Apar-romania.ro



Stiri 27-28 martie 2021 Cursul de schimb 26.03.2021 1 EUR4.88691 USD4.1472Prognoza pentru urm?toarele 4 s?pt?m?ni , Laura Buciu , 26 martie 2021 , Din aprilie temperaturile vor fi mai ridicate dec?t ?n mod obi?nuit, iar precipita?iile vor fi excedentare. De la jum?tatea lunii aprilie, valorile termice devin normale.29 aprilie - 5 aprilieValorile termice vor fi u?or mai ridicate dec?t cele specifice acestei perioade, ?n cea mai mare parte a ??rii. Regimul pluviometric va fi deficitar ?n regiunile sudice ?i vestice, iar ?n rest va fi ?n general apropiat de cel normal pentru acest interval.5 - 12 aprilieTemperaturile medii ale aerului vor fi u?or mai ridicate dec?t cele normale pentru aceast? s?pt?m?n?, pe ?ntreg teritoriul Rom?niei. Cantit??ile de precipita?ii vor fi ?n general excedentare ?n jum?tatea vestic? a ??rii, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru aceast? perioad?.12 - 19 aprilieTemperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, ?n toate regiunile. Regimul pluviometric va fi ?n general apropiat de cel normal pentru aceast? s?pt?m?n?, la nivelul ?ntregii ??ri.19 - 26 aprilieMediile valorilor termice vor fi ?n general apropiate de cele specifice pentru aceast? perioad?, ?n toate regiunile. Cantit??ile de precipita?ii estimate pentru acest interval vor fi u?or deficitare ?n regiunile centrale ?i nord-estice, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru aceast? perioad?.ANM:"Rezerva de umiditate ?n cultura gr?ului de toamn?, apropiat? de optim pe ?ntreg teritoriul agricol al ??rii" , A.P. , Miscellanea / 28 martie Rezerva de umiditate, pe profilul de sol 0-100 cm, ?n cultura gr?ului de toamn? se va ?ncadra ?n valori satisf?c?toare, apropiate de optim ?i optime, pe ?ntreg teritoriul agricol al ??rii, arat? prognoza de specialitate publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM), valabil? p?n? la data de 2 aprilie 2021, potrivit news.ro."Condi?iile agrometeorologice vor favoriza desf??urarea pe ansamblu normal? a proceselor de cre?tere ?i dezvoltare a speciilor de c?mp ?i pomi-viticole, ?n aproape toate regiunile agricole ale ??rii. De asemenea, la ?nceputul intervalului ritmurile de vegeta?ie ale plantelor vor fi mai lente, iar ?n zonele depresionare din estul Transilvaniei ?i nordul Moldovei se va men?ine starea de repaus biologic", men?ioneaz? analiza ANM.Culturile de orz ?i gr?u de toamn? ?nfiin?ate ?n epoca optim? se vor afla la ?nfr??ire (10-100%), precum ?i local ?nceputul alungirii paiului (10-25%). ?n sem?n?turile efectuate dup? 20 octombrie 2020 vor predomina r?s?rirea ?i apari?ia frunzei a treia (30-100%).Sub aspect fenologic, rapi?a din sudul, sud-estul, estul ?i centrul ??rii va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (7-12 frunze) ?i izolat, ?nceputul alungirii tulpinii (10-15%), ?ndeosebi ?n zonele sudice. Uniformitatea si vigurozitatea plantelor va fi bun? ?i medie la culturile ?nfiin?ate ?n perioada optim?, iar la cele tardive, starea de vegeta?ie se va prezenta medie ?i slab?.La pomii fructiferi ?i vi?a-de-vie se va semnala ?n continuare starea de repaus vegetativ, ?n majoritatea planta?iilor. Pe terenurile cu expozi?ie sudic?, la speciile timpurii de s?mburoase (cire?, cais, vi?in) se vor ?nregistra umflarea mugurilor de rod ?i ?nmugurirea.Lucr?rile agricole de sezon (fertiliz?ri, preg?tirea patului germinativ ?i sem?natul culturilor de prim?var? din prima urgen??, lucr?ri de ?ntre?inere la pomii fructiferi ?i vi?a-de-vie, ar?turi, etc) se vor putea desf??ura ?n general ?n condi?ii bune.Speciali?tii ANM recomand? efectuarea rigolelor de scurgere pe terenurile cu exces de umiditate ?n sol, precum ?i pe arealele agricole cu un drenaj defectuos; continuarea preg?tirii patului germinativ ?i sem?natul culturilor din prima urgen?? (orzoaic?, maz?re, borceag, lucern?), ?ndeosebi pe terenurile unde umiditatea solului permite realizarea unor lucr?ri de calitate; efectuarea ar?turilor ?i preg?tirea terenurilor ?n vederea ?ns?m?n??rii culturilor de prim?var? (sfecl? de zah?r, floarea-soarelui, porumb, cartof, etc.).De asemenea, ?n aceast? perioad? se pot efectua lucr?ri de ?ntre?inere la speciile de c?mp ?i ?n planta?iile pomi-viticole (combaterea buruienilor ?i tratamente fito-sanitare) ?i fertilizarea cerealierelor de toamn? cu ?ngr???minte minerale (azotat de amoniu, complexe-NPK).Din punct de vedere meteorologic, intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului ?n general normal, ?n cea mai mare parte a ??rii. Temperatura medie diurn? a aerului se va ?ncadra ?ntre 2 ?i 13 grade Celsius, valori apropiate de mediile multianuale, ?n majoritatea regiunilor agricole.Temperatura maxim? a aerului va oscila ?ntre 9 ?i 18 grade Celsius, ?n aproape toate zonele de cultur?, iar cea minim? va fi cuprins? ?ntre -6 ?i 8 grade la scara ?ntregii ??ri, valori mai sc?zute fiind posibile ?n estul Transilvaniei, produc?ndu-se brum? ?i ?nghe? la sol.Meteorologii prognozeaz? pentru aceast? perioad? precipita?ii sub form? de ploi locale, izolat cu caracter de avers?, acestea fiind ?nso?ite de desc?rc?ri electrice ?i intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului. ?n zonele de c?mpie, izolat vor fi condi?ii de producere a ce?ii.APIA si SUBVENTII HOT?R?RE GUVERN: CONDI?II PENTRU AJUTORUL DE MINIMIS LEGUME! LISTA ACTELOR NECESARE! Agroinfo, 27 martie 2021 - AJUTOARE FERMIERI! Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul oficial proiectul de hot?r?re de Guvern pentru aprobarea programului de sus?inere a produc?iei de legume ?n spa?ii protejate pentru?anul 2021. Condi?iile pe care trebuie s? le ?ndeplineasc? fermierii, lista actelor necesare.Potrivit proiectului de act normativ, schema de ajutor de minimis se aplic? pe ?ntreg teritoriul Rom?niei ?n anul 2021, pentru sus?inerea?produc?iei de legume cultivate ?n spa?ii protejate:a) ardei gras ?i/sau ardei lung;b) castrave?ic) tomate; d) varz? alb? ?i /sau ro?ie;e) vinete;Beneficiarii, condi?iile de eligibilitate ?i valoarea total? a ajutorului de minimis pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate Schema de ajutor de minimis se acord? ?ntreprinderilor care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul? produc?iei primare de produse agricole, pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate.Prevederile prezentei scheme se aplic? ?ntreprinderilor/?ntreprinderilor unice pentru culturile de legume cultivate in spa?ii protejate legume, respectiv:a) produc?torilor agricoli persoane fizice care de?in atestat de produc?tor emis ?n baza Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor m?suri de reglementare a pie?ei produselor din sectorul agricol, cu modific?rile ?i? complet?rile ulterioare, valabil pana la 31 decembrie 2021.b)persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale ?i ?ntreprinderi familiale, constituite potrivit? prevederilor Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008 privind desf??urarea activit??ilor??economice de c?tre persoanele fizice autorizate, ?ntreprinderile individuale ?i ?ntreprinderile familiale, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016;c) produc?torilor agricoli persoane juridice.Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru produc?ia de legume ?n spa?ii protejate, beneficiarii trebuie s? ?ndeplineasc? cumulativ urm?toarele criterii de eligibilitate:a) sa fie ?nregistra?i ?n registrul unic de identificare, denumit ?n continuare RUI ?i s? de?in? cod unic de ?nregistrare atribuit de c?tre APIA;b) s? depun? cerere de ?nscriere ?n program, al c?rei model este prev?zut ?n anexa nr. 1;c) s? utilizeze o suprafa?? cumulat? de minimum 1.000 mp, cultivat? exclusiv cu una dintre culturile prev?zute;d) s? ob?in? produc?iile minime corespunz?toare culturii ?nfiin?ate;e) s? fie ?nregistra?i ?n eviden?ele Registrului agricol deschis la prim?riile ?n a c?ror raz? administrativteritorial? se afl? suprafe?ele cultivate cu legume ?n spa?iile protejate, ?n anul 2021;f) s? de?in? Registrul de eviden?? a tratamentelor cu produse de protec?ie a plantelor, completat ?ncep?nd cu data ?nfiin??rii culturii ?i avizat de oficiul fitosanitar jude?ean;g) s? fac? dovada valorificarii produc?iei minime realizate, prin documente justificative ?n func?ie de? forma de organizare.Produc?iile minime sunt urm?toarele:a) ?n sere:i) 2900 kg/1000 mp pentru ardei gras ?i/sau lung;ii) 5000 kg/1000 mp pentru castrave?i;iii) 8500 kg/1000 mp pentru tomate;iv) 4600 kg/1000 mp pentru varza alb? ?i/sau ro?ie.3v) 3000 kg/1000 mp pentru vinete;b) ?n solarii:i) 1600 kg/1000 mp pentru ardei gras ?i /sau lung;ii) 3000 kg/1000 mp pentru castrave?i;iii) 3200 kg/1000 mp pentru tomate;iv) 2200 kg /1000 mp pentru varza alb? ?i/sau ro?ie.v) 2000 kg/1000 mp pentru vinete.Dovada valorific?rii produc?iei de legume ob?inute ?n spa?ii protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila din carnetul de comercializare.Sprijinul financiar se acord? beneficiarilor care ?ndeplinesc condi?iile numai pentru o singur? cultur? ?n anul de cerere ?i numai pentru o suprafa?a de 1000 mp.Solicitan?ii care nu de?in cod unic de ?nregistrare ?n Registrul unic de identificare al APIA, ?nainte? de solicitarea ?nscrierii ?n programul de sus?inere a produc?iei de legume ?n spa?ii protejate au obliga?ia? ob?inerii acestuia de la centrele locale/jude?ene ale APIA, prin completarea ?i depunerea formularului? prev?zut ?n anexa nr.1 la Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr.22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, ?n vederea acces?rii? m?surilor reglementate de politica agricol? comun?.Valoarea sprijinului financiar acordat prin schema de ajutor de minimis se exprim? sub forma unei? subven?ii, potrivit art. 3 alin. (6) din Regulamentul de minimis ?n sectorul agricol, ?i se acord?? beneficiarilor care ?ndeplinesc condi?iile. Valoarea maxim? ?n euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultur?/1000 mp/beneficiar este? de 2.000 euro ?i se acord? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de c?tre Banca Central?? European? la data de 30 septembrie 2020, pentru schema de ajutor de minimis. Valoarea total? a ajutoarelor de minimis care se acord? unei ?ntreprinderi/?ntreprinderi unice nu poate? dep??i suma de 20.000 euro pe durata a trei exerci?ii financiare, ?n cursul exerci?iului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii de ?nscriere ?n program ?i ?n cele dou? exerci?ii financiare precedente, conform prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis ?n sectorul agricol.?n termen de 5 zile calendaristice de la data intr?rii ?n vigoare a prezentei hot?r?ri, directiile pentru? agricultur? judetene ?i a municipiului Bucure?ti transmit la APIA central, ?n format letric ?i electronic, pentru fiecare schema de ajutor de minimis, lista beneficiarilor ?i sumele acordate acestora, ?n vederea introducerii ?n sistemul informatic de gestionare a cererilor de ?nscriere ?n program ?i determin?rii sumei poten?ial a fi ?ncasat? sub form? de ajutor de minimis. Sumele reprezent?nd ajutoare de minimis se pl?tesc beneficiarilor ?ntr-o singur? tran??, ?n anul 2021.Resursele financiare necesare aplic?rii schemei de ajutor de minimis prev?zute de prezenta hot?r?re? sunt ?n sum? de maximum 30.785 mii euro, reprezent?nd echivalentul ?n lei al sumei de 150.000 mii lei,? ?i se asigur? din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale de la capitolul 83.01 ?Agricultur?, silvicultur?, piscicultur? ?i v?n?toare“, titlul 51 ?Transferuri ?ntre unit??i ale administra?iei publice“, articolul 51.01 ?Transferuri curente“, alineatul 51.01.01 ?Transferuri c?tre institu?ii publice“ APIA pe anul 2021, care asigur? sumele necesare acord?rii schemei de la capitolul 83.10 ?Agricultur?,?silvicultur?, piscicultur? ?i v?n?toare“, titlul 40 ?Subven?ii“, articolul 40.15 ?Sprijinirea produc?torilor? agricoli“.?n situa?ia ?n care dup? centralizarea tuturor situa?iilor privind sumele necesare reprezent?nd ajutor? de minimis se constat? dep??irea sumei maxime, valoarea ajutorului de minimis? care se acord? per beneficiar se reduce propor?ional ?n vederea ?ncadr?rii ?n bugetul alocat.LISTA DOCUMENTELOR ATA?ATE CERERII!Modul de acordare ?i modalit??ile de verificare ?i control al ajutorului de? minimis pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate La depunerea cererii, responsabilii desemna?i cu primirea cererilor din cadrul centrelor? jude?ene/locale APIA , respectiv al municipiului Bucure?ti, ?n prezen?a poten?ialilor beneficiari, verific?? sumele r?mase ?i poten?ial a fi primite prin prezenta schem? de ajutor de minimis, rezultate dup?? ?nsumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a trei exerci?ii financiare, respectiv ajutoarele? acordate ?n cele dou? exerci?ii financiare precedente ?i ?n exerci?iul financiar ?n cauz?, ?i p?n? la? concuren?a sumei de 20.000 euro, potrivit art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis ?n sectorul agricol,? pe baza datelor transmise potrivit art.6 alin. (4).Dup? efectuarea verific?rii, solicitantii completeaz? ?i depun cererea de ?nscriere ?n program, ?nso?it? de urm?toarele documente:a) copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal daca cererea este depusa prin reprezentant legal/imputernicit ;b) copie a atestatului de produc?tor valabil p?n? la 31 decembrie 2021;c) ?mputernicire/procur? notarial? ?i o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, dup? caz;d)copie a certificatului de ?nregistrare la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului/Registrul na?ional? al asocia?iilor ?i funda?iilor sau a actului ?n baza c?ruia ??i desf??oar? activitatea;e)dovad? cont activ banc?/trezorerie;f)adeverin?a ?n original, din Registrul agricol conform ?nscrisurilor aferente anului 2021, care atesta suprafa?a de teren cu spatii protejate utilizat? de solicitant ?n baza oric?rui act juridic care confer? dreptul de folosin?? asupra terenului ?n cauz?.Cererea de ?nscriere ?n program ?i documentele se depun p?n? la data de 17? mai 2021 inclusiv. Cererea de ?nscriere ?n program, ?nso?it? de documente, poate fi transmis? la? centrele locale/jude?ene APIA ?i respectiv al municipiului Bucure?ti ?i prin mijloace electronice ?i/sau? po?t?/curierat.Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie s? fie semnate ?i datate, iar copiile trebuie? s? fie certificate ,,conform cu originalul” de c?tre solicitant .?n situa?ia ?n care soliciantul utilizeaz? suprafe?e de teren cu culturi de legume ?n spa?ii protejate? situate ?n jude?e/UAT diferite, acesta va formula ?i depune o singur? cerere de ?nscriere ?n program, la centrele jude?ene/locale APIA, respectiv al municipiului Bucure?ti unde a depus cererea unic? de plat? pentru anul 2021 sau unde are domiciliul/sediul social sau suprafa?a cultivat? cea mai mare.HOT?R?RE DE GUVERN: SUMELE PENTRU PLATA AJUTOARELOR NA?IONALE TRANZITORII BOVINE!Agroinfo , 27 martie 2021 PLATA SUBVEN?IILOR APIA 2021! Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul oficial proiectul de hot?r?re de Guvern pentru stabilirea sumelor pentru plata ajutorului na?ional tranzitoriu, ANT, bovine sector lapte ?i sector carne.Potrivit proiectului de act normativ, se aprob? plafoanele aferente pl??ilor pentru ajutoarele na?ionale tranzitorii ?n? sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020, ?n limita sumei de 1.758,265 mii euro,? ?n echivalent 8.567,147 mii lei, care se asigur? de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului? Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2021, ?i care se distribuie astfel:a) 445,128 mii euro pentru schema decuplat? de produc?ie, specia bovine, ?n sectorul lapte;b) 1.313,137 mii euro pentru schema decuplat? de produc?ie, specia bovine, ?n sectorul carne.Cuantumul per unitatea de m?sur? al ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?n sectorul? zootehnic, specia bovine, se calculeaz? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?,? astfel:a) prin raportarea sumei prev?zute la lit. a) la cantit??ile de lapte livrate ?i/sau v?ndute direct? eligibile;b) prin raportarea sumei prev?zute la lit. b) la efectivele de bovine eligibile.Pl??ile pentru ajutoarele na?ionale tranzitorii ?n sectorul zootehnic, specia bovine, se fac? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data? de 30 septembrie 2020 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 1?octombrie 2020.Potrivit declara?iei ministrului agriculturii, Adrian Oros, cuantumul pe cap de animal este de circa 5 lei, iar pe tona de lapte de circa 2 lei, sume simbolice Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat c? anul acesta?s-au alocat sume minime pentru plata acestor ajutoare destinate cresc?torilor de bovine pentru ca banii?mul?i s? nu ajung? la cei care nu mai au vaci, dar au avut?la data de referin?? 31 ianuarie 2013. Grosul banilor va fi folosit pentru plata unor ajutoare Covid 19 pentru cresc?torii de bovine. Deocamdat? nu au fost anun?ate condi?iile de eligibilitate pentru ?ncasarea acestor ajutoare Covid 19 promise cresc?torilor de bovine. ALTELEAdrian Oros – agend? public? mincinoas?? Cu cine se consult? ministrul pe problemele din oierit? Roxana Dobre - 26 martie 2021 Cu cine se ”consult?” ministrul agriculturii ?n privin?a problemelor din oierit? Adrian Oros a anun?at prin agenda public? pe care o posteaz? zilnic pe pagina personal? de Facebook c? pe parcursul zilei de ast?zi, mai concret la ora 13.00, ar fi avut o ?nt?lnire cu reprezentan?i ai cresc?torilor de ovine. Pe ordinea de zi a consult?rii au fost introduse mai multe subiecte de maxim interes pentru cresc?tori. Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a vrut s? afle de la o parte dintre reprezentan?ii asocia?iilor ce nout??i sunt ?n urma discu?iilor cu ministrul dar nicio organiza?ie de oieri cu ”greutate” nu a fost invitat? la ”consult?ri”. Mai mult, nimeni nu ?tia de aceast? ?nt?lnire, unii cresc?tori av?nd chiar suspiciunea c? agenda lui Oros doar pare ”stufoas?”, ca politicianul s? par? ”prins” ?n consult?ri care de fapt nu au loc sau sunt banale ?nt?lniri cu apropia??.Ionic? Nechifor, pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine ?i Caprine Moldoovis Boto?ani ?i secretar general al Federa?iei ROMOVIS a aflat de la reporterii Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO despre consult?rile de la MADR. ”Nu ?tiu de aceast? ?nt?lnire, nu am fost invitat iar la asocia?ie nu am primit nicio o informare ?n acest sens. Nici nu cred c? m? mai invit? ministrul dup? ce i-am cerut public demisia. Acum aud de la dumneavoastr? c? sunt consult?ri la minister cu ciobanii. Care ciobani, nu ?tim!”, a declarat surprins Nechifor. Nici Iancu Polifronie, pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine din Dobrogea (ACOD) nu aflase de discu?iile de la MADR ?i ?n consecin?? nici o invita?ie ?n acest sens nu a ajuns la el. ”Nu sunt la minister, sunt ?n c?mp la ferm?. Nu am fost invitat ?i nu ?tiu cu cine se consult? domnul ministru”, ne-a spus cresc?torul de ovine.Mai departe am crezut c? cele dou? entit??i poate nu sunt destul de ”reprezentative” pentru MADR ?i am apelat la cel mai cunoscut pre?edinte, Nicolae Cioranu, cel care conduce Federa?ia Cresc?torilor de Ovine ?i Caprine ROMOVIS. ”Din informa?iile mele nu este nicio ?nt?lnire la Minister. Cred c? ministrul vrea s? arat? c? este implicat ?n acest domeniu”, ne-a precizat acesta.Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO l-a contactat ?i Dumitru Andre?oi, pre?edintele Asocia?iei ”Dacia” din Hunedoara. ”Asocia?ia noastr? nu a fost invitat? la aceast? ?nt?lnire ?i nici nu am auzit nici s? fie al?i colegi”, ne-a spus cresc?torul de ovine.Nici pre?edintele Federa?iei Oierilor de Munte din Rom?nia (FOMR), Eugen Gon?ea nu ?tia despre discu?iile de la minister ?i ne-a spus c? poate ministrul se ?nt?lne?te doar cu o parte a ciobanilor, cei care ?i sunt ”prieteni”. ”Este o ?nt?lnire la minister? C?nd, ast?zi? Acum aflu, noi nu am fost chema?i. E sup?rare mare c? vor s? taie la jum?tate ANT-urile dar nu ?tiu…Poate este cu prietenul domnului ministru, Ghi??, noi acum afl?m de la dumneavoastr? c? exist? discu?ii”, ne-a precizat Gon?ea.Potrivit agendei f?cute publice de ministru, ?nt?lnirea de lucru cu ”reprezentan?i ai cresc?torilor de ovine” ar fi avut ca teme ”situa?ia p??unilor, debirocratizarea angaj?rii ciobanilor, legea v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic ?i fondurile nerambursabile destinate sectorului zootehnic din perioada de tranzi?ie 2021-2022”. Discu?iile ar fi trebuit s? aib? loc avut timp de loc 2 ore, de la ora 13.00 p?n? la 15.00 c?nd oficialul a avut programat? urm?toarea ?nt?lnire.Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a?teapt? ?i cere ministerului s? fac? publice concluziile stabilite ?n urma ?nt?lnirii anun?ate ?n agenda public? a ministrului Oros, dar s? precizeze ?i cu cine au avut loc discu?iile pe problemele din oierit. ?i mai ales, s? fie publicate poze din cadrul ?ntrevederii, poate a?a vedem cine sunt acei ”reprezentan?i ai cresc?torilor de ovine” cu care ministrul discut? rezolvarea problemele din oierit. Nu de alta, dar la ce m?suri (nu) a luat ministrul Oros pentru oieri, calitatea partenerilor de dialog din sector poate fi o explica?ie!Camioane ?nc?rcate cu gr?u din rezerva de stat – surprinse ?n drum spre portul Giurgiule?ti!agrointeligenta.ro - 27 martie 2021 Gr?u scos din rezerva de stat a ??rii. Fermierii ?i nu numai fierb la vederea unor imagini revolt?toare ?n care mai multe camioane sunt ?nc?rcate cu 24.000 de tone de gr?u din rezerva de stat a Republicii Moldova.Camioanele ?nc?rcate cu gr?u, din rezerva de stat a ??rii, se ?ndreapt? spre portul Giurgiule?ti. Ar fi vorba de 24.000 de tone, care ar urma s? fie v?ndute cu 4.5 lei moldovene?ti, arat? jurnali?tii de la Independent.md.“Totul se ?nt?mpl? ?n condi?iile unei crize alimentare de propor?ii ?n care se afl? Republica Moldova”, a declarat liderul PDA Vasile Costiuc, care a chemat la fa?a locului un echipaj al poli?iei. VIDEO: ”Bandi?ii fur? gr?ul din rezerva de stat 24 de mii de tone. Distribui?i ca s? oprim ho?ia ?i crima economic?” ……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Hot?r?rea nr. 20/2021 privind stabilirea unor m?suri necesar a fi aplicate ?n contextul pandemiei de COVID-19 ?i aprobarea listei ??rilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie m?sura carantinei asupra persoanelor care sosesc ?n Rom?nia din acestea, ?n contextul pandemiei de COVID-19, Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Brosura nr. 1 din 25.03.2021. A intrat ?n vigoare la 25.03.2021Hot?r?rea nr. 348/2021 pentru modificarea ?i completarea anexei nr. 3 la Hot?r?rea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea st?rii de alert? pe teritoriul Rom?niei ?ncep?nd cu data de 14 martie 2021, precum ?i stabilirea m?surilor care se aplic? pe durata acesteia pentru prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul Rom?niei ; Publicat ?n Mof I nr. 308 din 26.03.2021. A intrat ?n vigoare la 26.03.2021Hot?r?rea nr. 293/2021 privind prelungirea st?rii de alert? pe teritoriul Rom?niei ?ncep?nd cu data de 14 martie 2021, precum ?i stabilirea m?surilor care se aplic? pe durata acesteia pentru prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul Rom?niei Modificat de HG 348/2021 la 26.03.2021Ordinul nr. 6743/2021 privind prelungirea m?surii de carantin? zonal? pentru municipiul Timi?oara, comuna Mo?ni?a Nou?, comuna Ghiroda, comuna Giroc ?i comuna Dumbr?vi?a, jude?ul Timi?, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 301 din 25.03.2021. A intrat ?n vigoare la 25.03.2021Ordinul nr. 6744/2021 privind prelungirea m?surii de carantin? zonal? pentru comuna Dobroe?ti, cu satele apar?in?toare Dobroe?ti ?i Fundeni, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 301 din 25.03.2021. A intrat ?n vigoare la 25.03.2021Ordinul nr. 6745/2021 privind instituirea m?surii de carantin? zonal? pentru comuna Buciumeni, cu satele apar?in?toare Buciumeni, Dealu Mare ?i Valea Leurzii, jude?ul D?mbovi?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 303 din 25.03.2021. A intrat ?n vigoare la 25.03.2021Ordinul nr. 6746/2021 privind prelungirea m?surii de carantin? zonal? pentru comuna Bezdead, jude?ul D?mbovi?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 303 din 25.03.2021. A intrat ?n vigoare la 25.03.2021Ordinul nr. 6749/2021 privind prelungirea carantinei zonale pentru comuna B?ra, jude?ul Neam?, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 307 din 26.03.2021. A intrat ?n vigoare la 26.03.2021Ordinul nr. 6750/2021 privind instituirea m?surii de carantin? zonal? pentru comuna Rimetea, jude?ul Alba, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 307 din 26.03.2021. A intrat ?n vigoare la 26.03.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 413/2021 de re?nnoire a aprob?rii substan?ei active cu risc redus f?in? de s?nge, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 29.03.2021Directiva de punere ?n aplicare nr. 415/2021 de modificare a Directivelor 66/401/CEE ?i 66/402/CEE ale Consiliului ?n vederea adapt?rii la evolu?ia cuno?tin?elor ?tiin?ifice ?i tehnice, a grupurilor taxonomice ?i a denumirilor anumitor specii de semin?e ?i de buruieni (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 29.03.2021Regulamentul nr. 1331/2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare ?i aromele alimentare (Text cu relevan?? pentru SEE), Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Va fi modificat de Regulament 1381/2019 la 27.03.2021Regulamentul nr. 178/2002 de stabilire a principiilor ?i a cerin?elor generale ale legisla?iei ?n domeniul alimentar, de ?nfiin?are a Autorit??ii Europene pentru Siguran?a Alimentelor ?i de stabilire a procedurilor ?n domeniul siguran?ei alimentelor, Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Va fi modificat de Regulament 1381/2019 la 27.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2468/2017 de stabilire a cerin?elor administrative ?i ?tiin?ifice aplicabile alimentelor tradi?ionale provenite din ??ri ter?e ?n conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind alimentele noi (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi modificat de Regulament 1824/2020 la 27.03.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2469/2017 de stabilire a cerin?elor administrative ?i ?tiin?ifice aplicabile cererilor men?ionate la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind alimentele noi (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi modificat de Regulament 1772/2020 la 27.03.2021Regulamentul nr. 2283/2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE) , Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Va fi modificat de Regulament 1381/2019 la 27.03.2021............................ ; ………………….INTERNEEUROPA FM: Elevii care ?nva?? online, chema?i fizic la ?coal? s? ??i ridice laptele ?i cornul, 26/03/2021, Dat? fiind pandemia, de programul “Cornul ?i laptele” nu au mai beneficiat elevii care au f?cut cursuri on-line. Cel mai adesea, a fost vorba de elevi de gimnaziu, care nu s-au putut prezenta fizic la ?coal?. Dar, ?n special ?n mediul rural, sunt destui copii pentru care “Cornul ?i laptele” sunt alimente de baz?, uneori singurele cu care ??i mai ast?mp?r? foamea de luni p?n? vineri. ?i chiar dac? a avut multe neajunsuri ?i a fost criticat ?n fel ?i chip, programul a redus semnificativ abandonul ?colar din zonele s?race.Sistarea par?ial? a programului, pe fondul pandemiei, a fost considerat? discriminatorie de c?tre organiza?iile pentru protec?ia copiilor. Partea bun? este c? ?ntr-un viitor apropiat, to?i copiii din clasele 0-8 ar putea beneficia, din nou, de corn ?i lapte. Inclusiv cei care ?nva?? on-line.?i acum, vine partea rom?neasc?: elevii care ?nva?? on-line pentru a nu se ?mboln?vi, trebuie s? vin? fizic la ?coal? pentru a-?i lua cornul ?i laptele. Dac? nu ei, atunci p?rin?ii lor. A?a scrie negru pe alb ?ntr-un document pe care l-au primit toate consiliile jude?ene. Asculta?i un reportaj de Victor Marin.Romanul care creste bizoni pentru carne. Pretul impresionant al produsului cu doza mica de colesterol si continut mare de fierde Radu Arbore, Sambata, 27 Martie 2021, ora 05:00 Ferma de bizoni a lui Razvan Avram FOTO: Razvan Avram FacebookRazvan Avram are 37 de ani si este un fermier cu preocupari interesante in domeniul de activitate in care a ales sa-si dezvolte afacerile. El lucreaza peste 500 de hectare de teren agricol in Vrancea si este diferit de ceilalti fermieri prin faptul ca a ales sa creasca bizoni, animale salbatice deosebit de valoroase pentru carnea lor.Pe un teren de 24 de hectare de pasune, pe care l-a concesionat de la Primaria Tataranu, Avram creste in prezent 40 de bizoni de rasa, o mai veche dorinta a sa.Economist la baza, fermierul spune ca a vrut sa mearga pe o anumita nisa la animale, in conditiile in care piata este suprasaturata de produse obtinute de la vaci, oi, porci. Iar din acest punct de vedere, bizonii au reprezentat alternativa perfecta pentru el.A studiat patru ani tot ce se putea despre bizoni, considerati fratii americani ai celebrilor zimbri romanesti, iar in urma cu doi ani norocul i-a suras.A reusit sa cumpere 21 de bizoni de la un afacerist din Austria care are cea mai mare ferma de bizoni din Romania, la Salonta. Intre timp, a reusit sa-si dubleze efectivele. Spune ca intretinerea lor este foarte usoara, bizonii fiind animale care se intretin singure."Am pornit cu 20 de femele si un mascul, echivalentul unei turme si azi am 40 de bizoni. Sunt niste animale foarte frumoase, care se cresc singure, in libertate si mananca ce se gaseste in natura. De aici si calitatea carnii, care este una exceptionala. Bizonii mai au calitatea ca se adapteaza la orice fel de clima, nu sufera nici de caldura, nici de frig vreodata. Tot terenul este imprejmuit cu gard de vanatoare la exterior si gard electric in exterior, prin urmare nu este nici un pericol", ne spune Razvan Avram.Ce afacere pune la caleDaca in cei doi ani de cand are bizoni si-a concentrat atentia pe sporirea efectivului, din acest moment fermierul se gandeste sa treaca la urmatoarea etapa, aceea a sacrificarii si valorificarii.Carnea de bizon este una speciala, sanatoasa, fara grasimi, plina de proteine, cu colesterol mic si continut mare de fier. Si la mare cautare, in ciuda pretului mare. Ne spune ca in vara va incheia contracte cu restaurantele din Romania si nu numai, unde pretul unui kilogram de carne de bizon este cuprins intre 100 si 150 de euro. Muschiul poate ajunge pana la 300 de euro kilogramul."Un bizon se sacrifica dupa varsta de trei ani, cand are in jur de 700 de kilograme. El poate ajunge pana la o greutate de 1.300 de kilograme si traieste chiar si 40 de ani", spune Razvan Avram.Ferma lui Razvan Avram se afla in satul Bordeasca Veche, iar locul a devenit un adevarat loc de pelerinaj pentru curiosi, pentru ocazia rara de a vedea exemplarele exotice. Razvan spune ca oricine poate veni sa-i vada, fara nicio taxa, singurul handicap fiind ca se ajunge la ferma traversand un camp.Cea mai mare ferma de bizoni din Europa se afla la SalontaIn Romania, in judetul Bihor, la Salonta, exista de opt ani cea mai mare ferma de bizoni din Europa. Aici, un investitor austriac creste 800 de bizoni, in conditiile in care pe tot continentul se apreciaza ca nu sunt mai mult de 5.000 de exemplare.Austriacul Hannes Bohinc, care a pornit in afacere la el in tara acum 30 de ani, a investit 20 de milioane de euro in cei opt ani de cand si-a deschis ferma la Salonta, unde are parte de o clima si un teren asemanatoare cu cele din stepele americane.Ferma este intinsa pe 3.000 de hectare de teren, din care 850 de hectare sunt pentru tarcurile bizonilor, dotate cu adapatori speciale pentru apa, incalzite pe timp de iarna si racordate la o retea de conducte alimentate dintr-un put propriu. Carnea de bizon se vinde in carcasa, direct din ferma si este cotata mai bine decat vita Angus. Austriacul exporta carnea in toata lumea, iar in Romania are comenzi de la restaurante.Cum transform?m agricultura rom?neasc? ?ntr-o multina?ional? pentru ca noile genera?ii s? lucreze ?n acest sector: Avem nevoie de softi?ti, de ingineri, de oameni care s? conduc? tractoare super tehnologizate de 500.000 de euro , Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF Cristian Hostiuc , 26.03.2021, Pentru agricultori, pentru cei care au afaceri ?n agrobusiness, cea mai mare problem? nu este seceta, ci faptul c? g?sesc foarte greu oameni cu care s? lucreze, iar tinerii, cei care trebuie s? duc? mai departe businessul, nu sunt deloc interesa?i de acest sector ?i de aceea fug din zonele rurale c?tre zonele urbane.E mai bine s? stai la Starbucks pe teras? cu un caffe latte ?n fa??, lucr?nd la un laptop, dec?t s? te treze?ti diminea?a ?i s? te duci pe c?mp, ?n cizme, ca s? te ui?i la porumb ?i ?n zare, pe cer, dup? ploaie.La ZF Agropower 2021, Nina Gheorghi??, ac?ionar ?i director tehnic al companiei Triagroexim, o afacere de familie pornit? ?n 2011, a declarat: ?Ast?zi, percep?ia oamenilor cu privire la agricultur? este r?mas? cu mul?i ani ?n urm?, agricultura nu mai este o ?ndeletnicire, este o ?tiin??, ?i s? produci hran? s?n?toas? pentru societate este la fel de onorabil ca ?i c?nd tratezi un om de o boal?. Ea spune c? ruptura produs? ?ntre 1990 ?i 2000, c?nd liceele agricole au ?nceput s? r?m?n? f?r? elevi, se vede ?n prezent, c?nd nu mai avem tehnicieni ?i mecanizatori.” Alina Cre?u, directorul executiv al Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia, spune c? ?n 2020, dintre toate CV-urile pe care le-a primit, cel mai bun a fost al unui t?n?r student din Fran?a.Irina Florea, administratorul companiei Agrovision, spune c? anul trecut nu a primit niciun CV de la vreun t?n?r absolvent, dar ?n schimb a primit cereri de la zilieri care ?nainte lucrau ?n str?in?tate. Agricultura are nevoie de for?? de munc? specializat?, pentru c? nu putem s? d?m utilaje care cost? ?ntre 250.000 ?i 500.000 de euro pe m?na unor angaja?i care nu au capacitatea de a le utiliza”, men?ioneaz? Alina Cre?u.Emilia Gillard, administrator la Colina Verde, spune c? ar trebui s? ?nv???m din exemple de la nivel european ce ar trebui s? facem ca s? avem for?? de munc? calificat? ?n agricultur?.Mihai Miri?escu, director la Saaten Union, o companie care produce hibrizi pentru cereale, spune: ?Fermele noastre devin din ce ?n ce mai specializate ?i avem nevoie de oameni bine preg?ti?i. Inclusiv managementul trebuie f?cut pe elemente foarte clare, bine stipulate ?n tehnologie, pentru c? f?r? ele agricultura rom?neasc? nu va ajunge la standardele europene. ?n zece ani, femierii profesioni?ti vor deveni mai performan?i ?i nu vor face rabat de la tehnologie ?i de la dotare tehnic?.”Saaten Union, parte a unui grup german, are 100 de angaja?i ?n Rom?nia, unde face cercetare: Se g?sesc foarte greu persoane care s? lucreze ?n acest domeniu, noi ?ncerc?m s? lu?m tineri de pe b?ncile facult??ii ?i s?-i ?nv???m la fa?a locului. Dar cercetarea nu este un domeniu prea atractiv, iar tinerii se uit? s?-?i fac? propriul business.”Pe l?ng? tractori?ti, mecanizatori, ingineri, companiile agricole ?ncep s? aib? nevoie ?i de softi?ti, de programatori, de IT-i?ti, av?nd ?n vedere c? acest domeniu devine din ce ?n ce mai tehnologizat ?i digital.Agricultura pl?nge dup? oameni, dup? tineri. Dar unde se duc ei?Conform unui studiu BestJobs, a doua companie de recrutare online de pe pia??, 56% dintre rom?ni ar vrea s? lucreze ?ntr-o companie privat?, dar s? fie mare, de preferat o multina?ional?. 33% dintre rom?ni vor s? lucreze la stat, iar ce r?m?ne, ?n companii antreprenoriale rom?ne?ti.Domeniile cele mai c?utate sunt administrativ ?i BPO (20%), marketing ?i comunicare (16%), resurse umane (15%), s?n?tate, logistic?, financiar-contabil, IT, retail, consultan?? ?i transport (9%).Deci rom?nii vor s? lucreze la multina?ionale, la birou, jobul s? fie stabil, adic? sigur, s? aib? oportunit??i de promovare, inclusiv la nivel interna?ional.Domeniul agricol nu prea figureaz? ?n topul dorin?elor rom?nilor. De unde ?i frustrarea companiilor care opereaz? ?n agricultur? c? nu g?sesc oameni, c? acest sector nu reprezint? o op?iune pentru tineri, care prefer? cl?dirile de birouri sau munca ?n format hibrid, ?n fa?a unui laptop cu internet de mare vitez?.A?a c? ?ntrebarea este: Cum devine agricultura rom?neasc? o multina?ional?, acolo unde rom?nii vor s? lucreze? Aceast? opinie a ap?rut prima dat? ?n Business Magazin.Ce se va ?nt?mpla cu l?na ?i cu pieile de miel ?n perioada Pa?telui , 27 martie 2021, Ionel VaduvaPrim?riile din ?ar? trebuie s? organizeze ac?iuni de colectare a l?nii ?i a pieilor de miel, astfel ?nc?t acestea s? nu ajung? ?n natur?, ?n perioada s?rb?torilor pascale, ci s? fie reciclate sau neutralizate.Conform declara?iilor ministrului Mediului, Tanczos Barna, aflat ?n Harghita, vineri, 26 martie 2021, Prim?ria localit??ii M?d?ra? a fost dat? ca exemplu de institu?ie care a demarat o astfel de ac?iune.?Se apropie s?rb?torile pascale, at?t la catolici, c?t ?i la cei de religie ortodox?. ?n aceast? perioad?, an de an, ajung ?n natur? sute poate mii de tone de l?n? ?i de piei de miel, pentru c? ?n momentul de fa?? nu exist? o industrie de reciclare, nu exist? o industrie care s? proceseze aceste materii prime. Fac un apel c?tre toate autorit??ile publice locale, s? ia exemplul prim?riilor din jude?ul Harghita.De exemplu, prim?ria din M?d?ra? a organizat ast?zi o ac?iune, ?Marea Debarasare?, unde s-au colectat c?teva tone de l?n? ?i, cu ocazia s?rb?torilor pascale, vor organiza ?i colectarea pieilor de miel. Este un exemplu bun de urmat. (…) ?n cazul ?n care nu se g?se?te nicio societate care s? proceseze pielea de miel, ?n cazul de fa??, sau l?na, ele ajung ?n incineratoare autorizate ?i vor fi neutralizate”, a declarat ministrul Mediului, pentru Agerpres.?n plus, el a mai men?ionat c?, ?n zona Ciuc, anual se organizeaz? ac?iuni de colectare a de?eurilor ?i a ?ndemnat autorit??ile publice locale s? fie un catalizator ?i s? contribuie la schimbarea de mentalitate ?n acest domeniu.?Cu ocazia venirii prim?verii, tot aici, ?n regiunea noastr?, se organizeaz? aproape ?n fiecare comun? ?Marea Debarasare?, ?mpreun? cu societ??ile de salubrizare, ?i cantit??i uria?e, sute de tone de de?euri ajung ?n depozite, ?n gropi de gunoi autorizate, ajung la reciclare, sunt colectate selectiv ?i alimenteaz?, practic, economia, alimenteaz? economia circular?.Apelul meu c?tre autorit??ile publice locale este s? ia ?n serios acest rol de catalizator, de un bun exemplu, ?i s? contribuie la schimb?rile de mentalitate de care avem nevoie ca nici terenurile, nici r?urile, nici ?an?urile s? nu fie pline de de?euri”, a conchis Tanczos Barna.Industria prelucr?rii, la p?m?ntDin p?cate, dup? s?rb?torile pascale r?m?n pe l?ng? st?nele de oi gr?mezi uria?e de piei de miel pe care nu mai d? nimeni niciun ban. Cresc?torii de oi de la noi din ?ar? sunt nevoi?i s? le ?ngroape, din cauz? c? Rom?nia nu mai are centre de colectare, nici t?b?c?rii, iar marile fabrici de ?nc?l??minte ?i piel?rie au falimentat.Industria piel?riei ?i marochin?ria sunt distruse. Vestitele fabrici din Or??tie, Agnita, Sibiu, Cluj, Timi?oara, de unde plecau la export po?ete, pantofi sau cojoace, au disp?rut.Cele c?teva ateliere r?mase prin ?ar? nu pot s? preia uria?a cantitate de piei produs? de fermieri. Oferta mult mai mare dec?t cererea a dus pr?bu?irea pre?urilor.?n 2018, o blan? de miel costa 75 de lei ?n bazarul din Poiana Bra?ov.Cantit??i imense de pe?te transportat f?r? documente legale , 27 martie 2021, Ionel VaduvaLucr?tori ai Inspectoratului General al Poli?iei Rom?ne (IGPR) au confiscat peste 1.500 de kilograme de pe?te, transportate f?r? documente legale, ?n urma unei ac?iuni desf??urate pe 24 martie 2021.La ac?iunea Ministerului Afacerilor Interne au participat Poli?ia Rom?n?, Jandarmeria Rom?n? ?i Poli?ia de Frontier?, ?mpreun? cu inspectori ai Agen?iei Na?ionale pentru Pescuit ?i Acvacultur?, speciali?ti din cadrul Autorit??ii Na?ionale Sanitar-Veterinare ?i ai altor institu?ii cu atribu?ii ?n domeniul piscicol.?Au fost verificate 2.406 vehicule, precum ?i 844 de obiective, dintre care 525 societ??i comerciale, 55 de amenaj?ri piscicole ?i asocia?ii de profil, 264 de pie?e, t?rguri. ?n urma activit??ilor desf??urate, echipele de control au constatat 37 de infrac?iuni (16 la OUG nr. 23/2008, privind pescuitul ?i acvacultura, 12 prev?zute de Codul penal ?i 9 prev?zute de alte acte normative)”, se precizeaz? ?ntr-o informare a IGPR.Ca urmare a ac?iunii au fost aplicate 1.229 de sanc?iuni contraven?ionale, dintre care 53 la OUG nr. 23/2008 privind pescuitul ?i acvacultura, iar 1.176 prev?zute de alte acte normative, valoarea total? a amenzilor fiind de 1.746.000 de lei.Totodat?, au fost confiscate 1.560 de kilograme de pe?te, 25 de kilograme de icre, 12 plase monofilament ?i 2 plase de pescuit din fir textil.Conform OUG 23/2008, braconajul piscicol este definit drept o activitate ilegal? care const? ?n pescuitul f?r? licen??, autoriza?ie sau permis, pescuitul ?n perioada de prohibi?ie sau ?n zone interzise pescuitului ori pescuitul cu unelte interzise al pe?tilor ?i al altor vie?uitoare acvatice vii din habitatele piscicole naturale.Num?rul uria? de suine afectate la ora actual? de pesta porcin? african?, 27 martie 2021, HYPERLINK "" Ionel VaduvaAutoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) informeaz? c?, la nivel de ?ar?, sunt active 407 de focare de pest? porcin? african? ?n 37 de jude?e.Vorbim mai exact de focarele depistate ?apte ?n exploata?ii comerciale ?i ?ase ?n exploata?ii comerciale de tip A, fiind afectate un num?r de 104.408 porcine.Num?rul focarelor active este ?n cre?tere fa?? de raportarea din 19 martie, c?nd au fost consemnate 401 focare.?n intervalul 19 – 25 martie au fost ?nregistrate 25 de focare noi de pest? porcin? african? ?n 12 jude?e ?i au fost stinse 19 ?n ?apte jude?e.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.362 cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e. ?n ultima s?pt?m?n? au fost ?nregistrate 17 cazuri noi de PPA la mistre?.?n conformitate cu prevederile europene, precizeaz? ANSVSA, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in doi ani de la apari?ia lor.Pentru aceast? boal? nu exist? vaccin, singura metod? de protejare a s?n?t??ii animalelor fiind respectarea condi?iilor de biosecuritate.Pesta porcin? african? nu produce ?mboln?viri la oameni, ?ns? acest virus are un impact dezastruos la nivel economic ?i social, precizeaz? ANSVSA.VIDEO – USAMV Ia?i produce ?i vinde r?saduri?de cea mai bun? calitate , 27 martie 2021 , Raluca Daria Diaconiuc La USAMV Ia?i, cadrele didactice ?i studen?i preg?tesc, pas cu pas, toate tipurile de r?saduri, care vor fi mutate ?n c?mp dup? data de 15 aprilie. Am filmat pentru dumneavoastr? la Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? din Ia?i, ?n sera didactic?, ser? vestit? ?n regiune pentru rezultatele ob?inute. Aceste r?saduri de calitate pot fi cump?rate de cei interesa?i, av?nd astfel garan?ia unor recolte pe m?sur?. cump?rat utilaje, ajutat de GAL ?i iat? ce a f?cut cu ele , 27 martie 2021 In agricultura, stiti cu totii – nu ai cum sa fentezi munca asidua, obtinand in acelasi timp si profit. Practic nu se poate! Dar, cine spune ca in agricultura din Romania nu se poate castiga decent din munca cinstita, daca ai si niste utilaje la dispozitie, se inseala. Nu ne credeti? Avem dovezi! Ele ne sunt prezentate in materialul realizat in judetul Bacau. de o echipa Agro TV. ?Nu putem s? proces?m toate cerealele”, trader despre produc?ia agricol? autohton?, 27 martie 2021, Ionel Vaduva Sergiu Gorban, ac?ionar la Transylvania Invest, a declarat recent ?n cadrul unei emisiuni televizate c? ?ara noastr? nu poate procesa toate cerealele pe care fermierii autohtoni le produc, iar pentru a putea fi competitivi pe pia?a extern? este nevoie de subven?ii.?Nu putem ajunge s? proces?m toate cerealele pe care le produce Rom?nia, pentru c? facem ?ntr-un an bun peste 30 de milioane de tone, export?m circa 20 de milioane de tone ?i 10-12 milioane de tone le folosim pentru consumul intern. Dar ca s? putem c??tiga pia?a extern?, trebuie s? fim competitivi ?i avem nevoie de subven?ii”, a precizat comerciantul ?n cadrul emisiunii ZF Agropower 2021.El ?i-a declarat totodat? optimismul ?n ceea ce prive?te dezvoltarea agriculturii rom?ne?ti, aflat? ?ntr-o faz? de cre?tere, av?nd tot mai mul?i procesatori ?i tineri implica?i ?n sector.?n plus, el este de p?rere c? rom?nii au avantajul M?rii Negre, care poate ?nsemna deschiderea unor pie?e noi de export pentru cerealele rom?ne?ti.Gorban este, de asemenea, de p?rere c? autorit??ile de la Bucure?ti ar trebui s? fac? presiuni la Bruxelles, astfel ?nc?t ?ara noastr? s? primeasc? subven?i similare cu ale celorlal?i fermieri din UE?Procesarea are poten?ial de cre?tere, fermieri din ramura vegetal? ??i doresc s? fac? acest pas, dar vor s? fie rentabili. Putem hr?ni peste 100 de milioane de persoane”, a punctat traderul.?n alt? ordine de idei, el a mai men?ionat c? punctul forte al Rom?niei este terenul, av?nd o suprafa?? mare agricol? exploatat? ?i, astfel, ?mult spa?iu de a investi ?n agricultur?”.?n acest moment, la noi ?n ?ar? sunt aproximativ 9 milioane de hectare de teren agricol ?i circa 5 milioane sunt cultivate anual cu cereale, potrivit datelor statistice.?Anul acesta se arat? a fi unul bun, culturile ?nfiin?ate ?n toamn? stau destul de bine, pre?urile sunt ridicate, la un nivel istoric, ?i s? sper?m c? e un an de capitalizare pentru companii. Sigur, dac? am avea acelea?i avantaje financiare ca ?i celelalte ??ri, Rom?nia ar putea fi mai puternic?”, a afirmat Sergiu Gorban.Acesta a mai men?ionat c? ar fi necesare investi?ii ?n produc?ia de bioetanol din Rom?nia, astfel agricultura devenind mai profitabil?.La ?nceputul lui 2021, traderul de cereale Transylvania Invest a f?cut un parteneriat cu operatorul feroviar Express Forwarding pentru a facilita transportul cerealelor ?i m?rfurilor din vestul ??rii c?tre Portul Constan?a ?i invers.Interviu ?n Timi?: produc?ie de calitate la gr?u dup? stres climatic la desprim?v?rare , Adrian Radu - 28 martie 2021 Aten?ie la pierderile de produc?ie pe care le pute?i suferi ?n culturile de toamn?, ca urmare a stresului climatic! Statisticile ne arat? c? pierderile de produc?ie la culturile de c?mp pot ajunge p?n? la 70% din cauza factorilor climatici nefavorabili. Anul trecut, prim?vara a debutat, ?n multe regiuni, cu un nivel critic de umiditate ?n sol din cauza lipsei de precipita?ii din iarn?. Anul acesta, ultima jum?tate a lunii martie a adus c?deri de z?pad?, geruri t?rzii ?i viscol, ?n multe regiuni. Nu trebuie s? r?m?nem ni?te simpli observatori ai acestor fenomene climatice, ci trebuie s? intervenim cu tehnologii anti-stres, ajut?nd culturile s? ??i revin? dup? aceste perioade, care pot avea un impact negativ ?n formarea recoltei.Gr?u de toamn? reanimat cu Delfan Plus ?n Timi?Silviu Stoica, administrator al SC Agro Noris Ramis SRL (Timi?oara), este un fermier care a avut ?ncredere ?n recomand?rile Chemark Rom ?i a integrat Delfan Plus la tratamentele aplicate la cultura de gr?u. Iarna 2020 a fost lipsit? de precipita?ii, iar cultura de gr?u a stagnat ?i prezenta semne vizibile de stres.”Mi-am dat seama dup? culoare ?i dup? stadiul de dezvoltare c? aceast? cultur? era ?ntr-o faz? de stagnare. Dup? ce am aplicat Delfan Plus s-a v?zut cu ochiul liber c? gr?ul ?i-a revenit, a mers ?nainte, a ?nceput s? se hr?neasc? ?i s? ?nverzeasc?” spune fermierul.Delfan Plus ac?ioneaz? at?t preventiv, dar ?i puternic curativ, pentru c? reduce stresul oxidativ ?i accelereaz? procesul de recuperare ?i reparare al daunelor celulare provocate de secet? sau ?nghe?. Este un partener ideal de amestec cu erbicidele, pentru c? diminueaz? stresul fitotoxic asupra plantelor de cultur?.Fermierul din Timi? a ?nchis anul 2020 cu o produc?ie de 5,2 t/ha la gr?u de panifica?ie ?i cu indici de calitate foarte buni, care l-au surprins g?ndindu-se la perioda de stres din prim?var?, care ar fi putut afecta recolta. A continuat aplicarea biostimulatorului Delfan Plus la culturile de porumb ?i soia, unde produsul ?i-a demonstrat din nou eficacitatea, elimin?nd efectele stresului fitotehnic, care apare la tratamentele intensive de erbicidare. ”Am folosit Delfan Plus ?mpreun? cu erbicidele la porumb ?i la cultura de soia. Am v?zut rezultatele ?i ?n c?mp dup? tratamente, dar ?i la recoltare. Am ?nchis cu 3.5 t/ha la soia”, declar? administratorul Agro Noris Ramis.Cum ac?ioneaz? biostimulatorul Delfan Plus de la Chemark Rom?Chemark Rom a adus ?n Rom?nia biostimulatorul Delfan Plus pentru a-i ajuta pe fermieri s? previn? daunele provocate de perioadele de stres climatic. Biostimulatorul Delfan Plus este o formul? bine echilibrat? de L-α-aminoacizi 100% liberi, con?inutul ridicat al acestora fiind garantat prin aminograma furnizat? de produc?torul Tradecorp International. Ponderea aminoacizilor ?n aminogram? arat? exact cum func?ioneaz? formula anti-stres Delfan Plus (acidul glutamic cre?te rezisten?a la condi?iile climatice dificile, glicina ajut? la absorb?ia nutrien?ilor, alanina ?mbun?t??e?te fotosinteza, serina ?i prolina previn deterioarea celular? provocat? de ar?i??, salinitate sau lipsa apei).Programa?i o ?edin?? de consultan?? prin directorul de nutri?ie Chemark Rom: Marius Miron 0734 551 551 (telefon/ whats app). Prin Chemark Rom pute?i aplica tehnologii integrate semin?e-nutri?ie-protec?ie sau programe adaptate nevoilor culturii sau regiunii climatice ?n care v? afla?i. 130.000 de ovine din Rom?nia – blocate pe vapoare ?n canalul Suez! ANSVSA a oprit exporturile!agrointeligenta.ro - 27 martie 2021 21:55 Cel pu?in 10 nave care transport? animale vii din Rom?nia sunt blocate ?n canalul Suez, ?n drumul lor c?tre ??ri din Orientul Mijlociu, conform Libertatea.ro. Gabriel P?un, pre?edintele Animals International, sus?ine c? situa?ia este critic? ?i risc? s? devin? ?cea mai mare tragedie din istoria omenirii care implic? animale vii”. Autoritatea pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) anun?? c? la nivelul institu?iei s-a constituit o celul? de criz?, fiind emis? ?i o comunicare oficial? ?n acest sens.Blocajul din canalul Suez a survenit mar?i, 23 martie, c?nd una dintre cele mai mari nave cargo din lume a e?uat ?i a blocat canalul pe ?ntreaga sa l??ime. ?n ciuda eforturilor permanente ale autorit??ilor egiptene, nava nu a putut fi mi?cat?, iar situa?ia ar putea s? dureze s?pt?m?ni. Pe vasele blocate s-ar afla animale provenind din Rom?nia.Potrivit The Guardian, dintre cele peste 200 de nave, 20 transport? animale vii. ONG-ul Animals International atrage aten?ia c? zece dintre acestea au plecat din Rom?nia ?i transport? oi.Cele 10 vapoare identificate de Animals International care au plecat din portul Midia ?nc?rcate cu animale cu destina?ii care includ traversarea canalului Suez sunt: Sea Star Livestock, Dragon, Harmony Livestock, Lady Maria, Jersey, Al Farouk, Britta K, Lady Rasha, Mariona Star ?i Taiba. Pe vapoare s-ar afla animale vii din Rom?nia – aproximativ 130.000 de oi ?i berbeci care risc? s? moar? de foame ?i de sete.?Situa?ia ?n Suez este critic? ?i risc? s? devin? cea mai mare tragedie maritim? din istoria omenirii care implic? animale vii. Dac? animalele r?m?n f?r? ap? ?i hran?, atunci vor ?ncepe s? se ?mping? unele ?n altele ?i vor muri toate. A fost cazul celor 14.800 de oi?e din Rom?nia de pe vaporul Trust 1 ?n drum spre Iordania acum c??iva ani. Toate au murit c?nd nava a r?mas f?r? ap? de b?ut”, a declarat Gabriel P?un, directorul UE al Animals International.O solu?ie, sus?ine acesta, este ca navele s? fie chemate ?napoi ?n ?ar?, iar animalele, sacrificate ?n Rom?nia. Organiza?ia atrage aten?ia c? Rom?nia este deja ?n vizorul Comisiei Europene, care a constatat numeroase deficien?e ?n portul Midia.”La nivelul Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) a fost constituit? o celul? de criz? pentru a gestiona, conform atribu?iilor, situa?ia generat? ?n data de 24 martie, de blocarea temporar? Canalului Suez ?i a circula?iei navelor de transport pentru animale”, a anun?at ANSVSA.?n acest sens, s-au dispus mai multe m?suri, ?ncep?nd cu oprirea, din data de 24 martie, a autoriz?rii navelor de transport pentru animale s? p?r?seasc? Rom?nia, dac? acestea trebuie s? traverseze prin Canalul Suez.”S-au ?ntreprins demersuri pentru a se afla informa?ii despre localizarea a 11 nave ?nc?rcate ?n portul Constan?a cu animale destinate exportului c?tre ??ri din Golful Persic, care se afl? ?n drum spre Canalul Suez.Au fost contacta?i reprezentan?ii transportatorilor care au dat asigur?ri c? la bordul navelor exist? suficient? hran? ?i ap? pentru urm?toarele zile ?i c? au identificat surse de suplimentare ?n cazul ?n care deblocarea canalului dureaz? mai mult timp.De asemenea, ace?tia au informat c? niciuna dintre nave nu se afl? angrenat? ?n Canalul Suez, cinci dintre acestea se afl? ?n Marea Egeea ?i restul ?n Marea Mediteran?, aflate ?n a?teptarea debloc?rii canalului.Se analizeaz? ?i op?iunea debarc?rii animalelor ?n alte porturi, aflate ?n apropiere, ?n cazul ?n care situa?ia o impune.Preciz?m c?, fiec?re nav? de transport pentru animale se ?ncarc? suplimentar cu 25% ap? ?i furaje peste cantitatea estimat? pentru durata c?l?toriei, ?n conformitate cu prevederile Regulamentului 1/2005/CE.Men?ion?m c? toate navele de transport pentru animale autorizate dispun de instala?ii de desalinizare, asigur?ndu-se astfel apa potabil? necesar?.Pentru a preveni ?mbarcarea de noi transporturi de animale, care utilizeaz? Canalul Suez ca rut? de transport, p?n? la deblocarea acestuia, au fost notificate Direc?iile Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor jude?ene s? informeze, ?n regim de urgen??, operatorii economici care desf??oar? activit??i de export de animale c?tre ??rile din zona Golfului Persic, c? acestea sunt temporar suspendate, p?n? la deblocarea zonei.Exporturile de animale din Rom?nia se desf??oar? ?n continuare, transporturile de animale care utilizeaz? alte rute nu sunt afectate. ANSVSA este ?n permanent contact cu reprezentan?ii transportatorilor ?i ai operatorilor economici pentru a fi la curent cu desf??urarea evenimentelor ?i a interveni unde este cazul.Pe m?sur? ce vor ap?rea noi informa?ii, acestea vor fi f?cute publice”, se arat? ?n comunicarea ERT SI ALIMENTATIE PUBLICA ALIN STOICA:"?n marile magazine se va p?stra o distan?? de 7 metri pentru fiecare persoan?" A.P. Miscellanea / 27 martiePrefectul Capitalei, Alin Stoica, a declarat c? ?ncep?nd de duminic?, atunci c?nd se aplic? noile m?suri de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, ?n marile magazine din Capital? se instituie obligativitatea respect?rii unei cote de 7 metri p?tra?i pentru fiecare persoan? iar persoanele care merg la vaccinare se pot deplasa ?n afara orelor ?n care nu este permis? circula?ia, potrivit Agerpres."?n marile magazine de tip mall se instituie obligativitatea de a respecta o cot? de 7 metri p?tra?i pentru fiecare persoan?. Se face precizarea c? pentru vaccinare se pot dep??i orele prev?zute pentru deplasarea ?n afara locuin?ei. (...) Magazinele respect? programul stabilit, p?n? la 18,00 ?n zilele de vineri, s?mb?t? ?i duminic?, m?sura urm?nd s? fie aplicat? de m?ine, urm?nd s? respecte ?i ?nc?rcarea de o persoan? pe 7 metri p?tra?i. ?n pie?e regula este s? foloseasc? la jum?tate capacitatea de persoane care le pot deservi. (...) ?i terasele se vor ?nchide (n.r. la ora 18,00). De asemenea, se p?streaz? m?surile care erau deja ?n vigoare prin ultima hot?r?re 15/CMBSU, ele au fost reluate ?i ?n aceast? hot?r?re pentru a fi m?surile unitar ?ntr-un singur document ?i s? fie mai u?or de urm?rit", a afirmat Alina Stoica s?mb?t?, dup? ?edin?a Comitetului Municipiului Bucure?ti pentru Situa?ii de Urgen??.El a ar?tat c? dac? inciden?a dep??e?te 7,5 la 1.000 de locuitori se vor aplica pentru restul zilelor orele valabile pentru sf?r?itul s?pt?m?nii. Astfel, ar urma s? se interzic? circula?ia ?n intervalul orar 20,00 - 5,00 ?i s? se reduc? programul operatorilor economici p?n? la ora 18,00 pe toat? s?pt?m?na."Vom face din nou o hot?r?re CMBSU pentru a pune ?n aplicare", a mai spus prefectul Capitalei.Alin Stoica a mai ar?tat c? sunt vizate ?i m?suri pentru prevenirea aglomera?iei ?n mijloacele de transport ?n comun."Pentru transportul ?n comun - obligativitatea ca to?i c?l?torii s? fie informa?i despre necesitatea de a purta masc?. La STB se prevede obligativitatea respect?rii circuitului de intrare pe u?a din fa?? ?i ie?irea pe u?a din spate, urm?rirea ?n timp real a aglomera?iei. La Metrorex, de asemenea, trebuie urm?rit? aglomerarea ?i c?l?torii trebuie ?ndruma?i ?i informa?i ?n a?a fel ?nc?t s? se evite aglomerarea. (...) STB va face eforturi s? urm?reasc? cu for?e proprii, adic? prin oameni, dac? se aglomereaz? sau nu mijloacele de transport. (...) Ne-am g?ndit s? fie mijloacele de transport c?t mai pu?in aglomerate ?i asta r?m?ne la latitudinea STB s? aplice marja respectiv?. Dac? vom constata c? sunt aglomerate, atunci vom ?ncerca s? ?i norm?m", a precizat prefectul.Noile m?suri sunt dispuse ?n Capital? ?ncep?nd de duminic?, pentru o perioad? de 14 zile, urm?nd a fi reevaluate la finalul acesteia sau la atingerea pragului de 7,5/1.000 de locuitori. ?n Bucure?ti rata de inciden?? a cazurilor de COVID-19 la 14 zile este s?mb?t? de 6,88 la 1.000 de locuitori.Circula?ia persoanelor ?n afara locuin?ei/gospod?riei este interzis? ?n intervalul orar 22,00-5,00 ?n zilele de luni p?n? joi, ?i ?n intervalul orar 20,00-05,00 ?n zilele de vineri, s?mb?t? ?i duminic?. Excep?iile sunt deplas?rile ?n interes profesional, pentru asisten?a medical? care nu poate fi am?nat?, achizi?ionarea de medicamente, deplas?ri ?n afara localit??ilor ale persoanelor care sunt ?n tranzit, pentru asisten?a persoanelor v?rstnice, bolnave sau deces, ?n aceste cazuri fiind prev?zut? obliga?ia prezent?rii autorit??ilor abilitate o declara?ie pe proprie r?spundere, completat? ?n prealabil.Pentru participarea la slujbele religioase oficiate cu ocazia s?rb?torii Pesah se permite circula?ia persoanelor ?n afara locuin?ei/gospodariei, duminic?, ?n intervalul orar 20,00-22,00. Pentru participarea la slujbele religioase oficiate cu ocazia Pa?telui Catolic, se permite circula?ia persoanelor ?n afara locuin?ei/gospod?riei ?n perioada 3-4 aprilie, ?n intervalul orar 20,00-02,00.Programul operatorilor economici care desf??oar? activit??i de comer?/prest?ri servicii ?n spa?ii ?nchise ?i /sau deschise, publice ?i/sau private se poate desf??ura ?n intervalul 05,00 - 18,00 ?n zilele de vineri, s?mb?ta ?i duminica. ?n zilele de luni - joi, programul poate fi desf??urat ?n intervalul orar 05,00 - 21,00, cu condi?ia men?inerii inciden?ei cumulat? la cel mult 7,5/1.000 locuitori. Prin excep?ie de la aceste prevederi operatorii economici pot activa doar ?n rela?ia cu operatori economici cu activitate de livrare la domiciliu. Fac excep?ie ?i unit??ile farmaceutice, benzin?riile, operatorii cu activitate de livrare la domiciliu ?i ?n domeniul rutier persoanele care utilizeaz? autovehicule cu capacitate mai mare de nou? locuri pe scaune.Este interzis? activitatea cu publicul a operatorilor economici care desf??oar? activit??i de preparare, comercializare ?i consum al produselor alimentare ?i/sau b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice, de tipul restaurantelor ?i cafenelelor, ?n interiorul cl?dirilor, precum ?i ?n interiorul altor spa?ii publice ?nchise care au acoperi?, plafon sau tavan ?i care sunt delimitate de cel pu?in doi pere?i, indiferent de faptul c? sunt construc?ii cu caracter temporar sau permanent.Potrivit hot?r?rii CMBSU, activitatea restaurantelor ?i a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unit??i de cazare, cu excep?ia deservirii persoanelor cazate ?n interiorul acestor unit??i, este interzis?.Este permis? prepararea, comercializarea ?i consumul produselor alimentare ?i b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice ?n spa?iile special destinate dispuse ?n exteriorul cl?dirilor, ?n aer liber, precum ?i ?n spa?iile publice dac? au un tavan ?i un singur perete cu asigurarea unei distan?e de minimum 2 metri ?ntre mese ?i participarea a maximum 6 persoane la o mas?, dac? sunt din familii diferite ?i cu respectarea m?surilor de protec?ie sanitar? stabilite prin ordin comun al ministrului s?n?t??ii, ministrului economiei, antreprenoriatului ?i turismului ?i al pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor.Prin hot?r?rea CMBSU se suspend? activitatea operatorilor economici desf??urat? ?n spa?ii ?nchise, ?n domeniul s?lilor de sport/fitness. Nu este permis? activitatea ?n baruri, cluburi ?i discoteci. Este interzis? activitatea cu publicul a operatorilor economici licen?ia?i ?n domeniul jocurilor de noroc, cu excep?ia desf??ur?rii activit??ii de comercializare a biletelor de tip LOTO, pariuri ?i loz, cu respectarea m?surilor de protec?ie sanitar?. Este interzis? organizarea ?i desf??urarea activit??ii cu publicul ?n cadrul cinematografelor, institu?iilor de spectacole ?i/sau concerte, inclusiv celor de tipul drive-in. Este interzis? organizarea ?i desf??urarea ?n aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice ?i private sau a altor evenimente culturale.Prefectura Capitalei precizeaz? c? ?n ceea ce prive?te cabinetele medicale, inclusiv stomatologice, acestea nu sunt afectate de reducerea programului operatorilor economici.De asemenea, institu?ia arat? c? scoaterea animalelor de companie ?n fa?a locuin?ei este permis?, c?t timp persoana nu se deplaseaz? ?n nicio alt? parte ?i prezint? dovada c? locuie?te ?n imobilul ?n fa?a c?ruia se afl?."Victimele violen?ei familiale se pot deplasa la sec?iile de poli?ie sau la centrele de primire, ca de altfel orice persoan? care este ?n situa?ia de a fi nevoit? s? ias? din cas? pentru a-?i proteja via?a sau integritatea fizic?, a sa sau a persoanelor pe care le are ?n grij?", mai precizeaz? Prefectura Capitalei. Retailerul german Lidl anun?? c? a trecut cu bine peste anul de criz? 2020: Criza a venit din multe direc?ii, dar nu suntem ca un vapor mare ?i greoi, ci ca o barc? ce se poate adapta rapid, Cristina Ro?ca 27.03.2021, Frank Wagner, CEO LidlAfacerile Lidl s-au apropiat de 12,5 mld. lei ?n 2020, conform estim?rilor ZF. Discounterul german Lidl ?i-a majorat cifra de afaceri anul trecut, ?n plin? pandemie, ?n ritmul anilor anteriori ?i ?i-a bugetat un avans similar ?i ?n 2021. Spre compara?ie, retailerul a ob?inut afaceri de aproape 10 mld. lei ?n 2019, plus 25%.?Rezultatele au fost bune ?i am reu?it s? trecem cu bine peste provocarea din 2020. Criza a venit din multe direc?ii, dar avantajul e c? nu suntem ca un vapor mare ?i greoi, ci ca o barc? ce se poate adapta rapid ?i asta ne-a ajutat ?n 2020“, spune Frank Wagner, executivul german care conduce opera?iunile locale ale grupului.Executivul german afirmase anterior c? dac? evolu?ia din primele luni ale anului trecut se va men?ine, Lidl ar putea ajunge lider de pia??, dep??ind Carrefour ?i Kaufland. Acum el spune c? a?teapt? ca to?i competitorii s? publice rezultatele pentru a vedea pe ce pozi?ie e discounterul.?P?n? nu se public? oficial nu ?tim dac? suntem lider. Trebuie s? vedem ce au f?cut competitorii. Noi am reu?it s? men?inem trendul ultimilor ani. Pozi?ia ?n sine (locul ?nt?i ?n pia?? - n.red.) e important?, dar focusul e s? ajungem la c?t mai mul?i clien?i. Faptul c? noi cre?tem semnificativ peste pia?a este deja un feedback bun.“Mesaj pentru Claudiu N?sui: ?n istoria omenirii, 1 an nu conteaz? foarte mult. Pentru o firm? din domeniul nostru, 1 an este diferen?a dintre a supravie?ui sau nu Alecu Marian Alecu scris mar?i, 12:00 Marian Alecu, unul dintre cei mai puternici oameni din industria HoReCa, ac?ionar ?n lan?ul City Grill, lanseaz? un mesaj c?tre noul ministru al Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului, ?n care ?i aminte?te c? schema de ajutor promis? de stat, pe baza c?reia antreprenorii ?i-au calibrat planul de afaceri, ?nt?rzie ?i la acest moment, gener?nd o situa?ie critic?, ?i ?i solicit? sprijinul pentru aplicarea promisiunilor. "Domnului Ministru al Economiei, Ca om de afaceri ?i m?runt investitor rom?n ?n domeniul HoReCa doresc s? v? prezint un scurt update al situa?iei reale, din teren. Sunt ferm convins c?, ?n demnitatea pe care o de?ine?i, sunte?i interesat de evolu?ia situa?iei ?ntr-un domeniu grav afectat de pandemie ?i un domeniu de care r?spunde Ministerul pe care ?l conduce?i. Minister care, at?t ?n Guvernul Orban, c?t ?i ?n cel actual, a tot promis, declarativ ?i, precum se vede, politicianist, c? ne va ajuta s? reducem impactul economic dramatic pe care aceast? pandemie l-a avut ?i continue s? ?l aibe asupra multor domenii de activitate. O m?sur? pentru a ameliora acest impact este schema ajutoarelor de stat. La preluarea mandatului de ministru a?i promis c? alocarea granturilor va reprezenta o prioritate pentru Dvs. S? le lu?m pe r?nd: Grantul pe m?sura 2 (capitalul de lucru) se acord? cu viteza melcului – s-a ajuns la fabulosul procent de 5%, cel mult un 6%. S-au dat tot felul de explica?ii pentru acest pas pe loc – ba c? s-au ?mp?r?it firmele la b?nci pe criterii impar?iale, ba c? bugetul nu este (era) aprobat etc. Fapt e c? de la declan?area acestei m?suri ?i p?n? ?n prezent au trecut cam 8 luni, iar efectele sunt dezastruoase. Cu permisiunea Dvs, v-a? explica ?i eu de ce acest ajutor era ?i r?m?ne vital s? fie acordat la timp: bazat pe a?tept?rile ?i promisiunile Guvernului, antreprenorii au am?nat pentru o perioad? datoriile c?tre proprietarii de loca?ii, furnizori de produse ?i utilit??i. Din cauza ve?nicelor am?n?ri ale statului, nu s-a putut face nicio plat?, iar acum situa?ia este critic? nu numai la nivelul celor din HoReCa, c?t ?i la nivelul furnizorilor (mai ales al micilor produc?tori rom?ni care intr? ?n incapacitate de a continua ciclurile de produc?ie). A? avea ?i o ?ntrebare referitor la aceast? m?sur? - este corect ca antreprenorii s? aib? termene precise de ?ndeplinire a unor criterii, iar statul s?-?i ?ndeplineasc? obliga?iile sale c?nd are chef? Grantul pe masura 3 ( capital de investi?ii). Termenul de depunere a proiectelor a fost 16 noiembrie 2020. V? m?rturisesc c? ?n primul r?nd am fost cu to?ii ?oca?i de faptul c? ?n ultima zi, folosindu-se o parol? a Ministerului Economiei, s-au ?nscris 3.000 de firme. Ce fel de competi?ie fair s? credem c? mai poate exista ?n aceste condi?ii? Trec?nd peste acest moment (tipic pentru noi, adic? f?r? s? se ia nicio m?sur? ) s- a decis crearea unei noi platforme ?i reluarea ?nscrierii. Urmeaz? ?ocul al doilea – suntem la final de martie 2021 ?i platforma nu este ?nc? gata, doar recent au mai fost f?cute ni?te modific?ri, dar at?t. V? ?ntreb a?adar - crede?i c? septembrie-decembrie este un termen rezonabil pentru acordarea acestui grant? Eu a? zice c?, ?in?nd cont de cum se mi?c? lucrurile, este un termen optimist. Ajutorul de 20% din diferen?a de cifra de afaceri dintre 2019-2020. Aici lucrurile sunt mult mai simple , clare ?i triste. Ini?ial s-a aprobat prin OG ?n decembrie 2020 suma de 5,5 miliarde de lei pentru aceast? m?sur? ?i data limita de iunie 2021. Surpriza a venit odat? cu bugetul pe acest an, ?n care suma aprobat? este de doar 1 miliard de lei, iar temenul este tot iunie. Iunie 2022. Sunt absolut de acord cu Dvs c? ?n istoria omenirii un an nu conteaz? foarte mult, dar a? vrea ca ?i Dvs s? fi?i de acord cu mine c?, pentru o firm? din domeniul nostru ?n acest moment, un an constituie diferen?a dintre a supravie?ui sau nu. Sigur, asta ?n m?sura ?n care pentru guvernan?ii no?tri asta conteaz? vreun pic. Excelen??, ?n linii mari aceasta este situa?ia. Ca o pat? de culoare, poate ar trebui ad?ugat c? ?n acest moment suntem din nou cu restaurantele ?nchise la interior, c? hotelurile au o ?nc?rcare de 7-8% ?i c? bulgarii ?i grecii ne anun?? deja de ofertele lor estivale. Cu speran?a c? v? ve?i apleca ?i asupra situa?iei (a se citi dezastrului) acestui domeniu, a?tept ca ac?iunile Ministrului ?i ale Ministerului Economiei s? devin? realit??i ?i nu doar promisiuni ve?nic am?nate ?i perfect explicate, dar niciodat? fapte. Promisiunile nu ?in de foame nim?nui. Marian Alecu este cel care a adus McDonald's ?n Rom?nia ?i a condus mul?i ani opera?iunile lan?ului de restaurante. Al?turi de fratele ?i de fiul s?u de?ine sau este ac?ionar ?n mai multe companii cu afaceri ?n domeniul hotelier, restaurante, produc?ie de bijuterii ?i consultan??DIVERSEM?ncare expirat?, sup? ?n sticle de plastic, frigidere murdare ?n magazine din Bucure?ti ?i Ilfov , Andreea Tobias , 27.03.2021, Amenzi de aproape 130.000 lei au fost date de comisarii ANPC ?n urma unui control f?cut vineri ?n magazinele din Bucure?ti ?i Ilfov. Comisarii au g?sit m?ncare expirat?, sup? p?strat? ?n sticle de plastic, frigidere ?i vesel? murdare, iar ?n 2 cazuri au chemat Poli?isariatul Regional pentru Protec?ia Consumatorior (CRPCR) Bucure?ti - Ilfov a verificat operatorii economici de alimenta?ie public? din Bucure?ti ?i Ilfov ?i au dat 38 de sanc?iuni contraven?ionale, 12 avertismente ?i 26 de amenzi ?n valoare de 127.000 lei.Au fost oprite de la v?nzare 365 kilograme de produse alimentare ?n valoare de aproximativ 23.000 lei, iar dou? magazine au fost ?nchise p?n? la remedierea problemelor.Cele mai importante abateri constatate au fost folosirea de produse si proceduri nesigure care pot pune ?n pericol via?a ?i s?n?tatea consumatorilor, precum materii prime cu data limit? de consum dep??it?, materii prime f?r? elemente de identificare, frigidere ?i vesel? neigienizate, lipsa panoului de protec?ie la casa de marcat, nerespectarea condi?iilor de p?strare ?i depozitare a produselor, prezen?a la comercializare a unor preparate culinare finite (supe) p?strate ?n sticle tip PET sau folosirea unor elemente de instrumentar pentru bucat?rie degradat.?n cazul a doi operatori, comisarii au chemat Poli?ia, pentru c? serveau masa ?n spa?ii ?nchise.Firma lui Dragnea Jr. ar putea intra ?n faliment, dup? ce a tras ?n piept o firm? din Germania , martie 26, 2021 Carmen Dumitrescu Group, firma lui Valentin Dragnea, se preg?te?te de faliment. PETER GRAF LANDTECHNIK KG, o companie din Germania, a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolven?? ?mpotriva NUTRELO GROUP SA, cerere care se judec? ?n prezent la Tribunalul Teleorman. Firma lui Dragnea Jr. ar fi tras ?n piept aceast? companie german?, al c?rei domeniu de activitate este comercializarea utilajelor agricole. ?i pentru c? nu a pl?tit achizi?iile f?cute, Valentin Dragnea ar putea s? experimenteze falimentul.?n prezent, la Tribunalul Teleorman se judec? dosarul cu num?rul 363/87/2021 , ?nregistrat la jum?tatea acestei luni, are ca obiect deschiderea procedurii de faliment la cererea creditorului. Un prim termen ?n dosar este stabilit pentru data de 29 martie.Nutrelo Group SA este una dintre cele mai importante afaceri ?n care s-a implicat fiul lui Liviu Dragnea, ?tefan Valentin. Povestea e destul de veche ?i a venit la pachet cu foarte mul?i bani pentru familia baronului din Teleorman.Toul a ?nceput ?n luna aprilie a anului 2018, c?nd Adunarea General? a Ac?ionarilor companiei Zooveg 2010 SA, ?i anume Valentin Dragnea, Gabriel Putineanu ?i Dragne Liviu, to?i domicilia?i ?n Bucure?ti, se ?ntrunea ?n mod extraordinar pentru a ?mbun?t??i activitatea curent? a companiei, prin contractarea unui credit ?n valoare de 50.000 de lei.Banii veneau de la Valentin Dragnea, urm?nd ca Liviu Dragne, ?n calitate de pre?edinte al consiliului de administra?ie s? semneze contractul ?n numele firmei ?i s? stabileasc? termenii contractului ?mpreun? cu creditorul. Cu alte cuvinte, Valentin Dragnea ?mprumuta firmei pe care o de?inea, ?n calitate de ac?ionar, banii lui personali.O lun? mai t?rziu, Zooveg 2010 SA ??i schimba denumirea ?n NUTRELO GROUP ?i, potrivit Monitorului Oficial, ?valoarea capitalului social subscris ?i v?rsat integral este de 115.000 lei, ?mp?r?it ?n 115 ac?iuni nominative, ?n form? dematerializat?, astfel: Valentin Dragnea de?ine 70,43% din capitalul social, Gabriel Putineanu de?ine 20% din capitalul social, ?i Liviu Dragne de?ine 9,75% din capitalul social”.Zece zile mai t?rziu, membrii Consiliului de administra?ie al firmei redenumite ?i de?inute acum ?n mod majoritar de Valentin Dragnea se reuneau din nou, iar Valentin Dragnea venea, din nou, cu bani de acas? pentru ?mbun?t??irea activit??ii firmei.De data aceasta, suma era ?i mai mare, societatea fiind creditat? de fiul lui Dragnea cu 67.200 lei, urm?nd ca Liviu Ilie Dragnea, ?n calitate de pre?edinte al consiliului de administra?ie, s? semneze contractul ?n numele societ??ii ?i s? stabileasc? termenii contractuali ?mpreun? cu creditorul.?n acest context, intr? ?n scen? o alt? firm? a fiului de baron, ?i anume Bucharest Residence SRL.Practic, capitalul social al firmei a fost m?rit cu 1000 lei, prin crearea a ?nc? 100 de p?r?i nominale de 10 lei fiecare. Astfel, structura ac?ionariatului devine urm?toarea: Nutrelo Group de?ine 50% din capitalul social, Dragnea Valentin ?tefan de?ine 45% din capitalul social ?i Dragne Liviu 5% din acesta. Tot atunci, Valentin Dragnea ??i schimba domiciliul pe Bucure?ti.?n vara lui 2018, spre finalul lunii iunie, adunarea general? a ac?ionarilor firmei Nutrelo Group, se reune?te ?n mod extraordinar ?i completeaz? obiectul de activitate al companiei cu c?teva domenii noi ?i, pe alocuri, surprinz?toare, ?i anume: cre?terea c?milelor ?i camelidelor, cre?terea porcinelor, v?n?toare ?i… hoteluri.PETER GRAF LANDTECHNIK KG a cerut insolven?a NUTRELO GROUP, societate controlat? de fiul lui Liviu Dragnea, J.P. , 18 martiePETER GRAF LANDTECHNIK KG, o companie din Germania, a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolven?? ?mpotriva NUTRELO GROUP SA, societate care ?l are drept ac?ionar majoritar pe Valentin ?tefan Dragnea, fiul lui Liviu Dragnea, conform portal.just.ro.Solicitarea de aplicare a Legii 85/2014, formulat? de PETER GRAF LANDTECHNIK KG ?mpotriva NUTRELO GROUP SA, a dus la constituirea Dosarului nr.363/87/2021, ?nregistrat la Tribunalul Teleorman.NUTRELO GROUP SA a avut ?n anul 2019 un num?r mediu de 154 angaja?i. Cifra de afaceri ?nregistrat? a fost de 39.110.573 de lei iar profitul net a fost ?n valoare de 826.925 de lei. La finele anului 2019 compania ?nregistra datorii de 54.789.838 lei, conform site-ului Ministerului Finan?elor Publice (.ro).Administratorii companiei NUTRELO sunt Dragne Ilie Liviu, Tianu Gabriel ?i Mandroc Valentin iar Dragnea Valentin Stefan este ac?ionar (80%) al?turi de Putineanu Gabriel (20%)Uit?ndu-ne ?n raportul de insolven?? al Tel Drum din luna septembrie a anului 2019 remarc?m un act adi?ional la contractul 390 din 11.03.2011 al Nutrelo Group ?i preluarea acestui contract de c?tre Tel Drum, ?ncheiat cu Gransiloz SRL, ca urmare a fuziunii prin absorb?ie de c?tre Nutrelo Group a Gransiloz SRL.Au dat gogo?arii ?i castrave?ii pe c?nep? indian?. Ce se ?nt?mpl? cu italienii ?i spaniolii care cultivau canabis ?n jude?ul Ia?i 28 martie 2021, 15:45 de Alina Batcu Str?inii cultivau droguri l?ng? cea mai vestit? m?n?stire din jude?ul Ia?i - Had?mbu. Au ?nchiriat ?i o cas? ?ntr-un sat din jude?, prezent?ndu-se ca fiind ?investitori ?n legumicultur?Magistra?ii din Ia?i au decis ca Tommaso Nicolato, Luigi Vono ?i Gonzales Angel Vargas s? r?m?n? dup? gratii pentru trafic de droguri. Curtea de Apel Ia?i a respins ca nefondate apelurile celor trei. Cei doi italieni ?i un spaniol cump?raser? ?n aprilie 2018 un teren de 1 hectar ?n comuna ie?ean? Mironeasa. L-au ?mprejmuit ?i au construit acolo magazii ?i trei solarii, potrivit Ziarului de Ia?i. Au ?nchiriat ?i o cas? ?n sat, prezent?ndu-se ca fiind investitori ?n legumicultur?. Cercet?rile efectuate de poli?tii din Ia?i au scos la iveal? faptul c? ?n loc de gogo?ari ?i castrave?i cei trei au cultivat c?nep? indian?. S?tenii erau angaja?i cu ziua ?n cadrul afacerii str?inilor. Poli?i?tii au confiscat 15 kg de canabis, iar ?n sere au g?sit toat? aparatura necesar? pentru stimularea cre?terii plantelor. Trimi?i ?n judecat? ?n fa?a Tribunalului, Tommaso Nicolato ?i Luigi Vono au fost condamna?i la 3 ani ?i 4 luni de ?nchisoare pentru trafic de droguri, iar Gonzales Angel Vargas a primit o pedeaps? de 3 ani ?i 10 luni de ?nchisoare. Sentin?a a r?mas definitiv? prin decizia Cur?ii de Apel Ia?i. UNIUNEA EUROPEANAProduc?ia agricol? european? va pierde 56 milioane tone p?n? ?n 2030! Liviu GORDEA, 27 martie 2021 Dac? strategia 'Farm to Fork' va fi implementat? a?a cum a fost g?ndit? de c?tre autorit??ile europene, transformarea a 25% din suprafa?a agricol? a UE ?n produc?ie ecologic? va pune o presiune uria?? pe sistemele agricole conven?ionale. Potrivit datelor oficiale, UE-27 de?ine 156,7 milioane de hectare de teren agricol. ?n 2019, aproape 12,5 milioane de hectare, adic? aproximativ 8% din suprafa?a total?, au fost dedicate agriculturii ecologice. Cu toate acestea, obiectivul strategiei ?De la ferm? la consumator” este ca 25% din suprafa?a agricol?, adic? 39,2 milioane de hectare, s? fie alocate produc?iei ecologice p?n? ?n 2030. Asta ?nseamn? o cre?tere cu 26,7 milioane de hectare fa?? de anul 2019.Portughezul Mario Carvalho, profesor la Universitatea din Evora, a calculat care ar putea fi de fapt pre?ul pe care va trebui s?-l pl?tim pentru aceast? transformare ?i concluzia sa este c? extinderea la 25% a suprafe?elor agricole ecologice va reduce produc?ia total? a UE-27 cu 56,13 milioane de tone, ?n condi?iile ?n care cele 26,7 milioane hectarele care vor fi convertite la agricultura bio vor suferi o pierdere de 60% a productivit??ii.?Reducerea produc?iei agricole a UE-27, cre?terea popula?iei mondiale ?i, ?n consecin??, a cererii, vor muta produc?ia c?tre ??rile care nu sunt supuse reglement?rilor europene. Probabil va avea ca rezultat o reducere a securit??ii alimentare ?i o cre?tere a amprentei de carbon a alimentelor consumate. ?n plus, pre?urile produselor ecologice sunt mai scumpe dec?t cele ale produselor conven?ionale. Astfel, ar putea exista o cre?tere la nivel mondial a pre?urilor produselor agricole”, argumenteaz? Mario Carvalho.................................................GERMANIABunastarea animalelor, o prioritate pentru Germania. Cum se vor modifica fermele si cine va suporta costurile? martie 27, 2021 Germania este in cautarea unor metode prin care sa imbunatateasca standardele de bunastare a animalelor si ia in calcul chiar introducerea unor noi taxe pentru realizarea acestui lucru, aspect care produce ingrijorari in randul crescatorilor de animale din aceasta tara. ?Societatea noastra doreste mai multa bunastare pentru animale. Fermierii nostri doresc mai multa bunastare pentru animale. Dar mai multa bunastare a animalelor in grajduri si pe campuri nu este gratuita!”, a declarat recent ministrul german al agriculturii, Julia Kl?ckner, dupa prezentarea unui studiu privind conversia favorabila bunastarii in cresterea animalelor.Cu aceste cuvinte, Kl?ckner a aparat o potentiala restructurare a sectorului zootehnic din Germania, subliniind ca ?eficienta economica trebuie sa mearga mana in mana cu o bunastare sporita a animalelor”.Cu toate acestea, presiunea pentru ridicarea standardelor de bunastare a animalelor are un pret.Potrivit ministrului, exista in prezent mai multe propuneri privind modul de restructurare si finantare a cresterii animalelor in Germania.Acestea au fost explorate in studiul de fezabilitate mentionat mai sus, comandat de Kl?ckner, ale carui rezultate au fost publicate in martie.Studiul analizeaza ambitiile Berlinului de a modifica fermele germane in conformitate cu standardele de bunastare a animalelor, la costuri estimate la 2,9 miliarde de euro pana in 2025 si 4,3 miliarde de euro pana in 2030. Administratia germana a promis 300 de milioane de euro in acest scop, ca parte a programul sau de stimulare economica, dar studiul este conceput pentru a contura modalitatile prin care deficitul ar putea fi finantat.Acestea includ un impozit mai mare pe vanzarile de produse de origine animala, o ?taxa suplimentara asupra bunastarii animalelor”, in plus fata de impozitul pe venit si impozitul pe profit si platile directe de la UE.Ministerul german al agriculturii a avertizat insa ca, desi ar dori ca tara sa devina un pionier in UE in materie de bunastare a animalelor, aplicarea unor standarde mai stricte fermierilor germani decat standardele minime ale UE trebuie justificata.Acest lucru inseamna ca o eticheta a bunastarii impusa de stat ar trebui sa ramana voluntara, iar designul acesteia ?nu ar trebui sa exprime nicio preferinta pentru produsele de origine germana”, potrivit studiului Comisiei Borchert.Impunerea unor standarde mai stricte fermierilor germani ar fi compatibila cu principiile liberei circulatii din UE daca acestea nu sunt ?legate de o interdictie de comercializare sau de cerinte specifice de etichetare pentru produsele importate din alte state membre”, au adaugat autorii studiului.AUSTRALIAInvazie ?monumental?” de ?oareci ?n Australia Agribusiness Invazie ?monumental?” de ?oareci ?n Australia Profit.ro scris ast?zi, Milioane de roz?toare au invadat estul Australiei; m?n?nc? recoltele de bumbac ?i gr?nele din depozite. Australia se confrunt?, dup? cel mai grav sezon de incendii de vegeta?ie, pandemie ?i inunda?ii, cu o invazie ?monumental?” de ?oareci, relateaz? NBC, preluat? de News.ro. Milioane de roz?toare au invadat p?r?i din estul Australiei, iar locuitorii sunt exaspera?i. Epicentrul acesteia este zona rural? din statul New South Wales, unde fermierii au publicat online ?nregistr?ri video ?n care pot fi v?zute ?p?turi” de ?oareci pe terenurile lor, distrug?nd recoltele ?i stabilindu-se ?n casele oamenilor. Guy Roth, care lucreaz? la o ferm? de cercetare a University of Sydney din apropiere de ora?ul Narrabi din New South Wales, a spus c? soarecii au preluat proprietatea. ??tiam c? avem cel mult doi ?oareci pe metru p?trat ?n parcelele noastre cu recolte... deci, dac? eu calculez bine, sunt 20 de milioane de ?aoreci. Asta ?nseamn? mai mul?i ?oareci dec?t popula?ia celor mai multe dintre marile ora?e”. Roth a spus c?, la un moment dat, el ?i familia lui prindea ?i eliminau ?n jur de 100 de ?oareci pe zi ?n casa lor ?i ?n birouri. ?Sunt peste tot ?n cas?. De fiecare dat? c?nd deschizi un dulap e posibil s? g?se?ti unul acolo. Stai la birou ?i un ?oarece va trece peste el”, a mai povestit b?rbatul. ?oarecii m?n?nc? recoltele de bumbac, la fel ?i gr?nele stocate ?n depozite. Roth, care ?i-a petrecut ?ntreaga via?? ?n zona rural? a Australiei a spus c? aceasta este ?cea mai mare epidemie de ?oareci pe care am v?zut-o”. A fost raportat cel pu?in un caz de coriomeningita limfocitic?, boal? rar? ce are leg?tur? cu ?oarecii, ?i cel pu?in trei oameni au fost mu?ca?i de ?oareci ?n spitale din New South Wales, unde se aflau interna?i din alte motive. Ei au primit tratament adecvat pentru mu?c?turile minore, a spus un oficial al statului. Autorit??ile au luat m?suri pentru st?rpirea ?oarecilor. ?Actuala infestare cu ?oareci din vestul NSW este un eveniment natural”, a fost transmis. Steve Henry, care conduce cercetarea legat? de ?oareci la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organization din Australia, a spus c? focarul de ?oareci care nu sunt de cas? este ?monumental” ?i continu? s? aib? efecte economice ?i sociale. ?ns? el a precizat c? astfel de invazii au loc la 5 - 10 ani ?n Australia, din cauza unei combina?ii de factori, ?n principal a schimb?rilor condi?iilor de mediu. ?oarecii ?ncep s? se ?nmul?easc? de la v?rsta de 6 s?pt?m?ni ?i, dup? asta, pot avea ?ntre 6 ?i 10 pui la fiecare 19-21 de zile. Henry a mai spus c?, ?n mod normal, o astfel de invazie se ?ncheie cu ?sc?derea brusc? a popula?iei” de ?oareci, ?ns? este greu de prev?zut c?nd se va ?nt?mpla asta. SANATATE si GASTRONOMIE Ce m?ncare au comandat rom?nii ?n pandemie: cea deja cunoscut?, apropiat? de suflet, care le aduce aminte de copil?rie sau ceva cu totul nou, diferit de orice a mai fost preparat ?n buc?t?riile proprii?, 27 mar 2021 , Cristina Ro?ca Pandemia de COVID-19 a schimbat multe lucruri: modul ?n care ne ?mbr?c?m, ?n care socializ?m sau ?n care muncim. Nici felul ?n care m?nc?m nu mai e acela?i. Cin?m mai degrab? acas? dec?t ?n ora?, lu?m pr?nzul nu de pu?ine ori peste tastatur? ?i nu la mas?, iar de micul dejun de multe ori am ?i uitat c? exist?. ?in?nd cont de toate acestea, ?ntrebarea care r?m?ne este: a schimbat pandemia chiar ?i ceea ce m?nc?m??ntre ?comfort food“ ?i rebelizarea papilelor gustative. Cam a?a s-ar descrie gastronomia ?n aceast? perioad? marcat? de pandemia de COVID-19. Mai exact, m?ncarea se ?mparte ?n dou? categorii - cea care e deja cunoscut?, apropiat? de suflet, care na?te o emo?ie, ?i cea cu totul nou?, diferit? de orice a mai fost ?ncercat p?n? acum, de orice a fost preparat ?n buc?t?riile proprii. ?Din c?te am observat, ?n timpul pandemiei consumatorii no?tri au mers la sigur. At?t clien?ii pe care ?i aveam deja ?i care reveneau la noi, c?t ?i cei noi au ales s? comande cele mai populare preparate din meniu, cele clasice“, spune Ioana V?s?i, fondatoarea Animaletto, un pizza bar din Bucure?ti deschis acum circa cinci ani ?n inima ora?ului.Astfel, cele mai c?utate produse din meniu ?n perioada pandemiei au r?mas acelea?i ?n cazul Animaletto: pizza bufala, pizza diavola, pizza capricciosa, supa de ro?ii ?i tagliatellele salsiccia.Nu aceea?i a fost situa?ia la Atelierul de Paste, un business pe care Marius Cri?an, Bogdan Muntean ?i Marius Muntean, trei prieteni pasiona?i de paste, l-au pus pe harta ora?ului T?rgu-Mure?. Este vorba de un concept de tip pasta bar, cu produc?ie integrat?, deschis ?n iunie 2020, dup? trei ani de la apari?ia ideii, ?n care antreprenorii au investit 15.000 de euro din fonduri proprii.???n ceea ce prive?te Atelierul de Paste, din ceea ce am observat noi de-a lungul acestei perioade de pandemie, clien?ii au fost ?n egal? m?sur? curio?i s? ?ncerce produse noi gen arrancini di riso - un produs nou din punctul nostru de vedere ?n Rom?nia, spun asta fiindc? nu am reg?sit nic?ieri acest produs ?n meniul restaurantelor de profil - ?i tagliatelle al tartufo, dar ?i preparate consacrate cum ar fi carbonara sau bolognese, cele din urm? fiind top sellers la noi ?mpreun? cu fusilli alla toscana“, spune Marius Cri?an. Activitatea ?n Atelierul de Paste ?ncepe zilnic ?nc? de diminea??, pentru c? antreprenorii produc 100% pastele de la zero ?i ulterior le prepar?, astfel ?nc?t s? le p?streze prospe?imea.?Trebuie men?ionat c? am ?nceput cu un meniu destul de restr?ns, precaut am putea spune, bazat ?n principal pe re?etele tradi?ionale - carbonara, aglio olio, arrabiata, bolognese, pentru ca mai apoi, treptat, s? introducem noi preparate gen tagliatelle scampi, zuchinne e pomodorini, tagliatelle al tartufo, tagliatelle mare e monti, care spre bucuria noastr? au prins.“ El spune astfel c? exist? interes pentru nout??i, cu toate c? cele mai c?utate produse au r?mas cele clasice, carbonara ?i bolognese. ?Suntem ?ncrez?tori c? vom reu?i s? convingem clien?ii de faptul c? exist? o multitudine de produse/re?ete care sunt mai pu?in cunoscute, dar care sunt cel pu?in la fel de gustoase.“Spre exemplu, la ?nceputul anului 2021 meniul Atelierului de Paste a fost completat cu patru preparate noi, ?i anume tagliatelle mare e monti, gnocchi con pomodoro secchi, o variant? de ragu bolognese - vegan? cu linte - ?i o sup? de legume minestrone cu paste fusilli.?Am optat pentru aceste produse deoarece ?ncerc?m s? venim tot timpul cu ceva nou, ?n func?ie ?i de sezon uneori, ceva care s? provoace clien?ii s? ias? din zona de confort a gusturilor ?i a texturilor pe care le cunosc deja.“Ioana V?s?i, cea care al?turi de fratele s?u a pus bazele Animaletto ?n Bucure?ti, afirm? c? de?i s-a g?ndit s? introduc? preparate noi ?n meniul localului ?n pandemie, ?n final a decis s? nu fac? schimb?ri ?n aceast? perioad?.?Ne-am g?ndit foarte mult dac? s? introducem produse noi, dar am ajuns la concluzia c? poate nu este cel mai potrivit moment s? facem asta. Cu toate schimb?rile prin care am trecut cu to?ii ?n 2020, am hot?r?t s? p?str?m lucrurile exact la fel, s? le oferim clien?ilor no?tri o oarecare stabilitate, iar acest lucru nu a fost deloc u?or“.Au fost perioade ?n care multe dintre ingredientele pe care le foloseau nu se mai importau, se g?seau mult mai greu sau la pre?uri mult mai mari, dar antreprenorii au depus toate eforturile posibile pentru a p?stra identitatea locului ?n speran?a c? totul va ?reveni la normal“ ?n cur?nd. ?Pentru noi asta a fost adev?rata b?t?lie. Suntem bucuro?i c? am f?cut asta, iar feedbackul a fost unul foarte bun.“Nici schimb?rile de meniu nu pot fi realizate oric?nd ?i oricum, dup? cum explic? Marius Cri?an, cofondatorul businessului Atelierul de Paste din T?rgu-Mure?. ?De men?ionat este faptul c? aceste momente ?n care aducem ?mbun?t??iri la meniu sunt foarte atent alese deoarece, de?i elementele de noutate sunt bine-venite din punctul nostru de vedere, constan?a ?n a livra acela?i produs de calitate clien?ilor primeaz?.“ De aceea?i p?rere este ?i Ioana Vas?i de la Animaletto care adaug? c? o schimbare interesant? pe care a observat-o ?n r?ndul clien?ilor a fost faptul c? mul?i dintre ei nu au mai fost interesa?i de deserturi. Discut?nd cu ei a tras concluzia c? au devenit mult mai selectivi ?n timpul pandemiei.?Dac? la noi veneau pentru ?pizza preferat??, ?n alte locuri mergeau pentru ?desertul favorit?. Faptul c? oamenii ?ncep s? aprecieze din ce ?n ce mai mult locurile specializate ?n anumite produse nu poate dec?t s? ne bucure ?i s? ne motiveze s? p?str?m acelea?i standarde.“De altfel, pe scena gastronomic? local? ap?ruser? ?n ultimii ani tot mai multe localuri specializate, cu un produs fanion ?n meniu, fie c? e vorba de pizza sau paste, ecleruri sau savarine, burgeri ori steak. Acesta, spuneau speciali?tii, era un semn de maturizare a pie?ei.?n pandemie, num?rul localurilor deschise a sc?zut dramatic, pe c?nd ?nchiderile au crescut v?z?nd cu ochii. Totu?i, au r?mas ?n picioare acele locuri care au creat o rela?ie cu consumatorul, care i-au oferit acestuia fie un preparat mult-iubit, fie unul cu totul diferit de tot ce a mai ?ncercat.Concluzion?nd, Marius Cri?an spune c? din ce au observat el ?i partenerii s?i de afaceri ?n cele ?apte luni de activitate - luni care coincid ?i cu perioada pandemiei - oamenii sunt deopotriv? atra?i de ceea ce deja cunosc ?i au experimentat, dar ?i de nou. Cu un mic avantaj totu?i c?tre zona lor de confort. Deci, multe lucruri se schimb?, dar unele r?m?n la fel, chiar ?i ?n pandemie.DOSARPatru agende, Constantin RUDNI?CHI, Dilema veche, nr. 885, 25 - 31 martie 2021 Programul european de redresare ?i rezilien?? este, f?r? ?ndoial?, o ?ans? istoric?. Nu s?nt vorbe mari, este o realitate. Niciodat? Rom?nia nu a avut la dispozi?ie 80 de miliarde de euro (planul de redresare ?i rezilien?? plus aloc?rile din bugetul multianual) pentru a-i cheltui ?i a-i investi ?n dezvoltare.Evident, este vorba despre bani mul?i. At?t de mul?i ?nc?t pu?ini rom?ni pot percepe ce ?nseamn? aceste sume. Oamenii, spun exper?ii, pot ?n?elege indicatorii financiari doar ?n m?sura ?n care ei ?n?i?i au ?ncasat o sum? de bani. Adic? un cet??ean pl?tit cu salariul mediu nu va putea ?ti cu adev?rat ce ?nseamn? un miliard de euro. Dac? a luat un ?mprumut de 100.000 de euro, de exemplu, va ?n?elege ce ?nseamn? suma respectiv?. ?i, bine?n?eles, ??i poate imagina, ?n consecin??, valoarea de utilizare a unor sume de c?teva ori mai mari. Ridic?nd nivelul, managerii unor companii mari administreaz? bugete care pot ajunge p?n? la milioane sau chiar zeci de milioane de euro.O parantez? destul de lung? arat? c? oamenii au experien?e diferite raportate la bani, iar c?nd vine vorba despre miliarde de euro chiar ?i ?ntrebuin?area banilor poate fi greu de ?n?eles. De fapt, programul na?ional de redresare ?i rezilien?? scoate ?n eviden?? mai mult ca niciodat? modul diferit de raportare a actorilor publici ?n fa?a banilor. Cum se spune, preten?ios, ?agenda”. Este diferit?, iar acest lucru se vede clar acum, c?nd miza s?nt fondurile din noul program european.Politicienii s?nt interesa?i de dou? lucruri: s? vehiculeze sumele mari, miliardele, ?i s? distribuie banii. ?n ultimele s?pt?m?ni, i-am auzit vorbind despre miliarde de euro ?i despre cum se vor ?mp?r?i aceste fonduri c?tre diverse domenii ?i pe diverse axe, cerute de regulile europene. Nu este nimic gre?it, doar c? opinia public? a?teapt? informa?ii mai detaliate, care s? coboare p?n? la proiecte concrete, care vor fi finan?ate. Dar politicienilor le place aceast? ambiguitate. Transmit mesajul c? ?i-au f?cut treaba, c? au ?mp?r?it banii ?n folosul ??rii ?i dup? aceea pot sta lini?ti?i.Politicienii din opozi?ie s?nt, din p?cate, jalnici. Ei amenin?? c?, dac? planul na?ional nu va fi supus aprob?rii Parlamentului, vor bloca cre?terea contribu?iei financiare a Rom?niei la Uniunea European?. Trebuie spus c? o cre?tere a contribu?iei este esen?ial? pentru Rom?nia ?i chiar pentru Uniunea European?, pentru c? programul de redresare ?i rezilien?? a fost g?ndit ?n leg?tur? cu o cre?tere a contribu?iilor tuturor statelor europene, nu doar a Rom?niei. ?n aceste condi?ii, a condi?iona aprobarea cre?terii nivelului contribu?iei Rom?niei de trecerea planului na?ional prin Parlament (altfel, o cerin?? justificat?) este un ?antaj politic de duzin?. Pentru c? afecteaz? Rom?nia ?i nu puterea politic?.Dup? ce politicienii au ?mp?r?it banii, vine r?ndul administra?iei s? ??i fac? treaba. Respectiv, administra?ia local? sau central? trebuie s? scrie proiectele care s? aduc? efectiv banii ?mp?r?i?i de politicieni. Pare simplu, dar de la intrarea Rom?niei ?n Uniunea European? lucrurile s-au ?mpotmolit de fiecare dat? la proiecte ?i programe – ?n general, la birocra?ia administra?iei.De altfel, administra?ia are o agend? a ei privind fondurile europene. Func?ionarii s?nt interesa?i de banii europeni, ?n primul r?nd, prin prisma salariului lor. Adic? angaja?ii din sectorul public care lucreaz? cu fonduri europene au avut, de-a lungul timpului, sporuri de salarii pl?tite din fonduri europene.Bugetele europene multianuale au fost perfecte pentru func?ionarii din Rom?nia, pentru c? au l?sat de pe un an pe altul ceea ce nu puteau sau nu voiau s? fac?. Astfel, s-a ajuns la comoda situa?ie ?n care timpul trece, leafa – din fonduri europene – merge. Nu a existat nici o presiune ca absorb?ia fondurilor europene s? creasc? sau ca programele s? fie lansate la timp. Nu a existat nici o monitorizare a performan?elor administra?iei locale sau centrale cu privire la fondurile europene. De aceea, exist? riscul ca noul program na?ional de redresare ?i rezilien?? s? fie tratat cu aceea?i nep?sare ?i lentoare de func?ionarii care vor trebui s? scrie proiectele, iar rezultatele s? fie asem?n?toare cu cele de p?n? acum, adic? o rat? sc?zut? a absorb?iei.A treia agend? este cea a publicului. Cet??enii ??i doresc sau ar trebui s? ??i doreasc? utilizarea c?t mai multor bani europeni. De asemenea, ar trebui s? fie informa?i despre folosirea fondurilor. Probabil c? mijlocul cel mai eficient de comunicare cu publicul este prin pancartele afi?ate obligatoriu la locul ?n care are loc o construc?ie sau o investi?ie. ?n felul acesta, rom?nii pot vedea c? metroul, pensiunea sau hotelul ?n care se cazeaz?, re?eaua de ap? sau re?eaua de gaze din comuna lor, sala ?n care fac sport, toate au fost construite cu bani europeni. Dar c??i dintre cet??eni se uit? la panourile construc?iilor pe l?ng? care trec??n fine, a patra agend? este a mediului de afaceri. Companiile se a?teapt? ca programele cu fonduri europene s? ajung? p?n? la cap?t, adic? p?n? la fi executate, pentru c? astfel banii r?m?n ?n economia rom?neasc?. Doar o parte, pentru c? unele materii prime ?i echipamente folosite ?n investi?ii provin din import. A?teptarea mediului de afaceri este legitim? ?i deja reprezentan?ii ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii au atras aten?ia c? fondurile alocate acestor firme s?nt mai mici dec?t de obicei, ceea ce este un motiv de nemul?umire.A?adar, fiecare ??i dore?te, din ra?iuni diferite, fonduri europene. Dar esen?ial este rezultatul final ?i anume: c??i bani, c?te proiecte, ce rezultate. Restul s?nt vorbe.Constantin Rudni?chi este analist economic. * * *Zimbrii au dus Rom?nia pe podiumul mondial ?ntr-un top exclusivist eco-turistic 27 martie 2021, Dan Sofronia Prin codrii Neam?ului sunt ?n libertate circa 50 de exemplare de zimbru FOTO Parcul V?n?tori Destina?ia eco-turistic? ?inutul Zimbrului Neam? s-a clasat pe locul II ?n Top 100 Sustenable Destination, distinc?ia fiind acordat? la T?rgul Interna?ional de Turism Berlin 2021 Bison Land - ?inutul Zimbrului Neam? a reu?it din nou s? ajung? ?ntr-un top mondial al celor mai importante destina?ii turistice ?verzi“ din ?ntreaga lume, realizat de exper?i ?n domeniu. Gra?ie voturilor online, Bison Land s-a clasat pe locul II ?n cadrul competi?iei Top 100 Sustainable Destinations 2020, categoria People's Choice Award (Votul publicului). Pe prima pozi?ie s-a situat o destina?ie din Turcia, iar pe locul III, una din Chile. Numele c??tig?torilor dintre cele 100 de destina?ii calificate ?n concursul mondial au fost anun?ate pe 12 martie, la ceremonia de premiere g?zduit? de T?rgul Interna?ional de Turism Berlin 2021. Este al patrulea an consecutiv ?n care ?inutul Zimbrului este singurul obiectiv din Rom?nia prezent la competi?ia interna?ional? Green Destination. Reprezentan?ii Parcului V?n?tori ?i cei ai Asocia?iei ?inutul Zimbrilor, au transmis mul?umiri sus?in?torilor. ?V? mul?umim pentru votul dumneavoastr?! Faptul c? ne sus?ine?i, ca ?i comunitate, este mai important pentru noi dec?t premiul c??tigat. Distinc?ia primit? ?i pozi?ia ?n acest top mondial ne onoreaz? pe noi ca oameni, zon? turistic? ?i ?ar?“, a declarat Geanina Fedele?, pre?edintele Asocia?iei ?inutul Zimbrului. ?inutul Zimbrului s-a calificat ?n acest top select al destina?iilor ?verzi“ din lume gra?ie programului de eliberare a zimbrilor prin p?durile nem?ene, coordonat de Romsilva - Parcul Natural V?n?tori, proiect considerat un exemplu de bune practici ?n ceea ce prive?te conservarea biodiversit??ii, dar ?i punerii ?n valoare a specificului ?i comunit??ii locale. ?Suntem recunosc?tori pentru cei care ne sus?in. Aceast? pozi?ie este o dovad? c? oamenii, dar ?i comunitatea apreciaz? ceea ce facem ?i ne ?ncurajeaz? s? continu?m. V? mul?umim pentru sus?inere!“, a transmis Viorela Chiper, managerul asocia?iei. ?i reprezentan?ii Romsilva - Parcul V?n?tori Neam? au avut un comentariu ?n aceea?i not?, directorul Sebastian C?t?noiu spun?nd: ?La votul publicului, din cele 100 Top Sustainable Destinations 2020, Bison Land - ?inutul Zimbrului s-a plasat pe locul II. ?n lume! O ini?iativ? generoas?, agreat? de comunitate, reu?e?te s? pozi?ioneze Rom?nia pe podiumul mondial. V? mul?umim c? a?i fost al?turi de noi cu votul ?i cu g?ndul!“. ?inutul Zimbrului, Yellowstone, Scania, Alberta SouthWest Crown of the Continent, Transylvania County... Global Top 100 este o ini?iativ? a Green Destinations, o organiza?ie non-profit pentru turismul durabil ?i a altor lideri importan?i din domeniu. Scopul concursului este de a eviden?ia pove?tile de succes ?n managementul destina?iilor, oferind participan?ilor ocazia de a face schimb de bune practici. ?inutul Zimbrului a fost ?nclus ?n acest clasament interna?inal dup? evalu?ri ?n care s-a ?inut cont de criterii ce au vizat protejarea naturii, peisaje, decor, conservarea mo?tenirii culturale, locuitori implica?i ?n turism ?i promovarea produselor locale, eficien?a ?i transparen?a bunelor practici, dar ?i pe ceea ce reprezint? comunitatea, biodiversitatea, protec?ia mediului ?i dezvoltarea durabil?. Proiectul de eliberare a zimbrilor ?n p?durile din Neam? a ?nceput ?n anul 2012 FOTO Marus Irimia ?i a?a se face c? Bison Land reprezint? Rom?nia ?n lume, al?turi de destina?ii turistice verzi extrem de cunoscute precum Parcul Yellowstone (USA), Insulele Skyros ?i Sifnos (Grecia), Regiunea Pafons (Cipru), Regiunea Scania (Malmo, Suedia), insula Gozo (Malta), Alberta SouthWest Crown of the Continent (Alberta - Sud Vestul Coroanei Continentului, Canada), Insulele Azore (Portugalia), Transylvania County - North Carolina (?inutul Transilvania, SUA), etc. Destina?ia ecoturistic? ?inutul Zimbrului se suprapune peste Parcul Natural V?n?tori Neam?, ora?ul T?rgu Neam?, comunele Agapia, B?l??te?ti, Cr?c?oani ?i V?n?tori Neam?. Pentru dezvoltarea zonei s-au asociat Asocia?ia ?inutul Zimbrului ?mpreun? cu Romsilva - Parcul Natural V?n?tori Neam?, autorit??ile din localit??ile incluse ?n destina?ia de ecoturism, APDTN Valea Ozanei, Asocia?ia EcoLand, Centrul de Informare ?i Promovare Turistic? T?rgu Neam?, dar ?i parteneri locali (pensiuni, produc?tori locali, me?teri populari, ?coli ?i organiza?ii, etc), obiectivul fiind dezvoltarea sustenabil? a microregiunii. ?inutul Zimbrului e inclus ?i ?n re?eaua EDEN - European Destinations of Excellence Povestea ?inutului Zimbrului a ?nceput ?n 2005, c?nd Administra?ia Parcului Natural V?n?tori Neam? a ?nregistrat la OSIM m?rcile ?inutul Zimbrului ?i Bison Land, prezent?nd pentru prima dat? conceptul dezvolt?rii durabile a microregiunii. Apoi, ?n 2009, destina?ia a primit certificare european?, prin includerea ?n re?eaua EDEN (European Destinations of Excellence), ?n 2016 ?inutul Zimbrului a devenit a patra destina?ie ecoturistic? a Rom?niei, iar ?n prezent recunoa?terea este una mondial?. M?n?stirea Neam? este unul dintre obiectivele turistice din arealul ?inutului Zimbrului FOTO MMB.ro Ca exemplu de bune practici este proiectul unic de reintroducere a zimbrilor ?n mediul natural, unul care a ?nceput ?n 2012, ajung?ndu-se ca acum prin codrii Neam?ului s? umble libere aproximativ 50 de exemplare ale legendarului mamifer. A?adar, turi?tii care vor s? scape de stresul ?i rutina aglomer?rilor urbane pot alege ca destina?ie de vacan??, fie ea ?i de doar dou? zile, la final de s?pt?m?n?, ?inutul Neam?ului, unul ?nzestrat de natur? sau de om cu locuri de o neasemuit? frumuse?e. Itinerare de c?l?torie pot fi mai multe, dar meri? cu prisosin?? cel care cuprinde zona T?rgu Neam?, cu legendara fort?rea?? medieval? ce str?juie urbea de la malul Ozanei, Casa memorial? Creang? din Humule?ti, Zimbr?ria de V?n?tori Neam?, Muzeul Nicolae Popa de la T?rpe?ti, sau sta?iunile B?l??te?ti ?i Oglinzi. La toate acestea acestea se adaug? vestitele m?n?stiri din Mun?ii St?ni?oarei: Neam? (este la c?teva sute de metri de Rezerva?ia de zimbri Drago? Vod?), Secu, Sih?stria, Sihla, Agapia sau V?ratec. * * *Uniunea European? ?i Coreea de Sud se lupt? um?r la um?r pentru domina?ie pe viitoarele pie?e ale hidrogenului ?i bateriilor electrice, Bogdan Cojocaru 27.03.2021,Produc?torul polonez de material feroviar rulant Pesa va prezenta anul acesta prima sa locomotiv? cu propulsie pe hidrogen.?n doar c?teva luni, un grup de companii din Coreea de Sud a reu?it s? devin? o provocare pentru Europa acolo unde aceasta are planuri dintre cele mai ambi?ioase: dezvoltarea unei industrii a bateriilor pentru ma?ini electrice ?i tehnologia hidrogenului, considerat combustibilul viitorului.Acest lucru arat? c?t de ?ncins? devine cursa mondial? pentru avantajul pozi?iei dominante pe pie?e aflate abia la ?nceput de drum, dar importante pentru economia verde, economia viitorului.?n ianuarie, SK Innovation, parte a conglomeratului industrial sud-coreean SK Group, a anun?at c? inten?ioneaz? s? construiasc? ?n Ungaria ceea ce dup? reperele din prezent este cea mai mare fabric? de baterii pentru ma?ini electrice din Europa. Compania mai are dou? uzine de baterii ?n Ungaria.Tot ?n ianuarie, Comisia European? ?i-a prezentat obiectivul ca p?n? ?n 2025 s? pun? pe picioare o industrie a bateriilor capabil? s? alimenteze cu energie cel pu?in ?ase milioane de ma?ini electrice. Subven?ii de miliarde de euro vor fi alocate c?tre 42 de firme din12 state membre ale UE ?n efortul de a ajuta Europa s? ajung? din urm? produc?torii consacra?i de baterii electrice din Coreea, China ?i Japonia. ?n prezent, pia?a european? de profil este dominat? de produc?torii asiatici, o parte semnificativ? din ace?tia fiind din Coreea de Sud.Recent, SK Group a anun?at c? inten?ioneaz? s? construiasc? ceea ce descrie a fi cele mai mari fabrici de hidrogen gri ?i albastru din lume p?n? ?n 2023, respectiv 2025, pentru a produce combustibil pentru flota de transport ?n cre?tere, scrie Bloomberg. ?n total, cinci conglomerate sud-coreene vor investi echivalentul a 38 de miliarde de dolari ?n tehnologia hidrogenului p?n? ?n 2030, spun autorit??ile de la Seul.?n Europa, Fran?a, Germania, Italia, Spania ?i Portugalia vor cheltui fonduri guvernamentale de 44 de miliarde de dolari ?n acest deceniu pentru dezvoltarea industriei hidrogenului, potrivit calculelor IHS Markit. Cum statele europene s-au angajat s? reduc? emisiile de gaze cu efect de ser? cu 55% p?n? ?n 2030, gigan?i industrali trebuie s?-?i diminueze amprenta de carbon rapid. Planurile Thyssenkrupp, din Germania, de a converti furnalele o?el?riei de la Duisburg pentru a func?iona cu hidrogen ?n loc de c?rbune sunt printre cele mai ambi?ioase din industria grea.?n Italia, Agen?ia Na?ional? pentru Tehnologii Noi ?i Energie vrea s? dezvolte o vale a hidrogenului ?n provincia Roma, o comunitate a energiei bazat? pe un ecosistem al hidrogenului care s? acopere circa 100 de hectare. Complexul va experimenta cu producerea de hidrogen folosind inclusiv sisteme fotovoltaice, mecanisme de electroliz? inovatoare, o conduct? pentru transportul hidrogenului pur ?i alta pentru amestecarea hidrogenului cu gaze naturale, dar ?i cu integrarea celulelor de hidrogen, potrivit pv-. ?i ??rile mai mici au astfel de planuri.?Spre exemplu, Polonia inten?ioneaz? s? investeasc? 797 milioane de euro ?n dezvoltarea produc?iei ?i transportului de hidrogen. O parte din bani va proveni din fondul de salvare economic? al UE, iar hidrogenul ar trebui s? ajute Polonia, una dintre ??rile europene cu cea mai mare dependen?? de c?rbune, s? fac? tranzi?ia spre energie nepoluant?.?Coreea de Sud este cu siguran?? ?n fruntea economiei hidrogenului, al?turi de europeni“, spune Alex Klaessig, analist la IHS Markit. Coreeni se concentreaz? pe elementele downstream din lan?ul valoric mai mult dec?t europenii ?i probabil c? deocamdat? vor importa hidrogen, a mai spus el. Yong-Liang Por, analist la Institutul pentru economia energiei din Hong Kong, apreciaz? c? hidrogenul verde, cea mai curat? form? de combustibil, ?lipse?te clar“ din planurile sud-coreene, iar aceasta este o problem? care va trebui rezolvat? pentru ca produc?torii industriali s? se decarbonizeze. ?n prezent, c?rbunele ?i energia nuclear? contribuie cu aproape jum?tate la producerea de energie ?n aceast? ?ar? puternic industrializat?. Guvernul de la Seul a stabilit ca ?int? triplarea produc?iei de energie regenerabil? p?n? ?n 2025. Comisia European? vrea s? majoreze de ?ase ori capacitatea de produc?ie a hidrogenului din surse regenerabile p?n? ?n 2024. Hidrogenul nu este un combustibil nou, ?ns? actualele tehnologii de produc?ie sunt fie costisitoare, pentru ob?inerea nepoluant? a gazului, fie poluatoare. De aceea, ?n industria de profil sunt descrise mai multe tipuri de hidrogen. Hidrogenul verde este ob?inut prin utilizarea energiei electrice curate din tehnologii de energie regenerabil? pentru electroliza apei, separ?nd atomii de hidrogen de oxigenul molecular, explic? Financial Times. ?n prezent, acest produs este foarte scump. Hidrogenul albastru este produs folosind gaze naturale, emisiile de carbon fiind capturate ?i stocate sau refolosite. Produc?ia este neglijabil? din cauza lipsei proiectelor de captare. Hidrogenul gri este cea mai comun? form? ?n care este produs gazul. Este ob?inut din gazele naturale, dar f?r? captarea emisiilor. Hidrogenul maro este cel mai ieftin, dar procesul de ob?inere este cel mai d?un?tor pentru mediu din cauza utiliz?rii c?rbunelui termic “n procesul de produc?ie. Hidrogenul turcoaz este produs printr-un proces numit piroliz? metanic?, din care rezult? ?i carbon solid. Nu este folosit la scar? larg?, exist?nd ?ngrijor?ri legate de scurgerea de metan. * * *Lupta pentru mediu. Cezar Bulacu, directorul de cercetare ?i dezvoltare al societ??ii MINET SA: O sticl? de plastic are acela?i impact asupra mediului ca un tricou din fibre sintetice, Alexandra Matei , 27.03.2021, ? ?n Rom?nia, interesul este mai mare pentru de?eurile postconsum dec?t pentru de?eurile textile ? Totu?i, peste 35% din de?eurile de la groapa de gunoi sunt de?euri textile ?i nu exist? o legisla?ie ?n vederea reutiliz?rii acestora.Interesul rom?nilor este mult mai crescut pentru de?eurile postconsum, crede Cezar Bulacu, directorul de cercetare ?i dezvoltare al societ??ii MINET SA, ?ns?, la r?ndul lor, de?eurile textile contribuie semnificativ la poluarea mediului. Totu?i, pentru acestea din urm?, care reprezint? peste 35% din de?eurile de la groapa de gunoi, nu exist? o legisla?ie clar? ?n vederea reutiliz?rii.?Zona de?eurilor textile este o problem? general? ?n toat? Europa. De?i aceste de?euri au un impact asupra mediului asem?n?tor cu PET-urile, nu exist? ?nc? o reglementare care s? fie aplicat? ?n toate ??rile europene. De?eurile postconsum ?i de?eurile textile industriale sunt diferite. De?eurile postconsum sunt ceea ce arunc?m zi de zi la groapa de gunoi, iar de?eurile industriale textile sunt generate de fabricile de confec?ii. Rom?nia este unul dintre principalii produc?tori de textile din Europa. Dac? produc?ia e mare, ?i de?eurile sunt multe. Peste 35% din de?eurile de la groapa de gunoi sunt de?euri textile. Pentru noi, de?eurile textile sunt surse de materie prim?. Dac? g?ndim astfel de?eurile, atunci, ?mpreun? cu autorit??ile, cu generatorii de de?euri ?i cu cei care pot s? le reutilizeze se g?sesc cele mai bune solu?ii pentru a le reintroduce ?n uz“, a declarat Cezar Bulacu, directorul de cercetare ?i dezvoltare al societ??ii MINET SA, grup de companii specializat ?n textile, ?n cadrul emisiunii online de business ZF Live. * * *Vinul de azi: Piedra Negra Alta Coleccion Malbec 2018 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Regiunea Mendoza are o istorie viticol? bogat?, iar Malbec este soiul de struguri reprezentativ pentru Argentina. Vinul de ast?zi, Piedra Negra Alta Coleccion Malbec, este un vin ro?u str?lucitor, cu note olfactive de fructe ?i piper negru. Pe palat, revin aromele fructate, de fructe ro?ii bine coapte, dar ?i taninuri moi ?i rafinate, iar spre final se simt ?i ceva tente de cafea. V? recomand?m degustarea acestui vin la 16 grade Celsius, al?turi de br?nzeturi maturate, carne ro?ie la gr?tar, carne de vit? sau preparate cu v?nat. * * *Leguma care combate anemia ?i contribuie la s?n?tatea ochilor – Cui ?i este interzis?, Cristina Popescu Ciorba de lobod? este unul dintre felurile de m?ncare preferate ale rom?nilor, motiv pentru care ne bucur?m atunci c?nd primavara pie?ele sunt pline cu aceste frunze ro?iatice extrem de gustoase, dar ?i cu multe beneficii pentru s?n?tate.?nc? din Evul Mediu, loboda era folosit? at?t pe post de aliment, c?t si ca remediu naturist, gra?ie propriet??ilor medicinale. ?n Grecia Antic?, loboda era frecvent folosit? pentru tratarea arsurilor de la nivelul pielii ?i nu numai. Ulterior, medicii danezi au ?nceput s? o foloseasc?, undeva dup? 1300, ?n tratamentul icterului, dar ?i pentru calmarea durerilor menstruale. La nivel cutanat, frunzele de lobod? se foloseau pentru accelerarea vindec?rii r?nilor minore, dar ?i a t?ieturilor ?i juliturilor.Care sunt beneficiile lobodei pentru s?n?tate?De ce ar trebui s? m?n?nci lobod?? Pentru c? este una dintre verde?urile de prim?var? care deschid sezonul salatelor, unei alimenta?ii mai u?oare, mai naturale, mai nutritive ?i mai benefice pentru s?n?tatea organismului, dar ?i pentru men?inerea siluetei.Valorile nutri?ionale ale lobodeiFrunzele de lobod? sunt bogate ?n vitamine ?i minerale, printre care se num?r? vitamina C, vitamina K, calciu, magneziu, fosfor, fier, zinc ?i seleniu, potrivit doc.ro. De asemenea, acestea sunt ?i o surs? important? de proteine ?i fibre.?n ceea ce prive?te valorile nutri?ionale ale lobodei, acestea sunt dup? cum urmeaz?, pentru 100 de grame:– Calorii: 19– Glucide: 3 grame– Proteine: 1.7 grame– Fibre: 1 gram– Gr?simi: 0 grame– Zah?r: 0 grame– Sare: 0 grameA?adar, din punct de vedere al aportului nutritional, loboda este un aliment nutritiv ?i s?n?tos. Are un con?inut caloric redus, al?turi de zero gr?simi, zah?r ?i sare, ?n paralel cu un con?inut bogat de nutrien?i hr?nitori.1. Este bogat? ?n antioxidan?iPoate unul dintre cele mai importante efecte benefice ale lobodei este dat de con?inutul bogat de antioxidan?i, alia?i redutabili ?mpotriva efectelor nocive ale stresului oxidativi, care pot preveni instalarea mai multor boli cronice, printre care se num?r? ?i cancerul. De asemenea, dac? e?ti preocupat? de prevenirea form?rii riduri ?i de s?n?tatea pielii, antioxidan?ii joac? un rol important ?i ?n prevenirea ?mb?tr?nirii premature a pielii.Vitamina C este prezent? ?n concentra?ie foarte mare ?n frunzele de lobod? ?i sus?ine s?n?tatea sistemului imunitar, precum ?i numeroase procese din organism, cum ar fi regenerarea celular?. Al?turi de vitamina C, vitamina K favorizeaz? fixarea calciului ?n organism ?i ajut? la prevenirea anumitor afec?iuni inflamatorii ale sistemului osos, cum ar fi osteoporoza ?i osteopenia. ?i sistemul imunitar poate fi ajutat prin consumul de lobod?, aceasta av?nd de dou? ori mai mult? vitamina C fa?? de o l?m?ie sau un kiwi.2. Are propriet??i diureticeFrunzele de lobod?, consumate proaspete sau ?n m?nc?ruri g?tite, sunt ?i un excelent diuretic, favoriz?nd procesul de urinare normal?, precum ?i eliminarea toxinelor din organism. Aten?ie, ?ns?, ?n cazul persoanelor care sufer? de litiaza renal? sau gut?, loboda nu este recomandat? ?n cantit??i mari sau ?n mod frecvent, fiindc? aceasta con?ine acid oxalic, o substan?e nefavorabil? ?n aceste afec?iuni.3. Este bogat? ?n fibreDin punct de vedere al s?n?t??ii sistemului gastrointestinal, con?inutul bogat de fibre din lobod? are multiple beneficii asupra tranzitului intestinal. Consumul de lobod? ajut? la atenuarea simptomelor de constipa?ie ?i balonare, prin efectul u?or laxative, ?i poate preveni apari?ia unor boli gastrointestinale, cum ar fi ulcerul sau cancerul la stomac.4. Ajut? la sl?bit ?i la men?inerea silueteiDac? vrei s? sl?be?ti sau s? ??i men?ii silueta, loboda poate fi un aliat de n?dejde. Proteinele, mineralele ?i vitaminele care se reg?sesc ?n frunzele de lobod? ajut? la reglarea ?i controlul proceselor enzimatice ale organismului, stimul?nd astfel metabolismul ?i acceler?nd arderea caloriilor. De asemenea, loboda are un con?inut sc?zut de calorii ?i este un aliment voluminos, adic? ofer? sa?ietate pe termen lung. A?adar, po?i m?nca o salat? cu frunze de lobod? din abunden??, f?r? s?-?i dezechilibrezi bugetul caloric. ?n plus, nutrien?ii din lobod? ??i vor da energie suficient? p?n? la urm?toarea mas?.5. Contribuie la s?n?tatea ochilorLoboda este benefic? ?i pentru s?n?tatea ochilor t?i. Bogat? ?n caroteni ?i antocianine, loboda ??i poate reduce riscul de cataract? sau de glaucoma, afec?iuni oculare grave, care ??i pot pune ?n pericol vederea. Mai mult dec?t at?t, datorit? antioxidan?ilor care se reg?sesc din bel?ug ?n aceast? plant?, ?i riscul de degenerescen?? macular? este redus ?n mod semnificativ.6. Combate anemiaSuferi de anemie? Loboda te poate ajuta s? te pui mai repede pe picioare! Fierul este un mineral esen?ial pentru formarea globulelor ro?ii ?n s?nge, dar ?i pentru transportarea oxigenului ?n organism. Loboda con?ine fier ?n cantit??i semnificative, ceea ce ?nseamn? c? poate spori nivelul de fier din organism, contribuind la tratarea anemiei. Bine?n?eles, tratamentul recomandat de medic nu trebuie neglijat, loboda fiind folosit? complementar acestuia.Contraindica?ii la consumul de lobod?La fel ca spanacul, loboda con?ine cantit??i semnificative de acid oxalic, ceea ce ?nseamn? c? persoanele care sufer? de pietre la rinichi, calculi biliari sau gut? ar trebui s? evite consumul excesiv sau frecvent de preparate cu lobod?.Cum poti consuma loboda?Loboda are un gust u?or acid, ?ns?, ?n combina?ie cu alte alimente, cap?t? o savoare special ?i proasp?t?. Daca preferi s? m?n?nci lobod? g?tit?, cea mai u?oar? solu?ie este s? o prepari sub form? de ciorb?, un fel de m?ncare u?or ?i r?coritor pentru var?. De asemenea, po?i combina loboda ?n diverse m?nc?ruri, ?mpreun? cu alte verde?uri, cum ar fi spanacul, urzicile, sfecla ro?ie sau p?st?rnacul. Po? consuma lobod? ?i sub form? de infuzie din frunzele uscate, pentru a cur??a rinichii ?i vezica urinar?.Cu toate acestea, speciali?tii recomand? s? profi?i de lobod? ?i ?n stare crud?, ?n salate sau sucuri proaspete. O po?i combina cu legumele tale preferate sau cu alte frunze verzi, dar ?i cu fructe, nuci, migdale sau br?nzeturi, pentru pu?in? diversitate. Pentru preparare, loboda se spal? sub jet puternic de ap? rece, apoi se las? la uscat ?ntr-o sit? ?i se ?terge cu un prosop uscat, dac? se dore?te accelerarea procesului de uscare. * * *Cum putem contribui la combaterea schimb?rilor climatice prin intermediul hranei , Cosmin Zaharia in EcoLIFESTYLE 23 March 2021 Asocia?ia Mai bine organizeaz? ?n perioada 10 -16 mai 2021 a doua edi?ie a taberei Re?ete pentru Planet?. Membrii echipei ?i facilitatorii activit??ilor? v? invit? s? ?mp?rt??i?i ?i s? ?nv??a?i ?mpreun? cu ei care sunt cele mai bune metode prin care noi, cet??enii, putem contribui la combaterea schimb?rilor climatice ?i a fenomenelor de migra?ie prin intermediul hranei. Tab?ra Re?ete pentru Planet? face parte din proiectul Our Food, Our Future, finan?at de Uniunea European?. Tinerii cu v?rste ?ntre 18 ?i 35 de ani pot aplica aici, p?n? duminic?, 25 aprilie, ora 23.59, iar organizatorii ?i vor contacta indiferent dac? au? fost selectati pentru a participa la aceast? tab?r?, fie se reg?sesc pe lista de a?teptare. Participarea este gratuit?, iar transportul, cazarea ?i masa sunt asigurate de c?tre organizatori, ?ns? locurile sunt limitate.?n contextul epidemiologic actual, vor fi luate toate m?surile de precau?ie necesare pentru a facilita tab?ra ?n condi?ii de siguran??, ?ntr-un spa?iu care permite acest lucru. Organizatorii doresc s? creeze un cadru de desf??urare sigur ?i s?n?tos, motiv pentru care ??i rezerv? dreptul de a reveni cu informa?ii ?i solicit?ri suplimentare, ?n func?ie de recomand?rile ?i restric?iile ?n vigoare. ?n cazul ?n care situa?ia o va impune ori vor sim?i c? nu pot garanta siguran?a participan?ilor ?i a echipei, organizatorii ?i facilitatorii vor adapta ?i sus?ine tab?ra online, ?n acela?i interval de timp. Informa?ii cu privire la spa?iul de desf??urare, fizic sau online, m?surile de precau?ie obligatorii, respectiv agenda taberei vor fi oferite doar persoanelor selectate s? participe la tab?r?” se precizeaz? ?n comunicatul de pres? al Asocia?ia Mai Bine. Tab?ra va fi facilitat? de Ana ?i Bogdan, doi gastronomi ?i gurmanzi, cu un background profesional complementar.Ana-Maria Marinescu-P?l?du? este membr? fondatoare, vice-pre?edint? ?i activist? ?n REPER21. Economist de profesie, absolvent? a Institutului de ?tiin?e Politice din Paris, Ana a lucrat pentru Agen?ia Interna?ional? de Energie ?i din 2006 gestioneaz? ?n REPER21 diversele ini?iative ale asocia?iei ?n domeniile consumului responsabil, educa?iei pentru dezvoltarea durabil? ?i schimb?rile climatice, activ?nd printre altele ca formator ?i facilitator.Bogdan Mihail Gioar? este fondatorul ?i pre?edintele REPER21. Politolog, fost profesor la Institutul de ?tiin?e Politice din Geneva, Bogdan de?ine o vast? expertiz? teoretic? ?i practic? ?n domeniul schimb?rilor climatice ?i impactului socio-economic al acestora, dezvoltat? prinnumeroase proiecte europene (Erasmus+, POCU, POCA) ?n acest domeniu pe care le-a coordonat ?n REPER21 ?i ?n cadrul c?rora a activat ca expert ?i formator. Bogdan coordoneaz? activitatea online a REPER21 privind tematica schimb?rilor climatice prin intermediul consumului ?i produc?iei durabile de produse alimentare. * * *C?tunul din Mun?ii ?ureanu care este p?r?sit iarna. Ce ascunde Ponorici ?n ad?ncurile p?m?ntului martie 2021, Daniel Gu?? C?tunul din Mun?ii ?ureanu care este p?r?sit iarna. Ce ascunde Ponorici ?n ad?ncurile p?m?ntului FOTO 1/25 C?tunul Ponorici Foto: Lucian Ignat Aflat ?n mijlocul s?lb?ticiei din Mun?ii ?ureanu, c?tunul p?r?sit Ponorici ??i uime?te oaspe?ii prin splendoarea priveli?tilor, dar ?i prin ?comorile” pe?terii sale. C?tunul Ponorici se afl? ?n mijlocul s?lb?ticiei, la o or? de mers pe jos, pe poteci anevoioase, de la Fund?tura Ponorului ?i la o alt? or? de mers, peste munte, dinspre Pe?tera Cioclovina. Secretele carierei de andezit a dacilor. Roca vulcanic? din Sarmizegetusa Regia, adus? de la zeci de kilometri Ciob?ni?a din Ponorici, col?ul de Rai ascuns ?n Mun?ii ?ureanu, ?n mijlocul s?lb?ticiei Vara, c??iva localnici din micile sate r?sfirate la poalele Mun?ilor ?ureanu ??i pasc aici oile ?i vitele. Iarna, ?ns?, oamenii ??i p?r?sesc st?nele ?i casele vechi de la Ponorici, iar pu?ini c?l?tori mai las? urme ?n z?pada care ?nv?luie cu totul a?ezarea de munte. La Ponorici. Foto: Lucian Ignat Cei care ajung ?n Ponorici, ?n aceste zile, au parte de o priveli?te impresionant?. Frumuse?ea c?tunului ?adormit” sub stratul greu de z?pad? concureaz? cu spectacolul de la intrarea ?n Pe?tera Ponorici – Cioclovina, a c?rei ?ntindere este pres?rat? cu ??epi de ghea??”. Mii de stalactite str?lucesc ?n lumina palid? care se strecoar? ?n pe?ter?. ?Am mai fost ?n c?tunul Ponorici, vara, ?i m-am minunat de frumuse?ea locului ?nconjurat de mun?i ?i p?dure. Nu am intrat ?ns? ?n pe?ter?. Dar de data aceasta, am f?cut c??iva pa?i ?n interiorul ei, iar mul?imea de ?sold??ei de ghea??” care p?reau c? ies din p?m?nt pentru a ap?ra comorile din ad?ncurile Ponoriciului m-au impresionat mai mult ca orice”, a relatat Lucian Ignat, un fotograf din Hunedoara, care a vizitat, zilele trecute, c?tunul ?i pe?tera Ponorici. Galeriile Ponoriciului se ?ntind ?n subteran pe aproape opt kilometri ?i corespondeaz? cu Pe?tera Cioclovina de Ap?, aflat? de cealalt? parte a versantului. Accesul ?n interiorul complexului carstic este permis speologilor experimenta?i, ?n timp ce turi?tii pot vizita doar la intarea ?n cele dou? pe?teri. Pe?terea Ponorici. Foto: Lucian Ignat ?n trecut, ?ns?, oamenii lucrau ?n mina de guano-fosfat din Pe?tera Cioclovina. De aici, la ?nceputul secolului XX, a fost extras ?b?legarul“ de lilieci amestecat cu sedimente ?i r?m??i?e ale nenum?ra?ilor ur?i de pe?ter?, folosit ca ?ngr???m?nt ?n agricultur?. Tonele de gunoi erau ?nc?rcate ?n vagone?ii de pe o cale ferat? industrial? ?i c?rate apoi cu funicularele peste dealuri, p?n? ?n apropiere de gara Pui. Aici, ?ngr???m?ntul era ?nc?rcat ?n vagoane ?i adesea lua drumul spre ora?ele Imperiului Austro-Ungar, unde era valorificat. C?tunul ?i Pe?tera Ponorici fac parte din Parcul Natural Gr?di?tea Muncelului-Cioclovina, o arie protejat? din Mun?ii ?ureanu care cuprinde ?ase dintre cele mai spectaculoase rezerva?ii naturale din jude?ul Hunedoara: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Pe?tera Tecuri, Pe?tera ?ura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor ?i Pe?tera Bolii. Aici se afl? ?i siturile arheologice UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Coste?ti, Blidaru, Luncani-Piatra Ro?ie ?i a?ez?rile etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Ponorici Foto: Lucian Ignat * * * Parcul Natural Gr?di?tea Muncelului-Cioclovina se ?ntinde pe o suprafa?? de peste 38.000 de hectare, pe teritoriul administrativ al comunelor Pui, Or??tioara de Sus ?i Bo?orod, iar cele c?teva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori ?n?irate pe v?ile unor p?r?uri. Toate a?ez?rile sunt ?nconjurate de p?durea care ocup? peste 70% din suprafa?a rezerva?iei. Parcul Natural Gr?di?tea Muncelului-Cioclovina a fost ?nfiin?at ?n 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejat? de interes na?ional. Este situat ?n Mun?ii ?ureanu, fiind m?rginit de depresiunile Ha?egului ?i Or??tiei. Turi?tii pot ajunge pe traseele parcului din localit??ile Coste?ti, M?gureni, Bo?orod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia ?i de pe v?ile Streiului ?i B?ni?ei. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download