Apar-romania.ro



Stiri 19 mai 2021, a doua parteInvesti?i ?n Rom?nia! Ograda cu Legume: B?c?niile moderne sunt o alternativ? bun?, dar ele ??i cer ?i o anumit? calitate a ambalajului , 19.05.2021, Alex Ciutacu ??Produc?torul de salate marinate vrea s? ias? pe pia?a european? ?n urm?torii doi ani ??Planurile pe urm?torii cinci ani cuprind o facilitate de produc?ie de jum?tate de milion de euro.?B?c?niile moderne au devenit o alternativ? de retail din ce ?n ce mai bun? pentru produc?torii locali din sectorul alimentar pe fondul crizei sanitare, ?ns? cei interesa?i s? v?nd? prin acest canal trebuie s? acorde o aten?ie sporit? brandului ?i ambalajului, a explicat Gheorghe Ro?ca, cofondator, Ograda cu Legume, ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.??Lucr?m acum la un proiect prin care vrem s? ne schimb?m numele ?i ambalajul. Anul 2020 ne-a convins c? b?c?niile sunt o alternativ? foarte bun?, iar b?c?niile bune au ?i preten?ii s? fie totul ambalat ?ntr-un anume fel. Ne-au zis multe b?c?nii c? dincolo de produs ?i ambalajul trebuie s? fie corespunz?tor pentru c? altfel nu ??i pot asocia b?c?nia cu ambalajul“.??nfiin?at ?n urm? cu 5 ani la Ia?i de familia Ro?ca, Ograda cu Legume este un produc?tor de salate marinate, cu re?ete inspirate din cultura gastronomic? a Republicii Moldova.???n 2019 noi lucram doar cu restaurante ?i c?teva b?c?nii, mai mult din Ia?i. ?n 2020 am ?nceput s? colabor?m cu peste 35-40 de b?c?nii din toat? ?ara. Sper?m s? mai cre?tem ?i s? ajungem ?n aproape toate b?c?niile bune din ?ar? ?i chiar ?n afara ??rii“.?Accentul pe b?c?nii a venit ca o adaptare anul trecut, dup? ce aportul restaurantelor ?n business a sc?zut la 10% fa?? de 2019. V?nz?rile produc?torului s-au situat la circa 50.000 de euro, iar firma ar putea ajunge la cinci angaja?i anul acesta.??Noi putem spune c? am fost pu?in ?n declin pentru c? aveam a?tept?ri foarte mari de la restaurante“. (...)?Odat? cu venirea pandemiei ne-am dat seama c? trebuie s? ac?ion?m ?i s? facem ?i altceva pe l?ng? colabor?ri cu restaurantele, care erau ?nchise, ?i ne-am axat foarte mult pe b?c?nii“.?Afacerea este construit? ?n principal pe produc?ie artizanal? ?i pe materii prime provenite de la produc?tori locali. ?n continuare, familia Ro?ca vrea s? investeasc? ?ntr-o capacitatea de produc?ie mai mare ?i s? ias? cu produsele peste grani??.?Vrem s? mai etindem, vrem s? ?ncepem s? ascoperim toat? Rom?nia, ?n primul r?nd, pentru c? suntem un produs unic pe pia??. Vrem s? ne extindem ulterior ?i pe partea european? pentru c? sunt mul?i oameni din fostul spa?iu sovietic care muncesc ?n Europa de Vest ?i caut? produse ca ale noastre prin magazinele de acolo“. Astfel, Gheorghe Ro?ca vrea ca ?n doi ani s? ajung? ?i pe pia?a Europen?, at?t ?n magazine, c?t ?i ?n HoReCa. Totodat?, planul pe cinci ani cuprinde ?i prezen?a ?n destina?ii turistrice precum Grecia sau Turcia.??n ceea ce prive?te partea de produc?ie, produc?torul vizeaz? o investi?ie de circa 500.000 de euro, prin intermediul c?reia s? poat? ajunge la capacitatea necesar? petnru a deservi pie?ele pe care le ?inte?te.?Avem planurile bine f?cute, este posibil s? g?sim ?i investitori pentru c? e o extindere destul de mare ?i vom avea nevoie de sus?inere financiar?. Pentru c? produsul este apreciat avem tot felul de propuneri. (...) Eu ?mi doresc c?t mai rapid, dar nu vreau nici s? ne gr?bim“.?Lidl lanseaz? ?mpreun? cu FFCR a doua edi?ie a programului na?ional ?Fondul pentru un viitor mai bun ?n comunit??i” ? Carol Popa Miercuri, 19 Mai 2021 Pentru al doilea an consecutiv, Lidl ?i Federa?ia Funda?iile Comunitare din Rom?nia continu? s? sus?in? cele mai bune solu?ii locale la provoc?ri din educa?ie ?i mediu, d?nd startul la finan??ri nerambursabile ?n noi ora?e: Bac?u, Baia Mare, Constan?a, Ploie?ti ?i Timi?oara.?ncep?nd cu 19 mai, ONG-uri, institu?ii de ?nv???m?nt ?i grupuri de ini?iativ? din cele 5 ora?e pot aplica pentru unul dintre granturile nerambursabile oferite prin intermediul celei de-a doua edi?ii a programului na?ional ?Fondul pentru un viitor mai bun ?n comunit??i”. Valoarea total? a granturilor oferite de Lidl Rom?nia este de peste 1.230.000 de lei. Programul este coordonat la nivel na?ional de Federa?ia Funda?iile Comunitare din Rom?nia prin 5 funda?ii comunitare din re?eaua federa?iei, ?n: Bac?u, Ploie?ti, Timi?oara - prin funda?ia comunitar? din ora?ul de re?edin??, Constan?a - prin Funda?ia Comunitar? Gala?i, ?i la Baia Mare - prin Funda?ia Comunitar? Oradea. Fiecare dintre cele 5 funda?ii va acorda finan??ri ?n valoare total? de 246.000 de lei ?i mentorat pentru cele mai bune solu?ii locale la provoc?ri ?n domeniile mediu ?i educa?ie. Prin intermediul acestor granturi, vor putea fi puse ?n practic? ?n noile comunit??i din Bac?u, Baia Mare, Constan?a, Ploie?ti ?i Timi?oara ini?iative precum crearea de spa?ii comunitare pentru reconectarea locuitorilor ora?ului, alternative verzi de activare comunitar?, gr?dini urbane de legume, ateliere de eco-?coal?, dar ?i alte idei din domeniile educa?ie ?i mediu. Obiectivele pe care trebuie s? le aib? ?n vedere aplican?ii din fiecare ora? au fost fundamentate ?n urma a 2 luni de cercetare ?i dialog cu administra?iile locale ?i societatea civil?. ?n func?ie de oportunit??ile ?i provoc?rile locale identificate ?n urma acestui proces, funda?iile comunitare au stabilit urm?toarele direc?ii de implementare:● La Bac?u ?i Ploie?ti, se vor lansa apeluri deschise de idei ?i proiecte ?n domeniile mediu ?i educa?ie. Cele mai bune ini?iative comunitare vor beneficia de mentorare ?i finan??ri ?n valoare total? de 246.000 lei per ora?.● La Timi?oara, programul sus?ine, cu un total de 246.000 lei, ini?iative care vizeaz? ?mbun?t??irea spa?iului urban comun ?n contextul provoc?rilor generate de pandemia SARS-COV-2 ?i cre?terea capacit??ii grupurilor ?i organiza?iilor de a adresa mai bine nevoile cet??enilor.● ?n Baia Mare ?i Constan?a, sunt vizate solu?ii mixte dup? cum urmeaz?: ?n ora?ul maramure?ean, 172.000 de lei vor fi investi?i direct ?n amenajarea unei gr?dini incluzive ?n Parcul Central, iar 73.000 de lei vor fi oferi?i sub form? de microgranturi pe baza unui concurs de proiecte pe teme de educa?ie ?i mediu. ?n Constan?a, 98.400 de lei vor merge c?tre reamenajarea ?i animarea pasajului pietonal din apropierea g?rii ora?ului, iar 147.600 de lei vor fi acorda?i, sub form? de granturi, prin concurs, celor mai bune solu?ii venite din comunitate la provoc?rile locale din domeniile mediu ?i educa?ie.Arhitectura procesului de aplicare este distinct? ca etape ?i calendar de la un ora? la altul. Informa?ii specifice ?n leg?tur? cu procesul de aplicare pot fi consultate ?n ghidurile de finan?are disponibile pe website-ul na?ional al programului ?Fondul pentru un viitor mai bun ?n comunit??i”. Pe toat? perioada de aplicare, cele 5 funda?ii comunitare pun la dispozi?ie sesiuni de consiliere sau training pentru rafinarea ideilor de proiecte ?i pentru redactarea cererilor de finan?are. Selec?ia final? va fi realizat? de echipe de jurizare stabilite local, pe baza experien?ei ?n dezvoltare de proiecte ?i expertizei ?n cele dou? domenii strategice.Mondelēz International a publicat Raportul Snacking Made Right 2020 La zi , Miercuri, 19 Mai 2021 Abordarea Mondelēz International fa?? de ESG (Environmental, Social and Governance - Mediu, Social ?i Guvernan??) ?i permite companiei s? construiasc? o companie sustenabil? ?n domeniul gust?rilor ?i s? asigure o schimbare de durat? la scar? mare, prioritiz?nd zonele ?n care poate avea cel mai mare impact. Compania se concentreaz? pe solu?ii inovatoare ?i m?surabile ?i colaboreaz? pentru a determina o transformare la nivelul ?ntregului sector. ESG este unul dintre factorii valorici pe termen lung ai Mondelēz International, este parte integrat? ?n strategia de business ?i este esen?ial? pentru scopul companiei – acela de a oferi oamenilor gustarea potrivit?, pentru momentul potrivit, ?n modul potrivit.??Conceptul de Snacking Made Right este inclus ?n tot ceea ce facem ?n cadrul Mondelēz International. Ne determin? s? avem grij? de oamenii no?tri, s? ne protej?m resursele ?i s? le oferim consumatorilor no?tri din ?ntreaga lume momente de confort ?i conectare”, a declarat Dirk Van de Put,?Pre?edinte ?i CEO al Mondelēz International. ?Anul trecut, scopul companiei noastre a fost mai important ca oric?nd ?i ne-a determinat s? continu?m dezvoltarea angajamentelor noastre ESG ?i s? ne extindem obiectivele ferme. Ne concentr?m ?n continuare pe dezvoltarea unei companii sustenabile ?n domeniul gust?rilor, minimiz?nd impactul asupra mediului, fiind ?n acela?i timp o organiza?ie mai divers?, echitabil?, inclusiv? ?i transparent? ?i dedic?ndu-ne acceler?rii eforturilor de a determina viitorul gust?rilor.”?Eforturile continue ale Mondelēz International de a aduce o schimbare pozitiv? au condus la rezultate semnificative, cu impact asupra activit??ii, cum ar fi programe de achizi?ii sustenabile ?mbun?t??ite, reduceri semnificative ale emisiilor ?i de?eurilor ?i leg?turi mai puternice cu consumatorii ?i clien?ii. ?n ultimul an, compania a f?cut progrese semnificative ?n ceea ce prive?te obiectivele de dezvoltare durabil? ?i stare de bine ?i a dep??it mai multe ?inte, inclusiv: ● Materii prime sustenabileo 68% din volumul de cacao achizi?ionat ?n mod sustenabil prin programul Cocoa Life, dezvoltat interno 98% din uleiul de palmier achizi?ionat de la furnizori aliniat la Palm Oil Action Plan 2020 al MDLZ● Impactul asupra mediuluio Reducere de peste 20% a emisiilor de CO2, generate din procesele de produc?ie, dep??ind ?inta de 15%o Reducere de peste 30% a utiliz?rii cu prioritate a apei, dep??ind ?inta de 10%o Reducere de peste 30% a de?eurilor totale din procesele de produc?ie, dep??ind ?inta de 20%● Inova?ia ambalajeloro 94% dintre ambalaje concepute s? fie reciclabile● Stare de bineo 16% din veniturile din snack-urile care ?ncurajeaz? controlul por?iilor● Sprijin pentru comunitateo A fost creat? platforma Sustainable Futures pentru a amplifica impactul pozitiv pe termen lung asupra oamenilor ?i planetei prin investi?ii sociale inovatoare ?i parteneriateo Au fost oferite peste 30 milioane de dolari la nivel global ?n sprijinul eforturilor ?mpotriva COVID-19, inclusiv o dona?ie recent? de 2 milioane de dolari pentru a sprijini lupta ?mpotriva pandemiei ?n IndiaAccelerarea diversit??ii, echit??ii ?i incluziunii?n plus, Mondelēz International ??i intensific? angajamentele ?n ceea ce prive?te diversitatea, echitatea ?i incluziunea ?i ??i ?mbun?t??e?te comunicarea cu privire la progresul ?n aceast? zon?. ?n 2020, compania a anun?at angajamente ferme, inclusiv alocarea a 1 miliard de dolari anual pentru companiile de?inute de femei ?i grupurile minoritare ?i dublarea reprezent?rii popula?iei de culoare din America ?n func?ii de management p?n? ?n 2024, desemn?nd ?i primul Chief Diversity & Inclusion Officer. De asemenea, pentru prima dat? anul acesta, compania public? declara?iile consolidate ?i complete EEO-1, continu?nd s? adopte ?i s? publice indicii anuali de aliniere SASB & TCFD ?n cadrul unui angajament permanent fa?? de comunicarea ?i transparen?a extins?.Raportul Snacking Made Right al Mondelēz International reafirm? ?i obiectivele de mediu ale companiei pentru 2025, inclusiv:● Cacaoo 100% din volumul de cacao pentru brand-urile de ciocolat? este achizi?ionat prin intermediul programului de achizi?ii sustenabile dezvoltat de MDLZ, Cocoa Life● Carbono reducere de 10% a emisiilor de CO2 la nivelul ?ntregului lan?● Ambalajeo 100% dintre ambalaje concepute s? fie reciclabile ?i etichetate cu informa?ii privind reciclareao Reducere de 25% a utiliz?rii de plastic rigid virginPentru raportul complet sau pentru a vizualiza principalii indicatori de performan??, consulta?i Snacking Made Right Report.Infuzie de 15,7 mil. euro pentru expansiunea Profi de la BERD , 19 May 2021 | de Alina Dragomir Retailerul Profi, de?inut de fodul de investi?ii Mid Europa Partners, a accesat un credit ?n valoare de 15,7 milioane de euro de la Banca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare. Imprumutul va sus?ine planurile de expansiune, inclusive prin achizi?ii, ?n perioada 2021-2025, dar ?i renov?ri ?i investi?ii ?n depozite, potrivit unui comunicat publicat de BERD.“Investi?iile vor face ca brandul s? p?trund? ?n zone noi ?i slab deservite, ?n principal ?n afara marilor centre urbane. De asemenea, furnizorii locali ai Profi ??i vor putea ?mbun?t??i calitatea produselor urmare a sesiunilor de instruire ?i consultan?? din partea agronomilor interni. Proiectul va ?mbun?t??i, de asemenea, alfabetizarea digital? ?i financiar?, precum ?i abilit??ile opera?ionale ?n r?ndul personalului, compania oferind trainiguri noilor angaja?i ?i managerilor de magazine Profi”, este precizat ?n comunicatul BERD.?mprumutul este pe o perioad? de 5 ani cu o perioad? de gra?ie de 2,5 ani. Acesta nu este primul contract de credit semnat de Profi cu BERD, ?n 2016 lan?ul de magazine a ?mprunutat aproximativ 40 de milioane de euro pentru expansiune, iar ?n 2017 Mid Europa Partners, proprietarul retailerului, a primit 25 de milioane de euro, ca investi?ie de capital de la (BERD) pentru extinderea re?elei de magazine, ?n special ?n ora?ele mici.Planurile companiei vizeaz? o expansiune accelerat? ?n urm?torii trei ani, ceea ce presupune inaugurarea a peste 1.300 de magazine p?n? ?n 2024. Potrivit datelor comunicate de companie, ?n 2024 pe teritoriul Rom?niei ar urma s? func?ioneze 2.561 de magazine Profi.Profi opereaz? ?n prezent 1476? de magazine la nivel local ?i are ?n plan accelerarea expansiunii prin magazine preluate de mici antreprenori ?n sistem de franciz?, ?n acest moment num?rul de unit??i Agent Profi fiind de peste 400.?GLOBALPia?a de proteine alternative ar putea ajunge la 290 mld. dolari ?n 2035 , De Food Biz , mai 19, 2021 Un nou studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) ?i Blue Horizon Corporation, arat? c? p?n? ?n anul 2035 ne vom putea preg?ti mesele favorite din proteine alternative.Num?rul consumatorilor care ?nlocuiesc deja, complet sau par?ial, carnea din diet? cu proteine alternative cre?te datorit? con?tientiz?rii beneficiilor pe care le are asupra mediului, s?n?t??ii sau a drepturilor animalelor. Raportul Food for Thought: The Protein Transformation realizat de BCG ?i Blue Horizon afirm? faptul c? alternativele de ?nlocuire a proteinelor, precum proteinele cultivate pe baz? de plante, pe baz? de microorganisme sau pe baz? de celule animale, ar putea deveni o alternativ? viabil? a c?rnii pentru un procent de 90% dintre mesele noastre preferate, p?n? ?n 2035.Pia?a de ?nlocuire a proteinelor va cre?te de la 13 milioane de tone, c?t era anul trecut, la aproape 100 de milioane de tone p?n? ?n 2035, reprezent?nd 11% din pia?a total? de proteine, arat? proiectele raportului. ?n scenarii mai optimiste, dac? procesul de inovare devine mai rapid, pre?urile pe emisiile de CO2 cresc ?n continuare, iar fermierii care fac tranzi?ia de la agricultura animal? la produc?ia alternativ? de proteine primesc sprijin, aceast? cantitate s-ar putea dubla chiar ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate. ?Fermierii joac? un rol important ?n tranzi?ia c?tre proteinele alternative. Ei trebuie s? ?nve?e s? cultive soiurile potrivite pentru diferitele culturi care se folosesc ?n producerea de proteine alternative, adic? culturile optimizate pentru consumul uman,” a declarat László Juhász Director General ?i Senior Partner al BCG.Lisa Sweet, ?ef? a diviziei de strategie de afaceri ?i angajament la Centrul pentru Bunuri Publice Globale de la Forumul Economic Mondial, a declarat: ?Pentru ca diversificarea proteinelor ?i trecerea la proteinele alternative s? aib? succes, ?ntregul sistem trebuie s? evolueze pentru a sus?ine ?n continuare mijloacele de trai ale fermierilor.” ?n sprijinirea acestei tranzi?ii, fermierii ar trebui ajuta?i prin stabilirea unor garan?ii ale pre?urilor, ?ncheierea de acorduri de aprovizionare pe termen lung ?i alte stimulente.?nlocuirea ingredientelor de origine animal? va fi o problem? cheie ?n urm?torii ani. Utilizarea proteinelor alternative poate contribui la realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabil? ale ONU privind reducerea consumului, produc?iei ?i foametei. Dac? cre?terea de 11% a pie?ei eviden?iat? ?n studiul privind proteinele alternative se realizeaz? p?n? ?n 2035, ?nlocuirea c?rnii ?i a ou?lor ar reduce emisiile globale de CO2 cu mai mult de o gigaton?, ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate, echivalent cu emisiile anuale actuale de CO2 din Japonia. Pe l?ng? reducerea emisiilor, utilizarea surselor alternative de proteine ar putea duce la economii semnificative de ap? potabil?: estim?rile arat? c? agricultura ar putea economisi cel pu?in 39 de miliarde de metri cubi de ap? potabil? ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate, suficient? ap? proasp?t? pentru a aproviziona un ora? ca Londra, cu 9 milioane de locuitori, timp de 40 de ani.Beneficiile asupra siguran?ei ?i durabilit??ii mediului sunt incontestabile, ?ns? principalul aspect al convingerii consumatorilor este acela de a ob?ine o asem?nare c?t mai mare cu cea a produselor reale. Cea mai mare provocare pentru proteinele alternative este s? ating? sau s? dep??easc? gustul, textura ?i pre?ul c?rnii disponibile ast?zi.Pe baza cercet?rilor realizate de BCG, acest lucru se va ?nt?mpla ?n trei etape, ?n func?ie de tipul de protein? pe care dori?i s? ?l ?nlocui?i:Alternativele pe baz? de plante, cum ar fi burgeri, produse lactate ?i ?nlocuitori ai ou?lor din soia, maz?re ?i alte proteine din plante vor atinge paritatea p?n? ?n 2023 sau mai devreme.Proteinele alternative produse din microorganisme precum ciuperci, drojdii ?i alge unicelulare ar putea atinge paritatea dorit? p?n? ?n 2025.Proteinele cultivate direct din celule animale pot ?ndeplini a?tept?rile de mai sus p?n? ?n 2032.?ntre 2015 ?i 2020, valoarea investi?iilor de capital de risc ?n industria proteinelor alternative a dep??it 4 miliarde de dolari, ceea ce reflect? faptul c? investitorii v?d bune oportunit??i de investi?ii ?n tranzi?ia c?tre proteinele alternative. De?i va fi necesar un capital semnificativ pentru ?mbun?t??irea tehnologiilor ?i pentru a permite utilizarea industrial? a acestora, rezultatele investi?iei se vor vedea, cel mai probabil, ?n deceniile urm?toare. P?n? ?n 2035, dimensiunea pie?ei ar putea ajunge la 290 de miliarde de dolari, ceea ce este echivalent cu PIB-ul Finlandei pentru 2020.Despre Boston Consulting GroupBoston Consulting Group este partenerul liderilor din afaceri ?i societate pentru a-i ajuta s? fac? fa?? celor mai mari provoc?ri ?i pentru a descoperi cele mai mari oportunit??i. Compania BCG a fost pionierul domeniului strategiei de afaceri, aceasta fiind fondat? ?n anul 1963.Despre Blue HorizonFiind un pionier global, cu acces privilegiat ?n ecosistemul Food 4.0, Blue Horizon a modelat cre?terea pie?ei proteinelor alternative. Compania ??i propune s? transforme industria alimentar? global? prin impact de capital ?i crearea de valoare ?i investe?te pe parcursul ciclurilor de via?? ale companiilor care sunt aliniate misiunii de a ?nlocui proteinele animale cu surse alternative de proteine s?n?toase ?i durabile. Blue Horizon a fost fondat de Roger Lienhard ?n 2016 ?i are sediul la Zurich. P?n? ?n prezent, compania a str?ns peste 650 milioane USD ?i a investit ?n peste 50 de companii din sectorul proteinelor alternative. Modelul s?u de afaceri ofer? o oportunitate atractiv? de a investi ?n evolu?ia ecosistemului alimentar global, contribuind ?n acela?i timp la o lume s?n?toas? ?i durabil?.M?ncarea viitorului exclude carnea! Agroinfo , 19 mai 2021 Studiu. Pizza, pastele, friptura de vit?, tocana ?i multe dintre m?nc?rurile noastre preferate includ ingrediente ce provin de la animale. Potrivit unui nou studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) ?i Blue Horizon Corporation, p?n? ?n anul 2035 ne vom putea preg?ti mesele noastre favorite din proteine alternative.Num?rul consumatorilor care ?nlocuiesc deja, complet sau par?ial, carnea din diet? cu proteine alternative cre?te datorit? con?tientiz?rii beneficiilor pe care le are asupra mediului, s?n?t??ii sau a drepturilor animalelor. Raportul Food for Thought: The Protein Transformation realizat de BCG ?i Blue Horizon afirm? faptul c? alternativele de ?nlocuire a proteinelor, precum proteinele cultivate pe baz? de plante, pe baz? de microorganisme sau pe baz? de celule animale, ar putea deveni o alternativ? viabil? a c?rnii pentru un procent de 90% dintre mesele noastre preferate, p?n? ?n 2035.Pia?a de ?nlocuire a proteinelor va cre?te de la 13 milioane de tone, c?t era anul trecut, la aproape 100 de milioane de tone p?n? ?n 2035, reprezent?nd 11% din pia?a total? de proteine, arat? proiectele raportului. ?n scenarii mai optimiste, dac? procesul de inovare devine mai rapid, pre?urile pe emisiile de CO2 cresc ?n continuare, iar fermierii care fac tranzi?ia de la agricultura animal? la produc?ia alternativ? de proteine primesc sprijin, aceast? cantitate s-ar putea dubla chiar ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate.?Fermierii joac? un rol important ?n tranzi?ia c?tre proteinele alternative. Ei trebuie s? ?nve?e s? cultive soiurile potrivite pentru diferitele culturi care se folosesc ?n producerea de proteine alternative, adic? culturile optimizate pentru consumul uman,” a declarat László Juhász Director General ?i Senior Partner al BCG.Lisa Sweet, ?ef? a diviziei de strategie de afaceri ?i angajament la Centrul pentru Bunuri Publice Globale de la Forumul Economic Mondial, a declarat:?Pentru ca diversificarea proteinelor ?i trecerea la proteinele alternative s? aib? succes, ?ntregul sistem trebuie s? evolueze pentru a sus?ine ?n continuare mijloacele de trai ale fermierilor.” ?n sprijinirea acestei tranzi?ii, fermierii ar trebui ajuta?i prin stabilirea unor garan?ii ale pre?urilor, ?ncheierea de acorduri de aprovizionare pe termen lung ?i alte stimulente.?nlocuirea ingredientelor de origine animal? va fi o problem? cheie ?n urm?torii ani. Utilizarea proteinelor alternative poate contribui la realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabil? ale ONU privind reducerea consumului, produc?iei ?i foametei. Dac? cre?terea de 11% a pie?ei eviden?iat? ?n studiul privind proteinele alternative se realizeaz? p?n? ?n 2035, ?nlocuirea c?rnii ?i a ou?lor ar reduce emisiile globale de CO2 cu mai mult de o gigaton?, ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate, echivalent cu emisiile anuale actuale de CO2 din Japonia.Pe l?ng? reducerea emisiilor, utilizarea surselor alternative de proteine ar putea duce la economii semnificative de ap? potabil?: estim?rile arat? c? agricultura ar putea economisi cel pu?in 39 de miliarde de metri cubi de ap? potabil? ?n urm?torul deceniu ?i jum?tate, suficient? ap? proasp?t? pentru a aproviziona un ora? ca Londra, cu 9 milioane de locuitori, timp de 40 de ani.Beneficiile asupra siguran?ei ?i durabilit??ii mediului sunt incontestabile, ?ns? principalul aspect al convingerii consumatorilor este acela de a ob?ine o asem?nare c?t mai mare cu cea a produselor reale. Cea mai mare provocare pentru proteinele alternative este s? ating? sau s? dep??easc? gustul, textura ?i pre?ul c?rnii disponibile ast?zi.Pe baza cercet?rilor realizate de BCG, acest lucru se va ?nt?mpla ?n trei etape, ?n func?ie de tipul de protein? pe care dori?i s? ?l ?nlocui?i:Alternativele pe baz? de plante, cum ar fi burgeri, produse lactate ?i ?nlocuitori ai ou?lor din soia, maz?re ?i alte proteine din plante vor atinge paritatea p?n? ?n 2023 sau mai devreme.Proteinele alternative produse din microorganisme precum ciuperci, drojdii ?i alge unicelulare ar putea atinge paritatea dorit? p?n? ?n 2025.Proteinele cultivate direct din celule animale pot ?ndeplini a?tept?rile de mai sus p?n? ?n unicat BCGAproape jum?tate din popula?ia lumii nu m?n?nc? suficiente fructe ?i legume, By RO.aliment , May 19, 2021Mul?i oameni din ??rile cu venituri mici ?i medii nu primesc suficien?i nutrien?i, deoarece exist? un deficit de fructe ?i legume, iar aprovizionarea este unilateral? ?i nu este ?ntotdeauna accesibil?. Sunt necesare noi politici pentru a cre?te produc?ia ?ntr-un mod durabil ?i este nevoie de cercet?ri pentru a diversifica oferta ?i a o face mai accesibil?. Aceasta este concluzia unui grup de cercet?tori de la Universitatea Wageningen (WUR), inclusiv Bart de Steenhuijsen Piters, Ilse de Jager ?i Inge Brouwer, ?naintea Summit-ului Na?iunilor Unite privind Sistemele Alimentare.Cercet?torii au aprofundat problemele legate de comer?ul mondial cu fructe ?i legume pentru a identifica priorit??ile de cercetare ?i a sugera posibile cursuri de ac?iune pentru summit-ul ONU, care va avea loc ?n toamna anului 2021. WUR este partener oficial de cercetare al Grupului ?tiin?ific pentru summit-ul sistemelor alimentare.Raportul arat? c? au ap?rut mai multe probleme legate de sistemele alimentare ?n ??rile cu venituri mici ?i medii. Se dovede?te c? semin?ele ?i ?ngr???mintele bune nu sunt universal accesibile sau m?car accesibile. Exist? probleme cu conservarea ?i perisabilitatea fructelor ?i legumelor, care duc la risipa de alimente. ?n mod similar, nu fiecare consumator are venituri suficiente pentru a alege fructe ?i legume ?n dieta lor sau cuno?tin?e despre beneficiile pentru s?n?tate. Deficitul de vitamine ?i mineraleExist? suficiente fructe ?i legume doar pentru 55% din popula?ia lumii pentru a satisface cantitatea recomandat? de consum de 400 de grame pe zi. Diferen?a dintre ??ri este uria??: ?n Africa, doar 13% dintre ??ri pot satisface nevoile popula?iei, comparativ cu 61% ?n Asia. ?n ??rile cu venituri mici ?i medii, oferta se limiteaz? ?n principal la ro?ii ?i ceap?. Deficien?ele de vitamine ?i minerale rezultate din consumul inadecvat de fructe ?i legume se num?r? printre primii cinci factori de risc pentru o s?n?tate precar? la nivel mondial.Sunt necesare mai multe ac?iuni. Semin?ele ?i ?ngr???mintele pot fi puse la dispozi?ie mai u?or la nivel mondial printr-o distribu?ie echitabil? de c?tre companii ?i cu ajutorul re?elelor locale. ?n plus, problema de?eurilor alimentare trebuie, de asemenea, abordat?: 40-50% din toate fructele ?i legumele produse se pierd. Acest lucru necesit? o infrastructur? mai bun?, de exemplu.Problemele ?i solu?iile difer? ?n func?ie de sistemul alimentar ?i de ?ar?Deoarece problemele ?i solu?iile difer? ?n func?ie de sistemul alimentar ?i de ?ar?, cercet?torii ofer? sugestii pentru ac?iuni utiliz?nd mecanisme push & pull ?i de politici la nivelurile macro, mezo ?i micro economiei. Sunt sugerate, de asemenea, ac?iuni politice, cum ar fi crearea gr?dinilor de cartier ?i ?colare ?i educa?ia alimentar? s?n?toas?.Rela?iile de putereCercet?torii men?ioneaz?, de asemenea, necesitatea recunoa?terii ?i abord?rii diferen?elor de putere dintre actorii din sistemele alimentare. Este important ca ace?tia s? identifice cu claritate factorii care influen?eaz? sistemele alimentare ?i modul ?n care interac?ioneaz? p?r?ile publice ?i private. Prin urmare, potrivit cercet?torilor, persoanele interesate de sistemele alimentare trebuie s? se reuneasc? pentru dezbateri ?i s? lucreze ?mpreun? ?n noi moduri pentru a crea sisteme alimentare corecte ?i s?n?toase.UNIUNEA EUROPEANA Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development , 19-05-2021 12:45 PM CEST In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:21 May 2021, 8.45-9.00 (instead of 9.00-9.15)26 May 2021 - Cancelled - 15 June 2021, 9.00-12.00 and 13.45-16.15 and 16.45-18.4522 juin 2021, 9.00-12.00 et 13.45-15.15European Parliament's Calendar 2021 AGRI Calendar January - December 2021 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files ?????Strategic Plans (Oeil) ?????Strategic Plans (Report) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : ? European Union, 2021 - EP Draft agenda - Wednesday, 26 May 2021 - Friday, 28 May 2021 - PE692.886v01-00 - Committee on the Environment, Public Health and Food Safety , 19-05-2021 08:33 AM CEST Source : ? European Union, 2021 - EP ................................................Cum va influen?a decizia EFSA privind siguran?a dioxidului de titan, pia?a SUA? RO.aliment , May 17, 2021Pe 6 mai, Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA) a emis un aviz ?tiin?ific prin care a concluzionat c? dioxidul de titan (E171), un pigment pentru ob?inerea culorii albe ?ntr-o gam? larg? de produse alimentare, de la gum? de mestecat, la sosuri, ?nu mai poate fi considerat sigur, ca aditiv alimentar”.FDA a declarat pentru FoodNavigator-Statele Unite ale Americii, c? ac?iunea EFSA este acum evaluat? ?pentru a ?n?elege mai bine datele ?i constat?rile studiilor avute ?n vedere la revizuire“ , ?n scopul de a ?determina care ar putea fi implica?iile pentru evaluarea siguran?ei ?n utilizare a dioxidului de titan, de c?tre FDA? , ?n condi?iile ?n care acesta este ?n prezent aprobat ?n Statele Unite, ca o aditiv exclus de la certificare .?ntre timp, furnizorii de coloran?i alimentari, au prezentat o serie de oferte cu privire la modul cel mai bun pentru a ?nlocui agentul de albire, care este utilizat ?ntr – o varietate de branduri bine cunoscute.Potrivit Thea Bourianne, manager, solu?ii de consultan?? la Label Insight, mai mult de 11.000 de produse din baza sa de date (din SUA) cu produse alimentare ?i b?uturi con?in dioxid de titan, topul, pe categorii dec produse fiind condu de bomboane (32%), urmat de brio?e ?i gust?ri (14%), pr?jituri (8%), covrigi (7%), decora?iuni pentru copt (6%), gum? de mestecat (4%) ?i ?nghe?at? (2%).Ea a adaugat: ?Este foarte probabil ca dioxidul de titan s? fie utilizat ?n mult mai multe produse alimentare, deoarece este o culoare pentru care nu este necesar? o men?iune explicit? ?n lista de ingrediente.“Sensiest Food Colors: ?Am v?zut o tendin?? puternic? ?n anchete [despre ?nlocuirea TiO 2 ]“David Rigg, director de marketing, la nivel mondial la Sensiest Food Colors, a declarat c? firma sa lucra de un num?r de ani la g?sirea unor alternative potrivite la TiO 2 ? av?nd ?n vedere semnalele venite de la organismele de reglementare ?i de la alte organiza?ii.“El a ad?ugat: ? Am v?zut un interes puternic ?n anchete recent, ?n special din momentul ?n care Fran?a a suspendat utilizarea dioxidului de titan ?n urm? cu doi ani. Observ?m o cre?tere cererii pentru culorile naturale ?n general, iar alternativele noastre de ?nlocuire a dioxidului de titan sunt de fapt cele mai solicitate produse. De la anun?ul EFSA, am observat o cre?tere suplimentar? ?n anchete a interesului pentru produse de ?nlocuire. Este o provocare pentru a ?nlocui ?n mod excep?ional TiO2 ?n toate re?etele ?n care acesta este folosit ?n prezent“.Deci, c?t de provocator este ?nlocuirea dioxidului de titan din produsele alimentare?Pigmentul alb este folosit aproape ?n orice, de la gum? de mestecat ?i bomboane, la produse de patiserie, crem? de cafea, decora?iuni pentru torturi, umpluturi, sosuri, alimente pentru animale de companie ?i b?uturi r?coritoare sub form? de pulbere, urmare a unor carateristici speciale: rezisten?? la prelucrare termic? ?i la influen?a luminii, pH potrivit ?i insolubil ?n ap?,” a spus Rigg.? Este o provocare pentru a ?nlocui ?n mod excep?ional TiO 2 ?n toate re?etele. Dioxidul de titan este un pigment excelent de albire ?i este, de asemenea, destul de rentabil.” El a men?ionat, de asemenea, c? nu exist? un singur produs care s? ?l poat? ?nlocui ?n fiecare re?et?, determin?nd Sensient s? dezvolte o gam? de alternative dintr-o varietate de surse av?nd ?n vedere aplica?ii specifice.?Niciuna dintre op?iunile Avalanche nu folose?te ingrediente sintetice, dar nu toate produsele Avalanche folosesc aceea?i baz?. Depinde dac? opacitatea sau albul (sau ambele) sunt necesare ?i, de asemenea, de modul de reglementare. ?n SUA ?i Canada, mai multe op?iuni Avalanche sunt disponibile ?i pot fi folosite ?n func?ie de modul de etichetare (produs vegan, de exemplu).??n ultimii ani, am continuat s? ad?ug?m ?i s? ?mbun?t??im suita de solu?ii Avalanche. Pentru aplica?ii cu activitate ridicat? a apei, avem alternative care func?ioneaz? destul de bine. Noi consider?m c? cea mai mare provocare este ?n re?etele care presupune tratament termic.“Diferen?a de costPre?ul poate fi, de asemenea, o barier? pentru tehnologi, a ad?ugat Rigg, care a spus c? Sensient a reu?it destul de mult s? reduc? costurile pentru unele aplica?ii.??n general, nu sunt disponibile op?iuni neutre din punct de vedere al costurilor. De-a lungul ultimilor ani, am lucrat din greu la eliminarea diferen?ei de cost dintre dioxid de titan ?i diversele alternative din gama Avalanche, ?i a fost destul de succes ?n unele aplica?i , cum ar fi dulciurile similare drajeificate.“Amidon de orezJoe O’Neill este vicepre?edintele v?nz?rilor ?i dezvolt?rii afacerilor la A&B Ingredients, care ofer? amidonuri de orez despre care pretinde c? sunt potrivite pentru a ?nlocui dioxidul de titan ?n produse de cofet?rie ?i ?n gumele de mestecat, datorit? dimensiunii reduse a particulelor ?i capacit??ii lor de albire natural?.?Portofoliul nostru include amidonul nativ ?i organic de orez, care toate au mici granule de amidon ?ntre 2 p?n? la 8 microni. Granulele mici ac?ioneaz? pentru a umple suprafe?e inegale pe suprafe?ele produselor de cofet?rie ?i pot crea o acoperire neted? a suprafe?ei ?n produse, cum ar fi bombonele mentolate pentru o respira?ie frumos mirositoare ?i guma de mestecat. ?n conformitate cu misiunea noastr? de a oferi solu?ii de etichet? curat? din natur?, amidonul de orez este o alternativ? atractiv? la dioxidul de titan ?i poate ajuta la reducerea ciobirii ?i cr?p?rii suprafe?elor alimentelor. Acestea sunt disponibile ?n ambele forme conven?ionale ?i ecologice.“Culorile scutite de certificare , cum ar fi extractulannatto ?i dioxid de titan includ pigmen?i din surse naturalecum ar fi legumele, minerale sau animale. Acestea nu sunt supuse cerin?elor de certificare a lotului, dar sunt ?n continuare aditivi de culoare ?i FDA trebuie s? le aprobe ?nainte de a putea fi utilizate ?n alimente.Aditivii de culoare certificate , cum ar fi FD & C Yellow No. 5 sau albastru FD & C No. 1 sunt coloran?i sintetici care trebuie supu?i certific?rii de fiecare dat? c?nd un nou lot este fabricat.Dioxidul de titan (titan ?i oxigen TiO 2 ) este un mineral natural care este extras din p?m?nt ?i apoi procesat ?i purificat pentru a fi utilizat ?n produsele de larg consum. Pe pia?a american?, acesta este clasificat ca un aditiv de culoare scutit de certificarea prev?zut? av?nd ?n vedere ratele de includere mai mici de 1% din greutatea produsului alimentar.CEHIACehii ?nseta?i se ?ntorc pe terasele ber?riilor odat? cu relaxarea restric?iilor anti-COVID, Catalina Apostoiu , 19.05.2021, Cei mai ?nseta?i consumatori de bere din lume ?i-au ciocnit ?n sf?r?it din nou halbele la ?nceputul acestei s?pt?m?ni, dup? ce ber?riile s-au redeschis ?n pofida condi?iilor meteo nefavorabile din Cehia, un eveniment notabil dup? cinci luni de lockdown, scrie Reuters.Redeschiderea puburilor este considerat? un pas important ?n planurile Cehiei de relaxare a restric?iilor.BRAZILIA Produc?ia de portocale ?i cafea, amenin?at?, cu Brazilia pe punctul de a r?m?ne f?r? ap?, 19.05.2021, 00:00 77 Brazilia, cel mai mare exportator de cafea, zah?r ?i suc de portocale din lume, tocmai a avut parte de un sezon ploios care nu prea a adus precipita?ii, scrie Bloomberg.Perspectiva ofilirii portocalilor ?i arborilor de cafea vine ?n condi?iile ?n care pre?urile produselor agricole urc? la maxime pe mai mul?i ani, aliment?nd temeri privind o cre?tere a pre?urilor alimentelor.CHINAChina ?i-a rezervat deja 8,2 milioane de tone din urm?toarea recolt? de porumb a SUA , agrointeligenta.ro - 19 mai 2021 Chiar dac? anul agricol 2021-2022 va ?ncepe abia peste c?teva luni, ?n ultimele zile China ?i-a asigurat aproape o treime din necesarul s?u preconizat de porumb din urm?toarea recolt? a SUA, transmite Reuters.P?n? mar?i, China ?i-a rezervat cel pu?in 8,2 milioane de tone de porumb din urm?toarea recolt? a SUA cu livrare ?n anul agricol 2021-2022, care va ?ncepe la 1 septembrie, iar traderii avertizeaz? c? ?n perioada urm?toare ar putea fi anun?ate ?i alte contracte. Prima achizi?ie, pentru 1,36 milioane tone de porumb din viitoarea recolt?, a fost anun?at? la data de 7 mai. Departamentul american al Agriculturii (USDA) prognozeaz? c?, ?n total, China va importa 26 milioane de tone de porumb de la to?i furnizorii ?n anul 2021-2022, o cantitate nemodificat? fa?? de anul agricol curent. Ceea ce difer? ?ns? este momentul ?n care au fost f?cute achizi?iile, mult mai devreme dec?t anul trecut, anali?tii apreciind c? acesta a fost unul dintre factorii care au propulsat cota?iile futures la bursa de la Chicago la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, scrie Agerpres.Gra?ie celor mai recente achizi?ii ale Chinei, angajamentele venite din toate destina?iile pentru noua recolt? de porumb a SUA se apropie de cel pu?in 12 milioane de tone. Comparativ, ?n anul 2020-2021 acest nivel a fost atins abia la mijlocul lunii august 2020 iar v?nz?rile spre China au trecut pragul de 8,2 milioane de tone ?n jurul datei de 1 septembrie 2020.Aceste date demonstreaz? c? SUA au devenit, de departe, cel mai mare furnizor de porumb al Chinei, ?n condi?iile ?n care p?n? anul trecut aceast? pozi?ie a fost de?inut? de Ucraina, al patrulea exportator mondial de porumb.Potrivit datelor USDA, ?n perioada octombrie 2020-ianuarie 2021, Ucraina a livrat 4,1 milioane de tone de porumb spre China, o cre?tere de 2,5 ori. Cu toate acestea, exporturile totale de porumb ale Ucrainei au sc?zut cu 25% ?n ritm anual din cauza recoltei mai mici din 2020. SANATATE si GASTRONOMIECum se prepar? Seitan, carnea vegetarian , Miercuri, 19 Mai 2021 , Lumea Satului Seitan este un substitut pentru carnea de pui, adorat de vegetarieni ?i vegani. Acesta nu con?ine soia, ci doar gluten din f?ina de gr?u. Cei care doresc pot transforma seitan ?n burgeri, friptur?, chiftele etc. Prima men?iune a acestui tip de preparat apare ?n secolul VI. Budi?tii din China ?l consumau ca alternativ? la carne. Cuv?ntul seitan provine din limba japonez? ?i a ?nceput s? descrie acest produs de-abia acum 50 de ani. Seitan este o surs? important? de proteine, fier ?i seleniu. Este util celor care vor s? sl?beasc? pentru c? este s?rac ?n calorii. Dac? ai probleme ?n a digera glutenul, evit? acest produs.Timp de preparareTimp de preparare: 15 minute.Timp de g?tire: 120 minute.Gata ?n 135 minute.Ingrediente1,2 kg f?in? alb?;700 ml de ap?.Mod de preparareF?ina se pune ?ntr-un bol ?nc?p?tor.Se adaug? treptat apa ?i se ?ncepe amestecarea.Se fr?m?nt? bine p?n? ?ncepe s? formeze leg?turile de gluten ?i s? devin? un aluat omogen. Se fr?m?nt? cam 5-10 minute p?n? ce aluatul devine elastic.Peste aluat se toarn? ap? rece, se acoper? vasul cu un capac ?i se las? la odihnit 1-2 ore la temperatura camerei.Dup? trecerea celor 2 ore se vars? apa ?i se ?ncepe sp?larea aluatului cu ap? rece. Se schimb? apa de fiecare dat?. Seitanul se spal? cam 15 minute, ?n 3-4 ape sau p?n? apa devine de la albicioas? la c?t de c?t translucid?.Aluatul de carne vegetarian? se pune ?ntr-o strecur?toare ?i se las? la scurs 10-15 minute.Aluatul se ?mplete?te ?i/sau ?nnoad? ?i apoi se mai fr?m?nt? pu?in ?i se adun? ?ntr-o bil?.Seitanul se poate fierbe ?n sup? de legume timp de 2 ore la foc mic-mediu.Se las? la r?cit c?teva ore sau peste noapte la frigider. Se poate acoperi cu lichidul ?n care a fiert pentru a nu se usca.A doua zi, seitanul se poate rupe ?n f??ii sau t?ia ?n felii ?i se poate pr?ji ?n tigaie sau pe gr?tar.Beatrice Alexandra MODIGA?Autotest” pentru alergeni ?n alimente , By RO.aliment , May 19, 2021Dac? cineva cu alergie la arahide ingereaz? accidental urme de arahide, aceasta poate avea consecin?e grave sau chiar fatale. Cercet?torii Wageningen au dezvoltat un test simplu pe care consumatorii ?l pot folosi pentru a testa alimentele pentru anumi?i alergeni, la fa?a locului, ?i pot vizualiza rezultatele detaliate ale testelor pe smartphone-ul lor. Oamenii de ?tiin?? lucreaz? la teste similare pentru fermieri ?i produc?tori pentru a detecta substan?ele toxice din alimente.Un num?r din ce ?n ce mai mare de copii ?i adul?i au o alergie alimentar?. ?Oamenii pot fi alergici la aproape orice tip de alimente. Alergia poate fi u?oar?, dar ?i foarte sever? sau chiar poate pune via?a ?n pericol a celui cu astfel de alergie”, declara cercet?toarea Wageningen, Gina Ross. Nu este ?ntotdeauna clar c?nd alimentele con?in un alergen.?Autotestul este un mini-laborator portabil care face ca analiza chimic? s? fie accesibil? tuturor. Acest lucru ne permite s? democratiz?m ?tiin?a”.?n fabrici, diferite alimente pot intra ?n contact unele cu altele, provoc?nd contaminarea ?ncruci?at?. Particulele foarte mici de arahide sau nuci pot ajunge ?n alte alimente prin aer. Prin urmare, mul?i produc?tori de alimente declar? pe ambalaj c? un produs ?poate con?ine” urme de arahide, nuci etc. Ross spune c? mul?i produc?tori de alimente fac tot posibilul pentru a evita contaminarea ?ncruci?at?, dar c? uneori acest lucru se ?nt?mpl? accidental.Prob? de biscui?i?n ultimii ani, Gina Ross a dezvoltat un autotest simplu pe care consumatorii ?l pot utiliza pentru a verifica dac? exist? urme de arahide sau alune ?ntr-un produs. Lua?i un mic e?antion din ceea ce dori?i s? m?nca?i, cum ar fi un biscuit. ?l pune?i ?n testul, care se nume?te imunotest. Dac? exist? alergeni ?n e?antion, o linie neagr? va ap?rea pe banda de test ?n c?teva minute, ?mpreun? cu o linie de control. Pute?i conecta testul la smartphone-ul dvs. cu un suport special. Rezultatele detaliate ale testelor, cum ar fi cantitatea de alergeni din e?antion, vor fi afi?ate pe ecran. Dac? nu apare nicio linie, pute?i m?nca ?n siguran?? produsul. Linia de control va fi vizibil?, ceea ce indic? faptul c? testul a fost efectuat corect.Folosind anticorpiTestul lui Ross este foarte u?or de utilizat. ?Un student ?n v?rst? de 15 ani care s-a ?nt?mplat s? fac? un scurt stagiu la noi a putut folosi testul f?r? probleme dup? o scurt? explica?ie ?ntr-un manual ?n stil IKEA.” Tipul de test pe care l-a folosit cercet?torul, un test imunologic, detecteaz? alergenii folosind anticorpi. Testele pentru coronavirus utilizeaz? acela?i principiu pentru detectarea coronavirusului. Testele de sarcin? fac la fel, dar detecteaz? hormoni.Anticorpii sunt proteine care ne ap?r? corpul. Se ata?eaz? de intru?i precum alergeni sau viru?i ?i ?i fac inofensivi. ?n autotest, a fost creat? o linie cu anticorpi specifici pentru un anumit alergen. Un al doilea anticorp din solu?ie este marcat cu nanoparticule de carbon ?i leag?, de asemenea, alergenul. O particul? de carbon de pe linia de test nu poate fi v?zut? cu ochiul liber, dar multe particule la un loc fac ca linia s? devin? neagr? ?i testul s? fie pozitiv.Tehnologie 3D cool?Testul con?ine toate echipamentele dintr-un laborator ?n miniatur?: este un mini-laborator portabil”, spune Ross. Testul ?i suportul telefonului sunt realizate din plastic alb translucid. Cercet?torul le-a realizat personal cu o imprimant? 3D. ?Tehnologia 3D este foarte interesant?. Este foarte distractiv s? desenezi ?i s? concepi ceva ?i s?-l po?i ?ine ?n m?n? ?n c?teva ore.”?Testul con?ine toate echipamentele dintr-un laborator ?n miniatur?: este un mini-laborator portabil.” Foto: Gina Ross.Ross a utilizat ?i informa?ii despre tehnicile ?i cuno?tin?ele necesare de la colegii care au efectuat cercet?ri conexe la Universitatea Link?ping din Suedia. Cercetarea ei face parte dintr-un mare proiect UE, FoodSmartphone, ?n cadrul c?ruia 11 candida?i la doctorat din diferite institute de cercetare europene au dezvoltat teste pentru verificarea siguran?ei ?i calit??ii alimentelor folosind smartphone-uri. ?n plus fa?? de testele imuno cu citiri optice ale smartphone-ului, au folosit aptameri pentru identificare ?i o citire electrochimic? pentru test.Testele nu sunt doar pentru consumatori: ele vor fi disponibile, de asemenea, pentru fermieri ?i industria alimentar?. De exemplu, la Universitatea din Belfast a fost dezvoltat un test care permite produc?torilor de crustacee s? m?soare toxinele naturale din midii, iar cercet?torii de la Universitatea din Praga au dezvoltat un test pentru m?surarea reziduurilor de pesticide din fructe ?i legume.Acas? ?i la ferm??Punerea acestei tehnologii la dispozi?ia tuturor prin utilizarea unui smartphone o face foarte accesibil?. Marele avanrtaj este c? acest lucru ne permite s? democratiz?m ?tiin?a, ?n special chimia analitic?, ?i s? o punem ?n m?inile utilizatorului. Majoritatea oamenilor nu mai au tangen?? cu subiecte precum chimia ?i biologia dup? ?coala secundar?, dar, f?r? s? ?tie, o folosesc atunci c?nd fac un test de sarcin?, de exemplu”, spune Ross.Ea crede c? ar putea exista un num?r din ce ?n ce mai mare de auto-teste u?or de realizat ?n viitor, precum cele pentru grip? ?i alte afec?iuni. ?Oamenii nu vor mai trebui s? mearg? la medic pentru un diagnostic, ci doar pentru tratament. Pute?i vedea c? aceast? dezvoltare este deja ?n curs cu auto-testele pentru coronavirus.”Autotestele pentru siguran?a ?i calitatea alimentelor sunt, de asemenea, ideale pentru utilizare de c?tre fermierii ?i produc?torii de alimente din ??rile cu venituri mici. ?Nu necesit? echipamente de laborator scumpe ?i extinse. ?i tehnologia func?ioneaz? ?n continuare bine, chiar dac? ave?i un smartphone vechi. Am ?ncercat-o pe un model vechi pe care nu l-am mai folosit de mult timp. ”Detectarea toxinelorDezvoltarea autotestului a f?cut parte din cercetarea doctoral? a lui Ross la Wageningen Food Safety Research. A finalizat-o ?n trei ani ?i jum?tate ?n loc de patru ?i cu o distinc?ie ?cum laude”. Autotestul pentru urmele de arahide ?i alune din biscui?i nu este ?nc? ?n produc?ie; sunt necesare mai ?nt?i cercet?ri suplimentare. S-ar putea s? existe un proiect suplimentar ?n programul ?tiin?ific European Horizon 2020.Ross va continua acum ca cercet?tor la catedra Wageningen Organic Chemistry. ??n proiectul UE PhotonFood , voi dezvolta teste pentru a detecta micotoxinele ?i toxinele din ciuperci, ?n alimente. Aceste toxine pot ap?rea ?n toate tipurile de produse alimentare, inclusiv ?n cereale.” Inten?ia este ca fermierii ?i produc?torii de alimente s? poat? folosi testele singuri.?Testele se bazeaz? pe detectarea cu un spectrometru infraro?u portabil. ?n ultimii ani am lucrat cu alergeni ?i acum a?tept cu ner?bdare s? aflu mai multe despre micotoxine. ”DOSARCaloian rose 2020 – ?nving?tor la Concursul na?ional de profil, ?n fa?a unor vinuri mai scumpe. O discu?ie despre teoriile pre?/calitate cu Gabriel Roceanu, de la Crama Opri?or , mai 19, 2021Cezar Ioan Rose Caloian 2020, de la Crama Opri?or, a c??tigat primul loc la Concursul na?ional de vinuri rose desf??urat ?n 14 mai la Casa Comana, ?n Delta Neajlovului, ?n apropiere de Bucure?ti. Vestea i-a luat prin surprindere pe mul?i dintre pasiona?ii de vin, av?nd ?n vedere c? oltenii au avut de ?nfruntat alte 65 de vinuri (de la preselec?ii p?n? ?n final?), dintre care majoritatea mai scumpe. Dar c?t de justificat? e o astfel de surprindere, dac? ne uit?m la “pedigree”-ul gamei Caloian ?i al Cramei Opri?or, ?n general? E plin de medalii ?i recunoa?teri ?n ultimele decenii, la toate palierele de pre? – de la M?iastrul entry-level, trec?nd prin Caloian, La Cetate, Dr?gaic? ro?ie, Rusalc? alb?, Jiana Rose, Cupola Sanctis, Cabernet Sauvignon Crama Opri?or (Eticheta ro?ie), Smerenie, Passarowitz sau ultraexclusivistele ISPITA si EZOTERIK Primo. Am stat de vorb? despre vinuri, previziuni ?i tendin?e – dar ?i despre gusturile tineretului – cu Gabriel Roceanu, directorul general de la Opri?or. Introducerea, titlul ?i intertitlurile apar?in Vinul.ro, ilustra?ia din colec?ia cramei. Detalii despre cel mai recent proiect al Cramei Opri?or legat de Horeca pute?i g?si aici!Prestigiul unei crame se cl?de?te pe valori asumate consecvent– Exist? o teorie care spune c? po?i s?-?i dai seama de valoarea unei crame nu neap?rat dup? “v?rfurile” pe care le produce, ci dup? cele mai ieftine vinuri. Ce zici de asta? ?mi aduc aminte c?, acum un an ?i ceva, vorbeam despre unul sau mai multe evenimente cu vinuri ieftine, m? ?i g?ndesc deja la un concurs cu aceast? tematic?… Nu toat? lumea are tot timpul bani de cheltuit pe vin. Gama Caloian a Cramei Opri?or se bucur? constant de recunoa?teri calitative ?n concursuri ?n opinia mea, prestigiul unei crame se cl?de?te pe un set de valori, asumate ?i abordate consecvent ?n raport cu filozofia de existen?? a acelei crame. Noi, la Crama Opri?or, am ales de la bun ?nceput calitatea ca defini?ie a filozofiei noastre. Indiferent de volumul de vin procesat, noi suntem aten?i at?t la podgorie, c?t ?i la cram?, astfel ?nc?t rodul strugurilor s? fie valorificat la calitatea maxim posibil? oferit? de recolt?. O parte a calit??ii apar?ine ?i locului unde este amplasat? podgoria ?i crama. Este meritul naturii, nu al nostru, ?ns? f?r? calitatea daruit? de localizarea geografic? nu am putea ob?ine valoarea specific? ?n vinurile noastre. Implicarea oenologului este nealterat? de destina?ia lotulului de vin procesat, fie el stilul clasic, fie stilul high end. Sunt de p?rere c? marea majoritate a consumatorilor pasiona?i ??i aleg vinul dup? mai multe criterii, f?r? a fi ?ntotdeauna primordiale pre?ul mare ?i pozi?ionarea “high” pe segmentul complexit??ii. Deseori, ambian?a de consum cere vinuri fresh, simple, joviale, asortate orei zilei, meniului ?i st?rii de spirit a celor care consum?. Cum ar fi, drept simple exemple, petrecerile barbecue, mese servite ?n miez de zi, gastronomia lejer?, atmosfera casual, soundul muzical ?i a?a mai departe. Aici s-ar recomanda vinurile din zona clasic? sau, dac? vrei, “ieftin?”, ?ns? de calitate, avand menirea s? ?mbog??easc? starea de bun? dispozi?ie f?r? a solicita excesiv senza?iile papilare. Vinurile premium foarte complexe, bogate ?n consisten?? ?i, implicit, scumpe, sunt apreciate ?n egal? m?sur? atunci c?nd este locul ?i momentul lor de consum. Fiecare client ??i alege vinul potrivit pentru scopul dorit. Consider c? o cram? care produce vinuri high end se poate exprima ?n termeni de ?nalt? calitate ?i ?n vinurile din stilul clasic, entry, vinuri de zi cu zi, sau – cum sunt sunt denumite ?n limba englez? – “easy drinking / easy going wines”. Un exemplu sugestiv este brandul Penfolds, unul dintre cele prestigioase nume ale vinului mondial. G?sim ?n lista de vinuri Penfolds at?t vinuri de 8 € cat ?i vinuri de 1.000 € sau chiar mai mult (sticl? de 0,75L). ?n presa de vin sunt frecvente analize text ?i video prin care se interpreteaz? termenul “ieftin”, prin foarte multe argumente tehnice ?i economice. Eu cred cu toat? convingerea c? fiecare tip de vin ??i g?se?te locul potrivit ?n via?a oric?rui consumator.Aten?ie la calitate – at?t ?n vin c?t ?i ?n lan?ul de v?nzare – cu g?ndul la consumatorul final– Ne uit?m, zilele astea, la un exerci?iu mondial de “lep?dare de pandemie”, o eliberare. ?mi po?i spune ce au ?nsemnat ultimele 15 luni pentru Crama Opri?or? Cum au evoluat – fa?? de un an normal – v?nz?rile pe segmente de consum? Dat fiind faptul c? HoReCa a fost mai mult ?nchis?, s-au n?scut ?n retail “eroi ieftini” – vinuri cu succes nea?teptat de v?nz?ri sau notorietate ?amd?Pandemia cauzeaz?, ?nc?, mult. Consumul de vin caut? un mediul favorabil, destins, acolo unde oamenii socializeaz? ?i se simt bine ?mpreun?. Spaima mediatizat? intensiv ?i perseverent, interdic?ii ?i reguli impuse vie?ii private, sunt factori care inhib? apetitul de consum ?i imprim? teama ?n starea de spirit. ?n aceste condi?ii, am fost nevoi?i s? exploat?m orice canal de v?nzare viabil pentru a livra vinurile c?tre public. ?ntr-adev?r, echipa de v?nz?ri ?i-a orientat abordarea c?tre marele retail, ?ns? ?i c?tre retailul local, a?a-numitul “traditional trade”, dar ?i prin magazinele online. ?n lan?ul de distribu?ie, ne-am sus?inut partenerii, am muncit enorm pentru a compensa, ?mpreun? cu ei, dezechilibrul de rulaj cauzat de ?nchiderea Horeca. Ne g?ndim permanent la consumatorul final. Cum s? facem s? ajung?, facil, vinul la client? ?n condi?iile de restric?ii am abordat procese de impulsionare a list?rilor ?n multe canale de v?nzare. Nu oricum ?i oriunde, ci numai dup? ce colegii din echip? verific? personal condi?iile de p?strare, expunere ?i v?nzare a vinurilor Cramei Opri?or. Suntem aten?i la calitate, pentru c? orice sticl? cu vin ajuns? la client poate genera o a doua v?nzare sau, dimpotriv?, poate genera repulsie dac? pe lan?ul comercial vinul a suferit degrad?ri cauzate de lipsa controlului temperaturii ?i umiditatii din depozite sau locuri de expunere. Pentru vinurile din colec?iile “high end”, ?n serii limitate, ?ncerc?m s? g?sim lan?ul comercial cel mai corespunz?tor criteriilor noastre de calitate, cu referire la condi?iile de p?strare ?n depozite ?i ?n magazine, timpul estimat ?n care o sticl? z?bove?te ?n pozi?ie vertical? f?r? a fi umezit dopul etc. Repet ce am sus?inut ?i cu alte ocazii: retailul ajut? Horeca, nu exist? conflict real ?ntre cele dou?, ci poate de principii ?i de judecat?. Clientul care cump?r? un vin premium / scump de la raft, ?tie foarte bine ce-?i dore?te. ?i apoi, dac?-i place vinul ?i ?l reg?se?te pe meniul din restaurant, ?l comand? ?i ?n?elege diferen?a de pre? din meniu fa?? de raftul din retail. Exemple pot veni, ?n aceast? tem?, cu nemiluita. Oare clientul de restaurant ??i face calculul c?t cost? o por?ie de paste carbonara prin raportarea la punga de paste cump?rat? din retail ? ?i apoi compar? pre?ul ingredientelor disponibile ?n retail fa?? de farfuria lui de paste consumata ?n restaurant? Sau, ?i mai sugestiv: apa, sucurile – cele mai renumite branduri existente din abunden?? at?t ?n retail c?t ?i ?n Horeca. Vrem s? credem c? diferen?ele de pre? d?uneaz? consumatorului din Horeca? Oamenii care consum? produse premium sunt, de regul?, persoane cu preocup?ri construite prin educa?ie ?i ra?ionament bogat ?i profund. Mecanismele macro ?i microeconomice sunt ?n?elese cu lejeritate, de mare parte a consumatorilor, iar modul ?n care costurile Horeca sunt repartizate ?n meniu nu constituie o barier? ?n alegerea produselor dorite. Cu siguran?? c? exista nemultumi?i, ?n procent foarte mic, sub 1%, ?ns? ace?tia sunt foarte vocali – ?i astfel ei livreaz? opinii eronate dar categorice c?tre unii horecari.Previziunile sunt optimiste, at?ta timp c?t omenirea va produce valori reale prin educa?ie, munc? ?i implicare– D?-mi, te rog, o estimare, o previziune pentru perioada urm?toare. Da, ?tiu c? dac? vrei s?-l faci pe Dumnezeu s? r?d? e de-ajuns s?-i prezin?i planurile tale, dar hai s? risc?m! Ce-o s? face?i voi ?n noile condi?ii ?i la ce rezultate v? a?tepta?i?Bun? de tot ?ntrebarea! ?mi dai voie s? o transmit ?i guvernelor care gestioneaz? via?a lumii moderne ?i civilizate din UE, US, UK, Canada ?i altele din lista lung?? Ar trebui s? a?tept?m r?spunsul lor ?i apoi, cum zice rom?nul, “mai vedem…” ?n fine, cu siguran?? c? ne preocup? organizarea ?i planificarea activit??ii, nimic nu facem la voia ?nt?mpl?rii. Previziunile noastre sunt optimiste, pe bune! Crizele impuse nu dureaz? mult. At?ta timp c?t omenirea va produce valori reale prin educa?ie, munc? ?i implicare, oamenii ??i vor c?uta frecvent momente de relaxare ?i destindere. Aici intervine vinul ca ingredient agreabil ?i seduc?tor. Dac? noi, ?n podgoria Opri?or, vom cultiva struguri s?n?to?i, cop?i ?i gustosi, apoi la Crama Opri?or vom procesa mustul ?i vinul ?n standardele noastre de calitate, atunci deja am salvat mult din drumul vinului c?tre consumatorul final. Mai este ceva, legat de specificul pie?ei din Rom?nia. Statisticile recente arat? o cre?tere de cca 20% a consumului de vin ?n pandemie ?n ??rile din vestul Europei. La noi, ?n Rom?nia, a sc?zut consumul. De ce? Tocmai din cauza diferen?elor de cultur?, tradi?ie ?i stil de via??. ?n vestul Europei, oamenii ?inu?i ?n cas? au consumat mai mult vin dec?t ?n timpurile c?nd se deplasau zilnic la job. ?n schimb, noi, rom?nii suntem firi balcanice – ne place s? fim ?mpreun?, cu prieteni, rude, grupuri; a?a ne place s? ne distr?m. Suntem temperamente mult mai exuberante dec?t popula?iile din alte ??ri. Asta este o realitate. Restric?iile Horeca, plus interdic?iile de orice fel de party privat, au cauzat reducerea consumului de vin ?n Rom?nia. Aceast? conjunctur? nefast? se va termina cur?nd, sper?m din toat? inima.Sunt multe teorii legate de ecua?ia pre? / calitate. Filosofia Cramei Opri?or pune accent pe calitate– Dac? tot a?i cucerit voturile juriului de la Concursul na?ional de rose-uri ?n fa?a unor competitori mai scumpi, a? vrea s? extrag de la tine o “teorie a vinurilor ieftine”. M? aju?i?Revin cu o completare a opiniei exprimate la r?spunsul la prima ta ?ntrebare. Filozofia Cramei Opri?or este calitatea. Indiferent de segmentul ?n care ?ncadr?m un lot de vinuri, acesta poart? cu el implicarea ?i preocuparea fa?? de calitate a podgorenilor, oenologilor ?i a ?ntregii echipe a Cramei Opri?or. Sunt enorm de multe “teorii” legate de ecua?ia calitate/pre?. Dac? tot ne raport?m la cifre, atunci, matematic vorbind, putem afirma c? pre?ul mic se traduce, ?n primul r?nd, prin recolta mare de struguri. Asta nu ?nseamn? c? un volum mare de struguri furnizeaz? neap?rat un must fad, diluat, f?r? personalitate. Nicidecum. Poate acolo unde se practic? iriga?ia ?n vie, poate acolo fructul s? fie ?n exces pe plant? ?i atunci putem vorbi de supra-produc?ie. ?ns? la noi, ?n podgoria Opri?or, nu avem iriga?ie, a?a c?, pentru vinurile din segmentul clasic/entry, l?s?m to?i corchinii s? produc? rod p?n? la recoltare, at?t c?t poate furniza cilcul sezonului natural si c?t planta duce din propria capacitate, f?r? sus?ineri suplimentare. Pentru vinurile premium ?i high end intrevenim la reducerea rodului imediat dup? ?nflorit. Dac? strugurii sunt s?n?to?i perfect (obiectiv ?ndeplinit prin munc? intens?) ?i dac? ?i culegem ?n ziua decisiv?, pe care noi o alegem, atunci din cantitate mare de struguri poate rezulta un vin fascinant – de ce nu? ?n fine, traseul de calcul al pre?ului unui vin nu se opre?te la volumul de recolt?, ci include ?i resursele utilizate ?n cram?, energie, vase de fermentare, timp de fermentare, tehnologie, timp alocat de oenolog, creativitatea oenologului ?i implicarea ?n via?a vinului de la must ?i p?n? ?n sticl?, ambalajul, dopul, conceptul etc. Sunt multe piese ?n acest puzzle, fiecare pies? av?nd un cost care se transfer? sticlei cu vin.O oper? e expus? numai c?nd creatorul consider? c? e des?v?r?it? ?i transmite tot mesajul dorit de autor. La fel ?i vinurile de art? Opri?or– Chiar m? ?ntreab? cunoscu?ii: pe c?nd o nou? liter? – un nou vin, mai exact – ?n gama ISPITA? Te ?ntreb ?i eu pe tine, n-am de-ales. Apropo, prietenii care m? ?ntreab? nu-s neap?rat amatori, unii vor s? completeze toat? colec?ia ca s-o rev?nd?, mai scump, celor care n-au fost prev?z?tori ??-?i procure vinurile din timp ?i-acum nu mai g?sesc. Au b?gat bani ?n joc, au tot dreptul s? fie curio?i.?ntrebarea ta o primesc de cel pu?in o dat? pe s?pt?m?n?. Toate colec?iile noastre din “Art? ?i Vin” con?in, ?n afar? de substan??, o cantitate mare din dimensiunea intangibil? a creativit??ii. Orice oper? de art? se expune numai dup? ce este finalizat?, iar creatorul decide c? aceasta este des?v?r?it?, ?i con?ine tot mesajul pe care ?i l-a dorit s?-l exprime. Colec?ia ISPITA este compus? din piese care poart? vizual, olfactiv ?i gustativ interpretarea simbolisticii literei ?i sugestia de emo?ie ?n con?inut. Mai sunt trei litere de creat din colec?ie, vinurile sunt ?nc? ?n butoaie – atunci c?nd va fi momentul, ?i numai atunci, niciun moment mai devreme, cu siguran?? c? vom avea o nou? liter? care sa completeze seria. Graba nu intr? ?n calcul. ?tim c? sunt a?tept?ri, ?tim c? orice v?nzare de vinuri high end aduce aport sus?inut ?n business, ?ns? aici, ?n conceptul “Art? ?i Vin”, raportarea la bani ?i bilan? contabil este riscant?, dac? ar deveni prioritate zero.De degustat live, pahar l?ng? pahar, f?r? restric?ii ridicole– La final, o ?ntrebare pe care m?rturisesc c-am preg?tit-o mai degrab? ca pe un joc de cuvinte menit s? provoace curiozitate asupra ?ntregului portofoliu de la Opri?or – de la cele ieftine la cele ultra high end. Cam ca Emil Constantinescu ?n “finala” televizat? cu Ion Iliescu de la alegerile preziden?iale din 1996, ?ntreb: “Domnule Roceanu, crede?i – cu Smerenie ?i dincolo de Etichet? (ro?ie), ?n sens Ezoterik sau nu – c? la Opri?or chiar ?i Caloian este M?iastru? Sau v? seduce ISPITA unui moment istoric de v?rf precum Passarowitz?“ Gabriel Roceanu e convins c? o cram? care produce vinuri high end se poate exprima ?n termeni de ?nalt? calitate ?i ?n vinurile “de zi cu zi”, sau – cum sunt sunt denumite ?n limba englez? – “easy drinking / easy going wines” Vinurile Caloian ?i M?iastru sunt diferite ?ntre ele. ?i aici sus?in cu argmente fizice, vizibile, palpabile ?i gustative. Gama Caloian contine 8 vinuri, seci toate. Gama M?iastru con?ine 7 vinuri, dintre care 2 seci ?i 5 demiseci. ?n fiecare gam? sunt c?teva soiuri care nu se reg?sesc ?n cealalt? gama. Singurele vinuri care ar fi ?n zona asem?n?rii tehnice – acelea seci adic? – ar fi soiurile Sauvignon Blanc ?i Cabernet Sauvignon. ?ns? aici loturile fermentate sunt clasificate independent ?i, de fapt, diferen?ele fine se pot percepe ?n condi?iile unei degust?ri pahar l?ng? pahar. Abia a?tept deschiderea suitei de t?rguri specializate de vin, f?r? restric?ii ridicole, pentru a degusta ?mpreun?, ?n paralel, vinurile M?iastru ?i Caloian. ?i avem, astfel, ocazia s? verific?m live declara?ia de mai sus.Cum e cu tineretul de azi? P?n? la notorietate, trebuie st?rnit interesul– Pentru “cei care au deschis televizoarele mai t?rziu”, cele 7 cuvinte ?ngro?ate din ?ntrebarea de mai sus sunt numele unor vinuri sau game de vinuri de la Crama Opri?or – de la cele mai scumpe la cele mai ieftine, care compun, cu toate, portretul acesteia. Pentru ace?tia – care poate n-au ?nt?lnit ?n via?a lor un vin de Opri?or ?i pe care-i b?nuiesc c? sunt mai tineri – o ultim? ?ntrebare: ce vinuri bea tineretul de azi, Gabi? ?i unde ?nt?lnesc, unde cunosc ei vinurile dintre care aleg ulterior ce s? bea? ?ntrebarea nu e lipsit? de importan??, cred – pentru c? m? uit la majoritatea evenimentelor cu vin derulate ?n ultima vreme ?i v?d, cu c?teva excep?ii, acelea?i fe?e de acum 10 ani. ?i mi-a? dori s? v?d oameni mai tineri. Ce ne facem cu asta?Nevoile de enjoyment ale genera?iilor tinere le putem anevoios modifica noi. ?i nici nu stiu daca am putea s? facem ?ntr-un fel for?at, impus – sub nicio form?. Opinia mea este c? gestul de cump?rare al unui vin nu se rezum? la plata pre?ului ?i at?t. Ci con?ine o doz? mare de pl?cere, bucurie, de a?teptare entuziast? a consumului. ?n r?ndul tinerilor cu v?rste ?ntre 18-25 ani observ ?i fenomenul de afiliere rapid? la trendurile funny/cool de abordare a distrac?iei. De exemplu, o mare parte dintre tineri se preg?tesc pentru party prin cump?rarea de alcool din alimentar? – se une?te grupul undeva, se beau c?teva shot-uri, at?t c?t s? declan?eze euforia pentru party-ul la care se merge. Ajun?i acolo, la party, se orienteaz? ?n func?ie de pre?uri. Dac? b?utura este scump?, atunci “no big problem”, deja ei sunt “engage”. Dac? b?utura este abordabil? la pre?, atunci ?i mai bine, “show must go on”. ?Nu este un exemplu care s? cuprind? o regul? general? ?n via?a ?ntregii mase a tinerilor, ?ns? este foarte ?nt?lnit acest trend de conduit? ?n grupurile de prieteni abia ie?i?i din adolescen??. Dorin?a de a ?ncerca vinuri apare, de regul?, dup? experien?e dob?ndite prin ?nt?lniri specifice cu vinul. Ori excursii la crame, ori prezent?ri de vinuri ?n loca?ii, ori experien?e gastronomice ori chiar interes ?i pasiune ?n domeniu dup? un declic st?rnit de ceva sau cineva. Suntem nevoi?i s? privim cu realism percep?ia publicului despre vinuri ?i ?ncerc?m c?t putem noi ?i c?t ne duce imagina?ia s? atragem interesul c?tre consumul responsabil de vinuri elegante, gustoase, apetisante, care pot ?nsufle?i o pterecere mai agreabil dec?t alcoolul aspru din diverse alte b?uturi. P?n? s? ajungem la notorietatea brandurilor de vin ?n r?ndul unei genera?ii, avem de parcurs etapa ?n care s? declan??m interesul pentru vinuri, oricare ar fi ele, din orice gam? sau segment de complexitate. * * *Chromosome Dynamics, dezvoltator de solu?ii IT & inteligen?? artificial? pentru agribusiness, vrea s? se listeze la Bursa de Valori Bucure?ti. Plasamentul privat de ac?iuni, ?n T4/2021, Tibi Oprea , 19.05.2021, Ionel Mugurel Gabriel, ac?ionar integral al Chromosome Dynamics: Ne dorim s? aducem plus valoare domeniului ?n care activ?m prin solu?ii inovatoare. Chromosome Dynamics este o companie a viitorului care va reconfigura procesele, solu?iile ?i perspectivele agrobusinessului.Chromosome Dynamics (CHRD), dezvoltator de solu?ii IT & AI orientate pe agribusiness cu afaceri de 500.000 de euro dup? primul an de activitate, inten?ioneaz? ca ?n ultimul trimestru al anului 2021 s? realizeze un plasament privat de ac?iuni, iar ulterior s? se listeze la Bursa de Valori Bucure?ti.?Inten?ion?m ca anul acesta s? facem un plasament privat, ulterior listare la BVB. Data la care se va ?nt?mpla acest lucru depinde foarte mult de evolu?ia discu?iilor cu investitorii priva?i interesa?i de businessul nostru, respectiv de discu?iile pe care le vom avea cu brokerul cu care inten?ion?m s? mergem la Burs?“, declar? antreprenorul Ionel Mugurel Gabriel, cu o experien?? de peste 10 ani ?n agrobusiness. Chromosome Dynamics este o companie cu capital integral rom?nesc creat? ?n 2020 de Ionel Mugurel Gabriel, care a f?cut parte anterior din echipa Norofert ocup?nd func?ia de director pania dezvolt? solu?ii integrate, orientate c?tre nevoile fermierilor ?i agricultorilor ?n vederea tehnologiz?rii 4.0 pentru agribusiness.Un prim proiect digital al companiei CHRD este aplica?ia AGROBAZAR APP, ce reconfigureaz? modul ?n care se desf??oar? ?n prezent procesul consultan??-v?nzare-cump?rare prin aducerea pe pia?a global? a unor solu?ii IT interconectate cu hardware ?i software AI. Agrobazar este un one stop shop pentru agricultorii din Rom?nia ?i pune la dispozi?ia fermierilor ?i legumicultorilor consultan?? ?n agribusiness, utilaje agricole ?i inputuri – semin?e, pesticide, ?ngr???minte.P?n? ast?zi, Agrobazar a atins 10.000 de utilizatori ?i 150 de consultan?i independen?i ?nscri?i pentru a oferi consultan?? de specialitate viitorilor utilizatori ai aplica?iei. ?n a doua jum?tate a anului, aplica?ia Agrobazar va fi disponibil? pentru desc?rcare ?n Magazin Play (Android) ?i AppleStore (iOS).?Ne dorim s? aducem plus valoare domeniului ?n care activ?m prin solu?ii inovatoare. Chromosome Dynamics este o companie a viitorului care va reconfigura procesele, solu?iile ?i perspectivele agrobusiness-ului. Aplica?ia Agrobazar este un punct de start ?i nu vrem s? ne oprim aici“, mai spune? Ionel Mugurel Gabriel.Cu aplica?ia Agrobazar, la care se lucreaz? de anul trecut, antreprenorul are ?n plan venituri de 1 milion de euro p?n? la finalul acestui an, iar ?n 2022 se dore?te atingerea pragului de 2 milioane de euro ?i peste 50.000 de utilizatori. Compania dore?te v?nzarea aplica?iei Agrobazar ”as a service” ?n Ungaria, Austria, Germania, Polonia ?i Italia.?n 2023 se pl?nuie?te dezvoltarea de solu?ii hardware intercontectate cu aplica?ia Agrobazar, cu scopul identific?rii exacte a problemelor cu care se confrunt? fermierii, respectiv cu oferirea de solu?ii real-time, cum ar fi de exemplu planuri complexe de tratament, direct ?n aplica?ie.Potrivit datelor de la Confidas.ro, Chromosome Dynamics este controlat? integral de Ionel Mugurel Gabriel. * * *FORNET EXTRA + OSORNO: pachetul de erbicide pentru eliminarea complet? a buruienilor din cultura de porumb , Adrian Radu - 19 mai 2021 Pentru o combatere eficient? a buruienilor din culturile de porumb, Agricover propune pachetul de erbicidare ?n post-emergen??, format din erbicidul FORNET EXTRA 6 OD, destinat combaterii buruienilor monocotiledonate anuale ?i perene, completat de produsul OSORNO, destinat combaterii buruienilor dicotiledonate. Folosirea celor dou? produse asigur? un spectru larg de combatere a buruienilorFORNET EXTRA 6 OD este un erbicid sulfonilureic (nicosulfuron 60 g/l), cu ac?iune sistemic? cu un larg spectru de activitate. Produsul prezint? o eficacitate ridicat? chiar ?i ?n condi?ii de secet? ?i are o selectivitate ridicat? pentru to?i hibrizii de porumb. Se aplic? pentru combaterea gramineelor anuale c?nd acestea sunt ?n faza de 2-4 frunze p?n? la ?nfr??it, iar pentru cele perene, momentul optim este c?nd majoritatea buruienilor (pir, costrei, mohor) sunt r?s?rite ?i au ajuns la 15-20 cm ?naltime.Dozele recomandate sunt de 0,5-0,75 l/ha, ?n func?ie de gradul de infestare ?i dezvoltarea buruienilor din cultur?, cu doza maxim? recomandat? ?n cazul buruienilor ap?rute din rizomi.FORNET EXTRA 6OD este omologat pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa ?i Sorghum spp. din s?m?n??) ?i perene (Sorghum halepense din rizomi).Pentru o mai bun? combatere ?i pe spectrul de buruieni dicotiledonate, se recomand? aplicarea, separat ?i a erbicidului OSORNO. Formula produsului, pe baz? de mesotrione 100 g/l fac ca OSORNO s? fie o solu?ie de top pentru combaterea buruienile dicotiledonate.Aplicarea produsului se poate face ?n post-emergen?? ?ncep?nd cu stadiul de 2 ?i p?n? la 8 frunze ale porumbului, cu moment optim de aplicare din faza de r?s?rire p?n? la stadiul de 4-6 frunze. Se recomand? o singur? aplicare pe ciclu de vegeta?ie.OSORNO este un erbicid cu preluare mixt?, atat prin r?d?cini c?t ?i prin frunze, fiind un standard al erbicidelor postemergente – cel mai larg spectru de combatare a buruienilor dicotiledonate. OSORNO are o eficacitate deosebit? asupra buruienilor problem?, inclusiv p?l?mida (max. 20 cm ?n?l?ime) ?i un efect rezidual semnificativ pentru combaterea buruienilor cu frunz? lat?, inclusiv a speciilor rezistente, ca : Amaranthus sp., Chenopodium spp., Solanum nigrum ?i altele. Doza omologata pentru OSORNO este de 1,5 l/ha. * * *Grow Balance Super Azot 32. Eficien?a dovedit? a unui super-fertilizant cu o concentra?ie mare de azot , Adrian Radu - 19 mai 2021 ?ngr???mintele lichide reprezint? un ?instrument” important, care le permite fermierilor s? aplice strategic cantit??i semnificative de azot ?i alte elemente importante ?ntr-un sezon de vegeta?ie. Pentru a atinge un nivel optim de produc?ie, cultivatorii trebuie s? dispun? de tehnologia adecvat? unor randamente mari. RWA Raiffeisen Agro Rom?nia pune la dispozi?ia fermierilor o astfel de solu?ie, prin formula GROW BALANCE SUPER AZOT 32, un super-fertilizant cu o concentra?ie mare de azot.Tehnologia GROW BALANCE maximizeaz? produc?ia agricol? printr-un aport maxim de trei tipuri de azot: azot amoniacal 8%, azot nitric 8% ?i azot ureic 16,3%.Caracteristicile produsului permit aplicarea at?t la ?nfr??ire, c?t ?i ?nainte de ?nflorire ?i de formarea bobului la cereale, ?n timp ce pentru celelalte culturi (floarea-soarelui, rapi??, legume ?i pomi fructiferi), se poate aplica pe toat? perioada de vegeta?ie.Acest ?ngr???m?nt foliar este miscibil cu majoritatea produselor de protec?ia plantelor omologate. Stropirea se face ?n condi?ii de temperatur? de p?n? la 25 grade Celsius ?i cu minim 3 ore ?nainte de ploaie.Eficien?a GROW BALANCE este dovedit? ?i prin testele ?n teren. Rezultatele aplic?rii pe o sol? experimental? din localitatea S?r??eni, jude?ul Ialomi?a demonstreaz? o superioritate a culturii pe care a fost aplicat produsul RWA.”Produsul Grow Balance Super Azot 32 aplicat ?n urm? cu dou? s?pt?m?ni aduce culturii din imagini un start viguros, puternic, lucru vizibil, sesizabil fa?? de cultura de gr?u de l?ng?, care nu a avut acela?i tratament. Fertilizarea cu azot niveleaz? oscila?iile anuale ale produc?iei ?i ridic? substan?ial nivelul acestora”, a explicat Silviu Rece, Manager Departament de Produse pentru Protec?ia Plantelor RWA RAIFFEISEN AGRO ROM?NIA. * * *Cu ce combatem buruienile dicotiledonate din culturile de soia, mazare, lucerna, trifoi, leguminoase, fasole, bob, cartof, cereale si porumb boabe? mai18O solutie iscusita pentru combaterea buruienilor dicotiledonate in postemergenta este FIGHTER, un erbicid cu actiune rapida de contact, cu doza de 2 l/ha.Este?absorbit prin frunze si alte organe verzi iar efectul este vizibil dupa aproximativ 2 zile, manifestat prin ingalbenirea buruienilor sensibile si apoi necrozarea lor.Tratamentele se efectueaza in postemergenta, cand buruienile sunt rasarite si se afla in faza de 2-4 frunze (BBCH 12-14). ttps://youtu.be/kQr8Hk2m8moPrincipalele buruieni combatute: teisor (Abutilon theophrasti), lipicioasa (Galium aparine), busuioc salbatic (Galinsoga parviflora), mustar salbatic (Sinapis arvensis), ridichea salbatica (Raphanus raphanistrum), fumarita (Fumaria officinalis), musetel (Matricaria chamomilla), romanita de camp (Anthemis arvensis), iarba rosie (Persicaria lapatifolia), rocoina (Stellaria media), susai (Sonchus oleraceus), pungulita (Thlaspi arvense), urzica moarta (Urtica urens), traista ciobanului (Capsela bursa-pastoris) si scanteiuta (Anagallis arvensis).Se poate observa, dupa aplicarea produsului, o usoara decolorare temporara a culorii frunzelor culturii, care dispare treptat, odata cu cresterea acestora, fara sa afecteze dezvoltarea acestora.Atentie! Este recomandat ca tratamentul sa se realizeze cand temperatura aerului este mai mare de 15°C si umiditatea aerului mai mare de 40%.?Se va evita efectuarea tratamentului in perioadele de stres ale culturii.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO* * *Au venit caldura si ploaia, au aparut si patogenii! mai 19 Fainarea este una dintre cele mai cunoscute boli si poate produce pagube semnificative daca nu se intervine la timp.Fermierii iscusiti isi protejeaza culturile cu SULPHUR 80 WG, fungicid ce actioneaza prin contact asupra ciupercilor care produc fainarea. De asemenea, are un efect stimulator pentru cresterea plantei, prin efectul pozitiv al sulfului asupra fotosintezei. Produsul are si o actiune secundara asupra acarienilor – studiile au confirmat ca sulful este un produs activ impotriva Paianjenului rosu comun (Tetranychus urticae). Sulful este adulticid, si, in conditii specifice de temperatura si umiditate, este de asemenea si ovicid.Utilizare (cultura, agent patogen, doza):vita de vie: fainarea vitei de vie (Uncinula/Erysiphe necator) – 3.0 kg/ha (in 1000 l apa), imediat dupa deschiderea mugurilorcastraveti: fainarea cucurbitaceelor (Sphaerotheca fuliginea) – 3.0 kg/ha, preventivmar: fainarea marului (Podosphaera leucotricha) – 4.5 kg/hapiersic: fainarea piersicului (Sphaerotheca pannosa var. persicae) – 3.0 kg/haardei: fainarea ardeiului (Leveillula taurica) – 3.0 kg/ha, preventivLa pomii fructiferi, tratamentele incep la stadiul de “urechiuse de soarece” si se repeta la intervale de 5-10 zile in functie de presiunea de infectie.Pentru a beneficia de o eficacitate ridicata a produsului, va recomandam aplicarea impreuna cu adjuvantul VITAL 90.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO * * *PT303 - Sclerotinia Protector, tehnologia unic? aplicat? culturii de rapi??, prezentat? de Corteva la Agribusiness 4.0 , Mihaela Prevenda Mar?i, 18 Mai 2021 18:50 Corteva Agriscience vine cu nout??i ?n portofoliul de hibrizi de rapi?? la cel mai mare t?rg de agricultur? virtual? - Agribusiness 4.0, edi?ia a II-a, desf??urat ?n zilele de 20 ?i 21 mai 2021. Astfel, Corteva ofer? acces fermierilor la o genetic? avansat? care impacteaz? ?mbun?t??irea calit??ii recoltelor, maximizand ?n acest fel poten?ialul productiv al fermelor agricole.Dup? mai bine de 10 ani de cercetare ?n sere ?i laboratoare, realiz?nd mai mult de 100 de test?ri ?n ?ntreaga Europ?, cercet?torii de la Corteva aduc ?n c?mp o combina?ie de hibrizi cu cel mai bun randament de productivitate ?i, ?n plus, toleran?? ?mpotriva Sclerotininei, ?n acela?i produs, ?n acela?i sac de semin?e.Aceast? nou? genetic? este adaptat? pe scar? larg? ?i furnizeaz? rezultate excelente ?n diferite regiuni ?i areale, de-a lungul anilor. Programul este axat pe ?mbun?t??irea poten?ialului genetic de productivitate, prin livrarea de gene defensive puternice ?i ?mbun?t??irea calit??ii recoltei.?Beneficiul imediat ?i vizibil pentru fermierii care cultiv? hibrizi de rapi?? Sclerotinia Protector este sc?derea gravit??ii bolii pe c?mp ?i, totodat?, impactul asupra produc?iei este vizibil ?n momentul ?n care compar?m hibridul Sclerotinia Protector (SP) cu un hibrid sensibil, ?n aceea?i situa?ie”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience Rom?nia & Moldova.Corteva lanseaz?, ?n sezonul de sem?nat 2021, hibridul PT303 - Sclerotinia Protector (SP), care reprezint? o tr?s?tur? unic? a culturii de rapi?? de toamn?. Aceast? caracteristic? a fost ob?inut? ca urmare a multor ani de ameliorare specific? ?i test?ri ?n Europa. ?Am vrut astfel s? ne asigur?m c? vom oferi fermierilor no?tri o protec?ie consistent? ?i stabil?, folosind germoplasma noastr? de elit? pentru performan?e de produc?ie mai ridicate ?i mai sigure”, a precizat Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase Corteva Agriscience Rom?nia & Moldova.La cea de-a doua edi?ie a t?rgului virtual Agribusiness 4.0, speciali?tii Corteva pot fi urm?ri?i ?n intervalul orar 10-12, iar trei saci a c?te 25 de kilograme fiecare pot fi c??tiga?i de c?tre participan?ii la tombola organizat? ?n cadrul evenimentului.Angajamentul Corteva reprezint? cel mai important aspect de a r?spunde solicit?rilor consumatorilor de produse ?i practici ecologice ?i de a r?spunde cerin?elor fermierilor de produse noi care s? le asigure venituri stabile. Acesta este obiectivul ?n ceea ce prive?te ameliorarea, iar Sclerotinia Protector este parte a angajamentului Corteva pentru o inova?ie continu? ?i o agricultur? mai sustenabil?.Despre PioneerDe 95 de ani, Pioneer mi?c? industria agricol? ?nainte. Ceea ce a ?nceput cu ideea de hibrid de porumb ?n 1926, a ?nflorit ?ntr-un brand recunoscut la nivel mondial, de?inut de Corteva Agriscience, o companie global? dedicat? integral agriculturii, recunoscut? pentru faptul c? furnizeaz? fermierilor inova?ii de neegalat.?nscrierile la eveniment pot fi f?cute pe site-ul: * * *Noua gam? de tractoare New Holland T8 GENESIS? ?cu PLM Intelligence? integrat, lansat? de AgroConcept ?n Rom?nia Mihaela Prevenda , Miercuri, 19 Mai 2021 Celebra gam? de tractoare New Holland lansat? ?n Europa ?n urm? cu 25 de ani, cunoscut? de fermieri ca ?i Seria 70, Genesis este asociat acum cu un nou concept de tractor, proiectat pentru agricultura modern? a secolului 21.Echipat cu noua cotier? personalizabil? SideWinder? Ultra ?i afi?ajul IntelliView? 12Dispune de cele mai avansate solu?ii de management PLM Intelligence?, complet integrateMotor Cursor 9 ce respect? normele de poluare Stage V cu ajutorul tehnologiei ECOBlue? HI-eSCR2, f?r? a fi nevoie de ?ntre?inereNou ?n gam?, primul tractor din gama T8 cu putere nominal? de 400 CP ?i transmisie Full Power Shift - T8.435 UltraCommand?Noul T8 Genesis cu PLM Intelligence? este primul tractor de pe pia?? care integreaz? complet platforma digital? New Holland PLM Intelligence? pentru agricultura de precizie. Platforma este proiectat? intern, oferind clien?ilor ?i distribuitorilor un nou nivel de productivitate. Prin aceast? inova?ie, tractorul se poate adapta automat la solicit?rile individuale ale fiec?rui fermier. Dispune de conectivitate avansat? at?t ?ntre operator ?i proprietar, c?t ?i ?ntre tehnicianul de service ?i operatorul tractorului. Fermierul are astfel un suport constant ?i reduce considerabil timpii mor?i ?i costurile.Datorit? sistemului ISOBUS clasa III este facilitat? ?i o mult mai eficient? utilizare a tractorului ?n tandem cu utilajul din spatele s?u, operatorul av?nd posibilitatea s? controleze automat viteza de deplasare a tractorului, pentru a men?ine totul la capacitatea maxim? de lucru.Dotat cu func?ii ?i tehnologii noi, noul tractor New Holland T8 asigur? operatorului o experien?? de condus facil? ?i irepro?abil?. Toate comenzile principale sunt grupate pe cotiera SideWinder?: accelera?ie, transmisie ?i sistem hidraulic. Proiectat? ergonomic, asigur? acces la rapid la toate func?iile, inclusiv cele mai avansate. De la comenzile ?centralizate” pentru controlul media ?i climatic la comenzile ridic?torului ?i tastele de comand? rapid? care permit navigarea cu o singur? atingere ?i p?n? la meniurile de reglare. Comenzile cuplelor hidraulice pot fi alocate butoanelor sau joystick-ului la alegerea operatorului, iar set?rile individuale ale tractorului pot fi salvate ?n func?ie de numele echipamentului ?i reutilizate la revenirea pe acela?i utilaj.Noua structur? a cabinei, cu patru st?lpi, asigur? o vizibilitate maxim?, ?mbun?t??it? de camerele video plasate strategic ?n jurul tractorului, facilit?nd trecerea u?oar? de pe c?mp pe drumurile aglomerate, chiar ?i cu un utilaj ata?at.Solu?iile inovatoare se extind ?i dincolo de cabin?, prin integrarea complet? a platformei inteligente PLM New Holland ?i utilizarea aplica?iei MyPLM? Connect ?i a op?iunii de Data Sharing. Folosind o interfa?? de utilizare similar? tabletelor, fermierul este capabil s? analizeze ?i s? partajeze date, totul cu sprijinul direct, interconectat, al dealerului.Gestionarea ?i utilizarea utilajului sunt ?mbun?t??ite prin intermediul New Holland IntelliView Connect, ce permite accesul la monitor ?i asisten?a de la distan??.New Holland IntelliView Connect permite managerului fermei ?i dealerului s? vizualizeze de la distan?? afi?ajul IntelliView 12 ?i s? monitorizeze performan?a tractorului T8 ?n timp real, asigur?nd productivitate ?i reduc?nd timpii mor?i.Motoarele FPT Industrial Cursor 9 de 8,7 litri, dotate cu tehnologie ECOBlue? HI-eSCR2 (High Efficiency Selective Catalytic Reduction – reducere selectiv catalitic?), continu? s? defineasc? standardele ?n ceea ce prive?te performan?ele, fiabilitatea ?i eficien?a motoarelor, respect?nd ?n acela?i timp cele mai recente norme Stage V privind emisiile. Consumul de combustibil este, de asemenea, printre cele mai reduse, iar frecven?a de doar 600 de ore a intervalelor de ?ntre?inere este un argument hot?r?tor.T8.435 Ultra Command? se al?tur? gamei New Holland T8Gama Genesis include ?i un nou model de tractor full-powershift de 400 CP. Acest nou powershift are o transmisie de vitez? 21Fx5R ?i va fi disponibil numai pe modelul de v?rf T8.435 Ultra Command?, at?t ?n versiunea cu ro?i, c?t ?i ?n cea SmartTrax?, cu ?enile.Vinul de azi: Quintessence Reserva Profit.ro scris ast?zi, 09:05 ?n cea mai veche podgorie a Dobrogei, l?ng? dealurile Saricii ?i ale Niculi?elului, cultivarea vi?ei de vie este mai mult dec?t o tradi?ie. Ast?zi, metodele tradi?ionale vechi de mii de ani se ?mpletesc cu noile tehnologii de vinificatie, m?nuite cu m?iestrie de oenologi interna?ionali. De acolo vine ?i recomandarea noastr? de ast?zi, Quintessence Reserva, un vin ro?u, sec, un cupaj de 5 soiuri de struguri: Feteasc? Neagr?, Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc ?i Petit Verdot. Catifelat, rafinat ?i bine structurat, vinul dezv?luie tanini fermi ?i arome fructate, continuate de note condimentate ?i de vanilie. Degusta?i acest vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de preparate din carne alb?, v?nat sau carne ro?ie. * * *Constan?a introduce, temporar, plata cu PET-uri ?i doze de aluminiu pentru transportul public Profit.ro scris ast?zi, 15:19Constan?a introduce, temporar, plata cu PET-uri ?i doze de aluminiu pentru transportul public Municipiul Constan?a lanseaz? campania ?Schimb? PET-ul cu biletul”, o ini?iativ? prin care locuitorii ?i turi?tii vor putea circula cu mijloacele de transport ?n comun pl?tind la schimb cu PET-uri ?i doze de aluminiu. Vineri, 21 mai 2021, locuitorii ?i turi?tii din Constan?a vor putea circula cu mijloacele de transport ?n comun ?n schimbul a 3 de?euri colectate, o ini?iativ? menit? s? reduc? poluarea cauzat? de transportul cu ma?inile personale ?n marile ora?e, prin care to?i cet??enii sunt ?ncuraja?i s? utilizeze transportul alternativ pentru deplasarea la ?i de la serviciu?n func?ie de rezultatele ac?iunii pilot derulate vineri, 21 mai, Prim?ria Constan?a ?i partenerii ac?iunii iau ?n calcul extinderea acesteia ?n fiecare vineri, pe ?ntreaga perioad? a sezonului estival. Campania se desf??oar? la Marea Neagr?, aceasta fiind a doua cea mai poluat? mare din Europa. Dup? partea de vest a M?rii Mediterane, Marea Neagr? con?ine cea mai mare densitate de gunoaie produse de om ?i ajunse ?n mediul marin din UE. Plasticul constituie 90% din de?eurile produse de oameni ?i descoperite ?n mediul marin. 85% dintre acestea sunt sticlele de plastic (PET) ?i pungi de unic? folosin??, aceste dou? categorii de obiecte reprezent?nd doi dintre principalii poluan?i marini. * * *Heineken discut? preluarea companiei sud-africane Distell, poten?ial cea mai mare tranzac?ie din ultimii 3 ani. Anterior a concediat 8.000 de angaja?i Bloomberg Heineken discut? preluarea companiei sud-africane Distell, poten?ial cea mai mare tranzac?ie din ultimii 3 ani. Anterior a concediat 8.000 de angaja?i Florentina Dragu scris ast?zi, 07:30 Compania olandez? Heineken, al doilea mare berar al lumii ?i proprietarul Union Brau ?n Rom?nia, negociaz? preluarea produc?torului de vinuri ?i b?uturi spirtoase Distell Group Holdings, printre cei mai mari juc?tori pe pia?a sud-african? de profil. Heineken a abordat conducerea Distell ?n leg?tur? cu o poten?ial? achizi?ie a majorit??ii afacerilor sale, potrivit companiei sud-africane, care a confirmat informa?ii prezentate anterior de Bloomberg News. O eventual? preluare a Distell, care are ?n portofoliu branduri precum Amarula, Klipdrift, Savanna ?i Nederburg, ar fi cea mai mare tranzac?ie pentru Heineken din 2018, c?nd a semnat un parteneriat de peste 3,1 miliarde de dolari cu China Resources Beer Holdings. Ac?iunile Distell s-au apreciat cu p?n? la 10% pe bursa de la Johannesburg ?n urma anun?ului. La pre?urile curente, compania sud-african? are o valoare de pia?? de 33,6 miliarde de ranzi (2,4 miliarde dolari). Titlurile Heineken au avansat cu circa 1% pe bursa Euronext din Amsterdam, conferind companiei o capitalizare de 57 miliarde de euro (70 miliarde dolari). Berarul olandez ??i revine treptat ?n urma uneia dintre cele mai mari crize de pe pia?a mondial? a berii. ?n pofida unor performan?e bune ?n Vietnam ?i Mexic, compania se confrunt? ?n continuare cu probleme pe pie?e-cheie precum Brazilia ?i Marea Britanie, unde v?nz?rile au fost puternic afectate de restric?iile impuse ?n contextul pandemiei. ?n prima parte a anului, Heineken a concediat 8.000 de angaja?i, ?n cadrul unui program de reducere a costurilor cu 2 miliarde de dolari p?n? ?n 2023. Heineken a intrat ?n Rom?nia ?n 2003, c?nd a achizi?ionat firma Brau Union. Compania olandez? este al doilea mare produc?tor de bere la nivel local, dup? Ursus Breweries, ?i de?ine patru fabrici, ?n Craiova, Constan?a, Miercurea Ciuc ?i T?rgu Mure?. La nivel global, Heineken de?ine fabrici ?n peste 70 de ??ri, av?nd 84.000 de angaja?i. Distell este controlat? de Remgro, vehicul investi?ional de?inut de miliardarul sud-african Johann Rupert ?i Public Investment Corporation (PIC), cel mai mare administrator de active din Africa de Sud, fiecare av?nd o participa?ie de pu?in peste 30% la produc?torul de b?uturi. * * *Hell Energy vrea ca 99% din produse s? fie ambalate ?n cutii din aluminiu reciclat , 19 May 2021 | de Andra Imbrea Hell Energy produce ?n unitatea proprie din Ungaria, Quality Pack, cutii din aluminiu reciclat. Peste 95% din produsele Hell sunt ambalate deja ?n cutii cu un con?inut de aluminiu reciclat de cel pu?in 75% - ?i 100% reciclabil pentru urm?toarea utilizare -, iar acest procent se afl? ?n continu? cre?tere, tinz?nd spre 99%.?Aluminiul poate fi reciclat la nesf?r?it, contribuind astfel la economia circular?. Aluminiul este un material foarte fiabil nu numai pentru aceast? caracteristic?, ci ?i pentru c? procesul de reciclare poate ?ncepe la doar 16 ore dup? utilizare, iar ?n numai 60 de zile poate reveni ?napoi ?n retail. ?n prezent, capacitatea noastr? de produc?ie este de 1,5 miliarde de cutii din aluminiu reciclat pe an, destinate uzului propriu – liniilor de produse HELL ENERGY (b?uturi energizante), Energy Coffee (b?uturi pe baz? de lapte ?i cafea) ?i XIXO (b?uturi r?coritoare carbogazoase) –, dar ?i unor parteneri”, a declarat Márton Domokos, Director Executiv HELL ENERGY Rom?nia.Aluminiul este un material circular, adic? poate fi reciclat la infinit f?r? a-?i pierde propriet??ile. ?n acela?i timp, amprenta de carbon pe care o las? asupra mediului este neutr?, ceea ce ?l face ideal pentru aplica?ii ?n domeniile ambajalelor, transportului, construc?iilor sau tehnologiilor din energia regenerabil?. ?n aceste condi?ii, se a?teapt? o cre?tere de 50% a cererii de aluminium p?n? ?n 2050, echival?nd cu 107,8 milioane de tone.Potrivit Institutului Interna?ional al Aluminiului (IAI), peste 30 de milioane de tone de aluminiu sunt reciclate anual ?n lume, acesta afl?ndu-se printre cele mai reciclate materiale de pe planet?, cu o marj? global? de eficien?? de 76%.Europa are cea mai mare rat? de eficien?? a recicl?rii (RER) din lume, recuper?nd 81% din resturile de aluminiu disponibile, iar America de Nord are cea mai mare rat? de intrare a recicl?rii (RIR) din lume, cu 57% din metalul produs ?n regiune provenind din resturi. La nivel european, cererea de aluminiu p?n? ?n 2050, estimat? la 9 milioane de tone pe an, va fi satisf?cut? de cote aproape egale de aluminiu primar ?i aluminiu reciclat.HELL ENERGY a fost fondat ?n anul 2006 ca o afacere de familie ?i ?nc? opereaz? sub acela?i patronat. Brandul a devenit liderul pie?ei de b?uturi energizante din Ungaria ?ntr-un timp record, de numai patru ani. Din 2017, compania ??i produce singur? ambalajele ?n propria fabric? de aluminiu, QUALITY PACK, echipat? cu tehnologie ultramodern?. * * *Cum vrea s? revolu?ioneze Coca-Cola HBC pia?a ambalajelor, 12 May 2021 , Bogdan Anghelu?? Coca-Cola HBC a lansat recent pe pia?a din Rom?nia KeelClip, o inova?ie ?n domeniul ambalajelor, prin care ??i propune s? reduc? ?n mod semnificativ impactul procesului de ambalare asupra mediului. Alice Nichita, Public Affairs & Communication Manager ?i Vassilis Malouhos, Head of Supply Chain discut? despre procesul de inova?ie ?i implemantarea acestui nou tip de ambalaje pe pia?a local?.?Coca-Cola HBC a ?nceput cu succes lansarea tehnologiei KeelClip ?n Republica Irlanda, Irlanda de Nord ?i Austria, ca prim pas ?n angajamentul s?u de a ?nlocui folia de plastic pe baxurile de doze de pe pie?ele sale din Uniunea European?, iar acum implementeaz? acest proiect pe pia?a local?. Ini?iativa va economisi mai mult de 3.000 de tone de CO2 ?i 2.000 de tone de plastic ?n fiecare an. Noul ambalaj de tip ?Grip & Go” este rezultatul unei investi?ii de 15 milioane de euro a companiei ?ntr-un parteneriat strategic cu Graphic Packaging International ?i face parte dintr-un angajament mai larg al Coca-Cola HBC ?i al partenerului s?u The Coca-Cola Company pentru a construi o abordare mai durabil? a ambalajelor. Lansarea pe toate pie?ele UE ale companiei, plus Elve?ia, va fi finalizat? p?n? la ?nceputul anului 2022.?Rom?nia este cea de-a patra ?ar? ?n care Coca-Cola HBC va introduce acest tip de ambalaje, fiind destinat dozelor. Vom avea KeelClip pe pachetele de 4 ?i 6 doze ?i, ocazional, pe baxurile de 8 doze, ?ns? aceste baxuri vor fi produse ocazonial, ?n func?ie de cerere (campanii, promo?ii etc). Am ?nceput deja s? livr?m produse ce folosesc KeelClip, iar primele branduri care vor beneficia de acest ambalaj sunt cele mai cunoscute - Coca-Cola Gust Original ?i Coca Cola Zero. KeelClip va fi ?ns? utilizat pentru patru branduri, multipack-uri de Coca-Cola, at?t cu zah?r c?t ?i f?r?, Fanta, Schweppes ?i Sprite”, explic? Alice Nichita, Public Affairs & Communication Manager Coca-Cola HBC.Care este ?ns? impactul noului ambalaj asupra mediului? ?Prin trecerea la carton vom folosi cu aproximativ 100 de tone de plastic mai pu?in anul acesta. ?n anii ce vin, ne a?tept?m ca aceast? cantitate s? se dubleze, pentru c? nu am dat startul ?nc? de la ?nceputul anului, iar ambalajele vor fi ?nlocuite gradual. Reducerea cantit??ii de plastic a fost principalul motiv din spatele inova?iei ?i a investi?iei. Desigur, am vrut ca acest carton s? fie biodegradabil ?i reciclabil, dar ?i s? provin? din surse sustenabile. Mai exact, el provine din anumite tipuri de copaci sau anumite p?duri care au fost plantate exact cu acest scop, evit?nd astfel s? folosim alte resurse. Pe de alt? parte, cartonul este un material extrem de sensibil, dac? e colectat ?mpreun? cu lichide sau cu produse alimentare, spre exemplu, nu va mai putea fi reciclat din cauza contamin?rii. Avem, prin urmare, urm?torul mesaj: ?Lans?m pe pia?? acest ambalaj, dar este rolul fiec?ruia dintre noi s? ?l colect?m separat atunci c?nd se arunc??. Apreciem ini?iativele prin care se explic? beneficiile colect?rii separate, a recicl?rii, ?i dorim s? avem c?t mai multe proiecte cu partenerii pentru a putea promova astfel de ini?iative”, adaug? Alice Nichita.Mai pu?in plastic, principalul obiectivPlasticul este ?nlocuit cu un ambalaj colectiv din carton, biodegradabil ?i 100% reciclabil, spune Vassilis Malouhos, Head of Supply Chain ?n cadrul Coca-Cola HBC. ?Proiectul a fost ini?iat ?n 2019, iar ?n Rom?nia implementarea a ?nceput anul acesta. Am investit 2 milioane de euro ?n echipamente ?n fabrica de la Timi?oara pentru a ?ncepe ?nlocuirea foliei de plastic cu KeelClip. Instalarea este urmat? de o perioad? de testare riguroas? pentru a ne asigura c? oferim calitatea corect?, care corespunde standardelor noastre.”Premerg?tor acestui proiect, compania a investit 7 milioane de euro ?ntr-o nou? linie rapid? la Timi?oara. Acea linie poate produce 90.000 de doze pe or?, iar cantitatea de ap? consumat? este de 1,1 litri de ap? la fiecare litru de b?utur? produs?. Articolul complet poate fi citit aici.Cele mai bune vinuri rose al anului 2020 , On mai 19, 2021 , Jura?ii Concursului de Vinuri Rose, ajuns la a noua edi?ie, au decis cele mai bune vinuri rose rom?nesti din recolta 2020, la fiecare din cele doua sectiuni: vinuri din soiuri nearomate si cele din soiuri aromate. La prima sectiune Campionul este Caloian, de la Crama Opri?or, din Oltenia. Podiumul a fost completat de Cuvee Alexis (Crama Avincis) ?i Sole (Cramele Reca?). La sec?iunea vinurilor din soiuri aromate, Domeniile Avere?ti ?i-au adjudecat din nou, pentruj al treilea an consecutiv, titlul de cel mai bun vin rose sec aromat.?n urma preselec?iilor organizate lunile trecute, au fost evaluate aproximativ 70 de vinuri, iar cele care au ob?inut cele mai bune punctaje s-au calificat ?n finala de pe 14 mai. Gazda evenimentului a fost ?i anul acesta Casa Comana, iar concursul a fost transmis live pe pagina oficial? de isiile de jura?i au fost formate din absolven?i WSET, membri ADAR (Asocia?ia Degust?torilor Autoriza?i din Rom?nia), comercian?i de vin (magazine specializate online, manageri de restaurante), comunicatori din domeniu (bloggeri, critici de vin, jurnali?ti), somelieri, reprezentan?i specializa?i pe vin din partea sponsorilor. Pe l?ng? ace?tia, au notat ?n paralel ?i invita?i str?ini, speciali?ti ?n domeniu, care au fost online al?turi de noi : Master of Wine Elizabeth Gabay, Michael Wising, Yvonne Zohar,? Michal Bardel, Julia Scavo, Marinela Ardelean. Fiecare comisie de jura?i rom?ni a avut ?n componen?? ?i un jurat str?in.Cele doua c??tig?toare vor primi titlurile de ”Cele mai bune vinuri rose al anului 2020” ?i vor fi comercializate cu medalia autocolant? care atest? acest lucru.Clasamentul a ar?tat astfel:Caloian, Crama Opri?or, OlteniaCuvee Alexis, Crama AvincisSole, Cramele Reca?C??tig?torul la sec?iunea rose aromate:Diamond, Domeniile Avere?tiHu?i, Busuioac? de Avere?tiOrganizatori : R?zvan Stoenescu (vin2.ro) , Iulian Grigorescu (pistoanebaricate.ro)? ?i Lauren?iu Horodnic (oenolog.ro), cu sprijinul Asocia?iei Winelover Rom?nia. * * *Alexandrion Group anun?? lansarea ?n Rom?nia a celei mai recente expresii a m?rcii Hendrick’s – Lunar Gin. Conceput sub lumina lunii, noul Hendrick’s Lunar Gin completeaz? perfect serile lini?tite cu momente de introspec?ie sau pe cele petrecute povestind cu prietenii, c?nd razele lunii se revars? contur?nd un cadru magic, ?n care totul este posibil.Hendrick’s Lunar Gin este o b?utur? inedit?, creat? de Master Distilerul Leslie Gracie ?n “Cabinetul s?u de curiozit??i” de la Hendrick’s Gin Palace. Noul Hendrick’s Lunar Gin este disponibil ?n Rom?nia, ?n edi?ie limitat? pe? HYPERLINK "" ?i ?n alte magazine online ?i offline.?Dac? ar fi s? descriu acest gin ca pe o stare, ar fi o stare de relaxare care te cuprinde atunci c?nd prive?ti stelele ?i luna, ?ntr-o sear? lini?tit?” a spus Lesley Gracie.Un gin inedit, creat… “once in a blue moon”Hendrick’s Lunar Gin este o b?utur? profund floral?, puternic aromatizat?, o combina?ie surprinz?toare de prospe?ime ?i c?ldur?, conceput? pentru a fi savurat? dup? apusul soarelui. ?Inspirat? de lumina superb? a lunii, care ?nv?luia plantele, ?ntr-o sear? ?n care lucra ?n sera sa de la Hendrick’s Gin Palace, pe care o denume?te cu drag “Cabinetul de curiozit??i”, Leslie Gracie a combinat aromele plantelor, poten?ate de energia selenar?, cre?nd un gin r?coritor, neobi?nuit, cu o complexitate fermec?toare ?i o c?ldur? pl?cut?.?Aroma este un lucru care ??i treze?te amintiri. Miro?i ceva ?i te g?nde?ti la un moment anume din via?a ta, care ?i-a st?rnit emo?ii, te g?nde?ti la ni?te oameni pe care i-ai cunoscut ?i cu care ai petrecut clipe minunate. ?i cu asta am ?nceput atunci c?nd ne-am decis s? lans?m edi?ia limitat? de gin, Hendrick’s Lunar Gin. ?n puterea ?i c?ldura nop?ii, plantele au o arom? mai puternic?, florile ??i dezv?luie o altfel de personalitate”, a spus Lesley Gracie.Pentru a reflecta atributele, procesul creativ ?i caracterul Hendrick’s Lunar Gin designul sticlei evoc? cerul plin de stele ?i luna, ?ntr-o compozi?ie expresiv?. * * *Ursus a lansat a patra edi?ie a programului educa?ional pentru studen?i ?i absolven?i , Anca Olteanu , 19 Mai 2021 Ursus Breweries a dat startul programului interna?ional de graduate trainee ?Brew Your Future”, ajuns la cea de-a patra edi?ie. Programul se adreseaz? studen?ilor ?n ani terminali, precum ?i absolven?ilor care doresc s? se dezvolte profesional ?i s? urmeze o carier? ?n industria berii.Prin programul ?Brew Your Future”,?participan?ii?pot fi parte dintr-o comunitate interna?ional? de trainees din toate ??rile ?n care Asahi Europe & International activeaz? ?i reprezint?, de asemenea, un prim pas c?tre o carier? ?n Ursus Breweries.Este un program care are durata unui an ?i care ?ncepe ?n lunile august-septembrie, oferindu-le participan?ilor experien?? ?n departamentele: logistic?, financiar, v?nz?ri, marketing ?i trade marketing.?Ne-am propus s? cre?m un program cuprinz?tor, care s? le ofere celor care ??i doresc s? lucreze ?n industria berii o varietate de oportunit??i. Cei care se vor al?tura programului vor contribui la o mul?ime de proiecte ambi?ioase, experien?e ce ?i vor ajuta s? ??i dezvolte abilit??ile de lideri, s?-?i aprofundeze cuno?tin?ele despre industria noastr? ?i s? poat? ?n?elege strategia de afaceri a liderului pie?ei de bere din Rom?nia ?i a uneia dintre companiile certificate ca Top Employer ?n 2021”, a declarat Zuzana Balejová, vicepre?edinta departamentului de?resurse umane din cadrul Ursus Breweries.Recent, produc?torul de bere Ursus Breweries lanseaz? ?n Rom?nia o b?utur? alcoolic? de tipul hard seltzer, preferat? de americani.Ursus Breweries este un produc?tor de bere din Rom?nia. M?rcile din portofoliul Ursus Breweries sunt: URSUS, Timi?oreana, Ciuca?, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Azuga, Pilsner Urquell, Asahi Super Dry ?i St. Stefanus, al?turi de marca de cidru Kingswood. ?n prezent, Ursus Breweries de?ine trei fabrici de bere: ?n Bra?ov, Buz?u ?i Timi?oara ?i o micro-ber?rie ?n Cluj-Napoca. Ursus Breweries face parte din grupul Asahi Europe & International. * * *Metro deschide al doilea centru de vaccinare drive-through anti-Covid ?n Bucure?ti , Anca Olteanu 19 Mai 2021 - ?tiri ?i Nout??iCentrul de vaccinare drive-through anti-covid-19 din Sectorul 4 al municipiului Bucure?ti se deschide miercuri, 19 mai, la pr?nz, ?n parcarea Metro Berceni din Bulevardul Metalurgiei, nr. 130A. Acesta este al doilea centru deschis, dup? cel din parcarea Metro Militari. Centrul va fi deschis de la 08:00 la 20:00, ?apte zile pe s?pt?m?n? ?i oamenii nu vor trebui s? ias? din ma?ina pentru a primi doza de vaccin. Incluz?nd timpii de a?teptare, procesul ar trebui s? dureze sub 30 de minute. Vaccinul administrat este Pfizer-BioNTech ?i este gratuit pentru oricine dore?te s? se vaccineze.Centrul este deschis ?n colaborare cu Primaria Sectorului 4, iar to?i cei care doresc s? se vaccineze o pot face ?ncep?nd de miercuri, de la ora 14:00. ?n afara celor care folosesc ma?ina, la centru pot veni ?i cei care se deplaseaz? pe role, trotinet?, biciclet?, motociclet? etc. sau chiar pe jos, f?r? nici o programare.?Ne dorim cu to?ii s? contribuim la facilitarea procesului de accelerare a vaccin?rii, de aceea am fost deschi?i la apelul autorit??ilor, din grij? pentru s?n?tatea rom?nilor”, a declarat Adrian Ariciu, CEO Metro Cash & Carry Rom?nia.Metro activeaz? pe pia?a comer?ului cu ridicata, cu sortimente alimentare si nealimentare, fiind specializat ?n deservirea nevoilor hotelurilor, restaurantelor si restaurantelor (HoReCa), precum ?i ale comercian?ilor independen?i. Compania opereaz? ?n 34 de ??ri ?i are peste 100.000 de angaja?i ?n ?ntreaga lume. * * *Ferma de carne ?n 2 pa?i: vaci Angus + utilaje Krone , Gheorghe Ghise , 19 mai 2021 Calitatea furajelor, ?n special f?nul ?i semif?nul, depinde de viteza cu care acestea sunt recoltate ?i apoi puse la ad?post. ?nfolierea poate face diferen?a dintre un furaj de calitate ?i... bani pierdu?i.?n ultimii ani, tot mai multe ferme vegetale caut? s?-?i diversifice afacerea prin activit??i de cre?tere a animalelor. ?n aceast? situa?ie este ?i Ionu? Constantin, un t?n?r fermier din localitatea B?rlogu (jud. Arge?), care anul trecut a pus bazele unei ferme de vaci de carne.Fermierul continu? afacerea familiei sale. Seniorul, Alexandru Constantin, inginer mecanic, a fost ?ef al mecaniz?rii la CUASC Teiu. Odat? cu desfiin?area agromecurilor, a ?nceput s? lucreze pe cont propriu, ?n 1997 ?nfiin??nd firma Sandibig Agro SRL. Din 2006, conducerea societ??ii a fost preluat? de Ionu? Constantin. Acum de?in 1000 ha de teren. ?n ferm? lucreaz? t?n?rul ?mpreun? cu so?ia sa ?i cu 7 angaja?i.?”Nu vindem la recoltare”Planul de culturi este simplu: 500 ha cu gr?u, 200 ha de rapi??, 160 ha floarea soarelui ?i 140 ha porumb. "Avem o suprafa?? mai mic? de culturi pr??itoare deoarece la acestea riscul de a fi afectate de secet? este mai mare. Avem o capacitate pentru depozitare de circa 3000 tone, astfel c? nu suntem nevoi?i s? vindem direct din c?mp, la recoltare. Anul trecut am v?ndut gr?ul ?n septembrie, noiembrie ?i decembrie, cu 0,90-1,05 lei/kg. Ne-am achitat inputurile ?i datoriile. Acum se ?ntrevede un an extrordinar de bun, nu am am mai avut de mult culturi de p?ioase care s? arate a?a de bine. Dac? Dumnezeu ne ajut?, dup? ce pl?tim tot ce dator?m, poate vom avea ?i profit", apeciaz? Ionu? Constantin.?Primul pas: 30 de juninci AngusProiectul a ?nceput prin achizi?ia a 30 de juninci din rasa Angus. To?i t?ura?ii n?scu?i anul trecut au fost v?ndu?i iar tineretul femel a fost men?inut pentru reproduc?ie.Ferma a fost amenajat? pe o p??une natural? nefolosit? ?n trecut, cu un ad?post semideschis, teren ?ngr?dit cu gard electric ?i un pu? forat. "Am dorit s? facem o integrare a produc?iei vegetale ?i am ales Angus, o ras? de carne care s? fie mai u?or de crescut dec?t cele de lapte. Mai pu?ine avize ?i munc?. Profitul nu prea exist?, cel pu?in deocamdat?, doar investi?ii ?n animale, utilaje, p??une ?i baza furajer?", a spus Ionu? Constantin.?Baz? furajer? suficient?Au ?nfiin?at 30 ha cu lucern? ?i 40 ha cu amestecuri de gramineee ?i leguminoase. Animalele sunt men?inute pe stabula?ie. Pe p??une vor fi scoase doar dup? a doua sau a treia coas?. "Cosim ?i producem furaje, a?a ob?inem un randament mai mare. Astfel, pe aceea?i suprafa?? producem mai multe furaje, iar surplusul ?l vindem. Ne baz?m ?n furajarea animalelor pe siloz ?i pe balo?ii ?nfolia?i de iarb? - asta este ?ciocolata? animalelor", ne-a spus Ionu? Constantin. Administrarea amestecului de furaje se face cu o remorc? de furajare, dup? ce mai sunt ad?ugate concentrate ?i premixuri.?Flota de utilaje KroneCalitatea furajelor depinde de viteza ?i de eficien?a cu care se execut? toate lucr?rile de cosire, uscare, balotat ?i transportul din c?mp. ?n ferma lui Ionu? Constantin, producerea furajelor este realizat? cu o flot? de utilaje Krone specializate: cositoarea EC R 280, grebla de r?v??it KW 5.52 ?i grebla de adunat Swadro TC 640, toate achizi?ionate de la compania Munax SRL.?n aceast? iarn?, ?n ferm? a sosit ?i ultima achizi?ie - presa de balotat cu ?nfoliere Krone Comprima CF 155 XC. Utilajele au fost luate ?n leasing. "Am avut de ales ?ntre doi produc?tori renumi?i. Am ales Krone, chiar dac? pre?ul a fost un pic mai mare dec?t al competitorului direct. Am ?nclinat c?tre ace?tia deoarece am comparat foarte bine cele dou? oferte. Utilajele Krone sunt relativ complicate, cu mul?i senzori ?i tehnologie, totu?i acestea sunt mai simple ?i mai ales rezistente", ne-a spus Ionu? Constantin.Colaborarea cu Munax, distribuitorul zonal al utilajelor Krone, a decurs foarte bine.Chiar dac? nu are ?nc? un efectiv foarte mare de animale, Ionu? Constantin este un t?n?r fermier ?n continu? dezvoltare, cu dorin?? mare de a reu?i ?i consider c? este doar ?nceputul unei pove?ti de succes?-?DRAGO? ANDREI UNC,?Manager de produs la Munax?Secretul ?nfolierii?Pentru presa de balotat Comprima CF 155 XC fermierul dore?te s? preg?teasc? cel pu?in doi operatori, pentru "a avea siguran?a c? vom lucra la maxim: dac? unul are o problem?, s? urce la volan al doilea. La ?nfoliere nu trebuie s? existe defec?iune sau am?nare. Dac? ai cosit lucerna ast?zi ?i a p?lit-o soarele pu?in, m?ine trebuie s? intri cu presa ca s-o ?nfoliezi. Dac? nu faci lucrarea la timp, pierzi. Acesta este secretul ?nfolierii - nu trebuie s? ??i mai pui problema pierderii furajului. Dac? te prinde ploaia pe c?mp, lucerna se ?nnegre?te, putreze?te ?i po?i s? o arunci. ?nfolierea ofer? siguran?a ob?inerii unui furaj de calitate", apreciaz? Ionu? Constantin.?Rata se poate achita din prest?ri servicii?Investi?iile din anii urm?tori se vor duce tot c?tre ferma de animale. ?inta lui Ionu? Constantin este s? ajung? la 200 de animale de reproduc?ie, pentru a atinge pragul de rentabilitate.Angus are nevoie de multe paie. ?n viitor, fermierul ??i dore?te s? ia o pres? mare de balotat, pentru a valorifica paiele de gr?u, care p?n? acum erau tocate odat? cu recoltarea. "Vrem s? producem mai multe furaje ?i paie ?i s? valorific?m surplusul. Vom cre?te ?i suprafa?a cultivat? cu lucern?. Anul trecut, pentru balotare ?i ?nfoliere am pl?tit prestarea de servicii la un fermier vecin. Am f?cut un calcul estimativ: pentru cei peste 600 de balo?i ?nfolia?i, aproape c? am pl?tit echivalentul unei rate la pres?. Acum o avem ?n curte ?i ar trebui s? o amortiz?m ?n 4-5 ani, desigur dac? producem ?i pentru al?ii furaje", a concluzionat Ionu? Constantin.?MUNAX - IMPORTATOR KRONE ?N ROM?NIASC MUNAX SRL, filial? a grupului Axial KFT din Ungaria, este unul dintre importatorii KRONE ?n Rom?nia, cu o experien?? de peste 10 ani.Pe l?ng? KRONE, ?n portofoliul nostru se reg?sesc branduri de renume precum Landini, Kramer, Bergmann, Berthoud sau Framest.Av?nd acoperire na?ional?, ne pute?i g?si ?n cele 12 puncte de lucru ale companiei: munax.ro.Pentru informa?ii suplimentare, lua?i leg?tura cu importatorii KRONE din Rom?nia la contactele din pagina al?turat? sau accesa?i: ? * * *Vesti bune pentru posesorii de utilaje agricole. ITP, direct in localitatea de domiciliu a proprietarului. Cum puteti solicita verificarea? mai 19, 2021 Registrul Auto Roman vine in sprijinul fermierilor care detin utilaje agricole fara CIV si fara ITP efectuat si pune la dispozitie laboratoare mobile pentru certificarea autenticitatii, care se pot deplasa in localitatea de domiciliu a solicitantului, pentru verificarea si eliberarea cartii de identitate a vehiculului, dar si a ITP-ului. ?Detineti tractoare sau utilaje agricole cu care circulati pe drumurile publice si aveti nevoie de CIV pentru a le putea inregistra la autoritatea locala? Laboratoarele noastre mobile pentru certificarea autenticitatii se deplaseaza in localitatile de domiciliu ale clientilor pentru eliberarea cartii de identitate a vehiculului si efectuarea ITP. De la inceputul anului am realizat aceste proceduri pentru sute de astfel de autovehicule. Registrul Auto Roman le recomanda celor care utilizeaza tractoare si utilaje agricole cu care se deplaseaza si pe drumuri publice sa ceara sprijinul autoritatilor locale pentru fi ajutati sa se organizeze si sa solicite deplasarea laboratoarelor mobile pentru certificarea autenticitatii vehiculelor, disponibile la nivelul fiecarei reprezentante RAR”, au anuntat reprezentantii RAR, pe pagina de Facebook a institutiei.ITP-ul, obligatoriu pentru toate utilajele care circula pe drumurile publice. Ce sanctiuni risca persoanele care nu se conformeaza? In urma unui ordin MAI, toate tractoarele care circula pe drumurile publice vor trebui sa aiba efectuata Inspectia Tehnica Obligatorie.Conformarea cu noua conditie este necesara chiar si pentru fermierii care se deplaseaza pe drumurile publice doar cateva zeci de metri pentru a ajunge la parcelele agricole, in caz contrar acestia riscand sa fie sanctionati.Potrivit legii, ITP-ul este obligatoriu atat pentru utilajele cu motor (tractorul) cat si pentru cele care vin atasate acestuia (remorca). Totusi, pentru semanatoare si plug nu este necesara efectuarea inspectiei tehnice.Neconformarea cu aceasta noua regula, intrata deja in vigoare, aduce sanctiuni drastice pentru fermieri. Persoanele care sunt prinse conducand pe drumurile publice fara ITP, risca o amenda cuprinsa intre 1.305 si 2.900 de lei dar si confiscarea certificatului si a placutelor de inmatriculare, care se vor restui proprietarului doar dupa ce ITP-ul va fi efectuat la RAR, nu la orice statie ITP. Tractoarele carora li se vor confisca placutele vor putea fi transportate doar pe platforma, pentru a fi supuse inspectiei tehnice.Potrivit noilor modificari din Ordinul MAI, se inregistreaza la nivelul primarilor comunelor, al oraselor, al municipiilor si al sectoarelor municipiului Bucuresti numai tractoarele agricole sau forestiere, remorcile destinate a fi tractate de catre acestea, troleibuzele, mopedele si cvadriciclurile usoare asa cum sunt prevazute in Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea si supravegherea pietei pentru vehiculele cu doua sau trei roti si pentru cvadricicluri, omologate potrivit legii, pentru care Regia Autonoma ?Registrul Auto Roman? a emis cartea de identitate a vehiculului, masinile autopropulsate pentru care Regia Autonoma ?Registrul Auto Roman? a emis atestatul tehnic, precum si tramvaiele si vehiculele cu tractiune animala. * * *Aten?ie la Monilioz?! , Marian MU?AT , 18 mai 2021 Monilioza este o boal? agresiv? cu toate speciile de s?mburoase (cire?, vi?in, cais, piersic, prun), ?ndeosebi ?n anii cu prim?veri ploioase, cu cea??, rou? ?i umiditate atmosferic? ridicat?.“Dac? nu vom avea accidente climatice ?i vom fi aten?i la eventuale infec?ii cu Monilinia laxa, foarte virulent? ?i care se transmite u?or ?n perioada ?nfloritului, dar ?i ulterior, consider ca produc?ia de fructe la specia cais va fi satisf?c?toare spre bun?. Au fost afecta?i de ?nghe?urile t?rzii de prim?var? mugurii floriferi, respectiv, florile, la cire?ii extratimpurii ?i timpurii, destul de sensibili la temperaturi negative”, ne-a declarat Marius Viorel Roman, produc?tor autorizat de material s?ditor pomicol. ?n zilele cu umiditate atmosferic? ridicat?, cu varia?ii mari de temperatur? dintre noapte/zi, cu cer acoperit, este mai greu s? faci tratamentele fitosanitare ?n timp util. Agen?ii patogeni au toate condi?iile de dezvoltare ?i de propagare ?i devin mult mai virulen?i. “Putem avea probleme cu Monilinia la toate speciile de s?mburoase, Taphrina deformans (b??icarea frunzelor) la nectarin - chiar ?i migdal - ?i pot ap?rea probleme cu rap?nul la m?r”, sus?ine pepinieristul din Afuma?i.3 recomand?ri de tratament1. preventiv, la interval de 10 -14 zile, cu un fungicid sistemic, un fungicid de contract ?i un ?ngr???m?nt foliar;2. la speciile ne?nflorite - ?nainte de ?nflorire sau dup? scuturarea petalelor – cu Mospilan, insecticid prietenos cu albinele;3. tratament foliar cu bor ?i zinc pentru a stimula legarea fructelor.?ntre?inerea curent? const? ?n:Irigarea planta?iei, dac? situa?ia o cere;Fertilizarea fazial? a solului;Cosirea buruienilor (gazde pentru agen?i patogeni ?i d?un?tori) pe r?nduri;Folosirea frezei cu palpator pentru prelucrarea solului ?ntre pomi.Ramur? de cire? ?nflorit, afectat? de Monilia cinereafoto: un articol deMARIAN MU?ATCu vaca la v?nzare ?n ringul virtual , Ferma , 19 mai 2021 Organizatorii de t?rguri de animale din Irlanda au g?sit solu?ia salvatoare ?n plin? pandemie: ofer? fermierilor ?ansa s? v?nd? pe platforme digitale.?nchiderea t?rgurilor de animale, din cauza pandemiei Covid-19, a fost una dintre cele mai proaste ve?ti pentru fermierii irlandezi, a?a cum a fost ?i pentru fermierii rom?ni. ?n ?ara noastr?, t?rgurile stau ?nchise de mai mult? vreme, din cauza pestei porcine africane.Ce-au f?cut irlandezii?Organizatorii irlandezi, ?ns?, nu au stat cu m?inile ?n s?n ?i nici nu au a?teptat ca guvernul s? g?seasc? o solu?ie ?n locul lor. Ei au apelat la internet pentru a salva situa?ia. Fermierii irlandezi au ?ncetat s? mai priveasc? vitele ?n ringurile din t?rgurile reale, uit?ndu-se, ?n schimb, la ecranul computerului sau al telefonului mobil, noteaz? publica?ia agriland.ie., care a chestionat c??iva manageri de platforme online pentru v?nzarea animalelor.900 de vite ?n trei ringuri online?A fost o transformare fantastic? pentru noi s? trecem ?ntr-un timp at?t de scurt de la a avea fermieri care licitau pentru bovine ?n jurul unui ring, la a-i face s? liciteze numai pentru vite online. De exemplu, am putea vinde p?n? la 900 de vite ?n trei ringuri online la Balla Mart. Este o realizare fantastic? s? po?i face asta. Platformele online sigur vor fi folosite pe mai departe. Din punct de vedere al v?nz?torilor, ace?tia se afl? ?ntr-un u?or dezavantaj, fiindc? nu mai pot intra ?n ringul fizic pentru a vorbi cu clien?ii, dar spun c? s-au adaptat schimb?rii”, declara Stephen Hannon, reprezentantul Aurivo Marts.Avantaje ?i dezavantaje?Platforma online este util? ?n acest moment, dar ne d? ?i dureri de cap. Fermierii pot g?si un defect la un animal dup? ce l-au cump?rat online. Nu se ?nt?mpl? prea des, dar se poate ?nt?mpla. Acest lucru nu s-ar ?nt?mpla dac? animalul ar fi privit ?n realitate, de la marginea ringului. Conexiunea la internet pentru fermieri este o alt? problem? pe care o vedem; unii fermieri sun? ?i spun c? s-au ?nscris la o licita?ie, dar pentru c? internetul lor era lent, noi nu am primit ofertele. E cu 99% mai bine dec?t ?n situa?ia ?n care t?rgurile ?n format fizic fiind suspendate, noi nu am mai fi organizat nimic. F?r? aceste platforme online, nicio tranzac?ie nu ar mai fi fost posibil?”, declar? Ann Harkin, Raphoe Mart.V?nz?rile online sunt viitorul”Sunt fermieri care nu pot licita de acas?, din simplul motiv c? nu au band? larg? de internet. Licitarea online elimin? camaraderia ?i ?n?elegerile tacite care se stabileau ?nainte ?ntre unii participan?i la licita?ie. Am avut doi fermieri care erau fra?i ?i care licitau acelea?i vite ?ntr-o zi, f?r? s? ?tie c? liciatu unul ?mpotriva altuia. V?nz?rile online nu vor disp?rea ?n cur?nd. Acestea sunt o modalitate prin care t?rgurile de animale pot continua s? func?ioneze ?n siguran?? ?i s? ofere fermierilor posibilitatea s? tranzac?ioneze animale”, consider? Martin Ryan -Mid-Tipp Mart.un articol de STELIAN R?DESCU* * *Fermierul Adrian R?dulescu s-a stins din via?? la numai 66 de ani , 19 mai 2021 Fermierul Adrian R?dulescu, fost secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii ?i pre?edinte al Asocia?iei Fermierilor Rom?ni (AFR), a murit la v?rsta de 66 de ani. Potrivit stiripesurse.ro, R?dulescu s-a prezentat miercuri la spital ?i a fost internat de urgen??, ?ns? organismul s?u a cedat.?Adrian R?dulescu a fost unul dintre cei mai cunoscu?i fermieri rom?ni, cu o prezen?? activ? at?t ?n mediul asociativ, c?t ?i ?n politic?. Pe l?ng? afacerile din agricultur?, de-a lungul carierei, acesta a ocupat numeroase func?ii importante precum cea de secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, dar a fost ?i consilier preziden?ial al lui Traian B?sescu.Dumnezeu s?-l odihneasc? ?n pace! Condolean?e familiei ?ndoliate! * * *Cum sa atragi fluturii in gradina , Cultiva Profitabil , ? 19 mai 2021 Cu totii ne dorim sa mancam mai sanatos, sa avem legume si fructe proaspete, din propria gradina. Pentru a reusi cu adevarat acest deziderat este important sa cream in spatiul nostru verde cateva zone organice, unde insectele ajutatoare se pot dezvolta.Fluturii sunt o specie emblematica pentru tot ce inseamna natura si conservarea ei, fiind o parte important a lantului alimentar (rolul lor in polenizare). Sa nu uitam faptul ca la ora actuala numarul de fluturi la nivel mondial este in puternica scadere, precum si cel al albinelor.Ce si cum ar trebui sa plantam pentru a atrage in gradina noastra fluturiiPentru a atrage roiuri de fluturi este important sa cultivam, macar intr-un colt al gradinii noastre, plante native locului. Mai mult decat atat, ii putem atrage si prin flori vii colorate, care au mult nectar. Fluturii sunt atrasi in special de albastru, galben si rosu. Diversitatea este esentiala. Benefic este sa avem si o sursa de apa, micuta, in preajma.O planta pe care o putem utiliza in gradina, atunci cand dorim sa atragem fluturii, este leusteanul. Datorita acesteia, dezvoltarea larvelor este sustinuta. O alta planta pe care fluturii o indragesc este liliacul de vara. Nu degeaba acesta a fost denumit Arbustul fluturilor, datorita capacitatii sale de a atrage micile insecte colorate. Totodata si florile de cires, ori trifoiul sau lucerna vor atrage micile zburatoare.Alte plante ce pot fi plantate mai ales pentru a atrage fluturii pe perioada verii: crinul, petunia, calinul, liliacul de vara, craita, salvia, lavanda, echinacea, limba mielului.Ce mai putem face noi pentru a atrage dezvoltarea fluturilor Este important sa ne asiguram ca plantele din gradina noastra sunt inflorite pe o perioada cat mai mare de timp. Putem pune atat flori si plante perene, cat si unele anuale.Mici surse de apa, in jurul plantelor, va atrage cu siguranta fluturii. Pot fi si cateva vase cu apa. Fluturii adulti se vor simti incantati daca pot vizita florile intr-un loc insorit. Prin urmare, planteaza florile in anumite zone cu soare, dar asigura-te ca pe margini exista plante mai inalte (fluturii vor fi feriti de vant).Un alt lucru pe care il putem face pentru fluturi este sa punem cateva pietre plate micute si medii ca si greuatte intr-un loc insorit, pentru ca acestia sa se odihneasca pe ele si sa se incalzeasca.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download