Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 29 octombrie 2020, a doua parteAnghel, ANPC: Supermarketurile trebuie s? bat? la u?a produc?torilor agricoli rom?ni, ?i nu invers Re?elele comerciale trebuie s? fie cele care bat la u?a produc?torilor agricoli rom?ni, ?i nu invers, a declarat, joi, directorul general al Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, ?n cadrul Bucharest Food Summit. 29 oct, 2020 | Agerpres "Cu siguran?? produc?torul rom?n trebuie respectat ?n re?eaua de hiper ?i supermarketuri din Rom?nia. Trebuie s? se reg?seasc? la raft ?n toate hiper ?i supermarketurile ?i s? fie o dorin?? a retailerului s? vin? ?i s? bat? la u?a produc?torului, ?i nu invers, prin fel de fel de alte trasee", a afirmat reprezentantul ANPC, ?n cadrul evenimentului la care au fost prezen?i at?t fermieri ?i agricultori, c?t ?i reprezentan?i ai marilor re?ele comerciale precum Carrefour, Auchan ?i Kaufland. Directorul general al ANPC a explicat c? spre deosebire de micii comercian?i ?i de produc?torii locali, marile re?ele comerciale, fiind mai aproape de autorit??ile de control, pot beneficia mai u?or de m?sura de consiliere, destinat? prevenirii practicilor care pot provoca sanc?iuni. "Controlul ar trebui s? fie f?cut unitar, fie c? vorbim de supermarket, hipermarket, fie c? vorbim de zonele mici de magazine, fie c? vorbim chiar de produc?torii mici locali. Din perspectiva produc?torului mic, e mai greu s? ajung? la ANPC sau la alt? autoritate de control s? poat? fi consiliat, ?i de aceea inclusiv ?n perioada trecut? s-a g?ndit Legea Prevenirii, ca ?i un instrument, un first step ?n a verifica ?i a controla, pentru c? te duci acolo, ?l consiliezi pe respectivul operator economic, ?i abia ?n pasul doi ?l ?i sanc?ionezi dac? abaterile sunt repetate. ?n ceea ce prive?te retailerii, aici ei sunt mult mai aproape: reprezentan?ii operatorilor economici mari, pre?edintele, secretarii generali ai marilor re?ele comerciale vin des la ANPC ?i av?nd programe de consiliere, inclusiv la transpunerea anumitor directive europene ?n legisla?ia rom?neasc?, vin inclusiv cu puncte de vedere vizavi de ce se ?nt?mpl? ?n practic?", a precizat Paul Anghel. Directorul general al ANPC a men?ionat c? nu este adeptul aplic?rii de sanc?iuni raportate la cifra de afaceri a operatorilor economici, ci mai degrab? a sanc?iunilor complementare. "Exist? o discu?ie pentru noua directiv? New Deal for Consumers vizavi de raportarea sanc?iunilor la cifra de afaceri a operatorului economic ?n a?a fel ?nc?t cumva s? se echilibreze din punct de vedere sanc?ionatoriu operatorul mare sau marile re?ele versus operatorul mic. ?i aici e o ?ntreag? discu?ie dac? e bine s? promov?m ni?te sanc?iuni foarte mari - eu sunt adeptul programelor de consiliere, programelor de consultan??, mai pu?in din perspectiva sanc?iunilor ca m?sur? administrativ?, dar ?n acela?i timp sanc?iunea contraven?ional? complementar?, m?sura de oprire, de retragere, de ?ncetare a anumitor practici comerciale incorecte o consider piatr? de temelie, pentru c? f?r? aceste m?suri retailerul probabil c? pl?te?te foarte u?or o sanc?iune mic? ?i nivelul sanc?iunilor - jum?tate din minim ?n 15 zile este destul de mic - dar accept? mult mai greu o sanc?iune, o m?sur? contraven?ional? complementar?. ?i atunci a? fi adeptul acestor sanc?iuni contraven?ionale complementare, cu o sanc?iune principal? avertisment. D?deam exemplu (...) cu produc?torul de ma?ini Mercedes, care produce ?i biciclete, ?i pentru o abatere de informare la o biciclet? ar trebui s? impactezi toat? cifra de afaceri, inclusiv pe ma?ini, camioane ?i celelalte pe care le produc ei. Nu suntem adep?ii acestui model de a aplica (amenzi, n.r.) la cifra de afaceri. Vedem ?i ce spune Comisia European?, avem un termen de doi ani ?i ceva de transpunere ?i ?n func?ie ?i de ce ni se spune de la Comisia European? vedem exact", a declarat Paul Anghel. Directorul general al ANPC a apreciat c? ?n ceea ce prive?te ac?iunile de control institu?ia a dep??it problemele generate de adaptarea la pandemie. "Din perspectiva controalelor ne mi?c?m ?n limitele directivelor ?i regulamentelor europene, exist? programe europene ?i verific?ri europene care se fac pe anumite tipuri ?i categorii de produse, exist? tematici na?ionale care sunt create din anul acesta pentru anul viitor, privim anumite segmente ale serviciilor ?i produselor din Rom?nia, sigur c? anul acesta ne-a prins un pic nepreg?ti?i pentru c? ?n contextul pandemic n-au fost probabil nici autorit??ile de control prea bine preg?tite ?i s-a v?zut la ?nceput o mic? b?lb?ial?, dup? care u?or-u?or lucrurile au intrat ?n normal ?i am g?sit anumite variante... N-a? vrea s? intru foarte mult ?n problematic? ?i s? zic c? sunt sau nu sunt multe controale, avem o sintagm? pe care cel pu?in ANPC-ul a dezvoltat-o, am spus c? dorim s? facem consultan?? versus control ?i s? facem preven?ie versus sanc?iune, cel pu?in pe aceast? perioad? a pandemiei", a ad?ugat Paul Anghel. DIVERSETRIMIS ?N JUDECAT?: UN PRIMAR LE-A DAT ABUZIV DREPT DE PROPRIETATE UNORA PE TERENUL AGRICOL AL ALTORA! Agroinfo 29 octombrie 2020 ANCHETA DNA! Procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA) l-au trimis ?n judecat? pe primarul comunei Bradu, jude?ul Arge?, pentru c? ar fi??mp?r?it unor persoane terenurile agricole care apar?in unor fermieri. Potrivit DNA este vorba despre 150 de hectare de teren agricol cu care primarul ar fi ?mpropriet?rit pe unii, f?r? s? ?in? seama c? aceast? suprafa?? are proprietari.Zamfir Costel, la data faptei primar ?i pre?edinte al Comisiei locale de fond funciar al comunei Bradu, jude? Arge?, pentru comiterea infrac?iunii abuz ?n serviciu, dac? func?ionarul public a ob?inut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit cu consecin?e deosebit de grave, ?n form? continuat?(159 acte materiale).Preciz?m c?, anterior, ?n etapa procesual? a camerei preliminare, prin ?ncheierea din data de 19 septembrie 2019, pronun?at? de judec?torul de camer? preliminar? din cadrul Tribunalului Arge?, definitiv? prin ?ncheierea din data de 30 ianuarie 2020, pronun?at? de judec?torii de camer? preliminar? din cadrul Cur?ii de Apel Pite?ti, s-a dispus restituirea prezentei cauze la Serviciul teritorial Pite?ti.Dup? reluarea urm?ririi penale ?i efectuarea actelor de urm?rire penal? necesare pentru remedierea neregularit??ilor constatate, ?n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii au re?inut ?n esen?? urm?toarea stare de fapt:Inculpatul Zamfir Costel, ?n calit??ile men?ionate mai sus, ?n exercitarea atribu?iilor de serviciu ce decurgeau din func?ia de pre?edinte al comisiei locale de fond funciar, ?n perioada iunie 2000 – mai 2007, ar fi ?nc?lcat dispozi?iile legale ce reglementeaz? procedura de reconstituire a dreptului de proprietate privat? pentru terenuri agricole, stabilind, ?n mod nelegal, dreptul de proprietate al unor persoane pe suprafe?e de teren situate pe raza teritorial - administrativ? a comunei Bradu, jude?ul Arge? ( l?ng? autostrada Bucure?ti - Pite?ti).Toate suprafe?ele de teren retrocedate (ce ?nsumeaz? 1.508.903 mp) ar fi fost suprapuse cu terenurile aflate ?n proprietatea unor persoane din comuna Oarja, care de?ineau titluri de proprietate anterioare, valabile.?n acest sens, inculpatul ar fi ?ntocmit ?nscrisuri oficiale ori ar fi alterat astfel de ?nscrisuri care au stat ulterior la baza emiterii titlurilor de proprietate prin ?nc?lcarea dispozi?iilor Legii nr.18/1991, ?n sensul inexisten?ei dreptului la reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate ori cu privire la nerespectarea amplasamentelor.Prin ac?iunile sale, inculpatul Zamfir Costel ar fi cauzat producerea unei pagube materiale ?n cuantum total de 26.390.412 lei (echivalentul a 8.404.590 euro) sau v?t?marea intereselor legitime persoanelor care de?ineau un titlu de proprietate valabil.?n cauza, nu au fost dispuse m?suri asigur?torii ?n cauz? ?n vederea repar?rii pagubelor produse prin infrac?iune ?ntruc?t ?n urma verific?rilor efectuate, s-a constatat c? inculpatul Zamfir Costel nu de?ine ?n proprietate bunuri mobile sau imobile.Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Arge?.Facem precizarea c? aceast? etap? a procesului penal reprezint?, conform Codului de procedur? penal?, finalizarea anchetei penale ?i trimiterea rechizitoriului la instan?? spre judecare, situa?ie care nu poate s? ?nfr?ng? principiul prezum?iei de nevinov??ie, precizeaz? comunicatul DNA. GLOBALPrimar – prejudiciu de 8 mil. de euro cu acte de proprietate ilegale asupra unor terenuri agricole! Roxana Dobre - 28 octombrie 2020 Procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie – Serviciul teritorial Pite?ti au dispus retrimiterea ?n judecat?, ?n stare de libertate, a inculpatului fostului primar al comunei arge?ene Bradu, Costel Zamfir. Acesta este acuzat de abuz ?n serviciu ?n form? continuat?, dup? ce ar fi ?ntocmit ?nscrisuri oficiale pentru a stabili, nelegal, dreptul de proprietate al unor persoane pe suprafe?e de teren care apar?ineau altora.Potrivit unui comunicat al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA), Costel Zamfir la data faptei primar ?i pre?edinte al Comisiei locale de fond funciar al comunei Bradu, jude? Arge?, a fost retrimis ?n judecat? pentru comiterea infrac?iunii abuz ?n serviciu, dac? func?ionarul public a ob?inut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit cu consecin?e deosebit de grave, ?n form? continuat? (159 acte materiale).DNA precizeaz? c?, anterior, ?n etapa procesual? a camerei preliminare, prin ?ncheierea din data de 19 septembrie 2019, pronun?at? de judec?torul de camer? preliminar? din cadrul Tribunalului Arge?, definitiv? prin ?ncheierea din data de 30 ianuarie 2020, pronun?at? de judec?torii de camer? preliminar? din cadrul Cur?ii de Apel Pite?ti, s-a dispus restituirea prezentei cauze la Serviciul teritorial Pite?ti.Dup? reluarea urm?ririi penale ?i efectuarea actelor de urm?rire penal? necesare pentru remedierea neregularit??ilor constatate, ?n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii au re?inut ?n esen?? urm?toarea stare de fapt: Inculpatul Zamfir Costel, ?n calit??ile men?ionate mai sus, ?n exercitarea atribu?iilor de serviciu ce decurgeau din func?ia de pre?edinte al comisiei locale de fond funciar, ?n perioada iunie 2000 – mai 2007, ar fi ?nc?lcat dispozi?iile legale ce reglementeaz? procedura de reconstituire a dreptului de proprietate privat? pentru terenuri agricole, stabilind, ?n mod nelegal, dreptul de proprietate al unor persoane pe suprafe?e de teren situate pe raza teritorial – administrativ? a comunei Bradu, jude?ul Arge? ( l?ng? autostrada Bucure?ti – Pite?ti). Toate suprafe?ele de teren retrocedate (ce ?nsumeaz? 1.508.903 mp) ar fi fost suprapuse cu terenurile aflate ?n proprietatea unor persoane din comuna Oarja, care de?ineau titluri de proprietate anterioare, valabile.?n acest sens, inculpatul ar fi ?ntocmit ?nscrisuri oficiale ori ar fi alterat astfel de ?nscrisuri care au stat ulterior la baza emiterii titlurilor de proprietate prin ?nc?lcarea dispozi?iilor Legii nr.18/1991, ?n sensul inexisten?ei dreptului la reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate ori cu privire la nerespectarea amplasamentelor.Prin ac?iunile sale, inculpatul Costel Zamfir ar fi cauzat producerea unei pagube materiale ?n cuantum total de 26.390.412 lei (echivalentul a 8.404.590 euro) sau v?t?marea intereselor legitime persoanelor care de?ineau un titlu de proprietate valabil. ?n cauz?, nu au fost dispuse m?suri asigur?torii ?n cauz? ?n vederea repar?rii pagubelor produse prin infrac?iune ?ntruc?t ?n urma verific?rilor efectuate, s-a constatat c? inculpatul Zamfir Costel nu de?ine ?n proprietate bunuri mobile sau imobile.Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Arge?.DNA face precizarea c? aceast? etap? a procesului penal reprezint?, conform Codului de procedur? penal?, finalizarea anchetei penale ?i trimiterea rechizitoriului la instan?? spre judecare, situa?ie care nu poate s? ?nfr?ng? principiul prezum?iei de nevinov??ie.Pui cu superbacterii, ?n magazine. O analiz? la nivel european ridic? din nou problema folosirii antibioticelor ?n ferme Agribusiness Profit.ro scris ast?zi, 17:32 Pui cu superbacterii, ?n magazine. O analiz? la nivel european ridic? din nou problema folosirii antibioticelor ?n ferme Puiul ieftin v?ndut ?n supermarketuri cu pre?uri reduse din Europa prezint? riscuri pentru s?n?tatea uman?, potrivit unui raport al unui ONG german. ?n raport se arat? c? au fost g?site niveluri ridicate de superbacterii rezistente la antibiotice ?n puiul v?ndut de cei mai mari produc?tori de p?s?ri din UE, scrie Digi 24. Nelu T?taru, anun? despre ce va fi ?n Rom?nia de S?rb?tori ?i ?ntoarcerea rom?nilor din str?in?tate Au fost analizate produse cump?rate din Fran?a, Germania, Polonia, Olanda ?i Spania, precum ?i m?rfuri luate direct de la produc?tori. Cea mai contaminat? carne a fost cea produs? de o companie german?, urmat de un grup alimentar francez ?i de unul olandez. La ace?ti produc?tori, ?ntre 36 ?i 59% dintre e?antioane erau contaminate. Oamenii se pot contamina cu aceste superbacterii dac? nu se spal? dup? ce pun m?na pe pui sau dac? nu ?i g?tesc suficient de bine. Autorii raportului cer Uniunii Europene s? limiteze folosirea antibioticelor ?n fermele de animale.Rabobank: Covid-19 va trece, dar PPA va r?m?ne mult timp cu noi! meatmilk 29 octombrie 2020 Febra porcin? african? (PPA), va avea un impact mai profund ?i mai durabil pe pie?ele globale ale proteinelor animale, dec?t Covid-19, sus?ine Rabobank, citat de Global Meat News. PPA, mai periculoas? dec?t Covid-19Recent, Rabobank a publicat o actualizare a evolu?iilor ASF la nivel global ?i a concluzionat c? PPA este ?n continuare influen?a major? pe pie?ele mondiale de carne de porc, dup? cum a declarat Justin Sherrard, analistul Rabobank care a condus raportul. El sus?ine c? raportul se refer? la focalizarea industriei, deoarece lumea iese dintr-o perioad? de restric?ii de blocare:”Nu vreau s? redau impacturile reale ?i provoc?rile foarte reale cu care se confrunt? acum multe companii ?i lan?uri de furnizare. Exist? ?nc? o mul?ime de probleme pendinte ?i exist? costuri pentru sistem, din cauza schimb?rilor ?n aranjamentele legate de locul de munc? aferente Covid-19 ?i vom vedea schimb?ri permanente ?n modul de ?nfiin?are a firmelor de carne ?i ?n modul ?n care acestea func?ioneaz?.Totu?i, dac? te ui?i la ceea ce va conduce cu adev?rat pie?ele globale de proteine ??animale, p?n? la jum?tatea acestui deceniu, cred c? vom ajunge la aceste condi?ii asem?n?toare Covid-19, ?n urm?toarele 6-12 luni. Dar ce st? la baza a ceea ce se ?nt?mpl? pe pie?ele globale, este puterea cererii de import din China. Aceasta este ?n principal despre carnea de porc, dar toate celelalte proteine ??au v?zut cererea crescut? de import din China”, a declarat el, pentru sursa citat?.SUA fur? din cota de pia?? a SpanieiImporturile de porc din China vor atinge un nou nivel record anul acesta, a spus analistul. Marele c??tig?tor din 2020, ?n ceea ce prive?te exporturile de carne de porc ?n China, este SUA, care? a luat cot? din por?ia Spaniei, care fusese liderul domeniului ?n 2019. ”La sf?r?itul anului trecut, ?n decembrie, am ?nceput s? vedem importurile de carne de porc de origine american?, iar anul acesta au fost deosebit de puternice”, a continuat specialistul Rabobank, care a ad?ugat: ”Nu exist? niciun semn c? aceast? tendin?? se reduce. ?n mod anecdotic, Rabobank a aflat c? importurile de porc Chinei, din SUA, ?n mai, erau pline de avantaje, iar datele s?pt?m?nale privind exporturile din SUA sugereaz? c? cererea chinez? pentru astfel de produse americane r?m?ne robust?”, a spus el.”Cred c? aceast? tendin?? este un produs al a?a-numitului Acord comercial de faz? 1, ?ntre SUA ?i China. China s-a mi?cat ?n aceast? direc?ie, c?ut?nd un produs american. SUA au reu?it s? exporte carcase, cu mai pu?in? for?? de munc? implicat? ?n ?i altele asemenea, precum ?i reduceri primare ?n China, ceea ce a ?nsemnat c? deficitul de for?? de munc? din fabricile americane nu a fost o astfel de problem?. ?nseamn?, de asemenea, c? China a putut importa carnea materie prim? de care avea nevoie, ?n special pentru rezerva sa de stat”, a comentat analistul.Par?ial rezultat din acea tranzac?ie comercial? de faz? 1, cu China, care a cump?rat mai multe produse alimentare ?i produse agro-alimentare, precum soia din SUA, ?ara a trecut la diete bogate ?n proteine, ??pentru produc?ia sa de porc ?i carne de pas?re, a men?ionat el.”Cred c? un motiv mai important pentru trecerea Chinei c?tre formul?ri de nutre?uri bogate ?n proteine ??pentru porci este c? ?ara are acum un efectiv porcin mai mic, mai pu?ine animale, deci, trebuie s? caute modalit??i de a maximiza produc?ia ?n acele sisteme care au cea mai bun? biodiversitate. Iar, ceea ce vedem aici este un r?spuns destul de ra?ional, este vorba de cre?terea componentei de proteine ???n furaje, stimularea ratelor de cre?tere, astfel ?nc?t s? creasc? ratele de produc?ie”.Nivel mai mic de risc PPA, dar amenin?area r?m?ne”Av?nd ?n vedere popula?ia porcin? diminuat?, care este expunerea la risc ASF ?n China, riscurile sunt ?n China la fel ca acum c??iva ani?”, s-a ?ntrebat retoric analistul Rabobank, care a dat imediat r?spunsul: ” Nu, nu sunt, deoarece ?ara are jum?tate din num?rul de porci ast?zi, nu exist? acela?i nivel de densitate a porcilor ?n ?ar?. ?n Vietnam, efectivul nu s-a diminuat ?n aceea?i m?sur?, dar oricum avem o densitate redus? de porci. Deci, riscurile sunt mai mici? Da, desigur, sunt mai mici, dar riscul nu a disp?rut”, a spus Sherrard.Totu?i, industria este din ce ?n ce mai bun? la gestionarea riscului din cauza febrei porcine africane: ”Vedem c? ?n China au existat importuri destul de puternice de animale de reproduc?ie, scroafe ?i mistre?i ,?n primele luni ale acestui an. Acest lucru sugereaz? c? ?ntreprinderile agricole integrate sunt responsabile pentru importurile care au controlat boala, ?i c? gestioneaz? boala. Ei ?n?eleg c? exist? ?nc? un risc rezidual, dar sunt mult mai ?ncrez?tori dec?t au fost anul trecut, ?n ceea ce prive?te capacitatea lor de a gestiona boala. Ca atare, subliniaz? el, este u?or s? cazi ?n capcana de a crede c? PPA este ?n retragere. Dar virusul nu va disp?rea”, a spus Sherrard.Noi focare de PPA”Noi vedem noi focare ?n China, dar ?i ?n alte ??ri, dar acestea nu sunt raportate ?n acela?i mod, indiferent dac? aceasta este sc?zut? datorit? m?surilor sau al impactului Covid-19. ?n Filipine boala este ?nc? destul de activ? ?i se r?sp?nde?te, dar mai ales ?n fermele din curte. Boala s-a r?sp?ndit ?n India ?i am v?zut ?i PPA ?nregistrat anul acesta ?n Papua Noua Guinee. PPA continu? s? se r?sp?ndeasc? ?n moduri ?n care nu ne-am a?teptat.De asemenea, a existat un succes rezonabil ?n gestionarea PPA ?n Belgia, dar nu este acela?i lucru ?n partea de vest a Poloniei, unde virusul continu? s? se r?sp?ndeasc?. De?i boala nu a ajuns ?nc? ?n Germania, nu este u?or s? gestionezi aceste situa?ii cu animale vii ?i ferme comerciale implicate. Focarul din acea parte a Poloniei este peste o suprafa?? mare, mult mai mare dec?t zona implicat? ?n focarul din partea de sud a Belgiei, care implic? multe tipuri diferite de utilizare a terenului ?i cu o proprietate de teren variat?, astfel ?nc?t este mult mai greu de gestionat ?i de con?inut acolo. C?t prive?te Rom?nia ?i Estul Europei, nu prea sunt multe de comentat”, a avertizat Sherrard.PPA ?n toat? Europa!Este de conceput c? focre de PPA ar putea ap?rea ?n orice parte a Europei, a spus el, men?ion?nd c? activitatea uman?, comportamentul uman joac? un rol ?n r?sp?ndirea virusului. Un caz PPA la o ferm? comercial? din partea de nord a Greciei a sugerat c? factorii umani au fost responsabili la locul de munc?, ?n r?sp?ndirea sa, deoarece ferma nu a fost localizat? nic?ieri ?n apropierea popula?iilor de animale s?lbatice.”?nc? nu ?tim care sunt cei mai mari sau cei mai importan?i vectori pentru PPA ?i cum difer? ?ntre regiuni diferite; ?nc? nu este posibil pentru noi s? urm?rim acest lucru ?i s?-l urm?rim cu vreun grad de certitudine ?i asta m?re?te provocarea pe care o avem ?n ?ncercarea de a gestiona PPA. Acesta este, de asemenea, unul dintre motivele pentru care vedem PPA ca principal? problem? care a determinat pie?ele globale de proteine ??animale ?n mijlocul acestui deceniu. Vom fi mai buni la gestionarea c?derii virusului Covid-19, dar PPA va fi cu noi ?n continuare”, a concluzionat analistul.Fenomenul La Ni?a. Evenimente meteo extreme sunt a?teptate ?n mai multe zone de pe glob. Guvernele sunt avertizate s? se preg?teasc? HYPERLINK ""Alexandru Costea 29.10.2020 Fenomenul La Nina va fi probabil mai intens anul acesta. Foto: Getty Images Organiza?ia Meteorologic? Mondial? (OMM) spune c? fenomenul La Ni?a va fi probabil mai intens anul acesta, p?n? ?n ianuarie 2021, preconiz?nd c? vor fi precipita?ii abundente ?i furtuni care vor afecta mai ales unele regiuni vulnerabile din punct de vedere economic ?i social. Astfel, organiza?ia avertizeaz? guvernele s? se preg?teasc? pentru evenimente metorologice extreme, mai ales ?n sectoare vulnerabile precum agricultur?, s?n?tate, resurse de ap? ?i gestionarea dezastrelor.“OMM ??i ridic? nivelul de sprijin ?i consiliere pentru agen?iile interna?ionale umanitare ?n ?ncercarea de a reduce impactul asupra celor mai vulnerabili, ?ntr-o vreme c?nd capacit??ile prin care trebuie s? fac? fa?? sunt afectate de pandemia de COVID-19”, arat? un comunicat al Organiza?iei.?n acest an, fenomenul La Ni?a este a?teptat s? fie moderat spre intens. Ultima dat? c?nd un eveniment intens a avut loc a fost ?n 2010-2011, urmat de unul moderat ?n 2011-2012, arat? organismul mondial.Cele mai recente prognoze sezonirere indic? faptul c? regiunea Cornului Africii (sub nivelul normal de ploi), Asia Central? (sub nivelul normal de ploi) ?i Asia de Sud-Est, o parte dintre insulele din Pacific ?i regiunea nordic? a Americii de Sud (deasupra nivelului normal de ploi) vor tr?i printre cele mai semnificative anomalii de precipita?ii asociate cu evenimentul La Ni?a din 2020.La Ni?a se refer? la r?cirea la scar? larg? a temperaturilor de la suprafa?a oceanului ?n centrul ?i estul Oceanului Pacific ecuatorial, cuplat cu schimb?rile din circula?ia atmosferic? de la tropice, ?i anume v?nturi, presiune ?i ploi, potrivit sursei citate. De obicei are impactul opus asupra vremii ?i climei fa?? de El Ni?o, care este faza de ?nc?lzire a a?a-numitei Oscila?ii Sudice a El Ni?o (ENSO).“El Ni?o ?i La Ni?a sunt motoare importante ale sistemului climatic planetar care apar ?n mod natural. Dar toate evenimentele climatice care apar ?n mod natural se desf??oar? acum pe fundalul unei schimb?ri climatice produse de oameni, care exacerbeaz? vremea extrem? ?i afecteaz? ciclul apei”, a spus secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas.“?n mod obi?nuit, La Ni?a are un efect de r?cire a temperaturilor globale, ?ns? este mai mult dec?t dezechilibrat? de c?ldura prins? ?n atmosfera noastr? de c?tre gazele cu efect de ser?. Astfel, 2020 r?m?ne pe cursul de a fi unul dintre cei mai c?lduro?i ani ?nregistra?i, iar perioada 2016-2020 este a?teptat? s? fie cea mai cald? perioad? de cinci ani care s-a ?nregistrat vreodat?. Anii cu La Ni?a sunt acum mai calzi dec?t anii cu evenimente El Ni?o puternice din trecut”, a spus profesorul Taalas.Actualizarea prognozei ENSO de c?tre Organiza?ia Meteorologic? Mondial? arat? c? este o ?ans? ridicat? (90%) ca temperaturile de suprafa?? ale apelor din Pacific s? r?m?n? la nivelurile La Ni?a p?n? la sf?r?itul anului, ?i poate ?n primul sfert al anului viitor (55%). Aceasta vine dup? mai mult de un an de condi?ii neutre ale ENSO (adic? f?r? El Ni?o sau La Ni?a).OMM noteaz? c? este important de luat ?n calcul c? cele dou? fenomele nu sunt singurii factori care influen?eaz? tendin?ele globale ?i regionale ale climei. Nu exist? dou? astfel de evenimente care s? fie la fel, iar efectele asupra climei regionale pot varia ?n func?ie de perioada din an ?i al?i factori.UNIUNEA EUROPEANA Publications - African Swine fever - Committee on Agriculture and Rural Development 28-10-2020 04:16 PM CET African swine fever: State of play (2020.10.27) African swine fever: State of play (2020.01.22) State of play of and the EU measures taken to control African swine fever (2017.10.10) Source : ? European Union, 2017 - EP Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 28-10-2020 10:05 AM CET In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained. Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 19 November (13.45-15.45), 30 November (16.45-18.45) and 1 December (9.00-12.00). Farm to Fork va fi evaluat ?n mod constant ?n implementarea sa octombrie 28, 2020 agrimanet Nici o evaluare de impact global? a politicii alimentare esen?iale a UE, Farm to Fork, nu este ?n curs de desf??urare, dar fiecare m?sur? din strategie va fi evaluat? separat, a spus un oficial al Comisiei Europene.Vorbind la un eveniment recent al EURACTIV, directorul general adjunct al DG SANTE, Claire Bury, a declarat c? executivul UE nu are evalu?ri de impact adecvate asupra strategiei Farm to Fork (F2F).?Exist? aproximativ 37 de m?suri diferite ?n strategie. ?i pentru fiecare dintre ele, pe m?sur? ce vom prezenta propunerile, vom avea o evaluare a impactului”, a spus Claire Bury.Ea a anun?at, de exemplu, c? va exista o evaluare separat? a impactului asupra obiectivului general pentru pesticide stabilit ?n strategie, precum ?i asupra informa?iilor nutri?ionale din etichetarea armonizat? a alimentelor ?i etichetarea bun?st?rii animalelor.?n ultimele luni, lipsa unui studiu ini?ial de impact care s? ?nso?easc? strategiea a fost extrem de criticat? de lobby-ul fermierilor europeni.?F?r? o evaluare a impactului, nu se poate lua nicio decizie. ?i dac? apar aspecte negative, acestea trebuie revizuite ?n strategie”, a declarat Christiane Lambert, pre?edinta asocia?iei fermierilor isarul european pentru agricultur?, Janusz Wojciechowski, a f?cut o remarc? similar? ?n fa?a Senatului francez ?n iulie, deoarece a deschis posibilitatea revizuirii obiectivelor ambi?ioase ale F2F ?ntr-o etap? ulterioar?, dac? securitatea alimentar? este amenin?at?.Cel mai mare grup politic al Parlamentului European, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, a solicitat, de asemenea, o evaluare aprofundat? a impactului ?nainte de a ?ncepe orice reform? ?n contextul F2F.Coordonatorul pentru agricultur? al PPE, Herbert Dorfmann, a declarat pentru EURACTIV c?, de?i suntem con?tien?i c? F2F este ?o strategie autentic?”, este nevoie de mai mult? precizie atunci c?nd vine vorba de a intra ?n detalii despre strategie.??i trebuie s? ne uit?m la ceea ce este cu adev?rat punctul de plecare ast?zi”, a ad?ugat europarlamentarul italian.Abordare integrat?To?i vorbitorii au fost de acord c? o abordare integrat? ?i bazat? pe cerere, care ia ?n considerare at?t accesibilitatea alimentar?, c?t ?i a?tept?rile consumatorilor, este esen?ial? pentru a face din Europa un lider global ?n domeniul durabilit??ii alimentelor.Potrivit Claire Bury, Europa are nevoie de o ?ac?iune colectiv?” care trebuie s? implice autorit??ile publice, at?t la nivelul UE, c?t ?i la nivel na?ional, precum ?i to?i actorii din lan?ul alimentar ?i ONG-urile.?Avem cu adev?rat nevoie ca toat? lumea s? se reuneasc? aici ?i s? trag? ?n aceea?i direc?ie”, a spus ea.Cu toate acestea, Dorfmann a avertizat cu privire la riscul ca strategia, a?a cum este acum, s? fie ?nc? prea orientat? c?tre agricultori. ?Cifrele ?i numerele se refer? ?n principal la? ferm? ”?i mai pu?in la partea? furculi?ei ”, cea a consumatorilor.”Parlamentarul, care este, de asemenea, raportor la Parlamentul European privind F2F, a declarat c? strategia nu aduce cu adev?rat idei noi cu privire la ce p?rere au consumatorii despre alimente.?Fermierii ?i produc?torii de alimente sunt importan?i, dar trebuie s? ne uit?m la a?tept?rile cet??enilor dac? vrem s? schimb?m sistemul”, a subliniat el.Potrivit lui Jamie Morrison, director al Sistemelor Alimentare ?i Siguran?ei Alimentelor la Organiza?ia ONU pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), sustine ca consumatorii caut? informa?ii mai bune despre alimente mai sigure pentru diete mai s?n?toase.?Ei pledeaz? pentru produse alimentare mai ecologice ?i, de asemenea, pentru o reducere ?i o mai bun? manipulare a de?eurilor asociate industriei alimentare”, a spus el.Cu toate acestea, consumatorii nu au o ?n?elegere comun? a interac?iunilor complexe ?i a compromisurilor care sunt intrinseci sistemelor alimentare.?Avem nevoie de evalu?ri pentru a ?mbun?t??i ?n?elegerea acestor compromisuri”, a concluzionat el, ?ntruc?t acest lucru ar putea constr?nge capacitatea societ??ilor de a identifica ?i implementa c?i adecvate c?tre sisteme mai durabile.Global v. Local?n timpul primului val al pandemiei COVID-19, industria alimentar? a observat ?ncerc?ri de a ?nchide grani?ele ?i de a proteja pie?ele locale.Silviu Popovici, vicepre?edinte al Asocia?iei de Produc?tori de Alimente FoodDrinkEurope: “A fost grozav faptul c? Europa a men?inut frontierele deschise, iar noi din industrie am asigurat continuitatea ?i lan?ul de aprovizionare”, a spus el, subliniind necesitatea protej?rii pie?ei unice a UE.Dorfmann, PPE, a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor de a pune ?bariere interne” pe pia?a intern?, deoarece unii actori politici ar putea insista asupra na?ionalismului alimentar ca o ie?ire din criza COVID.?Ei spun oamenilor c? singura modalitate de a ajuta fermierii este s? consume lucruri locale, deoarece acest lucru este util ?i pentru familiile lor”, a spus el, ad?ug?nd c?, totu?i, agricultura european? este puternic implicat? at?t pe pia?a intern?, c?t ?i pe cea interna?ional?. Highlights - Hearing: Fruits, vegetables and wine: EU measures to face COVID-19 pandemic (Oct. 26) - Committee on Agriculture and Rural Development 29-10-2020 03:12 The Committee on Agriculture and Rural Development held a Public Hearing on the “Fruits, vegetables and wine market situation – the impact of the EU measures to face the COVID-19 pandemic”. The hearing was intended to address the impact on the agricultural market of the measures implemented to tackle the pandemic. It took place via the EP's online webstreaming platform from 17.00h to 18.45h. Six experts on two separated panels delivered presentations, followed by Q&A sections, concerning the impact of European measures on wine, fruits and vegetables sectors. Draft programme Events Source : ? European Union, 2020 - EP - Fruits, vegetables, wine market situation: EU measures to face the COVID19 pandemic - 26-10-2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 29-10-2020 01:58 PM CET The Committee on Agriculture and Rural Development held a Public Hearing on the “Fruits, vegetables and wine market situation – the impact of the ”. The hearing was intended to address the impact on the agricultural market of the measures implemented to tackle the pandemic. Six experts on two separated panels delivered presentations, followed by Q&A sections, concerning the impact of European measures on wine, fruits and vegetables sectors. Location : Brussels news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 28-10-2020 09: In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained. The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meeting through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 19 November (13.45-15.45), 30 November (16.45-18.45) and 1 December (9.00-12.00). ...............................................AUSTRIACum atrage Austria tinerii ?n agricultur?? Ferma 29 octombrie 2020 Unele state din Europa reu?esc s? aduc? ?i s? ?in? tinerii ?n agricultur?. Deci, ce tehnici func?ioneaz? - sau ce abord?ri sunt sortite e?ecului - ?ntr-o industrie ?mb?tr?nit??un articol de HANS WETZELS preluat din publica?ia ARC 2020 (Agricultural and Rural Convention) Text adaptat de GABRIEL GHERGHESCUAustria are cel mai mare procent de tineri fermieri dintre toate statele europene. 12% din popula?ia agricol? din ?ara alpin? are sub 35 de ani - mult peste media UE, de 5,1%, arat? cifrele Eurostat. Asta, pentru c? ??n compara?ie cu alte ??ri europene, ?n Austria este relativ u?or de preluat o ferm?: av?nd o mul?ime de mun?i, exist? mai pu?ine exploata?ii agricole mari care s? cump?re suprafe?e ?ntinse de p?m?nt, a?a cum se ?nt?mpl? ?n estul Germaniei. Pre?urile terenurilor sunt relativ mici, deci tinerilor le este mai u?or s? ridice o ferm?”, explic? Andreas Kugler, membru ?n Organiza?ia ?Tinerii fermieri austrieci”. Sprijin european dedicat?Comisia European? (CE) se teme c? procentul redus de tineri fermieri ar putea pune ?n pericol competitivitatea agriculturii europene ?i a securit??ii alimentare din Uniune. Astfel, a adoptat mai multe programe pentru a ?ncuraja tinerii s? ?nceap? o afacere agricol?: finan?are prin intermediul PAC pentru a ajuta persoanele sub 40 de ani s? ?nfiin?eze o ferm? - instalarea t?n?rului fermier, unde statele membre pot acorda cu p?n? la 25% ?n plus fa?? de subven?iile directe ?i programele de dezvoltare rural? ce ofer? scheme pentru servicii de consiliere ?i formare profesional?.Cercet?rile comandate de CE ?n 2015 sugereaz? c?, dup? accesul la teren, fermierii mai au nevoie de sprijin financiar, de credite ?i de resurs? uman? calificat?.Ajutorul european destinat tinerilor fermieri are ca ?int? fie re?nnoirea genera?iei din agricultur?, fie cre?terea productivit??ii fermei. ?n UE, rezultatele ?n aceste direc?ii nu sunt la nivelul a?tept?rilor.?Schimbul de genera?ii e greoi?Sprijinul financiar nu poate fi singura solu?ie la problema schimbului de genera?ii ?n agricultur?. Costurile cu ?nfiin?area unei ferme sunt destul de ridicate, iar pre?urile terenurilor sunt ?n cre?tere. Pe de alt? parte, un sistem de pensii deficitar (care nu asigur? un venit decent pentru agricultori) ?i decuplarea pl??ilor PAC de produc?ia agricol? (a ap?rut un stimulent pentru fermierii mai ?n v?rst?, iar subven?ia pe suprafa?? a devenit principalul lor venit) fac ca retragerea agricultorilor ?n v?rst? s? fie dificil?. A?adar, problema nu este ?n principal lipsa celor care doresc s? ?nceap? o afacere ?n agricultur?, ci mai degrab? num?rul mic al celor care vor s? renun?e. Trebuie mai ?nt?i eliminate obstacolele care ?mpiedic? fermierii mai ?n v?rst? s? se retrag?. foto: ??ntre 2007 ?i 2013, sprijinul mediu pe t?n?r fermier din UE a fost de doar 28.000 de euro - mult sub nivelul maxim permis.?Solu?ia austriac? ?Din 2014, Austria sprijin? tinerii s? cumpere ferme de la proprietari care nu au leg?tur? cu familiile lor. Astfel de m?suri politice inteligente au crescut num?rul de tineri activi ?n agricultura austriac?.??rile cu cel mai mare num?r de tineri fermieri sunt Polonia (10% din total) ?i Slovacia (11%). Un t?n?r fermier are v?rsta de p?n? la 39 de ani.Start-up IT pentru fermieri cu finan?are de 1,2 milioane euro 29 octombrie 2020 Un start-up IT activ ?i pe pia?a din Rom?nia, care ofer? solu?ii software fermierilor, a ob?inut o finan?are de capital de risc de 1,2 milioane de euro, de la mai mul?i investitori, printre care ?i Martin Villig, cofondator al unei cunoscute platforme de ridesharing.Startup-ul?eAgronom a primit finan?area din partea mai multor fonduri de investi?ii din Estonia, Lituania ?i Rusia, c?rora li s-a al?turat, ca business angel, ?i Martin Villig,? relateaz? .Platforma digital? eAgronom ofer? fermierilor servicii de consultan??, folosind inclusiv tehnologii de inteligen?? artificial? ?i date satelitare, pentru managementul fermelor, rota?ia optim? a culturilor ?i perfoman?? financiar?.Start-up ul a fost deschis ?n anul 2016, la Tallinn, de doi antreprenori estoni: Robin Saluoks??i??Stenver Jerkku. ?n cei patru ani de existen??, softul a ob?inut finan??ri de aproape 4,5 milioane de euro?n prezent, start-up ul are entit??i legale ?n Estonia, Lituania ?i Cehia ?i opereaz? global, inclusiv ?n Rom?nia. Echipa pe Rom?nia este denumit? Team Dracula iar account manager-ul desemnat este rom?n.Solu?iile IT performante destinate sectorului agricol sunt din ce ?n ce mai c?utate. Integrarea agriculturii ?n era digital? poate fi un pilon important ?n?construc?ia infrastructurii logistice ?i de?IT necesare pentru a putea oferi o imagine clar? ?i obiectiv? asupra sectorului?agricol?rom?nesc.SUEDIAScenarii plauzibile pentru industria produselor lactate (partea a 2-a): ?Produsele lactate cultivate ?n laborator ating scalabilitatea de mas?” By RO.aliment October 28, 2020?ntr-un scenariu plauzibil pentru viitorul produselor lactate, principalele produse alimentare din ?ntreaga lume ??i ob?in o mare parte din materia prim? lactat? din fabrici de fermentare, spun cercet?torii de la Universitatea Lund.Un proiect de cercetare care s-a ?ntins pe 18 luni realizat de Universitatea Lund din Suedia ?i finan?at de compania Tetra Pak, ?i-a publicat rezultatele. Studiul ?Tendin?e globale ce vor modela strategiile din industria produselor lactate” a urm?rit s? identifice scenarii plauzibile pentru industria produselor lactate ?n urm?torul deceniu.?n prima parte a articolului (publicat pe 14 octombrie 2020), au fost prezentate dou? scenarii plauzibile: ?Green dairy“, ?n care lumea viitoare se caracterizeaz? prin puternice restric?ii socio-ecologice, ?i ?Evolution dairy“ – un scenariu care are ?n vedere o evolu?ie liniar? a domeniului.Celelalte dou? scenarii r?mase pun tehnologia pe primul plan: ?New Fusion” ?i ?Brave New Food”.Noua fuziune: ?Perturbarea tehnologic? este major?“?n scenariul viitor al New Fusion, lumea se caracterizeaz? prin restric?ii socio-ecologice slabe, ar?ta Christian Koch, cercet?tor postdoctoral la ?coala de Economie ?i Management a Universit??ii Lund (LUSEM), ?n timpul difuz?ri pe internet a studiului finan?at de Tetra Pak.?n acela?i timp, ?n acest scenariu, saltul tehnologic ?i transform?rile industriei sunt ?cu adev?rat majore”. ?n consecin??, o mul?ime de produse ?i solu?ii tehnologice noi sunt puse la dispozi?ia industriei.?La fel ca ?n cazul altor evolu?ii exponen?iale ?n domeniul tehnologiilor, schimb?rile se produc cu o vitez? mai mare dec?t se prevedea”, a explicat cercet?torul, referindu-se la evolu?iile din companiile alimente care realizeaz? produse lactate cultivate ?n laborator ?i pe baz? de fermenta?ie.?n scenariul New Fusion, aceste companii reu?esc s? produc? lactate ?n mod eficient din punct de vedere al costurilor ?i s? ating? scalabilitatea de pia?? (s? poat? fi produse la nivel industrial, de mas?).?Agricultura ia multe forme acum”, a spus Koch, ?lactatele de origine animal? sau alternativele vegetale, precum ?i lactatele cultivate ?n laborator, coexist? pentru a spori calitatea ofertei nutri?ionale ?i nutri?ia de precizie”. Mai mult, produsele lactate cultivate ?n laborator aduc ?independen?a proteic?“ pentru regiunile care ?n trecut importau cele mai multe proteine ?i produsele lactate, ?deoarece fabricarea berii lactate este fezabil? ?n orice climat sau regiune geografic? acum“.?n ceea ce prive?te lactatele de origine animal? sau alternativele vegetale, laptele fluid pentru consum r?m?ne ?ultimul bastion” pentru industria lactat? conven?ional?. Fabricarea artizanal?, a produselor lactate ?i a br?nzeturilor continu? s? prospere.Exist? o cre?tere moderat? a alternativelor pe baz? plante, a remarcat Koch, ?n ciuda progreselor ?nregistrate ?n profilul nutri?ional ?i textura categoriei.?Sectorul alternativelor pe baz? plante atinge limitele naturale, din moment ce gustul, care este at?t de important pentru segmentul principal de consumatori nu poate rivaliza cu cel al produselor lactate cultivate acum cu succes ?n laborator.“Din punctul de vedere al consumatorilor, mul?i apreciaz? faptul c? animalelor nu li se mai ?cere” s? aib? produc?ii record de proteine lactate de ?nalt? calitate ?i se bucur? de produse vegane, f?r? lactoz?, cu amprente de mediu mai mici dec?t lactatele conven?ionale.?n special, produsele de fuziune – prin care lactatele de origine animal?, alternativele pe baz? de plante ?i cele ob?inute ?n laborator sunt mixate ?i asortate cu o nutri?ie personalizat? – sunt, de asemenea, ?n cre?tere.?Pe scurt, putem rezuma New Fusion ca un scenariu de schimbare a sistemului alimentar, sistem bazat foarte mult pe tehnologie”, arat? realizatorii studiului.Tehnologii licen?iate, inhibitori ai metanului ?i independen?a alimentar? a ChineiDeci, care sunt implica?iile pentru industrie? ?n acest scenariu, cercet?torii spun c? primele fabrici de astfel de produse lactate se vor lansa ?n SUA pentru a realiza componente proteice lactate. ?Succesul imediat al alternativei tehnologice ?i dovada conceptului arat? problemele sistemul ?n mare parte vechi ?i ineficient al zootehniei, a?a cum este ea azi”, explic? cercet?torii Universit??ii Lund.Desigur, primele produse pentru consum care con?in lactate ?crescute ?n laborator” au ajuns deja pe pia?? ?n SUA. Anul acesta, Smitten Ice Cream ?i The Urgent Co, cu sediul ?n San Francisco, au lansat produse congelate pentru desert ?i ?nghe?at?, respectiv, folosind lactate realizate ?n laborator, produse de Perfect Day. Tehnologia alimentar? californian? produce proteine lactate, inclusiv cazein? ?i zer, prin fermentare.?n New Fusion, marile companii alimentare din ?ntreaga lume ??i ob?in acum ingredientele lactate din fabrici de fermentare a laptelui ?cultivat” ?n laborator pentru a economisi costuri ?i a-?i ?mbun?t??i imaginea de sustenabilitate. ?n plus, un mare proprietar de m?rci lactate la nivel mondial ??i licen?iaz? tehnologia, a spus Koch, pentru a produce ingrediente lactate artificiale cultivate ?n laborator.Acest scenariu prevede, de asemenea, o reducere a produc?iei tradi?ionale de lactate, care are un efect knock-on pentru industria furajelor. Unii furnizori recupereaz? par?ial pierderile prin trecerea la produc?ia deingrediente necesare pentru produc?ia de lactate cultivate ?n laborator, a explicat domnul Koch.Cu toate acestea, inova?iile nu se limiteaz? la laborator. Progrese ?tiin?ifice ?avangardiste” sunt posibile ?n acest nou scenariu, inclusiv inhibitori de metan, vaccinuri cu metan ?i animale cu emisii mai mici de metan. Cu toate acestea, Koch spune c? astfel de inova?ii nu vor fi la ?ndem?na majorit??ii fermierilor, av?nd ?n vedere profiturile lor deja mici.?n special, China – care se m?ndre?te cu cea mai mare pia?? de iaurt din lume – atinge autosuficien?a ?n domeniul produselor lactate, precum ?i condi?iile de mediu dorite, cu ajutorul fabricilor de fermentare ?i a lactatelor cultivate ?n laborator.?Iar misiunea pe termen lung a Foods Impossible din SUA, de a ?nlocui utilizarea animalelor [cu] tehnologia de produc?ie a alimentelor p?n? ?n 2035 [nu mai] pare utopic?”.?n ceea ce prive?te procentele din cota de pia??, lactatele de origine animal? reprezint? 40% ?n acest scenariu, pe baz? de plante pentru 25%, iar lactatele cultivate ?n laborator, 35% .Koch a continuat: ?Av?nd ?n vedere gradul ridicat de inova?ii tehnologice adoptate de industrie ?ntr-un astfel de scenariu, consecin?ele a?teptate ale scenariului New Fusion sunt o reducere suplimentar? a cotei produselor lactate de origine animal? ?i un avans semnificativ at?t al alternativelor vegetale, c?t ?i al lactatelor cultivate ?n laborator.” (…)Alimente noi: New Tech, dar puternic reglementateUn al patrulea viitor plauzibil pentru produsele lactate, scenariul Brave New Food (Alimente noi ?ndr?zne?e), este oarecum un viitor conflictual, a spus Koch. De?i rezult? o multitudine de produse noi ?i solu?ii tehnologice, acestea sunt puternic reglementate.??n scenariul Brave New Food, doar c?teva mega ferme sunt capabile s? r?m?n? profitabile, av?nd ?n vedere presiunea tehnologic? ?i de reglementare”, ni s-a spus. Cu toate acestea, produsele lactate conven?ionale premium g?sesc o pia?? puternic? – ?n special ?n produsele lactate artizanale ?i fabricarea br?nzeturilor.?n acela?i timp, ?i ?n mod similar cu New Fusion, companiile de proteine lactate cultivate sunt acum eficiente din punct de vedere al costurilor ?i ajung la scalabilitatea pie?ei de mas? ?ntr-un spectru larg de categorii de produse lactate din Brave New World.?Chiar ?i laptele lichid de cultur? extrem de func?ional a fost dezvoltat,“ a remarcat Koch, ?av?nd ?n vedere avantajele, costul produselor alimentare de origine animal? fiind supuse unor taxe mari“.?n ceea ce prive?te alternativele vegetale, exist? o cre?tere ?puternic?”, care poate fi asociat? cu nutri?ia, ?mbun?t??irile aduse gustului ?i texturii ?i durabilit??ii – care sunt factori cheie de cump?rare. ?Solu?iile cele mai ecologice ?i bogate nutritiv au avantaje competitive ?n mediul foarte reglementat al tech alimentelor ?i proteinelor.?Politicile publice din domeniu devin extrem de ?mpovor?toare pentru micii produc?tori ?i ?ndep?rteaz? consumatorii de produsele agricole de origine animal?, ceea ce duce pe termen lung la schimbare ?n comportamentul consumatorilor.“Implica?ii pentru industrieCercet?torii au identificat mai multe evolu?ii plauzibile ?n scenariul Brave New World, inclusiv faptul c? guvernele din ?ntreaga lume sus?in produc?ia de alimente de origine non-animal? – ?i beneficiile sale demonstrabile pentru mediu ?i s?n?tate.Investi?iile ?masive” se fac ?n produc?ia celular?, precum ?i ?n dezvoltarea ?culturilor noi, super proteice”, a spus Koch.?Winston Churchill a prezis cre?terea alimentelor sintetice deja ?n 1931. De?i a durat mai mult dec?t era de a?teptat, predic?ia sa se ?mpline?te, at?t carnea, c?t ?i proteinele lactate derivate din diferite procese celulare ?i agricole devenind norm?.” ar?ta Christian Koch, postdoctoral cercet?tor la Lund University School of Economics and Management (LUSEM).Siguran?a alimentar? este un alt domeniu care prime?te o aten?ie sporit?, la fel ca produsele noi ?i calitatea ?mbun?t??it? a acestora ?n timp. Interven?ia guvernelor prin reglementare accelereaz? schimbarea c?tre un nou sistem alimentar.?n scenariul Brave New Food, alternativele lactate pe baz? de plante reprezint? 30% din cota de pia??, ?n timp ce lactatele de origine animal? scad la doar 20%. ?n acela?i timp, produsele lactate cultivate ?n laborator c??tig? o cot? de pia?? de 50%.?Av?nd ?n vedere baza radical? a schimb?rilor, scenariul Brave New Food este probabil s? produc? cea mai mare schimbare ?n distribu?ia originii produselor”, a spus Koch. ?Lactatele produse ?n laborator pe baz? de fermenta?ie vor acapara o jum?tate din pia??, alternativele pe baz? de plante o parte respectabil?, ?n vreme ce cota de pia?? a produselor tradi?ionale de origine animal? vor sc?dea semnificativ.“Studiul ?Tendin?e globale ce vor modela strategiile din industria produselor lactate” a fost realizat de Thomas Kalling, Matts K?rreman, Magnus Johansson ?i Christian Koch, de la Universitatea Lund din Suedia (LUSEM). Echipa a analizat ?ase pie?e globale – SUA, Marea Britanie, China, India, Nigeria ?i Brazilia – pentru a veni cu patru scenarii plauzibile: ?Green Dairy”, ?Dairy Evolution”, ?New Fusion” ?i ?Brave New Food” .Viitoarea Politic? Agricol? Comun?, discu?ii aprinse la nivelul forurilor UE Revista Fermierului Miercuri, 28 Octombrie 2020 S?pt?m?na trecut? (19-25 octombrie 2020), Politica Agricol? Comun? viitoare a fost subiect de discu?ii at?t ?n Consiliul mini?trilor Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene, c?t ?i ?n Parlamentul European. Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia (APPR) a f?cut un rezumat al discu?iilor, pe care vi-l prezent?m mai jos.Consiliul mini?trilor agriculturii a c?zut de acord asupra pozi?iei sale de negociere cu privire la pachetul de reform? a Politicii Agricole Comune (PAC) dup? perioada de tranzi?ie. Acordul ob?inut sub pre?edin?ia german? privind cele trei regulamente ale refomei PAC (regulamentul privind planurile strategice na?ionale, regulamentul de finan?are ?i monitorizare ?i regulamentul organiz?rii comune de pia??) cuprinde angajamente solide din partea statelor membre pentru o ambi?ie mai ridicat? privind protec?ia mediului ?i combaterea schimb?rilor climatice, cu instrumente precum eco-schemele obligatorii ?i condi?ionalit??i de mediu sporite.?n privin?a obiectivului de distribuire mai echitabil? a pl??ilor directe, mini?trii Agriculturii au decis c? se las? la latitudinea guvernelor na?ionale aplicarea plafon?rii la 100.000 de euro (la plata de baz?, cu deducerea salariilor) sau a pl??ii redistributive. Pentru a compensa diferen?a fa?? de media european?, ??rilor care aplic? SAPS li s-ar permite acordarea ?n continuare a ANT (Ajutoare Na?ionale Tranzitorii) p?n? la sf?r?itul perioadei de programare, respectiv anul 2027, cu o rat? de descre?tere de 5% anual.Se men?ine plafonul de 2.000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, ceea ce u?ureaz? povara adminsitrativ? ?n Rom?nia, unde peste 95% dintre beneficiarii pl??ilor directe primesc sub 2.000 euro/an.Procentul din pl??ile directe pentru eco-scheme (pentru mediu ?i clim?) propus este de?20%. Eco-schemele vor fi obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri. ?n acela?i timp, pozi?ia convenit? permite statelor membre s? aib? flexibilitatea necesar? ?n modul ?n care acestea ar atinge obiectivele de mediu. De exemplu, ar exista o faz? pilot de doi ani pentru ?nva?area implementarii eco-schemelor, iar statele membre ar beneficia de flexibilitate cu privire la modul de alocare a fondurilor ?n cadrul diferitelor practici ecologice.Un element nou adus ?n discu?ie, pe fondul crizei sanitare din acest an, a fost propunerea ca statul membru sa poat? decide ca 1% din pl??ile directe s? fie pl?tit fermierului cu condi?ia ca acesta s? foloseasc? aceast? sum? drept contribu?ie la un instrument de gestionare a riscurilor, deoarece s-a ajuns la concluzia c? este nevoie de ?m?suri generale pentru reducerea riscurilor, iar aloc?rile din Pilonul II pentru acest scop, av?nd caracter op?ional, sunt insuficiente.Din acest moment,?Consiliul are mandatul politic de a ?ncepe negocierile cu Parlamentul European, care este co-legislator, ?n vederea realiz?rii unui acord general.Pozi?ia Parlamentului European cu privire la reforma PACCompromisul referitor la??arhitectura verde” din regulamentul pentru planul strategic al PAC include: ??n ceea ce prive?te condi?ionalitatea, anumite cerin?e sunt eliminate (?n special ?n ceea ce prive?te identificarea ?i urm?rirea animalelor);alocarea obligatorie a 30% din pl??ile directe pentru eco-scheme;35% pentru cheltuielile de mediu ?i clim? ?n cadrul Pilonului II (dezvoltare rural?), incluz?nd?zonele cu constr?ngeri naturale;o clauz? general? de revizuire pentru planurile PAC ?n 2025, pentru a le adapta la legisla?ia climatic? ?i de mediu.Parlamentul European sprijin? propunerea Comisiei Europene privind plafonarea, reducerea pl??ilor c?tre fermele mai mari, sprijinirea fermierilor mici ?i tineri. Tinerii fermieri (de p?n? la 40 ani) care se instaleaz? pentru prima dat? ?n agricultur? vor primi o prim? de instalare de 100.000 euro ?i pl??i directe suplimentare timp de 7 ani (?n loc de 5, cum este ?n prezent).?n cadrul discu?iilor-maraton din Parlamentul European s-a insistat pentru introducerea de m?suri pentru a ajuta fermierii s? fac? fa?? riscurilor ?i poten?ialelor crize viitoare, dar ?i pentru sanc?iuni mai mari atunci c?nd beneficiarul pla?ilor ?ncalc? ?n mod repetat regulile, de pild? pe cele legate de protejarea mediului sau de bun?starea animalelor. Acest lucru ar putea s? duc? la penaliz?ri de?10% din sumele la care are dreptul fermierul?(?n cre?tere fa?? de 5% ?n prezent).Eurodeputa?ii doresc, de asemenea, s? fie instituit un mecanism ad-hoc?al UE care s? solu?ioneze reclama?ii ?nregistrate.....................................................SUAEconomia american? a ?nregistrat o cre?tere record de 33,1% ?n trimestrul al treilea Economia american? a revenit pe cre?tere ?n trimestrul al treilea, c?nd Produsul Intern Brut a ?nregistrat o cre?tere record de 33,1% ?n ritm anual, potrivit unei estim?ri preliminare publicate joi de Departamentul Comer?ului, transmite AFP. 29 oct, 2020 | Agerpres Este vorba de cel mai puternic ritm de cre?tere ?nregistrat de prima economie a lumii de la debutul public?rii datelor statistice, ?n 1947, ?i vine dup? o pr?bu?ire istoric? de 31,4% ?n al doilea trimestru. ?ns? aceast? cre?tere spectaculoas? ?n perioada iulie-septembrie, anun?at? cu cinci zile ?nainte de alegerile preziden?iale, a fost sus?inut? ?n principal de ajutoarele generoase acordate de Guvernul federal gospod?riilor ?i companiilor ?n contextul pandemiei de Covid-19, ajutoare care ?ntre timp au fost eliminate. De asemenea, economia american? r?m?ne ?n continuare sub nivelul la care era ?naintea pandemiei, ?n trimestrul patru al anului trecut, iar anali?tii subliniaz? c? recuperarea va fi una lent? ?n condi?iile ?n care num?rul cazurilor de infec?ie cu coronavirus a ?nceput din nou s? creasc? ?n SUA. Un raport separat publicat joi de Departamentul american al Muncii arat? c? 751.000 de persoane au depus cereri ini?iale pentru ajutoare de ?omaj ?n s?pt?m?na care s-a ?ncheiat la 24 octombrie, comparativ cu 791.000 ?n s?pt?m?na anterioar?. Chiar dac? cererile ini?iale pentru ajutoarele de ?omaj au sc?zut semnificativ fa?? de recordul de 6,867 milioane ?nregistrat ?n luna martie, num?rul lor r?m?ne deasupra v?rfului de 665.000 ?nregistrat ?n timpul recesiunii din 2007-2009. CHINAProduc?torul brazilian Marfrig Global Foods prognozeaz? c? importurile de carne de vit? ?n China vor cre?te gradual p?n? ?n 2022, pe fondul cererii interne pe acest segment din cauza crizei sectorului de carne de porc, transmite Agerpres. ActualitateOctober 14, 2020Evolu?ia ascendent? se va resim?i ?i dup? acest an, datorit? mut?rii popula?iei spre ora?e ?i adopt?rii de obiceiuri alimentare mai occidentale.?Totul sugereaz? c? fenomenul chinez este unul de durat?. Fiecare cre?tere cu 100 de grame a consumului per capita ?n China ?nseamn? importuri suplimentare de 2.000 de tone. Cererea va continua s? creasc? odat? cu majorarea veniturilor”, sus?ine directorul general de la Marfrig Global Foods SA, Miguel Gularte.Potrivit acestuia, poten?ialul de cre?tere este evident dac? se compar? consumul de carne de porc per capita ?n China, aproximativ 47 kilograme pe an, cu consumul de carne de vit?, aproximativ cinci kilograme pe an.Chiar dac? cele mai recente cifre arat? o refacere rapid? a efectivelor de porci din China, livr?rile de carne de porc ar urma s? continue s? scad? anul viitor.China va continua s? fie cel mai important client pentru livr?rile de carne din America de Sud, fiind responsabil pentru mai mult de 70% din exporturile de carne de vit? din regiune, ?i de aproximativ 60% ?n cazul Braziliei.BREXITSe preg?te?te al doilea referendum pentru independen?a Sco?iei. O majoritate f?r? precedent sus?ine separarea de Regatul Unit, pe fondul Brexitului ?i al pandemiei InCont.ro, 16 octombrie 2020 O majoritate f?r? precedent de 58% dintre sco?ieni declar? c? vor ca provincia lor s? ??i proclame independen?a fa?? de Regatul Unit, arat? un sondaj publicat miercuri de Institutul Ipsos Mori, relateaz? AFP. Acest sondaj, realizat de la 2 la 9 octombrie asupra unui num?r de 1.045 de sco?ieni, arat? de asemenea c? Partidul Na?ionalist Sco?ian (SNP) al premierului Nicola Sturgeon se bucur? de o sus?inere ”foarte puternic?” a publicului - mul?umit ?n propor?ie de 72% de modul cum gestioneaz? epidemia COVID-19.Forma?iunea pare astfel s? se afle ?ntr-o pozi?ie de for?? ?naintea alegerilor locale din mai 2021.SNP ar putea s? ob?in? numeroase mandate ?n Parlamentul descentralizat din Holyrood, ?ns?rcinat s? ia propriile decizii ?n domeniile educa?iei, s?n?t??ii ?i transporturilor.”Dac? SNP ob?ine o majoritate ?n alegerile locale de anul viitor, sondajul nostru sugereaz? c? va exista o presiune public? important? pentru ca Guvernul britanic central s? transfere Parlamentului sco?ian puterile necesare ?n vederea organiz?rii unui al doilea referendum pe tema independen?ei”, comenteaz? directoarea general? Ipsos Mori Sco?ia, Emily Gray, potrivit News.ro. Un asemenea scrutin a fost organizat ?n 2014, iar sco?ienii au votat atunci ?n propor?ie de 55% s? r?m?n? ?n Regatul Unit. Premierul britanic Boris Johsnon a exclus, ulterior, ?n mai multe r?nduri, ca Londra s? permit? Edinburghului s? organizeze un nou referendum, argument?nd c? este vorba despre un vot care are loc ”o dat? la o genera?ie”. Nicola Sturgeon s-a angajat s? stabileasc? ?naintea alegerilor locale din mai condi?iile ?i data unui al doilea referendum de independen??. Ea subliniaz? c? Brexitul a schimbat datele problemei pentru sco?ieni.Provincia britanic? a votat masiv, ?n referendumul din 2016, ?mpotriva ie?irii Regatului Unit din Uniunea European? (UE), care s-a consumat la sf?r?itul lui ianuarie.SANATATE si GASTRONOMIEC??i rom?ni au murit ?n primele 8 luni din acest an fa?? de aceea?i perioad? din anul trecut, pe cauze de deces de DP ??? HotNews.ro Miercuri, 28 octombrie 2020 La solicitarea HotNews.ro, Institutul Na?ional de Statistic? ne-a transmis num?rul deceselor pe cauze de deces ?n primele 8 luni din 2019 ?i 2020. Cifrele seci arat? c? anul acesta am avut, p?n? la finele lui august, mai pu?ine decese dec?t anul trecut. Din luna martie 2020 ?ncoace, lun? de lun?, decesele cauzate de diabet ?i de boli ale aparatului respirator (unde intr? ?i coronavirusul uciga?) au dominat 2020 fa?? de 2019.Totalul deceselor pe primele 8 luni 2020 fa?? de 2019 arat? a?a:Pe cauze de deces (codificarea cauzelor de deces s-a facut conform Clasific?rii Interna?ionale a Maladiilor - Revizia a X-a OMS - ICD 10), datele arat? ca mai jos: Mai jos ave?i diferen?a dintre num?rul deceselor din perioada martie- august 2020 fa?? de 2019 pentru c?teva cauze de deces. Barele din dreapta arat? cu c?t mai multe decese s-au ?nregistrat ?n acest an fa?? de 2019 ?n fiecare lun?, pe cauze de deces. Barele din dreapta arat? c? decesele din martie-august 2019 au fost mai numeroase.Sursa datelor: INS, Statistica demografic?. * Sunt inclu?i deceda?ii care aveau domiciliul sau re?edin?a obi?nuit? ?n Rom?nia. * Datele se refer? la decesele inregistrate in perioada ianuarie-august 2020. * ?n luna ianuarie 2020 sunt incluse si decese produse in anul 2019 si inregistrate la Oficiile de stare civila in luna ianuarie 2020. * Datele sunt provizorii fiind repartizate pe luni dup? data ?nregistr?rii fenomenului demografic. * Codificarea cauzelor de deces s-a facut conform Clasific?rii Interna?ionale a Maladiilor - Revizia a X-a OMS (ICD 10). * In lunile urmatoare unele cauze de deces pot suferi modificari ca urmare a verificarilor avute cu INSP. * Datele pentru luna septembrie 2019 vor fi disponiblie dup? data de 10 noiembrie 2020, dup? publicarea Comunicatului de pres? privind mi?carea natural? a popula?iei, ?n luna septembrie 2020. * ?n lunile iulie ?i august, ?n grupa de deces 'alte cauze' sunt incluse ?i decese care sunt ?n curs de codificare la DSP. Acestea vor fi codificate ?n lunile urm?toare. DOSARMini biblioteci, HYPERLINK ""Lucia Reich Creative, 5 decembrie 2018 Industriasul Andrew Carnegie si-a folosit averea pentru a construi 2.509 biblioteci peste tot in lume. Oamenii de la Little Free Library ar dori sa continue acesta traditie filantropica si sa faca bibliotecile accesibile oamenilor fara insa a mai cheltui averea nimanui. Asa ca au inceput sa vanda mici-micute-mititele librarii, de marimea casutelor pentru pasarele pe care le puteti umple cu carti ce credeti ca ar fi citite de oamenii din vecinatate. Intre 1888 si 1929, Andrew Carnegie, un om de afaceri scotiano-american a furnizat banii necesari construirii a 2.509 biblioteci. In toata lumea. Prima biblioteca gratuita din SUA a fost construita in 1889 in Braddock. Carnegie a investit mare parte din succesul su in sprijinul acordat bibliotecilor pentru Colonelul James Anderson, un businessman din Allegheny, Pennsylvania. Colonelul Anderson si-a deschis biblioteca personala muncitorilor din fabrica sa pentru a le permite sa se instruiasca, sa invete lucruri noi. Cand Carnegie a inceput sa-si promoveze bibliotecile gratuite, grupuri de femei din intreaga America s-au ocupat de strangerea contributia orasului la costurile bibliotecilor. Carnegie a vrut sa se asigure ca fiecare oras contribuie la construire si la realizarea colectiei de carti astfel incat sa fie ?gratuite pentru toti”. Generozitatea lui Carnegie insa a aratat drumul. Unul cate unul, mii de Little Free Libraries vor fi dotate in intreaga lume – chiar mai mult decat a construit Carnegie – iar noi toti putem ajuta! Doritorii pot comanda o astfel de micuta biblioteca si alege din diferite stiluri pe * * *Studiu KPMG: Afacerile de familie se confrunt? cu un mediu fiscal complex ?i ?n continu? schimbare. ?Provoc?rile generate de pandemia COVID-19 au scos la iveal? nevoia afacerilor de familie de a aplica o strategie bazat? pe inova?ie, cu accent pe recrutarea talentelor ?i pe tehnologie.“ Ramona Cornea 28.10.2020 Afacerile de familie contribuie la dezvoltarea economiei globale, av?nd cea mai mare contribu?ie la PIB-ul global ?i un impact major asupra pie?ei muncii, ?ns? liderii care vor s? ??i p?streze afacerea ?n familie ?i s? o transfere c?tre genera?ia urm?toare se pot confrunta cu o multitudine de provoc?ri, cu at?t mai mult ?ntr-un mediu instabil, a?a cum se ?ntampl? ?n prezent, conform studiului KPMG Private Enterprise Global Family Business Tax Monitor.?n Rom?nia, transferul afacerii prin mo?tenire ori dona?ie nu genereaz? venituri impozabile la nivelul membrilor de familie din noua genera?ie, ?ns? unele obliga?ii fiscale pot ap?rea ?n cazul transferului propriet??ilor imobiliare care nu sunt parte din afacere. De?i legisla?ia din Rom?nia legat? de transferul afacerii este favorabil?, trebuie luat? ?n considerare ?i legisla?ia altor state, mai ales ?n cazul unui business interna?ional sau a unor membri de familie care poate nu locuiesc ?n Rom?nia. * * *Satul din Ardeal locuit aproape ?n totalitate de sa?i. Cum se p?streaz? mo?tenirea etnicilor germani 29 octombrie 2020, 09:35 de Dorin ?imonea FOTO Satul din Ardeal locuit aproape ?n totalitate de sa?i. Cum se p?streaz? mo?tenirea etnicilor germani Satul din Podi?ul T?rnavelor p?streaz? mo?tenirea l?sat? de sa?i Pe valea T?rnavei Mici, ?n jude?ul Alba, un sat aminte?te ?nc? de vremurile ?n care sa?ii erau majoritari aici. ?ona a fost locuit timp de secole de sa?i, dar ast?zi mai sunt doar c??iva locuitori de etnie german?. Vechea comunitate ?i-a l?sat amprenta pentru totdeauna ?n localitatea cu circa 1.000 de locuitori. Chiar dac? sa?ii au plecat, realiz?rile acestora au r?mas pentru posteritate: casele construite ?ntr-un stil arhitectural unic, vechile por?i de lemn inscrip?ionate cu numele proprietarului ?i cu anul ?n care au fost edificate, cl?direa impun?toare a ?colii, dat? ?n folosin?? ?n 1930, ?i, mai ales, de biserica evanghelic?, monument istoric, o fortifica?ie de straj? satului de aproape 500 de ani. ?n biserica fortificat? se sluje?te doar la c?teva s?pt?m?ni odat?, atunci c?nd vine la ?ona un preot de la Sebe?, care se ?ngrije?te spiritual ?i de pu?inii sa?i care au mai r?mas ?n celelalte localit??i de pe T?rnava Mic?. Odat? cu emigrarea sa?ilor, ?n biseric? nu au mai fost oficiate botezuri ?i nun?i, ci doar ?nmorm?nt?ri. Ini?ial, biserica sa?ilor, atestat? documentar la 1252, se afla la peste doi kilometri distan?? fa?? de actualul l?ca? de cult, fiind d?r?mat? dou? secole mai t?rziu. Pe un turn din biserica actual?, unde s-a folosit piatr? din cea d?r?mat?, este inscrip?ionat anul 1464, dovad? c? a existat ?i o alt? biseric?. ?ntre 1520 ?i 1550 se construie?te o biseric? f?r? turn, ?n form? de sal?, dedicata Sf?ntului Matei, construit? din piatr? ?i c?r?mid?. Odat? cu realizarea Reformei ?i ?n Transilvania, ?n 1572, biserica din ?ona devine Evanghelic?. Prima renovare a bisericii a avut loc ?n 1657, iar cea mai recent? ?n 1989. Biserica veche de aproape 500 de ani este ?ntre?inut? de sa?ii pleca?i ?n Germania ?n 1826, a fost amenajat turnul clopotelor ?n forma ?n care este ?i ?n prezent. Unul dintre clopote, existent ?i azi, este inscrip?ionat 1647. Celelalte dou? au fost turnate ?n 1922, la Sibiu, pentru a le ?nlocui pe cele confiscate ?n timpul Primului R?zboi Mondial. La 1844, bisericii i se adaug? o nav? lateral? cu galerie, iar trei ani mai t?rziu este amenajat un nou altar. Prima org? a bisericii a fost construit? ?n 1660. Cea actual? dateaz? din 1852, fiind restaurat? ?n 1927. Ceasul de pe turn, acum nefunc?ional, a fost achizi?ionat ?n 1912, de la o fabric? din Bernburg, de c?tre "Asocia?ia Femeilor" din ?ona, care a colectat 1.285 de coroane ?n acest sens. Cadranul ceasului a fost ref?cut ?n 1976. Se ?ntorc pentru a vizita locurile unde s-au n?scut ?i au crescut Periodic, sa?ii care au locuit la ?ona se re?ntorc ?n satul natal pentru vizita locurile unde s-au n?scut ?i au crescut. Au reeditat un obicei unic ?n Transilvania, "La ?ipote", desf??urat, de obicei, ?n duminica ?nainte de Rusalii. Obiceiul dateaz? de la mijlocul secolului al XIX-lea, dup? ce s?tenii au cump?rat terenurile agricole de la nobili, fiind ?n mod deosebit interesa?i s? ?ntre?in? cele opt ?ipote (izvoare - n.r.) de pe hotarul satului, pentru a avea ap? de b?ut atunci c?nd mergeau la munci agricole. Din p?cate, acum nu mai exist? niciun izvor din cele opt, odat? cu plecarea sa?ilor acestea sec?nd nemaifiind ?ntre?inute. "La ?ipote" este un obicei pe care sa?ii ?oneni l-au prezentat, dup? emigrare, ?i la diverse festivaluri ?n Germania. Obiceiul ”La ?ipote” este re?nviat atunci c?nd etnicii germani revin ?n sat Din 1979, sa?ii din ?ona se ?ntrunesc ?n Germania tot la doi ani, constituindu-se ?i acolo, ?n 1995, ?n "comunitatea vecinilor", "?ighidi?", dup? modelul din satul natal. "Comunitatea vecinilor" din care f?ceau parte to?i b?rba?ii c?s?tori?i este cea mai veche form? de organizare a sa?ilor, adus? probabil din locurile de emigrare. ?n ?ona erau cinci astfel de comunit??i. ?n 1996, pentru u?urarea comunic?rii ?ntre ?onenii care locuiesc ?n Germania ?i Austria s-a decis ca aceste zone s? fie ?mp?r?ite ?n cinci comunit??i ale vecinilor, a?a cum erau odinioar? ?n satul natal. Din 2003, "comunit??ile vecinilor" execut? ?n mod regulat repara?iile necesare la biserica evanghelic? ?i casa parohial?. Se ?ngrijesc ?n mod special ca cimitirul unde odihnesc rudele lor s? fie ?ntre?inut. Dac? biserica sa?ilor are o vechime de aproape cinci sute de ani, biserica ortodox? din localitatea ?nfiin?at? la 1313 de sa?i a fost construit? doar la 1935, lucru firesc ?in?nd cont c? ?n sat erau la vremea respectiv? doar 14 familii de rom?ni. Ultimii sa?i au emigrat ?n 1990 Dac? ?n perioada Interbelic? locuiau ?n ?ona doar c?teva zeci de rom?ni ?i ?n jur de 1.600 de sa?i, la cel mai recent recens?m?nt s-a stabilit c? aici locuiesc peste 850 de rom?ni, c?teva zeci de maghiari ?i c?teva zeci de romi. Num?rul sa?ilor din ?ona a ?nceput s? scad? odat? cu al Doilea R?zboi Mondial, atunci c?nd peste 70 de tineri, ?nrola?i ?n armata rom?n? sau ?n cea german?, au pierit ?n lupte. ?n ianuarie 1945, un num?r de 230 de sa?i, 108 b?rba?i, av?nd ?ntre 17 ?i 45 de ani, ?i 122 de femei, cu v?rste ?ntre 18 ?i 30 de ani, au fost deporta?i ?n fosta Uniune Sovietic?, fiind transporta?i timp de mai multe s?pt?m?ni ?n vagoane de vite ?n bazinul Done?k. Dou?zeci de b?rba?i ?i dou?sprezece femei nu s-au mai ?ntors, murind ?n lag?r. Mul?i sa?i, peste 60, au r?mas ?n Germania dup? al Doilea R?zboi Mondial, ulterior, ?i din cauza regimului comunist, rudele acestora solicit?nd autorit??ilor rom?ne s? li se aprobe s? emigreze pentru a-?i re?ntregi familiile. Dup? 1970, num?rul sa?ilor din ?ona a sc?zut accentuat, ajung?nd ca ?n 1989 s? mai fie doar ?n jur de 200. ?i ace?tia au emigrat ?n 1990. * * *Dou? comune din Alba s-au asociat pentru a construi un drum din bani europeni. Inedit: Ce solu?ie au g?sit pentru a proteja noua investi?ie de traficul utilajelor agricole ? 25 Octombrie 2020 ? Ovidiu Ha?egan Asocia?ia Intercomunitar? de Dezvoltare Ciugud – S?ntimbru este aproape de finalizarea unui proiect european de peste 3,6 milioane de euro. Cele dou? comune ale jude?ului Alba s-au asociat pentru a construi un drum ?ntre ele, iar banii au fost ob?inu?i din fonduri europene: este vorba despre peste 3,6 milioane de euro, accesa?i prin PNDR. Autorit??ile consider? c? noul drum, asfaltat pe o distan?? de circa 4,5 kilometri, s? fie ?n acela?i timp ?i o atrac?ie pentru iubitorii de natur? deoarece tranziteaz? o p?dure aflat? la c??iva kilometri de Alba Iulia.Drumul asfaltat este dublat de un drum de p?m?nt, pe care autorit??ile locale l-au ?ndreptat ?i l?sat a?a pentru ca utilajele agricole ?i de exploatare s? nu fie nevoite s? utilizeze drumul cel nou, destinat exclusiv traficului auto. Prin aceea?i finan?are, mai este inclus? ?i asfaltarea unor str?zi din cele dou? comune.”Proiectul arat? modul ?n care dou? administra?ii locale pot colabora pentru atragerea fondurilor europene care s? rezolve probleme importante ?n cele dou? comunit??i. Este unul dintre cele mai mari proiecte derulate ?n acest sistem de cooperare administrativ? ?i beneficiile acestor investi?ii sunt v?zute ?n ambele comune. Ca un exemplu, DC 40 a creat un acces mult mai facil spre Alba Iulia pentru locuitorii din satul Dumitra, comunitate care se confrunt? cu depopularea, ?n ultimii ani. Mai mult, ?n ambele comune, proiectul cre?te gradul de confort al locuitorilor prin asfaltarea unor str?zi mici sau a unor str?zi nou formate. Pentru satul rom?nesc, fondurile europene r?m?n solu?ia cea mai bun? pentru dezvoltare ?i cre?terea condi?iilor de trai pentru locuitori”, a declarat pentru G4Media.ro purt?torul de cuv?nt al Prim?riei Ciugud, Dan Lungu. Lucr?rile au fost realizate ?n cea mai mare parte, urm?nd ca drumul s? fie marcat ?i semnalizat corespunz?tor ?i apoi s? aib? loc recep?ia final?. Drumul dintre cele dou? comune a fost realizat de compania Florea Grup din Alba Iulia.Fina?area este asigurat? ?n cadrul subm?surii 7.2 ?Investi?ii ?n crearea ?i modernizarea infrastructurii de baz? la scar? mic?”, parte integrant? din PNDR 2014-2020Pe l?ng? drumul amintit, ?n bugetul de 3,6 milioane de euro al proiectului, mai este cuprins? asfaltarea mai multor str?zi din cele dou? comune, ?n total 12 kilometri (c?te 6 din fiecare). Foto: C?t?lin C?dan * * *EXCLUSIV Marile investi?ii economice din afara UE trebuie s? treac? de un nou filtru administrativ format din guvern, pre?edin?ie, servicii secrete. Proiect de transpunere a legisla?iei europene provocate de valul de investi?ii din China 23 Octombrie 2020 ? Mihai Roman Consiliul Concuren?ei a pus ?n dezbatere public? un proiect de ordonan?? de urgen?? care preia legisla?ia european? ?i adaug? un filtru major ?n calea investi?iilor str?ine directe care sunt de natur? s? afecteze securitatea sau ordinea public?. Aceste investi?ii venite din afara UE (China, Rusia, Turcia, SUA etc.), dep??esc 2 milioane de euro ?i sunt f?cute ?ntr-o lung? list? de domenii trebuie s? fie aprobate de o institu?ie nou? care reune?te reprezentan?i ai guvernului, administra?iei preziden?iale, ministerelor ?i serviciilor secrete.Proiectul de OUG preia Regulamentul UE nr. 452/2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investi?iilor str?ine directe i?n Uniune, legisla?ie obligatorie pentru toate statele membre. Regulamentul UE a ap?rut ca o reac?ie a Uniunii fa?? de valul de prelu?ri ?i investi?ii economice f?cute de China ?n domenii strategice din UE dup? criza financiar? ?nceput? ?n rma?ia pe scurt:– Investitorii str?ini din afara UE (persoane fizice sau firme) trebuie s? notifice inten?ia c?tre autorit??ile rom?ne– Domeniile supuse acestui control sunt extrem de largi (energie, transporturi, agricultur?, comunica?ii, militar)– Nou-?nfiin?ata Comisie pentru examinarea investi?iilor str?ine directe (CEISD) analizeaz? informa?iile ?i d? un aviz conform (obligatoriu)– ?n CEISD, deciziile se iau cu unanimitate– Guvernul emite o hot?r?re prin care autorizeaz? sau respinge investi?ia– Entit??ile direct implicate pot ataca ?n instan?? decizia guvernului– Lipsa notific?rii unei asemenea investi?ii sau transmiterea de informa?ii false/incomplete sunt pedepsite cu amenzi de 1-5% din cifra de afaceriCele mai importante prevederi din proiectul de OUGSe desemneaz? Consiliul Concuren?ei din Rom?nia ca punct de contact pentru asigurarea ?i respectarea prevederilor acestui regulament. Consiliul Concuren?ei este autoritatea la care se notific? investi?iile str?ine directe ?i ?ndepline?te toate atribu?iile ce deriv? din aceast? calitate, potrivit prezentei ordonan?e de urgen??.Cine este considerat investitor str?in:1. persoan? fizic?, care nu este cet??ean al unui stat membru al UE, care a realizat sau inten?ioneaz? s? realizeze o investi?ie str?in? i?n Rom?nia;2. persoan? juridic? al c?rei sediu social nu se afl? i?ntr-un stat membru al UE care a realizat sau inten?ioneaz? s? realizeze o investi?ie str?in? direct? ?n Rom?nia;3. persoan? juridic? al c?rei sediu social se afl? i?ntr-un stat membru al UE, care a realizat sau inten?ioneaz? s? realizeze o investi?ie str?in? i?n Rom?nia, ?n care este exercitat ?n mod direct sau indirect controlul de c?tre: o persoan? fizic? ce nu este cet??ean al unui stat membru al Uniunii Europene, o persoan? juridic? al c?rei sediu social nu se afl? i?ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau o alt? entitate juridic?, f?r? personalitate juridic?, organizat? i?n temeiul legilor unui stat care nu este membru al Uniunii Europene;4. administrator fiduciar al unei entit??i f?r? personalitate juridic? ce a realizat sau inten?ioneaz? s? realizeze o investi?ie str?in? i?n Rom?nia sau o persoan? aflat? ?ntr-o pozi?ie similar?, dac? aceasta nu este cet??ean al Uniunii Europene, i?n cazul unei persoane fizice, sau dac? aceasta nu are sediul social i?ntr-un stat membru al Uniunii Europene, ?n cazul unei persoane juridice, sau dac? aceast? entitate a fost constituit? i?n temeiul legilor unui stat care nu este stat membru al Uniunii EuropeneCe investi?ii str?ine trebuie notificate:a) valoarea investi?iei reprezint? cel pu?in echivalentul i?n lei a 2.000.000 de euro;?ib) obiectul de activitate se circumscrie domeniilor:– securitatea cet??enilor ?i colectivit??ilor– securitatea frontierelor– securitatea energetic?– securitatea transporturilor– securitatea sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale– securitatea infrastructurii critice– securitatea sistemelor informatice ?i a celor de comunica?ii– securitatea activit??ii financiare, fiscale, bancare ?i de asigur?ri– securitatea producerii ?i circula?iei armamentului– securitatea industrial?– protec?ia impotriva dezastrelor– protec?ia agriculturii ?i a mediului ?nconjur?tor– protec?ia opera?iunilor de privatizare a ?ntreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestoraComisia pentru examinarea investi?iilor str?ine directe (CEISD) se constituie pe l?ng? Guvernul Rom?niei, prin decizie a Prim-ministrului, ?i este alc?tuit? din reprezentan?i ai: aparatului de lucru al Prim-ministrului, Administra?iei Preziden?iale, Ministerului Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri, Ministerului Finan?elor Publice, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, Ministerului Justi?iei, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Rom?n de Informa?ii, Serviciului de Informa?ii Externe, Consiliul Concuren?eiPe baza avizului conform emis de c?tre CEISD, autorizarea investi?iei str?ine directe se acord? prin decizie a Prim-Ministrului.Deciziile CEISD se iau prin votul unanim al membrilor Comisiei. CEISD emite avizul conform de autorizare, autorizare condi?ionat?, interzicere sau anulare a autoriz?rii i?n maximum 45 de zile de la data la care notificarea a devenit efectiv?.?n baza avizelor ?i informa?iilor primite, CEISD hot?r??te emiterea unui aviz conform pentru autorizare, autorizare condi?ionat?, interzicere sau anulare a investi?iei str?ine directe.Consiliul Concuren?ei, i?n cazul investi?iilor str?ine directe notificate acestuia, va transmite p?r?ii notificatoare, i?n termen de 45 de zile de la primirea notific?rii complete, avizul CEISD sau o informare cu privire la faptul c? investi?ia str?in? direct? notificat? va fi supus? unei analize am?nun?ite potrivit art. 14 alin. (1) lit. a. ?n situa?ia analizei am?nun?ite, CEISD va transmite avizul conform, ?n cel mult 45 de zile, ?n vederea emiterii unei hot?r?ri de Guvern pentru autorizarea cu condi?ii, interzicerea sau anularea investi?iei str?ine directe.?n situa?ia i?n care CEISD nu emite, i?n termenele prev?zute de OUG, un aviz conform de autorizare, autorizarea condi?ionat?, interzicerea sau anularea investi?iei str?ine directe, atunci se consider? c? investi?ia este autorizat? provizoriu. O investi?ie str?in? direct? autorizat? provizoriu poate face obiectul examin?rii CEISD i?n cazul i?n care aceasta constat? c? investi?ia str?in? direct? afecteaz? securitatea sau ordinea public? a Rom?niei.Hot?r?rea de guvern privind anularea autoriz?rii investi?iei str?ine ?i hot?r?rea de guvern privind interzicerea investi?iei str?ine includ informa?ii de baz? privind efectuarea investi?iei str?ine, inclusiv informa?ii privind cota de proprietate ?i drepturile de vot.Sanc?iuni(1) Constituie contraven?ie ?i se sanc?ioneaz? de c?tre Consiliul Concuren?ei cu amend? de la 1% la 5% din cifra de afaceri total? din anul financiar anterior sanc?ion?rii urm?toarelor fapte, s?v?r?ite cu inten?ie sau din neglijen?? de i?ntreprinderi:a) furnizarea de informa?ii inexacte, incomplete sau care induc i?n eroare i?ntr-o cerere, o confirmare, o notificare sau o completare la aceasta;b) punerea i?n aplicare a unei investi?ii str?ine directe f?r? ca aceasta s? fie notificat?Hot?r?rea privind autorizarea condi?ionat?, anularea sau interzicerea autoriz?rii investi?iei str?ine directe, se contest? potrivit dreptului comun. * * *Pariu c??tigat ?n agricultur? cu un mineral-minune agrointeligenta.ro - 28 octombrie 2020 o pia?? de agribusiness extrem de variat?, fiecare companie de input-uri caut? s? c??tige teren cu produse care aduc plusvaloare ?n ferme. Astfel, concuren?a na?te inova?ie ?i aduce cele mai avansate substan?e necesare agricultorilor. Daymsa a venit ?n Rom?nia cu un punct-forte bine stabilit: leonardita.Daymsa are o istorie de 41 de ani, iar totul a ?nceput cu exploatarea unui z?c?m?nt important de leonardit?. Ce este leonardita? Pe scurt, un mineral cu propriet??i fantastice pentru agricultur?. Leonardita con?ine o cantitate mare de acizi humici, astfel c? produsele dezvoltate pe baza acestei resurse ajut? la cre?terea fertilit??ii solului.Produsele Daymsa au intrat de c??iva ani ?i ?n Rom?nia, prin eforturile lui Joaquin Gonzalez. “Primul pas al companiei a fost produc?ia de biostimulatori pentru consumul propriu ?i pentru pomicultur?. S-a extins, acum suntem prezen?i ?n 47 de ??ri ?n toat? lumea”.?n 2009-2010 s-a ?nceput folosirea biostimulatilor Daymsa la soia ?n America de Sud, iar ?n 2012 s-au ?nceput test?rile ?n cultur? mare ?n Rom?nia. “Sunt ?i fermieri din Fran?a, sunt ?i fermieri din Germania care vin ?n Rom?nia s? vad? ce am f?cut noi cu aceste produse ?n cultura mare”, a explicat Gonzalez.Portofoliul Daymsa include biostimulatori, corectori de caren?e, produse pentru ?mbun?t??irea calit??ii solului ?i a apei ?i produse care s? creasca rezisten?a plantelor. Raiza Mix, Naturamin WSP, Naturacid, Folitex, Naturfruit ?i Cytoplant sunt cele mai cunoscute produse aduse ?n Rom?nia de Daymsa. “De c?nd Daymsa a pornit la drum, s-a pus accent pe partea de cultur? ecologic?, cultur? bio, cultur? sustenabil?. Majoritatea produselor de la Daymsa sunt certicate ecologic, sunt certificate pe Ecocert, pe FIBL, pe Control Union”, a completat Gonzalez.Fermierii din Rom?nia s-au convins repede de calit??ile produselor Daymsa. “Le folosim, ob?inem o recolt? sporit?, o calitate deosebit? a produc?iei, altfel ob?inem ni?te venituri ?n plus ?i amortiz?m costurile extra. Cu ajutorul lor am ob?inut un contract cu un lan? de magazine din ?ar?”, a m?rturisit Ionu? Victor Radu, din jude?ul Olt. ?i ?n Ialomi?a a dus Joaquin Gonzalez produsele companiei spaniole. “Am folosit toat? gama de produse ?i ?ntr-un an normal ai putea s? ob?ii undeva la 7-10% ?mbun?t??irea culturii, at?t ?n calitatea fructului, c?t ?i ?n cantitate, ?n produc?ie. Acei 7-10% sunt bani pe care eu ?i bag ?n buzunar, sunt profit, sunt cura?i”, a completat Andrei Boito?, din comuna Gheorghe Doja.Mai multe testimoniale ale fermierilor care s-au bucurat de calit??ile produselor marca Daymsa, dar ?i detalii tehnice despre modul de utilizare pot fi g?site pe pagina de Facebook Natur Grup Integral SRL.Lua?i leg?tura cu reprezentan?ii Daymsa pe telefon ?i Whatsapp: +40745 643 165 * * *Cele mai bune practici agricole pentru s?n?tatea solului variaz? ?n func?ie de regiune octombrie 29, 2020 agrimanet Cele mai bune practici agricole pentru s?n?tatea solului variaz? ?n func?ie de regiuneConform noilor cercet?ri, informa?iile referitoare la s?n?tatea solului sunt adesea prea generalizate. Datele provenite de la nivel local ?i vor ajuta pe fermieri s? foloseasc? cele mai bune practici pentru terenurile lor.Fermierii pot folosi o varietate de practici pentru a-?i men?ine solurile s?n?toase. Unele dintre aceste practici includ tehnologii no/minimum tilling, rotatia culturilor, etc.S?n?tatea solului este dificil de definitCu toate acestea, cercet?rile publicate ?n Agricultural & Environmental Letters, men?ioneaz? c? informa?iile referitoare la s?n?tatea solului sunt adesea prea generalizate.?S?n?tatea solului este dificil de definit, m?surat ?i urm?rit ?n timp, de?i metodele se ?mbun?t??esc”, spune Grace Miner, Grace Miner, om de ?tiin?? la Colorado State University ?i membru al Societ??ii Americane de Agronomie, Crop Science Society of America. ?Corelarea schimb?rilor ?n s?n?tatea solului cu gestionarea fermelor este complex?.”Nu toate rezultatele sunt aceleasi pentru ferme. O practic? poate fi benefica pentru una, dar nepotrivita pentru o alta ferma, ?n func?ie de loca?ie.Cele mai bune practici agricole trebuie ?n?elese la nivel regional?Recunoa?tem c? exist? poten?iale beneficii ?n ceea ce prive?te s?n?tatea solului, dar trebuie precau?ie, nu trebuie sa generalizam”, spune Miner. ?Cele mai bune practici agricole, ?n termeni de costuri ?i beneficii, trebuie ?n?elese la nivel regional. Ceea ce func?ioneaz? pentru cineva dintr-o regiune s-ar putea s? nu func?ioneze ?n alta zona geografica”.Exist? mul?i factori care afecteaz? rezultatele gestion?rii s?n?t??ii solului la o ferm?. ?mbun?t??irea s?n?t??ii solului este adesea un proces ?ndelungat care depinde de lucruri precum tipul de sol, clima, sistemul de cultur? ?i testele disponibile.?Solurile s?n?toase reprezint? baza produc?iei de alimente”, spune Miner. ?Trebuie s? urm?rim cele mai durabile ?i mai economice forme de produc?ie. Dar rezultatele trebuie ?n?elese pe o perioad? lung? de timp la nivel regional”.Identificarea argumentelor pro ?i contra a diferitelor sisteme de gestionare a fermeiCercet?torii subliniaz? importan?a identific?rii argumentelor pro ?i contra a diferitelor sisteme de gestionare a fermelor. Trebuie luate ?n considerare s?n?tatea solului, randamentul ?i calitatea nutri?ional?. Pentru unii, poate fi necesar s? se ia decizii ?n ceea ce prive?te obiectivele fermierilor.Miner observ? c? generaliz?rile sunt utile pana ?ntr-un anumit punct. Dar pentru a r?spunde la ?ntreb?ri despre modul ?n care practicile de gestionare a fermelor influen?eaz? s?n?tatea solului, randamentele ?i alte rezultate, practicile trebuie testate la scar? regional? pentru mai mul?i ani.?Datele provenite de la nivel local ?i vor ajuta pe fermieri s? foloseasc? cele mai bune practici pentru terenurile lor”, spune Miner. “Investi?iile ?i rezultatele implicate de-a lungul timpului sunt o provocare complex?, dar totu?i util?.”Randamentul culturilor ?i calitatea nutri?ional??ntrebarea dac? solurile mai s?n?toase vor duce la o valoare nutri?ional? mai bun? a culturilor este un alt domeniu de cercetare. ?mbun?t??irea s?n?t??ii solului nu ?nseamn? ?n mod automat ca randamentul culturilor ?i calitatea nutri?ional? va cre?te.??n unele culturi, calitatea nutrien?ilor minerali scade pe m?sur? ce produc?iile cresc,” explic? Miner. ?Depinde de tipul de cultur? ?i de mediul de cre?tere, printre al?i factori.”Scopul este de a ?n?elege cele mai adecvate practici regionale de gestionare a fermelor, spune Miner. “Investind timp, energie ?i finan?are la scar? regional?, putem determina beneficiile practicilor de gestionare a s?n?t??ii solului pentru fermieri”. * * *A inceput cursa pentru ?Gustul Ales”: Doctor Fursec a inscris doua produse in competitive By RO.aliment October 28, 2020Pentru al patrulea an consecutiv, Doctor Fursec, producatorul de fursecuri, prajituri si alte tipuri de cofetarie, s-a inscris in cursa pentru ?Gustul Ales”, trofeul ce garanteaza standardul inalt de calitate al produselor alimentare.Anul acesta, producatorul a inscris in competitie ?Buseurile cu gem de zmeura” si ?Stelutele cu gem de zmeura si glazura”.Buseurile sunt fragede, sunt complimentate de gustul placut de zmeura si au o culoare aurie. Si stelutele se bucura de aroma inconfundabila a gemului de zmeura, dar au in plus si o pelicula de glazura de cacao. Ambele sunt fursecuri realizate dupa reteta traditionala adaptata pentru productia la scara industriala, un concept ce face parte din identitatea producatorului: retete simple, produse foarte gustoase, fara organisme modificate genetic.Despre Doctor FursecProducatorul de fursecuri, prajituri si alte tipuri de cofetarie, Doctor Fursec, detine brandul ?Secretul Bunicii”, sub eticheta caruia sunt comercializate prajituri, fursecuri, produse de tip pandispan ce poarta amprenta emblematica a dulciurilor facute odinioara de bunica.Anul trecut, compania a castigat trofeul Gustul Ales pentru buseurile cu nuca, in 2018, a luat premiul pentru Spritati cu lapte si glazura, iar, in 2017, a primit acelasi premiu pentru Buseurile cu gem de fructe si glazura. Mai multe detalii despre Doctor Fursec.Cresterea vanzarilor, prin amplasarea siglei pe ambalajCastigatorii editiilor anterioare au remarcat o crestere a vanzarilor, ca urmare a promovarii efectuate in cadrul campaniei inainte si dupa inmanarea trofeelor, dar mai ales datorita amplasarii siglei pe ambalajele lor. Integrata intr-o strategie coerenta, castigarea trofeului ?Gustul Ales” poate fi un refresh pentru un brand aflat intr-un con de umbra sau pur si simplu dobandirea unei vizibilitati mai mari.Premiul este, de fapt, o garantie a calitatii produselor, fiind inmanat in urma unei jurizaricomplexe. Prin amplasarea siglei pe ambalaj, puteti consolida relatia cu clientii actuali, dar mai ales puteti ajunge la noi consumatori, pe care sa ii fidelizati de-a lungul timpului.In fiecare an, stam la dispozitia castigatorilor, pe care ii ajutam sa marketeze corect primirea acestui trofeu, pentru a le consolida pozitia pe piata si a se diferentia de concurenta.BENEFICIILE CASTIGARII PREMIULUI GUSTUL ALESPremiul ?Gustul Ales” va ajuta sa va diferentiati dintre produse similare;Alegerea produsului dumneavoastra de catre specialisti de inalta clasa, din domeniu, constituie o uriasa oportunitate de a va impune in atentia consumatorilor;Premiile obtinute la editiile anterioare si semnalizate pe ambalaj au reusit sa atraga maiusor atentia clientilor, produsele castigatoare impunandu-se pe rafturilesupermarketurilor;Toate produsele participante vor fi anuntate in presa si in social media (in presapartenera a conferintei, dar nu numai);Prin promovarea din timp pe retelele de socializare, produselele inscrise in concursbeneficiaza de un plus de vizibilitatePuteti obtine informatii utile pentru un studiu de piata pentru produsele dumneavoastra,accesand statisticile afisate pe site cat si fisele tehnice continand mentiunile si punctajuljuriului.Despre trofeele ?Gustul Ales”Premiile ?Gustul Ales” sunt oferite in cadrul concursului ?Ora de bun gust”, organizat de agentia RO.aliment. Produsele care pot dovedi ca sunt fabricate in Romania vor fi jurizate de un juriu de specialitate luand in calcul mai multe criterii: gust, miros, caracteristica specifica fiecarei grupe (textura, limpiditate, palatabilitate etc), aspect, dar si continutul fisei tehnice a produsului.CE PRODUSE SUNT ELIGIBILEConcursul va avea loc in zilele de 25 si 26 noiembrie 2020, online si va putea fi urmarit live de catre participanti, pe platforma ZOOM. Anul acesta, trofeele vor fi decernate pe 3 decembrie, intr-o ceremonie online, din cauza restrictiilor impuse de pandamia SARS-COV2.VREAU SA MA INSCRIUTARIFE DE INSCRIERE PRODUSE IN CONCURSUL “Gustul Ales 2020”:1 produs ?n concursul ?Gustul Ales”: 200 euro + TVA2 produse ?n concursul ?Gustul Ales”: 360 euro + TVA3 produse ?n concursul ?Gustul Ales”: 480 euro + TVA4 produse ?n concursul ?Gustul Ales”: 600 euro + TVA * * *Metod? sigur? de a sc?pa de buruienile din cultura de rapi??, Galera? Super Revista Fermierului Miercuri, 28 Octombrie 2020 Pentru cultivatorii de rapi?? care nu au efectuat ?nc? erbicidarea, compania Corteva Agriscience de?ine?cea mai bun? solu?ie, cu aplicare ?n toamn?, pentru controlul ?n postemergen?? al buruienilor dicotiledonate - erbicidul?Galera? Super.Este un produs cunoscut, care are ?n compozi?ie?trei substan?e active?(240 g/l clopiralid + 80 g/l picloram + 40 g/l aminopyralid) ?i este utilizat de to?i fermierii tehnici, cultivatori de rapi??. Este cea mai sigur? metod? de a sc?pa de buruienile dicotiledonate, at?t anuale, c?t ?i perene.Galera? Super?este?cea mai eficient? solu?ie ?n combaterea turi?ei?(Galium aparine), buruiana care d? cele mai multe b?t?i de cap fermierilor, at?t ?n perioada de vegeta?ie a culturii, concur?nd planta, c?t ?i la recoltarea ?i valorificarea produc?iei. Alte buruieni foarte bine controlate de erbicidul Galera? Super sunt:?p?l?mida?(Cirsium arvense),?mu?e?elul?(Matricaria spp.), samulastra de floarea-soarelui,?loboda?(Chenopodium album),?macul?(Papaver rhoeas),?susaiul?(Sonchus arvensis),?cornu?ii?(Xanthium strumarium).Galera? Super?este prima alegere a fermierilor din Rom?nia pentru controlul buruienilor dicotiledonate la rapi?? ?i datorit? unor avantaje ale produsului, precum:?nu depinde de umiditatea din sol la aplicare; se poate aplica toamna sau prim?vara; este selectiv pentru planta de cultur?; are cel mai mare spectru de buruieni dicotiledonate comb?tute; controleaz? cele mai ?nt?lnite buruieni.?in?nd cont de faptul c? o cultur? de rapi??, chiar ?i la un grad mic de ?mburuienare, are o pierdere semnificativ? de produc?ie, recomand?m?erbicidarea cu?Galera? Super?pentru produc?ii bune ?i o recoltare u?oar?.Articol scris de: ION MUTAFA, CATEGORY MARKETING MANAGER HERBICIDES CORTEVA AGRISCIENCE RO & MD * * *Vinul de azi: Prince Mircea 2018 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Prince Mircea 2018 este un Merlot cu fine?e princiar?, precum ?i spune ?i numele. Din ro?ul rubiniu, intens str?lucitor, se ?ntrupeaz? ?nt?i un nas elegant, cu note de prune coapte, vanilie ?i caramel. Gustul vine cu o completare natural? data de taninurile rotunde, perfecte pentru acest vin sec, oferind experien?? unei texturi dense. Are un poten?ial de ?nvechire ?ntre 8 ?i 12 ani, ?n condi?ii de pivni??, c?p?t?nd o textur? catifelat? ?i un buchet complex. Cite?te mai mult la: * * *Coca-Cola European Partners ofer? peste ?ase miliarde de dolari pentru achizi?ionarea companiei australiene Amatil Bloomberg Coca-Cola European Partners ofer? peste ?ase miliarde de dolari pentru achizi?ionarea companiei australiene Amatil Profit.ro Profit.ro scris luni, Coca-Cola Amatil Ltd a confirmat luni c? firma Coca-Cola European Partners i-a oferit 9,23 miliarde dolari australieni (6,58 miliarde dolari SUA) pentru a o achizi?iona, aceasta put?nd fi cea mai mare tranzac?ie din 2020 din Australia, transmit Bloomberg ?i Reuters. Coca-Cola European Partners este cel mai mare ?mbuteliator independent de b?uturi Coca-Cola, ?n timp ce Coca-Cola Amatil Ltd, cu sediul ?n Sydney, este ?mbuteliatorul de b?uturi australian ?i opereaz? ?n ?ase ??ri din regiunea Asia-Pacific, scrie Agerpres. Ac?ionarii independen?i ai Amatil sprijin? oferta de preluare, a informat compania australian?. Compania american? Coca-Cola Co de?ine o participa?ie de 30,8% la Coca-Cola Amatil ?i o participa?ie de 19,4% ?n Coca-Cola European Partners, conform datelor Refinitiv. Ambele companii, care ?mbuteliaz? ?i v?nd b?uturi Coca-Cola, au fost sever afectate de m?surile de izolare impuse pe plan global pentru stoparea extinderii pandemiei de coronavirus (Covid-19). * * *FORDAQ: “Ne aflam la a 7-a prorogare a termenului de operationalizare pentru SUMAL 2.0, sectorul forestier din Romania traieste sub amenintarea blocajului” Agrostandard | 28 October, 2020 Este o situatie exasperanta! Operationalizarea improvizata a sistemului SUMAL 2. 0 este permanent amanata incepand cu luna decembrie 2016! Practic din 2016 sectorul forestier din Romania traieste sub amenintarea blocajului – aplicatiile nefiind functionale – ne aflam la a 7-a prorogare a termenului de operationalizare! Parca este prea mult, chiar si pentru Romania, precizeaza intr-un comunicat de presa Comunitatea Forestierilor – Fordaq. Comunitatea Forestierilor – Fordaq atrage atentia ca Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor a inceput o operationalizare improvizata a sistemului SUMAL 2.0 – sub presiunea intrarii in vigoare a HG-497-2020, care reglementeaza operationalizarea sistemului de la 1 noiembrie 2020. Reamintim ca intreaga ramura economica a economiei forestiere – cu efecte si asupra altor sectoare conexe, inclusiv in zona de aprovizionare a populatiei cu lemn de foc – a fost in pericol de a se bloca la 30 decembrie 2019 si respectiv 30 iunie 2020 printr-o operationalizare nefunctionala a SUMAL 2.0, de fiecare data rezolvarea situatiei fiind amanata. Astfel, opinia publica, dar si Comisia Europeana au cerut in repetate randuri gasirea unor solutii de combatere a taierilor ilegale. Care este situatia astazi, cu doar 2 zile inainte de abrogarea HG-470-2014 care implica disparitia SUMAL 1.0 si obliga la folosirea unui SUMAL 2.0 nefunctional, prin intrarea in vigoare a HG-497-2020?Testarea publica a aplicatiilor SUMAL 2.0 a inceput abia in 15 octombrie, desi de la 30 iunie, de cand a survenit ultima prorogare, a fost destul timp, iar domnul ministru Costel Alexe a anuntat public inca din 28 aprilie inceperea testarii aplicatiilor SUMAL! Feed-back-ul comunitatii forestierilor dupa scurta si improvizata perioada de testare a SUMAL este clar: aplicatiile nu sunt functionale, pregatirea implementarii este practic incipienta!In acest moment exista zeci de mii de profesionisti – in special transportatori, dar si din industria constructiilor sau din randul utilizatorilor de materiale lemnoase – care nu stiu ca au obligatii in SUMAL. Despre suport pentru implementare si instruirea zecilor de mii de utilizatori SUMAL –nici vorba! Un haos total!SUMAL a devenit o victima a permanentelor schimbari ale legislatiei silvice. Sistemul SUMAL este o aplicare a Normelor referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, prevazute de Codul Silvic. Ulterior aprobarii HG-497-2020 in luna iunie, definitia materialelor lemnoase a fost extinsa in luna septembrie a anului curent, prin Legea 197/2020 de modificare a Codului Silvic, cu consecinta imediata a obligativitatii urmaririi tuturor materialelor lemnoase in sistemul SUMAL, cu implicatii extinse pentru industria lemnului, industria mobilei, industria constructiilor, sectorul de retail non-alimentar si alti utilizatori de materiale lemnoase. Practic, fiecare santier de constructii, fiecare retailer sau fiecare cumparator a peste 20 mc de lemn de foc, fiecare atelier care prelucreaza PAL din care rezulta rumegus, fiecare reciclator de paleti din care rezulta tocatura din lemn, este asimilat unui depozit de material lemnoase, cu gestiune on-line in timp real, registre special de intrare iesire, etc. Avem nevoie sa fie tratati ca depozite de materiale lemnoase? In plus cu o birocratie aferenta indusa, cu urmarirea GPS a transporturilor a tuturor acestor “materiale lemnoase”? Evident, este absurd ceea ce se intampla!Pe fond, SUMAL-ul, prin conexare cu cele peste 100 de acte normative aplicabile doar ca legislatie silvica, a pierdut legatura cu obiectivele sale: sa asigure un sistem simplu, robust si eficient de trasabilitate a provenientei legale a masei lemnoase la prima punere pe piata! Mai exact, de la padure la primul beneficiar. Acesta este sensul legislatiei europene, regulamentul EUTR, invocat ca baza pentru legislatia nationala.In fapt, SUMAL este pe deplin functional din 2008, dezvoltarile din 2014 – Radarul Padurilor si din 2016 – Inspectorul Padurilor au facut din el un instrument performant. Dar un instrument putin folosit pentru orientarea controlului pe zone si activitati de risc privind taierile ilegale, din lipsa de vointa politica. In loc sa eficientizeze controlul, statul roman continua sa suprareglementeze, sa faca o legislatie unitatea Forestierilor isi reafirma sprijinul pentru masuri ferme de combatere a taierilor ilegale de padure, dar solicita masuri eficiente si aplicabile, care sa nu induca blocaje, birocratie si costuri administrative inutile.In legatura cu sistemul SUMAL 2.0, pentru o operationalizare si atingere a obiectivelor acestui sistem este nevoie de:– parcurgerea unei perioade de testare publica, cu feed-back de la utilizatori;– revizuirea softurilor si a HG-ului, pe baza feed-back-ului rezultat in urma testarii;– parcurgerea unor etape de creare a bazelor de date pentru operationalizarea aplicatiilor, tinand cont de cantitatea uriasa de informative necesare pentru initializarea aplicatiilor;– instruirea utilizatorilor, asigurarea suportului pentru utilizare;– configurarea SUMAL ca sistem de baza national pentru aplicarea Regulamentului European 995-2010, denumit generic EUTR, de asigurare a trasabilitatii la prima punere pe piata a masei lemnoase. Solicitam Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor respectarea principiilor de transparenta decizionala in elaborarea politicilor publice, pentru a avea o legislatie predictibila, eficienta si aplicabila. * * *?Aceasta colectie de costume populare reprezinta o parte a sufletului meu”, povesteste Mihaela Olteanu, colectionara de ii si costume populare Admin 29 octombrie 2020 Mihaela Olteanu de?ine o colec?ie impresionant? de ii si costume na?ionale din zona localitatilor Grecesti si Cernatesti Sunt piese valoroase, pe care Mihaela si familia le p?streaz? cu sfin?enie, pentru c? o parte din ele sunt mo?tenire de familie.Aceste costume sunt o parte a sufletului meu“, ??i ?ncepe povestea Mihaela Olteanu colec?ionara de costume populare din zona de sud-vest a jude?ului Dolj , acolo unde, la ad?postul codrilor, s-a p?strat vie traditia.Peste tot au fost deosebit de admirate, multi intreaba daca le vand .Cum s? v? spun, simt c? mi-a? vinde o parte din suflet, pentru c? ele au avut via?a lor, a?a cum au avut ?i b?tr?nii no?tri“, spune Mihaela Olteanu.?O ZESTRE A FAMILIEI“Mihaela Olteanu este o femeie popular? ?i p?str?torare a tradi?iilor rom?ne?ti.Are grij? ?nc? dinainte de 1990 s? conserve a?a cum trebuie aceste costume, despre care spune c? sunt adev?rate documente de via??. Sunt practic o zestre a familiei noastre, este ce am mo?tenit de la p?rin?ii mei, de la socri ,dar si de la batranele din satele Doljului .P?streaz? vie amintirea mamei si a bunicii ?mbr?cat? ?n costum popular pe uli?ele satului, al?turi de celelalte femei din localitate. Pentru Mihaela nimic nu ?nnobileaz? mai mult femeia rom?n? dec?t ia.Fiecare pies? are povestea ei, multe dintre aceste costume fiind salvate de la pieire cu mari sacrificii de ?nainta?i. Se poate spune ca o parte din costume au avut ?trei cumpene mari“. ?n 1917, c?nd Oltenia era sub ocupa?ie, nem?ii luau tot din casa rom?nului pentru front, moment ?n care s?tenii diau avut grij? s? ascund? lucrurile de valoare ?i ?n felul acesta au fost salvate ?i costumele populare ale familiei sale. ?Fiind coco?a?i ?n v?rfurile de deal b?tr?nii no?tri au auzit ce se ?nt?mpl? prin alte sate ?i o parte din aceste frumuse?i au stat ascunse ?n l?zi ?ntr-o pe?ter? aproape opt luni. Familiile ?nst?rite au ascuns ?i clopotele de la biseric?, au fugit cu animalele prin p?dure, au l?sat ?n sate doar animalele bolnave sau b?tr?ne“.Ia era considerata de batrani “ fala casii”. Mihaela Olteanu ne povesteste cum mergea cu bunica si mama la claca .Femeile organizau claca de tors lana sau de cules porumbul. La mine in casa tot timpul se crosetau perdele cu “ iglita” ,se tesea,se broda ,bunica mea era cea care facea asta tot timpul.” Imi aduc aminte cand eram copil si bunica m-a imbracat intr-un frumos costum popular.Am mers la biserica pentru a mi-l da de pomana.In zona noastra se da de pomana “ de viu” ,asa-i traditia.De atunci am prins mare drag de ii si costume populare.Cusute fin, pe marchizet sau panza,in culori vii,cu fir metalic si cu mii de margele si paiete, iile au povesti de neuitat. La o ie pentru o sarbatoare importanta femeile lucrau si 6 luni, spune Mihaela. La cele de zi cu zi femeile lucrau cam 2 luni. Ia face parte din costumul popular rom?nesc din cele mai vechi timpuri, iar r?d?cinile sale ??i au originea ?n portul tracilor, ge?ilor ?i dacilor. Din basoreliefurile de demult, care ?i ?nf??i?eaz? pe daci, po?i observa ?n portul acestora c?m??i cu m?neci lungi, cu o croial? de tip tunic?, alb? ?i lung?, dintr-o singur? bucat? ?i pantaloni str?m?i ?i lungi (ciareci, i?ari).Portul era completat cu un br?u sau chimir, iar ?n picioare purtau opinci. Femeile se ?mbr?cau cu o c?ma?? de p?nz? (ie), poale ?i piese care acopereau picioarele, care ulterior au primit diferite denumiri: catrin??, valnic, fot? sau opreg. * * *Primarul PSD din Vl?de?ti, prins la volanul unui camion cu lemne de furat Sorin Simion 29 octombrie 2020 Primarul recent reales al comunei muscelene Vl?de?ti, pesedistul Cristian Dic?-Hristu, a fost surprins, recent, de agen?i ai Poli?iei arge?ene, la volanul unui camion de mare tonaj, burdu?it cu bu?teni pentru care nu avea documente legale de provenien??.Anterior alegerii sale ?n func?ia de primar al comunei Vl?de?ti, dl Dic?-Hristu a practicat meseria de ?ofer. Deci, cel pu?in permis de conducere ?n regul? avea.Acte pentru lemne, ?ns?, nu, ceea ce poate ?nsemna c? bu?tenii respectivi au fost t?ia?i ?n mod ilegal.??n ziua de 27 octombrie a.c., poli?i?tii din cadrul Serviciului Ordine Public? – Biroul Combaterea Delictelor Silvice au ac?ionat, ?n localitatea Corbi, pe linia combaterii sustragerii, transportului ?i comercializ?rii de material lemnos f?r? forme legale, ocazie cu care au depistat un b?rbat de 57 de ani, din Vl?de?ti, care transporta, cu un ansamblu auto format din autoutilitar? cu macara ?i remorc?, cantitatea total? de 38,73 mc de material lemnos, f?r? documente legale de provenien??”, a informat biroul de pres? al Poli?iei Arge?. sursa foto: Poli?ia Arge?, PSD Arge?Primaul din Vl?de?ti a fost prins de Poli?ie la Corbi, la volanul unui camion plin cu lemne f?r? acte de provenien?? ??n cauz?, a fost ?ntocmit dosar penal… iar materialul lemnos a fost confiscat ?i predat Ocolului Silvic Domne?ti.De asemenea, ansamblul auto folosit la transportul materialului lemnos, a fost indisponibilizat, p?n? la finalizarea cercet?rilor”, a mai informat Poli?ia.Foarte probabil, camionul ?i remorca (apar?in?nd unei firme al unui amic de-al primarului din Vl?de?ti) vor fi confiscate. * * *Iriga?iile prin picurare ?i vor salva livada Petronela Cotea Mihai 28 octombrie 2020 ?n ferma familiei Giurgil?, din jude?ul Ia?i, recoltele au fost mul?umitoare ?n acest an. Au ?inut piept cu greu secetei extreme. Acum pomicultorii fac un mare pas spre procesare.?un articol de PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio Rom?nia Ia?i?n jude?ul Ia?i, seceta ?i temperaturile ridicate au creat mari dificult??i ?n pomicultur?, recoltele fiind mici fa?? de anii preceden?i. Pepinierele ?i livezile tinere au fost supuse riscului unei cre?teri vegetative reduse, p?n? la stagnarea dezvolt?rii. Av?nd ?n vedere c? ?n ultimul deceniu seceta pedologic? s-a manifestat ?n mod repetat ?i tot mai sever, t?n?rul fermier Mihai C?t?lin Giurgil?, care de?ine aproape un hectar de livad? ?i o stupin? ?n zona Boureni - Tg. Frumos, a c?utat solu?ii de a salva recoltele.??A CRESCUT ?NCET, DAR SIGUR?Mihai C?t?lin Giurgil? a ?nfiin?at ferma pornind de la programul guvernamental destinat fermelor de subzisten??. Primii bani i-a folosit pentru a cump?ra terenul ?i a-l des?eleni, iar urm?toarele sume le-a investit ?n ?nfiin?area livezii. ?Am c?utat s? asigur un minim sistem de suplimentare a aportului de ap? pentru pomi, ?n caz de secet?. A fost un pas foarte bun, dar timpul mi-a demonstrat c? nu era suficient. Pentru a face fa?? secetei ?i pentru a ob?ine produc?ii bune de fructe, este deosebit de important? aplicarea unui set de m?suri tehnice adaptate locului, momentului ?i ?intei de produc?ie”, spune Mihai Giurgil?.Revista Ferma a scris despre ?nceputul afacerii de familie din Boureni - Tg. Frumos. Click AICI ?i afl? povestea unui “t?n?r trist ?n ?ara lui”, a?a cum l-am numit ?n urm? cu cinci ani pe Mihai Giurgil?!M?SURI TEHNICE ESEN?IALE?Acesta fiind al treilea an consecutiv de secet? prelungit?, fermierul a decis s? introduc? sistemul de iriga?ii prin picurare. ?P?n? la aceste investi?ii, am luat mai multe m?suri tehnice. Toamna trecut? am s?pat ?ntreaga livad? ?i am administrat ?ngr???minte complexe, ?ncorpor?ndu-l prin s?pat direct ?n jurul fiec?rui pom. La ?nceputul verii, am efectuat o pra?il? manual?, imediat dup? ce au venit precipita?iile - ultimele ploi din anotimpul cald. Lucrarea a fost necesar? pentru ruperea crustei formate dup? ploi, astfel ?nc?t s? determin?m p?trunderea apei ?n sol ?i nu pierderea ei prin evapora?ie”, explica Mihai Giurgil?.??POMII SUFER? DE SETE?Pentru recolt? au fost importante ?i alte lucr?ri de toamn?: t?ierile, tratamentele ori protec?ia pomilor fructiferi ?mpotriva d?un?torilor, buruienilor, ?nghe?ului ori a eroziunii solului. Cu toate aceste m?suri tehnice, pomii sufer? din cauza lipsei de ap?. Mihai Giurgil? se arat? ?ngrijorat ?i ?n privin?a viitoarelor produc?ii de fructe, mai ales c? ?n august nu au fost cele mai bune condi?ii pentru realizarea diferen?ierii mugurilor de rod, dar insist? s? ?ntre?in? livada ?n mod corespunz?tor.?A DECIS S? INVESTEASC??Speran?ele de dezvoltare a activit??ii se a?az? pe rezultatele relativ bune din produc?ie ?i pe noile direc?ii de investi?ii. ?A?a cum am fost deschiz?tor de drumuri ?n zon?, acum nemaifiind vorba despre un singur om ?ntr-un c?mp, ci despre vecin?t??i de ferme mici, pentru c? s-au instalat ?i al?i tineri, la fel voi avea curajul s? ac?ionez pentru conservarea ?i dezvoltarea pomiculturii locale. Am decis s? investesc ?ntr-un sistem de iriga?ii prin picurare, deoarece e salvator ?n condi?iile actuale. Deja, nu mai vorbim despre accidente climatice, ci despre secet? - o caracteristic? tot mai prezent?. Investi?ia o voi face folosind resurse proprii, varianta cu proiectele fiind deosebit de ?nc?rcat? birocratic”, men?ioneaz? fermierul.??SUC, DUP? ANI DE A?TEPTARE?De?i sup?rat din cauza pierderilor cauzate de secet?, fermierul ??i reg?se?te entuziasmul prin ob?inerea unor recolte mul?umitoare ?ntr-un an solicitant ?i prin noul pas ?nainte al fermei - producerea primelor cantit??i de sucuri naturale cu materie prim? din propria livad?. ?Eu ?i so?ia mea, Monica, am decis s? ?nfiin??m o livad? pentru c? visam la momentul c?nd vom produce o gam? variat? de sucuri, dulce?uri, gemuri ?i tot felul de astfel de bun?t??i, cu fructe c?t mai s?n?toase. Livada a ?nceput s? rodeasc?, iar noi am tot str?ns bani pentru a achizi?iona presa pentru suc. Am amenajat spa?iul ?i am achizi?ionat utilajele. Din p?cate, ?n toamna trecut? nu am putut face suc: a fost tot secet? ?i nu am reu?it s? gestion?m lucrurile la fel de bine ca anul acesta”, m?rturisea pomicultorul.??LIPSA UNEI PIE?E STABILEUna dintre problemele semnalate de fermier este lipsa unei pie?e sigure ?i stabile pentru produsele locale. ?La dimensiunea relativ mic? a fermei noastre pomi-apicole, nu ne pl?ngem de clien?i. Avem pia?a pe care ne-o identific?m printre prieteni sau cunoscu?i. Personal, nu am produc?ie la c?t? cerere exist? la fructe ?i la miere. Dar ?tiu c? ar putea fi mai bine pentru to?i, cu ceva mai mult? implicare ?i cu organizare conjugat?”, men?iona fermierul.Ie?eanul crede c? mult timp va r?m?ne deschis? problema desfacerii ?n comun a produselor din fermele mici, iar de baz? vor r?m?ne samsarii din pie?e ?i clien?ii identifica?i printre cunoscu?i. De aceea e necesar? o sus?inere real?, pornind de la consumatorul care apreciaz? ceea ce e autohton ?i p?n? la autorit??i locale ?i guvernan?i. ?n livada de la Boureni - Tg. Frumos, apar?in?nd familiei Giurgil?, predomin? pomii din speciile m?r ?i prun, ?n completare plant?ndu-se p?r, gutui, cire? ?i cais.?NECESITATEA ASOCIERII?Fiind mici produc?tori, familia Giurgil? resimte necesitatea cre?rii unor centre de preluare sau asocia?ii care s? se ocupe de partea de marketing ?i v?nzare. Din p?cate, nu v?d asemenea inten?ii din partea celor care gestioneaz? securitatea alimentar? a rom?nilor ?i nu cred c? micii produc?tori vor realiza singuri asemenea cooperative, printre motive num?r?ndu-se mentalitatea ?i puterea financiar?. Acum, putem nota ?n istoria micii noastre afaceri faptul c? toamna 2020 reprezint? momentul c?nd am ?nceput s? producem sucuri naturale din fructele proprii. Investi?ia a fost din resurse proprii ?i aceasta reprezint? o mul?umire ?n plusMIHAI C?T?LIN GIURGIL?Fermier din jude?ul Ia?i * * *Afacere de succes: livada de nuci – investi?ie mic?, profit mare 28 octombrie 2020 O livad? de nuci se poate dovedi, ?n cele mai multe cazuri, o idee profitabil? de afaceri. Cu o suprafa?? de 2-3 hectare, un fermier poate s? ob?ina un profit consistent, dup? circa 4 ani de la ?nfiin?area planta?iei. Sumele se pot dubla, ?nsa, dac? se alege un soi extrem de productiv. Mai mult dec?t at?t, din coaj? se prepar? c?rbune activ, iar din coaja verde se extrag substan?e folosite la prelucrarea pieilor. Afla?i mai multe detalii depsre secretele unei astfel de afaceri urm?rind materialul video de mai jos. * * *Pe m?sur? ce se apropie Cr?ciunul, restric?iile se ?n?spresc ?n Europa 28 Octombrie 2020 ?n ?ncercarea de a stopa pandemia de coronavirus, guvernele europene ??i ?n?spresc restric?iile. Premierul italian Giuseppe Conte a anun?at c? restaurantele ?i barurile ?nchid acum de la 18:00 (17:00 GMT), precum ?i toate teatrele, cinematografele ?i s?lile de sport, timp de o lun?. O recunoa?tere a e?ecului, potrivit criticilor s?i, ?n timp ce oamenii de ?tiin?? se ?ntreab? dac? acest lucru va fi suficient pentru a stopa r?sp?ndirea virusului.Coronavirusul continu? s? se r?sp?ndeasc? ?n toat? Europa, iar Spania a impus o nou? stare de urgen??, precum ?i interdic?ii de noapte. Catalonia (nord-est) are ?n vedere chiar ?nchiderea popula?iei ?n case la sf?r?it de s?pt?m?n?, iar regiunea vecin? Aragon a decis s?-?i ?nchid? teritoriul. Iar Fran?a a stabilit un nou record cotidian trist, cu peste 52.000 de cazuri suplimentare de Covid-19. Perspectiva unei noi ?nchideri prinde contur ?n fa?a unui al doilea val ?brutal” care ar putea fi chiar ?mai puternic dec?t primul”, se alarmeaz? Jean-Fran?ois Delfraissy, pre?edintele consiliului ?tiin?ific care ?ndrum? guvernul.?n Germania, T?rgul de Cr?ciun de renume mondial din Nürnberg, care atrage aproximativ 2 milioane de vizitatori, a fost anulat anul acesta.La r?ndul s?u, guvernul sloven a anun?at ?n?sprirea de mar?i a limit?rii par?iale ?n vigoare ?i consolidarea controalelor la frontier?.?n Norvegia, noi restric?ii vor intra ?n vigoare la Oslo, unde purtarea obligatorie a unei m??ti de protec?ie este extins?. Barurile din capital?, deja obligate s? nu mai serveasc? de la miezul nop?ii, nu vor mai putea accepta noi clien?i dup? ora 22:00.?i, ?n Belgia, unde num?rul de contamin?ri s-a triplat ?n cinci s?pt?m?ni, ajung?nd la 321.031 de cazuri, vacan?ele ?colare pentru Ziua Tuturor Sfin?ilor au fost prelungite ?i ?colile for?ate s? se adapteze la progresia puternic? a virusului pentru a nu risca s? agraveze o situa?ie deja ?dramatic?” ?n structurile de ?ngrijire medical?.Pandemia a ucis cel pu?in 1,15 milioane de oameni ?n ?ntreaga lume de la sf?r?itul lunii decembrie 2019 ?i aproape 43,1 milioane de cazuri au fost diagnosticate, potrivit unui bilan? ?ntocmit de AFP. Totu?i, unii v?d lumini?a de la cap?tul tunelului: se a?teapt? ca Melbourne, al doilea ora? ca m?rime din Australia, s? ias? din izolare s?pt?m?na aceasta dup? aproximativ patru luni de restric?ii foarte costisitoare.?n contrast, Statele Unite s-au confruntat cu un num?r record de noi cazuri de Covid-19 ?n weekend, candidatul democrat la pre?edin?ie, Joe Biden, acuz?nd guvernul pre?edintelui Donald Trump c? flutur? ?steagul alb al ?nfr?ngerii” dup? ce a recunoscut c? ?nu va reu?i s? controleze pandemia”.Restric?iile apas? ?i asupra vie?ii politice: ?n Germania, partidul conservator al Angelei Merkel a anun?at am?narea congresului s?u la ?nceputul lunii decembrie pentru alegerea unui nou pre?edinte ?i poten?ial candidat la Cancelarie ?n 2021, neput?ndu-?i reuni delega?ii din cauza unei agrav?ri a pandemiei.La r?ndul s?u, Uniunea European? a decis s? reduc? ?edin?ele fizice ale oficialilor ?i exper?ilor, ?n favoarea videoconferin?elor, din cauza cre?terii num?rului de contamin?ri la Bruxelles. Noile m?suri restrictive sunt adesea nepopulare, ca ?n Italia, unde au dat o lovitur? sever? sectoarelor deja afectate dup? ?nchiderea na?ional? strict? din prim?vara aceasta. Dar aceste m?suri ?ne vor permite s? fim mai lini?ti?i p?n? la Cr?ciun”, a explicat prim-ministrul italian, avertiz?nd totu?i c? nu va fi vorba despre s?rb?tori festive la sf?r?itul anului.?Opri?i-v?! Am emis un decret pentru a v? salva!”, ?i spunea, luni, Giuseppe Conte unui Mo? Cr?ciun care se preg?tea s? se sinucid?, ?ntr-o caricatur? publicat? pe prima pagin? a unuia dintre principalele cotidiene din ?ara sa, ?Corriere della Sera”. ?Cu aceste noi restric?ii, vom ?nchide. Unitatea noastr? nu se afl? ?ntr-un centru al ora?ului, suntem ?n provincie, clien?ii no?tri vin seara sau ?n weekend”, a declarat pentru AFP Giuseppe Tonon, 70 de ani, proprietarul unui restaurant din Oderzo, un mic sat din nord-est, a c?rui fotografie a f?cut turul re?elelor de socializare. Potrivit sindicatului FIPE-Confcommercio, noile m?suri italiene vor costa industria restaurantelor cu aproximativ 2,7 miliarde de euro mai mult.Noile m?suri decise de guvernul italian au fost aspru criticate. ?Sunt opt ??luni de c?nd guvernul navigheaz? la vedere cu premierul care semneaz? un decret la fiecare patru zile pentru a ap?rea la televizor”, a acuzat Giorgia Meloni, liderul partidului Fratelli d’Italia (FDI, extrem? dreapta). Pentru Matteo Salvini, ?eful Ligii (extrem? dreapta), principalul partid italian, ?noile restric?ii sunt o nebunie, o ?nchidere nedenumit? ca atare”.?n ?ara Galilor, restric?iile au provocat ?i furie ?i confuzie. Niciun drept de a cump?ra c?r?i sau haine pentru copii, chiar ?i ?n magazinele deschise: ?nchi?i de vinerea ?i limita?i la achizi?ionarea de produse ?esen?iale”, mai mult de 65.000 de galezi au semnat luni o peti?ie prin care cereau abandonarea acestor reguli considerate ?dispropor?ionate”.Sursa: Le Point /?Traducerea: Rodezia Costea (Rador)?n plin? pandemie, Sibiul organizeaz? T?rgul de Cr?ciun ?i ?n acest an. ?n toat? Europa, t?rgurile de iarn? sunt anulate 29 Octombrie 2020 ? Alexandru Mih?escu Sibiul va organiza ?i ?n acest an T?rgul de Cr?ciun, anun?? prim?ria ?i organizatorii, ?n ciuda cre?terii rapide a num?rului de infect?ri ?i a supra-aglomer?rii din spitale. ?n acela?i timp, autorit??ile din mari ora?e ale Europei – Strasbourg, Paris, Bordeaux, Koln, Freiburg au anun?at c? anuleaz? celebrele t?rguri de Cr?ciun, organizate anual ?i care atr?geau milioane de turi?ti.Astfel, organizatorii t?rgului au anun?at ?ntr-un comunicat citat de presa local? c? edi?ia 14 a T?rgului de Cr?ciun se va desf??ura ?n perioada 13 noiembrie 2020 – 3 ianuarie 2021. ?n centrul ora?ului vor fi montate patinoarul ?n aer liber, c?su?ele pentru v?nz?torii de m?ncare ?i suveniruri.??n contextul provoc?rilor din cauza Coronavirusului, edi?ia 2020 va fi una adaptat? pentru a putea oferi siguran?a necesar? vizitatorilor ?i spa?iu suficient pentru distan?are. Suprafa?a evenimentului a fost l?rgit? considerabil, ad?ug?nd ?i Pia?a Mic? ?i Str. Nicolae B?lcescu la zona de vizitat. Spa?iile de plimbare din Pia?a Mare sunt l?rgite, zona de gastronomie organizat? cu locuri suficiente pentru stat la mas? (?n picioare) iar purtarea m??tii va fi obligatorie. ?n rest, atmosfera va fi ?n continuare una feeric? ?i pozitiv?, ca s? intr?m ?n spiritul S?rb?torilor”, explic? organizatorii pe pagina evenimentului, potrivit Tribuna.ro.Vor fi peste 100 de expozan?i prezen?i ?n Centrul Sibiului, al?turi de atrac?ii precum patinoarul ?i atelierul lui Mo? Cr?ciun.Sibienii ?i turi?tii vor g?si la t?rg decora?iuni de Cr?ciun si bijuterii din por?elan, c?ni pictate manual, coroni?e, ghirlande, globuri, obiecte specifice Cr?ciunului, sculptate manual si aduse din Bethlehem, precum ?i diverse specialit??i gastronomice: de la mezeluri locale, la bun?t??i maghiare si burgeri din carne de vit? Angus sau chiar vegetali, potrivit Tribuna.ro.?i Prim?ria va amenaja zona la fel ca ?n anii trecu?i, cu un brad gigantic ?i proiec?ii pe toate cl?dirile din centru. Preg?tirile au ?nceput deja. Foto: Cum ar?ta T?rgul de Craciun din Sibiu ?n 2019 (Turnul Sfatului) * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download