Apar-romania.ro



Stiri, 23 martie 2021, a doua parte INDUSTRIE ALIMENTARACum au influen?at principalele categorii alimentare pia?a produselor de post, ?n 2020 La zi ? Maria Vaschi Mar?i, 23 Martie 2021 Potrivit GfK Rom?nia, m?rcile na?ionale au reu?it s? atrag? mai mul?i cump?r?tori ?n categoriile lactate vegetale, pateu vegetal ?i humus ?n 2020, comparativ cu 2019. ?Astfel, pia?a lactatelor vegetale de tip lapte, iaurt ?i deserturi a atins o valoare de aproximativ 71,6 milioane de lei ?n 2020, ?nregistr?nd o cre?tere de peste 50% fa?? de anul trecut, laptele vegetal av?nd o pondere de 87% ?n valoare ?i de 94% ?n volum din totalul categoriei.? ?Iaurturile ?i deserturile vegetale au crescut de aproximativ 3 ori ?n valoare ?i ?n volum ?n 2020, principala p?rghie fiind recrutarea de noi cump?r?tori, al c?ror num?r aproape s-a dublat comparativ cu 2019, ajung?nd la 4,7% dintre gospod?riile din Rom?nia. Frecven?a de cump?rare s-a intensificat, dar s-a achizi?ionat o cantitate mai mic? la un act de cump?rare, ?n timp ce pre?ul mediu a crescut cu 15%, ajung?nd la 21 lei/kg”, precizeaz? Ioana Cr?ngu?, Client Service / Consumer Panel Services, GfK Rom?nia.?Laptele vegetal, de asemenea, a beneficiat de o cre?tere double digit at?t pe volum, c?t ?i ?n valoare, cre?tere sus?inut? at?t de recrutarea de noi cump?r?tori, c?t ?i printr-un consum mai ridicat. M?rcile na?ionale acoper? 78% din valoarea categoriei de lapte vegetal, pierz?nd aproape 3 puncte procentuale ?n favoarea m?rcilor proprii. Pia?a este ?n continu? dezvoltare, cei mai importan?i produc?tori din perspectiva valorii fiind Danone, Lidl (cu marca proprie) ?i Savencia (ordona?i alfabetic).?Br?nza tofu a avut o evolu?ie negativ? ?n 2020 vs. 2019 pentru consumul casnic, pierz?nd acte de cump?rare ?i cump?r?tori, de?i cump?r?torii r?ma?i, aproximativ 1 din 10 gospod?rii din Rom?nia au cump?rat o cantitate ceva mai mare fa?? de anul trecut, aproximativ 442gr/act de cump?rare.?Pateul vegetal a ?nregistrat o cre?tere de 25% ?n valoare ?i ceva mai moderat? ?n volum, beneficiind de volume mai mari, o frecven?? de cump?rare ceva mai intens?, aproximativ 3,6 acte de cump?rare ?n 12 luni ?i un pre? mediu cu 11% mai mare fa?? de 2019. Recrutarea de noi cump?r?tori a crescut u?or fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, exclusiv prin m?rcile na?ionale. Cei mai importan?i produc?tori din perspectiva volumelor sunt Mandy, Orkla, Prefera Foods ?i Scandia Rom?nia (ordona?i alfabetic).?Zacusca procesat? a avut o evolu?ie pozitiv?, cresc?nd mai accentuat ?n valoare, +30% fa?? de 2019, ?n special datorit? unui consum intensificat, ?n timp ce baza de cump?r?tori r?m?ne constant?, la aproximativ 14%. M?rcile na?ionale au o pondere de peste 60% ?n volum, dar sunt ?n sc?dere cu aproape 6 puncte procentuale ?n favoarea m?rcilor proprii.Humusul a beneficiat de o cre?tere ?i mai dinamic?, dec?t zacusca, reu?ind s? atrag? mai mul?i cump?r?tori ?n categorie, ajung?nd la 1 din 10 gospod?rii din Rom?nia, ?n timp ce frecven?a de cump?rare a r?mas constant? la nivel de 12 luni, de?i cantitatea achizi?ionat? la un act de cump?rare a sc?zut u?or. Segmentul branded, de?i avea o pondere mai mic? comparativ cu m?rcile proprii ?n 2019, a reu?it s? ajung? la paritate din punct de vedere valoric, av?nd o cre?tere mai dinamic? ?n 2020, beneficiind de o recrutare mai eficient?. ?Segmentul halva a ajuns la o valoare de 35,2 milioane de lei ?n 2020, ?n u?oar? sc?dere fa?? de 2019, motivul principal fiind o baz? mai redus? de cump?r?tori. Trei din zece gospodarii din Rom?nia au cump?rat halva ?ntr-un an, cu o frecven?? de 3,5 acte de cump?rare ?i la un pre? mediu de 16 lei/kg. M?rcile na?ionale au influen?at negativ evolu?ia categoriei, aceasta pierz?nd mai mul?i cump?r?tori.?Prefectul Capitalei: Poli?ia a dat amenzi de peste 250.000 de lei , 23 Martie 2021 23:40, Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a declarat c? unele dintre m?surile propuse de Direc?ia de S?n?tate Public? (DSP) nu au la baz? un calcul."Am v?zut propunerile, cele mai multe dintre ele se aplic? ?i ast?zi. Unele dintre m?surile propuse nu au la baz? un calcul. (...) Limitarea num?rului de persoane din spa?iile comerciale - se spune asigurarea unei suprafe?e de patru metri p?tra?i pe persoan?, dar ?n acela?i timp ar trebui s? asigur?m o distan?are de doi metri ?ntre persoane. Dac? persoana e la doi metri distan?? de orice alt? persoan? din jur se formeaz? un cerc ?i cercul respectiv are un perimetru (...); asta ?nseamn? aproximativ 13 metri p?tra?i de persoan?. Nu am v?zut ?n spate ni?te date, pentru c? eu am cerut mai ?nt?i o analiz? ?i dup? aceea ni?te m?suri. M?surile trebuie luate ?n urma unei analize serioase, nu am v?zut aceast? analiz?. (...) M?surile pe care le va lua decidentul trebuie s? se bazeze pe ni?te date ?i informa?ii precise ?i c?t mai multe", a spus Alin Stoica la Digi 24.Potrivit prefectului Capitalei, Poli?ia a dat foarte multe amenzi. "?n urm? cu o s?pt?m?n?, o s?pt?m?n? ?i ceva, mi-am luat mandatul, ?n c?teva zile am avut o discu?ie cu toate institu?iile care au atribu?ii pe linie de control (...) ?i am propus s? formeze echipe comune de control s? mearg? ?n toate zonele ?n care exist? aglomera?ii. Doar ?n c?teva zile Poli?ia a dat amenzi de peste 250.000 de lei. A existat un caz ?n care Poli?ia a g?sit un t?n?r care trebuia s? fie ?n carantin?, era la petrecere, s-a ?ntocmit dosar penal", a men?ionat Alin Stoica.El a afirmat c? organele de ordine i-au explicat c? ace?ti comercian?i ??i fac calculul c? ?ncas?rile de la o singur? mas? le ajung s? achite amenda."Maximul amenzii e 10.000 de lei, dac? o pl?te?ti ?n 15 zile e 5.000 de lei (...); un calcul economic din partea oric?rui comerciant duce la concluzia c? mai bine ?ine terasa deschis? ?i pl?te?te ?n fiecare zi amend?, pentru c?-?i permite. (...) Nu cred c? trebuie s? fie neap?rat amenzi mai mari, cred c? ar trebui s? fie ?i alte sanc?iuni ?i am avut o discu?ie ?i cu Ministerul S?n?t??ii ?i am g?sit p?rghii legale pe care vrem s? le aplic?m ?n urm?toarele zile ?i s? suspend?m activitatea acestor comercian?i care nu respect? normele sanitare", a explicat Alin Stoica.Error occurred during the loading of an video. ?n leg?tur? cu ideea ca magazinele s? fie deschise p?n? la ora 16,00 ?n weekend, el a subliniat c? orice m?suri care duc la limitarea circula?iei persoanelor ?i a aglomer?rilor sunt eficiente, ?ntrebarea fiind ?n c?t timp acestea pot duce la inversarea trendului de cre?tere a num?rului cazurilor de COVID-19, potrivit Agerpres.?n opinia sa, concep?ia c? o reducere a programului magazinelor p?n? la ora 18:00 ?n cursul s?pt?m?nii ar putea duce la aglomera?ie poate reprezenta o preocupare legitim?, pe de alt? parte, trebuie v?zut intervalul ?n care, de regul?, oamenii ??i fac cump?r?turile.Alin Stoica a opinat c? este posibil ca de Pa?te oamenii s? aib? s?rb?tori cum se cuvine. "Cred c? intervalul de timp care este o lun?, o lun? ?i, ar trebui s? ne permit?, dac? suntem to?i suficient de ordona?i ?i respect?m toate regulile de protec?ie a s?n?t??ii. Cred c? este posibil", a declarat prefectul Capitalei.Potrivit acestuia, m?surile privind Capitala se vor lua cu siguran?? p?n? la sf?r?itul s?pt?m?nii.Vinul din Vrancea, prezentat la Muzeu. Gre?eala care a adus costuri suplimentare de opt milioane de lei proiectului European, Stefan Borcea ?tefan Borcea are o experien?? de 25 de ani ?n presa scris? ?i televiziune. A debutat la ?n 1995 la Ziarul ?Milcovul” din Foc?ani, iar dup? opt ani a schimbat condeiul de redactor cu microfonul de reporter la postul local ?Diplomatic TV”, pentru care a lucrat cinci ani. A mai fost angajat al re?elei ?Realitatea TV”, redactor ?ef al s?pt?m?nalului ?Ziarul T?u” iar din anul 2009 scrie ne?ntrerupt pentru cotidianul ?Adev?rul”, al c?rui angajat este.Anul viitor, dac? lucrurile vor merge ?n direc?ia corect?, ?n Foc?ani va exista ?n cadrul Muzeului Vrancei ?i un muzeu al vinului, ?tiut fiind faptul c? Vrancea este cel mai mare bazin viticol al ??rii. 13% din suprafa?a cultivat? cu vi?? de vie a ??rii, adic? 22.000 de hectare cu vi?? de vie nobil?, se afl? aici, iar autorit??ile au considerat c? pot aduce turi?ti mai mul?i ?n Vrancea prin intermediul unui proiect cu fonduri europene.Proiectul este deja ?n implementare, ?n cadrul Programului Opera?ional Regional 2014 – 2020, Axa prioritar? 5: ??mbun?t??irea mediului urban ?i conservarea, protec?ia ?i valorificarea durabil? a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investi?ii 5.1:?Conservarea, protejarea, promovarea ?i dezvoltarea patrimoniului natural ?i cultural”. Muzeul vinului va fi realizat ?n cl?direa ?n care a func?ionat fostul palat de justi?ie, un imobil care a fost construit la ?nceputul secolului trecut ?i care a fost ?nchis ?n anul 2012, din cauza afect?rii serioase a zidurilor, pe fondul cutremurelor de p?m?nt vr?ncene.De altfel, fosta cl?dire a Tribunalului, trecut? ?ntre timp ?n proprietatea Consiliului Jude?ean, a fost ?ncadrat? ?n gradul I seismic, cu grave probleme de structur?, astfel c? interven?iile vor fi pe m?sur?. Constructorul va face lucr?ri de consolidare, interven?ii la ?arpant?, vor fi ref?cute elementele decorative originale ale fa?adelor, prin opera?iuni de cur??ire, re?ntregire, consolidare ?i aplicarea de tratamente de protec?ie ?i conservare. ?n condi?iile ?n care ?i actualul sediu al Muzeului Vrancei se afl? ?n repara?ii care vor dura c??iva ani, autorit??ile g?ndesc c? aceast? cl?dire va servi ?n special ca sediu administrativ, ?n care s? fie incluse mai multe sec?ii. De altfel, prin proiect se specific? faptul c? se vor desf??ura ?i activit??i culturale ?i educa?ionale de tipul activit??ilor educative non-formale.Turi?tii vor avea parte de degust?ri de vinuriMuzeul Vinului, singurul de altfel din regiune, va fi amplasat la demisolul imobilului. Acolo va exista un circuit de vizitare unde celor interesan?i li se vor descrie activit??i privind lucrul la vie, culesul strugurilor, procesarea lor, dar ?i despre depozitarea ?i p?strarea vinului. ?Spa?iile de expunere ar urma s? aib? instrumente ?i instala?ii specifice, din cele mai vechi timpuri ?i p?n? ?n zilele? noastre. Un loc aparte va fi rezervat pentru medaliile ?i diplomele c??tigate de vinurile din Vrancea la saloanele interne ?i interna?ionale, iar circuitul de vizitare se va ?ncheia cu o sal? de degust?ri, unde oamenii vor primi informa?ii despre produc?torii de vin din Vrancea”, potrivit descrierii f?cute de autorit??i.Cofinan?area a ajuns de la 2% la 30%.Proiectan?ii nu au v?zut ce se afl? ?n spatele zidurilorUniunea European? a alocat pentru proiectul acesta suma de 21,4 milioane de lei, adic? aproximativ 4,5 milioane de euro, iar partea de cofinan?are asigurat? de beneficiar, respectiv Consiliul Jude?ean, ar fi trebuit s? fie de doar 400.000 de lei. ?ntre timp ?ns? au ap?rut costuri neprev?zute ?n proiect. E vorba despre clasicele probleme pe care proiectan?ii nu au reu?it s? le vad? ?nainte de a fi depus? cererea de finan?are pentru reabilitarea cl?dirii. Prin urmare, costurile lucr?rilor au crescut semnificativ, cu peste opt milioane de lei,? de la 21.401.705 lei la 29.505.667 lei,? inclusiv TVA.?Cum justific? autorit??ile acest lucru? ?Aceste situa?ii neprev?zute, respectiv necesitatea execut?rii unor cantit??i suplimentare de lucr?ri, nu au putut fi identificate de c?tre proiectant la elaborarea documenta?iilor tehnice deoarece proiectantul nu are asigurat? ?n cadrul valorii proiectului resursa financiar? pentru executarea lucr?rilor de decapare/desfacere a tencuielilor interioare la toate elementele din cadrul cl?dirii ?i nici logistica necesar?, respectiv for?a de munc? precum ?i echipamentele ?i utilajele necesare“, sus?ine Consiliul Jude?ean Vrancea.De execu?ia lucr?rii, care a ?nceput ?n urm? cu zece luni, se ocup? Asocierea PIF&LMS Company SRL, SC NS Consart’ 96 SRL, SC Dedal Bahamat SRL, SC SPA Inovations SRL, care au la dispozi?ie 30 de luni s? duc? proiectul la bun sf?r?it. “Stadiul lucr?rilor a ajuns la 30%, prin urmare ne ?ncadr?m ?n timp. Avem o problem? pe care o vom rezolva ?n termen, ?n sensul c? atunci c?nd s-a f?cut predarea-primirea ?ntre Ministerul Justi?iei, care a de?inut cl?direa ?i Consiliul Jude?ean s-a uitat s? se transfere ?i garajele. ?n aceste garaje va fi amplas? centrala termic? a cl?dirii”, ne-a declarat C?t?lin Toma, pre?edintele Consiliului Jude?ean Vrancea.Cl?direa care face obiectul reabilit?rii este monument istoric ?i a fost construit? ?n doar trei ani, ?ntre 1909 ?i 1912, din ini?iativa fostului prefect P. Panaitescu. Amplasat ?ntr-o zon? central? a ora?ului Foc?ani, imobilul a fost realizat dup? planurile arhitec?ilor Al. Clavel ?i C. Baicoianu. ?Timp de o sut? de ani, cl?direa? a g?zduit Tribunalul Vrancea ?i Judec?toria Foc?ani, iar ulterior a intrat ?n patrimoniul Consiliului Jude?ean Vrancea.Ce s-a ales de ?Drumul podgoriilor vr?ncene”?n urm? cu nou? ani, Consiliul Jude?ean a mai implementat un proiect cu fonduri europene, “Drumul podgoriilor vr?ncene”, prin Programul Opera?ional Regional 2007- 2013. Proiectul viza ?n special?cre?terea importan?ei turismului ?n jude?ul Vrancea ?i ?n regiunea sud-est, prin promovarea produselor turistice specifice zonei vitivinicole a jude?ului. Practic, s-a ?ncercat valorificarea din punct de vedere turistic a me?te?ugului tradi?ional al producerii vinului ?i a principalelor atrac?ii turistice din localit??ile Panciu, ?ife?ti, Odobe?ti, Jari?tea, Bolote?ti, Cote?ti, V?rte?coiu, C?rligele, Ureche?ti, T?mboie?ti, Dumbr?veni.Valoarea proiectului a fost atunci de peste 600.000 de lei. Cu ace?ti bani s-au montat ?n localit??ile amintite panouri de promovare a produsului turistic, pe care a fost imprimat? o hart? turistic? ce avea marcate prin simboluri obiectivele turistice din zonele promovate. S-au mai f?cut ni?te evenimente de promovare ?n trei zone de podgorie, spoturi na?ionale, 3.000 de DVD-uri de prezentare, un site care a fost ?nchis imediat dup? finalizarea proiectului ?i cam at?t. Proiectul nu ?i-a atins ?inta, pentru c? din cauza infrastructurii precare, ?n special starea drumurilor jude?ene, turi?tii au abandonat ideea de a veni s? viziteze pu?ine crame aflate pe Drumul Vinului. Abia ?n anul 2021 autorit??ile s-au apucat de asfaltarea drumului care ?ncepe din zona de sud a jude?ului ?i se termin? ?n zona de nord.Virtual Food Courts lanseaz? Burger Mission, On mart. 23, 2021 Virtual Food Courts este cel mai nou juc?tor de pe pia?a de food delivery din Bucure?ti.Deschis la ?nceputul lunii februarie, ?n urma unei investi?ii de peste 100 mii de Euro, Virtual Food Courts porne?te la drum cu un restaurant virtual dedicat burgerilor, Burger Mission, ?i cu o loca?ie fizic?, care ofera inclusiv m?ncare popular?, dedicat? locuitorilor din zon?.Burger Mission este primul restaurant virtual din portofoliul Virtual Food Courts, fiind disponibil pe platformele de livrare din Bucure?ti, Bolt Food, Food Panda, Glovo ?i TakeAway, pe o raz? de aproximativ 3 km ?n jurul buc?t?riei de tip ghost kitchen situat? pe Calea C?l?ra?ilor.Burger Mission ofer? cea mai bogat? gam? de burgeri, cu un portofoliu de 31 de sortimente, extrem de variate, de la clasicii hamburger ?i cheeseburger, p?n? la op?iuni mult mai creative precum burgerul cu ardei umplu?i, cel cu mici, cel cu vinete parmigiana, cel cu varz? a la Cluj, cel cu steak de ton sau varianta ramen, ?n care ingredientele sunt cuprinse ?ntre dou? por?ii de t?ie?ei ramen, ?n locul unei chifle. Ingredientele sunt de calitate superioar?, folosind chifle artizanale ?i sosuri preg?tite ?n buc?t?ria proprie. La aceast? gam? se adaug? c?teva alte preparate, precum hotdogs, nachos, lasagna, t?ie?ei la wok ?n diverse combina?ii, fish & chips sau parmigiana de vinete.Spa?iul generos al buc?t?riei este dotat pentru a deservi de asemenea dou? noi restaurante virtuale, ce urmeaz? s? se lanseze ?n urm?toarele s?pt?m?ni, Blat, pentru gama bogat? de pizza, ?i Poké Breeze, ce reune?te boluri tip poke, cu orez, legume ?i pe?te proasp?t, dar ?i pentru loca?ia de tip take away fizic?, Ma?uPlin.Ma?uPlin este brandul care include toate meniurile ghost kitchen-ului, inclusiv m?ncare popular?, disponibil ?n loca?ia fizic?, unde zilnic se preg?tesc feluri de m?ncare ce pot fi ridicate personal sau livrate prin sistemul propriu de livrare pe o raz? ce s? nu dep??easc? 9 minute de la plecarea din unitate.Spa?iul de lucru respect? cele mai stricte standarde necesare astfel ?nc?t m?ncarea preg?tit? s? fie nu doar delicioas?, ci ?i sigur?. Ambalate cu grij? ?i sigilate, pentru a asigura p?strarea optim? a aromelor originale, toate produsele sunt predate calde livratorului.Virtual Food Courts este investi?ia financiar? ?i personal? a antreprenorului Adrian Dimache, cu o veche experien?? ?n lumea afacerilor, ?i a chef-ului Marco Magri, buc?tar consacrat, ce a coordonat echipe ?n restaurante at?t din ?ntreaga lume, c?t ?i din Bucure?ti, unde, printre altele, a fost executive chef al Roberto’s din cadrul Hotelului Athénée Palace Hilton.Planul de dezvoltare implic? deschiderea mai multor buc?t?rii virtuale la nivelul Capitalei, astfel ?nc?t brand-urile din portofoliu s? acopere o arie c?t mai larg? din ora?, iar pe viitor se ia ?n considerare francizarea lor.Elevii rom?ni vor avea o lun? de vacan??, ?n aceast? prim?var?, Sorin Breazu , mart. 23, 2021 Sorin C?mpeanu, ministrul Educa?iei, a anun?at c? vacan?a de prim?var? a elevilor va fi prelungit? cu trei s?pt?m?ni, astfel ?nc?t s? cuprind? ?i Pa?tele catolic ?i pe cel ortodox.Vacan?a de prim?var? va dura din 2 aprilie p?n? ?n 4 mai. Pastele catolic este pe 4 aprilie, iar cel ortodox, pe 2 mai, astfel c? toat? luna aprilie ar urma s? fie vacan??.C?mpeanu sper? ca decizia s? duc? la o sc?dere a mobilit??ii ?n luna aprilie.”Admiterea ?n liceu se face dup? data de 8 iulie”, a mai spus ministrul.Sorin C?mpeanu crede c? examenul de Bacalaureat va fi organizat conform planului actual, iar simul?rile pentru Bacalaureat ?i Evaluarea Na?ional? vor fi finalizate p?n? ?n 31 martie.”Deci, pun?nd ?n balan?? avantajele, ?n primul r?nd mic?orarea mobilit??ii, am ?ncercat s? g?sim solu?ia optim? de echilibru pentru a pierde c?t mai pu?in”, a concluzionat C?mpeanu.Cum arat? calendarul examenului de Bacalaureat 2021:31 mai – 4 iunie 2021 – ?nscrierea candida?ilor la prima sesiune de examen4 iunie 2021 – ?ncheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a14-16 iunie 2021 – Evaluarea competen?elor lingvistice de comunicare oral? ?n limba rom?n? -proba A16-17 iunie 2021 – Evaluarea competen?elor lingvistice de comunicare oral? ?n limba matern? – proba B18-23 iunie 2021 – Evaluarea competen?elor digitale – proba D23-25 iunie 2021 – Evaluarea competen?elor lingvistice ?ntr-o limb? de circula?ie interna?ional? – proba C28 iunie 2021 – Limba ?i literatura rom?n? – proba E.a) – proba scris?29 iunie 2021 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scris?30 iunie 2021 – Proba la alegere a profilului ?i specializ?rii – proba E.d) – proba scris?1 iulie 2021 – Limba ?i literatura matern? – proba E.b) – proba scris?5 iulie 2021 – Afi?area rezultatelor la probele scrise p?n? la ora 12,00) ?i depunerea contesta?iilor ?n intervalul orar 12,00 – 18,006 – 9 iulie 2021 – Rezolvarea contesta?iilor9 iulie 2021 – Afi?area rezultatelor finaleCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICASustenabilitate ?n Rom?nia: ce m?suri au luat retailerii ?i produc?torii , Angela Alexandru, 23 Mar 2021 - Interviuri ?i AnalizeCu o criz? global? de mediu ?n desf??urare, companiile au ?n?eles c? schimb?rile ?n bine, pentru un viitor mai sigur, ?ncep din interior, chiar de la ele. Tot mai multe afaceri adopt? diverse practici pentru sustenabilitate, iar acest curent a ajuns ?i ?n Rom?nia, unde diverse business-uri implementeaz? idei mai sigure ?n produc?ie, pentru viitoarele genera?ii.Scenariile privind schimb?rile climatice sunt tot mai pesimiste, motiv pentru care ??rile s-au angajat ?n ac?iuni privind reducerea emisiilor de carbon. Industriile din ?ntreaga?lume?au f?cut din asta o prioritate, iar companiile din retail ?i FMCG nu fac excep?ie. Ba chiar g?ndesc individual metode ce le?permit?s? contribuie la un mediu mai s?n?tos ?i mai bine protejat - fie c? este vorba despre lan?ul de produc?ie, despre metodele de ambalare, despre modul de livrare sau despre eficien?a energetic?.Vrei s? ?tii mai multe despre mi?c?rile de sustenabilitate din Rom?nia? Particip? la retailTalks - Green choice & sustainability in retail ?i FMCG miercuri, 24 martie, de la ora 11:00 unde discut?m cum s-a schimbat comportamentul de consum ?n ultimul an ?i c?t de important? devine sustenabilitatea. Te po?i ?nscrie AICI.??i ?n Rom?nia se remarc??anumite mi?c?ri #greenchoice, moderne ?i practice,?mi?c?ri?adoptate,??ntr-o forma sau alta?din ce ?n ce mai des. Pe l?ng? imaginea ?i reputa?ia formate de companii ?n fa?a clien?ilor, care de altfel cer ?i a?teapt? astfel de ini?iative, aderarea la programe similare au impact u?or de m?surat:?cre?tere financiar?, atragerea de angaja?i, ?ncheierea de noi parteneriate ?i alte beneficii.Sustenabilitatea devine tot mai important???i pentru rom?nii?care ?i-au schimbat comportamentul ?n timpul izol?rii din pandemie, iar achizi?iile sunt mai degrab? orientate spre produc?torii care pun pre? pe strategiile de acest fel. Ca?r?spuns la nevoile ?i cererile clien?ilor, retailerii ?i produc?torii locali au ales s? lanseze anumite produse ?i servicii responsabile cu mediul. Alegerea comercian?ilor este pus? ?i pe seama cre?terii ?n popularitate, dat fiind c? autenticitatea, transparen?a ?i responsabilitatea sunt factori aprecia?i de consumatori.F?r? plastic?Printre primele decizii luate de marile lan?uri de magazine a fost eliminarea plasticului de unic? folosin??. Astfel, ?nc? din 2018 Carrefour a introdus pungile biodegradabile de cump?r?turi, renun??nd la clasicele pungi de plastic ?i?a ales un material cu resurse regenerabile. La raioanele de fructe, legume, produse vrac ?i de panifica?ie, Kaufland a introdus, de asemenea, pungi biodegradabile ?i cora a eliminat din toate unit??ile pungile de plastic ?i le-a ?nlocuit cu ambalaje biodegradabile. Auchan a eliminat?de la v?nzare vesela din plastic ?i ambalajele de unic? folosin??, planul fiind ca p?n? ?n 2025, toate ambalajele produselor marc? proprie s? fie 100% ecologice.Pe de alt? parte, companiile au optat s? colecteze PET-uri ?i s? activeze variate campanii prin care ?ncurajeaz? clien?ii s? le recicleze. Spre exemplu, Penny s-a al?turat ini?iativei?printr-un parteneriat cu compania Coca-Cola HBC Rom?nia. Prin intermediul?proiectului ECO-BON, consumatorii care colecteaz? separat ambalaje PET sunt recompensa?i cu vouchere de cump?r?turi.Un alt front comun al retailerilor?a fost colectarea de ulei uzat, despre care po?i citi detaliat aici?Marii retaileri pun focus pe moda sustenabil??Conform unui studiu glami.ro, primul motor de c?utare online de mod? din Rom?nia, pandemia a dus la cre?terea interesului rom?nilor pentru sustenabilitate ?i 53% dintre magazinele online ?i omnichannel sunt de p?rere c? sustenabilitatea este trendul cel mai de impact, care va?remodela industria modei ?n urm?torii ani.La capitolul mod??sustenabil?, Carrefour a lansat?o colec?ie?cu piese vestimentare ?i articole de cas?, create cu respect ?i grij? pentru natur?, sub brandul TEX, respectiv gama TEX Responsabil. Procesul de produc?ie este conturat de trei direc?ii - bio, materiale reciclate ?i economisirea apei.Un alt retailer care pariaz? pe sustenabilitate la capitolul fashion este Auchan. Acesta?a anun?at c? va?vinde haine second-hand, ?n urma unui parteneriat cu lan?ul clujean de magazine de mod? LaMajole. Sunt puse la v?nzare haine purtate, dar ?n stare perfect? de comercializare ?i astfel implementeaz? un proiect de responsabilitate social? axat? pe economia circular? a ?mbr?c?mintei. Mai mult, retailerul?a reu?it s? str?ng??13 tone de obiecte vestimentare ?i ?nc?l??minte donate, ?n urma unui program de dona?ii implementat ?n???n 8 ora?e din zona de vest a ??rii.Un alt retailer care colecteaz? haine este Fashion Days, care?deruleaz??o campanie de colectare a hainelor?aduse de cei ce nu le mai poart?. Practic, doritorii pot s? depun? textile ca s? fie preluate de Banca de Haine, principalul partener ?i beneficiar al campaniei, iar mai apoi acestea sunt distribuite familiilor nevoia?e.Cite?te despre unde po?i dona ?mbr?c?mintea pe care nu o mai por?i.Un trend popular: capsulele de cafea compostabileCum cafeaua este una dintre?cele mai consumate b?uturi de c?tre rom?ni, produc?torii s? se implice pe partea de sustenabilitate. Anul trecut Julius Meinl a lansat prima sa?gam? de capsule 100% biodegradabile?cu corpul capsulei biopolimer compostabil, adic? un material f?r? aluminiu,?PDVC, OGM ?i BPA. Peste 90% din capsul? (recipient, capac, cafea, adeziv ?i cerneal?) se descompune ?n 12 s?pt?m?ni, ceea ce ?nseamn? un impact mai mic asupra mediului.?Exemplul a fost urmat de magazinul online Kafferoma, care comercializeaz? capsule de cafea compostabile. ?i acestea sunt confec?ionate dintr-un material organic?care faciliteaz? descompunerea elementelor ?ntr-o perioad? de cel mult 3 luni, transform?ndu-se ?i ?ntr-un ?ngr???m?nt natural?organic ce poate fi utilizat chiar ?i ?n agricultur?.Etichete, bonuri ?i ambalaje eco friendly?Retailerul electro-IT Altex implementeaz? la nivel na?ional etichete electronice ?n toate magazinele Altex ?i Media Galaxy. Pre?urile produselor sunt semnalizate pe display-uri digitale, ceea ce ?nseamn? c? etichetele de h?rtie sunt eliminate ?i se?adopt? un comportament cu grij??fa???de mediu. Noua tehnologie sincronizeaz? pre?urile de la raft cu cele de la casa de marcat.Lidl ?i Kaufland au introdus bonurile de cump?r?turi ecologice, unele fabricate dintr-o h?rtie termic? certificat? FSC care provine din silvicultur? sustenabil?. Este f?r? coloran?i chimici ?i rezistent? la lumina solar?, la ap? ?i gr?simi. Prin alegerea acestei metode se renun?? la folosirea plasticului ?n gruparea rolelor.?Retailerul home&deco JYSK?a decis la ?nceputul anului s? schimbe ambalajele lenjeriilor de pat ?i cear?afurilor, din? pungi?de plastic ?n benzi realizate din h?rtie certificat? FSC; eticheta FSC atest? faptul c? silvicultura se face cu responsabilitate fa?? de mediu.?Brandul L?pt?ria cu Caimac, ce de?ine propria fabric??de produc?ie, a anun?at c? investe?te peste 12 milioane de euro ?ntr-un sistem de colectare ?i reciclare a ambalajelor din sticl?, planul fiind ca?acestea s? se recupereze ?i s? se refoloseasc?. P?n? la finalul lui 2022 ideile ar trebui s? fie deja?implementate.?Produse?sustenabile lansate de retaileriLa acest capitol retailerii ?i-au diversificat constant gama de produse ?n ultimii ani pentru a r?spunde acestui trend de consum. C?teva exemple recente includ lansarea unui sortiment nou de ciocolat??de la Lidl - Way To Go, una certificat? Fairtrade. Tabletele de ciocolat? de la acest brand contribuie la protec?ia mediului, la re?et? fiind folosit? cacaua - ?n prezent clasificat? drept o materie prim? critic??-?provenit??100% din culturi sustenabile din Ghana.Primul ?i singurul produc?tor rom?n care ofer? o alternativ? sustenabil? la produsele din carne, Verdino Green Foods, a lansat de cur?nd o gam? nou? de c?rna?i ?i chiftelu?e vegetale. Compania are ?n portofoliu un total de 52 de produse vegane pe baz? de proteine din maz?re.?Rawckers, produc?tor local de br?nz? ?i iaurturi vegetariene certificat ECO ?i-a l?rgit gama de produse vegane, care le ?nlocuie?te pe cele pe baz??de lapte de origine animal? ?i a demarat construc?ia primei fabrici locale de brawnzeturi vegane pe baz? de migdale ?i caju. Aici sunt fabricate 20 de tipuri de produse din 5 categorii: brawnz? maturat?, creme de brawnz?, unt, brawnz? proasp?t? (ricotta) ?i iaurt de caju.Alte ini?iative promi??toare de sustenabilitateStart-up-ul rom?nesc R-CREATE ?i-a propus s? dezvolte prima platforma digital? pentru ambalaje returnabile, oferind alternative returnabil ?i refolosibile de ambalare, ?n securitatea coletelor din fluxurile logistice. Echipa din spatele afacerii este una romano-austriaca, ace?tia oferind solu?ii eco friendly pentru ?mpachetare eco friendly. O alt? inova?ie lansat? de aceia?i oameni este serviciul de livrare pe biciclet?, astfel c? transportul coletelor se face f?r? poluare.Brandul rom?nesc de accesorii?Katerini?a lansat o colec?ie capsul? realizat? integral din PET ?i mase plastice reciclate. Piesele - cercei, br???ri, accesorii de par, bro?e - ?ncapsuleaz? ideea de sustenabilitate ?i sunt realizate integral din materiale plastice reciclate.POLI?IA DE FRONTIER?:Peste 18.000 pachete cu ?ig?ri confiscate la frontiera de nord a Rom?niei, G.U. , Anticorup?ie / 23 martiePoli?i?tii de frontier? din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marma?iei au descoperit ?i confiscat 18.290 pachete cu ?ig?ri de provenien?? Belarus, ?n valoare de 214.400 lei, potrivit unui comunicat de pres? remis redac?iei.Totodat?, ?n urma inform?rii autorit??ilor statului vecin despre cazul de contraband? de la Sighet, acestea au re?inut, pe malul ucrainean, opt cet??eni ucraineni ?mbr?ca?i ?n costume de neopren.Ieri, 22 martie a.c., la nivelul Sectorului Poli?iei de Frontier? Sighetu Marma?iei s-a desf??urat o ac?iune ?n cooperare cu autorit??ile de frontier? din Ucraina, pe linia combaterii contrabandei cu ?igarete ?n zona de responsabilitate.''Astfel, ?n jurul orei 17.00, colegii no?tri au observat pe direc?ia localit??ii de frontier? Lunca la Tisa, jude?ul Maramure?, mai multe persoane care transportau, ?n spate, colete voluminoase de la malul r?ului Tisa spre interiorul ??rii'', se men?ioneaz? ?n comunicat.Poli?i?tii de frontier? au ac?ionat pentru re?inerea acestora, efectu?nd soma?iile legale prin voce, ?ns? acestea nu s-au supus, au abandonat coletele ?i au fugit spre teritoriul ucrainean, arunc?ndu-se ?n apa r?ului Tisa.Conform comunicatului, au fost anun?ate autorit??ile ucrainene despre eveniment, iar la scurt timp acestea au informat poli?i?tilor de frontier? din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marma?iei faptul c? au re?inut pe malul ucrainean, opt cet??eni ucraineni ?mbr?ca?i ?n costume de neopren.Pe malul rom?nesc, poli?i?tii de frontier? au descoperit 20 de baxuri cu ?igarete cu timbru fiscal Republica Beralus, care au fost transportate la sediul institu?iei ?n vederea continu?rii cercet?rilor. ?n urma inventarierii celor 20 de baxuri cu ?ig?ri, s-a constatat c? acestea con?in 9.540 pachete ?ig?ri, ?n valoare de aproximativ 112.000 lei.?n cauz?, se fac cercet?ri sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunilor de contraband? ?i trecere frauduloas? a frontierei de stat, iar ?ntreaga cantitate de ?ig?ri a fost ridicat? ?n vederea confisc?rii, noteaz? sursa citat?.?n continuare, se fac verific?ri pentru depistarea tuturor persoanelor implicate, sub directa supraveghere a procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe l?ng? Judec?toria Sighetu Marma?iei, urm?nd ca la final s? fie luate m?surile legale ce se impun.Potrivit comunicatului, ?i poli?i?tii de frontier? din cadrul Sectorului Poli?iei de Frontier? Valea Vi?eului, pe timpul unei misiuni de supraveghere a frontierei de stat, au descoperit, pe direc?ia localit??ii Valea Vi?eului, jude?ul Maramure?, 12 colete cu ?ig?ri din contraband?.?i ?n acest caz au fost anun?ate autorit??ile ucrainene despre caz, ?n vederea cercet?rii ?n comun a evenimentului, iar ?n urma inventarierii coletelor a rezultat cantitatea de 8.750 pachete ?ig?ri de provenien?? ucrainean?.?ntreaga cantitate de ?ig?ri ?n valoare de peste 102.400 lei a fost ridicat? ?n vederea confisc?rii, iar ?n continuare se fac cercet?ri sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de contraband? ?n vederea depist?rii ?i re?inerii persoanelor implicate ?n activitatea infrac?ional?.DIVERSEAd?post clandestin de porci, decimat de pesta porcin?, 23 martie 2021Nereguli peste nereguli decoperite de inspectorii de la Direc?ia Sanitar Veterinar? Buz?u ?ntr-un cartier din municipiul R?mnicu S?rat acolo unde un buzoian de?inea un ad?post clandestin de porci. Totul a pornit de la o sesizare venit? chiar de la propietarul animalelor care, ?ngrozit, c?-i mor suinele a alertat autorit??ile. ?n urma inspec?iei, descoperirea a fost uria??: era vorba despre un ad?post f?r? documente legale, animale subnutrite ?i focar de pest? porcin?.16 de porci mor?i ?i 10 eutanasia?i, ?ntr-o gospod?rie dintr-un cartier din municipiul R?mnicu S?rat, jude?ul Buz?u. Este dezastrul scos la iveal? de inspectorii sanitar-veterinari din Buz?u ?n urma unui control la un cresc?tor de porci care, ?ngrozit c?-i mor porcii, a cerut ajutorul autorit??ilor. ?ns?, la momentul controlului au ie?it la iveal? ?i alte nereguli extrem de grave.”C?nd au ajuns membrii echipajului Direc?iei Sanitar Veterinare la fa?a locului a fost depistat faptul c? 16 dintre cei 26 erau mor?i, iar dup? o evaluare a st?rii de s?n?tate a celor 10 porci existen?i ?n acel ad?post improvizat s-a luat decizia de ucidere a lor. Erau ?ntr-o stare de s?n?tate deplorabil?, foarte sl?bi?i, subnutri?i”, a spus Iulian Moca. Practic, spun reprezentan?ii DSVSA, au fost ?nc?lcate toate normele de cre?tere ?i comercializare a animalelor.”Era vorba despre un ad?post clandestin ?i avem suspiciunea unui focar de pest? porcin?. A?tept?m rezultatele testelor trimise ast?zi la Bucure?ti. Nu aveau documente sanitar-veterinare, f?r? examinare prealabil? din partea medicului de liber? practic?”, a spus Iulian Moca.Toate aceste abateri vor fi sanc?ionate, iar dac? se dovede?te c? mor?ii au murit de virusul pestei porcine , proprietarul nu va primi desp?gubiri.?n prezent, ?n jude?ul Buz?u sunt active 13 focare ?i dou? suspiciuni.GLOBALPatru tendin?e care modeleaz? industria interna?ional? a produselor lactate ?n 2021, By RO.aliment, March 23, 2021 ?n ultimul an, s-a putut observa o schimbare notabil? ?n peisajul global al sectorului produselor lactate ca urmare a pandemiei Covid-19. ?n 2021, ne putem a?tepta s? vedem noi inova?ii care se concentreaz? asupra produselor lactate ?i a celor pe baz? de plante, al domeniului s?n?t??ii ?i imunit??ii, al ambalajelor inovatoare ?i chiar al posibilit??ii fabric?rii produselor lactate ?n laborator.Hibrizi – 50/50Produsele lactate hibride ofer? noi oportunit??i ?n spa?iul lactatelor, mai ales c? alternativele pe baz? de plante ?ncep s? atrag? un segment mai larg de consumatori dincolo de cel tradi?ional compus din persoanele vegane. Sondajul Innova a ar?tat c? 36% dintre consumatori ar prefera un amestec de produse de origine vegetal? ?i animal? ?n dieta lor, ?n timp ce 22% au votat pentru produse ?n ?ntregime de origine animal? ?i 23% pentru produse ?n ?ntregime de origine vegetal?.Combinarea produselor lactate de origine animal? ?i a alternativelor la produsele lactate (de origine vegetal?) ofer? consumatorilor beneficiile ambelor ?ntr-unul singur.Julian Mellentin, director ?i fondator al New Nutrition Business, a declarat: ?Consumatorii ar putea dori s? m?reasc? aportul de proteine, s? renun?e la lactate ?n interesul unei diete f?r? lactoz? sau s? adauge mai multe legume ?n dieta lor. Amestecurile ofer? o modalitate u?oar? de a atinge aceste obiective. G?ndind mai departe, ne putem a?tepta s? vedem mai mul?i consumatori reduc?nd consumul de lactate ?i adopt?nd o abordare de tipul cea mai bun? alegere din ambele”.M?rcile care deja folosesc aceast? tendin?? includ: b?uturi pentru micul dejun cu arom? de banane ?i miere realizate dintr-un amestec de lapte ?i ov?z (marca Up and Go) ?i amestec 50:50 de lapte f?r? lactoz? ?i b?utur? de ov?z sau migdale (marca Live Real Farms). Focus asupra caracteristicilor func?ionaleCa urmare a pandemiei Covid-19, mul?i consumatori caut? produse care trec de tradi?ie ?i care, pentru majoritatea, promoveaz? bun?starea fizic? ?i mental?, deschiz?nd astfel multe oportunit??i ?n industria produselor lactate pentru solu?ii noi, inovatoare. Un trend foarte promi??tor este utilizarea de ingrediente din lapte sau ?n produsele lactate care stimuleaz? starea general? de spirit sau sporesc s?n?tatea fizic?.Beneficiile func?ionale includ somn ?mbun?t??it, stres redus ?i calmarea anxiet??ii. Potrivit sondajului global al consumatorilor (Global T3 din 2019), 74% dintre consumatori sunt ?ngrijora?i sau foarte preocupa?i de stres ?i anxietate.Pandemia a amplificat ?ngrijor?rile legate de stres ?i anxietate ?i mul?i oameni caut? sprijin cognitiv ?i de gestionare a stresului. ?ntr-un moment ?n care exist? un interes tot mai mare pentru s?n?tatea mental? ?i fizic?, nu este de mirare c? m?rcile introduc ingrediente func?ionale ?n produsele lor pentru a r?spunde cererii cresc?nde a consumatorilor de alimente ?ca medicamente”.O nou? gam? de ingrediente care a fost ad?ugat? recent ?n portofoliul NZMP (ingrediente de la Fonterra) este cea a fosfolipidelor din lapte.Charlotte Ortiz, manager de marketing ?i comunicare la Fonterra, a declarat: ?S-a dovedit clinic c? fosfolipidele ajut? la gestionarea efectelor stresului, permi??nd consumatorilor s? r?m?n? concentra?i ?i pozitivi sub stres”.Deja, Friesland Campina Ingredients a intrat ?n categoria produselor destinate s?n?t??ii mintale cu gama sa Biotis GOS care con?ine galactooligozaharide (GOS), un tip de prebiotic lactat care stimuleaz? dezvoltarea bacteriilor intestinale, ?i care poate ajuta consumatorii s? se simt? mai pu?in stresa?i ?i anxio?i.Pe l?ng? ingredientele care stimuleaz? starea de spirit, pia?a produselor lactate vede un num?r tot mai mare de lans?ri care fac con?in men?iuni legate de ?mbun?t??irea st?rii de s?n?tate ?i a men?inerii frumuse?ii prin utilizarea de ingrediente erou, cum ar fi, proteinele de colagen pentru men?inerea s?n?t??ii pielii ?i a p?rului, ?i a calciului pentru din?i ?i oase mai puternice. Vitasoy, de exemplu, a lansat o b?utur? pe baz? de boabe de soia neagr?, care are propriet??i antioxidante pentru o piele ?i unghii s?n?toase.Produse lactate fabricate ?n laboratorModul ?n care consumatorii se raporteaz? la alimente s-a schimbat semnificativ ?n ultimii ani, pe fondul ?ngrijor?rilor tot mai mari cu privire la impactul agriculturii comerciale asupra stilului nostru de via??, s?n?t??ii ?i mediului ?nconjur?tor. Prin urmare, consumatorii caut? s?-?i minimizeze consumul de lactate, cre?nd ?ns? oportunit??i pentru sectorul produc?iei de lactate.Produsele vegetale ?i flexitariene pot oferi o solu?ie durabil? ?i fiabil? atunci c?nd vine vorba de limitarea impactului procesului de produc?ie alimentar? asupra mediului, dar alternativelor la lapte le lipsesc propriet??ile senzoriale ?i nutri?ionale ale laptelui real, inclusiv aminoacizii esen?iali ?i proteinele. Ca urmare, ne-am putea a?tepta s? vedem lansarea de produse lactate reale, cum ar fi laptele, br?nza ?i iaurtul, f?r? ?ns? a mai avea nevoie de vaci pentru a le ob?ine?Companii precum start-up-ul israelian de tehnologie alimentar? Remik, un dezvoltator de produse lactate f?r? prezen?a animalelor, consider? c? este posibil s? se produc? lactate care nu pot fi distinse genetic de ceea ce este real. Acest lucru se realizeaz? prin utilizarea unui proces unic, brevetat, numit fermenta?ie de precizie, pentru a reproduce propriet??ile proteinelor lactate f?r? a compromite gustul, func?ionalitatea ?i valoarea nutri?ional?. Nu numai c? reduce impactul asupra mediului, dar produsele lactate fabricate ?n laborator amelioreaz? ?i produsele lactate conven?ionale, elimin?nd colesterolul, lactoza ?i celulele somatice.Alte companii, cum ar fi Perfect Day , o companie specializat? ?n agricultura celular?, utilizeaz? microflora pentru a produce proteine lactate de tip animal. Potrivit unui raport recent realizat de RethinkX, p?n? ?n 2030, produsele alimentare moderne vor fi mai ieftine, dar ?i de calitate mai bun? dec?t omologii lor de origine animal?. Ad?ugarea produselor lactate create ?n laborator ar putea fi foarte apreciat? ?n r?ndul consumatorilor care sunt pruden?i at?t ?n ceea ce prive?te bun?starea animalelor, c?t ?i pentru amprenta de mediu. Cu toate acestea, lactatele cultivate ?n laborator ?nc? se confrunt? cu mai multe provoc?ri legate de formulare, inclusiv capacitatea de a imita gustul ?i textura lactatelor conven?ionale.Ambalare Probabil c? ambalarea produselor este la fel de important? ca ?i con?inutul ?i, pe m?sur? ce avans?m ?n 2021, cererea consumatorilor pentru ambalaje lactate mai atr?g?toare din punct de vedere vizual, durabile ?i func?ionale, declan?eaz? lansarea de noi oditatea este, de asemenea, un criteriu important ce trebuie luat ?n considerare de companiile de produse lactate.?Tendin?ele ?n ambalare sunt puternic influen?ate de dorin?a consumatorilor de a ob?ine o utilizare convenabil?”, a ad?ugat Chip Simenz, vicepre?edinte de v?nz?ri pentru marca de ambalaje flexibile Matrix, furnizorul american ProMach Inc. Ne a?tept?m s? vedem pe rafturile noastre formate noi ?i convenabile anul acesta, inclusiv pungi stand-up ori concepte mai noi, cum ar fi sm?nt?n? ?n pachete u?or de presat ?i mixuri gourmet ?mpachetate individual, cum ar fi linia BelGioioso Cheese Artigiano.De la ambalaje cu atmosfer? controlat? ?i modificat? care pot contribui la o durat? de valabilitate extins? ?i la ambalaje active utilizate pentru men?inerea prospe?imii, p?n? la ambalaje care ?ncorporeaz? coduri QR care vor continua s? construiasc? experien?e interactive pentru consumatori, tehnologia va continua s? joace un rol masiv ?n industria ambalajelor pentru produse lactate.UNIUNEA EUROPEANA Comisia European? a publicat cea de a doua parte a studiului privind standardele diferite pentru acelea?i m?rci de produse HYPERLINK "" AGERPRES - mar, 23 mart. 2021, 18:28 Comisia European? a publicat mar?i rezultatele celei de-a doua p?r?i a unei compara?ii de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceea?i marc?, studiul fiind realizat de Centrul Comun de Cercetare, se men?ioneaz? ?ntr-un comunicat remis mar?i de Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC), relateaz? Agerpres. Scopul studiului prezentat mar?i a fost s? afle dac? diferen?ele din compozi?ia produselor alimentare pot fi percepute de sim?urile umane, potrivit comunicatului ANPC.Raportul a constatat c? diferen?ele ?n produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Rezultatele demonstreaz? c? diferen?ele senzoriale sunt clar vizibile acolo unde exist? diferen?e mari ?n compozi?ia produsului.De exemplu, diferen?ele semnificative ?n con?inutul de zah?r din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influen??nd dulcea?a general? a produsului.?n schimb, atunci c?nd diferen?ele compozi?ionale erau mici, exper?ii nu le-au putut percepe, spre exemplu, varia?ii mai mici ale con?inutului de gr?sime din chipsurile de cartofi. ?n general, diferen?ele senzoriale au fost g?site la 10 din cele 20 de produse testate, se precizeaz? ?n comunicatul ANPC.?n cadrul studiului s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre UE. Acest e?antion nu este, ?ns?, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe pia?a UE, noteaz? ANPC.Studiul a constatat c? 23% din produse aveau partea din fa?? a ambalajului ?i compozi?ia identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al p?r?ii din fa?? a ambalajului, faptul c? ?n diferite ??ri ale UE compozi?ia lor era diferit?; 9% din produsele prezentate ca fiind acelea?i ?n ?ntreaga UE aveau ?n realitate o compozi?ie diferit?: partea din fa?? a ambalajului era identic?, dar compozi?ia produselor era diferit?; alte 22 % din produse erau prezentate ?n mod similar, dar aveau o compozi?ie diferit?: partea din fa?? a ambalajului era similar?, ?ns? compozi?ia produselor era diferit?.Utilizarea aceluia?i ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compozi?ie diferit? nu urm?re?te un model geografic consecvent. De asemenea, diferen?a de compozi?ie a produselor testate nu constituie neap?rat o diferen?? ?n ceea ce prive?te calitatea produsului.Pe baza noii metodologii elaborate, autorit??ile na?ionale competente vor fi de acum ?nainte ?n m?sur? s? efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile ?n?el?toare interzise ?n temeiul legisla?iei UE privind protec?ia consumatorilor, se men?ioneaz? ?n comunicatul isarul european pentru educa?ie, cultur?, tineret ?i sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare al CE, Tibor Navracsics, s-a declarat ?ngrijorat de faptul c? aproape o treime din produsele testate aveau o compozi?ie diferit?, de?i erau comercializate sub m?rci similare.?Unii europeni au senza?ia c? produsele alimentare de marc? pe care le cump?r? sunt diferite, posibil inferioare, fa?? de cele disponibile ?n alte ??ri. Comisia ?i-a invitat oamenii de ?tiin?? s? contribuie la evaluarea obiectiv? a amplorii acestui fenomen pe pia?a unic?. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, m? bucur c? nu s-a g?sit nicio dovad? a unui decalaj ?ntre est ?i vest ?n ceea ce prive?te compozi?ia produselor alimentare de marc?, dar, pe de alt? parte, m? ?ngrijoreaz? constatarea c? p?n? la o treime din produsele testate aveau o compozi?ie clar diferit?, de?i erau comercializate sub m?rci identice sau similare”, a comentat oficialul european, citat ?n comunicatul ANPC.Testarea produselor din studiu s-a bazat pe o metodologie armonizat?, elaborat? de c?tre Centrul Comun de Cercetare ?n cooperare cu statele membre. Aceast? metodologie permite e?antionarea, testarea ?i interpretarea datelor ?n termeni comparabili ?n ?ntreaga UE. Toate statele membre ale UE au fost invitate s? colecteze informa?ii cu privire la compozi?ia produselor alimentare selectate oferite pe pie?ele lor.Nou?sprezece state membre ale UE au transmis informa?ii cu privire la 113 produse de marc? ?i 15 produse sub m?rci proprii ale distribuitorilor. ?ntr-o prim? etap?, aceast? analiz? se bazeaz? pe informa?iile care apar pe etichetele produselor ?i pe aspectul p?r?ii din fa?? a produselor.?n conformitate cu legisla?ia UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat ?ntr-un alt stat membru, ?n pofida faptului c? acesta are o compozi?ie sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce ?n eroare consumatorii ?n mod abuziv ?i ilegal dac? acest lucru nu poate fi justificat prin ra?iuni legitime ?i obiective, se precizeaz? ?n comunicatul ANPC.?GERMANIAGermania prelunge?te restric?iile p?n? pe 18?aprilieC.M. 22 Mar 2021 - 13:41 Cancelarul german Angela Merkel ?i premierii landurilor au decis luni prelungirea carantinei p?n? pe 18?aprilie.?ntre 1 ?i 5 aprilie, majoritatea magazinelor vor fi ?nchise, iar serviciile religioase cu prilejul Pa?telui catolic ?i protestant vor fi anulate. Nu vor fi permise nici adun?rile ?i mesele ?n aer?liber.Totodat?, au fost prelungite p?n? la 18 aprilie multe restric?ii aflate ?n vigoare de la sf?r?itul anului?trecut.Angela Merkel a explicat c? decizia a fost luat? deoarece "situa?ia este grav?”: ”Num?rul de cazuri cre?te exponen?ial, iar paturile de la terapie intensiv? se umplu din?nou".* * *Din cauza cre?terii accentuate a num?rului de cazuri noi de ?mboln?vire cu Sars-CoV-2, Guvernul de la Berlin inten?ioneaz? o prelungire a carantinei p?n? la 18 aprilie. Potrivit Focus.de, exist? un consens asupra acestui aspect ?nainte de ?nceperea reuniunii?virtuale.Fa?? de anul trecut, autorit??ile germane ar putea permite vizitarea rudelor de Pa?te (4 aprilie), noteaz? Handelsblatt. ?n perioada 2-5 aprilie, va fi permis? ?nt?lnirea cu patru persoane din afara gospod?riei, plus copii p?n? ?n 14?ani.?Institutul Robert Koch a anun?at luni diminea?? 7.709 de cazuri noi ?i 50 de decese ?n ultimele 24 de?ore.?"Probabil suntem ?n faza cea mai critic? a pandemiei”, a declarat Ralph Brinkhaus, liderul grupului parlamentar al CDU, astfel c? trebuie aplicat? ”fr?na de?urgen??”.?Autorit??ile germane au ajuns anterior la un acord privind folosirea unei a?a-numite ”fr?ne de urgen??”, adic? restric?ii mai dure, dac? num?rul infect?rilor noi la 100.000 de locuitori dep??e?te 100 timp de trei zile consecutive ?n decursul unei s?pt?m?ni. Duminic?, inciden?a pe ?apte zile s-a ridicat la?103,9.?BREXITExporturile de whisky din UK pe pia?a european? au ajuns ?n pragul colapsului, J.P. Interna?ional / 23 martie Exporturile de whisky ?i alimente din Marea Britanie pe pia?a european?, dup? Brexit, au ajuns ?n pragul colapsului. V?nz?rile de b?uturi ?i produse agroalimentare britanice ?n UE au ?nregistrat o sc?dere de 75% ?n luna ianuarie 2021, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut c?nd UK a ie?it, oficial, din Uniunea European?, informeaz? The Guardian, citat de Digi24.Cele mai mari pierderi le-au ?nregistrat produc?torii de whisky, br?nz? ?i ciocolat? din UK.Cei mai afecta?i au fost produc?torii de whisky: de la exporturi ?n valoare de 105 milioane de lire sterline, acestea au ajuns la 40 de milioane. De asemenea, valoarea exporturilor de br?nz? a sc?zut de la 45 milioane de lire sterline la 7 milioane, iar produc?torii de ciocolat? au reu?it s? exporte produse ?n valoare de doar 13 milioane de lire sterline, comparativ cu peste 41 milioane c?t ?nregistrau ?nainte de Brexit.?n ceea ce prive?te exporturile de somon sau carne de vit?, acestea aproape au disp?rut complet din peisaj, dup? ce au ?nregistrat sc?deri de 98% ?i, respectiv, 92%.Colapsul ?nregistrat de UK ?n materie de comer? de produse agroalimentare se datoreaz? at?t Brexitului c?t ?i cererii sc?zute din partea industriei HORECA din UE ca urmare a restric?iilor impuse de pandemia de coronavirus.Aproape trei sferturi din vehiculele europene care intr? ?n UK se ?ntorc goale pe continentConform datelor institutului de statistic? din Marea Britanie, comer?ul de produse dintre UK ?i UE a sc?zut ?n luna ianuarie cu 40,7%, comparativ cu luna decembrie a anului 2020.Per total, UK a reu?it s? exporte produse alimentare ?i b?uturi ?n valoare de 256 miliarde de lire sterline, comparativ cu 1 miliard de lire, c?t ?nregistra ?n urm? cu un an - o sc?dere de 75,5%.Pe l?ng? pr?bu?irea exporturilor, ?n jur de 65-75% dintre vehiculele europene care au intrat ?n ?ar? s-au ?ntors goale pentru c? nu existau bunuri pe care acestea s? le duc? pe continent. Acest lucru s-a ?nt?mplat fie din cauza ?nt?rzierilor produse de partea britanic?, fie pentru c? unele companii au renun?at la exporturile spre Europa din cauza birocra?iei ?i costurilor impuse de Brexit.De asemenea, micile firme care au prosperat c?nd UK era parte a Uniunii, spun acum c? exporturile pe continent nu mai au niciun viitor din cauza costurilor uria?e.SUAR?spunsul lui Bill Gates pe Reddit, dup? ce a fost ?ntrebat de ce cump?r? at?t de mult p?m?nt. Fondatorul Microsoft, numit ?cel mai mare fermier din SUA” 23 martie 2021, Cristina Ene R?spunsul lui Bill Gates pe Reddit, dup? ce a fost ?ntrebat de ce cump?r? at?t de mult p?m?nt. Fondatorul Microsoft, numit ?cel mai mare fermier din SUA” Bill Gates foto FB Bill Gates Cofondatorul Microsoft ?i filantropul Bill Gates a r?spuns pentru prima dat? ?ntreb?rilor despre achizi?iile sale importante de p?m?nt arabil ?ntr-o sesiune ?Ask Me Anything” (?ntreab?-m? orice) organizat? pe platforma Reddit weekendul trecut. Evenimentul a avut loc ?n contextul lans?rii ultimei sale c?r?i, ?How to Avoid a Climate Disaster”. Un utilizator l-a ?ntrebat de ce cump?r? at?t de multe terenuri agricole, iar Gates a explicat: ?Grupul meu de investi?ii a ales s? fac? asta. Nu e legat de clim?. Sectorul agricol e important. Odat? ce dispunem de mai multe semin?e, putem evita deforest?rile ?i ajuta continentul african s? gestioneze dificult??ile climatice cu care se confrunt?. Nu este clar c?t de ieftini ar putea deveni biocombustibilii, dar dac? ei vor fi pu?in costisitori putem rezolva problema avia?iei ?i a emisiilor produse de tractoare”. ?n luna ianuarie, revista de specialitate The Land Report a relatat despre faptul c? Bill Gates este proprietarul celui mai important portofoliu de terenuri agricole din SUA, totaliz?nd aproape 600.000 de hectare. Dup? aceste dezv?luiri, Gates a fost numit de pres? ?cel mai mare fermier din America”. Fondatorul Miscrosoft are p?m?nt ?n 19 state americane, cele mai mari propriet??i fiind ?n Louisiana, Arkansas ?i Arizona. ?Grupul de investi?ii” men?ionat de Gates ar putea fi Cascade, care a declarat pentru revista citat? c? firma este ?sus?in?toare a agriculturii sustenabile” f?r? a da alte detalii despre achizi?ii. Cascade este ac?ionar al companiilor care dezvolt? carne artificial? bazat? pe proteine din plante, Beyond Meat ?i Impossible Foods. ?n 2017, firma a achizi?ionat contra sumei de 520 de milioane de dolari americani 61 de propriet??i de la Canada Pension Plan Investment Board (CPPIB). P?m?ntul a apar?inut Companiei de Agricultur? a Americii, un trust de investi?ii imobiliare cump?rat de CPPIB ?n 2013. ?n luna ianuarie a acestui an, Funda?ia Bill & Melinda Gates a anun?at ?nfiin?area unei entit??i non-profit denumit? Gates Ag One cu scopul de a ?accelera eforturile de a asigura fermierilor mici din ??rile ?n dezvoltare, mul?i dintre ei femei, acces la instrumente convenabile, dar ?i inova?ii de care au nevoie pentru a ?mbun?t??ii sustenabil recoltele, pentru a se adapta schimb?rilor climatice”. Gates a fost ?ntrebat ?i cu privire la penuria de ap? la nivel global ?i dac? ar fi o solu?ie desalinizarea apei. ?Costurile sunt prohibitive pentru agricultur?. Folosirea unor semin?e noi poate reduce consumul de ap?, dar ?n unele zone nu se va putea cultiva la fel de mult”. Al?i utilizatori au vrut s? ?tie mai multe despre ?tehnologia de ni??” ?i rolul ei ?n lupta pentru combaterea schimb?rilor climatice. ?Avem nevoie de multe tehnologii - carne sintetic?, stocare de energie, mijloace de produc?ie a materialelor de construc?ie. Vrem s? fim deschi?i fa?? de ideile ce pot p?rea nebune?ti” . ?ntrebat luna trecut? de MIT Technology Review dac? carnea crescut? ?n laborator va fi vreodat? ?economic?”, Gates a spus c? produc?tori precum Impossible Foods ?i Beyond Meat ?au h?r?i de lucru privind calitatea ?i costurile care le face complet competitive”. JAPONIATractorul autonom are und? verde ?n Japonia, Gheorghe Ghise, 23 martie 2021 Evolu?ia agriculturii, ?n paralel cu lipsa for?ei de munc?, a crescut nevoia de utilizare a ma?inilor agricole autonome pentru a face fa?? noilor provoc?ri ale agriculturii de precizie.?Yanmar Agribusiness Co., Ltd., filial? a Yanmar Holdings, a anun?at recent modernizarea seriei sale de tractoare autonome. Acestea sunt capabile s? lucreze complet sau par?ial autonom. Noile modele de tractoare autonome Yanmar ofer? fermierilor o tehnologie de pozi?ionare mai robust?, care permite o mai mare flexibilitate ?n operare. Autobo?ii vor fi pu?i ?n v?nzare (?n Japonia) de la 1 aprilie 2021.?Pozi?ionare exact? ?i mai rapid??Cel mai important upgrade adus ultimei game de tractoare autonome Yanmar include o anten? multi-frecven?? care permite tractorului s? primeasc? date de pozi?ionare a punctelor de referin?? locale pentru a-?i determina pozi?ia printr-o sta?ie de referin?? virtual? (Virtual Reference Station - VRS).Prin primirea de semnale la trei frecven?e diferite de la sateli?ii GNSS, se asigur? o conducere sigur? chiar dac? semnalul este ?ntrerupt pe una dintre frecven?e. ?n plus, timpul de pozi?ionare este redus cu 75%, ceea ce permite ?nceperea lucrului imediat dup? intrarea pe teren.?Sistemul poate fi operat oriunde exist? semnal mobil?Anterior, cu ajutorul semnalului de la sateli?ii GNSS ?i corec?ia de la o sta?ie de baz?, era posibil s? se ob?in? o precizie de ± 3cm. Noul sistem prime?te un semnal cu mai multe frecven?e de la sateli?i, ceea ce permite tractorului s? primeasc? date de pozi?ionare a punctelor de referin?? locale pentru a-?i determina pozi?ia prin VRS. Astfel nu mai este necesar? instalarea unei sta?ii de baz? Yanmar, iar sistemul poate fi utilizat oriunde este disponibil semnalul mobil.?Precizie ridicat? la viteze mici de lucru?Yanmar spune c? noua anten? multi-frecven?? permite o pozi?ionarea extrem de stabil? a tractorului ?i efectuarea de lucr?ri de precizie la viteze mai mici.Odat? cu instalarea antenei multi-frecven?? nu mai este necesar? instalarea unei sta?ii de baz?, iar sistemul poate fi utilizat oriunde este disponibil un semnal mobil. Acest lucru asigur? o func?ionare sigur? chiar dac? semnalul de la una dintre frecven?e este ?ntrerupt, iar nivelurile mai ridicate de precizie permit efectuarea unor lucr?ri de precizie pe teren la viteze de p?n? la 0,5 km/or?. MODELE DISPONIBILE ?NCEP?ND DIN APRILIE 2021Yanmar a prezentat pentru prima dat? planurile sale de a dezvolta o gam? de tractoare autonome (f?r? ?ofer) la Agritechnica 2015.Tractoarele Yanmar pot opera complet sau par?ial autonom, iar seriile modernizate includ modele YT488A (88CP), 498A (98CP), 4104A (104CP), precum ?i modelul v?rf de 113CP, 5113A previzualizat la Agritechnica din 2019.Noile versiuni lansate vor fi puse ?n v?nzare, ?n Japonia, ?ncep?nd cu 1 aprilie 2021.REVISTA FERMA TE CONECTEAZ? CU VIITORULAgricultura a avansat destul de mult ?n era digital?. Mai devreme sau mai t?rziu, noile tehnologii vor face parte din via?a fermierilor. Inova?ia vine ca o necesitate, ca un r?spuns la nevoia de a munci mai eficient cu resurse mai pu?ine. Revista FERMA te conecteaz? la tehnologiile viitorului, prezent?nd edi?ie de edi?ie un num?r consistent de pagini, sub rubrica Agricultura 4.0, cu ?i despre inova?iile momentului ?n domeniul agricol.Ferma este PRIMA REVIST? de specialitate din Rom?nia care interconecteaz? sistemele fizice (revista Ferma print) ?i sistemele cibernetice (site-uri, social media ?i video), cu accent pe Agricultura viitorului.un articol de GHEORGHE GHI?ESANATATE si GASTRONOMIESTUDIU:Consumul produselor neambalate a sc?zut, ?n pandemie, cu 11%, J.P. , Ziarul BURSA , 23 martie Consumului de produse de panifica?ie a sc?zut, anul trecut, cu 7% la nivel european. Segmentul produselor ambalate a ?nregistrat o cre?tere de peste 6%, ?n 2020 comparativ cu 2019, ?n timp ce consumul de produse neambalate a sc?zut cu 11% sau chiar mai mult, arat? studiul realizat de Gira. Produsele ambalate sunt, prin urmare, marii c??tig?tori ai pandemiei, ?n special p?inea ambalat?, care a ?nregistrat o cre?tere de dou? cifre ?n timpul restric?iilor anti-Covid, se arat? ?n studiul citat. Ambalajele de protec?ie le-au oferit consumatorilor o siguran?? ?i aceasta este o tendin?? care ar trebui s? continue pe termen lung, relateaz? Gira.?n multe ??ri, produsele de panifica?ie ambalate au fost, de asemenea, favorizate de supermarketuri, deoarece personalul pentru ghi?eele de panifica?ie a fost adesea repartizat ?n alte departamente ?i multe laboratoare din magazine au fost ?nchise, cel pu?in temporar.Criza COVID-19 a avut, de asemenea, un impact asupra strategiilor de aprovizionare cu produse de panifica?ie. La nivel european, estim?rile Gira pentru 2020 indic? o sc?dere cu 15% a produc?iei artizanale de produse de panifica?ie proaspete, ?n timp ce produc?ia industrial? (produse ambalate) ar fi ?nregistrat o sc?dere de doar 5 %.Un colectiv de profesori de la Universitatea Politehnic? Bucure?ti a realizat un studiu din care reiese c? 500 de persoane se contamineaz? zilnic cu COVID-19 la nivelul Rom?niei, ca urmare a manipul?rii produselor de panifica?ie neambalate.Rezultatele ob?inute ?n urma studiului arat? c? virusul Sars-Cov-2 se poate transmite prin intermediul unei p?ini neambalate infectate v?ndute ?ntr-un magazin. Prin extensie c?tre alte produse alimentare pe baz? de p?ine (sandwich-uri, hamburgeri ?amd), impactul ?n societate este imens. ?n acest caz, infec?ia se poate produce pe loc (o persoan? infectat? a pus m?na pe una sau mai multe p?ini ?i le-a infectat, iar o persoan? neinfectat? a atins una din acele p?ini ?i a luat virusul) sau pe termen mai lung (o persoan? neinfectat? a luat o p?ine infectat? acas? ?i a m?ncat-o ?mpreun? cu familia).Studiul de la Politehnica Bucure?ti vine ?n continuarea concluziilor unui alt studiu, prezentat ?n septembrie 2020 de c?tre Universitatea din Bucure?ti, care a aratat c? virusul poate s? r?m?n? activ chiar ?i ore bune pe produsele neambalate.Nutri?ia este un posibil factor de ?mbun?t??ire a eficacit??ii vaccin?rii ?mpotriva Covid-19, concluzioneaz? un recent studio , By RO.aliment, March 23, 2021Cercet?torii au eviden?iat nutri?ia ca?fiind?un posibil factor care influen?eaz? eficacitatea vaccinului COVID-19, ?ntruc?t ?tirile recente stabilesc o leg?tur? ?ntre nivelurile de vitamina D ?i un r?spuns imun adecvat. Cercetarea?subliniaz? importan?a unei diete s?n?toase, ?n special?pe baz? de?plante, cu un con?inut ridicat de antioxidan?i ?i?un?con?inut ridicat de fibre, ca?un factor important??n consolidarea r?spunsului imun la un vaccin.?C?nd ne g?ndim la eficacitatea vaccinului, ne g?ndim adesea la vaccinul ?n sine”, explic? Annelise Madison, prim–autor al?lucr?rii ?i absolvent? de psihologie clinic? la Universitatea de Stat din Ohio.?Motiva?ia mea a fost?aceea de a?atrage?aten?ia asupra faptului c? noi?de?inem prin diet? instrumente importante pentru a influen?a eficien?a vaccinului, precum ?i?c??ace?ti factori sunt modificabili. Dac???ncepem?acum, atunci c?nd cea mai mare parte din?popula?ie?nu a fost ?nc? pentru?vaccinat?,?avem sansa de a face r?spunsul nostru la vaccin mai rapid, mai robust ?i?mai?de durat?.“Dar, echipa de cercet?tori acord? aten?ie nu numai?dietei,?ci,?de asemenea, efectelor?pe care stresul, depresia ?i?problemele de?s?n?tate le pot avea ?n diminuarea r?spunsului organismului la vaccinare ?i modul ?n care acest r?spuns poate fi ?mbun?t??it.Anticorpi ?n curs de dezvoltare?Aceste descoperiri sugereaz??c??atunci c?nd oamenii sunt mai stresati si mai anxio?i, poate dura un pic mai mult pentru a dezvolta anticorpi??n urma vaccin?rii, astfel ?nc?t ar trebui?avut ?n considerare?un?timp?un?pic mai?lung??nainte ca ace?tia?s?-?i asume?faptul?c? sunt proteja?i,“ spune autorul principal?al studiului,?Janice Kiecolt-Glaser.?O alt? posibilitate este ca stresul s? erodeze protec?ia mai rapid”, adaug? Kiecolt-Glaser, director al Institutului de Cercet?ri ?n Medicin? Comportamental? din Ohio ?i profesor de psihiatrie ?i psihologie la Colegiul de Medicin? al Universit??ii.Dintre ace?ti factori, totu?i, nutri?ia pare a fi?printre aspectele?cele mai pu?in studiate, ?n special componentele dietetice ?i starea nutri?ional? ?n raport cu r?spunsurile la vaccinuri la adul?ii s?n?to?i.Cea mai mare parte a cercet?rilor existente se concentreaz? pe popula?iile ?n care subnutri?ia este frecvent?: copiii din ??rile ?n curs de dezvoltare ?i adul?ii mai ?n v?rst?.Copiii subnutri?i sunt, ?n general, capabili s? ofere un r?spuns imun suficient de protector la vaccinare, dar ?ntinderea ?i durata pot fi mai?mic??dec?t?cea?ideal?.O serie de?studii?arat? c??deficien?ele ?n proteine, vitaminele A ?i D, fier ?i zinc au avut?un?efect?mic?sau?nu au avut niciun efect?asupra r?spunsului la vaccin la copii.Vitamina D, ?n special, a intrat recent sub microscop, dup??ce?o scrisoare deschis? a fost trimis? guvernelor lumii ?n decembrie 2020, invoc?nd dovezi ?tiin?ifice clare c? vitamina D a redus?infec?iile cu?Covid-19,?spitaliz?rile??i?decesele.Scrisoarea, semnat? de o mul?ime de exper?i ?n domeniul s?n?t??ii, ?tiin?ei ?i medicinei?din Marea Britanie, SUA ?i Europa, solicita?m?suri?imediate ?i extinse pentru?cre?terea aportului?de vitamina D la 4.000 de unit??i interna?ionale (UI) pe zi (sau?de?cel pu?in 2.000?UI) pentru?adul?ii s?n?to?i.Noul studiu?adopt???ns??o abordare mai prudent?, suger?nd c??lipsa?unui?singur nutrient sau?existen?a?unui?deficit de?mai mul?i?nutrien?i poate avea un impact redus asupra r?spunsului la vaccin ?i c? o diet? general? poate fi un aspect?mult?important?pentru ?mbun?t??irea eficacit??ii vaccinului.Microbiomul intestinalCercetarea?introduce, de asemenea, un alt factor puternic, microbiomul intestinal ca fiind foarte dependent de diet? ?i influent ?n determinarea r?spunsului la vaccin.Ca exemplu primar, aportul de fibre alimentare promoveaz? o abunden?? mai mare de bacterii, cum ar fi Bifidobacteria, care produc acizi gra?i cu lan? scurt, care pot spori r?spunsurile anticorpilor.?mpreun? cu exerci?iile fizice, echipa sugereaz?, de asemenea,?c? o ?mbun?t??ire a dietei din punct de vedere?nutri?ional poate duce la un r?spuns mai bun al anticorpilor la vaccinuri, ?n special la adul?ii ?n v?rst?, care deseori se lupt? pentru a?se conforma?recomand?rilor?nutri?ionale zilnice?prescrise de speciali?ti, mai ales dac? tr?iesc singuri.?ntr-un studiu?s-a eviden?iat faptul c??persoanele ?n v?rst? care au primit un supliment nutritiv complet lichid care con?ine vitamine ?i minerale, inclusiv antioxidan?i, au avut un nivel mai mare de anticorpi la o lun? dup? administrarea vaccinului cu virus gripal, comparativ cu cei care au primit?un produs?placebo.Cu toate acestea, un?alt?studiu?intens citat?consider??c? exist? pu?ine dovezi c? suplimentarea?dietei?cu micronutrien?i la momentul vaccin?rii ?mbun?t??e?te r?spunsurile.Un alt studiu?ce viza??ngrijirea?medical??la domiciliu a relevat?c???n?cazul persoanelor ?n?v?rst? suplimentarea?dietei cu zinc a condus la cre?terea?nivelurilor?de zinc serice ?i a dus la??mbun?t??irea procesului de?multiplicare a celulelor T,?fapt?care ar putea?fi un lucru?de bun augur pentru?reac?ia la?vaccin.Studiul?citeaz?, de asemenea,?dovezi?preclinice care sugereaz? c??suplimentarea?dietei?cu vitamina A poate avea un efect similar.Luate ?mpreun?, exist? dovezi promi??toare c?, chiar ?i interven?iile psihologice ?i comportamentale de scurt? durat? pot modifica r?spunsul la vaccin al sistemului imunitar, precum ?i efectele secundare legate de vaccin, afirm? analiza.?Sunt necesare?cercet?ri?suplimentare pentru a evalua (1) doza optim? ?i momentul interven?iei, ?i (2) dac? schimbarea constructului?psihologic vizat sau?a?comportamentului?este mecanismul?ce?conduce?la r?spunsul??mbun?t??it la?vaccin.“??tiu c? poate fi dificil zi de zi ?n timpul pandemiei s? continu?m s? acord?m prioritate lucrurilor pe care ?tim c? ar trebui s? le facem”, adaug? Kiecolt-Glaser. ?Dar am putea folosi acest timp ca un apel?la?trezire Acestea sunt comportamente importante de?s?n?tate?pentru?a?ne preg?ti?pentru?vaccinare?(…),?care este un lucru foarte bun“.Prinde discu?iile avizate despre nutri?ie, nutrien?i ?i s?n?tate | Ultimele ore de ?nscrieri, By RO.aliment, March 23, 2021?n doar o zi ?ncepe Maratonul de Nutri?ie, Nutrien?i ?i S?n?tate, 12 ore de discu?ii avizate, moderate de speciali?ti renumi?i ?n aceste domenii.Evenimentul, ce va avea loc pe 24 ?i 25 martie, este conferin?a pe care nu trebuie s? o ratezi dac? vrei informa?ii corecte despre cele trei teme.?n ziua 1, pe 24 martie, prezent?rile vor oferi informa?ii despre solu?iile nutri?ionale pentru o via?? ?n permanent? schimbare, sub ghidajul moderatorilor Liviu PANT? & Gabriela MOHAN.Despre Liviu Pant?Liviu Pant? este membru al Asocia?iei Generale a Medicilor Veterinari din Rom?nia, al Asocia?iei Mondiale a ?tiin?ei dedicate P?s?rilor ?i membru fondator al Societ??ii Na?ionale pentru Nutri?ie ?n Zootehnie ?i Medicin? Veterinar?.?n cariera sa de peste 38 de ani, a lucrat ?i a pus bazele multor firme de succes din Rom?nia, din domeniul industriei agroalimentare ?i func?iilor conexe. Dintre acestea, amintim Alltech Biotechnology Rom?nia, Omnia Med Concept, Institutul ?Pasteur” pentru Cercet?ri ?n Medicin? Veterinar? ?i Institutul Agronomic Bucure?ti.Mai multe detalii despre Liviu Pant? g?si?i ?n profilul s?u.Despre Gabriela MohanGabriela Mohan a ob?inut titlul de doctor ?n ?tiin?e inginere?ti cu lucrarea ?Cercet?ri privind influen?a unor procese fizice asupra calit??ii ?i valorii nutritive a pastelor f?inoase”, desf??ur?ndu-?i cea mai mare parte a activit??ii ?n industria de mor?rit – decorticat, panifica?ie ?i produse f?inoase.?n calitate de cercet?tor ?tiin?ific la INCDBA – IBA Bucure?ti s-a implicat ?n activitatea laboratorului de analiz? senzorial? ?i ?n diverse activit??i menite s? faciliteze transferul de cuno?tin?e.Gabriela Mohan este secretar executiv al Asocia?iei Speciali?tilor din Mor?rit ?i Panifica?ie din Rom?nia ?i a reprezentat organiza?ia ?n diverse campanii de educare a consumatorilor.Mai multe detalii despre Gabriela Mohan g?si?i aici.Moderatorii celei de-a doua zi vor fi Cristian POPA ?i Gabriela BERECHET. Alergiile, intoleran?ele, probioticele ?i testarea nutrigenetic? sunt doar c?teva dintre temele atinse ?n cadrul maratonului.Cristian Popa este inginer specialist in industria alimentara, Director General al KUK Romania furnizor de ingrediente pentru industria alimentara si a suplimentelor alimentare.Despre Gabriela BerechetGabriela Berechet a semnat peste 70 de articole ?tiin?ifice despre alimente, tehnologii ?i amenaj?ri tehnologice ale buc?t?riilor profesionale.Din 1998 a f?cut parte din echipa de organizare a examenului na?ional de Maestru ?n Arta Culinar?, iar din 2005 a coordonat toate echipele na?ionale sau regionale care au participat la competi?iile gastronomice interna?ionale.Mai multe detalii aici.Despre MaratonCea de-a treia edi?ie a Maratonului de Nutri?ie, Nutrien?i ?i S?n?tate (NNS) se va desf??ura ?n mediul online ?n perioada 24 – 25 martie 2021.Exper?i de talie na?ional? ?i interna?ional? vor prezenta noile date despre cei trei piloni ai conferin?ei, ?ntr-o modalitate adecvat? at?t pentru speciali?ti ?n domeniu, c?t ?i pentru consumatorii f?r? cuno?tin?e de specialitate.20 invita?i | 20 teme importante | 12 de ore de informa?ii noiC?TRE AGENDA EVENIMENTULUI? PARTENERI-SUSTINATORIDOSARIohannis ?i C??u particip? la prima ac?iune de ?mp?durire pe terenuri nisipoase din sudul Rom?niei A.P. Politic? / 23 martiePre?edintele Klaus Iohannis particip? miercuri, de la ora 12.00, ?n ora?ul D?buleni, jude?ul Dolj, la prima ac?iune din cadrul campaniei de ?mp?durire ?n zona de?ertificat? din sudul Rom?niei, care este ini?iat? de Ministerul Mediului, a transmis Administra?ia Preziden?ial?, scrie news.ro.La eveniment va fi prezent ?i premierul Florin C??u, informeaz? Guvernul. Ac?iunea de plantare pe teren nisipos se desf??oar? ?n marja Zilei Interna?ionale a P?durilor, tema din acest an fiind Restaurarea P?durilor."Restaurarea ?i managementul sustenabil al p?durilor ne ajut? s? r?spundem schimb?rilor climatice ?i s? protej?m biodiversitatea, p?durile ad?postind 80% din biodiversitatea terestr?", arat? informarea de pres? a Administra?iei Preziden?iale.Conform sursei citate, ?eful statului va discuta cu autorit??ile centrale ?i locale prezente la eveniment despre m?surile care vor fi luate pentru a accelera campania de ?mp?durire pe terenuri degradate ?i nisipoase, o component? important? a Programului Na?ional de ?mp?duriri."?n contextul schimb?rilor climatice, trebuie intensificat efortul de ?mp?durire mai ales ?n sudul Rom?niei, ?n jude?e care au deficit de p?dure ?i sunt mai expuse la de?ertificare", mai arat? sursa men?ionat?.Potrivit unui anun? al Guvernului, prim-ministrul Florin C??u va fi prezent ?i el la eveniment unde vor fi planta?i peste 3.000 de puie?i de salc?m.?i ministrul Mediului Tanczos Barna va participa la D?buleni. Evenimentul "campania na?ional? de ?mp?durire, etapa de prim?var?, finan?at? pentru prima dat? prin Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien??", transmite Ministerul Mediului, ?ntr-un anun? de pres?.Astfel, "?n cadrul campaniei na?ionale de ?mp?durire din acest an, prin care peste 50 de milioane de puie?i vor fi planta?i peste tot ?n ?ar?, va fi extins? ?n nisipurile Olteniei o p?dure de aproape 3.500 de ha", conchide sursa amintit?. * * *HELESUN SU si ALVAREZ IR, hibrizii Donau Saat toleran?i la principalele boli ale florii-soarelui, Adrian Radu - 23 martie 2021 Floarea-soarelui este, ?n mod tradi?ional, a doua principal? cultur? de primavar? din ?ara noastr?, dup? porumb, urmat? de soia ?i cerealele de primavar?. ?n compara?ie cu porumbul, care nu este at?t de preten?ios fa?? de cultura premerg?toare, floarea-soarelui are nevoie de respectarea rota?iei culturilor, fiind mult mai u?or predispus? atacului de boli!Speciali?tii Donau Saat recomand? respectarea unei rota?ii judicioase, de c??iva ani, pentru revenirea pe acelea?i parcele cu floarea-soarelui. Fiind o cultur? mare consumatoare de elemente nutritive, floarea-soarelui manifest? o predispozi?ie la unele boli specifice, cu transmitere prin sol, foarte d?un?toare, care pot conduce chiar la pierderea total? a produc?iei !Anul 2021 este unul ?n care, pe sufrafe?e ?nsemnate, nu se va putea respecta asolamentul, efect al condi?iilor de cultur? dezastruoase din 2020 care au determinat pe mul?i fermieri s? ?ntoarc? suprafe?e cultivate cu cereale de toamn?, compromise de secet?, ?i s? le re?nfiin?eze ?i cu floarea-soarelui. Mai multe surse de informare ne indic? drept foarte probabil c?, pragul de 1 milion de hectare ?ns?m?n?ate cu floarea-soarelui, s? fie dep??it ?n aceast? prim?var?.?n func?ie de istoricul local ?i particularit??ile solului, exist? o ?ntreag? serie de agen?i patogeni care se pot instala ?i, respectiv, pot afecta cultura florii-soarelui:a) mana florii-soarelui – Plasmopara halstediib) putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorumc) putregaiul cenu?iu – Botrytis cineread) necrozarea ?i fr?ngerea tulpinilor – Diaporthe helianthi.Ace?tia sunt doar o parte dintre patogenii care, ?n condi?iile unei infest?ri mari (presiune mare in sol) ?i factori climatici favorabili, conduc la instalarea bolilor respective pe plantele de floarea-soarelui.Oricare dintre aceste boli, odat? instalat? ?n cultura florii-soarelui, poate influen?a negativ produc?ia. Exist? hibrizi cu diverse grade de toleran?? fa?? de agen?ii fitopatogeni. Alegerea lor este o metod? util? pentru a c??tiga pu?in timp necesar preg?tirii interven?iilor, ?ns? ?n cazul presiunii foarte puternice nu este suficient ca genetica s? fie l?sat? s? lucreze. De aceea, Donau Saat, v? aduce ?n aten?ie importan?a ?i necesitatea aplic?rii de tratamente cu fungicide ?n cultura florii-soarelui din acest an. HELESUN SU, hibrid nou introdus ?n cultura din ?ara noastr?, pretabil tehnologiei sulfo (toleran?a la erbicide pe baza de tribenuron metil), prezint? rezisten?? la man? (Plasmopara helianthi), infec?ie primar?. ?n condi?iile unei prim?veri cu umiditate crescut? ?i diferen?e mari de temperatur? ?ntre zi ?i noapte, infec?iile secundare cu acest patogen apar frecvent, de aceea, recomand?m aplicarea unui tratament cu fungicid c?nd plantele de floarea-soarelui au 4-10 frunze adev?rate.ALVAREZ IR este un hibrid deja consacrat din portofoliul Donau Saat, pretabil tehnologiei IMI (toleran?a la erbicide pe baza de imazamox). Pe l?ng? toleran?a crescut? fa?? de parazitul Orobanche cumana (Lupoaie), Alvarez IR se comport? foarte bine ?i fa?? de atacul de Sclerotinia scleortiorum (atac la calatidiu) ?i Phomopsis helianthi. ?n general, to?i hibrizii de floarea-soarelui marca Donau Saat, se caracterizeaz? prin caracterul “stay green”, adic? plantele ??i p?streaz? foliajul verde p?n? la maturitatea fiziologic?, acest fapt traduc?ndu-se ?ntr-o toleran?? crescut? fa?? de atacul de Phomopsis.Fiecare dintre ace?ti hibrizi de?ine un pachet de toleran?e la atacul acestor boli, ?ns? este nevoie de protec?ia lor pe perioada de vegeta?ie, prin aplicarea de tratamente cu fungicide. Al doilea tratament cu fungicid, pe care ?l recomand?m, se aplic? c?nd floarea-soarelui este ?n fenofaz? de buton floral deschis. Acest tratament asigur? preven?ia ?mpotriva: Sclerotiniei, Botrytis si Phomopsis.Indiferent de condi?iile ?i factorii de risc din perioada de vegeta?ie, aplicarea tratamentelor fitosanitare preventive reprezint? o practic? agronomic? corect? ?i eficient?, av?nd ca scop eliminarea riscului de ?mboln?vire ?i asigurarea unei dezvolt?ri echilibrate a plantelor pentru atingerea poten?ialului genetic de produc?ie, ceea ce duce ?n final la o cultur? eficient? ?i profitabil? de floarea-soarelui.Hibrizii de floarea-soarelui Donau Saat sunt hibrizi autohtoni/rom?nesti, rezulta?i din programul propriu de amelioarare dezvoltat ?n Rom?nia, foarte bine adapta?i condi?iilor noastre de cultur? ?i cu toleran?? crescut? fa?? de principalii factori biotici ?i abiotici de stres. To?i sunt testati ?i ?nregistra?i ?n Rom?nia, cu codul 1126 (cifra 1) ?n Catalogul oficial al soiurilor din Rom?nia, realizat de ISTIS, fiind accepta?i ?i in proiectele cu finan?are UE.Mai multe detalii despre hibrizii de floarea-soarelui marca Donau Saat g?si?i la binealegibineculegi.ro. * * *Cele mai mari prim?rii din Rom?nia e?ueaz? ?n implementarea m?surilor pentru reducerea polu?rii aerului Cosmin Zaharia in Poluare, Slider homepage 23 March 2021 Observatorul Rom?n de S?n?tate (ORS), un think tank dedicat ?mbun?t??irii sistemului de s?n?tate din Rom?nia, a analizat m?surile concrete ?ntreprinse de autorit??ile locale ?n ultimii doi ani pentru a reduce poluarea aerului ?i a ?mbun?t??i calitatea vie?ii cet??enilor. ?n studiul ORS au fost incluse cele mai mari cincisprezece ora?e din Rom?nia, o analiz? mai extins? comparativ cu studiul precedent care a inclus zece ora?e.Lucrurile nu s-au schimbat semnificativ ?n ultimii doi ani. ?n continuare, niciuna dintre marile prim?rii din Rom?nia nu a reu?it s? acumuleze m?car jum?tate din scorul maxim posibil acordat pentru ac?iunile anti-poluare,?potrivit analizei realizate de ORS.Prim?riile care au f?cut cele mai multe eforturi ?i au implementat cele mai multe m?suri pentru reducerea polu?rii sunt Bra?ov, Gala?i ?i Cluj-Napoca. Dac? Gala?i ?i Cluj-Napoca au fost ?n top 3 ?i ?n raportul precedent, un salt semnificativ a fost f?cut de prim?ria Bra?ov, care a urcat 7 locuri. Cele mai pu?in preocupate de reducerea polu?rii sunt prim?riile din Br?ila, Bac?u ?i Constan?a. Aflat? de aceast? dat? pe ultimul loc, prim?ria Constan?a are jum?tate din punctajul penultimei clasate. ?n 12 din cele 15 ora?e analizate au fost achizi?ionate ?n ultimii doi ani autobuze Diesel, de?i emisiile acestora sunt nocive pentru s?n?tatea popula?iei.?Cel mai recent studiu CE DELFT?a demonstrat faptul c? stabilirea unor zone cu emisii sc?zute este una dintre cele mai eficiente 5 m?suri pentru reducerea polu?rii. Niciunul dintre cele 15 ora?e analizate nu a implementat aceast? m?sur? p?n? acum.Infrastructura necesar? tranzi?iei de la mijloace pasive de transport c?tre mijloace active, cum ar fi mersul cu bicicleta, este ?nc? insuficient dezvoltat?.?Num?rul de kilometri de piste de biciclet? este mult prea mic pentru a putea avea un impact semnificativ ?n via?a cet??enilor, iar benzile separate pentru acest mijloc de transport sunt aproape inexistente, de?i reprezint? un element esen?ial ?n p?strarea siguran?ei bicicli?tilor.Cu toate acestea, pa?i pentru ?mbun?t??irea calit??ii aerului au fost f?cu?i, prin achizi?ionarea de c?tre 8 prim?rii a autobuzelor cu propulsie electric?. ?n plus, 7 dintre cele 15 ora?e au achizi?ionat noi tramvaie ?i troleibuze.Gril? de evaluare ORS cuprinde 20 de indicatori organiza?i ?n urm?toarele domenii: Interven?ii economice pentru reducerea polu?rii aerului (25% din scor);Interven?ii administrative pentru reducerea polu?rii aerului (25% din scor);Interven?ii comportamentale pentru reducerea polu?rii aerului (10% din scor);Infrastructur? care face posibil? reducerea polu?rii aerului (20% din scor);Indicatori direc?i de poluare a aerului (20% din scor).Recomand?rile ORS pentru autorit??ile locale ?i prim?rii: ?ncurajarea utiliz?rii modurilor active de transport, precum bicicletele sau vehiculele electriceStabilirea unor zone cu emisii sc?zute, unde au acces doar vehicule care respecta? standarde ridicate de poluareScutiri de taxe pentru ma?inile care polueaz? pu?in?(existente ?n Belgia sau Fran?a)Modernizarea transportului public ?n comun?prin scoate din circuit a vehiculelor vechi ?i achizi?ionarea celora care nu polueaz?Interzicerea folosirii motoarelor diesel?(existente ?n Atena, Bruxelles, Berlin, Madrid, Paris) * * *Vetro Solutions ?inte?te afaceri cu 15% mai mari ?n 2021, Mar?i, 23 Martie 2021 , Lumea SatuluiVaccinurile, antibioticele ?i suplimentele pentru animale de companie, cele mai cerute produse ?n pania continu? dezvoltarea echipei de speciali?ti.Vetro Solutions, companie rom?neasc? specializat? ?n distribu?ia de medicamente ?i servicii medicale veterinare, ?inte?te ?n 2021 o cre?tere cu 15% a cifrei de afaceri, generat? ?n principal de segmentul produselor destinate animalelor de companie. ?n 2020, evolu?ia businessului a fost influen?at? semnificativ de cererea tot mai mare de produse dedicate animalelor de companie, tendin?? care se men?ine ?i ?n acest an, pe fondul pandemiei. Din datele Federa?iei Europene a Produc?torilor de Petfood (FEDIAF), ?n 2019, ?n Rom?nia, 46% dintre gospod?rii aveau cel pu?in un c?ine iar 47% o pisic?.”Pentru 2021, ne propunem o cre?tere cu 15% a cifrei de afaceri, cu un focus deosebit pe segmentul animalelor de companie. Este clar c? at?t ?n Europa c?t ?i ?n Rom?nia num?rul animalelor de companie este ?n cre?tere, ritm accelerat anul trecut ?i de pandemie. Pe de alt? parte, ?n Rom?nia cre?te gradul de con?tientizare a nevoilor prietenilor necuv?nt?tori - sunt asimila?i familiei ?i li se ofer? mai mult? grij?, o hran? mai bun?, consult de specialitate la medicul veterinar, suplimente etc. Credem c? ?i ?n 2021 se va men?ine tendin?a de cre?tere manifestat? ?n ultimii ani”, a declarat Dumitru Fodor, fondatorul companiei Vetro Solutions.Anul trecut, veniturile companiei au fost influen?ate semnificativ de v?nz?rile de medicamente, hran? ?i suplimente pentru animale de companie, cele mai v?ndute produse c?tre cabinete ?i farmacii veterinare fiind antiparazitarele interne ?i externe, suplimentele nutri?ionale - cu prec?dere cele osteoarticulare, vaccinurile, antibioticele ?i hrana.Vetro Solutions, care ?i-a asumat rolul vector de schimbare al pie?ei veterinare din Rom?nia, este preocupat de dezvoltarea continu? a portofoliului de produse astfel c?, ?ncep?nd din acest an, a ad?ugat ?n lista partenerilor ICF – lider european ?n pia?a produselor din aria dermatologiei veterinare ?i produc?torul de suplimente WePharm. Compania comercializeaz? peste 3.500 de produse destinate animalelor de companie ?i de rent? ?i ofer? servicii ?i consultan?? medicilor veterinari, deservind peste 1.900 de clien?i unici.?n acest an, compania continu? investi?iile asumate ?i dezvolt? echipa, pentru consolidarea cotei de pia??. Vetro ia ?n calcul pentru 2021 cre?terea cu 25% a num?rului de speciali?ti pentru a asigura func?ionarea optim? a tuturor liniilor de business ale companiei. Anul pandemic 2020 a demonstrat, totodat?, ?i necesitatea digitaliz?rii serviciilor din zona veterinar?, de aceea procesul ?nceput de Vetro ?n 2020 va continua ?i ?n acest an.”Este un an al consolid?rii, ?n care ne concentr?m pe crearea brandului noii unit??i de produc?ie sub umbrela c?ruia vom lansa medicamentele proprii dar ?i pe discu?ii cu parteneri, pentru fabricarea de medicamente ale altor m?rci. Pandemia a eviden?iat beneficiile digitaliz?rii de aceea, 2021 va ?nsemna consolidare ?i ?n aceast? direc?ie ?i continuarea profesionaliz?rii ?n domeniul medicinei veterinare. Vom continua investi?iile ?ncepute ?ntr-o serie de proiecte precum Digitail – software veterinar, Vet Business Academy – o platform? educa?ional?, precum ?i ?n proiectul #EduVetro. Investim ?i ?n educa?ia proprietarilor de animale, privind s?n?tatea companionilor lor, prin platforma Cauta.vet, unde ace?tia g?sesc informa?ie verificat? oferit? direct de c?tre medicul veterinar”, a explicat fondatorul companiei.?Pe fondul restric?iilor ?i al distan??rii sociale impuse de pandemie, pentru a asigura o comunicare continu? cu medicii veterinari, anul trecut, compania a creat un program online de informare pentru medicii veterinari ?i a lansat #EduVetro - o serie de webinarii gratuite, organizate o dat? la dou? s?pt?m?ni, sus?inute de medici speciali?ti, practicieni experimenta?i ai medicinei veterinare.?”Programul sus?inut integral de Vetro Solutions a culminat ?n noiembrie 2020 cu Congresul online #EduVetro care a atras, pe parcursul celor 9 zile de discu?ii, 19 speakeri rom?ni ?i interna?ionali, speciali?ti cu reputa?ie ?n medicina veterinar? ?i peste 8.000 de participan?i online. Audien?a evenimentului online ne-a ar?tat nevoia comunit??ii de a fi la curent cu nout??ile ?i schimb?rile din domeniu, astfel c? vom continua proiectul ?i ?n 2021”, a ad?ugat Coca Ca?caval, Director General Vetro Solutions.Despre Vetro Solutions:Prin punerea ?n func?iune a liniei de produc?ie de la Ia?i, compania va deveni, ?n 2021, al patrulea produc?tor de medicamente generice pentru uz veterinar din Rom?nia. Vetro ?inte?te dublarea veniturilor ?n urm?torii zece ani ?i are ca obiectiv s? devin? prima op?iune ?n preferin?ele medicilor veterinari, ca urmare a investi?iilor pe care le va finaliza ?i a consolid?rii strategiei de business. * * *Reziduurile de pesticide din alimente – o preocupare major? a consumatorilor europeni ?i rom?ni, HYPERLINK "" RO.aliment ,March 23, 2021 Pesticidele sunt agen?i chimici sau biologici activi ?mpotriva d?un?torilor plantelor de cultur?. Cele mai utilizate dintre produsele pentru protec?ia plantelor – numite frecvent ?i produse fitosanitare – autorizate la nivelul Uniunii Europene (UE) con?in, ca principii active, substan?e chimice de sintez?, str?ine ecosistemelor naturale. De?i procedurile comunitare de autorizare impun criterii de siguran?? tot mai severe, iar practicile agricole sunt tot mai restrictive, utilizarea acestor produse nu este total lipsit? de riscuri pentru mediu ?i pentru s?n?tatea uman?. Reziduuri de substan?e active ?i derivate din acestea continu? s? existe ?n alimente ?i ap? chiar ?i la momentul consumului.Pesticide a c?ror autorizare a fost retras? pot s? persiste ?n mediu ?i ?n lan?ul alimentar (timp de decenii, ?n cazul organoclorinatelor precum DDT sau aldrin), inclusiv ?n ?esuturile animalelor din ferme ?i gospod?rii, precum ?i ?n laptele matern. Fermierii care vor s? adopte modelul organic – numit ?i biologic (bio) sau ecologic – de produc?ie agricol? trebuie? s? se asigure c? reziduuri de pesticide nu persist? ?n mediu ?i ?n recolt?. Totodat?, substan?e nepermise ?n UE pot exista ?n alimentele importate din ??ri ter?e, dac? procedurile de inspec?ie nu sunt aplicate corespunz?tor.Odat? cu intensificarea cercet?rilor, reziduurile de pesticide din lan?ul alimentar ?ngrijoreaz? tot mai mult comunitatea ?tiin?ific?. O serie important? dintre substan?ele active ?i compu?ii deriva?i din acestea detectabili ?n alimente ?i furaje ac?ioneaz? ca perturbatori endocrini, adic? pot interfera cu func?ia unor hormoni ai organismului uman. De fapt, mul?i dintre perturbatorii endocrini identifica?i p?n? ?n prezent sunt pesticide (peste 100), preponderent din clasele organoclorinatelor, organofosforatelor ?i carbama?ilor. Fetu?ii, nou n?scu?ii ?i copiii sunt cei mai vulnerabili.Aceste substan?e pot afecta dezvoltarea ?i func?ionarea mai multor organe, efectele devenind aparente mai t?rziu, la pubertate sau ?n adolescen??. Malforma?iile, anomaliile neurologice ?i obezitatea sunt ?ntre cele mai probabile dintre efecte. Totodat?, afec?iuni ?nt?lnite ?n mod comun la v?rste ?naintate, precum cancere ?i diabet zaharat, sunt b?nuite a fi cauzate la v?rste fragede de ace?ti perturbatori endocrini. ?n 2019, Parlamentul European a votat o rezolu?ie prin care atrage aten?ia asupra acestor riscuri ?i solicit? introducerea unor m?suri extinse de combatere a efectelor, inclusiv prin ?n?sprirea condi?iilorde autorizare ?i utilizare a pesticidelor, precum ?i prin extinderea monitoriz?rii.PREZENTARE SERVICII ICA FORMAT PDFMass media din ??rile vestice abordeaz? frecvent subiectul reziduurilor de pesticide din alimente. ?n social media, subiectul este ?ntre cele mai r?sp?ndite dintre cele de siguran?? alimentar?, fiind ?nt?lnit preponderent ?n post?ri despre perturbatorii endocrini.? Preocuparea publicului pentru riscul comportat de prezen?a reziduurilor de pesticide ?n lan?ul alimentar este ar?tat? ?i de seria de sondaje Eurobarometru.?n medie, 42% dintre responden?i (edi?ia #505 din 2020) au indicat siguran?a alimentar? ca prioritate ?n alegerea alimentelor, iar 34% au indicat ?ara de origine a produselor. Pentru consumatorii rom?ni, siguran?a alimentar? este principalul factor ?n alegerea produselor (43%), nu gustul (39%), ca pentru cei mai mul?i dintre europeni (45%). Edi?ia special? comandat? de Autoritatea European? pentru Siguran?? Alimentar? ?n 2019 a relevat reziduurile de pesticide (prima op?iune pentru 39% dintre responden?i) ca fiind ?ntre cele mai ?ngrijor?toare dou? subiecte de siguran?? alimentar?, al?turi de reziduurile de medicamente veterinare (44%). Presa ?i asocia?iile de consumatori din Rom?nia au devenit tot mai interesate de reziduurile de pesticide din alimente, concentr?ndu-se majoritar pe alimente de import.Produsele de provenien?? local? sunt percepute ca fiind mai pu?in contaminate. Astfel, dat? fiind semnifica?ia originii alimentelor pentru consumatorii rom?ni, devine foarte important? men?inerea sau chiar ?nt?rirea ?ncrederii publicului ?n alimentele de origine local?, mai ales prin ac?iuni transparente de monitorizare. Episoade recente din ??ri ale UE, ?n care au fost detectate reziduuri de pesticide ?n produse organice ca urmare a substituirii acestora cu produse conven?ionale, au subminat ?ncrederea consumatorilor ?n acest sistem de produc?ie agricol? ?i ?n ?ntreg sistemul alimentar european. ICA R&D este singurul laborator independent din Rom?nia acreditat (ISO 17025:2017) pentru determinarea reziduurilor de pesticide din alimente. Metodele aplicate sunt bazate pe cea mai performant? tehnologie analitic? existent?, respectiv cromatografie cuplat? cu spectrometrie de mas? ?n tandem (LC-MS/MS ?i GC-MS/MS). Scopul metodelor acoper? un spectru foarte larg de compu?i, permi??nd determinarea simultan? ?i acurat? a sute de substan?e pesticide dintr-un singur produs, cu limite de detec?ie de maximum 0,01 mg/kg (10 ppb). Matricele pretabile analizei sunt foarte diverse, at?t din categoria alimentelor, c?t ?i a furajelor: produse horticole (fructe ?i legume) ?i derivate, cereale ?i derivate, fructe ?i semin?e oleoproteaginoase (nuci, floarea-soarelui, arahide, soia etc.) ?i derivate, produse de origine animal? (lapte, carne, pe?te ?i ou?) ?i derivate, produse compuse (preparate gastronomice, concentrate furajere etc.).VEZI BROSURA DE PREZENTARE FORMAT PDF. NR.2Serviciile oferite de ICA R&D pot acoperi determinarea a peste 600 compu?i, substan?e pesticide ?i derivate ale acestora, ?n func?ie de nevoile clien?ilor, precum ?i consultan?? privind e?antionarea ?i planul de control. Clien?ii pot opta pentru unul dintre cele 3 pachete analitice disponibile: 1) pachetul de baz? (peste 200 compu?i); 2) pachetul standard (peste 350 compu?i); ?i 3) pachetul extins (peste 640 compu?i). Rezultatele testelor pot fi ob?inute ?n mod normal ?n 7 zile lucratoare, sau chiar ?n 24 h, ?n regim de urgen??, contra unui tarif suplimentar.?n plus, clien?ilor din sectorul produselor organice, ICA R&D le ofer? servicii analitice complementare – de asemenea, ?n regim acreditat – precum: determinarea erbicidelor polare glifosat ?i glufosinat, inclusiv a compu?ilor asocia?i AMPA, clormequat ?i mepiquat, ?i detectarea variet??ilor modificate genetic (OMG) de soia ?i porumb con?in?nd secven?ele 35S, NOS ?i FMV. Spectrul de matrice alimentare acoperite este foarte larg, iar timpul de livrare a rezultatelor este rmatii personalizate despre pachetul de analize care se potriveste matricei alimentare de interes si oferta de pret se pot obtine contactand ICA R&D la: E-mail: ????commercial@ica-rd.ro ,T. Direct: +40 31 410 20 20 , T. Mobil:? +40 722 562 415? * * *Atentie la atacul agentilor patogeni la cerealele semanate in toamna! Redactia Sanatatea Plantelor pe mart. 23, 2021 Fie ca vorbim de grau, de orz, triticale sau secara, trebuie sa avem grija la cum evolueaza acestea la iesirea din iarna, care se pare ca inca nu vrea sa plece. Deja umiditate exista, mai trebuie doar putina caldura si bolile isi vor face aparitia, incepand cu coletul, internodiile si frunzele bazale, dupa care va cuprinde intreg aparatul foliar, daca nu se intervine imediat ce conditiile permit tratamentul cu un fungicid specific bolilor care apar.Deja in vestul tarii si-a facut aparitia patarea si sfasierea frunzelor la grau (Pyrenophora tritici-repentis), urmeaza fainarea (Erysiphe graminis), septorioza (Septoria tritici), poate chiar si patarea in ochi a bazei tulpinii (Pseudocercosporella herpotrichoides), etc..Important este sa fim vigilenti, inspectand atent culturile de cereale paioase si, chiar daca bolile foliare nu si-au facut prezenta, imediat ce vremea se incalzeste, sa aplicam un tratament preventiv, mai ales acolo unde s-a cultivat un soi mai sensibil la bolile foliare sau s-a cultivat in monocultura ori o rotatie scurta.Legat de produse, la Alcedo gasiti o paleta bogata de fungicide, cu o substanta activa (Salvator 25 EW, Comet, Topguard 25 SC, Topsin 500 SC) sau cu doua substante active (Aviator Xpro 225 EC, Elatus Era, Impulse Pro 425 EC, Mirador Xtra, Priaxor EC). Nu uitati nici de produsul biologic Polyversum care combate fuzarioza, dar si alte boli foliare si ale spicului, plus pahetul Comet Duo, care pe langa Comet contine si fungicidul Flexity, foarte eficient impotriva fainarilor. Dupa cum vedeti, avem solutii impotriva tuturor agentilor patogeni care afecteaza atat aparatul foliar, cat si spicul. Important este sa ne contactati si noi va vom fi aproape.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO Rolul macro si micronutrientilor in cresterea si dezvoltarea plantelor , Sanatatea Plantelor , mart. 23, 2021 Semnalele carentei de nutritie Cunostintele privind proprietatile si functiile nutrientilor plantei ajuta in elaborarea unui management eficient pentru cresterea si dezvoltarea plantelor.Macronutrientii sunt substante nutritive care furnizeaza energie plantelor si sunt necesari in cantitati mai mari pentru a le mentine dezvoltarea si cresterea. Acestea sunt cele mai importante elemente necesare culturilor: Azotul (N), Potasiul (K), Calciul (Ca), Fosforul (P), Magneziul (Mg), Sulful (S), Oxigenul (O), Carbonul (C) si Hidrogenul (H). Din toate acestea, cele mai importante sunt azotul, fosforul si potasiul, care afecteaza in mod direct cresterea plantelor. De asemenea, azotul este o componenta importanta a clorofilei care joaca un rol vital in fotosinteza.Micro si macronutrientii in plantePe langa macronutrienti, micronutrientii mai sunt numiti oligoelemente sau minerale necesare intr-o cantitate foarte mica care ajuta metabolismul sau cresterea. Unii micronutrienti importanti includ Bor (B), Fier (Fe), Clor (Cl), Mangan (Mn), Cupru (Cu), Zinc (Zn), Molibdenm(Mo) si Nichel (Ni).Rolul macro si micronutrientilorMacronutrientii si micronutrientii din plante se incadreaza in nutrienti esentiali care sustin plantele pentru toate nevoile biochimice si fara de care:O planta nu isi poate finaliza ciclul de viata.Un alt element nu poate inlocui o functie specifica pentru planta.Plantele nu pot obtine o nutritie completa, deoarece fiecare nutrient esential este direct implicat in nutritia acestora.Din toti nutrientii esentiali, aproximativ jumatate din elemente sunt considerate foarte necesare. De exemplu carbonul este necesar pentru a forma proteine, carbohidrati, acizi nucleici si alti compusi cheie.Tabelul 1. Lista Macronutrientilor si MicronutrientilorMacronutrientiMicronutrientiCarbon (C)Fier (Fe)Hidrogen (H)Mangan (Mn)Oxigen (O)Bor (B)Azot (N)Molibden (Mo)Fosfor (P)Cupru (Cu)Calciu (Ca)Clor (Cl)Potasiu (P)Zinc (Zn)Magneziu (Mg)Nichel (Ni)Sulf (S)Cobalt (Co)Sodiu (Na)Siliciu (Si)Functiile macronutrientilor si micronutrientilorAzotul Intra in constitutia tuturor proteinelor.Influenteaza germinarea si cresterea vegetativa.Fiind o componenta a clorofilei, joaca un rol important in fotosinteza.Responsabil pentru cresterea rapida a frunzelor.Ofera culoare verde plantelor.Prea mult azot nu este bun pentru plante, deoarece provoaca ingalbenirea, care apare de obicei pe frunzele de la baza, in timp ce frunzele din varf raman verzi datorita faptului ca acestea primesc azot prin translocare de la frunzele batrane. Suprafata frunzelor este mica. In cazul unei deficiente severe, frunzele se brunifica si mor.FosforulEste esential pentru dezvoltarea sistemului radicular.Este esential pentru cresterea plantelor si diviziune celulara.Ajuta la fructificare si formarea semintelor, cat si in coacerea timpurie.Este responsabil cu inmagazinarea energiei si transportul acesteia in celula.Ofera rezistenta plantelor asupra patogenilor.Deficienta fosforului duce la incetinirea dezvoltarii plantelor, radacini slabite, lastari subtiri. Plantele afectate de carenta in fosfor prezinta o pigmentare (antocian) rosie violacee a frunzelor si tulpinilor. Simptomele deficientei apar de obicei pe frunzele batrane. Apare o coloratie verde-albastruie-violacee spre rosiatica care poate conduce catre nuante de bronz si rosu. Deficienta in fosfor in cloroplaste reduce procesul de fotosinteza.PotasiulJoaca un rol important in reglarea regimului hidric in celula.Imbunatateste toleranta la seceta.Imbunatateste rezistenta la frig.Asigura rezistenta la boli fungice si daunatori.Sintetizeaza proteinele, zaharul si grasimile.Simptomele generale ale deficientei in potasiu se manifesta prin cloroze de-a lungul marginilor frunzei, urmate de rasucirea si brunificarea varfului. Deficienta in potasiu este localizata pe frunzele de la baza, mai batrane, din cauza mobilitatii mari a potasiului in planta. Plantele afectate sunt oprite din crestere, cu internodii scurte. Tulpina este firava si predispusa caderii. Rezistenta la boli si daunatori. Recolta slaba, de calitate scazuta.Micronutrientii in plante si functiile acestoraBorul, fierul, manganul si zincul sunt cei mai importanti micronutrienti dintr-un organism vegetal.BorulAjuta la transportulProducerea de aminoacizi.Formarea peretilor celulari.Rodire.Imbunatatirea calitatii culturilor.Deficienta de bor la plante poate prezenta diverse simptome care includ cresterea scazuta a culturilor tinere, deformarea frunzelor, dezvoltarea petelor brune, inflorire slaba si cloroza sau ingalbenirea frunzelor. Aplicarea borului ar trebui sa fie inainte de stadiul de inflorire a culturilor, aplicarea ulterioara nu este benefica.FierulProductia de clorofila.pozitia enzimelor.Influenteaza transferul de energie, reducerea si fixarea azotului.Formarea ligninei.Deficienta de fier in plante are ca rezultat dezvoltarea deficitara a culturilor, cloroza sau ingalbenirea frunzelor, slabiciune in timpul fructificarii si infloririi, ducand la productii mici.ManganulEste esential in ruperea moleculei de apa in procesul de fotosinteza, implicat in sinteza proteinelor si lipidelor.Este cunoscut faptul ca este activator al unor enzime si are functia de catalizator in unele reactii.Deficienta in mangan poate duce, de asemenea, la ingalbenirea venelor la frunzele tinere numite cloroza.ZinculEtapele incipiente ale dezvoltarii plantelor.Dezvoltarea radaciniilor, semintelor si fructelor.In procesul de fotosinteza.Echilibrarea hormonilor plantelor.Activitatea auxinelor.Deficienta de zinc are ca rezultat cresterea slaba, reducerea lungimii de internodii, frunze tinere mai mici si ingalbenire pe partea inferioara a frunzelor. Raportul optim intre elementele nutritive asigura o recolta mai mare chiar daca unul din factorii de vegetatie se afla in minim. Dezechilibrele produse de concentratii neechilibrate intre elementele nutritive pot provoca tulburari in metabolismul plantei manifestate prin scaderea recoltei, sensibilizarea la atacurile agentilor patogeni.Drd. Ing. Angela Cristina AMUZA , Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor BucurestiUPDATEElevii intr? ?ntr-o vacan???prelungit?23 Mar 2021 - 16:40 actualizat: 23 Mar 2021 - Ministrul educa?iei, Sorin C?mpeanu, a anun?at mar?i c? ia ?n considerare extinderea vacan?ei de prim?var? astfel ?nc?t aceasta s? includ? Pa?tele catolic ?i pe cel ortodox ?i s? se reduc? mobilitatea ?n luna?aprilie.Vacan?a de prim?var? va avea loc ?n perioada 2 aprilie - 4 mai, pentru a reduce mobilitatea ?n actualul context epidemiologic, iar Evaluarea na?ional? se va sus?ine ?ntre 5 ?i 8 iulie, a anun?at, mar?i, ministrul Educa?iei, Sorin C?mpeanu, ?ntr-o conferin?? de pres?, informeaz??Agerpres."Pentru ca perturb?rile s? fie minime, am propus o serie de modific?ri ?n structura anului ?colar. (...) Propun?nd o vacan?? de prim?var? care s? ?nceap? ?n data de 2 aprilie p?n? ?n data de 4 mai, aceast? vacan?? va cuprinde perioada S?rb?torilor Pascale, fie c? vorbim de S?rb?torile Pascale Catolice ?n data de 4 aprilie, fie c? vorbim de cele ortodoxe ?n data de 2 mai. Vacan?a de prim?var? - prelungit? cu trei s?pt?m?ni, ?ncep?nd cu data de 2 aprilie p?n? pe data de 4 mai. ?n acest fel, perioada lunii aprilie, care este cea mai critic? din perspectiv? epidemiologic?, va beneficia de o sc?dere a mobilit??ii prin acordarea acestei vacan?e ?n tot sistemul de ?nv???m?nt preuniversitar", a explicat?ministrul.Potrivit acestuia, examenul de Bacalaureat se va desf??ura la datele planificate, ?ns? Evaluarea na?ional? se va sus?ine ?ntre 5 ?i 8?iulie. * * *"Observ?nd evolu?ia epidemiologic? din ce ?n ce mai grav?, corelat? cu starea sistemului sanitar, lu?m ?n considerare - ?i vom anun?a acest lucru - extinderea perioadei vacan?ei de prim?var? ?n a?a fel ?nc?t avantajele s? fie urm?toarele: s? includ? ?i s?rb?torile pascale catolice ?i s?rb?torile pascale ortodoxe; s? permit? o mic?orare a mobilit??ii pe perioada lunii aprilie, care se anun?? ca fiind cea mai dificil?”, a declarat ministrul C?mpeanu, la o dezbatere organizat? de Senat pe tema finan??rii ?nv???m?ntului superior, relateaz??Agerpres.La o alt? dezbatere, el a precizat c? Evaluarea na?ional? se va sus?ine, cel mai probabil, anul acesta, dup? examenul de?Bacalaureat.”Foarte probabil este c? vom decala Evaluarea na?ional? ?i automat admiterea la liceu c?t mai pu?in posibil", a declarat ministrul, la videoconferin?a "Educa?ia digital? asimptomatic?", organizat? de Funda?ia World Vision Rom?nia ?i?Edupedu.C?mpeanu a spus c? nu sunt motive pentru a mai modifica tematica pentru Evaluarea?na?ional?. * * *Vinul de azi: Via Col?ul Pietrei Sauvignon Blanc 2019 Parteneri Profit.ro scris ieri, 09:05 Vitis Metamorfosis a luat fiin?? ?n anul 2008 din dorin?? proprietarilor-Marchesi Antinori ?i Familia Rista, nume de referin?? din industria vinului, de a crea ?i ?n Rom?nia vinuri de calitate superioar?. Pentru cultivarea Viilor Metamorfosis au fost selectate cele mai bune terenuri, cu scopul de a exprima pe deplin terroir-ul divers al Podgoriei Dealu Mare. Viile au fost plantate pe coline cu pante line, iar soiurile de struguri au fost strict selec?ionate ?n func?ie de caracteristicile fiec?rei parcele ?n parte. Vinul pe care vi-l propunem ast?zi provine din via Col?ul Pietrei, vie care produce struguri de calitate superioar? datorit? unei combina?ii de elemente precum solul, topografia, precipita?iile, lumina ?i c?ldura soarelui, ce favorizeaz? ?n mod deosebit cultivarea strugurilor Sauvignon Blanc ?i Syrah ?n acest loc. Col?ul Pietrei Sauvignon Blanc 2019 se deschide cu arome intense de fructe exotice ?i flori de salc?m, care se ?ntrep?trund armonios cu note minerale. Vinul este echilibrat, are o corpolen?? medie ?i un post-gust persistent ce aduce ?n prim plan caracterul fructat (caise ?i smochine). Se recomand? servirea la 8 grade Celsius, al?turi de m?nc?ruri asiatice, preparate din carne alb?, salate. * * *Industria ciuberelor din lemn pentru baie a cunoscut o cre?tere exploziv? ?n perioada de pandemie Retail Industria ciuberelor din lemn pentru baie a cunoscut o cre?tere exploziv? ?n perioada de pandemie Profit.ro Profit.ro scris ieri, 20:34 Construc?ia de ciubere din lemn pentru baie, ?n care apa este ?nc?lzit? prin intermediul unei sobe speciale, a ?nregistrat o cre?tere exploziv? ?n perioada de pandemie, pe fondul cererii foarte mari venite din partea cabanelor ?i pensiunilor, dar din partea persoanelor fizice, din jude?ul Mure?. Un t?n?r IT-ist din comuna Deda, Claudiu ??ran, a deschis un atelier de confec?ionat ciubere, finan?at prin Start Up Nation, chiar ?nainte de debutul pandemiei, c?nd pe pia?? era o ni?? mai pu?in exploatat?, arat? Agerpres. "Ca preg?tire sunt IT-ist, ?n ultimii 12-13 ani am ocupat pozi?ii de management ?ntr-o companie de software din Bucure?ti, dup? care mi-am dorit s? fac ceva mai aproape de cas?. Am accesat mai multe proiecte pe fonduri europene, unul dintre ele finan?at prin Start Up Nation, am avut o pasiune pentru lemn ?i pentru a prelucra lemnul. Era o pasiune s? vezi c? de la un lemn brut s? ajungi la un produs finit, de?i nu sunt t?mplar. Am accesat o finan?are Start Up Nation prin care am ?nfiin?at un atelier cu utilaje performante ?n prelucrarea lemnului. Am sim?it o ni?? dup? ce am pornit proiectul ?n ce prive?te ciuberele ?i saunele. Cred c? experien?a m-a ajutat s? promovez produsele. (...) M-a prins pandemia ?n plin? produc?ie cu oameni instrui?i, cu materie prim?, a fost un an bun, comparativ cu alte industrii. Lumea nu a mai avut acces la piscine, saune ?i alte loca?ii de acest tip ?i a ?ncercat s? ??i amenajeze cas?, s? aib? un confort propriu. A?a c? amenaj?rile interioare cu saune ?i ciubere au explodat ?n aceast? perioad?. Am avut multe comenzi de la persoane fizice, am avut clien?i care s-au mutat cu copiii la diverse cabane ?n zon? ?i atunci au f?cut un mini-SPA acas? cu aceste ciubere", a declarat Claudiu ??ran. T?n?rul antreprenor a spus c? ?n perioada de pandemie ciub?rul de baie a devenit un trend ?i din acest motiv toate cabanele ?i pensiunile au dorit s? le aib?. "A devenit un fel de must to have, adic? toat? lumea care se cazeaz? mai nou ?n aceast? perioad? la cabane ?ntreab? de ciub?r sau piscin?. Nu ?tiu cum a devenit dintr-o dat? cunoscut termenul de ciub?r, dar se cere ?i atunci am ?ncercat s? ne program?m ?i mai mult, s? ne ?ndrept?m spre clien?ii din zona privat?, cabane ?i pensiuni, pentru a le oferi aceste ciubere. Am ?nceput de un an, am ?nceput timid, am investit ?n promovare ?i asta ne-a f?cut cunoscu?i. Dar dup? perioada s?rb?torilor cererea a fost at?t de mare ?nc?t nu am putut s? facem fa?? comenzilor. Oamenii ??i doreau foarte mult. A fost o cerere mare, a fost un trend. Lumea a ?nceput s? cear? ciub?r, acum au ?nceput s? cear? saun?", a spus Claudiu ??ran. Antreprenorul a ad?ugat c? dup? pia?a din Rom?nia, sper? s? intre cu ciuberele ?i pe pia?a extern?. * * *AGCO s-a al?turat proiectului NEVONEX, Liviu GORDEA, 23 martie 2021 Grupul AGCO, care include printre altele m?rcile de ma?ini agricole Massey Ferguson, Fendt, Valtra ?i Challenger, s-a al?turat re?elei de parteneri NEVONEX, un proiect de servicii digitale dezvoltat de Bosch.NEVONEX a c??tigat medalia de argint pentru inova?ie la edi?ia din 2019 a expozi?iei mondiale Agritechnica, pentru dezvoltarea unui ecosistem digital deschis care permite procese mai eficiente ?n agricultur? prin conectivitate ?i automatizarea echipamentelor ?i a fluxurilor de lucru."Suntem ?nc?nta?i s? inov?m cu Bosch ca o continuare a efortului nostru de a facilita gestionarea datelor pentru fermieri, astfel ?nc?t ace?tia s? deblocheze ?n cele din urm? mai mult? valoare pentru opera?iunile lor", a declarat Seth Crawford, vicepre?edinte ?i director general al departamentului de agricultur? de precizie ?i digital? la AGCO."Parteneriatul nostru cu AGCO este un mare beneficiu pentru partenerii ?i utilizatorii NEVONEX. Cu AGCO la bord, fermierii sunt acum capabili s? implementeze prin intermediul NEVONEX servicii ?i func?ii digitale ?mbun?t??ite pe echipamentele agricole AGCO existente", spune Andrew Allen, vicepre?edinte pe segmentul vehicule comerciale ?i offroad ?n cadrul companiei Bosch.Prin aceast? colaborare, grupul AGCO se al?tur? altor companii de frunte ?n domeniul ?ngrijirii culturilor, semin?elor, sistemului de gestionare a fermelor ?i companii cu activitate ?n agricultura de precizie, inclusiv Corteva, MyEasyFarm, Syngenta, Topcon ?i Xarvio, pentru a oferi servicii digitale ?mbun?t??ite pe echipamentele AGCO. * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download