Apar-romania.ro



Stiri 5 martie 2021, a doua parteBucure?tiul intrat ?n scenariul ro?u, dup? ce rata de infectare dep??e?te 3 la mie. Se ?nchid restaurantele la interior, cinematografele, teatrele, s?lile de jocuri de noroc , AMediafax 05.03.2021, Bucure?tiul intrat ?n scenariul ro?u, dup? ce rata de infectare a dep??it 3 la mia de locuitori.?Rata de infectare ?n Capital? a ajuns la 3,05 la mia de locuitori, ?n condi?iile ?n care joi era ?n zona ?galben?”, cu o inciden?? de 2,79 la mie.Potrivit reglement?rilor, la rata de inciden?? peste 3 la mie se ?nchid restaurantele la interior, cinematografele, teatrele, s?lile de jocuri de noroc. Deciziile de restric?ionare a activit??ilor trebuie luate de Comitetului Municipal pentru Situa?ii de Urgen??.?n zona ?ro?ie” mai sunt jude?ul Timi? urc? la o inciden?? de 5,50 cazuri de infect?ri cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, Bra?ov - 3,25, Cluj - 3,60 ?i Ilfov - 3,31.Maramure?ul a ie?it din scenariul ro?u, cu o rat? de 2,98.?Cum s-a schimbat structura de v?nz?ri a grupului Sphera ?n pandemie: A crescut semnificativ ponderea comenzilor cu livrare. La KFC Rom?nia a ajuns de la 3% ?n 2019, la 23%, iar la Pizza Hut s-a dublat la 50%, Cristina Ro?ca 05.03.2021, ??Grupul de restaurante Sphera Franchise Group de?ine francizele KFC, Pizza Hut ?i Taco Bell ?n Rom?nia ?i dezvolt? brandul KFC ?i ?n Republica Moldova ?i Italia ??La finalul lui 2020 compania avea un total de 158 de unit??i sub toate brandurile ?i pe toate pie?ele, dintre care 138 erau ?n Rom?nia, 18 ?n Italia ?i dou? ?n Republica Moldova ??Grupul a ob?inut anul trecut afaceri totale de 710,8 mil. lei, cu 25,6% mai mici ca ?n 2019, ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19 asupra industriei HoReCa.Grupul Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai importan?i juc?tori de pe pia?a de restaurante din Rom?nia din perspectiva cifrei de afaceri ?i a num?rului de unit??i, a deschis anul trecut nou? restaurante noi ?i a relocat un altul, ?ns?, totodat? a ?nchis ?ase localuri.?n cursul anului 2020, grupul a inaugurat cinci restaurante KFC ?n Rom?nia (pe l?ng? relocarea unui local cu sediul ?n T?rgu-Mure?), trei restaurante KFC ?n Italia ?i o unitate Taco Bell ?n Rom?nia. ?n acela?i timp, ?ase restaurante din Rom?nia identificate ca nefiind viabile au fost ?nchise, spun oficialii companiei ?n raportul anual al grupului.HoReCa ?i evenimentele vor redeschiderea total? cu test PCR sau vaccin, Vlad AndriescuOrganiza?ia HORA care reprezint? oamenii de afaceri din industria HoReCa din Rom?nia a venit cu un nou manifest ?i cu solu?ii pentru redeschiderea total? a acestei industrii afectate de pandemie. Ei au prezentat 3 solu?ii.Astfel, HORA propune ca activitatea s? se reia f?r? restric?ii ?n restaurante ?i spa?ii de evenimente private ?i culturale cu 3 condi?ii:1. Prezentarea unui certificat de vaccinare2. Testare PCR sau test rapid cu 48 de ore ?nainte de a participa la un eveniment sau la o mas? a la carte3. Testarea rapid? la intrarea ?n incinteAstfel, HORA spune c? sus?ine o revenire cu precau?ie, iar siguran?a comunit??ii ar fi primordial?. Reprezentan?ii HORA spun c? au deschiderea de a colabora ?i de a sus?ine programul de m?suri de siguran?? pentru care se bazeaz? pe sprijinul autorit??ilor.Conform datelor industriei, peste 40.000 de companii din industrie au nevoie de sprijin urgent pentru a putea supravie?ui ?i pentru a putea derula un plan de recuperare.De asemenea, ?n industrie sunt 400.000 de angaja?i reprezent?nd 10% din num?rul total al angaja?ilor din sectorul privat. Sunt 190.000 de angaja?i direct ?i 210.000 de angaja?i ai furnizorilor de produse ?i materii prime.Industria a avut o cifr? de afaceri cu 70% mai mic? dec?t ?n 2019 ?i a fost suspendat? activitatea pentru peste 50% din operatori. ?n acest context, HORA cere scoaterea industriei de la inciden?a de 3 cazuri la mia de locuitori, pentru c?, spun ace?tia, nu exist? studii care s? demonstreze leg?tura direct? dintre HoReCa ?i cre?terea cazurilor.?n ultimele 24 de ore au fost ?nregistrate ?n Rom?nia 4.271 de cazuri noi de coronavirus din 35.949 de teste, o inciden?? de 11,8%. Num?rul persoanelor internate la ATI a crescut la 1.070.PROIECT V?nzarea de alcool sau tutun minorilor va fi sanc?ionat? de la prima abatere cu suspendarea activit??ii comerciantului Retail PROIECT, Ovidiu B?rbulescu scris ast?zi, 07:38 V?nzarea de alcool sau tutun minorilor va fi sanc?ionat? de la prima abatere cu suspendarea activit??ii comerciantului V?nzarea de alcool sau tutun minorilor nu va mai fi sanc?ionat? la prima abatere doar cu amend?, ci complementar va fi aplicat? suspendarea activit??ii comerciantului, prevede un proiect legislativ. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider De ce este important: ?n prezent, v?nzarea produselor din tutun tinerilor cu v?rsta sub 18 ani este sanc?ionat? ?n felul urm?tor: cu amend? contraven?ional? de 5.000 lei la prima abatere, cu amend? contraven?ional? de 10.000 lei ?i cu sanc?iunea complementar? de suspendare a activit??ii p?n? la remedierea situa?iei care a dus la suspendarea activit??ii la a doua abatere; s?v?r?irea unei noi contraven?ii la aceast? lege se sanc?ioneaz? cu amend? contraven?ional? de 15.000 lei ?i cu sanc?iunea complementar? de ?nchidere a unit??ii. De asemenea, important: Servirea cu b?uturi alcoolice, ?n localurile publice, a consumatorilor afla?i ?n v?dit? stare de ebrietate, precum ?i a minorilor este sanc?ionat? cu amend? de la 100 lei la 500 lei, iar ?n cazul repet?rii contraven?iei se dispune, totodat?, m?sura suspend?rii activit??ii localului public pe o perioad? cuprins? ?ntre 10 ?i 30 de zile. Legisla?ia mai prevede ?n cazul consumului de b?uturi alcoolice de c?tre persoanele care nu au ?mplinit v?rsta de 18 ani ?n locuri publice (drumuri publice, parcuri, stadioane ?i terenuri sportive, institu?ii culturale, s?li de spectacole, institu?ii sau unit??i economice, toate mijloacele de transport ?n comun, autog?ri, g?ri ?i aeroporturi, de stat ?i private) amend? de la 100 lei la 500 lei. Autorul proiectului men?ionat, deputatul liberal Florin Roman, arat? c? de?i exist? o legisla?ie consacrat? acestei problematici, ?n sensul interzicerii accesului ?n unit??ile de alimenta?ie public? ?n care se comercializeaz? b?uturi alcoolice sau produse din tutun minorilor ne?nso?i?i, precum ?i a comercializ?rii, c?tre copii, a produselor de tutun sau derivate/similare, exist? operatori economici care, ”poate din cauza unor pedepse mici”, nu respect? aceste interdic?ii, ”prefer?nd ob?inerea unui c??tig financiar facil, dar imoral, ?n detrimentul s?n?t??ii minorilor”. Mai grav, potrivit ini?iatorului, anumite cluburi sau restaurante - care, printre altele, nu respect? aceast? legisla?ie - reprezint? ”puncte sau focare de unde grup?rile de criminalitate organizat? ??i recruteaz? viitorii infractori”. ”Adoptarea acestei ini?iative legislative pe de o parte ar constr?nge mai mult operatorii economici care comercializeaz? produse de alcool ?i de tutun s? respecte legisla?ia care interzice v?nzarea acestor produse c?tre minori, iar, pe de alt? parte, minorii nu vor mai fi tenta?i s? intre ?n astfel de localuri. Chiar dac? unele afaceri nu vor mai fi la fel de rentabile, consider?m c? s?n?tatea copiilor no?tri este pe primul loc”, sus?ine autorul proiectului. Prin urmare, proiectul prevede ca v?nzarea de tutun minorilor s? fie sanc?ionat? cu amend? contraven?ional? de 10.000 lei ?i cu sanc?iunea complementar? de suspendare a activit??ii pe o perioad? de 30 de zile. De asemenea, v?nzarea b?uturilor alcoolice minorilor sau consumul de c?tre ace?tia a b?uturilor respective ?n localurile ?i spa?iile publice men?ionate ?n lege nu vor mai fi sanc?ionate doar cu amend? de la 100 lei la 500 lei, ci de la prima abatere constatat? se va dispune ?i m?sura suspend?rii activit??ii localului public pe o perioad? cuprins? ?ntre 10 ?i 30 de zile. Pentru a intra ?n vigoare, proiectul trebuie adoptat de ambele camere ale Parlamentului ?i promulgat de ?eful statului. "Deja v?d c? nu mai purt?m masc?..." ?n prezent, ?n legislativ mai exist? 2 proiecte care propun ?n?sprirea sanc?iunilor pentru v?nzarea sau oferirea de alcool minorilor. Un proiect reprezint? chiar o ini?iativ? a produc?torilor din domeniu, sus?inut? de liberali, iar un alt proiect este o ini?iativ? a USR, care propune, de asemenea, sanc?iunea complementar? a suspend?rii activit??ii comerciantului de la prima abatere. Ambele ini?iative au trecut tacit de Senat anul trecut, ini?iativa USR av?nd ini?ial un raport de adoptare, pentru ca apoi s? fie retrimis? pentru dezbatere comisiei de specialitate. Guvernul Orban a transmis c? sus?ine adoptarea ini?iaitivelor, cu unele observa?ii, a?adar ?n?sprirea regimului sanc?ionator are toate ?ansele s? fie adoptat?, ?n contextul apari?iei tot mai multor ini?iative legislative de acest fel. Nielsen: Rom?nii afecta?i de Covid-19, locomotiv? pentru FMCG ?n online. 3 din 5 clien?i online au f?cut cump?r?turi prin social media, Andra Imbrea05 Mar 2021 - Interviuri ?i Analize Dintre noii utilizatori ai comer?ului online ?n Rom?nia, 87% au fost afecta?i de pandemie ?i cump?r? online mai multe categorii de produse dec?t rom?nii neafecta?i de Covid-19. De asemenea,?3 din 5 cump?r?tori online din Rom?nia au f?cut cump?r?turi prin social media, Facebook r?m?n?nd cea mai popular??platform? social? folosit? pentru shopping online, arat? un studiu Nielsen.Criz? sanitar? curent? r?m?ne unul dintre vectorii cheie ?n accelerarea comer?ului online. ?n Rom?nia, majoritatea cump?r?torilor online au fost afecta?i de pandemie, fie din punctul de vedere al s?n?t???i (ei ?n?i?i sau cineva drag - 30%), fie din punct de vedere financiar (62%).Cu al doilea val de C-19 din toamna 2020 ?i noi restric?ii la nivel na?ional, canalele online au devenit esen?iale, pratic o plasa de siguran?? pentru ace?ti consumatori afecta?i.Rom?nii afecta?i de C-19, locomotiv? pentru FMCG ?n online20% dintre cump?r?torii din online sunt nou-veni?i ?n perioada pandemiei, iar 87% dintre ace?tia provin din r?ndul acestei categorii afectate de C-19. Pentru ei, online-ul a devenit un spa?iu al siguran?ei prin neexpunerea la risc de infectare ?n magazinele fizice dar ?i un loc ?n care pot cerceta cu u?urin?? cele mai bune oferte de pre? din marea varietate de produse ?i de promo??i disponibile. Procentul cump?r?torilor online ?n func?ie de categoria cump?rat? ?n ultimele 3 luni:“Ace?ti cump?r?tori afecta?i valorific? la maximum ce are de oferit internetul. Interesant este faptul c? ei cump?r? online ?ntr-o m?sur? mai mare dec?t ceilal?i bunuri de larg consum. P?n? mai ieri, aceast? categorie ??i dorea foarte mult s? r?zbat? ?n online, iar pandemia i-a prilejuit un salt important ?n acest mediu. Cine ?tie, poate chiar ace?ti cump?r?tori vulnerabilizati vor men?ine momentum-ul FMCG ?n online, av?nd ?n vedere c? acei cump?r?tori neafecta?i de C-19 ?nc? prefer? magazinele fizice pentru aceste categorii de produse.”,?declara Vasi Dragomir, Consumer & Insights Shopper Leader NielsenIQ.“De asemenea, putem spune c? zona de online nu mai este al cump?r?torilor afluen?i sau a celor din marile ora?e, ca ?nainte de C-19. A sosit momentul s? ne scutur?m de aceast? percep?ie ?i s? revizuim ce conteaz? pentru ace?ti cump?r?tori de ast?zi”, adaug??Vasi Dragomir.In eCommerce social media, Facebook este lider3 din 5 cump?r?tori online din Rom?nia au f?cut cump?r?turi prin social media. Facebook este cea mai popular? platforma social? folosit? pentru shopping online (59%). Instagram este folosit de o treime din e-cump?r?tori ?i c??tig? mai mult? important? ?n r?ndul tinerilor de 18- 24 de ani (39%). TikTok a ap?rut, de asemenea, printre men?iunile cump?r?torilor rom?ni, 10% declar?nd c? au f?cut cump?r?turi online folosind aceast? platforma.Cump?r?m online oric?nd ?i… chiar din mersComer?ul online va cre?te cu siguran?? doar dac? ne uit?m c? 85% dintre cump?r?torii online au ad?ugat ?nc? o categorie ?n repertoriul lor, ?n ultimele luni. Cu at?t mai mult exist? loc de cre?tere pentru FMCG ?n contextul pandemic.Studiul Nielsen arat? despre cump?r?torii rom?ni din online c? pot face “shopping” ?n orice zi ?i f?r? s? aib? o ora preferat?, ?ns? cei mai mul?i sunt mai activi s?mb?t? (18%) ?i spre sear?, ?n intervalul 18:00 – 22:00.Smartphone-ul este cel mai folosit dispozitiv pentru cump?r?turi (80%). Acest lucru sugereaz? posibilitatea c? unele cump?r?turi s? fie f?cute ?n mers – un context de cump?rare ce favorizeaz? apari?ia a numero?i factori perturbatori de la alegerea produsului p?n? la finalizarea comenzii.NielsenIQ a realizat un studiu ?n mediul urban, cu persoane cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 55 ani care au f?cut cump?r?turi online ?n ultimele 3 luni.?E?antionul a inclus 1157 de responden?i din mediul urban, cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 55 ani, care au f?cut cump?r?turi online ?n ultimele 3 luni ?i au fost deciden?ii acestor cump?r?turi. Au fost stabilite cote pe v?rsta, sex, grad de urbanizare ?i educa?ie.Rohlik, cel mai mare supermarket online din Cehia, se preg?te?te s? intre pe pia?a rom?neasc?, dup? ce BERD a intrat ?n ac?ionariatul companiei , Angela Alexandru, 05 Mar 2021 - ?tiri ?i Nout??iBanca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare (BERD) a devenit ac?ionar al retailerului Velka Pecka, ce de?ine Rohlik,?cel mai mare magazin?online alimentar din Cehia. ?n urma atragerii de investi?ii, Rohlik preg?te?te extinderea ?n alte ??ri, printre care ?i Rom?nia.? Compania Velka Pecka, ?nfiin?at? din 2014, a devenit ?n scurt timp cel mai mare retailer?online de produse alimentare din Republica Ceh?, unde opereaz??sub numele Rohlik, titreaz? un comunicat de pres? emis de?EBRD, care a devenit ac?ionar al retailerului online ?n urma unei investi?ii de 30 de milioane de euro. ?n total, Velka Pecka a atras investi?ii de 190 miliaone de euro de la investitori.Dac???nainte de pandemie cump?r?turile online erau catalogate drept o comoditate, criza Covid-19 a schimbat comportamentul cump?r?torilor ?i acum un astfel de shopping este v?zut ca o necesitate. Concret, odat??cu impunerea restric?iilor care au limitat contactul fizic ?i cu carantina de coronavirus, pentru unii clien?i comercializarea online a alimentelor a devenit indispensabil?.Velka Pecka urm?re?te acum s? ??i extind? opera?iunile ?n Ungaria, av?nd la baz? modedul de succes al afacerii. Totodat?, dore?te s? intre pe pia?a din Rom?nia, dar ?i ?n alte ??ri unde BERD opereaz?.?Extinderea ar oferi clien?ilor mai multe op?iuni, pentru c? sunt puse la dispozi?ie sortimente?unice de alimente locale, organice??i s?n?toase sau?produse artizanale, dar ?i diverse servicii. ?n plus, prin diversitatea de produse?compania sus?ine afacerile ?i distribuitorii locali, dar ?i o re?ea alimentar? bazat? pe sustenabilitate.??n acela?i timp, expansiunea Velka Pecka unde opereaz? BERD ar ?nsemna pentru aceste ??ri??i cre?terea oportunit??ilor pe pia?a muncii.?Compania va introduce cursuri de instruire pentru mai mult de 600 de persoane din Rom?nia ?i Ungaria. Un alt obiectiv este acela de a promova femeile care s-au impus ?n domenii precum??tiin??, tehnologie, inginerie, matematic? ?i management, pentru egalitatea de gen.Natalya Zhukova, Director BERD, Agribusiness a declarat: “Suntem foarte m?ndri de aceast??investi?ie, una care abordeaz? mai multe probleme cu care ne confrunt?m ast?zi. Odat? cu participarea de?capital?BERD ??i asum? un angajament pe termen lung fa?? de o companie t?n?r? ?i dinamic?, ?ntr-o perioad??c?nd accesul la finan?are este dificil. Extinderea retailului ?n online este un r?spuns direct la imensele perturb?ri provocate de?pandemia Coronavirus. Crearea de oportunit??i de formare profesional? pentru tineri este?esen?ial? ?ntr-un moment ?n care pia?a for?ei de munc? are din ce ?n ce mai mult??presiune”.Tomá? ?upr, fondator ?i CEO al grupului Rohlik a vorbit?despre impactul pe care se a?teapt? s? ?l aib? extinderea?grupului pe pia?a de retail.?Acesta a ad?ugat: ?Ne a?tept?m ca activit??ile noastre s? impulsioneze pia?a ?i s? for?eze to?i juc?torii din industria de retail s? accelereze. Nu ne concentr?m pe livrarea unui co? mic foarte repede, ca alte firme de pe pia??, ci mai degrab? pe satisfacerea nevoilor reale ale familiilor europene”.Un obiectiv cheie al activit??ilor BERD este sus?inerea domeniului agribusiness, banca sprijinind sectorul dezvolt?rii durabile ?i inclusive printr-o combina?ie de investi?ii.Profi inaugureaz? noua genera?ie Profi City: primul magazin, deschis ?n Timi?oara, Andra Imbrea , 05 Mar 2021 - Retailerul Profi a inaugurat la Timi?oara primul magazin Profi City din noua genera?ie de loca?ii care se bucur? de ?mbun?t??irile testate ?n concept store-ul din Ploie?ti,?format cunoscut in interiorul companiei sub denumirea de Monaco. Spre deosebire de recent inauguratele ProfiGo, magazine de mici dimensiuni amplasate ?n zone de trafic intens ?i de birouri, Profi City are o suprafa?? mai mare ?i un sortiment mai bogat, este un mic supermarket pentru zone reziden?iale, destinat celor care cump?r??pentru a completa ceea ce poate au omis s?-?i ia cand ?i-au f?cut cump?r?turile principale ?n magazine mai mari.Profi City prezint? o zona de convenience mai larg??dec?t a magazinelor ProfiGo destinate cump?r?torului foarte gr?bit care nu dore?te dec?t cele necesare pentru consum imediat ?i, poate, doar ?nc? ceva ?n plus.Fata de vechiul Profi City, noul format este mai bine adaptat actualelor a?teptari ale cump?r?torilor, fiind acum dotat cu vitrina asistat?, zona gastro ?i coffee corner. La vitrina asistat? se g?sesc mezeluri de la furnizori locali, specialit??i din carne de oaie, de porc, de pui ?i de curcan, al?turi de?diferitel variet??i de br?nza ?i ca?caval.?n?zona gastro a noului magazin Profi City se g?sesc pizza,?burgeri, sandvi?uri, pr?jituri, patiserie, pl?cinte ?i p?ine.?Profi a deschis, tot ?n Timi?oara, dou? magazine sub formatul ProfiGo ?n luna februarie, acestea fiind primele unit??i sub noul concept ce combin??func?ionalit??ile magazinului de proximitate cu cele ale unuia de convenience.Cele dou? unit??i ProfiGO de azi sunt versiuni remodelate ale magazinelor care deja func?ionau la parterul sediului Profi, pe Calea Sever Bocu nr.31, ?i pe Intrarea Doinei, nr. 19-21.?Treptat, mai multe magazine Profi City vor fi remodelate sub formatul ProfiGo.Noul format a fost anun?at pentru prima oar? anul trecut, ?n septembrie, la inaugurarea magazinului concept Profi de la Ploie?ti, ?n cadrul c?ruia era testat ca zon? de convenience. Reprezentan?ii retailerului spun c? rezultatele ini?iale s-au dovedit ?ncurajatoare ?i c? ProfiGo este una dintre mizele Profi pentru acest an.De altfel,?planurile retailerului pentru pia?a local??sunt destul de ambi?ioase:?Profi vrea s??"atace" pia?a local? ?i s? devin? al doilea mare retailer prin deschiderea a 1300 de magazine noi p?n? ?n 2024, dintre care aproximativ 270 de loca?ii anul acesta.?De la ?nceputul anului, Profi a inaugurat deja 31 de magazine ?i p?n? la sf?r?itul lui 2021 urmeaz? s? mai deschid? alte peste 200 de loca?ii.? Cu 1433 de magazine ?n 642 de localit??i ?i aproape 22.000 de angaja?i, Profi este lan?ul de retail modern cu cea mai mare acoperire geografic? ?i cel mai mare num?r de magazine din Rom?nia.DIVERSEUn tir cu 600 de porci s-a r?sturnat ?n Bistri?a, 5 Martie 2021 , Social Ultima ora Un TIR ?nc?rcat cu peste 600 de porci s-a r?sturnat pe DN 17, ?n Pasul Tihu?a, traficul fiind dirijat de poli?i?ti alternativ, pe un sens de mers, potrivit datelor comunicate de c?tre purt?torul de cuv?nt al Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean Bistri?a-N?s?ud, Crina S?rb. TIR-ul este ?nmatriculat ?n jude?ul S?laj, iar ?n cabina acestuia se aflau ?oferul ?i ?nc? o persoan?, scrie Agerpres.?oferul, un b?rbat de 50 de ani din jude?ul Satu Mare, a fost r?nit ?i transportat la spital. Totodat?, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.La fa?a locului a fost direc?ionat? automacaraua de la Deta?amentul de Pompieri Bistri?a.De asemenea, a fost sesizat? Direc?ia Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) Bistri?a-N?s?ud, care a trimis o echip? ?n zon? pentru a verifica legalitatea transportului ?i a lua m?surile care se impun.Directorul DSVSA, Romulus Bi?a, a declarat pentru Agerpres c? TIR-ul venea din jude?ul Neam? ?i c? ?n jur de 50 de porci au murit ?n urma accidentului rutier."Sunt aproximativ 40-50 de porci mor?i, restul sunt desc?rca?i ?i du?i ?ntr-o curte, la o gospod?rie apropiat?, ?i se a?teapt? s? vin? un alt mijloc de transport care s? ?i ?ncarce ?i s? ?i duc? la destina?ie. Veneau din jude?ul Neam? c?tre jude?ul S?laj. Am ?n?eles c? sunt 625 de porci ?n transport. Acolo (?n Pasul Tihu?a - n.r.) ?i ninge. Mai greu va fi la ?nc?rcare, dac? va fi noapte ?i frig, va fi greu s? ?i prind? ?i s? ?i ?ncarce", a precizat Bi?a.Un morun de 140 de kilograme a fost descoperit de poli?i?ti ?ntr-o c?ru??, Ionu? Fantaziu, mart. 5, 2021 Un morun de 140 de kilograme a fost eliberat ?n ap? de poli?i?tii de frontier? din jude?ul Tulcea. Cei doi pescari care l-au prins cu inten?ia de a-l vinde sunt ancheta?i. Oamenii legii au descoperit pe?te ?ntr-o c?ru??, ?n apropierea localit??ii Grindu din jude?ul Tulcea.??n urma controlului, poli?i?tii de frontier? au descoperit, ?n atelaj, un sturion din specia morun, ?n stare vie, av?nd greutatea de 140 kilograme ?i o lungime de peste 2,50 metri”, a informat Poli?ia de Frontier?.Cei doi b?rba?i care ?l transportau au declarat c? au pescuit pe?tele din Dun?re ?i c? voiau s?-l comercializeze. Pe?tele a fost confiscat ?i eliberat ?n Dun?re.Ministrul Mediului, Barna Tanczos, a semnat ordinul privind interzicerea pescuitului sturionilor din apele teritoriale rom?ne?ti pe o perioad? nedeterminat?, a anun?at acesta vineri, ?ntr-o conferin?? de pres? la Tulcea.Ministrul a mai spus c? analizele f?cute de speciali?tii institu?iei pe care o conduce arat? c? speciile de sturion sunt ?n continuare ?n pericol din cauza braconajului.?Am semnat un ordin de ministru acum c?teva s?pt?m?ni prin care am decis prelungirea pe o perioad? nedeterminat? a protec?iei acestor specii. ?n activitatea mea anterioar? de la Ministerul Agriculturii, am r?spuns de piscicultur? ?i cunosc problemele braconajului. Sunt un sus?in?tor al interdic?iei totale a pescuitului acestor specii. Sunt specii ?n continuare ?n pericol ?i trebuie protejate”, a afirmat ministrul Mediului.Oficialul guvernamental a mai spus c?, pentru protejarea speciilor de sturion, este nevoie de m?suri dure pe termen lung.?Din analizele pe care le-au f?cut speciali?tii Ministerului Mediului reiese c? aceste specii sunt ?n continuare ?ntr-un pericol real c? braconajul poate fi oprit doar prin m?suri dure ?i pe termen lung ?i tocmai de aceea propunem ca aceast? protec?ie s? fie pe o perioad? nedeterminat?”, a mai spus ministrul Mediului.?n lume, la ora actual?, exist? 26 de specii de sturion, ?ase dintre acestea, ?ipul, viza, cega, morunul, p?struga ?i nisetrul, reg?sindu-se ?i ?n Dun?re p?n? la ?nceputul secolului trecut, potrivit Institutului Na?ional de Cercetare ?i Dezvoltare Delta Dun?rii (INCDDD). Dou? dintre ele, ?ipul ?i viza, considerate specii foarte rare, au disp?rut din Dun?re la ?nceputul anilor ’60.?Monstrul” acvatic, redat habitatului s?u din Dun?re. Braconaj piscicol ?n dou? jude?e vecine, Ionel Vaduva , 5 martie 2021Dup? ce a fost pescuit ilegal din Dun?re, un sturion din specia morun a fost redat mediului natural. ?i asta mul?umit? poli?i?tilor de frontier? care au depistat, ?n localitatea Grindu, doi b?rba?i care transportau cu o c?ru?? ?monstrul” de 140 de kilograme ?i peste 2,5 metri, ce fusese capturat ?n condi?ii ilegale.??n data de 4 martie, ?n jurul orei 13, poli?i?tii de frontier? din cadrul Sectorului Poli?iei de Frontier? Isaccea, jude? Tulcea, ac?ion?nd ?n baza unei informa?ii, au oprit pentru control, pe raza localit??ii Grindu, un atelaj hipo ?n care se aflau dou? persoane de sex masculin, ?n v?rst? de 41, respectiv 61 ani, domicilia?i pe raza jude?ului Tulcea.?n urma controlului, poli?i?tii de frontier? au descoperit, ?n atelaj, un sturion din specia morun, ?n stare vie, av?nd greutatea de 140 kilograme ?i o lungime de peste 2,50 metri. Cei doi b?rba?i au declarat c? au pescuit pe?tele din Dun?re ?i inten?ionau s?-l comercializeze”, se precizeaz? ?ntr-un comunicat de pres? transmis de Garda de Coast?”, se men?ioneaz? ?n comunicat.Potrivit sursei citate, pe?tele a fost redat mediului natural ?n prezen?a reprezentan?ilor Agen?iei Na?ionale pentru Pescuit ?i Acvacultur?, a poli?i?tilor de frontier? ?i a unuia dintre suspec?i.?n cauz?, poli?i?tii de frontier? efectueaz? cercet?ri sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de de?inerea, transportul sau comercializarea sturionilor captura?i pe teritoriul Rom?niei din habitatele piscicole naturale, precum ?i a produselor ?i subproduselor ob?inute din ace?tia, f?r? respectarea prevederilor legale ?n vigoare.?n aceea?i zi, ministrul Mediului, Barna Tanczos, a semnat ordinul privind interzicerea pescuitului sturionilor din apele teritoriale rom?ne?ti pe o perioad? nedeterminat?.Aflat la o conferin?? de pres? din jude?ul Tulcea, oficialul guvernamental a mai spus c? analizele f?cute de speciali?tii institu?iei pe care o conduce arat? c? speciile de sturion sunt ?n continuare ?n pericol din cauza braconajului.?Am semnat un ordin de ministru acum c?teva s?pt?m?ni prin care am decis prelungirea pe o perioad? nedeterminat? a protec?iei acestor specii. ?n activitatea mea anterioar? de la Ministerul Agriculturii, am r?spuns de piscicultur? ?i cunosc problemele braconajului. Sunt un sus?in?tor al interdic?iei totale a pescuitului acestor specii. Sunt specii ?n continuare ?n pericol ?i trebuie protejate”, a afirmat ministrul de resort.Tanczos a mai spus c?, pentru protejarea speciilor de sturion, este nevoie de m?suri dure pe termen lung.Jum?tate de ton? de pe?te, ?n plasele a cinci braconieri prin?i de jandarmi?i-n Br?ila, braconierii dau dup? ?mon?tri”. Uneori, ?ns?, ei dau nas ?n nas cu oamenii legii. O astfel de situa?ie s-a ?nt?mplat ?i la ?nceputul s?pt?m?nii. Concret, jandarmii br?ileni au confiscat jum?tate de ton? de pe?te din plasele a cinci b?rba?i prin?i ?n timp ce pescuiau ilegal ?n Dun?re. Potrivit unei inform?ri a IJJ Br?ila, efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi jude?ean au depistat, ?n apropiere de localitatea Stanca, kilometrul fluvial 220, cinci b?rba?i cu v?rstele cuprinse ?ntre 35 ?i 58 ani.Braconierii depista?i pescuiau cu ajutorul a trei plase de tip prostovol, cu care prinseser? 507 kilograme de pe?te, ?i anume respectiv 341 kg din specia crap ?i 166 kg din specia caras. Cei cinci braconieri sunt cerceta?i penal, jandarmii ?ntocmind ?n cauz? procese verbale de sesizare privind s?v?r?irea infrac?iunilor de ?producerea, importul, de?inerea, comercializarea sau folosirea la pescuit de c?tre persoanele neautorizate a n?voadelor, voloacelor, prostovoalelor, v?r?elor, vintirelor, precum ?i a altor tipuri de unelte de pescuit comercial” ?i ?de?inerea, transportul sau comercializarea f?r? documente legale a pe?telui ?i a altor vie?uitoare acvatice ob?inute din pescuit ori produselor din pe?te”, fapte prev?zute ?i pedepsite de articolul 64 lit. I ?i H din OUG 23/2008.Poli?i?tii de frontier? br?ileni au ?ntocmit dosar penal pentru braconaj piscicol unui b?rbat care transporta aproximativ 44 kilograme de pe?te, f?r? a de?ine documente legale.?n data de 04 martie a.c., ?n jurul orei 17:20, poli?i?tii de frontier? din cadrul Sectorului Poli?iei de Frontier? Br?ila – ITPF Ia?i, afla?i ?ntr-o misiune specific?, au oprit ?n trafic pentru control un autoturism ?nmatriculat ?n Rom?nia, condus de un br?ilean ?n v?rst? de 46 de ani. La controlul efectuat asupra autoturismului a fost descoperit? cantitatea de 44 de kilograme de pe?te, diferite specii, pentru care b?rbatul nu de?inea documente de provenien??. Acesta a declarat c? a achizi?ionat pe?tele de la un pescar a c?rui identitate nu o cunoa?te.??ntreaga cantitate de pe?te a fost ridicat? ?n vederea pred?rii c?tre o unitate de profil, iar poli?i?tii de frontier? efectueaz? cercet?ri sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de de?inerea, transportul sau comercializarea f?r? documente legale a pe?telui ?i altor vie?uitoare acvatice ob?inute din pescuit ?i a produselor din pe?te ob?inute din pescuit”, au precizat oamenii legii ?ntr-o informare transmis? la redac?ie.Importan?a sectorului pesc?resc ?n economia na?ional? Dintre bog??iile naturale ale Rom?niei, pesc?riile ?i pe?tele au ocupat ?i ocup? ?nc? un loc important ?ntre domeniile de interes na?ional. Cu toate c? la nivelul anului 2004 contribu?ia sectorului pesc?resc la formarea PIB a fost de 0,0067%, aceasta a crescut ajung?nd ?n 2008 la 0,0086%.Importan?a acestui sector ?n economia na?ional? este dat? mai ales de rolul pe care ?l are prin poten?ialul de resurse alimentare ?i de materia prim? pentru valorificare, prin rolul activ ?n crearea ?i men?inerea serviciilor de mediu, ?n special prin generarea ?i men?inerea zonelor umede ?i a biodiversit??ii ihtiologice ?i avifaunistice ?i prin stimularea vitalit??ii la nivelul comunit??ilor ?i economiilor locale.Structura pe specii a produc?iei piscicole din Rom?nia, p?n? ?n 2005, a fost dominat? de ciprinide, at?t de origine indigen? c?t ?i de origine asiatic?, reprezent?nd 85% din total, restul de 15% fiind reprezentat de p?str?v, ?al?u, ?tiuc?, biban, somn, sturioni,etc.?n 2011 exista urm?toarea structur? pe specii: – ciprinide asiatice – 32,00%; – crap rom?nesc – 31,80%; – caras – 12,56%; – p?str?v – 20,45,%; – ?al?u, ?tiuc?, biban, somn , sturioni, etc. – 3,19%.Condamnat la ?nchisoare dup? ce a min?it c? este fermier ca s? ?ncaseze fonduri europene!Roxana Dobre - 5 martie 2021 05:51Un ”fals” fermier, care nu de?inea documente ?i nici nu a putut dovedi c? a efectuat munca ?ntr-o ferm?, a fost condamnat la ?nchisoare dup? ce a reu?it s? ob?in? bani europeni ?n mod fraudulos. Inculpatul, care este din jude?ul Tulcea, a primit o pedeaps? de doi ani de ?nchisoare dar Instan?a a dispus suspendarea sub supraveghere a execut?rii pedepsei pe o durat? de trei ani. Decizia a fost contestat? la Curtea de Apel Constan?a.Anton Stan, din Tulcea, trimis ?n judecat? de procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie – Serviciul teritorial Constan?a, pentru folosire sau prezentare cu rea-credin?? de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete, dac? fapta are ca rezultat ob?inerea pe nedrept de fonduri europene, a fost condamnat. Acesta este acuzat c? ?n perioada 2012 – 2013 a folosit ?n rela?ia cu Oficiul Jude?ean pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (O.J.F.I.R.) Tulcea documente false ?n scopul de a ob?ine, ?n mod injust, sume de bani ?n cadrul proiectului intitulat ?Dezvoltarea fermei vegetale Stan Anton – localitatea Enisala, jude?ul Tulcea”.”O parte din documentele false atestau faptul c? inculpatul a ?ndeplinit ?i condi?iile minime cerute printre care ?i acelea de a fi membru al unei familii de fermieri ?i s? fi lucrat mai mult de 50% din timpul lui de lucru ?n cadrul unei ferme (nu neap?rat ?n ferma familiei), cu cel pu?in 12 luni ?naintea instal?rii lor pe cont propriu la conducerea unei exploata?ii agricole. Prin aceste demersuri, au fost ob?inute pe nedrept fonduri nerambursabile ?n cuantum de 106.668 lei, sum? cu care Agen?ia pentru Finan?area Investi?ilor Rurale (A.F.I.R.) s-a constituit parte civil? ?n cauz?. ?n cauz? s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asupra mai multor bunuri imobile ce apar?in inculpatului”, se arat? ?n rechizitoriul procurorilor citat de ziuaconstanta.ro.?n consecin??, magistra?ii au admis ac?iunea civil? a p?r?ii civile Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale ?i au decis obligarea inculpatului Anton Stan la plata sumei de 106.668 lei, la care se adaug? dob?nzi ?i penalit??i calculate p?n? la data pl??ii, c?tre partea civil? Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale cu titlul de desp?gubiri civile.Decizia Tribunalului Tulcea a fost contestat? la Curtea de Apel Constan?a. Primul termen a fost stabilit pentru 22 aprilie 2021.Ulterior, ?n luna noiembrie 2019, ?n acela?i context, o alt? persoan? a ?ncheiat cu procurorii anticorup?ie un acord de recunoa?tere a vinov??iei. ?n prezen?a avocatului ales, inculpatul a declarat expres c? recunoa?te comiterea faptei re?inute ?n sarcina sa, accept? ?ncadrarea juridic? pentru care a fost pus? ?n mi?care ac?iunea penal? ?i este de acord cu felul ?i cuantumul pedepsei aplicate, precum ?i cu forma de executare a acesteia, respectiv – 1 an ?nchisoare, cu suspendarea execut?rii pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani ?i interzicerea, pe o perioad? de 1 an, de la data r?m?nerii definitive a hot?r?rii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales ?n autorit??ile publice sau ?n orice alte func?ii publice ?i de a ocupa o func?ie care implic? exerci?iul autorit??ii de stat, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de tentativ? la folosire sau prezentare de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat ob?inerea pe nedrept de fonduri europene.Dosarul de urm?rire penal? ?mpreun? cu acordul de recunoa?tere a vinov??iei au fost trimise spre judecare Tribunalului Tulcea. Barna, despre o anchet? penal? ?n curs: ?Este o poluare inimaginabil?!”, 5 martie 2021 , Ionel VaduvaSe ?ncing lucrurile ?n cazul le?urilor de ovine ?necate ?n Portul Midia la sf?r?itul anului 2019. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, vorbe?te despre fapte dintr-o anchet? penal? ?n curs, inclusiv despre implic?ri ilegale ?n dosar ale autorit??ilor locale responsabile de mediu.Potrivit preciz?rilor oficialului guvernamental, f?cute vineri, 5 martie 2021, la Tulcea, raportul final cu privire la situa?ia incineratorului din satul Sm?rdan va fi f?cut public s?pt?m?na viitoare.De asemenea, el a ad?ugat c? starea de fapt de acolo a fost posibil? inclusiv printr-o ?c?rd??ie” cu autorit??ile locale responsabile de mediu.?n plus, Barna a mai precizat c? ?n cazul incineratorului din Sm?rdan este ?n desf??urare o anchet? penal?, ca urmare a faptului c? o parte din cadavrele animalelor ?necate ?n Portul Midia la finele anului 2019 au fost ?ngropate, ?n loc s? fie incinerate.?Este cel mai ur?t lucru pe care l-am v?zut ?n cele dou? luni de mandat ?n Ministerul Mediului. Este o poluare inimaginabil?. Din datele preliminare pe care le am, vor fi foarte multe persoane care vor r?spunde penal pentru ce s-a ?nt?mplat acolo. Este incredibil cum o depozitare ilegal? este prezentat? ca o activitate economic?. Nu-mi vine s? cred c? se poate ?nt?mpla a?a ceva ?n Rom?nia. ?n c?teva zile vom avea raportul final la minister”, a m?rturisit Barna, citat de Agerpres, care a ad?ugat c? raportul preliminar num?r? mai bine de 100 de pagini ?i prezint? istoria societ??ii. Ministrul Mediului a f?cut referire inclusiv la falsuri ?n rela?ia cu organele de control, cit?nd raportul care vizeaz? incineratorul din localitatea Sm?rdan.?Raportul prezint? istoria celor zece ani ?n care aceast? societate f?r? scrupule a min?it autorit??ile publice ?i a declarat ?n fals cantit??i ?i a ?ncercat s? p?c?leasc? organele de control. Din p?cate, exist? o c?rd??ie din partea autorit??ilor locale responsabile de protec?ia mediului, dar p?n? la raportul final nu vreau s? v? spun mai mult”, a continuat ministrul Barna.Nu ?n ultimul r?nd, ?eful de la Mediu a mai vorbit ?i despre iminente schimb?ri la conducerile institu?iilor de protec?ie a mediului din jude?ul Tulcea. Barna a ad?ugat totodat? c?, s?pt?m?na viitoare cel t?rziu, Octavian Berceanu, propus de Alian?a USR PLUS, va fi numit comisarul ?ef al G?rzii Na?ionale de Mediu, iar G?tej, comisar ?ef adjunct al aceleia?i institu?ii.Ce-au constatat procurorii ?n cazul oilor ?ngropate pe un teren din zona Sm?rdan?n noaptea de 20 spre 21 ianuarie 2021, Parchetul de pe l?ng? Curtea de apel Constan?a anun?a c? a pus ?n aplicare dou? mandate de perchezi?ii domiciliare ?n ora?ul M?cin, ?n vederea stabilirii legalit??ii modului ?n care s-a derulat incinerarea ovinelor ?necate pe nava Queen Hind, e?uat? ?n luna noiembrie 2019, ?n Portul Midia.Rezultatele demersurilor investigative ale procurorilor spun c? mare parte din de?eurile animale nu au fost distruse prin incinerare, ci au fost ?ngropate pe un teren din zona Sm?rdan.??n cauz? au fost delega?i poli?i?ti de frontier? din cadrul G?rzii de Coast?, reprezentan?i ai Autorit??ii Na?ionale Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) – Direc?ia Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) Tulcea, Agen?ia Protec?ia Mediului (APM) Tulcea, Direc?ia de S?n?tate Public? (DSP) Tulcea, pentru stabilirea legalit??ii modului cum s-a derulat activitatea de incinerare a ovinelor ?necate pe nava e?uat? ?n luna noiembrie 2019 ?n Portul Midia. ?n urma activit??ilor desf??urate la fa?a locului, s-a stabilit faptul c? mare parte dintre de?eurile animale nu au fost distruse prin incinerare, ci au fost ?ngropate pe un teren viran din localitate”, se men?ioneaz? ?n comunicatul citat de agen?ia na?ional? de pres?.Vasul Queen Hind, cu peste 14.000 de oi la bord, a e?uat la finalul lunii noiembrie 2019, la plecarea din Portul Midia. Echipajul format din 22 de marinari sirieni a fost salvat de pe nava ?nclinat? par?ial, dar pu?ine ovine au putut fi aduse la mal. ?n perioada 28 februarie – 13 martie 2020, ?n urma a 26 de transporturi Midia-Sm?rdan, la societatea din jude?ul Tulcea ar fi trebuit incinerate cadavrele a 14.230 de ovine, cu o greutate total? de 542.100 kilograme.Campania de prim?var? – refacerea planta?iilor afectate de calamit??i ?i plant?ri pe 9.130 ha, 5 martie 2021, HYPERLINK "" Ionel Vaduva Veste a?teptat? ?n ?apte jude?e ale ??rii! Nu mai pu?in de 20 milioane de puie?i forestieri urmeaz? s? fie planta?i de Regia Na?ional? a P?durilor (Romsilva) ?n campania de ?mp?duriri de prim?var?.Cu aceast? ocazie vor fi regenerate 9.130 hectare fond forestier, din care 6.015 prin regener?ri naturale ?i 3.115 hectare prin regener?ri artificiale, adic? lucr?ri de ?mp?duriri.?n acest context, jurnali?tii Agro TV l-au ?ntrebat pe Gheorghe Albu, fost secretar de stat ?n cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), lider recunoscut al fermierilor rom?ni, agricultor renumit ?i ?mp?timit al perdelelor forestiere, cu ce ochi vede demersul RNP Romsilva.?Este o veste bun? nu numai pentru agricultur?, ci ?i pentru pl?m?nii no?tri. Un copac face bine nu numai agriculturii, ci ?ntregului ecosistem. ?n prezent, la mine ?n exploata?ie am 1,2 milioane de salc?mi planta?i, sub form? de perdele forestiere. Acestea protejeaz? o suprafa?? arabil? de 7.000 ha”, a declarat pentru Agro TV, Gheorghe Albu, fermier din Cobadin, jude?ul Constan?a.Conform datelor Romsilva, cele mai mari suprafe?e regenerate natural vor fi ?n jude?ele Suceava, cu 785 hectare fond forestier, Cara?-Severin – 622 hectare, Maramure? – 413 hectare ?i Neam? – 409 hectare.Potrivit informa?iilor provenite de la aceea?i surs?, suprafe?ele cele mai mari care vor fi regenerate prin lucr?ri de ?mp?duriri se afl? ?n jude?ele Suceava, unde vor fi ?mp?durite 1.058 hectare, Maramure? – 236 hectare, urmate de Cluj – 219 hectare, Sibiu – 156 hectare, Neam? – 154 hectare ?i Mure? cu 151 hectare. ?Datorit? condi?iilor meteorologice favorabile, lucr?rile de regenerare a p?durilor au demarat deja la mai multe direc?ii silvice din cadrul Romsilva”, este anun?ul f?cut de vocile oficiale ale RNP.?inta de ?ndeplinit – peste 12.600 hectare de ?mp?duriri de prim?var? ?i toamn?Regia Na?ional? a P?durilor (RNP Romsilva) va regenera ?n cursul anului 2021, ?n campaniile de ?mp?duriri de prim?var? ?i toamn?, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regener?ri naturale ?i 4.633 hectare prin lucr?ri de ?mp?duriri.Lucr?rile de regenerare a fondului forestier proprietatea public? a statului din acest an vor fi f?cute ?n urma unei investi?ii de 199,2 milioane lei.?n ultimii cinci ani, RNP Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier de stat, 48.163 hectare prin regener?ri naturale ?i 27.238 hectare prin lucr?ri de ?mp?duriri, fiind planta?i ?n acest interval 151,66 milioane puie?i forestieri, cu o investi?ie total? de 665,6 milioane de lei.RNP Romsilva administreaz? 3,13 milioane hectare p?duri proprietatea public? a statului, circa 48% din p?durile ??rii, ?i asigur? servicii silvice pentru circa un milion hectare de p?duri aflate ?n alte forme de proprietate.Transport clandestin de porci oprit de poli?ia ?i inspectorii DSVSA din Bistri?a, meatmilk , 5 martie 2021 ?n urma unei ac?iuni de control, efectuat? ?n comun de agen?i de poli?ie ?i DSVSA, a fost depistat un transport ilegal de porci vii. Legat de acest caz, IPJ Bistri?a-N?s?ud precizeaz?:”Poli?i?tii Sec?iei 1 Poli?ie Rural? Bistri?a au oprit pentru control o autoutilitar? care circula pe raza localit??ii ?ieu.A fost identificat conduc?torul auto ca fiind un b?rbat din Aluni?, jude?ul Mure?, iar ?n urma verific?rilor efectuare, poli?i?tii au constatat faptul c? acesta transport? 13 porci pentru care nu de?inea documente sanitar-veterinare. Au fost sesiza?i reprezentan?ii Direc?iei Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor ?n vederea dispunerii m?surilor legale, fiind aplicat? o sanc?iune contraven?ional? ?n valoare de 3600 de lei, conform HG 984/2005.La r?ndul s?u, DSVSA-Bistri?a N?s?ud a ad?ugat: ”?n data de 02.03.2021, Direc?ia Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor Bistri?a-N?s?ud a fost notificat? de c?tre medicul veterinar de liber? practic? din cadrul Circumscrip?iei Sanitar-Veterinare de Asisten?? ?ieu, despre faptul c? poli?i?tii din cadrul Postului de Poli?ie ?ieu au oprit ?n trafic o autoutilitar? care transporta 13 capete de porci vii.?La fa?a locului s-a deplasat medicul veterinar oficial de la Circumscrip?ia Sanitar? Veterinar? Oficial? Teaca, care r?spunde din punct de vedere sanitar veterinar de Circumscrip?ia Sanitar? Veterinar? de Asisten?? ?ieu, precum ?i o echip? de inspectori din cadrul D.S.V.S.A Bistri?a-N?s?ud, format? din directorul executiv adjunct, responsabilul cu pesta porcin? african? ?i responsabilul echipei de ucidere a animalelor din cadrul Unit??ii Opera?ionale Locale.?S-a constatat faptul c??cele 13 capete porci vii nu erau identificate prin crotaliere ?i nu erau ?nso?ite de documentele sanitare veterinare prev?zute de legisla?ia ?n vigoare.?De?in?torii animalelor au domiciliul ?n jude?ul Mure? declar?nd c??au cump?rat animalele de la un cet??ean ”de pe Ilve”, cu care s-au ?nt?lnit ?n localitatea Teaca.”Echipa de control, ?mpreun? cu primarul comunei ?ieu au dispus uciderea celor 13 capete suine, ?ngroparea acestora, cu efectuarea dezinfec?iei zonei ?n care au fost ?ngropate animalele ?i dezinfec?ia autovehiculului cu care au fost transportate animalele”, se arat? ?n comunicatul DSVSA.Controalele pe linia combaterii r?sp?ndirii Pestei Porcine Africane vor continua la nivelul ?ntregii ??ri.GLOBALNu este p?cat de munca f?uritorilor de hran?? ?i omul simplu face risip?, 5 martie 2021 , Ionel Vaduva Co?urile de gunoi gem de m?ncare aruncat?. Calculele spun c? fiecare gospod?rie a risipit 74 de kilograme de hran? ?n 2019. Conform unui studiu publicat de Organiza?ia Na?iunilor Unite, joi, 4 martie 2021, nu mai pu?in de 931 de milioane de tone de alimente sau 17% din totalul cantit??ii de m?ncare pus? la dispozi?ia consumatorilor ?n 2019 a ajuns la tomberoanele de gunoi ale gospod?riilor, retailerilor ?i restaurantelor.Munca risipit? a f?uritorilor de hran? reprezint? echivalentul a 23 milioane de camioane de c?te 40 de tone fiecare, care puse cap la cap ar fi ?nconjurat globul de ?apte ori.Din p?cate, studiul realizat ?n comun cu Programul Na?iunilor Unite pentru Mediu (UNEP) ?i organiza?ia caritabil? WRAP d?r?m? totodat? ?i un mit. Mai exact, rezultatele cercet?rii relev? faptul c? risipa de alimente este aproximativ similar? ?n r?ndul ??rilor bogate ?i a celor s?race.?O perioad? ?ndelungat? de timp se presupunea c? risipa de alimente la nivelul gospod?riilor este o problem? important? doar ?n ??rile dezvoltate. Odat? cu publicarea raportului Food Waste Index vedem c? lucrurile nu sunt at?t de clare”, a men?ionat Marcus Gover, directorul organiza?iei caritabile WRAP, care lucreaz? cu guvernele pentru a reduce risipa de alimente, citat de Reuters.Studiul arat? c? gospod?riile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmeaz? restaurantele ?i al?i furnizori de alimente cu 5% ?i magazinele alimentare cu 2%. Per capita, la nivel global 121 de kilograme de alimente sunt risipite ?n fiecare an la nivelul consumatorilor, dintre care 74 de kilograme numai ?n cazul gospod?riilor.La r?ndul s?u, FAO (Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur?) estima ?n 2011 c? o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt pierdute sau risipite ?n fiecare an. Organiza?ia a calculat un Food Loss Index care arat? c? aproximativ 14% din alimentele lumii sunt pierdute ?n faza de dup? recoltare ?i p?n? ajung ?n faza de distribu?ie.Totodat?, ?ntre 8% ?i 10% din emisiile globale de gaze cu efect de ser? au leg?tur? cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate), o cantitate similar? cu transportul rutier. P?duri sunt defri?ate, combustibil este ars ?i ambalaje sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate. ?n paralel, alimentele care se altereaz? ?n gropile de gunoi elibereaz? mai multe gaze cu efect de ser? ?n atmosfer?.Directorul UNEP, Inger Andersen, a men?ionat c? o diminuare a risipei alimentare ar duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? ?i ar ?nsemna, totodat?, c? mai mult? hran? este disponibil?, ceea ce ar reduce foametea la nivel mondial ?i ar permite economisirea unor bani. Andersen a f?cut un apel c?tre guverne, companii ?i oamenii din ?ntreaga lume s? ??i aduc? contribu?ia la reducerea risipei alimentare.29 septembrie 2020 – ziua interna?ional? de con?tientizare asupra risipei ?i pierderilor de alimenteRisipa ?i pierderile alimentare, pe l?ng? un impact asupra mediului, care devine o problem? tot mai stringent? a planetei, acest lucru duce ?i la o pierdere semnificativ? a calit??ii vie?ii cet??eanului.Potrivit unei inform?ri a InfoCons, pierderea ?i risipa de hran? se traduc ?n costuri directe pentru consumatori, iar ?n noul concept global ?One Health”, problematica risipei ?i pierderilor alimentare reprezint? o verig? important? a mecanismului global de identificare a unor solu?ii de cre?tere a calit??ii vie?ii, at?t a cet??enilor, a mediului, faunei ?i, p?n? la urm?, o planet? mai sigur? pentru fiecare cet??ean al lumii.Criza provocat? de noul coronavirus a demonstrat c?t de vulnerabili sunt oamenii de pe glob ?i c?t de important este s? restabilim echilibrul ?ntre activitatea uman? ?i natur?. Devine tot mai evident? necesitatea asigur?rii unui echilibru mai bun ?ntre natur?, sistemele alimentare ?i biodiversitate – pentru a proteja s?n?tatea ?i bun?starea popula?iei ?i, ?n acela?i timp, pentru a spori competitivitatea ?i rezilien?a Uniunii Europene.?n 29 septembrie 2020, cu ocazia s?rb?toririi pentru prima dat? la nivel mondial a Zilei interna?ionale de con?tientizare asupra risipei ?i pierderilor de alimente, InfoCons a lansat num?rul scurt 021.9615, num?r cu tarif normal ?n re?eaua Telekom, apelabil din toate re?elele pentru informarea consumatorilor ?i, mai ales, a sesiz?rilor ?n domeniul risipei de hran? ?i pierderilor alimentare.?ncep?nd din acest an, Adunarea General? a Na?iunilor Unite (UNGA) a declarat 29 septembrie 2020 Ziua interna?ionala de con?tientizare asupra risipei ?i pierderilor de alimente.Conform Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabil?, adoptat? de ONU, Rom?nia ?i-a asumat reducere cu 50% a risipei alimentare p?n? ?n anul 2030.?Prin s?rb?torirea acestei zile se urm?re?te promovarea solidarit??ii na?ionale ?i interna?ionale ?n lupta ?mpotriva foametei, a malnutri?iei ?i a s?r?ciei, precum ?i transferul de cuno?tin?e, dar ?i de echipamente c?tre ??rile ?n curs de dezvoltare, mai ales ?n sprijinul micilor fermieri, informarea, con?tientizarea ?i educarea consumatorilor asupra impactului negativ pe care ?l produce risipa de alimente asupra tuturor resurselor naturale, umane, etc.”, scriu cei de la InfoCons.SE ?NTINDE DIN NOU PESTE LUME SPECTRUL FOAMETEI ?I SUBNUTRI?IEI?FAO: Cea mai mare cre?tere a pre?ului alimentelor la nivel global din ultimii 9 ani ?i jum?tate C?lin Rechea , Ziarul BURSA #Macroeconomie , 05 martieIndicele global al pre?urilor produselor alimentare a ?nregistrat a noua cre?tere consecutiv? ?n februarie 2021, cea mai mare din ultimii 9 ani ?i jum?tate, conform celui mai recent raport lunar de la FAO (Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur?) (vezi graficul 1).?n condi?iile unei cre?teri lunare de 2,4%, dup? un avans de 4,4% ?n luna precedent?, cre?terea anual? s-a accelerat p?n? la 16,7%, cea mai mare din august 2011, de la 10,5% ?n ianuarie 2021.Cea mai important? contribu?ie la cre?terea indicelui agregat au avut-o, din nou, pre?urile cerealelor ?i uleiului, care au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 92 de luni, respectiv 106 luni (vezi graficul 2).Pre?ul uleiului a ?nregistrat cea mai mare cre?tere anual? dintre componentele indicelui agregat, de 51%, dup? o cre?tere de 27,7% ?n luna precedent?, ?n condi?iile unei cre?teri lunare de 6,2%, dup? un avans de 5,8% ?n ianuarie 2021. ?n ultimele 9 luni, cre?terea medie lunar? a pre?ului uleiului la nivel global a fost de 7,4%.Cel mai ridicat nivel al pre?ului din aprilie 2012 a fost atins pe fondul cre?terii pre?ului uleiului de palmier, soia ?i floarea soarelui, ?n condi?iile unor stocuri sub medie pentru uleiul de soia ?nainte de intrarea pe pia?? a noii recolte din America de Sud.Pre?ul cerealelor ?i-a accelerat semnificativ cre?terea anual?, p?n? la 26,5%, de la 23,6% ?n luna precedent?, pe fondul unei cre?teri lunare de 1,2%, dup? un avans de 7,1% ?n luna anterioar?, iar indicele pre?urilor cerealelor a ajuns la cel mai ridicat nivel din iulie 2013.A opta cre?tere lunar? consecutiv? a pre?ului cerealelor a avut loc pe fondul cererii globale puternice de gr?u, ?n condi?iile unei sc?deri a cantit??ilor disponibile.O nou? cre?tere substan?ial? a ?nregistrat ?i pre?ul porumbului, p?n? la cel mai ridicat nivel din ultimii ?apte ani, pe fondul acceler?rii achizi?iilor din China. Pre?ul porumbului a crescut cu o rat? anual? de 45,5% ?n februarie 2021, pe fondul unei cre?teri lunare de 0,9%, dup? un avans de 11,2% ?n luna anterioar?.?i pre?ul gr?ului a crescut puternic, cu 19,8% fa?? de aceea?i lun? a anului trecut, iar pre?ul sorgului a crescut cu o rat? anual? de 82,1%, pe fondul unei cre?teri lunare de 17,4% sus?inute de cererea puternic? din China.Pre?ul zah?rului ?i-a accelerat cre?terea anual? p?n? la 9,5%, de la 7,6%, ?n condi?iile unei cre?teri lunare de 6,4% ?i a ajuns la cel mai ridicat nivel din aprilie 2017.Avansul lunar semnificativ a avut loc pe fondul revizuirii ?n sc?dere a prognozelor privind produc?ia din sezonul 2020/2021 ?i a cererii puternice din Asia.Pre?ul mediu al produselor lactate ?i-a accelerat cre?terea anual? p?n? la 9,9% de la 7% ?n luna anterioar?, pe fondul unei noi cre?teri lunare de 1,7%, p?n? la cel mai ridicat nivel din ultimele 40 de luni.Pre?ul c?rnii ?i-a temperat declinul anual p?n? la 4%, de la 7,5% ?n luna precedent?, dup? cinci luni consecutive de cre?tere, cu o medie lunar? de 1,1%. Carnea de bovine ?i de ovine a ?nregistrat cre?teri semnificative ale pre?urilor, pe fondul reducerii livr?rilor de la nivelul principalelor regiuni produc?toare, iar cota?iile pentru carnea de porc au sc?zut din nou, ?n condi?iile reducerii achizi?iilor din China ?i a cre?terii stocurilor de carne ?n Germania. Stocurile din Germania cresc ca urmare a men?inerii interdic?iei de export c?tre Asia.?ntr-un comunicat de pres? separat, referitor la perspectivele cererii ?i ofertei de cereale, prognoza FAO pentru produc?ia din sezonul 2020/2021 a fost revizuit? ?n cre?tere cu 17 milioane de tone fa?? de luna precedent?, p?n? la un nou record, de 2,76 miliarde de tone, cu 1,9% peste produc?ia din sezonul anterior.Produc?ia de gr?u a fost revizuit? semnificativ ?n cre?tere, cu 7,5 milioane de tone, odat? cu publicarea datelor oficiale din Australia, Rusia, Uniunea European? ?i Kazahstan, p?n? la un nou record, de 774 milioane de tone.Prognoza pentru produc?ia de orez a fost majorat? cu 2,6 milioane de tone, p?n? la 513,2 milioane de tone, de asemenea un nou record. FAO mai prognozeaz? o cre?tere cu 5,5% a comer?ului mondial cu cereale ?n sezonul 2020/2021 fa?? de sezonul precedent, p?n? la 464,4 milioane de tone, o nou? valoare record, ?n urma revizuirii ?n sc?dere a prognozei din luna precedent? cu 0,8 milioane de tone.Prognoza comer?ului cu gr?u a fost revizuit? ?n cre?tere cu 2 milioane de tone, p?n? la 186,6 milioane de tone, cu 1,2% peste nivelul din sezonul anterior, pe fondul cre?terii importurilor ?n China, Turcia ?i Pakistan.Noile estim?ri privind comer?ul interna?ional cu orez arat? o cre?tere de 7% ?n 2021 fa?? de anul precedent, p?n? la 48,2 milioane de tone, cu 200 de mii de tone sub prognoza din ianuarie 2021.Un articol recent din publica?ia Nikkei Asia arat? c? unul dintre factorii importan?i ai cre?terii pre?urilor alimentelor nu ?l reprezint? doar condi?iile meteorologice, ci ?i reducerea semnificativ? sau blocarea migra?iei lucr?torilor sezonieri din agricultur?. Datele de la Organiza?ia Interna?ional? a Muncii ar?tau c? infla?ia la nivelul alimentelor era mai mare dec?t rata general? a infla?iei ?n 62 de ??ri din cele 68 de ??ri analizate ?n iunie 2020. "Cresc ?ngrijor?rile privind foametea ?i subnutri?ia ?n jurul lumii", a scris recent Bloomberg, pe fondul cre?terii mai rapide a pre?urilor alimentelor dec?t a veniturilor. Efectele se v?d mai puternic ?n economiile emergente, ?ns? "nici consumatorii din SUA, Canada ?i Europa nu sunt imuni", dup? cum mai arat? agen?ia de ?tiri.UNIUNEA EUROPEANA At a Glance - 2021 International Year of Fruits and Vegetables - 05-03-2021 05-03-2021 12:00 AM CET The United Nations (UN) General Assembly launched the International Year of Fruits and Vegetables 2021 (IYFV) on 15 December 2020. The IYFV is a unique opportunity to raise awareness of the important role of fruit and vegetables in food security and human health, as worldwide consumption levels remain low. Several European Union (EU) initiatives aim at boosting consumption of fruit and vegetables and strengthening sector operators. Source : ? European Union, 2021 - EP Comisia European? lanseaz? noul Observator al Climei ?i S?n?t??ii Lidia Neagu in Schimb?ri Climatice 5 March 2021 Comisia European? ?i Agen?ia European? de Mediu au anun?at c? lanseaz??Observatorul European al Climei ?i S?n?t??ii. ?A?a cum a fost anun?at ?n?Strategia de adaptare la schimb?rile climatice?recent adoptat?, Observatorul ??i propune s? creeze, s? conecteze, s? pun? ?n comun ?i s? ofere cuno?tin?ele, expertiza ?i instrumentele necesare pentru a aborda provoc?rile de s?n?tate legate de schimb?rile climatice, f?c?nd societ??ile europene mai rezistente.Exist? avertismente clare c? criza climatic? va determina urgen?e de s?n?tate mai frecvente ?i mai grave, iar schimb?rile climatice au deja un impact asupra s?n?t??ii ?i sistemelor de s?n?tate ale oamenilor.“Evenimentele meteorologice extreme mai frecvente ?i intense, apari?ia ?i r?sp?ndirea de noi boli infec?ioase, amenin??rile la adresa siguran?ei ?i securit??ii alimentelor ?i apei ?i pierderea biodiversit??ii sunt toate a?teptate s? genereze riscuri grave pentru s?n?tate ?i s? amplifice problemele de s?n?tate existente”, arat? CE ?ntr-un comunicat.Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt ?n cre?tere. ?n UE, lu?nd ?n calcul numai aceste pierderi, constat?m c? ele dep??esc deja, ?n medie, 12 miliarde euro pe an. Estim?rile prudente arat? c? expunerea economiei actuale a UE la o ?nc?lzire global? de 3°C peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anual? de cel pu?in 170 de miliarde de euro.Schimb?rile climatice afecteaz? nu numai economia, ci ?i s?n?tatea ?i bun?starea europenilor, care sufer? din ce ?n ce mai mult din cauza valurilor de c?ldur?. La nivel mondial, catastrofa natural? cea mai letal? din 2019 a fost valul de c?ldur? din Europa, ?n urma c?ruia 2.500 de persoane ?i-au pierdut via?a.Fenomenele cu o evolu?ie lent?, cum ar fi de?ertificarea, pierderea biodiversit??ii, degradarea solului ?i a ecosistemelor, acidificarea oceanelor sau cre?terea nivelului m?rii, sunt la fel de distructive pe termen lung.Schimb?rile climatice au repercusiuni la toate nivelurile societ??ii ?i ?n toate sectoarele economiei, ceea ce ?nseamn? c??m?surile de adaptare trebuie s? fie sistemice. Comisia spune c? va continua s? includ? considera?ii privind rezilien?a la schimb?rile climatice ?n toate domeniile de politic? relevante. Aceasta va sprijini dezvoltarea ?i punerea ?n aplicare ?n continuare a strategiilor ?i a planurilor de adaptare, cu trei priorit??i transversale: integrarea adapt?rii ?n politica macrobugetar?, g?sirea unor?solu?ii bazate pe natur???n materie de adaptare ?i luarea unor m?suri de?adaptare locale................................................................FRANTAMajoritatea francezilor sunt de acord cu legalizarea cannabisului pentru uz recrea?ional , 5 Martie 2021 , Social Ultima ora Doar la c?teva zile dup? ce un parlamentar francez a cerut reforme pentru situa?ia cannabisului, ?i chiar organizarea unui referendum, rezultatele unui sondaj realizat de guvern arat? p?rerea francezilor despre cannabis. Datele arat? c? majoritatea celor care au r?spuns la sondaj ??i doresc legalizarea ?ierbii” pentru consum recrea?ional.Conform publica?iei Canex, peste 250,000 de persoane au participat la sondajul realizat de guvern, din care mai bine de 80% au anun?at c? doresc realizarea cannabisului pentru consum recrea?ional, ?i chiar pentru produc?ie.Mai mult de at?t, 85% dintre responden?i au spus c? oamenii ar trebui s? poat? cre?te o cantitate limitat? de cannabis pentru uz peronal.?n cazul celora care nu sunt de acord pentru legalizarea complet?, 14% ?i-ar dori ca drogul u?or s? fie decriminalizat pentru adul?i, ?n timp ce doar 5% au spus c? restric?iile nu sunt destul de stricte. Mai pu?in de 1% dintre francezi au spus c? legisla?ia din jurul cannabisului ar trebui s? r?m?n? ?n forma actual?.Un alt parlamentar francez a spus c? ??tim deja c? legalizarea cannabisului nu mai este de mult un taboo ?i c? concet??enii observ? faptul c? legisla?ia actual? nu e destul de eficient?”.Totu?i, Ministrul de Interne al Fran?ei a spus c? nu este de acord cu legalizarea drogului. ?n acela?i timp, un alt parlamentar al Fran?ei, Jean Moreau, liderul comisiei parlamentare ?n ceea ce prive?te uzul recrea?ional al cannabisului, a spus c? legalizarea drogului ar fi posibil?.Moreau a spus c? decriminalizarea drogului nu ar fi de ajuns.?Ast?zi cannabisul este interzis, dar avem un consum record. Interzicerea nu func?ioneaz?, ci doar duce la apari?ia unei pie?e negre. E o economie paralel? din care, acum, se finan?eaz? alte re?ele infrac?ionale, precum traficul de arme.” a declarat Moreau.Parlamentarul francez sugereaz? ca guvernul s? stabileasc? un sistem care s? reguleze cannabisul legal ca s? se asigure c? consumatorii primesc produse sigure ?i de ?nalt? calitate la un pre? rezonabil.Datele recente citate de Canex arat? c? francezii sunt cei mai mari consumatori de iarb? din Europa, la egalitate cu Spania. Datele indic? faptul c? 11% dintre francezi consum? cannabis, cu 1,4 procente peste Olanda, ?ar? ?n care drogul poate fi cump?rat de la cafenele specializate.?n octombrie, Ministrul S?n?t??ii din Fran?a a semnat un decret prin care a ?nceput un program pilot ?n care ar putea s? le ofere pacien?ilor bolnavi cronici iarb? medicinal?.Conform propunerii, 3.000 de persoane cu diverse boli, precum epilepsia sau cancer, ar putea s? primeasc? iarb? medicinal? ca s? trateze simptomele bolilor de care sufer?. FRANTAFran?a: Auchan majoreaz? la 1,4 miliarde de euro obiectivul de reducere a costurilor Update articol: 05.03.2021, Retailerul francez Auchan a anun?at noi reduceri de costuri, conform planului de redresare “Renaissance”, care a sprijinit majorarea profitabilit??ii ?n 2020, ?n pofida efectelor epidemiei de coronavirus (Covid-19), transmite Reuters, potrivit Agerpres. Auchan, care ?i-a redus semnificativ datoria anul trecut, ?n urma v?nz?rii subsidiarei sale din China, a raportat vineri o cre?tere cu 27% a profitului de baz? ?n 2020 ?i a confirmat v?nzarea unor active care nu sunt de baz? ?n primul semestru din 2021.“Sprijinit de actuala sa redresare, Auchan Retail ?ncearc? s? sus?in? acest impuls ?i ?n 2021”, se arat? ?ntr-un comunicat al grupului francez.Auchan are acum ca obiectiv reduceri de costuri de 1,4 miliarde de euro p?n? ?n 2022, fa?? de ?inta precedent? de 1,1 miliarde de euro. De la lansarea planului, ?n 2019, compania ?i-a redus costurile cu 664 milioane de euro. Numai ?n 2020 reducerile s-au situat la 425 milioane de euro.Retailerul se confrunt? cu concuren?a din partea Carrefour ?i Leclerc, dar ?i din partea gigantului online Amazon.Pentru a r?spunde schimb?rii obiceiurilor de cump?r?turi, Auchan ?i-a modernizat hipermarketurile, a accelerat expansiunea online ?i s-a concentrat mai mult pe magazinele de proximitate, ?mbun?t??ind opera?iunile logistice ?i eficien?a.Auchan Retail, divizia de retail a grupului Auchan, a raportat o cre?tere cu 27% a profitului ?nainte de taxe ?i dob?nzi, depreciere ?i amortizare (EBITDA) la 1,633 miliarde de euro ?n 2020. ?n schimb, veniturile au sc?zut cu 5,2% anul trecut, la 31,627 miliarde de euro, din cauza efectelor cursului de schimb ?i a reducerii v?nz?rilor de benzin?. Marja profitului opera?ional a urcat la 5,2% ?n 2020, de la 3,9% ?n 2019. Datoria net? a holdingului Auchan s-a situat la 2,16 miliarde de euro la finalul lui 2020, ?n sc?dere cu 1,7 miliarde de euro ?n 2019, ?n urma v?nz?rii subsidiarei sale din China, Sun Art Retail, c?tre gigantul chinez Alibaba.Auchan Rom?nia are ?n portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, o re?ea de 43 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 34 ?n sta?iile Petrom, ?i cinci supermarketuri Auchan.GERMANIAGermania: Statul poate confisca active dob?ndite ilegal ?i dup? prescrierea faptelor, a stabilit Curtea constitu?ional? : 05.03.2021, Statul german poate confisca active dob?ndite ilegal ?i dup? prescrierea faptelor, a stabilit vineri Curtea constitu?ional? german?, transmite dpa. ?n astfel de cazuri se pot face excep?ii “av?nd ?n vedere interesul superior al binelui comun”, au conchis judec?torii din Karlsruhe (sud-vest), unde se afl? Curtea constitu?ional? federal? german?.Decizia vine dup? ce ?n 2019 Curtea federal? de justi?ie (BGH), instan?a german? suprem? ?n materie de drept penal ?i civil, ?i-a manifestat preocuparea ?n leg?tur? cu aceast? m?sur?, prev?zut? ?n reforma constitu?ional? din 2017, ?i a suspendat un proces ?n apel care se desf??ura ?n landul Saxonia inferioar?, a?tept?nd clarific?ri din partea Cur?ii constitu?ionale.Cazul respectiv pornise de la angajarea f?r? forme legale la o m?cel?rie a unor lucr?tori bulgari, ?n leg?tur? cu care dou? persoane au fost achitate, ca urmare a prescrierii faptelor. Totu?i, tribunalul regional a ordonat recuperarea de la angajatori a peste 10 milioane de euro.ITALIAV?n?torii de subven?ii UE au fost v?na?i! martie 5, 2021 agrimanet Este vorba de mafio?i din Italia care au vizat cele 55 de miliarde de euro subven?ii agricole, spun procurorii italieni.?n Italia, aproape 100 de suspec?i ?i complicii lor la fraudarea fondurilor UE au fost adu?i ?n fa?a justi?iei ?ntr-o sal? de judecat? imens? care ar?ta ca un bunc?r, relateaz? Politico.Potrivit procurorilor, acestea sunt clanuri mafiote ?i colaboratorii lor, care au vizat cele 55 de miliarde de euro subven?ii pe care Uniunea European? le pl?te?te anual.? Actul de acuzare sus?ine c? schema penal? implic? nu numai mafia, ci ?i contabili, politicieni ?i oficiali guvernamentali, duc?nd la deturnarea a cel pu?in 10 milioane de euro din fondurile agricole ale UE.Politico scrie c? acest lucru reflect? diversificarea organiza?iilor criminale din sudul Italiei, unde grupurile au dep??it activit??ile tradi?ionale legate de droguri ?i extorcare ?i s-au orientat c?tre surse de venituri mai profitabile ?i mai pu?in riscante – inclusiv subven?ii UE, destinate s? sprijine fermierii.Procesul implic? 97 de inculpa?i, 90 de avoca?i ?i p?n? la 1.000 de martori ?i se a?teapt? s? dureze cel pu?in un an.Mar?i, c?nd a ?nceput procesul, a durat mai mult de o or? doar verificarea prezentei acuza?ilor de infrac?iuni, inclusiv fraude, declara?ii false, extorcare, ?nfiin?area unor companii false pentru profit ilegal ?i furt de animale, a raportat Politico.Ceea ce este nou ?n acest proces este c? procurorii ?l abordeaz? mai degrab? ca pe un sistem mafiot, dec?t ca pe o utilizare abuziv? standard a fondurilor UE. Se sper? c? legile stricte anti-mafie din Italia vor duce la rezultate mai mari. Unii inculpa?i ar putea primi p?n? la 25 de ani de ?nchisoare.?Cazul este, de asemenea, relevant, av?nd ?n vedere cele 209 miliarde de euro pe care Italia se a?teapt? s? le primeasc? ca parte a fondului de recuperare al UE. ??n timp ce procesul poate alerta oamenii prin dezv?luirea ad?ncimii mitei din UE ?n Italia, acesta ar putea servi ?i ca o oportunitate de a ar?ta liderilor UE c? ?ara este serioas? ?n ceea ce prive?te prevenirea criminalit??ii ?n partea de sus”, se spune ?n ziar.Procesul public este punctul culminant al unei anchete de patru ani care a devenit public? acum un an . La acea vreme, aproape 1.000 de ofi?eri de poli?ie au luat m?suri ?mpotriva a zeci de suspec?i ai mafiei. O mare parte din ierarhia a dou? mari clanuri mafiote – Batanesi ?i Bontempo Scavi – a fost arestat?.Lista cheltuielilor include cele pentru subven?ii solicitate pentru terenuri care nu erau agricole sau nu erau de?inute sau deloc ?nchiriate de c?tre solicitan?i, inclusiv un teren apar?in?nd Bisericii Catolice ?i altul pe care a fost construit? o linie de cale ferat?.Avoca?ii inculpa?ilor au declarat c? clien?ii lor au fost victimele unei erori a justi?iei. Spectaculosul proces italian este privit cu aten?ie ?n Europa. Grupul Verzilor din Parlamentul European a publicat s?pt?m?na aceasta un raport care descrie utilizarea abuziv? a fondurilor agricole europene ?n cinci ??ri din Europa Central? ?i de Est, printre care si Rom?nia (cite?te aici).IRLANDAKerry Food renun?? la produc?ia de lactate, meatmilk , 5 martie 2021 ?n urma zvonurilor privind v?nzarea diviziei sale ”Consumer Foods”, furnizorul irlandez de alimente ?i ingrediente pentru consumatori ale c?rei m?rci majore includ Richmond, Wall’s, Cheesestrings ?i Dairygold, a confirmat c? planific? o revizuire strategic? a afacerii sale lactate din Irlanda ?i Marea Britanie. ReorganizareVorbind dup? lansarea rezultatelor companiei pe ?ntregul an, directorul executiv al grupului Kerry, Edward Scanlon, a declarat c? firma planific? o revizuire strategic? a afacerii sale de lactate din Irlanda ?i Marea Britanie, care acum reprezint? 10% din total.?Grupul efectueaz? o revizuire strategic? a afacerilor sale legate de lactate din Irlanda ?i Marea Britanie. Aceast? afacere are activit??i at?t ?n ??companiile Taste & Nutrition, c?t ?i ?n cele pentru consumatori ”, a spus Kerry. ?Observ?m c? nu exist? nicio certitudine c? aceast? revizuire va duce la o tranzac?ie. O comunicare suplimentar? va fi f?cut? ?n timp util, dup? caz. ”O poten?ial? dezangajare a diviziei sale lactate ar putea cre?te calitatea platformei de baz? T&N, care se axeaz? pe activit??i de cre?tere, marj? ?i rentabilitate mai ridicate, potrivit Alex Sloane, analist la Barclays.Strategia de achizi?ie a lui Kerry probabil c? ?va continua s? se bazeze pe un model de achizi?ionare de tehnologii alimentare func?ionale ?n cadrul companiilor mai mici, cu accent pe geografii specifice ?i categorii finale prin fuziuni ?i achizi?ii mai mici”, a spus el pentru FoodNavigator. ?Kerry a avut un succes bun ?n extinderea acestor tehnologii achizi?ionate ?n baza sa larg? de clien?i ?i categorii de pia?? final? de produse alimentare ?i b?uturi – de exemplu Ganeden, compania de tehnologie a probioticelor achizi?ionat? ?n 2017, a fost valorificat? geografic ?i ?n multe categorii noi.Scanlon a ad?ugat c? ?achizi?iile pe care le-a?i v?zut ?n ultimul an ?i achizi?ia pe care am anun?at-o ieri [compania a cump?rat grupul de probiotice spaniol Biosearch Life] vor continua s? fac? parte din strategia noastr?”.Valorificarea mega-tendin?elor actuale?ntr-o not? adresat? investitorilor, echipa de anali?ti Barclays a ad?ugat c? ?modelul din ce ?n ce mai relevant” ?i experien?a Kerry ?n domeniile de inovare alimentar? care sus?in megatrendurile de s?n?tate, bun?stare ?i sustenabilitate ar trebui s? stea la baza obiectivelor de cre?tere ale unit??ii a companiei Kerry ?n urm?torii trei ani.?Pandemia ?n curs de desf??urare a crescut preferin?ele consumatorilor fa?? de ?mbun?t??irea imunit??ii, g?titul autentic ?i proteinele vegetale. Acest lucru determin? o mare parte din conducta de inova?ie a lui Kerry cu clien?ii pentru m?rci de pe canalele de retail ?i de servicii alimentare ”, au scris ace?tia. Anali?tii se a?teapt? ca firma s? continue s? investeasc? ?n inova?ie ?i s? creasc? cota de pia?? ?n categorii s?n?toase. ??n 2020, grupul ?i-a revizuit ambi?iile de mediu ?i include acum reduceri ?n lan?ul de aprovizionare, care credem c? ar trebui s? fie un accent al?turi de urm?rirea certific?rilor precum RSPO pentru durabilitatea ?n lan?ul de aprovizionare.”Jason Molins, analist al produselor alimentare ?i al b?uturilor la banca de investi?ii Goodbody, a ad?ugat: ?Pe fundalul extrem de provocator al COVID-19, afacerea a demonstrat un grad ridicat de rezisten??, afacerea sa de servicii alimentare ?mbun?t??ind secven?ial ?i dep??ind puternic pia?a mai larg?.De?i exist? un element de incertitudine cu privire la perspectivele exerci?iului financiar 21, care este probabil s? vad? o presiune descendent? asupra previziunilor, credem c? afacerea este bine plasat? pentru a-?i reveni puternic ?n a doua jum?tate a anului 2021 ?i p?n? ?n 2022. ?SANATATE si GASTRONOMIE Mucenici moldovene?ti: Simplu de f?cut ?i gusto?i/ Cristina Popescu Inceputul lunii martie nu inseamna doar martisoare si Ziua Femeii, ci, pentru cei pofticiosi, si ziua Sfintilor Mucenici. Pe 9 martie este musai sa mananci mucenici, fie cu zeama, fie mucenici moldovenesti, numiti si Sfintisori. Mucenicii moldovenesti nu mai sunt doar ai celor din zona Moldovei ci au devenit populari in toata tara. Stim ca este mult mai simplu sa ii cumperi, insa ei se prepara simplu si acasa si sunt cu siguranta mult mai gustosi. Cum se prepara mucenici moldovenesti Reteta de mucenici moldovenesti este foarte asemanatoare cu cea de cozonac.Pentru 12 mucenici ca palma, dar pufosi si insiropati, ai nevoie de urmatoarele ingrediente:Aluat600 gr faina,10 gr drojdie uscata,4 oua,150 gr zahar,125 gr unt topit,250 ml lapte,esenta de rom,esenta de vanilie;Sirop si ornare1,5 l apa,600 gr zahar,coaja de portocala,esenta de rom,esenta de vanilie,miere,100 gr miez de nuca macinat.Modul de preparare nu este foarte complicat.Untul se topeste la bain-marie, ouale, scoase din frigider cu cel putin jumatate de ora inainte, se bat ca pentru omleta, iar laptele se incalzeste usor.Amesteci drojdia cu putin lapte pentru a o hidrata, iar apoi adaugi zahar si doua linguri de faina si amesteci pana cand obtii maiaua; aceasta se lasa la crescut 10-15 minute.Aluatul se poate face la mixer sau poate fi framantat la mana. Pui intr-un vas faina, ouale, apoi maiaua, zaharul, esentele, dupa care incepi framantarea. Laptele se adauga treptat, pentru ca amestecul sa fie uniform. Dupa lapte se incorporeaza in aluat si uleiul si se framanta pana cand obtii un amestec omogen si foarte putin lipicios, care va fi lasat la crescut aproximativ o ora.Intre timp poti prepara siropul cu care vei unge mucenicii moldovenesti dupa ce ii scoti de la cuptor. Pui la foc apa, adaugi zaharul, esentele, si coaja de portocala in bucati mari, pentru ca va fi scoasa ulterior si se lasa la fiert pana cand se ingroasa.Cum modelezi mucenicii moldovenestiDupa ce aluatul a crescut, el va mai fi framantat putin, pentru a scoate aerul. Rupeti apoi o bucata de aluat, modelati cu mainile, pe un blat de bucatarie presarat cu faina, un bastonas, iar apoi rasuciti cate un melc de la fiecare capat, in sens invers, pentru a obtine un ?8”.O alta varianta de modelare este sa intindeti o fasie mai groasa, ale carei capete le uniti pentru a obtine un covrig rotund, pe care il petreceti apoi la jumatate pentru a obtine tot un ?8”. Mucenicii se aseaza in tava, pe hartie de copt, se ung cu ou batut amestecat cu putin lapte, inainte de a fi bagati la cuptor pentru 20-25 de minute (pana cand devin aurii si trec testul scobitorii).Dupa ce mucenicii s-au racit, deasupra lor se pune siropul caldut (2-3 linguri pentru fiecare), iar dupa ce acesta va fi absorbit, mucenicii se ung cu miere, dupa gust, si se presara nuca macinata, recomanda acasa.ro.DOSARRomsilva demareaz? campania de ?mp?duriri de prim?var?, G.U. , Miscellanea , 05 martie Aproximativ 20 milioane de puie?i forestieri vor fi planta?i ?n campania de ?mp?duriri de prim?var?, ocazie cu care vor fi regenerate 9.130 de hectare de fond forestier, informeaz? Regia Na?ional? a P?durilor (RNP) - Romsilva, conform unui comunicat trimis redac?iei.Din totalul suprafe?ei ce urmeaz? a fi regenerate, 6.015 de hectare se vor realiza prin regener?ri naturale, iar 3.115 de hectare prin regener?ri artificiale, cu lucr?ri de ?mp?duriri.Conform Regiei, ?n campania de ?mp?duriri din aceast? prim?var? vor fi efectuate lucr?ri de complet?ri pe 1.439 de hectare fond forestier ?i lucr?ri de refacere a planta?iilor afectate de calamit??i pe alte 132 hectare.Cele mai mari suprafe?e regenerate natural vor fi ?n jude?ele: Suceava - cu 785 hectare fond forestier, Cara?-Severin (622 hectare), Maramure? (413 hectare) ?i Neam? (409 hectare).De asemenea, suprafe?ele cele mai mari care vor fi regenerate prin lucr?ri de ?mp?duriri se afl? ?n jude?ele Suceava, unde vor fi ?mp?durite 1.058 de hectare, Maramure? - cu 236 hectare, Cluj (219 hectare), Sibiu (156 hectare), Neam? (154 hectare) ?i Mure? (151 hectare).RNP Romsilva precizeaz? c? va regenera, ?n cursul anului 2021, ?n campaniile de ?mp?duriri de prim?var? ?i de toamn?, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regener?ri naturale ?i 4.633 hectare prin lucr?ri de ?mp?duriri. Lucr?rile de regenerare a fondului forestier proprietatea public? a statului din acest an vor fi realizate ?n urma unei investi?ii de 199,2 milioane lei.Potrivit sursei citate, ?n ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 75.401 de hectare fond forestier de stat (48.163 hectare prin regener?ri naturale ?i 27.238 hectare prin lucr?ri de ?mp?duriri) ?i au fost planta?i 151,66 milioane puie?i forestieri, cu o investi?ie total? de 665,6 milioane de lei.Regia Na?ional? a P?durilor - Romsilva administreaz?, ?n prezent, 3,13 milioane hectare p?duri proprietate public? a statului, echivalentul a circa 48% din p?durile ??rii, ?i asigur? servicii silvice pentru circa un milion hectare de p?duri aflate ?n alte forme de proprietate. * * *Suma colosal? cheltuit? de fosta conducere de la Administra?ia Domeniului Public Sector 1: Peste 100.000 de lei pentru decorarea spa?iilor verzi cu ?ur?i panda” , Mediafax , 05.03.2021, Urs panda somnoros - 14.500 lei, urs panda m?nc?nd - 14.500 lei, urs mare ?n picioare - 38.000 lei ?i urs panda a?ezat (m?nc?nd) - 40.153 lei sunt printre investi?iile realizate de fosta conducere de la Administra?ia Domeniului Public Sector 1, spune primarul sectorului 1 Clotilde Armand.Este vorba de o serie de elemente decorative pentru spa?iile verzi. ?A?a arat? c?teva din 'investi?iile' realizate de fosta conducere de la Administra?ia Domeniului Public Sector 1. De asta este important? reorganizarea. S? nu mai achizi?ion?m 'ur?i panda somnoro?i' la pre?uri astronomice ?i s? ne ocup?m cu adev?rat de spa?iile verzi ?i domeniul public”, a scris Clotilde Armand pe Facebook. * * *Toneli Holding lanseaza un produs auxiliar pentru agricultura – fertilizator organic , Publicitate 05.03.2021, Toneli Holding, cu o experien?? de peste dou? decenii pe pia?a rom?neasc?, lanseaza noul fertilizator organic, pentru culturi de c?mp, legume, vi?? de vie, pomi fructiferi, ideal pentru orice tip de sol.?ngr???m?ntul organic este ob?inut din dejec?ii (g?ina?) ale p?s?rilor crescute ?n fermele cu crestere in aer liber si la sol?Toneli, iar capacitatea de produc?ie anuala este de 1500 tone de pele?i. Dejec?iile sunt colectate periodic din halele de sol, cu utilaje speciale prev?zute cu cupa, si depozitate ?n spa?ii acoperite ?i bine ventilate.Dejec?iile sunt transformate ?n pele?i cu ajutorul unui utilaj special.Fertilizatorul organic este ambalat ?n big bags, automat, printr-o instala?ie prev?zut? cu c?ntar (500 kg – 1000 kg) sau este ?ns?cuit (5 kg, 20 kg).Noul fertilizator organic este bogat ?n nutrien?i, contribuind la ?mbog??irea calit??ii solului, se ?mpr??tie pe sol sau se ?ncorporeaz? ?n p?m?nt toamna, asigurand astfel substan?ele minerale necesare plantelor prim?vara. Fertilizatorul con?ine substan?e nutritive ?n propor?ie biologic? echilibrat?: substan?e biologic active, u?or biodegradabile ?i dizolvabile ?n ap?, capabile s? m?reasc? fertilitatea solului.Avantajele utiliz?rii dejec?iei peletizate:ac?ionare rapid? cu eliberarea elementelor nutritive, treptat ?i ?n cantit??ile necesare cre?terii plantelor;descompunere lent? ?i continu?, reduce scurgerile ?i pierderile de substan?e nutritive utile;asigur? dezvoltarea unui sistem radicular puternic ?i s?n?tos;con?inut armonios de elemente nutritive u?or dizolvabile, cu ac?iune pe timp ?ndelungat;u?or aplicabil pe teren, fertilizarea se face cu acelea?i tipuri de utilaje ca ?i pentru ?ngr???mintele chimice (frez? sau disc);ideal pentru orice tip de sol;?fertilizare ?nalt? a solului prin aport de? substan?e organice ?i microelemente;nu con?ine bacterii patogene ?i semin?e ?ncol?ite de buruieni;se poate folosi fie ?n stare uscat? (pentru suprafe?e mari), fie sub form? lichid?, ?n amestec cu ap? (pentru suprafe?e mici).con?ine cantit??i variabile din anumite minerale care ajut? plantele, astfel:azotul:?ajut? la formarea proteinelor ?n plant? ?i stimuleaz? cre?terea tulpinii ?i a frunzelor;fosforul:?ajut? solul s? respire ?i aduce un aport de energie;?Mod de aplicare:Recomand?m aplicarea fertilizatorului pe teren, toamna sau prim?vara, cu c?teva zile ?nainte de sem?nat pentru activarea biologic? a solului.Pentru stabilirea dozei optime func?ie de tipul solului ?i de cultur?, v? recomand?m s? consulta?i un specialist.Mod de p?strare:A se p?stra la loc uscat, ferit de razele soarelui.Dup? desfacerea ambalajului, ?ngr???m?ntul r?mas neutilizat trebuie ?nchis ermetic.Termenul de valabilitate este nelimitat ?n condi?iile de p?strare de mai sus. Valorile nutritive ale ?ngr???m?ntului sunt valabile la momentul ambal?rii ?i pot suferi modific?ri ?n func?ie de modul ?i durata depozit?rii. * * *Recomand?rile lui C?t?lin P?DURARU - VINARIUM. 5 martie 2021 – Paharul cu… visuri: Cramele din Rom?nia. Reloaded. Catalin Paduraru 05.03.2021, Ne preg?tim s? prezent?m publicului din ?ntreaga lume o nou? edi?ie – ?n limba englez? de ast? dat? – a lucr?rii Cramele din Rom?nia.?n 2015, atunci c?nd a fost lansat? edi?ia-prim? erau active 150 de crame. ?ntre timp, au mai ap?rut c?teva zeci de crame noi, s-au mai schimbat proprietarii, chiar ?i structura unora dintre cele ”vechi” nu mai este aceea?i.Autorii ?i-au propus de la bun ?nceput ca informa?ia s? fie una util? at?t iubitorilor de vin c?t ?i unor ramuri profesionale din industria vinului ?i din a celor care au leg?tur? cu vinul, fie ?n tipar de business, fie ?n cel al studiului economic, politic, social ?.a.m.d.Cu alte cuvinte, ?n afara publicului larg, profesioni?tii din Horeca, investitorii din vitivinicultur?, cercet?torii ?i ?business people” au primit o unealt? de lucru indispensabil? pentru atingerea performan?ei.De aceea structura c?r?ii este una bazat? pe informa?ie obiectiv?, f?r? accente comerciale ?i f?r? ierarhiz?ri.Fiecare cram? a fost repartizat? ?n capitolul regiunii istorice din care face parte ?i i-au fost ”inventariate” urm?toarele repere: anul ?nfiin??rii (cu istoria cuvenit? ?i pentru cele ?nfiin?ate ?nainte de comunism, ?n comunism), ac?ionariatul, suprafa?a viticol?, structura solului, indica?ia geografic? (IG) ?i Denumirea de Origine Controlat? (DOC) – dup? caz, date pedoclimatice ?i, foarte important, structura planta?iei (c?te hectare din fiecare soi), volumul de vin produs anual ?i volumul de vin ?mbuteliat anual. Cei cu ?tiin?? de carte ?i curio?i din fire pot ?n?elege mai bine profilul cramei corel?nd ultimele trei repere.Bine?n?eles, sunt trecu?i vinificatorii de la acea dat?, brandurile de pia??, medalii VINARIUM (IWCB) ?i este men?ionat clar dac? exist? extensie oenoturistic? sau nu.Legat de aceast? activitate, autorii au considerat c? este potrivit s? culeag? date ?i despre atrac?iile turistice din proximitatea fiec?rei crame.Acum 7 ani turismul viticol era ?n stadiul embrionar, pu?ine crame av?nd o politic? clar? pentru aceast? activitate, la fel cum foarte pu?ine locuri de cazare puteau fi g?site ?n preajma entit??ilor viti-vinicole.Cartea de?ine ?nc? ni?te recorduri sau, haide?i s? le spunem, premiere. Premiere cu at?t mai greu realizate – ele afl?ndu-se ?n sfera Realit??ii Augmentate – cu c?t ?n acea epoc? foarte multe crame nu aveau o ”reprezentare” deosebit? ?n online sau nu erau prezente deloc ?n spa?iul web.A?adar, vorbim de prima carte care, pe l?ng? QR cu trimitere la site-urile cramelor (pentru acelea care, repet, aveau a?a ceva), a avut, prin aplica?ia Aurasma, ?i o extensie virtual? a spa?iului fizic de ?print. Mai exact, suprapunerea telefonului peste pictograma aplica?iei – declan?a ?n mod automat – rularea unui material video despre acea cram?.Din nefericire, nici aici cramele noastre nu st?teau prea bine, majoritatea neav?nd filmule?e, clipuri sau, nici m?car, imagini de foarte bun? calitate care s? poate fi montate ?ntr-un colaj de prezentare.Cu toate acestea, cartea s-a bucurat de succes, cramele au ”sim?it” efectul benefic al transmiterii informa?iei complete, corecte ?i nediferen?iate ?n pia??, iar cititorii, cu siguran??, au avut de c??tigat.Cum spuneam, ?ntre timp, unele crame s-au stins sau ?i-au schimbat par?ial/total ac?ionariatul, au fost rebranduiri, fuziuni, balan?a produc?ie vin – oenoturism s-a recalibrat, iar dinamica apari?iei cramelor noi schimb? ast?zi ”grosimea” capitolelor pe regiuni istorice.Succesul amintit ar fi putut fi ?mplinit ?i de un premiu al Organiza?iei Interna?ionale a Viei ?i Vinului OIV (nu c? ar fi fost refuzat un Premiu al Academiei de Studii Agricole) dar, de?i a fost apreciat? (prin intermediere lingvistic?), c?r?ii i s-a cerut s? capete putere universal?. Adic?, scrierea ?ntr-o limb? de circula?ie.Adev?rul este c? o astfel de monografie poate fi de folos scris? fiind ?n englez?. Ceea ce facem acum.Dup? ce ne-am l?murit ce este cu aceast? lucrare Cramele din Rom?nia, adresez ?i o rug?minte – invita?ie. Cu mai multe subpuncte.Dac? n-a?i parcurs cartea (I-a edi?ie), f?ce?i-o! ?n acela?i timp, orice implicare ?n acest proiect este binevenit?. Semnalarea unor crame mici, ne?tiute, o ”istorie” a unui loc dintr-un areal viticol, un document, o fotografie – pot fi ingrediente speciale alte c?r?ii ?i ele vor fi men?ionate ca provenind de la ”contributori”.Foarte important? ar fi ?i detectarea locurilor de turism naturale sau antropice.De asemenea, plasarea de publicitate poate ajuta cu mult la diminuarea eforturilor financiare a unui ONG ?i la crearea unui produs premium care s? circule cu ”fruntea sus” oriunde ?n lume.Dona?iile, mecenatul ?i alte forme de sprijin ?n regim de voluntariat pot constitui o punte de leg?tur? ?ntre satisfac?ia Dvs. ?i succesul unui nou produs rom?nesc.?ncepem prim?vara cu o veste bun? de la Institutul Vinului – VINARIUM - ?i v? asigur?m c? nu va r?m?ne una singular?.?1. Thesaurus Wines, NAADIA – Feteasc? Regal?, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel 20192. VELVET Winery, Wine Deco – Chardonnay 20183. Crama VII?OARA, DAVID – Chardonnay Barrique 2016?1. Thesaurus Wines, NAADIA – Feteasc? Regal?, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel 2019Dac? prin anii 1920-1930 ar fi fost ?i ?n Rom?nia moda asamblajelor, multe soiuri rom?ne?ti nu s-ar fi pierdut, altele ?i-ar fi g?sit mai de demult expresiile de v?rf.Din p?cate, simultaneitatea postfiloxeric? a intr?rii soiurilor interna?ioale ?n planta?iile de la noi ?i moda monocepage-urilor (?n care, evident, ?str?inele” au luat fa?? soiurilor autohtone) a inhibat apetitul viticultorilor ?i vinificatorilor de a paria pe soiurile rom?ne?ti pentru vinurile monovarietale timp de c?teva decenii.Chiar dac? ?n trecut ?sortimentul de...” cuprindea mai multe soiuri (doar rom?ne?ti), cel pu?in ?n Regat, metoda de ob?inere a vinului era cea a fermentarii la comun ?i nu a ?unirii” unor vinuri finite (?n Ardeal, acest procedeu pare s? fi existat. Este suficient s? c?ut?m ?n istoria vinurilor Plebanos).?Or, se vede clar ast?zi, soiurile rom?ne?ti se simt foarte bine ?n compania unor soiuri interna?ionale.Exemplificare perfect? prin vinul nostru NAADIA. Feteasca Regal? este subliniat? excelent de un Sauvignon Blanc energic ?i de un Muscat care d?ruie?te aromele clasice.Rezult? un vin cu aciditate mare, mineral, picant, cu fructe exotice ?i un final extraordinar prin felul unitar ?n care se p?streaz? de-a lungul multelor ?caudalii” (unitate de m?sur? a ?lungimii” postgustului).Revela?ie pentru ?profesioni?tii” stilului sec, ?crocant”, nonconformi?tii.10 cu felicit?ri pentru oenologul David Lockley!?Pe site-ul produc?torului thesauruswines.ro ?l g?si?i aici.?2. VELVET Winery, Wine Deco – Chardonnay 2018Chardonnay este un soi din care se produc vinuri iubite ?n ?ntreaga lume. Se cultiv?, deasemenea, ?n toate ??rile viticole din Europa, cele dou? Americi, fiind prezent ?i ?n Africa de Sud, Australia, Noua Zeeland?. ?l avem prezent ?n Champagne ?i ?n spumantele de top interna?ionale. Cartea de vizit? pentru Bourgogne al?turi de Pinot Noir. Sinonimie la Chablis.A creat mode ?i s-a modelat, uneori, dup? acestea. Exist? ?i ?filonul” clasic care ??i permite mici licen?e stilistice ?mprumutate din maniera oenologic? de la antipozi. Vinul de fa?? este un exponent al acestei categorii.Debut ?n for?? urmat de o etalare calm? a unui ?mostrar” de arome, impresionant ca varietate. Greu de comparat (are o personalitate bine conturat?), u?or de recomandat (riscul de a nu impresiona pozitiv este nul). Greu de b?ut ca vin de curs? lung?, u?or de asociat aproape tuturor felurilor principale (chiar trec?nd ?grani?e p?zite cu s?rm? ghimpat?” de c?tre conservatori). Ar fi nedrept pentru doi subiec?i s? nu-l ?ncerca?i. Vinificator. Dumneavoastr?. Pentru dreptate! Pe EMAG ?l g?si?i aici.?3. Crama VII?OARA, DAVID – Chardonnay Barrique 2016Eh, am schimbat registrul. Suntem ?n zona ?a?ezat?”. Un vin de cinci ani, baricat, provenind dintr-un areal ?n care nu c?ut?m neaparat aciditate s?lbatic? ci, mai degrab?, ?plin?tate”, mirosul ?i gustul fructelor coapte (par? ?piperat?”, mango) ?i/sau aromele secundare care ies pe r?nd la avanscen?: unt, miere, nuc? brazilian?, flash-uri olfactive de brut?rie. Ansamblul impulsurilor senzoriale are un marker c?utat la Chardonnay-ul ?nnobilat ?n barrique-uri – vanilia.1.500 de sticle constituie ?ntreaga edi?ie. Chiar dac? ne-am ?abona” la acest vin, cred c? lotul va fi epuizat, de fapt, de cei care poart? numele DAVID. Un vin semnat Nicu ITU. ?l g?si?i la cram? ?i ?n magazinele produc?torului din Bucure?ti ?i Constan?a.De s?pt?m?na viitoare va fi func?ional magazinul online de pe site-ul cramaviisoara.ro.? Pe casa-cu-vinuri.ro ?l g?si?i aici.Dac? v? sim?i?i bine ?n preajma vinului, v? fac o invita?ie: urm?ri?i emisiunea ?Fra?i de Vi??” de pe TVR2. S?mb?ta de la 17:00 ?i duminica, ?n reluare, de la 12:00. Bine?n?eles, cu... un pahar de vin ?n m?n?! Arhiva emisiunilor ?Fra?i de Vi??” pe TVRPlus. Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o g?si?i aici. 3 sfaturi de la apicultorii rom?ni pentru p?strarea mierii Publicat pe 5 Martie 2021Apicultura este una dintre acele pasiuni care se poate transforma rapid ?ntr-o afacere de succes. Mierea ?i produsele derivate sunt foarte apreciate, ?n contextul ?n care preocuparea pentru alimenta?ia s?n?toas? c??tig? tot mai mul?i adep?i.Pentru a putea beneficia, ?ns?, de propriet??ile curative ale mierii ?i de savoarea sa original? este important s? respect?m anumite reguli legate de p?strarea sa ?n condi?ii optime. Apicultorii rom?ni ne ofer? ast?zi c?teva sfaturi utile ?n acest sens: Mierea se p?streaz? ?n ambalaje din sticl? sau aluminiu Dup? producerea ei, mierea trebuie a?ezat? ?n ambalaje curate, din sticl? sau aluminiu. Po?i folosi borcane pentru miere ?i capace care se ?nchid ermetic. Nu se recomand? amestecarea mierii dintr-un borcanul ?ntr-altul, deoarece mierea veche con?ine germeni de fermenta?ie care va influen?a consisten?a ?i gustul celei proaspete, cea din urm? schimb?ndu-?i gustul ?i mirosul. De asemenea, spun speciali?tii ?n apicultur?, mierea nu trebuie p?strat? ?n vase din cupru, zinc, plumb sau aliaje ale acestora, deoarece, sub ac?iunea alimentului dulce bogat ?n acizi se formeaz? compu?i chimici periculo?i pentru s?n?tate. ?n acela?i timp, de evitat sunt ?i recipientele din fier, care la r?ndul lor altereaz? savoarea mierii, oferindu-i un miros nepl?cut. Mierea se poate depozita ?n frigider, ?n c?mar?, pe balcon sau ?n dulapul de buc?t?rie Din cele mai vechi timpuri, mierea este folosit? pentru propriet??ile sale benefice pentru organism; apicultorii ?tiu ?ns? c? acest produs trebuie p?strat ?n anumite condi?ii pentru a r?m?ne gustoas? ?i s?n?toas? c?t mai mult timp. Borcanele cu miere pot fi p?strate ?n locuri precum: Frigiderul - po?i p?stra produsele apicole ?ntr-un frigider cu func?ie de ?nghe?are uscat? (No Frost). Dac? optezi pentru aceast? metod?, trebuie s? ?tii c? mierea se va cristaliza mai repede, un proces care are loc oricum, firesc, ?n primele 3-6 luni din momentul ?n care borcanul a fost desf?cut. Dulapul de buc?t?rie - este potrivit pentru depozitarea mierii, ?ns? aceasta nu ar trebui pozi?ionat? l?ng? alte produse cu miros puternic, pentru c? va absorbi rapid aromele lor. Evit? a?ezarea desertului produs de albine al?turi de ceap?, usturoi, condimente etc. C?mara - C?mara asigura un climat ?ntunecat, uscat ?i rece, ideal pentru p?strarea produselor apicole. ?n plus, mierea depozitat? aici se va cristaliza mai t?rziu dec?t ?n cazul ?n care este p?strat? ?n frigider. Ca regul? general?, mierea trebuie ferit? de lumin? care favorizeaz? deprecierea calit??ii produsului, detaliu care poate fi u?or observat deoarece culoarea produsului se va ?nchide. Mierea se p?streaz? la temperaturi cuprinse ?ntre -6 grade ?i +10 grade Celsius E esen?ial ca mierea s? nu fie depozitate ?n spa?ii extrem de c?lduroase; la temperaturi de peste 40 de grade Celsius, aceasta dezvolt? substan?e nocive; acesta este ?i motivul pentru care nu se recomanda ca mierea s? se adauge ?n ceai sau alte lichide fierbin?i - ??i va pierde propriet??ile benefice. Temperaturi optim? de p?strare a produsului aplicol despre care vorbim nu va dep??i +10 grade, dar nici nu trebuie s? scad? sub -6 grade. Bucur?-te de deliciul ?i efectele curative ale mierii ?in?nd cont de regulile de p?strare ale acesteia! * * * Doi parlamentari din Teleorman propun o lege care permite v?nzarea animalelor de la Zoo pentru circ sau v?n?toare , martie 5, 2021 Carmen Dumitrescu ?ocant! Parlamentarii PNL din Teleorman, Maria Stoian ?i Ic? Floric? Calot?, au depus un proiect legislativ prin care se permite, printr-un amendament, v?nzarea animalelor ??n surplus” din gr?dinile zoologice pentru v?n?toare ?i circ.Demersul este, pur ?i simplu, halucinant, pentru c? permite batjocorirea unor animale supuse oricum unui stres constant ?n captivitate. Amendamentul prin care acestea pot deveni obiectul circului, v?n?torii sau sacrific?rii vine ?n total? contradic?ie cu valorile pe care liberalii le-au promovat ?n campaniile electorale ?i arat? o lips? de sensibilitate fa?? de drama unor animale care oricum tr?iesc anormal ?n gr?dinile zoologice.Practic, cei doi parlamentari teleorm?neni au depus un proiect de modificare a legii gr?dinilor zoologice ?i acvariilor publice, pentru a include un amendament care permite sacrificarea animalelor ??n surplus” din gr?dinile zoologice.Dac? proiectul va trece de proba votului, gr?dinile zoologice vor avea dreptul de a vinde animalele ?pentru sacrificare unit??ilor autorizate ?n acest sens”, dar ?i c?tre asocia?iile de v?n?toare ?i circuri.Motiva?ia exprimat? de Calot? ?i Stoian este la fel de bolnav?: ?surplusul de exemplare ar duce la degenerare”.Ic? Floric? Calot? este cunoscut ca un permanent v?n?tor de func?ii politice, racordat la sistemul politic nu prin loialitatea fa?? de ni?te valori, ci prin prisma intereselor personale. A c??tigat noul mandat prin trecerea de la ALDE ?n barca PNL Teleorman ?i ?ntotdeauna a ?tiut s? ??i lase loc de negociere cu oricare forma?iune politic?.Maria Stoian ?i-a c??tigat mandatul de senator prin redistribuire, popularitatea ei ?n jude?ul Teleorman fiind extrem de sc?zut?, dar s-a bucurat ?ntotdeauna de o rela?ie str?ns? cu conducerea partidului liberal la nivel jude?ean, lucru care a ajutat-o s? ajung? pe lista candida?ilor la alegerile parlamentare. * * *Investiga?ie RECORDER: Uria?a escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care ?mp?nzesc internetul , , joi, 04.03.2021, Redactia Alba24.ro Jurnali?tii de la Recorder.ro au publicat o investiga?ie legat? de o re?ea interna?i onal? coordonat? din Rusia ?i Ucraina care duce o campanie de escrocare ?n mas? a popula?iei de v?rsta a treia din Rom?nia. Oamenii sunt atra?i cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convin?i s? renun?e la tratamentele prescrise de medici ?i s? le ?nlocuiasc? cu suplimente alimentare fantom?, care le pot pune via?a ?n pericol.La mijloc este o afacere de zeci de milioane de euro, iar principalele victime sunt pensionarii ?i alte categorii de persoane neexperimentate ?n navigarea pe internet ?i ?n verificarea informa?iilor.?mpotriva lor se folosesc cele mai avansate tehnici de manipulare: sunt clonate site-urile unor institu?ii precum Ministerul S?n?t??ii, sunt furate identit??ile unor medici care apar ca giran?i ai suplimentelor fantom? ?i sunt folosite aplica?ii care deviaz? apelurile telefonice, astfel ?nc?t victimele s? nu mai poat? da de urma celor care le-au v?ndut produsele.Re?eaua se bazeaz? pe studii de pia?? care ?in cont de inciden?a geografic? a bolilor ?i de frecven?a c?ut?rilor f?cute pe internet pentru diverse afec?iuni.Pornind de la aceste informa?ii, industria de fake advertising a creat suplimente alimentare ?i tehnici de manipulare pentru aproape orice, de la diabet ?i hipertensiune p?n? la prostat? ?i hemoroizi.La aceast? campanie de escrocare particip? ?i multe site-uri de pres?, care ??i monetizeaz? traficul accept?nd reclame mincinoase pentru tot felul de leacuri minune.Oamenii intr? pe paginile web ale acestor publica?ii ca s? citeasc? ?tiri, iar la finalul articolelor g?sesc calupuri de reclame care le v?nd iluzia c? se pot vindeca rapid de orice afec?iune.De?i produsele sunt v?ndute ?n mod ilegal, nefiind avizate de Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA), statul rom?n asist? impasibil la aceast? uria?? ?n?el?torie, arunc?nd vina pe vidul legislativ ?i l?s?ndu-i pe consumatori singuri ?n fa?a escrocilor.?n acest timp, alte ??ri europene au ?nceput s? ia m?suri ?i s?-?i avertizeze cet??enii cu privire la pericolele acestui fenomen.Recorder a stat de vorb? cu victime ale acestei scheme frauduloase, cu oameni care au f?cut parte din ea ?i s-au retras cuprin?i de remu?c?ri, cu autorit??ile care o tolereaz?, cu intermediarii care o speculeaz? ?i cu cei afla?i ?n umbr?, ?n conturile c?rora se adun? zeci de milioane de euro.Pacien?ii care s-ar fi vindecat cu Detonic sunt fictivi. Pe alte site-uri ?n limba rom?n?, care promoveaz? produse prin aceea?i schem?, ?Lidia din Oravi?a” apare cu aceea?i m?rturie, difer? ?ns? doar numele medicamentului.Iar ?n alte ??ri, fotografia cu ?Lidia din Oravi?a” e folosit? de Katalin din Gyor (Ungaria), Lydia din Kardzhali (Bulgaria) sau Belma Tahirovi? din Sarajevo (Bosnia).Un reporter Recorder s-a prezentat la telefon drept cardiac ?i a aflat de la consultantul de v?nz?ri al produsului Detonic c? trebuie s? renun?e la medicamentele prescrise de doctori pentru bolile de inim?.Pentru a comanda Detonic, reporterul Recorder a accesat una din miile de pagini create pentru astfel de produse. O verificare a ?exper?ilor“ ?i a ?m?rturiilor“ din site scoate repede la iveal? indiciile unei ?n?el?torii.Pagina nu are informa?ii de contact, nu dezv?luie identitatea produc?torului ?i face trimiteri la institu?ii ?i exper?i care nu exist?.De exemplu, o c?utare pe Google a fotografiei expertului ne arat? cum ?doctorul Andrei Savinski” din Rom?nia devine ?dottore Armando Rossi” ?n Italia, ?doktor der medizin Patrick Zwanger” ?n Germania, ?medico Manuel de Oliveira” ?n Portugalia sau ?doktor Vadasz Gzula” ?n Ungaria.Investiga?ia ?i detalii pe recorder.ro * * *Vinul de azi: Baron Edmond de Rothschild Les Granges 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Provenit din celebra regiune Bordeaux, recomandarea noastr? de ast?zi, Baron Edmond de Rothschild Les Granges 2017, este un vin complex ?i foarte aromat. Ca toate celelalte vinuri Edmond de Rothschild, ?i acesta este unul ai c?rui struguri au fost sorta?i manuali, beneficiind totodat? ?i de facilit??ile moderne ale cramei, cum ar fi cuvele de o?el inoxidabil sau controlul temperaturii. A rezultat astfel un vin spectaculos, un cupaj interesant de Cabernet Sauvignon, Merlot ?i Cabernet Franc. ?ndr?zne?, cu taninuri puternice, vinul are ?i o minerabilitate frumos conturat?. Predomin? aromele de stejar, vanilie ?i cedru, la care se adaug? notele de fructe negre de p?dure. Degusta?i acest vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de carne de vit?, friptur? de miel, preparate din v?nat sau carne de pas?re. * * *Combaterea buruienilor, o veriga importanta pentru obtinerea unor productii ridicate de porumb, mart.05 Una din cele mai importante lucrari de intretinere ale culturii de porumb este combaterea buruienilor, aceasta cultura fiind sensibila la imburuienare, mai ales in primele faze de vegetatie. Combaterea chimica a buruienilor din cultura porumbului asigura importante sporuri de productie. Pentru tratamente in perioada de vegetatie, specialistii ALCEDO recomanda:CEREDIN FORTE 464 SL?se aplica atunci cand porumbul are 4-6 frunze, iar buruienile dicotiledonate sunt in faza de rozeta. Doza recomandata este de 1 l/ha.VECTOR?se recomanda pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene, cu aplicare pana cand porumbul este in faza de 4-6 frunze. In doza de 0,4 l/ha combate in procent mai mare de 95% buruienile aflate in primele faze de vegetatie. Pentru combaterea buruienilor perene si a celor aflate in stadii avansate de dezvoltare se recomanda doza de 0,6 l/ha. ASTRAL 40 OD?in doza de 0,8 l/ha, se aplica pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, in faza de 2 frunzulite, iar in doza de 1,5 l/ha cand costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are 15-20 cm, iar porumbul 4-6 frunze.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO * * *Racer si Agil tehnologia adaptat? pentru o floarea-soarelui de success Ferma , 05 martie 2021 PROBLEMA:?Floarea-soarelui este principala cultur? oleaginoas? din Rom?nia, aceasta este recunoscut? pentru rezisten?a mai bun? la secet? ?i factorii de stres, dar pierderile de recolt? sunt semnificative dac? buruienile nu sunt comb?tute eficient la ?nceputul perioadei de vegeta?ie. Un alt aspect la care fermierii trebuie s? fie aten?i este utilizarea succesiv? a erbicidelor sulfonilureice pe aceea?i sol?.Aceast? practic? poate duce la apari?ia buruienilor rezistente la aceast? clas? de erbicide. Riscul este mai mare ?n special ?n rota?ia gr?u-floarea-soarelui.??Solu?ia??Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate ADAMA propune fermierilor erbicidul Racer 25 EC. Aceasta se aplic? ?n preemergen?? ?i formeaz? o pelicul? care ?mpiedic? r?s?rirea unui spectru larg de buruieni dicotiledonte, dar principalul avantaj este eficacitatea excelent? ?n combaterea Ambroziei, buruian? de carantin? care pune probleme at?t culturilor agricole c?t ?i s?n?t??ii oamenilor, datorit? polenului puternic alergen.Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate solu?ia recomandat? de ADAMA este Agil 100 EC, graminicidul cu reac?ie ultra rapid? ?mpotriva gramineelor. Agil se aplic? postemergent ?n fenofaza de 4-6 frunze ale florii-soarelui. Se va utiliza doza de 0,8 l/ha pentru combaterea speciilor anuale ?i 1,0-1,5 pentru combaterea speciilor perene precum Costreiul din rizomi. ?Avantaje?Dou? erbicide performante f?r? restric?ii fa?? de genetica folosit?Combatere rapid? a Ambroziei ?nc? de la ?nceputEfect remanent ?mpotriva discolitedonatelor de p?n? la 4 s?pt?m?ni de la aplicareControl rapid ?i sigur al gramineelor anuale si perene? * * *Afacerea care st?... pe roze! Nicoleta Dragomir 05 martie 2021 2020 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru pepinierele din zona Ciumbrudului. Pandemia ?i ploile care au c?zut timp de o lun? au dat mari b?t?i de cap horticultorilor. Se spune c? peste 1 milion de buta?i de trandafiri pleac? anual spre v?nzare din Ciumbrud. Acest num?r impresionant a fost ?ns? ?njum?t??it de starea de urgen?? din prim?vara anului trecut, suprapus? peste perioada ?n care, ?n mod normal, este ?n plin? desf??urare campania de livr?ri."?n 2020 am semnat un contract important cu un lan? de magazine de bricolaj. Doar ce ?ncepusem ?n for?? distribuirea de trandafiri ?i pomi c?tre parteneri ?i pandemia de Covid a blocat tot. Ne-au fost reziliate contracte, marfa a fost blocat? pe stoc, nu am avut ce face...", ?mi spune Iuliu ?tefan Csiki de la pepiniera “Super Rosa Csiky”.?Trandafir, m?ndria CiumbruduluiPepiniera Csiki este produc?tor autorizat de material s?ditor (trandafiri, pomi fructiferi) ?i material dendrologic. Familia Csiki se ocup? de patru genera?ii cu horticultura. Acum mai bine de 90 de ani, la Ciumbrud exista o pepinier? renumit? de trandafiri - Ferma Ambrosi, Fischer ?i Co. Acolo au ?nv??at str?bunicul ?i bunicul Csiki tainele altoitului. Pasiunea pentru trandafiri s-a transmis ?i urm?toarelor genera?ii ?i, dup? o pauz? cauzat? de comunism, membrii familiei s-au re?ntors la vechea dragoste. "Am plecat de la fabric? ?i am revenit la pepinier?, la ce-am ?tiut s? facem mai bine. ?i asta facem din anul 2001, cu sui?uri ?i cobor??uri, dar ?ncerc?m s? ne dezvolt?m ?i s? mergem mai departe, chiar dac? avem ani mai neprielnici", spune ?tefan Csiki.Cei doi fii ai lui Tünde ?i ?tefan au absolvit Horticultura la Cluj ?i au ?nv??at meseria de pepinierist de la p?rin?i, continu?nd astfel tradi?ia producerii trandafirilor.Lipsa finan??riiCa produc?tor agricol, nu e suficient s? ??i dore?ti dezvoltarea afacerii. Lipsa finan??rii este problema care, de regul?, pune fr?n? bunelor inten?ii. Este ?i cazul pepinierei Csiki. “Dup? v?nzare, da, avem bani, dar banii practic nu sunt ai no?tri, pentru c? urmeaz? lucr?ri toat? vara, tratamente, altoit... Dac? toamna ??i r?m?ne ceva ?n buzunar, ?nainte de a ?ncepe un nou sezon, acela este c??tigul nostru din anul precedent”, spune ?tefan Csiki.?Cooperativa trandafirilorA?a se face c?, la o ?nt?lnire pe care am avut-o anul trecut cu mai mul?i fermieri din Hunedoara ?i Alba, am readus ?n discu?ie importan?a asocierii ?i avantajele pe care le are o cooperativ? agricol? c?nd vine vorba de accesarea fondurilor europene. Familia Csiki a r?spuns afirmativ ideii de asociere, astfel c? au intrat ?n 2021 uni?i ?n Cooperativa "Fructi Flora". Principala preocupare pentru noua cooperativ? ?n viitorul apropiat este un proiect de asigurare a fluxului tehnologic, ?ntr-o hal? nou? ?i cu utilaje performante care s? suplineasc? lipsa resursei umane din acest sector."Altoim ?n jur de 100 de mii de trandafiri ?n fiecare an. Avem ?i pierderi, la plantare, peste iarn? ?i cu gerurile din prim?var?, c?nd trandafirii ?i pomii sunt deja porni?i ?n vegeta?ie. Oamenii pe care ?i avem la lucru sunt majoritatea necalifica?i, nu se pricep la lucr?rile din pepinier? ?i trebuie s? ?i ?nv???m tehnologia de la zero, pe timpul ?i banii no?tri. Dar deocamdat?, nu avem ce face. Sper?m doar c? linia tehnologic? pe care vrem s? o aducem ?n pepinier? cu un proiect pe fonduri europene va compensa problema for?ei de munc?", explic? pepinieristul.?Cine cump?r? trandafiri?Clien?ii pepinierelor de la Ciumbrud sunt cei care cultiv? sau comercializeaz? material s?ditor de calitate (trandafiri ornamentali, vi?? de vie, pomi fructiferi) iar ?n ultimii doi, trei ani a crescut interesul ?i pentru trandafirii de dulcea??, odat? cu posibilitatea acces?rii de fonduri pentru ?nfiin?area acestei culturi.Pepiniera “Super Rosa Csiky” deruleaz? contracte cu institu?ii publice, ?n special administra?ii locale din toat? ?ara care achizi?ioneaz? trandafiri pentru amenajarea spa?iilor verzi. ?n pepinier? nu e clip? de r?gaz Lucr?rile nu se opresc niciodat? pentru produc?torii de material s?ditor horticol. Pentru c? urmeaz? debutul sezonului de v?nz?ri, lunile de iarn? sunt alocate sort?rii ?i ambal?rii trandafirilor ?i pomilor. "C?nd ?ncepe sezonul trebuie s? putem face fa?? cererilor. Sper?m ca ?n 2021 s? recuper?m m?car o mic? parte din pierderile anului trecut. Ajungi s?-?i fie fric? ?i de umbra ta ?n perioada asta, dar nu ne oprim. Am re?nnoit contractele ?i mergem optimi?ti ?nainte", spune reprezentantul pepinierelor Csiki.Pepiniera Csiki nu este doar o afacere de familie. E o tradi?ie care a prins r?d?cini ad?nci ?n trecut. HYPERLINK "" Click AICI ?i cite?te povestea integral pe revista-ferma.roUN LICEU AGRICOL F?R? CLAS? DE HORTICULTUR?!Afacerea cu trandafiri st? pe roze, dar nu e chiar... pe roze. ?ns? membrii familiei Csiki sunt hot?r??i s? duc? tradi?ia mai departe. Ar fi de mare ajutor ca Liceul Agricol de la Ciumbrud s? aib? din nou o clas? de horticultur?, a?a cum era odat?. Copiii ar avea unde s? fac? practic? iar pepinierele din zon? ar putea beneficia de for?? de munc? specializat? dup? ce elevii vor finaliza studiile. Acum, Ministerul Agriculturii are un cuv?nt de spus ?i ?n aceast? privin?? ?i a?tept?m cu interes implicarea institu?iei ?n ceea ce prive?te corelarea ofertei educa?ionale din ?nv???m?ntul preuniversitar cu cerin?ele de pe pia?a muncii. un articol de NICOLETA DRAGOMIR* * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download