TRIBUNALUL CONSTANŢA Bilant 2009



TRIBUNALUL CONSTANŢA

[pic]

RAPORTUL ACTIVITĂŢII

DESFĂŞURATE ÎN ANUL 2009

03 februarie 2009

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI

Climatul politic economic şi social de după decembrie 1989 a permis ca în ţara noastră să se instaureze şi să se dezvolte o ordine juridică conformă ideii şi idealului statului de drept în care să se profeseze cultul dreptului, iar personajul central să fie judecătorul. Cum era firesc, un asemenea proces presupune modificarea a numeroase reglementări, adoptarea unor legi noi şi deopotrivă reforma justiţiei.

Scopul declarat al reformei sistemului judiciar este consolidarea independenţei justiţiei si a statutului magistratului, sporirea eficienţei actului de justiţie de natură să răspundă nevoilor cetăţeanului şi a compatibilităţii sistemului judiciar român cu sistemele judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene. În acest context, realizarea actului de justiţie prin intermediul instanţelor judecătoreşti readuce în centul atenţiei importanţa structurării eficiente a acestora, rolul tribunalelor fiind mult sporit prin competenţele teritoriale şi materiale pe care legea le-o conferă.

Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti în circumscripţia căruia sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ. În municipiul Constanţa funcţionează Tribunalul Constanţa, instanţă cu personalitatea juridică, constituită în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Constanţa.

Activitatea administrativ judiciară a Tribunalului Constanţa este organizată în două sedii situate în Constanţa, str. Traian nr.31, si respectiv Traian 23, cu precizarea că imobilul situat în str. Traian nr.31 găzduieşte o mare parte a activităţii acestei instanţe constituind locaţia principală cunoscută ca atare şi în care funcţionează Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, Secţia Maritim Fluvială, Departamentul Economico - Financiar, Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere în timp ce secţia civilă şi penală a Tribunalului Constanţa funcţionează în cadrul Palatului de Justiţie aflat în imediata apropiere a sediului mai sus amintit.

Clădirea Tribunalului este reprezentativă pentru municipiul Constanţa, constituind monument arhitectural de patrimoniu. Aflat la intrarea in peninsula oraşului,zonă în care se găsesc cele mai multe vestigii ale vechii cetăţi Tomis, fostul palat regal a fost construit în anul 1903, ca reşedinţă de vară a regelui. În anul 1922 clădirea intră în patrimoniul Ministerului Justiţiei, fiind dobândită prin act de vânzare - cumpărare. Ulterior clădirea îşi schimbă destinaţia, insă începând cu anul 1987 o regăsim ca sediu de instanţă.

În anul 2001 au demarat lucrările de reparaţii capitale – consolidare, amenajări şi restaurare, iar doi ani mai târziu, in noiembrie 2003, activitatea Tribunalului Constanţa este reluată în acest sediu. Creşterea volumului de activitatea al instanţei căreia i-a corespuns o sporirea a numărului de magistraţi, personal auxiliar de specialitatea şi personal contractual a impus alocarea unui spaţiu în Palatul de Justiţie pentru desfăşurarea activităţii Secţiei Civile şi Secţiei Penale a Tribunalului Constanţa.

În cadrul Tribunalului Constanţa funcţionează 4 secţii, respectiv: Secţia Civilă, Secţia Penală, Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Secţia Maritimă şi Fluvială. Fiecare secţie are în componenţă un anumit număr de judecători şi personal auxiliar de specialitate, repartizat pe compartimente auxiliare ale secţiei grefă, arhivă şi registratură, potrivit necesităţilor impuse de funcţionarea secţie respective, fiind condusă de un preşedinte de secţie, care este sprijinit de un grefier şef de secţie. La nivelul Tribunalului Constanţa funcţionează patru arhive curente, fiecare amplasată în secţia corespunzătoare, în acelaşi mod fiind alocat spaţiu şi pentru compartimentul executării penale.

Tot în componenţa Tribunalului Constanţa se mai includ şi o serie de compartimente auxiliare, biblioteca, biroul de informare şi relaţii publice, departamentul economico - financiar şi administrativ (care cuprinde compartimentul financiar contabil, compartimentul administrativ şi compartimentul personal) şi compartimentul de informatică juridică. Pe lângă Tribunalul Constanţa mai funcţionează şi Birou Local pentru Expertize Judiciare Tehnice şi Contabile şi Serviciul de Probaţiune, fiecare dintre aceste beneficiind de un spaţiu corespunzător, şi mă refer în special la Serviciul de Probaţiune a cărei locaţie asigură confidenţialitatea dintre consilierii de probaţiune şi persoanele care beneficiază de asistenţa acestui serviciu.

Fiecare compartiment auxiliar are atribuţii specifice care sunt aduse la îndeplinire de personalul auxiliar al instanţelor şi de celelalte categorii de personal, potrivit sarcinilor stabilite prin legea de organizare şi regulament. În ceea ce priveşte departamentul economico financiar şi administrativ, acesta este condus de un manager economic aflat în subordinea preşedintelui Tribunalului Constanţa.

Conducerea tribunalului este asigurată de preşedinte şi doi vicepreşedinţi, care îl sprijină pe acesta în organizarea şi buna funcţionare a tribunalului ca şi a instanţelor din circumscripţia acestuia. Conform dispoziţiilor legale, in cadrul Tribunalului Constanţa, funcţionează Colegiul de Conducere compus din Preşedinte – membru de drept şi 6 reprezentanţi ai judecătorilor, aleşi de Adunarea Generală, care dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii tribunalului şi avizează actele şi deciziile preşedintelui, emise în exercitarea atribuţiunilor conferite de Regulament.

Ca instanţă de control judiciar şi totodată ca ordonator terţiar de credite, Tribunalul Constanţa are în circumscripţie 5 judecătorii, respectiv: Judecătoria Constanţa, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Hârşova şi Judecătoria Băneasa. Această din urmă instanţă nu a fost încă dată în funcţiune. Ordinea enunţării acestora, este dată de volumul de activitate al celor 4 instanţe funcţionale. De asemenea, tot în circumscripţia Tribunalului Constanţa se află şi Penitenciarul de Maximă Siguranţă Poarta Albă şi Penitenciarul Spital Poarta Albă, locuri de deţinere în care-şi execută pedeapsa ori sunt arestaţi preventiv aproximativ 2000 de persoane.

În concordanţă cu normele de procedură, Tribunalului Constanţa are competenţă de soluţionare a litigiilor în grade diferite de jurisdicţie – fond, apel şi recurs.

În materie civilă, preponderent atât ca număr cât şi complexitate sunt litigiile privind dreptul de proprietate şi se are în vedere în special restituirea imobilelor preluate abuziv care fac obiectul Legii 10/2001 cât şi litigiile de fond funciar. Tot în materie civilă, activitatea secţiei este marcată de creşterea de la an la an a volumului de activitate în special în cauzele soluţionate în apel şi in recurs, precum şi de numărul ridicat de cauze soluţionate în recurs faţă de apel, raportat la criteriul valoric a acestora,situaţie generată de interpretarea extensivă dată prevederilor art. 282 ind.1 alin.1 Cod procedură civilă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr.32 din 09.06.2008 pronunţată în recursul în interesul legii. O pondere însemnată o au si litigiile în materia măsurilor speciale de protecţie a minorilor şi adopţie, precum şi litigiile de muncă şi asigurări sociale.

În materie penală, Tribunalului Constanţa judecă cauze privind infracţiuni de crimă organizată, trafic ilicit de droguri sau infracţiuni contra vieţii şi a patrimoniului.

În materie comercială, cele mai frecvente litigii sunt legate de funcţionarea societăţilor comerciale, în răspundere contractuală şi în materia insolvenţei, litigii care înregistrează o creştere substanţială, de la an la an.

De asemenea, trebuie remarcată şi ponderea importantă a litigiilor de contencios administrativ şi fiscal şi ascendenţa cauzelor în această materie în calea de atac a recursului, precum şi competenţa specială a Tribunalului Constanţa în litigii de natură maritimă şi fluvială.

În aplicarea dispoziţiilor legale relative la specializarea activităţii de judecată, cu incidenţe directe asupra calităţii actului de justiţie, la nivelul Tribunalului Constanţa şi a instanţelor arondate, s-au creat premisele specializării judecătorilor, atât ca urmare a existenţei secţiilor deja înfiinţate anterior anului 2007, cât şi a înfiinţării Secţiei Civile şi Secţiei Penale în cadrul Judecătoriei Constanţa sau a constituirii de noi complete specializate, în cadrul instanţelor din circumscripţia acesteia.

Răspunzând acestor necesităţi, în cadrul Secţiei Civile a Tribunalului Constanţa, funcţionează complete specializate în materie privind protecţia specială a minorilor şi adopţie (8), procese funciare (5), litigii de muncă şi asigurări sociale (2), în cauzele cu minori şi familie (4); în Secţia Penală funcţionează complete specializate în soluţionarea faptelor de corupţie (3) în cauzele penale cu minori (4) şi un complet specializat în cauzele penale maritim fluviale, în timp ce în cadrul Secţiei Comerciale şi de Contencios administrativ funcţionează 4 complete specializate în cauze de contencios administrativ.

Aceleaşi preocupări pentru specializarea secţiilor şi completelor s-au manifestat la nivelul judecătoriilor din circumscripţia Tribunalului Constanţa unde, la Secţia civilă şi penală a Judecătoriei Constanţa şi respectiv la Judecătoriile Mangalia şi Medgidia, sunt înfiinţate complete specializate în domeniul de competenţă al acestor categorii de instanţe.

De precizat că, la nivelul Judecătoriei Hârşova datorită volumului de activitate şi numărului mic de judecători nu s-au putut constitui nici complete specializate şi cu atât mai puţin secţii, această instanţă funcţionând cu o schemă de numai 2 judecători.

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

– ASPECTE CANTITATIVE –

Volumul de activitate a unei instanţe cuprinzând toţi indicatori relevanţi reprezintă un reper important în privinţa activităţii cantitative şi calitative a instanţei cu posibilitatea de a trage concluzii şi asupra îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor de către persoanele investite în funcţii de conducere. Evidenţierea unei imagini de ansamblu a volumului de activitate al instanţelor din judeţul Constanţa poate fi realizată prin trecerea în revistă a datelor statistice legate de activitatea acestora în anul 2009 .

2.1 Volumul total de activitate

În anul 2009 datele generale de evidenţă statistică pe total instanţă se prezintă astfel :

- Stocul cauzelor nesoluţionate la 31.12.2008

- 8173 din care : - 2338 cauze civile

- 428 cauze penale

- 5323 cauze comerciale şi de contencios

administrativ

- 84 cauze maritime si fluviale

- Cauze intrate în cursul anului 2009

- 21326 din care: - 5785 cauze civile

- 3074 cauze penale

- 12327 cauze comerciale şi de contencios

administrativ

- 140 cauze maritime si fluviale

Total cauze de soluţionat în cursul anului 2009

- 29499 din care: - 8123 cauze civile

- 3502 cauze penale

- 17650 cauze comerciale şi de contencios

administrativ

- 224 cauze maritime si fluviale

- Total cauze soluţionate în cursul anului 2009

- 19199 din care: - 5002 cauze civile

- 3157 cauze penale

- 10905 cauze comerciale şi de contencios

administrativ

- 135 cauze maritime si fluviale

- Cauze suspendate

- 2543 din care: - 856 cauze civile

- 1650 cauze comerciale şi de contencios

administrativ

- 37 cauze maritime si fluviale

- Stocul la 31.12.2009 -

- 10300 din care: - 3121 cauze civile

- 345 cauze penale

- 6745 cauze comerciale şi de contencios

administrativ

- 89 cauze maritime si fluviale

De remarcat că peste 24,68% din volumul cauzelor nesoluţionate îl constituie litigiile comerciale si civile suspendate.

2..2.1 Volumul de activitate pe secţii specializate

|SECTIA | | |

| | |Stoc la 31.12 |

| |Materia |2008 |

|Oprea Adrian |13263 |10626 |

|Cărbune Cosac Iulia |12870 |10529 |

|Dan Luminiţa |6164 |4783 |

|Casian Iulia |1612 |1216 |

|Damian Oana |1117 |773 |

|Drăgan Dănuţa Ana |129 |100 |

|Thoma Stan Theodora |682 |531 |

|Păunescu Ioana |1464 |1162 |

|Total |37301 |29720 |

SECŢIA COMERCIALA ŞI DE

CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

FOND COMERCIAL SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

| | | | | | |

| | |Restante la | |Total de soluţionat | |

|Nr.crt. |Materia |început de |Intrate | |Soluţionate |

| | |perioadă | | | |

|Penal |3157 |3038 |86 |29 |4 |

|CIVIL |5002 |2734 |1705 |414 |149 |

|Comercial si contencios |10905 |9198 |1100 |391 |216 |

|administrativ | | | | | |

|Maritim fluvial |135 |97 |23 |12 |3 |

|TOTAL GENERAL |19199 |15067 |2914 |846 |372 |

Astfel, în materie penală, din totalul cauzelor soluţionate în anul 2009 – 3.157 – un număr de numai 4 dosare au fost soluţionate peste 2 ani de la înregistrare, 29 de cauze au fost soluţionate într-o perioadă de timp cuprinsă între 1 şi 2 ani, 86 dosare au fost soluţionate între 6 luni şi 1 an, iar 3.038 de cauze au fost soluţionate într-un interval de timp de până la 6 luni de la înregistrare.

Pe materii, din totalul de 1024 dosare de fond soluţionate, un număr de 959 s-au soluţionat într-o perioadă de până la 6 luni, 39 dosare s-au soluţionat într-un interval cuprins între 6 luni şi un an, 22 într-un interval de timp de până la 2 ani, iar 4 dosare au fost soluţionate după o perioadă mai mare d e2 ani .

În ce priveşte cauzele în apel, din totalul de 548 dosare soluţionate, un număr de 502 s-au soluţionat într-un termen de până la 6 luni, 39 dosare s-au soluţionat într-un termen de până la un an, iar 7 dosare s-au soluţionat pe parcursul unei perioade de până la 2 ani .

Referitor la dosarele înregistrate în recurs, din totalul de 1585 cauze soluţionate, un număr de 1577 s-au finalizat într-un termen de până la 6 luni, şi doar 8 cauze au fost soluţionate într-un termen de până la un an, neexistând dosare care să depăşească această durată de soluţionare .

În materie civilă, în raport de anul precedent durata medie de soluţionare a cauzelor s-a redus în ceea ce priveşte intervalul peste doi ani in cazul apelurilor si recursurilor.

Pentru cauzele aflate în fond situaţia a fost următoarea: din 2846 cauze soluţionate, 1522 au fost soluţionate in intervalul 0-6luni, 921 în intervalul 6-12 luni, 287 cauze au fost soluţionate în intervalul 1-2 ani, iar 116 peste doi ani.

În apel numărul total de cauze soluţionat a fost de 662, din care 342 au fost soluţionate într-un interval de 0-6 luni, 245 în intervalul de 6-12 luni, 58 în intervalul de 1-2 ani si 17 peste doi ani.

În recurs numărul total de cauze soluţionate a fost de 1494, din care 870 au fost soluţionate într-un interval de 0-6 luni, 539 în intervalul de 6-12 luni, 6 în intervalul de 1-2 ani si 16 peste doi ani.

În primul rând este de menţionat că la calculul acestor perioade este inclus si termenul în care cauzele respective s-au aflat in stare de suspendare pentru diverse motive.

În al doilea rând, problemele care au determinat scăderea operativităţii, în special în materia cauzelor înregistrate în fond, se regesc si la acest capitol.

O situaţie ce se impune a fi reliefată o constituie soluţionarea cu celeritate a cauzelor comerciale şi de contencios administrativ.

În anul 2009, dintr-un total de 10905 de cauze soluţionate (din care 8059 fonduri , 29 de apeluri si 2817 recursuri), au fost soluţionate :

- într-o perioadă de până la 6 luni - 6753 de fonduri, 21 apeluri si 2424 recursuri;

- într-un interval de 6 - 12 luni - 741 de fonduri , 8 apeluri si 351 de recursuri;

- într-o perioadă de 1-2 ani - 350 de fonduri şi 41 recursuri

- peste doi ani – 81 de fonduri şi 1 recurs ;

- peste trei ani – 134 de fonduri

Referitor la instanţele arondate Tribunalului Constanţa, din perspectiva duratei de soluţionare a cauzelor, reţinem următoarele:

Deşi în anul 2009 durata medie de soluţionare a cauzelor, în toate materiile, a fost de la 0 la 6 luni, la 31.12.2009, pe rolul Judecătoriei Medgidia se aflau 41 de cauze mai vechi de un an, 23 cauze în materie civilă şi 18 cauze în materie penală.

Se constată o creştere a numărului cauzelor mai vechi de un an faţă de anii precedenţi, respectiv faţă de 9 cauze mai vechi de un an în anul 2008 (5 cauze în materie civilă şi 4 cauze în materie penală) şi de 15 cauze mai vechi de un an (14 cauze în materie civilă şi o cauză în materie penală), la sfârşitul anului 2007.

La Judecătoria Mangalia din stocul de 2296 de dosare nesoluţionate până la sfârşitul anului 2009 s-au evidenţiat 74 de cauze civile cu vechime de peste un an şi 12 cauze civile cu vechime de peste 2 ani.

La nivelul Judecătoriei Mangalia există 5 dosare penale cu vechime mai mare de 1 an şi 2 dosare penale cu vechime mai mare de 2 ani.

În materie civilă există pe rolul instanţei un număr de 12 dosare cu vechime mai mare de doi ani iar durata de soluţionare a acestora s-a prelungit datorită neefectuării expertizelor topografice dispuse de instanţă.

Cât priveşte Judecătoria Hârşova, o componenta esenţială a dreptului fiecărei persoane la un proces echitabil, consacrat atât de legea fundamentală a României, cat si de CEDO, o constituie soluţionarea cauzei sale de o instanţă independentă si imparţială si într-un termen rezonabil.

Soluţionarea cauzelor la Judecătoria Hârşova se încadrează într-un termen rezonabil.

O situaţie aparte o prezintă Judecătoria Constanţa, avându-se în vedere, înainte de toate, volumul foarte mare de activitate al acestei instanţe.

La secţia civilă, 76,20% din cauze au fost soluţionate într-un interval de până la 6 luni, 12,44 % au fost soluţionate într-un interval cuprins între 6 luni şi 1 an, 6,11% din cauze au fost soluţionate într-un interval de timp între 1 - 2 ani, 2,57% din cauze au fost soluţionate într-un interval de timp între 2 şi 3 ani, şi de asemenea 2,68% din cauze au fost soluţionate într-un interval de peste 3 ani.

Un număr mare de dosare soluţionate în mai mult de un an se înregistrează în cazul litigiilor care decurg din raporturi juridice civile, 1.048din totalul de 2.793 de cauze, corespunzând unui procent de 37,52%. Explicaţia constă între altele în caracterul amplu al probatoriului şi în insuficienţa experţilor judiciari, îndeosebi topografi, dar şi imobiliari.

Totuşi, dintre cauzele de fond funciar, care prezintă cel mai laborios şi dificil de administrat probatoriu datorită frecvenţei deosebite a expertizelor topografice, numărul cauzelor soluţionate peste termenul de un an a fost de 81 din totalul de 237, reprezentând 34,18% din soluţiile pronunţate, mai puţin decât în cazul litigiilor care decurg din raporturi juridice civile, explicaţia putând fi pusă pe seama specializării judecătorilor care compun completele specializate de fond funciar.

De asemenea, în materie contravenţională, 1.145 de dosare au fost soluţionate în mai mult de un an, adică 27,66% din totalul de 4.140 de dosare soluţionate. În rândul acestora intră însă şi dosarele soluţionate prin perimare, cunoscut fiind că în această materie numărul dosarelor suspendate este destul de mare, de exemplu de 1.340 în 2009, adică de 16,18% din totalul dosarelor de soluţionat în domeniul contravenţional.

La secţia penală, 80,81% din dosare au fost soluţionate într-un interval de timp de până la 6 luni, 14,51% au fost soluţionate într-un interval de timp cuprins între 6 luni - 1 an, 4,18% din cauze au fost soluţionate într-un interval de timp de 1 - 2 ani, iar 0,50% din cauze au fost soluţionate în mai mult de 2 ani.

Durata de soluţionare a cauzelor raportat la întreaga instanţă se prezintă astfel: 76,44% din dosare au fost soluţionate într-un timp de până la 6 luni, 12,55% din dosare au fost soluţionate într-o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 1 an, 6,01% din dosare au fost soluţionate într-o perioadă de 1 - 2 ani, iar 5% din dosare au fost soluţionate într-un termen mai lung de 2 ani.

Dintre acestea, au fost soluţionate peste termenul de 1 an 38 de dosare având ca obiect infracţiuni contra persoanei (28,36% din soluţii) şi 32 de dosare având ca obiect infracţiuni contra patrimoniului (14,22% din soluţii), în vreme ce în cazul infracţiunilor prevăzute în legi speciale doar 11 din 230 au fost soluţionate în mai mult de un an, adică 4,78% din soluţii.

La sfârşitul anului 2009 pe rolul instanţei se aflau 762 de dosare civile şi comerciale mai vechi de un an de la înregistrare (aproape dublu faţă de cele 398 de la finalul anului precedent), şi 27 de dosare penale mai vechi de un an de la înregistrare (în număr apropiat de cel din anul anterior, de 23).

Situaţia constatată este în acord cu aspectele mai sus arătate referitoare la scăderea semnificativă a operativităţii absolute.

Deşi numărul acestor dosare apare ca fiind mare, în analiza acestei situaţii trebuie avută în vedere şi creşterea substanţială a volumului de activitate aferentă anului 2008 care a avut loc atât la nivelul Tribunalului Constanţa cât şi la nivelul instanţelor arondate, dintre acestea detaşându-se net Judecătoria Constanţa.

Problematica dosarelor mai vechi de un an de zile se menţine în actualitate şi trebuie să constituie o preocupare constantă a conducerii tribunalului prin monitorizarea strictă a acestora şi prin măsuri de înlăturarea cauzelor de tergiversare a pricinilor deduse judecăţii.

O atare atitudine se impune şi din perspectiva declarării de către lege a unor cauze de competenţa tribunalului ca fiind urgente, acestea trebuind a fi judecate „de urgenţă şi cu precădere” şi se au în vedere în acest sens dosarele cu arestaţi care au ca obiect luarea măsurilor preventive, procesele de restituire a imobilelor în baza Legii 10/2001 şi cele de fond funciar, contestaţiile la executare silită, procesele privind protecţia specială a minorilor şi adopţia, procesele legate de aplicarea Legii 248/ 2005 privind libera circulaţia a cetăţenilor români în străinătate, procesele comerciale, procesele de contencios administrativ precum şi litigiile de muncă.

Cu privire la cauzele ce au stat la baza nesoluţionării în termen de un an a litigiilor deduse judecăţii, din rapoartele de bilanţ precum şi controalele efectuate pe acest segment de activitate se desprind o serie de motive obiective, dar şi subiective de întârziere. Dintre cauzele obiective care generează întârzieri în soluţionarea unor dosare, amintim: complexitatea deosebită a unor cauze deduse judecăţii şi date în competenţa tribunalului referitoare la criminalitatea economică financiară, corupţie şi trafic ilicit de droguri, cele care privesc relaţiile comerciale, insolvenţa, apariţia unor conflicte de muncă majore, procesele în materia dreptului de proprietate, complexitatea probatoriilor în asemenea cauze, întârzieri nejustificate în întocmirea rapoartelor de expertiză, numărul insuficienţi de experţi în specialitatea de topografie, refuzul nejustificat al unor autorităţi de a trimite înscrisurile aflate în păstrarea acestora, formularea de către părţi a unor cereri (modificări şi precizări la acţiune, cereri reconvenţionale, cereri de intervenţie), astfel încât prima zi de înfăţişare să fie prorogată la termenele ulterioare, absenţa nejustificată de la şedinţele de judecată a unor avocaţi, lipsa de procedură cu inculpaţii arestaţi în alte cauze, care au afaceri judiciare la alte instanţe din ţară şi care se află în detenţie la diferite penitenciare, altele decât cele care deservesc instanţa respectivă, neexecutarea de către organele de poliţie a mandatelor de aducere sau executarea acestora cu mare întârziere, neindicarea de către reclamant a tuturor moştenitorilor în cadrul proceselor de partaj, ceea ce determină identificarea şi introducerea ulterioară în cauză, cauzele în care o parte a decedat şi au fost introduşi moştenitorii acesteia, perioada mare de timp în care unele dosare sunt reţinute la Curtea Constituţională pentru a se soluţiona excepţia de neconstituţionalitate, fluctuaţia judecătorilor din componenţa secţiilor urmare a promovării la instanţele superioare sau plecării din sistem în cursul anului duce de cele mai multe ori la desfiinţarea completului şi repartizarea ciclică a dosarelor, schema de personal subdimensionată, disfuncţionalităţi apărute în relaţii cu alte instituţii (parchete, organe de poliţie, primărie, penitenciar).

Dintre cauzele subiective ale numărului de dosare vechi se evidenţiază: neaplicarea strictă a dispoziţiilor procedurale şi nesancţionarea conduitei culpabile procesuale a părţilor şi participanţilor la proces; stabilirea unor obiective neclare şi imprecise pentru expertizele dispuse în cauză; insuficienţa cenzurării de către instanţă a obiecţiunilor formulate în privinţa rapoartelor de expertiză; nerespectarea art.132 Cod procedură civilă privind atribuţiile completului de judecată, la prima zi de înfăţişare, de fixare a cadrului procesual şi stabilirea poziţiei părţilor, termenele de încuviinţare şi administrare a probelor, lipsa de colaborare dintre instanţă şi Biroul de expertiză pentru a se comunica încărcătura pe fiecare expert în specialitatea solicitată, pentru a se evita numirea unor experţi cu volum mare de activitate, neluarea în calcul şi neverificarea de către instanţa de fond a îndrumărilor date de către instanţa de control în cadrul căilor de atac.

Pentru înlăturarea cauzelor care conduc la depăşirea termenului de un an în soluţionarea unor cauze judiciare se impune implementarea unor măsuri constând în: monitorizarea de către preşedintele instanţei şi al secţiei împreună cu preşedintele de complet a situaţiei dosarelor cu o vechime mai marte de un an, teme de învăţământ profesional, mai cu seamă privind judecătorii stagiari care să cuprindă probleme cu care se confruntă completele de judecată în soluţionarea cauzelor mai complexe, permanentizarea grefierului de şedinţă (schimbarea grefierului de la o şedinţă la alta îngreunează în mod obiectiv activitatea acestuia cu efecte negative asupra dosarelor care au un stadiu înaintat pe rolul instanţei, efect care se traduce prin omisiunea citări uneia dintre părţi sau citarea la o adresă greşită ori cu o denumire sau nume greşit, omiterea întocmirii unor lucrări dispuse la un termen anterior la care nu a participat grefierul în cauză, etc.), verificarea modului în care personalul auxiliar îşi îndeplineşte atribuţiile privind comunicarea actelor de procedură şi a hotărârilor judecătoreşti în termenele legale, verificarea periodică a dosarelor suspendate aplicarea cu stricteţe a sancţiunilor procesuale referitoare la dreptul la apărare, a efectuării cu întârziere a expertizelor, precum şi sancţionarea cu promptitudine a persoanelor care se fac vinovate de netrimiterea răspunsului şi/sau a documentelor solicitate.

Referitor la subdimensionarea şi fluctuaţia personalului datorate promovării sau părăsirii sistemului, soluţia ar fi dată de ocuparea rapidă a posturilor vacante, deblocarea celor nefinanţate de la buget şi mărirea schemei de personal.

Cât priveşte disfuncţionalitatea dintre instanţe şi alte instituţii, se impune o revigorare a colaborării cu acestea prin organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii lor, în vederea identificării problemelor şi adoptarea măsurilor corespunzătoare.

În realizarea acestui deziderat, un rol important revine şi completelor de judecată care trebuie să urmărească în continuare reducerea termenelor dintre şedinţele de judecată, soluţionarea cererilor de amânare cu respectarea riguroasă a normelor procedurale, pentru a împiedica exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, respectarea strictă a normelor de procedură privind discutarea în condiţii de contradictorialitate a probelor, cenzurarea cu mai mare atenţie a probelor şi în special a obiectivelor şi a obiecţiunilor raportului de expertiză, monitorizarea de către fiecare judecător a propriilor cauze, identificarea celor vechi, întocmirea unor fişe de dosar şi preocuparea pentru soluţionarea acestor dosare într-un termen optim.

3.2.C. Indici de calitate

3.2.C.1.Ponderea atacabilităţii hotărârilor

Secţia penală a Tribunalului Constanţa a soluţionat în anul 2009 un număr de 1024 cauze în primă instanţă, 548 cauze în apel şi 1585 cauze în recurs, acestea din urmă nefiind supuse căilor de atac ordinare . Rezultă că au fost pronunţate în total 1572 hotărâri supuse căilor de atac, dintre acestea un număr de 114 hotărâri fiind atacate cu apel, iar 595 hotărâri fiind atacate cu recurs.

3.2.C.2.Indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac

În căile de atac exercitate, au fost desfiinţate în apel un număr de 20 hotărâri, şi au fost casate în recurs un număr de 105 hotărâri pronunţate de Tribunalul Constanţa-secţia penală .

Indicele de desfiinţare/casare a hotărârilor atacabile în căile de atac ordinare este de 7,50% , iar indicele general de desfiinţare/casare a hotărârilor pronunţate în materie penală (cuprinzând şi hotărârile pronunţate în recurs) este de 3,56% . În materia hotărârilor modificate în apel, indicele de desfiinţare este de 12,73%, iar în materia hotărârilor modificate în recurs, indicele de casare este de 6,96% .

În ce priveşte indicii de desfiinţare/casare a hotărârilor, raportaţi numai la numărul hotărârilor atacate, indicele de desfiinţare (în apel) se situează la valoarea de 17,54%, în timp ce indicele de casare (în recurs ) are valoarea de 17,64% , în total indicele de modificare a hotărârilor concret atacate în căile de atac fiind de 17,63%.

3.2.C.3.Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor

În esenţă, principalele deficienţe rezultate din controlul judiciar au vizat judecarea cu încălcarea unor reguli de procedură sau a dreptului la apărare, soluţionarea eronată a anumitor excepţii de procedură şi necercetarea fondului cauzei, respingerea unor probe esenţiale pentru dezlegarea pricinii, interpretarea greşită a legii, precum şi nepronunţarea asupra unei cereri esenţiale ale părţilor.

La Secţia penală este de menţionat că, din totalul deciziilor în recurs, (neatacabile cu căi de atac ordinare), 49 dintre acestea au fost totuşi atacate cu recurs –respins ca inadmisibil, iar 9 dintre acestea au fost atacate cu contestaţie în anulare, 8 astfel de cereri fiind respinse, iar cea de-a noua fiind retrasă .

Din numărul total al hotărârilor desfiinţate/casate, 18 din acestea au fost trimise spre rejudecare, iar celelalte, în număr de 107 au fost modificate în căile de atac.

Cauzele trimise spre rejudecare s-au situat cu preponderenţă în prima parte a anului 2009, şi au fost determinate în majoritatea cazurilor de neaudierea inculpaţilor în calea de atac a apelului ; practica judiciară în acest sens a secţiei penale s-a modificat, astfel încât a fost eliminat în ultima parte a anului acest motiv de casare cu trimitere spre rejudecare .

Principalele aspecte ale modificării hotărârilor au vizat individualizarea pedepselor (27 de hotărâri), soluţionarea greşită a laturii civile (8 hotărâri), greşita achitare a inculpaţilor (17 hotărâri), greşita condamnare a inculpaţilor (22 hotărâri), încadrarea greşită a faptelor (4 hotărâri) şi respectiv alte greşeli de judecată (30 de hotărâri) .

Se constată că majoritatea desfiinţărilor/casărilor s-au realizat ca urmare a aprecierii diferite asupra mijloacelor de probă ce conturează situaţia de fapt, asupra individualizării pedepselor ori modului de executare a acestora, asupra altor aspecte ce nu vizează fondul cauzei ; nu mai puţin însă, atrage atenţia numărul relativ mare de soluţii contrare în ce priveşte achitarea sau condamnarea inculpaţilor, aspect ce impune pe viitor administrarea cu mai multă acurateţe a probelor, interpretarea lor aprofundată, exercitarea rolului activ al judecătorului pentru completarea probatoriului cu mijloace de probă relevante, precum şi motivarea convingătoare a soluţiei date, astfel încât numărul unor astfel de hotărâri contrare să se diminueze considerabil.

|Calea |Număr |Număr |Nr. hot |Nr. cauze |Indice |

|de atac |cauze |hotărâri |modificate |trimise |de desfiinţare |

| |soluţionate |desfiinţate |în calea |spre |casare |

| | |sau casate |de atac |rejudecare | |

|APEL |157 |20 |16 |4 |12,73% |

|RECURS |1508 |105 |91 |14 |6,96% |

|TOTAL |1665 |125 |107 |18 |7,50% |

| |Număr hotărâri |Număr hot |Indice |

|Calea de atac |atacate cu apel |desfiinţate |de |

| |recurs |casate |desfiinţare |

| | | |casare |

|APEL |114 |20 |17,54% |

|RECURS |595 |105 |17,64% |

|TOTAL |709 |125 |17,63% |

În ceea ce priveşte ponderea atacării hotărârilor la nivelul secţiei maritime şi fluviale, se constată că în anul 2009 s-a declarat apel în 15 dosare, din care în 9 cauze apelurile au fost respinse, un apel a fost respins ca inadmisibil, unul a fost anulat ca netimbrat, unul a fost suspendat, iar trei dosare se află încă pe rol.

Calea de atac a recursului s-a declarat în 12 dosare soluţionate de tribunal şi s-au pronunţat următoarele soluţii: respins ca nefondat – 4 dosare, anulat ca netimbrat – 1 dosar, renunţat la judecată – 1, suspendare – 2 dosare, iar patru dosar se află pe rolul curţii.

La nivelul secţiei comerciale şi de contencios administrativ, motivul predominant de casare ori modificare a hotărârilor pronunţate de Tribunalul Constanţa a fost netemenicia acestora, înregistrându-se puţine situaţii care să vizeze casarea pentru nerespectarea dreptului la apărare sau pentru motive de nelegalitate.

S-au înregistrat foarte multe cazuri de modificări ale hotărârilor neimputabile judecătorilor fondului, ca urmare a depunerii, în recurs, a situaţiilor financiare solicitate în cererile de dizolvare formulate de ONRC.

3.2.C.4. ACTIVITATEA DE CONTROL JUDICIAR

LA NIVELUL JUDECĂTORIILOR

În ceea ce priveşte judecătoriile arondate, datele statistice relevă următoarele:

În materie civilă în cursul anului 2009, au fost pronunţate:

- 1494 de soluţii in recurs, din care au fost casate/ modificate în tot sau în parte 462 hotărâri, 296 de cauze fiind soluţionate de către instant de recurs si 166 trimise spre rejudecare, ceea ce reprezintă 30,92% din totalul deciziilor în recurs, mai puţin decât anul precedent;

- 662 de soluţii in apel, din care au fost schimbate/desfiinţate un număr de 276 hotărâri, 218 de cauze fiind soluţionate de către instanţa de apel si 58 trimise spre rejudecare primei instanţe, ceea ce reprezintă 41,69% din totalul deciziilor în apel, mai mult ca anul precedent;

Indicele general de casare s-a situat la 34,23%, mai mare fata de indicele înregistrat în anul 2008 de 31,73%.

În privinţa cazurilor de desfiinţare a soluţiilor în apel cat si in recurs s-a remarcat in cursul anului 2009 aceeaşi lipsă de preocupare pentru motivarea temeinica a hotărârii pronunţata în fond, redactarea defectuoasă a dispozitivului hotărârii, necercetarea fondului cererii în limitele investirii sau depăşirea acestor limite, greşita apreciere a probelor administrate, stabilirea greşită a cadrului procesual, soluţionarea în condiţii de nelegală citare a părţilor, nepronunţarea asupra unor cereri incidente, precum si încălcarea dispoziţiilor deciziilor de casare.

În ce priveşte activitatea de judecată, ca instanţă de control judiciar, penală la tribunal, se constată că au fost judecate 548 de dosare în apel şi 1585 dosare în recurs. Dintre acestea, au fost desfiinţate în apel un număr de 228 de sentinţe, din care 209 au fost modificate în calea de atac şi 19 au fost trimise spre rejudecare, indicele de desfiinţare în raport de aceste date fiind de 41,6% .

Din numărul total al sentinţelor şi încheierilor judecătoriilor atacate cu recurs, au fost casate 282 dintre acestea, din care 262 modificate în calea de atac şi 20 trimise spre rejudecare, indicele de casare fiind de 17,79% .

Pe total, indicele de desfiinţare/casare a hotărârilor judecătoriilor de către secţia penala s-a situat la valoarea de 23,90% .

În materie comercială si de contencios administrativ s-au soluţionat 29 de apeluri , admiţând 14 , din care 9 fiind reţinute spre rejudecare şi 5 trimise primei instanţe, respectiv 2817 recursuri, din care au fost admise 1185, 562 fiind reţinute spre rejudecare, iar 623 au fost casare cu trimitere; indicele de casare a fost de 48,27 % în apel, 42,06 % în recurs şi 42,12 % pentru total.

A. Modificarea hotărârilor în APEL

|SECTIA |Ramura de |Cauze soluţionate |Nr. cauze |Nr. cauze |Nr. cauze |Indice de |

| |drept | |admise |rejudecate de |trimise spre |casare |

| | | | |instanţa de |rejudecare | |

| | | | |apel | | |

|Civil |Apel |662 |276 |218 |58 |41,69% |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

|PENAL |Apel | 548 |228 |209 |19 |41,60 % |

| | | | | | | |

|Comercial |Apel |29 |14 |9 |5 |48,27% |

| | | | | | | |

|Tribunal |Total |1239 |518 |436 |82 |41,8% |

Modificarea hotărârilor în RECURS

|SECTIA |Ramura de |Cauze soluţionate |Nr. cauze |Nr. cauze |Nr. cauze |Indice de |

| |drept | |admise |rejudecate de |trimise spre |casare |

| | | | |instanţa de |rejudecare | |

| | | | |recurs | | |

|Civil |Recurs |1494 |462 |296 |166 |30,92% |

| | | | | | | |

|Penal |Recurs |1585 |282 |262 |20 |17,79% |

| | | | | | | |

|Comercial |Recurs |2817 |1185 |562 |623 |42,06% |

| | | | | | | |

|Tribunal |Total |5796 |1929 |1120 |809 |33% |

3.2.D. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei

Practica judiciară unitară reprezintă o garanţei a corectitudinii şi caracterului predictibil al mecanismului judiciar, precum şi principala condiţie pentru câştigarea încrederii cetăţenilor în modul de funcţionare al justiţiei. O cauză importantă a practicii neunitare o constituie efervescenţa legislativă, ritmul accentuat cu care sunt modificate actele normative,de multe ori în condiţiile lipsei de coerenţă şi ale folosirii unei tehnici legislative deficitare generatoare de confuzi şi incertitudini în interpretarea legii.

Pornind de a aceste realităţi unul dintre obiectivele majore ale tribunalului l-a constituit unitatea de practică judiciară a instanţelor din circumscripţie şi cea proprie, prin monitorizarea permanentă a problemelor de drept controversate şi a practicii de casare. În acest sens, o primă măsură a fost aceea a desemnării unor judecători cu atribuţii privind analiza practicii neunitare la nivelul fiecărei instanţei şi a practicii instanţelor de control judiciar. În raport de cazuistică, de jurisprudenţa Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie ale Curţii de Apel Constanţa şi celorlalte curţi de apel din ţară care a fost pusă la dispoziţia judecătorilor tribunalului, au avut loc schimburi de opinii şi dezbateri profesionale tematice, au fost redactate note şi trimiteri la doctrină, realizându-se astfel o substanţială bază teoretică-practică pentru argumentarea hotărârilor .

De asemenea, la nivelul secţiilor Tribunalului Constanţa şi judecătoriilor din raza sa de activitate, s-au organizat periodic şedinţe profesionale în care s-au discutat aspecte de practică neunitară încercându-se de fiecare dată conturarea unei opinii majoritare care să fie împărtăşită de cât mai mulţi judecători. În unele cazuri s-a ajuns la unitate de practică judiciară ori s-a revenit asupra unor soluţii cu efecte pozitive în activitatea de judecată a celorlalte instanţe

Sesizând situaţi de soluţii contrare, secţiile tribunalului şi ale curţii de apel au redactate note şi sinteze supuse dezbaterilor în cadrul întâlnirilor între secţiile celor două instanţe şi au dezbătut materialele cuprinzând opiniile exprimate asupra unor probleme de drept controversate întocmite cu ocazia întâlnirilor preşedinţilor de secţii ale Curţilor de Apel din ţară cu judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Un rol deosebit în unificarea jurisprudenţei l-a avut Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care prin recursurile în interesul legii a dezlegat o serie de probleme de drept rezolvate neunitar.

Hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele în care România a avut calitatea de parte, au fost comunicate şi prelucrate cu judecătorii în cadrul şedinţelor profesionale. Informarea periodică a instanţelor din raza de competenţă cu privire la motivele ce au stat la baza unor soluţii în căile de atac a condus la prevenire pronunţării unor hotărâri similare şi care puteau primi aceeaşi rezolvare, contribuind astfel la unificarea practicii.

În rândul aceloraşi măsuri de realizarea a obiectivului urmărit, se înscrie şi asigurarea accesului la legislaţie prin conectarea instanţelor la baza de date specifice prin intermediul echipamentelor IT şi distribuirea zilnică către toţi magistraţii a listei actelor normative publicate în Monitorul Oficial. De un real sprijin pentru instanţă a fost şi publicarea anuală a Buletinului Jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicaţia trimestrială a Buletinului Curţilor de Apel, precum şi publicarea jurisprudenţei la zi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în special în materia retrocedării imobilelor reglementată de Legea 10/2001, precum şi în materie penală şi comercială.

Deşi măsurile adoptate au dat rezultate, conducerea Tribunalului trebuie să fie preocupată în continuare şi pentru efectuarea unor abonamente la revistele periodice de specialitate pentru toate instanţele arondate privind; Revista Dreptul, Pandectele Române, Buletinul Jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Revista de Dreptul Muncii, Revista de Drept Comercial. De asemenea, se impune ca şi pe viitor să se imprime şedinţelor de învăţământ profesional un caracter neconformist, colegial şi o participare interactivă în care toţi judecători să-şi exprime un punct de vedere argumentat juridic şi care să aibă ca finalitate conturarea unei opinii unanim acceptate de colegii judecători, iar prezenţa preşedinţilor de secţii din instanţele de control judiciar la şedinţele de învăţământ profesional îşi pot dovedi eficienţa, fiind un factor al unificării practicii.

Totodată pentru a veni în sprijinul caracterului predictibil a mecanismului judiciar unul din obiectivele ce poate fi abordat este acela de a edita o culegere de jurisprudenţă anuală a Tribunalului Constanţa sens în care se va stabili cadrul tematic şi se va proceda la selecţia materialului.

3.2.E. Aplicarea directa a dreptului comunitar respectiv a CEDO la nivelul instanţei

În materie penală, aplicarea dispoziţiilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale s-a realizat în numeroase cazuri, în sensul jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg, ca o consecinţă a dispoziţiilor art. 20 din Constituţia României.

Astfel, sub aspectul aplicării art. 5 din CEDO referitor la garantarea libertăţii individuale, fixarea termenelor pentru judecarea măsurilor preventive, atât în fond cât şi în recurs, s-a realizat într-o perioadă scurtă de timp –de regulă în aceeaşi zi sau în ziua următoare –pentru a se evita incertitudinea cu privire la măsura ce s-ar putea adopta în legătură cu limitarea dreptului la libertate individuală al unei persoane bănuite de săvârşirea unei infracţiuni .

În ce priveşte aplicaţiile practice ale art. 6 din CEDO în activitatea de judecată a cauzelor penale, acestea se regăsesc într-o multitudine de măsuri dispuse de instanţă.

O preocupare constantă a judecătorilor secţiei penale pentru respectarea principiilor CEDO este cea privind judecarea cauzelor într-un termen rezonabil . Se constată în anul 2009 o eficienţă sporită în acest domeniu, prin faptul că s-au redus la jumătate cauzele soluţionate într-un termen de peste 2 ani ( de la 8 cauze în 2008 la 4 cauze în 2009), şi, în general, prin faptul că litigiile deduse judecăţii se soluţionează cu celeritate.

Magistraţii acordă o atenţie deosebită analizării cererilor de apel/recurs exercitate peste termen, ori cererilor de rejudecare după extrădare/după executarea unui mandat european de arestare, pentru a se evita pronunţarea definitivă a unei hotărâri cu nerespectarea dreptului la apărare al inculpatului, audierea personală a acestuia, pentru a beneficia de accesul real la justiţie prin posibilitatea de a propune şi de a i se examina probele în apărare, toate acestea fiind părţi integrante din conceptul de proces echitabil, astfel cum este statuat de Curtea de la Strasbourg .

Aplicarea art. 6 din CEDO se manifestă şi în privinţa practicii unitare fixate a secţiei penale referitoare la luarea măsurilor procesuale pentru aducerea şi audierea inculpaţilor în căile de atac, indiferent de soluţia dată de instanţa de fond .

Nu mai puţin, magistraţii secţiei penale şi-au definitivat jurisprudenţa unitară în ceea ce priveşte limitele aplicării pedepselor accesorii, în acord cu principiile ce se degajă din hotărârile relevante în materie ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, printre care amintim Sabou si Pârcălab contra României, Cumpănă şi Mazăre contra României, Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii .

La Secţia civilă pentru o buna cunoaştere a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a procedat la informarea periodica a judecătorilor secţiei civile asupra hotărârilor pronunţate în cauze ce privesc în principal cetăţeni ai statului roman. Informarea s-a efectuat in paralel cu consultarea reţelei de acces a bazei de jurisprudenţa actualizată.

Cauze precum cele referitoare la privarea foştilor proprietar de bunul restituit prin tolerarea unor chiriaşi care nu plătesc folosinţa bunului au determinat orientarea practicii judiciare in materia evacuărilor întemeiate pe dispoziţiile OUG nr.40/1999.

De asemeni s-a continuat însuşirea jurisprudenţei referitoare la fiscalitatea cererilor de acordare a despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a bunului preluat abuziv de către stat si criteriile de urmat in acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciile morale suferite atât în cauzele având ca obiect repararea prejudiciilor izvorâte din erori judiciare cat si în cele având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile morale izvorâte din condamnări politice sau masuri administrative cu caracter politic.

In materie de adopţii si măsuri speciale pentru protecţia minorilor judecătorii au făcută aplicarea principiilor jurisprudenţei europene in aprecierea vieţii de familie si a implicării părinţilor în deciziile referitoare la adopţie.

În cadrul secţiei comerciale si de contencios administrativ, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost adusă la cunoştinţa judecătorilor secţiei prin informarea acestora asupra hotărârilor pronunţate în cauze ce privesc în principal cetăţeni ai statului român şi prin consultarea bazei de date privind jurisprudenţa actualizată.

În materie de adopţii si măsuri speciale pentru protecţia minorilor judecătorii au făcut aplicarea principiilor jurisprudenţei europene în aprecierea vieţii de familie si a implicării părinţilor în deciziile referitoare la adopţie.

Pe rolul Tribunalului Constanţa nu s-au înregistrat cauze care să necesite aplicarea directă a dreptului comunitar .

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională, în practica instanţei s-a dat eficienţă reglementarilor europene şi internaţionale referitoare la efectuarea cererilor de asistenţă judiciară internaţională, care au presupus, îndeosebi, transmiterea de probe între instanţe şi diferitele autorităţi competente străine . Secţia penală a tribunalului a dispus atât măsuri pentru soluţionarea unor cereri formulate de autorităţi judiciare străine (audierea unor inculpaţi, , transmiterea unor înscrisuri din dosare ca mijloc de probă) cât şi, în cadrul dosarelor pe rol, cereri adresate autorităţilor străine pentru audierea unor inculpaţi, părţi vătămate sau martori, realizarea unor expertize medico-legale, transmiterea unor înscrisuri certificate, necesare ca mijloace de probă. Prin intermediul Biroului Naţional Interpol s-au solicitat relaţii de la omologii acestuia privind data punerii în executare a unor mandate europene de arestare, verificarea domiciliului unor inculpaţi, stadiul cercetărilor privind identificarea unor inculpaţi daţi în urmărire internaţională .

Un alt exemplu concret de cooperare judiciară internaţională în materie penală l-a constituit emiterea mandatelor europene de arestare, a altor mandate de urmărire penala internaţională, precum şi a formelor preliminare emiterii cererilor de extrădare, în privinţa inculpaţilor arestaţi preventiv sau a persoanelor condamnate de instanţe din România, în baza Legii nr. 302/2004.

3.3. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

Activitatea judiciară din cadrul Tribunalului Constanţa este organizată în 4 secţii: civilă, penală, comercială şi de contencios administrativ şi maritimă şi fluvială.

În cadrul acestor secţii sunt constituite şi complete specializate, după cum urmează:

- Secţia civilă: - 8 complete specializate în materia cauzelor privind protecţia specială a minorilor şi adopţia;

- 5 complete specializate în materia fondului funciar;

- 2 complete specializate în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale;

- 4 complete specializate în soluţionarea cauzelor cu minori şi familie;

La nivelul secţiei civile, la începutul anului 2009 erau constituite 14 complete de fonduri, 4 complete de apeluri, 3 complete de recursuri, 2 complete pentru litigii de munca si asigurări sociale.

Pe parcursul anului au fost desfiinţate, astfel cum am arătat si în precedent două complete, unul specializat fiind în litigii privind măsurile speciale de protecţie a minorilor si adopţie.

Ca urmare a promovării a trei judecători din cadrul secţiei civile la instanţa superioara s-au înregistrat modificări sub aspectul componentei completelor.

La sfârşitul anului 2009 secţia civilă avea un număr de 5 complete specializate în materie de fond funciar (2 de apeluri si 3 de recursuri), 7 complete specializate în materia cauzelor privind măsuri speciale de protecţie a minorilor si adopţii, 2 complete specializate în cauze de asigurări sociale si litigii de muncă, 4 complete de judecată pentru cauze de familie si minori (2 pentru cauze în apel si 2 pentru cauze în recurs).

Insuficienţa numărului judecătorilor care participă la soluţionarea cauzelor în cadrul secţiei civile nu a permis însă, nici în cursul anului 2009, ca aceste complete specializate să soluţioneze cauze exclusiv în materia în care s-a dorit specializarea. In aceste împrejurări, numărul redus al personalului si volumul de activitate împiedică o reală specializare a judecătorilor de vreme ce aceştia sunt nevoiţi să participe la cât mai multe şedinţe de judecată si conduc la imposibilitatea efectuării unei planificări de permanenţă pe materii, specializată.

In domeniul justiţiei pentru minori si a protecţiei copilului este de menţionat ca numărul de cauze a rămas constant, creşterea nefiind semnificativă sub aspect cantitativ.

In acest domeniu nu s-au produs modificări ale legislaţiei în vigoare, iar practica judiciară este unitară la nivel de curte de apel.

Au fost înregistrate în cursul anului 4 cereri vizând luarea măsurii de plasament în regim de urgenţă, pe calea ordonanţei preşedinţiale.

A fost înregistrată, în mod constant din partea judecătorilor, o grijă deosebită pentru soluţionarea si redactarea cu celeritate a acestor tipuri de cauze. Deşi a fost realizată o planificare de permanenţă pentru soluţionarea cauzelor privind măsuri speciale de protecţie a copilului în zilele nelucrătoare, nu a putut fi întocmită o astfel de planificare specializată si pentru cursul săptămânii în raport de numărul judecătorilor secţiei si celelalte materii specializate care ar fi trebuit să beneficieze de acelaşi tratament(fond funciar, asigurări sociale, litigii de muncă, minori si familie).

Nu s-au efectuat stagii locale de pregătire în această materie si nici nu au fost organizate vizite la centre de plasament în cursul anului 2009.

La Secţia penală funcţionează

- 3 complete specializate în soluţionarea faptelor de corupţie (2 complete de fond şi un complet de căi de atac mixt, de apeluri şi recursuri).

- 4 complete specializate în soluţionarea cauzelor penale cu minori (3 complete de fond şi un complet mixt pentru apeluri şi recursuri);

La Secţia comercială şi de contencios administrativ funcţionează 4 complete specializate în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal.,

Toate aceste complete au fost înfiinţate prin hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, compunerea lor fiind stabilită prin hotărârile Colegiului de Conducere adoptate în cursul anului 2007.

Judecătoria Constanţa

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 270/2005, în cadrul acestei instanţe au fost înfiinţate 2 secţii, respectiv secţia civilă şi secţia penală.

Prin numirea preşedinţilor de secţii s-au creat premisele unei mai bune organizări a activităţii judiciare în cadrul fiecărei secţii, urmărindu-se astfel reglementarea şi verificarea activităţii personalului auxiliar.

La nivelul Judecătoriei Constanţa, în cursul anului 2009 au funcţionat 5 complete specializate pentru cauze civile cu minori şi familie, 1 complet penal pentru cauze cu minori şi 1 complet specializat pentru litigii de fond funciar.

Corespunzător completului de fond funciar şi completului penal pentru cauze cu minori există câte un complet desemnat prin hotărâre a Colegiului de Conducere, care primeşte cauzele în aceste materii atunci când intervin incidente procedurale.

Judecătoria Medgidia

În cadrul acestei instanţe au funcţionat în cursul anului 2009, 6 complete specializate în soluţionarea cauzelor de minori şi familie (4 în materie civilă şi 2 în materie penală) şi 2 complete specializate în materia fondului funciar.

De asemenea, în cadrul aceleiaşi instanţe funcţionează şi două complete specializate pentru infracţiuni de corupţie.

Judecătoria Mangalia

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.85/2006 au fost înfiinţate la nivelul acestei instanţe 3 complete specializate în materie civilă, 9 complete specializate în soluţionarea cauzelor cu minori şi familie, 3 dintre acestea în materie civilă şi 6 în materie penală, precum şi 3 complete specializate în materia fondului funciar .

Componenţa completelor specializate a fost stabilită prin hotărâri ale Colegiului de Conducere al instanţei, dar este de observat că numărul acestora este egal cu numărul judecătorilor prevăzuţi în schema funcţională a instanţei, ceea ce nu realizează premisele unei specializări „de iure”, ci a unei specializări „de facto”.

Judecătoria Hârşova

În cadrul acestei instanţe nu se poate vorbi de o specializare, cei 2 magistraţi ai instanţei soluţionând atât cauze de natură civilă, cât şi cauze de natură penală.

•

Insuficienţa judecătorilor care participă la soluţionarea cauzelor şi volumul de activitate nu au permis, în unele situaţii, ca aceste complete specializate să soluţioneze, în mod exclusiv, cauze din domeniul în care s-a dorit specializarea.

În atare împrejurări, numărul redus al judecătorilor a împiedicat o reală specializare, de vreme ce aceştia au fost nevoiţi să participe la cât mai multe şedinţe de judecată, astfel încât obiectivul stabilit prin Strategia de Reforma a sistemului judiciar să rămână în continuare greu de atins.

De asemenea, înfiinţarea completelor specializate nu a fost corelată cu o specializare a judecătorilor, iar includerea acestora în componenţa completelor specializate s-a făcut potrivit opţiunii exprimate de fiecare judecător în soluţionarea anumitor cauze şi nicidecum potrivit unei specializări dobândite anterior, ca efect al unei perfecţionări centralizate.

Totuşi, înfiinţarea completelor specializate a dus, de regulă, la unificarea practicii în materiile specializate, fapt pentru care se poate aprecia că funcţionarea acestor complete a avut un impact pozitiv asupra eficientizării activităţii de judecată.

3.4.Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor,

atât la nivel centralizat, cât şi prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei

În ceea ce priveşte pregătirea profesională continuă a judecătorilor din cadrul instanţei, în anul de referinţă doar o mică parte a magistraţilor au participat la seminariile organizate de către Institutul Naţional al Magistraturii, ca formă centralizată a pregătirii profesionale, pe diferite domenii ale dreptului.

În general, participarea judecătorilor la seminariile organizate la nivel centralizat a fost una scăzută, fie pentru că aceştia nu au fost selecţionaţi de către instituţia organizatoare, fie pentru că volumul de activitate exclude absenţa pe o perioadă mai îndelungată din şedinţele de judecată.

La nivel descentralizat, pregătirea profesională a judecătorilor s-a realizat în mod continuu, lunar, conform planificărilor întocmite la începutul anului 2009, iar dezbaterile au vizat, cu precădere, practica neunitară, atât din cadrul instanţei, cât şi în raport de practica instanţelor de control judiciar.

În cadrul fiecărei secţii au avut loc întâlniri şi discuţii, atât în legătură cu temele dinainte stabilite, cu redactarea unui material de către unul dintre judecătorii secţiei, cât şi cu privire la unele probleme de practică neunitară ivite pe parcursul anului, cu exprimarea punctelor de vedere diferite şi a argumentelor în susţinerea acestora.

Nu în ultimul rând, la nivelul tuturor instanţelor se remarcă preocuparea judecătorilor pentru pregătirea individuală, constând în absolvirea unor cursuri de masterat sau limbi străine, înscrierea la diferite seminarii internaţionale sau publicarea unor lucrări de specialitate în publicaţii de profil.

La nivelul secţiei comerciale si de contencios administrativ au avut loc întâlniri şi discuţii atât în legătură cu temele dinainte stabilite, cu redactarea unui material de către unul dintre judecătorii secţiei, cât şi cu privire la unele probleme de practică neunitară ivite pe parcursul anului cu exprimarea punctelor de vedere diferite şi a argumentelor în susţinerea acestora.

De asemenea au avut loc întâlniri, mai rare, cu judecătorii de la judecătoriile din raza tribunalului si cu instanţa de control judiciar, respectiv Secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum si pentru cauze de contencios administrativ si fiscal a Curţii de Apel Constanţa.

Participarea judecătorilor la seminarii la nivel centralizat a fost destul de scăzută. Deşi judecătorii şi-au exprimat intenţia de a participa la anumite seminarii, nu au fost selecţionaţi in acest sens. Pe de alta parte, volumul de activitate face ca posibilităţile reale ale judecătorilor de a lipsi mai multe zile de la activităţile de judecată sa fie reduse.

Măsurile pentru unificarea practicii judiciare la nivelul secţiei civile au constat în organizare a unor şedinţe profesionale lunare, pregătite de câte un grup de judecători (3), de regulă din complete de judecată diferite, în care se supun dezbaterii problemele cuprinse în materialele întocmite în acest scop. Sub acest aspect s-a menţinut practica instaurată în anul precedent.

Temele pentru învăţământul profesional au fost stabilite încă de la începutul anului, în acest sens întocmindu-se o planificare a acestora, cu nominalizarea datei la care s-au desfăşurat si judecătorul care a întocmit materialul referitor la tema propusă. Materiale astfel întocmite si comunicate au fost discutate în cadrul întrunirilor judecătorilor secţiei civile, întocmindu-se si un proces verbal în care s-au consemnat discuţiile purtate, ataşat la mapa întocmită în acest scop.

In cursul anului 2009 au fost organizate mai multe întâlniri cu judecătorii Curţii de apel, cat si cu judecătorii Judecătoriei în cadru cărora s-au discutat atât probleme de practica neunitară cât si probleme curente de drept civil.

La secţia maritimă şi fluvială în dreptul maritim, menţionez că nu s-au organizat în mod centralizat, la nivel de INM, programe de pregătire în această materie, singura formă de informare privind evoluţia practicii maritime internaţionale rămânând studiul individual, întrucât nu s-au organizat în mod centralizat, la nivel de INM, programe de pregătire în această materie.

Nu s-au organizat întâlniri cu judecătorii de la instanţele de fond pentru a se discuta asupra soluţiilor din căile de atac, întrucât numărul de casări a fost limitat doar la trei cauze.

La nivelul secţiei penale, pregătirea profesională a judecătorilor s-a realizat în mod continuu, lunar, conform planificării întocmite la începutul anului de referinţă .

Temele avute în vedere pentru dezbateri au fost stabilite la începutul anului şi au fost pregătite, întocmindu-se o planificare a acestora, cu precizarea perioadei de desfăşurarare şi a judecătorului care a întocmit materialul, iar discuţiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.

Astfel, au fost abordate teme de interes direct în activitatea de judecată, cum sunt cele privind ,,Efectul devolutiv în apelul procurorului”, ,,Probleme de interes practic în aplicarea Legii nr. 302/2004. Rejudecarea după extrădare”, ,,Natura juridică a cererii având ca obiect prelevarea de probe biologice, formulată în baza Legii nr.76/2008”, sau ,,Procedura prevăzută de art. 2781 Cod procedură penală” .

De asemenea, dezbaterile lunare au vizat practica neunitară, atât din cadrul instanţei, cât şi în raport de practica instanţelor de control judiciar.

Judecătorii secţiei penale au participat la întâlniri cu judecătorii de la judecătoriile din raza tribunalului şi cei din cadrul instanţelor de control judiciar, respectiv Curtea de Apel Constanţa şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, abordându-se cu precădere problemele de practică neunitară.

Trecând în dimensiunea calitativă a activităţii personalului auxiliar se poate afirma că s-a respectat programul si acţiunile de formare profesională continuă sens în care la nivelul secţiilor lunar au avut loc teme de învăţământ profesional în care au fost abordate probleme de procedură referitoare la îndeplinirea unor acte procedurale speciale relative la citare, comunicare si comisii rogatorii în si din străinătate, teme privind alte dispoziţii legale sau regulamentare special privind comunicarea hotărârilor ori a altor acte de procedură la diverse instituţii sau organisme – Oficiul Registrului Comerţului autoritatea tutelară.

Deosebit de acesta trebuie menţionat faptul că o parte din personalul auxiliar de specialitate a participat la seminariile organizate la nivel central de SNG tematica abordată fiind utilă si în concordanţă cu cerinţele impuse de dispoziţiile regulamentare.

In vederea eficientizării activităţii personalului auxiliar se impun luarea unor măsuri care să permită verificarea permanentă la interval scurte de timp a activităţii acestora pe baza unor criterii si obiective clar stabilite, pe care personalul auxiliar să le cunoască pentru a constata din timp eventualele disfuncţionalităţi în vederea stabiliri măsurilor de remediere si a termenelor de realizare.

O alta coordonată pentru îmbunătăţirea activităţii personalului auxiliar o poate constitui specializarea unor grefieri pentru fiecare compartiment de activitate al instanţei. Cu titlu de exemplu, activitatea biroului de executări penale presupune o cunoaştere aprofundată a dispoziţiilor din regulament precum si ale titlului vizând executarea hotărârilor penale din codul de procedură penală. Presupune de asemenea conştiinciozitate si rigurozitate din partea personalului auxiliar care lucrează în acest compartiment, precum si o capacitate organizatorică foarte buna. Se impune însă specializarea mai multor grefieri pentru fiecare compartiment astfel încât o situaţie obiectivă intervenită să nu ducă la blocarea activităţii respectivului sector.

De asemenea, în cadrul acţiunilor de formare profesională se impune a fi abordate si teme referitoare la deontologia profesională privind relaţiile personalului auxiliar în serviciu cu ceilalţi colegi cât si cu avocaţi, justiţiabili, experţi, procurori, ori alţi reprezentanţi ai autorităţilor publice precum si teme relative la combaterea fenomenului de corupţie din sistemul judiciar.

3.5.Aspecte privind calitatea managementului

la nivelul instanţei

Administrarea unei instanţe trebuie să asigure judecătorilor condiţii pentru înfăptuirea justiţiei si în acest context reprezintă o problemă de organizare, o stare de spirit.

În activitatea de organizare si buna funcţionare a instanţei s-a urmărit implicarea şi responsabilizarea întregii echipe manageriale în special a organelor de conducere colectivă respectiv Adunarea Generală a Judecătorilor si Colegiul de Conducere, care au rolul de a asigura întregului colectiv posibilitatea exprimării într-un cadru legal, a punctelor de vedere exprimate asupra unor probleme ce vizează interesul general, funcţionarea sistemului judiciar.

Pornind de la aceste coordonate în cursul anului 2009 preşedintele Tribunalului a convocat Adunarea Generală a Judecătorilor în vederea desemnării unor membrii în Colegiul de Conducere, ca urmare a cererilor de retragere a unora dintre membrii din cadrul acestui organ colegial.

De asemenea, tot în cursul anului 2009 Adunarea Generală a Judecătorilor a fost convocată în mai multe rânduri pentru a hotărî cu privire la protestul iniţiat de magistraţii din România şi care a avut ca finalitate într-o primă fază suspendarea activităţii de judecată pentru o perioadă limitată de timp urmată mai apoi de amânarea tuturor cauzelor până la prima decadă a lunii noiembrie 2009, când forma de protest a luat sfârşit.

Pentru asigurarea soluţionării fluente şi în termen optim a problemelor curente pentru care preşedintele Tribunalului are nevoie de aprobarea sau avizul consultativ al Colegiului de Conducere, acest organ colectiv a fost convocat săptămânal, sau ori de câte ori a fost necesar pentru asigurarea celerităţii decizionale.

În acest sens, Colegiul de Conducere al Tribunalului a fost convocat de regulă săptămânal pentru a supune dezbaterii toate problemele ce necesitau aprobarea sau avizul acestui organ de conducere.

Un accent deosebit a fost pus pe consultarea prealabilă, prin intermediul preşedinţilor de secţie, a vicepreşedinţilor şi a colectivului de magistraţi atunci când problemele de pe ordinea de zi erau de interes pentru aceştia.

Printre aspectele mai deosebite amintim propunerile făcute pentru repartizarea echilibrată a personalului, adoptarea unor proceduri comune de lucru pentru secţiile instanţei, avizarea propunerilor de delegare a unor judecători pentru posturile vacante de preşedinţi de secţie.

De asemenea, fluctuaţia si problemele de personal (promovări la instanţe superioare, transferuri, detaşări, delegări, concedii de îngrijirea copilului, desemnarea în Birourile electorale de circumscripţie, distribuiri si redistribuiri de personal între secţii) au fost motive ca în compunerea completelor de judecată să intervină frecvente modificări ce au avut nevoie de aprobarea Colegiului de conducere.

Considerăm că se impune menţinerea actualei proceduri instituită la Tribunalul Constanţa care constă în anunţarea prealabilă a ordinii de zi şi a şedinţelor de colegiu şi comunicarea materialelor folosite drept bază de discuţie către toţi membrii colegiului pentru ca aceştia să poată fi pregătiţi cu soluţii, puncte de vedere şi propuneri la momentul întâlnirii efective a şedinţei de colegiu.

În funcţie de discuţiile care au loc considerăm că va fi necesară si prezenţa managerului economic dacă se discută probleme financiar-contabile, ori a preşedinţilor de secţie şi a judecătorilor când se pune problema uniformizării unor proceduri administrative sau a luării unor decizii privind personalul instanţelor respective.

Ca manieră de lucru apreciem că trebuie încurajate în continuare schimbul de idei, consultarea, creşterea responsabilităţii individuale, delegarea ca modalitate de formare a personalului, creativitatea, integrarea în echipă coordonarea si comunicarea.

Sub aspectul resurselor umane, în anul 2009 activitatea tribunalului a fost afectată în mare măsură de fluctuaţia personalului prin plecare din sistem ca urmare a pensionării a demisiei sau concediului pentru creşterea copilului.

În acest context s-a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii transformarea unor posturi de conducere în funcţii de execuţie, acest demers fiind concretizat, în condiţii de restricţii bugetare severe.

Această măsură însă nu a fost suficientă pentru redresarea situaţiei de personal, ritmul de creştere a volumului de activitate depăşind cu mult numărul de personal.

Datorită lipsei altor mijloace de rezolvare a situaţiei, conducerea tribunalului a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii solicitând ocuparea posturilor vacante temporar ( suspendate pentru creşterea copilului), din fondul de rezervă, sens în care s-a decis aprobarea a patru posturi ocupate prin valorificarea examenului de promovare la tribunale.

3.6.Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei

si protecţia datelor cu caracter personal.

Sistemul judiciar trebuie să îndeplinească rolul de serviciu public nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil. Independenţa sistemului judiciar presupune nu numai un grad ridicat de profesionalism din partea întregului personal ci şi un grad ridicat de transparenţă a modului de funcţionare a acesteia ca serviciu public. În acest context, la Tribunalul Constanţa s-a urmărit dezvoltarea programului de informare a justiţiabilului prin info-chioşcuri pentru obţinerea informaţiilor legate de dosare, furnizarea din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege prin afişare în locurile vizibile la sediul instanţei referitoare la taxele de timbru şi timbru judiciar, actele necesare eliberării hotărârilor legalizate, a certificatelor privind dosarele aflate pe rolul instanţelor, precum şi a titlurilor executorii. Birourile de informare şi relaţiile cu publicul, precum şi site-ul Tribunalului Constanţa au fost surse de informare venite în sprijinul justiţiabililor după cum accesul mass-media la informare a fost asigurat permanent în special în cauzele penale care prezintă interes fie datorită calităţii părţilor implicate, fie rezonanţei sociale a faptelor deduse judecăţii.

Informaţiile privind asemenea cauze sunt transmise reprezentaţilor presei, prin intermediul judecătorilor care au calitatea de purtători de cuvânt, fiind oferite informaţii cu privire la soluţia adoptată şi cu privire la principalele motive ce fundamentează soluţia. În fiecare an, o atenţie sporită s-a acordat şi evenimentelor de tipul „Uşi deschise”, ocazie cu care au fost invitaţi elevi şi studenţi precum şi beneficiari ai actului de justiţie, acest fapt permiţând participanţilor să-şi formeze o imagine de ansamblu asupra condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi personalului auxiliar şi a modului în care se desfăşoară şedinţa de judecată. Procesul de informatizare a Tribunalului Constanţa şi a instanţelor arondate, rezolvarea cu celeritate a petiţiilor constituie de asemenea un factor de transparenţă şi eficienţă, în timp ce implementarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor are scopul să crească încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, prevenire a corupţiei in sistem şi garantarea independenţei efective a sistemul judiciar.

Relaţia cu mass-media, în cadrul Tribunalului Constanta, este asigurată şi coordonată de către Biroul de informare şi Relaţii Publice, ce îşi îndeplineşte atribuţiile potrivit dispoziţiilor legale prevăzute de Legea nr.544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr.27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr.233/2002, precum şi de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

În cadrul Biroul de Informare şi Relaţii Publice îşi desfăşoară activitatea doi purtători de cuvânt pe probleme de legislaţie civilă şi penală, precum şi un expert asistent în relaţii de comunicare, care este absolvent de studii juridice superioare.

În anul 2009, prin activitatea Biroului de Informare şi Relaţii cu Publicul al Tribunalului Constanţa s-a urmărit asigurarea unei bune relaţii cu jurnaliştii şi publicul în general, pentru o corectă transmitere a informaţiilor privind activitatea instanţei, în scopul creşterii gradului de încredere în justiţie la nivel local.

De asemenea s-a urmărit asigurarea transparenţei activităţii instanţei în limitele legale, manifestându-se deschidere pentru comunicarea informaţiilor de interes public şi fiind acreditaţi noi jurnalişti.

Raporturile cu mass-media nu au înregistrat disfuncţii, conducerea instanţei şi judecătorii delegaţi, împreuna cu expertul asistent, luând măsuri pentru asigurarea accesului la informaţiile de interes general, cu respectarea limitelor impuse de prevederile legale şi regulamentare.

A fost urmărită reflectarea activităţii instanţei în mass-media şi s-a reacţionat în cazurile în care imaginea instanţei era prezentată în mod negativ, prin intermediul conferinţelor şi comunicatelor de presă, articolelor, interviurilor şi emisiunilor radio.

În anul 2009 purtătorii de cuvânt ai Tribunalul Constanta au asigurat legătura cu toate aceste publicaţii, informaţiile fiind furnizate fie direct, fie prin participarea directa a acestora în cadrul unor conferinţe de presă.

Au avut loc apariţii la posturi de radio sau televiziune, locale şi centrale, precum TV Neptun, Antena 1, Constanţa TV, Radio Constanţa, Radio România Actualităţi, Realitatea TV, pe teme privind situaţia infracţională sau furnizarea de informaţii privind cauze intens mediatizate, pentru fiecare dintre acestea fiind făcută menţiunea că sunt supuse căilor de atac. Nu s-au formulat puncte de vedere în replică. De asemenea, au avut loc întâlniri cu presa scrisă şi cea audio-vizuală ce priveau starea justiţiei, în raport de măsurile de protest ale magistraţilor iniţiate în toamna anului 2009.

La Tribunalul Constanţa, în cursul anului 2009, nu au fost semnalate şi înregistrate probleme vizând relaţia cu mass-media. În cursul perioadei de referinţă, au fost înregistrate 276 de cereri privind comunicarea de informaţii publice, dintre care 232 au fost admise şi 44 respinse, cele din urmă pe considerente privind protecţia unor date cu caracter personal, decurgând din nepublicitatea şedinţei de judecată şi specificul unor cauze penale sau comerciale.

Astfel de cereri au fost formulate din partea jurnaliştilor, a persoanelor fizice şi juridice (organisme nonguvernamentale), din care un număr de 268 pentru consultarea unor dosare ori comunicarea de soluţii pronunţate, iar pentru informări şi comunicări de indici statistici un număr de 8 solicitări.

Ca şi în anii anteriori, mass-media este preocupată de anumite dosare aflate pe rolul instanţei, cel mai adesea având ca obiect cauze penale, concluzie ce rezultă din obiectul cererilor adresate Biroului de informare şi Relaţii Publice.

În cuprinsul articolelor publicate în presa locală se constată tendinţa de a se aduce în atenţia opiniei publice a unor cazuri aflate în desfăşurare pe rolul instanţei, apreciate de semnatarii articolelor ca fiind de interes public, prioritate având cauzele cu caracter penal.

De altfel, în urma acreditărilor acordate, în sălile de judecată sunt prezenţi jurnalişti, la termenele când sunt soluţionate astfel de cauze, jurnalişti ce prezintă în articolele realizate propria percepţie asupra modului de desfăşurare a actului de justiţie.

Prezentarea realizată de jurnalişti creează premisele indicării unor aspecte nu tocmai conforme cu adevărul judiciar şi instituţiile procesuale, mai ales că reprezentanţii mass-media nu cunosc întotdeauna instrumentele judiciare specifice.

Interesul mass-mediei pentru modul de organizare şi funcţionare a activităţii instanţei este redus, nefiind înregistrată în acest sens nicio informare, aspect ce poate conduce la crearea unei imagini negative asupra activităţii judecătoreşti, impunându-se o continuă îmbunătăţire a raporturilor cu mijloacele de comunicare în masă, inclusiv prin intermediul programelor de formare continuă centralizată sau descentralizată, cu participarea jurnaliştilor.

Sub aspectul modului de aplicare a Legii nr. 677/2001, Tribunalul Constanţa nu s-a confruntat cu exercitarea drepturilor stabilite în Capitolul IV (dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie, dreptul de opoziţie, informarea persoanei vizate), iar pe rolul instanţelor nu au fost înregistrate litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de lege, care să fi fost încălcate în procedura prelucrării datelor cu caracter personal.

La nivelul Tribunalului Constanţa s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice de a se asigura protecţia persoanelor din perspectiva prelucrării datelor cu caracter personal şi în acord cu cerinţele minime de securitate reglementate în cele 2 acte normative, respectiv Legea nr.677/2001 şi Ordinul nr.52/2002 .

Pe rolul instanţelor nu sunt înregistrate litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, drepturi încălcate în procedura prelucrării datelor cu caracter personal.

Ca urmare a informatizării activităţilor desfăşurate în cadrul instanţelor, în prelucrarea automată a datelor s-au luat măsuri ca fiecare utilizator să fie identificat de contul său de lucru, stabilit de informatician, iar accesul la computerul de lucru să fie permis acestuia de o parolă proprie, cu care se autentifică.

Ca urmare a introducerii în exploatare a aplicaţiei ECRIS _CDMS (circuitul documentelor şi dosarelor în cadrul instanţelor), accesul la baza de date de pe serverele instanţelor s-a personalizat printr-un cont de utilizator şi parolă, care este schimbată periodic de către utilizator prin permisiunile care i se dau.

Accesul la baza de date ECRIS prin cont utilizator şi parolă se face după ce, în prealabil, se dă contul şi parola PC-ului folosit ca staţie de lucru în reţeaua instanţei.

Accesul la bazele de date de pe serverele instanţelor este limitat de permisiunile operatorilor interni.

Copiile de siguranţă ale înregistrărilor de şedinţă şi ale bazelor de date sunt stocate pe suport magnetic – CD, DVD, TAPE - şi păstrate în locaţii separate.

Staţiile de lucru (calculatoarele personale ) şi serverele sunt ţinute în încăperi cu acces restricţionat, iar după terminarea programului cu publicul sunt încuiate.

Operatorilor de PC-uri le este interzisă folosirea de programe si fişiere care provin din surse externe instanţelor pentru a preveni infestări cu viruşi.

Asigurarea protecţiei şi securităţii datelor cu caracter general şi, implicit, a celor cu caracter personal prin instalarea de programe antiviruşi.

Aşa cum rezultă din „Fişa postului”, una din atribuţiile specifice biroului resurse umane este de a gestiona carnetele de muncă ale personalului auxiliar de specialitate şi conex, ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul Tribunalului Constanţa şi al Judecătoriilor Constanţa, Medgidia, Mangalia, Hârşova şi Băneasa, cu dosarele de personal ale acestora.

Atât carnetele de muncă, cât şi dosarele de personal, fişele de evaluare profesională, precum şi corespondenţa aferentă compartimentului resurse umane sunt păstrate în dulapuri metalice asigurate.

Notificările F1 şi F2 înaintate Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal au fost înscrise în evidenţele autorităţii de supraveghere sub nr.5530, respectiv 4143. Documentele, lucrările şi actele care conţin date cu caracter personal emanate de Tribunalul Constanţa poartă numerele sus menţionate.

Activitatea desfăşurată de instanţele de judecată este o activitate preponderent publică, astfel că documentele, lucrările şi actele procedurale emanate de la instanţă au, de asemene, caracter public.

Tribunalul Constanţa nu a efectuat transferuri de date în străinătate în condiţiile art. 29 alin. 5 din Legea nr. 677/2001.

Nu au fost înregistrate plângeri ori sesizări şi, ca urmare, instanţa nu a fost supusă nici unei proceduri de investigare de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

3.7. Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor

în format electronic şi participarea la Jurindex

În pagina Tribunalului Constanţa găzduită de portalul instanţelor realizat de Ministerul Justiţiei se regăsesc publicate următoarele informaţii ():

- actele normative ce reglementează organizarea şi funcţionarea tribunalului;

- structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al Tribunalului Constanţa;

- numele şi prenumele persoanelor din conducerea Tribunalului Constanţa şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

- coordonatele de contact ale Tribunalului Constanţa;

- lista cuprinzând documentele de interes public;

- lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

- modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate;

În acest domeniu al comunicării remarcăm o anumită îmbunătăţire, deşi rezultatele dorite presupun eforturi mai mari pentru anul care urmează, în sensul implementării dispoziţiilor art.265 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, privitoare la publicarea de portalul instanţelor a hotărârilor relevante sub aspectul problemelor de drept soluţionate, pe domenii de interes, o asemenea măsură fiind menită a asigura nu numai unificarea practicii judiciare, ci şi buna informare a cetăţenilor.

În a doua jumătate a anului 2009, la Tribunalul Constanţa s-a început implementarea programului de stocare a documentelor în format electronic, prin asigurarea bazei materiale –calculatoare şi scannere instalate la secţiile instanţei – şi apoi prin verificarea funcţionării programului informatic aferent.

Până la finele anului 2009 nu s-a început activitatea efectivă de stocare a documentelor în format electronic, atât ca urmare a unor deficienţe ale funcţionării programului informatic, cât şi ca urmare a lipsei personalului care să opereze această stocare .

Jurindex este un serviciu gratuit, care-şi propune să ofere accesul liber la hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe. Jurindex se află sub egida Consiliului Superior al Magistraturii .

Punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor produse de sistemul judiciar în exercitarea procesului de înfăptuire a justiţiei reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare, care este un principiu de baza al democraţiei.

În cursul anului 2009 Tribunalul Constanţa nu a fost inclus în programul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, acesta fiind derulat în prezent numai la nivelul curţilor de apel .

3.8. Asigurarea accesului liber la justiţie

Accesul liber la justiţie este consacrat atât în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, prin aceasta înţelegându-se că orice persoană are posibilitatea de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, fără nici un fel de îngrădire.

Asigurarea liberului acces la justiţie s-a realizat, în primul rând, prin informarea justiţiabililor cu privire la procedura judiciară, modul de funcţionare a instanţei şi programul de lucru cu publicul, informaţiile fiind disponibile atât la avizierul instanţei şi alte locuri accesibile, cât şi pe portalul instanţei.

De asemenea, soluţiile pronunţate au putut fi verificate prin accesarea portalului instaţei, astfel încât să se evite deplasarea la sediul instanţei. Pentru cei aflaţi la sediul instanţei, în anul 2009 au fost instalate „infochioşcurile”, care permit accesarea portalului instanţei pentru aflarea de date privind stadiul dosarului, soluţiile dispuse în cauze.

În al doilea rând, accesul liber la justiţie a fost îmbunătăţit prin aplicarea dispoziţiilor art. 74 Cod de procedură civilă şi art. 173 Cod de procedură penală, referitoare la acordarea asistenţei juridice, precum şi prin aplicarea prevederilor Legii nr. 211/2004, privind protecţia victimelor infracţiunilor şi acordarea de compensaţii băneşti acestora.

In cursul anului 2009 au fost înregistrate doar 3 cauze de acordare a asistentei juridice formulate în temeiul prevederilor Legii nr. 211/2004 privind protecţia victimelor infracţiunilor si acordarea de compensaţii băneşti acestora, soluţionate la acest moment. Numărul s-a menţinut constant în raport de anul precedent. Nu au fost înregistrate cauze referitoare la acordarea compensaţiilor financiare victimelor infracţiunilor.

S-a constatat o creştere a cererilor a asistenţă judiciară, formulate fie sub forma scutirii/eşalonării/reducerii taxei de timbru datorate, fie sub forma desemnării unui apărător din oficiu. Marea majoritate a acestor cereri au fost soluţionate în mod favorabil în special pentru persoane aflate în stare de detenţie, chiar si după apariţia OUG nr.51/2008 care a impus condiţii de formă si de fond mai riguroase pentru admiterea unei astfel de cereri.

Accesul liber la justiţie se realizează prin aplicarea corespunzătoare a complexului de dispoziţii legale în această materie, plecând de la înregistrarea cererilor de sesizare a instanţei , ori a căilor de atac, asigurarea apărării, analiza reală a probelor, până la judecarea fondului cauzelor .

Cu privire la acest aspect, se poate constata din datele statistice că ponderea hotărârilor desfiinţate/casate cu trimitere spre rejudecare pentru motivul că trebuia judecat fondul litigiului, este foarte redusă, concluzia fiind că accesul la justiţie este asigurat în mod complet .

Totodată, se constată că în practica judiciară instanţele au dat eficienţă dispoziţiilor art.2781 alin.2 Cod procedură penală, care consacră dreptul persoanei vătămate de a formula plângere direct la judecător, împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror.

3.9 Aspecte privind evaluarea si răspunderea

disciplinară a personalului instanţei

Evaluarea si dezvoltarea organizaţională se raportează una la cealaltă în sensul că în urma unor rezultate nesatisfăcătoare ale evaluări personalului dintr-o organizaţie se poate hotărî întreprinderea de acţiuni în sensul instruirii acestuia, al dezvoltări capacitaţilor sale manageriale. Evaluarea indivizilor din punct de vedere al performanţei activităţii lor profesionale presupune o anumită calitate a judecaţii manageriale, care aşează o mare responsabilitate pe umerii managerilor implicaţi. Este o sarcină pe cat de delicată, pe atât de complexă.

La nivelul preşedintelui de instanţă evaluarea personalului devine o adevărată provocare când instanţa respectivă are un număr mare de judecători si peste 100 de posturi de personal auxiliar de specialitate aşa cum este Tribunalul Constanta. In atare situaţie strângerea informaţiilor relevante despre activitatea profesională a întregului personal pe toate canalele posibile în primul rând de la vicepreşedinţi preşedinţilor de secţie, grefieri şefi de secţie si primul grefier este esenţială pentru o evaluare corespunzătoare a competentei si performanţei profesionale.

La Tribunal, în anul 2008 a avut loc prima evaluarea judecătorilor în baza HCSM nr. 676/2007 activitatea comisiei constituită în acest scop fiind una complexă si laborioasă. Au fost cu mici excepţii intervievaţi aproape toţi judecătorii, sau consultat evidenţele instanţei, actele de control precum si sute de hotărârii judecătoreşti pronunţate de judecătorii tribunalului, completându-se fişe de evaluare deosebit de complexe astfel cum prevede regulamentul (au fost avute în vedere calităţi precum operativitatea în soluţionarea cauzelor, calitatea redactării hotărârilor, conduita în timpul şedinţei de judecată, argumentaţia clară si legală, respectarea standardelor de conduită, participarea la programul de formare profesională, valorificarea jurisprudenţei CEDO)

De un real folos au fost si informaţiile furnizate de preşedinţii de secţie care au un contact direct cu judecătorii în colective restrânse de 10-12 persoane, dar si informaţiile culese ex propriis sensibus de membrii comisiei care au asistat judecătorii în şedinţe de judecată si a purtat discuţii cu cei evaluaţi. Calificativele acordate nu au fost contestate de judecători, considerându-se că evaluarea a fost obiectivă si corectă.

Activitatea de evaluare nu a luat însă sfârşit, un alt ciclu de evaluare urmând a începe pentru viitoarea perioadă de trei ani, sens în care membrii comisiei trebuie să pregătească materialele necesare întocmirii procesului verbal anual prevăzut de art. 13 din HCSM nr.676/2007 care cuprinde date privind calitatea si eficienta activităţii date referitoare la integritatea si la formarea profesională continuă.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de execuţie, evaluarea este făcută anual de conducătorul instanţei în baza art. 74 din Legea nr.567/2004 prin acordarea de calificative, cu respectarea metodologiei aprobată prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 39/c/2001. Calificativele sunt acordate de grefierul şef sau de o persoană desemnată de preşedintele instanţei (de regulă preşedintele de secţie pentru personalul auxiliar al secţiilor sau vicepreşedinţi pentru personal din afara secţiilor), precum si de angajat care se autoevaluează. Preşedintele instanţei decide asupra calificativelor finale, ţinând seama de cele trei evaluări si de rezultatele de ansamblu ale compartimentului, eliminând valorile extreme dintre calificativele acordate pentru fiecare criteriu de evaluare. Această activitate are loc de regulă la începutul anului pentru anul anterior, presupunând de asemenea o procedură laborioasă de colectare a informaţiilor relevante si având o deosebită importanţă pentru cariera profesională a persoanei. Criteriile de evaluare au în vedere gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă, asumarea responsabilităţii, adecvarea la complexitatea muncii, iniţiative si creativitatea.

În activitatea de evaluare a personalului din cadrul Tribunalul Constanta, preşedintele instanţei precum si celelalte persoane implicate în acest proces vor urmări să evalueze performanţa reală a angajaţilor să definească ideea de îmbunătăţire a activităţii pe post, să identifice problemele aferente posturilor să amelioreze comunicarea dintre conducere si angajaţi, să furnizeze angajatului feedback în legătură cu performanţa sa pe post, să identifice potenţialul de performanţă, posibilităţile de promovare sau transfer si să identifice necesarul de instruire si perfecţionare profesională.

Procesul de evaluare va fi utilizat si ca bază pentru sistemul de recompensare a personalului auxiliar în funcţie de contribuţia adusă de acesta categorie profesională la îndeplinirea obiectivelor instanţei si pentru a-l motiva pe angajaţi la nivelul individual.

În general se poate aprecia că a existat un climat optim în fiecare instanţă, iar judecătorii şi-au respectat statutul legal încadrându-se în normele deontologiei profesionale.

Din păcate ca efect al neîndeplinirii unor obligaţii profesionale a fost iniţiată procedura disciplinară faţă de trei judecători (doi de la Judecătoria Constanţa şi unul de la Tribunalul Constanţa) cercetarea administrativă fiind efectuată de corpul de Inspecţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

3.10.Concluzii privind progresele înregistrate precum si vulnerabilităţile identificate si masurile de remediere a acestora

Sporirea eficientei actului de justiţie, reducerea duratei procedurilor şi asigurarea unui termen rezonabil de solutionare a cauzelor au reprezentat permanent obiectul preocupării magistraţilor, s-au concretizat în dispoziţii legale care impun soluţionarea unor tipuri de litigii într-un termen urgent ori cu celeritate, astfel de obiective fiind asumate şi prin diferite angajamente politice, în contextul integrării sistemului judiciar român în sistemul de justiţie al Uniunii Europene .

Una din deficienţele relevate în mod constant în rapoartele de activitate ale Tribunalului Constanţa şi judecătoriilor din circumscripţia teritorială a acestuia o constituie durata excesivă a procedurii de judecată în anumite categorii de cauze, respectiv în acele cauze –de regulă civile –în care se impune efectuarea unor expertize judiciare.

Numărul insuficient al experţilor aflaţi în evidenţele birourilor locale de expertiză, în special în materie topografică si rezistenţă în construcţii si în consecinţă efectuarea cu mare întârziere a lucrărilor repartizate, a condus la nesoluţionarea unor cauze într-un termen rezonabil.

De asemenea, aceleaşi greutăţi în soluţionarea cauzelor sunt întâmpinate şi în materia acţiunilor în pretenţii în care se administrează proba cu expertiza maritimă, a cărei întocmire presupune acordarea unui număr foarte mare de termene, situaţie care se datorează declinărilor succesive de competenţă din partea experţilor, cu consecinţa înlocuirii lor prin tragere la sorţi.

Pentru înlăturarea acestei situaţii, care se reflectă negativ în activitatea instanţei, şi care nu a putut fi înlăturată prin mijloacele instanţei, apreciem că se impune intervenţia şi a Consiliului Superior al Magistraturii pe lângă Ministerul Justiţiei pentru luarea unor măsuri ferme menite să rezolve situaţiile create datorită numărului insuficient al experţilor tehnici topografi şi pentru susţinerea în acest mod a eforturilor instanţei în scopul soluţionării într-un termen rezonabil a dosarelor care implică administrarea unor astfel de probe.

Un alt aspect ce poate fi apreciat ca o vulnerabilitate în calitatea activităţii de judecată îl reprezintă cel determinat de întârzierea procedurilor cu străinătatea, in cauzele (de regulă) penale cu elemente de extraneitate, comunicarea unor relaţii si efectuarea unor activităţi procesuale prin intermediul comisiilor rogatorii realizându-se cu greutate si impietând asupra realizării actului de justiţie.

Totuşi, în această privinţă s-a constatat şi o îmbunătăţire a cooperării internaţionale, existând cereri de acordare a asistenţei judiciare în materie penală către state europene, soluţionate într-un interval de timp de 3-4 luni de la expedierea directă a cererii traduse, termen pe care îl apreciem ca fiind rezonabil în contextul dat .

O altă activitate procesuală îmbunătăţită din punct de vedere al termenului de realizare o constituie citarea părţilor cu domiciliul într-un alt stat ; astfel citaţii trimise prin scrisoare recomandată în state precum Turcia sau Germania s-au îndeplinit şi s-au returnat într-un interval de timp de 3-4 săptămâni .

În materia diverselor proceduri judiciare cu element de extraneitate trebuie pus în continuare accentul pe cunoaşterea cât mai aprofundată a instrumentelor juridice de colaborare internaţională, a regulilor de realizare a acestora, astfel încât să îndeplinească condiţiile impuse de legislaţia statului solicitat (traducere acte în limba statului, forma unor anumite acte de procedură), precum şi pe identificarea autorităţii judiciare competente din statul solicitat , astfel încât să se adopte calea cea mai scurtă de adresare a cererii, cu eliminarea verigilor intermediare care nu sunt obligatorii (cum ar fi Ministerul Justiţiei ).

Pentru reducerea duratei procedurilor judiciare şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil se impune ca întreg colectivul de judecători să manifeste interes sporit pentru identificarea cauzelor care conduc la un număr mare de dosare aflate pe rolul instanţei şi la depăşirea duratei rezonabile de soluţionare a cauzelor şi pentru găsirea unor soluţii viabile şi eficiente pentru remedierea acestora.

În orice caz, indiferent de motivele care conduc la întârzieri în soluţionarea cauzelor, apreciem că judecătorul trebuie să depună toate eforturile şi să adopte o strategie adaptată fiecărei cauze instrumentate , ceea ce presupune ca acesta, încă de la primele termene de judecată, trebuie să culeagă toate informaţiile necesare soluţionării cauzei într-un termen rezonabil (spre exemplu, să stabilească în mod precis cadrul procesual, numărul şi calitatea părţilor, obiectul acţiunii deduse judecăţii). Evident, o asemenea strategie impune o bună comunicare cu părţile şi ceilalţi participanţi în proces, precum şi studiul temeinic al dosarului încă înainte de primul termen de judecată .

O altă vulnerabilitate specifică întregului sistem judiciar din România, şi care inevitabil se regăseşte şi în activitatea de judecată a instanţelor constănţene, o reprezintă lipsa de uniformitate a jurisprudenţei în unele ramuri de drept, fapt pentru care unificarea practicii judiciare trebuie sa constituie un obiectiv prioritar al factorilor responsabili de înfăptuirea procesului de reforma în domeniu.

Apreciem că este esenţial ca magistraţii să conştientizeze importanţa unificării practicii judiciare, aceasta constituind o garanţie a imparţialităţii, a independenţei judecătorului, dar şi o garanţie a procesului echitabil, a înfăptuirii justiţiei ; în acest context, măsurile legislative, regulamentare şi organizatorice la nivelul instanţelor, de unificare a practicii judiciare, trebuie tratate cu aceeaşi atenţie cu care sunt examinate cauzele cu care sunt învestiţi judecătorii, aceştia trebuind să-şi sporească eforturile şi în direcţia unor astfel de activităţi, cum sunt cele de publicare a hotărârilor relevante pe site-ul instanţei, ori cele de aprofundare a temelor de pregătire profesională dezbătute lunar .

Implicarea tuturor judecătorilor, dar în special a judecătorului desemnat cu analiza practicii neunitareşi a preşedinţilor de secţii, a vicepreşedinţilor instanţei, este esenţială în identificarea problemelor care au generat o practică neunitară, în încercarea de a determina practici comune, de a organiza dezbateri care să conducă la clarificarea sensului instituţiei de drept respective, de a oferi trimiteri pertinente la legislaţie, la practica altor instanţe ori a organismelor ale căror interpretări în drept sunt obligatorii –Curtea Constituţională, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene .

Deşi în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional desfăşurate la Tribunalul Constanţa au fost abordate acele probleme de drept care au generat o practică judiciară neunitară, un minus la acest capitol îl constituie colaborarea cu instanţele asupra cărora tribunalul exercită funcţia de control judiciar. Se impune pe viitor dezvoltarea acestei colaborări, care nu poate fi decât benefică activităţii de judecată, şi chiar reducerii încărcăturii de dosare pe judecător.

De asemenea, în scopul atingerii aceluiaşi obiectiv, se impune ca referatele de învăţământ profesional întocmite la nivelul Tribunalului si Curţii de Apel Constanta, împreună cu hotărâri judecătoreşti relevante, sa fie comunicate tuturor instanţelor din raza de competenta, atâta timp cât prin acestea se da o rezolvare unor probleme de drept, ele putând constitui un îndrumar pentru asigurarea unei practici unitare.

Măsurile propuse sunt de natură să permită judecătorilor aprofundarea problematicii specifice şi o implicare activă în dezbaterile organizate pe marginea problemelor de drept care au primit o soluţionare diferită.

Pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, judecătorii instanţei trebuie să manifeste în continuare o atenţie sporită în privinţa redactării hotărârilor în termenul prevăzut de lege şi să acorde importanţa cuvenită motivării soluţiilor pronunţate în fond, apel si recurs, în conformitate cu exigenţele impuse de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Motivarea soluţiei de către instanţa de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreţionar în realizarea justiţiei, dând posibilitatea părţilor din proces şi opiniei publice să-şi formeze convingerea cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei adoptate, iar instanţelor de apel şi recurs, elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc, aceasta reprezentând şi unul dintre mijloacele de îmbunătăţire a imaginii publice a justiţiei.

Pe lângă hotărârile judecătoreşti care cuprind o motivare corectă şi completă, în fapt şi în drept, în practică se constată şi existenţa unor hotărâri care nu corespund cerinţelor legii.

Deşi în ultimii ani s-a constatat o îmbunătăţire a calităţii redactărilor, în anumite cazuri încă mai persistă o preocupare redusă pentru argumentaţia juridică, structura hotărârilor, stilul exprimării si analiza situaţiei deduse judecăţii, ceea ce da naştere la motivări sumare, echivoce sau chiar inexistente, cu consecinţa infirmării lor în căile de atac, ori cu consecinţa generării de noi cauze-contestaţii la executare, cereri de îndreptare a omisiunilor, lămurirea dispozitivului, etc..

Particularizând la nivelul secţiei comerciale si de contecios administrativ, una din cauzele frecvente ale amânării dosarelor o reprezintă nelegala citare a părţilor datorată schimbării domiciliului sau sediului acestora , fapt care impune emiterea unor adrese către administratorii bazelor de date (Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa şi Serviciul Public Judeţean de Evidenţă Informatizată a Persoanei din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa) în vederea stabilirii noii adrese a participantului în proces.

În cursul anului 2007 între Secţia Comercială, Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Constanţa şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului s-a încheiat un protocol având ca obiect permiterea pe termen nelimitat şi în mod gratuit a personalului instanţei la baza de date RECOM ONLINE privind datele înscrise în registrul comerţului.

Pentru anul 2010, se impune colaborarea cu conducerea Consiliului Judeţean Constanţa în vederea permiterii accesului la baza de date a instituţiei în vederea verificării datelor personale ale persoanelor fizice, cu asigurarea confidenţialităţii acestora, potrivit legii.

Având în vedere volumul de activitate evidenţiat statistic, numărul judecătorilor şi al completelor specializate în materia contenciosului administrativ precum şi specificul activităţii desfăşurate de către aceştia, se impune efectuarea demersurilor necesare creării fie a unei secţii distincte de contencios administrativ în cadrul Tribunalului Constanţa, fie a unei secţii mixte de contencios administrativ, litigii de muncă şi asigurări sociale ; crearea unei asemenea secţii presupune şi finanţarea unui post suplimentar de preşedinte de secţie , mărindu-se astfel numărul de membri ai viitoarei secţii dar şi capacitatea ei de a gestiona eficient un număr din ce în ce mai mare de dosare complexe .

Tot ca o vulnerabilitate cu implicaţii asupra calităţii activităţii instanţei o reprezintă şi neocuparea posturilor privind funcţiile de conducere, acestea constituind o premisă favorabilă îndeplinirii programelor şi exercitării prerogativelor. În acest sens, este de remarcat că pe parcursul unui mandat, conducerea tribunalului nu a reuşit să convingă pe nici unul dintre judecătorii secţiei comerciale şi de contencios administrativ pentru ocuparea funcţiei de preşedinte de secţie, conducerea acestei secţii fiind exercitată sporadic, cu delegaţie de mai mulţi judecători, iar ulterior, funcţia a rămas vacantă până în prezent.

Vacanţa acestei funcţii a afectat în mare măsură activitatea secţiei comercială şi de contencios administrativă din punct de vedere organizatoric ceea ce a impus implicarea tuturor judecătorilor acestei secţii în adoptarea unor măsuri necesare bunei funcţionări care au vizat planificarea şedinţelor, planificarea de permanenţă şi a serviciului la Oficiul Registrului Comerţului cât şi organizarea administrativă a secţiei privind delegarea judecătorilor pe compartimente, repartizarea personalului auxiliar.

De asemenea, ca urmare a expirării mandatului au fost vacante şi posturile de preşedinte la Judecătoria Mangalia şi respectiv de vicepreşedinte şi preşedinţii de secţie la Judecătoria Constanţa.

Din perspectiva managementului instanţei, o atenţie deosebită trebuie acordată necesităţii ocupării funcţiilor de conducere vacante, la nivelul judecătoriilor, cât şi la nivelul secţiei comerciale şi de contencios administrativ a Tribunalului Constanţa. Pentru realizarea acestui obiectiv, preşedintele trebuie să se implice în mod activ pentru a închega o echipă de conducere din rândul judecătorilor cu experienţă, motivată de satisfacţia lucrului bine făcut, prin crearea unul climat de încredere, profesionalism, stimularea creativităţii, de asumare a răspunderii, în contextul stabiliri unor sarcini clare pentru fiecare nivel de decizie, în condiţii de transparenţă, obiectivitate şi disciplină managerială.

CAPITOLUL IV

GESTIONAREA RESURSELOR UMANE

4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

Acoperirea schemelor de funcţionare cu numărul de judecători şi de personal auxiliar de specialitate a constituit şi constituie ca şi în anii anteriori un obiectiv major de preocupare realizat în bună parte cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce a permis o mai bună organizare a activităţii de judecată, cu efecte notabile în calitatea şi celeritatea proceselor.

Personalul este o resursă esenţială, componentă indispensabilă funcţionării instanţei, iar fără resursa umană instanţa nu se poate dezvolta. Cu cât personalul instanţei este mai numeros şi bine pregătit, creşte calitatea activităţilor unei instanţe, deoarece instanţele sunt formate în primul rând din oameni.

Din punct de vedere al personalului, Tribunalul Constanţa are în prezent 157 posturi, din care 145 ocupate şi 9 vacante. Pe categorii de personal, structura resurselor umane ale tribunalului se prezintă astfel: 48 posturi de judecători, din care: 42 ocupate şi 4 vacante; 52 posturi grefier din care 46 ocupate şi 5 vacante; 8 posturi grefier arhivar din care 7ocupate şi un post vacant; un post de grefier statistician vacant; un post aprod ocupat; 6 posturi specialişti IT, din care 5 ocupate şi un post vacant; 4 posturi de asistenţi judiciari ocupate; 6 posturi de personal contractual ocupate; 11 posturi funcţionari publici ocupate; 10 posturi consilier de reintegrare ocupate; 4 posturi de şofer ocupate. În acest context al analizei este de menţionat faptul că din totalul de 48 posturi de judecător care apar ca fiind ocupate la Tribunalul Constanţa, doar 36 de posturi sunt efectiv ocupate, restul fiind cazuri de concedii pentru creşterea copilului. Aceeaşi situaţie se evidenţiază şi la nivelul personalului auxiliar şi conex, unde sunt efectiv prezenţi 46 de grefieri; 4 specialişti IT, 9 consilieri de reintegrare şi 10 funcţionari publici.

Diferenţele practice existente între posturile de judecători din organigramă şi cele efectiv ocupate sunt justificate de faptul că cele cinci posturi de conducere, preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie comercială şi respectiv maritim fluvială sunt vacante (acest ultim post fiind ocupat prin delegare) iar un judecător cu grad de Tribunal ocupă în prezent pentru un mandat de trei ani funcţia de preşedinte la Judecătoria Hârşova.

Instanţele din circumscripţia Tribunalului Constanţa au în schemă 80 posturi de judecători, din care 53 Judecătoria Constanţa, 16 Judecătoria Medgidia, 9 Judecătoria Mangalia şi 2 posturi Judecătoria Hârşova; 100 posturi de grefier, din care 13 sunt vacante, 13 posturi de grefier arhivar din care 12 posturi sunt ocupate şi un post vacant, 7 agenţi procedurali, 4 posturi de şofer şi 10 posturi personal contractual.

4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

Administrarea instanţei trebuie să asigure judecătorilor condiţii pentru înfăptuirea justiţiei şi în acest context reprezintă o problemă de organizare, o stare de spirit.

Calitatea de ordonator terţiar de credite şi exercitarea atribuţiilor conducerii generale implică din partea conducerii Tribunalului Constanţa o preocupare permanentă privind în special asigurarea condiţiilor materiale şi a dotărilor la toate instanţele. În acest sens este de menţionat faptul că în noiembrie 2003, au fost definitivate lucrările de reparaţii capitale la sediul Tribunalului Constanţa din str. Traian nr. 31, în septembrie 2005 a intrat în funcţiune noua construcţie a Palatului de Justiţie, iar la 27 februarie 2007 au fost finalizate şi lucrările de reparaţii capitale la Judecătoria Constanţa. Întreaga concepţie a amenajării acestor sedii a pornit de la necesitatea organizării mai eficiente a instanţelor, reuşindu-se gruparea pe anumite nivele a compartimentelor cu publicul (este vorba de arhivele curente, registratură, biroul de aplicare a apostilei, biroul avocaţilor) şi a celor 14 săli de şedinţă de judecată, restul nivelelor unde sunt birouri, bibliotecă şi sălile de consiliu, fiind destinate în exclusivitate personalului acestor instanţe: judecători, grefieri, funcţionari publici şi personal contractual.

Odată cu edificarea şi respectiv repararea şi modernizarea acestor locaţii au fost rezolvate şi problemele legate de lipsa de mobilier, aceste clădiri fiind dotate cu mobilier nou precum şi cu mijloace de comunicare, toate aceste sedii fiind dotate cu linii telefonice exterioare şi numere de fax, iar o parte a sălilor de şedinţă au fost dotate cu echipamente de înregistrare a dezbaterilor. Avantajul edificării acestor noi sedii rezidă şi din faptul că în cadrul acestora s-a reuşit separarea serviciilor de lucru cu publicul pentru fiecare secţie şi a permis în mare parte amenajarea arhivei vechi în cadrul acestor spaţii. De asemenea, în cadrul acestor sedii au fost amenajate spaţii de deţinere pentru cei aduşi la judecată, spaţii aflate în subsolul clădirii, care corespund normelor europene în materie privind accesul separat în sala de judecată, din punct de vedere al separării unor categorii de deţinuţi, al asigurării condiţiilor de siguranţă şi al respectării dreptului la apărare prin amenajarea unor încăperi în care deţinuţii pot lua legătura cu apărătorii lor, precum şi în privinţa condiţiilor igienico sanitare.

Deşi amenajarea noului sediu al Palatului de Justiţie (proiectat iniţial ca sediu de judecătorie) a pornit de la necesitatea organizării mai eficiente a activităţii, se constată că cele 6 săli de şedinţă care deservesc Curtea de Apel şi două dintre secţiile Tribunalului, nu mai asigură desfăşurarea optimă a activităţii celor două instanţei, şedinţele de judecată ale Secţiei Civile a Tribunalului Constanţa în materia fondurilor impunându-se a se desfăşura de la orele 13.00. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la Judecătoria Constanţa, cele 4 săli de şedinţă dovedindu-se insuficiente în raport cu volumul cauzelor înregistrate şi numărul completelor de judecată.

Cât priveşte celelalte judecătorii din circumscripţia Tribunalului Constanţa, toate cele 4 judecătorii au sedii separate, cu precizare că Judecătoria Mangalia funcţionează în acelaşi sediul cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia.

Insuficienţa sălilor de şedinţă din cadrul Judecătoriei Constanţa şi existenţa în imediata vecinătate a acestei locaţii a unui teren liber, precum şi dorinţa proprietarilor acestui teren de a înstrăina acest imobil, Ministerului Justiţie a determinat conducerea Curţi de Apel şi a Tribunalului Constanţa să demareze procedurile de achiziţionare a acestui teren, pentru edificarea unui nou corp de clădire, alipit celui existent, procedura de achiziţie fiind în prezent suspendată din lipsa fondurilor băneşti care trebuiau alocate de la buget.

Starea tehnică actuală a Judecătoriei Medgidia a impus includerea acestei clădiri în programul de reparaţii capitale încă din anul 2002, la acest moment reuşindu-se a se obţine autorizaţia de construire. Lipsa de siguranţă în exploatarea acestei clădiri impune demararea de urgenţă a procedurii de închiriere a unui nou spaţiu în vederea mutării activităţii acestei instanţe în locaţia respectivă, cu condiţia obţinerii în prealabil a fondurilor băneşti necesare demarării acestei proceduri.

Spaţiul în care îşi are sediul Judecătoria Mangalia este transmis în administrarea Tribunalului Constanţa de către Consiliul Local Mangalia conform Protocolului nr.7683/1993 a Hotărârii de atribuire a clădirii nr. 45/1993 şi de atribuire a terenului aferent nr. 43/1994. Cu privire la starea tehnică a imobilului este necesară repararea acoperişului clădirii, precum şi executarea unor lucrări de igienizare a întregului corp de clădire, pe interior şi exterior, de modernizare a centralei termice şi de racordare a spaţiului în care este depozitată arhiva la sistemul termic.

Deşi sediul Judecătoriei Băneasa a fost recepţionat încă din anul 2001, nici până în prezent această instanţă nu a intrat în funcţiune, fiind efectuate, de la acel moment şi până în prezent, cheltuieli în legătură cu conservarea acestui edificiu. În legătură cu această locaţie trebuie făcută menţiunea că, deşi la recepţia clădirii s-a recomandat efectuarea unor lucrări de sistematizare pe verticală şi orizontală, lipsa fondurilor a făcut imposibilă realizarea acestor lucrări, fapt ce a condus în timp la infiltraţii de apă cu consecinţe grave aspra structurii de rezistenţă a clădirii, iar lipsa de fermitate şi de asumare a răspunderii din parte factorilor de decizie din Ministerul Justiţiei conduce la perpetuare acestei situaţii. De aceea, consider că se impune realizarea de urgenţă a unor întâlniri între conducerea Curţii de Apel a Tribunalului Constanţa şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţie în vederea găsirii unor soluţii şi luarea măsurilor care se impun în vederea remedierii acestei situaţii, urmând a se face în continuare demersuri pentru dare în funcţiune a acestei instanţe, ceea ce ar conduce la degrevarea în mare măsură a activităţii Judecătoriei Medgidia.

Cât priveşte Judecătoria Hârşova, arătăm faptul că, în prezent, aceasta beneficiază de un spaţiu generos, atât din punct de vedere al birourilor şi sălilor de şedinţă existente, cât şi din punct de vedere al dotărilor.

Tribunalul Constanţa este o unitate bugetară finanţată de la bugetul statului prin Curtea de Apel Constanţa.

Astfel, în anul 2009 au fost alocate credite bugetare în sumă de 24.400.653 lei din care s-au efectuat plăţi nete de casă de 24.365.318 lei din totalul cheltuielilor de 25.243.608 lei RON.

Planul de plăţi a fost realizat în procent de 99,85% faţă de creditele alocate şi de 96,52% faţă de cheltuielile efective.

Aspectele mai relevante ale execuţiei bugetare se referă la ponderea plăţilor pe titlu de cheltuieli care la capitolul cheltuieli de personal reprezintă 84,19% din total, situaţia defalcată a cheltuielilor fiind relevată în anexă.

În legătură cu acest capitol este de menţionat faptul că creditele bugetare alocate s-au dovedit insuficiente în raport cu nevoile financiare ale instanţei.

În anul 2008 ca si în anul 2009 cu toate rectificările bugetare efectuate, creditele deschise nu au reflectat propunerile tribunalului pentru fundamentarea proiectului de buget în special la titlul bunuri si servicii si active nefinanciare.

Astfel, deşi aprobat bugetul în valoare de 3.225.000 lei, pentru bunuri şi serviciu în luna martie 2009, acesta a fost rectificat în luna aprilie la 2.915.000 lei, iar pe primul trimestru a fost o deschidere de 875.200 lei din care s-au achitat toate onorariile restante pentru avocaţii din oficiu .

Pentru luna aprilie nu a fost făcută nici o deschidere, fapt ce a determinat suspendarea serviciilor de comunicare a actelor procedurale prin poştă care a refuzat prestarea serviciilor, opunând neplata acestora cu consecinţa neexpedierii citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură ceea ce conduce implicit la tergiversarea soluţionării cauzelor. Ulterior acestui moment bugetul aprobat la acest capitol a suferit o serie de rectificări în sensul micşorării acestuia ajungându-se în luna septembrie 2009 la suma de 2.594.400 lei. Diminuarea bugetului la acest capitol a făcut imposibilă închirierea şi amenajarea unui nou spaţiu pentru Judecătoria Medgidia ceea cea condus în final la întârzierea demarării lucrărilor de investiţi la sediul acestei instanţe, care s-au amânat pentru anul 2010. Suma preconizată pentru închirierea şi amenajarea unui nou spaţiu era de 240.000 lei. În acelaşi sens, mai trebuie amintit şi faptul că, la capitolul „Active nefinanciare” pentru anul 2009 s-a obţinut doar suma de 300.000 lei, în vederea încheierii contractului de execuţie pentru sediul Judecătoriei Medgidia, deşi valoarea investiţiei depăşeşte suma de 7.852.167 lei.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia de reformă a Justiţiei factorii de decizie trebuie sa conştientizeze că se impune de urgent regândirea schemelor de personal si ne referim în primul rând la necesitatea de a înţelege că numărul actual de judecători încadraţi la Tribunalul Constata si instanţele arondate este insuficient pentru a avea rezultatele dorite în strategia de reformă. Un număr corespunzător de magistraţi ar permite funcţionarea unor complete de judecată suficiente, ce ar avea pe rol un număr de cauze care să permită o buna gestionare si studiere a dosarelor,cu consecinţa soluţionării operative a cauzelor. Dimensionarea personalului auxiliar adecvată cerinţelor reale ar fluidiza circuitul documentelor din instanţă către părţi si ar descongestiona activităţile interne.

Pe de altă parte, alocarea unor fonduri suficiente pentru bunul mers al activităţii instanţelor ar elimina sincopele din funcţionarea corespunzătoare a acestora ca serviciu public.

Cele două probleme strategice enunţate mai sus odată rezolvate ar permite conducerii instanţei să poată coordona mai eficient si rapid problemele de zi cu zi.

Sintetizând, existenţa unui personal adecvat nevoilor, cu o pregătire corespunzătoare si cu atribuţii clar stabilite, si resurse financiare suficiente, creează cadrul de mişcare pentru o activitate eficientă. Implicarea fermă si directă a factorilor de decizie – Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Finanţelor si Parlamentul României sunt absolut necesare pentru a putea face faţă provocării impuse de reformarea sistemului de management în instanţe.

Analiza atribuţiunilor conducătorului de instanţă relevă o trimitere constantă la buna administrare a resurselor umane si materiale. Când resursele umane si financiare de care se dispune sunt insuficiente iar pârghiile de redimensionare nu aparţin acelui conducător, cu greu se poate vorbi de o buna gestionare a acestor resurse. In termeni ce ţin de realizarea unui echilibru fragil intre atribuţii si personalul existent, nu se va putea realiza niciodată o eficienţă maximă pe ansamblu de activitate. A obţine un minim de rezultate în aceste condiţii este o cerinţă realizabilă printr-o motivare interumană specială pe care o poată stabili un conducător de instanţă uzitând de abilităţi proprii de relaţionare si comunicare.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ

ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME,

PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Prin exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii asigură funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi respectarea legii în desfăşurarea carierei profesionale a carierei magistraţilor, potrivit dispoziţiilor Legii nr.317/2004.

În realizarea acestui deziderat, între Consiliul Superior al Magistraturii şi Tribunalul Constanţa a existat o relaţie de colaborare eficientă, solicitările instanţei fiind analizate cu promptitudine, iar răspunsurile fiind comunicate în termen util în forma scrisă şi afişate pe pagina de internet a instituţiei, în vederea soluţionării cât mai rapide a diferitelor probleme ivite în activitatea practică.

Această relaţie s-a concretizat în transmiterea reciprocă a unor puncte de vedere privind modul de interpretare a unor dispoziţii legale sau regulamentare, însuşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a propunerilor Colegiului de Conducere al instanţei, referitoare la constituirea unor complete specializate, formularea de către conducerea instanţei a punctelor de vedere necesare soluţionării cererilor de transfer sau detaşare formulate de către unii judecători, precum şi în comunicarea de către instanţă a relaţiilor privind petiţii sau sesizări în legătură cu dosarele aflate pe rol.

De asemenea, puncte de vedere au fost comunicate de către instanţă în legătură cu diferitele propuneri de modificare a unor acte normative sau măsuri necesare îndeplinirii planului de reforma a sistemului judiciar, pe domenii de interes, cum ar fi cele referitoare la evaluarea magistraţilor şi cariera profesională a acestora, desfăşurarea unor programe pilot, unificarea practicii judiciare sau implementarea unor programe, în scopul îmbunătăţirii performanţelor şi activităţii instanţelor judecătoreşti.

În acest context, formularea diferitelor propuneri s-a realizat în urma consultării colectivelor de judecători, iar unii dintre aceştia au participat la derularea unor programe instituţionalizate, prin includerea lor în cadrul unor grupuri de lucru constituite la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii.

În anul 2009, la sediul Tribunalului Constanţa a avut loc o întâlnire cu membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii, prilej cu care s-au discutat aspecte ale reformei sistemului judiciar, cum sunt unificarea practicii judiciare, funcţionarea aplicaţiei Ecris sau realizarea unor drepturi obţinute de magistraţi.

Raporturile dintre instanţă şi Parchet

Între Tribunalul Constanta şi instanţele din raza de competenţă, pe de o parte şi parchetele din aria teritorială, pe de altă parte, a existat o relaţie de colaborare în atingerea obiectivelor stabilite, concretizată în comunicarea relaţiilor necesare soluţionării diferitelor tipuri de cauze, transmiterea în timp util a planificărilor şedinţelor de judecată şi planificărilor de permanenţă, precum şi în înaintarea dosarelor în care s-a declarat apel sau recurs, în vederea motivării în termen legal a căilor de atac.

S-au înregistrat, însă, şi cazuri în care dosarele trimise la procuror pentru motivarea căilor de atac promovate nu au fost restituite instanţei în termenele prevăzute de art.112 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, dar şi situaţia inversă când dosarele au fost trimise procurorului cu întârziere, ca urmare a redactării motivelor de apel sau recurs cu depăşirea termenului prevăzut de lege.

Principala problemă o constituie înaintarea de către procuror, cu întârziere, a propunerile de arestare preventivă sau de prelungire a arestării preventive, ceea ce creează dificultăţi în soluţionarea propunerii de arestare preventivă înainte de expirarea duratei reţinerii, conform art.1491 alin.3 din Codul de procedură penală., ori cu privire la respectarea întocmai a dispoziţiilor art.159 alin.8 din acelaşi cod, în cazul propunerii de prelungire a arestării preventive.

În aceeaşi măsură, au fost cazuri în care rechizitoriile în cauze cu arestaţi preventiv au fost înaintate instanţei cu foarte puţin timp înaiante de expirarea duratei arestării preventive sau chiar în ultima zi a duratei arestării preventive, ceea ce a produs dificultăţi în aplicarea dispoziţiilor art.3001 din Codul de procedură penală, prin timpul scurt avut la dispoziţie pentru citarea inculpaţtului, încunoştiinţarea apărătorilor şi studierea dosarului cauzei.

Raporturile cu Baroul de avocaţi, colegiile consilierilor

juridici, precum şi cu experţii judiciari

Relaţia cu Baroul de Avocaţi Constanţa nu a înregistrat incidente deosebite, acesta dovedind promptitudine în desemnarea apărătorilor din oficiu în cauzele care au presupus asistenţa obligatorie.

În continuare, însă, unii avocaţii uzează de formularea unor cereri de amânare a cauzelor sau cereri de recuzare, fără ca acestea să fie temeinic motivate ori dovedite, ceea ce influenţează în mod negativ durata de soluţinare a cauzelor.

Una din vulnerabilităţile constate în cursul ultimilor ani, priveşte necomunicarea de către Baroul de Avocaţi Constanţa a datelor cu caracter personal cu privire la unii dintre aparatorii faţă de care s-a dispus amendarea, fapt pentru care, în situaţia unor instanţe, cu precădere Judecătoria Constanţa, sancţiunile aplicate nu şi-au dovedit eficienţa.

Pentru atingerea finalităţii amenzilor judiciare, s-a propus, ca măsură alternativă, preluarea datelor cu caracter personal cu ocazia înaintării dosarelor la studiu sau cu ocazia prezentării apărătorilor la termenele de judecată.

Relaţia cu corpul experţilor judiciari se concretizează prin transmiterea listelor actualizate cu numele experţilor autorizaţi judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate, prin comunicarea biroului contabilitate a sumelor avansate din fondurile Ministerului Justiţiei cu titlu de onorariu şi efectuarea lucrărilor de expertiză în termene rezonabile.

Desigur, există şi cazuri în care unele dintre rapoartele de expertiză s-au realizat cu mare întârziere, iar în alte cazuri experţii judiciari au solicitat înlocuirea după trecerea unei perioade de timp de la desemnarea şi încunoştiinţarea lor.

O vulnerabilitate identificată în relaţia cu Biroul local de expertiză, în materie civilă, este legată de numărul insuficient al unor experţi aflaţi în evidenţele birourilor locale de expertiză, în special în materie topografică şi rezistenţă în construcţii, ceea ce conduce la efectuarea cu mare întârziere a lucrărilor repartizate şi la nesoluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

De asemenea, un aspect deficitar la acest capitol îl reprezintă evidenţa defectuoasă a activităţii de expertiză judiciară, cu efecte directe asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor de către experţii judiciari, în sensul că lista experţilor judiciari aflată în grija Biroului Local de Expertize cuprinde numele unor experţi aflaţi în situaţii de incompatibilitate sau în alte situaţii asemănătoare, neaduse la cunoştinţa instanţei.

În sfârşit, se remarcă, în continuare şi efectuarea unor lucrări de foarte slabă calitate, îndeosebi in materie civilă.

Deşi, în general, unele probleme au căpătat soluţionare, unele aspecte negative persistă, în sensul că listele experţilor nu au fost întotdeauna actualizate, în conţinutul acestora figurând experţi a căror calitate a încetat sau experţi cu un alt domiciliu decât cel la care puteau fi contactaţi.

Urmare acestei situaţii şi nu numai, au fost frecvente cazurile în care unii experţi au încasat onorariul în avans fără a efectua expertiza, iar după înlocuirea lor instanţele au întâmpinat greutăţi pentru plata noului expert desemnat.

Faţă de situaţia constatată în urma verificărilor periodice, cât şi faţă de semnalele primite din partea reprezentanţilor corpului profesional, s-a luat măsura condiţionării încasării onorariului de dovada depunerii raportului de expertiză la dosar, prin intermediul Biroului Local de Expertiză.

În cursul anului 2009, faţă de împrejurarea că unele din rapoartele de expertiză s-au realizat cu mare întârziere, instanţele au uzat de aplicarea unor amenzi judiciare, în persoana celor răspunzători de neefectuarea lucrărilor în termen util.

Considerăm că relaţia de comunicare cu experţii judiciari poate fi îmbunătăţită în mod substanţial, fiind de datoria instanţelor ca aceştia să cunoască obiectivele expertizei în timp util, încă de la data primirii adresei de numire, pentru a putea aprecia asupra timpului necesar efectuării lucrării şi cheltuielilor aferente.

De asemenea, se impune şi reaprecierea sumelor fixate cu titlu de onorariu de către instanţele judecătoreşti, acestea fiind considerate ca insuficiente în contextul socio-economic actual, cu atât mai mult cu cât ele se constituie într-un factor motivaţional important, a cărui desconsiderare poate atrage consecinţe nefaste în planul activităţii judiciare.

Raporturile cu mass-media

În cadrul Tribunalului Constanţa funcţionează Biroul de Informare şi Relaţii Publice, din care fac parte doi purtători de cuvânt pe probleme de legislaţie civilă şi penală, precum şi un expert asistent în relaţii de comunicare, care este absolvent de studii juridice superioare.

În anul 2009, prin activitatea Biroului de Informare şi Relaţii cu Publicul al Tribunalului Constanţa s-a urmărit asigurarea unei bune relaţii cu jurnaliştii şi publicul în general, pentru o corectă transmitere a informaţiilor privind activitatea instanţei, în scopul creşterii gradului de încredere în justiţie la nivel local.

De asemenea s-a urmărit asigurarea transparenţei activităţii instanţei în limitele legale, manifestându-se deschidere pentru comunicarea informaţiilor de interes public şi fiind acreditaţi 9 jurnalişti.

Raporturile cu mass-media nu au înregistrat disfuncţii, conducerea instanţei şi judecătorii delegaţi, împreună cu expertul asistent, luând măsuri pentru asigurarea accesului la informaţiile de interes general, cu respectarea limitelor impuse de prevederile legale şi regulamentare.

A fost urmărită reflectarea activităţii instanţei în mass-media şi s-a reacţionat în cazurile în care imaginea instanţei era prezentată în mod negativ, prin intermediul conferinţelor şi comunicatelor de presă, articolelor, interviurilor şi emisiunilor radio.

În anul 2009 purtătorii de cuvânt ai Tribunalul Constanta au asigurat legătura cu toate aceste publicaţii, informaţiile fiind furnizate fie direct, fie prin participarea directa a acestora in cadrul unor conferinţe de presă.

Au avut loc numeroase apariţii la posturi de radio sau televiziune, precum TV Neptun, PRO TV , Antena 1, CTV, pe teme privind situaţia infracţională sau furnizarea de informaţii privind cauze intens mediatizate, pentru fiecare fiind făcută menţiunea ca sunt supuse căilor de atac. Nu s-au formulat puncte de vedere în replică.

Din păcate, deşi au fost adoptate măsuri organizatorice la nivelul tuturor instanţelor în scopul îmbunătăţirii imaginii justiţiei, iar o parte a jurnaliştilor dovedesc o obiectivitate în abordarea unor teme de larg interes, cum este şi cea privind starea actuală a justiţiei, rezultatele concrete se lasă îndelung aşteptate, deoarece în societatea actuală, marcată de necesitatea modelării opiniei publice prin mass-media, de promovarea unor lideri de conjunctură, în spatele cărora se află grupuri de interese, realitatea brută, neprocesată informaţional, are o importanţă tot mai mică.

Ca şi în anii anteriori, atenţia presei este concentrată asupra unor cauze cu un puternic impact mediatic, interesul pentru modul de organizare şi funcţionare a sistemului judiciar fiind unul scăzut, fapt pentru în rândul publicului imaginea justiţiei este una negativă, datorită neînţelegerii pe deplin a mecanismelor procesuale.

Această concluzie este întărită de faptul că, deşi anumiţi jurnalişti urmăresc constant modul de soluţionare a cauzelor considerate de larg interes, în conţinutul articolelor publicate se reflectă opinii personale, aspect care este de natură să inducă în eroare publicul cititor, întrucât propria percepţie asupra desfăşurării actului de justiţie nu este conformă întotdeauna cu adevărul judiciar.

Şi la momentul de faţă, atenţia presei este concentrată asupra cauzelor penale, deşi acestea ocupă sub 20% din totalul cauzelor, interesul cu privire la cauzele civile, comerciale sau de altă natură fiind condiţionat de impactul pe care acestea l-ar putea crea în rândul opiniei publice, determinat, de regulă, de specificul sau ineditul speţei, de rezonanţa ei socială ori numele părţilor implicate.

Pe de altă parte, percepţia publică negativă asupra activităţii justiţiei se datorează acestui mod de prezentare a fenomenului judiciar, plecându-se de la exemple concrete cărora li se asociază concluzii cu caracter de generalitate, în scopul etichetării activităţii autorităţii judecătoreşti.

Nu există practic nici un interes asupra modului de organizare şi funcţionare a justiţiei, ci numai un interes cu privire la soluţia pronunţată, asupra căreia se fac deseori judecăţi de valoare, venite fie din direcţia părţilor implicate, fie din partea anumitor jurnalişti, preocupaţi de atingerea altor obiective.

Asemenea obiective ţin de politica de marketing a trustului de presă, care îşi propune atragerea unui număr cât mai mare de cititori, de asimilarea unui punct de vedere de către marea masă a publicului sau de apărarea unor interese de grup, stilul şi concepţia jurnalistului având o importanţă covârşitoare.

Un exemplu edificator în acest sens îl constituie maniera de prezentare a cauzelor penale, unde, din dorinţa de a se surprinde publicul cititor şi a se asigura succesul publicaţiei, nu se folosesc iniţialele prezumtivilor autori, nu se respectă prezumţia de nevinovăţie, nu se verifică exactitatea anumitor informaţii şi nu se face o analiză detaliată, pe baza unor argumente de ordin juridic, deşi prejudiciul de imagine este poate irecuperabil.

Un alt recent exemplu îl reprezintă situaţia statistică privind cauzele României aflate pe rolul CEDO, adeseori numărul proceselor pierdute de statul român fiind pus pe seama lipsei de experienţă ori incompetenţei judecătorilor, şi mai puţin pe legislaţia deficitară în raport de exigenţele europene în materie.

Rareori în conţinutul publicaţiei apar comunicate de presă, fie şi sub unui drept la replică, acestea fiind refuzate pe motivul lipsei de spaţiu sau argumentului că, datorită limbajului mai puţin accesibil, cititorii nu vor fi interesaţi de un asemenea subiect.

Trecând peste aceste neajunsuri, relaţia cu presa trebuie să preocupe în continuare atenţia factorilor de răspundere din cadrul sistemului judiciar şi, indiferent de situaţia existentă la un moment dat, ea trebuie abordată cu maximă seriozitate, experienţa ultimilor ani demonstrând că numai prin transparenţă şi o corectă informare se poate recâştiga încrederea cetăţenilor în actul de justiţie.

Este motivul pentru care factorii de răspundere trebuie să militeze pentru deschiderea sistemului judiciar şi a magistratului român, în limitele permise de Constituţie, la dialog cu celelalte segmente ale societăţii şi organizării statale româneşti. Tendinţa de izolare sub masca independenţei, manifestată prea adesea la nivelul autorităţii judecătoreşti şi refuzul dialogului instituţional cu celelalte puteri ale statului, mass-media şi societatea civilă în ansamblul ei nu pot fi decât falimentare.

Raporturile cu justiţiabilii

Pentru buna informare a cetăţenilor au fost puse la dispoziţie ghiduri de orientare, iar informaţiile de interes public, cum ar fi programul de audienţe, organizarea instanţei, listele de şedinţă sau datele statistice au fost afişate la loc vizibil şi publicate pe portalul instanţelor.

Petiţiile înregistrate au fost analizate in raport de datele existente, fiind comunicate răspunsuri în termen util, iar personalul a fost instruit asupra respectării normelor legale sau regulamentare referitoare la modul de furnizare a informaţiilor, cu respectarea integrităţii dosarelor şi necesităţii păstrării confidenţialităţii datelor cu caracter personal.

La nivelul Tribunalului Constanţa şi instanţelor arondate s-a realizat o activitate transparentă de informare a opiniei publice, a societăţii civile cu privire la toate aspectele de interes public referitoare la buna funcţionare a sistemului judiciar, prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice, mass-mediei, prin afişarea la loc vizibil a măsurilor dispuse şi permisiunii publicului de a participa la şedinţele de judecată, cu excepţiile prevăzute de lege.

Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă

şi instituţiile şi organismele internaţionale

La nivelul instanţelor de pe raza Tribunalului Constanţa, situaţia Asociaţiei Profesionale „Themis” este incertă şi, cu toate că a fost pusă în discuţie posibilitatea reactivării ei, cu prilejul adunării generale a judecătorilor Tribunalului Constanţa din data de 07 noiembrie 2007, precum şi afilierea la Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, până în prezent nu s-au înregistrat rezultate notabile.

Acest fapt nu a împiedicat însă existenţa unor contacte individuale cu celelalte asociaţii profesionale ale magistraţilor, pe teme cum ar fi evaluarea profesională a magistraţilor, statutul procurorului sau reforma sistemului judiciar.

În ceea ce priveşte raporturile cu societatea civilă, acestea s-au caracterizat, cel mai adesea, prin transmiterea unor informaţii de interes public, care vizează modul de funcţionare a sistemului judiciar, un exemplu în acest sens fiind demersul Transparency International Romania, privind identificarea şi stabilirea gradului de independenţă profesională, a percepţiei magistraţilor asupra sistemului judiciar din România, precum şi a cauzelor şi factorilor de natură a influenţa pozitiv ori negativ, obiectivul independenţei justiţiei.

De asemenea, în cadrul Planului de acţiune pentru reforma sistemului judiciar, în referire la capitolul „Asigurarea transparenţei actului de justiţie”, s-a stabilit organizarea anuală a manifestărilor de tipul „uşilor deschise”.

Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât ca aceste manifestări să se desfăşoare anual la data de 25 octombrie, zi cu o semnificaţie deosebită în care se sărbătoreşte şi Ziua Europeană a Justiţiei Civile.

Scopul acestei acţiuni a fost de a face cunoscută în rândul cetăţenilor activitatea instanţelor judecătoreşti, de a-i familiariza pe aceştia cu modul de desfăşurare a procesului judiciar în cadrul mai larg al realizării unei educaţii juridice şi al realizării prevenţiei faptelor antisociale.

Totodată, s-a urmărit conştientizarea cetăţenilor că instanţele de judecată desfăşoară o activitate de interes public în folosul cetăţenilor.

Pentru mediatizarea acestui eveniment au fost împărţite invitaţii către şcolile, liceele şi facultăţile constănţene.

Ca răspuns la acestea s-au primit confirmări de la 6 unităţi de învăţământ.

În ziua dinaintea evenimentului s-au transmis invitaţii către ziare, posturi de radio si televiziune, lucru care a dus la mediatizarea evenimentului şi a rezultatelor acestuia.

Ţinând cont de confirmările primite s-a realizat o programare a grupurilor si o repartizare a acestora către însoţitorii de grup.

Datorită afluxului mare de persoane care urmau să viziteze instanţele constănţene, s-au trimis înştiinţări Obiectivului de pază al Jandarmeriei – Tribunalului Constanţa pentru a lua măsurile necesare.

Programul manifestării a inclus un tur al sediilor instanţelor constănţene, cu vizite în arhivele acestora, asistarea la desfăşurarea şedinţelor de judecată, întâlnirea cu judecători şi grefieri, însoţite de explicaţii şi răspunsuri la întrebările tinerilor privind etapele soluţionării unei cauze şi organizarea instanţelor.

De asemenea, în limita numărului de exemplare disponibil, au fost oferite vizitatorilor ghiduri de orientare juridică întocmite de Consiliul Superior al Magistraturii, care au putut fi ulterior prelucrate de cadrele didactice cu elevii şi studenţii şi pliante ilustrate de prezentare a instanţei.

În ceea ce priveşte raporturile cu instituţiile şi organismele internaţionale, acestea s-au reflectat în relaţiile de cooperare judiciară internaţională, în cauzele cu elemente de extraneitate, ca şi în participarea unor judecători la diverse stagii de pregătire, seminarii sau cursuri de perfecţionare profesională în străinătate.

Exercitarea atribuţiunii de colaborare inter-instituţională în bune condiţiuni poate contribui la înlăturarea multor disfuncţionalităţi în activitatea de soluţionare cu celeritate a cauzelor.

In acest sens consider că se impune continuarea organizării periodice a întâlnirilor si consultărilor cu reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta în vederea stabilirii unor măsuri administrative comune pentru evitarea deficienţelor în sesizarea legală a instanţei de judecată si în respectarea termenelor prevăzute de lege.

Întâlnirea colaborării cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor este o altă condiţie a eficientizări activităţii instanţelor, mai ales în materie penală, unde instituţia avocatului din oficiu este foarte des folosită dar si în materie civilă, când instanţa admite cereri de asistenţă judiciară si este necesară de asemenea, asigurarea în mod gratuit a unui avocat de către barou.

O bună colaborare cu organizaţia profesională a notarilor, cu consilierii juridici, executorii judecătoreşti, experţi si interpreţi, cu organele administraţiei publice locale, cu organele financiare locale, cu penitenciarele, poate contribui la înlăturarea deficienţelor de comunicare si de transmitere în termen util a documentelor necesare instanţelor de judecată.

CAPITOLUL 6

CONCLUZII

Anul care s-a încheiat poate fi caracterizat ca un an greu pentru Tribunalul Constanţa si instanţele arondate, luându-se în considerare volumul mare de activitate raportat la scheme reduse de personal, starea de subfinanţare şi restrângerile bugetare impuse.

Datele prezentate sintetic în cuprinsul raportului însumează eforturile tuturor judecătorilor si a personalului auxiliar din cadrul Tribunalului Constanţa si instanţelor arondate, care a u participat nemijlocit la înfăptuirea actului de justiţie, deoarece fără aportul concret si consistent al acestora orice măsură sau directivă cu putere decizională în organizarea si funcţionarea mecanismelor justiţiei, ar rămâne fără efect în planul realităţilor de fapt.

Este bine cunoscut faptul că randamentul general al instanţelor este dat în principal de activitatea concretă a judecătorilor si personalului auxiliar care concură la înfăptuirea actului de justiţie însă randamentul este direct influenţat de modul de organizare a activităţii instanţei si comunicarea existentă între membrii colectivului.

De aceea considerăm că activitatea de conducere a unei instanţe cum este Tribunalul Constanţa trebuie să fie guvernată de principiul legalităţi şi oportunităţi. Dacă principiul legalităţi impune încadrarea unei decizii în limitele dispoziţiilor legale şi regulamentare, principiul oportunităţi vizează alegerea celei mai bune soluţii la un moment dat, atunci când prevederile actelor normative permit luarea unor decizii diferite. Astfel de soluţii vor trebuii să fie întotdeauna susţinute de o motivaţie corespunzătoare,deoarece în caz contrar vor constitui puncte de plecare a unor conflicte ori nemulţumirii ale colectivului cu implicaţi nefaste asupra eficienţei şi calităţi muncii.

Din această perspectivă apreciez că un management eficient la nivelul Tribunalului Constanţa presupune: constituirea unei echipe de lucru şi responsabilizarea factorilor de conducere (preşedinţii de secţie, colegiu de conducere, prim grefier şi grefierii de secţie); elaborarea unor planuri de acţiune; gestionarea şi organizarea eficientă a resurselor umane cu stimularea procesului de comunicare; motivarea personalului pentru implicarea activă şi responsabilă în realizarea atribuţiunilor de serviciu în scopul creşterii calităţii actului de justiţie; controlul respectării sarcinilor de serviciu.

Plecând de la complexitatea activităţii Tribunalului Constanţa şi a instanţelor arondate apreciez că adoptarea unui stil de conducere încurajator care să stimuleze creativitatea şi interesul preşedinţilor de secţie precum şi antrenarea acestora la găsirea unor soluţii la problemele curente şi inerente va avea ca efect o mai mare implicare a acestora în realizarea atribuţiunilor ce le revin conform legii şi regulamentului cu efecte pozitive în organizarea şi funcţionarea instanţei. De aceea, ceea ce se impune de la început este crearea unei atmosfere de echipă în relaţiile dintre preşedinte şi vicepreşedinte pe de o parte şi respectiv preşedinţii de secţie pe de altă parte, precum şi implementarea unei relaţii asemănătoare în cadrul raporturilor dintre preşedinţii de secţie şi grefierii şefi.

În cadrul echipei apreciez că se impune a se delimita încă de la început sfera atribuţiilor fiecăruia în consens cu prevederile regulamentare precum şi urmărirea respectării sarcinilor ce le revin. Responsabilizarea preşedinţilor de secţie precum şi a grefierilor şefi, în exercitarea atribuţiunilor specifice de conducere trebuie să conducă la implicarea mai aprofundată a acestora la îndeplinirea sarcinilor ce le incumbă, constituind fără îndoială o premisă necesară în realizare unei activităţi eficiente.

Repartizarea echitabilă a personalului pe secţii, adoptarea unor proceduri comune de lucru pentru toate secţiile, selectarea candidaţilor pentru posturile vacante de preşedinţi de secţie, luarea unor măsuri pentru remedierea deficienţelor, se constituie în tot atâtea motive pentru care preşedintele tribunalului are nevoie de aprobarea colegiului de conducere. De aceea apreciez că, atunci când preşedintele împreună cu membrii colegiului sunt puşi în situaţia de a găsi soluţii la problemele sensibile de organizare a activităţii tribunalului cum sunt cele privind repartizarea judecătorilor pe secţii pentru a se evita luarea unor măsuri ce se pot dovedi în timp eronate şi pentru ca membrii colegiului să fie puşi la adăpost de critica celorlalţi colegi se impune a fi invitaţi toţi preşedinţii de secţie şi vicepreşedinţi care pot ajuta la o dezbatere în cunoştinţă de cauză a problemelor cu care se confruntă instanţa şi care să conducă în final la identificarea celei mai bune soluţii.

Reuşita într-un demers managerial presupune acţionare în baza unor planuri de acţiune care să cuprindă: obiective de atins, măsuri, persoane responsabile, termene de realizare, verificarea rezultatelor obţinute.

Planul de acţiune însumează mijloacele de realizare a obiectivelor propuse, indiferent că aceste obiective sunt pe termen scurt, mediu sau lung. În mod normal lipsa unui plan de acţiune constituie baza unei organizări empirice care eventual funcţionează în virtutea inerţiei. Pe de altă parte însă, simpla existenţă a planului de acţiune nu este suficient dacă nu sunt prevăzute şi modalităţile de control a modului de îndeplinire în termen a măsurilor stabilite.

La elaborare acestor planuri de acţiune se vor avea în vedere dispoziţiile legale şi regulamentare care guvernează atribuţiunile şi competenţele în efectuarea anumitor lucrări, precum şi starea de fapt concretizată în gradul de aglomerare al fiecărui judecător sau grefier la un moment dat.

Managementul bazat pe proiect prezintă avantajul pentru persoana implicată în sensul că cunoaşte ce se aşteaptă de la el, îşi organizează mai bine munca, îşi asumă responsabilităţi şi participă la luarea deciziilor şi totodată se mobilizează, caută soluţii creative.

Managementul resurselor umane reprezintă abilitatea conducătorului de a realiza competenţele instanţei folosind eforturile judecătorilor şi ale personalului auxiliar de specialitate şi presupune în acelaşi timp îmbunătăţirea continuă a activităţi tuturor angajaţilor instanţei în scopul îndeplinirii obligaţiilor ce le revin, precum şi asigurarea tuturor posturilor din structura instanţei cu oameni potriviţi şi competenţi iar gestionarea cât mai eficientă a acestor resurse trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice manager.

Fluctuaţiile de personal în cadrul unei instanţe sunt greu de controlat de către preşedintele instanţei câtă vreme judecătorii sunt numiţii de Preşedintele României iar grefierii sunt numiţi de preşedintele Curţi de Apel din rândul absolvenţilor Şcolii Naţionale de Grefieri (pe posturile blocate pentru aceştia) pe o schemă de personal prestabilită şi care nu face faţă necesităţilor actuale ale instanţei.

În acest context, activitatea unei secţii poate fi perturbată din lipsa unora dintre membrii acestei, judecători cât şi personal auxiliar iar astfel de împrejurării impun luarea unor decizii rapide, pentru prevenirea blocajului activităţi unei secţii cu consecinţe negative directe asupra actului de justiţie. Fără a mă referi aici la absenţele pe perioade scurte datorate unor deplasări la seminarii, concursuri, cauzele fluctuaţiilor de personal care afectează pe termen mediu şi lung activitatea sunt diverse respectiv: promovări în funcţie, pensionări, demisii. Desigur că la nivelul fiecărei instanţe există opoziţie puternică la măsuri de mutare a unei persoane dintr-o secţie în alta, însă această opoziţie nu justifică lipsa de fermitate în luarea unor măsuri organizatorice care să conducă la deblocarea activităţi.

Pornind de la aceste realităţii este necesar ca preşedintele de instanţă să prevadă nevoile colectivului, să le anticipeze, să urmărească evoluţia acestui, astfel încât disfuncţionalităţile să nu se transforme în probleme, care vor afecta bunul mers al instanţei.

Prin urmare gestionarea eficientă a resurselor umane impune o analiză frecventă a posturilor ocupate şi acelor libere, precum şi a personalului care în scurt timp, sau mai îndepărtat nu îşi va mai desfăşura activitatea în instanţă.

Pentru a evita blocajele din diferite secţii sau compartimente, grevate de aceste preconizate schimbări, un manager trebuie să anticipeze aceste modificări şi să identifice soluţii care pot fi pe termen scurt sau termen lung în funcţie de priorităţile instanţei şi urgenţa fluidizării activităţi. În acest scop managerul va identifica oportunităţi şi va acţiona într-o primă fază în direcţia realizări unor delegări sau detaşări. În acest context precizez că în prezent Tribunalul s-a confruntat cu asemenea probleme fapt ce a determinat ca preşedintele instanţei să solicite preşedintelui curţi de apel delegarea unui judecător cu grad de tribunal de la o altă instanţă din raza aceleiaşi curţi de apel fapt ce s-a materializat şi care a permis desfăşurarea în condiţii normale a activităţi de judecată a completelor în materia litigiilor de muncă, însă aceasta reprezintă o soluţie pe termen scurt.

Pe termen lung conducerea instanţei va trebui să insiste şi să obţină suplimentarea schemei de posturi chiar şi prin propunerea înfiinţării de noi secţii, ce va produce şi o mai bună gestionare a instanţei prin separarea pe sectoare de activitate specializate.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate se va urmări repartizarea acestora în mod echitabil, pe secţii cu deficit de personal, precum şi asigurarea stabilităţii pe complete, astfel ca fiecare judecător să intre pe complet cu acelaşi grefier de şedinţă, fapt de natură a contribui la eficientizarea activităţii.

Se vor intensifica demersurile pentru organizarea în timp util a concursului de ocupare a posturilor liber temporar, prin absenţa titularului, iar dacă situaţia o va impune se va acţiona şi în direcţia delegării unor persoane din cadrul personalului auxiliar al judecătoriilor unde resursele umane sunt relativ bune (un exemplu în acest sens îl constituie Judecătoria Hârşova).

Constituind premisa exercitări activităţi de conducere, comunicare, este un factor deosebit de important în orice instanţă astfel că este rolul preşedintelui să găsească canalele cele mai potrivite de circulaţie a informaţiilor astfel încât să se evite supra-informarea şi să elimine barierele de comunicare. Personal sunt adeptul comunicării bilaterale deoarece favorizează schimbul de idei, oferind şanse ridicate instituirii unor măsuri potrivite. În planul comunicării organizaţionale se impune o revigorare a colaborării urmând a se stabili canale de comunicare către toate instituţiile şi organizaţiile care prin activitatea lor contribuie la finalitatea actului de justiţie, iar în ceea ce priveşte procesul de informare a publicului asupra realităţilor sistemului judiciar este necesar a se institui în acest domeniu relaţionării deschise cu reprezentanţii mass-media.

O componentă a rolului de manager este şi acela de a oferi oamenilor cu care lucrează motivaţii însă acest lucru este pe deplin realizabil dacă înţelegi ce aşteaptă şi ce îşi doresc oameni de la locul de muncă. Un manager eficient este acela care reuşeşte să menţină un echilibru al activităţii organizaţiei prin asigurarea motivaţiilor individuale la un nivel suficient pentru a face posibilă funcţionarea organizaţiei.

Pentru a-şi motiva angajaţi, managerul trebuie să practice un comportament cât mai aproape de aşteptările lor, sens în care este esenţială previzionarea comportamentului colaboratorilor, iar ideea de sancţiune trebuie să fie rar utilizată, motivarea coechipierilor realizându-se prin implicare. Implicarea activă a personalului în realizarea sarcinilor de serviciu presupune în primul rând o astfel de atitudine din partea managerului. Experienţa relevă în mod elocvent că în foarte multe dintre situaţii, lipsa de implicare activă a managerului în activitatea instituţiei şi neîndeplinirea cu seriozitate şi profesionalism a atribuţiilor cei revin, generează o stare de spirit asemănătoare şi grupului. De aceea socotesc că un manager activ, implicat în problemele instituţiei cu disponibilitate la efort şi creativitate în găsirea soluţiilor va constitui un exemplu şi un suport de motivare a membrilor grupului cu privire la importanţa muncii depuse şi a rezultatelor obţinute. În egală măsură deciziile managerului pot constitui factorii de motivare a personalului din subordine după cum pot conduce şi la demotivarea acestuia şi din această cauză, astfel de decizii trebuie să fie legale, oportune şi motivate, deoarece altfel apar ca arbitrare.

La nivelul instanţelor judecătoreşti, parte a sistemului bugetar, motivarea pecuniară a angajaţilor constituie un procedeu foarte limitat în utilizare, pentru personalul auxiliar de specialitate motivarea financiară fiind folosită în prezent prin intermediul salariului de merit.

Acordarea acestuia reprezintă mijlocul de recompensare a unei activităţi profesionale foarte bune, însă este necesar ca personalul să cunoască anticipat criteriile de evaluare, aşa încât motivarea să aibă loc iar acordarea acestui bonus să aibă ca principal şi primordial criteriu performanţele profesionale ale acestuia.

Asigurarea unui control al respectării sarcinilor de serviciu constituie o condiţie esenţială a reuşite având în vedere natura umană. Actul de control poate fi efectuat direct de preşedinte, vicepreşedinte ori de către alt judecător desemnat în acest sens, însă pentru a fi eficient şi pentru a răspunde funcţiilor sale, trebuie să pornească de la o serie de premise: scopul oricărui control trebuie să fie identificarea sectoarelor deficitare unde activitatea se poate îmbunătăţi; orice control trebuie să pornească prin stabilirea clară a sectoarelor ce urmează a fi verificate, cu precizarea atribuţiilor de serviciu a căror respectare sau îndeplinire se verifică; stabilirea termenelor de efectuare a controlului, iar raportul de control trebuie să se constituie într-un document tehnic, scurt şi concis cu soluţii propuse pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi temenele de remediere. Pornind de la obiectivele cuprinse la nivel naţional în Strategia de reformă orice control va avea şi tematici permanente care vor viza: circuitul dosarelor; respectarea repartizării aleatorie a cauzelor precum şi a dispoziţiilor regulamentare şi procedurale referitoare la soluţionarea incidentelor de procedură; respectarea termenelor de efectuare a lucrărilor; înaintarea dosarelor în căile de atac; aplicarea normelor procedurale care sancţionează faptele care conduc la tergiversarea soluţionării cauzelor.

TRIBUNALUL CONSTANŢA

Serviciul Contabilitate

ANEXĂ

Tribunalul Constanţa este o unitate bugetară finanţată de la bugetul statului prin Curtea de Apel Constanţa.

Ca unităţi subordonate din punct de vedere financiar-contabil avem: Judecătoria Constanţa, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Hârşova şi Judecătoria Băneasa.

Tribunalul Constanţa, fiind o unitate bugetară, realizează venituri din deşeuri de hârtie, chirii.

Situaţia planului de cheltuieli

Credite bugetare deschise 24.400.653 lei RON

Plăţi nete de casă 24.365.318 lei RON

Cheltuieli totale 25.243.608 lei RON

Planul de plăţi a fost realizat în procent de 99,85% faţă de creditele alocate şi de 96,52% faţă de cheltuielile efective.

Analiza planului de cheltuieli

Art. 02 Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal reprezintă 84,19% din totalul cheltuielilor, iar plăţile 88,18% din totalul plăţilor.

Art. 10.01 Cheltuieli cu salariile

Au fost plătite în perioada analizată salarii în valoare de 17.051.041 lei RON.

Art. 10.03.01 Contribuţia la asigurările sociale de stat

Cota de asigurări sociale de stat achitată a fost de 3.266.332 lei RON

Art. 10.03.02 Cota de contribuţie la Fondul de şomaj achitată

A fost virată în valoare de 80.322 lei RON

Art. 10.03.03 Contribuţii asigurări sociale de sănătate

Sunt în sumă de 835.352 lei RON

Art. 10.03.04 Contribuţii de asigurări pentru accidente de munca si boli profesionale – in suma de 32.182 lei RON

Art. 10.03.06 Contribuţii CM 0,75% - 207.324 lei RON .

Art. 10.01.13 Deplasări-diurna

S-au plătit în această perioadă deplasări în valoare totală de 17.371 lei RON

Art.10.01.15-Transport la si de la locul de munca – platile au fost de 54.089 lei RON.

Art. 20 Cheltuieli materiale

Art.20.02-Reparatii curente - în suma de 6.207 lei.

Art.20.05- Obiecte de inventar

Au fost efectuate plăţi in suma de 3.410 lei pentru procurarea de obiecte informatica si steaguri.

Art.20.06 – Deplasări - in suma de 10.060 lei RON (cazare si transport)

Art.20.28 – Ajutor judiciar – in suma de 878.825 lei reprezentind onorarii oficiu avocaţi, ajutor public judiciar conform O.U.G. 51/2008.

Art.20.30- Alte cheltuieli – in suma de 116.725 lei RON (asigurări auto, expertize medico-legale, traducători,expertize contabile si tehnice).

Art. 20.01 Cheltuieli materiale pentru întreţinere şi gospodărie

Plăţile la acest articol bugetar au fost de 1.582.948 lei, iar cheltuielile de 1.666.159 lei diferenţa se constituie din înregistrarea stocurilor de BCF-uri, motorina pentru încălzit si, facturi utilităţi scadente in luna ianuarie 2010 :

20.01.01 – furnituri de birou 2.725 2.725

20.01.02 – materiale de curaţenie 6.472 6.472

20.01.03_ încălzit,iluminat 381.633 364.893

20.01.04- apa, gunoi 41.747 40.757

20.01.05 – carburanţi si lubrefianţi 46.967 42.068

20.01.06- piese de schimb 19.070 19.070

20.01.07- transport 14.981 14.981

20. 01.08- posta,telefon 59.173 54.784

20.01.09- cheltuieli cu caracter funct. 983.304 1.093.536

20.01.30- alte bunuri si servicii pentru 26.877 26.877

întreţinere si funcţionare

Plăţile si cheltuielile au fost făcute pentru întreţinerea calculatoarelor, copiatoarelor, imprimantelor, autoturismelor, chirii, tonere, hârtie.

Situaţia conturilor de deconturi

Contul 20 – Active fixe necorporale are un sold de 86.654 lei.

Contul 213 – Mijloace fixe are un sold de 3.658.783 lei.

Contul 214 – Mobilier aparatura birotica, echipamente protectie valori umane si materiale are un sold de 958.490 lei.

Contul 280 – Amortizări privind activele fixe necorporale are un sold de 82.014 lei reprezentând valoarea aferentă duratei normale de utilizare consumată a activelor fixe necorporale care se amortizează.

Contul 281 – Amortizări privind activele fixe corporale are un sold de 2.719.178 lei reprezentând valoarea aferentă duratei normale de utilizare consumată a activelor fixe corporale care se amortizează.

Contul 3022 –Combustibili - soldul de 29.563 lei reprezintă c/v BCF-uri.

Contul 303 – Fond obiecte de inventar are un sold de 532.123 lei.

Contul 401- Furnizori are un sold de 21.228 lei care reprezintă facturi scadente in luna ianuarie 2010.

Contul 409 – Furnizori debitori are un sold de 276 lei reprezentând avans plicuri si recomandate.

Contul 461 – Debitori diverşi are un sold de 54.714 lei reprezentând c/v concedii medicale de recuperat.

Contul 550 –Disponibil din fonduri speciale - soldul de 1.439.277 lei se compune din garanţii materiale - sold la CEC de 10.572 lei si sume depuse de justiţiabili, reprezentând onorarii pentru experţi în valoare de 1.428.705 lei.

În această perioadă atenţia managerului economic a fost îndreptată spre verificarea prin control financiar preventiv a tuturor documentelor supuse la plată. Controlul ierarhic operativ a fost făcut la toate documentele.

C U P R I N S

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a instanţei ……………………………………….…….….2

CAPITOLUL II

Analiza activităţii instanţei – aspecte cantitative ..………………………………7

2.1. Volumul de activitate……………………………………………….7

2.2.Volumul de activitate pe secţii/materii…………………….……..….9

2.3. Operativitatea la nivelul instanţei…………………….………...….24

2.4.Incărcătura pe judecător………………………………………….…35

2.5.Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici în anul 2009. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse…………..……..…..39

2.6. Analiza activităţii desfăşurată la judecătoriile din circumscripţia Tribunalului Constanţa…………………………………………………...…….44

CAPITOLUL III

Analiza calitativă a activităţii instanţei………………...….……………………50

3.1. Efectele modificărilor legislative operate în cursul anului 2009 asupra activităţii …………………………………………………………….……..….50

3.2 Indici de calitate ai activităţii judiciare………………………...……55

3.2.A. Repartizarea aleatorie a cauzelor ……………………….………55

3.2 B. Date privind durata de soluţionare a cauzelor…………….…...60

3.2.C.Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de desfiinţare …….…………….………………….……….……………………..…..68 3.2.D. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei………….……………………………………………………..74

33.2.E. Aplicarea directa a dreptului comunitar respectiv a CEDO la nivelul instanţei ………………………………………………………..…….76

3.3. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară………….80

3.4. Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor, atât la nivel centralizat, cât şi prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei………………………………………………………………………..84

3.5. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei …....88

3.6. Aspecte privind creşterea gradului de transparenţă a activităţii instanţei şi protecţia datelor cu caracter personal ..........................…………….91

3.7. Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în format electronic şi participarea la Jurindex…………………………………………...96

3.8. Asigurarea liberului acces la justiţie………………………………98

3.9 Aspecte privind evaluarea si răspunderea disciplinară a personalului instanţei…………………………………………………………….…………100

3.10.Concluzii privind progresele înregistrate precum si vulnerabilităţile identificate si masurile de remediere a acestora ………………………….….102

CAPITOLUL IV

Gestionarea resurselor ……………………………………...………………..110

4.1.Gestionarea resurselor umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009………………………………………………………….……………….110

4.2. Gestionarea resurselor materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009………………………………………………………………………..…111

CAPITOLUL V

Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi alte organisme precum si cu societatea civilă ……….…………………………………………..……..…..118

CAPITOLUL VI

Concluzii……………………………………………………….………….…130

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download