Apar-romania.ro



Stiri, 19 aprilie 2021, a doua parteCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA Kaufland introduce serviciul K-Scan prin care clien?ii pot scana singuri produsele , La zi , Luni, 19 Aprilie 2021 Kaufland Rom?nia introduce ?n magazine K-Scan, un nou serviciu care ofer? posibilitatea clien?ilor s? se bucure de cump?r?turi mai sigure ?i mai rapide. Clien?ii pot astfel s? ??i scaneze singuri produsele, iar la casa de marcat doar s? finalizeze cump?r?turile. Procedeul poate fi efectuat fie cu propriul telefon mobil, prin aplica?ia Kaufland, fie cu ajutorul scannerului de m?n?, nou introdus ?n magazine.Telefonul mobil personal sau scannerele de m?n? din magazine calculeaz? suma de plat?, care se poate achita apoi direct la casele express. ?n acest mod, experien?a la cump?r?turi devine mult mai rapid? ?i mai sigur?, sunt evitate aglomera?ia ?i a?teptarea la cas? ?i nu mai este nevoie de a?ezarea cump?r?turilor pe band? ?i ?napoi ?n co?.Noul sistem este implementat momentan ?n 6 magazine, Kaufland Bucure?ti - Sise?ti, Bucure?ti -Tei, Kaufland Buftea, Kaufland Cluj – M?n??tur, Kaufland Timi?oara – Elisabetin ?i Bucure?ti Pantelimon urm?nd ca, ?n perioada urm?toare, proiectul s? se extind? ?n alte loca?ii din ?ntreaga ?ar?, unde va putea fi utilizat prin intermediul aplica?iei mobile Kaufland, precum ?i ?n alte magazine, ?n care clien?ii vor putea utiliza scannerele fizice.Scannerele de m?n? sunt disponibile deocamdat? ?n magazinele din Bucure?ti Pantelimon ?i din Bucure?ti Sise?ti, iar ?n magazinele Kaufland Cluj - M?n??tur, Bucure?ti – Tei, Buftea ?i Kaufland Timi?oara - Elisabetin, serviciul K-Scan este accesibil prin aplica?ia Kaufland.Sistemul K-Scan va func?iona prin scanarea cu telefonul mobil ?i / sau cu ajutorul scannerului, ?n func?ie de loca?ie.Cum se folose?te scannerul de m?n?:? Clientul scaneaz? Kaufland Card digital sau fizic pentru a putea debloca un scanner de m?n? de la sta?ia K-Scan de la intrarea ?n magazin;? Clientul ia scannerul mobil din suport ?i se pot ?ncepe cump?r?turile;? ?n magazin, clientul scaneaz? codul de bare al fiec?rui produs care urmeaz? s? fie pus ?n co?;? La final, la casele express, clientul scaneaz? codul QR de l?ng? cas?. Pe ecranul dispozitivului va ap?rea un nou cod QR;? Se scaneaz? noul cod QR la casa de marcat ?i aceasta va prelua ?n mod automat bonul de cump?r?turi, recunosc?nd automat produsele din co?;? Se pl?te?te ca de obicei ?i se las? scannerul ?n locul special marcat la cas?.Cum se folose?te K-Scan digital pe telefonul mobil:? Clientul acceseaz? aplica?ia mobil? Kaufland Card, sec?iunea K-Scan;? Clientul scaneaz? codul de bare al fiec?rui produs care urmeaz? s? fie pus ?n co? cu ajutorul aplica?iei;? La final, la casele express, se scaneaz? codul QR de l?ng? cas?. Pe ecranul telefonului va ap?rea un nou cod QR;? Se scaneaz? noul cod QR la casa de marcat ?i aceasta va prelua ?n mod automat bonul de cump?r?turi, recunosc?nd automat produsele din co?;? Se pl?te?te ca de obicei.Kaufland inoveaz? permanent, iar prin noul sistem K-Scan ??i dore?te s? ?mbun?t??easc? experien?a la cump?r?turi, oferindu-le clien?ilor s?i un mediu c?t mai pl?cut, rapid ?i sigur.Mai multe detalii despre scanarea produselor prin K-Scan pot fi accesate aici: kaufland.ro/k-scan , kaufland.romania/videos/901942590644980?Informa?ii complete despre ou?le Filiera Calit??ii Carrefour prin tehnologia blockchain , La zi , Luni, 19 Aprilie 2021 Carrefour continu? dezvoltarea produselor proprii marca Filiera Calit??ii, prin aplicarea, pentru prima dat? ?n Rom?nia, a tehnologiei blockchain ?n sectorul alimentar. Prin acest proiect, Carrefour mai face un pas ?n implementarea strategiei globale Act for Food ?i ofer? consumatorilor ?ansa de a descoperi informa?ii, direct de la ferm?, despre originea ?i calitatea produselor pe care le consum?.Utilizat? ?n sectorul alimentar, tehnologia blockchain permite fiec?rui actor din lan?ul de aprovizionare (fermieri, ambalatori, distribuitori) s? furnizeze informa?iile de care este responsabil pentru fiecare lot de produse prezent pe rafturile Carrefour. ?n Rom?nia, aceast? tehnologie este aplicat? pentru prima dat? ou?lor Filiera Calit??ii Carrefour provenite de la Ferma Roji?te din Jude?ul Dolj.Concret, clientul scaneaz? codul QR de pe ambalajul de ou?, ajunge pe pagina dedicat?, introduce num?rul lotului care e vizibil tot pe ambalaj ?i afl? informa?ii despre: loca?ia ?i numele fermei sau al fermierului, informa?ii veterinare despre g?inile care au f?cut ou?le, cu ce au fost hr?nite, cum au fost crescute p?s?rile din ferma de ou?, data ambal?rii ou?lor ?i alte date care completeaz? trasabilitatea produsului. Astfel, fie c? sunt la cump?r?turi ?n magazin sau primesc produsele alimentare prin livrare, acas?, clien?ii pot descoperi povestea #dincoloderaft a ou?lor ?i a fermierului din spate.Filiera Calit??ii Carrefour (FCC) reprezint? un program prin care compania realizeaz? parteneriate de lung? durat? direct cu produc?torii locali ?i interna?ionali pentru a oferi consumatorilor produse de calitate, la pre?uri accesibile. Pe parcursul procesului de produc?ie, fiecare etap? este atent supravegheat? de exper?i ce monitorizeaz? ?ndeaproape ?ntregul proces de cre?tere ?i cultivare, de la ?nceput, p?n? c?nd produsele ajung ?n magazinele Carrefour. ?n timp, obiectivul Carrefour este de a integra tehnologia blockchain la c?t mai multe produse Filiera Calit??ii. FCC face parte din strategia Act For Food prin care Carrefour ac?ioneaz? la nivel global ?n favoarea calit??ii alimentelor, pentru a oferi consumatorilor produse s?n?toase, gustoase, variate, accesibile tuturor, create cu respect pentru planet?.“Produsele de origine animal? Filiera Calit??ii Carrefour sunt rezultatul unor parteneriate durabile cu produc?torii rom?ni care-?i doresc s? aplice metode de cre?tere ce respect? bun?starea animalelor, mediul ?nconjur?tor ?i care garanteaz? trasabilitatea alimentar? de la ? ferm? la furculi?? ?. Clien?ii no?tri ??i doresc s? cumpere produse rom?ne?ti de a c?ror origine s? fie siguri, s? afle mai multe despre felul ?n care sunt crescute ?i hr?nite animalele de la care provin aceste produse ?i s? aib? garan?ia c? toate angajamentele noastre ?n leg?tur? cu calitatea ?i siguran?a m?rcilor proprii Carrefour sunt respectate de partenerii no?tri. Tehnologia blockchain, folosit? pentru prima dat? ?n Rom?nia de c?tre Carrefour pentru a ?nregistra trasabilitatea tuturor criteriilor de calitate ?i siguran?? alimentar? pe care produsele Filiera Calit??ii trebuie s? le respecte, ne permite acum s? audit?m ?n timp real aplicarea acestor criterii indiferent de lotul produsului ?i s? gestion?m rapid orice retragere de pe pia?? a unui produs neconform. Prin aplica?ia blockchain, ?mp?rt??im ?n mod transparent aceste informa?ii cu clien?ii no?tri care pot afla unde s-au n?scut g?inile ou?toare, care este ferma ?n care sunt crescute ?i condi?iile de bun?stare animal? asigurate de fermier, cu ce sunt hr?nite ?i care este provenien?a alimentelor ?i, mai apoi, unde sunt ambalate ou?le ?nainte de livrarea ?n magazine. Toate aceste date sunt ?nregistrate ?i stocate de la prima zi de via?? a puilor de g?in? p?n? la ultima zi ?n care g?inile sunt produc?toare, adic? ?n medie 76 de s?pt?m?ni pentru fiecare lot de g?ini ou?toare.” a declarat Gabriela R?dulescu, Director Calitate, Carrefour Rom?nia.Prin Filiera Calit??ii Carrefour ?i blockchain, tehnologia devine a?adar un generator de ?ncredere pentru to?i actorii implica?i, de la produc?tori, la clien?i. Aceast? inova?ie r?spunde unei nevoi tot mai mare de transparen?? a consumatorilor, fa?? de produsele pe care le achizi?ioneaz? ?i calitatea acestora ?i creeaz? o conexiune cu produc?torii din spate. Pentru fermieri, blockchain reprezint? ?nc? o dovad? a angajamentului pe care ?i l-a luat Carrefour, de a sus?ine produc?torii s? ating? un nou nivel de calitate, de aceast? dat?, prin infuzie de tehnologie dezvoltat? la nivelul Grupului Carrefour. Iar pentru Carrefour, ceea ce ofer? tehnologia blockchain este ?nt?rirea parteneriatelor cu fermierii, bazate pe standarde ?nalte de calitate ?i posibilitatea de a-?i ajuta clien?ii s? fac? alegeri informate ?i s?n?toase.?oferii vor putea cump?ra produse direct de la micii produc?tori din zonele rurale, prin intermediul unui parteneriat ?ntre Mastercard ?i platforma online Waze. Plata se face cu cardul, Roxana Rosu 19.04.2021, Mastercard lanseaz? campania? ?Pia?a la drum”, un proiect care vizeaz? fiscalizarea activit??ii micilor produc?tori din zonele rurale ?i accesibilizarea comer?ului la drum prin plata cu cardul.Prin parteneriatul cu platforma online Waze, micii produc?tori locali beneficiaz? de expunere ?i sprijin pentru comercializarea produselor, ?n condi?iile ?n care nu au posibilitatea de a ajunge ?n pie?ele mari.Astfel, poten?ialii cump?r?tori pot vedea pe harta online, ?n timp real, to?i produc?torii ?nscri?i ?n campanie, care comercializeaz? produse ?n fa?a casei sau gr?dinii. Ace?tia ?sunt semnaliza?i printr-un pin dedicat ?i o scurt? prezentare, pentru a fi identifica?i cu u?urin?? direct ?n aplica?ie. De asemenea, proiectul este promovat ?i prin direc?ionale de tip panotaj, amplasate pe strad?, ?n apropierea loca?iilor ?n care se afl? produc?torii locali.Fiecare produc?tor va beneficia de c?te un POS, astfel ?nc?t posesorii de card s? poat? pl?ti electronic pentru produse.Partenerul Mastercard pentru acest proiect este Asocia?ia My Transylvania.?Plata ?n numerar a fost, p?n? acum, singura modalitate prin care produc?torii locali, care ??i comercializeaz? produsele pe marginea drumului, pot fi remunera?i, ceea ce limiteaz? adesea num?rul cump?r?torilor. Obiectivul acestui proiect este s? cre?m un precedent dezirabil: s? integr?m segmentul de mici produc?tori ?n sistemul de pl??i electronice, promov?ndu-i, totodat?, ?ntr-o manier? inedit?, ?n cea mai cunoscut? ?i utilizat? aplica?ie pentru naviga?ie. ?n acela?i timp, ne dorim s? le asigur?m consumatorilor posibilitatea de a pl?ti rapid, prin cea mai sigur? metod? de plat?, pentru produsele autohtone, cultivate sau preparate ?n gospod?riile rom?nilor. Ne bucur?m c? Asocia?ia My Transylvania este partenerul nostru ?n acest demers, care s? ?nscrie ?n misiunea Mastercard de a cre?te gradul de incluziune financiar? ?n Rom?nia, ?i de a construi, astfel, un viitor mai bun, ?i ?ncuraj?m ?i al?i produc?tori s? se ?nscrie ?n platform? ca, ?mpreun?, s? extindem proiectul Pia?a la Drum.”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard Rom?nia ?i Croa?ia.Prin formularul de ?nscriere disponibil pe piataladrum.ro orice produc?tor local se poate ?nscrie ?n proiect ?i intra ?n leg?tura cu reprezentan?ii asocia?iei My Transylvania, care le vor oferi sprijinul necesar ?n acest sens.Ce au cump?rat rom?nii ?n primele dou? luni din 2021: M?ncarea pentru animale, b?uturile alcoolice ?i m?ncarea semi ?i gata preparat? au cele mai mari cre?teri, Cristina Ro?ca 19.04.2021, ??V?nz?rile de bunuri de larg consum au crescut cu 6,3% ?n ianuarie-februarie 2021 fa?? de aceea?i perioad? din anul anterior???Demarajul a fost mult mai lent dec?t la ?nceputul lui 2020 fa?? de 2019, c?nd ritmul de cre?tere era de 17,2%.?n primele dou? luni din 2021, m?ncarea pentru animale, b?uturile alcoolice ?i m?ncarea semi ?i gata preparat? au avut cele mai mari cre?teri, ritmul variind ?ntre 13% ?i 22%, arat? o analiz? a companiei de cercetare de pia?? RetailZoom.La polul opus, produsele de ?nfrumuse?are au avut v?nz?ri cu peste 5% mai mici ?n ianuarie-februarie 2021 fa?? de acelea?i luni din anul anterior. Aceasta este singura categorie mare pe minus, ?ns? la carne ?i pe?te cre?terea a fost de sub 1%, ?n timp ce gust?rile dulci sau produsele pentru bebelu?i ?nregistreaz? cre?teri de 2-3%.Guvernul Rom?niei discrimineaz? distribuitorii de alimente ?i cabinetele de medicina familiei , Agroinfo , 19 aprilie 2021 Asocia?ia Companiilor de Distribu?ie de Bunuri din Rom?nia ?i Federa?ia Na?ional? a?Patronatelor Medicilor de Familie am adresat o sesizare Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de ?anse, culte ?i minorit??i din Senatul Rom?niei cu privire la discriminarea distribuitorilor de bunuri de larg consum ?i a cabinetelor de medicina familiei din Rom?nia prin excluderea de c?tre Guvernul Rom?niei de la eligibilitatea acces?rii programelor de finan?are nerambursabil? din fonduri europene.Prin acest tip de discriminare se creeaz? distorsiuni economice ?n pia?? din punct de vedere?concuren?ial ?i se produc prejudicii grave de dezvoltare economic?, cu nerespectarea art. 45 din Constitu?ia Rom?niei conform c?ruia ”Accesul liber al persoanei la o activitate economic?, libera ini?iativ? ?i exercitarea acestora ?n condi?iile legii sunt garantate.”Joi, 22 aprilie a.c. vom continua dezbaterile din cadrul Comisiei senatoriale, ?edin?? la care sunt invita?i ?i membri ai altor Comisii ale Sanatului Rom?niei, membri ai Ministerelor economice, continu?nd demersul asocia?iilor noastre ini?iat ?n prima ?nt?lnire din data de 8 aprilie, ocaziei cu care am ar?tat urm?toarele fapte concrete:Dup? aderarea Rom?niei la UE, ?n majoritatea programelor de finan?are public? nerambursabil? distribuitorii de bunuri ?i cabinetele medicale individuale au fost exclu?i de la eligibilitate, ultimul exemplu notoriu fiind OUG nr. 130/2020. Aceast? Ordonan??, de?i modificat? ?i aprobat? prin Lege 220/2020 ?n Parlament cu votul unanim, promulg? de Pre?edintele Republicii ?i publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei ?nc? din 30 octombrie anul trecut, ?nc? nu a fost pus? ?n aplicare de Guvernul Rom?niei f?r? nicio explica?ie public?.?n majoritatea Statelor membre ale UE Guvernele au ini?iat ?i implementat mai multe valuri de scheme de ajutor de stat pentru men?inerea pe linia de plutire a antreprenorilor.?n majoritatea Statelor membre ale UE Guvernele au acordat aceste forme de sprijin financiar f?r? a face discriminare ?ntre categorii de antreprenori, condi?ia esen?ial? fiind ca ace?tia s? fac? dovada contabil? c? au pierderi financiare consistente ca urmare a efectelor pandemiei Covid – 19 ?i/sau a m?surilor de restric?ie impuse de autorit??i pentru prevenirea pandemiei.?ntr-un r?spuns al Directoratului General Politic? Regional? ?i Urban? al Comisiei Europene,adresat ACDBR, cu referire la Cadrul Temporar pentru acordarea ajutoarelor de stat ?n contextul Pandemiei Covid – 19, se indic? urm?toarele: ” Cadrul Temporar a fost adoptat de c?tre Comisie cu scopul de a oferi un cadru legal astfel ?nc?t s? determine compatibilitatea m?surilor de ajutor ale statului, create ?i implementate de Statul Membru pentru a face fa?? posibilelor consecin?e negative cauzate de pandemia COVID-19. ?n principiu, excluz?nd sectorul financiar, Cadrul Temporar nu exclude niciun sector (economic) de la domeniul de aplicare. Statele membre pot totu?i exclude anumite sectoare sau angajamente de la ajutorul acordat ?n conjunctura pandemiei COVID-19.Totu?i, deoarece ajutorul acordat de Stat pune beneficiarii s?i ?ntr-o pozi?ie favorabil? fa?? de competitorii acestora (spre exemplu, oferirea de lichidit??i financiare), statele membre trebuie s? se asigure c?, ?n baza puterii lor discre?ionare, selec?ia beneficiarilor ajutoarelor s? fie bazat? pe criterii predefinite ?i obiectiv stabilite pentru a limita denaturarea competi?iei din pia??.”Nerespectarea principiilor europene privind acordarea ajutoarelor de stat plaseaz? Rom?nia pe pozi?ia de unicul stat membru care, folosind o argumentare juridico-economic? discriminatorie, aleatorie, pozi?ioneaz? operatori economici ?n concuren?? neloial? at?t ?n pia?a local?, c?t ?i ?n cea unional?.Din aceste motive ne dorim ca dezbaterea din Comisia pentru drepturile omului, egalitate de ?anse, culte ?i minorit??i din Senatul Rom?niei s? reprezinte forul de consultare public? pentru ?nl?turarea din legisla?ie ?i din cutuma de guvernare a instrumentelor de discriminare a tuturor antreprenorilor rom?ni, plec?nd de la ilustrarea practicilor negative din domeniile s?n?t??ii umane ?i securit??ii alimentare.Guvernul nu a pus ?n aplicare de mai bine de 6 luni Legea 220/2020 de aprobare a OUG 130/2020 privind unele m?suri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului opera?ional Competitivitate 2014-2020, ?n contextul crizei provocate de COVID-19, precum ?i alte m?suri ?n domeniul fondurilor europene.Chiar dac? demersul nostru de a discuta aspecte cu impact major ?n economia na?ional? reprezint? o premier? pentru Comisia parlamentar?, ne manifest?m ?ncrederea c? se vor al?tura ?i alte asocia?ii patronale ?i al?i membri ai Parlamentului pentru a identifica solu?ii legislative care vizeaz? accesul liber la dezvoltare economic? pentru to?i operatorii economici rom?ni, precum ?i accesul liber la fonduri nerambursabile pentru cabinetele de medicina familiei ?i distribuitorii/comercian?ii de alimenteCe au cump?rat rom?nii ?n primele dou? luni din 2021: M?ncarea pentru animale, b?uturile alcoolice ?i m?ncarea semi ?i gata preparat? au cele mai mari cre?teri, Cristina Ro?ca , 19.04.2021, ??V?nz?rile de bunuri de larg consum au crescut cu 6,3% ?n ianuarie-februarie 2021 fa?? de aceea?i perioad? din anul anterior???Demarajul a fost mult mai lent dec?t la ?nceputul lui 2020 fa?? de 2019, c?nd ritmul de cre?tere era de 17,2%.?n primele dou? luni din 2021, m?ncarea pentru animale, b?uturile alcoolice ?i m?ncarea semi ?i gata preparat? au avut cele mai mari cre?teri, ritmul variind ?ntre 13% ?i 22%, arat? o analiz? a companiei de cercetare de pia?? RetailZoom.La polul opus, produsele de ?nfrumuse?are au avut v?nz?ri cu peste 5% mai mici ?n ianuarie-februarie 2021 fa?? de acelea?i luni din anul anterior. Aceasta este singura categorie mare pe minus, ?ns? la carne ?i pe?te cre?terea a fost de sub 1%, ?n timp ce gust?rile dulci sau produsele pentru bebelu?i ?nregistreaz? cre?teri de 2-3%.?ase cl?diri de retail, cump?rate de Lidl ?i Homelux ?n cadrul a dou? tranzac?ii de 8,5 mil. euro 19 Apr 2021 | de Andra ImbreaPortico Investments Rom?nia a finalizat v?nzarea a ?ase cl?diri de retail din portofoliu c?tre Praktiker Real Estate ?i Lidl Rom?nia, ?n dou? tranzac?ii care cumuleaz? peste 8,5 milioane euro. Dezvoltatorul a fost consiliat de Colliers. Portofoliul v?ndut de Portico Investments cuprinde ?ase proiecte de retail, localizate ?n Tulcea, Re?i?a, R?mnicu V?lcea, Drobeta-Turnu Severin, B?rlad, fiind ?nchiriate de Lidl, Penny Market, MOL Rom?nia, Jysk, Altex, Ingrimar, Adidas, Romstal ?i Pepco, cu o suprafa?? ?nchiriabil? total? de 16.312 metri p?tra?i. Cu excep?ia cl?dirii Lidl Re?i?a, care a fost achizi?ionat? chiar de c?tre retailerul Lidl, toate celelalte cinci cl?diri au fost cump?rate de c?tre Praktiker Real Estate, compania controlat? de Omer Susli, care ?n 2014 a preluat opera?iunile Praktiker Rom?nia ?i pe care ulterior le-a v?ndut c?tre britanicii de la Kingfisher ?i a ?nfiin?at apoi brandul de decora?iuni Homelux.Cele dou? tranzac?ii fac parte din strategia Portico Investments de a-?i optimiza portofoliul, renun??nd la propriet??ile din ora?e mai mici, ?i de a achizi?iona noi spa?ii de retail ?nchiriate de ancore de food localizate ?n Capital? ?i ?n ora?ele mari din ?ar?. ?n paralel, dezvoltatorul a f?cut patru noi achizi?ii, ?n Bucure?ti, Cluj ?i Timi?oara.Investitor ?i dezvoltator imobiliar de top ?n Europa Central? ?i de Est, Portico Investments se concentreaz? ?n principal pe propriet??i imobiliare din zona de comer? alimentar, ?n loca?ii de calitate, care sunt integrate ?n comunit??i durabile. Compania administreaz? 69 de propriet??i ?n Rom?nia, Ungaria ?i Olanda, cu o suprafa?? ?nchiriabil? de 135.000 de metri p?tra?i de spa?ii de retail. ?Continu?m colaborarea cu Portico Investments ?n vederea g?sirii de noi oportunit??i de business, fiind activi ?n zona de achizi?ii de spa?ii ocupate de operatori de food, din Bucure?ti ?i ora?ele mari”, precizeaz? Simina Niculi??, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.Anul trecut, ?n februarie, Portico Investments Rom?nia a v?ndut ?i complexul multifunc?ional Oradea Plaza c?tre grupul de firme cu capital autohton Lotus Center, ?ntr-o alt? tranzac?ie consiliat? de Colliers. De altfel, ?anul pandemiei” a fost unul dintre v?rfurile ciclului economic actual ?n ceea ce prive?te investi?iile ?n active imobiliare comerciale, cu o cre?tere de 37% fa?? de 2019, p?n? la aproape 900 de milioane de euro.Lidl ?i re?eaua B?ncilor pentru Alimente organizeaz? o nou? colect? pentru sus?inerea comunit??ilor vulnerabile , Luni, 19 Aprilie 2021 Lidl Rom?nia continu? s? sus?in? comunit??ile vulnerabile ?i organizeaz?, ?n parteneriat cu re?eaua B?ncilor pentru Alimente, cea de-a treia edi?ie a campaniei de colectare de alimente ?n 120 de magazine din ?ar?. Pentru a veni ?n sprijinul c?t mai multor beneficiari, campania va dura aproape o lun?, ?ntre 19 aprilie – 16 mai 2021. ?n aceast? perioad?, clien?ii Lidl pot dona produse neperisabile ?n cadrul zonelor special amenajate la ie?irile din magazine. Produsele vor fi distribuite c?tre persoane din categorii vulnerabile, prin intermediul B?ncilor pentru Alimente din ora?ele Bucure?ti, Cluj-Napoca, Roman, Bra?ov, Oradea, Timi?oara, Constan?a ?i, cea mai recent inaugurat?, din Craiova.Risipa alimentar? continu? s? fie o problem? major? ce produce consecin?e importante at?t asupra economiei, c?t ?i asupra mediului. ?n Rom?nia, se arunc? anual aproximativ 250 kg de alimente/locuitor, conform foodwaste.ro. Pentru a contribui activ la reducerea risipei alimentare ?i la combaterea s?r?ciei din ?ar?, Lidl este partener al re?elei de B?nci pentru Alimente din Rom?nia, ?nc? de la fondarea primei astfel de organiza?ii, ?n Bucure?ti, ?n 2016. De atunci ?i p?n? la 1 aprilie 2021, re?eaua na?ional? a B?ncilor pentru Alimente a colectat de la companiile partenere 5.076 de tone de alimente, care au fost distribuite c?tre 113.000 de persoane din categorii vulnerabile, sus?inute ?n mod recurent, prin intermediul celor aproximativ 400 de ONG-uri partenere ale re?elei. Cantitatea colectat? doar ?n primul trimestru din 2021 de c?tre cele 7 b?nci active (Bucure?ti, Cluj, Roman, Bra?ov, Oradea, Timi?oara, Constan?a) a fost de 760 de tone de alimente.Campania de colectare de alimente adresat? clien?ilor, organizat? de Lidl ?n aceast? prim?var?, se va desf??ura ?n 120 de magazine Lidl din 40 de localit??i. ?ntre 19 aprilie – 16 mai 2021, clien?ii pot dona produse alimentare ?n cutiile special amenajate la ie?irea din magazine, dup? casele de marcat. Produsele care pot fi donate sunt semnalizate la raft ?n magazinele Lidl participante ?i fac parte din categorii neperisabile, care nu necesit? o temperatura special? de p?strare, precum: alimente de baz? (ulei, f?ina, zah?r, orez, ingrediente de copt), conserve de legume, conserve de carne, conserve de fructe, paste f?inoase, sosuri, lapte UHT (care se p?streaz? la temperatura camerei), produse de patiserie ambalate, biscui?i, cafea, ceai, dulcea?? ?i gemuri. Produsele colectate ?n cadrul campaniei vor fi preluate de c?tre B?ncile pentru Alimente ?i distribuite mai departe beneficiarilor finali, printre care se num?r? c?mine de b?tr?ni ?i centre de plasament pentru minori, cantine sociale sau centre pentru persoane f?r? ad?post.?n cadrul ultimelor dou? edi?ii ale campaniei de colectare, organizate ?n magazinele Lidl ?n preajma s?rb?torilor de iarn? ?n 2019 ?i 2020, clien?ii Lidl s-au implicat ?i au sus?inut comunit??ile vulnerabile, don?nd ?n total peste 27 de tone de alimente.?n plus, cu ocazia celei de-a treia edi?ii a campaniei de colectare de alimente organizate ?n magazinele Lidl, re?eaua na?ional? a B?ncilor pentru Alimente deschide o nou? Banc? regional? la Craiova, care va deservi jude?ele Dolj, Gorj, Mehedin?i, V?lcea ?i Olt, ceea ce contribuie la extinderea re?elei la nivel na?ional. ?n continuare, re?eaua urmeaz? s? deschid? o nou? banc? regional? ?i la Gala?i.Carrefour implementeaz? ?n premier? tehnologia blockchain ?n sectorul alimentar , 19 Apr 2021 , Andra ImbreaCarrefour continu? dezvoltarea produselor proprii marca Filiera Calit??ii, prin aplicarea, pentru prima dat? ?n Rom?nia, a tehnologiei blockchain ?n sectorul alimentar. Prin acest proiect, Carrefour mai face un pas ?n implementarea strategiei globale Act for Food ?i ofer? consumatorilor ?ansa de a descoperi informa?ii, direct de la ferm?, despre originea ?i calitatea produselor pe care le consum?.Utilizat? ?n sectorul alimentar, tehnologia blockchain permite fiec?rui actor din lan?ul de aprovizionare (fermieri, ambalatori, distribuitori) s? furnizeze informa?iile de care este responsabil pentru fiecare lot de produse prezent pe rafturile Carrefour. ?n Rom?nia, aceast? tehnologie este aplicat? pentru prima dat? ou?lor Filiera Calit??ii Carrefour provenite de la Ferma Roji?te din Jude?ul Dolj.Concret, clientul scaneaz? codul QR de pe ambalajul de ou?, ajunge pe pagina dedicat?, introduce num?rul lotului care e vizibil tot pe ambalaj ?i afl? informa?ii despre: loca?ia ?i numele fermei sau al fermierului, informa?ii veterinare despre g?inile care au f?cut ou?le, cu ce au fost hr?nite, cum au fost crescute p?s?rile din ferma de ou?, data ambal?rii ou?lor ?i alte date care completeaz? trasabilitatea produsului. Astfel, fie c? sunt la cump?r?turi ?n magazin sau primesc produsele alimentare prin livrare, acas?, clien?ii pot descoperi povestea #dincoloderaft a ou?lor ?i a fermierului din spate.Blockhchain ?n industria alimentar??Filiera Calit??ii Carrefour (FCC) reprezint? un program prin care compania realizeaz? parteneriate de lung? durat? direct cu produc?torii locali ?i interna?ionali pentru a oferi consumatorilor produse de calitate, la pre?uri accesibile. Pe parcursul procesului de produc?ie, fiecare etap? este atent supravegheat? de exper?i ce monitorizeaz? ?ndeaproape ?ntregul proces de cre?tere ?i cultivare, de la ?nceput, p?n? c?nd produsele ajung ?n magazinele Carrefour. ?n timp, obiectivul Carrefour este de a integra tehnologia blockchain la c?t mai multe produse Filiera Calit??ii. FCC face parte din strategia Act For Food prin care Carrefour ac?ioneaz? la nivel global ?n favoarea calit??ii alimentelor, pentru a oferi consumatorilor produse s?n?toase, gustoase, variate, accesibile tuturor, create cu respect pentru planet?.“Produsele de origine animal? Filiera Calit??ii Carrefour sunt rezultatul unor parteneriate durabile cu produc?torii rom?ni care-?i doresc s? aplice metode de cre?tere ce respect? bun?starea animalelor, mediul ?nconjur?tor ?i care garanteaz? trasabilitatea alimentar? de la ? ferm? la furculi?? ?. Clien?ii no?tri ??i doresc s? cumpere produse rom?ne?ti de a c?ror origine s? fie siguri, s? afle mai multe despre felul ?n care sunt crescute ?i hr?nite animalele de la care provin aceste produse ?i s? aib? garan?ia c? toate angajamentele noastre ?n leg?tur? cu calitatea ?i siguran?a m?rcilor proprii Carrefour sunt respectate de partenerii no?tri. Tehnologia blockchain, folosit? pentru prima dat? ?n Rom?nia de c?tre Carrefour pentru a ?nregistra trasabilitatea tuturor criteriilor de calitate ?i siguran?? alimentar? pe care produsele Filiera Calit??ii trebuie s? le respecte, ne permite acum s? audit?m ?n timp real aplicarea acestor criterii indiferent de lotul produsului ?i s? gestion?m rapid orice retragere de pe pia?? a unui produs neconform. Prin aplica?ia blockchain, ?mp?rt??im ?n mod transparent aceste informa?ii cu clien?ii no?tri care pot afla unde s-au n?scut g?inile ou?toare, care este ferma ?n care sunt crescute ?i condi?iile de bun?stare animal? asigurate de fermier, cu ce sunt hr?nite ?i care este provenien?a alimentelor ?i, mai apoi, unde sunt ambalate ou?le ?nainte de livrarea ?n magazine. Toate aceste date sunt ?nregistrate ?i stocate de la prima zi de via?? a puilor de g?in? p?n? la ultima zi ?n care g?inile sunt produc?toare, adic? ?n medie 76 de s?pt?m?ni pentru fiecare lot de g?ini ou?toare”, a declarat Gabriela R?dulescu, Director Calitate, Carrefour Rom?nia.Prin Filiera Calit??ii Carrefour ?i blockchain, tehnologia devine a?adar un generator de ?ncredere pentru to?i actorii implica?i, de la produc?tori, la clien?i. Aceast? inova?ie r?spunde unei nevoi tot mai mare de transparen?? a consumatorilor, fa?? de produsele pe care le achizi?ioneaz? ?i calitatea acestora ?i creeaz? o conexiune cu produc?torii din spate. Pentru fermieri, blockchain reprezint? ?nc? o dovad? a angajamentului pe care ?i l-a luat Carrefour, de a sus?ine produc?torii s? ating? un nou nivel de calitate, de aceast? dat?, prin infuzie de tehnologie dezvoltat? la nivelul Grupului Carrefour. Iar pentru Carrefour, ceea ce ofer? tehnologia blockchain este ?nt?rirea parteneriatelor cu fermierii, bazate pe standarde ?nalte de calitate ?i posibilitatea de a-?i ajuta clien?ii s? fac? alegeri informate ?i s?n?toase.Carrefour Rom?nia ofer? clien?ilor s?i un univers de posibilit??i de a face cump?r?turi ?n siguran??: direct ?n cele peste 360 de magazine din ?ar?, unde, cu aplica?ia Carrefour ?i casele de marcat Self Service, sesiunea de shopping devine rapid? ?i u?oar? sau prin serviciile de online shopping cu livrare acas? sau Click & Collect: carrefour.ro ?i platforma BRINGO, cu o re?ea prezent? ?n 38 de localit??i.Surpriz? de propor?ii ?n primele date despre consum ?n 2021: ?n Bucure?ti v?nz?rile s-au pr?bu?it ?i consumul a intrat ?n teritoriu negativ. Ruralul ?i urbanul mic ?ns? ?duduie“. Per total, la nivel na?ional v?nz?rile de bunuri de larg consum au crescut cu 6,3% ?n ianuarie-februarie 2021 fa?? de aceea?i perioad? din anul anterior , Cristina Ro?ca , 19.04.2021, ?n mediul rural ?i ?n ora?ele mici, de sub 50.000 de locuitori, consumul a crescut puternic ?n primele dou? luni din an comparativ cu aceea?i perioad? din 2020, astfel c? v?nz?rile de alimente, bunuri de ?ngrijire personal? ?i a locuin?ei au un plus de peste 14%, arat? o analiz? a companiei de cercetare de pia?? RetailZoom. Ritmul este de peste dou? ori mai rapid dec?t cel de la nivelul ?ntregii pie?e.Mai mult, aceast? zon? a ??rii este cea care a s?ltat consumul ?n perioada ianuarie-februarie 2021 fa?? de acelea?i luni din 2020 ?n contextul ?n care datele pentru Bucure?ti indic? o sc?dere de 3,7% a v?nz?rilor de bunuri de larg consum. Declinul ?n Capital? se poate remarca pe toate cele trei segmente principale ale pie?ei - alimente, bunuri de ?ngrijire personal? ?i a locuin?ei -, conform RetailZoom.Per total, pia?a de FMCG a crescut cu 6,3% ?n primele dou? luni din an fa?? de ianuarie-februarie rma?iile sunt ?nt?rite ?i de juc?torii din pia?? care spun ?i afirmau ?nc? din 2020 c? ruralul a devenit tot mai vizibil ?n consum.?O parte dintre cei care mergeau ?n mod frecvent ?n ora?ele mai mari pentru a-?i face cump?r?turile, fiind for?a?i de pandemie s? se orienteze c?tre magazinele mai apropiate de cas?, ?i-au dat seama c? o mare parte din articolele pe care ei le cump?rau le g?sesc la pre?uri bune f?r? s? mai fac? zeci de kilometri dus-?ntors. Unii ?i-au schimbat atitudinea fa?? de comer?ul tradi?ional ?i ne-au obligat ?n acela?i timp pe noi s? list?m ?i produse mai scumpe, de o calitate superioar?“, spunea recent Ionel Popa, proprietarul businessului Dinatos din comuna B?leni, jude?ul Gala?i. Compania opereaz? un magazin LaDoiPa?i.Cre?terea consumului ?n rural e sus?inut? ?ns? ?i de ?ntoarcerea ?n ?ar? ?n 2020, ?n pandemie, a unor rom?ni care lucrau peste hotare.??n 2020 s-au ?ntors acas? circa 1,5-2 milioane de rom?ni. Cred c? avem un volum de consumatori mai mare. Cre?terea consumului se vede ?n magazinele de proximitate, ?n special ?n cele din mediul rural, ele fiind totodat? ?i cele care au compensat pierderile din HoReCa ?n 2020“, spune ?i Mihai Voicu, general manager al Bergenbier, unul dintre cei mai mari juc?tori din industria berii.Aceast? revenire acas? pentru rom?ni - mul?i ?n mediul rural sau ?n urbanul mic - se vede ?i ?n pia?a de construc?ii ?i ?n cele conexe precum materiale de construc?ii. ?n paralel cu dezvoltarea reziden?ial? din marile ora?e, iau amploare ?i zonele limitrofe acestora.Profi vrea s? ??i dubleze cota de pia?? p?n? ?n 2024, la aproape 24%. Alte 1.000 de magazine, ?n plan. Retailerul deschide magazine proprii de la zero, dar face ?i achizi?ii de juc?tori locali , Cristina Ro?ca , 16.04.2021, ?? Recent, Profi a preluat zece dintre magazinele Pronto Mobile, cel mai mare francizat Carrefour ?n Rom?nia. Lan?ul de magazine Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, vrea s? ajung? ?n 2024 s? aib? peste 2.500 de magazine, afaceri de 20,5 mld. lei ?i o cot? de pia?? de 23,9%, conform unui raport prezentat anterior de companie. Asta ?nseamn? c? re?eaua vrea s? se extind? cu peste 1.000 de magazine, s? ??i majoreze businessul cu 130% ?i s? ??i dubleze cota de pia??, conform calculelor ZF.Avansul businessului va fi sus?inut ?n principal de expansiunea rapid? a companiei care va continua s? deschid? sute de unit??i an de an, ca ?i p?n? acum. Totu?i, dezvoltarea se va face nu doar cu deschideri de la zero – care sunt majoritare -, dar ?i prin prelu?ri. Un exemplu ?n acest sens este chiar o tranzac?ia recent? f?cut? de companie. Mai exact, Profi a cump?rat zece magazine de proximitate de la compania Pronto Mobile SRL, unit??i de proximitate ce func?ionau sub umbrela francizei Carrefour Express. Tranzac?ia este acum pe masa Consiliului Concuren?ei. Din datele ZF, Pronto era cel mai mare francizat al Carrefour, av?nd magazine doar ?n Bucure?ti.C??u: Restaurantele care au tot personalul vaccinat ar putea func?iona la capacitate redus?, f?r? leg?tur? cu rata de infectare Profit.ro ast?zi, Guvernul discut? cu reprezentan?ii industriei HoReCa ca firmele din domeniu care au tot personalul vaccinat s? aib? un statut special, f?r? a mai fi supuse restric?iilor luate ?n raport cu rata de infectare a popula?iei cu Covid-19, a anun?at premierul C??u. Astfel, restaurantele ar putea func?iona la o capacitate redus? ?i ?n interior, indiferent de inciden?a infect?rilor, a precizat Florin C??u la Digi24. Studiu Prim-ministrul a subliniat ?ns? c? este vorba de o propunere ?nc? ?n discu?ie cu industria HoReCa. C??u a dat asigur?ri, din nou, c? pentru angaja?ii marilor companii Guvernul poate organiza centre de vaccinare ?n cadrul acestora. Afla mai multe despre Re?eaua de cofet?rii Tip Top, amendat? pentru c? ar fi prelucrat excesiv imaginea propriilor angaja?i, filma?i inclusiv la vestiare ?i la mas? Adrian Dumitrache Adrian Dumitrache scris ast?zi, 07:09 Re?eaua de cofet?rii Tip Top a fost sanc?ionat?, ?n urma unei investiga?ii, cu amend? ?n sum? de 24.362,50 lei (echivalentul a 5.000 euro) pentru c? ar fi prelucrat imaginea angaja?ilor s?i, ?n mod excesiv, prin intermediul camerelor video care ar fi fost instalate ?n spa?ii cu destina?ia de vestiare ?i ?n zona destinat? servirii mesei, invoc?nd scopul protej?rii bunurilor ?i a produselor societ??iii, precum ?i al descuraj?rii furtului. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider "?n acest context, Autoritatea Na?ional? de Supraveghere a Prelucr?rii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a apreciat c? prelucr?rile datelor personale nu au fost adecvate, relevante ?i limitate la ceea ce este necesar ?n raport cu scopurile ?n care sunt prelucrate (reducerea la minimum a datelor), ?nc?lc?ndu-se astfel principiile articolului 5, aliniatul (1), litera b) ?i c) din Regulamentul General privind Protec?ia Datelor. Autoritatea a apreciat c? scopul declarat de operator (protejarea bunurilor, a produselor societ??ii ?i descurajarea furtului) se putea realiza prin mijloace mai pu?in intruzive pentru via?a privat? a angaja?ilor", sus?ine institu?ia. Pe de alt? parte, ?n investiga?ia efectuat?, av?nd ?n vedere rela?ia angajator-angajat, institu?ia a re?inut faptul c? nu a putut fi considerat liber exprimat consim??m?ntul persoanei vizate ?i nici nu a putut fi identificat alt temei legal de prelucrare, operatorul neput?nd face dovada respect?rii principiilor de prelucrare, prin raportare ?i la articolul 5, aliniatul (2) din Regulamentul General privind Protec?ia Datelor. De asemenea, operatorului respectiv i-au fost aplicate ?i urm?toarele m?suri corective, respectiv asigurarea conformit??ii opera?iunilor de prelucrare a datelor personale ?n activitatea de monitorizare video, cu respectarea principiului "reducerii la minimum a datelor", ?i reanalizarea orient?rii unghiului de captare a imaginilor video astfel ?nc?t aceastea s? nu monitorizeze activitatea angaja?ilor s?i ?n spa?ii cu destina?ia de vestiare ?i ?n sala de mese, raportat la scopul prelucr?rii. "Investiga?ia a fost demarat? ca urmare a unei sesiz?ri a unei persoane fizice care a semnalat faptul c? societatea Tip Top Food Industry SRL prelucreaz? date cu caracter personal (respectiv imaginea), prin intermediul camerelor video instalate ?n birourile angaja?ilor, ?n vestiare ?i ?n sala de mese", mai sus?ine institu?ia. Tip Top Food Industry a raportat afaceri de 101 milioane de lei ?n 2019 ?i este controlat? de Basim Bakhaya - 70% ?i Tawfik Bakhaya - 30%, potrivit datelor termene.ro. Compania de?ine spa?ii ?n Bucure?ti, Ploie?ti ?i Pite?ti ?i are peste 500 de angaja?i. Controale ANSVSA. C??i miei ?i iezi au fost sacrifica?i de Pa?tele Catolic? Agroinfo, 18 aprilie 2021 Primele rezultate ale controalelor?Autorit??ii Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, ANSVSA,?desf??urate ?n perioada premerg?toare Pa?telui Catolic.?n perioada 21.03.2021 – 07.04.2021, echipe de inspectori ANSVSA au efectuat, la nivel na?ional, controale oficiale privind modul ?n care sunt respectate condi?iile sanitare veterinare ?n:4.056 de obiective din sectorul alimentar (carmangerii, m?cel?rii, pesc?rii,? unit??i de alimenta?ie public? de tip pizzerii, cantine, unit??i de catering, restaurante care livreaz? hran? preparat? consumatorilor finali ?n sistem de livrare la comand?, cofet?rii, patiserii, hipermarketuri/supermarketuri, depozite alimentare, pensiuni turistice, pie?e agroalimentare, centre prelucrare lapte integrate ?n cadrul exploata?iei);1.404 mijloace de transport destinate produselor alimentare ?i animalelor vii;57 de abatoare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificare ovine la nivelul c?rora au fost sacrificate 52.758 de capete tineret ovine/caprine;9 spa?ii amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor ?i iezilor la nivelul pie?elor (1 Caras Severin, 1 Covasna, 5 Harghita, 1 Hunedoara, 1 Iasi), ?n care au fost sacrificate 545 de capete tineret ovine/caprine;?n intervalul 21.03.- 07.04.2021, ?n Rom?nia au fost sacrifica?i ?n total 53.303 de miei ?i iezi.Deficien?ele constatate de inspectorii Autorit??ii, ?n urma controalelor efectuate, au fost sanc?ionate prin aplicarea a 269 de sanc?iuni contraven?ionale, care au ?nsumat 1.099.135 de lei, emiterea a 5 ordonan?e privind suspendarea temporar? a activit??ii ?i a 8 ordonan?e privind interzicerea desf??ur?rii activit??ii unor unit??i. De asemenea, au fost aplicate m?suri de re?inere oficial? ?i au fost dirijate c?tre unit??i de neutralizare 1.331 de kg de produse alimentare care nu respectau normele sanitar-veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor.Dintre neconformit??ile constatate ?i sanc?ionate pot fi men?ionate urm?toarele:desf??urarea activit??ilor ?n spa?ii/unit??i ne?nregistrate sanitar veterinar;deficien?e referitoare la demonstrarea trasabilit??ii produselor alimentare;etichetare necorespunz?toare;lipsa implement?rii corespunz?toare a programul de autocontrol;lipsa monitoriz?rii temperaturii ?n depozit;utilizarea unor mijloace de transport neautorizate pentru transportul alimentelor;deficien?e privind elaborarea ?i implementarea procedurilor bazate pe principiile? HACCP;Controalele ANSVSA cu aceast? tematic? sunt ?n desf??urare, urm?nd ca rezultatul final al acestor ac?iuni s? fie prezentat ?ntr-o comunicare ulterioar?.ANSVSA recomand? tuturor consumatorilor ca achizi?ionarea produselor alimentare pentru S?rb?torile Pascale s? fie f?cut? numai din unit??i sau spa?ii aflate sub control sanitar veterinar, cu respectarea m?surilor de distan?are social? privind prevenirea ?mboln?virii cu virusului Covid-19.Reamintim tuturor cet??enilor num?rul de Call- Center al institu?iei 0800.826.787, unde pot fi sesizate nereguli din domeniul siguran?ei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice re?ea de telefonie.Polonezii de la AmRest au deschis ?n pandemie zece restaurante Burger King, dintre care trei ?n Rom?nia. Grupul AmRest de?ine franciza brandului american de restaurante pe mai multe pie?e din regiune, Cristina Ro?ca , 19.04.2021, Lan?ul de restaurante de tip fast-food Burger King a ajuns ?n Rom?nia la finalul anului trecut la ?ase restaurante, dup? ce a deschis trei unit??i ?n 2020. Practic, re?eaua s-a dublat ?n pandemie, arat? un raport al grupului polonez AmRest, compania care de?ine franciza brandului american pe pia?a local? ?i pe mai multe pie?e din regiune, respectiv Polonia, Cehia, Bulgaria ?i Slovacia. ?n total, pe cele cinci pie?e sunt 81 de localuri, dintre care zece inaugurate ?n 2020. Cele mai multe deschideri au fost ?n Cehia (5) ?i Rom?nia (3), ?ns? pia?a local? a avut cel mai rapid ritm de expansiune. La polul opus, ?n Polonia s-a deschis o unitate ?i s-au ?nchis alte dou?, acestea fiind singurele unit??i care au tras obloanele ?n pandemie.Lec?ia Belgradului: Fermierii s?rbi s-au unit ?i ??i promoveaz? produsele ?ntr-un lan? de magazine din Rom?nia Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, Fermierii s?rbi ?ncep s? ??i v?nd? produsele ?n magazinele lan?ului rom?nesc de magazine Remarkt dup? negocieri care au durat aproape un an, ?ntr-o premier? pentru comer?ul din cele dou? ??ri. Ambasadorul Serbiei ?n Rom?nia, Stefan Toma?evi?, a anun?at ini?iativa ?n presa s?rb?, citat? de Rador. El a spus c? anterior au existat ?ncerc?ri individuale de cooperare pentru a introduce produsele s?rbe?ti pe pia?a rom?neasc?, dar totul a fost pe termen scurt, arat? Economedia. Clien?ii din Rom?nia au acum posibilitatea de a achizi?iona dulciuri s?rbe?ti, condimente, vinuri, carne conservat? ?i conserve, precum ?i alte produse. ?Remarkt” este un lan? de magazine care func?ioneaz?, mai ales, ?n vestul Rom?niei, cu supermarketuri la Oradea, la Arad, precum ?i ?n pie?e mai mici ?n Timi?oara, ?n zona ?n care graviteaz? popula?ia s?rb?. Ambasadorul s?rb a mai declarat c? a?teapt? desfacerea produselor s?rbe?ti, care vor fi pe rafturi p?n? la Pa?te. Ambasadorul Serbiei a anun?at c? ini?iativa a fost posibil? datorit? viziunii guvernului de la Belgrad, care se concentreaz? pe ?ncurajarea exporturilor. ”Vom avea o promo?ie la Arad la sf?r?itul lunii aprilie, ?nainte de Pa?te, ?i ne a?tept?m ca dup? aceea s? ?nceap? cooperarea ?i cu al?i produc?tori s?rbi” – a mai spus Toma?evi?. Remarkt Magazine opereaz? pe pia?a rom?neasc? 2 magazine ?n format Hypermarket: Remarkt- Arad ?i Remarkt - Oradea, cu 10 magazine ?n format Minimarket ?n Oradea, Arad ?i Timi?oara ?i 3 magazine tip Outlet - 1 ?n Arad ?i 2 ?n Oradea. GLOBALUganda: Fibra de banan? este fibra viitorului , : Oana Racheleanu in Business 19 April 2021 Un start-up din Uganda vede poten?ial ?n p?r?ile irosite ale bananierilor ?i le transform? ?n covoare ?i extensii de p?r biodegradabile. Firma va exporta produse ?n aceast? var? c?tre Statele Unite, Marea Britanie ?i Canada.?C?nd m-am uitat ?n jur ?i am v?zut c? bananele cresc din abunden?? ?n aceast? ?ar?… (n.r. Mi-am dat seama c?) gener?m multe de?euri din gr?dinile de banane”, a spus Kimani Muturi, directorul TexFad, pentru Reuters.A fondat start-up-ul ?n 2013 ?i, de atunci, cei 23 de angaja?i experimenteaz? cu fibrele ob?inute din trunchiurile bananierilor, care de obicei sunt l?sate s? se descompun? natural. Produc covoare ?i extensii de p?r biodegradabile, dar testeaz? ?i ob?inerea unor fibre moi care ar putea fi folosite pentru ob?inerea hainelor.?Extensiile de p?r pe care le facem sunt biodegradabile. Dup? ce le folosesc, doamnele le pot ?ngropa ?n p?m?nt ?i vor deveni ?ngr???m?nt pentru legume”, a explicat fondatorul start-up-ului.Muturi consider? c? materialul organic u?or ar putea ?nlocui unele fibre sintetice ?i ar putea fi folosit pentru a face produse din h?rtie, cum ar fi bancnotele, printre o serie de aplica?ii posibile.Trunchiurile de bananieri sunt t?iate cu macetele, apoi introduse ?ntr-o ma?in?rie care le transform? ?n fibre lungi. Acestea sunt l?sate la uscat ?i procesate. TexFad va face anul acesta 2.400 de carpete din fibrele astfel ob?inute, mai mult dec?t dublu fa?? de anul trecut, c?nd a ob?inut 41.000 de dolari din v?nz?ri. Compania sper? s? exporte produsele pentru prima dat? ?n iunie, c?nd va trimite covoare ?i extensii de p?r c?tre Statele Unite, Marea Britanie ?i Canada.?Fibra de banan? este fibra viitorului”, a spus acesta pentru Reuters.Totu?i, pentru ca viziunea antreprenorului s? se ?ndeplineasc?, oamenii de ?tiin?? trebuie s? g?seasc? o solu?ie pentru Ciuperca Fusarium (TR4), care atac? bananele. Ea r?m?ne ?n sol pentru 30 de ani ?i nu poate fi eradicat?. ?n ultimii zeci de ani s-a tot r?sp?ndit prin Asia, Australia ?i Africa, iar de cur?nd a fost descoperit? ?i ?n America de Sud, ?n Columbia, unul din cei mai mari produc?tori la nivel mondial.UNIUNEA EUROPEANA VIDEO Platforma digital? pentru Conferin?a privind viitorul Europei a fost lansat? / Cet??enii europeni vor putea participa ?i crea evenimente pe zece domenii de interes / Verhofstadt: Nu este un eurobarometru, este un instrument total interactiv , Parlamentul UE ? 19 Aprilie 2021 ? Lia Reman UPDATE: Declara?ii ale pre?edintelui Parlamentului European, David Sassoli, ?i ale ?efei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care au salutat lansarea platformei.Pre?edintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat: ?Platforma reprezint? un instrument-cheie care le permite cet??enilor s? participe ?i s? aib? un cuv?nt de spus cu privire la viitorul Europei. Trebuie s? ne asigur?m c? vocile lor vor fi auzite ?i c? vor contribui la procesul decizional, ?n pofida pandemiei de COVID-19. Democra?ia european?, de natur? reprezentativ? ?i participativ?, va continua s? func?ioneze orice s-ar ?nt?mpla pentru c? pe ea se bazeaz? viitorul nostru comun.”Pre?edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: ?S?n?tatea, schimb?rile climatice, locurile de munc? bune ?i durabile ?ntr-o economie din ce ?n ce mai digital?, starea societ??ilor noastre democratice: ?i invit?m pe cet??enii europeni s? ??i fac? auzit? vocea, s? ??i exprime preocup?rile ?i s? ne spun? care este Europa ?n care doresc s? tr?iasc?. Prin aceast? platform? pentru cet??eni, toat? lumea va avea posibilitatea de a contribui la conturarea viitorului Europei ?i de a interac?iona cu alte persoane din ?ntreaga Europ?. Este o ocazie excelent? pentru cet??enii europeni s? se reuneasc? ?n mediul virtual. V? invit?m s? participa?i la dezbatere! ?mpreun?, putem construi viitorul pe care ni-l dorim pentru Uniune.”?tirea ini?ial?: Cei trei reprezentan?i ai Uniunii Europene, participan?i la lansarea, luni, a platformei digitale pentru Conferin?a privind viitorul Europei, au insistat c? cet??enii europeni trebuie s? stea ?n centrul consult?rii privind drumul pe care trebuie s?-l urmeze UE.Guy Verhofstadt, din partea Parlamentului European, Ana Paula Zacarias, din partea Pre?edin?iei Consiliului UE ?i Dubravka ?uica, vicepre?edintele Comisiei Europene, au lansat noul instrument prin intermediul c?ruia cet??enii din toate statele membre vor putea interveni ?i contribui direct la dezbaterile pentru viitorul Europei. Vicepre?edintele Comisiei, Dubravka ?uica, a declarat c? platforma digital? va fi disponibil? ?n toate cele 24 de limbi ale Uniunii Europene.?Toate contribu?iile vor fi imediat traduse”, a spus Dubravka ?uica.Europarlamentarul Guy Verhofstadt (grupul Renew) a explicat c? oricine ??i va putea face cont pe platforma digital? pentru a contribui activ la dezbatere.?Nu e o consultare a cet??enilor, un eurobarometru (….) Este un instrument total interactiv”, a spus Verhofstadt, subliniind c? este ?prima dat? ?n istorie” c?nd dezbaterile vor fi nivel transna?ional.Ana Paula Zacarias, din partea Pre?edin?iei portugheze, a declarat c? Uniunea European? are nevoie de ?puterea cet??enilor s?i”.?Este un mijloc unic de participare”, a spus Zacarias.Ana Paula Zacarias a precizat c? toate documentele despre Conferin?a privind Viitorul Europei vor fi publice ?i c? ?este important s? particip?m to?i”.Pagina special? a paltformei o prezint? ca fiind ?punctul central” al Conferin?ei privind viitorul Europei.?Aceasta este ocazia dumneavoastr? de a v? exprima, de a spune ?n ce fel de Europ? dori?i s? tr?i?i, pentru a ne ajuta s? ne model?m viitorul”, este mesajul de pe platforma digital?.Parlamentul European, Comisia European? ?i Consiliul UE au convenit ca evenimentul formal de lansare a Conferin?ei pentru Viitorul Europei s? fie pe 9 mai, chiar de Ziua Europei.Un mecanism specializat de feedback va agrega ?i analiza principalele propuneri ale cet??enilor, astfel ?nc?t ele s? ajung? ?n discu?ia politic? ce are ca scop reformarea modului de func?ionare a UE.Guy Verhofstadt, reprezentantul Parlamentului European ?n structura care gestioneaz? efortul de reform? a declarat c? ”trebuie s? facem dezbaterea c?t mai vie cu putin??, iar ?n pandemie asta ?nseamn? c? trebuie s? utiliz?m c?t mai mult platformele digitale”.?n iunie 2020, ?ntr-o rezolu?ie adoptat? cu 528 voturi pentru, 124 ?mpotriv? ?i 45 ab?ineri, Parlamentul European declara c? ?la zece ani de la intrarea ?n vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 70 de ani de la Declara?ia Schuman ?i ?n contextul pandemiei de COVID-19, a sosit momentul pentru o reevaluare a Uniunii”; Deputa?ii ar?tau ?n rezolu?ie c? ?num?rul crizelor semnificative pe care le-a traversat Uniunea demonstreaz? c? este nevoie de reform? institu?ional? ?i politic? ?n mai multe domenii de guvernan??”. Sursa foto: Captur? video........................................ R MOLDOVAMaia Sandu semneaz? cu Consiliul Europei un plan pentru reforme pentru combaterea corup?iei ?i respectarea drepturilor omului ?n valoare de 13,6 milioane de euro ? 19 Aprilie 2021 ? M?d?lin Nec?u?u Consiliul Europei a lansat, luni, Planului de ac?iuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2024 ?n prezen?a pre?edintelui Republicii Moldova, Maia Sandu ?i a secretarului general al Consiliului Europei, Maria Pejcinovici Burici. Documentul semnat ast?zi stabile?te priorit??ile de cooperare pentru urm?torii patru ani ?ntre cele dou? p?r?i ?i are ca scop principal sus?inerea reformelor democratice ?i implementarea standardelor Consiliului Europei privind democra?ia, statutul de drept ?i respectarea drepturilor omului ?n Republica Moldova. Valoarea planul se ridic? la 13,65 milioane de euro, bani care vor fi aloca?i c?tre reformarea mai multor domenii. Documentul presupune ajutor ?i asisten?? din partea Consiliul Europei ?n domeniile prioritare – reforma sectorului justi?iei, axat? pe asigurarea integrit??ii ?i independen?ei actorilor din justi?ie, precum ?i a transparen?ei, responsabiliz?rii ?i eficien?ei sectorului, reforma sistemului penal ?i cel al penitenciarelor, inclusiv cu privire la prevenirea torturii ?i a relelor tratamente.Planul mai atinge ?i problematica combeterii corup?iei ?i sp?l?rii banilor, libertatea ?ntrunirilor; combaterea discrimin?rii, crimelor ?i discursului de ur? ?i consolidarea independen?ei presei, ?n special cu privire la agen?ia de reglementare ?i radiodifuzorul public. Un capitol aparte este dedicat m?surilor de consolidare a ?ncrederii ?ntre diferi?i actori de pe cel dou? maluri ale Nistrului. Pre?edintele Maia Sandu a men?ionat, ?n cadrul discursul s?u de la Strasbourg, c? lupta ?mpotriva corup?iei ?i reforma justi?iei sunt prioritatea num?rul unu al acestei foi de parcurs. ?Acest nou plan este produsul unei str?nse cooper?ri dintre Consiliul Europei ?i autorit??ile moldovene, fiind o declara?ie clar? a inten?iilor noastre comune. El reflect? angajamentul de a sus?ine ?ara, ajut?nd-o s? fac? fa?? necesit??ilor ?n corespundere cu standardele europene ?i s? implementeze recomand?rile monitorilor. Implementarea recomand?rilor GRECO va spori capacit??ile de recuperare a bunurilor delapidate, de combatere a sp?l?rii banilor, finan??rii terorismului ?i a altor practici corupte ?i ilegale”, a mai spus ea.Maia Sandu a mai subliniat c? noul plan de ac?iuni reconfirm? angajamentul Republicii Moldova pentru o cooperare profund? cu Consiliul Europei ?i inten?ia sa de a continua transformarea ??rii.?Consiliul Europei, a fost pentru noi, timp de 26 de ani, un partener de ?ncredere, un gardian al valorilor ?i standardelor europene, o gazd? pentru dezbateri deschise ?i sincere. Aceast? rela?ie este vital? pentru noi. Lupta cu corup?ia ?i reformarea justi?iei sunt priorit??ile principale ale noii foi de parcurs ?i acestea sunt ?i priorit??ile mele de baz? ?n Republica Moldova”, a mai subliniat ?efa statului.Foto: Pre?edintele Republicii Moldova, Maia Sandu (dreapta) ?i secretarului general al Consiliului Europei, Maria Pejcinovici Burici (st?nga). Sursa/FacebookSANATATE si GASTRONOMIE Sustenabilitatea – punct de reper ?n industria electrocasnicelor ?i o tendin?? ?n obiceiurile alimentare ale consumatorilor, ast?zi, 09:00 Un trend care se remarc? pe pia?a de consum este interesul tot mai mare asupra alimenta?iei sustenabile. Consumatorii au ?n?eles c? obiceiurile alimentare s?n?toase nu sunt doar bune pentru organismul uman, ?ns? au un impact negativ redus asupra mediului ?nconjur?tor ?i asupra resurselor naturale. Aceast? tendin?? este accelerat? ?i de modul ?n care produsele ?i serviciile evolueaz?: de la tehnologiile noi p?n? la modelele noi de business care promoveaz? ?i ofer? alternative sustenabile consumatorilor.Cu o experien?? de peste 100 de ani pe plan interna?ional, Electrolux este unul dintre cei mai mari produc?tori din lume de aparate ?i echipamente de buc?t?rie ?i cur??enie, oferind consumatorilor experien?e inspirate din principiile suedeze. Av?nd la baz? tehnologii ?i solu?ii inovatoare, durabile ?n timp, electrocasnicele reinventeaz? experien?ele culinare de acas?, asigur? o ?ngrijire sustenabil? a hainelor ?i ofer? confort, cur??enie ?i un mediu s?n?tos ?n cas?.Demersuri pentru a ?mbun?t??i calitatea vie?ii consumatorilor ?nc? de c?nd a intrat pe pia??, misiunea Electrolux este de a ?mbun?t??i calitatea vie?ii consumatorilor prin produse performante, dezvoltate cu grij? fa?? de natur?. Demersurile continue de a crea produse care s? satisfac? cerin?ele consumatorilor, dar care s? aib? un impact pozitiv asupra mediului se traduc ?n solu?ii eficiente de a economisi energie, de a reduce consumul de ap? precum ?i de a depozita ?i organiza eficient m?ncarea.Pe o pia?? ?n cre?tere ?n ceea ce prive?te categoria de electrocasnice, Electrolux ??i ia angajamentul de a reduce impactul pe care fiecare produs ?l are asupra mediului. De aceea, ?n linie cu direc?ia de dezvoltare sustenabil?, compania urm?re?te s? ?mbun?t??easc? continuu eficien?a produselor ?i s? reduc? utilizarea materialelor d?un?toare ?n produse ?i produc?ie, dar ?i s? educe consumatorii cu privire la utilizarea mai durabil? a produselor.Dezvoltarea unor produse durabile ?n timp nu este singurul focus al companiei. ?n paralel, Electrolux ??i propune la nivel global s? schimbe comportamentul consumatorilor prin promovarea unor obiceiuri sustenabile. De aceea, ?n 2019, compania a lansat programul Better Living, un plan de ac?iune ce cuprinde obiective, dar ?i m?suri ?i solu?ii prin care compania ??i propune s? le ofere consumatorilor din ?ntreaga lume o via?? mai bun? ?i mai durabil?. Printre provoc?rile pe care le vizeaz? acest program se afl? foametea, alimenta?ia necorespunz?toare, irosirea alimentelor ?i consumul responsabil, acestea fiind, de asemenea, parte din Obiectivele Organiza?iei Na?iunilor Unite (ONU) pentru Dezvoltarea Durabil?.Buc?t?ria Viitorului – solu?ii pentru o alimenta?ie sustenabil??n prezent, consumul de alimente afecteaz? ?n mod direct resursele planetei, de aceea, sunt necesare schimb?ri asupra modului ?n care este abordat? alimenta?ia ?i tehnicile de preparare a alimentelor. Conform statisticilor prezentate de Organiza?ia Na?iunilor Unite, ?n prezent, industria alimentar? este responsabil? pentru 22% din emisiile de gaze cu efect de ser?, 69% provenind din capt?rile ?i utilizarea de ap? dulce, precum ?i din efectele defri??rilor tropicale ?i a pierderii biodiversit??ii. Mai mult dec?t at?t, conform Programului Alimentar Mondial (World Food Programme) realizat de Organiza?ia Na?iunilor Unite, obezitatea afecteaz? una din trei persoane ?i este principala cauz? de deces la nivel mondial; iar privind din alt? perspectiv?, 690 de milioane de oameni nu au suficient? hran? ast?zi.?n acest context, unul dintre obiectivele Electrolux, setat ?n cadrul programului Better Living, este de a face din alimenta?ia sustenabil?, alegerea preferat? a consumatorilor p?n? ?n 2030.Demersurile pentru a atinge acest obiectiv au fost prezentate ?n cadrul conferin?ei Future Sustainable Kitchen, organizat? de Electrolux, pe 22 martie. Evenimentul a reunit exper?i din ?ntreaga industrie alimentar?, ONG-uri, companii ?i buc?tari, care au dezb?tut modul ?n care pot colabora pentru ca alimenta?ia durabil? s? fie alegerea preferat? a consumatorilor. Astfel c? subiectele evenimentului digital au fost construite ?n jurul a patru teme cheie: Provoc?ri ?n industria alimentar? sustenabil?, Ce presupune proiectarea unei buc?t?rii sustenabile, Cum putem colabora pentru o buc?t?rie sustenabil? ?i Cum arat? o buc?t?rie a viitorului.Buc?t?ria viitorului presupune ?n primul r?nd implementarea unor m?suri cu ac?iune pe termen lung ?n modelul de business al companiilor. De aceea, evenimentul Future Sustainable Kitchen a fost un prilej pentru companiile implicate de a dezbate provoc?rile din ecosistemul alimentar ?i a oferi solu?ii accesibile ?i implementabile pe termen lung. ?n al doilea r?nd, o buc?t?rie sustenabil? este posibil? ?i cu ajutorul consumatorilor, cu at?t mai mult c? obiceiurile de consum ale acestora au un impact negativ asupra mediului ?nconjur?tor. Prin urmare, evenimentul a prezentat modalit??ile prin care companiile pot inspira consumatorii s? fac? alegeri sustenabile ?n ceea ce prive?te alimenta?ia.Una dintre solu?iile Electrolux prezentate la eveniment a fost tranzi?ia c?tre o alimenta?ie s?n?toas?, care se traduce printr-un comportament responsabil ?n ceea ce prive?te resursele mediului ?nconjur?tor. Cu alte cuvinte, modificarea unui stil alimentar care are ?n meniu o preponderen?? mai mare de feluri de m?ncare pe baz? de plante poate avea un impact uria? at?t asupra planetei, c?t ?i asupra s?n?t??ii. Chiar ?i o zi f?r? carne pe s?pt?m?n? poate face diferen?a asupra mediului ?nconjur?tor.Cu toate acestea, foarte mul?i consumatori sunt de p?rere c? a avea un stil alimentar prietenos cu mediul ?nconjur?tor presupune mai mult timp ?i efort din partea acestora ?n preg?tirea meniului, dar ?i c? preparatele sunt mai pu?in gustoase ?n compara?ie cu op?iunile din carne.Prin urmare, misiunea Electrolux este de a le oferi suport consumatorilor prin transmiterea unor sfaturi legate de o alimenta?ie s?n?toas?, plin? de nutrien?i ?i informa?ii despre tehnici de g?tit cu ajutorul produselor electrocasnice performante. Mai mult, compania ??i propune s? realizeze o serie de campanii de educare a consumatorilor cu privire la alegerile alimentare sustenabile.?De ce s? NU m?n?nci ro?ii ?i castrave?i: Efectul pe care ?l are aceast? combina?ie asupra stomacului, Cristina Popescu C?nd consum?m alimente, acestea sunt descompuse ?n molecule mici, care sunt utilizate de celulele organelor noastre. Reziduurile nedigerabile sunt apoi eliminate; este procesul de digestie. Dar pentru ca acesta din urm? s? fie optim, anumite alimente nu ar trebui combinate, potrivit principiilor Ayuverda. Acestea includ castrave?ii ?i ro?iile. Principiul Ayuverda se bazeaz? pe armonie ?ntre corp ?i minte cu scopul de a reduce stresul, de a ?mbun?t??i circula?ia s?ngelui sau de a elimina toxinele din corp. Este o ?tiin?? antic? indian? de vindecare holistic? care ?nseamn? ??tiin?? a vie?ii”. Diferit de modul de consum occidental, principiul Ayuverda se bazeaz? pe gust, energie ?i echilibrul corpului.Secretul unei bune digestii const? ?n combina?ia corect? de alimenteConform acestei abord?ri, nu este surprinz?tor s? vedem at?tea cazuri de indigestie, care poate fi cauzat? adesea de combina?iile proaste de alimente.Fiecare aliment are un gust, o energie ?i un efect post-digestiv. Iar combina?ia gre?it? de alimente cu energii radical diferite poate cople?i agni, un element care reprezint? focul digestiv. Acest lucru poate provoca fermentare, gaze ?i acumulare de toxine.?n lista combina?iilor de alimente proaste, g?sim, spre exemplu:Proteine ??/ carbohidra?i complec?iProtein? / protein?Cereale / acizi / produse lactateBanane / lactateFruct / iaurtFasole / produse lactate / fructeOu? / fructe / fasole / produse lactateFructe la sf?r?itul meseiL?m?ie / castrave?i / produse lactatePorumb / banane, curmale sau stafideSalat? de ro?ii, castrave?i, l?m?ieAceast? ultim? combina?ie proast? legat? de ro?ii ?i castrave?i se explic? prin faptul c? ro?ia este un fruct, ?n timp ce castravetele este o legum?. De?i combina?ia ro?ii-castrave?i face minuni ?ntr-o salat?, nu au acela?i timp de digestie: castravetele este digerat rapid, ?n timp ce ro?ia mai lent, care ar avea drept consecin?? disconfortul digestiv ?i durere ?n regiunea abdominal?. Aceast? teorie a unei combina?ii bune sau rele de alimente este coroborat? de medicul nutri?ionist Molly Knudsen, potrivit dcmedical.ro.Ce sfaturi ar trebui s? urmezi ?n caz de indigestie??mpotriva disconfortului digestiv ?i a balon?rii, exist? remedii naturale care pot calma ?i ameliora aceste st?ri. ?n acest context, Muriel Rey, farmacist specializat ?n aromoterapie, spune s? consumi plante carminative, precum fenicul, chimen, coriandru, care reduc flatulen?a prin absorb?ia gazelor intestinale. De asemenea, specialistul recomand? balsamul de l?m?ie, care ac?ioneaz? ca un antispastic pentru organele digestive.DOSARCine este spaniolul care a preluat conducerea uneia dintre cele mai mari companii din Rom?nia, un business de peste 3,3 mld. lei. Mottoul lui este: ?Lupt?, lupt?, lupt? ?i nu renun?a niciodat?!”Ioana Matei , 19 aprilie 2021 ?Cred c? toate companiile de succes din prezent trebuie s? aib? un obiectiv m?re?.” Este mottoul lui Daniel Cuevas, noul CEO al Philip Morris Rom?nia. Executivul de origine spaniol? are un stil de leadership asem?n?tor cu felul de a fi al fanilor echipei Atlético Madrid: ?Nu renun?i niciodat?, iar dac? trebuie s? a?tep?i 20 de ani pentru a reu?i, vei a?tepta”.?Sunt tat?, sunt so?, sunt fiu ?i sunt managing director al Philip Morris Rom?nia, ?n ordinea aceasta” – r?spunde Daniel Cuevas, ?ntrebat care ar fi fraza prin care s-ar autodescrie ?ntr-o scurt? postare pe Twitter. ?ntrebarea face parte din primul interviu Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN anul acesta, care este de altfel ?i primul interviu pe care Daniel Cuevas l-a oferit unei publica?ii rom?ne?ti de la numirea ?n rolul s?u curent, la data de 15 ianuarie 2021. De origine spaniol?, noul director general al Philip Morris Rom?nia ?i-a construit cariera de peste 20 de ani exclusiv ?n cadrul produc?torului de ?igarete (?i, de c??iva ani, ?i a produc?torului de produse din tutun ?nc?lzit cu dispozitive IQOS, alternativa f?r? fum a ?ig?rilor obi?nuite) Philip Morris International.Felul ?n care Daniel Cuevas ??i abordeaz? evolu?ia profesional? – dar poate ?i via?a, ?n general – se leag? mai ales de una dintre ?nt?mpl?rile memorabile din copil?ria sa. ?Singurul mentor adev?rat pe care mi-l amintesc a fost bunicul meu, care a murit ?n urm? cu mult timp. El era un tip de mod? veche, foarte strict, inginer civil, care a luptat ?n R?zboiul Civil, ?n tab?ra celor care au pierdut, dar care ne-a ?nv??at pe mine ?i pe fratele meu despre importan?a de a nu renun?a niciodat? – pentru ca de fiecare dat? c?nd ne confrunt?m cu situa?ii dificile, s? le dep??im cu un z?mbet pe fa?? ?i s? lupt?m, s? lupt?m, s? lupt?m ?i s? nu renun??m.”Bunicul lor a fost ?i c?pitan de nave ?i nu a ales calea u?oar? c?nd a vrut s?-?i ?nve?e nepo?ii tainele naviga?iei. Daniel Cuevas ??i aminte?te de momentul ?n care el ?i fratele s?u, fiecare pe c?te o barc?, pe un lac, primeau primele lec?ii de la bunicul lor. A izbucnit o furtun? ?i aproape c? s-au scufundat – iar c?nd au cerut ajutorul bunicului lor, care se afla ?ntr-o barc? mai mare, el le-a refuzat ajutorul. Cei doi copii, abandona?i? ?n mijlocul furtunii, au lucrat ?mpreun? pentru a se redresa. ?ntr-un final au reu?it s? ajung? ?napoi ?n b?rci ?i la bunicul lor. Pl?ngeau, erau complet uzi, bunicul lor ?i a?tepta cu o cafea ?n m?n?, iar ?n timp ce ei ?i repro?au abandonul ?n situa?ia periculoas?, bunicul le-a r?spuns: ?V? ve?i aminti toat? via?a despre aceast? ?nt?mplare ?i, odat? ce ve?i ajunge s? reflecta?i la ea, ve?i vedea c? a?i ?nv??at multe”.?ntr-adev?r, amintirea este vie ?i 35 de ani mai t?rziu, iar Daniel Cuevas con?tientizeaz? c? din aceast? experien?? puternic?, el ?i fratele s?u au ?nv??at multe despre via?? ?i despre importan?a colabor?rii, pe de o parte, precum ?i despre faptul c? pentru a dep??i anumite provoc?ri, nu po?i s? renun?i.Jobul de var?, transformat ?ntr-o carier? de 20 de aniDaniel Cuevas a ?nceput s? lucreze pentru Philip Morris International chiar din perioada studiilor universitare, prin intermediul unei burse ?n cadrul companiei din Madrid, unde ??i desf??ura studiile. Cuevas a absolvit at?t Economia, c?t ?i Marketingul la Universitatea Pontifical? Comillas. La finalizarea studiilor din cadrul primei facult??i, trebuia s? urmeze ?i un stagiu de practic? ?n perioada de var? pentru a ob?ine credite ?i, dup? ce a aplicat la diverse companii, cele care au r?spuns aplica?iilor sale au fost trei, din domenii diferite. ?De ce am ales Philip Morris? A fost foarte simplu - era compania care ?mi oferea cel mai bun program pentru perioada de var?, astfel ?nc?t s? ?mi pot petrece timpul cu prietenii, s? merg la piscin?”, m?rturise?te el. Acel pas, f?cut ?n 1999, avea s? ?i defineasc? parcursul profesional. Dup? absolvirea studiilor, s-a al?turat companiei ?ntr-un departament de business development, un departament de consultan?? pentru managing director, axat pe diverse activit??i: strategie, previziuni, fiscalitate, marketing insights etc. Diversitatea activit??ilor de acolo a reprezentat un alt aspect definitoriu pentru cariera sa, fiindc? l-a ajutat s? ?n?eleag? c? ??i dore?te mai degrab? un rol care s? ?nglobeze mai multe domenii – nu exclusiv cel de finan?e pure. ?n facultate era pasionat de macroeconomie ?i de cifre, apoi, la cea de-a doua facultate, a fost pasionat ?i de marketing. Totu?i, chiar dac? ?n perioada studiilor se g?ndea la un job ?ntr-o companie precum banca de investi?ii JP Morgan, a realizat, tot prin intermediul unui stagiu de practic?, faptul c? ceea ce se ?nt?mpla acolo, cel pu?in la nivelul de entry level, nu i se potrivea. ?Experien?a nu a fost at?t de frumoas? pe c?t m? a?teptam, era un gen de job mai administrativ ?i tranzac?ional, cu multe numere, dar ?n care lipsea ceva: capabilitatea s? g?ndesc, s? folosesc partea care implic? g?ndire a cifrelor.” C?nd a ?nceput la PMI, i-a pl?cut c? a primit tocmai aceast? oportunitate: ?Probabil un rol la JP Morgan este foarte interesant c?nd ajungi la un anumit nivel, dar la ?nceput nu a fost ceea ce c?utam”.Mai spune c? salariul de start nu a c?nt?rit foarte mult ?n alegerea sa, iar suma primit? de la celelalte companii pentru bursa sa de studiu era aceea?i: ?A fost 600 de euro, iar ce am cump?rat a fost un cadou pentru so?ia mea”. Apoi, dup? angajare, primul salariu a fost de 1.000 de euro, un salariu mediu ?n Spania la acea vreme.Care este motiva?ia pentru care a r?mas ?n industrie at?t de mult? ?Nu fumez, nu am fumat niciodat?, iar c?nd m-am al?turat companiei, mul?i dintre prietenii mei m-au ?ntrebat: De ce te duci s? lucrezi pentru o companie din industria tutunului, dac? nu ??i place s? fumezi?”, m?rturise?te el. Spune c? a ales s? evolueze ?n cadrul PMI datorit? oamenilor pe care i-a ?nt?lnit aici, atmosferei, precum ?i faptului c? i-a pl?cut din primul moment modul ?n care se pozi?iona compania fa?? de produsele comercializate. ?Dac? aceasta ar fi negat faptul c? ?ig?rile sunt rele, nu a? fi fost confortabil cu acest business; dar fiind ?ntr-o companie care recuno?tea c? ?ig?rile sunt rele pentru s?n?tate - ?ncercau s? se diferen?ieze ?n mod clar de celelalte companii, a reprezentat pentru o mine o mare diferen??. Recuno?team c? aceste produse nu sunt bune, dar cineva trebuia s? le comercializeze, c?t timp sunt legale ?i exist? cerere ?n acest sens. A?adar eram destul de relaxat ?n leg?tur? cu aceast? pozi?ie, nu era ?mpotriva standardelor mele morale.”O strategie pe termen lungPhilip Morris Rom?nia este afiliat? a Philip Morris International, o companie care transform? industria tutunului pentru a crea un viitor f?r? fum. Viziunea companiei este de a ?nlocui ?ig?rile cu produse cu risc redus care – de?i nu sunt lipsite de riscuri – sunt o alegere mult mai bun? dec?t continuarea fumatului, spun reprezentan?ii companiei. IQOS, sistemul electronic de ?nc?lzire a tutunului dezvoltat de PMI, a fost lansat ?n Rom?nia ?n octombrie 2015 ?i a crescut constant din 2017. PMI a f?cut investi?ii importante ?n fabrica din Otopeni pentru a dezvolta capacit??i de produc?ie a produselor din tutun ?nc?lzit, investi?ii care au transformat-o ?ntr-una din fabricile de ultim? genera?ie la nivel mondial.Sursa: Philip Morris Rom?niaCrede c? motivul principal pentru care i-a pl?cut mereu compania a fost calitatea managementului pe care a g?sit-o aici, precum ?i investi?iile excelente pe care sim?ea c? managerii le f?ceau ?n el. Chiar dac? primul ?ef pe care l-a avut, al departamentului unde lucra, nu era unul foarte bun ?i ?i p?rea c? era o persoan? nesigur?, i-a pl?cut ?n schimb foarte mult de managing directorul de la acea vreme al companiei. Iar asta datorit? apropierii sale de angaja?i, indiferent de nivelul acestora – comportament pe care l-a sim?it chiar pe pielea sa. ?Ajungeam la birou foarte devreme, iar la un moment dat, exista acest b?rbat ?n birou care venea mereu la locul meu c?nd eram acolo ?i ?mi aducea c?te o cafea ?i vorbea cu mine. ?ntr-o zi i-am spus c? sunt foarte ocupat ?i nu pot bea o cafea cu el. M-a ?ntrebat de ce sunt agitat, i-am r?spuns c? am o prezentare ?n fa?a managing directorului companiei ?n seara respectiv? ?i eram pu?in emo?ionat – iar el mi-a r?spuns c? trebuie s? fiu calm, trebuie s? fiu con?tient c? nimeni nu ?tia mai multe dec?t mine din acea prezentare, a?adar, s? fiu ?ncrez?tor ?i s? ?in minte c? to?i acei oameni din ?nt?lnire, chiar dac? erau ?efi, nu ?tiau subiectul discutat la fel de bine ca mine”.Apoi, ?n acea dup? amiaz?, a intrat ?n camera unde se afla echipa de management ?i l-a v?zut ?n capul mesei pe acest om, cu care el obi?nuia s? ??i bea cafeaua. ?Nu aveam idee c? el este managing directorul atunci, ?tiam c? este un manager, dar nu ?tiam c? este ?eful cel mare. Mi-a z?mbit, m-a f?cut s? m? simt foarte ?ncrez?tor ?i confortabil.”De acolo, ?nt?lnirea a evoluat foarte bine, iar Daniel Cuevas a con?tientizat importan?a unui foarte bun lider. ?Cred c? am ?nv??at multe de la el - se nume?te Matteo Pellegrini. Nu pot spune c? mi-a fost chiar un mentor - fiindc? un mentor ??i este foarte apropiat, ??i d? sfaturi, dar am avut ?efi foarte buni ?i exemple de la care s? ?nv??, precum ?i ?efi foarte slabi de la care, de asemenea, am ?nv??at foarte mult - c?nd ai un ?ef foarte slab te g?nde?ti: dac? devin vreodat? lider, trebuie s? evit s? fac lucrurile pe care le face acesta”.Al doilea rol pe care l-a avut ?n companie a fost ?n departamentul de v?nz?ri - era responsabil de sistemul de informa?ii al v?nz?rilor (sales information system), care nu exista la acel moment. El trebuia s? creeze practic sistemul care s? stocheze toate informa?iile de pe teren ?ntr-un mod constructiv, astfel ?nc?t compania s? lanseze analize ?i rapoarte. Era vorba de anul 2000 ?i nu exista un astfel de sistem, totul se f?cea pe h?rtie. A avut aceast? activitate ?n jur de un an, iar de acolo s-a mutat ?ntr-o pozi?ie de v?nz?ri pe teren ?n Barcelona. ?Acela a fost un rol care mi-a pl?cut mult fiindc? am avut multe interac?iuni cu mul?i oameni, cu mul?i colegi din teren ?i mi-a pl?cut mult aceast? activitate - ?n plus, Barcelona este un ora? foarte frumos.” De altfel, spune c? rolul de sales supervisor pe teren a fost cel care i-a pl?cut cel mai mult din parcursul profesional anterior.Ulterior activit??ii de v?nz?ri, a fost numit Key Account Manager pentru toat? Spania, iar dup? un an, i-a fost oferit? posibilitatea s? mearg? ?n Insulele Canare ca Sales Manager. ?A fost o experien?? uimitoare fiindc? acolo este o pia?? complet liber? c?nd vine vorba despre reglementare, pre?uri ?i ?n multe alte aspecte. A?adar, a fost o experien?? foarte diferit?, uimitoare.” Experien?a ini?ial? ?n Canare a fost foarte scurt? totu?i, pentru c? dup? un an ?i jum?tate, a fost chemat pentru a prelua o alt? pozi?ie: marketingul pentru c?teva branduri de ?igarete la nivel na?ional ?n Spania, rol pe care l-a avut timp de doi ani. Apoi, i s-a oferit posibilitatea s? se ?ntoarc? ?n Insulele Canare, de data aceasta ca general manager - acolo a lucrat timp de al?i patru ani. Toate aceste experien?e au fost frumoase ?i pline de provoc?ri profesionale, dar ?i personale: se muta ?mpreun? cu so?ia sa, iar ea trebuia s? ??i schimbe jobul de fiecare dat? c?nd se duceau ?ntr-o nou? pia??. Cuevas poveste?te c? a doua oar? ea nu l-a mai ?nso?it ?n Insulele Canare, astfel c? a trebuit s? c?l?toreasc? foarte mult ?n acea perioad? ?n weekenduri, p?n? c?nd ?ntr-un final so?ia a reu?it s? ??i conving? angajatorul din Spania s? ?i permit? s? lucreze remote, ?ntr-o perioad? ?n care acest stil de munc? nu era deloc popular. Dup? ce a reu?it ?ns? s? ??i conving? compania s? lucreze astfel, mutarea ?n Italia a fost lin? ?i sper? c? mutarea ?n Rom?nia va fi la fel.Misiunea noului mandat: o ?ar? f?r? fum de ?igar?Privind retrospectiv la cariera sa, Daniel Cuevas crede c? dou? dintre provoc?rile de pe parcurs au fost cele mai importante: prima a fost sosirea lui ?n Insulele Canare ?i faptul c? s-a confruntat acolo la scurt timp dup? sosire cu un r?zboi al pre?urilor agresiv, iar o alt? mare provocare a fost c?nd ?n Italia a trebuit s? lanseze IQOS (a fost responsabil de dezvoltarea? produselor cu risc mai redus). ?Nu ?tiam la acea vreme c? va fi o provocare at?t de mare, dar dup? ce am ?nceput, am v?zut c? este o diferen?? uria?? fa?? de tot ceea ce am f?cut p?n? la acea vreme; a fost un produs diferit, produc?ie diferit?, s-a ?nt?mplat s? fie cea mai mare provocare cu care m-am confruntat”.Vorbind despre provoc?rile de la nivel de industrie, ?n general, spune c? cel mai important este s? ?i ascul?i pe consumatori, s? ?i ?n?elegi ?i s? reac?ionezi oferind produsele potrivite pentru ei. ?Acum ?ncerc?m s? ne oprim din v?nzarea de ?igarete ?i s? le oferim consumatorilor alternative mai bune - s? le explic?m c? exist? alternative mai bune - nu f?r? riscuri, dar mai bune.”Consider? c? trecerea dinspre ?ig?rile obi?nuite, spre noile produse dezvoltate de industrie, alternativele cu risc mai redus, presupune schimb?ri uimitoare, foarte complexe, at?t pentru organiza?ie, c?t ?i pentru lumea exterioar?.?Unii oameni nu au ?ncredere ?n scopul nostru real ?i trebuie s? construim acea ?ncredere, s? ?i determin?m s? vad? ?i s? ?n?eleag? faptul c? lu?m foarte ?n serios ceea ce facem, s? le ar?t?m consumatorilor c? exist? alternative bazate pe tutunul ?nc?lzit. Cea mai bun? variant? pentru ei este s? renun?e de tot la ?ig?ri, dar dac? nu vor s? renun?e ?i vor continua s? fumeze, pot s? g?seasc? alternative mai bune ?ig?rilor obi?nuite, cum sunt produsele de vapat.”Bio:Daniel Cuevas a fost numit director general al Philip Morris Rom?nia la data de 15 ianuarie 2021. El a preluat mandatul de la Branislav Bibic, care a condus Philip Morris Rom?nia ?n ultimii patru ani ?i a fost numit director general al Philip Morris Africa de Sud. Daniel Cuevas s-a al?turat echipei Philip Morris Spania ?n 2000 – istoria sa ?n cadrul companiei a ?nceput ?ns? ?n perioada studiilor universitare, ?n 1999, ?n cadrul unei burse de practic? ?n companie. Dup? ce a de?inut roluri ?n domeniile Key Accounts, v?nz?ri ?i marketing ?n Spania ?i Insulele Canare, a fost numit director general al Philip Morris din Insulele Canare ?n 2010. ?n 2014 a fost numit director de v?nz?ri al Philip Morris Italia ?i, doi ani mai t?rziu, director al produselor cu risc redus. ?n aceast? calitate, a revolu?ionat modelul de afaceri pentru IQOS ?n Italia ?i a transformat o cre?tere lent? ?ntr-una accelerat? ?i durabil?, ?n urma c?reia 1 milion de fum?tori italieni au trecut la IQOS, spun reprezentan?ii companiei. Daniel Cuevas de?ine o diplom? ?n administrarea afacerilor ?i o diplom? ?n marketing de la Universitatea Pontifical? Comillas din Madrid.Sursa: Philip Morrris InternationalDaniel Cuevas aseam?n? schimb?rile care se petrec ?n industria tutunului cu cele din industria auto. ?Este la fel ca ?n cazul ma?inilor electrice. ?i produc?torii auto le explic? clien?ilor c? aceste ma?ini sunt mai bune dec?t cele pe baz? de combustibili. ?ncerc?m s? explic?m acela?i lucru: aceste produse pe baz? de nicotin? sunt mai bune dec?t cele care implic? arderea.” El adaug? c?, din punct de vedere ?tiin?ific, pe baza datelor de p?n? acum, produsele care elimin? arderea elimin?, ?n consecin??, elementele toxice legate de aceasta, prin urmare, produsele de vaping reprezint? alternativele mai bune ale ?ig?rilor. Men?ioneaz? c? nivelul investi?iilor – doar ?n direc?ia acestor investiga?ii ?tiin?ifice – au ajuns la 8 miliarde de dolari. ?Vestea bun? este c? nu doar PMI spune c? aceste produse sunt alternative mai bune, ci ?i institu?ii credibile precum agen?ia federal? Food and Drug Administration din Statele Unite, care a autorizat IQOS ca fiind un produs adecvat pentru a proteja s?n?tatea public?. Pentru o companie din industria tutunului, s? primeasc? autoriza?ia de folosire a IQOS ?n SUA este un mare pas ?nainte, ofer? companiei un scop. Cred c? toate companiile de succes din prezent trebuie s? aib? un scop ?i toate companiile mari la care te po?i g?ndi au un scop m?re?. Nu vorbim doar despre v?nzarea ma?inilor, de pild?, ci ?i despre ?mbun?t??irea vie?ii oamenilor prin orientarea spre acea direc?ie.”Aminte?te c? ?n lume exist? ?n jur de 1 miliard de fum?tori, iar dintre ei, ?n fiecare an, ?n jur de 5-10% renun?? la fumat. Totu?i vasta majoritate continu? s? fumeze, astfel c? el se ?ntreab?: ?De ce s? nu le oferi acestor oameni, c?t mai cur?nd posibil, c?teva alternative mai bune? ?tiin?a este aici s? decid? dac? acest lucru se ?nt?mpl? sau nu”.De altfel, spune c? principalul obiectiv profesional pe care ?l are pentru pia?a din Rom?nia este acesta: ?Este foarte clar, ?inta mea este s? convertesc to?i rom?nii care fumeaz? ?nspre produsele bazate pe tutun ?nc?lzit, s? avem un viitor f?r? fum. Cred c? ne ?ndrept?m spre obiectivul unei lumi f?r? fum mult mai rapid dec?t ne-am fi imaginat ?i, ca s? v? ofer c?teva date, v? pot spune c? am lansat aceste produse ?n Italia ?n anul 2015, a?adar am avut 0% utilizatori la acea vreme, iar ?n decembrie 2020 am ajuns la 10% din popula?ia fum?toare din Italia, ?n contextul ?n care 10% fumau deja alternative electronice. Asta ?nseamn? c? ?n Italia aveam 20% dintre fum?tori folosind aceste alternative; ?n Japonia num?rul? este mult mai ridicat ?i credem c? putem s? ajungem la 40 de milioane de oameni care s? foloseasc? IQOS p?n? ?n anul 2025.” Crede c? ?n Rom?nia, pentru a face mai mul?i pa?i ?n aceast? direc?ie, au nevoie de sus?inerea societ??ii, precum ?i a politicienilor: ?Nu putem face aceste lucruri singuri - trebuie ca oamenii s? ?n?eleag? despre ceea ce vorbim ?i s? ne ajute s? transmitem acest mesaj tuturor oamenilor care fumeaz? ?nc? ?ig?ri obi?nuite - cred c? este spre binele societ??ii ?i nu ne referim neap?rat doar la IQOS, pot folosi ?i alte produse ale competitorilor sau ?igarete electronice, dar cred c? este important ca deciden?ii dintr-o ?ar? precum Rom?nia s? sus?in? strategia noastr? - cu c?t mai repede se va ?nt?mpla acest lucru, cu at?t accelerarea va fi posibil? ?i putem avea obiectivul unei ??ri f?r? fum ?n 10-15 ani”.?n ultimii 3-4 ani, Philip Morris International a investit ?n fabrica din Otopeni mai mult de 500 de milioane de euro – aceasta fiind una dintre cele 6 fabrici unde sunt fabricate produse din tutun cu poten?ial de risc redus. ?Investi?iile continu? pentru c? noi continu?m s? digitaliz?m infrastructura ?i s? facem fabrica mai sustenabil? - vrem ca aceasta s? fie neutr? din punctul de vedere al emisiilor de carbon p?n? ?n 2023 - ?intim deja zero de?euri - fabrica va fi ?n continuare central? pentru investi?iile noastre.” Investesc ?ns?, de asemenea, ?i ?n infrastructura comercial? - ?n digitalizare ?i retail pentru a accelera aceast? schimbare, de la ?igarete, ?nspre alternative mai bune. ?Fabrica de aici deserve?te 40 de pie?e, prin urmare este un juc?tor important pentru exporturile ??rii.” ?nainte de a veni ?n Rom?nia, Daniel Cuevas a lucrat vreme de ?apte ani ?n Italia, iar principala misiune pe care a avut acolo a fost tocmai dezvoltarea IQOS, ?n contextul ?n care Italia a fost prima pia?? la nivel mondial, al?turi de Japonia, unde au l?sat acest produs, ?n decembrie 2014.Dup? c?teva luni petrecute ?n Rom?nia, Cuevas observ? elemente comune cu pie?ele unde a lucrat anterior, dincolo de strategia legat? de produsele companiei. ?Atunci c?nd vorbesc cu oamenii de aici, din Rom?nia, simt c? vorbesc cu oameni latini, ceea ce este foarte confortabil pentru mine, m? face s? m? simt ca acas?, ?n Italia sau Spania.” Iar ?n ceea ce prive?te Bucure?tiul, de asemenea, nu g?se?te foarte multe diferen?e aici fa?? de celelalte ora?e europene unde a tr?it ?i ?i pare r?u c? aceast? situa?ie pandemic? nu ?i permite s? se bucure at?t de mult pe c?t ?i-ar dori de adev?rata via?? de aici. ?Cred c? este un ora? foarte european, este la fel ca orice alt ora? - singura diferen?? pe care o v?d ?ntre Roma, Madrid ?i alte ora?e este c? aici nu vezi prea multe magazine stradale, ci mai multe centre comerciale.”Din parcursul profesional al lui Daniel Cuevas nu au lipsit ofertele de job din partea altor companii - ?i nu au fost deloc pu?ine –? a primit vreo 12-15 de astfel de propuneri: ?Principalul motiv pentru care nu am acceptat acele roluri a fost c? m? sim?eam bine aici, m? bucur de cariera mea de aici, am primit constant noi provoc?ri ?i mi-a pl?cut s? le dep??esc”. A fost deschis ?i a mers chiar la interviuri, ?ns? decizia final? a fost de fiecare dat? s? r?m?n? ?n cadrul acestei companii. ?C?nd e?ti super fericit ?ntr-o companie ?i te bucuri de ceea ce faci ?i de felul ?n care o faci, o mic? modificare de salariu nu este at?t de important?. Ne sim?im bine, avem o misiune, un mare scop, a?adar nu este at?t de u?or s? las totul ?n urm?.”Nu ar da jobul actual nici pentru rolul la care visa ?n copil?rie, cel de jurnalist de r?zboi ?i nici m?car pentru cel de pre?edinte al echipei sale preferate de fotbal, Atlético Madrid. ?S? fii pre?edintele Atlético este unul dintre cele mai complexe roluri pe care le poate avea cineva ?i nu este unul plin de satisfac?ii - este un job ?n care oamenii sunt sup?ra?i pe tine fiindc? nu c??tigi meciuri, nu mi-ar pl?cea”. Rolul de fan este u?or diferit: ?S? fii fanul acestei echipe este un fel de a fi care ?nseamn? c? nu renun?i niciodat?, e?ti mereu acolo, dac? trebuie s? a?tep?i 20 de ani pentru a reu?i, faci asta”.Daniel Cuevas subliniaz? c? cele mai bune cuvinte pentru a-?i descrie cariera sunt: ?Schimbare ?i provocare”: ?Dac? ne uit?m la toate rolurile pe care le-am avut, acelea au implicat mereu schimb?ri - ceea ce m? motiveaz? ?n via?? este s? dep??esc provoc?rile”. La fel cum, poate, a dep??it provocarea primei lec?ii de naviga?ie cu bunicul s?u, ?nving?ndu-?i frica ?n furtun?.Sfaturi pentru tinerii afla?i la ?nceput de carier?:1. Fi?i cu adev?rat sinceri cu voi ?n?iv?.2. Trebuie s? ??i plac? ceea ce faci, s? te sim?i bine ?n activitatea profesional?, s? fii pasionat de acel rol.3. Fii curios, pune ?ntreb?ri constant, vorbe?te, nu fi timid.4. Nu te opri niciodat? din ?nv??at, investe?te ?n tine ?nsu?i, chiar dac? firma pentru care lucrezi nu investe?te ?n tine. Abilit??i precum vorbitul ?n public sau altele pot fi ?mbun?t??ite constant.5. Investe?te ?n oamenii din jurul t?u, nu uita c? nu e?ti singur. Investi?iile f?cute ?n oamenii din jurul t?u reprezint? unele dintre cele mai bune investi?ii pe care le po?i face fiindc? ei vor fi mereu acolo s? te ajute atunci c?nd este nevoie.6. Fii flexibil ?i agil - pandemia aceasta ne-a dovedit c? trecem printr-o perioad? de schimb?ri constante - tot timpul trebuie s? fim flexibili, agili, s? nu ne fie fric? de provocarea status quo-ului. S? fii unul dintre acceleratorii schimb?rii este mai bine dec?t s? fii dus de valul schimb?rii.7. Fii orientat ?nspre consumator, consumer centric, nu uita c? ?eful t?u adev?rat nu este cel care ??i este superior ?n func?ie, ci adev?ra?ii ?efi sunt consumatorii.8. Lucreaz? pentru companii cu un scop m?re?, cu o viziune important?, nu doar pentru businessuri profitabile.9. Nu face compromisuri referitoare la cine e?ti, din punctul de vedere al standardelor etice.10. ?ine minte ?ntotdeauna c? totul este despre echip? - nu despre tine sau despre cei mai buni indivizi - ci despre echip? - aceasta va fi mereu superioar? indivizilor. * * *Andrei Blidar a investit 150.000 de euro ?n Casa din Plai, o pensiune care a pornit de la o cas? de vacan?? nefolosit?, Alina-Elena Vasiliu 19.04.2021 Pensiunea este una boutique, de dimensiuni mici, cu patru camere ?i multe spa?ii comune. Exist? acolo o camer? dedicat? jocurilor, o bibliotec? cu un loc de citit, dar ?i alte facilit??i. Pre?urile pornesc de la 165 de lei pe noapte pentru cea mai ieftin? camer? ?i ajung la 1.500 de lei pe noapte ?n weekend, pentru ?ntreaga pensiune, cu mic-dejun inclus.Andrei Blidar a pornit de la casa de vacan?? a familiei sale atunci c?nd a decis s? dezvolte o agropensiune turistic? ce poart? ast?zi numele Casa din Plai. Proiectul, aflat ?n Provi?a de Sus, jude?ul Prahova, se ?ndreapt? acum c?tre o nou? etap? ?n dezvoltarea sa, urm?nd s? se extind? cu unit??i de cazare individuale, de tip tiny house, scrie revista s?pt?m?nal? Business Magazin. Rela?ia lui Andrei Blidar cu Provi?a de Sus a ?nceput ?n 1990, c?nd avea ?apte ani, iar p?rin?ii lui au cump?rat, imediat dup? revolu?ie, o c?su?? b?tr?neasc? ?n comuna aflat? la 100 de kilometri de Bucure?ti.* * *Suedezii de la Tetra Pak, principalul juc?tor ?n pia?a de ambalaje a produselor alimentare, au numit-o pe Lyndsey Loyden-Edwards la conducerea opera?iunilor din Rom?nia ?i regiunea Europei de Est, Cristina Bellu , 19.04.2021, Grupul suedez Tetra Pak, lider mondial ?n solu?ii de procesare ?i ambalare a produselor alimentare, au numit-o pe Lyndsey Loyden-Edwards ?n func?ia de director general pentru opera?iunile din Europa de Est, inclusiv Rom?nia.Lyndsey Loyden-Edwards ?l ?nlocuie?te pe Guillaume Latourrette, care a ocupat aceast? pozi?ie ?ncep?nd cu august 2018 ?i care a p?r?sit compania la finalul lunii martie.Cu o experien?? de peste 15 ani ?n industrie, Lyndsey Loyden-Edwards a de?inut anterior diverse func?ii de conducere ?n v?nz?ri ?i marketing ?n sectorul ambalajelor ?i ?n retail. Ea s-a al?turat Tetra Pak ?n 2018 ?n calitate de Key Accounts Director pentru Marea Britanie ?i Irlanda. ?n acest timp, a fost, de asemenea, membru al consiliului de administra?ie al ReCarton UK ?i al Alliance of Beverage Cartons and the Environment, juc?nd un rol important ?n configurarea agendei discu?iilor despre sustenabilitate ?n industria ambalajelor ?n Marea Britanie. ?Este o onoare s? preiau conducerea activit??ilor Tetra Pak pe pia?a din Europa de Est, o pia?? dinamic?, ?n cre?tere. Sunt ner?bd?toare s? continu?m ?mpreun? procesul de consolidare a pozi?iei puternice pe care o de?inem ?n regiune ?i str?nsa colaborare cu clien?ii no?tri, pentru a valorifica noi oportunit??i de cre?tere, concentr?ndu-ne pe siguran?a alimentar? ?i pe sustenabilitate”, spune Loyden-Edwards.?nainte de a se al?tura Tetra Pak, Lyndsey Loyden-Edwards a fost director de v?nz?ri la DS Smith Plastics, o companie de solu?ii de ambalare. Lyndsey Loyden-Edwards de?ine o diplom? de licen?? ?n Marketing, Proiectare de produse ?i Statistic? de la Universitatea din Derby, Marea Britanie.Tetra Pak este prezent? ?i pe pia?a din Rom?nia,? unde ??mbrac?“ produsele unor companii precum Parmalat (Santal), Maspex (Tymbark), European Drinks (b?uturi r?coritoare), dar ?i m?rcile unor produc?tori de lactate precum Danone, Lactalis, Olympus sau Albalact.Cele mai recente date raportate de companie pentru pia?a local? indic? afaceri de 122 mil. lei ?n 2019, ?i profit net de 5,1 mil. IPMMR: Angajatorii pot organiza campanie de vaccinare la propriul sediu ? 19 Aprilie 2021 ? Economedia Angajatorii pot organiza campania de vaccinare la propriul sediu, ?n parteneriat cu centrele de vaccinare oficiale ale Direc?iilor de S?n?tate Public? jude?ene, a declarat, luni, pre?edintele Consiliului Na?ional al ?ntreprinderilor Private Mici ?i Mijlocii din Rom?nia (CNIPMMR), Florin Jianu, ?ntr-o conferin?? de pres?.?Transmitem un apel membrilor no?tri, ?ntreprinz?torilor, ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii, dar ?i mediului de afaceri ?n general, pentru a sus?ine campania de vaccinare, mai ales c? a ap?rut instruc?iunea nr. 132 din 12 aprilie 2021 a Comitetului Na?ional de Coordonare a Activit??ilor privind Vaccinarea ?mpotriva SARS-Cov-2, instruc?iune care d? posibilitatea angajatorilor, at?t celor mari c?t ?i celor mici, s? organizeze centre de vaccinare sau s? realizeze vaccinarea ?n parteneriat cu centrele de vaccinare oficiale ale direc?iilor jude?ene de s?n?tate. Aceast? instruc?iune statuteaz? faptul c? angajatorii economici pot organiza campania de vaccinare la sediul propriu, ei trebuie s? identifice un spa?iu de vaccinare, ?i exist? un model de plan de astfel de spa?ii de vaccinare. Spa?iul trebuie s? fie ?n conformitate cu normele igienico-sanitare, s? respecte circuite de func?ionare adecvate, s? asigure frigidere care s? p?streze dozele de vaccinare la temperaturi cuprinse ?ntre 2 ?i 8 grade Celsius”, a men?ionat Florin Jianu, potrivit Agerpres.Pre?edintele Consiliului Na?ional al IMM-urilor a explicat c? angaja?ii care se vor vaccina ?n centrele organizate de angajatori nu au nevoie de programare ?n platforma de vaccinare. * * *Metoda revolutionar?! Verifica?i-v? fertilitatea solului cu… chilo?ii , 19 aprilie 2021, Diana Vasilescu V? pute?i imagina vreodat? o lume f?r? agricultur?? ?n nici un caz, nu-i a?a ?! Ar fi aproape imposibil s? m?n?nci legume ?i fructe, dac? nu ar exista fermierii care ??i murd?resc m?inile tot anul. A fi fermier necesit? mai mult? r?bdare, o gr?mad? de munc? grea ?i c?teva tactici ciudate pentru a men?ine solul fertil. Nu v? mira?i dac? vizita?i o ferm? aglomerat? ?i observa?i c? un fermier ??i ?ngroap? lenjeria de bumbac! Nu – nu lucreaz? la nicio ferm? de lenjerie, doar testeaz? fertilitatea solului! Mi?carea Soil Your Undies a ?nceput cu o breasl? de fermieri din California, apoi s-a r?sp?ndit ?n ?ntreaga lume. Testul fertilit??ii solului ?i face pe fermieri s? vorbeasc? despre aerisirea rufelor lor murdare, s? verifice ?ce se ?nt?mpl? acolo jos” ?i alte glume de genul ?m?n?nc? pantalonii mei scur?i”.?n cazul ?n care ?nc? mai ave?i dubii, calitatea solului este verificat? cu… chilo?i. Centrul de cercetare Agroscope a demarat un studiu cu 1.000 de proprietari de gr?dini ?i fermieri din ?ar?, care vor primi c?te dou? perechi de chilo?i albi de bumbac, pentru a-i ?ngropa ?n p?m?nt, al?turi de plicule?e de ceai.Dup? o lun?, fermierii vor dezgropa unul dintre chilo?i, ?n timp ce al doilea va r?m?ne la ?marinat” ?nc? patru s?pt?m?ni. Speciali?tii vor verifica apoi degradarea fibrelor de bumbac: cu c?t sunt mai multe g?uri, cu at?t solul este mai s?n?tos ?i, implicit, mai potrivit pentru agricultur? sau legumicultur?.Dac? solul este bun, dup? cele dou? luni, din chilo?i ar trebui s? r?m?n? doar elasticul, spun speciali?tii. ?Acesta este un indicator al calit??ii solului”, a explicat managerul de proiect, Marcel van der Heijden.Totodat?, ini?iatorii studiului cred c? femierii vor con?tientiza, astfel, amenin??rile privind solul, cum ar fi eroziunea, construc?iile sau supra-fertilizarea.Consiliul pentru Dezvoltare pentru Agricultur? ?i Horticultur? ?i Quality Meat Scotland (GMS) sus?ine c? amestecarea unei perechi de lenjerie din bumbac ?ntr-o p??une poate dezv?lui informa?ii vitale despre fertilitatea solului.Potrivit exper?ilor, solul steril ?i lipsit de via?? va p?stra lenjeria intim? intact?, dar solurile ?nfloritoare din punct de vedere organic vor m?nca slipul, l?s?nd doar centura elastic? intact?.Dezgropa?i lenjeria ?i, ?n func?ie de degradarea materialului v? pute?i da seama c?t de fertilitatea solului, vital pentru culturile ?i animalele s?n?toasePentru a efectua propriul test de fertilitate al solului acas?:?ngropa?i ni?te chilo?i albi, 100% din bumbac, ?n p?m?nt, ad?nc la patru- ?ase centimetri, deoarece solul la acea ad?ncime este cel mai activ.??ngropa?i bucata de bumbac astfel ?nc?t centura elastic? s? se vad? sau s? marca?i locul cu un steag. L?sa?i dou? luni, apoi reveni?i ?i vede?i ce a mai r?mas. * * *Cele mai mari gre?eli de gr?din?rit, 19 aprilie 2021, Ionu? F?nt?n?O gr?din? frumoas? ?i roditoare poate aduce mult? bucurie ?i s?n?tate ?n via?a ta, ?ns? pentru a o amenaja ?n mod ideal, trebuie s? ?ii cont de c?teva reguli ?i s? evi?i c?teva gre?eli de gr?din?rit. Se spune c? omul c?t tr?ie?te ?nva??, lucru valabil, cu siguran??, ?i ?n domeniul gr?din?ritului, indiferent dac? vorbim de ?ncep?tori sau de avansa?i. ?n materialul video de mai jos, v? prezent?m c?teva dintre cele mai mari gre?eli pe care trebuie s? le evi?i ?n gr?din?. * * *POLYVERSUM – biofungicidul ce combate fungi fitopatogeni din peste 20 de genuriDupa cum bine stim deja, Comisia Europeana vrea ca pana in 2030, 25% din suprafata agricola a UE sa fie destinata agriculturii ecologice. Asta inseamna peste 3 milioane de hectare de teren agricol din Romania…Avem alternative la produsele conventionale pentru protectia plantelor?POLYVERSUM (Pythium oligandrum M1, 1×106 oospori/g produs) este un fungicid autorizat pentru utilizarea in agricultura organica, fiind un produs natural, care nu polueaza chimic si induce rezistenta plantelor impotriva bolilor provocate de fungi. In Romania, este omologat pentru grau, orz si rapita, iar tratamentele se aplica dupa cum urmeaza:La grau si orz, primul tratament se aplica in toamna, de la 2 frunze pana la 3 frati (BBCH 12-23), pentru a suprima sporii de Fusarium spp. si a induce plantelor rezistenta pentru alte boli. Al doilea tratament se aplica dupa infratire, pana la alungirea paiului (BBCH 29-32), pentru a suprima sporii de Fusarium spp. si a induce rezistenta la rugini (Puccinia spp.), septorioza (Septoria spp.), patarea si sfasierea frunzelor (Drechslera tritici-repentis). Al treilea tratament se aplica de la inceputul infloririi si pana la inflorirea maxima, spiculetele vizibile (BBCH 55-65) pentru a suprima ruginile (Puccinia spp.) si fuzarioza (Fusarium spp.).Si la rapita primul tratament se aplica in toamna, in fenofaza 4-6 frunze (BBCH 14-16), pentru a combate putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul negru (Phoma lingam) si a induce rezistenta plantelor. Al doilea tratament se aplica de la alungirea internodiilor si pana la mai mult de 9 ramificatii (BBCH 30-39), impotriva putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) si pentru stimularea plantelor la iesirea din iarna. Al treilea tratament se aplica de la inceputul aparitiei inflorescentelor si pana la fenofaza cand au aparut deja 50% din inflorescente (BBCH 49-65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) si putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).Important! POLYVERSUM este un produs ce nu prezinta limitari in aplicare, nu lasa reziduuri si este sigur pentru utilizatori.Atentie! Pentru pregatirea solutiei inainte de tratament trebuie respectate urmatoarele instructiuni:apa folosita pentru tratament trebuie sa fie curata si sa aiba temperatura > 12°C;filtru obligatoriu de 50 microni;preinmuierea se face in apa calduta, inainte de a se pune produsul in tancul de amestec;se va evita amestecarea cu adjuvanti pe baza de terpene (rasini);se va consulta lista de compatibilitati disponibila aici.Respectati toate masurile prezentate mai sus, pentru a evita un lucru nedorit, respectiv problemele cu infundarea duzelor.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: ALCEDO pentru culturile de legume ?n spa?ii protejate, Ionu? F?nt?n? , 19 aprilie 2021Cultivarea de legume ?n spa?ii protejate ?ncepe s? redevin? tot mai popular? ?n r?ndul legumicultorilor rom?ni, mai ales ?n contextul ?n care Guvernul ofer? ?i c?teva forme de sprijin pentru fermierii care aleg aceast? metod?. Cultivatorii de usturoi ?n spa?ii protejate pot primi anul acesta p?n? la 3.000 euro/hectar, ?ns? Ministerul Agriculturii lanseaz? un program ?i pentru alte legume ?n spa?ii protejate, prin care fermierii vor primi p?n? la 2.000 euro/1.000 mp, pentru culturile de ardei gras, ardei lung, castrave?i, tomate, varz? alb?, varz? ro?ie ?i vinete.Pentru a ob?ine recolte bogate ?i gustoase, ?ns?, banii trebuie investi?i cu grij?, iar tratamentele aplicate ?n culturi trebuie s? fie de cea mai bun? calitate. ?n materialul video de mai jos v? prezent?m un segment din emisiunea ”Ce vor plantele”, unde dr. ing. Horia Ghibu, specialist ?n protec?ia plantelor, v? ofer? c?teva recomand?ri pentru cultivarea ?i tratarea legumelor ?n spa?ii protejate * * *Secret dezv?luit – ameliorarea plantelor cu drone. ?O investi?ie sigur?”, 18 aprilie 2021 , Ionel VaduvaUn t?n?r fermier br?ilean, cu afaceri de peste 10 milioane de lei, ?i-a propus s? investeasc? ?n digitalizarea cu drone, astfel ?nc?t s? poat? produce hibrizi mai rapid, aceste instrumente high tech fiind folosite pentru ameliorarea plantelor de la ?n?l?ime. ?Eu a? aduce ?n ferm? digitalizarea cu drone. Anul acesta vreau s? implementez ideea pe o suprafa?? decent?, de 50 de hectare, dar deocamdat? facem teste. Studiile ?n domeniu ?i accesul mai mare la tehnologie m-au ajutat s? ajung ?n acest punct, dar ?i faptul c? se dezvolt? acest domeniu, astfel ?nc?t s? fie o investi?ie sigur?. Urmeaz? s? fac un curs de folosire a dronelor“, a declarat Drago? Stanciu, inginer agronom ?n cadrul Sismad Agro, ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, chiar dac? nu a dezv?luit ?nc? valoarea investi?iei.?n context, ?n cadrul transmisiei realizat? de sursa citat?, Stanciu a ad?ugat c?-?i dore?te majorarea profitului ?i sc?derea costurilor, dar producerea mai multor semin?e hibrid.?Urmeaz? s? fac un buget pentru urm?torii 2-3 ani sau 5 ani. ?n general, ne facem planuri pe termen mediu sau lung, dar acum ne concentr?m mai mult pe planurile pe termen scurt“, a continuat antreprenorul.Declara?ia a fost f?cut? ?n condi?iile ?n care, ?n 2020, seceta pedologic? extrem? ?i-a f?cut resim?ite din plin efectele nedorite. Acestea au dus la sc?derea produc?iei de cereale cu 40%.Zona de est, unde se afl? ?i jude?ul Br?ila, a fost puternic afectat?, iar acum fermierii sunt mai reticen?i ?n a-?i face program?ri pe o perioad? lung? de timp, deoarece agricultura depinde de condi?iile meteorologice.Miz? de viitor – dezvoltarea de produse noiChiar dac? ?ara noastr? este una dintre cele mai mari produc?toare ?i exportatoare de cereale din blocul comunitar european (UE27), un lucru bun, de altfel, potrivit spuselor lui Drago? Stanciu, el crede c? ar trebui ca acum antreprenorii din agribusiness s?-?i orienteze aten?ia pe dezvoltarea de produse noi, cu valoare ad?ugat? mare.?Rom?nia este o ?ar? foarte bogat?, agricultura se dezvolt?, produc?iile de la noi din ?ar? sunt mari, iar acum ar trebui s? ne canaliz?m aten?ia pe dezvoltarea de produse ?i pentru noi. Ar fi bine s? facem procesare sau integrare, dar e nevoie de sprijin politic. Din partea politicului avem nevoie de o ?n?elegere a lumii, ?n general, nu numai ?n agricultur?, ci ?i ?n celelalte sectoare legate“, a continuat t?n?rul.Gabriel Stanciu este de p?rere c? asocierea poate deveni un factor de dezvoltare rapid pentru viitorul Rom?niei, ?n general, ?i al agriculturii, ?n particular, pentru c? ?treaba merge mult mai bine c?nd se fac lucrurile colectiv, pentru c? au anumite beneficii fermierii“.?n cooperative, spre exemplu, membrii cooperatori pot negocia un pre? mai bun pentru achizi?ionarea inputurilor, dar ?i pentru v?nzarea m?rfurilor.?Avantajul nostru este c? p?rin?ii nu ne las? s? mai facem gre?elile pe care le-au f?cut ei ?i ne putem focusa pe viitor s? ias? treaba bine“, a conchis Drago? Stanciu.Nu demult, Denis ?opa, decanul Facult??ii de agricultur? din cadrul Universit??ii de ?tiin?e Agronomice ?i Medicin? Veterinar? (USAMV) din Ia?i, care preg?te?te anual circa 1.500 de studen?i, masteranzi ?i doctoranzi din cei aproximativ 4.000 care vin la aceast? universitate, consider? c? pentru formarea unei genera?ii de manageri de ferme ?i antreprenori care s? r?spund? la nevoile viitorului, profesorii trebuie s? ?nve?e ?n permanen?? despre noile tehnici ?i tehnologii.?Vorbim de agricultur? inteligent?, lucrurile se ?nt?mpl? cu un ritm rapid ?i ca s? ?inem pasul trebuie s? ne punem la punct cu nout??ile. Cadrele didactice trebuie s? ?nve?e ?n permanen?? despre noile tehnologii. Vorbim despre rate variabile de sem?nat, despre drone, despre sateli?i, despre GPS, despre agricultur? de precizie”, a spus ?opa ?n cadrul aceleia?i emisiuni televizate. * * *Fructele de Okra ?i ?mbun?t??irea calit??ii c?rnii de pui,meatmilk , 19 aprilie 2021 S-a demonstrat c? un aditiv fitogen, denumit ”Fructul Okra”, ?mbun?t??e?te calitatea c?rnii de pui. Consumul acestui fruct ?mbun?t??e?te, de asemenea, starea de s?n?tate a p?s?rii, deoarece posed?, printre alte caracteristici, propriet??i antibacteriene, antihelmintice ?i antioxidante.Ce este Okra?Okra (Abelmoschus esculentus), cunoscut? ?i sub numele de deget de doamn? sau ocro, sau mai pe rom?ne?te, bam?, este o cultur? vegetal? important? din punct de vedere economic, care este cultivat? ?n mod obi?nuit ?n zonele tropicale ?i subtropicale ale lumii. Este cultivat? ?n principal pentru semin?e ?i fructe. Cultivarea sa este relativ u?oar?, ?n compara?ie cu majoritatea legumelor, deoarece poate cre?te ?ntr-o varietate de tipuri de sol. Cercet?torii de la Universitatea Zagazig au publicat recent o constatare interesant? asupra impactului pozitiv al pudrei de fructe uscate de gomb? asupra cre?terii, imunit??ii, carcasei ?i calit??ii c?rnii la puii de carne. Studiul lor a constat ?n urm?toarele diete:1. Control (alimentare bazal?);2. 3 diete cu fructe okra la 3 niveluri diferite de incluziune (1 g/kg furaj; 2 g/kg furaj; 3 g/kg furaj). Puii au primit hrana sub form? de piure, de la 1 la 5 s?pt?m?ni.Randamentul ?i calitatea carcaseiCeea ce au observat cercet?torii este c? greutatea carcasei a fost similar?, indiferent de diet?. Cu toate acestea, hr?nirea p?s?rilor cu 2 g de fructe de okra/ kg de hran?, a avut ca rezultat cel mai bun randament ?n carnea de piept. P?s?rile care se hr?neau cu diete suplimentate cu gomb?, aveau cu 13% mai pu?in? gr?sime abdominal? dec?t martorul, m?surat? la v?rsta de 5 s?pt?m?ni. Cercet?torii au atribuit aceste rezultate propriet??ii antioxidante a fructului de okra. Antioxidan?ii reduc activitatea enzimei malice citosolice, duc?nd la suprimarea depunerii de gr?sime abdominal?. Culoarea c?rnii este un criteriu important de evaluare ?i este unul dintre cei mai importan?i factori care influen?eaz? acceptarea consumatorilor de carne ?i produse din carne.Modific?rile nedorite ale parametrilor de culoare ?i ale propriet??ilor senzoriale ale c?rnii ?n timpul depozit?rii sunt cauzate de compu?ii produ?i ?n timpul degrad?rii oxidative a lipidelor ?i de sc?derea capacit??ii de re?inere a apei. Sc?derea intensit??ii culorii ?i a capacit??ii de p?strare a apei, dup? 3 luni de depozitare a fost cea mai mic? pentru incluziunea maxim? (3 g / kg) de fructe okra. ?n plus, calitatea microbiologic? a c?rnii a fost evaluat? pentru num?rul total de bacterii, bacterii psihrofile, drojdie ?i mucegai. A?a cum s-a putut observa ?n dieta de control, probele de carne tratate cu diferite niveluri de okra au ar?tat o cre?tere treptat? a num?rului total de bacterii ?n timp; cu toate acestea, rata de cre?tere a fost remarcabil mai mic? dec?t cea observat? ?n e?antionul de control.R?ncezirea oxidativ?Factorul principal care afecteaz? caracteristicile senzoriale ale c?rnii este oxidarea lipidelor ?n timpul depozit?rii. Pentru a completa studiul, a fost utilizat testul TBA (testul substan?elor reactive ale acidului tiobarbituric), una dintre cele mai utilizate metode de m?surare a r?ncezii oxidative a alimentelor. A?a cum era de a?teptat, a existat o cre?tere a valorii TBA ?n toate probele ?n timpul congel?rii depozit?rii (m?surat? p?n? la 3 luni). Cu toate acestea, ranciditatea oxidativ? a fost mult mai mic? la carnea de pui de carne, suplimentat? cu gomb?, dec?t la probele martor netratate, pe toat? perioada de depozitare. Cercet?torii au eviden?iat prezen?a fenolilor ?i flavonoidelor totale ?n fructele de okra, care au un efect antioxidant. ?n plus, fructele okra sunt bogate ?n vitamina E ?i carotenoizi, oferind un scut suplimentar ?mpotriva stresului oxidativ, oferind astfel un rol cheie ?n stabilitatea ?i durata de valabilitate a c?rnii.Imunitate ?i cre?tere, ?mbun?t??iteS-a constatat c? suplimentarea cu fructe de okra ?mbun?t??e?te sistemul imunitar al puiilor de carne. Acest lucru a fost observat prin lizozime semnificativ mai mari ?i valori ale imunoglobulinei M (IgM), ?n grupuri suplimentate cu gomb?, dec?t ?n ??grupul martor. S-a observat o ?mbun?t??ire clar? a ratei de cre?tere a puilor suplimentate cu fructe de okra, cu rata de incluziune de 3 g/kg. S-a sugerat c? aceast? cre?tere ?mbun?t??it? s-ar putea datora componentelor bioactive care sporesc utilizarea ?i eficien?a furajelor; componentele bioactive provoac? modific?ri ale caracteristicilor permeabilit??ii ?i ale dinamicii membranei ?i ale sintezei proteinelor asociate cu func?ia citoscheletal?, ceea ce m?re?te suprafa?a absorbant? a intestinului sub?ire.Pe de alt? parte, efectele supliment?rii cu okra, asupra FCR, nu au fost semnificative. Cu toate acestea, dietele suplimentate cu fructe okra la nivelul de 1 g/kg de furaj, au dus la o FCR mai bun?, at?t ?n ??a doua (3-5 s?pt?m?ni), c?t ?i ?ntreaga perioad? experimental? (1-5 s?pt?m?ni). De asemenea, s-a sugerat c? aditivii fitogeni pot spori consumul de hran? al p?s?rilor ?i stimuleaz? secre?ia enzimelor digestive ?i conversia hranei. Cu toate acestea, modul de ac?iune nu este clar. Consumul de furaje a fost cel mai mare la puii hr?ni?i cu fructe okra la 1 g/kg de furaj, ?n timp ce aportul cel mai mic a fost ?nregistrat ?n dieta de control.Okra sau pigmen?i sintetici?Pigmentarea este, de asemenea, un factor important ?n acceptarea ?i percep?ia consumatorilor asupra calit??ii c?rnii de pui ?n multe ??ri. ?ntr-un studiu similar, a fost evaluat? utilizarea pigmen?ilor naturali (okra) ?i a celor sintetici, ?n dietele pentru puii de carne. Pigmentarea pielii de pui ?i a gr?simii abdominale s-au ?mbun?t??it semnificativ la nivelurile de incluziune de 4 ?i 5%. Efectul de pigmentare a atins un nivel satisf?c?tor dup? 4 s?pt?m?ni de tratament. S-a ajuns la concluzia c? masa de okra bogat? ?n xantofil? poate fi utilizat? ca surs? natural? de pigment ?n hrana p?s?rilor, reduc?nd astfel costurile furajelor asociate cu pigmen?ii sintetici scumpi.?n concluzie, la niveluri adecvate de incluziune, fructele okra pot fi utilizate ca supliment natural ?n dietele pentru puii de carne pentru ?mbun?t??irea calit??ii c?rnii, a performan?ei de cre?tere ?i a sistemului imunitar. ?n plus, este o modalitate sigur? ?i ieftin? de a ?mbun?t??i calit??ile tehnologice ?i senzoriale ale produselor din carne de pui stocate. ?n plus, bog??ia sa ?n pigmen?i ofer? o surs? accesibil? de pigment natural ?n hrana p?s?rilor. * * *O palet? larg? de oportunit??i: modul ?n care biotehnologia de fermentare creeaz? ?Agricultura 2.0”, By ro.aliment , April 19, 2021Fermentarea reinventeaz? modul ?n care sunt produse ingredientele alimentare.?Pe pia?a de ast?zi, consumatorii caut? ?n mod activ produse mai mai s?n?toase, ob?inute ?ntr-un mod mai prietenos cu mediul.?Fermentarea este un tip de biotehnologie care utilizeaz? microorganisme pentru a crea o schimbare chimic? ce poate produce aditivi alimentari ?i furaje pentru animale.Fermentarea poate oferi o serie de beneficii pentru produc?torii de alimente – inclusiv tehnici de produc?ie mai prietenoase cu mediul, ingrediente mai s?n?toase ?i produse alimentare mai performante.Vorbind despre modul ?n care fermenta?ia d? rezultate, Lindsay McCorkle, care face parte din FoodBytes de la Rabobank – re?ea de inovare ?n sectorul alimentar ?i agricol, ar?ta: ?Majoritatea acestor procese necesit? o utilizare chiar mai redus? a resurselor dec?t op?iunile bazate pe plante – nu necesit? o utilizare extins? a terenurilor agricole sau a apei, iar consumul de energie este relativ sc?zut”. (…)?Segmentul fermenta?iei este ?nfloritor ?i exist? o mul?ime de progrese ?n jurul acestei tehnologii”, a confirmat Ricky Cassini, co-fondator ?i CEO, start-up colorant pentru alimente naturale, Michroma. ?Bacteriile ?i tehnologiile pe baz? de drojdie devin ?nvechite ?i apar noi tehnologii bazate pe? noi microorganisme ”precum algele sau ciupercile filamentoase”, a explicat Cassini.S?n?tate, func?ionalitate ?i nutri?ie – oportunit??i de progresConceptele creative ?i ideile sus?inute de consumatori cresc pe m?sur? ce confortul ?i acceptarea ?n jurul biotehnologiei cre?te. Sectoarele alternative de proteine ?i produse lactate atrag aten?ia juc?torilor din domeniul tehnologiei de fermenta?ie. Op?iunile pe baz? de plante au deschis noi oportunit??i de scalabilitate pentru produc?ia de alimente.Din punctul de vedere al s?n?t??ii consumatorilor, a explicat McCorkle speran?a principal? pentru fermentare este ?n sfera alternativelor: ?Putem fabrica proteine care ?mbun?t??esc func?ionalitatea ?i pentru a permite produselor s? intre ?n categoria celor cu ?etichete curate”“.Func?ionalitatea produsului se poate ?mbun?t??i ?n mod semnificativ datorit? ferment?rii. Alternativele la lapte, de exemplu, pot dob?ndi o textur? similar? cu cea a unui produs lactat f?r? emulgatori ad?uga?i. Br?nza fermentat?, de asemenea, poate deveni atractiv?, deoarece se poate sim?i ?i ?n gur? ?n acela?i mod cu o versiune lactat?.Deoarece fermenta?ia este deja prezent? ?n mai multe procese de produc?ie a alimentelor, familiaritatea acesteia ajut? la cre?terea suportului ?n spa?iul alternativ.Simul?nd textura ?i prelucrareaMul?i consumatori sunt din ce ?n ce mai dornici ca m?rcile din segment s? g?seasc? ceva inovator ?n materie de procesare prin fermenta?ie, care s? mai ?mbun?t??easc? procesarea ?i textura alternativelor la lapte ?i carne.Tehnologia de fermentare are poten?ialul de a crea o varietate de ingrediente. McCorkle a detaliat c? lista lung? include produse ?ntregi, cum ar fi imitarea pieptului de pui de c?tre firme inovatoare precum AirProtein sau produc?torul Superbrewed Food, ?dar ?i ingrediente importante, cum ar fi gr?simile, aromele ?i coloran?ii alimentari” .Descriind modul ?n care Impossibile Foods este ?exemplul perfect care utilizeaz? un ingredient fermentat (hem – o anumit? protein?) pentru a crea un produs cu performan?e mai ridicate”, McCorkle prezice faptul c? ?vom vedea mai multe din acestea ?n diferite p?r?i ale etichetei nutri?ionale pentru func?ionalitate ?mbun?t??it? sau matrici nutri?ionale mai bune “.Coloran?i cura?i?n 2020, platforma de cercetare ?i inovare agroalimentar?, Foodbytes! de la Rabobank a identificat Michroma ca fiind unul dintre startup-urile sale de tehnologie alimentar? deosebit? pentru ingeniozitatea sa ?n spa?iul coloran?ilor alimentari cura?i.??n condi?iile unei con?tientiz?ri tot mai mari cu privire la problemele de mediu ?i de s?n?tate asociate cu ingredientele pe baz? de petrol, industria are nevoie de alternative naturale performante ?i ieftine”, a explicat Cassini.Cu toate acestea, ingredientele ob?inute prin agricultura tradi?ional? nu sunt ?cea mai bun? solu?ie”, a continuat Cassini, deoarece produc?ia lor este nesustenabil? prin utilizarea ridicat? a resurselor precum apa, terenul ?i pesticidele ?i ofer? o performan?? slab?. ?i astfel s-a n?scut ideea unei platforme de biotehnologie care s? se concentreze pe ciuperci.Discut?nd despre impactul pe care fermenta?ia ?l are asupra produsului final, Cassini a declarat:?Fermentarea ne permite s? schimb?m fundamental modul ?n care producem ingrediente, mai sustenabil, scalabil ?i rentabil ?n felul de a realiza ingredientele de care avem nevoie pentru produsele noastre.“Inovarea ?n fermentare ?Michroma va revolu?iona industria alimentar? prin dezvoltarea primei platforme fungice pentru a produce ingrediente alimentare naturale ?ntr-un mod durabil, accesibil ?i scalabil”, s-a entuziasmat Cassini.Lansat ?n 2019, start-up-ul a dezvoltat o platform? biotehnologic? ?i prezint? acum primul s?u ingredient, un colorant ro?u de ?nalt? performan??, din punctul de vedere al pH-ului stabilit??ii termice, ?i calit??ii alimentare. Michroma ??i protejeaz? ?n prezent ingredientul prin parteneriate cu companii alimentare mondiale.?Dar ro?ul este doar ?nceputul”, a subliniat Cassini. ?Avem dovada de noi concepte pentru culorile galben ?i portocaliu, iar noi, de asemenea, vom produce alte ingrediente naturale, cum ar fi proteinele, aromele si parfumurile folosind biofabricile noastre.“Baz?ndu-se pe faptul c? doar 5% din toate speciile din lume sunt cunoscute, Cassini subliniaz? c? ?mai multe inova?ii or s? vin? din lumea fungic?” .Progresele ?n domeniul biologiei sintetice (synbio) cum ar fi tehnologia CRISPR contribuie la descoperirile de noi specii de fungi, ajut?nd la dezvoltarea de tulpini industriale noi.?Prevedem c? ciupercile filamentoase vor juca un rol major ?n biotehnologia industrial?”, a subliniat Cassini.Procesul de fermentare: Cum func?ioneaz??Michroma, de exemplu, utilizeaz? un proces unic de fermentare pentru a produce coloran?i naturali. Firma folose?te tehnologia de editare a genomului pentru a accesa poten?ialul ciupercilor pania de tehnologie alimentar? dezvolt? apoi biofabrici proprietare capabile s? recicleze reziduurile agroindustriale. Acestea produc ingrediente naturale de ?nalt? performan?? ?n bioreactoare, un proces de produc?ie similar cu cel al berii, cu randament ridicat ?i costuri reduse.Procesul de fermentare a lui Michroma ?i permite s? recicleze reziduurile agroindustriale pentru a-?i hr?ni ciupercile, pentru a gestiona de?eurile ?i pentru a reduce simultan costul mediilor de cultur?.?Este agricultura 2.0”, a salutat Cassini.Utilizarea industrial? a fermenta?iei ?n epoca interesului crescut pentru biotehnologie este propus? pentru a prezenta oportunit??i ?n cre?tere pentru a aborda nevoile lumii legate de s?n?tate ?i durabilitate. Sursa: ? Ingredients Show devine RO.aliment Show ?i are loc ?n perioada 17 - 21 mai 2021, ?n mediul online.By RO.aliment , April 19, 2021Ingredients SHOW este, ?ncep?nd de anul acesta, RO.aliment SHOW! Pentru c? formatul edi?iei 4 a conferin?ei IS (5 zile dedicate fiecare cate unui sector) a fost un succes ?i pentru c? ne dorim s? acoperim ?n cadrul unui eveniment c?t mai multe subiecte esen?iale de pe ?ntreg lan?il tehnologic pentru to?i speciali?tii din industria alimentar? ?i a suplimentelor alimentare, ingredients SHOW se transforma in RO.aliment SHOW! RO.aliment SHOW va avea loc ?n perioada 17 – 21 mai 2021 ?i se va desf??ura ?n mediul online, din cauza restric?iilor impuse de pandemia de coronavirus.Al?tura?i-v? liderilor din sectorul alimentar, al b?uturilor si al suplimentelor alimentare pentru a dezbate provoc?rile cu care se confrunt? industria ?i a ?mp?rt??i lec?iile ?i solu?iile lor. Identifica?i noi tendin?e ?i strategii de gestionare a datelor pentru a ad?uga plus valoare produselor dumneavoastr? dar ?i pentru a consolida integritatea m?rcii dvs.C?TRE FORMULAR DE ?NSCRIERE ROA SHOW 2021P?STR?M FORMATUL DIN 2020: O ZI PENTRU FIECARE RAMUR? A INDUSTRIEIAcum mai mult ca niciodat? este important s? ne al?tur?m discu?iilor avizate, cu autorit??i, companii de top (produc?tori/procesatori), furnizori ?i al?i actori angrena?i ?n lan?ul de produc?ie.Din aceste discu?ii putem dob?ndi avantaje ce ne pot face competitivi, motiv pentru care nu trebuie s? lipsi?i de la RO.aliment SHOW 2021, vom afla ?mpreun? ?Care sunt provoc?rile ?i beneficiile momentului ?n sectoarele alimentare?”.DAC? E?TI INTERESAT DE…materii prime,? ingrediente,? ambalare,? procesare,? siguran?a alimentelor,? calitate,? certific?ri,? alimente noi,? produse finite inovatoare,? cercetare,? produse organice,? formulare ?i reformulare de produse,? tehnologii,? igien?,? echipamente,? teste de laborator,? studii de pia??,? legislatie,? CSR,? sustenabilitate,? transfer tehnologic etc……te invit?m cu drag s? te ?nscrii la evenimentul RO.aliment SHOW 2021, complet?nd formularul de ?nscriere.Despre RO.aliment Show –?STRUCTURA CONFERIN?EI?5 zile cu workshopuri tehnice cuprinz?nd teme actuale acoperind ?ntreg lan?ul tehnologic specific fiec?rui sector.?ZIUA 1?–?CARNE & produse alternative?– 10 prezent?ri specifice industriei carniiZIUA 2 – LAPTE & ?NGHETA?? & B?UTURI & produse alternative – 10 prezent?ri specifice industriei lactatelor, ?nghe?atei si a b?uturilorZIUA?3 –?SUPLIMENTE ALIMENTARE?– 10 prezentari specifice suplimentelor alimentareZIUA 4?–?PANIFICA?IE & DULCIURI & produse alternative?– 10 prezent?ri specifice industriei de panifica?ie ?i industriei dulciurilorZIUA 5?–?CONSUMATORI & INDUSTRIE?– 3h – ?nt?lnirea se va desf??ura sub forma de Q&A cu invita?i ?n panelDe ce s? participi:50% invita?i externi | Sesiune de POSTERE ?i concurs | DEZBATERI la finalul fiec?rei zile | NETWORKING ?n pauzele dintre prezent?ri vom putea organiza CAMERE special destinate discutiilor directe dintre participan?i ?i parteneriMai multe informa?ii pute?i g?si pe pagina evenimentului.SALVEAZ? EVENIMENTUL ?N CALENDAR? CU NUMAI UN CLICK, ?PARTENERII SI SUSTINATORII CONFERINTEI RO.ALIMENT SHOW* * *Industria produselor lactate – detectarea pierderilor de produse ?i optimizarea proceselor, By ro.aliment, April 19, 2021Monitorizarea pierderii produselor este esen?ial? ?n industria produselor lactate.?Acest lucru se poate realiza?cu o tehnologie avansat? ?i o vizibilitate mai mare a controlului procesului?de produc?ie, av?nd astfel o imagine complet? a acestuia, arat? produc?torul de echipamente Hach.Prin vizualizarea?reducerii?masei de produs, acoperit? pe parcuursul a?24 de ore ?i, de asemenea,?printr-un r?spuns mai rapid al controlului procesului,?tehnologia Hach?aduce un nivel mai ridicat de optimizare a instala?iei – lucru?perfect?posibil cu solu?iile de monitorizare continu??ale produc?torului de echipamente men?ionat.F?c?nd vizibile pierderile de produse prin m?surarea TOC online , companiile lactate de renume interna?ional au reu?it s? reduc? semnificativ pierderile de produse . Unit??ile de flota?ie a aerului dizolvat (DAF) pot fi, de asemenea, optimizate?printr-un?control ?n timp real, ajut?nd la detectarea pierderilor de produse, protej?nd?alte opera?iuni ale ciclului de produc?ie din?aval ?i economisind resurse. Pentru a ?n?elege?mai bine?cum poate fi monitorizat? eficient pierderea?de?produs ?ntr-o fabric? de lactate ?i cum v? poate ajuta s? v? optimiza?i procesele;?pentru a afla?cum o unitate DAF care este monitorizat??24 de ore pe zi poate ajuta?ca fabrica?s? controleze tratamentul?proceselor?din aval; pentru a afla despre progresele?tehnologice?care v? vor permite monitorizarea online, continu? ?i?care?v? vor ajuta s? v? ?mbun?t??i?i opera?iunile, av?nd o imagine complet? a pierderii produsului;?pentru a afla?cum analizatorul TOC pentru produse lactate de la Hach este conceput pentru a r?spunde provoc?rilor monitoriz?rii ?n ?ntreaga gam? de produse lactate?– laptele, br?nza, sm?nt?na, pulberile, gr?simile, uleiurile?– pot fi detectate, oferindu-v? asigurarea c? totul este acoperit, v? invit?m s? participa?i la webinarul “Dairy Industry – detecting product losses and process optimization” care va avea loc ?n ziua de 22 aprilie.V? PUTE?I ?NSCRIE GRATUIT ACCES?ND BUTONUL DE MAI JOS:Register Now* * *Vinul de azi: Caii de la Letea Rose Vol. 2 2020 - Medalie de Argint Concours Mondial de Bruxelles Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Caii de la Letea reprezint? o edi?ie limitat?, premium a celor mai bune vinuri din portofoliul Via Viticola. Expresive, inedite ?i savuroase, aceste vinuri sunt caracteristice terroirului din zona podgoriei Sarica Niculi?el. Recomandarea noastr? de ast?zi, Caii de la Letea Rose Vol. 2 2020, este o mostr? perfect? a acestei colec?ii speciale Via Viticola, un cupaj interesant de Feteasc? Neagr?, Syrah ?i Pinot Noir. Un roze ?n culoarea somonului, vinul cucere?te ?nc? de la primele tente olfactive de cire?e, piersic alb ?i c?p?uni. Gustul se dezv?luie catifelat ?i persistent, cu arome de fructe de p?dure ?i note exotice. Se recomand? degustarea acestui vin la 10 grade Celsius, ?n diverse combina?ii culinare, de la preparate din legume sau peste p?n? la friptur? de iepure sau tarte cu fructe ro?ii. * * *Element Group cump?r? un nou teren ?n Pite?ti, pentru dezvoltarea logistic, Anca Olteanu , 19 Apr 2021 - ?tiri ?i Nout??iDezvoltatorul local Element Group anun?? achizi?ia unui nou teren de 2,7 hectare, la intrarea ?n Pite?ti, ?n imediata vecin?tate a autostr?zii A1. ”Pozi?ionarea terenului ?n imediata vecin?tate a autostr?zii A1, precum ?i l?ng? un hub comercial deja existent – Jupiter City, Metro ?i Arabesque Pite?i ne-au determinat s? adaug?m acest teren ?n portofoliul grupului, pentru o viitoare dezvoltare de proximitate logistic?”, explic? Ionu? Bordei, CEO, Element Group.Element Group este unul dintre cei mai activi dezvoltatori locali, cu investi?ii active ?n segmentele de birouri, retail ?i logistic? & industrial.Fondat de Ionu? Dumitrescu, grupul este unul din ac?ionarii diviziei de office a One United, sub brandul Element Development dezvolt? parcuri de retail, precum Bistri?a Retail Park, iar sub brandul Element Industrial are ?n dezvoltare o serie de parcuri logistice ?n Bucure?ti ?i ?n ora?e secundare ?i ter?iare din Rom?nia.Anul acesta, ?n?sectorul de logistic? ?i transport,?a fost anun?at??achizi?ia de c?tre?Fortress REIT?a unui parc logistic ?n Chitila pentru o valoare de 30 de milioane de euro, ?i achizi?ia de c?tre fondul de investi?ii Oresa Ventures a parcului logistic ?i industrial Solo Ia?i de la Tester Group.* * *Un start-up clujean lanseaz? prima burs? de transport digital de m?rfuri din Rom?nia, Anca Olteanu ,19 Apr 2021 Yload va lansa prima burs? de transport digital din Rom?nia, adic? o platform? care va facilita ?i intermedia serviciile de transport??ntre firmele care au camioane sau dube ?i persoanele sau companiile care au nevoie de ele.Dureaz? circa 30 de secunde plasarea unei comenzi. Iar tehnologia se folose?te de inteligen?? artificial? ?i de localizarea ?n timp real - pentru a cunoa?te traseul camionului, c?t este de ?nc?rcat ?i ?n c?t timp va ajunge la ?nc?rcare/desc?rcare. De asemenea, ?n cadrul aplica?iei vor putea fi desc?rcate ?i documentele asociate cu m?rfurile transportate.Proiectul, care a luat na?tere la ini?iativa unui start-up clujean, a atras deja ?n platform? - ?n primele 6 s?pt?m?ni - 6.000 de companii cu un total de minim 45.000 de camioane. Iar interesul este ?n continuare uria? pentru un astfel de proiect, pentru c? se ?nscriu zilnic peste 700 de camioane.“Pia?a transportului din Rom?nia trebuie s? ?nceap? s? foloseasc? utilizarea datelor ?i a?inteligen?ei artificiale. Trebuie s? le oferim clien?ilor rapiditate ?i conectivitate. Transportul intern de m?rfuri este stricat ?i ?nvechit. Vechile tehnici sunt ?nc? la putere, pl??ile transportului la 60 de zile, trimiterea facturilor prin po?t? sau fax, zeci de apeluri zilnice pentru a vedea unde este marfa, dac? s-a ?nc?rcat, dac? s-a desc?rcat, clientul nu prime?te transparen?? ?i firmele care de?in o multitudine de clien?i nu sunt interesa?i de a le?oferi transportatorilor ce li se cuvine, adic? pre?ul corect.Camioanele se bat pe m?rfuri zilnic, sute de camioane sunt p?r?site prin parc?ri ?i nu au de lucru, nu au clien?i, nu au m?rfuri pe care s? le transporte. Transportatorii mici care au p?n? ?n 10 autovehicule nu au posibilitatea s? ajung? la clien??i mari ?i acest lucru ?i determin? s? renun?e la Rom?nia, plec?nd c?t mai mult ?n Europa - unde g?sesc pre?uri mai bune”, a declarat Alexandru Huz?u, CEO Yload.Lansarea aplica?iei YloadYload ?mpreun? cu Techtrans - singurul cluster de transport din Europa de Est, cu partenerii IVECO ?i Aqua Carpatica, lanseaz? campania #?mpreunadepa?te, ?n cadrul primului eveniment dedicat digitaliz?rii transportului de m?rfuri. Tot atunci va fi lansat? prima aplica?ie de digitalizare a bursei de transport: Yload.De asemenea, tot ?n cadrul acestui eveniment, va porni la drum ?i primul camion IVECO care func?ioneaz? cu hidrogen ?i care va transporta pentru Crucea Ro?ie 22 de tone de ap? Aqua Carpatica, pentru copii nevoia?i. Acest transport va marca ?i o demonstra?ie despre cum func?ioneaz? Yload.Techtrans va avea loc ?n 22 aprilie ?i va fi unul caritabil. To?i cei care achizi?ioneaz? un bilet VIP la conferin??, ?n valoare de 25 de euro, vor primi acces la eveniment, dar ?i 6 luni de abonament premium gratuit pe platforma Yload. ?n schimb, toate veniturile ob?inute din v?nzarea biletelor vor fi donate c?tre Crucea Ro?ie. * * *5 tehnologii anti-?nghe? t?rziu de prim?var?, Marian MU?AT, 19 aprilie 2021 ?n miez de prim?var?, ?nghe?ul t?rziu este principalul du?man al livezilor, mai ales dac? survine dup? o vreme cu temperaturi peste normalul perioadei. Ce specii pomicole sunt sensibile ?i ce facem pentru a salva produc?ia de fructe??Rezisten?a la temperaturi sc?zute depinde at?t de specie, c?t ?i de gradul de maturare a lemnului, de propriet??ile genotipului, fertilizarea aplicat?, faza de vegeta?ie, v?rsta pomilor, administrarea apei, poten?ialul de produc?ie, portaltoiul, de agrotehnica aplicat? etc.?nghe?urile compromit adesea mugurii speciilor mai sensibile, care ??i ?ncheie repausul obligatoriu mai repede, precum caisul, piersicul, nectarinul, migdalul.Sc?derea brusc? a temperaturii poate crea fisuri ?n trunchi ?i ramuri, por?iuni de scoar?? afectat?, deger?turi, iar unele specii pot chiar s? dezmugureasc?.Temperaturi de -2oC sau 0oC afecteaz? mugurii ?n stadiul de buton roz sau florile deschise, cele mai sensibile fiind fructele imediat dup? legare.?5 strategii de protec?iePerdele-ecrane de fum: tehnologia presupune amplasarea unei re?ele de surse generatoare de fum (pentru 80-100/ha revin 100-200 gr?mezi fumigene din resturi organice: paie umede, turb?, gunoi de paie, crengi sau frunze, precum ?i rumegu?ul de lemn umectat. Ecranul protector de fum mic?oreaz? efectul radia?iei nocturne.?nc?lzirea aerului din livad?cu instala?ii speciale, sobe, arz?toare sau cu foc deschis. Drept combustibil se pot utiliza reziduuri de petrol, motorin?, petrol lampant, ?i?ei, uleiuri minerale uzate. Sobele se a?az? la 7 m ?ntre r?ndurile de pomi ?i poate ?nc?lzi fiecare circa 50 mp, protej?nd pomii p?n? la temperatura de -7oC.V?ntul artificialrealizat cu ajutorul unor instala?ii de ventilare care amestec? ?i ?nlocuiesc aerul rece de la suprafa?a solului cu aerul mai cald din straturile superioare.Ploaia artificial? se realizeaz? cu aspersoarele, pulveriz?nd apa cu jeturi de aproximativ 15 m, ce ridic? temperatura aerului cu 2-4oC. Iriga?iile trebuie efectuate la avertizarea meteorologic? sau dac? temperatura la 1,5 m de sol este egal? sau scade sub 0oC.Aplicarea corect? a tehnologiei de cultivaretrebuie s? ?in? cont de: iriga?ie ra?ional?, administrarea corect? a ?ngr???mintelor ?i substan?elor inhibitoare, ?n scopul limit?rii cre?terii ?i dezvolt?rii vegetative ?i pentru crearea condi?iilor de ”c?lire” spre o bun? rezisten?? la ?nghe?. Aplicarea ?ngr???mintelor cu fosfor ?i potasiu sporesc rezisten?a la ?nghe?, ?n timp ce azotul ?n exces o diminueaz?.T?ierile ?n verde la cais, ca ?i la alte specii timpurii, sporesc rezisten?a la frig ?i ?nt?rzie pornirea ?n vegeta?ie. ? ?nghe?urile de revenire ?n perioada de repaus al pomilor se pot ?nregistra sc?deri de temperatur? sub limita de rezisten?? a unor specii ?i pot s? apar? efecte negative, care constau ?n pierderea unor muguri de rod, duc?nd, astfel, la sc?derea produc?iei de fructe.Pentru a diminua pagubele cauzate de ?nghe?urile de revenire, se pot lua o serie de m?suri cum ar fi: o bun? amplasare a planta?iilor pomicole, ?n func?ie de zon?, dar ?i de regimul termic al acesteia, precum ?i alegerea cu grij? a soiurilor mai rezistente la ger ?i la iernare.Dac? la evolu?ia temperaturilor de la intrarea ?i p?n? la ie?irea din repaus a mugurilor floriferi se mai adaug? ?i ghea?a sau ploaia ?nghe?at?, care poate persista pe ramuri mai multe zile, ?n unele cazuri chiar s?pt?m?ni, pericolul pieirii mugurilor de rod este mult mai accentuat.La fel de d?un?toare sunt ?i oscila?iile de temperatur?, care ?n cazul speciilor termofile, cais ?i piersic, ?n unele zone, pot ajunge la -9oC noaptea ?i 16oC ziua, iar efectul lor asupra ramurilor de rod este identic cu cel al temperaturilor foarte sc?zute, iar pierderile de muguri pot fi de peste 50%.?Accidente climatice Maria-Marinela Dragnea, cercet?tor la SCDP B?neasa, avertizeaz? c? cele mai periculoase accidente climatice care pot s? duc? la pierderea recoltei sunt:?ocurile de temperatur? ?i amplitudinile mari ?n lunile februarie - martie (amplitudinile de temperatur? put?nd ajunge uneori la +15oC, fenomen des ?nt?lnit ?n partea de sud a ??rii);Ie?irea timpurie din repaus ?i ?nflorirea foarte timpurie a unor soiuri;Cultivarea unor soiuri sensibile, comparativ cu cele mai rezistente la ger;Apari?ia unor brume timpurii ?i a unor ?nghe?uri foarte t?rzii, ?n afara perioadei normale a zonei;Expozi?ia terenului.? CAI?II ?NFLORI?I - COMPROMI?IGheorghe Burada (Lugoj, jud. Timi?) anun?a pe o re?ea de socializare c? ?n livada lui s-a confruntat cu ?varia?ii climatice exagerate ?ntr-o iarn? aiurea. Nop?i cu -5oC ?i zile cu 14oC; s?pt?m?ni cu temperaturi de -10oC noaptea. Rezultatul: pierderi de muguri florali ?nchi?i de 90% la caisul timpuriu ?i 50-60% la ceilal?i, indiferent de locul pe pant?. C?teodat? dezam?girea ?ntrece speran?a”!?i bihoreanca Florentina Dinu din ?tei anun?a c? ?n ferma ei “mugurii la cais sunt compromi?i ?n propor?ie foarte mare. Ce n-a murit ?n perioada cu -12oC, a murit ulterior la temperaturile de -4”.un articol de MARIAN MU?AT* * *Ce cultiv?m ?n partea a doua a lunii aprilie?Marian MU?AT, 19 aprilie 2021 - ?mpreun? cu Simon Idi??, legumicultor din Ple?oiu, jude?ul Olt,? am trecut ?n revist? c?teva specii de legume care pot fi plantate ?n ultima jum?tate a lunii lui Prier. ? Se planteaz? varza timpurie, gulia, conopida ?i ?elina - la distan?? de 40 cm ?ntre r?nduri ?i pe r?nd;? Se pun ?n p?m?nt cartofii pre?ncol?i?i la 70 cm ?ntre r?nduri, iar pe r?nd, ?ntre cuiburi, la 30-40 cm, la 10 cm ad?ncime;? Se seam?n? fasolea, castrave?ii, harbujii ?i dovleceii, precum ?i sfecla ro?ie, la 30 cm ?ntre r?nduri, ?i porumbul timpuriu pentru fiert; dup? 20 aprilie, se recomand? plantarea sfeclei ro?ii ?i a dovleceilor; ? R?d?cinoasele: morcovii, p?trunjelul ?i p?st?rnacul; ? De asemenea, se pot ?ns?m?n?a soiurile de maz?re timpurie, ca ?i verde?urile: m?rar, salvie, roini??, ment?, tarhon, m?ghiran ?i rozmarin; ? La sf?r?itul lunii se pot planta r?sadurile de tomate timpurii ?i de ardei.?Ce culturi putem asocia?? morcovii cu maz?rea; ? ceapa cu morcovul; ? ceapa, sfecla ro?ie al?turi de gulie; ? cartoful timpuriu ?mpreun? cu maz?rea sau cu fasolea; ? ridichiile cu fasolea.?4 COMBINA?II DE EVITAT:1. ceapa cu usturoiul; 2. morcovul al?turi de p?trunjel; 3. maz?rea ?mpreun? cu fasolea; 4. castrave?ii pu?i l?ng? r?ndurile de cartofi.PLANTAT ?NT?RZIAT?!?n prim?verile cu temperaturi sc?zute ?i ?nghe? t?rziu, ?n care plantarea ?n c?mp este ?nt?rziat?, un inhibitor de cre?tere ?i o solu?ie nutritiv? v? pot proteja r?sadurile. Ce rol au aceste m?suri ?i cum trebuie aplicate? Click AICI ?i afl? recomand?rile lui Radu ?um?lan, profesor la USAMVB Timi?oara! un articol de MARIAN MU?AT * * *3 “capcane” la plantarea r?sadurilor, Marian MU?AT , 19 aprilie 2021 Activitatea ?n spa?iile protejate ?i ?n c?mp este destul de intens? acum: fie la produc?ia de r?sad, fie la plant?rile ?i ?ns?m?n??rile de sezon. Al?i gr?dinari sunt preg?ti?i s? ias? pe pia?? cu trufandale.?“Ne preg?tim s? ducem la pia?? primele cantit??i de castrave?i ?i tomate, culturile au ajuns la maturitatea de recoltare. Am ?nt?mpinat greut??i, condi?iile meteo nu ne-au fost prea favorabile: presiune atmosferic? ?i umiditate ridicate, lumina soarelui insuficient?, nebulozitate mare, am avut probleme ?i cu putregaiul”, ne-a declarat Simon Idi??, legumicultor din Ple?oiu, jude?ul Olt. Drept urmare, consumul de combustibil a fost mai mare cu circa 20%, pentru c? a trebuit s? men?in? o temperatur? constant? zi ?i noapte; astfel la ?nfiin?area culturilor nu s-a produs efectul de ser?. “Avem preg?tite peste 20 mii de fire de r?sad de varz?, ardei ?i p?tl?gele vinete pentru plantare. Pe la sf?r?itul lunii le vom scoate ?n c?mp”, a sus?inut gr?dinarul oltean. 3 gre?eli frecvente dup? plantareDup? plantarea r?sadului ?n c?mp, sigur, plantele au nevoie de ?ngrijire. Iat? 3 dintre cele mai frecvente gre?eli pe care le fac legumicultorii la r?sadurile abia plantate:1. Udarea excesiv?: irigarea trebuie s? se fac? pe c?t posibil ?n fiecare zi, ?ntotdeauna diminea?a, iar cantitatea de ap? trebuie s? ?in? cont de faza de dezvoltare a plantei ?i de condi?iile de mediu. E nevoie de mai pu?in? ap? dac? temperaturile sunt mici sau de mai mult?, chiar ?i de dou? ori pe zi, dac? vremea este extrem de cald?. 2. Fertilizarea ?n exces: o gre?eal? pe care o fac mul?i legumicultori este s? foloseasc? o cantitate prea mare de fertilizan?i. Acest lucru nu doar c? poate d?una plantelor, dar implic? ?i o cheltuial? ?n plus.Doza de ?ngr???m?nt se stabile?te ?n func?ie de num?rul de plante sau de suprafa??, de specia legumicol? ?i de fenofaza ?n care se aplic?. Se recomand? “fertilizarea cu linguri?a” , c?t mai des ?i cu cantit??i c?t mai mici de ?ngr???m?nt. Doza medie de ?ngr??aminte minerale NPK aplicat? la legumele din sere/solarii ?i din c?mp este de 0,5-1 gr/plant?/s?pt?m?n?. 3. Azotul dat la ?nceput. ?n faza de ?nceput a plantelor nu se fertilizeaz? cu ?ngr???minte azotoase. O astfel de gre?eal? aplicat? unor plante (abia plantate ?i aflate ?nainte de ?nflorire) induce o cre?tere vegetativ? intens?, ?nt?rziind ?nflorirea, conduc?nd mai departe ?i la o legare minim?. Fructele legate ?n aceste condi?ii prezint? de cele mai multe ori defecte fiziologice.Astfel, ?n prima faz? de dezvoltare a plantelor (la circa 2 s?pt?m?ni dup? plantare) pentru fertilizarea radicular? se utilizeaz? un ?ngr???m?nt de tip starter cu mai mult fosfor ?n compozi?ia NPK.Semnele unei nutri?ii deficitare sau ?n excesMacronutrien?ii sunt substan?e nutritive care furnizeaz? energie plantelor, ajut?nd la cre?terea ?i dezvoltarea vegetativ?.? Azotul intr? ?n componen?a proteinelor, influen?eaz? germinarea ?i cre?terea vegetativ?, are un rol major ?n fotosintez?, duc?nd la cre?terea rapid? a aparatului foliar. Prea mult azot provoac? ?ng?lbenirea frunzelor de la baz? ?n sus, iar ?n cazul unei deficien?e severe, frunzele se brunific? ?i mor.? Fosforul este esen?ial pentru dezvoltarea sistemului radicular, ajut? la fructificare ?i la formarea semin?elor, oferind rezisten?? plantelor asupra patogenilor. Plantele afectate de lipsa fosforului ??i ?ncetinesc cre?terea, au r?d?cini sl?bite ?i l?stari sub?iri, iar frunzele ?i tulpinele sunt pigmentate ?n culoarea verde/albastruie/violacee spre ro?iatic?.? Potasiul ?mbun?t??e?te forma ?i culoarea fructelor ?i legumelor, m?re?te rezisten?a plantelor la frig, secet?, la boli ?i d?un?tori, dar ?i la transport ?i p?strare.Deficien?a se manifest? prin cloroze de-a lungul marginilor frunzei, urmate de r?sucirea ?i brunificarea v?rfului. Plantele ??i opresc cre?terea, r?m?n cu tulpina firav?, predispus? c?derii, iar recolta va fi slab? ?i de calitate ?ndoielnic?.un articol de MARIAN MU?AT* * *Solu?iile Ecofol pentru un randamentul maxim al culturii de porumb, Agroinfo , : 19 aprilie 2021 - ?n Rom?nia, porumbul este una dintre culturile preferate de fermierii din ?ntreaga ?ar?, ?ntruc?t are cel mai mare randament economic. Datorit? realiz?rilor geneticii moderne, hibrizii din noua genera?ie dau rezultate excep?ionale ?ns? pentru rezultate pe termen lung trebuie aplicate ?n mod obligatoriu bunele practici agricole.?n ultimii ani, o practic? devenit? larg r?sp?ndit? este tratarea semin?ele cu ?ngr???m?nt lichid ?nainte de sem?nat.Ecofol de?ine ?n portofoliul s?u unul dintre cele mai complexe produse destinate tratamentului semin?elor, Grow Factor Seed Booster Twinpack. Pachetul con?ine 1l ?ngr???m?nt starter + 1l adjuvant F4. Produsul con?ine ?ntreaga gam? de nutrien?i hidrosolubili. ?ngr???m?ntul este compatibil cu majoritatea fungicidelor ?i insecticidelor utilizate pentru tratarea semin?elor. Datorit? macro ?i microelementelor aplicate pe suprafa?a semin?elor, s?m?n?a de porumb va avea o dezvoltare accelerat? a r?d?cinilor ?i a primelor frunze.Doza recomandat? este 1l/tona de s?m?n??.Porumbul dezvolt? o cantitate mare de mas? vegetativ?, ceea ce ?nseamn? c? plantele trebuie s? fie fertilizate pentru a se dezvolta corect. Nutri?ia echilibrat? include at?t fertilizarea de baz?, NPK, ?nainte de sem?nat, c?t ?i foliar? cu macro ?i microelemente. Pentru a asigura dezvoltarea viguroas? a plantelor, ?n special ?n etapele ini?iale, microelementele joac? un rol foarte important ?n activarea enzimelor. Deosebit de important? pentru porumb este faza de 2-3 frunze.Venim ?n ?nt?mpinarea fermierilor rom?ni cu 2 solu?ii de ?nalt? calitate pentru asigurarea dezvolt?rii viguroase a plantelor ?n etapele ini?iale de cre?tere. Gama noastr? de ?ngr???minte granulate complexe, de tip NPK, cuprinde 3 produse premium, potrivite pentru solurile neutre, u?or acide ?i alcaline, ?i anume:Durasol NPK 10-20-10 cu Tehnologie N-Pro pentru protejarea azotului ?mpotriva pierderilor prin levigare ?i/sau denitrificare.Durasol NPK 10-20-10 cu Tehnologie PhosActive care protejeaz? fosforul ?mpotriva bloc?rii acestuia ?n sol.Durasol NPK 15-15-15 cu Tehnologie N-Pro pentru protejarea azotului ?mpotriva pierderilor prin levigare ?i/sau denitrificare. ! Men?ionam anterior c? pentru a asigura dezvoltarea viguroas? a plantelor, ?n special ?n etapele ini?iale, microelementele joac? un rol foarte important ?n activarea enzimelor. Ecofol propune fermierilor rom?ni cel mai inovativ produs pentru fertilizarea foliar? a culturilor, produsul Grow Factor Evolution. Aceast? combina?ie unic? a dou? produse ?ntr-un singur pachet are urm?toarele beneficii: intensific? dezvoltarea ?n primele faze de cre?tere ale porumbului, previne apari?ia caren?elor, asigur? o absorb?ie optim? a elementelor ?i protejeaz? plantele ?mpotriva stresului hidric, climatic sau provocat de aplicarea produselor de protec?ie a plantelor. Doza recomandat? de speciali?tii Ecofol este de 1-2 l/ha.O alt? etap? critic? pentru formarea produc?iei este dezvoltarea celei de-a cincea frunze. ?n aceast? perioad?, procesele de formare a organelor reproduc?toare au legatur? direct? cu r?d?cina plantei de porumb.Azotul este un element foarte important ?n dezvoltarea porumbului. ?n primele stadii de dezvoltare a porumbului exist? riscul ca acesta s? levige. Ecofol v? propune DURASOL ASN+Mg cu Tehnologie ENPro. Produsul ofer? o rat? ridicat? a absorb?iei eficiente a azotatului de amoniu ?i a nitra?ilor de c?tre cultur?, cu efect de eliberare lent? de p?n? la 90 de zile de la aplicare ?i vine cu un aport de magneziu pentru a asigura echilibru ?n nutri?ie. Cea mai mare cantitate de magneziu este consumat? de cultur? ?n perioada dintre ?nchiderea r?ndurilor ?i ?nflorire. De asemenea, DURASOL ASN+Mg asigur? ?i aportul necesar de sulf pentru a asigura absorb?ia ?n sinergie a azotului.Pentru o cre?tere optim? a plantelor, acestea au nevoie de to?i nutrien?ii pentru o perioad? c?t mai mare, dar la momentul form?rii celei de-a cincea frunze, cea mai mare nevoie este de zinc. Semnele exterioare ale caren?ei de zinc sunt decolorarea frunzelor ?i apari?ia zonelor verzi mai ?nchise ?i mai deschise de-a lungul cre?terii sale. Intern, metabolismul plantelor este foarte afectat, ?n special metabolismul azotului, av?nd un efect negativ asupra form?rii organelor reproduc?toare ?i a randamentului. Este important de ?tiut c? deficitul de zinc nu prezint? ?ntotdeauna modific?ri vizibile ale aspectului plantelor. Nerespectarea necesarului crescut de micronutrien?i ?n faza de 5-6 frunze face ca plantele de porumb s? fie mai sensibile la secet? ?i ?mpiedic? utilizarea eficient? a ?ngr???mintelor din sol, respectiv, ?mpiedic? manifestarea poten?ialului de produc?ie al hibridului.Ecofol a creat un produs special destinat culturii de porumb, Helasol Corn. Este un produs complex cu macroelemente (NPK) + microelemente, care aduce culturii urm?toarele beneficii: Previne apari?ia caren?elor de zinc.Stimuleaz? sinteza hormonilor de cre?tere ?i a proteinelor.Sus?ine procesul de producere a clorofilei ?i metabolismul carbohidra?ilor.? Ce am ?nv??at din practic???Fertilizarea foliar? ?mbun?t??e?te activitatea enzimelor responsabile de absorb?ia azotului, ?mbun?t??e?te sinteza pigmen?ilor din plante ?i stimuleaz? intensitatea fotosintezei, activeaz? dezvoltarea sistemului radicular, ?mbun?t??e?te utilizarea fosforului ?i a potasiului din sol. ?n plus, stimuleaz? formarea de frunze mai mari, de r?d?cini mai viguroase ?i ?nt?re?te tulpinile plantelor.Nu exist? moment ?n care plantele s? nu aib? nevoie de ?hran?”. Desigur, cel mai mare efect al nutri?iei foliare este ob?inut atunci c?nd fertilizan?ii sunt aplica?i c?t mai devreme, adic? ?n stadiile incipiente ale dezvolt?rii plantelor.Nu exist? o etap? ratat? pentru nutri?ia foliar? a porumbului!?Dezvoltarea vegetativ? a acestei culturi este suficient de puternic? ?nc?t exist? o nevoie constant? de nutrien?i. Efectul fertiliz?rii foliare, ?n fazele timpurii, ?mbun?t??e?te formarea sistemelor radicular ?i foliar, iar ?n etapele ulterioare ?nt?rzie maturizarea plantelor ?i garanteaz? manifestarea deplin? a poten?ialului de produc?ie, ?ntruc?t porumbul trebuie fertilizat ?ntr-un mod echilibrat ?i continuu pentru a-?i atinge poten?ialul genetic.Articol realizat de echipa Ecofol Rom?nia* * *Un sol s?n?tos reprezint? baza recoltelor tale , Ferma, 19 aprilie 2021 TRIFENDER PRO?, biostimulator microbiologic pentru productivitatea legumelor din c?mp ?i spa?ii protejate, este dovada practic? a faptului c? natura e de partea noastr?.Uneori, mijloacele de a stimula culturile sunt mai aproape dec?t ne a?tept?m: chiar ?n sol. Un exemplu este ciuperca Trichoderoma asperellum, ingredientul activ din biostimulatorul microbiologic Trifender Pro?. Produsul creeaz? un mediu nefavorabil pentru bolile cu transmitere prin sol la culturile de tomate ?i ardei, c?rora le ofer? ?i resurse suplimentare de nutrien?i, utile pentru cre?terea produc?iei ?i a calit??ii.Prietenos cu plantele ?i solulTrifender Pro? este un produs natural, ce nu polueaz? chimic, sigur pentru s?n?tatea animalelor ?i a plantelor, ce nu las? reziduuri chimice ?n plant? ?i ?n sol. De asemenea, nu produce fitotoxicitate ?i nu afecteaz? insectele utile. Trifender Pro? este certificat pentru agricultura ecologic?.Conidiile de Trichoderma asperellum se aplic? ?n sol ?nc? de la transplantarea r?sadurilor. Ciuperca prolifereaz? ?i ofer? un beneficiu important: mobilizeaz? fosforul din sol. Dup? cum ?tim, r?d?cinile ?nc? nedezvoltate ale plantelor tinere absorb cu dificultate fosforul, un element vital pentru cre?tere ?i productivitate. De aceea, Trifender Pro? ajut? plantele s? se hr?neasc? mai bine ?nc? de la r?s?dire.?De la r?d?cini ?ncepe productivitatea?T. asperellum colonizeaz? spa?iul ?i degradeaz? formele de rezisten?? ale agen?ilor patogeni. T. asperellum reprezint? un antagonist puternic al altor ciuperci, asupra c?rora exercit? hiperparazitism (le ?tranguleaz? cu ajutorul hifelor). De asemenea, produsul induce rezisten?a sistemic? a plantelor, adic? le determin? s? sintetizeze compu?i de ap?rare.Biostimulatorul microbiologic Trifender Pro? asigur? formarea unui sistem radicular puternic ?i s?n?tos. Drept urmare, plantele se aprovizioneaz? mai bine cu ap? ?i elemente nutritive. S-a constatat c? Trifender Pro? ?mbun?t??e?te legarea ?i cre?te num?rul de fructe uniforme, duc?nd la majorarea procentajului de legume de categoria I.Prin ac?iunea complex?, fizic? ?i chimic?, Trifender Pro? controleaz? o gam? larg? de boli fungice, dar limiteaz? ?i afec?iuni de tip bacterian.Specii vizate: c?derea plantulelor (Pythium ultimum), mana de sol (Phytophthora parasitica), fuzarioza (Fusarium oxysporum), verticilioza tomatelor (Verticillium dahlia), putregaiul alb al tomatelor (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul fructelor (Rhizoctonia solani). Trifender Pro? se poate combina cu erbicide, insecticide ?i fertilizan?i foliari, ?ns? nu poate fi amestecat cu niciun fungicid. De aceea, este recomandat? sp?larea echipamentului de stropit ?nainte de utilizare.?DOZ? ?I MOD DE APLICARE?Tomate, ardei: 1-2 kg/ha; prin fertirigare cu o doz? corespunz?toare modului de irigare; repeta?i la 1-3 luni dac? este necesar.?Pentru detalii suplimentare, contacta?i reprezentan?ii de v?nz?ri?Kwizda Agro Romania?+40 37 208 97 00?. un articol realizat de?KWIZDA AGRO ROMANIA ; Mai multe pe aceast? tem??kwizda-agro.ro * * *Tetra Pak o nume?te pe Lyndsey Loyden-Edwards director general pentru Europa de Est , Stiri , ? Carol Popa , Luni, 19 Aprilie 2021 Tetra Pak anun?? preluarea func?iei de director general pentru opera?iunile companiei ?n Europa de Est de c?tre Lyndsey Loyden-Edwards, care ?l ?nlocuie?te pe Guillaume Latourrette.Lyndsey Loyden-Edwards are o experien?? de peste 15 ani ?n industrie, de?in?nd anterior diverse func?ii de conducere ?n v?nz?ri ?i marketing ?n sectorul ambalajelor ?i ?n retail. S-a al?turat Tetra Pak ?n 2018 ?n calitate de Key Accounts Director pentru Marea Britanie ?i Irlanda. ?n acest timp, a fost, de asemenea, membru al consiliului de administra?ie al ReCarton UK ?i al Alliance of Beverage Cartons and the Environment, juc?nd un rol important ?n configurarea agendei discu?iilor despre sustenabilitate ?n industria ambalajelor ?n Marea Britanie.?Este o onoare s? preiau conducerea activit??ilor Tetra Pak pe pia?a din Europa de Est, o pia?? dinamic?, ?n cre?tere. Sunt ner?bd?toare s? continu?m ?mpreun? procesul de consolidare a pozi?iei puternice pe care o de?inem ?n regiune ?i str?nsa colaborare cu clien?ii no?tri, pentru a valorifica noi oportunit??i de cre?tere, concentr?ndu-ne pe siguran?a alimentar? ?i pe sustenabilitate”, a spus Lyndsey Loyden-Edwards.?nainte de a se al?tura Tetra Pak, Lyndsey Loyden-Edwards a fost director de v?nz?ri la DS Smith Plastics, o companie de solu?ii de ambalare. Doamna Loyden-Edwards de?ine o diplom? de licen?? ?n Marketing, Proiectare de produse ?i Statistic? de la Universitatea din Derby, Marea Britanie.* * *P?inea la ?est, re?eta de succes a unui t?n?r din Teleorman, Admin, 16 aprilie 2021 Cunoa?tem ast?zi povestea unui t?n?r care s-a ambi?ionat s? duc? mai departe tradi?ia p?inii? la ?est, cel mai vechi me?te?ug de coacere.? George Dumitru din Teleorman are 27 de ani ?i a ?nceput s? v?nd? online ?esturi pe care le face chiar ?n gospod?ria bunicilor din comuna Beuca, din Teleorman.?Totul a plecat din copil?rie, de la o ?nt?mplare, c?nd bunicii sale i se sp?rsese vechiul ?est. Pentru c? din lutul creat de George au ie?it mai multe ?esturi, i-a venit ideea s? le valorifice. Metoda este una arhaic?, c?nd p?m?ntul trebuie c?lcat de nou? ori ?n picioare, pentru a fi bine af?nat.? Astfel, acum? 7 ani a ?nceput s? confec?ioneze singur ?esturi ?i, ?n studen?ie, a creat un magazin online pentru a le putea valorifica. Datorit? re?elelor de socializare, ?esturile tradi?ionale au ajuns ?n toat? lumea.? ?n prezent, George este consultant fonduri? europene ?i continu? s? popularizeze tradi?ionalului sistem de coacere a p?inii.?George ne-a spus c?? procedeul de modelare a lutului l-a ?nv??at la Beuca, ?nc? din copil?rie.? Sunt tehnici ce trebuie urmate cu sfin?enie, dar ?i supersti?ii de la care t?narul nu face rabat. ”P?m?ntul trebuie s? fie c?lcat de nou? ori ?n picioare. Dac? nu se calc? de nou? ori, se spune c? ?estul nu va avea o via?a ?ndelungat?”, a precizat George.? Lutul din care se face ?estul este un amestec de argil? cu baleg? de cal ?i ap?. Dup? ce se c?lc? de 9 ori, a?a cum spune obiceiul,? p?m?ntul se ?mparte ?n cantit??i egale? ?i se pune pe matri?e pentru modelare.? Forma de clopot se d? cu m?na liber?,? iar produsul final este ?an?at cu simbolul ”S”.??George se m?ndre?te cu gustul autentic al p?inii coapte ?n ?est. ?i duce mai departe tradi?ia a?a cum a ?nv??at de la bunicii s?i. A?a c? succesul nu a ?nt?rziat s? apar?.? George a demarat un proiect prin care vrea s? aduc? cea mai gustoas? p?ine pe mesele rom?nilor, t?n?rul oferind pe l?ng? ?esturi, ?i intruc?iuni de utilizare, modalit?ti de construc?ie pentru vatr?, re?ete de p?ine specifice, dar ?i de m?nc?ruri ce pot fi preparate la ?est. Astfel, acesta poate deveni un instrument preferat de g?tit ?n zilele festive sau zilele de duminic? ?n jurul familiei.Noi l-am ?nt?lnit pe t?nar la t?rgul tradi?ional organizat cu prilejul Zilelelor Teleormanului, unde nu contenea s? le explice celor interesa?i despre metoda arhaic? de coacere la ?est..? Mirosul p?inii aburinde, cu gust este o poveste! Pe care George promite c? o va duce mai departe, a?a cum l-a ?nv??at bunica sa. * * *Surpriz? pentru copii, la Muzeul Na?ional al Satului, ?naintea Pa?telui , Ionel Vaduva , 19 aprilie 2021?n intervalul 19-23 aprilie 2021, Muzeul Na?ional al Satului invit? copiii s?-?i petreac? ?n aer liber o s?pt?m?n? din vacan?a de prim?var? ?i a preg?tit pentru ace?tia ateliere de ?ncondeiat ou? ?i de f?cut juc?rii din lemn. Atelierele preg?tite pentru cei mici sunt coordonate de me?teri iscusi?i. Concret, atelierul de ?ncondeiat ou? va fi coordonat de Cristina Niga, din comuna Paltinu, jude?ul Suceava, iar cel de confec?ionat juc?rii din lemn de Corneliu Zaharescu, din Bucure?ti. La atelierul de p?pu?i, ?ndrum?tor va fi Doina Khalvati, din Bucure?ti, iar la cel de bricolaj, coordonatorul este Lumini?a Voica.Atelierele sunt adresate copiilor ?i tinerilor cu v?rsta ?ntre 6 ?i 14 ani ?i au loc ?n perioada 19-23 aprilie 2021, de luni p?n? vineri ?ntre orele 11:00 ?i 14:00.Participan?ii au posibilitatea s? opteze la ?nscriere pentru un atelier/zi sau pentru un singur atelier/s?pt?m?n?. Materialele necesare sunt asigurate de profesorii coordonatori.Costul unui atelier este de 30 de lei/participant.Atelierele se organizeaz? pentru 8 copii/atelier, respect?nd normele ?n vigoare, au anun?at organizatorii.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download