele.Olanda. M??tile vor fi purtate ?i ?n spa?iile ?nchise.Cehia. Intr? de luni ?n stare de urgen??, cu libertate restr?ns? pentru adun?ri ?i amenzi mai mari pentru ?nc?lcarea m?surilor de siguran?? sanitar?. Nu se ?nchid grani?ele, ?ns? evenimente vor fi limitate la participarea a 10 persoane ?n spa?ii ?nchise ?i 20 afar?. Cele mai multe ?coli gimnaziale vor func?iona online. R?m?n deschise restaurantele ?i magazinele, ?ns? competi?iile sportive se vor desf??ura f?r? public.Slovacia. A intrat ?n stare de urgen??. Obliga?ia de a purta masca pe strad?, evenimentele cu maximum 50 de persoane se afl? printre m?suri.Polonia a impus, de asemenea, restric?ii, iar restaurantele ?i barurile se vor ?nchide la ora 22.00.Lidl mai d? o lovitur? concuren?ei. Retailerul laseaz? un produs cu care poate s? ajung? num?rul unu ?n Rom?nia Andra Stroe 01 octombrie 2020 Lidl lanseaz? aplica?ia mobil? Lidl Plus, primul program digital de loializare al retailerului ?n Rom?nia. Lidl Plus include un card digital de fidelitate, iar printre avantajele oferite se num?r? accesul exclusiv la oferte speciale ?i promo?ii s?pt?m?nale pentru produse, precum ?i centralizarea bonurilor ?i a istoricului digital al cump?r?turilor. Aplica?ia poate fi desc?rcat? gratuit din magazinele Google Play ?i AppStore. ??n centrul aplica?iei st? cardul de fidelitate digital Lidl Plus, pe care utilizatorii trebuie s? ?l scaneze la casa de marcat pentru a beneficia de ofertele exclusive ale programului de loialitate. Acestea sunt ?nnoite s?pt?m?nal ?i includ: oferte, care iau forma unor reduceri ?i promo?ii de care clien?ii pot beneficia prin scanarea cardului digital, ?nainte de efectuarea pl??ii; cupoane, prin intermediul c?rora clien?ii au acces la promo?ii, reduceri procentuale sau pre?uri speciale aplicate pe cantitatea de produse achizi?ionate, ?i taloane r?zuibile, care pot ascunde premii, precum cupoane de reducere cu valabilitate limitat? la diverse categorii de produse”, explic? reprezentan?ii companiei.Aplica?ia ofer?, de asemenea, ?i op?iuni digitale prin care clien?ii ??i pot organiza eficient vizita ?n magazin ?i monitoriza bugetele alocate cump?r?turilor: istoricul cump?r?turilor, func?ie prin care clien?ii au acces la istoricul bonurilor de cump?r?turi ?n format digital, ?n care sunt afi?ate toate beneficiile Lidl Plus folosite, astfel ?nc?t s? poat? contoriza economiile realizate ?ntr-o anumit? perioad? de timp prin folosirea aplica?iei, ?i bro?uri digitale cu ofertele Lidl, clien?ii av?nd astfel acces la cataloagele s?pt?m?nale, prin intermediul c?rora pot vedea ce produse ?i oferte sunt disponibile ?n magazinele Lidl din ?ar?.Aplica?ia zilei: Lidl Plus Ioana Nita 02.10.2020, Nume: Lidl Plus , Platform? soft: Google Android, Apple iOS , Pre?: gratis Dezvoltator: Lidl Digital International GmbH & Co. KG Func?ionalitate: aplica?ia le ofer? acces utilizatorilor la programul de loialitate al re?elei de supermarketuri Lidl – Lidl Plus. Mai exact, ace?tia au la dispozi?ie ?n aplica?ie un card digital de fidelitate, pe care trebuie s? ?l scaneze la casa de marcat pentru a beneficia de ofertele din programul de loialitate - reduceri ?i promo?ii, cupoane ?i taloane r?zuibile. Totodat?, aplica?ia ofer? ?i op?iuni digitale prin care clien?ii ??i pot organiza eficient vizita ?n magazin ?i monitoriza bugetele alocate cump?r?turilor prin centralizarea bonurilor ?i a istoricului digital al cump?r?turilor, precum ?i prin accesul la bro?urile Lidl ?n format digital.Mega Image a dep??it pragul de 800 de magazine, cu 25 de noi deschideri ?n ultimele luni Andra Imbrea 02 Oct 2020 - Mega Image continu? planul de expansiune ?i dezvoltare prin noi magazine deschise ?n Bucure?ti ?i ora?ele mari din ?ar?. ?n perioada iunie?– septembrie, au fost deschise 25 de magazine, astfel c? reteaua Mega?Image a dep??it pragul de 800 de magazine, cu un total de 818 supermarket-uri ?n prezent.Din?iunie ?i p?n? ?n septembrie, au fost deschise 25 de magazine, 11 Mega Image ?i 14 Shop&Go, astfel:?patru magazine ?n Bucure?ti (trei magazine Shop&Go ?i unul Mega Image),dou? magazine ?n Bra?ov, ambele Shop&Go,un magazin Mega Image ?n Bihor,dou? magazine Mega Image ?n Constan?a,?apte magazine ?n Cluj (dou? magazine Mega Image ?i cinci Shop&Go),dou? magazine Shop&Go ?n Ia?i,dou? magazine ?n Ilfov (unul Shop&Go ?i unul Mega Image),dou? magazine Mega Image ?n Timi?,un magazin Mega Image ?n Sibiuun magazin Mega Image???n Giurgiuun magazin Shop&Go ?n Prahova. Cel mai recent magazin Mega Image a fost deschis pe 1 octombrie ?n Sibiu, cel de-al doilea magazin din ora?, ?elimbar 2, o pia?? pe care Mega Image a intrat recent, ?n luna iulie. P?n? la finalul anului, alte dou? magazine vor fi deschise ?n Sibiu.Noile deschideri de magazine din ultimele trei luni continu? expansiunea Mega Image prin deschiderea de noi magazine ?n centre urbane puternice din ?ar? ?n care vine aproape de localnici prin magazine de proximitate, oferind o nou? experien?? la cump?r?turi printr-o ofert? unic? de produse, produse marc? proprie, interna?ionale ?i locale, prin zone dedicate.Experien?a la cump?r?turi este permanent completat? prin concepte ?i zone unice, cele mai recente din acest an fiind libr?ria C?rture?ti, magazinul cu hran? ?i produse pentru animale Petshop, cafea de specialitate Manufaktura, ciocolat? Venchi ?i ?nghe?at? artizanal? Friddi. Toate se reg?sesc ?n magazinul Mega Image B?neasa, iar conceptele de libr?rie ?i petsop sunt ?n prezent ?ntr-o selec?ie de magazine Mega Image, urm?nd s? fie extinse.Fondat ?n 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lan?uri de supermarketuri din Rom?nia cu o re?ea ce cuprinde ?n prezent 818 de magazine ?n Bucure?ti, Cluj-Napoca, Ia?i, Constan?a, Ploie?ti, Bra?ov, T?rgovi?te, Timi?oara, Bac?u, Foc?ani, Oradea, Sibiu ?i alte ora?e din ?ar?, sub m?rcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Rom?ne?ti. Mega Image ??i propune s? ofere consumatorilor, ?n fiecare zi, servicii de calitate ?i o gam? de produse hr?nitoare, s?n?toase ?i sigure, la pre?uri accesibile. Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer interna?ional ce opereaz? ?n prezent pe trei continente.Criz?? Instruc?iuni de utilizare. La Club Retail 2020 02 Oct 2020 - ?tiri ?i Nout??i Criza e ca ploaia: sigur vine, dar nu ?tii c?nd, c?t ?ine ?i c?t de zdrav?n? e – important e s? fii preg?tit s? o valorifici. Din martie ?ncoace ne preg?tim pentru criza post-Covid 19, pe care ?nc? nu o sim?im, nici nu o vedem la orizont, dar nici nu am paria profitul pe anul urm?tor c? nu va ap?rea. Perturba?ii ?ns? au ap?rut ?n pia??, iar operatorii din industria bunurilor de larg consum au reac?ionat prompt.Una din c?ile preferate de adaptare la noua realitate a fost diversificarea canalelor de v?nzare; la aceasta au apelat zeci de furnizori, dar ?i mul?i retaileri brick & mortar. Unele companii ?i-au deschis propriile magazine online, altele au preferat parteneriate cu marketplace-uri consacrate sau cu livratori consacra?i, ?n timp ce altele au dezvoltat servicii de comenzi telefonice.Exist? ?i alte tipuri de demersuri de adaptare la noua realitate – putem s? spunem de utilizare a noii realit??i: produc?tori de cosmetice sau de alcool au ?nceput s? fabrice produse biocide, virucide ?i solu?ii dezinfectante. Unul din cei mai mari furnizori de etichete s-a lansat ?n produc?ia de ?erve?ele antibacteriene ambalate individual, sesiz?nd o oportunitate: ?n ghiozdanele copiilor ?erve?elele umede din pachetele voluminoase ajung s? se usuce pentru c? adeseori nu sunt ?nchise corect.Schimbarea provocat? ?n pia?a bunurilor de larg consum de fenomenul Covid 19 este ?n desf??urare, a?a cum bine ?tim, deci adaptarea operatorilor din FMCG ?i Food Retail va continua s? evolueze ?n func?ie ?i de al?i noi parametri care urmeaz? s? se iveasc?. ?n vremuri de criz? (s? accept?m c? ar putea ap?rea ?n viitorul apropiat), schimbul de idei ?i de experien?? este mai important dec?t oric?nd, iar aceasta este baza de la care plec?m ?n configurarea conferin?ei UN NOU ?NCEPUT, din cadrul edi?iei 2020 a Clubului de Retail, organizat de Pia?a ?i partenerii s?i, la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov ?ntre 14 ?i 16 octombrie.Preg?tit? temeinic, criza – sau ce va fi - poate func?iona ca un impuls de dezvoltare ?ntr-o direc?ie nou? sau ca un alt fel de oportunitate. Este o chestiune de atitudine, dar ?i de ?tiin??, ambele aspecte fiind obiective ale conferin?ei. La Club Retail 2020 se disec? noua realitate, se share-uiesc informa?ii ?i opinii, se analizeaz? ?i se interpreteaz? date proaspete, se ?mp?rt??e?te experien?a acumulat? ?n trecutul apropiat: adic?, se valorific? ceea ce avem ?n comun – cunoa?tere ?i putere dat? de parteneriate. Despre programul Clubului, speakerii ?i topicurile de discu?ie ale conferin?ei UN NOU ?NCEPUT g?si?i toate detaliile pe websiteul evenimentului, clubrh.ro.?Auchan s?rb?tore?te 14 ani de activitate ?n Rom?nia meatmilk 2 octombrie 2020 Conform comunicatului emis de companie si transmis redactiei Meat.Milk, pa?n? pe 20 octombrie2020, Auchan s?rb?tore?te ?n magazine ?i pe auchan.ro aniversarea celor 14 ani de activitate a companiei ?n Rom?nia. Prezent pe pia?a local? cu 33 de hipermarketuri, 5 supermarketuri ?i o re?ea de 26 de magazine de proximitate MyAuchan, Auchan Retail Rom?nia marcheaz? luna aceasta 14 ani de la deschiderea primului hipermarket, Auchan Titan, ?n 2006. Momentul este s?rb?torit cu mii de pre?uri aniversare, oferte speciale ?i nout??i la raft, precum ?i printr-o tombol? special? care propune peste 1.000 de premii, inclusiv unul ?n valoare de 10.000 euro. Marea aniversare Auchan propune clien?ilor din cele 18 jude?e ?n care retailerul este prezent, dar ?i online pe auchan.ro, o atmosfer? de s?rb?toare marcat? de mii de pre?uri ?i oferte speciale la m?rci renumite ?i produsele din gama proprie Auchan, nout??i, produc?tori rom?ni, dar ?i ac?iuni ?i surprize ?n magazine. Totodat?, clien?ii sunt invita?i s? descopere ?i zona de produse rom?ne?ti, fructe ?i legume, carne ?i pe?te de origine local?, panifica?ie specific? din regiunile ??rii.Auchan ofer? clien?ilor s?i un buletin aniversar pentru acces la premii ?i reduceri?n aceast? perioad?, clien?ii Auchan sunt invita?i s?-?i ob?in? propriul buletin aniversar, respectiv un instrument prin care vor fi anun?a?i data secret? la care vor avea acces la reduceri suplimentare de -5% la tot, mai pu?in ?ig?ri ?i taxa verde, precum ?i ?ansa de a c??tiga oricare din premiile tombolei aniversare.Pentru a se ?nscrie la tombol?, clien?i vor trebui s?-?i creeze un cont pe auchan.ro ?i s?-?i genereze propriul buletin aniversar virtual care ?i ?nscrie automat ?n tombola aniversar? ?n care sunt oferite peste 1.000 de premii astfel:10.000 de euro net (echivalentul ?n LEI calculat la cursul valutar BNR valabil ?n ziua trimiterii premiului c?tre C??tig?tor) direct ?n contul marelui c??tig?tor10 c?rucioare de cump?r?turi ?n valoare de 1.000 lei fiecare, acordate sub form? de vouchere??n valoare de 1000 de lei, valabile ?n magazinele Auchan ?i MyAuchan. Voucherele nu pot fi utilizate pentru achizi?ionarea produselor din tutun?100 de co?uri de cump?r?turi ?n valoare de 100 lei fiecareacordate sub form? de vouchere de cump?r?turi ?n valoare de 100 de lei, valabile ?n magazinele Auchan ?i MyAuchan. Voucherele nu pot fi utilizate pentru achizi?ionarea produselor din tutun.1.000 de coduri de reducere online ?n valoare de 10% din cump?r?turi, respectiv 10% din valoarea comenzii realizate la momentul utiliz?rii codului. Pentru comenzi de peste 3000 lei, valoarea discountului este limitat? la 300 lei. Reducere valabil? exclusiv online, doar pentru cump?r?turi efectuate pe auchan.ro. Un cod poate fi utilizat doar o dat?, pentru o sesiune de cump?r?turi ?i nu se cumuleaz? cu alte coduri.100 de de aliment?ricarburant PETROM,?acordate sub forma de vouchere de alimentare gratuit? cu carburant ?n benzin?riile Petrom, ?n valoare de 250 lei.DIVERSESute de sanctiuni aplicate de DSV in magazine, baruri si cafenele Marilena Dinu 2 octombrie 2020 Controalele care au avut ca scop prevenirea apari?iei toxiinfec?iilor alimentare, precum ?i prevenirea r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2 s-au finalizat cu aproape 200 de sanc?iuni pentru proprietarii de magazine alimentare, baruri ?i cafenele. Inspectorii Direc?iei Sanitar Veterinare (DSV) au descins ?n unit??ile de alimenta?ie public? ?i pie?ele agroalimentare din jude?ul Buz?u pe toat? perioada estival?, respectiv ?n perioada mai-septembrie.”?n perioada 20.05.2020-13.09.2020 au fost efectuate un num?r de 510 controale din care 494 ?n unit??ile de alimenta?ie public? ?i 16 ?n pie?ele agroalimentare din jude?ul Buz?u. Din cele 494 controale ?n unit??i de alimenta?ie public? un num?r de 175 controale au fost realizate ?n unit??i cu activitate ?n domeniul produselor de origine non-animal? (baruri, cafenele) iar un num?r de 319 controale au fost efectuate ?n unit??i cu activitate ?n domeniul alimentelor de origine animal? (restaurante, bufeturi, catering, pensiuni etc)”, a spus dr. Iulian Moca, purt?tor de cuv?nt DSV Buz?u. Tematicile urm?rite ?n desf??urarea controalelor au fost verificarea:– st?rii de ?ntre?inere a tuturor spa?iilor, facilit??ilor, echipamentelor, inclusiv a sistemelor de ventila?ie ?i ustensilelor ce se utilizeaz? pentru recep?ia depozitarea, prepararea, g?tirea ?i livrarea alimentelor– asigur?rii de dispozitive ?i substan?e biocide avizate, necesare dezinfect?rii m?inilor personalului lucr?tor, a spa?iilor, facilit??ilor, echipamentelor ?i ustensilelor utilizate– circuitelor func?ionale ale unit??ii– igieniz?rii, respectiv dezinfec?ia cu produse biocide avizate/autorizate, a spa?iilor, facilit??ilor, echipamentelor ?i ustensilelor utilizate pentru recep?ia, depozitarea, prepararea ?i servirea alimentelor, cur??area zonelor unde sunt servite alimentele c?tre consumatorul final, a grupurilor sanitare utilizate de personalul lucr?tor din cadrul unit??ilor de alimenta?ie public? ?i a celor utilizate de clien?i– alimentelor, materiilor prime ?i ingredientelor existente ?n unitate, pentru a se asigura c? nu exist? produse cu modific?ri organoleptice, cu data durabilit??ii minimale/data limita de consum dep??ite sau pentru care nu se poate realiza trasabilitatea– fi?elor de aptitudini/carnetelor de s?n?tate pentru personalul lucr?tor ?i interzicerea manipul?rii alimentelor de c?tre persoane ce nu de?in aceste documente vizate de o unitate medical? specializat?– aprovizion?rii cu produse alimentare numai din unit??i autorizate/?nregistrate sanitar veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor ?i punerea ?n aplicare de proceduri prin care se poate demonstra trasabilitatea– respect?rii cerin?elor de igien? pentru locurile/ghi?eele unde se face livrarea la pachet a produselor alimentare, astfel ?nc?t circuitul func?ional de produc?ie s? nu fie afectat ?i s? fac? posibil? aplicarea m?surilor de protec?ie sanitar?, impuse de legisla?ia specific? ?n vigoare pe durata st?rii de alert??La finalul controalelor, au curs ?i sanc?iunile. ?n total, 181 dintre care 149 avertismente ?i 32 amenzi contraven?ionale, ?n valoare de 55.400 lei, informeaz? DSV Buz?u.”Neconformit??ile descoperite ?n timpul controalelor au fost neasigurarea condi?iilor structurale (pere?i/pavimente/plafoane), depozitarea necorespunz?toare a produselor alimentare, manipularea produselor alimentare cu ?nc?lcarea regulilor de igien?, lipsa fi?elor de aptitudini pentru personalul lucr?tor(controlul medical periodic), precum ?i neefectuarea ac?iunilor deratizare, dezinfec?ie ?i dezinsec?ie”, se arat? ?n comunicatul emis de DSV Buz?u.Pe de alt? parte, inspectorii DSV sus?in c?, ?n perioada estival?, ?n jude?ul Buz?u, nu au fost ?nregistrate episoade de toxiinfec?ii alimentare.GLOBALPeti?ie livrat? c?tre Nestle, care se opune elimin?rii Fairtrade folosit ?n KitKat De Stan Andreea , oct. 1, 2020 25Peste 300.000 de persoane au semnat peti?ii adresate Nestle ?n semn de protest ?n leg?tur? cu demersul s?u de a nu mai folosi cacao ?i zah?r Fairtrade ?n KitKats.Batonul de napolitane de ciocolat? a fost un produs emblematic al Fairtrade de un deceniu, dar Nestle t?ie leg?turi cu organiza?ia non-profit. Funda?ia Fairtrade a declarat c? aceast? mi?care a fost ?devastatoare” pentru mii de fermieri de cacao din Coasta de Filde?. Nestle a declarat c? va furniza cacao KitKat ?n condi?iile Rainforest Alliance. Peti?iile au fost ?nm?nate la fabrica KitKat din Marea Britanie din York, pentru a coincide cu ?nceputul recoltei anuale de cacao din Coasta de Filde?. Firma folose?te deja fermieri certificate Rainforest Alliance pe alte baruri, cum ar fi Aero ?i Yorkie. Funda?ia Fairtrade a declarat c? fermierii vulnerabili de cacao vor pierde aproximativ 1,37 milioane de lire sterline pe an din pl??i de prim? ?i vor avea mai pu?in control asupra modului ?n care ??i cheltuiesc banii. Agricultorii de zah?r vor pierde peste 500.000 de lire sterline ?n pl??i anuale ale primelor, a ad?ugat aceasta.Joanna Pollard, coordonatorul Fairtrade Yorkshire, care a lansat o peti?ie care a adunat 284.000 de semn?turi, a declarat:?De ?ndat? ce am aflat vestea c? KitKat nu va mai fi Fairtrade, am ?tiut c? acest lucru va fi devastator pentru mii de fermieri. ??n cadrul sistemului Fairtrade, ei au un loc la mas? ?i iau propriile decizii cu privire la locul ?n care sunt cheltui?i banii lor. Fermierii despre care am vorbit au impresia c? v?nzarea recoltei lor ?n condi?ii de Fairtrade este vital? pentru comunit??ile lor”.Ac?iunile Bayer se scufund? ?n perspectiva reducerilor, sc?derea c??tigurilor Stan Andreea Data oct. 1, 2020 Ac?iunile din Bayer BAYGn.DE au sc?zut cu 11% dup? ce a semnalat c? profitul ajustat ar putea sc?dea anul viitor ?i ar putea fi nevoit s? noteze valoarea activelor agricole cu aproape 10 miliarde de euro (11,7 miliarde de dolari). Bayer, care a achizi?ionat produc?torul de semin?e Monsanto ?n 2018, a declarat miercuri t?rziu c? impactul coronavirusului asupra afacerii agricole va fi mai sever dec?t se a?tepta ini?ial din cauza concuren?ei ?n soia, a cererii mai mici de biocombustibili ?i a efectelor negative asupra monedei. Compania se a?teapt? acum ca v?nz?rile din 2021 s? vin? ?n jurul nivelurilor din 2020, cu c??tigurile de baz? pe ac?iune din 2021 u?or sub nivelurile din 2020, pe baza cursurilor de schimb constante.?De c?nd a fost achizi?ionat? Monsanto, Bayer ?i-a livrat co?ul cu ve?ti proaste ?n fiecare an ?i este clar acum c? grupul nu va furniza cre?terea veniturilor a?teptat? ?n momentul acestei achizi?ii”, a declarat Jean-Jacques Le Fur, analist la brokeraj Bryan Garnier.Lipton introduce sticla din plastic 100% reciclat ?i reciclabil HYPERLINK "" Angela Alexandru02 Oct 2020 - ?tiri ?i Nout??iDin luna august 2020, Lipton Ice Tea, marc? ?mbuteliat? ?i distribuit? de PepsiCo, a lansat pe pia?a din Rom?nia noua sticl? 100% rPET (PET reciclat). Din dorin?a de a proteja mediul ?nconjur?tor, brandul contribuie prin mic?orarea cantit??ii de plastic virgin introdus ?n pia??. Demersul Lipton ?nregistreaz? o reducere de aproximativ 500 tone de plastic virgin pentru pia?a din Rom?nia ?n primul an de tranzi?ie, contribuind semnificativ ?n lupta ?mpotriva de?eurilor de plastic. Totodat?, ?n procesul de produc?ie a sticlelor Lipton rPET la nivel global, se estimeaz? o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 40% ?n compara?ie cu produc?ia sticlelor din plastic virgin. Lipton Ice Tea devine un brand 100% circular ?i r?spunde unor tendin?e de consum ?i unor nevoi actuale de mediu. Ca r?spuns la mi?carea global?, Lipton ?i-a aliniat strategia de sustenabilitate ?i a introdus deja noile ambalaje 100% rPET ?n pie?ele din Europa de Vest, ?ncep?nd cu 2019. Acum, extinde ini?iativa ?i pe pia?a din Rom?nia, marc?nd un demers important pe agenda de sustenabilitate. Brandul ?i-a luat angajamentul de a face tranzi?ia de la ambalaje din plastic virgin la ambalaje realizate din plastic 100% reciclat, pentru ?ntreg portofoliul, ?ncep?nd cu Q4 2020 ?i p?n? la ?nceputul anului 2021.Potrivit unor studii Ipsos efectuate ?n ultimii ani,?8 din 10 consumatori globali caut? produse cu impact pozitiv asupra mediului, iar?8 din 10 consumatori globali sunt de acord c? produc?torii ar trebui s? ajute la reciclarea ?i reutilizarea ambalajelor pe care le genereaz?.De asemenea,?70% dintre rom?ni spun c? ar fi dispu?i s? pl?teasc? mai mult pentru produsele unei m?rci sustenabile.Astfel, Lipton propune o inova?ie prin noile sticle, disponibile ?n tot portofoliul, transform?ndu-se ?ntr-un brand 100% circular ?i sustenabil. Odat? cu ambalajul 100% rPET, se schimb? ?i structura etichetei produsului, care va deveni flotabil?, adic? se va desprinde foarte u?or de sticl? ?n cadrul procesului de reciclare selectiv?. Prin urmare, noua sticl? Lipton este 100% reciclabil?, permi??nd fiec?rei componente s? fie identificat? ?i sortat? cu u?urin??, ?n procesul de reciclare. Sticlele Lipton vor avea un ciclu de via?? mult mai mare, av?nd posibilitatea de a fi reintroduse ?n sistem de p?n? la 6 ori, prin procesul de reciclare. ??n anul 2020 nu mai vorbim doar despre un proces de achizi?ie ?i consum. Nu mai vorbim nici despre un consumator atras doar de atributele directe ale unui brand sau ale unui produs. De aceea, Lipton vorbe?te ast?zi despre schimbare. Companiile au nevoie s? implementeze bune practici nu doar la nivel de dezvoltare de produs, ci ?i asupra ?ntregului proces end to end - de la ambalare la reciclare. Iar noi ne propunem s? fim acest brand 100% circular prin noua sticl? rPET. Ne dorim s? r?spundem astfel nevoilor consumatorilor care ?mbr?ti?eaz? ideea de consum responsabil ?i caut? s? adere la valorile brandurilor, nu doar la produsele acestora. Nu ?n ultimul r?nd, am dezvoltat o strategie sustenabil? de business, care ??i propune s? se diferen?ieze at?t la nivel de produs, c?t ?i s? contribuie la bun?starea comunit??ii ?i protec?ia mediului. P?str?nd acela?i gust cu care i-am obi?nuit pe consumatori, am reu?it s? aducem un plus de valoare brandului la raft ?i ?n mediul ?nconjur?tor”, a spus Veronica P?ni??, Senior Brand Manager Lipton. Produsele Lipton Ice Tea sunt dezvoltate pe plan interna?ional sub umbrela Pepsi Lipton International Ltd., un joint venture ?ntre PepsiCo si Unilever. Produsele Lipton Ice Tea sunt ?mbuteliate ?i distribuite ?n Romania de c?tre Quadrant Amroq Beverages, sub licen?a Pepsi Lipton International Ltd.Tokinomo, startup-ul care promoveaz? produsele la raft, ?i-a luat director de marketing de la UiPath Andra Imbrea, 02 Oct 2020 Tokinomo, o tehnologie brevetat? de publicitate robotizat? destinat? pie?ei de bunuri de larg consum, anun???c? Vlad Ionescu se al?tur? echipei executive ca Chief Marketing Officer. Ionescu vine la Tokinomo de la UiPath unde a ocupat, p?n? recent, pozi?ia de VP Growth Marketing. ?n noul s?u rol, Ionescu va conduce expansiunea global? a solu?iei de publicitate Tokinomo ?i va juca un rol cheie ?n cre?terea notoriet??ii brandului ?i dezvoltarea strategiei de extindere global?. ?Sunt ?nc?ntat s?-i urez bun venit lui Vlad Ionescu ?n echipa Tokinomo. ?n prezent, Tokinomo redefine?te industria de retail marketing. Este o pia?? uria?? ?i lucr?m deja cu cele mai mari branduri FMCG din peste 20 de ??ri. Experien?a lui Vlad va fi esen?ial? ?n scalarea afacerii, pe m?sur? ce ne extindem ?n ?ntreaga lume ?i ne ajut?m clien?ii s? creasc? v?nz?rile la raft ?i s? ofere cumparatorilor o experien?? de shopping memorabil?.”, a declarat Ionut Vlad, CEO si co-fondator Tokinomo.La UiPath, Vlad Ionescu a fost unul dintre primii angaja?i ?i a lucrat ?n diferite departamente de marketing, de la SEO ?i Social Media la Growth Hacking ?i Marketing Automation. ?n timpul mandatului sau de mai mult de 5 ani la UiPath, compania a crescut de la 10 la 3000 de angaja?i ?i de la o evaluare de 6.5 milioane de dolari la una de peste 10 miliarde de dolari.?Am ajuns s? cunosc echipa Tokinomo mai ?nt?i ca investitor ?i apoi ?n calitate de consilier al CEO-ului. Tokinomo este un robot care anim? ?n mod spontan produsele la raft. Solu?ia robotic? pentru rafturile magazinelor este o inven?ie incredibil?, pare at?t de simpl? dar este o solu?ie de publicitate de proximitate complex? ?i extrem de eficient?. Timp de sute de ani, produsele au stat pe rafturile magazinelor, multe dintre ele nefiind observate de cump?r?tori ?i f?r? s? poat? s? ?ntre ?n contact direct cu cumparatorii. Tokinomo d? via?? produselor FMCG din magazine, le face s? se mi?te la raft ?i s? vorbeasc? cu cump?r?torii. ?n contextul actual al epidemiei COVID19, brandurile de FMCG au o nou? modalitate de a interac?iona cu consumatorii ?i de a le aduce z?mbetul pe buze. Tehnologia se afl? la intersec?ia dintre IoT, RetailTech ?i MarTech. Este o pia?? nou? pentru mine, dar va fi cu siguran?? o aventur? foarte interesant?!” a comentat Vlad Ionescu.Tokinomo este un robot destinat bunurilor de larg consum ?i magazinelor de tip supermarket care, folosind o combina?ie de senzori, mi?care, lumin? ?i sunet, d? via?? produselor la raft ?i le permite s? interac?ioneze cu cump?r?torii ?ntr-un mod memorabil. Pe l?ng? impactul imediat pe care ?l are asupra clien?ilor ?i a experien?ei lor de cump?rare, Tokinomo este ?i una dintre cele mai eficiente solu?ii de marketing in-store, ?ntruc?t genereaz? cre?teri spectaculoase ?n v?nz?ri, de +200% ?n medie.?UNIUNEA EUROPEANAADDENDUM referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European ?i a Consiliului de modificare a Deciziei 2003/17/CE a Consiliului ?n ceea ce prive?te echivalen?a inspec?iilor ?n c?mp efectuate ?n Ucraina asupra cerealelor de cultur? produc?toare de semin?e ?i privind echivalen?a semin?elor de cereale produse ?n Ucraina (COM(2020)0137 ; C9-0100/2020 ; 2020/0053(COD)) - A9-0164/2020(ERR01) 02-10-2020 04:42 PM CEST ADDENDUM referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European ?i a Consiliului de modificare a Deciziei 2003/17/CE a Consiliului ?n ceea ce prive?te echivalen?a inspec?iilor ?n c?mp efectuate ?n Ucraina asupra cerealelor de cultur? produc?toare de semin?e ?i privind echivalen?a semin?elor de cereale produse ?n Ucraina (COM(2020)0137 ; C9-0100/2020 ; 2020/0053(COD)) Committee on Agriculture and Rural Development Veronika Vrecionová Sursa : ? Uniunea European?, 2020 - PE At a Glance - Post-Brexit rail safety and interoperability rules within the Channel Tunnel - 02-10-2020 02-10-2020 03:10 PM CEST From 1 January 2021, EU law will no longer apply to the part of the Channel Tunnel under the jurisdiction of the United Kingdom. During the October I plenary session, Parliament is expected to vote on two proposals to maintain safe and efficient railway operations within the Channel Tunnel from that date. They aim to keep a single safety authority for the whole tunnel applying EU rules and to empower France to negotiate a new agreement with the United Kingdom to that end. Source : ? European Union, 2020 - EP Comisia European? a lansat o platform? de cooperare global? pentru combaterea defri??rilor S.B. Interna?ional / 02 octombrie Comisia European? a lansat ast?zi o nou? platform? multipartit? pentru a contribui la protejarea ?i refacerea p?durilor la nivel mondial, ce reune?te un num?r f?r? precedent de p?r?i interesate ?i expertiz? - statele membre ale UE, cele mai importante ONG-uri din domeniul protec?iei p?durilor, organiza?ii industriale, organiza?ii interna?ionale ?i ??ri din afara Europei, inclusiv cele mai mari pie?e de consum din afara UE ?i unele dintre ??rile care se confrunt? cu distrugeri semnificative ale p?durilor lor.Noua platform? se dore?te a fi un forum de promovare a schimburilor ?ntre p?r?ile interesate, pentru a construi alian?e, a determina ?i a ?mp?rt??i angajamente de a reduce ?n mod semnificativ defri??isarul pentru mediu, oceane ?i pescuit, Virginijus Sintevièius, a declarat: "P?durile sunt indispensabile pentru bun?starea tuturor locuitorilor de pe P?m?nt ?i, cu toate acestea, le pierdem ?ntr-un ritm alarmant. UE este hot?r?t? s? ac?ioneze pentru a schimba acest curs, utiliz?nd toate instrumentele de care dispune pentru a contribui la protejarea p?durilor lumii. Dar nu putem ?ndeplini singuri acest obiectiv. Sper c? aceast? platform? a celor mai relevan?i actori va fi un catalizator excelent pentru cooperarea ?n vederea stop?rii ?i a invers?rii tendin?ei de defri?are."?n plus, platforma este menit? s? serveasc? drept instrument de elaborare a politicilor, din care Comisia s? se informeze pe parcursul lucr?rilor sale cu privire la o propunere legislativ? de reducere la minimum a riscului de desp?durire asociat cu produse v?ndute pe pia?a UE, planificat? pentru al doilea trimestru al anului 2021.Rom?nia, fonduri de 4,1 mld. euro de la UE pentru a atenua riscul de ?omaj cauzat de Covid-19 Oana Co?man 28 Septembrie 2020Rom?nia este una dintre cele 16 ??ri din Uniunea European? care primesc ajutor financiar pentru a atenua riscul de ?omaj cauzat de pandemia de coronavirus.Consiliul Uniunii Europene a aprobat pe data de 25 septembrie 2020 sprijinul financiar ?n valoare de 87,4 miliarde de euro pentru 16 state membre sub forma unor ?mprumuturi din partea UE ?n cadrul SURE – instrumentul temporar al UE destinat atenu?rii riscurilor de ?omaj pe durata crizei generate de COVID-19, anun?? fonduri-structurale.ro.Potrivit speciali?tilor fonduri-structurale.ro, Comisia European? a anun?at pe data de 22 septembrie 2020, faptul c? a fost activat instrumentul SURE, care va oferi sprijin financiar ?n valoare de p?n? la 100 de miliarde de euro, sum? menit? s? contribuie la protejarea locurilor de munc? ?i a lucr?torilor afecta?i de pandemia de coronavirus.Aceste ?mprumuturi vor ajuta statele membre s? abordeze cre?terea brusc? a cheltuielilor publice necesare pentru a men?ine locurile de munc? ?n contextul crizei pandemice. Mai precis, acestea vor ajuta statele membre s? ??i acopere costurile legate ?n mod direct de finan?area sistemelor na?ionale de ?omaj tehnic, precum ?i de alte m?suri similare puse ?n aplicare ca r?spuns la pandemia de coronavirus, ?n special pentru lucr?torii care desf??oar? o activitate independent?. Ca activitate auxiliar?, SURE ar putea finan?a, de asemenea, unele m?suri legate de s?n?tate, ?n special la locul de munc?, menite s? asigure o revenire ?n siguran?? la o activitate economic? normal?.Statele europene care primesc sprijinul financiar din cadrul SURE ?i sumele aferente:Spania – 21,3 miliarde euroSlovacia – 631 milioane euroPortugalia – 5,9 miliarde euroMalta – 244 milioane euroLetonia – 193 milioane euroGrecia – 2,7 miliarde euroCipru – 479 milioane euroBulgaria – 511 milioane euroBelgia – 7,8 miliarde euroCroa?ia – 1 miliard euroRepublica Ceh? – 2 miliarde euroItalia – 27,4 miliarde euroLituania – 602 milioane euroPolonia – 11,2 miliarde euroRom?nia – 4,1 miliarde euroSlovenia – 1,1 miliarde euroCe urmeaz??Comisia va proceda, ?n numele UE, la str?ngerea de fonduri pe pie?ele interna?ionale de capital ?i le va oferi sub form? de ?mprumuturi de tip back-to-back statelor membre care au solicitat ?isia European? a publicat ?n data de 24 august 2020 propunerile de decizii de acordare de sprijin financiar ?n cadrul Instrumentului SURE pentru Rom?nia ?i alte 15 state membre, respectiv Belgia, Bulgaria, Croa?ia, Cipru, Cehia, Spania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Polonia, Slovacia ?i Slovenia.Ce poate face Rom?nia cu banii?Din cele circa 4,099 miliarde de euro, Rom?nia va putea finan?a m?suri precum pl??i ale indemniza?iilor, sporuri ?i major?ri suplimentare a drepturilor salariale. Suma aceasta ia forma unui ?mprumut cu o maturitate de maximum 15 ani, acordat de UE ??rii noastre pentru a face fa?? cre?terii cheltuielilor publice pentru men?inerea ocup?rii for?ei de munc? ?n contextul crizei COVID-19.Conform documentului Comisiei Europene, din cele circa 4,099 miliarde de euro, Rom?nia va putea finan?a urm?toarele m?suri:plata major?rii suplimentare a drepturilor salariale pentru angaja?ii din sistemul na?ional de ap?rare, ?n penitenciare, personal din sistemul public de s?n?tate ?i alte categorii, pentru supravegherea copiilor, a?a cum este prev?zut ?n Ordonan?a de urgen?? a Guvernului 30/2020, art. 1 (6);plata indemniza?iilor pentru persoanele care desf??oar? activit??i necalificate cu caracter ocazional, respectiv zilieri, a?a cum este prev?zut ?n Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 132/2020, art. 4;plata indemniza?iilor pentru al?i profesioni?ti, care nu au calitatea de angajatori, a?a cum este prev?zut ?n Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 30/2020, art. 15;plata indemniza?iilor privind decontarea unei p?r?i din salariu, suportat? din bugetul asigur?rilor pentru ?omaj, reprezent?nd 41,5% din salariul de baz? brut corespunz?tor locului de munc? ocupat, dar nu mai mult de 41,5%, a?a cum este prev?zut ?n Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 92/2020, art. 1;plata indemniza?iilor de care beneficiaz? salaria?ii pentru perioada suspend?rii temporare a contractului individual de munc?, a?a cum este prev?zut ?n Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 30/2020, art. 11;5plata indemniza?iilor de 75% din diferen?a dintre salariul de baz? brut prev?zut ?n contractul individual de munc? ?i salariul de baz? brut aferent orelor de munc? efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de munc?, a?a cum este prev?zut ?n Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 132/2020, art. 1;plata indemniza?iilor ?n cadrul Legii nr. 6/2020 a bugetului asigur?rilor sociale de stat pe anul 2020 pentru alte categorii dec?t angaja?ii, respectiv profesioni?tii, a?a cum este prev?zut ?n Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 132/2020, art. 3;plata indemniza?iilor ?n cazul muncii suplimentare prestat? ?n perioada situa?iei de urgen?? peste programul normal de lucru de c?tre personalul structurilor de specialitate din Institutul Na?ional de S?n?tate Public? ?i Direc?iile de S?n?tate Public? jude?ene ?i/ sau Direc?ia de S?n?tate Public? a Municipiului Bucure?ti, a?a cum este prev?zut ?n Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 11/2020, art. 8 (6);plata sporului, de p?n? la 30%, calculat la salariul de baz?/solda de func?ie/salariul de func?ie, personalului medical care execut?, conduce sau coordoneaz? misiuni ?i sarcini de serviciu ?n condi?ii de pericol deosebit, a?a cum este prev?zut ?n Legea nr. 56/ 2020, art. 7.Mai multe detalii pute?i citi isia European? inten?ioneaz? s? prelungeasc? p?n? la 30 iunie 2021 perioada Cadrului temporar privind ajutoarele de stat 02 oct, 2020 | AgerpresComisia European? a trimis statelor membre, spre consultare, un proiect de propunere viz?nd prelungirea p?n? la 30 iunie 2021 ?i adaptarea domeniului de aplicare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia ?n contextul pandemiei de COVID-19, se arat? ?ntr-un comunicat al Executivului comunitar, relateaz? Agerpres. "?n ultimele ?apte luni, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat a deschis calea c?tre un poten?ial sprijin din partea statelor membre ?n valoare de aproape trei mii de miliarde de euro pentru ?ntreprinderile cele mai afectate de criza provocat? de pandemia de COVID-19. Efectele crizei se vor mai resim?i o vreme. Iat? de ce propunem prelungirea Cadrului temporar p?n? la jum?tatea anului viitor ?i adaptarea acestuia la nevoile continue ale ?ntreprinderilor, protej?nd, ?n acela?i timp, pia?a unic? a UE. Vom decide cu privire la calea de urmat, ?in?nd seama de opiniile tuturor statelor membre", a declarat Margrethe Vestager (foto), vicepre?edinte executiv responsabil cu politica ?n domeniul concuren?ei. Oficialul a ad?ugat c? ?n paralel se lucreaz? la o solu?ie care s? permit? redresarea verde ?i digital? a Europei. "Normele noastre privind ajutoarele de stat vor juca un rol important ?n ghidarea statelor membre pentru a se asigura c? fondurile publice limitate sunt bine direc?ionate, nu descurajeaz? investi?iile private ?i profit? de avantajele concuren?ei efective", a precizat Vestager. A?a cum s-a anun?at deja la momentul adopt?rii Cadrului temporar ?n martie 2020, Comisia evalueaz? ?n prezent necesitatea de a prelungi acest cadru dincolo de data p?n? la care est valabil acum, respectiv 31 decembrie 2020, pe baza unor considerente importante care ?in de politica de concuren?? sau a unor considerente economice importante. Comisia a trimis statelor membre spre consultare un proiect de propunere care vizeaz?: prelungirea dispozi?iilor Cadrului temporar cu men?inerea limitelor actuale (inclusiv ?n ceea ce prive?te sprijinul pentru asigurarea lichidit??ii) pentru o perioad? suplimentar? de ?ase luni, p?n? la 30 iunie 2021. Obiectivul este acela de a le permite statelor membre s? sprijine ?ntreprinderile ?n contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, ?n special ?n cazurile ?n care necesitatea sau capacitatea de a utiliza Cadrul temporar nu s-a materializat integral p?n? ?n prezent, asigur?nd totodat? condi?ii de concuren?? echitabile. Proiectul prevede extinderea domeniului de aplicare a Cadrului temporar, av?nd ?n vedere incertitudinea economic? persistent? ?i nevoile ?ntreprinderilor cu pierderi semnificative ale cifrei de afaceri, oferindu-le statelor membre posibilitatea de a contribui la costurile fixe ale ?ntreprinderilor care nu sunt acoperite de veniturile ?nregistrate. Sprijinirea acestor ?ntreprinderi printr-o contribu?ie temporar? la o parte din costurile ?nregistrate are ca scop prevenirea deterior?rii capitalului lor, men?inerea activit??ii economice a acestora ?i asigurarea unei baze solide care s? le permit? s? se redreseze, precum ?i adaptarea condi?iilor pentru m?surile de recapitalizare din Cadrul temporar, ?n special a condi?iilor pentru ?ncetarea particip?rii statului ?n ?ntreprinderile ?n care statul era ac?ionar existent ?nainte de recapitalizare. Modific?rile propuse ar permite ?ncetarea particip?rii statului la capitalul social al unor astfel de ?ntreprinderi, printr-o evaluare independent?, men?in?nd totodat? garan?iile care s? asigure concuren?a efectiv? pe pia?a unic?. Statele membre au acum posibilitatea de a formula observa?ii cu privire la proiectul de propunere a Comisiei.ERAT? referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralit??ii climatice ?i de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea european? a climei) (COM(2020)0080 ; COM(2020)0563 -; C9-0077/2020 ; 2020/0036(COD)) - A9-0162/2020(ERR01) 02-10-2020 09:42 PM CEST ERAT? referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralit??ii climatice ?i de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea european? a climei) (COM(2020)0080 ; COM(2020)0563 -; C9-0077/2020 ; 2020/0036(COD)) Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Jytte Guteland Sursa : ? Uniunea European?, 2020 - PE MOTION FOR A RESOLUTION on the draft Commission regulation amending Regulation (EC) No 1881/2006 as regards maximum levels of acrylamide in certain foodstuffs for infants and young children - B9-0311/2020 02-10-2020 07:12 PM CEST MOTION FOR A RESOLUTION pursuant to Rule 112(2) and (3), and (4)(c) of the Rules of Procedure on the draft Commission regulation amending Regulation (EC) No 1881/2006 as regards maximum levels of acrylamide in certain foodstuffs for infants and young children Source : ? European Union, 2020 - EP .............................................. BREXITComisia European? a lansat un infringement ?mpotriva?LondreiC.M. 01 Oct 2020 - 12:28 actualizat: 01 Oct 2020 - 17:18 Ursula von der Leyen a anun?at joi c? Executivul de la Bruxelles a lansat o procedur? de infringement la adresa Marii Britanii, dup? ce Parlamentul de la Londra a adoptat o lege privind pia?a intern?, care ?ncalc? Acordul privind?Brexit.?n urm? cu trei s?pt?m?ni, Comisia European? a dat termen Londrei un ultimatum pentru a retrage proiectul de lege care repune ?n discu?ie angajamentele asumate de britanici ?n cadrul Acordul privind condi?iile retragerii din UE. Cum ultimatumul a expirat miercuri, iar Guvernul britanic nu a luat nicio m?sur?, Comisia a lansat o procedur? de infringement, ?n conformitate cu prevederile Acordului de?retragere.?Deputa?ii britanici au aprobat mar?i, ?n a treia lectur?, un proiect de lege al Cabinetului condus de Boris Johnson care modific? prevederile din Acordul Brexit. Proiectul de lege care contravine dreptului interna?ional urmeaz? s? fie examinat ?n Camera?Lorzilor.?Legea privind pia?a intern? ?i d? premierului Boris Johnson puterea de a anula o prevedere din Acordul de retragere care i-ar impune provinciei Irlanda de Nord reguli vamale diferite de restul ??rii ?n perioada?post-Brexit.Londra are la dispozi?ie un termen de 30 de zile pentru a r?spunde Comisiei?Europene.Infringementul lansat ast?zi e primul pas dintr-o ac?iune care ar putea aduce cele dou? p?r?i ?n fa?a Cur?ii de Justi?ie a Uniunii?Europene.?Comisia European? spune c? Londra a recunosctu faptul c? proiectul de lege privind pia?a intern? a Regatului Unit ?ncalc? ”?n mod flagrant” Protocolul privind Irlanda ?i Irlanda de Nord, ?ntruc?t ar permite autorit??ilor britanice s? nu ?in? seama de efectele juridice ale dispozi?iilor de fond ale protocolului ?n temeiul Acordului de?retragere.?n pofida solicit?rilor Bruxellesului, Regatul Unit nu a retras prevederile controversate, astfel c? ”?i-a ?nc?lcat obliga?ia de a ac?iona cu bun?-credin??, astfel cum se prevede la articolul 5 din Acordul de?retragere”.”?n plus, a lansat un proces care – ?n cazul ?n care proiectul de lege este adoptat – ar ?mpiedica punerea ?n aplicare a Acordului de retragere”, explic? Executivul european decizia de a lansa ast?zi o procedur? de constatare a ne?ndeplinirii?obliga?iilor.Londra a dat asigur?ri c? va r?spunde ''?n intervalul dorit'' la scrisoarea Comisiei, dar ?i-a ap?rat decizia de modificare a prevederilor Acordului negociat cu?UE.BackgroundOficial, Marea Britanie a p?r?sit Uniunea European? la 31 ianuarie?2020.Exist? ?ns? o perioad? de tranzi?ie - p?n? la 31 decembrie 2020 - timp ?n care Londra va continua s? aplice ?i s? respecte regulile?europene.?Acordul de retragere prevede c?, ?n perioada de tranzi?ie, Curtea de Justi?ie a Uniunii Europene este competent? s? solu?ioneze litigiile dintre p?r?i, iar Comisia are competen?ele care ?i sunt conferite de dreptul Uniunii ?n ceea ce prive?te Regatul Unit, inclusiv ?n ceea ce prive?te interpretarea ?i aplicarea acordului ?n?cauz?.?SLOVENIAParlamentul sloven aprob? propunerea de ?nchidere a magazinelor ?n zilele de duminic? Catalina Apostoiu 02.10.2020, Adunarea Na?ional? din Slovenia a adoptat legea care va obliga magazinele s? r?m?n? ?nchise ?n zilele de duminic? ?i de s?rb?toare, cu excep?ia magazinelor mici din cadrul aeroporturilor, benzin?riilor, spitalelor, scrie Total Slovenia News. ?Sectorul are aproximativ 115.000 de angaja?i, parte din ace?tia fiind obliga?i s? munceasc? duminicile, ceea ce ?nseamn? c? nu-?i pot petrece aceste zile cu familiile“, a argumentat Luka Mesec, ini?iatorul propunerii.GERMANIA?n Germania, lucrul de acas? ar putea deveni dreptul legal al unui angajat A.P. Interna?ional / 02 octombrie ?ntr-un interviu, ministrul muncii german, Hubertus Heil, deputat social-democrat, a declarat c? a ini?iat un proiect de lege care acord? drepturi legale angaja?ilor care doresc s? lucreze definitiv de acas?, conform Zerohedge.Legea ar constitui un element legislativ important, ?ntruc?t Germania va deveni prima economie european? major? care le va oferi angaja?ilor "dreptul de a lucra de acas?".Heil a insistat asupra faptului c?, legea, ?nc? nepublicat?, vaconsolida drepturile angaja?ilor ?i va stabili limite clare pentru cei care nu au o delimitare ?ntre "cas?" ?i "birou". De asemenea, ??i propune s? compenseze o parte din impactul negativ al organiz?rii for?ei de munc?.El a declarat: "?ntrebarea este cum putem transforma progresul tehnologic, noile modele de afaceri ?i o productivitate mai mare, ?ntr-un progres unitar. Cum transform?m progresul tehnologic ?n progres social?"Germania nu este singura ?ar? european? care se confrunt? cu aceste probleme. Cu toate acestea, alte ??ri s-au bazat ?n cea mai mare parte pe legile deja existente. Fran?a se bazeaz? pe o lege din 2017 care limiteaz? apelurile ?i e-mailurile legate de munc?, dup? programul de lucru, detaliaz? Zerohedge.?ntre timp, Germania a extins Kurzarbeit, sistemul s?u de asigur?ri pentru ?omaj pe termen scurt, pentru sprijinirea lucr?torilor din industriile care au fost ?nchise de virus.Ingo Kramer, pre?edintele Asocia?iei Patronale Germane, a numit propunerea drept "un nonsens" ?i a avertizat c? va ?ncuraja companiile germane s? ofere locuri de munc? muncitorilor mai ieftini din str?in?tate.Mai mult, p?n? ?i sus?in?torii legii recunosc c? exist? anumite disparit??i de gen pe care legea nu le poate aborda.Ei spun: "Exist? cli?eul, care, din p?cate, este adesea adev?rat, c? b?rba?ii intr? ?n biroul lor de acas? ?i ?nchid u?a, ?n timp ce femeile care lucreaz? de acas? se ocup? simultan de copii".POLONIA, CEHIA ?I UNGARIA ??rile din Europa de Est sunt sceptice cu privire la ?inta propus? de CE de reducere a emisiilor poluante. De ce se opun Polonia, Cehia ?i Ungaria , InCont.ro, 30 septembrie 2020 Polonia, Cehia ?i Ungaria ?i-au exprimat scepticismul cu privire la noua ?int? anun?at? de Comisia European? privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? ?n acest deceniu. Comisia European? vrea ca, p?n? la finele acestui deceniu, s? reduc? emisiile de gaze cu efect de ser? cu cel pu?in 55% comparativ cu nivelul din 1990, o ?int? mai ambi?ioas? fa?? de obiectivul ini?ial care prevedea o reducere cu 40%.Exper?ii sus?in c? o reducere cu 55% reprezint? nivelul minim de care este nevoie pentru a putea fi atins obiectivul pe termen lung privind atingerea neutralit??ii climatice p?n? ?n 2050, scrie Agerpes.?ns? statele membre din Estul Europei se tem c? vor ajunge s? suporte costurile pentru aceast? tranzi?ie scump? pe care vor s? o realizeze statele mai bogate din vestul ?i nordul continentului. Polonia are o industrie carbonifer? important? ?n timp ce economiile din Cehia ?i Ungaria se bazeaz? pe activit??i manufacturiere cu un consum mare de energie.Mini?tri europeni ai Mediului se reunesc miercuri la Bruxelles pentru a discuta noua ?int? pentru 2030. Oficialii din cele trei state estice au subliniat c? nu au de g?nd s? ??i modifice pozi?ia. Dac? decizia va fi la l?sat? la latitudinea ?efilor de stat ?i de guvern celor 27 de state membre, va fi nevoie de unanimitate."Este binecunoscut faptul c? am refuzat aceast? propunere", a declarat un oficial ceh, ad?ug?nd c? autorit??ile de la Praga ??i men?in "opozi?ia sceptic?" fa?? de ?inta de 55%.Un oficial polonez a declarat la r?ndul s?u c? este nevoie de mai multe detalii cu privire la modul ?n care noua ?int? va afecta fiecare ?ar? ?i sector, ?nainte de a se putea ajunge la un acord.Ungaria a subliniat c? orice nou obiectiv la nivelul UE ar obliga toate statele membre s? ??i reduc? emisiile na?ionale cu cel pu?in 40% p?n? ?n 2030, cu penalit??i financiare pentru cei care r?m?n ?n urm?, o condi?ie care nu este inclus? ?n propunerea Comisiei.?n replic?, ministrul german al Mediului, Svenja Schulze, care va prezida discu?iile de miercuri, a recunoscut c? o ?int? mai dur? pentru 2030 ar reprezenta o "provocare enorm?" pentru unele ??ri. "Cred c? sunt argumente foarte bune pentru o reducere "cu cel pu?in 55%" la nivelul UE", a declarat Svenja Schulze.Oficiali din Suedia, Olanda, Danemarca, Spania, Austria ?i Croa?ia au declarat pentru Reuters s? sprijin? reducerea emisiilor cu cel pu?in 55%.Propunerea Comisiei Europene include o analiz? am?nun?it? care arat? c? atingerea acestui obiectiv ar reprezenta o provocare semnificativ? pentru toate sectoarele dar sus?ine c? noul obiectiv poate fi atins.GERMANIA Nem?ii au descifrat genomul porumbului , Paula CIUPAG , 02 octombrie 2020 - Un pas mare pentru Europa agricol?! Cercet?torii germani au decodat, ?n premier? mondial?, genomul porumbului european.De-a lungul secolelor, fermierii ?i cercet?torii au tot adaptat cultura porumbului la diferite zone climatice de pe glob. Drept urmare, la ora actual?, plantele de porumb prezint? o mare diversitate genetic?. O echip? de cercet?tori germani a reu?it anul acesta, pentru prima dat?, s? decodeze genomul porumbului european. Implica?i ?n cercetare au fost oamenii de ?tiin?? de la Universitatea Tehnic? din München (TUM) ?i Helmholtz Zentrum München. Varia?ia genetic? a porumbului european?n 2009, cercet?torii descifraser? deja modelul genetic al unei linii americane de porumb. ?ns?, acesta nu putea fi luat drept referin?? pentru genomul soiurilor europene. Astfel, oamenii de ?tiin?? din Munchen au examinat alte patru linii europene de porumb folosind metode moderne de secven?iere a ADN-ului. Apoi, au comparat rezultatele lor cu genomul a dou? linii nord-americane.S-a dovedit c? liniile europene de porumb au ar?tat diferen?e genetice pronun?ate fa?? de rudele lor americane - dup? doar c?teva sute de ani de separare. Au existat, de asemenea, varia?ii ?i ?n cadrul genomului european.Este posibil? o cre?tere a randamentuluiOamenii de ?tiin?? b?nuiesc c? diferen?ele g?site ?n genomul european pot fi o surs? important? a a?a-numitului efect de heterozis. Acesta se folose?te ?n principal la reproducerea hibrid?, astfel ?nc?t, ?n viitor, rezultatele s? permit? utilizarea ?i mai direc?ionat? a fenomenului.Cunoa?terea exact? a genomului porumbului european va ajuta amelioratorii de plante s? preg?teasc? mai bine hibrizii de porumb pentru provoc?rile schimb?rilor climatice, relev? studiile de la Universitatea Tehnic? din Munchen.?TIA?I C??Produc?iile de porumb s-au triplat ?n ultimii 50 de ani, cele mai ridicate fiind ?n SUA ?i Germania;Porumbul este a doua cea mai important? cultur? din lume pentru consum uman, dup? gr?u ?i ?nainte de orez. Cele trei specii furnizeaz? ?mpreun? 60% din hrana omenirii;Porumbul este cea mai important? materie prim? pentru producerea de bioplastice; 40 kg de a?a-numita fibr? de polilactid? pot fi ob?inute dintr-o ton? de porumb.un articol de PAULA CIUPAGSANATATE si GASTRONOMIE Narcis, b?ie?elul de 7 ani care promoveaz? consumul de legume s?n?toase! Agrointeligen?a - 02 octombrie 2020 Narcis ?tefan are 7 ani ?i este imaginea legumelor s?n?toase ce se produc ?n solariile fermei de familie pe care au fondat-o p?rin?ii s?i. Chiar ?i acum, c?nd a ?nceput ?coala, nu este zi ?n care b?ie?elul s? nu mearg? ”?n control” la legumele pe care le iube?te ?i pe care le consum? cu mare poft?. Pentru tat?l lui, Emil ?tefan, dragostea lui Narcis pentru legumicultur?, este cea mai mare bucurie, iar tulceanul este m?ndru c? ceea ce se produce la Cataloi poate fi pus pe masa tuturor familiilor ?ntruc?t legumele sunt ob?inute cu ajutorul fertiliz?rii naturale, ecologice.Familia ?tefan din satul Cataloi, comuna Frec??ei, jude?ul Tulcea, tr?ie?te din legumiculatura bio, care reprezint? pentru aproape to?i membrii familiei, pe l?ng? sursa principal? de venit, ?i o real? pasiune. Dup? aproape 20 de ani de c?nd practic? legumicultura, st?lpul familiei ?tefan, Emil, are speran?e c? fiul s?u, acum ?n v?rst? 7 ani, ?i va c?lca pe urme ?i va duce mai departe tradi?ia de a produce cele mai gustoase legume bio din zon?.”Solarul are ?n jur de 1.000 de metri p?tra?i, m? refer la spa?iul acoperit, ?i mai am ?n jur de 700-800 de metri p?tra?i de gr?din?, cu plas? de umbrire, cu protec?ie la ultraviolete, cu protec?ie la pr?d?tori. Legumicultura este meseria noastr?, din asta tr?im. Dac? eu ast?zi v?nd un kilogram de castrave?i am bani s? cump?r o p?ine, dac? nu, nu. Acesta este ?i motivul pentru care am continuitate la legume din toamn? ?n toamn?, din prim?var? ?n prim?var?. So?ia mea se implic? poate mai mult ca mine, iar Narcis, fiul nostru, este sufletul muncii noastre, un adev?rat ambasador pentru legumele s?n?toase de la Cataloi”, a declarat Emil ?tefan pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Narcis se ?nfrupt? din legumele culese pe locFiul legumicultorului care este ?n clasa zero ??i petrece mai tot timpul pe l?ng? p?rin?i, ?n solariiLegumicultorul are doi copii, o fat? de 19 ani care este ?nv???toare la Tulcea, ?i care a fost atras? mai mult de ora? dec?t de ?ar?, ?i un b?iat ?n v?rst? de 7 ani, pe nume Narcis, care a crescut de c?nd se ?tie printre legume ?i mo?tene?te dragostea p?rin?ilor pentru agricultur?.”Am o feti?? de 19 ani care este ?nv???toare ?n Tulcea la clasa a IV-a ?i un b?iat de 7 ani, pe nume Narcis, care este al?turi de familie ?i se implic? ?n treburile noastre. V? da?i seama c? nu este pus la treaba, dar ?i place s? se plimbe printre legume, prin solar, s? vad? ce facem ?i cum facem. El tot timpul, de c?nd s-a n?scut, a stat cu noi, c?nd era mititel ?i era ?n c?rucior noi plantam semin?e ?i ?l ?ineam l?ng? noi. C?nd a mai crescut ?i a ?nceput s? mearg? de-a bu?ilea, noi plantam, el smulgea. Acum, de c?nd e mai m?ri?or, intr? ?n solar, ??i ia ce legum? dore?te ?i o m?n?nc? direct pentru c? nu mai este nevoie nici s? o spele, dat fiind c? noi nu folosim insecticide. Este un copil c?ruia ?i plac legumele ?i sper c? o s? duc? mai departe pasiunea noastr?. Lui ?i plac toate legumele, m?n?nc? ardei kapia, castravete, ro?ii. Deci, el este un copil care are norocul s? m?n?nce legume vii, pentru c? o legum? rupt? ?i consumat? imediat dup? este o legum? vie. Vreau s? spun c? noi nu am sim?it pandemia, am muncit non-stop de diminea?? p?n? seara. Noi nu cump?r?m nimic din supermarket pentru c? ne cre?tem singuri tot ce ne trebuie, ?i animale ?i p?s?ri”, ne-a povestit legumicultorul.Tulceanul a deschis ?i o salin? care are efecte benefice ?n aceste vremuri de pandemieAcum, ?n pandemie, de c?nd s-a impus purtarea m??tii la ?coal?, tulceanului i-a venit ideea s? fac? o salin?, care ?i este de mare ajutor at?t copilului s?u, dar ?i celorla?i micu?i din ?mprejurimi.”Anii trecu?i, c?nd era la gr?dini?? ?i aveau ore deschise, educatoarea venea cu copiii la mine ?n solar, le d?deam c?te o ro?ie s? guste, c?te un castravete, adic? s? vad? copiii cum cre?te o ro?ie, o legum? c? nu to?i au a?a ceva ?n curte. Acum este clasa zero ?i de c?nd cu pandemia asta m-am g?ndit s? fac o salin? pentru noi ?i pentru copiii prietenilor no?tri. Cum ?n aceast? perioad? masca se poart? ?n mod obligatoriu la ?coal?, ca s? nu fie efecte adverse din aceast? cauz? asupra copilului, am luat aceast? decizie s? fac salina pe care de c?teva s?pt?m?ni o ?i folosim”, ne-a dezv?luit Emil ?tefan.Narcis se bucur? de beneficiile salinei din CataloiLegumele din solarii au continuitate pe tot parcursul anuluiRevenind la solariile familiei din Cataloi, acestea se diferen?ieaz? de altele prin faptul c? tot timpul anului sunt pline cu legume. ”?n solariile noastre producem de toate, de la ro?ii, roze ?i ro?ii, ardei kapia, castrave?i, ?i p?n? la salat?, ridichi, ceap? verde. Acum avem ?n solar a treia serie de castrave?i, ?i avem trei tipuri de castrave?i. ?i la ro?ii ?i la castrave?i producem singuri r?saduri, dar avem ?i semin?e cu titlu demonstrativ, de la Marcoser Matca, ca s? aclimatiz?m soiurile. La ora sta avem ?n solar salat? crea??, ro?ii roze, ?i urmeaz? s? vin? ridichile, ceapa verde. Toat? iarna noi avem ridichi, ceapa, salata, p?n? ?n martie, aprilie”, a spus fermierul pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Tot ceea ce se produce ?n solarii se vinde la poart?Toate legumele produse ?n solariile legumicultorului Emil ?tefan sunt produse ecologic ?i ajung doar la un cerc restr?ns de oameni. Tot ce produce tulceanul se vinde din fa?a por?ii sau chiar direct din solar.”Eu fac legumicultur? de c?nd m? ?tiu, de 20 de ani. Produsele noastre sunt organice, naturale, sunt crescute doar cu g?ina? de prepeli?? ?i cu produse la Biohumussol Buz?u, de unde ne procur?m erbicid ecologic, dar ?i biostimulator ecologic. Vindem numai la poart?, nu mergem niciodat? la pia??, este o afacere de familie. Am ?i un cerc de prieteni care vin la mine cu copiii ?i ??i culeg direct din solar. Pre?urile nu sunt ?ns? ca la pia??, ci sunt mai mici. Un kilogram de ro?ii bio roze care la pia?? se vinde cu 10 lei, noi ?l d?m cu 5 lei”.P?rin?ii lui Narcis, ambii lucreaz? ?n legumicultur?Legumicultorul cre?te prepeli?e pentru ca g?ina?ul lor s?-l foloseasc? drept compost ?n solariiDin dragoste pentru legumele bio, familia de tulceani a ajuns s? creasc? chiar ?i prepeli?e. ”Noi cre?tem ?i prepeli?e pentru c? folosim g?ina?ul lor pentru compost. Bine?n?eles c? folosim ?i ou??oarele pentru copii, pentru familie. ?n fiecare an, la incubator, scoatem noi serii de prepeli?e. ?n ceea ce prive?te modul de ap?rare al legumelor de insecte, avem mai multe metode. Folosim ?n primul r?nd ni?te p?ianjeni drept prad?tori ?i toate musculi?ele din solarii intr? ?n p?nza de p?ianjen. De asemenea mai folosim capcane cu feromoni, ?n loc de insecticide, dar ?i ni?te lumini cu ultraviolete care omoar? insectele. Deci, totul este ecologic, sunt cele mai naturale metode de a prinde insectele f?r? s? fim nevoi?i s? folosim insecticide”, a completat tat?l lui ori ascunse din ?ara F?g?ra?ului, descoperite ?i orchestrate ?n not? gourmet de Daniela Graura Adriana Popescu 1 octombrie 2020 Foto: Adriana Lucaciu Bate, de c??iva ani, ?n lung ?i ?n lat t?r?murile ??rii F?g?ra?ului, ?n c?utare de ingrediente “ascunse” – pe colinele deluroase, ?n p?durile dese ?i ?n apele repezi ale acestei regiuni. Le inventariaz?, se g?nde?te care ar fi rostul fiec?ruia ?ntr-un fel de m?ncare, face experien?e culinare ?n buc?t?ria sa din F?g?ra? ?i reu?e?te apoi s? g?seasc? ?preparatul” ideal pentru fiecare ingredient. E doar o parte a muncii Danielei Elena Graur?, maestru culinar recunoscut ?i apreciat ?n Rom?nia, cum apare ?n prezentarea proiectului de promovare a ??rii F?g?ra?ului la Bucure?ti, o ini?iativ? Itinerama.Evenimentele de la Bucure?ti au constat ?n pr?nzuri ?i cine tematice, organizate ?n weekend-ul 25 – 27 septembrie, dar a?a cum spuneam la ?nceput, descoperirea “comorilor” ??rii F?g?ra?ului este o pasiune veche a Danei (a?a cum este ea cunoscut?). Eu o ?tiam de pe re?elele de socializare ?i auzisem numai de bine despre brandurile pe care le-a construit? – restaurantul “Casa Terra” din F?g?ra? ?i atelierul de produse locale “gourmeTradi?ional” cu zacu?ti, chutney-uri, siropuri, dulce?uri – dup? re?ete mai vechi? dar ?i ?n combina?ii creative, la care nu te-ai a?tepta – ?ns? toate doar cu ingrediente naturale din zon?. Foto: Adriana Lucaciu, facebook Elena Daniela Graura “S? scot la iveal? hran? din apele donate de mun?ii no?tri sau din Oltul care str?bate lin ?ara F?ga?ului a fost o dorin?? a mea mai veche. Cristian Curus (Itinerama) ?i Adriana Lucaciu (fotograf) au fost de acord s? pornim ?n aceast? expedi?ie, o adev?rat? aventur?! Am avut ghizi pentru fiecare categorie de pe?ti, broa?te ?i scoici”, poveste?te Dana. A?a c? toate cele de mai sus le-au fost aduse bucure?tenilor ?n locul meu de suflet – Espace Minoux – cu prietenul meu de c?l?torie ?i buc?t?real?, R?zvan A. Voiculescu”, adaug? aceasta.Cina din Apele F?g?ra?ului – pe?te, pui de balt?, crustaceeLa cine gourmet tot am mai mers, am scris ?n postarea de dup? cina din Apele F?g?ra?ului, dar aceasta a? spune c? ?ntrecut orice a?tept?ri, chiar ?i ale unui gurmand preten?ios. ?n spa?iul artistic Espace Minoux din Strada Sp?tarului, s-au succedat, la mese, de la gust?ri fine din diferi?i pe?ti – p?str?v, ?al?u, la scoici, pui de balt? ?i somn, ?nso?ite de sosuri ?i emulsii ?n combina?ii la care nu te-ai fi g?ndit ?i care poten?au gustul ingredientelor de baz?, nelu?ndu-le ?ns? din aromele primare. Haide?i s? v? spun exact ce am savurat p?n? la ultima pic?tur? din farfurii:Gust?ri? Icre de p?str?v (cu gust pregnant, savuros) ?n castravete cu emulsie de castravete ?i suc de citrice? Carpaccio din p?str?v indigen ?i ?al?u european cu ulei de struguri ?i suc de m?r acri?or cu ment?Antreuri? Salat? din p?str?v afumat ?i ceap? ro?ie de F?g?ra? cu amestec de salate verzi? Mousse din p?str?v afumat. (Foarte fine ?i deosebit de gustoase ambele, bine echilibrat, genul de antreuri din din care nu te-ai mai opri din m?ncat, dar ?tii c? te mai a?teapt? ?i altele)Foto: facebook Itinerama, Espace Minoux Preparate calde? Scoici ?n sos de ro?ii rom?ne?ti, soi Pear? Ro?ie (Foarte bune ?i aceste scoici de F?g?ra?, nu mai m?ncasem p?n? acum. “Sunt culese, mi-a povestit Dana, din satele de la poalele mun?ilor, ?n niciun caz, cele de dincolo de Olt, de pe colinele Transilvaniei”. Asta ca s? l?murim misterul scoicilor din ?ara F?g?ra?ului, dup? ce mai mul?i oameni s-au mirat de provenien?a lor.)? Pui de balt? ?n vin alb ?i pesto de p?trunjel (dac? nu ai fi ?tiut c? este carne de broasc?, ai fi spus c? e chiar carne de pui fraged?, mai ales c? sosul a ?nvelit-o foarte bine)? Somn de Olt cu m?m?lig? rumenit?, preparat? cu alune de p?dure, verdea?? ?i br?nz? de bivoli??. Da, ce vede?i ?n imaginea de mai jos este o altfel de m?m?lig?, iar somnul a fost foarte gustos.Ulterior, Gault & Millau Rom?nia a inclus ?n lista sa de recomand?ri evenimentul de mai sus.Pr?nzuri cu br?nzeturi asortate cu chutney-uri, dulce?uri, plante ?i fructe??Pr?nzurile de la Acuarela (Strada Polon? 40), au fost explozii de gusturi ?i culori – preg?tite cu br?nzeturi locale din aceea?i regiune, asortate cu chutney-uri, dulce?uri, sosuri ?i plante din atelierele “Casa Terra” ?i “gourmeTradi?ional”. Iat? cum au ar?tat:Gust?ri cu br?nzeturi t?r?ne?ti? Br?nz? de burduf afumat?/neafumat? cu fructe uscate ?i plante aromatice de gradin? ?i spontane? Telemea de bivoli?? cu crem? din pulp? de m?r cu hreanBr?nzeturi calde – g?tite/rumenite? Halloumi cu ment? ?i salate verzi? Mozzarela de bivoli?? ?n crust? de semin?e ?i plante uscate cu dulcea?? de ardei cu ghimbir, dulce-picant?Br?nzeturi maturate? Br?nzeturi cu truf?, chimen ?i chutney-uri din fructe de p?dure? Chutney-uri cu mirodenii ?i r?d?cini iu?i – picante, espresso si nuci caramelizate.Nici nu mai comentez aici, vede?i ?i voi combina?iile spectaculoase.Merit? amintite, la ambele evenimente – pr?nz ?i cin? – cocktailurile special preparate de Andrei Boamf?, descoperit ?i numit de Dana, “barmanul alchimist”. Noi am gustat Trahonmezcal, Basileus ?i Marario – v? pute?i da seama din denumiri ce ingrediente a folosit ca baz? ?n fiecare; restul – secretul barmanului. Ideea e c? Andrei a folosit ingrediente locale din F?g?ra? combinate ?i cu altele mai exotice pentru a crea shot-uri nea?teptate –? de la busuioc, tarhon ?i m?rar, la siropuri din petale, muguri ?i fructe.“gourmeTradi?ional” – roade din F?g?ra?, readuse ?n actualitate?n ceea ce prive?te brandul “gourmeTradi?ional” – proiect fondat tot de Dana Graur?, acesta este un atelier de procesare a roadelor produc?torilor zonei din ?ara F?g?ra?ului ?i de sub munte – legume ?i fructe, preaparate ?n spiritul re?etelor vechi ?i al gustului autentic. Sub acest brand, sunt produse zacu?ti din vinete, trufe ?i alte ciuperci, ?elin?, chiar ?i din fructe – dulci sau picante, siropuri din flori, muguri si petale, dulce?uri de nuci verzi, trandafiri, ardei iute, gem de prune cu nuc? ?i arome de cui?oare ?i multe alte produse. O caracteristic? definitorie este faptul c? sticlele ?i borcanele poart? o etichet? aparte: reprezentarea stilizat? a chipului unei mirese din ?ara F?g?ra?ului, g?tit? cu costum popular de nunt?, vechi de peste 100 de ani – simbol al prospe?imii ?i bucuriei.Pove?ti despre lucrurile pe care le face Dana ar mai fi de spus; sunt nenum?rate, iar pe l?ng? talentul ei, a? mai aminti r?bdarea de a sta s? ne explice la fiecare preparat cum l-a g?ndit ?i ce a f?cut exact, ?nsufle?irea cu care ne explica. Cred c?, p?n? la urm?, aceasta ?nseamn? pasiune.Evenimente de sezon: must ?i pastram?, bere ?i c?rna?i, pl?cinte ?i struguri Adriana Popescu 2 octombrie 2020 Toamna se num?rau, de regul?, festivalurile de amploare, tematice, fie cu vin, fie cu bere ?i bucate specifice de sezon. Chiar dac?, din cauza pandemiei, nu mai sunt aceste evenimente mari ?n pie?e sau ?n alte spa?ii publice, totu?i, iubitorii de ie?it, care vor s? petreac? ni?te ore cu voie bun? au ce face ?i ?n acest sezon. Mai multe restaurante din Bucure?ti ?i din ?ar? au ?n desf??urare sau preg?tesc diferite evenimente. S?mb?t?, 3 octombrie (m?ine), restaurantul Politic? ?i Delicate?uri (Mihail Georgescu 24, ?n spatele Halei Traian Bucure?ti) are “Vin’ la gr?tar ?i l?utari”. Bun?t??ile preg?tite la gr?tar vor fi ?nso?ite de vinuri Vitis Metamorfosis ?i berea artizanal? Carol Beer, dup? o re?et? clasic? din vremurile domniei regelui Carol I, ?n mai multe sortimente. Atmosfera de voie bun? va fi ?ntre?inut? de muzica unui taraf.Mo?ia Corbeanca (Hipodromului 27, Corbeanca) are Oktoberfest tot week-endul acesta – 2 – 4 octombrie, cu gr?tare ?i bere “?n cantit??i industriale”. Intrarea e liber? ?i se poate comanda dup? preferin?e din meniu. Este necesar? rezervarea printr-un mesaj privat pe pagina de facebook restaurantului sau la num?rul de telefon 0748.020.041.L’Arpege bar de la hotelul Pullman Bucure?ti are Oktoberfest p?n? pe 9 octombrie inclusiv, ?n fiecare zi. Printre preparatele speciale pentru acest eveniment sunt c?rna?ii Kohlwurst cu varz? murat? ?i sos de mu?tar care cost? 35 lei (400 g); iar berea la draught (400 ml) cost? 12 lei.Terasa restaurantului Apus de Soare (Mamaia 443) face “Must?rie” s?mb?t?, 10 octombrie – cu must proasp?t ?i bucate coapte ?i fripte: Meniul cuprinde: “celebrii” mici din Obor, pastram? de oaie la jar, berbecu? copt ?n p?ine ?i mur?turi. Costul este de 60 de lei de persoan? ?i cuprinde degustarea meniului ?i must proasp?t, iar accesul se poate face f?r? rezervare.Tot s?mb?t?, 10 octombrie, Crama Rasova (Dealu Vifor, Cernavod?) are evenimentul Aer de Recolt?, de la ora 13.00 la ora 19.00.? Va fi un picnic pe iarb? cu multe bun?t??i tradi?ionale din Dobrogea, vinuri din gamele La Plage, Sur Mer, Rivier, Rasova Premium Chardonnay, dar ?i muzica Tarafului de Caliu live. Accesul se face pe baz? de br??ar?, cu rezervare prealabil? aici.Aceea?i cram? va fi gazda unui eveniment inedit ?n care invit? la …zbor! Tot s?mb?t?, 10 octombrie, dar de la 10 diminea?a. Da, a?i auzit bine, pute?i zbura deasupra cramei ?i podului Cernavod? cu un aparat deschis, model 2020 Fresh Breeze Xcitor fabricat ?n Germania, cu facilit??i de siguran?? avansate ?i l?ng? pilo?ii echipei SkyRide.Nu vor lipsi preparatele culinare pentru o zi plin?: pl?cint? cu spanac, piperchi, bor? de ra?? cu t?i?ei, saramura de pe?te, midii pe plit? ?n sos de vin, pastram? de berbecu?, varz? cu ra??, m?m?lig?, castrave?i mura?i, pl?cint? dobrogean? ?i evident, struguri proaspe?i. Detalii ?n ceea ce prive?te accesul pe pagina de facebook a cramei.DOSARLiviu Z?gan, CEO al Holde Agri Invest, la listarea companiei la BVB: Avem circa trei ani de activitate, 10.000 de hectare prelucrate ?i 10 mil. euro deja investi?i Tibi Oprea 01.10.2020, Liviu Z?gan, director general al Holde Agri Invest, companie rom?neasc? de tip holding care opereaz? terenuri agricole, spune c? ?n primii trei ani de activitate compania a ajuns la 10.000 de hectare prelucrate ?i a realizat investi?ii de 10 milioane de euro din surse proprii ?i surse atrase“Holde Agri Invest la acest moment ?nseamn? 2-3 ani de activitate, 10.000 de hectare ?i 10 milioane de euro deja ?nvesti?i. Planul nostru de cre?tere vizeaz? 20.000-30.000 de hectare pe care s? le lucr?m, ceea ce poate s? reprezinte o societate de farming solid? ?i cu opera?iuni eficiente. ?n acest moment lucr?m deja 10.000 de hectare dup? trei ani, ?n dou? loca?ii, ?n jude?ele Teleorman ?i C?l?ra?i, circa 3.500 ?n Teleorman plus 2.500 achizi?ionate recent, iar pe jude?ul C?l?ra?i 3.500 de hectare la ferma Agomixt. Suntem ?n discu?ii ?i pentru extinderea acestei suprafe?e ?i de asemenea avem ?n derulare mai multe proiecte de investi?ii care vizeaz? capacitatea de depozitare ?i sisteme de iriga?ii”, a spus Liviu Z?gan ?n cadrul evenimentului de listare a ac?iunilor de la BVB.La ora 16.25, ac?iunile HAI se tranzac?ionau la 1,4 lei pe unitate, respectiv un pre? ?n cre?tere cu 25,7% fa?? de cel de referin??, adic? cel de v?nzare din cele dou? plasamentele private, arat? calculele realizate de pania de agrobusiness Holde Agri Invest ?ncheie prima ?edin?? de tranzac?ionare la o capitalizare de 60,3 mil. lei: pre? de ?nchidere ?n cre?tere cu 25,7% fa?? de cel de referin?? Tibi Oprea 02.10.2020, Investitorii au tranzac?ionat joi ac?iuni HAI de 2,3 mil. lei. Ac?iunile Holde Agri Invest (simbol bursier HAI) au ?nchis prima ?edin?? de tranzac?ionare pe pia?a AeRO la 1,4 lei pe unitate, un pre? cu 25,7% mai mare fa?? de cel de referin??, astfel c? investitorii au stabilit o capitalizare a operatorului de terenuri agricole la 60,3 milioane de lei, potrivit datelor agregate de ZF de la BVB. Spre compara?ie, pre?ul la care au fost v?ndute ac?iunile ?n plasamentele private din 2019 ?i 2020 a fost de 1,1135 lei pe unitate.?Holde Agri Invest ?nseamn? doi-trei ani de activitate, 10.000 ha ?i 10 mil. euro deja ?nvesti?i. Planul nostru de cre?tere vizeaz? 20.000-30.000 de hectare pe care s? le lucr?m, ceea ce poate s? reprezinte o societate de farming solid? ?i cu opera?iuni eficiente. Lucr?m deja 10.000 de hectare dup? trei ani, ?n dou? locuri, ?n Teleorman ?i C?l?ra?i, circa 3.500 ?n Teleorman plus 2.500 achizi?ionate recent, iar pe C?l?ra?i 3.500 de hectare la ferma Agomixt“, a spus Liviu Z?gan, ac?ionar ?i CEO al companiei.CU 25% PESTE PRE?UL DIN PLASAMENTELE PRIVATEAc?iunile Holde ?ncheie prima zi pe AeRO la 1,4 lei/titlu A.I. Ziarul BURSA #Pia?a de Capital / 02 octombrie? Iulian C?rciumaru: "Cu siguran?? vom mai apela la mecanismele pe care le ofer? pia?a de capital"Ac?iunile Holde Agri Invest (HAI) au ?ncheiat prima zi de tranzac?ionare ?n Pia?a AeRO a Bursei de Valori Bucure?ti (BVB) la pre?ul de 1,4 lei, cu 25,7% peste cel la care s-au realizat cele dou? plasamente private premerg?toare intr?rii la burs?, de 1,1135 lei, ceea ce duce valoarea pachetului de ac?iuni listat la aproape 52,14 milioane de lei. Este o valoare peste cea minin? anticipat? ?n memorandum-ul de admitere la burs?, de 41,5 milioane de lei, care ia ?n calcul titlurile ordinare clasa A, ce sunt listate pe AeRO. Valoarea tranzac?iilor s-a ridicat la 2,37 milioane de lei, cel mai mare rulaj ?nregistrat ieri ?n Sistemul Alternativ de la BVB, fiind transferate 1,62 milioane de ac?iuni, echivalentul a 4,35% din totalul titlurilor tranzac?ionate la burs?. Iulian C?rciumaru, pre?edinte Holde Agri Invest, a spus ieri, ?n cadrul evenimentului ce a marcat intrarea la tranzac?ionare a ac?iunilor HAI la BVB: "Suntem o companie t?n?r?, ?ns? poate ?n cel mai vechi domeniu din lume. Suntem ?ntr-o industrie care are ?nc? extrem de mult poten?ial ?n Rom?nia. Am venit ?n pia?a de capital ?i cu siguran?? vom mai apela la mecanismele pe care pia?a ni le ofer?. Avem ?n continuare planuri de extindere ?i de atragere de capital, at?t sub form? de equity (n.r. capital) c?t ?i sub form? de debt (n.r. datorie), prin emisiuni de obliga?iuni". Practic, conducerea Holde ??i propune s? aduc? c?t mai multe premiere ?n pia?a noastr?, inclusiv achizi?ii de companii ?i extinderea terenului arabil prin schimb de ac?iuni ?i major?ri de capital prin aport ?n natur?. Holde Agri Invest este a doua companie din domeniul agriculturii care intr? la tranzac?ionare prin pia?a AeRO a Bursei de Valori Bucure?ti dup? ce, la ?nceputul lunii martie a acestui an, Norofert ?i-a f?cut debutul pe Sistemul Alternativ al bursei noastre. Liviu Z?gan, director general Holde Agri Invest, a spus: "Simt c? este un moment important ?n via?a companiei. Este sf?r?itul unei perioade de ?nceput, ?n care am construit foarte mult. ?n care ne-am zb?tut foarte mult pentru agricultur?, pentru investitori ?i pentru planurile noastre ?i, cu siguran??, de acum ?nainte va urma o perioad? de consolidare ?i de maturizare a companiei. Agricultura ?i orice afacere are nevoie de capital ?i, pe de alt? parte, capitalul are nevoie de afaceri care s? produc? profit ?i care s? mi?te economia mai departe. ?n momentul de fa??, Holde Agri Invest ?n cifre ?nseamn? doi-trei ani de activitate, ?nseamn? 10.000 de hectare ?i zece milioane de euro deja investi?i ?n companie".Activitatea de baz? a Holde Agri Invest const? ?n exploatarea terenurilor agricole pe care le de?ine ?n proprietate sau pe care le are contractate sub forma de arend?, prin intermediul societ??ilor pe care le controleaz?. Modelul de business al societ??ii prevede cump?rarea de ferme agricole vegetale existente, uneori sub-performante sau cu deficit de capital, ?n scopul transform?rii acestora ?n exploat?ri opera?ionale moderne ?i eficiente. Holde Agri Invest vizeaz? cu prec?dere ferme de aproximativ 2.000 de ha., dar ?i ferme mai mici, pentru consolidarea opera?ional? a celor existente. "Pe l?ng? achizi?ia de ferme, sunt dou? zone extrem de importante pe care le urm?rim. Investi?iile ?n iriga?ii, care vor ?ncepe de anul viitor ?i se vor derula, mai mult ca sigur pe o perioad? destul de lung? de timp", a spus ieri Iulian C?rciumaru, ad?ug?nd c? firma are ?n vedere ?i finan?are prin fonduri europene, pentru acest tip investi?ii."?i, la fel de important, capacit??ile de depozitare, care ne permit s? avem o protec?ie fa?? de volatilitatea pre?urilor pe termene scurte", a completat pre?edintele Holde. Holde Agri Invest ??i propune ca, p?n? la finalul anului 2020 s? aib? ?n exploatare o suprafa?? de teren de aproape 10.000 de hectare. La ferma Ro?iori, din jude?ul Teleorman, totalul terenului lucrat este de 2.870 de hectare (2.746 ha. ?n arend? ?i 124 ha. teren ?n proprietate) la care se adaug? extinderea fermei din 2019 cu 500 de hectare. La ferma Agromixt Buciumeni din jude?ul C?l?ra?i, totalul terenului lucrat este de 3.650 hectare (3.270 ha. ?n arend? ?i 380 ha. teren ?n proprietate) ?i ferma Teleorman, ?n curs de achizi?ie, cu teren de 2.500 hectare (integral ?n arend?).Obiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai importan?i juc?tori rom?ni din pia?a agricol? local?, ating?nd minim 20.000 hectare de teren operat ?n urm?torii ?apte ani. Pentru a atinge acest obiectiv, Holde va investi peste 50 de milioane de euro ?n achizi?ii de terenuri, utilaje noi, instala?ii de depozitare, precum ?i sisteme moderne de iriga?ii, se arat? ?n memorandum-ul de listare. Anul trecut, Holde Agri Invest a avut, la nivel consolidat, venituri din exploatare de 9,74 milioane de lei ?i o pierdere de 4,5 milioane lei, conform datelor publicate ?n memorandum. Compania se a?teapt? ca, ?n acest an, s? ating? o cifr? de afaceri de 40 de milioane lei ?i o marj? EBIT de 17%. Conducerea societ??ii sus?ine c?, pe parcursul anilor, va ?ncerca s? p?streze raportul de unu la unu ?ntre capitalul propriu ?i cel ?mprumutat, iar randamentul dividendului ac?iunilor listate s? fie de peste 8%, sau chiar de dou? cifre, de 10-11%. Pentru anul al zecelea de func?ionare se estimeaz? venituri din exploatare de 156,29 milioane lei ?i cheltuieli de exploatare de 89,69 milioane de lei, respectiv o marj? EBIT de 32,6%. De men?ionat c?, la BVB se tranzac?ioneaz? doar ac?iunile de clas? A (ordinare) ale Holde Agri Invest, care reprezint? 86,47% din capitalul social al companiei, diferen?a de 13,53% din ac?iuni fiind reprezentat? de titluri de clasa B (preferen?iale), care nu sunt listate.Vertical Group Seven de?ine 14,66% din toate ac?iunile Holde Agri Invest, iar diferen?a de ac?iuni este de?inut? de mai multe persoane fizice (62,76%) ?i persoane juridice (22,58%). Societatea Vertical Seven Group este de?inut? de c?tre Iulian-Florentin C?rciumaru - 50% ?i Andrei Dan Cre?u - 50%.Compania a fost ?nfiin?at? ?n 2018, dar indeea proiectului a fost conceput? ?n 2016 de c?tre Liviu Z?gan, Robert Maxim, Matei Georgescu ?i Alexandru Covrig, iar ?n 2017 fondatorii s-au asociat cu Eugen Voicu (fondator Certinvest).De ce nu cred c? Holde Agri Invest va fi noul Norofert Cristian Dogaru Ziarul BURSA #Pia?a de Capital / 02 octombrieNoile listari au st?rnit mereu interesul investitorilor. Speran?a c? vei lua ieftin la ?nceput ?i apoi cererea te va comple?i dup? listare astfel ?nc?t s? vinzi foarte scump moare ultima la BVB. Sigur, ?n majoritatea cazurilor a func?ionat, s-a putut face profit chiar dac? nu mereu unul fantastic, dar mai sunt ?i excep?ii (vezi evolu?ia ac?iunilor Digi). Iar cei care v?neaz? noile companii listate se g?ndesc mai mult la Norofert dec?t la Digi.Norofert venea la burs? ?n martie, dup? un plasament privat, iar fondatorul companiei declara atunci c? are speran?e mari cu pre?ul ac?iunilor, av?nd ?n vedere PER-ul tentant (4,5) ?i perspectivele bune. ?i a?a a ?i fost, de la 25 milioane lei capitalizare la listare s-a ajuns acum la 79 milioane lei dup? o majorare de capital cu acordarea de ac?iuni gratuite (modelul clasic de cre?tere al B?ncii Transilvania, Impact, etc., cu transformarea dividendelor ?n ac?iuni gratuite). Profitul Norofert la ?ase luni era de 3,4 milioane lei iar dac? repet? cel pu?in performan?a asta ?i pe semestrul al doilea PER-ul r?m?ne sub 12, ?n ciuda acestei cre?teri agresive a cota?iilor dup? listare.Cu aten?ia stimulat? de exemplul Norofert, am aruncat o privire pe modelul de business al Holde Agri Invest ?i pe Memorandumul ata?at paginii companiei la BVB. Aparent, o afacere de perspectiv? - cump?rarea de terenuri agricole ?i gruparea lor ?n exploata?ii. Rom?nia are terenuri bune, subven?ia la hectar are ?anse s? creasc? (nimeni nu ?n?elege de ce Rom?nia trebuie s? ia bani europeni la hectar mult sub Fran?a sau Germania de pild?), produc?ia la hectar are de asemenea loc berechet de cre?tere dac? se practic? o agricultur? modern?, iar ni?a culturilor ecologice este promi??toare. Compania are momentan 7.000 de hectare ?n administrare (?n cur?nd va ajunge ?ns? la 8.000 dup? finalizarea unei tranzac?ii ?i ?inte?te spre 10.000 ha. la finalul anului) ?i un capital social de 43 miloane lei.P?n? aici toate bune ?i frumoase. Acum apar ?ns? semnele de ?ntrebare pentru un investitor care nu a prins plasamentul privat dar ar vrea s? ia ac?iunile dup? listare, av?nd modelul Norofert ?n minte. Compania are 43 milioane ac?iuni, cu valoarea nominal? de 1 leu, divizate ?ntre 37,2 milioane ac?iuni ordinare de clasa A (86,5%) ?i 5,8 milioane de ac?iuni preferen?iale de clasa B (13,4%). Ac?iunile preferen?iale care nu au drept de vot primesc ?ns? un dividend de 0,5 lei/ac?iune care se pl?te?te ?naintea celui aferent ac?iunilor ordinare, fondul de dividende pentru aceste ac?iuni preferen?iale fiind limitat la maxim 35% din profitul realizat de societate. Pe mine unul, perspectiva ca 13% din de?in?torii de ac?iuni s? culeag? p?n? la 35% din profit ?i implicit din dividende nu m? prea ?nc?nt?.Dar asta nu e tot. ?i managementul (reprezentat de Holding Agri Management) are dreptul la o parte din profit, iar partea asta nu e deloc mic?. Pe l?ng? un onorariu fix de 53.000 euro la care se adaug? o parte variabil? de 20.000 euro pentru fiecare modul de 2.000 hectare ?n administrare (deci per total s-ar ajunge la 150.000 euro la 10.000 hectare) managementul are dreptul ?i la o parte din profit. Aceasta e de 15% din EBIT dac? profitul brut pe hectar este sub 100 euro ?i poate cre?te p?n? la 35% din EBIT dac? profitul brut pe hectar sare de 200 euro. Tr?g?nd linie, din companie poate pleca peste 70% din profitul net ?nainte ca partea r?mas? s? ajung? la de?in?torii de ac?iuni ordinare sub form? de dividende. ?i asta nu e tot. Managementul mai are ?i un exit plan generos, cu un bonus de p?n? la 25% din randamentul intern realizat dup? zece ani.Una peste alta, din punctul meu de vedere, Holde Agri Invest este ?nainte de orice o afacere extraordinar? pentru management, excelent? pentru ac?ionarii preferen?iali ?i abia la sf?r?it poate fi bun? pentru investitorii de retail care cump?r? dup? listare. Asta nu ?nseamn? c? ac?iunile nu au loc de cre?tere, mai ales cu povestea de succes a Norofert ?n fa??. ?i BET-FI ajunsese la aproape 100.000 puncte la un moment dat ?i tot se g?seau anali?ti care s? mai recomande SIF-urile prin 2007, a?a c? orice se poate ?nt?mpla. * * *15 minute cu un antreprenor. Antoaneta Mare?, fondatoarea blouseroumaine-: Re?eaua de furnizori este extrem de instabil?, nu m? pot baza pe o durabilitate a colabor?rii 01.10.2020, Miruna Diaconu online care vinde ii ?i rochii cu motive tradi?ionale rom?ne?ti produse de c?tre me?te?ugarii locali a fost deschis ?n luna aprilie a anului 2013???Pre?urile pentru o ie rom?neasc? pornesc de la 500 de lei pentru ?i pot ajunge chiar ?i la 1.500 lei, ?n func?ie de material ?i execu?ia broderiei.?Antoaneta Mare?, fondatoarea magazinului blouseroumaine-, spune c? cea mai dificil? parte ?n acest business este asigurarea unei colabor?ri stabile ?i de lung? durat? cu furnizorii. Iile ?i rochiile cu motive tradi?ionale rom?ne?ti sunt realizate de c?tre me?te?ugari din diferite p?r?i ale ??rii, dar care au o v?rst? ?naintat?, iar tinerii nu aspir? la o astfel de meserie.?Re?eaua de furnizori este extrem de volatil? ?i instabil?, nu m? pot baza foarte mult pe o durabilitate a colabor?rii noastre pentru c? resursa uman? este foarte ?mb?tr?nit?. Lucr?m cu cooperativele me?te?ug?re?ti pentru c? ele ne garanteaz? o seriozitate a oamenilor ?i ne garanteaz? o anumit? calitate a produselor. Avem dou? cooperative care sunt partenerii no?tri de n?dejde, una este ?n zona de sud a ??rii ?i alta este ?n Transilvania. Ei la r?ndul lor lucreaz? cu 10-20 de femei care realizeaz? produsele acas?“, spune Antoaneta Mare, ?n cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia s? func?ioneze ?n continuare?, un proiect ZF ?i First Bank.Antreprenoarea adaug? c? femeile care creeaz? aceste produse au o v?rst? ?naintat?, iar tinerii nu se ?ndreapt? deloc c?tre o astfel de meserie, de?i este nevoie de for?? de munc? ?n zona acesta de produc?ie. ?Locuri de munc? s-ar crea, sunt multe branduri care au ap?rut ?n zona aceasta a noului artizanal, sunt multe magazine. ?i ele ?nt?mpin? aceea?i problem? a produc?iei“.Crearea unei ii sau a unei rochii cu motive de inspira?ie tradi?ional - rom?neasc? poate dura de la dou? zile p?n? la trei luni, ?n func?ie de metoda folosit? pentru realizarea produselor ?i de tipul broderiei alese.Magazinul online blouseroumaine-, care vinde ii ?i rochii cu motive tradi?ionale rom?ne?ti, dar ?i obiecte precum bijuterii sau vase de por?elan ?i ceramic?, a fost deschis ?n aprilie 2013. ?n timpul pandemiei, a fost lansat ?i un magazin fizic, care ?n ciuda contextului dificil, a fost bine primit de c?tre clien?i, spune antreprenoarea.Antoaneta Mare? a descoperit ia rom?neasc? la 27 de ani, moment ?n care ea nu reprezenta o piesa relevant? pentru o garderob? modern?. ?Reinventarea iei se datoreaz? colec?iilor designerilor interna?ionali care au re?mprosp?tat-o ?i au creat un cadru contemporan pentru ea. Acum este o pies? modern?, de lux“.?n zona de ii, bluzele se ?ncadreaz? ?n dou? categorii. Prima categorie cuprinde bluzele care se fac manual la comand?, iar cea de-a doua este cea a iilor foarte vechi, care sunt adunate din toat? ?ara, fiind piese at?t de mod?, c?t ?i de colec?ie.?n ceea ce prive?te pre?ul unor astfel de articole vestimentare, el variaz? ?n func?ie de mai mul?i factori printre care ?i modalitatea de realizarea a produselor.?Sunt mul?i factori, ?n cazul iilor vintage, depinde dac? au o vechime de peste 100 de ani sau dac? sunt realizate cu m?rgele, depinde de execu?ia lor ?i de cum arat? broderia. At?t rom?ncele, c?t ?i clientele din str?in?tate sunt dispuse s? pl?teasc? un pre? destul de mare. Pentru iile f?cute la comand? pre?ul de stabile?te ?n func?ie de c?t de mult trebuie s? stea o femeie s? lucreze la ia respectiv?, ce materiale folose?te, pre?urile pornesc de la 500 lei ?i pot ajunge ?i la 1.500 lei. Pentru pia?a rom?neasc?, pre?ul mediu pe care ?l pl?tesc clien?ii este ?ntre 600 ?i 800 lei“, spune Antoaneta Mure?an.Antreprenoarea adaug? c? cele care aleg s? achizi?ioneze produsele BRS (blouseroumaine-shop) sunt femei;e cu v?rste cuprinse ?ntre 25 ?i 50 de ani, care au venituri medii ?i care apreciaz? lucrul manual ?i materialele naturale. * * *Afaceri de la zero. Alina ?i Paul Augustin realizeaz? m?su?e personalizate din lemn la Cluj-Napoca ?i discut? parteneriate pentru export ?n Europa 02.10.2020, Florentina Ni?u ??n cea mai bun? lun? am v?ndut vreo 50-60 de m?su?e. Acum, v?nz?rile sunt ?ntr-un trend ascendent.“Alina ?i Paul Augustin, o familie din Cluj-Napoca, a pornit un business ?n produc?ia de mobilier din lemn pentru copii ?n 2019 din nevoia de a-i oferi copilului lor, de numai un an ?i jum?tate pe atunci, o mas? personalizat? cu diverse lucruri imprimate. Acum, pot realiza un num?r nelimitat de produse, ?n urma colabor?rii cu o fabric? de mobil?, ?i ?intesc contracte B2B ?n Rom?nia ?i parteneriate pentru exportul ?n Europa.?Povestea a ?nceput ?n momentul ?n care a ap?rut necesitatea s? achizi?ion?m o m?su?? pentru copila?ul nostru Cezar, care avea un an ?i jum?tate. Ne-am dorit s? facem un produs personalizat, care poate fi ?i un cadou deosebit. ?n momentul acela am f?cut o m?su?? la p?rin?ii mei ?n Maramure?, care aveau un atelier de t?mpl?rie“, ??i aminte?te Alina Augustin ?nceputurile businessului ce-i poart? numele.Ea sus?ine c? f?cuser? c?teva produse, creaser? site-ul, ?ns? nu aveau ?nc? un nume pentru brand. ?C?utam ceva u?or de re?inut. So?ul meu a zis ?ntr-o zi s? punem Alyna, am c?utat pe internet, iar domeniul ?i social media erau libere, astfel am ales numele“.Din atelierul din Maramure? a ie?it prototipul produsului de ast?zi, care a suferit multe modific?ri de-a lungul timpului, pentru c? ?Cezar ne-a ajutat s? ne d?m seama ce s? ?mbun?t??im ?i ne-a dat OK-ul“.?Luni de zile am tot f?cut modific?ri, s? ne plac? ?i s? ?ndeplineasc? standardele de siguran??. (...) La ?nceput am cump?rat doar materii prime ?i ne-am folosit de tehnologia pe care o aveam ?i de cuno?tin?ele de care dispuneam. Ulterior am hot?r?t s? d?m mai departe unui partener mare partea de produc?ia brut?, s? eficientiz?m munca ?i s? avem posibilitatea s? scal?m num?rul de buc??i pe care putem s? le producem. ?n orice moment, dac? ?ncheiem un parteneriat cu un retailer, avem posibilitatea s? facem acest lucru“.Alina Augustin este de profesie economist ?i a lucrat ?n domeniul bancar, dar ?i ?n proiecte cu fonduri europene ?i acum se ocup? ?n mica afacere de la munca de secretar la cea de contabil.De altfel, so?ii Augustin mai au o persoan? angajat? care se ocup? de personalizare ?i ambalare. ??n cea mai bun? lun? am v?ndut vreo 50-60 de seturi.“?n prezent, compania vinde produsele ?n Rom?nia prin intermediul site-ului, dar ?i ?n Europa prin intermediul Alyna.eu. Compania livreaz? ?i ?n Uniunea European?, ?n state unde sunt comunit??i de rom?ni. ?Setul de m?su?? cu un scaun cost? 496 de lei, iar setul cu dou? scaune 649 de lei.“?nainte de pandemie brandul Alyna a participat la cel mai mare t?rg de juc?rii de la Nurenberg, unde au ?nt?lnit cei mai mari juc?tori din domeniu ?i sunt ?n discu?ii cu diver?i retaileri pentru a vinde produsele la export, inclusiv ?n ?coli ?i centre educa?ionale din Germania. ??n pandemie discu?iile s-au oprit, dar le-am reluat acum.“?Acum, v?nz?rile sunt ?ntr-un trend ascendent. Anul trecut cifra de afaceri nu a fost foarte mare ?i nici nu ne-am orientat spre asta, ci am urm?rit s? cre?tem, s? d?m clientului un produs premium, personalizat. ?n 2019 am avut o cifr? de afaceri de 25.000 de euro. Am observat c? ?n starea de urgen?? au crescut mult comezile“, a afirmat Alina Augustin.Ea adaug? c? acum mizeaz? pe comer?ul online, ?in leg?tura cu posibili clien?i de la t?rgul din Germania ?i ??i doresc s? se extind? pe pia?a extern?, dar ?i s? fac? contracte B2B ?n Rom?nia. ?Avem avantajul noi ca rom?ni c? ?tim s? lucr?m ?n condi?ii dure ?i avem rezisten??. Afacerea se aseam?n? cu meseria de p?rinte: e?ti stresat, nu-?i ajunge timpul ?i ai foarte mult de munc?.“ * * *Exerci?iu de imagina?ie. Cum arat? restaurantul viitorului: Un mix de teras?, magazin, loc de luat masa la interior ?i component? de take-away Cristina Ro?ca 02.10.2020, Conceptul noului restaurant are trei componente principale: buc?t?ria deschis? cu zona de luat masa, magazinul cu zona de take-away ?i terasa.??Rom?nia avea circa 35.000 - 40.000 de restaurante, cafenele ?i baruri ?nainte de pandemie. De?i nu exist? cifre oficiale, voci din industrie spun c? aceast? criz? ar putea semna certificatul de deces pentru o treime.Pandemia de COVID-19 a ridicat multe probleme pentru industria HoReCa, restaurantele fiind unul dintre cele mai afectate businessuri de restric?iile impuse de autorit??i pentru a limita r?sp?ndirea virusului. Astfel, aceste localuri au fost ?nchise de la jum?tatea lunii martie circa trei luni, func?ion?nd doar cu divizia de livrare.Apoi, ?n sezonul estival au fost deschise terasele, dar cu o serie de reguli de distan?are ce au dus la reducerea capacit??ii la jum?tate. Abia la 1 septembrie sau redeschis ?i localurile la interior. * * *18 organiza?ii de mediu cer corectarea Codului Silvic ?n regim de urgen?? A.P. Miscellanea / 02 octombrieWWF Rom?nia ?i alte 17 asocia?ii din sectorul forestier, au trimis Guvernului Rom?niei o scrisoare prin care ?i solicit? s? emit? o Ordonan?? de Urgen?? care s? corecteze Codului Silvic, potrivit unui comunicat al organiza?iei.Acesta noteaz?: "Este absolut necesar? instituirea unei noi direc?ii strategice ?n ceea ce prive?te combaterea exploat?rilor ilegale. Propunerile pe care le sus?inem nu reprezint? ni?te simple amendamente, ci adoptarea lor ar genera o reform? real? a sectorului forestier, ?ncep?nd cu modul ?n care valorific?m lemnul ?i ne p?zim p?durile".Modific?rile recente aduse Codului Silvic p?streaz? acela?i sistem care protejeaz? "furtul cu acte ?n regul?".Marcarea arborilor ?i estimarea cantitativ? /calitativ? a produselor lemnoase ?nainte de a fi recoltate r?m?n principalele repere ale sistemului de control. Este astfel legiferat? o zon? gri, imposibil de controlat. Este practic refuzat? orientarea c?tre un control eficient a primei introduceri pe pia?? a lemnului - verificarea transporturilor ce pleac? de la locul de recoltare.Este instituit un prag aberant de 10 m3 pentru sanc?ionarea ca infrac?iune silvic?, transportul materialelor lemnoase care nu este ?nso?it de documente specifice de transport din care s? rezulte cu certitudine legalitatea provenien?ei acestora. Graficele demonstreaz? c? cel mai frecvent mod de operare referitor la recoltarea ilegal? a lemnului este ?n prezent fraudarea documentelor specifice ?n ceea ce prive?te volumele de lemn transportate. A?adar, ne confrunt?m cu necesitatea unui sistem de sanc?iuni propor?ionale.Infrac?iunea silvic? este incriminat?, dar nu este stabilit un prag concret ?i nu este definit? "t?ierea f?r? drept". Lipsite de claritate, aceste prevederi vor fi inaplicabile sau risc? s? genereze abuzuri greu de demonstrat ?n judecat?.?ntocmirea amenajamentelor silvice pentru p?durile sub 100 ha devine practic voluntar? ?i se renun?? la sus?inerea asigur?rii pazei p?durilor aflate ?n proprietate privat? pentru suprafe?ele sub 30 ha pentru care nu este clar? forma de proprietate, care risc? redeschiderea principalei surse a t?ierilor ilegale ?n Rom?nia.Responsabilitatea valorific?rii lemnului din p?durile aflate ?n proprietate public? este transferat? sub forma unei "dorin?e" proiectate pentru viitor, ?ntr-un mod necredibil. Dezvoltarea infrastructurii forestiere nu este sus?inut? legal ?i nici nu sunt precizate responsabilit??i clare pentru proprietarii ?i administratorii de p?duri, detaliaz? comunicatul de pres?.Printre solu?iile care trebuie neap?rat introduse ?n Codul Silvic se num?r?:Legiferarea ca recoltare ilegal? a fraud?rii declara?iei cantit??ilor de lemn transportate ?i sanc?ionarea acesteia ca infrac?iune silvic?.Definirea clar? a t?ierii f?r? drept ?i instituirea unui prag rezonabil referitor la valoarea prejudiciului produs.Asigurarea integral?, de la bugetul de stat, a costurilor necesare prelu?rii ?n paz? de c?tre ocoalele silvice nominalizate a suprafe?elor private de p?dure de maximum 30 ha, inclusiv ?n situa?iile ?n care nu este clarificat? forma de proprietate.Asigurarea integral?, de la bugetul de stat, a costurilor necesare ?ntocmirii amenajamentelor silvice la nivel de bazinet pentru toate p?durile de pe propriet??ile cu suprafe?e mai mici de 100 ha, prin includerea lor ?n unit??i de produc?ie/protec?ie constituite ?n teritoriul aceleia?i unicatul conchide astfel: "Guvernul Rom?niei a comunicat c? inten?ioneaz? s? solu?ioneze procedura de infringement deschis? de Comisia European? ?mpotriva ??rii noastre prin modernizarea SUMAL ?i prin introducerea de sanc?iuni mai stricte ?i disuasive. ?ns? modific?rile aduse Codului Silvic z?d?rnicesc eforturile de paz? a p?durilor ?i anuleaz? eficien?a SUMAL, care se transform? mai degrab? ?ntr-un sistem de urm?rire a documentelor ?i a mijloacelor de transport.Prin urmare, solicit?m Guvernului corectarea Codului Silvic ?n regim de urgen?? prin asumarea acestor op?iuni strategice care s? ?in? cont de contextul ?i de oportunit??ile oferite de Comisia European?". * * *Din agro-biomasa risipita pe camp se produce hidrogen (GB)Trenul cu hidrogen al Alstom a ?ncheiat cu succes perioada de prob? ?n Olanda J.P. Miscellanea / 02 octombrie Provincia Groningen din Olanda a publicat un raport care prezint? rezultatele testelor trenului Coradia iLint efectuate ?n luna martie pe cei 65 de kilometri de cale ferat? dintre Groningen ?i Leeuwarden, din nordul Olandei. Testele au avut ca scop s? analizeze dac? un tren cu celule de combustie cu hidrogen ar putea fi o alternativ? complet sustenabil? la trenurile diesel care circul? ?n prezent ?n partea de nord a ??rii, conform unui comunicat trimis redac?iei.Trenul cu hidrogen al Alstom a fost testat ?n detaliu de operatorul Arriva din provincia Groningen, operatorul olandez de infrastructur? feroviar? ProRail ?i compania de energie Engie. DEKRA, o companie independent? de inspec?ie ?i certificare a testelor, a condus testele. Acestea au avut loc f?r? pasageri.Raportul afirm? c? trenul cu hidrogen al Alstom a ?ndeplinit cu succes cele patru obiective ale cadrului de testare: autorizarea de c?tre NSA (evaluatorul na?ional olandez de siguran??) pentru a circula pe re?eaua feroviar? olandez?; zero emisii ?i compatibilitatea perfect? cu serviciul comercial al orarului actual; realimentare rapid? ?i u?oar? precum ?i familiarizarea publicului larg cu mobilitatea pe baz? de hidrogen.Bernard Belvaux, director general, Alstom Benelux: "Dup? Germania, Olanda este a doua ?ar? din Europa ?n care trenul cu hidrogen al Alstom s-a dovedit a fi o solu?ie nepoluant? unic? pentru liniile neelectrificate. Testele au demonstrat c? trenul nostru cu hidrogen este matur ?n ceea ce prive?te disponibilitatea ?i fiabilitatea, oferind acelea?i performan?e ca ?i echipamentele diesel ?i av?nd ?n plus avantajul c? ofer? nivel redus de zgomot ?i emisii zero. Trenul cu hidrogen Coradia iLint sus?ine tranzi?ia c?tre sisteme globale de transport sustenabile".?n ceea ce prive?te performan?a serviciului comercial, at?t orarul de circula?ie cu opriri (toate sta?iile), c?t ?i orarul ?n regim expres au fost testate cu succes. Consumul de hidrogen, compatibilitatea infrastructurii, accelera?ia, fr?narea, andocarea, viteza maxim?, performan?a auxiliarelor, toate opera?iunile au decurs f?r? probleme.Mecanicii olandezi au considerat c? trenul este confortabil, se deplaseaz? lin ?i este u?or de condus. Realimentarea cu hidrogen a decurs mai rapid dec?t se a?teptau ?i a fost efectuat? ?n siguran??. Mai mult, acest tren cu emisii zero este semnificativ mai silen?ios dec?t trenurile diesel actuale. Acest lucru a fost confirmat ?n timpul testelor ?i este un beneficiu important pentru pasageri ?i pentru locuitorii din zona liniei.Raportul concluzioneaz? c? toate obiectivele au fost atinse ?i c? trenul cu hidrogen este o alternativ? complet viabil? la echipamentele diesel. * * * Vin de calitate cu drojdiile Maurivin Vinuri 02 Octombrie 2020 Un vin de calitate are nevoie, de cele mai multe ori, de drojdii performante, drojdii care sa ajute la o fermentatie completa, la potentarea anumitor arome din vin sau la evidentierea caracteristicilor soiurilor de struguri. Gama de drojdii profesionale de la Maurivin este incadrata in categoria produselor oenologice de calitate premium si vine in ajutorul vinificatorilor, oferind complexitate vinului. Dupa zdrobirea si presarea strugurilor se obtine mustul de presa si tescovina. Aici este momentul in care incepe fermentatia alcoolica. Fermentatia alcoolica a mustului este un proces de natura chimica prin care zaharurile din must se transforma, sub actiunea drojdiilor, in alcool etilic si dioxid de carbon. Drojdiile existente in must sunt capabile sa realizeze o concentratie alcoolica partiala (atat dpdv al concentratiei de alcool obtinuta la final, cat si a pastrarii calitatii vinului in timp). In acest moment este recomandata adaugarea drojdiilor selectionate in must.?? Maurivin POP, drojdia care lucreaza si la temperature scazute?Maurivin POP este o drojdie speciala pentru vinuri albe, rose si rosii, care se remarca prin faptul ca poate lucra inca de la o temperatura de 9 grade Celsius. Drojdia Maurivin POP este o drojdie neutra, care permite gusului strugurilor sa iasa in evidenta.?Maurivin POP are un randament alcoolic de pana la 15 – 16%.Drojdia Maurivin POP este o drojdie robusta, ce se poate folosi la temperaturi scazute, avand si avantajul de a putea fi folosita si in cazul repornirii in fermentatie a vinului.?Maurivin UOA MaxiThiol, drojdii speciale pentru vinuri albe?Folosita la oricare dintre soiurile (Sauvignon Blanc, Colombard, Chenin Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Riesling, Feteasca Regala) drojdiile Maurivin UOA MaxiThiol au abilitatea de a produce tioli aromatici, care contribuie cu esteri importanti cu arome de “fructe tropicale” sau “fructul pasiunii” la vinul final rezultat. Aromele adaugate vor da o complexitate sporita vinului.?Tipul de drojdie folosit in cazul Maurivin UOA MaxiThiol este Saccharomyces cerevisiae dar o tulpina noua, de la grupul de studiu al vinului al Universitatii din Auckland, Noua Zeelanda.?In graficul de mai jos sunt evidentiate aromele aduse vinului de folosirea drojdiilor Maurivin UOA MaxiThiol, rezultate bazate pe analiza a 6 vinuri, in Noua Zeelanda.?Contributia adusa vinului?Maurivin B, speciala pentru vinuri rosiiMaurivin B este pretabila in procesul de fermentatie si obtinere a vinurilor rosii. Vinurile fermentate cu drojdiile Maurivin B au o culoare mai intensa, drojdiile fiind unele neutre, ce permit exprimarea 100% a caracteristicilor soiurilor de struguri.??Maurivin PDM, speciala pentru fermentatii secundare si temperaturi scazuteMaurivin PDM este o drojdie ce se poate folosi la toate vinurile (albe, rosii, rose) atat pentru pornirea in fermentatie, cat si pentru fermentatiile secundare.?Aromele oferite vinului sunt de intensitate medie insa drojdia Maurivin PDM are avantajul si posibilitatii de a lucra la temperaturi scazute.?Randamentul alcoolic este de pana la 15-17% (v/v).?Ratele de fermentatie la diferite temperaturi ale drojdiilor Maurivin PDM sunt evidentiate in graficul de mai jos:?Ratele de fermentatie ale drojdiilor Maurivin PDM?in functie de temperatura?Maurivin AWRI Fusion, drojdii hibrideMaurivin AWRI Fusion este o drojdie de generatie noua, fiind un hibrid intre Saccharomyces cerevisiae x Saccharomyces cariocanus (Hibrid NON Gmo, cunoscut si sub denumirea de AWRI) ce se remarca printr-o excelenta crestere in intensitate a aromei vinului si a complexitatii acestuia.Contributia majora adusa vinului de drojdiile Maurivin AWRI Fusion este in senzatia gustativa (mouthfeel), dar si in textura vinului. Drojdiile imbina caracteristicile varietale ale soiurilor de strugure folosite cu arome precum piersica si nectarina, dar si arome florale. Evidentierea contributiei adusa vinului este redata si in graficul de mai jos:?Contributia adusa vinului??Cum se aplica drojdiile MaurivinDoza recomandata este de 20 - 40 de grame / 100 litri de must. Conform schemei propuse de producator vom avea urmatorul mod de aplicare (calculat pentru folosirea intregului pachet de 500 de grame la 2500 de litri de vin):?Incalzim un vas cu 5 litri apa la 35-40 de grade Celsius; Dizolvam apoi pachetul de 500 de grame de drojdii Maurivin AWRI Fusion in cei 5 litri de apa; Lasam aproximativ 15 minute pentru a se forma maiaua; Amestecam constantExtragem 10 litri de must si ii turnam peste amestecul rezultat; Temperatura noului amestec trebuie sa fie de 15/18 grade C. In cazul in care mustul este mai rece se recomanda incalzirea acestuia astfel incat sa obinem o temperatura a noului amestec la valoarea de 15/18 grade C. Noul amestec se va turna in vasul de 2500 de litri de vin.?Pentru mai multe detalii despre produsele de vinificatie distribuite, accesati SemintePlante.ro. Gasiti acolo o gama variata de produse (drojdii, activatori, bentonite, conservanti).?? * * *Erbicidarea de toamn? la cereale: Solu?iile INNVIGO Agro stopeaz? evolu?ia buruienilor p?n? ?n prim?var?!agrointeligenta.ro - 2 octombrie 2020 To?i fermierii resimt ast?zi efectul schimb?rilor climatice. Schimb?ri afecteaz? at?t culturile agricole, buruienile, bolile ?i d?unatorii, dar ?i modul de via?? al femierilor determin?nd luarea unor decizii prin care s? adapteze tehnologiile agricole la provoc?rile climatice.?n acest an 2020, am parcurs o prim?var? foarte capricioas?, care a debutat cu o vreme extrem de secetoas? ?n lunile februarie-aprilie, cu diferen?e mari de temperatur? ?ntre zi ?i noapte, cu temperaturi mult sub 0 grade C ?n unele zone agricole. ?n zonele agricole din sud-estul ??rii culturile de cereale au ie?it din iarn? slab dezvoltate, ceea ce a f?cut ca lucr?rile de ?ntre?inere, respectiv combaterea buruienilor ?n prim?var? s? fie o adev?rat? provocare pentru fiecare fermier, av?nd ca efect eficacitatea erbicidelor deoarece culturile de cereale sem?nate toamna au r?s?rit ?n prim?var? ?n valuri ?n func?ie de precipita?ii. Drept urmare o serie de buruieni care vegeteaz? ?nc? din toamn?, au r?s?rit ?n prim?var? cre?nd o concuren?? acerb? cu plantele de cultur? pentru spa?iul de nutri?ie.Adaptarea la aceast? situa?ie ?nseamn? adoptarea unor solu?ii de erbicidare care s? combat? buruienile problem? ?nc? din toamn? pentru a creea un areal mai larg pentru nutri?ia cerealelor. Astfel buruieni precum: iarba v?ntului, obsiga, ambrozia, veronicile, turi?a, samulastra de rapi?? si de floarea-soarelui, coada vulpii, rocoina, macul, raigras aristat, traista ciobanului, p?l?mida, (care ?ncep vegeta?ia ?n toamn? ?i ??i continu? evolu?ia la temperaturi sc?zute ?n ferestrele iernii ?i prim?vara devreme), prin aplicarea unor erbicide din toamn? cu activitate prelungit? la sol pot fi controlate p?n? la recoltarea cerealelor.?n portofoliul INNVIGO AGRO se g?sesc mai multe erbicide cu ac?iune lung? care se pot aplica ?nc? din toamn? ?i stopeaz? evolu?ia buruienilor men?ionante. Speciali?tii INNVIGO AGRO recomand? aplicarea acestor erbicide singure sau tank mix de 2 erbicide pentru a l?rgi spectrul de combatre a buruienilor, ?i care ac?ioneaz? ?i asupra buruienilor cu r?s?rie e?alonat? ?n prim?var?.CEVINO 500 SC: Erbicid pre-emergent sau post-emergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ?i dicotiledonate din cultura de gr?u de toamn?Datorit? substan?ei active con?inute, flufenacet 500 gr/l, produsul are selectiv pentru planta de cultur? ?i are o flexibilitate ?n utilizare, se aplic? toamna ?n premergen?a gr?ului imediat dup? sem?nat (BBCH 00 – 09) ?n doza de 0,24-0,3l/ha, sau ulterior aplicat ?n toamna t?rzie(BBCH 11-13) aplicat singur, sau amestec tank mix cu erbicide care con?in alte substan?e active pentru l?rgirea spectrului de control al buruienilor. Astfel, aplicarea ?n tank-mix ?mpreun? cu erbicidul ADIUNKT 500 SC (diflufenican 500 gr/l) ?n doza de Cevino 500SC 0,24l/ha + Adiunkt 500 SC 0,2l/ha, asigur? un spectru foarte larg de combatere a buruienilor. Cevino 500 SC ac?ioneaz? ?n principal ca un erbicid de sol preluat prin r?d?cinile ?i hipocotilul buruienilor ?n curs de r?s?rire. Produsul r?m?ne activ ?n sol timp de mai multe s?pt?m?ni dup? tratament av?nd eficacitate prelungit? ?i ?n stadii de dezvoltare tardive. Eficacitatea produsului este favorizat? de umiditatea optim? a solului. Cel mai bun efect de combatere a buruienilor este ob?inut prin utilizarea produsului ?n stadiile timpurii de dezvoltare a buruienilor, ?n timpul germin?rii sau la scurt timp dup? r?s?rire.ADIUNKT 500 SC: Erbicid post emergent pentru controlul buruienilor dicotiledonate ?i unele monocotiledonate din culturile de gr?u de toamn? ?i triticale de toamn?ADIUNKT 500 SC con?ine diflufenican 500 gr/l produs care se aplic? toamna dup? r?s?rirea cerealelor ( BBCH 14-23) p?n? la fenofaza de 3 frunze adev?rate sau ?n prim?var? timpuriu. Doza de aplicare este de 0,2-0,3 l/ha aplicat singur sau 0,2 l ?n amestec cu erbicide pe baza de flufenacet, metsulfuron, clorsulfuron, florasulam. ADIUNKT 500 SC este preluat ?n special prin frunze ?i par?ial prin r?d?cinile buruienilor. Ac?iunea produsului este favorizat? de umiditatea optim? a solului. Efectul erbicid optim este ob?inut prin utilizarea produsului ?n stadiile timpurii de dezvoltare a buruienilor, adic? pe perioada germin?rii semin?elor de buruieni ?i la scurt timp dup? r?s?rirea buruienilor.GALMET 20 SG: Erbicid sulfonilureic pentru combaterea postemergent? a buruienilor dicotiledonate din culturile de gr?u, triticale ?i secara de toamn? ?i orz de prim?var?Galmet 20 SG este un erbicid sulfonilureic, selectiv, sistemic, cu aplicare postemergent? ?n toamn? sau ?n prim?var? ?n doz? de 0,02-0,03 kg/ha pentru controlul buruienilor dicotiledonate din culturile de cereale. Acesta este absorbit prin frunze ?i r?d?cini ?i translocat apoi rapid ?n ?ntreaga plant? unde inhib? diviziunea celular? ?n v?rfurile de cre?tere a l?starilor ?i r?d?cinilor buruienilor sensibile. Cre?terea buruienilor este oprit? dup? c?teva ore de la aplicarea produsului, iar simptomele vizibile (cloroz?, necroz?) apar dup? mai multe zile, iar distrugerea acestora intervine ?n 2-4 s?pt?m?ni. Buruienile mai pu?in sensibile ?i cele aflate ?ntr-un stadiu de cre?tere mai avansat, r?m?n pitice ?i nu mai concureaz? cu plantele de cultur? ?n ceea ce prive?te absorb?ia nutrien?ilor ?i a apei.Erbicidarea din toamn? reduce concuren?a dintre plantele de cultura ?i buruieni, oferind plantelor de culturi un areal nutritiv mai mare care duce la dezvoltarea mai viguroas? a plantelor la intrarea ?n iarn? ?i ulterior genereaz? spor de produc?ie de 10-12 % fa?? de culturile erbicidate prim?vara. De asemenea permite o mai bun? organizarea v?rfurilor de campanie agricole din prim?var? c?nd ?ntr-un interval scurt de timp trebuie efecuate ?ns?m?n??rile ?i ?ntre?inerea culturilor pr??itoare de prim?var?. Erbicide care pot fi aplicate ?n toamn? pentru cereale, aplicate ?n tank mix:?naintea aplic?rii produselor de protec?ia plantelor sau fertilizan?i foliari citi?i cu aten?ie eticheta produselor utilizate la tratament. Produsele erbicide prezentate cu aplicare din toamn? la cereale fac parte din campania de promovare Innfarm 2020. Pentru informa?ii contacta?i echipa INNVIGO AGRO.INNVIGO AGRO este unul dintre produc?torii de produse de protec?ia plantelor care prezint? cea mai complet? game de produse de protec?ie a culturilor de cereale, care se adapteaz? la schimb?rile climatice ?i la strategiile pe care fermierul le adopt? ?n ferma sa. * * *Ce au de ca?tigat fermierii rom?ni din aderarea la COPA COGECA, cea mai mare structur? asociativ? european? octombrie 1, 2020 agrimanet FERMIERII ROM?NI ?I COPA COGECA. DESPRE POLITICI AGRICOLE ?I STRATEGIEOrganiza?iile fermierilor rom?ni reunite sub forma Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare au devenit ?ncep?nd cu 29 septembrie 2020, membre cu drepturi depline ale organiza?iei COPA COGECA, cea mai mare structur? asociativ? european? de profil, o realizare important? ?i de recunoscut pentru agricultura rom?neasc?. Aceasta este ideia de baz? a comunic?rilor oficiale at?t ale ministerului agriculturii, dar ?i ale organiza?iilor de profil.Acum fiecare cu p?rerea lui ?i este de respectat, dar totu?i este bine s? punem un pic lucrurile pe f?ga?ul real, deoarece la prima vedere apartenen?a la o astfel de structur? poate fi benefic?, dar mai sunt momente ?i nu pu?ine ?n care medierea intereselor divergente dintre organiza?iile din diferitele ??ri, pot na?te tensiuni.Din comunicatul Alian?ei re?inem? printre altele c? ,,COPA ?i COGECA promoveaz? interesele a mai mult de 28 de milioane de fermieri ?i familiile acestora, dar ?i aproximativ 38.000 de cooperative. ”Nu ?tiu ce s-a dorit a se spune prin aceast? afirma?ie, dar ?mi aduc aminte de o declara?ie a d-lui Drago? Telehuz de la APPR f?cut? la EUROFERMA, care spunea c? dup? opinia domniei sale, la comunicare trebuie lucrat de c?tre organiza?ii (este drept domnia sa se referea la APPR, extinderea ?mi apar?ine), iar eu spun c? acesta este un exemplu. De ce spun asta?Fiindc? toate cele 27 de ??ri comunitare? au doar 10,5 milioane de ferme, din care circa 30% sunt ?n Rom?nia, adic? circa 3 milioane. Din Rom?nia organiza?iile care devin membre ale COPA COGECA au doar 3500 de fermieri dup? ce reiese din comunicatul oficial. Chiar dac? ?n restul ??rilor to?ii fermierii ar fi membri ai COPA COGECA tot nu ar ie?i cei 28 de milioane, dar poate s-a dorit a se pune ?i familiile ?i de aici ?ncepem precum steagurile lui Caragiale. Dar a?a se ?nt?mpl? c?nd se fac lucrurile repede ?i f?r? a se face corela?ii ?ntre informa?ii ?i modul de transmitere.Dar poate nu asta este foarte important, ci faptul c? s-a ales COPA COGECA (sau al?ii au ales pentru fermierii rom?ni?) ?i la un moment dat, dl Ionel Arion ?ntr-un schimb de replici la Agro TV cu dl Lauren?iu Baciu, spunea c? nu s-a dorit de exemplu afilierea la ELO deoarece printre altele acolo sunt doar proprietarii de p?m?nturi ?i de p?duri ?i ?n plus aceasta nu este prezent? ?n toate grupurile de dialog social.Poate ar fi meritat ?n prealabil o analiz? la cele afirmate, deoarece cei 3500 de fermieri despre care se afirm? c? fac parte din structurile Alian?ei, mul?i dintre ei sunt proprietari de p?m?nturi ?i mari exploata?ii, adic? nu au interesele unui fermier francez sau german cu 80 -100 ha, c?nd ai no?trii pot avea 500 sau 5000 ha. Sunt convin?i marii no?tri fermieri c? interesele lor ca exploata?ii ?sunt la fel ca ale acestor mici fermieri, sau mai degrab? ca ale marilor proprietari de terenuri din Europa? ?De exemplu fermierii mici din aceste ??ri sunt adep?ii plafon?rii subven?iilor, lucru care nu cred c? este acceptabil pentru membrii Alian?ei de la noi ?i va fi greu s? se ob?in? o majoritate favorabil? ?n cadrul unei asocia?ii mamut precum COPA COGECA, dar bine?n?eles c? ni se va spune ce ?tim noi, fa?? de ce ?tiu cei care acolo s-au ad?pat la izvorul cunoa?terii absolute.Apoi avem noile cerin?e comunitare care se doresc s? fie implementate, unde spre exemplu cre?terea suprafe?elor ecologice poate fi mult mai u?or de f?cut prin implementarea sistemului ?n cazul fermelor de 50-100 ha, dec?t ?n cazul exploata?iilor de 1000-3000 ha, deci ce vom face? Cum vom ob?ine noi sprijin, c?nd toate ??rile vestice doresc prin aceste m?suri s? ob?in? acordul popula?iei pentru cre?terea subven?ion?rii micilor exploata?ii agricole pentru a avea venituri decente, dar ?n cazul fermelor mari cerin?ele tehnice sunt greu de aplicat, iar nevoia de subven?ii se dore?te a fi limitat?.Ar mai fi un aspect, legat de ce ??i doresc fermierii din organiza?iilor membre ale Alian?ei ?i unde avem situa?ii ?n care ace?tia nici m?car nu au fost ?ntreba?i dac? vor s? fac? parte din COPA COGECA, nici formal, nici informal, iar despre reprezentativitatea conducerilor la noi se ?n?elege c? odat? ales, nu mai trebuie s? fie ?ntrebat ?i membrul de r?nd dac? dore?te sau nu astfel de lucruri. Liderii no?tri ?n mare parte consider? c? organiza?iile sunt pe persoan? fizic?, iar ?n cazul unor alegeri se aplic? principiul lui Stalin, adic? ,,voteaz? pe cine vrei ?i va ie?i cine trebuie”, deci nu trebuie s? ne mai pierdem ?n astfel de m?run?i?uri ?i mergem mai departe. Drept este c? ?i ministerul (sau o parte din cei care conteaz?) ?nchid ochii la astfel de situa?ii.S? nu se ?n?eleag? c? eu a? ?ine partea unei alte asocia?ii europene, eu ceea ce vreau s? subliniez c? din mesajele publice, nu reiese existen?a unei analize serioase de ce s-a optat pentru COPA COGECA ?i nu pentru o alt? organiza?ie, iar scuza permanent? c? este cea mai mare ?i influent? este pentru cei care nu au ,,citit o carte”, deoarece pe acest principiu to?i am conduce o singur? ma?in?, sau deloc, sau to?i am avea acela?i tip de cas?, ceea ce este departe de ra?iunea uman?.Acum despre interesele fermierilor rom?ni pot fi multe de spus, dar este bine s? ?n?eleag? toat? lumea c? deciziile pe plan intern se iau de c?tre minister, Guvern ?i Parlament, iar la nivel comunitar de Comisia European? ?i Parlamentul european dup? caz, deci ?n nici una din formule nu se iau de organiza?iile profesionale.Este foarte adev?rat c? aceast? organiza?ie (la fel ca ?i celelalte) ?particip? la consult?ri ?i face lobby pentru anumite decizii, dar s? nu credem c? reprezentan?ii acesteia vor veni ?n Rom?nia ?i vor dormi pe treptele ministerului s? rezolve problema desp?gubirilor la secet?, s? conving? Guvernul s? dea o reglementare pentru arend? sau asigur?rile agricole ?i nici s? conving? ministerul mediului s? ?mpu?te mistre?ii.Eu sunt de acord c? trebuie s? fim prezen?i pe plan interna?ional ?i s? ne facem auzi?i, dar pentru asta trebuie ?nt?i s? ?tim s? comunic?m strategii, programe ?i politici agricole, capitol la care pe plan intern organiza?iile nu sunt prezente public deloc ?i mai mult aceste documente trebuiesc f?cute, dezb?tute, adaptate ?i sus?inute de c?tre fermieri, dar pentru asta trebuie s? ai o politic? activ? de atragere acestora, altfel manifestat? dec?t prin ve?nica acuza?ie a lipsei de implicare, dup? care fermierul nu mai are dreptul dec?t de a pl?ti cotiza?ia ?i a asculta, ?n rest nimic.Mai mult, este destul de dificil s? crezi c? afar? vei fi respectat c?nd tu nu po?i convinge ministrul agriculturii s? se bat? pentru a salva fermierii de la faliment ?ntr-un an cu secet? extrem? ca acesta de acum ?i afar? de 2-3 comunicate ?i acelea f?cute ?n fug? dup? tramvai, ?n rest doar mimezi discu?iile pe teme care oricum sunt desuete ?i imposibile, cum sunt acum pe tapet proiectele de OUG pentru starea de calamitate care nu se poate aplica retroactiv sau am?narea ratelor la credit, o iluzie prea mult ?i ,,obscen” v?nturat?.P?i? putem noi s? ne compar?m cu asocia?ia ,SPARANGHELUL” care a mobilizat ?ntreaga Europ? ?n timp de pandemie, de s-au deschis aeroporturi, s-au g?sit lucr?tori ?i s-au transportat ?n timp ce autorit??ile noastre au luat pozi?ie de drep?i la cererile personale ale doamnei Merkel, de s-au constipat pentru c?teva zile bune?Credem noi c? ne compar?m cu fermierii francezi care au primit 100 milioane de euro pe an subven?ii suplimentare doar pentru cre?terea suprafe?elor de leguminoase, sau pentru accesarea de fonduri pentru desp?gubiri de secet?, ?n condi?iile ?n care nimeni nu ?i acuz? pe fermieri ce au f?cut de nu irig??Iar aceste lucruri nu le-a f?cut COPA COGECA, dar organiza?iile acestor fermieri francezi sau germani sunt respectate ?n ?ntreaga zon? comunitar?, fiindc? au organizare ?i lideri care ?tiu a face lucrurile, ?n timp ce la noi, unii dup? zeci de an de activitate au organiza?iile ?n moarte clinic?.Se vorbe?te c? participarea organiza?iilor din Rom?nia la COPA COGECA se va face sub formula existen?ei a 12 pozi?ii ?n grupurile de dialog civil ?i plus o pozi?ie de vicepre?edinte. Tot a?a se vorbe?te, pentru a se ,,acoperii un pic mirosul”, c? ministerul a pl?tit pentru Rom?nia, asta ?nsemn?nd c? ar putea participa orice organiza?ie c?nd dore?te ?i are timp, dar din c?te se vede pe site-ul COPA COGECA acolo nu sunt membre diferite ??ri, ci asocia?ii (mai bine zis ?n cele mai multe cazuri sunt camerele agricole) din diferite ??ri, ceea ce este cu totul altceva.Aici voi face o singur? men?iune, ?n sensul c? L72/2020, permite decontarea unor facturi doar ale organiza?iilor profesionale, deci prostia asta c? s-a pl?tit pentru Rom?nia ?i particip? cine vrea, este ori pentru a se acoperi un miros ,,pestilen?ial”, ori arat? o lips? de cunoa?tere cras? a principiilor contabile inclusiv pentru organiza?ii, iar Curtea de Conturi ?i va l?muri ?n scurt timp pe autori cum ar fi trebuit s? stea treaba. Legat de aspectele legale, vom mai vorbi, fiindc? sunt mult prea multe de spus.Revenind, la noi cum va fi, vor merge acolo mai multe organiza?ii ?i cine ajunge primul ocup? locul pe scaun? Oare de ce doar Alian?a ar avea dreptul de a participa la aceste grupuri de dialog, pe zootehnie de exemplu ?i nu asocia?ia Holstein.ro sau FCBR sau alt? asocia?ie de profil? Sau pe scaun cum se vor aseza 5-6 asocia?ii cu acela?i obiect de activitate la acelea?i grupe de dialog, prin rota?ie, iar c?nd va fi exercitat votul cine va vota, cel care pune m?na primul pe buton?Spun asta nu c? ar fi vina Alian?ei, fiindc? nu am informa?ii ?n acest sens, dar cred c? ministerul ar fi trebuit s? stabileasc? care sunt condi?iile de respectat dac? se solicit? bani publici pentru achitarea cotiza?iei ?i ar fi trebuit statuat un mecanism prin care interesele tuturor fermierilor s? fie ap?rate la COPA COGECA ?i nu doar ale unora, fiindc? banii sunt din impozitele tuturor, nu din cotiza?iile unor organiza?ii.Acum ca s? mergi la COPA COGECA trebuie s? ai echipe de speciali?ti pe domenii, care s? fie capabili s? genereze o strategie ?i apoi s? desprind? din acea strategie direc?ii de politici agricole, dar acest lucru la noi nu se ?nt?mpl? de 30 de ani, iar ultimul exemplu este acest an, c?nd pentru noul PNS s-a f?cut o analiz? SWOT ?i apoi o analiz? a nevoilor, dar ?n raport cu ce strategie, adic? mai pe ?n?elesul tuturor trebuie s? clarific?m ce vrem s? facem cu agricultura noastr?, ce vrem s? dezvolt?m. Proiecte de strategii s-au tot f?cut, ultima era de prin 2014-2015, f?cut? de academicienii Hera ?i Otiman (?i colaboratorii), dar crede?i c? a ?inut cont cineva de ea?Problema nu este s? stabile?ti ni?te axe pe care s? cheltui banii comunitari, problema este ca dup? aceea s? ai o cre?tere de performan?? de pe urma acestor investi?ii, iar din p?cate experien?a primelor doua cicluri europene arat? c? situa?ia nu a evoluat bine, ci are multe sincope, iar asta o spun speciali?tii angajati de MADR pentru a face evaluarea impactului fondurilor europene.Sincer a? fi foarte bucuros s? vedem 12-20 de CV impresionante de speciali?ti care sunt angaja?i de aceste organiza?ii pentru a participa la reuniunile grupurilor de dialog ?i plus o linie de logistic? acas? care s? lucreze la redactarea documentelor sau implementarea lor ?n rela?ia cu autorit??ile publice, dar tare cred c? voi r?m?ne cu dorin?a.De c?te strategii avem implementate ?i de c?t? pricepere dispunem ca ?ar?, am ajuns s? import?m de peste 700 milioane de euro carne de porc, am ajuns s? import?m de peste 250 milioane de euro legume ?i fruncte, am ajuns s? import?m peste 30.000 to de past? de tomate fiindc? nu suntem ?n stare s? g?ndim un lan? de produc?ie ?i procesare, cum nu suntem ?n stare s? ne asigur?m necesarul de gr?u durum pentru paste f?inoase ?i import?m peste 70% din necesar, iar de altele ce s? mai discut?m. Astea sunt strategiile ?i politicile agricole f?cute de autorit??i ?i organiza?iile profesionale de la noi?A mai venit odat? cineva ?i a spus public c? are peste 10.000 de speciali?ti ?i a disp?rut de pe harta politic? ?n scurt timp de la afirma?ie, de aceea eu cred c? liderii de organiza?ii ar trebui s? fie mai circumspec?i ?n afirma?ii, ?n condi?iile ?n care sunt organiza?ii care nu au bani de azi pe m?ine, dar s? pl?teasc? bilete de avion ?i cazare pentru 12 speciali?ti, plus echipa de logistic? din ?ar?.Personal nu cred c? accederea ?n aceast? organiza?ie are la baz? interesul fermierilor rom?ni a?a cum a fost organizat? ac?iunea, ci are la baz? ni?te interese mult mai m?runte ?i care ?n perioada urm?toare vor ie?i u?or, u?or la suprafa??, iar atunci vom vedea exact cum st?m.Dar sunt primul care voi aplauda dac? se va dovedi c? m-am ?n?elat, cum aplaud ?i acum faptul c? am devenit membri, dar ce vom face pentru a fructifica aceast? ?ans??Parafraz?nd o reclam? de succes, am putea spune ,,scump domnule, scump, dincolo era mai ieftin”. Oare a?a o fi sau reu?im s? demonstr?m contrariul, dar nu prin vorbele unui eventual lider de organiza?ie op?rit de incompeten??, c? din astea avem destule, ci prin fapte ?i realiz?ri, altele dec?t cele pe care le c?ut?m cu lupa.Autor: Dr ing ?tefan Gheorghi?? * * *INS: lemn in valoare de peste 2 miliarde de lei, vandut anul trecut in Romania Actualitate | Pe scurt octombrie 2, 2020 Potrivit INS, in anul 2019, in Romania, s-a vandut o cantitate de masa lemnoasa ce a totalizat 12,07 milioane metri cubi, cu o valoare totala de 2,203 miliarde de lei. In 2019, din volumul de masa lemnoasa vanduta (in volum brut), 69,6% a fost masa lemnoasa pe picior, 30% masa lemnoasa fasonata si numai 0,4% cherestea si alte semifabricate.Cantitatile vandute au inregistrat, fata de anul 2018, cresteri la masa lemnoasa pe picior cu 6,1% si la total masa lemnoasa cu 0,9%. Volumul de masa lemnoasa pe picior vanduta a fost in 2019 de 8,404 milioane mc, iar cel de masa lemnoasa fasonata de 3,623 milioane mc. Pretul mediu al masei lemnoase pe picior vandute a fost de 168,7 lei/mc si cel de masa lemnoasa fasonata de 210,6 lei/mc.De asemenea, anul trecut au fost vanduti 8,948 milioane puieti forestieri si ornamentali din pepiniere silvice, in valoare de 9,622 milioane lei. Sfaturi pentru crescatorii de animale. Cum pregatesti necuvantatoarele pentru sezonul rece octombrie 2, 2020 Cu toate ca temperaturile actuale sunt inca suficient de ridicate, fiecare crescator de animale trebuie sa se pregateasca pentru momentul in care vremea se va raci, iar sezonul rece isi va intra in drepturi. Pentru ca este inca suficient de cald pentru a avea grija de anumite activitati, fermierii trebuie sa se mobilizeze inca de pe acum si sa ia toate masurile pentru a proteja animalele din gospodaria lor de frig. In cele ce urmeaza iti oferim toate sfaturile de care ai nevoie pentru a putea lua, la timp, masurile necesare protejarii animalelor din gospodaria ta de sezonul rece si, implicit, de temperaturile scazute care vor veni odata cu acesta.Caini si pisiciAnimalele de companie din gospodarie vor fi primele afectate de vremea friguroasa. Cu toate ca au un mecanism natural de aparare impotriva frigului si blana cainilor si a pisicilor devine mai deasa in aceasta perioada, este important sa iei masuri suplimentare pentru a preveni imbolnavirea lor din cauza gerului.Daca obisnuiesti sa tii cainii si pisicile mai mult in casa, o metoda foarte buna de a acomoda animalele cu gerul este scoaterea treptata a acestora in frig, cat temperaturile nu sunt inca foarte scazute. Este recomandat ca pe timpul iernii, cainii si pisicile sa stea mai mult in casa, insa daca acest lucru nu este posibil pentru caini, va trebui sa le amenajezi un culcus calduros. De asemenea, pe timp de ger, este recomandat sa le oferi suplimente alimentare si hrana bogata in proteina, intrucat necesarul lor caloric va creste in aceasta perioada. Mai mult, in cazul unor evenimente neprevazute, poti apela la un spital? veterinar sau le poti asigura animalelor ingrijirea necesara prin apelarea la un serviciu specializat.BovineBovinele sunt foarte rezistente si nu au nevoie de pregatiri prea intense pentru vremea geroasa. Totusi, este indicat sa te asiguri ca adapostul lor este ferit de viscol si ca este inchis complet pentru a nu exista sansa de formare a umiditatii.In ceea ce priveste alimentatia, este necesar sa la asiguri un stoc suficient de hrana uscata, care sa le ajunga pana la pasunat. Avand in vedere ca este posibil ca primavara sa vina cu intarziere in acest an, este indicat sa ai suficienta hrana uscata, astfel incat sa le poti hrani astfel si in toata luna martie. Daca observi ca bovinele din curtea ta pierd in greutate, mareste-le portia de hrana si administreaza-le suplimente alimentare.PasariDesi penajul pasarilor de curte le ofera acestora o anumita protectie la ger, este important ca adapostul lor sa fie bine ferit de temperaturile scazute si de vant. De aceea, trebuie sa te asiguri ca nu exista crapaturi in cotet si sa amenajezi un asternut pe podea, format fie din paie, fie din rumegus, care va mentine temperatura calda. Procedura nu este deloc complicata si nu iti va lua mai mult de cateva minute, insa va conta enorm pentru pasari.De asemenea, atunci cand temperaturile scad sub minus 10 grade Celsius, va trebui sa hranesti gainile seara, dupa apusul soarelui, deoarece pasarile vor asimila mai bine proteinele din furaje si vor avea tendinta de a manca mai mult in aceasta perioada a zilei. Procesul de digestie care este generator de caldura, le va asigura inaripatelor o temperatura corporala constanta.? Hrana trebuie sa consiste in boabe de grau sau porumb, iar daca vei constata ca acestea pierd in greutate, va fi necesar sa le suplimentezi portia zilnica.PorciPorcii nu sunt animale pretentioase, insa daca nu sunt hraniti corespunzator pe timp de ger, acestia pot pierde foarte mult in greutate. Atunci cand temperaturile coboara cu mult sub 0 grade, porcii vor consuma foarte multe calorii pentru a-si mentine temperatura corporala si, drept urmare, vor scadea extrem de mult in greutate.Pentru a evita acest lucru, este necesar sa le maresti portiile de hrana cu cel putin 20% si sa le asiguri o alimentatie variata. In aceasta perioada, poti hrani porcii cu fierturi pe baza de orz, grau ovaz si porumb sau concentrate. * * *Vinul de azi: Vetus 2016 - 92 puncte Robert Parker, 92 puncte James Suckling Parteneri Profit.ro scris ieri, Crama Bodegas Vetus a fost ?nfiin?at? ?n 2003, av?nd ca prim scop descoperirea ?ntregului poten?ial al regiunii Toro, Spania ?i producerea aici a unora dintre cele mai apreciate vinuri, obiective bifate acum, la aproape 20 de ani de la ?nfiin?are. Recomandarea noastr?, Vetus 2016, este un vin realizat 100% din soiul de struguri ?int? de Toro. Ro?u intens, vinul dezv?luie mai ?nt?i note olfactive de cire?e amare, fructe bine coapte ?i condimente dulcege. Pe palat, vinul este bine structurat ?i echilibrat, cu taninuri intense ?i o aciditate frumos conturat?. Degusta?i acest vin la 16-17 grade Celsius, al?turi de diverse aperitive, ?unc?, chorizo, pizza, paste, lasagna sau preparate din carne de porc, pas?re, miel sau iepure. * * *Cum se aleg protocoalele de vaccinare? meatmilk 2 octombrie 2020 S-ar putea spune c? biosecuritatea ?n avicultur? ?i vaccinarea merg m?n? ?n m?n?, al?turi de cuno?tin?ele de produc?ie, sus?ine Ken Randall, specialist ?n cre?terea p?s?rilor, ?ntr-un studiu publicat de Poultry World.Pentru un bun randament, este esen?ial ca ”stocul p?rinte” s? ajung? la locul de ouat, dup? ce a fost vaccinat corect ?mpotriva tuturor bolilor necesare, ?n conformitate cu instruc?iunile de vaccinare ?i cu nivelurile de titru conform reglement?rilor stipulate. ?n mod natural, p?s?rile ar trebui s? aib?, de asemenea, greutatea corect?, cu cel mai mare nivel de uniformitate ?i o bun? conforma?ie.Eficien?a vaccinului este esen?ial? ?n produc?ia de p?s?ri de curteProtocoalele de vaccinare vor varia ?n func?ie de tipul de pas?re: pui de cresc?torie pentru pui de carne sau ou? comerciale, ?i tipul de vaccin: virus viu sau intramuscular pe baz? de ulei. Programul exact care trebuie urmat trebuie elaborat pe baza propriilor cuno?tin?e ?i experien?? de produc?ie ?mpreun? cu medicul veterinar al companiei. Acest lucru ar trebui s? se bazeze pe ceea ce se potrive?te cel mai bine tipului de climat de produc?ie, precum ?i pe abilit??ile de management disponibile. C??iva indivizi cu experien?? care cunosc zona bine ar trebui s? li se cear? opiniile, deoarece aceasta va oferi informa?ii suplimentare valoroase.Clima poate juca, de asemenea, un rol ?n a decide cea mai bun? cale pentru a ob?ine rezultatul ideal: perfec?iunea. Tipuri de locuin?e, densit??i de stocare, greut??i ale p?s?rilor ?n vremea de v?rf cald? sau cald?, precum ?i nivelurile de umiditate pe tot parcursul ciclului. De asemenea, trebuie luat? ?n considerare dac? locuin?a este un mediu controlat sau un tip deschis de locuin?e.Solu?ii de alimentareProgramul utilizat ar trebui s? ofere cresc?torilor p?rin?i cele mai bune niveluri de titru posibile. Acest lucru va asigura c? descenden?ii lor primesc cantitatea corect? de anticorpi. Pe m?sur? ce se maturizeaz? ?i ??i primesc vaccin?rile, acest lucru le va oferi o imunitate adecvat? pentru a putea dep??i orice provoc?ri pe care le pot ?nt?mpina ?n timpul ciclului lor de via??.O inova?ie destul de recent? pentru ?mbun?t??irea eficien?ei vaccin?rii – mai ales de la interzicerea utiliz?rii antibioticelor terapeutice – este utilizarea de solu?ii ?n furaje. Vaccinarea ajut? la prevenirea bolilor prin stimularea sistemului imunitar al puilor pentru a produce anticorpi. De?i relativ noi ?i axate pe includerea beta-glucanilor care moduleaz? sistemul imunitar, solu?iile de alimentare preg?tesc sistemul imunitar pentru un r?spuns la imunizare, care la r?ndul s?u va cre?te eficien?a vaccin?rii la pas?re. * * *Abord?ri durabile ale nutri?iei bovinelor de lapte meatmilk 2 octombrie 2020 Rela?ia simbiotic? dintre vaca de lapte ?i popula?ia microbian? a rumenului reprezint? piatra de temelie a nutri?iei rumeg?toarelor, afirm? Dr. Sophie Parker-Norman-Head of R&D at Volac International, ?n preambulul unui studiu privind nutri?ia durabil? a bovinelor de lapte, publicat de DairyGlobal.Gestionarea microbionuluiC?nd microbiomul este gestionat bine, putem ?mbun?t??i cu succes produc?ia de lactate, dar aceasta poate fi oarecum ?i un act de echilibrare a nutri?iei. Acest lucru este valabil mai ales pentru nutri?ia proteinelor la vacile de lapte. Av?nd ?n vedere accentul crescut asupra reglement?rilor de gestionare a azotului, este esen?ial ca nutri?ia de precizie a proteinelor s? devin? norma ?n ra?ionarea durabil? a laptelui.Eficien?a proteinelor ?n dietele cu rumeg?toare este ?n jur de 16 – 40%. Nutri?ioni?tii care citesc acest lucru vor g?si cifra 16% dureros de sc?zut?, ?n cunoa?terea costului ingredientelor proteice. Ra?ionarea slab? a proteinelor poate fi o afacere costisitoare, dar, la fel ca aceasta, are ca rezultat ?i o cre?tere a excre?iei de azot (N).La un orizont nu prea ?ndep?rtat, exist? reglement?ri care intr? ?n vigoare cu privire la gestionarea N ?n sistemele lactate, cel mai vizibil ?n Olanda. O diet? cu proteine ??brute de 18% nu mai trebuie s? fie media. Cercet?rile ?i aplica?iile practice au ar?tat c? este posibil s? se duc? procentul de CP p?n? la 15% f?r? a compromite performan?a. Modele nutri?ionale, cum ar fi INRA ?i CNCPS, permit predic?ia performan?ei din dietele cu un procent mai mic de CP ?i ajut? la ?mbun?t??irea eficien?ei proteinelor. Pe l?ng? abord?rile formul?rii, exist? o serie de modalit??i de a ?mbun?t??i eficien?a proteinelor ?n produc?ia de lactate. Iat? primele 5 abord?ri pentru ?mbun?t??irea eficien?ei proteinelor.1- Suplimentarea meselor proteice protejateMesele proteice protejate exist? de c??iva ani ?i au jucat un rol important ?n maximizarea productivit??ii produselor lactate. ?n Europa, acestea au intrat recent sub un nou punct de vedere ?n ceea ce prive?te sustenabilitatea meselor de soia. Ca atare, a existat un interes mai mare pentru f?ina de rapi?? (canola) protejat?, care poate fi ?n jurul valorii de dublu fa?? de nivelul proteinei de bypass fa?? de o mas? neprotejat?. Este posibil ca aceste proteine ??de bypass s? fie un ingredient important ?n viitorul produc?iei durabile de lactate din Europa.2- Alimentarea tampon, la p?scut?n ??rile care cresc bine iarba, exist? adesea o provocare mai mare a eficien?ei proteinelor ?i a excre?iei de N. Iarba con?ine o mul?ime de proteine ??degradabile din rum (RDP). Aceast? protein? se descompune u?or ?i, dac? nu este echilibrat? cu carbohidra?i fermentabili suficien?i, sinteza microbian? a proteinelor nu va fi optim?.Iarba este o surs? important? de nutri?ie favorabil? din punct de vedere economic ?n dietele lactate ?i utilizarea sa ar trebui s? fie maximizat?, ?n special ?n clim? temperat?, cu toate acestea ar trebui s? se acorde o aten?ie deosebit? aliment?rii excesive a PDR ?i a aliment?rii cu energie fermentabil?.?3-Aditivi pentru hrana animalelor care lucreaz? cu microbiomul rumenuluiMulte inova?ii noi ?n nutri?ia rumeg?toarelor vor proveni probabil din aplica?iile de lucru cu microbiomul rumenei. Pe m?sur? ce tehnicile analitice devin mai disponibile, lumea nutri?iei lactate va face progrese c?tre o lucrare mai inteligent? cu microbiota rumenului, afect?nd nu numai performan?a, ci ?i durabilitatea ?i s?n?tatea. Un domeniu de interes ?n cadrul acestui subiect se afl? ?n uleiurile esen?iale. Uleiurile esen?iale sunt compu?i volatili care au efecte antimicrobiene. Ele pot fi utilizate ?n amestecuri pentru a reduce activitatea proteolitic? din rumen ?i sunt utilizate ca metod? de echilibrare a rumenului pentru proteine ???i energie, cre?terea proteinelor de bypass ?i reducerea de?eurilor.?4-Gr?simile protejate de rumen ?i utilizarea NLucr?ri recente ?i interesante de la Universitatea Wageningen au investigat ?mp?r?irea energiei ?i a N la vacile de lapte hr?nite cu diete proteice metabolizabile mari sau sc?zute. Aceast? lucrare a analizat, de asemenea, interac?iunea substraturilor glucogenice ?i lipogene postruminale (Nichols ?i colab. 2018; Nichols ?i colab. 2019). Studiul a constatat c? energia provenit? de la acizi gra?i de palm? iner?i hidrogena?i din rumen a ?mbun?t??it utilizarea N la nivelurile ridicate ?i sc?zute ale proteinelor metabolizabile. Mecanismul din spatele acestui lucru r?m?ne neclar, ?ns? subliniaz? c? alte ingrediente dietetice pot avea un rol de jucat ?n metabolismul ?i eficien?a proteinelor.5-Inoculan?i pentru ?nsilozare: o abordare la ferm??n fabricarea silozului, prezen?a clostridiei ?i enterobacteriilor ?n siloz are ca rezultat pierderi de substan?? uscat? (DM). Ad?ugarea inoculan?ilor bacteriilor lactice ajut? la controlul procesului de fermentare, reduc?nd ?n mod eficient pierderile de DM. Capacitatea de a cre?te mai mult lapte din furajele cultivate acas? va fi important? ?n urm?torii ani. Conservarea proteinelor ?i a altor substan?e nutritive, prin reducerea pierderilor de DM, plaseaz? inoculan?ii ?n siloz ca un ?must have” absolut pentru viitorul unei produc?ii lactate durabile.Nutri?ia ca ?tiin?? nu ?nseamn? doar hr?nirea animalului pentru a ob?ine cel mai bun randament. Nutri?ia rumeg?toarelor continu? s? avanseze, dezv?luind domeniile emergente ?n produc?ia durabil? ?i s?n?tatea animalelor, care dau na?tere la oportunit??i pentru noi inova?ii ?i aplica?ii.Nevoia unui control mai bun al N-ului ?n sistemele lactate se apropie rapid. Acesta aduce cu sine beneficii nu numai pentru mediu, ci ?i economii de costuri. Am v?zut ?mbun?t??iri semnificative ?n ceea ce prive?te ?ngr???mintele ?i gestionarea n?molului ?n ultimii 10 ani, iar acum este momentul nutri?iei pentru a face urm?torul pas c?tre o utilizare durabil? ?i precis? a proteinelor. * * *Drama satului Runcurel, fil? ?n "Dosar Rom?nia", la #TVR1 | TVR1 | Vineri, 02 Octombrie 2020Duminic?, 4 octombrie, de la ora 18.00, la TVR1, TVR 1 HD ?i online pe TVR+, Gabriel Geam?nu ?i echipa "Dosar Rom?nia" ne prezint? ancheta ?Drama unui sat”. Grav afectat? de exploatarea miniera din zon?, localitatea Runcurel, aflat? ?n jude?ul Gorj, este condamnat? s? dispar?, iar oamenii s?-?i v?nd? propriet??ile la pre?uri de nimic Complexului minier.Unii dintre localnici refuz? s? plece din sat ?i tr?iesc sub amenin?area demol?rii caselor peste ei, din cauza surp?rii terenurilor din zon?, provocat? de exploatarea de la suprafa?? a c?rbunelui.Pentru cele c?teva zeci de persoane r?mase la Runcurel suferin?a pare c? nu se va sf?r?i niciodat?. * * *Agricultura post-COVID, eficien?? de nivel 4.0 Liviu GORDEA 01 octombrie 2020 Inteligen?a Artificial? (IA) ??i pune amprenta asupra lumii agricole post-COVID-19, f?c?nd-o mai eficient?, mai pu?in risipitoare ?i cu adev?rat mai inteligent? dec?t era acum un an.?n timp ce lumea ?ncepe s? se redeschid? ?ncetul cu ?ncetul dup? blocajele ap?rute pe fondul acestei crize f?r? precedent, ?ncerc?m s? evalu?m efectele pe termen lung ale pandemiei. Un lucru care s-a schimbat, probabil pentru totdeauna, este modul companiilor de a lucra, ?n special cu tehnologia. Iar sectorul agricol se g?se?te ?ntr-o pozi?ie favorabil? datorit? capacit??ii fantastice de a se adapta la noile tendin?e. ?'Smart farming' a luat amploare??nainte de pandemie, adoptarea de c?tre sectorul agricol a tehnologiei bazate pe inteligen?? artificial? era deja ?n cre?tere, iar COVID-19 a accelerat aceast? evolu?ie. ?n Statele Unite, spre exemplu, unde noile tehnologii p?trund mult mai u?or ?n agricultur? dec?t ?n orice alt col? al planetei, cererea pentru solu?iile de 'smart farming' s-a intensificat ?n prima jum?tate a anului.?Culturi monitorizate de sus ?i de la distan???DroneDeploy, una dintre companiile lider ?n domeniul colect?rii ?i interpret?rii datelor culese de drone, a observat o cre?tere cu 33% a zborurilor de utilitate agricol? pe teritoriul SUA, de la mijlocul lunii martie p?n? la mijlocul lui aprilie, c?nd au intrat ?n vigoare cele mai dure restric?ii impuse pentru limitarea r?sp?ndirii epidemiei de coronavirus. ?Profesioni?tii din agricultur? s-au g?ndit imediat c? investi?ia ?n solu?ii software pentru aplica?iile dronelor aduc plusvaloare muncii lor, ?n special ?n ceea ce prive?te monitorizarea culturilor ?i ?ns?m?n?area, care pot fi gestionate de la distan??, p?str?nd lucr?torii ?n siguran??”, a fost interpretarea celor de la DroneDeploy. Interven?ie ?intit? asupra problemelor identificate??n prezent, instrumentele de IA pot detecta caren?ele de azot, deficien?ele de ap?, problemele de ?mburuienare ?i apari?ia bolilor specifice sau a d?un?torilor pe suprafe?ele agricole supravegheate. Blue River Technology, un start-up american achizi?ionat de c?tre John Deere, folose?te inteligen?a artificial? pentru a detecta ?i pulveriza buruienile. ?n timp ce erbicidele ?i alte substan?e fitosanitare sunt ?n mod tradi?ional aplicate orbe?te pe un c?mp ?ntreg sau pe toat? cultura, sistemele Blue River au capacitatea de a direc?iona substan?ele chimice numai acolo unde este necesar, f?c?nd economii importante de bani ?i timp, cu beneficii majore ?i asupra mediului ?nconjur?tor. Dronele pot, de asemenea, identifica problemele din cultur? ?i chiar elibera prescrip?ii de aplicare cu rat? variabil? a erbicidelor pe baza h?r?ilor aeriene, pentru o abordare ?intit? a problemelor legate de ?mburuienare.???Ordinea recolt?rii?Nu ?n ultimul r?nd, practicile de recoltare au poten?ialul de a se schimba ?n bine cu ajutorul inteligen?ei artificiale. Ordinea ?n care intra?i la recoltat poate fi indicat? cu ajutorul acestor tehnologii avansate. De exemplu, de obicei porumbul trebuie s? fie recoltat la un nivel de umiditate de 24-33%. C?mpurile de porumb care nu au devenit ?nc? galbene sau maronii trebuie uscate mecanic dup? recoltare, ceea ce implic? anumite costuri suplimentare. Imaginile furnizate de drone pot ajuta astfel cultivatorii s? m?soare care parcele s-au uscat p?n? la niveluri optime ?i pot determina ordinea suprafe?elor pe care s? intre combinele la recoltat. Pe l?ng? asta, exist? posibilitatea de a indica cu precizie c?mpurile care sunt preg?tite pentru recoltare ?n func?ie de genetica semin?elor. Acest nivel foarte ridicat de gestionare a datelor permite fermierilor s? elimine presupunerile ?i s? devin? din ce ?n ce mai eficien?i, cu un efort minim.?Provoc?ri ?i oportunit??i?Pe m?sur? ce automatizarea ?n agricultur? continu? s? se dezvolte, este interesant s? vedem ?n ce direc?ie se vor ?ndrepta lucrurile ?n anii urm?tori. F?r? umbr? de ?ndoial?, COVID-19 a adus sectorul agricol ?n fa?a unor mari provoc?ri, dar a permis ?i apari?ia multor oportunit??i. Cineva spunea odat?: ??ntotdeauna supraestim?m schimbarea care va avea loc ?n urm?torii doi ani ?i subestim?m schimbarea care va avea loc ?n urm?torii zece ani”. ?ntr-adev?r, p?n? vom vedea cerul br?zdat de drone sau tractoare care s? lucreze ?n mod autonom suprafe?ele agricole vor mai trece ceva ani. Un lucru ?ns? e sigur - pandemia aceasta ne-a f?cut s? g?ndim altfel.DRONA, EVALUATORUL AGRICOL NR. 1?n prezent, dronele pot num?ra automat plantele la scurt timp dup? ce acestea ies din sol, pentru a m?sura dac? suprafe?ele trebuie s? fie re?ns?m?n?ate. Acest fapt indic? ce varietate de semin?e are cele mai bune rezultate ?n func?ie de tipul de sol, loca?ie, climat etc. De asemenea, acest proces automatizat face recomand?ri cu privire la num?rul de boabe la hectar necesar pentru asigurarea unei r?s?riri uniforme a culturii, pentru maximizarea produc?iei.Click AICI ?i afl? totul despre dronele care ?trateaz?” bolile plantelor!PREDIC?II MAI EFICIENTE ?I MAI PRECISE Automatizarea agricol? va stimula inovarea industriei post-pandemice ?i, foarte probabil, va revolu?iona anumite procese, ?nfiin?area culturilor av?nd poten?ial mare de cre?tere. Pe baza datelor stocate ?n timp, agronomii pot decide soiurile sau hibrizii cu cele mai mari ?anse de a performa ?n anumite condi?ii climatice. Sistemele care utilizeaz? inteligen?a artificial? pot analiza ?i oferi predic?ii mai eficient ?i mai precis dec?t omul, baz?ndu-se pe algoritmi de ?nv??are automat?, ce presupun ?mbun?t??irea continu? a performan?elor.?un articol de LIVIU GORDEA * * *Bogardens – solu?ia perfect? pentru amenajarea ?i ?ntre?inerea spa?iilor verzi 1 octombrie 2020C?nd vine vorba de amenajarea ?i ?ntre?inerea spa?iilor verzi, echipa Bogardens vine ?n sprijinul clien?ilor cu proceduri bine stabilite ?i un portofoliu generos.Amenajarea ?i ?ntre?inerea spa?iilor verzi nu este ?ntotdeauna ”floare la ureche”, dar Bogardens se ridic? la ?n?l?imea a?tept?rilor. Instrumentele, logistica ?i materialele sunt constant la ?ndem?n? ?i pe stoc, astfel ?nc?t lucr?rile s? decurg? ?ntotdeauna conform planului.Amenajarea spa?iilor verzi include montaj rulouri gazon ?i plantarea de arbori, flori sau arbu?ti, dup? preferin?e. Bogardens beneficiaz? de acces constant ?i rapid la rulouri de gazon ?i, de asemenea, are o pepinier? cu o varietate mare de plante. Astfel ?nc?t ?n orice moment se pot aduce complet?ri, se pot face repara?ii sau remedieri. Totul ?ncepe cu o discu?ie. Un specialist de deplaseaz? s? analizeze situa?ia, s? fac? ?mpreun? cu clientul un plan de amenajare ?i apoi se fac estim?ri, oferte ?i se programeaz? lucr?rile.Cea mai simpl?, frumoas? ?i elegant? metod? de a ?nfrumuse?a un spa?iu exterior este cu rulouri gazon. Rapid de montat ?i cu o estetic? deosebit?, rulourile de gazon se potrivesc at?t zonelor din jurul cl?dirilor administrative, spa?iilor comerciale, l?ng? parc?ri, zonelor industriale, etc.Lucr?rile efective ?ncep cu preg?tirea terenului, ceea ce include ?i lucr?rile de infrastructur? pentru instala?ia de irigare. Dup? aceea urmeaz? cel mai frumos pas, montarea rulourilor de gazon, iar dup? 5 zile se poate deja c?lca pe iarba verde ?i proasp?t?. Desigur, peisajul poate fi completat de plante, flori, arbori ?i piatr? natural?.Odat? spa?iul amenajat, acesta are nevoie ?i de ?ntre?inere, mai ales c?nd vorbim de suprafe?e mari precum cele din zonele comerciale sau industriale, iar o echip? cu experien?? este un ajutor de n?dejde. Spa?iile verzi au nevoie de lucr?ri pentru a-?i p?stra frumuse?ea ?i a ar?ta impecabil ?ntotdeauna. F?r? aceste lucr?ri, spa?iul se poate deteriora ?ntr-un ritm alert ?i investi?ia se va pierde.Tocmai de aceea experien?a me?terilor Bogardens, dublat? de utilaje ?i echipamente profesionale, ofer? un timp de execu?ie redus ?i asigur? men?inerea spa?iului ?ngrijitindiferent de anotimp. Lucr?rile de ?ntre?inere pentru rulourile de gazon includ dar nu se limiteaz? la: tundere, erbicidare, aplicarea de fungicid ?i ?ngr???m?nt, etc. De asemenea, dup? caz, se pot ?nlocui sau completa anumite zone, ?i se pot ad?uga plante verzi sau flori. ?n combina?ia corect? ?i cu frecven?a potrivit?, lucr?rile de ?ntre?inere a spa?iilor verzi asigur? un aspect impecabil pe toat? durata anului!Sistemul de iriga?ii trebuie ?ntre?inut de asemenea, are nevoie de verific?ri periodice ?i de o grij? deosebit? ?n special ?n preajma sezonului rece. Dup? caz, echipa Bogardens realizeaz? lucr?ri de repara?ie la sistemul de iriga?ii, pentru a-i asigura func?ionalitatea optim?.Bogardens colaboreaz? deja de ceva timp cu retaileri ?i unit??i comerciale, ?i are un portofoliu de lucr?ri diverse care vorbesc de la sine. Atuurile principale ale companiei sunt pepiniera proprie, logistica, utilajele ?i materialele care se afl? constant pe stoc ?i mai ales for?a de munc? ?i dedicarea.* * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download