Apar-romania.ro



Stiri 1-4 mai 2021, partea a douaGLOBALCe m?n?nc? oamenii din ?ntreaga lume de Pa?te , J.P. , Miscellanea / 01 mai Pe m?sur? ce copacii ?ncep s? ?nfloreasc? odat? cu ?nceputul prim?verii, g?ndurile cre?tinilor din ?ntreaga lume se ?ndreapt? spre Pa?ti. Pa?tele este un moment pentru cei care ?l s?rb?toresc s? fie al?turi de familie, prieteni ?i cei dragi, relateaz? .?n mod tradi?ional, familiile mexicane petrec adesea Vinerea Mare m?nc?nd capirotada, o budinc? dulce acoperit? cu sirop zaharat, diverse fructe, nuci ?i un strat de br?nz?.Fanesca este o sup? bogat? servit? ?n Ecuador ?n s?pt?m?na dinaintea Pa?telui. Con?ine lapte, t?rt?cu?e, dovleci, fasole, cereale, maz?re, porumb, ou? ?i cod s?rat. De obicei se serve?te cu empanadas sau p?tlagin? pr?jit?.?n Jamaica, cre?tinii m?n?nc? chifle ?i br?nz? de Pa?te. Chiflele, f?cute cu condimente ?i stafide, se taie ?n dou? ?i se m?n?nc? cu felii de br?nz?, de obicei cheddar.Chiflele ?ncruci?ate fierbin?i, p?inea englezeasz? este o tradi?ie de Pa?te. Sunt coapte cu coac?ze sau stafide ?i au o cruce pe partea de sus, de obicei f?cut? cu glazur?.Advocaat este o tradi?ie ?ndelungat? ?n Olanda ?i este adesea b?ut de Pa?ti. Este un alcool cremos pe baz? de Brandy, ?ngro?at cu ou? ?i zah?r ?i aromatizat cu miere ?i vanilie.Koulourakia sunt produse de patiserie cu unt ?i sunt un o tradi?ie ?n Grecia. Desertul, care are un indiciu de vanilie ?i despre care se spune c? este menit s? semene cu un ?arpe, se m?n?nc? ?n S?mb?ta Mare.De asemenea, un favorit ?n Grecia, precum ?i ?n ??rile din Asia de Vest ?i Central?, tsoureki este o p?ine dulce ?n form? de brio?? ?mpletit? care vine ?n mod tradi?ional cu ou? vopsite ?n ro?u pentru a semnifica s?ngele lui Hristos. R?sfata se serve?te nu numai de Pa?ti, ci ?i de Cr?ciun ?i de Anul Nou.?n ??rile est-europene, cum ar fi Serbia, Belarus, Ucraina, Georgia ?i ?n unele p?r?i ale Rusiei, cre?tinii ortodoc?i servesc kulich, o pr?jitur? cilindric? ?nalt?, acoperit? cu glazur? alb?. ?n timpul slujbelor de Pa?te, kulichul este adesea decorat cu flori ?i binecuv?ntat de un preot.Pa?tele din Finlanda este adesea marcat de m?ncarea m?mmi, o p?ine moale ?i r?cit?, aromat? cu melas? ?i coaj? de portocal? ?i servit? cu o pulverizare de lapte sau sm?nt?n?. M?mmi este o tradi?ie de lung? durat? ?n zon? ?i este inclus? ?i ?n multe alte feluri de m?ncare de Pa?te.Torta pascualina este o pl?cint? s?rat? f?cut? cu spanac, ricotta ?i ou? ?ntregi care se g?tesc pe m?sur? ce pl?cinta este coapt?. Acest fel de m?ncare tradi?ional de Pa?te este un favorit at?t pentru familiile argentiniene, c?t ?i pentru cele uruguayane.?n Statele Unite, masa pentru Duminica Pa?telui este ?unca clasic? de Pa?te, adesea servit? cu ananas ?i cire?e.Mielul, f?r? ?ndoial? cel mai dr?gu? dintre toate tradi?iile de mas? de Pa?te, este o pies? central? obi?nuit? pe mesele de Pa?te ale catolicilor ru?i, sloveni ?i polonezi.STUDIU Cele mai consumate m?nc?ruri pe timpul pandemiei ?n 19 ??ri / Ce au preferat rom?nii , 4 Mai 2021 ? Redac?ia ? Compania Mastercard a realizat un studiu ?n 19 ??ri cu privire la cele mai populare m?nc?ruri de carantin? ?i cum am g?tit pe timp de pandemie, scrie Magyar Nemzet, citat? de Rador. Din studiu rezult? c? maghiarii au preferat pl?cintele ?n timp ce rom?nii au pus la loc de cinste m?m?liga. Potrivit studiului, cet??enii Ungariei au petrecut cu 40% mai mult timp ?n buc?t?rie – scrie portalul origo.hu. Ca urmare a restric?iilor, familiile au m?ncat ?mpreun? mai des. ?n ultimul an 60% din responden?i au ?nv??at s? g?teasc? m?nc?ruri noi, iar 55% afirm? c? au acordat o aten?ie mai mare alimenta?iei s?n?toase. Participan?ii la sondaj au mai fost ?ntreba?i care au fost felurile de m?ncare preferate ?n ultima perioad?. Astfel, a fost ?ntocmit topul celor mai ?comode” feluri de m?ncare. Din sondaj a rezultat c? cei mai mul?i locuitori ai Ungariei s-au consolat cu pl?cinte.Iat? rezultatul studiului referitor la m?nc?rurile de carantin?: Ungaria – pl?cinte, Regatul Unit ?i Irlanda – Roast dinner, Fran?a – Crêpes, Italia – Spaghetti alla Carbonara, Germania – Rindsrouladen (rulad? de vit?), Spania – Tortilla, Polonia – Nale?niki (pl?cinte), Rusia – Kotleti (chiftele), Ucraina – Bor? (sup? cu sfecl? ro?ie), Turcia – K?fte (chiftele), Rom?nia – m?m?lig?, Olanda – Stamppot (m?ncare tradi?ional? din cartofi ?i legume), Portugalia – Bacalhau a bras (m?ncare pe baz? de pe?te), Suedia – chiftelu?e, Belgia – Frieten (cartofi pr?ji?i), Cehia – Gula?, Austria – ?ni?el vienez, Slovacia – Kapustnica (sup? de varz?). Sursa: Magyar Nemzet/ Rador/ Traducerea: Andrei DeményTop 20 cei mai mari produc?tori de lactate din lume au afaceri de peste 200 mld. dolari: doar ?apte au opera?iuni ?n Rom?nia. Gigantul elve?ian Nestle, aflat pe prima pozi?ie, are activit??i doar de import ?i distribu?ie ?n Rom?nia, dup? ce a mutat ?n 2019 produc?ia napolitanelor Joe din fabrica din Timi?oara ?n fabrici din Ucraina ?i Polonia, Florentina Ni?u 04.05.2021, Doar ?apte din cele mai mari 20 de companii produc?toare de lactate din lume sunt prezente ?i ?n Rom?nia, conform datelor analizate de ZF dintr-un studiu realizat de Rabobank, banc? cooperativ? olandez?, unul dintre cei mai importan?i finan?atori ai industriei alimentare ?i agricole la nivel mondial. ?mpreun?, cele mai mari 20 firme prelucr?toare de lapte au afaceri de 212,1 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor financiare raportate ?n anul 2019.Pia?a lactatelor este una dintre cele mai valoroase industrii alimentare din lume, ?ns? are c??tiguri relativ modeste, cifra de afaceri cumulat? a celor 20 de companii, exprimat? ?n dolari, fiind ?n cre?tere ?n topul din 2020 cu 1,3% fa?? de anul 2019, ?n timp ce ?n 2018 a ?nregistrat o cre?tere de 2,5%, arat? datele Rabobank.?UNIUNEA EUROPEANAEuroCommerce a lansat site-ul #SustainableCommerce, pentru a promova consumul durabil, meatmilk , 4 mai 2021 EuroCommerce a lansat un site web pentru a ilustra diversitatea ?i amploarea ini?iativelor adoptate de comercian?ii cu am?nuntul ?i angrosi?tii pentru a sprijini un consum mai durabil ?i stiluri de via?? mai s?n?toase.Alimentele, ?n prim-planSite-ul #SustainableCommerce ??i propune, de asemenea, s? ?ncurajeze sustenabilitatea pe ?ntregul lan? de aprovizionare cu alimente, ?n conformitate cu strategia de la ferm? la furculi??.Platforma demonstreaz? importan?a partaj?rii acestei c?l?torii cu consumatorii ?i a colabor?rii pe ?ntregul lan? de aprovizionare pentru a atinge obiectivele strategiei.Cooperarea ?i dialogul cu lan?ul de aprovizionare vor fi, de asemenea, esen?iale ?n realizarea codului de conduit? propus de Comisie, a ad?ugat EuroCommerce.Repere ale site-ului webSite-ul web va oferi o perspectiv? asupra modului ?n care companiile fac din ferm? pentru a-?i atinge obiectivele ?ntr-o realitate, ?n conformitate cu concentrarea ?i amploarea lor strategice specifice.Acesta stabile?te ini?iativele ?i angajamentele luate de comercian?ii cu am?nuntul ?i angrosi?tii pe trei verticale, inclusiv cooperarea cu fermierii ?i al?i parteneri, promovarea durabilit??ii ?i stiluri de via?? s?n?toase ?i sprijinirea practicilor durabile.Acest lucru se bazeaz? pe experien?a puternic? a sectorului comer?ului cu am?nuntul ca pionier ?n oferirea ?i promovarea unor alegeri mai durabile, inclusiv op?iuni organice, mai s?n?toase, cu produse reformulate ?i ?f?r?”, m?suri pentru reducerea amprentei de CO2, limit?nd utilizarea plasticului ?i a ambalajelor, ?i minimizarea risipei de alimente.Strategia F2FConform EuroCommerce, strategia de la ferm? la furc? va avea succes numai dac? este orientat? spre consumator ?i accesibil?.Un studiu recent realizat de McKinsey ?i EuroCommerce a dezv?luit c? 50% dintre consumatori au planificat s? cumpere alimente mai s?n?toase, locale sau ecologice ?n 2021, 37% dintre responden?i doresc s? cheltuiasc? mai pu?in pentru alimente ?i 26% urm?resc s? economiseasc? bani, precum ?i s? adopte stiluri de via?? durabile.Directorul general al EuroCommerce, Christian Verschueren, a declarat c? comercian?ii cu am?nuntul ?i angrosi?tii primesc ?i sus?in strategia de la ferm? la furc? ?i au implementat o serie de ini?iative pentru a func?iona mai durabil ?i a ?ncuraja clien?ii s? adopte stiluri de via?? mai s?n?toase ?i mai durabile.?Pentru a atinge obiectivele de la ferm? la furc? va fi nevoie ca ?ntregul lan? de aprovizionare s? func?ioneze ?mpreun?. Membrii no?tri au lucrat cu furnizorii lor pentru a se asigura c? produsele lor permit consumatorilor s? duc? o via?? mai s?n?toas? ?i mai durabil?. Consider?m acest lucru ca un punct de plecare important ?ntr-un proces pe termen lung ?i am solicitat Comisiei s? contribuie la crearea unei structuri de dialog ?ntre to?i actorii din lan?ul de aprovizionare ?, a ad?ugat el.Euractiv: Aten?ie, legisla?ia privind IGP se va schimba par?ial , meatmilk , 4 mai 2021 Pun?nd ?n discu?ie legisla?ia privitoare la Indica?ia Geografic? Protejat?, Euractiv sus?ine c?, de la mielul galez p?n? la whisky-ul sco?ian ?i br?nza Stilton, este pu?in probabil ca protec?ia indica?iilor geografice britanice (IG) s? provoace mari dureri de cap britanicilor, de?i va fi necesar? aten?ie atunci c?nd se trateaz? problema ?n viitoarele discu?ii comerciale.Conceptul IGP: Protec?iaConceptul de IGP este conceput pentru a proteja numele anumitor produse pentru a promova caracteristicile lor unice, legate de originea lor geografic?, precum ?i de know-how-ul ?ncorporat ?n regiune.Pe scurt, datorit? IGP-urilor, numai carnea uscat? produs? pe dealurile din jurul ora?ului italian Parma poate purta ?n mod legitim numele de Prosciutto di Parma.?i este, de asemenea, motivul pentru care pute?i face ?ampanie numai dac? utiliza?i struguri cultiva?i ?n regiunea francez? cu acela?i nume.Cet??enii europeni pot g?si aceste produse pe rafturile supermarketurilor etichetate cu etichete specifice pentru specialit??i alimentare locale, cum ar fi DOP (denumire de origine protejat?) ?i IGP (indica?ie geografic? protejat?).Aceste denumiri de produse sunt, de asemenea, incluse ?n sistemul UE al drepturilor de proprietate intelectual?, protej?ndu-le legal ?mpotriva imit?rii ?i abuzului.Un studiu recent al Comisiei care a colectat date economice din fiecare dintre cele 3.207 de produse protejate GI din ?ntreaga UE a constatat c? IG-urile reprezint? o valoare a v?nz?rilor de peste 74 miliarde EUR.Un total de 65 de produse alimentare britanice sunt ?nregistrate ca IG, incluz?nd animale, cum ar fi carnea de miel din Welsh ?i Gloucestershire, pui de porc vechi, precum ?i br?nza Stilton, whisky sco?ian ?i cartofii Jersey Royal. La fel ca ?n multe alte lucruri, Brexit-ul va schimba par?ial situa?ia.Ce se va schimbaProblema IGP a fost abordat? ?n sec?iunea acordului de retragere UE-Regatul Unit dedicat propriet??ii intelectuale.?n special, articolul 54 prevede c? toate indica?iile geografice ale UE deja ?nregistrate ?n UE p?n? la 31 decembrie 2020 (?stocul”) r?m?n protejate ?n Regatul Unit.?Toate denumirile produselor protejate ?n cadrul schemei UE ?nainte de sf?r?itul perioadei de tranzi?ie vor r?m?ne protejate ?n Marea Britanie”, a declarat pentru EURACTIV un purt?tor de cuv?nt al departamentului pentru mediu, alimenta?ie ?i afaceri rurale (DEFRA) din Marea Britanie.Produc?torii din Marea Britanie vor continua s? aib? acces la sistemul EU GI ?i pot solicita protec?ia UE, la fel ca orice al?i produc?tori din ??ri ter?e. Cu toate acestea, noile IG-uri ?nscrise ?n registrul UE dup? 1 ianuarie 2021 vor fi protejate numai pe teritoriul UE.Cu voie de la st?p?nireAceasta ?nseamn? c? produc?torii din UE vor trebui s? se adreseze autorit??ilor britanice pentru a ob?ine, de asemenea, protec?ie ca IG ?n Regatul Unit. ?n mod similar, solicitan?ii de indicatori geografici ai UE care se refer? la produsele din Marea Britanie vor trebui s? ??i ?nregistreze produsele pentru un prim acces al Regatului Unit la schema IG din UE.Potrivit Iona Silverman, expert ?n proprietate intelectual? al firmei de avocatur? Freeths, aceasta este singura fa?? a monedei. ?Dar acest lucru este procedural ?i este pu?in probabil s? provoace mari dureri de cap”, a spus ea pentru EURACTIV.Marea Britanie instituie propriul s?u sistem GI pentru a fi gestionat de DEFRA, unde responsabilit??ile celor care produc ?i v?nd produse folosind denumiri protejate ?n cadrul schemelor vor r?m?ne ?n mare parte neschimbate.?Noile scheme de IG din Marea Britanie ne asigur? c? vom continua s? recunoa?tem ?i s? protej?m produsele ?i re?etele autentice din Marea Britanie”, a spus purt?torul de cuv?nt al DEFRA.Agen?ia promoveaz? ?n mod activ utilizarea noilor logo-uri din Marea Britanie pentru produsele care vor include alinierea la activitatea existent? de promovare a produselor alimentare ?i a b?uturilor din Marea Britanie, cum ar fi campania ?Food is GREAT”.Produsele UE protejate ?n Marea Britanie au, de asemenea, dreptul de a utiliza noile sigle din Marea Britanie, dac? doresc, a continuat purt?torul de cuv?nt al DEFRA.Excep?ie: Irlanda de NordSitua?ia este u?or diferit? ?n Irlanda de Nord, unde legisla?ia UE referitoare la indica?iile geografice se aplic? ca o consecin?? a Protocolului Irlandei de Nord.Aceasta ?nseamn? c? protec?ia indica?iilor geografice ale UE ?nregistrate chiar ?i dup? sf?r?itul perioadei de tranzi?ie se va extinde ?i ?n Irlanda de Nord. Acest lucru este valabil ?i pentru protec?ia IG ?n cadrul acordurilor interna?ionale ale UE.Aceast? excep?ie este justificat? de faptul c? unele produse IGP irlandeze, cum ar fi whisky, sunt de fapt produse at?t ?n ??Irlanda de Nord, c?t ?i ?n Irlanda.?Este dificil s? se evalueze alte scenarii ?n aceast? etap?, dar dac? regulile diferite ?ncep s? fie negociate ?i va exista o divergen??, acest lucru va provoca un pic de neregularitate”, a declarat expertul juridic Silverman, pentru EURACTIV.?Irlanda de Nord face parte din Marea Britanie: dac? conducem o pan? ?ntre regulile IG ?i UE, risc?m s? conducem aceast? pan? ?ntre Irlanda de Nord ?i restul Regatului Unit”, a ad?ugat ea.Contactat? de EURACTIV, o surs? a Comisiei a confirmat c? UE nu are cuno?tin?? de nicio problem? cu privire la punerea ?n aplicare a Protocolului Irlandei de Nord ?n leg?tur? cu indica?iile geografice.Cu toate acestea, ?mpreun? cu facilitarea vamal? ?i comercial?, IG-urile sunt ?ntotdeauna siguri c? vor da lovituri ?n timpul negocierilor comerciale.?IGP-urile reprezint? un punct important ?n discu?iile comerciale”, a spus Silverman, subliniind rapoartele c? au existat unele dezacorduri cu privire la interpretarea exact? aacord de retragere cu privire la acest punct.?Nu este un obstacol, ci o problem? pe mas?. ?n?eleg c? Marea Britanie caut? s? negocieze reguli mai slabe. ?n mod clar, at?t guvernul britanic, c?t ?i UE vor c?uta s? ??i maximizeze c??tigurile respective ”, a conchis ea. (Foto: Euractiv)Hearings - Enabling innovation for sustainable agriculture - 16-03-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development, 03-05-2021 11:10 On 16 March, the Committee on Agriculture and Rural Development, with the participation of ENVI and JURI, is organising a public hearing on Enabling innovation for sustainable agriculture. Academics, civil society and practitioners from the European Innovation Partnership EIP-AGRI will discuss with Members and the European Commission about different aspects of innovation both in animal and plant production. Also, they will address both technological as well as social innovation as means to increase the sustainability of European agriculture. Location : SPAAK 1A2 Programme Poster Webstreaming Panel 1: Innovation in key agriculture sectors ?????Sharing knowledge and experience - K. Wosnitza, Dairy farmer, Germany ?????Innovation for a sustainable food system - Y. Colomer, Triptolemos Foundation, Spain ?????Statement by the European Commission, DG AGRI Panel 2: Enabling tools and processes for agriculture ?????Data and information - M. Turpeinen, Aalto University, Finland ?????Process innovation - integrating activities and expertise - P. Mantovi, Research Centre on Animal Production (CRPA), Italy ?????Statement by the European Commission, DG AGRI Horizon Europe candidate partnerships (Agriculture of data, Agro-ecology, animal health and welfare and circular economy) Common European Agriculture Data Space – Documentation of webinar series Testing and Experimentation Facilities for AI in agri-food EIP-AGRI website EIP AGRI Seminar on Digital skills Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Geographical Indications Systems (April 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 04-05-2021 10:49 AM CEST The EU quality policy aims at protecting the names of specific products to promote their unique characteristics, linked to their geographical origin as well as traditional know-how. The geographical indications recognition enables consumers to trust and distinguish quality products while also helping producers to market their products better. DG AGRI presented the state of play of the revision of the GI system at the end of the public consultation launched by the Commission to invite citizens and organisations, and national and regional public authorities to contribute to the assessment of how to strengthen this system. Source : ? European Union, 2021 - EP Comisia European? suspend? ratificarea acordului economic ?ntre UE ?i China. Motivul: ?Mediul politic nu este propice” 04.05.2021 Acordul UE China avea ca scop garantarea pentru ?ntreprinderi a unui cadru stabil pentru comer? ?i investi?ii pe pie?ele european? ?i chinez?. Imagine cu caracter ilustrativ. Comisia European? a suspendat ratificarea acordului economic ?ntre UE ?i China asupra investi?iilor, ?ncheiat la sf?r?itul anului 2020. Vicepre?edintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a invocat faptul c? mediul politic ?nu este propice”, informeaz? Agerpres.?Am suspendat pentru moment anumite eforturi de sensibilizare politic? din partea Comisiei, ?ntruc?t este clar c? ?n situa?ia actual?, cu sanc?iuni ale UE ?mpotriva Chinei ?i contra-sanc?iuni chineze, inclusiv ?mpotriva membrilor Parlamentului European, mediul nu este propice pentru ratificarea acordului”, a declarat Dombrovskis.?Nu putem face abstrac?ie de contextul mai larg al rela?iilor ?ntre UE ?i China”, a ad?ugat vicepre?edintele Comisiei Europene.Acordul cu privire la investi?ii, sus?inut de Germania ?i de mediul s?u de afaceri, a fost ?ncheiat la sf?r?itul lunii decembrie 2020, dup? ani de negocieri. El avea drept scop declarat s? garanteze ?ntreprinderilor un cadru stabil pentru comer? ?i investi?ii pe pie?ele european? ?i chinez?. De asemenea, europenii sperau c? acordul va permite reechilibrarea rela?iilor cu China.Considerat drept o victorie diplomatic? pentru Beijing, acordul a fost criticat de organiza?iile neguvernamentale. Bruxellesul s-a ap?rat, subliniind c? a ob?inut de la China s? se angajeze s? fac? mai multe eforturi pentru aprobarea conven?iilor Organiza?iei Interna?ionale a Muncii (OIM) asupra muncii for?ate.?n luna ianuarie a acestui an, Parlamentul European (PE) a adoptat cu o larg? majoritate o rezolu?ie ?n care apreciaz? c? acordul UE-China asupra investi?iilor pune ?n pericol credibilitatea UE cu privire la drepturile omului, invit?nd s? fie luate ?n considerare sanc?iuni punctuale ?mpotriva unor responsabili chinezi.Legislativul comunitar a avertizat c? ?va ?ine cont de situa?ia respect?rii drepturilor omului ?n China, inclusiv ?n Hong Kong, atunci c?nd va fi invitat s? aprobe acordul cu privire la investi?ii”.Mini?trii de externe din UE au aprobat ?n martie adoptarea de sanc?iuni ?mpotriva Chinei din cauza ?nc?lc?rii drepturilor omului. Sanc?iunile au vizat lideri locali responsabili de abuzurile asupra etnicilor uiguri ?n regiunea chinez? Xinjuang. ?n replic?, Beijingul a impus sanc?iuni??mpotriva mai multor parlamentari europeni ?i universitari.Editor : M.L. Comisia European? face apel la statele membre s?-?i testeze apa din canaliz?ri pentru detectarea coronavirusului, J.P. Interna?ional / 03 maiComisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius, a f?cut un apel la statele membre s? testeze ?i s? monitorizeze apa rezidual? din canaliz?ri ?n urm?toarele ?ase luni, ?n vederea detect?rii urmelor de coronavirus, relateaz? Politico, citat de Digi24."Este crucial ca ??rile UE s? stabileasc? sisteme de monitorizare a apei uzate c?t mai repede cu putin?? pentru a ne asigura c? datele relevante sunt ob?inute ?i folosite de autorit??ile sanitare", a spus Sinkevicius ?ntr-un interviu publicat ?n ziarul german Welt am Sonntag.?n Europa, un num?r de ora?e ?i ??ri ??i testeaz? deja apa rezidual? ca m?sur? de combatere a pandemiei de coronavirus.Agen?ia pentru S?n?tate din Irlanda folose?te deja un program de urm?rire a apei reziduale pentru a depista circula?ia virusului ?n diferite regiune. ?n riviera francez?, o analiz? recent? a apei reziduale a ar?tat c? prevalen?a virusului a sc?zut ?n regiune."Monitorizarea apei uzate trebuie s? fie integrat? sistematic ?n strategiile na?ionale de testare pentru a detecta mai u?or circula?ia virusului. Ea poate fi un instrument adi?ional pentru a urm?ri evolu?ia pandemiei", a ad?ugat comisarul pentru isarul a mai recomandat ca e?antioanele s? fie analizate de dou? ori pe lun? ?n marile metropole europene pentru a vedea cum evolueaz? pandemia ?i care este prevalen?a virusului ?n diferite isia European? autorizeaz?, ?n premier?, o insect? ca aliment Lidia Neagu in Eat Smart 4 May 2021 Statele membre UE au aprobat mar?i o propunere a Comisiei Europene care permite utilizarea viermilor de f?in? galbeni usca?i ca aliment nou, se arat? ?ntr-un comunicat al Executivului comunitar. Aceast? prim? autorizare de introducere a insectelor pe pia?a UE ca alimente noi are loc ?n urma unei evalu?ri ?tiin?ifice riguroase efectuate de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA).Noul aliment se poate consuma ca ?i gustare, sub form? de insecte uscate ?ntregi, sau ca ingredient al unor produse alimentare, de exemplu sub form? de pudr? ?n produse proteice, biscui?i sau produse pe baz? de aluat. De asemenea, poate fi folosit pentru a face burgeri, shake-uri proteice ?i biscui?i. Comisia a precizat c?, ?n prezent, exist? alte 11 cereri pentru ca insectele s? devin? “alimente noi” ?n UE ?i c? acestea vor fi analizate de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar?.“Strategia “De la ferm? la consumator” identific? insectele ca surs? alternativ? de proteine care poate sprijini tranzi?ia UE c?tre un sistem alimentar mai durabil. Milioane de oameni consum? deja zilnic insecte. ?n plus, conform Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), insectele sunt o surs? alimentar? s?n?toas? ?i foarte nutritiv?, cu un con?inut ridicat de gr?simi, proteine, vitamine, fibre ?i minerale”, se men?ioneaz? ?n comunicat.Decizia oficial? a Comisiei va fi adoptat? ?n s?pt?m?nile urm?toare.Cercet?torii au observat de ani de zile valoarea proteic? ridicat? a viermilor galbeni de f?in?, care con?in gr?simile ?i aminoacizii necesari. Larvele pot cre?te rapid ?ntr-o varietate de substan?e, inclusiv drojdie de bere, t?r??e de gr?u, amidon de porumb ?i f?in? de cartofi.Acestea se g?sesc deja de mult timp pe pie?ele alimentare din ??rile din Asia de Sud-Est.Viitorul agriculturii ecologice ?n Uniunea European?, Luni, 03 Mai 2021 , Lumea Satului , Politica AgricolaLa sf?r?itul lunii martie s-a desf??urat seminarul web cu tema ?Viitorul agriculturii ecologice; Planul de ac?iune pentru dezvoltarea produc?iei ecologice p?n? ?n 2030“, organizat de Ag-Press.eu, la care au participat mai mul?i jurnali?ti europeni ?nscri?i ?n re?ea, ca urmare a prezent?rii de c?tre Comisia European? a Planului de ac?iune pentru dezvoltarea produc?iei ecologice.Planul de ac?iune reprezint? o ini?iativ? anun?at? ?n strategiile Comisiei Europene; De la ferm? la consumator ?i Strategia privind biodiversitatea, prezentate ?n contextul Pactului verde european, pentru a permite tranzi?ia c?tre sisteme alimentare sustenabile ?i pentru a aborda cauzele principale ale declinului biodiversit??ii.Scopul Planului este de a stimula produc?ia ?i consumul de produse ecologice, urm?nd ca p?n? ?n 2030 s? se ating? un procent de 25% din terenurile agricole utilizate pentru agricultura ecologic?, precum ?i de a dezvolta ?n mod semnificativ acvacultura ecologic?.?n deschiderea seminarului web Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultur?, a afirmat c?: ?Sectorul agriculturii ecologice este recunoscut pentru utilizarea sustenabil? a resurselor, ceea ce ?i confer? un rol central ?n realizarea obiectivelor Pactului Verde European. Dezvoltarea va fi sprijinit? de politica agricol? comun? ?i de activit??ile comune de cercetare ?i de inovare, precum ?i de cooperarea str?ns? cu actorii esen?iali de la nivelul UE ?i de la nivel na?ional ?i local.“?n acest context exper?i din cadrul Direc?iei Generale pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? au sus?inut prezent?ri ?i au r?spuns ?ntreb?rilor participan?ilor. Elena Panichi a avut ca tem? ?Produsele ecologice: O nou? perspectiv? asupra sustenabilit??ii ?n UE“, iar Henri Delanghe ?Produsele ecologice: perspectivele p?n? ?n 2030“.Din prezent?ri a reie?it faptul c? Planul de ac?iune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice instrumente adecvate pentru a se ajunge, la nivel european, ca 25% din totalul terenurilor agricole s? fie destinate acestui tip de agricultur?, fa?? de 8,5%, c?t era la sf?r?itul anului 2019. Astfel, planul cuprinde 23 de m?suri structurate ?n jurul a 3 axe: stimularea consumului, sporirea produc?iei ?i ?mbun?t??irea sustenabilit??ii sectorului agriculturii ecologice.?n prezent, ?ntre statele membre exist? diferen?e semnificative ?n ceea ce prive?te ponderea terenurilor agricole utilizate pentru agricultura ecologic?, care variaz? de la 0,5% la peste 25%. Potrivit datelor Eurostat ?n Rom?nia, agricultura ecologic? reprezint? doar 2,9% din suprafa?a agricol?, a patra cea mai mic? din UE-27, dup? Malta (0,5%), Irlanda (1,6%) ?i Bulgaria (2,3%). Astfel, CE ?ncurajeaz? statele membre s? elaboreze planuri na?ionale de ac?iune privind agricultura ecologic?, pentru a spori ponderea acesteia la nivel na?ional.Planul de ac?iune european propune mai multe m?suri menite s? stimuleze cererea de produse ecologice, cum ar fi: informarea ?i comunicarea cu privire la produc?ia ecologic?, promovarea consumului, stimularea utiliz?rii produselor ecologice ?n cantinele publice, precum ?i de distribuire a lor ?n cadrul programelor UE pentru ?coli sau recompensarea angaja?ilor din sectorul privat cu ?bonuri bio“ care s? fie utilizate pentru a achizi?iona alimente ecologice.Alte m?suri vor viza prevenirea fraudelor, sporirea ?ncrederii consumatorilor ?i ?mbun?t??irea trasabilit??ii produselor ecologice.Actuala ?i viitoarea Politic? Agricol? Comun? (PAC) vor continua s? sprijine dezvoltarea agriculturii ecologice ?n UE prin stimularea conversiei ?i consolidarea ?ntregului lan? valoric. De exemplu, m?surile din cadrul programelor de dezvoltare rural? ofer? ?i vor oferi sprijin fermierilor care doresc s? se converteasc? la agricultura ecologic? ?i s? men?in? acest tip de agricultur?. Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi sus?inute de un buget de 38-58 de miliarde euro, pentru perioada 2023-2027.Pentru a sensibiliza publicul cu privire la product?ia ecologic?, Comisia va organiza anual o Zi a produselor ecologice la nivelul UE ?i va acorda premii ?n cadrul lan?ului alimentar ecologic care s? recunoasc? excelen?a ?n toate etapele de la ferm? la consumator.?n ceea ce prive?te sustenabilitatea agriculturii ecologice, m?surile se vor axa pe ?mbun?t??irea bun?st?rii animalelor, pe asigurarea disponibilit??ii semin?elor ecologice, pe reducerea amprentei de carbon a sectorului ?i pe reducerea la minimum a utiliz?rii materialelor plastice, a apei ?i a energiei.De asemenea, Comisia va ?ncuraja dezvoltarea re?elelor de turism ecologic prin intermediul ?biodistrictelor“ care sunt zone ?n care fermierii, cet??enii, operatorii turistici, asocia?iile ?i autorit??ile publice colaboreaz? ?n vederea gestion?rii sustenabile a resurselor locale, pe baza principiilor ?i practicilor ecologice.Totodat?, se inten?ioneaz? cre?terea ponderii activit??ilor de cercetare ?i inovare astfel ?nc?t s? se dedice cel pu?in 30% din bugetul aferent, domeniului agriculturii, silviculturii ?i zonelor rurale pentru teme specifice sectorului agriculturii ecologice sau relevante pentru isia European? va monitoriza ?ndeaproape progresele ?nregistrate printr-o monitorizare anual? ?mpreun? cu reprezentan?i ai Parlamentului European, ai statelor membre ?i ai p?r?ilor interesate, prin rapoarte bianuale privind progresele ?nregistrate ?i printr-o evaluare la jum?tatea perioadei.E-platform Ag-Press.eu este un instrument destinat jurnali?tilor europeni interesa?i de g?sirea celor mai recente ?i actualizate informa?ii din partea institu?iilor UE referitoare la agricultur? ?i dezvoltare rural?. Aceasta este gestionat? de echipa Press & Media din cadrul DG AGRI.Proiect: 25% din terenurile din spatiul UE sa fie folosite doar pentru agricultura ecologica. Cum planuiesc autoritatile sa sustina fermierii, spre a face conversia? mai 4, 2021 Ambitiile UE privind agricultura ecologica se materializeaza, iar prin Planul de actiune pentru dezvoltarea productiei ecologice, autoritatile europene isi propun ca pana in anul 2030, 25% dintre terenurile agricole sa fie folosite exclusive pentru aceasta forma de agricultura.Productia ecologica aduce o serie de beneficii importante: campurile cultivate in mod ecologic prezinta cu circa 30% mai multa biodiversitate, animalele crescute in mod ecologic se bucura de un grad mai mare de bunastare si primesc mai putine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari si sunt mai rezilienti, iar consumatorii stiu exact ce obtin, datorita logoul-ui UE pentru produse ecologice. Planul de actiune este in conformitate cu Pactul verde european, cu strategia “De la ferma la consumator” si cu Strategia privind biodiversitatea.Planul de actiune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice, aflat deja in crestere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25%. El propune 23 de masuri structurate in jurul a 3 axe – stimularea consumului, sporirea productiei si imbunatatirea in continuare a sustenabilitatii sectorului – pentru a asigura o crestere echilibrata a isia incurajeaza statele membre sa elaboreze planuri nationale de actiune privind agricultura ecologica, pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel national. Intre statele membre exista diferente semnificative in ceea ce priveste ponderea terenurilor agricole utilizate in prezent pentru agricultura ecologica, care variaza de la 0,5% la peste 25%. Planurile nationale de actiune privind agricultura ecologica vor completa planurile strategice PAC nationale, instituind masuri care nu se limiteaza la agricultura si la ceea ce se ofera in cadrul PAC (Politica Agricola Comuna).In prezent, circa 8,5% din suprafata agricola a UE este cultivata in mod ecologic in prezent, iar tendintele arata ca, in contextul ratei actuale de crestere, UE va atinge un procent de 15-18% pana in 2030.Acest plan de actiune ofera setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar si a se ajunge la 25%. In timp ce planul de actiune se axeaza in mare masura pe “efectul de atractie” al cererii, politica agricola comuna a UE va ramane un instrument esential pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologica.In prezent, un procent de circa 1,8% (7,5 miliarde de euro) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice. Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi sustinute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada 2023-2027, in functie de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologica.....................................................................R MOLDOVAFamilia Prigoan?, fondatorul Realitatea TV, deruleaz? cel mai mare proiect privat finan?at cu fonduri UE ?n Moldova , Alex Andrei, mai 1, 2021 Cel mai mare proiect privat finan?at cu fonduri europene din zona de nord-est a ??rii a ajuns ?n faza de licita?ie: construirea ?i amenajarea unui incubator de afaceri ?n Parcul Industrial I din comuna ie?ean? Miroslava cost? 55,7 milioane lei.Proiectul este finan?at prin intermediul Programului Opera?ional Regional (POR) 2014 – 2020, iar beneficiarul este firma Perspectives Constructions Invest SRL. Compania este din Bucure?ti ?i ?i are ca asocia?i pe Adrian Honorius Prigoan? ?i ?tefan Constantinescu, ambii cu 50% din p?r?ile sociale.Adrian Honorius Prigoan? este fiul lui Silviu Prigoan?, omul de afaceri care a fondat Realitatea TV ?i grupul de firme de salubritate Rosal.Contractul de finan?are european? a fost semnat ?n iunie 2019. Prima licita?ie organizat? pentru construirea centrului de afaceri a fost anulat?. ?n prezent, Perspectives are ?n derulare cea de-a doua procedur? – o singur? firm? a depus ofert?, iar termenul de evaluare a fost 30 aprilie.?Pia?a-?int? c?reia se adreseaz? Incubatorul de afaceri – Perspectives este reprezentat? de ?ntreprinderile mici ?i mijlocii cu o vechime mai mic? de 3 ani, din domeniul IT&C localizate ?n jude?ul Ia?i ?i jude?ele ?nvecinate (Suceava, Vaslui, Boto?ani, Neam?)”, se arat? ?n fi?a de proiect depus? la Agen?ia de Dezvoltare Regional? Nord-Est (ADRNE).Potrivit indicatorilor propu?i prin proiect, Perspectives vrea s? incubeze un num?r de p?n? la 80 de firme ?n cel mult 2 ani de la finalizarea investi?iei. Printre beneficiile pe care firmele incubate ar urma s? le aib? se num?r?: spa?iu de desf??urare a activit??ii ?i implici accesul la toate facilit??ile (utilit??i, mobilier ?i dot?ri specifice domeniului de activitate – echipamente IT ?i software, s?li de conferin?e etc.), consiliere managerial?, acces la servicii de formare profesional?, servicii financiare ?i juridice, acces la programe de finan?are, transfer ?i comecializarea de tehnologie, precum ?i cotnracte cu universit??i ?i institute de cercetare ?i dezvoltare.Din punct de vedere volumetric, incubatorul va cuprinde 3 module identice cu un regim de ?n?l?ime demisol, parter ?i 1 etaj. Cele trei corpuri sunt legate ?ntre ele cu alte dou? construc?ii cu acela?i regim.?Incubatorul de afaceri, pe l?ng? spa?ii de birouri pentru companiile incubate sunt propuse urm?toarele func?iuni: s?li de sport ?i relaxare, clinic? medical? cu cabinete pentru medicina muncii ?i prim ajutor, farmacie, magazin, restaurant/cafenea, s?li multifunc?ionale ?i birourile administravite ale companiei ce gestioneaz? incubatorul. Toate aceste func?iuni suplimentare sunt propuse pentru a crea un ansamblu independent, ?n care companiile s? fie sprijinite ?n dezvoltarea lor. Personalul va avea la dispozi?ie, pe l?ng? zonele de munc? dotate cu echipamente de ultim? or?, ?i spa?ii de recreere ?i culturale pentru momentele de pauz?. Aceste spa?ii au rol ?i de socializare ?i crearea unor noi conexiuni ?ntre diversele companii ce sunt g?zduite ?n incubator”, se arat? ?n documenta?ia de atribuire a contractului de lucr?ri.Pentru construirea incubatorului de afaceri, Perspectives a estimat un necesar de costuri de 36,2 milioane lei, f?r? TVA. La licita?ia ?n curs particip? o singur? firm?: Vertical Development Construct, companie din Bucure?ti ?nfiin?at? ?n octombrie 2020. Ofertantul are un ter? sus?in?tor la procedur?, respectiv firma Davidan Imobil SRL din Bistri?a, companie cu portofoliu ?n construc?ii civile ?i industriale.Incubatorul de afaceri va fi construit ?n Parcul Industrial I Miroslava, cel mai dezvoltat parc de acest tip din jude?ul Ia?i ?i care se afl? la circa 10 km de municipiul Ia?i, cu acces la ?oseaua de centur? a ora?ului. ?n parc sunt peste 50 de reziden?i, iar unii dintre ace?tia func?ioneaz? la capacitate maxim?.?n ceea ce prive?te proiectele private finan?ate prin intermediul POR la nivelul regiunii de nord-est, o ini?iativ? similar? cu cea a Perspectives este ?n jude?ul Suceava: firma Fast Stream SRL construie?te un incubator destinat IMM-urilor care activeaz? ?n industrii creative ?n municipiul R?d?u?i. ?n acest caz, investi?ia se ridic? la 25,3 milioane lei. Al treilea cel mai mare proiect privat din regiune vizeaz? construirea unui hotel ?n Suceava (19,4 milioane lei) de c?tre firma Polaris Cafe SRL.Celelalte proiecte private finan?ate prin intermediul POR au fiecare o valoare sub pragul de 10 milioane lei. ?n total, peste 400 de firme au beneficiat de fonduri ?n cadrul POR cu o valoare a proiectelor de aproape un miliard de lei, circa 600 milioane lei din aceast? sum? reprezent?nd asisten?a financiar? nerambursabil?.P?n? ?n prezent au fost finalizate 230 de proiecte, iar peste 190 sunt ?n curs de implementare. ?n acela?i timp, 20 de contracte au fost reziliate, iar alte 6 sunt suspendate. Foto: Honorius Prigoan? - FacebookMAREA BRITANIECoad? la cozonaci ?n cel mai rom?nesc cartier din cel mai rom?nesc ora? din Diaspor? , 30 Aprilie 2021 ? Petru Clej ? Este Vinerea Mare ?i oamenii au venit s? cumpere cozonaci, proasp?t cop?i de angaja?ii patronului, Ovidiu ?arpe, un veteran al produselor de patiserie ?i nu numai din capitala britanic? unde s-a stabilit din 1979. Coada avanseaz? repede, datorit? bunei organiz?ri a personalului ?i a faptului c? majoritatea cump?r?torilor pl?tesc cu card contactless. Un angajat intr? cu un rastel metalic plin de cozonaci calzi sco?i din cuptor, iar mirosurile sunt extrem de ?mbietoare.Un cozonac cu cacao, nuc? ?i rahat cost? 10 lire, un pre? aparent pip?rat, dar pot s? v? garantez c? merit?, pentru c? este nu doar proasp?t, dar ?i extrem de gustos.Oamenii ?nc?rca?i cu saco?e se gr?besc apoi spre cas?, mul?i dintre ei vor merge la l?ca?ele de cult din apropiere, unele din cele zeci de biserici rom?ne?ti din acest imens ora?. Oamenii stau la r?nd disciplina?i p?str?nd distan?a pe trotuarul larg din fa?a Patiseriei Rom?ne din cartierul Burnt Oak ?n nord vestul Londrei.Burnt Oak este un fel de mic? Rom?nie, cu multe magazine rom?ne?ti pe strada principal? din cartier, Broadway– magazinele alimentare Muntenia ?i Bucovina pe acela?i trotuar cu Patiseria Rom?n?, ca ?i restaurantul Gurmandu, lipit de Bucovina.Pe Watling Avenue, strad? perpendicular? pe Broadway, magazinul alimentar Food for Less, patiseria Kroky ?i un birou de contabilitate. ?n februarie 2020, biroul de contabilitate ?i Kroky au primit scrisori anonime identice cu insulte xenofobe, dar acesta s-a dovedit un incident izolat.Pa?tile speran?eiAici strada are o important? prezen?? rom?neasc?, ?nt?lnit? ?i ?n alte cartiere din nordul ?i estul Londra, dar aici densitatea este probabil cea mai mare, la fiecare c??iva metri auzi vorbindu-se rom?ne?te, iar ?mprejur sunt tot cartiere “rom?ne?ti” – Colindale, Edgware, Kingsbury ?i Queensbury.Sunt doar c?teva cartiere din acest cel mai mare ora? rom?nesc din afara Rom?niei cu 160.000 de rom?ni estima?i de c?tre Oficiul Na?ional de Statistic? ?n anul ?ncheiat la 1 iulie 2020, cea mai numeroas? comunitate de cet??eni str?ini din Londra.E drept c? unii rom?ni au plecat ?n timpul pandemiei, dar semnele sunt c? mul?i dintre ei revin: ?antierele de construc?ii, fie mari, fie mici, unde lucreaz? majoritatea b?rba?ilor, duduie, iar din 17 mai se vor redeschide hotelurile ?i restaurantele cu servire ?n interior unde lucreaz? o bun? parte a for?ei de munc? feminine rom?ne?ti. Magazinul Muntenia Burnt Oak Londra, foto: Petru Clej Aici ?n Burnt Oak, rom?nii se preg?tesc de Pa?ti – o s?rb?toare mult mai plin? de speran?e de c?tre cea de anul trecut, c?nd pandemia de Coronavirus – un fenomen nou ?i ?nsp?im?nt?tor – f?cea ravagii.Cei mai mul?i dintre ei par s? fi ajuns la concluzia c? “fie p?inea c?t de rea, tot mai bine-n Anglia”. Foto: Rom?ni ?n Burnt Oak, Londra / Autor: Petru ClejBREXITFran?a acuz? Marea Britanie c? a impus condi?ii ?neprev?zute” de acordul post-Brexit pentru licen?ele de pescuit , 3 Mai 2021 ? Redac?ia Fran?a ?i-a exprimat duminic? regretul c? Londra a introdus condi?ii ?neprev?zute” de acordul post-Brexit pentru a elibera autoriza?ii de pescuit navelor franceze ?i va discuta luni cu Comisia European? ?n acest sens, noteaz? AFP, citat? de Agerpres.?Dialogul cu autorit??ile britanice trebuie s? continue ?n condi?iile prev?zute ?n acordul comercial ?i de cooperare, nu poate fi vorba de impunerea unor noi criterii care perturb? lizibilitatea ?i coeren?a ac?iunilor noastre”, a f?cut cunoscut ?ntr-un comunicat ministrul francez al m?rii, Annick Girardin.Acordul post-Brexit prevede o perioad? de tranzi?ie p?n? ?n vara lui 2026, dat? ?ncep?nd cu care pescarii europeni vor renun?a la 25% din capturile ?n apele britanice.P?n? atunci, pescarii din Uniunea European? p?streaz? un acces garantat la zonele cuprinse ?ntre 6 ?i 12 mile marine ?n largul coastelor britanice, unde mergeau ?n mod tradi?ional.Pentru a ob?ine aceast? autoriza?ie, navele trebuie, totu?i, s? demonstreze autorit??ilor britanice c? au pescuit deja ?n aceast? zon? ?n perioada de referin?? 2012-2016. Iar tensiunile au reap?rut ?n ultimele zile, pescarii pl?ng?ndu-se de ?ncetineala Londrei ?n a le elibera licen?e.Pentru apele din Insulele Jersey, Regatul Unit tocmai a publicat o list? de 41 de nave echipate cu ?Vessel Monitoring System” (VMS, un dispozitiv care ?nregistreaz? pozi?iile navelor) ?i autorizate s? pescuiasc? de la 1 isia European? ?i Fran?a continu?, pe de alt? parte, s? negocieze pentru ob?inerea licen?elor pentru ?nc? 14 nave, de 12 metri sau mai mult, potrivit comunicatului publicat de Ministerul M?rii.Pentru navele mai mici de 12 metri, licen?ele provizorii se prelungesc p?n? la 30 iunie, pentru a stabili cu Regatul Unit tipurile de probe admise ?i listele navelor ?n cauz?.?Aceste autoriza?ii vin cu condi?ii care nu sunt prev?zute ?n acord, legate de zonare ?i de num?rul de zile pe mare. Fran?a a informat imediat Comisia cu privire la dorin?a sa de a se asigura c? acordul este respectat, opun?ndu-se oric?rei m?suri tehnice neplanificate”, a subliniat Ministerul M?rii.Luni diminea?? este programat un contact cu profesioni?ti ?n domeniu, precum ?i cu Comisia, pentru a discuta modalit??ile de ac?iune favoriz?nd respectarea angajamentelor reciproce ale p?r?ilor, potrivit comunicatului.Pentru apele din Insulele Guernsey, 167 de nave franceze de pescuit au ob?inut o licen?? temporar? p?n? la sf?r?itul lunii iunie.MUNTENEGRU ?ara din Europa unde barurile ofer? b?uturi gratis clien?ilor vaccina?i, Andreea Tobias , 01.05.2021, , Mai multe baruri din Muntenegru ofer?, ?ncep?nd de s?mb?t?, b?uturi gratis clien?ilor vaccina?i.? Reprezentantul unit??ilor de alimenta?ie din Muntenegru, Nikola Buzdovan, a declarat, potrivit Blic.rs, c? patronii vor astfel s? ??i dea contribu?ia ?nainte de sezonul turistic.Persoanele vaccinate primesc b?uturi gratis ?n anumite localuri.?Am cerut sprijinul Ministerului S?n?t??ii ?i Economiei, dar nu am ob?inut-o. Am decis, totu?i, s? continu?m cu aceast? ofert?, cu posibilit??ile noastre modeste", a spus Buzdovan.?Am lansat campania la ora 12.00 ?n Pia?a Independen?ei din Podgorica”, a ad?ugat acesta.El a subliniat c? obiectivul este acela de a-i ?ncuraja pe oameni s? se vaccineze, cel pu?in ?n industria alimentar? ?i hotelier?.FRANTAGrupul francez Carrefour anun?? cre?tere de 4,2% la nivel global pentru primul semestru al anului. V?nz?rile din Rom?nia, pe minus, Angela Alexandru, 30 Apr 2021 Retailerul francez Carrefour a anun?at rezultate ?ncurajatoare pentru primul trimestru al acestui an, performan?ele puternice fiind considerabile pe pia?a intern?. Astfel, compania a c??tigat din nou cota de pia?? ?n Belgia, in timp ce sudul Europei a r?mas sub a?tept?ri.?Alexandre Bompard, CEO-UL grupului Carrefour, a anun?at v?nz?ri de 18,6 miliarde de euro la nivel interna?ional, ceea ce reprezint? o cre?tere de 4,2% ?n primul trimestru al anului 2021, comparativ cu aceea?i perioad??a anului trecut, noteaz? Retail Detail. Rezultatul vine ?n ciuda unei perioade dificile de compara?ie, av?nd in vedere izbucnirea pandemiei, criza generat? de Coronavirus sau cump?r?turile de panic? f?cute ?n martie 2020.V?nz?rile sunt sus?inute de cre?teri solide pe mai multe pie?e. Astfel, cifrele bune de pe pia?a intern? francez? au o cre?tere de 3,5%. Hipermarketurile au crescut cu 3,3%, iar acest lucru se datoreaz? implement?rii de noi metode de lucru concentrate pe experien?a clientului, au declarat reprezentan?ii Carrefour. Abordarea a oferit rezultate ?i ?n Belgia, unde cre?terea s-a ridicat la 2,9%, iar Carrefour a c??tigat din nou cota de pia?? ?n primul trimestru.Carrefour, pe minus ?n Rom?niaSunt??i ??ri care au ?nregistrat sc?deri sau rezultate slabe. Printre acestea se num?r? Italia, una dintre cele mai afectate de pandemia de coronavirus, dar si Spania, unde at?t m?surile autorit??ilor, c?t ?i furtunile de z?pad? de la ?nceputul anului au influen?at volumul de v?nz?ri. ?n Europa de Est, v?nz?rile au sc?zut u?or: cu - 1,8% ?n Rom?nia ?i -1,7% pentru Polonia. ?n ciuda impactului major al pandemiei ?n America Latin?, Carrefour a reu?it s? prezinte cifre puternice, adic? o cre?tere de 15,7%.Carrefour a ?nregistrat ?n primele trei luni din acest an o cifr? de afaceri de 540 de milioane de euro, ?n sc?dere cu 1,1% fa?? de aceea?i perioad? din 2020. ?n termeni like-for-like, declinul a fost de 1,8%.?Astfel, Rom?nia intr? ?n?clasamentul celor?cinci???ri?cu cea mai slab? performan?? la nivel de grup.Totodat?, Carrefour a ?nregistrat din nou o cre?tere de 56% ?n ceea ce prive?te?v?nz?rile?online. De asemenea, retailerul a investit ?n extinderea anumitor formate de magazine, cum ar fi cele tip convenience sau de tip discount.?Grupul francez Carrefour a anun?at, de asemenea, c? va r?scump?ra un pachet de ac?iuni ?n valoare de 500 de milioane de euro?de la pania multina?ional? Carrefour este unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din Europa ?i al doilea din lume. Grupul francez are un portofoliu cu peste 11.000 de magazine ?n lume - opereaz? ?n mod direct ?n Fran?a, Spania, Italia, Belgia, Polonia, Rom?nia, Argentina, Brazilia, China ?i Taiwan.?n Romania, re?eaua a ajuns la 367 de magazine, printre care peste 40 de hipermarketuri ?i aproape 200 de supermarketuri, iar ?n prezent se afl? in top 3 comercian?i alimentari. BELGIAUn fermier a mutat grani?a ??rii ca s? poat? circula cu tractorul , Ramona Dasc?lu - 4 mai 2021 Un fermier a mutat grani?a ??rii ca s? poat? circula cu tractorul. Gestul agricultorului a generat un conflict diplomatic ?ntre Fran?a ?i Belgia, dup? ce produc?torul agricol belgian a mutat o born? din piatr?, care marca grani?a dintre cele dou? ??ri, ca s? poat? circula cu tractorul ?i s?-?i extind? terenul.Aurélie Welonek, prim?ri?a satului francez Bousignies-sur-Roc micului, din nordul Fran?ei, care s-a v?zut peste noapte cu teritoriul redus, a explicat c? fermierul belgian a mutat borna, care data din 1819 ?i care se sprijinea de un copac, cu 2,29 metri.De asemenea, fermierul a profitat de ocazie pentru ?a-?i repozi?iona gardul pe copacii care apar?in fondului forestier din Bousignies”, a ad?ugat Welonek, reduc?nd astfel suprafa?a satului francez.?n plus, prin schimbarea semnului de hotar, ??ranul este acuzat c? a ?nc?lcat Tratatul de la Kortrijk (Courtrai), care dateaz? din 1819 ?i traseaz? grani?a franco-belgian?, tratat semnat dup? ?nfr?ngerea lui Napoleon la Waterloo, ?n 1815.Primarul belgian din Erquelinnes, unde locuie?te fermierul cu pricina, a declarat c? borna trebuie rea?ezat? la locul ini?ial ?pentru a nu crea un incident diplomatic”.”Nu putem muta bornele dintre terenuri dar?mite dintre ??ri, este ?i mai grav”, a declarat David Lavaux, primarul din Erquelinnes, potrivit francebleu.fr. ?n cazul ?n care fermierul va refuza s? mute borna, va fi contactat Ministerul Afacerilor Externe, pentru a se asigura respectarea Tratatului de la Kortrijk. ?Nu este o singur? piatr? a?ezat? a?a ?n p?dure, exist? o poveste ?ntreag? ?n spatele ei”, a spus primarul din satul francez Bousignies-sur-Roc.?n acest caz, potrivit tratatului respectiv, o comisie franco-belgian? ar trebui s? se ?ntruneasc? pentru a determina delimitarea exact? a frontierei.GERMANIAGermania: Festivalul Oktoberfest se anuleaz? ?i ?n acest an 03.05.2021 Edi?ia din acest an a festivalului Oktoberfest era programat? ?n perioada 18 septembrie - 3 octombrie. Foto: Gulliver/Getty Images Oktoberfest, cel mai mare festival al berii din lume, organizat ?n Germania, va fi anulat ?i ?n 2021 - pentru al doilea an consecutiv - din cauza pandemiei de coronavirus, a anun?at premierul landului Bavaria, informeaz? Agerpres.Oktoberfest atrage de obicei aproximativ 6 milioane de vizitatori ?n ora?ul Munchen ?n fiecare an, iar mul?i dintre participan?i sunt turi?ti veni?i din str?in?tate. Participan?ii stau a?eza?i la mese comune foarte lungi, beau bere, m?n?nc? friptur? de porc, c?rna?i ?i covrigi, ?n timp ce ascult? c?ntece interpretate de fanfare locale.Premierul landului Bavaria, Markus Soeder, a declarat ?n fa?a jurnali?tilor c? a fost nevoit s? anuleze ?nc? o dat? aceast? s?rb?toare deoarece riscurile sanitare sunt prea mari, ?in?nd cont de incertitudinile ce marcheaz? evolu?ia pandemiei de coronavirus.?De asemenea, ?n clasicele s?li dedicate festivalului berii, m?suri precum distan?area social? ?i purtarea m??tilor sanitare nu pot fi implementate”, a ad?ugat Markus Soeder.Germania a vaccinat p?n? ?n prezent ?mpotriva maladiei COVID-19 peste 28% din popula?ia sa. ?n contextul ?n care campania de vaccinare a accelerat iar num?rul infect?rilor a sc?zut ?n ultima perioad?, autorit??ile locale sper? c? restric?iile antiepidemice, adoptate ?n noiembrie 2020 ?i ?n?sprite s?pt?m?na trecut?, ar putea fi anulate ?n viitorul apropiat.Edi?ia din acest an a festivalului Oktoberfest era programat? ?n perioada 18 septembrie - 3 octombrie. Editor : M.L. SUA?n SUA, criza de lemn pentru construc?ii este at?t de mare ?nc?t pre?ul cherestelei a crescut cu 300%. Efectele se vor sim?i ?n ?ntreaga lume, dar ?n special ?n Europa Bogdan Cojocaru , 01.05.2021, Importurile de cherestea ale Americii ar trebui s? creasc? cu 15% anul acesta pentru a satisface cererea, iar o mare parte din lemnul importat este a?teptat s? vin? din Europa, spun speciali?tii.? Pre?urile exagerate risc? s? fr?neze avansul pie?ei locuin?elor, care ?n ultimul timp a fost unul din principalele motoare ale revenirii celei mai mari economii a lumii din pandemie ??O infestare masiv? a p?durilor, nu numai ?n SUA, ci ?n mai multe regiuni ale lumii, cu micul c?r?bu? de pin nu face dec?t s? se agraveze pe m?sur? ce iernile devin mai calde ??Scumpirile sunt urm?rite cu aten?ie de strategii pie?elor financiare deoarece se adaug? unor presiuni infla?ioniste deja evidente care vor influen?a politica monetar? a b?ncii centrale americane ??Cu o penurie de lemn se confrunt? ?i Australia ??Pre?urile cresc ?i ?n Noua Zeeland?, datorit? cererii mai mari din China ???n Marea Britanie, constructorii au avertizat c? criza de lemn se va ?nr?ut??i.Cheresteaua ?i lemnul pentru construc?ii se scumpesc ?n mai multe locuri ale lumii, dar ?n SUA, unde pre?urile cresc zi de zi de c?teva luni, se vorbe?te despre o obsesie na?ional? pentru aceste materii prime ?i deja de o penurie.Cererea puternic? pentru lemnul de construc?ii ?i scumpirile au efecte ?n toat? lumea, inclusiv ?n Europa.?n SUA, pre?urile au crescut p?n? la niveluri nemaiv?zute p?n? acum? ?mpinse de o combina?ie de for?e precum capacitatea redus? a fabricilor de cherestea, un boom al renova?iilor ?i apoi o explozie ?n construc?iile de locuin?e. Pre?urile exagerate risc? s? fr?neze avansul pie?ei locuin?elor, care ?n ultimul timp a fost unul din principalele motoare ale revenirii celei mai mari economii a lumii din pandemiei, dup? cum scrie Reuters. Apoi, ?n fa?a penuriei de materii prime din lemn, SUA va trebui ?n cele din urm? s? majoreze importurile, mai ales pe cele din Europa, ceea ce va ?nsemna, probabil, o cre?tere suplimentar? a pre?urilor ?i pe pia?a european?. Rom?nia este exportator de bu?teni ?i cherestea, dar ?i import? masiv aceste resurse.?n SUA, ?ntregul lan? de aprovizionare cu cherestea este tensionat, noteaz? Bloomberg. Gaterele nu reu?esc s? fac? fa?? cererii de?i proceseaz? la caden?? maxim?. ?ntre timp, ?nt?rzierile ?n transport ?i penuria de muncitori pentru depozite duc la cre?terea costurilor, care acum se simte ?n pre?ul final, Contractele futuresc pentru cherestea au urcat cu peste 60% anul acesta, iar anali?tii nu se a?teapt? ca pia?a s? se detensioneze prea cur?nd. Acest lucru ?nseamn? gaz turnat pe focul pre?urilor locuin?elor, ceea ce face ca acestea s?-?i piard? din accesibilitate pentru o mare parte din popula?ie. Iar cine reu?e?tes?-?i cumpere o cas? va avea mai pu?ini bani de cheltuit pe altceva, adic? circuitul veniturilor ?i creditului se restr?nge. Scumpirea lemnului a ad?ugat un cost suplimentar mediu de peste 24.000 de dolari la pre?ul unei locuin?e noi. Asocia?iile din industrie ?i politicieni au cerut administra?iei Biden s? intervin? ?n actuala criz? de lemn.? ?Fiecare parte din lan?ul de aprovizionare are diferite probleme“, spune Brooks Mendell, analist la Forisk Consulting. Situa?ia actual? contrasteaz? cu ce se ?nt?mpla ?n urm? cu doar c??iva ani. ?n 2019, cererea slab? a for?at restric?ii de produc?ie ?i ?nchideri de fabrici de cherestea la unele dintre cele mai mari companii, precum Canfor ?i West Fraser Timber. Cea din urm? este cel mai mare furnizor de cherestea la nivel mondial. Gaterele nu reu?esc s? satisfac? cererea ?i pentru c? exist? o criz? de muncitori califica?i. ?n aceste condi?ii, produc?torii au fost prin?i pe picior gre?it de explozia nea?teptat? a pie?ei provocat? de pandemie.La ?nceputul crizei din s?n?tate, ?gaterele au ?ncetat s? mai produc?“, spune pentru Reuters Dustin Jalbert, analist la Fastmarkets. ?C?nd au v?zut 20 de milioane de ?omeri, au oprit produc?ia.“ Oamenii for?a?i de autorit??i s? stea acas? ?i-au redescoperit pasiunea pentru renov?ri sau construit, apoi au sim?it nevoia de locuin?e mai mari. Cota?iile cherestelei au crescut cu 300% de la izbucnirea pandemiei ?i acum sunt la niveluri record. Industria de profil este amenin?at? ?i de vremea extrem? ?i de schimb?rile climatice.?i incendiile de p?dure devin un pericol tot mai mare. Apoi, o infestare masiv? a p?durilor, nu numai ?n SUA ci ?n mai multe regiuni ale lumii, cu micul c?r?bu? de pin nu face dec?t s? se agraveze pe m?sur? ce iernile devin mai calde. Deocamdat?, invazia din Europa ajut? la cre?terea stocurilor de lemn ?n SUA anul acesta deoarece copacii bolnavi trebuie t?ia?i. Importurile de cherestea ale Americii ar trebui s? creasc? cu 15% anul acesta pentru a satisface cererea, iar o mare parte din lemnul importat este a?teptat s? vin? din Europa, spun speciali?paniile din industria de profil o duc bine. Constructorul de locuin?e DR Horton a raportat dublarea profitului trimestrial. V?nz?rile de locuin?e noi au explodat luna trecut? cu aproape 30%, ritm nemaiv?zut din 2006, anul de dinaintea imploziei pie?ei imobiliare. Scumpirile sunt urm?rite cu aten?ie de strategii pie?elor financiare deoarece se adaug? unor presiuni infla?ioniste deja evidente care vor influen?a politica monetar? a b?ncii centrale americane. Iar Fed d?, de obicei, tonul pie?elor din ?ntreaga lume. Cu o penurie de lemn se confrunt? ?i Australia. Pre?urile cresc ?i ?n Noua Zeeland?, datorit? cererii mai mari din China. ?n Marea Britanie, constructorii au avertizat c? criza de lemn se va ?nr?ut??i. Penuria de lemn se adaug? deficitelor de materii prime ?i produse de pe alte pie?e, cum ar fi cea a cafelei, a cauciucului sau a semiconductorilor.NOUA ZEELANDACostul ?ig?rilor asupra s?n?t??ii mediului, Lidia Neagu in EcoLIFESTYLE 4 May 2021 ?n urm? cu dou? s?pt?m?ni, Noua Zeeland? a preyentate o serie de politici menite s? creeze o “genera?ie f?r? fum de tutun” ?i s? elimine treptat produsele din tutun din ?ar?.?Dar, pe l?ng? faptul c? sunt extrem de nocive pentru s?n?tatea personal?, ?ig?rile au un impact ?i asupra s?n?t??ii planetei, noteaz? Euronews.Printre ideile care se a?teapt? s? fie puse ?n aplicare se num?r? cre?terea v?rstei legale pentru fumat, o eventual? interzicere a v?nz?rii de produse din tutun persoanelor n?scute dup? 2004, pre?uri minime ?i restric?ii pentru v?nz?tori.?Anun?ul a fost salutat de militan?i ?i grupuri civile pentru contribu?ia sa la realizarea ambi?iei Noii Zeelande de a elimina fumatul p?n? ?n 2025.Impactul fumatului asupra mediuluiImpactul fumatului asupra mediului a fost eviden?iat ?ntr-un raport al Imperial College London din 2014.?n 2015, peste 450.000 de kilograme de de?euri toxice au fost eliberate ?n canalele navigabile din SUA ca urmare a fabric?rii ?ig?rilor, iar ?n ultimii ani a fost bine documentat faptul c? dezvoltarea industriei tutunului duce la defri??ri.Cercet?torii au constatat c? fabricarea ?ig?rilor a reprezentat 0,2% din totalul global al emisiilor de carbon, 84 de milioane de megatone fiind eliberate din cultivarea tutunului verde, ingredientul brut din ?ig?ri, ?i din procesul de fabricare a ?ig?rilor.“Impactul fumatului de ?ig?ri asupra mediului, (…), adaug? presiuni semnificative asupra resurselor tot mai limitate ?i a ecosistemelor fragile ale planetei”, a declarat profesorul Nick Voulvoulis, de la Centrul pentru politici de mediu de la Imperial, cu ocazia public?rii raportului.Este nevoie de o cantitate de tutun verde de cinci ori mai mare pentru a produce un gram de tutun uscat, iar ?n acest proces sunt folosite 22 de miliarde de tone de ap? pe parcursul unui an.“Tutunul ne reduce calitatea vie?ii, deoarece concureaz? pentru resurse cu produse de baz? valoroase pentru mijloacele de trai ?i dezvoltare din ?ntreaga lume”, adaug? el.Raportul a constatat, de asemenea, c?, dac? suprafa?a de teren necesar? pentru a cultiva 1 – 1,2 tone de tutun ?n Zimbabwe ar fi folosit? pentru a cultiva cartofi, produc?ia ar fi de 19 ori mai mare. La momentul raportului, 5,3 milioane de hectare erau folosite pentru cultivarea tutunului.Trei trilioane de ?ig?ri sunt fabricate ?n fiecare an, cre?nd 25 de milioane de megatone de de?euri solide ?i 55 de milioane de tone de de?euri solide.C?te mucuri de ?igar? sunt aruncate ?n Europa ?n fiecare an?Se estimeaz? c? doar o treime din mucurile de ?igar? din cele 18 miliarde de ?ig?ri fumate zilnic ?n ?ntreaga lume ajung la co?ul de gunoi. Mucurile de ?igar? sunt fabricate din plastic ?i con?in nicotin?, metale grele ?i alte substan?e chimice care pot fi toxice pentru plante ?i animale.?n acela?i an ?n care a avut loc studiul Colegiului Imperial, Comisia European? a constatat c? 18,4% din popula?ia UE era fum?toare, Grecia (27%) ?i Bulgaria (27,3%) fiind statele cu cea mai ridicat? medie.La momentul cercet?rii, popula?ia UE era de 442,88 milioane de locuitori, ceea ce ?nseamn? c? existau aproximativ 79,7 milioane de fum?tori.Pe baza unei medii de 20 de ?ig?ri pe zi, aceasta ?nseamn? c? aproximativ 150 de milioane de ?ig?ri au fost aruncate la gunoi ?n fiecare zi.SANATATE si GASTRONOMIECum transformi resturile alimentare de la masa de Pa?te, Oana Racheleanu in Eat Smart, 3 May 2021 Dac? ai calculat gre?it por?iile de m?ncare de la masa de Pa?te ?i ?nc? mai ai cozonac, ou? ?i friptur?, ??i d?m c?teva idei de cum le po?i transforma ?n feluri noi de m?ncare.O familie cump?r?, de s?rb?tori, de patru ori mai mult? m?ncare dec?t e necesar. Excesul ajunge la gunoi, iar astfel sunt irosite resurse.Cozonacul, care probabil nu lipse?te din nicio cas?, de s?rb?tori, dar ?i care are tendin?a s? se usuce foarte repede, poate fi transformat ?n mai multe deserturi.?Feliile care au stat pe mas? toat? seara se pot transforma ?ntr-o granola crocant? pentru laptele de la micul dejun. Se taie cubule?e ?i se usuc? u?or la cuptor p?n? devin crocante. Apoi te po?i bucura zile c?teva zile de un desert sau mic dejun”, spune Tania Bordianu, de la retetecutania.ro.?Dac? s-a uscat cozonacul, po?i s? faci din el o delicioas? budinc?. Unge fiecare felie cu unt, a?az-o ?ntr-o tav? ?i toarn? deasupra un amestec delicios de lapte cu ou ?i vanilie. D? totul la cuptor s? se rumeneasc?. ?n c?teva minute vei avea un desert grozav ?i zero risip?!”, scrie ?i Marius Todosiei, pe site-ul bacaniaveche.ro.Cozonacul vechi mai poate s? devin? un blat de tort, frig?nele sau, dac? este amestecat cu stafide, nuci, fulgi de cocos, cacao ?i gem, se transform? ?n bomboane.Alte idei prin care s? transformi m?ncarea r?mas? de la Pa?teResturile de friptur? pot fi ad?ugate ?n salata boeuf sau ?n una de crudit??i, poate fi ad?ugat? ?n compozi?ia de chiftele, ?n musaca sau ?n varz? a la Cluj. Po?i s? faci ?i o shaorma ?n care s? adaugi ceap?, ro?ii, br?nz? ?i tzatziki; pizza sau pl?cint? cu carne. ?n plus, resturile de friptur? de miel sau orice alt? carne se pot congela dac? le la?i s? se r?ceasc? bine ?i le tai ?n buc??i mici (astfel ?nc?t s? se decongeleze repede). Sigileaz?-le ?ntr-o pung? de plastic ?i ?ine-le ?n congelator cel mult o lun?.Din ou?le vopsite r?mase po?i s? faci maionez? sau sos de mu?tar cu unt pentru ou? umplute. Le mai po?i ad?uga ?n salate vegetariene, cu carne sau pe?te, ?n sandwi?uri, sau chiar ?n dressing-uri sau umpluturi.Aperitivele r?mase de la masa de Pa?te – mezeluri, resturi de br?nz? sau ca?caval – pot fi folosite ?ntr-o pizza cu de toate. Nu uita de legumele proaspete, pentru o arom? special?.?Idei de folosit oric?nd, nu doar de Pa?teTaie p?inea uscat?, strope?te-o cu ulei de m?sline, sare ?i piper ?i folose?te-o drept crutoane ?n salate/supe crem?. Sau ca s? ?mprosp?tezi o p?ine veche de o zi, ?ine-o pu?in sub jetul cu ap? rece, scutur-o bine ?i las-o ?n cuptor pentru 10 minute.Folose?te frunzele de morcovi ?i ridichi la salate. Sunt la fel de bune ca salat? verde.Dac? ?i-a r?mas vin ?n sticl?, toarn?-l ?n formele de ghea?? ?i d?-l la congelator. ?l po?i folosi oric?nd ai nevoie pentru un sos sau la o friptur? la cuptor.Frunzele de salat? verde care s-au ve?tejit se pot transforma ?ntr-o ciorb? de salat?. Sau le po?i p?stra ?nc? o zi ?ntr-o caserol? ?n care ai a?ezat un prosop de h?rtie, pentru a le refolosi ?ntr-o salat?.Tortul r?mas poate fi congelat dac? a?ezi h?rtie de copt ?ntre felii, astfel ?nc?t s? po?i decongela c?te o bucat?.Legumele pu?in ve?tejite pot fi folosite ?n toc?ni?e, supe creme, lasagna, frig?nele sau ad?ugate la pizza. Adaug? legumele g?tite, r?mase de la garnituri, la smoothie-uri. Legumele la grill sau g?tite pe aburi care ?i-au pierdut textura pot deveni sup? crem? a doua zi.Po?i s? te ?ntorci la grozavul salam de biscui?i din resturi de diferite pr?jituri.Nu uita s? ?ncerci modalit??i noi de preparat? m?ncarea deja ?tiut?. De exemplu, din p?st?rnac po?i s? faci ni?te f??ii cu parmezan ?i condimente la cuptor – ?n loc de cartofi pr?ji?i.Trage jum?t??ile de fructe r?mase la tigaie, cu pu?in unt, scor?i?oar? ?i zah?r ?i le po?i folosi ca umplutur? pentru cl?tite sau baz? pentru un pandi?panPo?i face din aproape orice plant? verde, nuci ?i ulei, un sos pesto proasp?t.Ce vitamine ?i minerale folosesc rom?nii: 42% dintre v?nz?ri sunt pentru produsele de imunitate, Angela Alexandru 01 Mai 2021 - ?tiri ?i Nout??iConform celui mai recent studiu?iSense Solutions, cele mai utilizate vitamine ?i minerale ?n ultima lun??de zile?cump?rate de c?tre rom?ni sunt?vitamina C?(49%),?vitamina D?(41%) ?i?magneziu?cu 39%. ?n ceea ce prive?te suplimentele alimentare, cele mai folosite sunt cele pentru imunitate (42%)Studiul a concluzionat c? printre cele mai v?ndute produse au fost vitamina C (49%), vitamina D (41%), magneziu (39%), zinc (28%), calciu (27%), iar femeile au fost cele mai multe care au ales s? achizi?ioneze astfel de produse, ?n compara?ie cu b?rba?ii. ?n alt? ordine de idei, suplimentele pentru imunitate au fost cele mai c?utate ?n ultima lun?, fiind preferate de 42% dintre responden?i, conform sondajului. Topul este completat de protec?ii de ficat (21%), suplimente pentru p?r, unghii ?i piele (15%).?n mare, suplimentele alimentare au fost luate pentru a se ?mbun?t??i stilul de via??, pentru a preveni anumite probleme, la recomandarea medicului sau pentru tratament - r?spunsurile au fost oferite ?n propor?ii de 42%, 37%, 26%, respectiv 21%.Cum a afectat pandemia lucrul de acas?Conform aceluia?i raport,?43% dintre angaja?ii din Rom?nia lucreaz???n prezent din alt??parte dec?t de la birou,?iar riscurile de securitate IT pentru companii cresc semnificativ.Laptopul?sau telefonul?de serviciu se folosesc ?i ?n scop personal - doar unul din trei angaja?i spun c? nu folosesc deloc terminalele puse la dispozi?ie de firm? pentru altceva dec?t munc? (38% folosesc dispozitive pentru pu?ine activit??i personale,12% pentru aproximativ jum?tate, 11% pentru cea mai mare parte, iar 6% le folosesc exclusiv pe acestea).Importul de haine ?n contextul Covid-19 Un alt studiu completeaz? c??m?surile pentru r?sp?ndirea pandemiei Covid-19 ?n 2020 luate de anumite ??ri au afectat negativ comer?ul international cu m?rfuri. Astfel, importurile de ?mbr?c?minte c?tre statele membre ale UE au sc?zut cu 14% ?n valoare ?n 2020, comparativ cu 2019. Importurile de haine din ??rile non-UE provin ?n principal din China (21 miliarde euro?sau 30% din totalul hainelor extra-UE), Bangladesh (12 miliarde EUR, 18%) ?i Turcia (8 miliarde euro, 12), clasate pe primele 3 locuri.Poate te intereseaz? ?i cum un sfert din totalul v?nz?rilor online ?n 2020 a fost reprezentat de mod? - cum a accelerat pandemia digitalizarea brandurilorCe c?r?i au preferat rom?nii?n ceea ce prive?te cititul,?46% dintre rom?nii?din mediul urban, utilizatori de Internet?au cump?rat o carte??n ultima lun?.?Rom?nii au ales in special c?r?i pentru copii, urmate de cele de beletristic?, ?n timp ce un sfert dintre responden?i au spus c? au luat in ultimele 3 luni ?i o carte despre s?n?tate & nutri?ie.?Recomand?rile prietenilor?(50%),?interesul generat ?n libr?rie?(49%) si?recenziile online?(34%) sunt principalli factori care determin??alegerea c?r?ilor ce urmeaz??s??fie citite.La studiul omnibus, care prezint? date s?pt?m?nale, reprezentative pentru mediul urban, au participat?persoane cu v?rste cuprinse ?ntre 18 – 65 de ani,?care utilizeaz? internetul.?Compania fondat? de?Traian N?stase??i?Andrei C?nda este specializat? ?n domeniul cercet?rii de pia??, ?n prezent derul?nd diverse?studii ?n perioada epidemiei Covid 19??n?vederea??n?elegerii?comportamentului rom?nilor. Alimentul ieftin si banal pe care il au multi romani in casa are niste efecte miraculoase. Te ajuta sa traiesti o suta de ani, daca il consumi periodic. Este in topul ingredientelor care fac minuni pentru longevitate. Este sanatos si iti aduce o multime de beneficii pentru sanatate. Sigur nu stiai ce se intampla, de fapt, daca il consumi.Mananca doua lingurite in fiecare zi si efectele vor fi uluitoare. Pentru fiecare doua lingurite consumate intr-o zi din acest produs minune, se reduce riscul de deces cu 8%. Te ajuta sa lupti cu obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, dementa si cancerul. Alimentul ieftin si banal cu care traiesti o suta de ani. Mananca doua lingurite in fiecare ziEste vorba, mai exact, despre banala fasole. Vine la pachet cu carbohidrati complecsi, proteine si minerale. In plus, suplimenteaza fibrele necesare microbomului nostru si accelereaza sistemul imunitar. Dan Buettner a calatorit in Okinawa, Japonia, in Nicoya, Costa Rica, in Ikaria, Grecia, in Loma Linda, California si Sardinia, Italia, toate acestea fiind ”zone albastre”. Sunt, de fapt, locurile in care locuiesc cei mai multi centenari. Scopul a fost sa afle ce alimente consuma acestia. In afara de calatorii, a discutat cu numerosi nutritionisti. Ceea ce a descoperit l-a uimit. In topul celor mai recomandate alimente, jumatate dintre ele fac parte din familia leguminoaselor. Alimentul ieftin si banal. Aici reamintim lintea, boabele de soia, mazarea, nautul si fasolea. Acest ingredient este unul care are grija si de mediul natural. Poate fi produsa oriunde, este ieftina si nu necesita congelarea, fiind fasole uscata. In plus, poate fi depozitata usor pentru o perioada mai lunga de timp, scrie csid.ro.Beneficii varza. Efectele miraculoase asupra organismuluiO consumam adesea cand vine vorba de sarmale sau ca varza calita cu slanina. Putini stim insa ce valori nutritive are aceasta leguma, o adevarata minune pentru organism. Este numita de multi drept vraci al naturii datorita?efectelor incredibile pe care le are. Alimentul ieftin si banal. Contine niste substante care ne ajuta enorm. Mai mult decat atat, ii ajuta si pe cei care isi doresc sa scape de kilogramele in plus. Afla chiar acum de AICI in ce mod te poate ajuta varza, leguma considerata inca din Roma antica drept un remediu universal.Varza este?bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe minerale si vitamine si ne ajuta sa slabim intr-un mod natural. Detoxifiaza organismul, reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa si face minuni in regimurile disociate.Beneficii varza. Efectele miraculoase asupra organismului , De c?tre Lazar Lucia, 25 august 2020 HYPERLINK "" Beneficii varza. O consumam adesea cand vine vorba de sarmale sau ca varza calita cu slanina. Putini stim insa ce valori nutritive are aceasta leguma, o adevarata minune pentru organism. Este numita de multi drept vraci al naturii datorita efectelor incredibile pe care le are. Contine niste substante care ne ajuta enorm. Mai mult decat atat, ii ajuta si pe cei care isi doresc sa scape de kilogramele in plus. Afla chiar acum in ce mod te poate ajuta varza, leguma considerata inca din Roma antica drept un remediu universal. Beneficii varza. Efectele miraculoase asupra organismuluiVarza este?bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe minerale si vitamine si ne ajuta sa slabim intr-un mod natural. Detoxifiaza organismul, reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa si face minuni in regimurile disociate.O putem consuma cruda, sub forma de salata sau de suc, fiarta la abur, murata sau calita. Contine substante cu proprietati antitumorale, antioxidante si antiinflamatoare exceptionale. Este leguma care te ajuta sa slabesti 6 kilograme. Consumul de varza stimuleaza imunitatea la foarte multe forme de cancer. Beneficii varza. Varza este bogata in fitonutrienti si vitamine, precum A, C si K. Contine de asemenea si antioxidanti naturali care previn aparitia cancerului. Are un efect benefic si asupra frumusetii. Supa de varza este ingredientul secret in dieta de 7 zile, cu ajutorul careia slabesti pana la 6 kilograme, scrie . Desigur, daca se consuma varza sub forma de sarmale, cu multa paine, nu se vor vedea efectele. Cel mai recomandat este consumul sub o forma cat mai putin procesata. Daca este varza murata poate fi consumata ca atare, sau intr-o salata delicioasa.DOSAR30 aprilie 2021 – Paharul cu… visuri: Trei vinuri pentru s?rb?torile Pascale. Recomand?rile lui C?t?lin P?DURARU – VINARIUM , Catalin Paduraru 01.05.2021, Fix peste o lun?, sesiunile de evaluare ale VINARIUM 2021 se vor fi ?ncheiat. Degust?tori profesioni?ti din ?ntreaga lume vor fi stabilit vinurile c??tig?toare conform normelor Organiza?iei Interna?ionale a Viei ?i Vinului (OIV), ?nt?rite de cele ale Federa?iei Marilor Concursuri Interna?ionale de Vin (VINOFED). VINARIUM este o competi?ie major? afiliat? celor dou? organisme mondiale. Mult? vreme ?ncolo de la acest moment ne vom ocupa doar de vinurile medaliate, vinuri pe care le ve?i putea recunoa?te ?n pia?? dup? semnul distinctiv VINARIUM aplicat pe sticl?. Evident, pute?i cunoa?te c??tig?torii (alc?tuindu-v? o list? cu vinuri ”de ?ncercat”) prin accesarea site-ului oficial iwcb.ro.Acest concurs, benefic ?n termenii brandingului de ?ar?, va propune – pentru prima dat? ?n istorie – ?i o analiz? paralel? bazat? pe o tehnologie avansat? de neurofeedback.P?n? atunci, v? prezint un fel de ”best of”, o triad? compus? din dou? vinuri deja recenzate ?i un vin sub un brand care a mai ”trecut” pe aici, dar care este propus ?n premier?.Un grup compact de vinuri care ating excelen?a ?i care definesc festivul tuturor zilelor speciale.Vin s?rb?torile de Pa?te! Vin s? fie-n casa voastr?!1. Crama SERVE – Cuvée Guy de Poix 20162. Chateau VARTELY, Taraboste Tribut – Saperavi 20173. VIVALDI - Amarone della Valpolicella D.O.C.G. Classico 2016, Italia1. Crama SERVE – Cuvée Guy de Poix 2016Pentru cele 90 de puncte Wine Advocate, pentru cele 90 de puncte Wine Enthousiast:Pe 13 martie ar fi fost ziua de na?tere a fondatorului SERVE – Guy de Poix.Saltul ?n calitate pe care l-a f?cut vinul rom?nesc i se datoreaz?, ?n mare parte, lui ?i oenologului Aurel Rot?rescu.Guy nu mai este printre noi. ?n schimb, tot ceea ce el a ?setat”? ca valoare ?n palierul vinurilor premium r?m?ne un reper ?i ast?zi c?nd, echipa lui, reu?e?te s? ridice Feteasca Neagr??la rangul de vin de circula?ie interna?ional?.Ro?u ?nchis, ?lacrimi” grele pe pahar (la robe).?nc?rc?tura olfactiv? este un spectacol ?n sine: mure coapte, p?ine f?cut? la vatr?, c?mara bunicii, prune puse la uscat (nedezhidratate complet), cigar box. Pentru a explica gustul m? folosesc de un imaginar melange de dulcea?? de cire?e amare, afine proaspete, cui?oare, dude negre, pu?in sirop de ar?ar, piele, ciocolat? neagr?. Totul este rotund. Totul se-mbin? armonios.Au fost vreo 8.000 de sticle. C?te or mai fi ?n ?circula?ie” ?i cine vor fi ?ale?ii” pentru ?nt?lnirea de gradul III cu acest vin ?d’exception”?Pe site-ul produc?torului serve.ro ?l g?si?i aici.?2. Chateau VARTELY, Taraboste Tribut – Saperavi 2017, Rep. MoldovaRevenire pentru un As!Unul dintre vinurile pentru care ar trebui s? reg?ndi?i o comand?. Adic?, dac? sunte?i hot?r?t s? lua?i trei sticle, sfatul meu este s? lua?i... ?ase. Cele trei sticle suplimentare ?uita?i-le” ?n cram? sau ?n incinta de p?strare. Balansul gustativ actual dintre cirea?? neagr? ?i vi?in? se va stabiliza c?tre unul din cei doi poli ?magnetici” (am o vag? b?nuial? c?tre care dar, p?n? la urm?, pl?cerea descoperirii trebuie s? fie individual?).Probabil accentele secundare ?i ter?iare vor veni ?mai ?n fa??”, rotujind perfect vinul.Acum, ?ns?, ne bucur?m de un vin generos, suculent, ?n care multitudinea de impulsuri gustative este solicitant? pl?cut, ca o discu?ie ?ntre oameni tineri cu o bun? instruc?ie intelectual?.Chiar dac? finalul se men?ine u?or astringent (?nc? o dat? facem apel la un Tomahawk!), r?m?n pe cerul gurii ?i retronazal – piper negru proasp?t m?cinat, fructe nedefinite, pu?in? vanilie.Pentru cunosc?tori - un vin care completeaz? ?harta” personal? de orientare.Vinurile Chateau Vartely le g?si?i pe produse-moldovenesti.ro, iar acest Saperavi este aici.3. VIVALDI - Amarone della Valpolicella D.O.C.G. Classico 2016, Italia?n excelenta lucrare ”Vinurile lumii” (Ed. Litera), Amarone este descris ca ”unul dintre cele mai importante ?i corpolente vinuri ro?ii din lume ?i se m?ndre?te cu un buchet unic de arome: gem de cire?e, budinc? cu prune, stafide, petale de trandafir, mirodenii. Este produs din struguri semiusca?i […] Corvina ?i Rondinella, plus p?n? la 15% alte soiuri locale […]. Amarone poate fi b?ut dup? minimum doi ani de la recoltare”.Nu numai c? nu contrazic componen?a ”re?etarului” de mai sus ci, ?mi asum ?n totalitate ordinea ?n care aromele pomenite se simt ?n degustare. Adaug pentru vinul de la Vivaldi ?i o tu?? final? – extrem de discret? – de migdale.Cele 15,5 procente alcool din volum nici nu se simt, senza?ia de suculen?? fiind absolut delicioas?. ?n zilele de s?rb?toare vorbim, fire?te, de pairing dar, ?n cazul vinului nostru (care poate face fa?? oric?rei provoc?ri culinare) merit? s? re?inem prestan?a ?i elegan?a, atribute care, la r?ndu-le, creeaz? o sincronizare perfecta cu atmosfera Zilelor Luminate.Pe site-ul importatorului vinuridionysos.ro ?l g?si?i aici.Dac? v? sim?i?i bine ?n preajma vinului, urm?ti?i emisiunea ?Fra?i de Vi??” de pe TVR2!S?mb?ta de la 17:00 ?i duminica, ?n reluare, de la 12:00. Bine?n?eles, cu... un pahar de vin ?n m?n?!Concursul Interna?ional VINARIUM va avea loc ?n perioada 27-30 mai 2021. Nout??i aici.? * * *Vinul de azi: Bouvet Saphir Vintage Saumur - 92 puncte Decanter Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Crama Bouvet Ladubay a fost fondat? ?n 1851 de c?tre Etienne Bouvet ?i so?ia sa, Celestine Ladubay. Ace?tia au cump?rat 8 km de galerii subterane ?n Saint-Hilaire-Saint Florent ?i le-au transformat ?n crame. Recomandarea noastr? de ast?zi, Bouvet Saphir Vintage Saumur AOP Brut, este unul dintre vinurile de referin?? ale acestui brand. Auriu cu note de ambr?, vinul prezint? bule fine ?i elegante, cucerind cu aromele persistente de flori albe, piersic?, acacia, miere ?i alune de p?dure. Pe palat se prezint? bine echilibrat, cu note proaspete care ?l fac ?nc? ?i mai pl?cut. Savura?i acest vin la 12 grade Celsius, ca aperitiv sau al?turi de fructe de mare la gr?tar sau preparate cu carne alb?. * * *?Uria?ii germani”, animalele de companie tot mai ?ndr?gite de familiile cu copii 3 mai 2021, 13:23 de Iulian Bunila ?Uria?ii germani”, animalele de companie tot mai ?ndr?gite de familiile cu copii Uria?ii germani pot ajunge ?i la 12 kilograme Afacerile cu iepuri care c?nt?resc p?n? la 12 kilograme prind din ce ?n ce mai mult ?i ?n Rom?nia. Urechea?ii devin animale de companie, ?n special pentru copii, iar ca s?-i fac? ferici?i, p?rin?ii ?i cump?r? direct de la cresc?tori. O astfel de afacere de?ine ?i Relu Ni??, un gospodar din comuna buzoian? Smeeni. Buzoianul se m?ndre?te cu c?teva zeci de iepuri uria?i, care ajung ?i de cinci ori mai grei dec?t un iepure obi?nuit. Cei mai mici au numai dou? s?pt?m?ni ?ns?, peste mai pu?in de o lun?, vor cre?te at?t de mari ?nc?t abia vor mai putea fi ?inu?i ?n bra?e. Iepurii din rasa ”Uria? german” pot fi animalele de companie perfecte, mai ales dac? sunt ?i albi, spune Relu Ni??. ”Cam la 7 kilograme este standardul lor, ?ns? ajung p?n? la 11, 12 kilograme, acum, ?i ?n func?ie de m?ncare, ?ngrijire. La furajare necesit? o verdea?? bun?, nu muceg?it?”, spune Relu Ni??. Pentru a avea ?n ograd? iepuri s?n?to?i, Relu Ni?? le asigur? animalelor condi?ii speciale de hran? ?i tratamente. Pe cei ajun?i la maturitate, ?i vinde prin intermediul paginii sale de Facebook. ?Avem ?i la 700 de lei un iepure, dar ?i la 400, 500 de lei. Depinde de exemplar, depinde de v?rst?. Am v?ndut ?n toat? ?ara iepuri din aceast? ras? masiv?”, spune cresc?torul buzoian. Fiul lui Relu, ajutor de n?dejde ?n gospod?ria sa din Smeeni, Relu, ?mpreun? cu fiul s?u, Alex, cre?te urechea?i ?i din alte rase pure, dar ?i exemplare rezultate din ?ncruci?area uria?ului german cu iepuri californieni. La v?nzare, cresc?torul nostru le ofer? cump?r?torilor indica?ii pre?ioase. ?La achizi?ionarea unor iepuri, ?n cazul ?n care sunt pui, clien?ii trebuie s? ?in? cont ca m?ncarea s? nu fie cu mucegai, f?r? fructe. ?n general, copiii mor de dragul lor ?i le dau mere, cotoare, verdea?? umed?, care favorizeaz? coccidioza. Uria?ul german nu pleac? p?n? nu le fac primul vaccin”, declar? Relu Ni??, cresc?tor de animale. Pasiunea pentru cre?terea animalelor de ras? a transformat gospodaria din Smeeni ?ntr-o mic? gradin? zoologic?. Alaturi de urecheati, gospodarul mai are ?n b?t?tur? or?t?nii la fel de mari, precum p?s?rile din rasa Brahma, supranumit? ”uria?ul g?inilor”. La maturitate, un coco? din aceast? ras? poate c?nt?ri chiar ?i 8 kilograme. Citeste mai mult: adev.ro/qsizm3 * * *?Los covrig” de Madrid. Covrigii tradi?ionali rom?ne?ti v?ndu?i ?n Spania de doi sud-americani , 4 mai 2021, Ionel Sclavone Prima covrig?rie cu specific rom?nesc, din Transilvania, a fost deschis? ?n Spania, la Madrid, de doi parteneri sud-americani. Doi parteneri sud-americani au deschis o covrig?rie ?ntr-un cartier din capitala Madrid, Spania. Carolina Comas (Uruguay) ?i Diego de Anna (Argentina) au deschis Covrig?ria ?Sf?nt”, o brut?rie cu specific rom?nesc, unde se v?nd covrigi, dar ?i alte produse de brut?rie rom?ne?ti, dup? cum scrie El Mundo, citat de ziarulromanesc.es.Conform sursei citate, este o brut?rie specific?, din Transilvania, ?cea mai vizitat? regiune a acestei ??ri, unde se afl? Castelul Bran, cunoscut popular drept castelul contelui Dracula”.Cei doi parteneri de afaceri lucreaz? ?n domeniul publicitar ?i al organiz?rii de evenimente.?Venim din lumea publicit??ii ?i a evenimentelor. Avem o companie de produc?ie, Newmedia Creative Technology Studio, cu care ne dedic?m organiz?rii de evenimente tehnologice, holograme, expozi?ii …”, a spus Carolina Comas.A?a au ajuns cei doi ?n Transilvania, ca fiind implica?i ?n organizarea Festivalului de film documentar ?Astra”. Ei au f?cut cuno?tin?? cu covrigii rom?ne?ti ?i, astfel, astfel, le-a venit ideea s?-?i deschid? propria covrig?rie ?n Spania.?De patru ani mergem la Sibiu, ?n Transilvania, pentru a monta sec?iunea de film 360 de grade pentru festivalul de documentare Astra Film Festival. Ne-am ?ntors ?ntotdeauna dorind s? deschidem aici o brut?rie cu produse de panifica?ie rom?ne?ti, care ne-au pl?cut at?t de mult”, a mai spus Carolina Comas.Covrig?ria ?nfiin?at? ?n pandemieCei doi au ?nfiin?at covrig?ria ?n pandemie, c?nd nu au mai putut organiza evenimente. Au preluat localul ?i au ob?inut re?etele de fabrica?ie ale lui Ionesco Sf?nt, creatorul brut?riei originale, care a fost deschis? la 1888 ?n ora?ul Sibiu. Covrig?ria era amplasat? la col?ul unei str?zi l?ng? Pia?a Mare, ?n centrul istoric al ora?ului. De aici a venit ?i numele localului, ?Covrig?ria Sf?nt”.Legenda familiei Sf?nt spune c? Nicoleta Sf?nt ?i-a obi?nuit fiii, fiicele Petronela, Ionela, Cosmina ?i Vasile s? fie recompensa?i pentru ?nv???tur? cu ace?ti covrigi, conform tradi?iei urmate de c?lug?rii benedictini din Burgundia ?i Renania.Nicoleta ?i-a ?nv??at so?ul cum s?-i preg?teasc?, iar acesta a modificat re?eta de pretzel, scufund?nd covrigii ?n ap? clocotit?, ?nainte s?-I bage la cuptor A?a s-au n?scut Covrigii.Covrigarul ?ef este de origine rom?n??n localul ?Sf?nt” din Madrid, covrigar este Valeria Vaida, o rom?nc?. Ea are grij? s? p?streze re?eta clasic? care prime?te o not? gourmet din parte buc?tarului ?ef Annarita Di Rubbo.?Pe l?ng? faptul c? ne consiliaz? cu privire la management, ea ne ajut? cu re?etele pe care eu ?i Diego le prezent?m din ??rile noastre de origine”, a mai spus Comas.Un covrig la brut?ria celor doi sud-americani cost? de la 1,50 euro bucata. Pe l?ng? cei simpli, aici se v?nd ?i covrigi f?cu?i din f?in? de gr?u integral, cu semin?e, cu br?nz? Emmental, cu mac.?De asemenea, exist? covrigi umplu?i (cu ?unc? ?i br?nz?), ciocolat? sau umplutura cu nuci ?i zah?r.Pe l?ng? ace?ti covrigi aici se mai v?nd ?i c?teva pr?jituri tipice din Rom?nia, cum ar fi ?br?nzoaica”, strudelul de mere sau pr?jituri de ciocolat?. sursa foto: ziarulromanesc.es * * *Valentin Mihai, Corteva: Lans?m anul acesta un hibrid de rapi?? unic ?n pia?? , agrointeligenta.ro - 3 mai 2021Un hibrid de rapi?? unic ?n pia??. Este anun?ul f?cut de oficialii companiei Corteva Agriscience ?n cadrul evenimentului ”Porumbul 2021 la start!” ce a avut loc pe 22 aprilie, ?n Fermele Iliu?? din localitatea Drago? Vod?, jude?ul C?l?ra?i.”Lans?m anul acesta un produs, s? zicem, unic ?n pia?a din Rom?nia, se nume?te PT 303 ?i este singurul hibrid de rapi?? cu toleran?? la atacul de Sclerotinia, practic acolo unde fermierii vin ?n rota?ie scurt? cu floarea-soarelui sau dup? plante cu boli comune cum este soia, este practic singura solu?ie pentru a lupta ?mpotriva acestui patogen care ?n Rom?nia, ?n ultima perioad? are un atac destul de virulent”, a anun?at Valentin Mihai, Category Marketing Manager Porumb ?i Soia ?n cadrul Corteva Agriscience Rom?nia ?i Moldova.”Corteva este cea mai mare companie ?n form? consolidat?, semin?e ?i produse de protec?ie a plantelor din Rom?nia ?i ?ti?i foarte bine c? este una din companiile care lanseaz? pe band? rulant? produse noi, extrem de performante, extrem de apreciate de c?tre fermieri. Pentru anul acesta, ?n ceea ce prive?te cultura de porumb, am lansat 10 noi hibrizi, dintre care trei a? dori s?-i men?ionez ast?zi, ?i anume P9889, un 350 FAO care este de departe v?rful nostru de lance, nava noastr? amiral, practic hibridul care nu are rival ?n pia?? – oriunde a fost cultivat anul trecut, at?t ?n loturi comerciale c?t ?i ?n loturile de testare, a b?tut cam tot ce exist? ?n momentul de fa?? ca ?i concuren??, ca ?i hibrizi.Urm?torul hibrid se nume?te P0217, un 440 FAO. Practic, acest hibrid vine s? ?nlocuiasc? ?n portofoliul nostru deja arhicunoscutul P0216, unul dintre primii hibrizi lansa?i din gama AQUAmax, acest hibrid al?turi de P9889 sunt crea?ie pur rom?neasc?, ?n urma cercet?rii pe care o ?ntreprindem ?n Rom?nia, ?n cadrul departamentului de cercetare de la Afuma?i”, a mai precizat Valentin Mihai.Cel de-al treilea hibrid prezentat la evenimentul de la C?l?ra?i este P0710 ?i va fi lansat ?ncep?nd cu anul viitor. ”Este fratele campionului mondial din 2020 care se nume?te P0720 ?i el vine pe grupa de FAO 460, vine ?n portofoliul nostru s? ?nlocuiasc? cel de-al doilea hibrid consacrat P0412, care bine?n?eles a f?cut istorie timp de 9 ani de zile ?n cadrul portofoliului nostru”, a mai spus Valentin Mihai. * * *Bill Gates a cump?rat 9.000 de hectare ?n Turcia? Pre?ul terenurilor – dublat peste noapte! agrointeligenta.ro - 3 mai 2021 Pre?ul terenurilor agricole din nord-vestul Turciei aproape s-au dublat ?n urma apari?iei unor zvonuri conform c?rora fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar cump?rat 22.000 de acri (circa 9.000 de hectare) de teren agricol ?n regiune.Proprietarii de terenuri care sper? s? valorifice aceast? oportunitate ?ncearc? s?-?i v?nd? terenurile la pre?uri exorbitante, cu o listare de p?n? la 10.000 de dolari per hectar, potrivit unui raport local. Specula?iile c? Gates a cump?rat terenuri ?n regiune au ap?rut pentru prima dat? pe re?elele de socializare ?i pe c?teva site-uri de ?tiri locale.Okan Gaytanc?o?lu, un parlamentar din principalul partid de opozi?ie al Partidului Popular Republican (CHP) din provincia Edirne din nord-vest, a dus acuza?iile ?n parlament.Gaytanc?o?lu a ?ntrebat ?ntr-o mo?iune dac? exist? vreo cooperare ?ntre Ministerul Agriculturii ?i Silviculturii ?i Funda?ia Bill ?i Melinda Gates.Ministerul a declarat c? oficialii funda?iei au f?cut o vizit? de curtoazie ?n 2018, dar nu au fost semnate protocoale sau acorduri.Registrele funciare ale provinciilor Edirne, Tekirda? ?i K?rklareli din regiune, de asemenea, nu de?in ?nregistr?ri ale terenurilor ?nregistrate pe numele ?Gates”.Agen?ii imobiliari ?i exper?ii au avertizat publicul s? nu dea curs specula?iilor.Vorbind cu Agen?ia de ?tiri Demir?ren, Nam?k Kemal D?leneken, un urbanist, a declarat c? zvonurile privind investi?iile familiei Gates sunt r?sp?ndite de cei care au investit deja ?n regiune pentru a cre?te valoarea terenurilor lor. ?Au existat mul?i investitori ?n Turcia ?n ultimii ani, acest lucru nu este o noutate. Investi?iile sunt f?cute at?t localnici, c?t ?i de str?ini. Dar ceea ce se spune despre Bill Gates sunt doar zvonuri ”, a spus D?leneker.?Cei care au mai investit aici au nevoie de astfel de zvonuri pentru a-?i cre?te valoarea locului ?i pentru a-?i cre?te pre?urile, cred c? este un zvon s? dezv?luie acest lucru”, a ad?ugat el.Gates, cunoscut drept unul dintre cei mai boga?i oameni din lume, are o valoare net? estimat? de 129 miliarde de dolari. ?n luna ianuarie, o revist? american? a dezv?luit c? Gates de?ine ?i cel mai mare portofoliu de terenuri agricole private din SUA, cuprinz?nd aproape 100.000 de hectare. * * *Ce sunt punctule?ele care apar pe frunzele pomilor ?i la ce ajut? , Roxana Dobre - 4 mai 2021 Ce sunt ”punctule?ele” care apar pe frunzele de cire?? Pe un grup de profil, pomicultorul George Ristea a explicat c? micile umfl?turi care se reg?sesc pe toate frunzele cire?ilor nu sunt periculoase pentru pom sau fructe ci reprezint? glande nectarifere extraflorale care devin hran? pentru furnicile care mai departe ap?r? pomii de omizi sau al?i d?un?tori.”Haide?i s? l?murim ce sunt aceste ”punctule?e” la cire?. Pe?iolul (codi?a) are 3-6 mm lugime ?i la baza foliolei are dou? (mai rar 3) nectarii (glande nectarifere extraflorale). Acestea secret? mici cantit??i de nectar numit ?i ”hrana poli?istului” pentru c? are rolul s? atrag? furnicile, care ?n schimb ap?r? pomii de omizi ?i al?i d?un?tori consum?nd ou?le depuse pe frunze sau larvele acestora. Cele de culoare galben? sunt de la soiul Donissen, care fac fructele galbene”, a explicat pomicultorul pe grupul ”Pepinierele Roman – sfaturi utile, ?ntre?inere pomi, arbu?ti fructiferi” pentru al?i fermieri interesa?i. Potrivit speciali?tilor secre?ia acestora este mai bogat? ?n primele s?pt?m?ni de vegeta?ie. Secre?ia ?i produc?ia de nectar variaz? ?n func?ie de: plant? (specie, soi, varietate, v?rsta plantei, stadiul de ?nflorire etc); sol (compozi?ia chimic?, gradul de fertilitate, umiditatea, nivelul apei freatice, agrotehnica aplicat? etc); condi?iile meteorologice.* * *Care sunt cele ?ase avantaje ale trat?rii floarea-soarelui cu AMALGEROL ESSENCE? Diana Vasilescu , 4 mai 2021Bulgaria are o pozi?ie puternic? ?n produc?ia de floarea-soarelui ?n ??rile UE ?i fiecare produc?tor nativ se confrunt? cu provocarea de a cre?te cantitatea ?i calitatea randamentului, men?in?nd ?n acela?i timp fertilitatea solului. R?spunsul este unul singur – folosirea biostimulentul unic AMALGEROL ESSENCE care ac?ioneaz? simultan ?n trei direc?ii: solul, r?d?cinile ?i planta.Continuarea P?r?ii I: ESSENCE la hibrizii de floarea-soarelui hiperoleic?Pe baza experimentelor efectuate ?n curs de mai mul?i ani ?n institute ?i a experien?ei fermierilor care au avut ?ncredere ?n AMALGEROL ESSENCE, observ?m urm?toarele rezultate la floarea soarelui:Con?inutul de ulei la tehnologia standard este de 42-45%.Aplic?nd tehnologia standard ?mpreuna cu utilizarea de AMALGEROL ESSENCE con?inutul de ulei cre?te p?n? la 46-48%.*Valoarea rezultatelor ob?inute depinde ?i de poten?ialul stabilit al hibridului.Tot mai des suntem martorii tendin?ei comercian?ii de floarea-soarelui s? ofere o prim? suplimentar? pentru con?inutul ridicat de ulei, iar produsele cu un con?inut mai ridicat de ulei achizi?ionate la un pre? mai mare. Am observat mai ?nt?i acest fapt la companiile exportatoare, iar acum fabricile de ulei din Bulgaria le urmeaz? exemplul.Exist? hibrizi speciali pe pia?? – hibrizi de floarea-soarelui cu con?inut de acid oleic ridicat, care trebuie s? aib? un con?inut de acid oleic minim de 80%. Experien?a a ar?tat c? hibrizii cu con?inut de acid oleic ridicat, tratate conform tehnologia standard, ?n combina?ie cu AMALGEROL ESSENCE, au un con?inut de acid oleic de 88-90% ?i sunt achizi?ionate la un pre? mai mare.Observ?m o cre?tere a randamentului floarea-soarelui dup? utilizarea AMALGEROL ESSENCE ?n func?ie de faptul dac? plantele sunt tratate o dat? sau de dou? ori. Aplicare: primul tratament ?n faza 2-4 perechi de frunze; al doilea tratament la ?nceputul fazei de ?nmugurire ?nainte de ?nchiderea r?zorului (de obicei ?n combina?ie cu produse de control al balurului). Doza recomandat? este de 2 l/ha.?AMALGEROL ESSENCE la recuperare dup? grindin?Urm?torul exemplu din practic? arat? cum AMALGEROL ESSENCE ?i-a dovedit incontestabil efectul ?n floarea-soarelui afectat? de grindin?. Ferma este situat? ?n zona ora?ului Dimitrovgrad unde grindina devastatoare aproape distruge planta?iile de floarea-soarelui. Inten?ia fermierului este s? are c?mpul ?n cauz?, dar ca urmare a unei consult?ri cu reprezentantul de v?nz?ri al Medi Plus R, el s-a r?zg?ndit ?i a avut ?ncredere ?n produsul AMALGEROL ESSENCE. V?rful plantelor este viu ?i c?mpul este tratat la o doz? de 2 l/ha ?n urma c?reia plantele ?ncep s? se refac?. Dup? o s?pt?m?n?, din p?cate, c?mpul a fost lovit de o a doua grindin?, motiv pentru care fermierul a aplicat ?nc? o dat? biostimulentul la o doz? de 2 l/ha. Plantele se recupereaz? complet ?i dau un randament bun.6.AMALGEROL ESSENCE pentru daune locale cauzate de man?Mana de floarea-soarelui este un factor de risc pentru recoltare, deoarece starea este dificil de controlat ?i provoac? daune semnificative zonelor ?ns?m?n?ate. Un produc?tor agricol din regiunea Nova Zagora a optat pentru un soi expresiv tolerant, sensibil la man?. Mana este observat? la etajele inferioare ale plantelor. Prin interven?ia ?i tratamentul rapid numai cu AMALGEROL ESSENCE ?n doz? de 2 l/ha dup? a 3-a pereche de frunze adev?rate, sporii de man? sunt calcifica?i.?Dup? 10 zile se observ? un efect vizibil la floarea-soarelui: plantele au dep??it mana, exist? o cre?tere ?i dezvoltare normal?, frunzele sunt curate, cu o culoare verde bun? ?i se formeaz? un mugure. Fermierul a fost extrem de impresionat de efectul AMALGEROL ESSENCE ?n aceast? situa?ie stresant?. El a fost utilizatorul biostimulentului ?n ultimii ani pentru a cre?te cantitatea ?i calitatea randamentelor sale, dar pentru prima dat? a aplicat produsul ?ntr-o situa?ie at?t de extrem? ?i a fost convins ?nc? o dat? de compozi?ia ?i ac?iunea unic? a AMALGEROL ESSENCE.Video cu primul seminar online al AMALGEROL ESSENCE: Pentru mai multe informa?ii: !?* Rezultatele utiliz?rii Amalgerol Essence ?n doz? de 2 l/ha sunt similare cu rezultatele prezentate la aplicarea Amalgerol clasic ?n doz? de 3 l/ha.Textul a fost retip?rit de revista bulgar? ?Protec?ia plantelor”, Aprilie 2021Care este, de fapt, solu?ia cre?terii cu dou? cifre a productivit??ii agricole 4 mai 2021 , Ionel VaduvaPrin implementarea unor solu?ii tehnologii personalizate ?n exploata?iile rom?ne?ti, productivitatea agricol? s-ar putea majora cu dou? cifre.?Introducerea tehnologiei ?n procesul agricol de la ?ns?m?n?are p?n? la valorificarea produsului final poate avea un impact foarte mare ?n ferme (…). Prin implementarea unor tehnologii ?n fermele rom?ne?ti, cu siguran?? productivitatea ar cre?te de ordin zecimal, cu dou? cifre”, a afirmat Ana Romanescu, data & AI specialist pentru Rom?nia ?i Ungaria ?n cadrul Microsoft, cel mai mare produc?tor software din lume, la ZF Agropower Tech.Reprezentanta companiei citate a mai ad?ugat c?, ?ara noastr?, unul dintre cei mai mari produc?tori ?i exportatori de cereale din UE, are un mare poten?ial de cre?tere ca urmare a diversit??ii solului.De altfel, ea a mai spus ?n cadrul emisiunii televizate c? produc?torii agricoli autohtoni sunt deschi?i la nou ?i ??i doresc s? ??i creasc? afacerile ?i s? ??i actualizeze modul de lucru, uit?ndu-se la evolu?ia culturilor lor sau a fermelor de animale cu ajutorul aplica?iilor.Reprezentanta gigantului tech a mai ad?ugat c?, ?n prim?vara anului trecut, la ?nceputul pandemiei de COVID-19 ?n Rom?nia, c?nd au ap?rut ?i primele semne ale secetei, mai mul?i fermieri au apelat la serviciile companiei citate anterior pentru a-?i construi propriul web-site, dar ?i pentru a urma cursuri s? ?nve?e s?-?i v?nd? produsele online.?Am observat acest trend ?i am ?ncercat s? venim ?n ?nt?mpinarea sa cu programe de training pentru fermieri, s? le cre?tem competen?ele digitale. ?n ultimii doi ani am investit tot mai mult s? aducem o cre?tere a competen?elor digitale, pentru c? am observat ca un fermier are anumite venituri pe care ?i le poate reinvesti ?n tehnologie ?i prin traininguri este mai u?or s? ?n?eleag? cum poate s? implementeze anumite tehnologii”, a continuat Romanescu.Nu ?n ultimul r?nd, ea consider? c? agricultura rom?neasc? este ?n continu? dezvoltare, iar fermierii sunt optimi?ti ?n ceea ce prive?te evolu?ia sa pe un trend ascendent. De altfel, cu ajutorul solu?iilor cloud se pot prezice care ar fi cele mai indicate culturi pentru sol ?n func?ie de vreme ?i istoricul acelei ferme, ceea ce ar duce la o cre?tere a produc?iei.Anul trecut, ?ara noastr? s-a confruntat cu o secet? sever?, iar produc?ia de cereale a sc?zut cu aproape 40% p?n? la 18,9 milioane de tone, arat? datele statistice. ?n anii buni, produc?ia de cereale este de circa 30 de milioane de tone, iar reprezentan?ii sectorul agricol spun c? Rom?nia are poten?ial s? hr?neasc? 80 de milioane de oameni.La nivel mondial, agricultura se confrunt? cu o mare provocare, ?i anume aceea de a asigura hrana pentru o popula?ie ?n cre?tere, av?nd la dispozi?ie resurse limitate, iar inova?iile tehnologice pun ?n slujba fermierilor instrumentele necesare care ?i pot ajuta s? se dezvolte. * * *Oaia Cap Negru de Teleorman – un animal special, extrem de performant 3 mai 2021 , Marius MileaLa nivel na?ional exist? un interes deosebit pentru conservarea ?i ameliorarea raselor locale de ovine, datorit? caracterelor lor biologice deosebite. Cresc?torii de ovine sunt interesa?i s? creasc? animale cu produc?ii mari de lapte ?i carne. Rasa Cap Negru de Teleorman este o ras? local? care se caracterizeaz? printr-un asemenea randament. Ea a fost omologat? oficial ?n anul 2009 de c?tre Agen?ia Na?ional? pentru Ameliorare ?i Reproduc?ie ?n Zootehnie. * * *Condi?iile optime pentru cultivarea usturoiului , 3 mai 2021, Ionu? F?nt?n? Usturoiul este o plant? care se cultiv? at?t pentru bulbi, c?t ?i pentru frunzele care se consum? ?n stare proasp?t?. Este utilizat at?t ca aliment sau condiment, c?t ?i ca medicament, av?nd numeroase propriet??i benefice pentru organism. Dac? v? hot?r??i s? ?nfiin?a?i o astfel de cultur?, este important s? ?ine?i cont de c?teva reguli ?i s? cunoa?te?i condi?iile optime pentru cultivarea usturoiului, astfel ?nc?t cultura s? fie una bogat?. * * *Chocolate in a Bottle – un nou mod (dulce, aromat, efervescent) prin care po?i s? le ar??i celor dragi c?-i pre?uie?ti, mai 1, 2021, Cezar Ioan Esen?e efervescente de arome ?i gusturi emblematice din Fran?a ?i Belgia – asta e “Chocolate in a Bottle”, un produs recent ap?rut pe pia?a rom?neasc? ?i care ar putea spori diversitatea de moduri ?n care spunem celor dragi c? ?i pre?uim. Vezi mai jos de ce scriu asta, poate ??i dau o idee bun? (?i nou?)! Dac? e?ti un “purist al vinului” – care nu tolereaz? deloc “amestecurile” – te treze?ti de multe ori c? ai dificult??i s? alegi ceva de b?ut pentru cineva care nu e la fel de exigent ca tine ?n privin?a asta, ci vrea “dulce, aromat, de curs? lung?”. ?i tocmai de-asta sugestia de azi! “Chocolate in a Bottle” e o b?utur? efervescent? limpede ca ?ampania – dar slab alcoolizat? (6,5% – apropo, exist? ?i varianta f?r? alcool), cu arom? ?i gust de ciocolat? cu alune. Are “abunden??” ?i e deopotriv? r?coritor ?i plu?at, dac? o fi permis? licen?a asta.?Promovare prin degust?ri ?i party-uri “invite only” ?i re?ele socialeAm pornit la degustare cu a?tept?ri extrem de sc?zute – m? temeam c? voi da peste “un alt” premix popular, o alt? “scurt?tur? care taie col?urile” calit??ii olfactive ?i gustative. Dar nu am g?sit nimic de genul ?sta, ci chiar dimpotriv?, o b?utur? pe care a? d?rui-o lini?tit cuiva despre care ?tiu c? se bucur? s? reg?seasc? ?i “la pahar” senza?ii r?coroase de dulce ?i de ciocolat? bun?! E “doi ?n unu” ?i chiar mai mult de-at?t: vinul baz?, Chardonnay din sudul Fran?ei, de l?ng? Perpignan, e produs ?n maniera clasic? a unui spumant ?i este amestecat cu extracte naturale de cacao ?i alune ?ntr-un mod care p?streaz? aspectul clar ?i str?lucitor al b?uturii, ca ?i vioiciunea r?coritoare. Re?eta a fost dezvoltat? de produc?tor ?mpreun? cu mae?tri ciocolatieri belgieni, ?i asta se simte.?n Rom?nia, importatorul (care aduce ?i ciocolaterie bun? belgian?, apropo!) a decis s? v?nd? “Chocolate in a Bottle” printr-un site propriu ?i s-o promoveze prin degust?ri ?i party-uri rezervate “doar ini?ia?ilor” ?i prin intermediul re?elelor sociale – unde nume ca Loredana, C?t?lin Botezatu, Nicole Cherry, Daniel Buzdugan, Oana Roman sau Dana S?vuic? au postat despre ea. Conceptul ?i realizarea “Chocolate in a Bottle” au beneficiat, de-a lungul ultimilor ani, de recunoa?tere interna?ional? * * *Demeter i.u.s.o. – super-oltene?tile lui Iustin Urucu, din “triunghiul magic” de la Almaj, dintre Jiu, Amaradia ?i Alm?jel, aprilie 22, 2021Vinul.ro Cel mai bine ??i prezint? chiar Iustin Urucu propriile crea?ii enologice: “Gama de vinuri Demeter din seria i.u.s.o. (ini?ialele vin de la Iustin Urucu Super Oltene?ti – nr) reprezint? o premier? absolut? ?n lumea vinurilor. Dup? ce mai bine de 20 de ani m-am ocupat de ob?inerea unor branduri celebre de vin – Soare, Prince Matei, Prince Mircea, Sirena Dun?rii sau UniQ – am hot?r?t s? dezvolt un proiect propriu, ?n inima Olteniei mele dragi, pe dealurile Almajului. Vreau s?-mi transmit priceperea ?i experien?a acumulat? prin edi?ii limitate de vinuri, sub semn?tur? proprie. Prima super-edi?ie limitat? este cea care cuprinde trei vinuri “Demeter – i.u.s.o.”: dou? cupaje ro?ii, ob?inute din asamblarea unui soi de struguri rom?nesc cu unul interna?ional, ?i un cupaj alb, ob?inut prin asamblarea a dou? soiuri rom?ne?ti ?i unul interna?ional”. Detalii, ?n prezentarea de mai jos (titlul ?i intertitlurile apar?in redac?iei Vinul.ro, fotografiile provin din arhiva enologului).Cei dornici s? afle detalii suplimentare despre vinurile f?cute de Iustin Urucu la Viile Almaj – sau s? ?i le procure – pot apela la telefonul 0722.116.677?, e-mail viilealmaj@ sau profilul de Facebook Viile Almaj ?n total, Iustin Urucu a lansat acum doar c?te 2.000 de sticle din fiecare cupaj. Vinurile sunt pretabile ?nvechirii la sticl?. Urmeaz? ?i o gam? nou?Cele trei cupaje sunt destinate exclusiv achizi?iei directe – de la cram? ?i din c?teva magazine specializate selectate – ?i con?in c?te aproximativ 2.000 de sticle fiecare: cele ro?ii sunt din Feteasc? neagr? & Merlot ?i Negru de Dr?g??ani & Cabernet Sauvignon, iar cel alb este din Feteasc? regal?, Feteasc? alb? ?i Sauvignon Blanc. Strugurii provin de pe planta?ia proprie de aproximativ 9 hectare aflat? la Almaj, Dolj, ?n Denumirea de Origine Controlat? (DOC) Banu M?r?cine. “Vinurile ro?ii au un poten?ial de ?nvechire de 8-10 ani, iar cel alb are o prospe?ime pl?cut? acum, dar la fel de bine 1-2 ani la sticl? vor ajuta la dezvoltarea unor arome ?i gusturi mai complexe”, recomand? Iustin. El spune c? e un proiect ?n dezvoltare ?i c? lucreaz? ?i la o alt? gam?, care “va fi o surpriz? pl?cut?” ?i va fi lansat? ?n cur?nd. “Mai am ?n cram? ?i alte vinuri pentru gama Demeter – i.u.s.o., dar e prematur s? m? pronun? dac? vor fi apte s? fie ?mbuteliate sub acest nume”, mai dezv?luie el.O planta?ie-experiment pentru soiuri autohtone, o cram? mic? ?i enoturism“Mi-am dorit s? am o mic? planta?ie ?n care s? experimentez ?n special soiuri autohtone –? ?i am reu?it. O cram? mic?, ?n care s? vinific strugurii – ?i am reu?it.? Cu siguran?? ?mi doresc, ?n termen scurt, s? pot oferi ?i servicii de oenoturism – ?i voi reu?i”, declar? Iustin Urucu. El spune c? vrea s? atrag? aten?ia c?tre noi areale viticole din Oltenia –?“altele dec?t cele consacrate, tocmai pentru a ar?ta diversitatea ?i poten?ialul dragilor mele locuri natale”.Vinurile Demeter i.u.s.o. – din planta?ii amplasate ?ntre trei r?uri care termoregleaz? microclimatulPlanta?iile sunt amplasate pe dealurile din jum?tatea nordic? a jude?ului Dolj, ?n localitatea Almaj, dup? cum arat? Iustin. Pozitia este una favorabil? prin expozi?ie, dar ?i prin faptul c? se afl? ?ntr-un triunghi magic ?ntre r?urile Jiu, Amaradia ?i Alm?jel. Acestea reu?esc s? creeze un microclimat favorabil prin curen?ii de aer pe care ?i formeaz?. Astfel, ?ntreaga zon? este termoreglat?, iar plantele de vi??-de-vie ?i strugurii parcurg perioade optime de dezvoltare, respectiv coacere. Solurile din acest teritoriu sunt reprezentate de argile ?i pietri?uri, ?n straturile superioare, ?i de structuri calcaroase semicompacte, ?n profunzime – aceste structuri ?ncep?nd de la o ad?ncime de cca. 40-50 cm.Demeter – i.u.s.o. Feteasc? neagr? & Merlot: arome de fructe mature, condimente ?i caramel ?i gust plin, complex, moale ?i persistentVinul Demeter – i.u.s.o. FN/M? a fost ob?inut din asamblajul Feteasc? neagr? & Merlot? (65%-35%).Pentru acesta, strugurii au fost recolta?i la o maturitate ideal?, astfel ?nc?t s? poat? oferi vinului maximul de componente necesare unei structuri complexe.?n parcelele din care provin strugurii pentru acest vin s-a f?cut ?n prealabil o normare a ?nc?rc?turii strugurilor pe plant?, o reducere de la 2-2,5 kg/plant? p?n? la maxim 1,5 kg/plant?.Strugurii din ambele soiuri au fost desciorchina?i ?i zdrobi?i ?mpreun?, iar dup? transferul ?n vase de inox cu temperatur? controlat? s-a ini?iat fermenta?ia alcoolic?. Vinul a fost separat de bo?tin? dup? cca 12 zile de contact cu pieli?a strugurilor, ?i astfel vinul a dob?ndit o culoare ro?u-grena intens?. Dupa aceast? perioad?, vinul a fost transferat ?n butoaie de stejar ?i ?inut acolo peste 18 luni, astfel, pentru finalizarea conversiei malolactic?. A dob?ndit, astfel, arome de fructe mature, condimente ?i caramel, cu un gust complex, plin, moale ?i persistent.Vinul are structura ?i complexitatea care ?i ofer? posibilitatea de a fi p?strat o perioad? ?ndelungat? – ?n acest fel va evolua ?i va c?p?ta arome complexe, cu nuan?e asem?n?toare obiectelor de piel?rie sau a cutiilor din lemn vechi.Demeter – i.u.s.o. Negru de Dr?g??ani & Cabernet Sauvignon: arome de cire?e negre, ciocolat? ?i condimente; arome ?i mai complexe prin ?nvechireVinul Demeter – i.u.s.o. NDD/CS? este un cupaj rar, ob?inut din Negru de Dr?g??ani & Cabernet Sauvignon (60%-40%). S-au folosit dou? partide de vin diferite, c?te una pentru fiecare soi.Strugurii au fost recolta?i ?i vinifica?i la momente diferite – primul vin ob?inut a fost cel din Negru de Dr?g??ani. Fermenta?ia a fost ini?iat? ?i continuat? ?n vase de inox timp de 9 zile, dup? care vinul a fost separat de bo?tin? ?i transferat ?n butoaie de stejar, unde s-a maturat timp de 9 luni, perioad? ?n care a finalizat fermenta?ia alcoolic? ?i conversia malolactic?, astfel dob?ndind arome fructate de cire?e ?i vi?ine bine coapte, dar ?i nuan?e de eucalipt ?i condimente. Partenerul de cupaj a fost ob?inut din Cabernet Sauvignon, un soi viguros care a fost cules ?n luna octombrie, atunci c?nd strugurii au fost bine matura?i, astfel ?nc?t s? dea vinului structura ?i complexitatea dorite.Pe parcursul fermenta?iei alcoolice, vinul a fost ?inut ?n contact cu pieli?a strugurilor timp de 18 zile, ?n acest timp c?p?t?nd nuan?e intense de ro?u-rubiniu, dar ?i arome fructate. Dup? aceast? perioad?, vinul a fost transferat ?n butoaie de stejar, unde s-a maturat timp de peste 18 luni, astfel dezvolt?nd arome de fructe mature, ciocolat? neagr? ?i condimente. Ambele vinuri au fost cupajate cu 4 luni ?nainte de ?mbuteliere, iar ?n acest timp au dat na?tere unor arome spectaculoase de cire?e negre, ciocolat? ?i condimente. ?Vinul poate fi p?strat timp ?ndelungat, ?n acest fel va evolua ?i va c?p?ta mai mult? complexitate olfactiv? ?i un gust des?v?r?it.Demeter – i.u.s.o. Feteasc? regal?, Feteasc? alb? ?i Sauvignon blanc: fructe, flori de salc?m, gust salin-savurosVinul alb Demeter – i.u.s.o. este ob?inut din struguri de Feteasc? regal?, Feteasc? alb? & Sauvignon blanc (50%/30%/20%).Strugurii au fost recolta?i ?i vinifica?i ?mpreun?: dup? desciorchinare ?i zdrobire u?oar?, boabele au fost presate la presiuni sc?zute, cu un randament ini?ial de 40%.Mustul a fost transferat ?n cistern? de inox, unde a fermentat la o temperatur? de circa 15°C timp de 20 zile. Dup? aceast? perioad?, vinul ?mpreun? cu drojdiile fine a fost transferat ?n butoaie de stejar deja folosite doi ani, pentru dou? luni. Au rezultat arome complexe fructate, combinate cu nuan?e de flori de salc?m ?i un gust pl?cut, u?or s?rat.Vinul poate fi consumat cu placere at?t t?n?r, c?t ?i dup? maturare la sticl?. * * *O sticl? de vin plimbat? pe Sta?ia Orbital? se vinde cu un milion de dolari , Elena Andrei , 04.05.2021 Casa de licita?ie Christie’s a anun?at mar?i c? vinde o sticl? de vin fran?uzesc ce a petrecut mai mult de un an pe orbit? la bordul Sta?iei Spa?iale Interna?ionale cu un milion de dolari. Pétrus 2000 este una dintre cele 12 sticle trimise ?n spa?iu ?n noiembrie 2019 de cercet?tori care exploreaz? poten?ialul pentru agricultura extraterestr?. A revenit 14 luni mai t?rziu ?subtil modificat”, potrivit exper?ilor ?n vinuri care l-au probat la o degustare ?n Fran?a.Tim Tiptree, director interna?ional al Departamentului de vinuri ?i b?uturi spirtoase de la Christie’s, a declarat c? vinul cu ?v?rst? spa?ial? a fost maturat ?ntr-un mediu unic” cu o gravitate aproape zero la bordul sta?iei spa?iale. Un vin de un milion de dolari/Foto: AP C?l?toria a transformat un vin de 10.000 de dolari sticla, cunoscut pentru complexitatea sa, taninurile maturoase ?i aromele de cire? negru, plus o cutie de trabuc, ?ntr-o noutate ?tiin?ific?.Space Cargo Unlimited a trimis vinul pe orbit? ?n noiembrie 2019 ca parte a efortului de a face plantele de pe P?m?nt mai rezistente la schimb?rile climatice ?i la boli, expun?ndu-le la noi condi?ii. Cercet?torii doresc, de asemenea, s? ?n?eleag? mai bine procesul de ?mb?tr?nire, fermentarea ?i bulele din vin.La un test efectuat ?n martie la Institutul pentru Cercetarea Vinului ?i Viei din Bordeaux, Fran?a, o duzin? de cunosc?tori de vinuri au comparat vinul ce a c?l?torit ?n spa?iu cu vinul din aceea?i recolt? r?mas pe P?mnt ?i au observat o ?modificare subtil?”.Vinul oferit de Christie’s spre v?nzare vine cu o sticl? de Pétrus terestru din aceea?i recolt?, un decantor, pahare ?i un tirbu?on fabricat dintr-un meteorit, ?ntr-un pachet cu decora?iuni inspirate din povestirile pionierului science fiction Jules Verne ?i din serialul ?Star Trek”.Doar pentru cunosc?tori.* * *Vinul de azi: Petite Syrah 2016 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 La Bessa Valley totul este realizat cu respect pentru natur?, oameni, vi?ele de vie ?i struguri. Armonia este un alt principiu al acestei crame ale c?rei vinuri sunt ast?zi cunoscute peste tot ?n lume. De acolo vine ?i recomandarea noastr? de ast?zi, Petite Syrah 2016. Profund ?i intens, vinul ?ntr-o frumoas? culoare de ro?u rubiniu este realizat 100% din struguri Syrah. Olfactiv, se disting note care amintesc de fructe de p?dure negre, nuci, ciocolat? cu lapte ?i cafea. Pe palat, aromele se continu? cu tente de p?ine pr?jit?, piele ?i stejar, taninurile fiind mature, catifelate ?i bine structurate. Postgustul este lung ?i dulceag. Degusta?i acest vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de paste cu diverse sosuri, preparate cu carne, m?nc?ruri cu legume ceva mai condimentate sau br?nzeturi. * * *Bianca Szekely, evaluator daune Agra Asigur?ri: ??mi plac sistemul, metoda ?i oamenii” , Violeta M??, 04 mai 2021 - ?Trebuie s? ?n?elegi ?i s?-?i asumi metoda de evaluare, altfel nu po?i s? o aplici corespunz?tor pentru fermier”, spune cu convingere Bianca Szekely (48 de ani), evaluator daune la Agra Asigur?ri. Bianca Szekely este inginer horticol ?i lucreaz? ?n domeniu de 16 ani. A ?nceput cu produc?ia de flori, apoi a dezvoltat o afacere ?n domeniul landscaping-ului, a produs ?i legume ?n solarii, de?ine o pepinier? de plante ornamentale l?ng? Deva, iar acum s-a orientat spre produc?ia de c?p?uni ?n solarii. De asemenea, face proiectare ?i consultan?? ?n domeniul peisagistic. Pe l?ng? toate acestea, este ?i evaluator de daune pentru Agra Asigur?ri.Spune c? a ales s? cultive c?p?uni pentru c? poate s? ?ncheie recoltatul p?n? ?ncepe sezonul de evaluare a daunelor ?i astfel poate s? le fac? pe toate, f?r? ca aceste activit??i s? se suprapun? prea mult.??Trebuie s? crezi ?n metoda de evaluare”A ?nceput colaborarea cu Agra Asigur?ri ?n 2017. Bianca auzise deja cu un an ?nainte s? ?nceap? la Agra Asigur?ri de postul de evaluator. Asculta pove?tile despre acest post ?i despre modul de lucru cu fermierii frecvent ?i i s-a p?rut interesant.?Eu am venit la Agra pentru c? ?mi plac sistemul, metoda ?i oamenii. Mi se pare foarte corect? metoda. Trebuie s? ?n?elegi ?i s? crezi ?n metod?, altfel nu po?i s? ?l aju?i ?n mod corect pe fermier. Dac? echipa nu ar fi fost OK, probabil nu m-a? fi implicat. ?n plus, e o activitate care te ajut? s? acumulezi cuno?tin?e noi ?i diversificate. ?n patru, cinci ani, noi am v?zut mii de daune ?i din fiecare ?nve?i c?te ceva. Toate compara?iile pentru evaluarea daunei le facem pe fiecare parcel?, pe plante, ?ntre cultura d?unat? ?i cea ned?unat?, de aceea ai nevoie de cuno?tin?e tehnice, pentru a face diferen?a ?ntre daunele produse de d?un?tori/boli sau cele provocate de grindin? sau furtun?”, spune Bianca Szekely.?Inspec?ia c?mpului cu dronele?Cel mai mult a stat ?n c?mp trei s?pt?m?ni, ?ntr-o ferm? de 15.000 ha ?i 1.200 de parcele, cu daune succesive, cu grindin? ?i furtuni repetate. ?La anumite culturi, pe suprafe?e mari, folosim ?i drone, ca s? vizualizam corect parcelele afectate, dar mergem obligatoriu ?i ?n teren. Cu drona po?i s? evaluezi doar suprafa?a afectat?, nu gradul de afectare a culturii. La daune simple, o echip? de evaluatori poate face ?i dou? sau trei ferme pe zi, dar dac? e o ferm? mai mare, putem sta mai multe zile ca s? evalu?m o daun?”, explic? Bianca Szekely.?Ce calit??i trebuie s? aib? un bun evaluator de daune?Aceasta consider? c? un bun evaluator de daune trebuie s? aib? cuno?tin?e tehnologice despre culturile pe care le evalueaz? ?i s? ?tie cum sunt afectate plantele de anumite evenimente care apar, trebuie s? fie corect ?i s? vad? lucrurile logic, s? fie deschis s? ?nve?e lucruri noi ?i s? reac?ioneze foarte repede, ?n func?ie de ceea ce se ?nt?mpl? la fa?a locului. * * *Pedepse mai mari pentru ultraj ?mpotriva p?durarilor. Proiectul a fost depus ?n Parlament de ministrul mediului , 04.05.2021 16:25 ?n ultimii ani, ?ase p?durari au fost omor??i de ho?ii de lemn, iar peste 700 de silvicultori au fost ataca?i de infractori. Foto: Facebook/Ministerul Mediului Personalul silvic va fi inclus, al?turi de poli?i?ti ?i jandarmi, ?n categoria de personal pentru care ultrajul se sanc?ioneaz? cu pedepse sporite, prevede un proiect de lege depus ?n Parlament de c?tre ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Tanczos Barna, ?n calitate de senator, informeaz? ministerul de resort printr-o postare pe Facebook.?Am luat decizia de a depune proiectul de lege ?mpreun? cu reprezentan?ii Federa?iei Sindicatelor din Silvicultur? - Silva, ?n cadrul ?nt?lnirii din 21 aprilie. Aceast? modificare legislativ? va conduce, al?turi de dotarea corespunz?toare a personalului de teren, la descurajarea actelor de agresiune asupra silvicultorilor. Aproape f?r? excep?ie, toate actele de ultraj au loc ?n situa?ii ?n care personalul silvic intervine ?n numele statului, pentru prevenirea infrac?iunilor la regimul silvic. Este datoria noastr? s? ne asigur?m c? ace?ti oameni, afla?i ?n linia ?nt?i ?n lupta cu ho?ii de lemne, se bucur? de statutul ?i protec?ia cuvenite”, spune ministrul.Potrivit sursei citate, ?n ultimii ani, ?ase p?durari au fost omor??i de ho?ii de lemn, iar peste 700 de silvicultori au fost ataca?i de infractori, suferind agresiuni ?i v?t?m?ri corporale grave, amenin??ri cu moartea, precum ?i distrugerea unor bunuri (autovehicule, locuin?e, anexe gospod?re?ti).??n?sprirea regimului sanc?ionator pentru ultrajul s?v?r?it ?mpotriva personalului silvic va conduce, pe termen scurt, la descurajarea actelor de agresiune la adresa autorit??ii statului, permi??nd personalului de specialitate silvic? s?-?i ?ndeplineasc? atribu?iile ?ntr-un cadru mai sigur, iar pe termen lung, va contribui la sc?derea infrac?ionalit??ii la regimul silvic”, a explicat Tanczos.Odat? adoptat? modificarea legislativ?, ?n cazul s?v?r?irii faptelor reglementate ?n alineatele (1)-(3) din articolul 257 Cod penal, asupra personalului silvic aflat ?n exercitarea atribu?iilor de serviciu sau ?n leg?tur? cu exercitarea acestor atribu?ii, pedepsele prev?zute de lege vor fi majorate cu jum?tate, precizeaz? Ministerul Mediului pe re?eaua de socializare.Ce prevede Codul Penal:Art. 257: (1) Amenin?area s?v?r?it? nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct?, lovirea sau alte violen?e, v?t?marea corporal?, lovirile sau v?t?m?rile cauzatoare de moarte ori omorul s?v?r?ite ?mpotriva unui func?ionar public care ?ndepline?te o func?ie ce implic? exerci?iul autorit??ii de stat, aflat ?n exercitarea atribu?iilor de serviciu sau ?n leg?tur? cu exercitarea acestor atribu?ii, se sanc?ioneaz? cu pedeapsa prev?zut? de lege pentru acea infrac?iune, ale c?rei limite speciale se majoreaz? cu o treime.(2)?S?v?r?irea unei infrac?iuni ?mpotriva unui func?ionar public care ?ndepline?te o func?ie ce implic? exerci?iul autorit??ii de stat ori asupra bunurilor acestuia, ?n scop de intimidare sau de r?zbunare, ?n leg?tur? cu exercitarea atribu?iilor de serviciu, se sanc?ioneaz? cu pedeapsa prev?zut? de lege pentru acea infrac?iune, ale c?rei limite speciale se majoreaz? cu o treime.(3)?Cu aceea?i pedeaps? se sanc?ioneaz? faptele comise ?n condi?iile?alin. (2), dac? privesc un membru de familie al func?ionarului public. * * *Cum s-a desf??urat slujba de ?nviere organizat? ?n Pia?a Sfatului din Bra?ov, ?n condi?ii de pandemie 02.05.2021 17:32 ?n Bra?ov, slujba de ?nviere a avut loc ?n Pia?a Sfatului, din centrul ora?ului, iar ?n imaginile surprinse se observ? cum to?i cei prezen?i? au respectat m?surile impuse de pandemie. Autorit??ile au ales acest loc pentru a le permite oamenilor s? vin? ?n num?r mare la slujb?.Autorit??ile locale, ?mpreun? cu reprezentan?ii bisericii, au decis s? organizeze slujba de ?nviere ?n Pia?a Sfatului. Tot acolo, a fost montat? o scen? ?i au fost amplasate puncte de distribu?ie a pa?tilor ?i a luminii ?n Pia?a Sfatului, astfel ?nc?t s? nu se creeze aglomer?ri de credincio?i, noteaz? Mediafax.La eveniment au participat sute de oameni care au purtat m??ti de protec?ie ?i au respectat regula privind distan?area social?. Imaginile impresionante au fost publicate pe Facebook de primarul ora?ului Bra?ov, Allen Coliban. O astfel de organizare a existat la ?nceputul lunii aprilie, de Pa?tele Catolic, la Miercurea Ciuc, la ceremonia de sfin?ire a bucatelor.???i ?n Capital?, dar ?i ?n celelalte ora?e mari, Ia?i, Constan?a sau Timi?oara, oamenii au mers ?n num?r mare la biseric? pentru a asista la slujba de ?nviere. Reprezentan?ii bisericilor ?i ai autorit??ilor locale s-au organizat astfel ?nc?t regulile impuse de pandemie s? fie respectate. La Catedrala Patriarhal? din Bucure?ti au asistat azi-noapte ?n jur de 500 de credincio?i, cu distan?are fizic? ?i m??ti, dar ?nc?rca?i cu speran?? c? via?a va reveni ?n cur?nd la normal.?* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download