Apar-romania.ro



Stiri 27-28 februarie 2021 Cursul de schimb 26.02.2021 1 EUR4.87451 USD4.0209Cum va fi vremea ?n martie? Mircea Oprea28 Februarie 2021 Valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, ?n urm?toarele patru s?pt?m?ni (1 - 29 martie 2021), ?n timp ce precipita?iile vor fi deficitare ?n prima parte a intervalului ?i apropiate de cele normale dup? jum?tatea lunii martie, relev? prognoza de specialitate, publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) ?i preluat? de Agerpres.Conform estim?rilor, ?n s?pt?m?na 1 - 8 martie, valori termice vor fi ?n jurul celor specifice acestui interval la nivelul ?ntregii ??ri, ?n timp ce precipita?iile vor fi deficitare ?n toate regiunile, dar mai ales ?n zonele montane din jum?tatea vestic? a ??rii.De asemenea, ?n s?pt?m?na 8 - 15 martie, pe ?ntreg teritoriul Rom?niei, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru aceast? perioad?. Cantit??ile de precipita?ii vor fi ?n general apropiate de cele normale pentru acest interval, cu o tendin?? u?or deficitar? ?n regiunile extracarpatice.Potrivit ANM, ?n intervalul 15 - 22 martie, ?n toate regiunile sunt estimate temperaturi medii ale aerului ce se vor situa ?n jurul celor normale pentru aceast? s?pt?m?n?, iar regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, la nivelul ?ntregii ??ri.Totodat?, pe durata s?pt?m?nii 22 - 29 martie, mediile valorilor termice vor fi u?or mai ridicate dec?t cele specifice acestui interval, ?n ?ntreaga ?ar?, iar cantit??ile de precipita?ii estimate pentru aceast? perioad? se vor situa ?n jurul celor normale pentru acest interval, ?n toate regiunile. APIA si SUBVENTIIMinistrul Adrian Oros: Subven?iile se pl?tesc ca ?n fiecare an, fermierii ?tiu calendarul! Angelica Lefter - 27 februarie 2021 12:42Agricultorii pe cont propriu! Trebuie s? se informeze singuri despre calendarul subven?iilor pe 2021, dac? au interes s? ob?in? banii ce li se cuvin!”Fermierii cunosc calendarul pentru subven?ii pentru c? ei depun cererile”! Asta a declarat ministrul Adrian Oros, dup? ce a fost ?ntrebat de jurnali?ti despre calendarul subven?iilor pentru anul 2021. Ministrul de resort a r?spuns c? fermierii cunosc foarte bine acest calendar pentru c? ?n fiecare an depun cererile pentru sprijinul financiar.”Subven?iile se pl?tesc ca ?n fiecare an, este un calendar. Fermierii ?tiu exact. S? ?ti?i c? fermierii ?tiu exact c?nd se pl?tesc, ?n fiecare an, este un calendar ?n care ??i depun cererile, pentru c? sunt mai multe tipuri de subven?ii, este plata unic?, apoi este sprijinul cuplat zootehnic, vegetal, ajutorul na?ional”, a men?ionat ministrul Adrian Oros.Declara?iile au fost f?cute, ast?zi, vineri – 26 februarie de ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, dup? dezbaterea ?i avizarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 din Comisiile de Buget ?i Finan?e ale Senatului ?i Camerei Deputa?ilor. Negocieri de ultim? or? la PNL! Mai mul?i lideri ?ncearc? s? ?l conving? pe premierul C??u s? dea desp?gubirile, 50% acum, 50% la rectificare! Vlad Macovei - 27 februarie 2021 Va reu?i premierul Florin C??u s? salveze agricultura Rom?niei ?n 2021? Discu?iile interne ?n partid sunt ?n derulare, situa?ia este volatil?, se poate ?nt?mpla orice. Pasul 1 negociat este elaborarea unei OUG ?n c?teva zile ?i, ?n paralel, g?sirea resurselor bugetare pentru plata a m?car jum?tate din suma de un miliard de lei acum ?i restul la rectificare. ?ncerc s? ob?in confirmarea din mai multe surse, cine este liderul PNL care a decis s? se implice decisiv ?n rezolvarea problemei fermierilor. Voi reveni cu am?nunte imediat ce voi ob?ine noi informa?ii sau confirm?ri.V? reamintesc c? ?n cursul zilei de s?mb?t?, 27 februarie, am lansat un apel c?tre politicienii care pot rezolva, ?n ultimul moment, problema includerii desp?gubirilor de secet? ?n bugetul pe 2021. Editorialul ?l pute?i citi AICI.Apel c?tre parlamentarii de pe “lista ru?inii”: Ave?i o ultim? ?ans?, uria??, s? deveni?i eroii fermierilor! Nu o rata?i! Vlad Macovei - 27 februarie 2021 Domnilor parlamentari care a?i votat ?mpotriva amendamentului acord?rii desp?gubirilor de secet?,Cu c??iva dintre dumneavoastr? m? cunosc personal. Am calit??i ?i defecte ca orice om dar dumneavoastr?, cei care m? cunoa?te?i, ?ti?i c? m? pricep foarte bine la a evalua corect situa?ii ?i la a propune cele mai bune solu?ii pentru a tran?a eficient problema. Evident c? cele mai bune solu?ii nu sunt ?i cele comode, dimpotriv?. Exist? risc, efort ?i pricepere. A?a am f?cut din Agrointeligen?a liderul presei agricole din Rom?nia, a?a voi face din Asocia?ia For?a Fermierilor cea mai puternic? organiza?ie din mediul asociativ agricol. A?adar, ave?i ?ncredere maxim? ?n ceea ce v? urmeaz? s? v? spun, evaluez corect situa?ia: din capcana ?n care a?i picat cu votul negativ pe desp?gubiri, nu ve?i putea ie?i cu bine dec?t dac? reu?i?i s? impune?i conducerii partidelor dumneavoastr? s? fac? o excep?ie ?i s? treac?, mar?i, acest amendament ?n plenul Parlamentului. Nu exist? alternativ? la aceast? decizie curajoas? pe care trebuie s? o lua?i. Politic, ?n via?a public?, ?n mediul agricol, nu ve?i sc?pa de acest stigmat. ?tiu c? unii dintre dumneavoastr? v? am?gi?i cu ideea c? lumea va uita ?ntr-un an-doi ?i cariera dumneavoastr? politic? se va putea relansa, v? spun c? nu va fi a?a. Asta poate fi valabil ?n chestiuni ?n care nu s-a trecut o linie ro?ie, iar dumneavoastr? a?i c?lcat-o. To?i fermierii, nu numai cei care vor ajunge la sap? de lemn ?n urma votului dumneavoastr?, nu vor uita asta ?i nu v? vor ierta niciodat?. Niciodat?, niciodat?. ?i dac?, prin absurd, ?i va lovi amnezia pe unii, va avea cine s? le aduc? aminte. Nu exist? nicio alternativ? la acordarea desp?gubirilor de secet? din bugetului anului 2021. Pentru dumneavoastr? nu exist? nicio alternativ? s? ie?i?i bine ?n fa?a fermierilor. Mul?i dintre dumneavoastr? sunte?i deja supu?i unui stres psihologic uria? de c?tre zeci ?i sute de oameni care v? bat obrazul online ?i offline. ?i au trecut doar c?teva zile de la votul din Comisiile de Agricultur?. Aceste repro?uri nu se vor domoli, dimpotriv?. Liderii dumneavoastr? politici v-au cerut s? vota?i a?a, eu ?tiu asta, dar tot aceea?i lideri se vor descotorosi de dumneavoastr? ca de ni?te m?sele stricate c?nd vor vedea c? sunte?i ni?te pietre de moar? pentru scorul electoral ?n mediul rural. Nu v? am?gi?i c? poate o s-o mai lungi?i un an, doi. Rezultatul este inevitabil ?i sunte?i, majoritatea oameni tineri, care vre?i o carier? pe termen lung ?n politic?. Ei bine, dac? vre?i acest lucru, trebuie s? face?i pe dracu’ ?n patru ?i s? v? convinge?i partidele, p?n? mar?i, s? g?seasc? o formul? ca s? includ? desp?gubirile de secet? ?n Legea Bugetului de Stat. Este treaba dumneavoastr? ce formul? identifica?i, sunte?i b?ie?i de?tep?i, g?si?i voi ceva ca s? nu da?i satisfac?ie PSD. Amenin?a?i cu demisiile, suna?i mai sus, implora?i, explica?i, face?i orice trebuie, dar chiar orice. Numai veni?i cu ?tirea c? a?i b?gat desp?gubirile ?n buget. Ve?i deveni eroii fermierilor ?i ve?i avea sus?inerea mea necondi?ionat?, pe parcursul ?ntregii dumneavoastr? cariere politice, s?n?to?i s? fim! Indiferent de ce t?mpenii ve?i mai face, nimic nu va putea umbri faptul c? a?i salvat via?a a zeci de mii de fermieri, ?n acea zi a anului 2021, c?nd nu v-a?i g?ndit la avantajele voastre m?runte, personale, ?i a?i jucat curajos totul, pe o singur? carte, care s-a dovedit ?i c??tig?toare.PS: ?n acest apel ?i includ ?i pe cei care s-au ab?inut de la vot. Sigur, poate au sc?pat pe moment din “lista ru?inii”. Dar prezen?a pe “lista ipocriziei” e la fel de ru?inoas?.?N VIGOARE! SUBVEN?IA APIA PE P??UNE! Agroinfo 27 februarie 2021 - ORDONAN?A SUBVEN?IILOR APIA 2021-2022! Beneficiarii subven?iei APIA pe hectarul de p??une, ?n anii 2021 ?i 2022, ?i condi?iile pe care trebuie s? le ?ndeplineasc? ace?tia sunt stabili?i prin Ordonan?a de Urgen?? nr. 11 din 24 februarie 2021 pentru aprobarea schemelor de pl??i ?i a unor instrumente de garantare care se aplic? ?n agricultur? ?n anii 2021 ?i 2022 publicat? ?n Monitorul Oficial.Beneficiarii subven?iei APIA pentru p??une sunt fermierii activi persoane fizice ?i/sau persoane juridice care desf??oar? o activitate agricol? ?n calitate de utilizatori ai suprafe?elor de teren agricol ?i/sau de?in?tori legali de animale, potrivit prevederilor legisla?iei ?n vigoare.?n cazul paji?tilor permanente de?inute, ?n calitate de proprietari, de c?tre formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegeta?ie forestier?, p??unilor ?i f?ne?elor, ob?ti de mo?neni ?n dev?lm??ie, ob?ti r?ze?e?ti nedivizate, composesorate, ob?ti de cump?rare, p?duri gr?nicere?ti, p?duri urbariale, cooperative, alte comunit??i ?i forme asociative cu diferite denumiri, men?ionate ?n Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ?i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ?i ale Legii nr. 169/1997, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, beneficiarii pl??ilor pot fi:a) forma asociativ? de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor apar?in?nd formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceea?i for?? juridic?, iar ?n lipsa acestor documente, pe baza adeverin?ei emise de prim?ria pe raza c?reia se afl? terenurile agricole ?i a unui tabel centralizator care cuprinde, pentru fiecare membru, acordul privind depunerea cererii unice de plat? de c?tre forma asociativ?, datele de identificare, codul de identificare al exploata?iei zootehnice din Registrul na?ional al exploata?iilor ?i num?rul de animale de?inute de fiecare membru, precum ?i suprafa?a utilizat? de forma asociativ? prin cosit sau p??unat, la care se anexeaz? hot?r?rea adun?rii generale a asocia?ilor privind utilizarea fondurilor;b) membrii formei asociative de proprietate care asigur? ?nc?rc?tura cu animale pentru suprafa?a de?inut? ?n proprietate. Dovada utiliz?rii legale a acestor suprafe?e de paji?ti de c?tre fiecare membru al formei asociative de proprietate o constituie copia titlului de proprietate al formei asociative sau a altor acte cu for?? juridic?, iar ?n lipsa acestor documente pe baza adeverin?ei emise de prim?ria pe raza c?reia se afl? terenurile agricole ?i centralizatorul care cuprinde, pentru fiecare membru, acordul, datele de identificare, codul de identificare al exploata?iei zootehnice din Registrul na?ional al exploata?iilor, num?rul de animale de?inute, precum ?i suprafe?ele repartizate membrilor de c?tre forma asociativ? ?i hot?r?rea adun?rii generale a asocia?ilor privind utilizarea fondurilor.Arendatorul, concedentul, locatorul ?i/sau comodantul nu beneficiaz? de pl??i pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), ?nchiriat(e) ?i/sau ?mprumutat(e) spre folosin??.?n cazul concesion?rii/ ?nchirierii unei suprafe?e de paji?ti de c?tre o asocia?ie de cresc?tori de animale, constituit? ?n condi?iile Ordonan?ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia?ii ?i funda?ii, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 246/2005, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, beneficiarii pl??ilor pot fi:a) membrii asocia?iei care asigur? ?nc?rc?tura cu animale pentru suprafa?a concesionat?/?nchiriat?, iar dovada utiliz?rii legale a acestor suprafe?e de paji?ti de c?tre fiecare membru al asocia?iei o constituie copia de pe contractul de concesionare/?nchiriere ?ncheiat potrivit prevederilor Ordinului nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune ?i ?nchiriere a suprafe?elor de paji?ti aflate ?n domeniul public/privat al comunelor, ora?elor, respectiv al municipiilor,? ?i centralizatorul pe care reprezentantul legal al asocia?iei ??i d? acordul ?n vederea solicit?rii sprijinului pe suprafa?? de c?tre membrii asocia?iei, care cuprinde, pentru fiecare membru al asocia?iei, datele personale de identificare, num?rul de animale ?i codul/codurile de identificare a exploata?iilor zootehnice din Registrul na?ional al exploata?iilor;b) asocia?ia cresc?torilor de animale care asigur? ?nc?rc?tura cu animale, iar dovada utiliz?rii legale a acestor suprafe?e de paji?ti o constituie copia contractului de concesiune/?nchiriere ?ncheiat potrivit prevederilor Ordinului nr. 407/2051/2013 ?i a unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plat? de c?tre asocia?ie ?i, pentru fiecare membru al asocia?iei, datele personale de identificare ?i codul/codurile de identificare a exploata?iilor zootehnice din Registrul na?ional al exploata?iilor, num?rul de animale, precum ?i hot?r?rea adun?rii generale a asocia?iei privind utilizarea fondurilor;c) asocia?ia cresc?torilor de animale care efectueaz? activitatea agricol? pe suprafa?a concesionat?/?nchiriat?, prin p??unat cu animalele ?nregistrate ?n exploata?ia asocia?iei pe perioada p??unatului ?n tabere de var? conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind procedura de ?nregistrare/ autorizare sanitar-veterinar? a unit??ilor/centrelor de colectare/ exploata?iilor de origine ?i a mijloacelor de transport din domeniul s?n?t??ii ?i al bun?st?rii animalelor, a unit??ilor implicate ?n depozitarea ?i neutralizarea subproduselor de origine animal? care nu sunt destinate consumului uman ?i a produselor procesate, aprobat? prin Ordinul pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 16/2010, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Dovada utiliz?rii legale a acestor suprafe?e de paji?ti o constituie copia contractului de concesiune/?nchiriere ?ncheiat potrivit prevederilor Ordinului nr. 407/2051/2013.?n cazul cooperativelor agricole prev?zute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, precum ?i al grupurilor de produc?tori care desf??oar? activitate agricol? pe o suprafa?? de paji?te prin p??unat cu animalele membrilor, beneficiarii pl??ilor pot fi cooperativa/grupul de produc?tori sau membrii cooperativei/grupului de produc?tori, ?n acelea?i condi?ii ca ale asocia?iei de cresc?tori de animale. ANUN?UL MINISTRULUI OROS despre PLATA AJUTOARELOR NA?IONALE TRANZITORII! Agroinfo, 28 februarie 2021 PLATA SUBVEN?IILOR APIA! Declara?ii de pres? ale ministrului agriculturii, Adrian Oros, f?cute vineri, 26 februarie 2021, dup? dezbaterea ?i avizarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 din Comisiile de Buget ?i Finan?e ale Senatului ?i Camerei Deputa?ilor. C?t mai au de a?teptat fermierii, cresc?torii de animale ajutoarele na?ionale tranzitorii ?i ajutorul de stat la motorina utilizat? ?n agricultur??Chiar dac? fermierii, cresc?torii de animale a?teapt? cu ner?bdare plata ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?n vegetal ?i zootehnie, plata ajutorului de stat la motorin?, subven?ii care depind de bugetul de stat 2021, ?eful MADR sus?ine c? nu este nicio ?nt?rziere a pl??ilor APIA. Aceste subven?ii din agricultur? au termen limit? de plat? 30 iunie 2021, conform regulamentelor europene. Subven?iile se pl?tesc ca ?n fiecare an, este un calendar, fermierii ?tiu exact. S? ?ti?i c? fermierii ?tiu exact c?nd se pl?tesc ?n fiecare an. Este un calendar ?n care-?i depun cererile, pentru c? sunt mai multe tipuri de subven?ii, este plata unic?, apoi este sprijinul cuplat, zootehnic, vegetal, ajutorul na?ional tranzitoriu. Nu era nicio ?nt?rziere. Dimpotriv?, cu siguran?? s-a pl?tit mult mai mult dec?t ?n al?i ani ?i eu am prezentat la fiecare conferin?? de pres?. Sunt pl?ti?i 99,3%. Deadline-ul (termenul limit? n.r.) pentru aceast? plat? unic? este 31 iunie (30 iunie ?n regulamentele europene n.r.), a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros. Ajutoarele na?ionale tranzitorii, vegetal ?i zootehnie, pentru anul 2020 sunt achitate de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) din bugetul anului 2021. Proiectul Legii bugetului de stat 2021 a fost avizat favorabil de comisiile parlamentare buget-finan?e. Aten?ie! Asta nu ?nseamn? c? banii pentru plata ANT, ajutor de stat la motorin?, etc. sunt transfera?i ?n contul APIA ?i APIA poate ?ncepe plata. Legea bugetului de stat 2021 trebuie supus? dezbaterii ?i votului ?n plenul Parlamentului. Senatul ?i Camera Deputa?ilor se vor reuni luni, 1 martie 2021, de la ora 16,00, ?n ?edin?? comun? pentru dezbateri ?n plen, urm?nd ca mar?i s? fie dat votul final la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021. Sumele alocate pentru agricultur? ?n 2021, votate ?n Comisia pentru Buget din Parlament!Roxana Dobre - 28 februarie 2021 Bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) a trecut de Comisiilor parlamentare reunite pentru buget, finan?e ?i b?nci, vineri 26 februarie. Parlamentarii au avizat pozitiv sumele care vor fi cheltuite ?n 2021 de c?tre ministerul de resort pentru subven?ii, angaja?i, iriga?ii dar ?i pentru recens?m?ntul agricole care se va desf??ura ?n acest an. Senatorii ?i deputa?ii au avizat bugetul MADR cu 25 de voturi pentru ?i 14 ?mpotriv? ?i 3 ab?ineri.”Bugetul agriculturii este de 26 miliarde de lei. Acesta ?nregistreaz? o cre?tere de 9,4% fa?? de execu?ia bugetar? a anului precedent. Este structurat pe trei surse de finan?are: bugetul de stat – 25,921 miliarde de lei, sume care sunt asigurate din aceast? surs? de finan?are ?i vizeaz? urm?toarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal ale institu?iilor finan?ate integral de la bugetul de stat – 674 milioane de lei, bunuri ?i servicii – 103,66 milioane de lei, subven?ii ?i sume destinate acord?rii ajutoarelor de stat ?i de minimis av?nd sus?inerea financiar? de la bugetul de stat, circa 1,249 miliarde de lei. Vreau s? subliniez aici c? am alocat aproximativ 350 de milioane de lei pentru continuarea proiectelor de investi?ii pentru reabilitarea infrastructurii principale de iriga?ii, cu o cre?tere cu aproximativ 17,8% fa?? de realiz?rile anul trecut”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.Acesta a subliniat ulterior c? banii sunt mai pu?ini dec?t execu?ia anului trecut, dar ?i anul trecut s-a pornit cu un buget mai mic ?i apoi la fiecare rectificare Ministerul a reu?it s? atrag? bani ca s? acopere toate nevoile.”Acest lucru se va ?nt?mpla cu siguran?? ?i anul acesta. ?n schimb este o cre?tere cu aproape 10% pe banii care vin din fondurile europene, pentru c? anul acesta demar?m programul de tranzi?ie 2021 – 2022, unde avem alocate 3,2 miliarde de euro doar pentru m?suri ?i ?nc? 3 miliarde de euro pentru pl??i directe. Deci ?n urm?torii doi ani vor fi 6,2 miliarde de euro bani europeni pentru agricultur?”, a mai spus ministrul.Luni, ?ncep?nd cu ora 16,00, va avea loc ?edin?a comun? a Camerei Deputa?ilor ?i Senatului, fiind programate dezbateri generale ?i dezbateri pe anexe, iar mar?i va fi dat votul final la proiectele legii bugetului de stat ?i legii bugetului asigur?rilor sociale de stat pe anul 2021.SUBVEN?II APIA 2021: SCHEMA PENTRU MICII FERMIERI! Agroinfo, 27 februarie 2021 ORDONAN?A SUBVEN?IILOR APIA 2021-2022. Fermierii care beneficiaz? de la APIA?schema simplificat? pentru micii fermieri, ?n anii 2021 ?i 2022, ?i condi?iile pe care trebuie s? le ?ndeplineasc? ace?tia sunt stabilite de Ordonan?a de Urgen?? nr. 11 din 24 februarie 2021 pentru aprobarea schemelor de pl??i ?i a unor instrumente de garantare care se aplic? ?n agricultur? ?n anii 2021 ?i 2022 publicat? ?n Monitorul Oficial, ?n vigoare.Schema simplificat? pentru micii fermieriArticolul 27(1) Fermierii inclu?i ?n schema simplificat? pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plat? anual? de maximum 1.250 euro, ?n func?ie de suprafa?a declarat? eligibil? ?i/sau num?rul de animale eligibile pe care le de?ine ?n exploata?ie.(2) Plata este supus? condi?iilor prev?zute pentru schemele de pl??i directe prev?zute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) ?i, dup? caz, la lit. d) ?i e), iar cuantumul pl??ii este egal cu valoarea total? a acestor pl??i directe care urmeaz? s? fie alocate fermierului ?n fiecare an.(3) Fermierii inclu?i ?n schema pentru micii fermieri se pot retrage ?n oricare dintre anii ulteriori anului 2020.(4) Fermierii inclu?i ?n schema pentru micii fermieri pentru care, ?ntr-un an ulterior anului 2020, cuantumul pl??ilor directe dep??e?te 1.250 euro sunt notifica?i de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri dup? data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru r?m?nerea ?n schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, ?n termen de 15 zile calendaristice de la data notific?rii.(5) Intrarea ?n schema simplificat? pentru micii fermieri se poate face prin mo?tenire.Articolul 28(1) Pe durata particip?rii la schem?, micii fermieri:a) sunt excepta?i de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru clim? ?i mediu;b) nu li se aplic? sanc?iuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondi?ionalitate;(2) ?n cazul efectivelor de animale, plata se calculeaz? ?n func?ie de schema de plat? ?i num?rul de animale eligibile pentru care se solicit? plata ?n anul de cerere, prevede OUG 11/2021.AFIR si FINANTARIOrban anun?? un nou program de finan?are pentru administra?iile localeA.P. Politic? / 27 februarie, Ludovic OrbanVechiul program PSD, privind finan?area proiectelor locale (cunoscut sub denumirea PNDL - Programul Na?ional de Dezvoltare Local?) va prinde via?? ?i ?n guvernarea liberalilor, a anun?at pre?edintele PNL, Ludovic Orban, ?n cadrul unei int?lniri regionale politice desf??urate la Foc?ani, pe tema Mecanismului de rezilien?a ?i redresare precum ?i ?n privin?a unor oportunit??i de finan?are, scrie g4media.Orban a spus c? ?nc? nu s-a stabilit clar cum va ar?ta acest program, dar c? vor exista dezbateri ?ncep?nd cu partea a adoua anului 2021, pentru a se stabili principiile de finan?are a proiectelor locale, astfel ?nc?t s? nu existe "discriminare politic?"."Vom lansa un nou program de dezvoltare local? (...) ?ncepand cu partea a doua a anului, vom avea dezbateri pentru a stabili ce urmeaz? s? finan??m. O vom face ?n consutare cu autorit??ile locale, vom stabili mecanisme, criterii, astfel ?nc?t s? nu existe discriminare politic? la finan?area proiectelor, s? aib? acces prim?riile ?n func?ie de criteriile de prioritizare. ?i evident vom aloca o sum? important?", a anun?at pre?edintele PNL, Ludovic Orban.De asemenea, liderul liberal a mai spus c? proiecte locale vor fi finan?ate anul acesta ?i prin Compania Na?ional? de Investi?ii, fiind prev?zut? ?n buget, ?n acest sens, suma de 1 miliard de lei."De asemenea, am prev?zut ?i credite de angajamente care s? permit? lansarea de noi proeicte pe plan local. ?coli, gr?dini?e ?i s?li de sport s-au cam f?cut, de aceea am vrut s? extindem pu?in portofoliul de poriecte", a mai ad?ugat Orban.El s-a ar?tat nemul?umit de modul ?n care func?ioneaz? ?n prezent Compania Na?ional? de Investi?ii (CNI), apreciind c? structura ?n forma ?n care exist? ?ngreuneaz? procedurile de licita?ii."Trebuie s? g?sim o modalitate ca procedurile de licita?ie s? fie derulate mai repede de c?tre CNI. Sunt mai multe variante la care ne g?ndim, fie s? reorganiz?m CNI ?n structuri regionale pentru proiectele mai mari, fie - dac? exist? procedur? legal? - s? putem delega atribu?iile de achizi?ie c?tre autorit??i locale. ?nc? n-am ajuns la o decizie, dar cert este c? exist? posibilitatea ca ?n anul ?n curs s? finan??m noi proiecte de dezvoltare local?", a spus Orban.USTR: Solicitare suplimentare fonduri pentru tinerii fermieri la 200 milioane EUR ? Diana Vasilescu , 27 februarie 2021Solicitare suplimentare fonduri sub-m?sura 6.1 pentru tinerii fermieri– sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ?i modificarea criteriilor de eligibilitate ?i selec?ie”Nu intelege?i c? f?r? tineri ?n agricultur?, m?ine nu ve?i mai avea ce m?nca!” – GRANZ FISCHLERSolicit?m suplimentarea de fonduri alocate sub-m?surii 6.1 – sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri de la 100 mil euro la 200 mil euro.Cre?terea valorii unui proiect de la 40.000 euro la 60.000 euro ?i de la 50.000 – 70.000 euro.Cre?terea performan?elor economice alte exploata?iei prin comercializarea produc?iei proprii ?n procent de minimum 50% din valoarea primei tran?e de plat?.Demararea implenet?rii planului de afaceri s? ?nceap? ?n termen de maximum 6 luni de la data semn?rii deciziei de finan?are.Modificarea criteriilor de selec?ie ?i a punctajelor acordate pentru vacile de lapte, a p?s?rilor ?i reintroducerea criteriilor prioritare, cu priorizitarea urm?toarelor: vacile de lapte, legume (preferabil c?mp ?i spa?ii protejate) ?i p?s?rile (ra?e, g?ini, curci, curcani, stru?i).La criteriile de departajare ?n cadrul punctajelor s? fie considerat? ca ?i prioritate de finan?are a solicitan?ilor din Diaspora.Acordarea de punctaje pentru solicinta?ii ?nscri?i ?n agricultura ecologic?. ?ncadrarea ?n activitate prioritar? a legumelor ?n spa?iile protejate (sere, solarii, ciuperc?rii) ?i acordarea de punctaj prioritar.Realocarea de la alte subm?suri sume neconsumate ?i m?rirea plafoanelor alocate aferent sub-m?surii 6.1 – sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri de la 100 mil euro la 200 mil euro:Realoc?ri:29.900.000 sM 6.1 – Diaspora;11.000.000 sM 4.2 – Sprijin pentru inveti?ii ?n abatoare de mic? capacitate ?n zona montan?;?8.000.000 ? sM 1.1 – Standard de cost;3.000.000 ? sM 1.2 – Consiliere;Alte sume neconsumate;Num?rul tinerilor fermieri s-a redus de la 3,3 milioane ?n 2005 la 2,3 milioane ?n 2013. ?n perioada 2007-2020, Uniunea European? a alocat 9,6 miliarde de euro pentru tinerii fermieri cu scopul de a stimula re?nnoirea genera?iilor ?n agricultur?. Curtea a constatat c?, adesea, acest ajutor nu este definit ?n mod corespunz?tor, impactul ?i rezultatele scontate nefiind specificate. ?n cazul pilonului 1 (pl??ile directe), ajutorul este furnizat sub o form? standardizat?, care nu vine ?n ?nt?mpinarea altor nevoi ale tinerilor fermieri ?n afar? de cea a supliment?rii veniturilor. ?n ceea ce prive?te pilonul 2 (dezvoltarea rural?), ajutorul r?spunde mai bine nevoilor tinerilor fermieri ?i determin? ac?iuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau ini?iative privind economisirea apei ori a energiei); cu toate acestea, autorit??ile de management nu au aplicat ?ntotdeauna proceduri de selec?ie pentru a acorda prioritate celor mai bune proiecte.Sintez?INum?rul total al fermierilor din UE-27 a sc?zut rapid ?n ultimul deceniu, de la 14,5 milioane ?n 2005 la 10,7 milioane ?n 2013. Num?rul tinerilor fermieri (cu v?rsta sub 44 de ani) s-a redus de la 3,3 milioane ?n 2005 la 2,3 milioane ?n 2013. Num?rul fermierilor a sc?zut ?n toate grupele de v?rst?, dar procentul tinerilor fermieri din popula?ia agricol? a r?mas relativ stabil, la pu?in peste 20 %.?II?n perioada 2007-2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro sub form? de ajutor specific pentru tinerii fermieri, cu scopul de a ?mbun?t??i competitivitatea exploata?iilor agricole ?i de a stimula re?nnoirea genera?iilor ?n agricultur?. Dac? este luat? ?n calcul ?i cofinan?area pus? la dispozi?ie de statele membre pentru m?sura privind instalarea tinerilor fermieri prev?zut? ?n cadrul pilonului 2, sprijinul public total se ridic? la 18,3 miliarde de euro. ?n perioada 2007-2013, aproape 200 000 de tineri fermieri au beneficiat de sprijinul acordat de UE pentru instalare. Peste 70 % din finan?area din partea UE a fost acordat? ?n cadrul m?surii prev?zute ?n pilonul 2 (FEADR) cu privire la instalarea tinerilor fermieri, iar restul de 30 % este furnizat?, ?n perioada 2014-2020, prin intermediul pl??ii directe c?tre tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 (FEGA).IIIConcluzia de ansamblu este c? sprijinul UE pentru tinerii fermieri se bazeaz? pe o logic? de interven?ie nedefinit? ?n mod adecvat, ?n care impactul ?i rezultatele a?teptate nu sunt specificate. Acest sprijin ar trebui s? fie mai bine direc?ionat pentru a ?ncuraja o re?nnoire eficace a genera?iilor. Sa constatat ?ns? c? exist? diferen?e semnificative ?ntre plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 ?i m?sura pentru instalarea tinerilor fermieri prev?zut? ?n pilonul 2.IVReferitor la m?sura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2:de?i se bazeaz? ?n general pe o vag? evaluare a nevoilor, obiectivele acestei m?suri sunt par?ial specifice, m?surabile, realizabile, relevante ?i ?ncadrate ?n timp ?i reflect? obiectivul general de a ?ncuraja re?nnoirea genera?iilor. Exist? o anumit? coordonare eficace cu m?sura de investi?ii din cadrul pilonului 2;ajutorul este acordat sub o form? (o sum? forfetar? sub rezerva ?ndeplinirii unui plan de afaceri ?i, ?n unele cazuri, subven?ionarea dob?nzii la contractarea unui ?mprumut) care vizeaz? ?n mod mai direct nevoile tinerilor fermieri legate de accesul la terenuri, la capital ?i la cuno?tin?e. Cuantumul ajutorului este ?n general corelat cu nevoile ?i este ajustat pentru a ?ncuraja ac?iuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau ini?iative privind economisirea apei ori a energiei);ajutorul este direc?ionat c?tre fermierii mai califica?i, care se angajeaz? s? pun? ?n aplicare un plan de afaceri de natur? s? ?i ajute s? dezvolte exploata?ii viabile ?i care sunt adesea ?ncuraja?i, prin intermediul procesului de selec?ie a proiectelor, s? se instaleze ?n zone defavorizate. Criteriile de selec?ie au fost introduse t?rziu ?n cursul perioadei 2007-2013, pragurile minime erau fie prea reduse, fie nu existau, iar bugetul pe ?apte ani alocat m?surii a fost epuizat ?n unele state membre pentru a finan?a aproape toate cererile depuse la ?nceputul perioadei de programare, f?c?nd astfel imposibil? acordarea de sprijin pentru tinerii fermieri care s-au instalat mai t?rziu ?n cursul perioadei;?n principal deoarece indicatorii stabili?i de sistemul comun de monitorizare erau de slab? calitate, Curtea a identificat pu?ine elemente care s? arate c? m?surile UE au facilitat instalarea tinerilor fermieri ?i au contribuit la ?mbun?t??irea re?nnoirii genera?iilor ?i a viabilit??ii exploata?iilor care au beneficiat de sprijin.Nevoile tinerilor fermieri au fost identificate la nivel general?Potrivit studiilor realizate ?i pe baza discu?iilor purtate cu autorit??ile de management auditate ?i cu tineri fermieri, obstacolele care ?mpiedic? tinerii s? devin? fermieri pot fi clasificate ?n diferite categorii, ?n func?ie de problema cu care se confrunt? ace?tia:accesul la terenuri: aproximativ 60 % din tinerii fermieri au raportat probleme la cump?rarea sau ?nchirierea de terenuri (arend?, comodat, etc). Mai multe studii arat? c? dificult??ile sunt legate de pre?ul ridicat al terenurilor ?i de reticen?a fermierilor mai ?n v?rst? de a se pensiona;accesul la capital: aproximativ 35 % din tinerii fermieri au raportat probleme legate de accesarea subven?iilor ?i a creditelor. Potrivit studiilor ?i pe baza discu?iilor purtate cu tineri fermieri, problema se explic? mai degrab? prin complexitatea ?i durata procedurilor de ob?inere a ajutorului public dec?t prin nivelul insuficient al subven?iilor;accesul la cuno?tin?e: aproximativ 20 % din tinerii fermieri au raportat probleme legate de accesul la cuno?tin?e. ?n 2010, doar 14 % din fermierii cu v?rsta sub 35 de ani beneficiaser? de o formare complet? ?n domeniul agriculturii;accesul la un venit suficient ?i stabil: tineri fermieri au indicat o astfel de nevoie, de?i, nu exist? date reprezentative din punct de vedere statistic cu privire la veniturile tinerilor fermieri (cu v?rsta sub 40 de ani) ori date care s? arate c? veniturile ob?inute ?n primii ani de activitate agricol? sunt, ?n general, insuficiente sau instabile ori c? aceast? problem? se accentueaz? ?n anii urm?tori;accesul la servicii ?i infrastructuri de baz? ?n zonele rurale, care s? fie echivalente cu cele puse la dispozi?ia tinerilor care nu locuiesc ?n mediul rural, cum ar fi: internet ?n band? larg?, cre?e, ?coli, transport ?i servicii po?tale, servicii de s?n?tate ?i servicii de ?nlocuire.Lips? par?ial? de corelare ?ntre nevoi ?i forma sprijinuluiPilonul 1?n lipsa unei evalu?ri a nevoilor, nu este clar ce alte nevoi specifice, ?n afar? de suplimentarea veniturilor, sunt abordate prin intermediul pl??ii pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1. ?n plus, ?n ceea ce prive?te veniturile, nu sa putut stabili dac? nevoia unui venit mai mare ?i mai stabil, care ?n mod normal ar trebui s? fie vizat? direct prin aceast? plat?, a fost ?ntr-adev?r acoperit?. Nu sunt date reprezentative din punct de vedere statistic cu privire la veniturile tinerilor fermierilor sau date care s? arate dac? veniturile ob?inute de aceast? categorie ?n primii ani de activitate agricol? sunt ?n general insuficiente sau instabile ori dac? aceast? problem? se accentueaz? ?n anii urm?tori. ?n ceea ce prive?te celelalte nevoi:nevoia de a se ?mbun?t??i accesul la terenuri nu este abordat? ?n mod direct prin aceast? plat?, ea fiind destinat? exclusiv tinerilor fermieri care dispun deja de terenuri;nevoia de a se ?mbun?t??i accesul la capital nu este deloc evident?, ?ntruc?t nu se ?tie dac? beneficiarii acestei pl??i dispun sau nu de suficient capital pentru a gestiona o exploata?ie viabil? ?i/sau de un acces suficient la credite pentru a finan?a investi?ii care ar putea cre?te viabilitatea exploata?iilor lor;nevoia unui acces mai bun la cuno?tin?e nu este abordat? ?n mod specific prin aceast? plat?, care, ?n majoritatea statelor membre, este acordat? f?r? a fi nevoie ca beneficiarul s? prezinte un nivel minim de formare ?n domeniul agricol.Pilonul 2?n cadrul m?surii pentru instalarea tinerilor fermieri prev?zute de pilonul 2, ajutorul poate fi acordat sub forma unei sume forfetare (sub rezerva ?ndeplinirii planului de afaceri prezentat), sub forma subven?iilor la dob?nd? sau printr-o combina?ie a acestor dou? tipuri de sprijin. Prin urmare, acest ajutor abordeaz? ?ntr-un mod mai direct nevoile specifice ale tinerilor fermieri, ?n special prin faptul c?:nevoia de a se ?mbun?t??i accesul la terenuri este par?ial abordat?, ?ntruc?t fermierii pot utiliza suma forfetar? pentru a cump?ra terenuri sau pentru a finan?a credite destinate achizi?iei de terenuri;nevoia unui mai bun acces la capital este abordat? la nivel general, ?ntruc?t fermierii pot folosi sprijinul pentru a realiza investi?ii care ar putea cre?te viabilitatea exploata?iilor lor ?i, ?n anumite cazuri, pentru a ob?ine un credit subven?ionat;nevoia unui acces mai bun la cuno?tin?e este abordat? la nivel general prin aceast? m?sur?, ?ntruc?t beneficiarii trebuie s? posede sau s? dob?ndeasc? un nivel minim de formare agricol?;nevoia de venituri suficiente ?i mai stabile este abordat? ?n mod indirect, prin sprijinirea ac?iunilor ?i a investi?iilor de natur? s? contribuie la dezvoltarea unor exploata?ii viabile.Coordonare insuficient? ?ntre m?surile de la nivelul UE ?i m?surile na?ionale de sprijin pentru tinerii fermieri .Prin compara?ie ?n patru state membre UE exist? o coordonare limitat? ?ntre m?surile de sprijin na?ionale ?i cele de la nivelul UE. Mai precis:?n Fran?a, exist? o gam? larg? de ajutoare na?ionale ?n favoarea tinerilor fermieri, cum ar fi avantaje fiscale, scutiri de la plata contribu?iilor la sistemul de asigur?ri sociale, accesul prioritar la achizi?ionarea de terenuri agricole ?i ajutorul pentru cursuri de formare. Exist? de asemenea centre de informare cu rolul de a prezenta beneficiarilor poten?iali diferitele ajutoare existente. Au fost create, de asemenea, organisme de coordonare care urm?resc s? asigure complementaritatea dintre diferitele ajutoare, dar nu exist? niciun mecanisM specific de coordonare ?ntre m?surile na?ionale ?i cele de la nivelul UE;?n Italia, exist? o anumit? coordonare a sferei interven?iilor cu m?sura na?ional? care permite tinerilor fermieri s? beneficieze de subven?ii la rata dob?nzii pentru achizi?ionarea de terenuri (chestiune abordat? doar par?ial de c?tre UE) ?i au fost create mecanisMe care s? ?mpiedice cumularea acestui ajutor cu m?sura UE pentru instalare din cadrul pilonului 2; de asemenea, sunt prev?zute avantaje fiscale pentru care nu exist? ?ns? mecanisMe de coordonare cu m?surile UE;?n Polonia, sunt disponibile credite ?n condi?ii favorabile, dar nu exist? mecanisMe de coordonare cu m?surile UE;?n Spania, se pot acorda credite ?n condi?ii favorabile ?i sunt prev?zute avantaje fiscale care au un impact direct asupra veniturilor tinerilor fermieri, la fel ca plata din cadrul pilonului 1 destinat? acestora. Cu toate acestea, nu exist? niciun mecanisM de coordonare ?ntre aceste ajutoare, care pot fi cumulate.Fa?? de aspectele prezentate consider? c? se impune majorare a sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri sM 6.1 respectiv de la 40.000 euro la 60.000 euro (pentru exploatatiile cuprinse intre 12.000/29.999 SO) ?i de la 50.000 la 70,000 de euro (pentru exploatatiile? cuprinse intre 30.000/49.999 SO) ?i/sau acordarea unor ajutoare na?ionale ?n favoarea tinerilor fermieri, cum ar fi avantaje fiscale, scutiri de la plata contribu?iilor la sistemul de asigur?ri sociale, accesul prioritar la achizi?ionarea de terenuri agricole ?i ajutorul pentru cursuri de formare, ?in?nd cont ?i de :– Gradul mare de imb?tr?nire a fermierilor (statistic?, analiza SWOT regasit? chiar in PNDR);– Politica la nivel european de in?inerire ?n agricultur? – schimbul de genera?ii ?n agricultur?;– Programul de guvernare al coali?iei pe domeniul agricultur?, postat pe pagina web MADR – pag. 121Lu?nd ?n considerare cre?terea sumei forfetare la 100 mil euro, acest lucru duc?nd implicit la cre?terea pe beneficiar ?i a num?rului de beneficiari, f?c?nd atractiv? m?sura 6.1.?n urma analizei alocarilor din perioada anterioar? se constat?:– Alocare public? sM 6.1 inclusiv (ITI) – 476.754.112 euro – 6 sesiuni depunere proiecte:– anul 2015 – alocare de 111.209.889 euro, din care 33.362.967 euro pentru zona montan?;– anul 2016 – alocare de 161.000.000 euro, din care 33.000.000 euro pentru zona montan?;– anul 2017 – alocare de 180.000.000 euro, din care 34.000.000 euro pentru zona montan? ?i 10.000.000 euro pentru ITI Delta Dun?rii;– anul 2018 – alocare de 11.000.000 euro;Anul 2019 – f?r? fonduri alocate;– anul 2020 – alocare de 43.022.207 euro.Men?ion?m ca aferent anului 2020 au fost un nr. considerabil de proiecte eligibile f?r? finantare cu un punctaj de 90% ?i ace?ti poten?iali beneficiari pe lang? descurajarea de care au parte nu vor mai indeplini condi?iile de conformitate.Anul 2020 din care 20.000.000 euro pentru Diaspora – dosare neeligibile:– anul 2021 se def??oar? ?n perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021 o sesiune de depunere proiecte pentru Diaspora cu o alocare de 30.000.000 euro.Men?ion?m c? la momentul analizei ?n platforma a fost ?ncarcate 2 dosare ?n valoare total? de 80,000 euro.– Total, licitat ?n perioada 2015-2021, de 526.232.096 euro.Depuse: 15.121 proiecte cu o valoare public? de 621.660.000 euro.?Selectate: 10.811 proiecte cu o valoare public? de 443.710.000 euro.Contractate: 10.633 proiecte cu o valoare publica 436.350.000 euro.Analiz?nd situa?ia de mai sus, se constat? un real interes ?n r?ndul tinerilor ?n dezvoltarea satului romanesc, ?n contextul pandemic actual se constat? o migrare a familiilor ?n mediul rural, cu precare din domeniul IT, cu viziune ?i care, cu siguran?? vor aduce un aport ?i o nou? viziune Satului romanesc de m?ine!Pentru a veni ?n sprijinul tinerilor avem nevoie de un capital de minim 150 milioane de euro na?ional + Diaspora.A?a cum am men?ionat num?rul de tineri instala?i? prin compara?ie cu num?rul prognozat a se atinge prin PNDR 2014-2020 este semnificativ mai mic, nefiind atractiv pentru tineri s? ??i fac? o afacere ?n agricultur? prin lipsa de predictibilitate, ori, acest aspect a dus la exodul tinerilor de la sate c?tre urban sau diaspora .Totodat? este ?tiut faptul c? au existat sincope ?n derularea programului de instalare a tinerilor, care au condus la anularea ?ansei unor tineri de a ?ncepe o afacere ?n agricultur?. Aceste aspecte, ?n special legate de sincope ar atenua, poate, argumentul privind discriminarea ?ntre beneficiarii actuali, care au ?n derulare planuri de afacere, ?i viitorii beneficiari. Totodat? trebuie avut ?n vedere ?i cre?terea pre?urilor ca urmare a pandemiei, fa?? de perioada anterioar? (cum reiese din statistici sau analize publicate sau chiar din politica UE referitor la Programul de Redresare ?i Rezilien??).?n ceea e prive?te sursa de finan?are consider?m c? este necesar, un singur buget prin consolidarea bugetelor alocate pentru M 6.1 (intern ?i diaspora) printr-un criteriu de departajare ?n cadrul procesului de selectie, pun?nd ?n valoare solicit?rile din diaspora.De asemenea, este necesar a fi propus un nou ghid consolidat, punctaje distincte ?n favoarea? tineriilor din diaspora, care s? fie singurul diferen?iator ?ntre tinerii solicitan?i.Dac? suma rezultat? prin consolidarea bugetului nu acoper? necesarul pentru atingerea ?intei (evident folosind la calcul cuantumul solicitat), solu?ia este amendarea aloc?rilor ?ntre m?suri, ?in?nd cont de gradul de absorb?ie, ori se pot aloca sume de la m?suri la care gradul de absorb?ie este mai mic dec?t s-a preconizat.?Dac? realoc?rile ?ntre bugetele m?surilor nu sunt suficiente, propunem reducerea bugetului alocat pentru m?sura 4.1 Investi?ii.?Solict?m modificarea planurilor de afaceri ale solicitan?ilor sM 6.1 ?n vederea major?rii procentului de la 20 % la 50 % reprezint?nd m?rirea investi?iilor realizate. Cu alte cuvinte, dotarea tehnico – material? nu este dec?t ?n mic? m?sur? afectat?, ori, investind 30 – 50 % ?n sprijinirea instal?rii tinerilor, investim ?n viitor.?n acest context consider?m c? se impune? majorare a sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri sM 6.1 ?i/sau acordarea unor ajutoare na?ionale.Pentru ?mbun?t??irea managementului, la cre?terea competitivit??ii sectorului agricol ?i o sus?inere a procesului? de modernizare, precum ?i conformitatea cu cerin?ele de protec?ie a mediului, igien? ?i bun?starea animalelor ?i siguran?a la locul de munc?.Solicit?m eviden?ierea urmatoarelor criteriiCondi?ii de eligibilitate solicitate:Solicitantul trebuie s? se ?ncadreze ?n categoria micro?ntreprinderilor ?i ?ntreprinderilor mici;Solicitantul de?ine o exploata?ie agricol? cu dimensiunea economic? cuprins? ?ntre 12.000 ?i 50.000 S.O. (valoare produc?ie standard);Solicitantul prezint? un plan de afaceri;?Solicitantul de?ine competen?e ?i aptitudini profesionale, ?ndeplinind cel pu?in una dintre urm?toarele condi?ii:?studii medii/superioare ?n domeniul agricol/veterinar/economie agrar?;cuno?tin?e ?n domeniul agricol dob?ndite prin participarea la programe de? instruireSolicit?m s? nu se acorde posibilitatea de a fi considerat ca ?i obiectiv suplimentar urmarea unui curs ?n domeniu ?i acordarea de punctaj? pentru ??nregistrarea ?n agricultura ecologic? – Documente relevante de ?nregistrare ?n sistemul de agricultur? ecologic? la data depunerii proiectului? ?i? angajament s? respecte ansamblul dispozi?iilor na?ionale ?i comunitare privind metoda de produc?ie ecologic?, procesarea, comercializarea, depozitarea ?i etichetarea produselor agroalimentare ecologice. Acordarea de punctaj de min. 50% pentru investi?iile realizate.Eliminarea punctajului acordat pentru ?nscrierea ?n forma asociativ? ?ntrucat nu este un num?r consistent de cooperative (fiind competitive foarte pu?ine dintre ele), dar un t?n?r fermier, ?nsu?i prin defini?ia lui va deveni eficient peste 3 ani, nu aduce un plus valoare unei cooperative la depunerea unui proiect ?i va putea s? ??i sporeasc? gradul de orientare spre parteneriate la finalul celor 3 ani de implementare.Din analizele pe care le am solicitat cooperativelor ?i grupurilor de produc?tori func?ionali la nivel na?ional am constata c? acestea nu i?i doresc s? lucreze cu un t?n?r la ?nceput de drum f?r? experien?? ?i ar dori o colaborare cu ace?tia dup? o perioad? cuprins? ?ntre 1 ?i 3 ani de la instalare c?nd ace?tia ??i pot demonstra maturitatea profesional? ?i economic?.Acordarea de punctaj de 10% pentru cheltuieli eligibile – marc? inregistrat?,??nregistrare OSIM, produs montan, etc.Solicit?m p?strarea domeniului prioritar – horticultultur? (legume, legume ?n c?mp ?i spa?ii protejate, pomicultura, viticultur?,? cultivarea cartofului, floricultur?, plante ornamentale ?i medicinale,? cu? men?iunea p?str?rii de un procent de maxim 25%?din valoarea SO per exploata?ie pentru flori ?i plante ornamentale.Acordarea? punctajului de 10% pentru caracterul inovativ (drone, gps, sisteme de iriga?ii, ferme verticale, senzori, sisteme de digitalizare, softuri, etc).Acordarea de punctaj de minim 15% pentru solictan?ii care opteaz? pentru procesarea? produselor din produc?ia proprie.Alte angajamente??naintea solicit?rii celei de-a doua tran?e de plat?, solicitantul face dovada cre?terii performan?elor economice ale exploata?iei, prin comercializarea produc?iei proprii ?n procent de minimum 25 % din valoarea primei tran?e de plat? (cerin?a va fi verificat? ?n momentul finaliz?rii implement?rii planului de afaceri.P?strarea sectorului? prioritar legume ?n camp ?i spa?ii protejate – deoarece Rom?nia se afl? ?ntr-un mare deficit ?n aceasta sfera, 60% din legumele consumate ?n Rom?nia sunt din import, nu mai exist? programul tomat?, legumele ?n camp pot fi compromise din cauza schimb?rilor climatice.Definirea ?i ?ncurajarea planului de rota?ie a culturilor ca ?i obiectiv suplimentar de stabilite ?n planul de afaceri.?Ca ?i domenii prioritare pe l?ng? sectorul horticol dorim introducerea ca ?i anumite sectoare din zootehnie s? fie prioritizate ?i anume – Vac? de carne, cre?terea p?s?rilor ?n sistem deschis ?i semideschis (ra?e, g??te, curcani, g?ini outoare ?i de carne, bibilici, stru?).Principiile de selec?ie vor asigura dezvoltarea echilibrat? a agriculturii din Rom?nia, ponderea?criteriilor de selec?ie realiz?ndu-se ?n func?ie de evolu?ia programului ?i nivelul de dezvoltare al sectoarelor prioritare identificate ?n strategia programului.Reiter?m rug?mintea pentru a veni ?n sprijinul instal?rii tinerilor fermieri avem nevoie de suplimentarea bugetului alocat acestei subm?suri de minim 150 milioane de euro na?ional + Diaspora.?n sensul solicit?rii noastre de suplimentare a bugetului sM 6.1 am identificat urmatoarele resurse financiare din PNDR.?Identificarea resurselor necesare?Alocare 100.000.000 sM 6.1Realoc?ri29.900.000 sM 6.1 – Diaspora;11.000.000 sM 4.2 – Sprijin pentru inveti?ii ?n abatoare de mic? capacitate ?n zona montan?;8.000.000 ? sM 1.1 – Standard de cost;3.000.000 ? sM 1.2 – Consiliere;Alte sume neconsumate;Fundament?m solicitarea de comasare a sumelor acordate sM 6.1 diaspora cu na?ional prin cumularea sumelor neconsumate, respectiv 100.000 mil national + sumele neconsumate ?n Diaspora. Din ianuarie p?n? la data de 24.02.2021 nu a fost interes ?n vederea acces?rii fondurilor.Din sM 4.2 –? Sector investi?ii ?n abatoare cu capacitate mic? din zona montan? din total 12 mil euro valoare proiecte depuse p?n? la aceast? dat? este de 899 mii euro.sM 1.1 – Ac?iuni pentru transferul de cuno?tin?e ?i ac?iuni de informare – standardul de cost este suspendat de 1.6 ani din cauza disfunc?ionalit??ilor, sincopelor ?n timpul derul?rii acesteia, rezult? peste 8 mil euro neconsuma?i.sM 1.2 – ”Sprijin pentru activit??i demonstrative ?i ac?iuni de informare” din total raport selec?ie 1/2018 suma alocat? 12.813.333 – valoare proiecte selectate 240.000 euro (4 proiecte).sM 1.2 – ”Sprijin pentru activit??i demonstrative ?i ac?iuni de informare” din total raport selec?ie 3/2018 – nu au fost contractate proiectele selectate.Pentru o mai bun? accesare ?i implementare a planurilor de afaceri ?n cadrul sM 6.1 mai aducem urmatoarele propuneri consistente:Elaborarea planului de afaceri de c?tre firmele de consultan?? – acestea trebuie s? fie acreditate ?i? s? respecte legisla?ia specific na?ional? ?i european? ?n vigoare prin verificarea acestora la institu?iile abilitate.Includerea ?n planului de afaceri a eligibilit??ii sumelor aferente ?ntocmirii cererii de finan?are sinonim sM 4.1, 4.1 A, 6.2, 6.4 etc.?n cazul necheltuirii sumelor alocate ?n perioada de tranzi?ie 2021-2022 pe alte subm?suri ?n urma centraliz?rii ?i ?ncheierii sesiunilor de depunere ale acestora de c?tre AM PNDR solicit?m express realocarea sumelor r?mase c?tre sM 6.1 instalarea tinerilor fermieri. Cerem acest lucru av?nd ?n vedere ?i perioada scurt? de cheltuire a bugetului de tranzi?ie plus Euro 2021-2022.?Prezentarea c?t mai rapid? a Ghidului Solicitantului ?n forma consultativ? ?i finalizarea fi?elor subm?surilor prin prezentarea unui? calendar estimativ de lansare a m?surilor.Pentru o dimensionare c?t mai exact? a exploata?iilor de?inute de fermieri care doresc s? acceseze fondurile europene, v? rug?m s? ne preciza?i dac? valoarea SO/animal/cultur?, etc va r?m?ne acela?i sau dac? vor suporta modific?ri, iar dac? acest lucru se va ?ntampla v? rug?m sa ne comunica?i de urgen?? acest aspect deoarece campania de depunere a cererilor la APIA se desf??oar? ?n intervalul de 1 Martie – 15 Mai 2021.Mai solicit?m c?teva preciz?ri privind sM 4.1 ?i ?n acela?i timp venim cu propuneri ?i preciz?ri din partea dumneavoastr? pentru anumite aspect legate de sM 4.1:1.a Ce ?ntelege?i prin maturitatea solicitantului ?n sensul vechimii ?n desf??urarea activit??ii ?i vechimea intrepriderii (vechime ?n desf??urarea activit??ii solicitantului) sau vechimea ?n domeniul ?n care activeaz?; Se consider? vechimea si maturitatea solicitantului abia dup? ?ndeplinirea criteriului de minim 50% + 1 din total SO din domeniul aferent domeniului de activitate desf??urat anterior?2.b Posibilitate ridic?rii plafonului de finan?are de p?n? la 90% doar pentru tinerii fermieri conform Regulamentului CE.3.c Solicit?m c? la depunerea proiectelui sM 4.1 avizele ?i acordurile s? fie cerute dup? aprobarea proiectului.4.d Solicit?m de asemenea ca ?i pentru sM 6.3 sprijin pentru fermele mici criteriul de punctare privind apartenen?a la o form? asocativ? s? fie eliminate.Membri ”Uniunea Salv?m ??ranul Rom?n” :Federa?ia Sindicatelor Democratice din Agricultur? (afiliat CSDR) ‐ Tudor Doroban?u, Pre?edinteFedera?ia Na?ional? a Lucr?torilor (afiliat BNS) ‐ Hora?iu Raicu, Pre?edinteSindicatul Produc?torilor Agricoli Olt ‐ Ion P?unel, Pre?edinteAsocia?ia Legum‐Ro‐Fruct Sud‐Vest Oltenia ‐ Gogu Lucian, secretar GeneralAsocia?ia Femeilor din Mediul Rural Olt ‐ Popa Simona, Pre?edinteAsocia?ia Produc?torilor de legume ECOLEG – Fedorov EusehnieAsocia?ia Na?ional? a Tinerilor Produc?tori de Legume ?i Alte Produse Zeotehnice Matca – Ciocan Florinel, Pre?edinteAsocia?ia de Produc?tori de Flori Muntenia – C?lin Ion, Pre?edinteBanca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultur?Floricultur?, Plante Aromatice Buz?u ‐ Costel V?n?toruCooperativa Agricol? Lunca Some?ul Mic Anca Marcu, Director ExecutivCooperativa Agricol? Legume de Vidra L?c?tu? Victor, Director ExecutivCooperativa Agricol? Legume de Glodeanu S?rat ‐ Claudiu Breazu , Pre?edinteCooperativa Agricol? Ro?iori de Ialomi?a ‐ Valentin Cristea, Pre?edinteCooperativa Agricol? Jilavele ‐ Roxana Ro?cule?, Pre?edinteOrganizatie de produc?tori TOMATE COM, Mircea Bujor, Pre?edinteFedera?ia Uniunea Produc?torilor Agricoli ?i Organiza?iilor InterprofesionaleScutiri de la plata impozitului pe terenuri. Cine le poate obtine? februarie 28, 2021 Toti fermierii care sunt organizati in cooperative sau in orice alta forma asociativa pot solicita, la fel ca in anii precedenti, scutirea de la plata impozitului pe terenuri. In continuare puteti gasi toate conditiile ce trebuie indeplinite pentru obtinerea acestei scutiri, dar si documentele ce trebuie trimise catre autoritati.Conditii pentru? obtinerea scutirii de impozit pe terennu se datoreaza impozit pe profit de catre contribuabilii, cooperative agricole, care au inregistrat la data de 31 decembrie a anului precedent, o cifra de afaceri anuala neta de pana la 10.000.000 euro pe o perioada de 5 ani, de la inceperea desfasurarii activitatii in cazul celor nou-infiintate si pentru o perioada de 5 ani pentru cele deja infiintate.pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe profit se verifica:a). incadrarea in vectorul fiscal a Cooperativei agricole pentru a fi inregistrata ca platitoare de impozit pe profit.b). incadrarea in plafonul de scutire, de 10.000.000 euro calculat pe baza cursului de schimb valutar BNR la incheierea exercitiului financiar valabil pentru anul anterior, pentru care se calculeaza cifra de afaceriCum pot membrii cooperatori sa beneficieze de scutiri de impozitCriteriile si modalitatile potrivit carora membrii cooperatori si cooperativele agricole beneficiaza de scutirile de plata impozitului pe cladiri sunt:nu se datoreaza impozit pentru terenurile cu destinatie agricola detinute si utilizate de catre contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din productia valorificata in anul fiscal anterior celui pentru care se acorda scutirea, prin/catre cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;nu se datoreaza impozit pentru terenurile detinute si utilizate de catre contribuabilii, cooperative agricole, care sunt utilizate pentru prestari servicii catre membrii cooperatori, potrivit Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 4terenurile cu destinatie agricola la care se face referire la punctele 1 si 2 sunt acele categorii de terenuri aflate in inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate in patrimoniul de afectatiune al persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale definite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016;in cazul terenurilor aflate in coproprietate, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate in scopul desfasurarii activitatii agricole se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate detinute de membrul cooperator care respecta conditia de valorificare prin cooperativa;in cazul terenurilor aflate in coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate in scopul prestarii de servicii catre membrii cooperatori se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate detinut de cooperativa agricola;categoriile de terenuri utilizate in scopul desfasurarii activitatii agricole si prestarii de servicii catre membrii cooperatori sunt urmatoarele:a) terenuri cu destinatie agricola, si anume: (i) terenurile agricole productive – arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, plantele ornamentale, pajistile permanente, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea pe care se obtin produse agricole; (ii) terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice; (iii) terenuri ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole;b) orice alte terenuri utilizate, exclusiv pentru activitati agricole si prestarii de servicii catre membrii cooperatori.Documente ce trebuie trimise pentru obtinerea scutirii de impozit pe terenPentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe terenuri, contribuabilii, membri cooperatori, transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe terenuri si documentele justificative mentionate mai jos, din care sa rezulte ca au comercializat minimum 50% din productia agricola valorificata prin/catre cooperativa agricola, respectiv:a) adeverinta eliberata de catre cooperativa agricola care sa ateste calitatea de membru, cantitatile vandute de catre contribuabilul, membru cooperator, prin/catre cooperativa agricola in anul calendaristic anterior celui pentru care se acorda scutirile, precum si inventarul bunurilor declarate de membru si care fac obiectul scutirilor; 5b) declaratia pe propria raspundere intocmita de contribuabilul, membru cooperator, din care sa reiasa: totalul cantitatilor de produse agricole comercializate in anul calendaristic anterior celui pentru care se acorda scutirile, cantitatile valorificate de acesta prin/catre cooperativa agricola in cadrul aceleiasi perioade si lista bunurilor cu destinatie agricola care fac obiectul scutirilor.ALTELE ??i pierd locul de munc? func?ionarii de la Agricultur?? Ministrul anun?? ”restructur?ri” Autor: Ionu? F?nt?n? , 28 februarie 2021 Unii func?ionari din institu?iile aflate ?n subordinea Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale au zilele num?rate, a dat de ?n?eles ministrul agriculturii, Adrian Oros. ?ntrebat de Ovidiu Ghinea, ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, dac? are de g?nd s? mai reduc? din aparatul administrativ de la Agricultur?, ?eful institu?iei a precizat c? num?rul de func?ionari din cadrul MADR este cam mare, ?in?nd cont de faptul c? sectorul agricol rom?nesc este ?n totalitate privat.”Cu siguran?? va trebui s? facem o restructurare. ?n general, aparatul de stat nu a fost restructurat de mult. Probabil vor fi departamente unde este necesar s? fie oameni ?n plus ?i probabil vor fi departamente unde este necesar s? se reduc? num?rul, sau unele compartimente s? dispar?, pentru c? atribu?iile lor sunt de mult preluate de alte institu?ii din subordinea Ministerului, dar au r?mas”, a precizat Adrian Oros pentru AGRO TV.Potrivit ?efului MADR, Ministerul Agriculturii are ?n prezent ?n subordine aproximativ 14.600 de func?ionari, un num?r ”prea mare”.”Dup? ce finaliz?m bugetul ?i avem aprobare pentru PNRR ?i ?tim c? primi ?i de acolo sume importante, trebuie s? ne ocup?m ?i de partea de reorganizare a Ministerului, astfel ?nc?t s? func?ioneze c?t mai bine ?i ?n folosul fermierilor care lucreaz? corect ?n primul r?nd. Am spus ?i anul trecut: suntem o administra?ie agricol? cam m?ricic?. ?in?nd cont de faptul c? toat? agricultura din Rom?nia este privat?, 14.600 de oameni care lucreaz? la stat s? gestioneze o agricultur? privat? cred c? oricine consider? c? este o cifr? prea mare. Atunci, cu siguran?? vom face restructur?ri”, a mai subliniat Oros.De altfel, ministrul a vorbit ?i despre Camerele Agricole, proiect pe care ?nc? ?l sus?ine, de?i legea a fost declarat? neconstitu?ional? ?i ?ntoars? ?n parlament. Oros sper? ca amendamentele necesare s? fie f?cute c?t mai repede, iar noua lege s? treac? ?n regim de urgen?? prin Parlament, astfel ?nc?t s? ajung? la promulgare ?i apoi ?n vigoare c?t mai repede. Astfel, multe dintre atribu?iile func?ionarilor de la DAJ-uri vor fi preluate de Camerele Agricole.”O bun? parte din atribu?iile Direc?iilor Agricole Jude?ene vor fi preluate de aceste camere, mai pu?in partea de inspec?ii, pentru c? atribu?iile acestea trebuie s? r?m?n? la stat. ?n timp, vor prelua ?i alte atribu?ii, consultan?? ?i multe altele”, a explicat Adrian Oros.LAPAR, despre decizia ministrului Oros de a nu vota suplimentarea bugetului MADR: ?In agricultura, ce poti face azi, maine nu mai poti!” februarie 27, 2021 Decizia ministrului Agriculturii, Adrian Oros, care a ales sa voteze impotriva suplimentarii bugetului MADR, cu o suma care ar fi putut fi folosita pentru acordarea despagubirilor pentru seceta catre fermieri, a produs ample nemultumiri in randul fermierilor si a asociatiilor agricole, care se declara dezamagiti de alegerea sefului MADR, de a da tocmai votul care invalideaza amendamentul. In cele ce urmeaza va redam punctul de vedere LAPAR, transmis catre Stiri Agricole:?Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, a primit cu dezamagire rezultatul votului politic din Parlamentul Romaniei, dar in mod deosebit votul exprimat de catre domnul senator Adrian OROS, in calitate de Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, impotriva amendamentului depus la Legea Bugetului pentru acordarea despagubirilor pentru culturile de primavara afectate in anul 2020 de seceta pedologica fara precedent in ultimii 50 de ani.Astfel, nu rezultatul votului este dezamagitor, ci faptul ca tocmai reprezentantul ministerului in favoarea caruia se solicita suplimentarea bugetului a ales sa voteze impotriva.Ii salutam pe aceasta cale pe politicenii PSD si AUR care au votat amendamentul, dar si pe politicienii PNL, care, in fata unui vot politic, au inteles sa se abtina de la un vot impotriva, din respect fata de satul romanesc si fata de cele aproximativ 90.000 de exploatatii agricole ale caror culturi de primavara au fost compromise anul trecut de efectul catastrofic al secetei!Citeste aici: De ce a ales ministrul Agriculturii sa voteze impotriva amendamentului care putea asigura suma necesara acordarii despagubirilor pentru secetaAstazi, ne intrebam retoric, dar cu multa amaraciune, daca AGRICULTURA ROMANIEI (mai) intereseaza Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru ca promisiunile asumate public si apoi retrase, din partea conducerii ministerului, scad increderea partenerilor, fie ei si de dialog social.Dorim sa punem in vedere oamenilor politici care ieri au votat impotriva amendamentului, ca rezultatul votului politic din Parlament a transmis in randul fermierilor un mesaj dur, implacabil, de indiferenta fata de nevoile unui sector economic strategic, de interes national.LAPAR a militat alaturi de colegii din Alianta pentru Agricultura si Cooperare pentru dialog si identificarea unor solutii practice, care pot asigura sustenabilitatea si rezilienta acestui sector economic; dar, acolo unde promisiunile se transforma in minciuni, se impune demisia de onoare a responsabililor!LAPAR va continua alaturi de partenerii din Alianta pentru Agricultura si Cooperare sa-si indeplineasca rolul de partener de dialog, inclusiv la intanirile de saptamana viitoare cu ministrul agriculturii, ministrul finantelor publice si Premier – intalniri anuntate in spatiul public chiar de catre domnul ministru Adrian OROS, pentru a prezenta si sustine solutii care sa permita fermierilor si firmelor din sectorul agricol, sa-si reia ciclul de productie!Dorim sa precizam ca pozitia LAPAR nu face nota discordanta cu celelalte organizatii membre, dar o decizie asumata sub umbrela Aliantei se face prin unanimitate si nu prin majoritate de voturi.Pana la o decizie comuna alaturi de colegii din Alianta, nu putem, ca reprezentanti ai fermierilor, cu care chiar domnul ministru sustine ca se consulta, sa ramanem indifenti in fata ”balbelor” repetate si care au creat haos in sector si au alimentat neincrederea in factorul decident si au provocat premisele unui ”blat” intre liderii organizatiilor profesionale si ministru. Si aici dorim sa amintim:Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor sectoarelor din domeniul agricol;SCZ la bovine pentru 2021, cu sau fara plafonare;Proiectul de act normativ privind limitarea cresterii porcilor in gospodariile taranesti pentru autoconsum;Proiectul de OUG privind declararea starii de calamitate de catre Comitetele judetene pentru situatii de urgenta pentru fenomenul de seceta pedologica;Proiectul de OUG privind suspendarea platii ratelor scadente aferente imprumuturilor, acordate fermierilor afectati de fenomenul meteorologic de seceta pedologica, in anul 2020Proiectul de buget MADR privind alocarea sumei necesare acordarii despagubirilor pentru culturile de primavara afectate de seceta in 2020, in proiectul de buget de stat pentru 2021, respectiv bugetul MADR;Declaratia de presa prin care MADR anunta ca a notificat Comisia Europeana privind acordarea si plata acestor ajutoare de stat, in caz de seceta – 11.11.2020.Avem dubii privind alocarea de sume pentru constituirea depozitelor regionale;Intarzierea privind emiterea normelor metodologice privind Legea vanzarii terenurilor din extravilan;Fermierii isi doresc fermitate in mesaje, urmate de actiuni concrete de asumare a deciziilor luate prin acte normative. Fermierii asta asteapta: actiuni concrete in baza carora sa-si poata intocmi un plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu si chiar lung.Din respect pentru membrii nostri fermieri care, desi au parcurs un an agricol deosebit, ne-au sustinut in demersurile pentru cautarea unor solutii prin dialog si negociere, consideram ca actuala conducere a ministerului nu mai prezinta incredere.In concluzie, LAPAR ramane un partener de DIALOG in relatia cu autoritatile pentru a identifica solutii la problemele sectorului si nu doar pentru a figura ca invitat la dezbateri,? pe agenda ministerului.Agricultura reprezinta un sector strategic pentru Romania din toate punctele de vedere, nu doar sub aspect social sau economic. Aceste despagubiri, acordate la timp, pot asigura Siguranta Alimentara dar si incetinirea gradului de indatorare a tarii, pentru motivele pe care LAPAR alaturi de colegii din Alianta, le-am prezentat public.”FERMIERII ROM?NI: DA?I-V? DEMISIA DE ONOARE! Agroinfo 27 februarie 2021 COMUNICAT. Fermierii rom?ni sunt dezam?gi?i de votul dat de ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?mpotriva supliment?rii bugetului MADR astfel ?nc?t s? le fie pl?tite desp?gubirile pentru culturile de prim?var? afectate de secet?. Fermierii spun c? a fost un vot ?mpotriva satului rom?nesc, c? promisiunile s-au transformat ?n minciuni ?i cer demisia de onoare. Liga Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia, LAPAR, a transmis un comunicat pentru AGROINFO.Liga Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia – LAPAR, a primit cu dezam?gire rezultatul votului politic din Parlamentul Rom?niei, dar ?n mod deosebit votul exprimat de c?tre domnul senator Adrian Oros, ?n calitate de Ministru al Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, ?mpotriva amendamentului depus la Legea Bugetului pentru acordarea desp?gubirilor pentru culturile de prim?var? afectate ?n anul 2020 de seceta pedologic? f?r? precedent ?n ultimii 50 de ani.Astfel, nu rezultatul votului este dezamagitor, ci faptul c? tocmai reprezentantul ministerului ?n favoarea c?ruia se solicita suplimentarea bugetului a ales s? voteze ?mpotriv?. ?i salut?m pe aceast? cale pe politicenii PSD ?i AUR care au votat amendamentul, dar ?i pe politicienii PNL, care, ?n fa?a unui vot politic, au ?n?eles s? se ab?in? de la un vot ?mpotriv?, din respect fa?? de satul rom?nesc ?i fa?? de cele aproximativ 90.000 de exploata?ii agricole ale c?ror culturi de prim?var? au fost compromise anul trecut de efectul catastrofic al secetei! Ast?zi, ne ?ntreb?m retoric, dar cu mult? am?r?ciune, dac? AGRICULTURA ROM?NIEI (mai) intereseaz? Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, pentru c? promisiunile asumate public ?i apoi retrase, din partea conducerii ministerului, scad ?ncrederea partenerilor, fie ei ?i de dialog social. Dorim s? punem ?n vedere oamenilor politici care ieri au votat ?mpotriva amendamentului, c? rezultatul votului politic din Parlament a transmis ?n r?ndul fermierilor un mesaj dur, implacabil, de indiferen?? fa?? de nevoile unui sector economic strategic, de interes na?ional.LAPAR a militat al?turi de colegii din Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare pentru dialog ?i identificarea unor solu?ii practice, care pot asigura sustenabilitatea ?i rezilien?a acestui sector economic; dar, acolo unde promisiunile se transform? ?n minciuni, se impune demisia de onoare a responsabililor!LAPAR va continua al?turi de partenerii din Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare s?-?i ?ndeplineasc? rolul de partener de dialog, inclusiv la ?nt?nirile de s?pt?m?na viitoare cu ministrul agriculturii, ministrul finan?elor publice ?i Premier – ?nt?lniri anun?ate ?n spa?iul public chiar de c?tre domnul ministru Adrian OROS, pentru a prezenta ?i sus?ine solu?ii care s? permit? fermierilor ?i firmelor din sectorul agricol, s?-?i reia ciclul de produc?ie!Dorim s? preciz?m c? pozi?ia LAPAR nu face not? discordant? cu celelalte organiza?ii membre, dar o decizie asumat? sub umbrela Alian?ei se face prin unanimitate ?i nu prin majoritate de voturi.P?n? la o decizie comun? al?turi de colegii din Alian??, nu putem, ca reprezentan?i ai fermierilor, cu care chiar domnul ministru sustine c? se consult?, s? r?m?nem indifen?i ?n fa?a ”b?lbelor” repetate ?i care au creat haos ?n sector ?i au alimentat ne?ncrederea ?n factorul decident si au provocat premisele unui ”blat” ?ntre liderii organiza?iilor profesionale ?i ministru. ?i aici dorim s? amintim:Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire ?i stingere a incendiilor specifice activit??ilor sectoarelor din domeniul agricol;?SCZ la bovine pentru 2021, cu sau f?r? plafonare;Proiectul de act normativ privind limitarea cre?terii porcilor ?n gospod?riile ??r?ne?ti pentru autoconsum;Proiectul de OUG privind declararea st?rii de calamitate de c?tre Comitetele jude?ene pentru situa?ii de urgen?? pentru fenomenul de secet? pedologic?;Proiectul de OUG privind suspendarea pl??ii ratelor scadente aferente ?mprumuturilor, acordate fermierilor afecta?i de fenomenul meteorologic de secet? pedologic?, ?n anul 2020Proiectul de buget MADR privind alocarea sumei necesare acord?rii desp?gubirilor pentru culturile de prim?vara afectate de secet? ?n 2020, ?n proiectul de buget de stat pentru 2021, respectiv bugetul MADR;Declaratia de presa prin care MADR anunta ca a notificat Comisia European? privind acordarea ?i plata acestor ajutoare de stat, ?n caz de secet? – 11.11.2020.Avem dubii privind alocarea de sume pentru constituirea depozitelor regionale;?nt?rzierea privind emiterea normelor metodologice privind Legea v?nz?rii terenurilor din extravilan;Fermierii ??i doresc fermitate ?n mesaje, urmate de ac?iuni concrete de asumare a deciziilor luate prin acte normative. Fermierii asta a?teapt?: ac?iuni concrete ?n baza c?rora s?-?i poat? ?ntocmi un plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu ?i chiar lung.Din respect pentru membrii no?tri fermieri care, de?i au parcurs un an agricol deosebit, ne-au sus?inut ?n demersurile pentru c?utarea unor solu?ii prin dialog ?i negociere, consider?m c? actuala conducere a ministerului nu mai prezint? ?ncredere. ?n concluzie, LAPAR r?m?ne un partener de DIALOG ?n rela?ia cu autorit??ile pentru a identifica solu?ii la problemele sectorului ?i nu doar pentru a figura ca invitat la dezbateri,? pe agenda ministerului.Agricultura reprezint? un sector strategic pentru Rom?nia din toate punctele de vedere, nu doar sub aspect social sau economic. Aceste desp?gubiri, acordate la timp, pot asigura Siguran?a Alimentar? dar ?i ?ncetinirea gradului de ?ndatorare a ??rii, pentru motivele pe care LAPAR al?turi de colegii din Alian??, le-am prezentat unicat LAPAROficial roman, despre importanta ca fermierii sa fie platiti corespunzator pentru a putea dezvolta practici agricole ecologice februarie 28, 2021 Intr-o interventie in cadrul reuniunii Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, europarlamentarul roman, Daniel Buda, a discutat despre necesitatea ca fermierii sa fie platiti in mod corespunzator, astfel incat sa poata dezvolta practici ecologice si durabile si sa poata rezista pe piata.?Aprecieri pentru munca foarte buna depusa de raportori. Obiectivele noastre in materie de mediu sunt stabilite in Pactul Ecologic European si Strategia Farm to Fork. Trebuie insa sa avem in vedere unele realitati din teren incontestabile atunci cand ne asumam atingerea anumitor obiective. Astazi, veniturile fermierilor sunt la jumatate comparativ cu veniturile din alte sectoare economice. In acelasi timp, fermierii se confrunta cu produsele din afara UE care nu respecta aceleasi standarde de calitate, ceea ce inseamna o concurenta profund neloiala.Pe de alta parte, avem o degradare a biodiversitatii si date care ne arata ca peste jumatate din populatia adulta este supraponderala. In mod paradoxal, 33 de milioane de europeni nu-si permit o masa de calitate nici macar o data la doua zile.In acest context, ambitiile pe care le are Comisia Europeana in materie climatica trebuie sa aiba in vedere faptul ca sectorul agricol este un partener solid in aceasta directie si nicidecum nu este un factor care sa determine schimbari climatice. Fermierii trebuie insa sa fie platiti pentru devoltarea unor practici ecologice si durabile astfel incat acestia sa poata rezista pe piata. Mai mult, trebuie sa ne asiguram ca si consumatorii isi permit sa cumpere aceste produse ecologice. Nu putem sa dam fermierilor sarcini suplimentare fara ca ei sa fie platiti corespunzator! A face acest lucru, ar insemna sa-i condamnam la faliment. In acelasi timp, consumatorii ar deveni dependenti de produsele importate din afara UE care, asa cum am spus, sunt mult sub standardele europene!”CRESC?TORII DE ANIMALE O DUC DIN R?U ?N MAI R?U! P?C?LI?I DE MINISTRUL OROS! Agroinfo 28 februarie 2021 SUBVEN?II APIA PENTRU OIERI! ?n privin?a ANTZ (ajutor na?ional tranzitoriu)?la bovine c?t ?i ?n privin?a S.C.Z. (sprijin cuplat) la ovine, promisiuni mari, care ne-au f?cut s? regret?m faptul c? ?dreptatea” va fi aplicat? ?n Rom?nia deabia din anul 2021. Din p?cate ?ns? s-a dovedit c? speran?ele noastre au fost de?arte ?i c? domnul ministru Oros doar ne-a p?c?lit, scrie, ?ntr-un?mesaj trimis pentru AGROINFO, Vasile Turcule?, Asocia?ia Jude?ean? a Cresc?torilor Montani de Ovine, Bistri?a-N?s?ud.Obiceiul unora de a acuza greaua mo?tenire a devenit o regul?, de parc? cineva s-ar a?tepta ca un guvern aflat la conducerea ??rii s? mo?teneasc? ceea ce acel guvern propov?duie?te.Uz?nd de acest obicei ministrul Adrian Oros a declarat ori de c?te ori a avut prilejul c? nedrept??ile referitoare la acordarea formelor de sprijin financiar cresc?torilor de animale din Rom?nia p?n? ?n 2019 vor fi eliminate.?n felul acesta ?n iarna anului 2019-2020 am fost cople?i?i de speran?e, ca pe parcursul anului 2020 s? constat?m c? ?la sf?r?it de exerci?iu financiar 2014-2020 nu se mai poate face nimic”.Ceva asem?n?tor ne-a ?v?ndut” domnul ministru Adrian Oros ?i ?n iarna 2020-2021 at?t ?n privin?a ANTZ la bovine c?t ?i ?n privin?a S.C.Z. la ovine; promisiuni mari, care ne-au f?cut s? regret?m faptul c? ?dreptatea” va fi aplicat? ?n Rom?nia deabia din anul 2021.Din p?cate ?ns? s-a dovedit c? speran?ele noastre au fost de?arte ?i c? domnul ministru Oros doar ne-a p?c?lit.Concret este de ne?n?eles cum se face ca proiectul de Ordin al Ministrului Agriculturii postat pe site-ul M.A.D.R. ?n data de 19 februarie 2021 a fost retras dup? doar patru zile, pe motiv c? au fost prea multe nemul?umiri din partea cresc?torilor de animale.P?i nemul?umiri sunt ?i din partea pensionarilor ?i din partea p?rin?ilor cu copii beneficiari de aloca?ii, nemul?umi?i sunt ?i cei din Ministerul S?n?t??ii ?i a?a mai departe f?r? ca hot?r?rile actualului guvern s? poat? fi clintite.Oare sensibilitatea domnului ministru Oros la nemul?umirile cresc?torilor de animale nu ascunde ceva ?n spate? Deoarece un ordin de ministru care con?ine imperfec?iuni se poate corecta, fiindc? respectivul ordin este supus analizei publice ?i nici ?ntr-un caz s? fie ?nlocuit ceva r?u cu ceva ?i mai r?u.A.J.C.M.O.?Dealu Negru” BN a trimis la M.A.D.R. prin po?ta electronic? ?n diminea?a zilei de 25 februarie 2021 o propunere (care ?i aceasta poate fi corectat?) prin care S.C.Z.-ul la ovine/caprine se poate acorda at?t fermelor de produc?ie c?t ?i acelora care fac selec?ie ?i ameliorare de ras? la modul serios.Astfel, ?n fermele de produc?ie se poate acorda S.C.Z. pe baz? de performan?? de produc?ie, iar fermele care realizeaz? selec?ia ?i ameliorarea de ras? la ovine pot beneficia de adeverin?a asem?n?toare cu cele din anii trecu?i.Dar, nici ?ntr-un caz nici ?n cel?lalt nu se mai vorbe?te despre berbeci cu certificate de origine ?i nici despre raportul de 1/35 care a sup?rat at?t de tare pe unii dintre cei implica?i ?n acest demers, iar atribuirea S.C.Z. nu se face preferen?ial ci pe baz? de documente.Turcule? VasileStiripesurse.ro: Oros refuz? s? publice lista consilierilor personali Roxana Dobre - 28 februarie 2021 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ?ine la ”secret” numele consilierilor personali, cei care ?l ajut? s? ia deciziile pentru soarta fermierilor. Dorel Secar? este singurul nume cunoscut fermierilor, chiar dac? nu apare pe site-ul MADR, datorit? apari?iilor publice. ?n rest ?eful de la agricultur? nu ?i-a publicat lista consilierilor personali.Potrivit stiripesurse.ro, mul?i dintre consilierii premierului sau au mini?trilor nu sunt remunera?i, dar pot exista probleme de integritate, asta dac? un consilier al unui ministru, de exemplu, are afaceri ?n domeniul respectiv. Pe cale de consecin??, to?i consilierii trebuie s? ??i depun? declara?ii de interese, pentru a fi clar ?n ce zon? se situeaz?. Pe lista publicat? de stiripesurse.ro, se afl? ?i numele ministrului agricultturii, Adrian Oros, care nu a f?cut? public? identitatea celor care ?l consilieaz? ?n problemele agriculturii.Singurele date disponibile pe site-ul MADR sunt cele cu numele din conducerea institu?iei:Potrivit sursei citate, p?n? acum, doar ministrul S?n?t??ii, Vlad Voiculescu, ?i-a publicat lista celor 22 de consilieri personali.Iat? lista mini?trilor care au refuzat s? ??i fac? public? lista consilierilor personali: Florin C??u – premier Dan Barna – vicepremier Hunor Kelemen – vicepremier Adrian Oros – ministrul Agriculturii Alexandru Nazare – ministrul Finantelor Lucian Bode ministrul – Afacerilor Interne Bogdan Aurescu ministrul – Afacerilor Externe Stelian Ion – ministrul Justi?iei Nicolae Ciuc? – ministrul Ap?r?rii Na?ionale Claudiu N?sui – ministrul Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului Virgil Popescu – ministrul Energiei C?t?lin Drul? – ministrul Transporturilor Barna Tanczos – ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor Cseke Attila – ministrul Dezvolt?rii, Lucr?rilor publice ?i Administra?iei Cristian Ghinea – ministrul investi?iilor ?i proiectelor europene Raluca Turcan – ministrul Muncii si Protectiei Sociale Sorin C?mpeanu – ministrul Educa?iei Ciprian-Sergiu Teteman – ministrul Cercet?rii, Inov?rii ?i Digitaliz?rii Carol-Eduard Novak – ministrul Tineretului ?i Sportului.INTERNEAsocia?ia Agricol? Lanul Mare: ”Domnule ministru Adrian Oros, veni?i s? v? pred?m ferma gratuit!” agrointeligenta.ro - 27 februarie 2021 La cap?tul puterilor, un fermier rom?n ?l cheam? pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s? ?i preia ferma ?n mod gratuit. R?mas f?r? speran?? dup? respingerea amendamentului pentru plata desp?gubirilor de secet?, chiar prin votul-diferen?? al senatorului-ministru Oros, agricultorul din jude?ul Vaslui ?i cere polticianului demisia.Iat?, integral, mesajul pe care l-am primit pe adresa redactia@agrointel.ro din partea fermierului vasluian:”V? rug?m din suflet s? publica?i acest anunt. Asocia?ia Agricol? Lanul Mare ?l invit? pe Ministrul Agriculturii s? preia ferma noastr? ?n mod gratuit. Suntem la cap?tul puterilor pentru c? seceta ne-a afectat foarte grav ?i pierderile sunt de 100%, efectiv nu mai avem solu?ii de salvare. Am discutat cu foarte mul?i fermieri ?i cel mai probabil c? anul aceste vor r?m?ne doar cu acele terenuri sem?nate din toamn?, restul terenului va r?m?ne ?n repaus. Am sperat p?n? ?n ultimul minut c? se vor aloca banii necesari calamit??ilor, dar ?n momentul c?nd am vazut c? d?nsul a votat ?mpotriva propriului buget, propriului minister, este clar c? d?nsul este din alt film. Domnule ministru, veni?i s? v? predau societatea gratuit! Totodat? v? solicit DEMISIA DE ONOARE, nu este posibil s? fie ?n fruntea ministerului un om cu dou? fe?e. Am declara?iile dumneavoastr? salvate la care m? uitam ca la icoan? ?i ?n care am crezut. Ceea ce a?i f?cut dumneavoastr? este incalificabil, este ca ?i un cu?it ?nfipt ?n spate. Domnule OROS – DEMISIA!”.V? reamintim c? joi, 25 februarie, amendamentul depus ?n Parlament la Legea bugetului pe 2021 a fost respins ?n comisiile de specialitate cu 21 de voturi ?mpotriv?, 21 de voturi pentru ?i 4 ab?ineri. Unul dintre voturile de respingere a venit de la ministrul Adrian Oros, senator PNL, iar dou? ab?ineri au venit de la fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, deputat PNL, ?i de la fostul secretar de stat George Scarlat, ?n prezent senator PNL. Fostul secretar de stat ?n MADR ?i fost pre?edinte al Federa?iei Na?ionale Pro Agro, Emil Dumitru, ast?zi deputat PNL, a votat ?mpotriva pl??ii desp?gubirilor.Votul final pe Legea bugetului de stat pe 2021 va fi dat mar?i, 2 martie de plenul reunit al celor dou? Camere din Parlament. Trebuie cresc?torii de ovine rom?ni s? renun?e la rasa ?urcan?? Ionu? F?nt?n? 28 februarie 2021Num?rul de ovine din ?ara noastr? a ?nregistrat o sc?dere drastic? ?n ultimii ani. ?n acest context, nu ne r?m?ne dec?t s? ne ?ntreb?m ce trebuie f?cut ca s? avem un oierit cu care s? ne putem m?ndri. Pe marginea acestui subiect, Ovidiu Ghinea a stat de vorb? cu un cunoscut cresc?tor de ovine din Rom?nia ?i pre?edinte al federa?iei ROMOVIS, Nicu Cioranu. ?n opinia acestuia, ?in?nd cont de lipsa for?ei de munc? din sectorul agricol, dar ?i de limit?rile de produc?ie la rasa ?urcan?, cresc?torii trebuie s? ?n?eleag? nevoia de a trece la alte rase, sau m?car s? hibrideze.? RE?EA DE ABATOARE pentru REDUCEREA TRANSPORTULUI DE ANIMALE VII! Agroinfo, 27 februarie 2021 BUN?STAREA ANIMALELOR. Dezvoltarea unei re?ele consolidate de abatoare ar contribui decisiv la reducerea transportului de animale vii, mai ales ?n interiorul UE! Este convins europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepre?edintele Comisiei AGRI, Parlamentul European.?n cadrul Comisiei de anchet? privind protec?ia animalelor ?n timpul transportului din Parlamentul European, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Maria do Céu Antunes, Ministrul Agriculturii, privind priorit??ile Pre?edin?iei portugheze ?n domeniul bun?st?rii animalelor ?n timpul transportului. ?n interven?ia pe care am avut-o ?n calitate de coordonator din partea Grupului PPE, am atras aten?ia asupra nevoii intensific?rii mecanismelor pe care institu?iile europene le au la dispozi?ie pentru a asigura implementarea corespunz?toare a Regulamentului 1/2005 privind protec?ia animalelor ?n timpul transportului. De asemenea, am subliniat necesitatea cre?rii unor re?ele de abatoare bine dezvoltate astfel ?nc?t s? fie consolidat lan?ul scurt de aprovizionare, dar ?i pentru a fi redus transportul de animale vii, mai ales ?n interiorul UE. Iat? interven?ia pe care am avut-o:Mul?umesc, doamna ministru pentru expunerea realizat?. A? dori s? v? adresez c?teva ?ntreb?ri pornind ?i de la audierea foarte important? pe care am avut-o ?n aceast? diminea?? cu privire la transportul animalelor vii. Pe de-o parte, aceast? audiere a reliefat faptul c? foarte multe state membre nu aplic? corespunz?tor Regulamentul 1/2005 ?n materia asigur?rii bun?st?rii pe durata transportului animalelor. Care sunt mecanismele de care dispune Pre?edin?ia Consiliului ?i pe care le pute?i utiliza pentru a ne asigura c? acest Regulament este corect implementat ?n statele membre? Din p?cate, degeaba exist? la nivel european o legisla?ie foarte bun? dac? nu este implementat? corespunz?tor ?n statele membre.Pe de alt? parte, ?ti?i doamn? ministru c? exist? un comer? de animale vii ?n afara UE. Sub acest aspect, v? ?ntreb care sunt mecanismele pe care dumneavoastr? le ave?i ?n vedere pentru a ne asigura c? normele privind bun?starea sunt respectate ?i la destina?ie? Noi garant?m bun?starea animalelor ?n interiorul UE, ?ns? suntem preocupa?i ca aceste norme s? fie ?ndeplinite ?i ?n afara UE, la locul de destina?ie.O ultim? chestiune pe care a? dori s? o aduc ?n aten?ia dumneavoastr? este lipsa abatoarelor la nivelul UE. Germania, un stat foarte bine dezvoltat, a fost dat ca exemplu la audierea din aceast? diminea??, semnal?ndu-se c? de?ine doar c?teva zeci de abatoare pe ?ntreg teritoriu. Desigur, acest fapt creeaz? dificult??i majore ?n a asigura un flux constant de sacrificare a animalelor. Crede?i c? este posibil s? stimul?m statele membre s?-?i dezvolte aceast? re?ea de abatorizare ?n cadrul noii Politici Agricole Europene bugetate din exerci?iul financiar 2021-2027? Dac? am reu?i s? facem acest lucru, cu siguran?? transportul de animale vii, mai ales ?n interiorul UE ar fi foarte mult redus ?i am putea astfel s? ne orient?m pe transportul de carcase. Maria do Céu Antunes, Ministrul Agriculturii din Portugalia, a transmis urm?torul mesaj: ?Punerea ?n aplicare a legisla?iei ?i efectuarea de controale ?in de r?spunderea statelor membre, dar ?i a Comisiei. Exist? lacune a implement?rii legisla?iei. ?n 2016, Comisia a conchis ?ntr-un raport c? neimplementarea legisla?iei UE reprezint? una dintre marile probleme care afecteaz? bun?starea animalelor. S-a creat o platform? ?n acest sens, mai ales pentru promovarea schimbului de opinii, facilit?nd partajarea de bune practici ?i experien?e. Referitor la transportul de animale vii ?i a carcaselor, exist? un studiu ?n desf??urare, iar statele membre vor evalua sugestiile Consiliului ?n ce prive?te modific?rile la Regulament.Bun?starea animalelor este o chestiune extrem de important? pentru UE, deci ?i pentru pre?edin?ia portughez?. ?n ultimii ani, diferite institu?ii europene au fost foarte active ?n acest domeniu. Bun?starea animalelor este parte integrant? dintr-o agricultur? ?i alimenta?ie durabil?. Odat? ce a intrat ?n vigoare Regulamentul 1/2005, a avut loc o ?mbun?t??ire clar? a condi?iilor de transport al animalelor. Legisla?ia este exigent?, dar totu?i acest Regulament ar trebui revizuit. Transportul maritim merit? s? fie acum abordat diferit, asta ?n lumina problemelor deja semnalate.? Nu pot s? nu men?ionez ceea ce am f?cut ?ncep?nd din decembrie 2020. Atunci, Consiliul a trimis o cerere Comisiei de a aborda un label, o etichet?, ?n care s? fie precizate c? produsele sunt realizate respect?nd cele mai ?nalte standarde de bun?stare. Consumatorii a?teptau acest lucru. Pre?edin?ia portughez? a continuat acest demers. Criza actual? ?nseamn? foarte multe provoc?ri.” A anun?at eurodeputatul rom?n pe pagina sa Facebook.Demisia pre?edintelui Federa?iei Cresc?torilor de Bovine din Rom?nia Revista Fermierului S?mb?t?, 27 Februarie 2021 Claudiu Fr?nc a demisionat din func?ia de pre?edinte al Federa?iei Cresc?torilor de Bovine din Rom?nia (FCBR), ca urmare a nemul?umirii majorit??ii reprezentan?ilor asocia?iilor membre ale federa?iei ?n leg?tur? cu faptul c? a semnat, ?mpotriva intereselor, voin?ei ?i mandatului acordat de FCBR, un document, care a fost ?naintat ministrului agriculturii, sub sigla ProAgro, prin care se sus?inea eliminarea plafonului maxim de 250 de capete de vaci de lapte prev?zut de art. 75 din Ordinul 619/2015.FCBR a men?ionat expres, ?n comunicatul pe care Adunarea General?, ?ntrunit? pe 26 februarie 2021, la ??ulia, ?n jude?ul Mure?, l-a dat publicit??ii, ?i prin care anun?a demisia pre?edintelui Cladiu Fr?nc, faptul c? ?semnarea acelui document s-a f?cut prin nesocotirea voin?ei asocia?iilor membre ale FCBR, reprezent?nd exprimarea pozi?iei pur personale a domnului Fr?nc. Federa?ia Cresc?torilor de Bovine din Rom?nia nu a sus?inut vreodat? ideea elimin?rii plafonului maxim de 250 de capete bovine, deoarece aceast? m?sur? ar fi fost de natur? s? aduc? grave prejudicii financiare fermierilor mici si mijlocii din Rom?nia.”P?n? la organizarea, ?n viitorul apropiat, a unei Adun?ri Generale a FCBR, ?n cadrul c?reia va fi ales un nou pre?edinte, ?nterimatul va fi asigurat de domnul Iacob Boca, pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Taurine din jude?ul Mure?. COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA Localnicii, o ini?iativ? menit? s? sus?in? noua genera?ie de antreprenori ?i s? ?ncurajeze consumul de produse locale ? 27 Februarie 2021 #Localnicii – campania de sus?inere a antreprenorilor locali ini?iat? de Kané Group cu sprijinul CEC Bank, ?n decembrie 2020 – a presupus transformarea unui restaurant de fine dining ?ntr-o platform? g?ndit? s? aduc? ?mpreun? micii antreprenori ?i s? ?ncurajeze comunitatea s? achizi?ioneze produse locale de la afaceri locale. Care este obiectivul campaniei Localnicii ?i ce gen de producatori locali targetati?R?zvan Cri?an, Co-fondator Kané Group:?Obiectivul principal al ini?iativei Localnicii este s? identific?m produse locale create de antreprenori ap?ru?i ?n ultimii ani, care au la baz? ingrediente de foarte bun? calitate, produse ce sunt bine g?ndite ?i din punct de vedere al identit??ii de brand ?i packaging, dar ?i al filozofiei de business. Credem mult ?n antreprenorii care sunt responsabili ?i care au grij? de comunitatea din care fac parte ?i, tocmai din acest motiv, c?ut?m s? ?i cunoa?tem c?t mai bine pe cei pe care-i alegem sa fac? parte din proiect. Foto: Bogdan Neac?u Bogdan Neac?u, director general CEC Bank:?La CEC Bank, lucr?m ?n prezent cu peste 120.000 de clien?i persoane juridice, iar marea majoritatea sunt afaceri locale, IMM-uri. Cred c? este mai pu?in relevant domeniul: c? este ?n agricultur?, c? este produc?tor de dulce?uri sau un restaurant. Ce c?ut?m ?i la ce ne uit?m este s? fie un business sustenabil ?i s? aib? o planificare corect?. Noi oferim solu?ii chiar ?i pentru startup-uri, putem s? g?sim variante ?n zona de fonduri europene ?i cofinan?areCe v-a convins s? v? al?tura?i proiectului #LocalniciiBogdan Neac?u, director general CEC Bank:??ntre proiectul #Localnicii ?i strategia CEC Bank exist? sinergii importante. CEC Bank este una dintre pu?inele b?nci cu capital autohton, iar strategia noastr? este s? devenim banca de cas? a antreprenorilor locali ?i din acest motiv am fost atra?i de proiectul #Localnicii. Exist? foarte multe business-uri de succes dezvoltate de antreprenori locali – multe dintre ele ?n domeniul HoReCa, un domeniu puternic afectat din cauza pandemiei. Suntem printre singurele b?nci care ne-am asumat un sprijin sus?inut pentru acest sector ?i continu?m s? o facem, acum ?i prin intermediul proiectului #Localnicii.Trebuie s? recunosc c? unul dintre lucrurile care m-au impresionat ?n perioada pandemiei este mobilizarea mediului de afaceri ?i eforturile pe care le-au f?cut pentru a-?i ?ine business-urile ?n via??. Sectoare ?ntregi – cum este cel al restaurantelor – au avut activitatea ?nchis? sau redus? drastic. ?i nu am v?zut manageri ?i antreprenori care s? vin? ?i s? lase cheile pe mas?, to?i fac eforturi pentru a-?i men?ine business-urile ?n via??.Cum vedeti profilul clientului unui astfel de produs cum e Cutia cu Localnici?R?zvan Cri?an, Co-fondator Kané Group:?Cutia cu Localnici este g?ndit? ca un produs premium, o colec?ie de produse locale de calitate care s? devin? op?iunea principal? pentru a face un cadou inspirat ?n anumite momente speciale, fie c? este vorba de Cr?ciun, Pa?te sau zile speciale. Clien?ii no?tri sunt cei care apreciaz? calitatea ?i valoarea ?i care cred, asemenea nou?, c? ?n Rom?nia exist? produse de foarte bun? calitate, la nivelul oric?rui produs din afar?.Bogdan Neac?u, director general CEC Bank:?Trebuie s? recunosc c? sunt ?i eu unul dintre clien?ii Cutiei cu Localnici ?i, la r?ndul meu, am oferit cadou aceste cutii. Cred c? produsele promovate prin intermediul Cutiei cu Localnici se adreseaz? oric?rui profil de client. Sunt produse de calitate, re?ete inedite, la care poate nu te-ai fi g?ndit – cum ar fi ciocolata cu p?linc?. Fiecare cutie este o surpriz? ?n materie de gusturi ?i ingrediente ?i, poate cel mai important, este o surpriz? s? descoperi at??ia produc?tori locali ?i tineri creativi, sub acela?i capac.C?nd am oferit la r?ndul meu Cutia cu Localnici, cei mai mul?i s-au g?ndit fie la produse rom?ne?ti tradi?ionale, fie la me?te?ugul produc?torilor locali. Se a?teptau spre exemplu ca ?n cutia din decembrie s? g?seasc? un cozonac. Ei bine, sigur nu este despre asta. Dar este despre gusturi intense care dau dependen?? ?i te provoac? s? vrei sa descoperi ?i al?i #localnici. ?i este mai ales despre recunostin?? ?i solidaritate fa?? de produc?torii locali, genera?iile tinere care se av?nt? ?ntr-o lume a business-ului, deloc u?oar?.Foto: R?zvan Cri?an Care sunt rezultatele acestei proiect p?n? acum??R?zvan Cri?an, Co-fondator Kané Group:??n primele 2 luni de c?nd a ?nceput proiectul, am reu?it s? vindem peste 10.000 produse de la produc?tori locali ?i asta ne-a bucurat foarte mult c?ci este clar c? pe m?sur? ce proiectul nostru va evolua vor cre?te ?i v?nz?rile generate.Mai mult, serialul nostru Localnicii a generat aproape 150.000 views p?n? acum, ceea ce ne reconfirm? faptul c? exist? un interes foarte mare pentru acest segment de pia??.Ce v? propune?i pentru 2021 si pentru proiectul #Localnicii?R?zvan Cri?an, Co-fondator Kané Group:?Obiectivul nostru este s? continu?m s? pozi?ion?m produsele locale ca ceva de foarte bun? calitate, o op?iune ideal? pentru un cadou sofisticat. Vrem s? facem din Cutia cu Localnicii un produs premium care s? devin? optiunea num?rul 1 atunci c?nd te g?nde?ti ce cadou s? faci. ?n jurul acestei cutii planul nostru este s? dezvolt?m o ?ntreag? infrastructur? prin care s? gener?m v?nz?ri pentru produc?tori locali de calitate superioar?.Bogdan Neac?u, director general CEC Bank (foto):?Am intrat ?n proiectul #Localnicii pe termen lung pentru c? ne dorim s? sus?inem economia local? ?i produc?torii locali. ?mpreun? cu echipa Kané avem planuri ambi?ioase pentru acest an, inclusiv ?n atragerea ?i sus?inerea unor produc?tori locali afla?i la ?nceput de drum. Dar, mai multe detalii nu voi da din cas? ?n acest moment. Cert este c? ne dorim ca acest proiect s? creasc? ?i, odat? cu el, ?i produc?torii ?i antreprenorii locali.?n acela?i timp ne uit?m ?i cum le putem face via?a mai u?oar? antreprenorilor ?i IMM-urilor ?n ceea ce prive?te accesarea serviciilor bancare. Urmeaz? s? lans?m ?n acest an produse pentru anreprenori ?i IMM-uri care pot fi accesate 100% online, de oriunde ?i f?r? niciun drum la banc?.Un mesaj pentru industria ospitalit??iiBogdan Neac?u, director general CEC Bank:?Este de departe, cea mai mare criz? cu care s-a confruntat industria oapitalit??ii ?i lipsa predictibilit??ii ?n contextul pandemic nu a f?cut dec?t s? ?mping? pe marginea pr?pastiei antreprenorii care aveau responsabilit??i majore fa?? de angaja?i, contracte ?n derulare sau investi?ii. Acest sector este o surs? de inspira?ie pentru noi to?i. Pentru c? a rezistat, pentru c? s-a adaptat ?i s-a reinventat, pentru curaj ?i pentru ambi?ie.R?zvan Cri?an, Co-fondator Kané Group:?Ospitalitatea ca domeniu, de?i a suferit foarte mult, nu va disp?rea de pe fa?a p?m?ntului. E clar c?, odat? cu diminuarea consecin?elor ?i efectelor negative ale pandemiei, oamenii ??i vor dori mai mult ca niciodat? s? interac?ioneze ?i s? ias? ?n locuri care le sunt dragi. Cred sincer c? acei operatori care au concepte de calitate ?i g?ndite ?n jurul unor echipe foarte pasionate vor avea cel mai mult de c??tigat.Care este strategia CEC Bank in privinta industriei horeca?Bogdan Neac?u, director general CEC Bank:?Principiul dup? care ne ghid?m la CEC Bank, este c? trebuie s? fim al?turi de clien?ii no?tri la bine ?i la greu. Anul trecut, ?n cele mai dificile momente, am ?ncercat s? g?sim solu?ii pentru to?i clien?ii no?tri, inclusiv pentru domeniile cele mai grav afectate ?i nu ne-am oprit nicio zi din a finan?a industria HoReCa.Pot nominaliza multe business-uri din aceast? industrie care s-au dezvoltat cu succes ?nainte de pandemie ?i care au perspective de revenire ?n V dup? reluarea activit??ii. Este o industrie cu un impact economic semnificativ: circa 5% din PIB ?i circa 400.000 de salaria?i ?i care trebuie sprijinit? pentru a-?i reveni.A fost numit un nou pre?edinte la nivelul Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor. Cine este acesta ? 27 Februarie 2021 ? Redac?ia Eduard Cozminschi a fost ?nlocuit ?n func?ia de pre?edinte al Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor de Claudiu Daniel Dolot, prin decizie a premierului Florin C??u, relateaz? news.ro.?n Monitorul Oficial nr. 197 a fost publicat? decizia premierului Florin C??u privind eliberarea din func?ia de pre?edinte al Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor a lui Eduard Cozminschi.Dolot a lucrat mul?i ani ?n administra?ie, dar ?i ?n mediul bancar, conduc?nd diferite surcusale jude?ene de b?nci importante din Rom?nia. ?n prezent, este director BCR, sucursala Cara?-Severin, scrie expressdebanat.ro.Claudiu Dolot provine din vechea gard? a PDL Cara? Severin.UNIUNEA EUROPEANA EU hydrogen policy: Hydrogen as an energy carrier for a climate-neutral economy 19-02-2021 Hydrogen is expected to play a key role in a future climate-neutral economy, enabling emission-free transport, heating and industrial processes as well as inter-seasonal energy storage. Clean hydrogen produced with renewable electricity is a zero-emission energy carrier, but is not yet as cost-competitive as hydrogen produced from natural gas. A number of studies show that an EU energy system having a significant proportion of hydrogen and renewable gases would be more cost-effective than one relying on extensive electrification. Research and industrial innovation in hydrogen applications is an EU priority and receives substantial EU funding through the research framework programmes. Hydrogen projects are managed by the Fuel Cells and Hydrogen Joint Undertaking (FCH JU), a public-private partnership supported by the European Commission. The EU hydrogen strategy, adopted in July 2020, aims to accelerate the development of clean hydrogen. The European Clean Hydrogen Alliance, established at the same time, is a forum bringing together industry, public authorities and civil society, to coordinate investment. Almost all EU Member States recognise the important role of hydrogen in their national energy and climate plans for the 2021-2030 period. About half have explicit hydrogen-related objectives, focussed primarily on transport and industry. In the European Parliament, the Committee on Industry, Research and Energy (ITRE) is preparing an own-initiative report on the EU Hydrogen strategy. The Council adopted conclusions on the EU hydrogen market in December 2020, with a focus on renewable hydrogen for decarbonisation, recovery and competitiveness.FERME CARE VOR DISP?REA!Agroinfo 28 februarie 2021 COMUNICAT. 5 milioane de hectare de terenuri agricole vor fi abandonate p?n? ?n 2030, iar 30% din terenurile agricole (56 milioane hectare) se afl? ?n risc de abandon, la nivelul Uniunii Europene. Rom?nia este printre statele cele mai afectate de acest fenomen, anun?? europarlamentarul Carmen Avram (S&D), membr? ?n Comisia AGRI, Parlamentul European, ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO.Potrivit studiului, comandat de Comisia pentru Agricultur? din Parlamentul European (AGRI) ?i prezentat miercuri, 24 februarie, principalii factori care conduc la abandonul terenurilor agricole sunt, to?i, prezen?i ?n Rom?nia: accesul dificil la pia?? ?i creditare, lipsa iriga?iilor, contextul economic ?i social, depopularea spa?iului rural, acapararea terenurilor pentru scopuri speculative ?i extinderea zonelor urbane.?Acest studiu ?ngrijor?tor vine cam t?rziu, pentru c? datele lui contrazic, pe alocuri, actualele planuri pentru viitorul agriculturii. Cum ar fi, de exemplu, recomandarea de a atrage oameni noi ?n sector, pentru a preveni abandonul. ?ns? structura noii Politici Agricole Comune permite destul de greu accesul unor oameni din afara sectorului, chiar dac? lor, ?n principiu, li se ofer? ajutor financiar. Sau faptul c? un teren neirigat este motiv de abandon, ?n timp ce Comisia tocmai a decis s? nu mai finan?eze dezvoltarea sistemelor de iriga?ii ?i ?tiu asta pentru c? ?ara mea, Rom?nia, este ?ntr-o situa?ie complicat?.?Ca s? nu mai?vorbim despre paragraful care men?ioneaz? plafonarea subven?iilor la 100.000 de euro, care, afl?m din studiu, nu ar garanta automat o distribu?ie mai echitabil? a fondurilor. ?i atunci a? vrea s? ?ntreb, dac? din punct de vedere metodologic, exist? posibilitatea de a ob?ine informa?ii ?i dac? da, ce informa?ii ar avea nevoie realizatorii studiului ca s? afle de?la statele membre ce baz? de date ?i ce criterii v? lipsesc pentru a reu?i s? identific?m provoc?rile ?i oportunit??ile acestui fenomen al abandonului, ?n fiecare stat membru ?i nu doar ?n cele 4 alese ca studiu de caz. Pentru c? eu cred c? ar trebui s? revenim asupra acestui subiect, s? dezvolt?m?acest studiu, s? avem o versiune complet? a lui. Acest fenomen trebuie tratat cu foarte mult? seriozitate, ?n continuare, ?n strategia pentru zonele rurale?”, a subliniat eurodeputata Carmen Avram, membr? ?n Comisia AGRI.Europarlamentarul rom?n a tras un semnal de alarm? asupra impactului negativ pe care ?l va avea reducerea suprafe?elor de teren care vor fi utilizate ?n agricultur? ?i importan?a politicilor europene ?i na?ionale care s? conduc? la reducerea abandonului terenurilor agricole.Interven?ia eurodeputatei Carmen Avram, ?n Comisia AGRI, este disponibil? la acest link: comandat de Comisia AGRI este disponibil la acest link: strategie UE privind adaptarea la schimb?rile climatice, 27 februarie 2021, Autor: Diana VasilescuAgricultorii ?i cooperativele agricole consider? binevenit? publicarea unei noi strategii privind adaptarea la schimb?rile climatice. Cinci elemente ne-au atras aten?ia ?n cadrul comunic?rii publicate ast?zi de Comisia European?.Sprijinim obiectivul strategiei de a elabora mecanisme de certificare pentru eliminarea dioxidului de carbon, pentru a duce mai departe ini?iativa de sechestrare a carbonului ?n solurile agricole anun?at? ?n Pactul Verde European. Copa ?i Cogeca consider? c? elaborarea unei pie?e de carbon pentru un sistem de credite pentru carbon este solu?ia viabil? pe termen lung pentru a asigura pilonii durabilit??ii de mediu ?i economic ?i de adaptare la schimb?rile climatice. Unul dintre pilonii cheie pentru adaptarea la schimb?rile climatice ?n agricultur? este cre?terea rezilien?ei culturilor, iar noile tehnici de ameliorare ofer? o varietate de solu?ii. Copa ?i Cogeca sprijin? obiectivele strategiei de a crea un mediu legislativ pentru s?m?n?a de plante ?i materialul s?ditor adaptat la schimb?rile climatice.Deficitul de ap? este un rezultat grav generat de schimb?rie climatice ?n mai multe regiuni din Europa ?i creeaz? provoc?ri tot mai mari pentru produc?torii de hran?. Tehnologiile agriculturii de precizie sunt un element cheie pentru o utilizare ameliorat? ?i personalizat? a resurselor de ap? ?n produc?ia de hran?. Instrumentele potrivite ?i crearea unui mediu financiar pentru agricultura de precizie, prin Politica agricol? comun? ?i alte politici, au un rol vital ?n sprijinirea tranzi?iei spre o produc?ie mai durabil? de hran? adaptat? la schimb?rile climatice actuale.Pe l?ng? agricultur?, silvicultura joac? un rol cheie ?n r?ndul solu?iilor bazate pe natur?: adaptarea va aduce rezultate ?n sinergie cu alte m?suri din sectorul forestier, reflectate ?n viitoarea Strategia forestier? a UE.Solu?iile rapide de adaptare din sectoarele bazate pe natur? sunt necesare, bazate pe cercet?ri solide ?n inovare ?i sprijinite de programul Orizont Europa. Copa ?i Cogeca consider? binevenit ?n special accentul pus ?n Strategie pe cooperarea interna?ional?, pe construirea pornind de la angajamentele luate ?n Acordul de la Paris pentru a combate ?nc?lzirea global? f?r? a compromite securitatea alimentar?.Agricultorii ?i cooperativele agricole consider? binevenit? publicarea unei noi strategii privind adaptarea la schimb?rile climatice. Cinci elemente ne-au atras aten?ia ?n cadrul comunic?rii publicate ast?zi de Comisia European?.Sprijinim obiectivul strategiei de a elabora mecanisme de certificare pentru eliminarea dioxidului de carbon, pentru a duce mai departe ini?iativa de sechestrare a carbonului ?n solurile agricole anun?at? ?n Pactul Verde European. Copa ?i Cogeca consider? c? elaborarea unei pie?e de carbon pentru un sistem de credite pentru carbon este solu?ia viabil? pe termen lung pentru a asigura pilonii durabilit??ii de mediu ?i economic.Unul dintre pilonii cheie pentru adaptarea la schimb?rile climatice ?n agricultur? este cre?terea rezilien?ei culturilor, iar noile tehnici de ameliorare ofer? o varietate de solu?ii. Copa ?i Cogeca sprijin? obiectivele strategiei de a crea un mediu legislativ pentru s?m?n?a de plante ?i materialul s?ditor.Deficitul de ap? este un rezultat grav al schimb?rilor climatice ?n mai multe regiuni din Europa ?i creeaz? provoc?ri tot mai mari pentru produc?torii de hran?. Tehnologiile agriculturii de precizie sunt un element cheie pentru o utilizare ameliorat? ?i personalizat? a resurselor de ap? ?n produc?ia de hran?. Instrumentele potrivite ?i crearea unui mediu financiar pentru agricultura de precizie, prin Politica agricol? comun? ?i alte politici, au un rol vital ?n sprijinirea tranzi?iei spre o produc?ie mai durabil? de hran?.Pe l?ng? agricultur?, silvicultura joac? un rol cheie ?n r?ndul solu?iilor bazate pe natur?: adaptarea va aduce rezultate ?n sinergie cu alte m?suri din sectorul forestier, reflectate ?n viitoarea Strategia forestier? a UE.Solu?iile rapide de adaptare din sectoarele bazate pe natur? sunt necesare, bazate pe cercet?ri solide ?n inovare ?i sprijinite de programul Orizont Europa. Copa ?i Cogeca consider? binevenit ?n special accentul pus ?n Strategie pe cooperarea interna?ional?, pe construirea pornind de la angajamentele luate ?n Acordul de la Paris pentru a combate ?nc?lzirea global? f?r? a compromite securitatea alimentar?.................................................................................SUACoca Cola ?i LinkedIn, criticate pentru un curs care ?ncuraja angaja?ii s? fie ”mai pu?in albi” ? 26 Februarie 2021 ? Coca Cola ?i LinkedIn sunt ?n centrul unui scandal ?n SUA dup? ce presa a dezv?luit c? produc?torul de b?uturi carbogazoase le-a indicat angaja?ilor s? participe la un curs pe re?eaua social? care ?i ?ncuraja ”s? ?ncerce s? fie mai pu?in albi”, transmite NewsWeek. Controversa a ap?rut dup? ce un avertizor de integritate a dezv?luit cererea companiei Coca Cola c?tre angaja?i de a participa la cursul considerat rasist la adresa albilor. Ulterior, un reprezentant al companiei a declarat c? nu era obligatorie participarea la curs.Dup? trei zile de lu?ri de pozi?ie din partea unei p?r?i a societ??ii civile, LinkedIn a eliminat cursul din oferta sa.Cursul se numea ”Confronting Racism” ?i includea un capitol prin care cursan?ii sunt instrui?i s? fie ”mai pu?in albi, mai pu?in arogan?i, mai pu?in ignoran?i ?i mai umili”, potrivit NewsWeek.Karlyn Borysenko, un vlogger american, a dezv?luit faptul c?, pe l?ng? Coca Cola, ?i alte companii le-au cerut angaja?ilor s? participe la cursul considerat rasist la adresa albilor.SANATATE si GASTRONOMIE 5 metode prin care sa consumi mai multe legume la fiecare masa De Irina Constantin 28 feb. 2021 Ti-ai propus sa integrezi mai multe legume in dieta ta zilnica, dar ti se pare ca nu reusesti sa te tii de promisiune?Un aport ridicat de legume si fructe te poate ajuta sa fii mai sanatoasa, mai supla si mai energica. Asadar, te intelegem perfect daca iti doresti sa mananci mai multe cruditati. Totodata, intelegem si ca poate fi destul de dificil.Daca fructele sunt dulci si usor de consumat in tot felul de preparate sau chiar pe cont propriu, legumele sunt ceva mai complicate. Acest lucru e valabil mai ales daca, in copilarie si adolescenta, nu ai consumat mai deloc verdeturi si ai avut o dieta pe baza de?fast food?si dulciuri.Cu toate acestea, iti poti recladi relatia cu legumele, urmand sfaturile de mai jos!Cum sa mananci mai multe legume: 5 metode simple1. Integreaza-le in smoothie si sucuriDaca obisnuiesti sa bei smoothie la mic dejun sau pe post de gustare, tocmai ai descoperit un nou loc in care poti strecura legume. Incearca mereu combinatii noi, in care sa integrezi si frunze verzi sau chiar legume precum sfecla, telina apio sau morcovul.Fa-ti smoothie cu fructe de padure si baby spanac sau cu capsuni si rucola. Incearca si sucuri din telina apio, mar verde si lamaie sau sfecla, morcov si mere dulci.2. Invata sa gatesti garnituri delicioaseConsuma mai rar piure de cartofi si orez, incercand sa inlocuiesti garniturile plictisitoare cu adevarate bombe de savoare si nutrienti. De exemplu, poti pregati o portie mare de legume la cuptor, pe care sa le mananci ca garnitura timp de cateva zile.Pune pe o hartie de copt bastonase de morcov, pastarnac, cartof dulce, radacina de patrunjel, sfecla si dovleac. Stropeste-le cu ulei de masline, apoi presara condimentele preferate. Foloseste arome din belsug: rozmarin, oregano, busuioc, piper multicolor, pudra de usturoi sau fulgi de ceapa!3. Incearca deserturi cu legume ?ascunse”Stiai ca si cele mai bune deserturi pot contine legume, daca vrei acest lucru? Inainte sa iti dai ochii peste cap, incearca macar o reteta de?brownie cu dovlecel, banana bread cu dovleac sau prajitura colorata cu sfecla. Este posibil sa te indragostesti de ele.P.S.: Nu numai ca vei manca mai multe legume, dar vei si scadea numarul de calorii din deserturi.?Win-win!4. Revolutioneaza-ti salateleCand te gandesti la salata, mintea iti zboara catre un bol imens plin cu frunze plictisitoare, nu-i asa? Ei, bine, salatele pot fi mai mult de atat, daca le acorzi suficienta atentie si exercitiu.Data viitoare cand prepari o salata, pe langa frunzele verzi, incearca sa pui in bol si cateva masline si rosii uscate, boabe de naut, rondele de morcovi, fasole rosie, precum si o sursa de proteina, cum ar fi un ou fiert sau fasii de somon afumat.5. Prepara burgeri si chiftelute din legumeCum sa mananci mai multe legume? Simplu: pune-le pe toate intr-un mix de chiftele!Poti folosi ciuperci, dovlecei, porumb, precum si naut, ceapa sau usturoi. Adauga si patrunjel sau marar. Mixeaza totul in blender, formeaza chiftelute si pune-le in cuptor pentru 20-30 de minute. Vei obtine un pranz satios, plin de legume, dar si extraordinar de bun, pe care vei dori sa il repeti cat mai curand!Foto: Instagram/@monavandDOSARImperiile zah?rului de la Boto?ani. Cum s-a ?mpletit soarta lor cu cea a Titanicului 28 februarie 2021, 12:39 de Cosmin P?tra?cu Zamfirache ?n jude?ul Boto?ani a fost un veritabil ?Imperiu al zah?rului“, cu produc?ii record ?i o marf? de cea mai bun? calitate, c?utat? mai ales la export. Mii de oameni tr?iau din industria zah?rului. Cu toate acestea, ?imperiul“ s-a pr?bu?it brusc ?n mirajul r?zboiului ?i al ?privatiz?rii“. Boto?aniul a fost mereu un teritoriu care a supravie?uit ?i a prosperat mai ales datorit? agriculturii. Dispune de ?ntinse suprafe?e arabile, de ?esuri fertile ?i mai ales de unul dintre cele mai valoroase soluri din Rom?nia. Una dintre cele mai importante culturi a fost cea a sfeclei de zah?r. ?n special pe malurile Prutului, ??ranii cultivau ?nc? de acum 150 de ani, spa?ii ?ntinse cu sfecl?. La fel ?i cei din zona Bucecea, c?tre grani?a cu Bucovina. Tocmai datorit? for?ei demografice ?n agricultur?, dar ?i terenurile foarte bune pentru culturile tehnice la Boto?ani au ap?rut adev?rate ?imperii“ ?n industria zah?rului. ?nc? de acum 120 de ani, la Boto?ani s-a investit masiv ?n industria zah?rului, culmin?nd cu marea fabric? de zah?r de la Bucecea, un loc de unde pre?ioasele cristale dulci plecau cu vagoanele pentru export. Ruinele fabricii de zah?r de la Ripiceni FOTO Adev?rul Francezul, Titanicul ?i ?ora?ul zah?rului” de la Prut La Ripiceni, pe malurile Prutului, ?n extremitatea nordic? a Rom?niei se mai v?d ?i ast?zi ruinele ”Ora?ului zah?rului”. Mai precis, o fabric? uria?? ?n jurul c?reia a luat na?tere un mic or??el, cu locuin?e, restaurante, cofet?rie, cinema ?i chiar o sal? de spectacole. Povestea ”Imperiului zah?rului” de la Ripiceni a ?nceput acum 120 de ani. ?n anul 1897, zona era renumit? pentru satele sale de agricultori dar ?i pentru bazinul s?u agricol cu poten?ial uria? din comuna numit?, la aceea vreme, Movila Rupt?. ?n acela?i an zona a fost prospectat? de un investitor francez, numit Maurice Dupont. Acesta era principalul ac?ionar al societ??ii Dupont and Company, fondat? ?n Fran?a. Dupont dorea s? g?seasc? o zon? cu m?n? de munc? ieftin? ?i din bel?ug pentru o fabric? de zah?r. Dup? ce a vizitat malurile Prutului, Dupont ?i-a dat seama c? Ripiceniul este cea mai potrivit? zon? pentru a investi. ?n anul 1899, Dupont concesioneaz? o suprafa?? ?nsemnat? de teren de la Academia Rom?n?, proprietar? ?n zon?, ?n urma dona?iei unui boier din familia Sturdza, ?i ?ncepe s? cl?deasc? fabrica de zah?r. ?n 1904 fabrica era compus? deja dintre trei corpuri mari de cl?dire, hale de produc?ie ?i spa?ii mari de depozitare. Au fost aduse utilaje moderne, pentru acele vremuri, din Fran?a ?i operate de exper?i din toat? Europa. Era cea mai modern? fabric? de zah?r din Europa acelor vremuri. ?Au fost aduse utilaje foarte moderne ?i scumpe. Erau din Fran?a ?i au fost, bine?n?eles, amplasate de ingineri francezi, nem?i ?i italieni. ?mi povestea tata c? rom?nii se uitau de pe margine uimi?i. ?n cur?nd, aveau s? lucreze ?i ei acolo“, poveste?te Dumitru Grigora?, un profesor de istorie n?scut la Ripiceni. Fabrica de zah?r a ajuns la apogeu ?n anii de dinaintea Primului R?zboi Mondial. Avea peste 700 de angaja?i permanen?i ?i ?n jur de 1.500 de sezonieri. Avea cale ferat? proprie cu 500 de vagoane ?i 10 locomotive pentru aducerea materiei prime din zonele mai ?ndep?rtate. Calea ferat? avea peste 28 de kilomeri lungime ?i era considerat? una dintre cele mai moderne din Europa. La Ripiceni se fabricau zah?r tos, zab?r cubic dar ?i c?p???ni. Produc?ia era impresionant?, peste 750 de tone de zah?r ?n numai 24 de ore. La Ripiceni lucrau italieni, cehi, francezi, unguri ?i nem?i. ?n timp au ajuns s? fie ?nv??a?i ?i rom?nii din zon? s? lucreze. Pentru a caza num?rul mare de angaja?i, a fost realizat un adev?rat ora? ?n jurul fabricii. Str?zile au fost sistematizate de francezi, iar pe malurile Prutului, pe l?ng? rom?n? se vorbea francez?, german? sau italian?. Toat? marfa era trimis? la export. Fabrica era o man? cereasc? pentru ??rani din zon? care cultivau masiv sfecla de zah?r. Inclusiv fabrica avea planta?ii ?ntinse ?i d?dea de munc? la sute de oameni. Francezul Dupont ??i preg?tea fiul pentru a-i prelua afacerea de pe malurile Prutului. Nu a fost ?ns? s? fie. Fiul patronului francez a plecat ?n celebra c?l?torie a Titanicului ?i nu s-a mai ?ntors. ??n 1912, fiul lui Maurice Dupont pleca ?ntr-o c?l?torie cu Titanicul p?n? ?n America. Nava se scufund?, dup? cum bine ?tie toat? lumea, iar unicul fiu al lui Dupont moare. F?r? mo?tenitor, Maurice Dupont se retrage din afaceri ?i vinde fabrica de la Ripiceni. I-a dat-o unui evreu, Iulius Iosipovici, contabil-?ef la fabric? ?n acea perioad?. A dat-o cu un milion de lei“, spune Dumitru Grigora?. Iosipovici a men?inut fabrica la acelea?i standarde, a?a ?nc?t a dep??it ?i criza mondial? din anii '30. Nu a reu?it ?ns? s? supravie?uiasc? ru?ilor. Odat? cu venirea acestora pe teritoriul Rom?niei la finele celui de-al doilea r?zboi mondial fabrica a fost ?nchis?, demontat? bucat? cu bucat? ?i dus? peste grani??. Ast?zi doar c?teva ruine mai amintesc de trecutul fabricii. ?ara zah?rului de la Bucecea ?i marea privatizare ?n partea cealalt? a jude?ului, la grani?a cu Bucovina, ?n ora?ul de ast?zi Bucecea a func?ionat o fabric? de zah?r chiar mai mare ?i cu produc?ii record. Nu a fost ?ns? o uzin? capitalist? ci una dintre combinatele ”Epocii de Aur”. A fost construit? ?n perioada 1959-1960, la Bucecea, fiindc? aici, la fel ca ?i la Ripiceni, se cultiva masiv sfecla de zah?r ?i era mult? m?n? de lucru. Fabrica a creat un adev?rat lan? trofic al zah?rului ?n zon?. Construit? din start ca un gigant industrial, pe 34 de hectare, fabrica cerea materie prim? consistent?. A?a s-a ajuns ca pe c?mpurile din zona Bucecea ?i V?rful C?mpului s? se cultive sfecl? de zah?r pe o suprafa?? de 10.000 de hectare. De altfel, ?n zon? nu exista familie care s? nu aib? m?car un membru implicat ?n industria zah?rului, fie la cultivat de sfecl?, fie angajat la fabric?. ?n anii 70 fabrica de zah?r de la Bucecea avea peste 1000 de angaja?i care lucrau ?n trei schimburi. De alfel, ?n anii 70 fabrica atinge apogeul s?u, av?nd un randament excep?ional. ?n numai 24 de ore reu?ea s? produc? peste 200 de tone de zah?r. Fo?tii angaja?i ??i aduc aminte c? zah?rul de la Bucecea avea o calitate excep?ional?. ”Era un zah?r foarte fin, fiindc? se folosea materie prim? de cea mai bun? calitate, iar utilajele erau de mare precizie, duc?nd la o rafinare excep?ional?. Se muncea aici la Bucecea dup? tehnologii bine puse la punct, re?ete de multe ori p?strate la secret ?i care d?dea zah?rului o calitate deosebit?. Era cel mai fin ?i bun zah?r din Rom?nia comunist?” spunea Ioan Sauciuc, fost muncitor ?i mai apoi director al fabricii de zah?r. Ruinele fabricii de la Bucecea FOTO Adev?rul Inclusiv zah?rul brut din Cuba era adus la Bucecea pentru a fi rafinat dup? metodele inginerilor boto??neni. A fost ?i perioada ?n care Bucecea, o zon? rural?, s-a urbanizat. Au ap?rut blocuri, cl?diri cu birouri, ?coli ?i chiar un liceu pentru muncitorii de la uzin?. Mare parte din produc?ia de la Bucecea era trimis? ?n URSS sau ??rile fostului bloc sovietic. Fabrica avea propria gar?, de unde plecau zilnic vagoane pline cu zah?r. Fabrica nu a reu?it s? reziste ?ns? dup? 1990. A fost privatizat?, ?ns? contractele cu URSS ?i celelalte ??ri ex-sovietice au c?zut. Fo?tii angaja?ii spun c? au urmat o serie de ”?epe” date fabricii boto??nene ca p?n? la urm? s? fie falimentat? ?i trimis? bucat? cu bucat? la fier vechi. Anchete ? 27 Februarie 2021 ? Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte Un miliard de euro a fost ?mp?r?it de o m?n? de oameni conecta?i prin rela?ii personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimi?i de Bruxelles prin mecanismul Investi?iei Teritoriale Integrate Delta Dun?rii (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestiona?i de facto de prietenul s?u Horia Teodorescu, pre?edintele Consiliului Jude?ean Tulcea. ?n prezent, Teodorovici monitorizeaz?, ?n cadrul Cur?ii de Conturi, modul ?n care au fost ?mp?r?i?i banii europeni.Teodorescu ?i oamenii din jurul lui au beneficiat de banii ITI DD. Compania baronului PSD a ob?inut fonduri pentru o unitate turistic?, dar la adresa pensiunii func?ioneaz? o clinic? medical? de?inut? de protejata sa, deputatul PSD Mirela Furtun?, care ?n ultimii ani a agonisit o avere considerabil?.De?i mecanismul ITI DD era destinat ”cu prioritate” pentru Delta Dun?rii, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, ?n decolmatarea lacurilor ?i canalelor au fost investi?i mai pu?ini bani dec?t ?n renovarea bisericilor. Fostul ministru Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul ?n Rom?nia, recunoa?te c? exist? ”anumite blocaje ?i chiar abateri de la strategia ITI DD”, iar unele proiecte sunt mult ?nt?rziate.?ntre timp, DNA a trimis ?n judecat? un caz de corup?ie: Fiul unui afacerist care l-a ?mprumutat pe Horia Teodorescu cu o sum? impresionant? e acuzat c? s-a folosit de o co-finan?are fictiv? de 2,5 milioane de euro, ob?inut? de la un fond de investi?ii olandez, pentru a lua banii UE. ?n prim? instan?? a fost condamnat la 1 an ?i 8 luni de ?nchisoare cu suspendare.?O investiga?ie de Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama ?i Tristen Taylor.?O variant? a investiga?iei a fost publicat? ?n Süddeutsche Zeitung.Und? verde de la Comisie: ”Accelerarea este prioritatea zero. Nu se vor pune piedici”12 iunie 2017. O delega?ie de rang ?nalt a Comisiei Europene st? la masa rotund? a S?lii Mihail Kog?lniceanu din Tulcea cu reprezentan?i ai Guvernului Rom?niei ?i ai Asocia?iei pentru Dezvoltare Intercomunitar? ITI Delta Dun?rii (ADI ITI DD) – care are rolul de a implementa ?i monitoriza proiectele din acest mecanism.?Delega?ia de la Bruxelles se afl? ?ntr-o misiune urgent? de a salva investi?ia de 1,114 miliarde de euro pentru conservarea Deltei Dun?rii ?i scoaterea din s?r?cie a locuitorilor de aici.Din momentul semn?rii acordului cu UE, fuseser? accesate doar 30 de milioane de euro din miliardul pus la b?taie (3%). ITI Delta Dun?rii, cea mai mare investi?ie de acest fel din Uniunea European?, era la un pas de e?ec.ITI Delta Dun?rii trebuia s? fie un exemplu de salvare a mediului ?i de cre?tere a nivelului de trai. Acest lucru a fost scris ?n parteneriatul oficial pentru perioada 2014-2020 ?ntre Rom?nia ?i Comisia European?. Comisarul care a negociat acordul a fost Johannes Hahn, actualul comisar pentru Buget.Conform documentelor furnizate de Comisie, la ora 14:30, Horia Teodorescu, pre?edintele Consiliului Jude?ean Tulcea, a dat startul ?nt?lnirii cu reprezentan?ii europeni.Domnul K., reprezentantul pentru Politica Regional? ?i Urban? (DG Regio), al c?rui nume a fost ?ters din procesul verbal al ?edin?ei, insist? c? procesul trebuie urgentat ?i anun?? c? mecanismul va fi mai flexibil. El d? und? verde: ?Aceast? accelerare este prioritatea zero a tuturor factorilor implica?i. Nu se vor pune obstacole, se dore?te ca ADI ITI DD s? func?ioneze”.Miza este ca proiectele de peste 1 miliard de euro s? fie contractate p?n? la finalul anului 2020. Participan?ii aplaud? puternic mesajul transmis, ?edin?a se ?ncheie, iar delega?ii merg la cin?. Documentul integral poate fi consultat aici.?Johannes Hahn, comisarul care a negociat acordul cu Rom?nia, actualul comisar european pentru Buget, a respins toate ?ncerc?rile noastre de a fi intervievat sau citat cu privire la tema investiga?iei.Baronul discret ?i compania care aspir? bani publiciHoria Teodorescu, baronul discret de la poarta intr?rii ?n Delt?, a avut o ascensiune rapid? ?n politic?, a beneficiat de bani publici, dar ?i de banii ITI DD, la fel ca so?ia sa ?i al?i apropia?i.Teodorescu a fost ales consilier jude?ean ?n iunie 2008, iar c?teva luni mai t?rziu a devenit deputat. Din anul 2012, Horia Teodorescu este ?eful Consiliului Jude?ean Tulcea. ?n tot acest timp, societatea sa, SC Condor SRL, pe care a ?nfiin?at-o imediat dup? c?derea comunismului, la 33 de ani, a derulat zeci de contracte cu bani publici. Horia Teodorescu, pre?edintele Consiliului Jude?ean Tulcea (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea) Consiliul Jude?ean, condus de Teodorescu de 9 ani, vireaz? periodic bani pentru lucr?rile prim?riilor din jude?. Tot periodic, firma lui Teodorescu c??tig? licita?iile. Cercul se ?nchide c?nd pre?edintele CJT? ?ncaseaz? dividendele firmei la care este ac?ionar unic. Consult? declara?ia de avere aici.?n perioada 2007-2020, societatea lui Teodorescu a c??tigat contracte finan?ate din bani publici, de aproximativ 15 milioane de euro, ?n special de la prim?riile din jude?ul pe care ?l conducea, conform declara?iilor sale de avere.Societatea lui Horia Teodorescu, SC Condor SRL, a beneficiat ?i de fondurile ITI DD, ?n dou? moduri:A luat bani europeni pentru amenajarea, ?n centrul ora?ului Tulcea, a unei “unit??i de cazare pentru dezvoltarea turismului”. Valorea total?: 1.129.538 euro (din care 487.474 euro din fonduri UE).A executat lucr?ri ?n cadrul proiectelor europene din ITI DD ?i a ?ncasat cel pu?in 2,5 milioane de euro din dou? contracte semnate cu prim?riile Baia ?i Jijila.?Robert Marian Berbecel, cel pe care Teodorescu l-a pus administrator la societatea sa, a beneficiat ?i el de bani europeni din ITI DD. Firma sa, SC Infrabild SRL, a ob?inut peste 400.000 de euro pentru ”achizi?ie de echipamente pentru dezvoltarea companiei”.?i Mariana Teodorescu, so?ia pre?edintelui CJT, a beneficiat de bani europeni din mecanismul ITI DD, prin societatea MIMP SA. Aceasta a cump?rat tot cu peste 400.000 de euro ”echipamente pentru firm?”.?n momentul ?n care Horia Teodorescu st?tea la mas? cu reprezentan?ii Comisiei Europene, ?n vara lui 2017, pentru a discuta ?nt?rzierile din mecanismul ITI Delta Dun?rii, societatea sa ?i a so?iei sale semnaser? deja contractele de finan?are cu bani europeni.Horia Teodorescu, Mariana Teodorescu ?i Robert Berbecel nu au r?spuns solicit?rilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.Unitatea turistic? ?i clinica protejatei?n anul 2017, SC Condor SRL a ob?inut o finan?are european? de 487.474 euro pentru amenajarea unei unit??i turistice de 390 mp, ?n municipiul Tulcea, pe Str. Progresului, nr. 24.La adresa respectiv? exist? un bloc de 8 etaje construit cu aproape un deceniu ?naintea ob?inerii finan??rii europene prin ITI DD. Proprietarul blocului este tot societatea Condor SRL.Blocul de?inut de Condor SRL (sursa foto: Info Sud-Est/ Cristian Andrei Leonte) Prim?ria Tulcea ne-a transmis c? autoriza?ia de construire a imobilului lipse?te din arhivele institu?iei, cu men?iunea c? ”dosarul a fost sigilat de procurorii DNA”, ?n anul 2017. De precizat este c? DNA ia foarte rar documente originale ?i, ?n orice caz, ?n locul lor este l?sat? o copie, sus?in sursele judiciare consultate de Info Sud-Est.Facsimil din r?spunsul transmis de Prim?ria Tulcea referitor la autoriza?ia de construire a imobilului din strada Progresului, nr. 24 Cl?direa de 8 etaje din fier beton ?i ciment a fost ridicat? ?n coasta unui monument istoric extrem de valoros, l?sat ?n paragin?: Casa Lichiardopol, acolo unde, la 1878, a fost semnat acordul prin care Dobrogea a ie?it, dup? 500 de ani, de sub administra?ia Imperiului Otoman, ?i a devenit p?m?nt rom?nesc. ?ntr-unul dintre avizele Ministerului Culturii, favorabil construirii, se men?ioneaz? totu?i c? ”arhitectura blocului este agresiv? fa?? de cl?dirile monument din jur”.Casa Lichiardopol ?i blocul de?inut de Condor SRL (sursa foto: Info Sud-Est/ Cristian Andrei Leonte) Pensiunea ar fi trebuit s? fie finalizat? p?n? la 31 decembrie 2020, ?ns?, la adresa respectiv?, ?n luna ianuarie 2021, ?n bloc nu exista nimic care s? sugereze c? acolo ar fi fost amenajat? vreo unitate turistic?. ?n schimb, la parterul imobilului era amenajat? clinica ”Lucas Medical Center”, care func?ioneaz? din prim?vara 2020 ?i care apar?ine 100% deputatului Mirela Furtun?, o apropiat? ?i protejat? a lui Horia Teodorescu. Centrul medical privat este foarte modern ?i complex ?i poate trata pacien?i (care pot beneficia de internare de zi) ?n sec?ii de cardiologie, obstretic?-ginecologie, ORL, citologie, medicin?-intern?, pediatrie, ortopedie ?i pneumologie.Clinica Lucas Medical Center, la parterul blocului de?inut de Condor SRL (sursa foto: Info Sud-Est/ Cristian Andrei Leonte) ?n 2009, Mirela Furtun? a ajuns consilierul lui Horia Teodorescu, c?nd acesta era parlamentar, ?i a avut de asemenea o ascensiune rapid?, urm?ndu-?i mentorul ?ndeaproape. Furtun? a devenit parlamentar ?n 2016 ?i a str?ns o avere impresionant? comparativ cu veniturile declarate. ?n afar? de salariul de deputat, Mirela Furtun?, care nu este c?s?torit?, mai ?ncaseaz? o aloca?ie de stat, iar ?n 2020 este pentru prima dat? c?nd aceasta men?ioneaz? ?n declara?ia de avere numele de familie al copilului s?u: Teodorescu. Mirela Furtun?, deputat PSD ?i fost expert comunicare ADI ITI Delta Dun?rii (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea) ?n perioada 2014-2016, Furtun? a fost expert de comunicare ?n cadrul Asocia?iei de Dezvoltare Intercomunitar? a ITI DD, care are un rol extrem de important ?n implementarea miliardului de euro venit de la UE. Horia Teodorescu ?i Mirela Furtun? nu au r?spuns solicit?rilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.Oameni ?n func?ii cheieHoria Teodorescu, prin func?ia sa de pre?edinte al Consiliului Jude?ean, este persoana care coordoneaz? de facto fondurile ITI DD. Teodorescu a fost ?i membru supleant ?n Comitetul European al Regiunilor (?ncep?nd cu anul 2015), for care sf?tuie?te UE ?n privin?a politicilor economice ?i se implic? oficial ?n procesul legislativ, asigur?ndu-se c? punctele de vedere ale autorit??ilor locale sunt respectate.Pe de alt? parte, Consiliul Jude?ean Tulcea condus de Teodorescu face parte din comitetul consultativ al ADI ITI DD. Acest comitet consultativ analizeaz? ?i dezbate proiectele cu impact major ?n zona ITI, monitorizeaz? implementarea mecanismului ?i stabile?te agenda ?nt?lnirilor cu Comisia UE. Ca un am?nunt, birourile Consiliului Jude?ean Tulcea ?i ADI ITI se afl? ?n aceea?i cl?dire.Actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), confirm? c? ?n contextul acestui sistem confuz al ITI DD, unde banii vin prin 3 ministere ?i 8 linii de finan?are, ”practic, ?eful jude?ului devine ?eful de facto al ITI DD”.Dar Horia Teodorescu nu este singur ?n coordonarea banilor ITI DD. ?n jurul s?u a fost ?esut? o ?ntreag? re?ea de persoane influente, unii dintre ei av?nd roluri-cheie ?n gestionarea banilor veni?i de la Bruxelles. Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene (Foto: Inquam Photos/ George C?lin) Eugen Teodorovici – Fostul ministru al Fondurilor Europene din perioada 2012-2015, ?n cabinetul Victor Ponta, este cel care a fabricat mecanismul ITI Delta Dun?rii pentru Rom?nia ?i a folosit frecvent acest proiect ?n campania electoral? pentru parlamentare. Este un apropiat al lui Horia Teodorescu, care l-a ajutat s? devin? senator ?n 2016, pun?ndu-l ?n capul listei PSD Tulcea, filial? pe care Teodorescu o conduce din 2010. La fel a f?cut Teodorescu ?i la alegerile din 2020, doar c? dup? scorurile-surpriz? ob?inute de forma?iunea de extrem? dreapta Alian?a pentru Unirea Rom?nilor, Teodorovici nu a reu?it s? devin? senator. Astfel c? fostul ministru al Fondurilor Europene s-a ?ntors ?n func?ia pe care o de?inea la Curtea de Conturi, de supervizare a fondurilor europene, post pe care l-a ?nghe?at ?n 2012, atunci c?nd a fost cooptat ?n Guvern. Practic, Eugen Teodorovici va trebui s? verifice inclusiv modul ?n care prietenii s?i din Tulcea au implementat mecanismul ITI DD ?i au cheltuit fondurile europene, fapt confirmat de fostul ministru: ”?n calitatea mea de director ?n cadrul Autorit??ii de Audit, din cadrul Cur?ii de Conturi a Rom?niei, am printre atribu?ii ?i auditarea Instrumentului ITI Delta Dun?rii ?i a cheltuielior efectuate ?n cadrul acestuia”. Totodat?, Teodorovici consider? c? rela?ia sa cu pre?edintele CJT este ”pur institu?ional? ?i de sprijin”: ”Rela?ia mea cu domnul Teodorescu Horia este una pur institu?ional? ?i de sprijin, a?a cum este cu cei care fac parte din administra?ia local? a jude?ului Tulcea ?i care doresc cre?terea calit??ii vie?ii locuitorilor acestui jude?”.Mirela Matichescu, fost administrator al jude?ului Constan?a ?i reprezentant ?n Consiliul Director al ADI ITI Delta Dun?rii, al?turi de Eugen Teodorovici Mirela Matichescu – Fost administrator al jude?ului Constan?a ?i o apropiat? a fostei conduceri Radu Maz?re-Nicu?or Constantinescu, a fost printre cei cinci care au f?cut parte din Consiliul Director al asocia?iei ADI ITI DD. Matichescu este o apropiat? a fostului ministru Teodorovici, care i-a s?rit ?n ajutor c?nd businessul ?i era amenin?at. ?n vara anului 2020, Mirela Matichescu s-a num?rat printre afaceri?tii care de?ineau beach-baruri construite pe plajele de pe litoral ?i pe care Administra?ia Bazinal? a Apelor Dobrogea Litoral (ABADL) a ?nceput s? le demoleze, spun?nd c? sunt ilegale. ?n calitate de parlamentar, Eugen Teodorovici a strecurat un amendament despre beach-baruri ?ntr-o ordonan?? care se referea la salariile poli?i?tilor. Eugen Teodorovici este asociat cu George R?zvan Micu, administrator ?ntr-o firm? a Mirelei Matichescu. Aceasta a declarat c? responsabilit??ile pe care le-a avut ?n cadrul Comitetului au fost ?n concordan?? cu rolul consultativ al acestuia ?n cadrul ADI ITI DD: ”Acela de a asigura un cadru partenerial extins ?n dezbaterea problematicii specifice ITI, din zona Deltei Dun?rii”. Despre rela?ia cu Eugen Teodorovici a spus c? este una de ”colegialitate”, iar rela?ia cu Horia Teodorescu a catalogat-o drept ”strict institu?ional?”.Sirma Caraman, fost secretar de stat ?n cadrul Ministerului Dezvolt?rii (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea) Sirma Caraman – A fost secretar de stat ?n Ministerul Dezvolt?rii (2014-2019), cel mai important bazin de finan?are pentru consiliile jude?ene ?i prim?rii. ?n timpul implement?rii ITI DD, Sirma Caraman era omul de leg?tur? al lui Horia Teodorescu ?n acest minister. Puterea ?i influen?a de care se bucura Sirma Caraman s-au reflectat cel mai bine atunci c?nd fostul ministru Sevil Shaiddeh a fost audiat? ?n Dosarul Belina ?i a fost nevoit? s? ??i delege atribu?iile. Shaiddeh, m?na dreapt? a fostului ?ef PSD Liviu Dragnea, a l?sat Ministerul Dezvolt?rii ?n m?inile Sirmei Caraman. Caraman a fost demis? de fostul premier Ludovic Orban, ?n 2019. Sirma Caraman a lucrat ?n Consiliul Jude?ean Tulcea ?nc? din 1977, cu excep?ia perioadei 1990-1992, atunci c?nd a gestionat finan?ele din Prefectura Tulcea. Fiul Sirmei Caraman, Cristian George Caraman, a beneficiat de banii europeni din ITI DD, prin societatea din care ?i Sirma Caraman a f?cut parte p?n? ?n 2016: Cristian-Impex SRL. Firma lui Caraman a primit, ?n 2018, aproape 350.000 de euro pentru echipamente de construc?ii, de?i societatea activeaz? ?n domeniul panifica?iei. ?n acela?i an, firma lui Caraman construia un bloc de 12 etaje pe malul m?rii ?n Constan?a. De asemenea, nora Sirmei Caraman, Mirela Caraman, a lucrat ?n ADI ITI DD, ca expert pentru ob?inerea finan??rii UE ?n cadrul Programului Opera?ional Regional. Sirma Caraman, Cristian George Caraman ?i Mirela Caraman nu au r?spuns solicit?rilor noastre de a ne oferi un punct de vedere. Banii pentru pescari n-au rezolvat problemele din balt?Una dintre cele mai importante linii de finan?are pentru ca ITI DD s? ??i dovedeasc? eficien?a a fost POPAM (Programul Opera?ional pentru Pescuit ?i Afaceri Maritime). Banii destina?i acestei linii au fost accesa?i, ?n bun? parte, prin FLAG (Grupul de ac?iune local? pentru pescuit Delta Dun?rii), care ar fi trebuit s? ?mpart? pescarilor 9,3 milioane de euro. ?ns?, ?n loc s? fie un ajutor pentru pescarii locali, FLAG Delta Dun?rii s-a dovedit punctul central de interes pentru un grup de persoane din Tulcea, ?ncep?nd cu Daniel Buhai, pre?edintele FLAG Delta Dun?rii. ?n timp ce conducea FLAG, societ??ile so?ilor Buhai au ?ncasat aproape 380.000 de euro bani de la UE pentru modernizarea echipamentelor societ??ii Deltaica Seafood ?i ?nfiin?area unui ad?post pentru pescuit pentru Miadmar Fishing SRL. Buhai sus?ine c? banii ”nu au nicio leg?tur? cu FLAG Delta Dun?rii”.Daniel Buhai, pre?edintele FLAG Delta Dun?rii ?i Ro Pescador (sursa foto: Facebook/ Daniel Buhai) Daniel Buhai este ?i pre?edintele Asocia?iei RO-PESCADOR, care a primit la r?ndul s?u bani europeni prin FLAG-ul condus tot de el: 590.000 euro, din care 441.860 euro cofinan?are european?. ?n calitate de pre?edinte RO-PESCADOR, Buhai face parte din Comitetul de monitorizare al Programului Opera?ional al Fondului european pentru Pescuit ?i Afaceri Maritime. Daniel Buhai sus?ine c? nu ?i-a exercitat ?nc? dreptul de vot ?n cadrul Comitetului de monitorizare al POPAM.Buhai mai spune c? nu particip? la procedurile de evaluare a proiectelor ?i nu a participat nici la selec?ia proiectului ob?inut de RO-PESCADOR tocmai pentru a evita conflictul de interese. R?spunsul integral al lui Daniel Buhai poate fi citit aici.?De asemenea, Daniel Buhai a ?inut un discurs la inaugurarea fictiv? a bursei de pe?te din Tulcea, ?n aprilie 2019, al?turi de Viorica D?ncil?, candidatul PSD la preziden?iale din partea PSD. Dup? ce fostul prim-ministru a plecat din Tulcea, bursa de pe?te a fost ?nchis? pentru c? era nefunc?ional?. Investi?ia a devenit func?ional? pentru o zi doar pentru ca Rom?nia s? nu piard? banii europeni cu care o construise. Mai multe detalii aici.?Viorica D?ncil?, fostul premier PSD, al?turi de Horia Teodorescu la inaugurarea de form? a bursei de pe?te din Tulcea (sursa foto: Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale) O alt? persoan? cu putere de decizie ?n FLAG Delta Dun?rii este Valentin Moldoveanu, consilier jude?ean PSD, subordonat lui Teodorescu pe linie de partid.Valentin Moldoveanu este, de asemenea, ?n Biroul Politic al Conferin?ei Regiunilor Periferice Maritime, care consiliaz? UE cu privire la politica ?i bugetele de pescuit, inclusiv asupra FLAG Delta Dun?rii. Horia Teodorescu este, de asemenea, membru al Conferin?ei.?n calitate de manager al FLAG Delta Dun?rii, Moldoveanu a semnat ?i finan?area c?tre RO-PESCADOR, condus de Buhai. Tot Moldoveanu a semnat finan?area ?i pentru societatea SC Holiday Steel SRL, de?inut? de expertul juridic al FLAG, Petru? Fotea, care a primit peste 18.000 euro ca s?-?i amenajeze spa?ii de cazare.Valentin Moldoveanu confirm? c?, ?n calitate de manager FLAG DD, a avut cuno?tin?? de aceste contracte, dar c? ?n toate cazurile a fost respectat cadrul legal na?ional ?i european ?i a fost evitat conflictul de interese. R?spunsul integral al lui Valentin Moldoveanu poate fi citit aici.Reprezentan?ii Ministerului Agriculturii au declarat c?, ?n momentul construirii mecanismului ITI ?n Rom?nia, niciun oficial nu a sim?it nevoia s? interzic? accesarea fondurilor europene de c?tre o persoan? care stabile?te regulile ?i strategia de finan?are. Declara?ia integral? a Ministerului Agriculturii, aici.?O alt? conexiune ?ntre banii europeni de la FLAG DD ?i Consiliul Jude?ean Tulcea este C?t?lin ?ibuleac, fost membru de rezerv? al comisiei care selecta proiectele FLAG Delta Dun?rii. ?ibuleac, fost ?ef al SRI Tulcea (2013-2017), a fost sus?inut de Horia Teodorescu pentru a fi ales pre?edintele Asocia?iei de Management al Destina?iei Turistice Delta Dun?rii, de care Teodorescu este apropiat, ?i din care CJT condus de Teodorescu face parte. ?ibuleac a fost ?i ?eful Rezerva?iei Biosferei Delta Dun?rii (ARBDD), numit de fostul premier Viorica D?ncil? ?n iunie 2019, dar a fost schimbat dup? jum?tate de an de Guvernul Orban.C?t?lin ?ibuleac sus?ine c? a fost membru al comisiei care selecta proiectele FLAG DD ?n calitate de reprezentant al Asocia?iei de Management al Destina?iei Turistice Delta Dun?rii. ?ibuleac sus?ine c? proiectele FLAG au rezolvat doar o parte din problemele pescarilor, iar proiectele nu sunt suficiente ”f?r? a asigura o comunicare coerent? cu comunit??ile ?i f?r? a implica activ ?i ARBBD”. R?spunsul integral al lui C?t?lin ?ibuleac poate fi citit aici.?Dan Verbina ?i Daniel Ilu?c?, doi fo?ti parlamentari, ?n prezent pre?edin?i ai dou? asocia?ii de pescari ?i turism din Delta Dun?rii, sus?in c? banii ITI DD nu au ajutat pescarii din balt? ?i nu le-au rezolvat acestora problemele a?a cum se a?teptau ?n momentul ?n care a fost conceput? strategia pentru UE. De precizat este c? ambii au accesat fonduri europene prin mecanismul ITI DD.Ilu?c? sus?ine c? pescarii simpli, din Delta Dun?rii, sunt descuraja?i s? acceseze fonduri europene pentru c? strategia ITI DD nu a fost suficient de prietenoas? pentru ei, de?i, conform documentelor consultate de Info Sud-Est, ?n cadrul ?nt?lnirii din iunie 2017, reprezentan?ii DG Regio au transmis autorit??ilor din Rom?nia c? UE este flexibil? pentru orice modific?ri aduse ?n sprijinul comunit??ilor, fie ele ?i sub 2000 de locuitori, pentru a beneficia de banii din ITI DD.sursa foto: Nathalie Bertrams Rela?ii controversate ?i ?n ADI ITI DDExist? rela?ii controversate ?i ?n cealalt? institu?ie cheie a mecanismului, Asocia?ia pentru Dezvoltare Intercomunitar? – ITI Delta Dun?rii (ADI-ITI, rolul s?u ?n mecanism fiind acela de a implementa, monitoriza ?i furniza informa?ii publice despre ITI).Raluca-Andreea Bumbac este coordonatorul interimar ?i expert fonduri structurale ?n ADI ITI DD ?i membru al comitetului de selec?ie a proiectelor FLAG. ?mpreun? cu so?ul ei, Lauren?iu Bumbac, de?ine compania TURISM CREW PLATFORM SRL, care a primit prin FLAG peste 100.000 de euro pentru ?Solu?ii inovatoare pentru cazare ?i agrement ?n Delta Dun?rii”. Raluca Bumbac a declarat c? proiectul s?u a fost selectat de o alt? comisie a FLAG dec?t cea din care ea a f?cut parte. Declara?ia integral? a Raluc?i Bumbac poate fi citit? aici.?Petru? Fotea, expert juridic ?n FLAG DD, este ?i expert ?n achizi?ii publice al ADI ITI DD. Pe l?ng? salarii, Fotea a beneficiat de bani din ITI DD pe alte dou? c?i: peste 18.000 de euro pentru amenajarea unor spa?ii de cazare ?i peste 12.000 de euro pentru consultan?? prestat? ?n proiectele europene ale ARBDD. Petru? Fotea sus?ine c? nu este incompatibil pentru c? nu a luat parte la deciziile, verificarea sau selec?ia proiectelor depuse la FLAG DD. Declara?ia integral? a lui Petru? Fotea poate fi citit? aici.? Societ??ile prin care Raluca Bumbac ?i Petru? Fotea au luat banii ITI DD au fost ?nregistrate cu doar 3 zile ?nainte de ?nt?lnirea din iunie 2017, atunci c?nd delega?ia Comisiei Europene a dat liber la accesarea ”mai rapid? ?i flexibil?” a banilor UE.O cofinan?are fictiv?, pe masa judec?torilorProcurorii DNA Constan?a l-au trimis ?n judecat?, ?n noiembrie 2020, pentru tentativ? de fraudare a banilor UE, pe Alexandru Filip Stroie, fiul afaceristului Alexandru Stroie care a de?inut societatea Deltacons, abonat? la bani publici ?n jude?ul Tulcea. Alexandru Stroie senior a fost un apropiat al actualului pre?edinte al Consiliului Jude?ean, Horia Teodorescu, pe care l-a ?i ?mprumutat cu 200.000 de euro, ?n 2010.Stroie spune c? nu ?tie la ce i-au folosit lui Teodorescu banii ?mprumuta?i ?i sus?ine c? ”rela?ia veche de prietenie” dintre cei doi ”se stinge ?n ultimii ani”. Declara?ia integral? a lui Alexandru Stroie poate fi citit? aici.?Fiul lui Alexandru Stroie este acuzat de procurori c? a ?ncercat s? fraudeze UE folosind un extras de cont ?n?el?tor, care ar?ta c? de?ine o cofinan?are de 2,5 milioane de euro, acordat? de un fond de investi?ii olandez (Brikston Co?peratief U.A., administrat? de LFS Management Services BV, de?inut? de Jan Scheelings, care apare ?n Paradise Papers). De fapt, Stroie jr. returnase ?mprumutul la doar 3 zile dup? ce ?l ob?inuse, ?n schimbul unei dob?nzi de 2.250 de dolari. Stroie jr. nu a negat fapta ?n fa?a procurorilor DNA Constan?a, care l-au trimis ?n judecat? cu acord de recunoa?tere.??n prim? instan?? a fost condamnat de judec?tori la 1 an ?i 8 luni de ?nchisoare cu suspendare.Pentru ?mprumutul s?u a garantat societatea LIDAS, de?inut? de omul de afaceri tulcean Elena Anastase, care a ob?inut cel mai mare proiect european privat finan?at prin POR: un incubator de afaceri ?n valoare de 13,3 milioane de euro, din care 5,6 milioane de euro trimi?i de Uniunea European?. Anastase a mai accesat, prin societatea LIDAS, un proiect european ?n valoare de 6 milioane de euro (50% finan?are proprie) pentru extinderea activit??ii firmei, ?n domeniul panifica?iei. Practic, LIDAS a primit prin mecanismul european aproximativ aceea?i sum? pe care a primit-o ?i ARBDD pentru decolmat?rile din Delta Dun?rii.Alexandru Filip Stroie sus?ine c? a ajuns s? ?mprumute bani de la fondul olandez pentru c? firma sa ”era mic?”, iar b?ncile din Rom?nia nu ??i asumau riscul unui ?mprumut pentru valoarea acestui proiect. Stroie jr. sus?ine c? este ?ntr-o rela?ie de prietenie cu conducerea LIDAS. Declara?ia integral? a lui Alexandru Filip Stroie poate fi citit? aici.?Societatea LIDAS nu a r?spuns solicit?rilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.Patternuri de fraudatori ai banilor europeni: func?ionarul public ?i afaceristul protejat politicDosarul tentativei de fraudare a banilor europeni de c?tre Stroie jr. a fost instrumentat de ?eful DNA Constan?a, procurorul Andrei Bodean, care a mai trimis ?n judecat? alte zeci de inculpa?i ?n spe?e de fraudare a fondurilor europene ?n Dobrogea. Bodean a refuzat s? comenteze spe?e ?n mod particular, dar a explicat ?n linii generale c?teva puncte comune din dosarele de fraudare a banilor europeni:”Oamenii ?ncearc? s? fraudeze fondurile UE pentru c? subestimeaz? vigilen?a ?i capacitatea procurorilor de a le prinde urma. Sau subestimeaz? gravitatea faptelor lor: ”Ce poate fi at?t de grav dac? antedatez un document public? Sau dac? modific din pix o suprafa?? de teren pentru care cer subven?ie?”, ??i spun ?n momentul ?n care ??i propun s? comit? frauda. Dar procurorii le vor prinde urma, mai devreme sau mai t?rziu”, explic? Bodean.Procurorul Anticorup?ie arat? c? exist? cel pu?in dou? patternuri de fraudare a banilor europeni: func?ionarul public, cu acces la date ?i informa?ii, ?i omul de afaceri protejat politic.Bodean mai spune c? adev?rata dimensiune a fraud?rii fondurilor europene din Rom?nia se va contura abia dup? ce Parchetul European, condus de fosta ?ef? a DNA, Laura Codru?a Kovesi, va deveni func?ional:”Principala problem? cu care ne confrunt?m este num?rul mic de procurori ?i ?nc?rc?tura mare de dosare. Cu at?t mai mult cu c?t spe?ele care au ca obiect fraudarea fondurilor europene implic? mai mult timp, legisla?ie diferit? dec?t cea pe care o aplic? un procuror ?n mod uzual, uneori colabor?ri transfrontaliere ale autorit??ilor etc. Odat? cu ?nfiin?area EPPO, ?ns?, toate acestea nu vor mai reprezenta o problem? ?i cred c? abia atunci ne vom apropia de imaginea ?i dimensiunea reale ale fraud?rii fondurilor europene”.?UE a trimis bani pentru popula?ia ”rar? ?i izolat? din Delta Dun?rii”. Banii au ajuns ”pe uscat”UE a creat mecanismul Investi?iilor Teritoriale Integrate (ITI) pentru a ajuta regiunile cu un anumit specific s? atrag? bani europeni mai u?or. ITI Delta Dun?rii a fost proiectul pilot din Rom?nia, construit pentru una dintre cele mai s?race ?i mai pu?in populate regiuni din Europa. Delta Dun?rii a fost ?mp?r?it? ?n zona umed? ?i cea de uscat, iar banii ar fi trebuit s? ajung? cu prioritate ?n balt?, acolo unde nivelul de trai este foarte sc?zut, iar iarna oamenii sunt izola?i complet.O hart? publicat? pe site-ul ITI Delta Dun?rii arat? ?ns? contrariul: Peste 950 de proiecte au ajuns ?n zona uscat?, iar ?n Delta Dun?rii au ajuns banii din sub 150 de proiecte (situa?ie valabil? pentru octombrie 2020).sursa foto: ADI ITI Delta Dun?rii Spre exemplu, Administra?ia Rezerva?ia Biosferei Delta Dun?rii, care trebuie s? administreze ?i protejeze Delta Dun?rii, a ob?inut 7 contracte, dintre care doar 3 pentru dragarea lacurilor ?i canalelor din rezerva?ie, ?n valoare total? de 13 milioane de euro. Prin compara?ie, 4 biserici au ob?inut contracte de restaurare ?n valoare total? de 17 milioane de euro. Totodat?, aproape jum?tate din banii ITI DD au fost cheltui?i pentru construirea podului peste Dun?re, care leag? Tulcea de Br?ila.Actualul guvernator al Deltei, Ion Munteanu, sus?ine c? accesarea proiectelor finan?ate prin ITI DD s-a realizat ”?n limita capacit??ii administrative”. Vezi r?spunsul integral al ARBDD aici.?Pe de alt? parte, ?n ianuarie 2021, pu?ine proiecte din ITI DD erau finalizate. Un exemplu este Sulina, ora?ul de la cap?tul Dun?rii, unde singurul proiect ?nceput era restaurarea Farului Vechi. Nici modernizarea Portului (un proiect de 17,5 milioane de euro), nici reabilitarea ?colii nu ?ncepuser?, iar finan?area pentru restaurarea Bibliotecii Or??ene?ti risc? s? fie pierdut?. Biserica Greceasc? era ?n ?antier, de?i restaurarea trebuia s? fi fost finalizat? de dou? luni.Biserica Sf. Nicolae din Sulina (foto: Info Sud-Est/ Cristian Andrei Leonte) Un ITI ”prea mare” care nu a respectat strategia prezentat? Uniunii EuropeneUE a alocat o sum? uria?? pentru o popula?ie foarte mic?: 1,114 miliarde de euro (aproape 10% din valoarea total? a ITI-urilor din Europa) pentru cei 184.000 de locuitori din zona ITI DD. Prin compara?ie, ITI Azul din Spania, al doilea cel mai mare ITI dup? Rom?nia, a primit 902 milioane de euro pentru 9 milioane de oameni, conform informa?iilor furnizate de Banca Mondial?.Polonezul Piotr Zuber, expert ?n mecanismul ITI la Universitatea din Var?ovia, sus?ine c? monitorizarea unui ITI precum Delta Dun?rii ”este dificil?”. Mai mult, func?ionarea mecanismului este complex? ?i greu de ?n?eles mai ales dac? banii ajung prin mai multe surse de finan?are, sus?ine acesta.O surs? din cadrul Comisiei Europene ne-a declarat c? modul ?n care au fost construite mecanismele ITI este problematic, pentru c? Bruxelles nu are o metod? clar? de monitorizare, ?n mod specific, a acestor mecanisme: ”Nu exist? niciun fel de cerin?? formal? pentru monitorizarea ITI ?n sine. A fost dintotdeauna bizar. Comisia a f?cut recomand?ri referitoare la acest aspect, dar ele nu au devenit obligatorii”.Actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), a declarat c? rolul Consiliului Jude?ean Tulcea a fost imens ?n gestionarea fondurilor venite prin ITI DD ?i c? din cauza faptului c? acestea sunt virate prin trei ministere diferite (Fonduri Europene, Dezvoltare, Agricultur?), plaseaz? mecanismul european ?ntr-o zon? gri de responsabilitate a autorit??ilor. Ghinea mai spune c? regret? c? s-au pus toate fondurile europene ?ntr-un singur ITI ?n Rom?nia, at?t de mare.Acesta este motivul pentru care ministrul Cristian Ghinea sus?ine ideea implement?rii mai multor ITI, mai mici, distribuite ?n mai multe zone ale Rom?niei, ?i cu structuri organizatorice foarte bine definite: ”?ntrebarea este cine de?ine mecanismul ITI DD? Cine este responsabil? Cine este la conducerea acestui proces? ?n practic?, deoarece contextul politic era de asemenea natur?, rolul CJT era imens”.Pe de alt? parte, Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul ?n Rom?nia recunoa?te c? exist? probleme, ”blocaje ?i chiar abateri de la strategia ITI DD”. Fostul ministru al Fondurilor Europene sus?ine c?, pentru a fi considerat un succes, ?n ITI DD trebuie luate ”m?suri urgente de ajustare ?i accelerare”.O investiga?ie sus?inut? de Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)sursa foto deschidere: Nathalie Bertramsinfografice: Cristian Andrei Leonte * * *Bison Land - ?inutul Zimbrului, nominalizat din nou la Top 100 Green Destinations din lume 28 februarie 2021, 16:26 de Dan Sofronia La Parcul V?n?tori se implementeaz? un proiect de punere ?n libertate a zimbrilor ?inutul Zimbrului este singurul din Rom?nia inclus ?n Top 100 Green Destinations la nivel mondial, al?turi de arealuri celebre din lume ?tiri pe aceea?i tem? Felix, anim?lu?ul furat de la rezerva?ia de zimbri, a ?ajuns“ la Ia?i,... Destina?ia de ecoturism ?inutul Zimbrului, inclus? deja ?n Top 100 destina?ii sustenabile la nivel mondial, este iar nominalizat?, pentru a cincea oar? consecutiv, pentru a face parte dintr-o ?companie“ select?, una ?n care se afl? zone extrem de cunoscute din lume. A?adar, particip? la o nou? edi?ie, iar cei care au ajuns vreodat? ?n acest areal sau ?tiu ce se petrece aici, sunt ruga?i s? acorde un vot. ?Singura destina?ie din Rom?nia inclus? ?n Top 100 Destina?ii Sustenabile la nivel mondial este un exemplu de bun? practic? ?n ceea ce prive?te conservarea biodiversit??ii prin programul de eliberare a zimbrilor prin p?durile nem?ene, program coordonat de Romsilva - Parcul Natural V?n?tori Neam?, dar ?i datorit? punerii ?n valoare a specificului local, a comunit??ii locale“, se precizeaz? pe pagina de Facebook ?inutul Zimbrului. Votul pentru Bison Land se poate face p?n? pe 3 martie 2021, la adresa , iar destina?ia cea mai votat? va fi anun?at? ?n cadrul Green Destinations Story Awards Ceremony, pe 12 martie. Despre cum se poate face acest lucru, informa?ii se pot g?si ?i pe : ?Voteaz? pentru destina?ia ta preferat?! C??tig?torul acestui premiu ?l ve?i determina dvs. (comunitatea) ?n func?ie de destina?ia pe care o alege?i ca cel mai bun exemplu de rezisten?? turistic? ?i bune practici durabile. Mai ?nt?i, selecta?i continentul ?n care se afl? destina?ia dvs. preferat?. Apoi derula?i ?n jos pentru a g?si destina?ia la alegere ?i trimite?i-o. Mai multe despre Top 100 destina?ii de c?l?torie din 2020 ?i pove?tile lor de bun? practic? pot fi g?site mai jos. ?inta c??tig?toare va fi anun?at? la Green Destinations Story Awards vineri, 12 martie 2021 la ora 14:00. Fiecare persoan? poate da un vot“. ?A fi inclus ?n Top 100 Destina?ii Sustenabile este o onoare. ?i nu puteam fi aici f?r? colaborarea de la nivel local ?i na?ional. Ne bucur? s? fim printre cele mai cunoscute, frumoase, verzi destina?ii la nivel mondial. Pe l?ng? faptul c? sunt recunoscute eforturile la nivel local, avem multe de ?nv??at de la celelalte microregiuni pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim ?i pentru a fi competitivi pe plan interna?ional“. Declar?ia apar?ine Viorelei Chiper, managerul Destina?iei de ecoturism ?inutul Zimbrului ?i a fost f?cut? anul trecut, dup? ce arealul ecoturistic era inclus ?n topul men?ionat a fost inclus ?i ?n 2020 ?n topul men?ionat, dup? a patra nominalizare consecutiv?. Dac? anii anteriilori distinc?ia era ?nm?nat? reprezentan?ilor microregiunilor incluse, ?n 2020 nu s-a mai putut face vreo gal? din cauza pandemiei de coronavirus, rezultatele fiind anun?ate online, pe 6 noiembrie, la Berlin, la conferin?a Global Green Destination Days. ?inutul Zimbrului, al?turi de Parcul Yellowstone, insulele Skyros ?i Sifnos La evaluare se ?ine cont de criterii gen protejarea naturii, peisaje ?i decor, conservarea mo?tenirii culturale, locuitori implica?i ?n turism ?i promovarea produselor locale. ?n ceea ce prive?te nominaliz?rile, ele sunt evaluate de exper?i interna?ionali ?n turism ?i dezvoltare durabil?, reprezentan?i ai Green Destinations, QualityCoast, TravelMole, Vision on Sustainable Tourism, Travelife, ITB Berlin, Asian Ecotourism Network, Ecotourism Australia ?i GLP Films. Destina?ia ecoturistic? ?inutul Zimbrului se suprapune peste Parcul Natural V?n?tori Neam?, iar pentru dezvoltarea zonei s-au coalizat Asocia?ia ?inutul Zimbrului ?i Romsilva prin parcul men?ionat, autorit??i din localit??ile incluse ?n destina?ia de ecoturism, APDTN Valea Ozanei, Asocia?ia EcoLand, Centrul de Informare ?i Promovare Turistic? T?rgu Neam?, dar ?i parteneri locali - pensiuni, produc?tori locali, me?teri populari, ?coli ?i organiza?ii, etc) obiectivul fiind dezvoltarea sustenabil?. Ca exemplu de bun? practic? este proiectul unic de reintroducere a zimbrilor ?n mediul natural, unul care a ?nceput ?n 2012, ajung?ndu-se ca acum prin codrii Neam?ului s? h?l?duie aproximativ 50 de exemplare ale legendarului mamifer. Dar pot fi amintite ?i dezvoltarea infrastructurii turistice, a experien?elor ce pot fi tr?ite ?n destina?ie, informarea ?i implicarea comunit??ii locale ?n procesul de dezvoltare ?i promovare a destina?iei de ecoturism Bison Land. ?Povestea“ a ?nceput ?n 2005, c?nd Administra?ia Parcului Natural V?n?tori a ?nregistrat la OSIM m?rcile ?inutul Zimbrului ?i Bison Land, prezent?nd pentru prima dat? conceptul dezvolt?rii durabile a microregiunii. Apoi, ?n 2009, destina?ia a primit certificare european?, prin includerea ?n re?eaua EDEN (European Destinations of Excellence), ?n 2016 ?inutul Zimbrului a devenit a patra destina?ie ecoturistic? a Rom?niei, iar ?n prezent recunoa?terea este una mondial?. Bison Land reprezint? Rom?nia, fiind al?turi de destina?ii turistice verzi extrem de cunoscute precum Parcul Yellowstone (USA), insulele Skyros ?i Sifnos (Grecia), Regiunea Pafons (Cipru), Regiunea Scania (Malmo, Suedia), insula Gozo (Malta), Alberta SouthWest Crown of the Continent (Alberta - Sud Vestul Coroanei Continentului, Canada), Insulele Azore (Portugalia), Transylvania County - North Carolina (?inutul Transilvania, SUA), etc. * * *VIDEO Lucr?ri de iarn? la cire? – Cum preg?tim pomii pentru un rod bogat 28 februarie 2021?n pomicultur?, fiecare anotimp are calendarul s?u de lucr?ri agricole, iar acestea nu se opresc nici m?car iarna. Lunile cu vreme rece sunt rezervate anumitor interven?ii care s? asigure o produc?ie bun? ?n anul urm?tor. Pentru cei interesa?i sau la ?nceput de drum, venim cu c?teva sfaturi chiar de la un HYPERLINK "" \t "_blank" inginer horticol. Iat? ce lucr?ri de iarn? la cire? trebuie s? face?i pentru un rod bogat. * * *Cum se ?ngrijesc bulbii de lalele – plantare ?i ?nmul?ire Diana Vasilescu , 27 februarie 2021 Lalelele sunt speciale – ?ntreab? orice gr?dinar care cre?te aceste flori str?lucitoare ?i frumoase. De aceea, nu este o surpriz? faptul c? cerin?ele de ?ngrijire pentru bulbIi de lalele sunt diferite dec?t pentru al?i bulbi de prim?var?.Exist? peste 150 de specii diferite de lalele, fiecare cu farmecele sale. Multe sunt perene, iar bulbii pot fi recolta?i ?n fiecare an. Dezgroparea bulbilor de lalele ?nseamn? p?strarea bulbilor de lalele p?n? c?nd le putem replanta. Dac? dori?i s? afla?i despre depozitarea bulbilor ?i despre cum s? vindeca?i bulbii de lalele, am preg?tit mai jos un articol care s? v? r?spund? la toate ?ntreb?rile.Trebuie s? dezgropa?i bulbii?Nicio lege nu impune gr?dinarilor s? dezgroape bulbii ?n fiecare an sau chiar deloc. De fapt, majoritatea bulbilor prefer? s? r?m?n? ?n p?m?nt ?i, l?sa?i la locul lor, s? re?nfloreasc? anul urm?tor. Gr?dinarii dezgrop? bulbii de lalele numai atunci c?nd plantele par mai pu?in viguroase ?i ofer? mai pu?ine flori, ceea ce poate indica supraaglomerarea.Dac? sim?i?i c? lalelele dvs. nu se descurc? la fel de bine ca anul trecut, dezgropa?i-le. Dar ?nainte de a face acest lucru, afla?i c?nd s? dezgropa?i lalele. Este mai bine s? nu dezgropa?i deloc bulbii, dec?t s? ?i dezgropa?i la momentul nepotrivit.C?nd s?p?m lalele? C?nd s?pa?i lalelele este la fel de important ca ?i cum le-a?i dezgropa. S?patul prematur le poate ucide. Dac? dori?i s? dezgropa?i bulbi de lalele, nu v? gr?bi?i. Chiar ?i atunci c?nd oberva?i c? plantele ??i pierd atrac?ia vizual? odat? ce florile ?ncep s? se estompeze, nu scoate?i ?nc? lopata. Lalelele ?nfloresc prim?vara ?i, p?n? la ?nceputul verii, florile lor str?lucitoare se ofilesc. Pute?i merge mai departe ?i ?nfr?nge florile inestetice, prin t?iere, dar a?tepta?i p?n? c?nd frunzele se ?ng?lbenesc pentru a dezgropa bulbii.Un bulb de lalea con?ine nu numai planta minuscul?, ci ?i toat? nutri?ia de care are nevoie planta pentru a o face s? treac? iarna ?i s? ?nfloreasc? ?n prim?vara urm?toare. Odat? ce planta termin? de ?nflorit, ??i folosesc frunzele ?i r?d?cinile pentru a aduna substan?ele nutritive ?i pentru a umple recipientele de depozitare cu provizii. S?parea bulbului prea devreme ?nseamn? c? plantele nu vor fi avut ?ansa s?-?i completeze resursele nutritive. Scoate?i bulbii numai c?nd vede?i frunzele plantelor ?ng?lbenind ?i ofilindu-se.Dezgroparea ?i ?nt?rirea bulbilorAve?i grij? c?nd dezgropa?i bulbii. Folosi?i o mistrie de m?n? pentru a s?pa o ?an? ad?nc de aproximativ 8 cm (maxim 20 cm) ad?nc ?n jurul plantei. Face?i ?an?ul cu c??iva centimetri mai mare dec?t planta pentru a preveni r?nirea bulbilor. Cu degetele, ridica?i becurile ?i ?ndep?rta?i murd?ria, apoi ?ndep?rta?i frunzele moarte cu o foarfec? sau o t?ietoare.Vindecarea bulbilor acestor plante nu este una dificil?. Dac? dori?i s? ?nv??a?i cum s? vindeca?i bulbii, umple?i pur ?i simplu o cutie sau un recipient de plastic cu nisip sau turb?. Ap?sa?i fiecare bulb ?n material p?n? c?nd aproximativ trei sferturi din acesta se afl? sub suprafa??. Nu l?sa?i bulbii s? se ating? ?ntre ei ?i nu ad?uga?i ap?.A?eza?i cutia ?ntr-o zon? cu o temperatur? cuprins? ?ntre 60 ?i 66 de grade Fahrenheit (15 p?n? la 18 C.). Pute?i utiliza o zon? protejat? ?n aer liber sau raftul inferior al frigiderului. Cheia este s? nu permite?i mult soare ?n zona ?n care depozita?i bulbii frumoaselor flori. L?sa?i cutia ?n zona rece p?n? toamna. A?a se vindec? bulbii de lalele.Toamna, separa?i bulbii, dac? este necesar, ?i planta?i-i ?ntr-un pat ?mbog??it cu compost organic ?nainte de primul ?nghe?. Ud?-le regulat p?n? ajunge sosirea iernii ?i r?m?n ?n stare latent?.?n Rom?nia exist? ?i un festival dedicat acestor minunate flori, numit Simfonia Lalelelor, un festival dendro-floricol care se desf??oar? ?n municipiul Pite?ti ?n fiecare an, ?ncep?nd cu anul 1978. * * *Pesta Porcin? African? confirmat? la 91.584 de porcine. Jude?ele cu cea mai mare inciden??, Autor: Diana Vasilescu ,27 februarie 2021?n data de 25.02.2021 sunt active un num?r de 443 de focare de Pest? Porcin? African?, conform datelor prezentate ?n graficul nr. 1, din care 7 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 6 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A, fiind afectate un num?r de 91.584 de porcine.?n intervalul 18.02.2021 – 25.02.2021 au fost ?nregistrate 22 de focare noi PPA:Jude?ul Alba – un focar;Jude?ul Arge? – 2 focare;Jude?ul Arad – 2 focare;Jude?ul Covasna – un focar;Jude?ul Giurgiu – un focar;Jude?ul Ia?i – 2 focare;Jude?ul Maramure? – 3 focare;Jude?ul Mure? – 3 focare;Jude?ul Olt – un focar;Jude?ul S?laj – 3 focare;Jude?ul Vaslui – 3 focare;?i au fost stinse 17 focare PPA:Jude?ul Arge? – un focar;Jude?ul Bistri?a N?s?ud – 3 focare;Jude?ul Br?ila – 10 focare;Jude?ul Olt – 2 focare;Jude?ul V?lcea – 1 focar.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.070 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Situa?ia cazurilor pozitive de Pesta Porcin? African? la mistre?i se prezint? astfel,:–??????? Jude?ul Alba – 9 mistre?i g?si?i mor?i ?i 44 de mistre?i pozitivi v?na?i;–??????? Jude?ul Arad – 103 mistre?i g?si?i mor?i ?i 68 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Arge? – 131 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 16 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Bac?u – 65 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 17 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Bihor – 209 mistre?i g?si?i mor?i ?i 48 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – 6 mistre?i g?si?i mor?i ?i 1 mistre? v?nat;–??????? Jude?ul Boto?ani – 113 mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Bra?ov – 13 mistre?i g?si?i mor?i ?i 12 mistre?i v?na?i;–?????? Jude?ul Br?ila – 21 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Buz?u – 28 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 73 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Cara? – Severin – 3 mistre?i g?si?i mor?i ?i 102 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul C?l?ra?i – 128 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 54 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Constan?a – 21 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 24 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Covasna – 13 mistre?i g?si?i mor?i ?i 4 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Cluj – 1 mistre? g?sit mort ?i 13 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul D?mbovi?a – 64 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Dolj – 37 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 37 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Gala?i – 36 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 10 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Giurgiu – 209 mistre?i g?si?i mor?i ?i 105 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Gorj – 49 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Harghita – un mistre? g?sit mort ?i 5 mistre?i v?na?i;– ? ? ? ? Jude?ul Hunedoara – 15 mistre?i g?si?i mor?i ?i 24 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Ialomi?a – 166 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 32 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Ia?i – 174 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 26 de mistre?i v?na?i;–? ? ? ? ?Jude?ul Ilfov – 135 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 48 de mistre?i v?na?i;–? ? ? ? ?Jude?ul Maramure? – 78 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 78 de mistre?i v?na?i;–?????? ??Jude?ul Mehedin?i – 40 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 11 mistre?i v?na?i;–?????? ??Jude?ul Mure? – 12 mistre?i g?si?i mor?i ?i 21 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Neam? – 4 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Olt – 5 mistre?i g?si?i mor?i ?i 19 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Prahova – 157 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 35 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Satu-Mare – 201 mistre?i g?si?i mor?i ?i 159 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul S?laj – 131 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 63 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Sibiu – 36 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 34 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Suceava – 13 mistre?i g?si?i mor?i ?i 2 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Teleorman – 492 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 de mistre?i v?na?i;–? ? ? ? Jude?ul Timi? – 235 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 17 mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Tulcea – 108 mistre?i g?si?i mor?i ?i 76 de mistre?i v?na?i;–????? ? Jude?ul Vaslui – 28 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 31 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul V?lcea – 175 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 66 de mistre?i v?na?i;–??????? Jude?ul Vrancea – 32 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 18 mistre?i v?na?i.Pesta porcin? african?, numit? ?i?febra porcin? african??sau?boala lui Montgomery, este o boal? viral? hemoragic? febril? extrem de contagioas? ?i foarte sever? a porcilor domestici ?i mistre?ilor, cauzat? de un virus ADN dublu catenar din familia?asfarviride?care se propag? foarte rapid ?n popula?ia porcin? prin contact direct sau indirect. Pesta Porcin? African? se caracterizeaz? anatomopatologic prin diatez? hemoragic? generalizat?, leziuni degenerative ?i necrotice ?n diferite organe, iar clinic ?n formele acute a bolii prin hipertermie (40,5-42,2°C), leziuni cutanate (eritem, cianoza pielii, ?n special la urechi, coad?, membrele posterioare ?i pe abdomen, pete?ii, echimoze), tulbur?ri digestive (inapeten??, vome, constipa?ie, diaree mucoas? sau sanguinolent?), tulbur?rile respiratorii (dispnee, tahipnee, respira?ie ?ntrerupt?, tuse, eliminare de spum? sanguinolent? din gur?), tulbur?ri nervoase (somnolen??, apatie, adinamie, mers instabil, crampe, hiperexcita?ie, crize convulsive, pareze ?i paralizii, decubit lateral), conjunctivit?, secre?ii nazale seroase, seromucoase sau mucopurulente sau epistaxis, la scroafele gestante unul dintre primele simptome observate este avortul. Mortalitatea la Pesta Porcin? African? este de 90-100% ?n cazul formelor supraacute ?i acute a bolii. Pesta porcin? african? provoac? pierderi economice mari din cauza depopul?rii catastrofale a fermelor de porci ?n zonele afectate prin decesul ?i sacrificare lor, punerea ?n aplicare a m?surilor sanitare ?i impunerea restric?iilor comerciale. * * *Ati baut tuica de miere? Iata cum se realizeaza HYPERLINK "" Cultiva Profitabil 27 februarie 2021 Tuica din miere Tuica de miere sau rachiul de miere este un derivat care se prepara din hidromel. Atunci cand apicultorul are un hidromel care nu i-a reusit prea bine il lasa sa-si termine fermentarea, deci sa-si transforme tot zaharul in alcool.Apoi, punandu-l in alambic, scoate o tuica foarte buna, care se aseamana cu coniacul. Nu de putine ori acest rachiu are o cautare mai mare decat a hidromelului; de aceea multi producatori transforma hidromelul vechi, de calitate superioara, in coniac, obtinand un produs cu insusiri superioare.Obisnuit, tuica de miere se trece doar o singura data prin alambic, caci el are prea putine impuritati si nu este nevoie sa fie rectificat prin a doua distilare, care l-ar face prea alcoolic.Pentru transformarea in tuica sau rachiu, hidromelul nu trebuie sa depaseasca 10 grade. Daca e superior acestei limite se va dilua. Este gresita parerea ca, daca un vin sau hidromel are tarie alcoolica mare, tuica rezultata prin distilarea lui va fi si el mai alcoolic.O conditie de randament, deci din punct de vedere economic, este ca hidromelul sa aiba tot zaharul din masa lui transformat in alcool. Totusi, prezenta zaharului netransformat nu strica tuica, ci din contra are asupra produsului distilat o influenta buna, caci el devine mai placut si mai dulceag.Pentru cea de-a doua distilare, dupa ce s-a curatat bine aparatul, se umple cazanul cu acest produs de 30 de grade si se incepe distilarea lui. Aceasta operatie, mult mai delicata, trebuie facuta atent. Durata ei nu trebuie sa depaseasca 5 ore.Primii litri care trec prin alambic si care reprezinta 1% din toata cantitatea introdusa in distilator, trebuie pusi de o parte. Produsul se numeste “capul rachiului”; el contine aldehide si eteruri in proportii variabile.Citeste si: Hidromelul: ce este si cum pot face profit apicultorii din eaApoi distilarea se continua pana cand produsul ce iese, pus la alcoolmetru arata 20-22 grade, este asa-zisa “coada rachiului”, care este produsul finit. Restului din alambic i se adauga hidromelul ce urmeaza a se distila in seria urmatoare. * * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download