Apar-romania.ro



Stiri 21 octombrie 2020, prima parte Cursul de schimb 21.10.2020 1 EUR4.87371 USD4.1135APIA si SUBVENTIIAPIA ANUN?? ACUM: BANII SUNT ?N CONTURI! Agroinfo 21 octombrie 2020 - OFICIAL APIA! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? ast?zi, 21 octombrie 2020, ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO, c? a pl?tit peste 46 de milioane de euro. A finalizat aceste pl??i, iar banii sunt ?n conturi.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? a finalizat plata tuturor sumelor cuvenite pentru renta viager? agricol? aferent? anului 2019. Suma total? pl?tit? este de 46.750.000 de lei, cu surs? de finan?are de la bugetul na?ional, pentru un num?r de 37.532 rentieri.Reamintim c? viza anual? a carnetelor de rentier pentru anul 2019 a fost ob?inut? de c?tre rentieri exclusiv prin mijloace electronice (telecomunica?ii), urmare a restric?iilor impuse/condi?iilor specifice din acest an, cauzate de pandemia COVID 19.Preciz?m c? ?n perioada urm?toare, dar nu mai t?rziu de 30 noiembrie 2020, vor fi autoriza?i la plat? ?i mo?tenitorii care au solicitat plata rentei viagere agricole cuvenit? rentierului pentru anul 2019, p?n? la data decesului acestuia, conform documentelor depuse p?n? la data de 15 octombrie 2020, ?n condi?iile legislatiei specifice. ?n cazul ?n care sumele virate de APIA c?tre rentieri, sunt returnate ?n contul agen?iei din diverse motive, APIA poate relua plata acestora ?n termen de 3 ani de la data-limit? anual? de plat? (30 noiembrie al fiec?ruia an), inclusiv ?n caz de deces al rentierului, c?tre mo?tenitorii legali ai acestora av?nd la baz? documentele justificative aferente.EUROPARLAMENTAR: FERMIERII NO?TRI PRIMESC DOAR O TREIME DIN SUBVEN?IILE FERMIERILOR DIN FRAN?A SAU GERMANIA! Agroinfo 20 octombrie 2020 SUBVEN?II EGALE PENTRU FERMIERII DIN EST ?I VEST! Subven?ia pe suprafa?? ?ncasat? de un fermier din Fran?a sau Germania are un cuantum mai mare dec?t subven?ia pe suprafa?? ?ncasat? de un fermier din Rom?nia, Estonia sau Bulgaria. ?i asta ?n condi?iile ?n care to?i ace?ti agricultori concureaz? pe aceea?i pia??. Un europarlamentar din Estonia a pus ast?zi punctul pe i ?n cadrul ?edin?ei plenare din Parlamentul European, la dezbaterea noilor regulamente pentru noua Politic? Agricol? Comun? (PAC).Inegalit??ile. Vorbim despre solidaritate, pia?? comun?, Politica Agricol? Comun? ?ns? chiar ?i acum, dac? ne uit?m la situa?ia noastr?, noi suntem stat membru de 16 ani, iar ?n Estonia, fermierii primesc doar o treime din sprijinul financiar pe care fermierii din Fran?a sau Germania ?l primesc. Or, pia?a este exact la fel ?i avem aceste discrepan?e ?i neajunsuri ?n materie de solidaritate, a spus r?spicat europarlamentarul Jaak Madison din Estonia, Grupul Identitate ?i Democra?ie, Parlamentul European.Convergen?a pl??ilor directe, cum este denumit procesul de egalizare a subven?iilor pe suprafa?? ?ntre ??rile din Vest ?i cele din Est sau ?ntre state membre vechi UE ?i noii membri UE, este discutat? mereu, dar nu pus? ?n aplicare. Subven?ia pe suprafa?? de care beneficiaz? fermierii rom?ni, la acest moment, nu ajunge la media Uniunii Europene care este de 247 de euro/hectar. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus ieri la Consiliul Agrifish, unde s-au ?nt?lnit mini?trii agriculturii din cele 27 state membre UE, c? agricultorii rom?ni beneficiaz? de pl??i directe care sunt sub 90% din plata medie european?. Luni, ?n Parlamentul European, au fost 85 de interven?ii ale europarlamentarilor din cele 27 de ??ri membre UE. Toate lu?rile de pozi?ie s-au concentrat pe noile regulamente, regulamentul planurilor strategice ?i cel orizontal, care vor sta la baza noii PAC ce ar urma s? fie aplicat? de la 1 ianuarie 2023 dac? noile regulamente vor fi votate. Sunt 2000 de amendamente f?cute la articolele din noile regulamente europene. NOI SUBVEN?II PENTRU CARE MINISTRUL OROS VREA MAI PU?INI BANI! COMISIA EUROPEAN?, MAI MUL?I! Agroinfo 20 octombrie 2020 - NOUA POLITIC? AGRICOL? COMUN?! Eco-schemele sunt noile subven?ii care-i dau mari emo?ii ministrului agriculturii, Adrian Oros. Dealtfel, a ?i declarat c? Rom?nia este ?n pericol s? piard? ace?ti bani ?n exerci?iul 2021-2027. Ast?zi, ?n Parlamentul European, s-a vehiculat un procent de 30% din bugetul pl??ilor directe pentru aceste subven?ii. Ministrul Oros a declarat luni la Consiliul Agrifish c? se opune stabilirii unui procent obligatoriu pentru eco-scheme.Legat de arhitectura verde, de eco-scheme, Rom?nia reitereaz? c? statele membre ar trebui s? aib? flexibilitatea de a decide ?n func?ie de nevoile specifice. Am prefera s? nu existe o alocare distinct? pentru eco-scheme. Oricum 20% din pl??ile directe pentru eco-scheme este prea mult. Consider?m c? nu trebuie s? se introduc? un procentaj obligatoriu pentru statele membre ale c?ror pl??i directe sunt sub 90% din plata medie european?, a declarat Adrian Oros,?luni, la?Consiliul Agrifish, unde a prezentat pozi?ia Rom?niei privind Planurile Strategice ale noii Politici Agricole Comune (PAC).?n ceea ce prive?te condi?ionalit??ile, Oros a precizat c? Rom?nia este de acord cu exceptarea fermelor mici de la obliga?ia GAEC 8 (nu este permis? arderea vegeta?iei paji?tilor permanente, n.r.). Am prefera 10 hectare pentru evitarea sarcinilor administrative mari pentru gestionare ?i control. Suntem de acord cu exceptarea de la cerin?a privind suprafa?a minim? din terenul arabil dedicat? elementelor neproductive ori culturilor fixatoare de azot ?n mod deosebit a fermelor mici. Rom?nia sus?ine scutirea fermelor mici de la aplicarea condi?ionalit??ii, ?a mai spus Oros.?ntr-o postare pe Facebook, ?eful de la Agricultur? a subliniat c? planurile strategice ale Rom?niei ?n noua PAC trebuie s? ofere predictibilitate ?i sustenabilitate pentru fermieri, dar ?i rezonabilitate, adic? s? fie "u?or de ?n?eles ?i aplicat, f?r? poveri administrative suplimentare"."Nu suntem de acord cu stabilirea unui procent obligatoriu pentru eco-scheme. Sus?inem exceptarea fermelor mici de la aplicarea condi?ionalit??ii ?i aplicarea facultativ? a disciplinei financiare pentru fermele care primesc sub 2.000 euro pl??i directe. Nu suntem de acord cu modalitatea ?n care a fost stabilit? alocarea financiar? pentru pl??ile directe, deoarece s-a stabilit ?n baza suprafe?ei anului de referin?? 2016. Sus?inem o plat? redistributiv? de minimum 10% pentru sus?inerea ?i consolidarea fermelor de familie ?i o plafonare voluntar?. Sus?inem alocarea a minim 15% pentru sprijinul cuplat ?i men?inerea ANT ?n propor?ie de 50% pentru toat? perioada de programare", se arat? ?n postarea de luni seara a ministrului agriculturii.Ast?zi, 20 octombrie 2020, ?n ?edin?a plenar? a Parlamentului European, ?n cadrul c?reia s-au dezb?tut dosarele PAC, comisarul european pentru Agricultur?, Janusz Wojciechowski??a spus c? eco-schemele sunt sus?inute puternic de Comisia European?.Dac? le permitem agricultorilor s? ??i respecte obliga?iile de biodiversitate prin faptul c? nu folosesc pesticide pe 50% din terenurile lor, ar fi un pas important. Eco-schemele vor fi un stimulent pentru agricultori. Comisia sprijin? cu putere aceste eco-scheme ?i salut? amendamentele. Orice flexibilitate trebuie s? fie compatibil? cu ambi?iile noastre legate de mediu. Statele membre trebuie s? poat? stabili eco-schemele cele mai potrivite pentru agricultorii lor. Trebuie s? fim serio?i ?n leg?tur? cu noile ambi?ii ecologice, a spus ?nalt oficialul Comisiei Europene. Statele membre UE ?i eurodeputa?ii ar trebui s? ajung? la un acord, p?n? la ?nceputul lui 2021, asupra regulilor care se vor aplica ?ncep?nd de la 1 ianuarie 2023.APIA a pl?tit 46,75 milioane lei pentru renta viager? agricol? aferent? anului 2019 S.B. Miscellanea / 21 octombrieAgen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a anun?at miercuri c? a finalizat plata tuturor sumelor cuvenite pentru renta viager? agricol? aferent? anului 2019, suma total? pl?tit? fiind de 46,75 milioane lei, informeaz? news.ro."Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? informeaz? c? a finalizat plata tuturor sumelor cuvenite pentru renta viager? agricol? aferent? anului 2019. Suma total? pl?tit? este de 46,75 milioane lei, cu surs? de finan?are de la bugetul na?ional, pentru un num?r de 37.532 rentieri", precizeaz? APIA.Potrivit sursei citate, viza anual? a carnetelor de rentier pentru anul 2019 a fost ob?inut? de c?tre rentieri exclusiv prin mijloace electronice, urmare a restric?iilor impuse/condi?iilor specifice din acest an, cauzate de pandemia COVID 19."Preciz?m c? ?n perioada urm?toare, dar nu mai t?rziu de 30 noiembrie 2020, vor fi autoriza?i la plat? ?i mo?tenitorii care au solicitat plata rentei viagere agricole cuvenit? rentierului pentru anul 2019, p?n? la data decesului acestuia, conform documentelor depuse p?n? la data de 15 octombrie 2020, ?n condi?iile legislatiei specifice", spun reprezentan?ii APIA.?n cazul ?n care sumele virate de APIA c?tre rentieri sunt returnate ?n contul agen?iei din diverse motive, APIA poate relua plata acestora ?n termen de trei ani de la data-limit? anual? de plat? (30 noiembrie al fiec?ruia an), inclusiv ?n caz de deces al rentierului, c?tre mo?tenitorii legali ai acestora av?nd la baz? documentele justificative aferente, potrivit news.ro.ULTIMA OR? DE LA APIA! SUMA PL?TIT? FERMIERILOR! Agroinfo 21 octombrie 2020 OFICIAL. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? p?n? la data de 21.10.2020, au fost autoriza?i la plat? ?n cadrul Campaniei de pl??i ?n avans pentru anul 2020, un num?r de 547.311 fermieri, reprezent?nd un procent de 65 % din totalul fermierilor declara?i eligibili. Suma total? autorizat? la plat? este ?n valoare de 719.414.149 euro, anun?? APIA ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO.? 559.956.449,18 euro din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA);? 133.006.126,52 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR);? 26.451.573,56 euro cofinan?are de la Bugetul Na?ional (BN1).Reamintim c?, ?n conformitate cu Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020 de derogare, pentru anul 2020, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te nivelul avansurilor pentru pl??ile directe ?i pentru m?surile de dezvoltare rural? legate de suprafa?? ?i de animale, precum ?i de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament ?n ceea ce prive?te pl??ile directe, ?ntre 16 octombrie ?i 30 noiembrie 2020, se pot efectua pl??i ?n avans de p?n? la 70 % ?n cazul pl??ilor directe enumerate ?n Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului, ?i de p?n? la 85 % ?n cazul sprijinului acordat ?n cadrul m?surilor de dezvoltare rural? men?ionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.Pl??ile se efectueaz? la cursurile de schimb valutar stabilite de c?tre Banca Central? European?, astfel:- 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 30.09.2020 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323/03/01.10.2020, pentru pl??ile finan?ate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricol?);- 4,7830 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 31.12.2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 001/2/03.1.2020, pentru pl??ile finan?ate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?).APIA: Pl??ile rentei viagere aferent? anului 2019 octombrie 21, 2020 agrimanetAgen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? a finalizat plata tuturor sumelor cuvenite pentru renta viager? agricol? aferent? anului 2019.Suma total? pl?tit? este de 46.750.000 de lei, cu surs? de finan?are de la bugetul na?ional, pentru un num?r de 37.532 rentieri.Reamintim c? viza anual? a carnetelor de rentier pentru anul 2019 a fost ob?inut? de c?tre rentieri exclusiv prin mijloace electronice (telecomunica?ii), urmare a restric?iilor impuse/condi?iilor specifice din acest an, cauzate de pandemia COVID 19.Preciz?m c? ?n perioada urm?toare, dar nu mai t?rziu de 30 noiembrie 2020, vor fi autoriza?i la plat? ?i mo?tenitorii care au solicitat plata rentei viagere agricole cuvenit? rentierului pentru anul 2019, p?n? la data decesului acestuia, conform documentelor depuse p?n? la data de 15 octombrie 2020, ?n condi?iile legislatiei specifice.?n cazul ?n care sumele virate de APIA c?tre rentieri, sunt returnate ?n contul agen?iei din diverse motive, APIA poate relua plata acestora ?n termen de 3 ani de la data-limit? anual? de plat? (30 noiembrie al fiec?ruia an), inclusiv ?n caz de deces al rentierului, c?tre mo?tenitorii legali ai acestora av?nd la baz? documentele justificative aferente.De ce nu este de acord domnul Oros cu eco-schemele? octombrie 20, 2020 agrimanet Domnul ministru Adrian Oros nu este de acord?cu stabilirea unui procent obligatoriu pentru eco-scheme; ar ?prefera s? nu existe o alocare distinct? pentru eco-scheme”. Domnul Oros, vreti, nu vreti, aceste masuri ecologice se vor adopta, iar noi vom r?m?ne cu pantalonii in vine pentru c?… In timp ce noi nu suntem de acord, Parlamentul European va supune la vot s?pt?m?na aceasta un buget pentru a consilia fermierii cu privire la m?surile ecologice.Buget pentru a consilia fermierii cu privire la m?surile ecologiceSuma va fi supus? la vot s?pt?m?na aceasta de c?tre Parlamentul European (PE)?n noua politic? agricol? comun? (PAC) dup? 2020, statele membre vor putea, pentru prima dat?, s? determine singuri m?surile de care au nevoie fermierii lor.?Scopul este ca toate interven?iile s? r?spund? c?t mai mult nevoilor fermierilor, dar ?i s? le protejeze interesele.Cu toat? aceast? libertate, ?ns?, apar multe necunoscute, ceea ce ?i ?ngrijoreaz? pe fermieri.?Acesta este cazul ecoschemelor.?Nu exist? niciun fermier din Europa care s? nu fie ?ngrijorat de modul ?n care vor fi puse ?n aplicare aceste m?suri ecologice.?Pachetul, pe care ?l vom supune votului s?pt?m?na aceasta, prevede un buget mare pentru consilierea fermierilor cu privire la m?surile ecologice”, a declarat europarlamentarul Atidje Alieva-Veli, citat de Agri.bg.Banii vor fi aloca?i pentru con?tientizarea noilor cerin?e, astfel ?nc?t fiecare fermier s? fie preg?tit ?i gata s? aplice noile condi?ii.Ideea este grozav?, at?ta timp c?t este cu adev?rat fezabil?.?Cu toate acestea, nu trebuie s? uit?m c? abia acum 10 zile s-a dat ?n cele din urm? o anumit??claritate asupra ecoschemelor?, deoarece p?n? acum negocierile?s-au invartit??n principal ?n jurul ideii de ?obligatoriu versus voluntar”.?Au existat multe discu?ii provocate de statele membre.?Iar starea de spirit predominant? dup? fiecare dintre ele a fost o incertitudine tot mai mare.La 9 octombrie, Comisia European? (CE) a venit ?n cele din urm? cu patru ecoscheme (vezi articolul Comisia propune patru eco-scheme) pentru reglementarea planurilor strategice ale PAC.?Propunerea a fost prezentat? de Direc?ia General? Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? ?i discutat? ?n Parlamentul European (PE).Apoi, s-a dat mai mult? claritate cu privire la schemele de mediu din noua PAC.?Comisia a propus patru ecoscheme, care includ mai multe practici.Este nevoie de sprijin cuplat ?i la rapi??, floarea-soarelui ?i porumb! Propunere la Bruxelles! agrointeligenta.ro - 21 octombrie 2020 08:55Condi?iile din ultimii ani ?i fac pe fermieri s? se g?ndeasc? de dou? ori ce cultiv?. Rota?ia culturilor este ?i ea pus? la grea ?ncercare ?i f?r? un sprijin suplimentar, de tip cuplat, legat de procesare, sunt ?anse ca ?n urm?torii ani, exploata?iile agricole din ?ara noastr? s? nu mai poat? face provoc?rilor. Este ideea pe care am desprins-o ?n urma unei vizite la ferma Terracult, ?n localitatea Horia din jude?ul Arad.Ferma Terracult a primit cu speran?? vestea venit? de la Bruxelles despre acordarea unui sprijin suplimentar pentru rapi??. Reprezentan?ii exploata?iei cred c? un sprijin cuplat dedicat acestei culturi, dar ?i altor plante oleaginoase, ar fi o solu?ie pentru care agricultorii s? fie motiva?i atunci c?nd ??i fac planul de culturi. Propunerea celor de la Terracult este ca dup? modelul culturii de soia, noua subven?ie s? fie acordat? pentru acele cantit??i de rapi?? care intr? ?n procesare, la fel ?i la floarea-soarelui sau porumb. ?n acest fel s-ar stimula ?i produc?ia intern? de ulei, s-ar sprijini fermierii care mizeaz? pe aceste culturi ?i s-ar da un impuls preselor ce au fost finan?ate ?n ultimii ani din fonduri europene pe m?surile de modernizare a exploata?iilor agricole.”Una dintre variantele de sprijin care ar putea func?iona este o variant? care deja exist?, sprijinul cuplat la soia, ?ns? exact pe acela?i sistem s? func?ioneze pe mai multe culturi oleaginoase, cum ar fi rapi?a ?i floarea-soarelui, adic? exact culturile oleaginoase care se folosesc ?n produc?ia de ulei?, arat? Cristina P?dure?u, administrator Terracult. Inclusiv porumbul ar putea s? beneficieze de subven?ia-bonus pentru acele cantit??i care sunt predate pentru ob?inerea de ulei.?n aceast? toamn?, din cauza secetei, numai o parte dintre fermieri au mai ales s? ?ns?m?n?eze rapi??. De asemenea, tot din cauza lipsei precipita?iilor, culturile de floarea-soarelui au fost puternic afectate, iar produc?iile recoltate sunt mult mai mici.Amendament ca statele membre s? poat? stabili singure cum sprijinul cuplatEuroparlamentarii dezbat ?i voteaz? s?pt?m?na aceasta peste 1.700 de amendamente care vor creiona noua Politic? Agricol? Comun?. Conform Agri.bg, unul dintre amendamentele propuse prevede ca fiecare stat membru s? aib? libertatea de a acorda sprijinul cuplat de produc?ie a?a cum consider? c? este nevoie la nivel na?ional. Astfel, eurodeputatul Atidje Alieva-Veli i-a informat pe jurnali?tii bulgari c? ”la dezbatere va fi propus un amendament care va permite statelor membre s? stabileasc? sectoarele care vor fi sprijinite de sprijinul cuplat”. Este de v?zut cum vor vota europarlamentarii rom?ni cu privire la acest amendament extrem de important ?i care d? ?i Rom?niei posibilitatea s? ??i ”adapteze” sistemul de subven?ionare, nu s? ?l implementeze pe unul ”dictat” de la Bruxelles!Subven?ie pe animalul livrat la abator – propunerea fermierului C?lin Musc?! Agrointeligen?a - 20 octombrie 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a solicitat s?pt?m?na aceasta la Consiliul AGRIFISH, reuniunea ministrilor de agricultur? din UE, ca ?ntre schemele noi de subven?ii s? fie introdus ?i un sprijin pentru sectorul c?rnii de porc, puternic afectat de pesta porcin? african?. ?n aceea?i ordine a ideilor, C?lin Musc?, unul din cei mai dinamici investitori ?n domeniul zootehnic din vestul Rom?niei, de?in?tor, printre altele, a dou? ferme de bovine ?i a dou? ferme de porci ?n localit??ile Olari ?i Irato?u, din jude?ul Arad, a prezentat pentru Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO viziunea sa privitoare la corec?iile care ar trebui s? fie aduse ?n cadrul noii Politici Agricole Comune, politicilor multianuale de sus?inere a cresc?torilor de suine.Referitor la viitorul fermelor de porci, proprietarul grupului PorkProd, are o reprezentare realist? a erorilor de p?n? acum ?i a solu?iilor pentru ?ndreptarea acestora. ”?n absolut orice domeniu mi se pare normal s? finan?ezi sau s? subven?ionezi rezultatele. Rezultatele ?nsemn?nd num?rul de animale livrate. Consider oportun? o subven?ie pe animalul livrat. Ce anume vrei s? subven?ionezi? Pentru c? vreau s? fac o parantez? ?i s? sar pe partea de vac?, ca s? v? dau un exemplu sugestiv. Pe vac?, Sprijinul Cuplat Zootehnic, SCZ-ul, a fost una dintre cele mai mari abera?ii ale ANARZ (n.r. actuala Agen?ie Na?ional? pentru Zootehnie, ANZ), pentru c? 90% din banii care s-au dat ca ?i SCZ, s-au dus c?tre meti?i care n-au avut nici o valoare genetic? ?i care n-au avut nici un rol ?n cre?terea efectivului de animale, fiindc? totul s-a dus la abator. ?i nu este normal s? ajungi s? finan?ezi un produs rezultat dintre o vac? mam? care e orice r?pciug? pe care o g?se?ti pe marginea ?an?ului, care cost? 1.000 lei ?i c?reia i s-a f?cut monta cu o paiet? care cost? 10 euro. Aceast? politic? eronat? a f?cut ca un astfel de produs, f?r? nici o valoare genetic?, s? primeasc? aceea?i subven?ie ca ?i un vi?el care, la noi ?n ferme, de exemplu, are o mam? ce cost? peste 2.000 euro ?i tat?l a costat undeva la 6.000 – 7.000 euro. Acest produs poate oric?nd s? fie selectat, dac? este femel?, s? r?m?n? ?n ?eptelul de efectiv matc?, sau s? plece ?ntr-o alt? ferm? ca ?i mam?, sau, dac? este mascul, s? intre pe reproduc?ie. La purcei problema dramatic? este c? noi nu mai avem genetic?. Rom?nia nu mai are deloc genetic? ?n ce prive?te porcul ?i ?n acest moment depindem strict de companiile care vin s? aduc? genetic? ?n ?ar?, care fie fac multiplicare ?n ?ar? sau ?n alte p?r?i ?i ??i dau animale de reproduc?ie. Rom?nia, din cuno?tin?ele mele, a importat undeva peste 1,5 milioane de purcei. De ce statul nu vine s? dea fermierilor o form? de sprijin ca purceii ce urmeaz? a fi livra?i c?tre ?ngr???torii s? fie produ?i ?n ?ar??”, crede C?lin Musc?.Sprijin cuplat pl?tit pentru animalele livrate la abator?n viziunea produc?torului, ideal? ar fi subven?ionarea cresc?toriilor de porci, dar ?ntr-o manier? care s? se axeze pe sus?inerea productivit??ii, cuantificabil? pe baza unui cost mediu de produc?ie la nivel na?ional ?i a num?rului de animale produse anual de o ferm?.”Sprijinul, din punctul meu de vedere, trebuie s? se dea pe animale livrate la abator. P?rerea mea e c? lucrurile ar trebui abordate un pic diferit, ?n sensul c? se pot face ni?te evalu?ri ale costurilor la nivel real, calculate la nivel de ?ar? de exemplu, c? poate ai ferme mai performante sau mai pu?in performante ?i s? ai un pre? mediu pe ?ar? ?n ceea ce presupune ob?inerea de purcei la 25 kg ?i mai departe pe porc gras la fel. Cred c? ar trebui f?cut un sistem de interven?ie din partea statului, care s?-?i asigure acel cost de produc?ie, plus un profit minim, care, s? ne ?n?elegem, c?nd zic profit, vorbim de un 5% opera?ional pe exploata?ie. Marja profitului ?n agricultur? oricum este extrem de mic? ?i se compenseaz? doar prin rulaje mari”, a explicat C?lin Musc?.?n viziunea proprietarului grupului PorkProd, viitorul ”ideal” al industriei porcului ar fi ca fermierii s? g?seasc? acele pre?uri corecte de produc?ie at?t la purcel c?t ?i la porcul gras ?i statul s? intervin?, s? nu se poat? lucra sub acele pre?uri.”?n felul ?sta ai avea un sector suficient de robust, care dup? aia ar ?ncerca s? caute alternative ca s?-?i maximizeze profitul ?i atunci ar ?ncepe s? lucreze ?n a aduce multe tehnologii noi. Pentru c? mult? lume nu ??i permite s? investeasc?, dat? fiind fluctua?ia asta foarte haotic? a pre?urilor. ?i aici vreau s? spun c? cel mai mare r?u din punctul meu de vedere ?l fac procesatorii, care speculeaz?. Nu e corect ceea ce fac ei nici m?car economic, pentru c? dac? vorbim de un parteneriat la modul serios, ar trebui s? ?n?eleag? ?i procesatorii c? tr?iesc ?mpreun? cu fermierii. Faptul c? ?mi arunc? tot timpul: ?Dac? nu v? convine pre?ul ?sta lu?m din import?, mi se pare o gol?nie la modul real, pentru c? ?n aceste condi?ii o s? ajungem la faza la care ?n cur?nd n-o s? mai avem porc ?n Rom?nia ?i o s? vedem cum o s? se bucure ?i ei ?n momentul c?nd va cre?te dincolo pre?ul, pentru c? dac? m? uit ?n istoricul nostru pe partea de porc, de c?te ori au fost aceste gol?nii ale procesatorilor ?i au dat foarte jos cu pre?ul porcului c?tre fermieri nu s-a v?zut niciodat? ?n raft. Adic? pre?ul pe raft la carne era relativ constant, de?i am avut diferen?? de pre? de la 5,5 la 3,5 lei/kg la achizi?ia ?n viu. Diferen?a asta s-a dus strict ?n buzunarul procesatorului ?i eventual al lan?ului de retail. ?i de asta mi se pare o gol?nie aceast? politic?. De aceea statul ar trebui ca ?n contextual fluctua?iilor mari ale pre?ului, s? sus?in? produc?torul ca acesta s? ??i acopere un pre? minim garantat ca pre? de cost. Mi s-ar p?rea o solu?ie foarte viabil? pentru porc. Nu pot s? vehiculez o sum? minim? cu care s? fie sprijinit produc?torul, pentru c? ar ?nsemna s? m? limitez strict la economia fermelor noastre ?i aceasta nu neap?rat reprezint? media. Noi nu ne ?ncadr?m ?n media productivit??ii ?n fermele din Rom?nia, ci, din punctul meu de vedere, suntem ?n partea superioar?”, conchide produc?torul.De?i propune solu?ii, C?lin Musc? este realist ?n privin?a ?anselor ca ideile sale s? fie luate ?n seam?, ?n contextul ?n care timpul r?mas este foarte scurt ?i e pu?in probabil c? o propunere a unui produc?tor individual, s? o reg?sim transpus? ?n urm?toarea PAC.Dispar subven?iile pentru vacile de carne? Propunere ?OC la Bruxelles 21 octombrie 2020 Propunere ?ocant? ?n Parlamentul European! Viitorul cresc?torilor de vaci de carne ar putea fi ?n pericol! Europarlamentarul olandez Anja Hazekamp, membr? a Partidului pentru Animale a avut o interven?ie radical? ?n cadrul discu?iilor care au avut loc pe marginea noii Politici Agricole Comune (PAC). Aceasta sus?ine c? subven?iile pentru cresc?torii de vaci de carne ar trebui s? dispar?, iar industria c?rnii s? se descurce singur?, f?r? ajutor de la Uniunea European?.”?n urm? cu un an de zile se prezenta aici Pactul european ecologic. Acum discut?m c? vom avea o finan?are unitar? de 380 de miliarde pentru pesticide, substan?e toxice, ceea ce ?nseamn? c? va avea de suferit mediul ?nconjur?tor. Cum este posibil s? se ajung? la a?a ceva?”, a subliniat europarlamentarul olandez.?n opinia acesteia, cresc?torii de vaci nu ar mai trebui subven?iona?i de Uniunea European?, deoarece ace?tia produc emisii considerabile care polueaz? mediul.?”Consumatorii ?ncearc? s? ia m?suri pentru a proteja mediul ?nconjur?tor, ?ns? produc?torii de carne de vit? sunt sprijini?i masiv. Asta duce la cre?terea emisiilor. Eu cred c? ar trebui s? ne descurc?m mult mai bine ?i s? facem mult mai multe. S? spunem c? industria c?rnii ar trebui s? se descurce de una singur?, f?r? subven?ii. ?i PAC mai bine s-ar opri!”, a mai precizat Anja Hazekamp.De altfel, olandeza se afl? ?n ”r?zboi” cu industria c?rnii ?i pe subiectul interzicerii termenilor precum ”burger” sau ”c?rna?i” pentru produsele care nu con?in carne. ?n timp ce reprezentan?ii fermierilor vor o delimitare clar? de produsele vegetariene ?n acest sens, activi?tii de mediu v?d cu totul altfel problema. ”Industria c?rnii, vede?i-v? de c?rna?ii vo?tri”, a transmis europarlamnetarul olandez ?n ?ncheierea interven?iei sale.APIA, despre despagubirile acordate fermierilor afectati de criza COVID. ?Depuneti cererea!” octombrie 21, 2020 APIA reaminteste fermierilor ca termenul limita de depunere a cererilor de sprijin in cadrul Masurii 21 – Sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID-19 din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 – 2020, respectiv in sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine si / sau caprine, dar si in sectorul vegetal – legume-fructe si cartofi, este 23 octombrie 2020, inclusiv.Astfel, in perioada 25 septembrie 2020 si pana in prezent au fost depuse cereri de sprijin, dupa cum urmeaza:– in sectorul zootehnic – bovine – 43.532 cereri pentru un numar de 578.281 capete;– in sectorul zootehnic – ovine si/sau caprine – 38.597 cereri pentru un numar de 8.456.811 capete;– in sectorul vegetal – legume-fructe si cartofi – 44.428 cereri pentru o suprafata de 68.674 ha.Sprijinul va fi acordat sub forma de suma forfetara raportata la dimensiunea fermei si urmeaza sa fie platit pana la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobata de autoritatea competenta pana la 31 decembrie 2020.Potentialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter exceptional sunt fermierii activi, conform definitiei in sensul art. 9 din Reg. (UE) nr.1307/2013, respectiv legislatiei nationale, crescatori de animale din speciile bovine, ovine/caprine, si/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe si cartofi, inscrisi in evidenta APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unica de plata in anul 2020 si care respecta criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID-19. Fermierii activi sunt:beneficiarii care au indeplinit calitatea de fermier activ si au incasat plati directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plata din campania 2019;beneficiarii care au solicitat plati directe pentru prima data in anul 2020 si indeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificarile si completarile ulterioare.Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter exceptional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe si cartofi, insotite de documentele generale si specifice, pot fi depuse la centrele judetene/locale ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti sau transmise prin fax, posta sau format electronic scanat prin e-mail, cu conditia asumarii prin semnatura de catre beneficiar pe fiecare pagina a documentului transmis.Alocarea financiara pentru aceasta masura este de 150 milioane de euro.Mostenitorii vor primi banii de la APIA pana la 30 noiembrie 21 octombrie 2020Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? a finalizat plata tuturor sumelor cuvenite pentru renta viager? agricol? aferent? anului 2019. Suma total? pl?tit? este de 46.750.000 de lei, cu surs? de finan?are de la bugetul na?ional, pentru un num?r de 37.532 rentieri.Reamintim c? viza anual? a carnetelor de rentier pentru anul 2019 a fost ob?inut? de c?tre rentieri exclusiv prin mijloace electronice (telecomunica?ii), urmare a restric?iilor impuse/condi?iilor specifice din acest an, cauzate de pandemia COVID 19.Preciz?m c? ?n perioada urm?toare, dar nu mai t?rziu de 30 noiembrie 2020, vor fi autoriza?i la plat? ?i mo?tenitorii care au solicitat plata rentei viagere agricole cuvenit? rentierului pentru anul 2019, p?n? la data decesului acestuia, conform documentelor depuse p?n? la data de 15 octombrie 2020, ?n condi?iile legislatiei specifice.?n cazul ?n care sumele virate de APIA c?tre rentieri, sunt returnate ?n contul agen?iei din diverse motive, APIA poate relua plata acestora ?n termen de 3 ani de la data-limit? anual? de plat? (30 noiembrie al fiec?ruia an), inclusiv ?n caz de deces al rentierului, c?tre mo?tenitorii legali ai acestora av?nd la baz? documentele justificative aferente.Peste 37.000 de rentieri au primit 46.750.000 lei, pentru 2019 Miercuri, 21 Octombrie 2020 Revista Fermierului Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a finalizat plata tuturor sumelor cuvenite pentru renta viager? agricol? aferent? anului2019. Suma total? pl?tit? este de 46.750.000 lei, cu surs? de finan?are de la bugetul na?ional, pentru un num?r de 37.532 rentieri.Viza anual? a carnetelor de rentier pentru anul 2019 a fost ob?inut? de c?tre rentieri exclusiv prin mijloace electronice (telecomunica?ii), ca urmare a restric?iilor impuse/condi?iilor specifice din acest an, cauzate de pandemia COVID-19.?n perioada urm?toare, dar nu mai t?rziu de 30 noiembrie 2020, vor fi autoriza?i la plat? ?i mo?tenitorii care au solicitat plata rentei viagere agricole cuvenit? rentierului pentru anul 2019, p?n? la data decesului acestuia, conform documentelor depuse p?n? la data de 15 octombrie 2020. ?n cazul ?n care sumele virate de APIA c?tre rentieri sunt returnate ?n contul agen?iei din diverse motive, APIA poate relua plata acestora ?n termen de trei ani de la data limit? anual? de plat? (30 noiembrie din fiecare an), inclusiv ?n caz de deces al rentierului, c?tre mo?tenitorii legali ai acestora av?nd la baz? documentele justificative aferente. Foto: APIAPARLAMENT EUROPEAN: VREM S? ELIMIN?M SUBVEN?IILE DE UN MILION DE EURO PE FERM?! Agroinfo 21 octombrie 2020 PLAFONAREA PL??ILOR DIN AGRICULTUR?. Tot mai multe voci din Parlamentul European sus?in plafonarea subven?iilor din agricultur?. Concernele din industria agricol? ??i extind activitatea pe spinarea fermelor de familie.?Haide?i s? nu-i mai sus?inem pe oligarhi!?A cerut un?europarlamentar din Cehia,?mar?i, 20 octombrie 2020, la ?edin?a plenar? din Parlamentul European ?n cadrul c?reia a fost supus? dezbaterii ?i votului noua Politic? Agricol? Comun?. Europarlamentarul a cerut eliminarea subven?iilor de un milion de euro pe ferm?.Politica agricol? comun? din urm?torii ani va trebui s? fie mai just?, va trebui s? ne ofere alimente s?n?toase ?i o bun?stare ?i s?n?tate pentru animale. La fel ca al?i europeni, a? dori s? sus?in fermierii activi ?i nu vreau s? sus?in concernele din industria agricol? care nu fac dec?t s?-?i extind? activitatea pe spinarea fermelor de familie. Ele constituie un pericol pentru zonele rurale ?i pentru toate ??rile noastre din UE ?i-n acela?i timp sunt un pericol ?i pentru agricultur?. Ceea ce am vrea s? facem este s? simplific?m subven?iile pentru fermieri p?n? la 5.000 de euro, vrem s? elimin?m subven?iile de peste un milion de euro pe ferm? ?i vrem s? suger?m ca statele membre s? poat? ad?uga din bugetul lor la subven?iile europene pentru ca subven?iile s? ajung? la nivelul care trebuie ?i fermierii s? aib? condi?ii egale de concuren??. Haide?i s? nu-i mai sus?inem pe oligarhi, a cerut r?spicat europarlamentarul Michaela ?OJDROV?, Grupul Partidului Popular European (Cre?tin Democrat) Cehia.Rom?nia nu sus?ine plafonarea subven?iilor agricole la suma de 100.000 de euro pe ferm? ?i beneficiar, a?a cum este propus ?n regulamentul planurilor strategice PAC. Prin vocea europarlamentarilor rom?ni ?i a ministrului agriculturii, la Bruxelles ?i la Luxembourg, ?n aceast? s?pt?m?n?, s-a auzit un puternic NU din partea Rom?niei la propunerea de plafonare a subven?iilor. Ministrul agriculturii Adrian Oros sus?ine o plat? redistributiv? pentru fermierii mici, un minim de 10% din bugetul pl??ilor directe s? fie direc?ionat c?tre fermierii mici, ?n a?a fel ?nc?t aceast? plat? s? le salveze, practic, subven?iile fermierilor mari. Comisia European? sus?ine puternic plafonarea subven?iilor ?i redistribuirea sumelor rezultate din plafonare c?tre fermele mici ?i medii. Potrivit datelor furnizate de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), suma cea mai mare din subven?iile agricole?a fost ?ncasat? anul trecut, ?n 2019,? ?n Rom?nia, de SC Agricost Insula Mare a Br?ilei, 11,81 milioane de euro. Agricost este de?inut? de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite ?i are ca activitate principal? cultivarea ?i comercializarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase ?i a plantelor produc?toare de semin?e oleaginoase ?i alte culturi nepermanente.S-a decis! Ce se ?nt?mpl? cu subven?iile rom?nilor ?n 2021 21 octombrie 2020 Ministrul Adrian Oros a participat ?n perioada 19-20 octombrie 2020, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului AGRIFISH. Al?turi de ministru s-au aflat, din partea Reprezentan?ei Permanente, Achim Irimescu, reprezentant al Rom?niei ?n CSA ?i Emilia Mohan. S-au luat multe hot?r?ri importante legate de subven?iile fermierilor ?n noua Politic? Agricol? Comun?.?n urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discu?ii ?n plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru ?i la nivel tehnic) s-a ob?inut acordul pentru pozi?ia Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu larg? majoritate calificat? (un vot contra – LT ?i 3 ab?ineri – BG, LV ?i RO).RO ?i BG s-au ab?inut deoarece au solicitat, cu justific?ri corespunz?toare, actualizarea anului de referin?? pentru plata ajutorului na?ional de tranzi?ie (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai pl?ti de la bugetul de stat subven?ii pentru multe animale care nu mai exist? (Pre?edin?ia german? a anun?at ?n timpul negocierilor cu RO, CZ, SK ?i BG c? va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat ?n compromisul final).?n ansamblu ?ns?, Rom?nia a ob?inut: flexibilitate ?n aplicarea eco-schemelor (care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane Euro/an ?n primii ani); men?inerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an (de?i trebuia s? nu mai continue dup? 2020), reducerea pl??ilor directe pentru fermele mari – propunerea adoptat? avantajeaz? ?ara noastr? deoarece las? la latitudinea Guvernului aplicarea plafon?rii (la 100.000 Euro, la plata de baz?, cu considerarea salariilor) sau a pl??ii redistributive; men?inerea plafonului de 2000 Euro pentru aplicarea disciplinei financiare (care permite exceptarea micilor fermieri ?i reducerea birocra?iei); flexibilitate sporit? la controlul condi?ionalit??ii ?i aplicarea sanc?iunilor pentru micii fermieri; condi?ii favorabile la aplicarea GAEC 8 ?i GAEC 9, etc.Reforma introduce obliga?ii semnificative de mediu ?i clim? pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei cre?teri a pre?ului la produsele agro-alimentare. Ob?inerea acordului permite, odat? cu votul pozi?iei Parlamentului European din plen, ?n aceste zile, demararea negocierilor ?n trilog a reformei, ce va face posibil? adoptarea reformei PAC ?n semestrul I al anului 2021 ?i aplicarea de la 1 ianuarie 2023.DECIZIE! DATA DE REFERIN?? LA BOVINE, NESCHIMBAT?! AJUTORUL NA?IONAL TRANZITORIU NU DISPARE! Agroinfo 21 octombrie 2020 - DECIZII PENTRU SUBVEN?IILE FERMIERILOR! Data de referin?? pentru ajutorul na?ional tranzitoriu pentru bovinele de carne r?m?ne neschimbat?. ?n ciuda insisten?elor ministrului agriculturii Adrian Oros la Consiliul AGRIFISH de la Luxembourg, aceast? dat? nu a fost schimbat?. R?m?ne tot 31 ianuarie 2013. ?n schimb, fermierii rom?ni vor beneficia ?n continuare de ajutor na?ional tranzitoriu, anun?? un comunicat MADR transmis pentru AGROINFO.Ministrul Adrian Oros a participat ?n perioada 19-20 octombrie 2020, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului AGRIFISH. Al?turi de ministru s-au aflat, din partea Reprezentan?ei Permanente, Achim Irimescu, reprezentant al Rom?niei ?n CSA ?i Emilia Mohan.?n urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discu?ii ?n plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru ?i la nivel tehnic) s-a ob?inut acordul pentru pozi?ia Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu larg? majoritate calificat? (un vot contra – LT ?i 3 ab?ineri – BG, LV ?i RO). Rom?nia ?i Bulgaria?s-au ab?inut deoarece au solicitat, cu justific?ri corespunz?toare, actualizarea anului de referin?? pentru plata ajutorului na?ional de tranzi?ie (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai pl?ti de la bugetul de stat subven?ii pentru multe animale care nu mai exist? (Pre?edin?ia german? a anun?at ?n timpul negocierilor cu RO, CZ, SK ?i BG c? va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat ?n compromisul final).?n ansamblu ?ns?, Rom?nia a ob?inut: flexibilitate ?n aplicarea eco-schemelor (care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane Euro/an ?n primii ani); men?inerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an (de?i trebuia s? nu mai continue dup? 2020), reducerea pl??ilor directe pentru fermele mari - propunerea adoptat? avantajeaz? ?ara noastr? deoarece las? la latitudinea Guvernului aplicarea plafon?rii (la 100.000 Euro, la plata de baz?, cu considerarea salariilor) sau a pl??ii redistributive; men?inerea plafonului de 2000 Euro pentru aplicarea disciplinei financiare (care permite exceptarea micilor fermieri ?i reducerea birocra?iei); flexibilitate sporit? la controlul condi?ionalit??ii ?i aplicarea sanc?iunilor pentru micii fermieri; condi?ii favorabile la aplicarea GAEC 8 ?i GAEC 9, etc.Reforma introduce obliga?ii semnificative de mediu ?i clim? pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei cre?teri a pre?ului la produsele agro-alimentare. Ob?inerea acordului permite, odat? cu votul pozi?iei Parlamentului European din plen, ?n aceste zile, demararea negocierilor ?n trilog a reformei, ce va face posibil? adoptarea reformei PAC ?n semestrul I al anului 2021 ?i aplicarea de la 1 ianuarie 2023.AFIR si FINANTARISectorul vitivinicol, und? verde la ajutoarele de stat Mihaela Prevenda Miercuri, 21 Octombrie 2020 Parlamentul a aprobat prin Lege Ordonan?a 130/2020, privind acordarea de granturi ?n economie. Cu 242 voturi pentru, zero ab?ineri ?i zero ?mpotriv?, Camera Deputa?ilor a adoptat varianta aprobat? de Senat pe 2 septembrie 2020, aduc?nd cateva amendamente suplimentare. Astfel, prin modific?rile aduse Ordona?ei 130 se completeaz? coduri CAEN ale sectoarelor economice afectate de actuala criz? ?i care au fost excluse ini?ial de guvern ?n textul ordonan?ei din 6 august. Prin urmare, domeniile producerii vinurilor ?i al distribu?iei tradi?ionale de bunuri de larg consum, ?mpreun? cu alte domenii economice, au devenit eligibile la finan?are prin legea adoptat? ieri, 20 octombrie 2020, ?i trimis? pre?edintelui ??rii pentru promulgare.?De asemenea, legea schimb? ?i grila de punctaj din Anexa 4, Criteriile de selec?ie la finan?are a proiectelor de investi?ii”, puncteaz? Ovidiu Gheorghe, pre?edintele ACDBR (Asocia?ia Companiilor de Distribu?ie de Bunuri din Rom?nia).Cele dou? sectoare economice, producerea vinului ?i distribu?ia tradi?ional? de bunuri de larg consum, au o cifr? de afaceri estimat? la cinci miliarde de euro.Ovidiu Gheorghe arat? c? ?ntr-un raspuns primit ?n 15 septembrie de la Comisia European? de Asocia?ia Companiilor de Distribu?ie de Bunuri din Rom?nia se subliniaz?: ?Reglement?rile UE stabilesc reguli generale de eligibilitate pentru fonduri, ?n timp ce statele membre stabilesc alte reguli de eligibilitate ?n conformitate cu obiectivele strategice ale finan??rii ?i normele na?ionale. Totu?i, deoarece ajutorul acordat de stat pune beneficiarii s?i ?ntr-o poz?ie favorabil? fa?? de competitorii acestora (spre exemplu, oferirea de lichidit??i financiare), statele membre trebuie s? se asigure c?, ?n baza puterii lor discre?ionare, selec?ia beneficiarilor ajutoarelor s? fie bazat? pe criterii stabilite obiectiv, pentru a limita denaturarea competi?iei din pia??”.Sectoarele vitivinicol ?i distribu?ia tradi?ional? de bunuri sunt furnizori ai HoReCa, fiind drastic afectate de c?derea acestei pie?e, at?t prin diminuarea v?nz?rilor, c?t ?i prin retururile primite. ?n func?ie de profilul de business al distribuitorului ?i al produc?torului de vinuri, sc?derea cifrelor de afaceri a variat la nivelul lunilor martie, aprilie a.c. ?ntre 30% ?i 120% , comparativ cu lunile similare ale anului 2019.?F?r? sprijin financiar de la guvern pentru men?inerea viabilit??ii companiilor vom genera diminuarea profitabilit??ii ?i ?omaj, cu impact major asupra ?ncas?rilor la bugetul de stat, povara financiar? fiind at?t asupra antreprenorilor, c?t ?i asupra statului. Ordonan?a de urgen?? a fost publicat? ?n 6 august, aprobarea schemei de sprijin financiar a fost primit? de la Comisie ulterior, ?n 27 august. Aceast? cronologie ne determin? s? credem c?, dac? pre?edintele Rom?niei va promulga rapid legea, guvernul ??i poate ?nsu?i imediat modific?rile ?i s? lanseze M?surile ?Capital de lucru” ?i ?Investi?ii” ?n cursul s?pt?m?nii viitoare, notific?nd ?n paralel Comisia European?. Ministrul Economiei, domnul Virgil Popescu, trebuie s? nu distorsonieze pia?a prin m?suri discriminatorii, nu trebuie s? se gr?beasc? ?i s? pun? ?n aplicare o Ordonan?? de Guvern cu omisiuni, ?mpotriva voin?ei Parlamentului Rom?niei, a?a cum a declarat zilele acestea, c? m?sura ?Capital de lucru” va fi activ? la 22 octombrie. Puterea juridic? a legii ?n fa?a ordonan?elor ?i interesul general trebuie s? primeze ?ntotdeauna ?ntr-un stat democrat. ?n opinia noastr?, pre?edintele ??rii ?i Guvernul Rom?niei sunt chema?i s? pun? ?n practic? modific?rile propuse de mediul de afaceri ?i aprobate ?n unanimitate de 242 de deputa?i”, a eviden?iat Ovidiu Gheorghe.ALTELEULTIMA ORA! Orban, despre lansarea programului Agro Invest pentru fermieri 21 octombrie 2020 Autor: Elena PicuPrimul ministru, Ludovic Orban, ?mpreun? cu fostul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, au efectuat o vizit? de lucru ?n jude?ul Arge?. Printre subiectele abordate la conferin?a de pres? din urma vizitei, premierul a vorbit ?i despre programele pentru fermieri care vor fi lansate ?n urm?toarea perioad?, printre care ?i Agro Invest.”Programul Agro Invest se afl? ?n analiz?, noi am impus c?teva m?suri ?i preg?tim un act normativ. De asemenea, preg?tim un act normativ ?i pentru desp?gubirile pentru fermierii ale c?ror suprafe?e au fost afectate de secet? – este vorba despre culturile de prim?var?. Am pornit ?i pl??ile care se realizeaz? din fonduri europene, pl??ile la hectar ?i ?ncerc?m s? fim al?turi de fermieri”, a precizat premierul Ludovic Orban.De asemenea, ?i fostul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, a vorbit despre acest subiect, anun??nd ?i c?nd se va lansa, mai concret, programul Agro Invest.”S?pt?m?na viitoare se lanseaz?. Este un program pe care l-am g?ndit ?mpreun? cu domnul ministru C??u, care s? vin? ?n sprijinul fermierilor pe modelul IMM Invest, cu facilit??i ceva mai mari. ?n agricultur? e ceva mai dificil s? se ramburseze creditul ?n 6 ani de zile, a?a c? o s? avem o perioad? mai mare, ?i g?ndim ?i alte facilit??i, chiar ?i p?n? la dob?nd?. Este ?n lucru, probabil c? s?pt?m?na viitoare ?l va prezenta domnul ministru Florin C??u”, a precizat Daniel Constantin.ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII! Agroinfo 21 octombrie 2020 NEGOCIEREA SUBVEN?IILOR FERMIERILOR. Organiza?iile profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar sunt selectate ?n grupurile na?ionale de dialog civil care se vor ocupa de chestiunile reglementate de politica agricol? comun?, anun?? un Ordin al ministrului agriculturii, publicat pe site-ul oficial MADR. Pe scurt, aceste grupuri?vor stabili toate condi?iile pentru acordarea subven?iilor ?i pl??ilor din agricultur?.Potrivit Ordinului ministrului agriculturii, se instituie la nivelul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale o structur? consultativ? format? din urm?toarele grupuri de dialog civil na?ionale, similar? structurii grupurilor de dialog civil pe agricultur? constituite la nivelul Uniunii Europene: a) Politica agricol? comun?; b) Calitate ?i promovare; c) Agricultura ecologic?; d) Mediu ?i schimb?ri climatice; e) Pl??i directe ?i ?nverzire; f) Dezvoltare rural?; g) Produse animaliere; h) Aspecte interna?ionale ale agriculturii; i) Lapte; j) Vin; k) Culturi arabile; l) Horticultur?, ulei de m?sline, b?uturi.Atribu?iile generale ale organiza?iilor profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar, membre ?n cadrul grupurilor de dialog civil na?ionale, sunt:a) s? desf??oare un dialog permanent cu privire la toate aspectele referitoare la politica agricol? comun?, inclusiv la dezvoltarea rural? ?i la punerea sa ?n aplicare, ?i ?n special cu privire la m?surile pe care Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale le ia ?n acel context, inclusiv referitor la aspectele interna?ionale ?n materie de agricultur?;b) s? asigure realizarea unui schimb de experien?? ?i de bune practici ?n domeniile prev?zute la litera (a);c) s? ofere asisten?? ministerului ?i consultan?? ?n materie de strategie ?n domeniile prev?zute la litera (a);d) s? emit? un aviz cu privire la probleme specifice, la cererea ministerului;e) s? monitorizeze evolu?iile politicii ?n domeniile prev?zute la litera (a).Pot fi selectate ?n grupurile de dialog civil na?ionale, organiza?iile profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar care ?ndeplinesc cumulativ urm?toarele condi?ii:a) s? fie legal constituite;b) s? nu fie deja reprezentate la nivelul grupurilor de dialog civil na?ionale la care solicit? ?nscrierea, de o organiza?ie mai mare la care acestea sunt membre; ?n acest caz, calitatea de membru ?n grupurile de dialog civil na?ionale revine doar organiza?iilor mai mari;c) s? dispun? de capacitate organizatoric? pentru coordonarea activit??ilor cu ministerul ?i cu to?i membrii s?i;d) s? fie active ?n domeniul relevant grupului / grupurilor de dialog civil na?ionale din care fac parte; e) s? fie ?nscrise ?n Registrul Unic al Transparen?ei aniza?iile profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar interesate s? fac? parte din grupul / grupurile de dialog civil na?ionale, ?ntocmesc documentele necesare analiz?rii ?ndeplinirii condi?iilor de mai sus ?i a selec?iei solicit?rii, astfel:a) Act constitutiv ?i Statut;b) Lista organiza?iilor membre, cu denumirea, sediul social / punct de lucru, date de contact, ?n cazul unei organiza?ii profesionale mai mari din sectorul agricol ?i agroalimentar, sau declara?ie privind neafilierea la nici o organiza?ie profesional? din sectorul agricol ?i agroalimentar, dup? caz;c) Lista cu personalul angajat permanent / temporar ?n structura de conducere / execu?ie a organiza?iei profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar, cu informa?ii privind func?ia / pozi?ia ?n organiza?ie, date de contact, precum ?i informa?ii relevante privind infrastructura organiza?iei, respectiv loca?ii pentru desf??urarea ?nt?lnirilor cu membrii, facilit??i de comunicare prin telefon / video cu membrii, adresa de e-mail a organiza?iei;d) Extras special la zi din Registrul asocia?iilor ?i funda?iilor, sau Registrul special sec?iunea federa?ii, eliberat de judec?toria ?n a c?rei circumscrip?ie teritorial? ??i au sediul organiza?iile profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar, prin care se atest? ?nregistrarea organiza?iilor ?n cauz? cu cel pu?in 6 luni, anterior datei de depunere a candidaturii la ?nscrierea ?n grup / grupuri de dialog civil na?ionale;e) Memoriu justificativ cu privire la activit??ile anterioare desf??urate la nivel local / na?ional / interna?ional, ?n domeniul / domeniile relevante grupului / grupurilor de dialog civil na?ionale pentru care ??i depun candidatura.Cererea de depunere a candidaturii unei organiza?ii profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar la ?nscrierea ?ntr-un grup / grupuri de dialog civil na?ionale, ?nso?it? de documente, se depune la Biroul unic din cadrul ministerului, se ?nregistreaz? ?i se ?nainteaz? Secretariatului grupurilor de dialog civil na?ionale.Registrul organiza?iilor profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar membre ?n grupurile de dialog civil na?ionale se public? pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ?i se actualizeaz? ori de c?te ori este necesar.MADR salut? cea de-a 75-a aniversare a FAO HYPERLINK ""meatmilk 21 octombrie 2020 ?n ?ntreaga lume,?statele?membre ONU?celebreaz? ?Ziua?Mondial??a?Alimenta?iei”. Tema?din acest an este: ?Cre?te?i, hr?ni?i, sus?ine?i.??mpreun? – Ac?iunile noastre sunt viitorul?nostru”. Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie??i Agricultur??FAO, fondat???n 1945, reune?te sub cupola sa un?num?r?de 193 de state cu?acelea?i?scopuri umanitare,?printre?care??i?Rom?nia,?care a aderat la aceast? Organiza?ie??n 1961. FAO este?Agen?ia?specializat??a?Na?iunilor?Unite care lupt??pentru eradicarea foametei, a?malnutri?iei??i?a?s?r?ciei?pe plan?interna?ional.?n cadrul unei conferin?e de pres? sus?inut??la sediul MADR,?ministrul Adrian Oros a declarat: ?Scopul instituirii ?Zilei Mondiale a Alimenta?iei” este acela de a cre?te gradul de con?tientizare asupra problemelor alimentare care pot s? apar? pe termen lung, de a promova solidaritatea na?ional? ?i interna?ional? ?n lupta ?mpotriva foametei, a malnutri?iei, a s?r?ciei ?i de a ?ncuraja o aten?ie sporit? asupra produc?iilor agricole,?astfel ?nc?t s? facem cu to?ii o agricultur? durabil?, g?ndindu-ne c? resursele la care recurgem c?nd facem agricultur?, respectiv p?m?ntul ?i apa sunt mo?tenite ?i trebuie s? le l?s?m ?i celor care vor veni dup? noi. Altfel spus, trebuie s? practic?m o agricultur? responsabil? ?i durabil?, aspecte care se reg?sesc ?i ?n strategia Green Deal din viitoarea Politic? Agricol? Comun?”.ONU, FAO?c?t ?i?Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale?sus?in?necondi?ionat?aceast??s?rb?toare??i?sprijin? eforturile tuturor statelor lumii??i?ale?organiza?iilor?care?promoveaz??importan?a agriculturii??i?a?industriei alimentare pentru eradicarea foametei??i?s?r?ciei?la nivel mondial. ???n prezent, FAO reprezint? un centru mondial de referin???pentru implementarea celor 17 Obiective Mondiale de Dezvoltare Sustenabil? ?i a tuturor programelor?Organiza?iei?Na?iunilor?Unite pentru asigurarea unei?securit??i?alimentare la nivel mondial. Anul acesta, FAO lanseaz? un apel pentru solidaritate global? cu scopul de a ajuta persoanele cele mai vulnerabile s? se recupereze ?i s? creeze sistemele alimentare c?t mai rezistente la ?ocuri cauzate??n mod special de aceast? pandemie COVID 19.MADR sus?ine lupta continu? pentru eradicarea foametei ?i asigurarea securit??ii alimentare la nivel mondial.Ministrul Adrian Oros a participat la Consiliul AgriFish de la Luxemburg Miercuri, 21 Octombrie 2020 Ministrul Adrian Oros a participat ?n perioada 19-20 octombrie 2020, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului AGRIFISH. Al?turi de ministru s-au aflat, din partea Reprezentan?ei Permanente, Achim Irimescu, reprezentant al Rom?niei ?n CSA ?i Emilia Mohan.?n urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discu?ii ?n plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru ?i la nivel tehnic) s-a ob?inut acordul pentru pozi?ia Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu larg? majoritate calificat? (un vot contra – LT ?i 3 ab?ineri – BG, LV ?i RO). RO ?i BG s-au ab?inut deoarece au solicitat, cu justific?ri corespunz?toare, actualizarea anului de referin?? pentru plata ajutorului na?ional de tranzi?ie (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai pl?ti de la bugetul de stat subven?ii pentru multe animale care nu mai exist? (Pre?edin?ia german? a anun?at ?n timpul negocierilor cu RO, CZ, SK ?i BG c? va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat ?n compromisul final).?n ansamblu ?ns?, Rom?nia a ob?inut: flexibilitate ?n aplicarea eco-schemelor (care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane Euro/an ?n primii ani); men?inerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an (de?i trebuia s? nu mai continue dup? 2020), reducerea pl??ilor directe pentru fermele mari - propunerea adoptat? avantajeaz? ?ara noastr? deoarece las? la latitudinea Guvernului aplicarea plafon?rii (la 100.000 Euro, la plata de baz?, cu considerarea salariilor) sau a pl??ii redistributive; men?inerea plafonului de 2000 Euro pentru aplicarea disciplinei financiare (care permite exceptarea micilor fermieri ?i reducerea birocra?iei); flexibilitate sporit? la controlul condi?ionalit??ii ?i aplicarea sanc?iunilor pentru micii fermieri; condi?ii favorabile la aplicarea GAEC 8 ?i GAEC 9, etc.Reforma introduce obliga?ii semnificative de mediu ?i clim? pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei cre?teri a pre?ului la produsele agro-alimentare. Ob?inerea acordului permite, odat? cu votul pozi?iei Parlamentului European din plen, ?n aceste zile, demararea negocierilor ?n trilog a reformei, ce va face posibil? adoptarea reformei PAC ?n semestrul I al anului 2021 ?i aplicarea de la 1 ianuarie 2023.INS: Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata ?n luna august 2020 meatmilk 21 octombrie 2020 Conform ultimului raport tematic emis de INS, in luna august 2020, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a sc?zut fa?? de luna precedent?, ca serie brut? cu 2,6%, iar ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate a crescut cu 0,8%. Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut at?t ca serie brut? cu 2,1%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 6,3%. ?n perioada 1.I-31.VIII.2020 cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut fa?? de perioada 1.I-31.VIII.2019, at?t ca serie brut? c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 3,7%, respectiv cu 3,0%.August 2020 comparativ cu iulie 2020 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna august 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a sc?zut pe ansamblu cu 2,6%, ca urmare a sc?derii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-8,2%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (-5,1%), activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-2,9%), comer?ul cu ridicata nespecializat (-2,6%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (-2,5%) ?i comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (-2,4%). Cre?teri au ?nregistrat comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+7,6%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+0,1%). Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna august 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut cu 0,8%. August 2020 comparativ cu august 2019 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna august 2020, comparativ cu luna august 2019, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 2,1%, datorit? cre?terii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+37,9%), activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (+21,3%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+11,5%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+5,4%), comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+2,2%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+0,6%). Sc?deri au 3/3 ?nregistrat comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-22,1%) ?i comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-3,4%). Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna august 2020, comparativ cu luna august 2019, ?n termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 6,3%. Perioada 1.I-31.VIII.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2019 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n perioada 1.I-31.VIII.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2019, ?n termeni nominali, a ?nregistrat o cre?tere pe ansamblu cu 3,7%, datorit? cre?terii comer?ului cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+19,3%), comer?ului cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+9,2%), comer?ului cu ridicata nespecializat (+6,5%), comer?ului cu ridicata specializat al altor produse (+3,6%), comer?ului cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+3,3%) ?i comer?ului cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+1,4%). Sc?deri au ?nregistrat activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-4,1%) ?i comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-3,4%). Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n perioada 1.I-31.VIII.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2019, ?n termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 3,0%.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordinul nr. 1477/1056/2020 privind modificarea ?i completarea Clasific?rii ocupa?iilor din Rom?nia - nivel de ocupa?ie (?ase caractere), aprobat? prin Ordinul ministrului muncii, familiei ?i protec?iei sociale ?i al pre?edintelui Institutului Na?ional de Statistic? nr. 1.832/856/2011, Institutul Na?ional de Statistic? - INS Publicat ?n Mof I nr. 965 din 20.10.2020. A intrat ?n vigoare la 20.10.2020Legisla?ie european? Regulamentulde puneree ?naplicarenr. 1514/2020de instituire a unei taxe antidumping definitive ?i de percepere definitiv? a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de h?rtie termic? cu greutate mare originar? din Republica Coreea, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 346 din 20.10.2020. A intrat ?n vigoare la 21.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1370/2020 privind autorizarea unui preparat de citrat de lantanid? ca aditiv furajer pentru purceii ?n??rca?i (titularul autoriza?iei: Treibacher Industrie AG) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1371/2020 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanaz? ?i endo-1,4-beta-glucanaz? ca aditiv furajer pentru scroafele care al?pteaz?(titularul autoriza?iei: BASF SE) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1372/2020 privind autorizarea L-triptofanului produs de Escherichia coli CGMCC 7.267, CGMCC 11 674 sau KCCM 10 534 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1373/2020 privind autorizarea chelatului de zinc al lizinei ?i al acidului glutamic ca aditiv ?n hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1374/2020 privind autorizarea preparatului de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1077 ca aditiv furajer pentru rumeg?toare tinere, toate speciile minore de rumeg?toare (pentru cre?tere) altele dec?t mieii ?i camelidele (pentru cre?tere) (titularul autoriza?iei Danstar Ferment AG reprezentat de Lallemand SAS) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1375/2020 privind autorizarea preparatului de acid citric, acid sorbic, timol ?i vanilin? ca aditiv furajer pentru purceii de lapte, curcanii pentru ?ngr??are ?i curcanii pentru reproduc?ie (titularul autoriza?iei: Vetagro SpA) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1376/2020 privind autorizarea unui preparat de 6-fitaz? produs? de Komagataella phaffii (CGMCC 12056) ca aditiv furajer pentru curcanii pentru ?ngr??are, curcanii pentru reproducere, purcei (de lapte ?i ?n??rca?i) ?i speciile porcine minore (titularul autoriza?iei: Andrés Pintaluba S.A) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1377/2020 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanaz? produs? de Bacillus subtilis (LMG S-15136) ca aditiv furajer pentru purceii de lapte, toate speciile minore de porcine altele dec?t animalele de reproducere (titularul autoriza?iei Beldem, o divizie a Puratos NV) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1378/2020 privind autorizarea chelatului de cupru al lizinei ?i al acidului glutamic ca aditiv furajer pentru toate speciile de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1379/2020 privind autorizarea L-cistinei produs? de Pantoea ananatis NITE BP-02525 ca aditiv ?n hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 22.10.2020Decizia nr. 1517/2020 privind pozi?ia care urmeaz? s? fie adoptat? ?n numele Uniunii Europene ?n cadrul consiliului Organiza?iei pentru Conservarea Somonului din Atlanticul de Nord instituit prin Conven?ia pentru conservarea somonului din Atlanticul de Nord ?n ceea ce prive?te cererea de aderare la conven?ie prezentat? de Regatul Unit ?i de abrogare a Deciziei (UE) 2019/937, Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n JO L nr. 348 din 20.10.2020. A intrat ?n vigoare la 19.10.2020............................Proiecte de acte normative Miercuri, 21 Octombrie 2020 11:46 HOT?R?RE?privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului ?i din administrarea Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? – Centrul Jude?ean Gorj, ?n domeniul public al Ora?ului Novaci, precum ?i darea ?n administrarea Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? – Centrul Jude?ean Gorj ?i ?nscrierea ?n inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, a unui imobil transmis ?n domeniul public al statului prin Hot?r?rea Consiliului Local al Ora?ului Novaci nr. 68/2020.Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail:patrimoniu@.roPersoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) ………………….INTERNEZiua Porumbului 2020, Platforma PROMAT – Premier? VIDEO agrointeligenta.ro - 21 octombrie 2020 FERMIERII REVOLTA?I CER MINISTERULUI AGRICULTURII S? LE SPUN? PE CE A DAT 200.000 DE EURO! Agroinfo 21 octombrie 2020 - AMENIN?? CU JUDECATA! Uniunea Salv?m ??ranul Rom?n cere explica?ii de la Ministerul Agriculturii pentru plata cotiza?iei de 200.000 de euro la organiza?ia european? COPA COGECA. Revolta?i, fermierii vor s? ?tie de ce ministerul a pl?tit cotiza?ia doar pentru anumite organiza?ii. Ei amenin?? c? vor ac?iona ?n instan?? MADR. Inser?m comunicatul Uniunii Salv?m ??ranul Rom?n.Uniunea Salv?m ??ranul Rom?n, uniune f?r? personalitate juridic? ?n cadrul c?reia sunt federa?ii sindicale, cooperative ?i asocia?ii ale micilor produc?tori ??i exprim? indignarea fa?? de Ordinul Ministrului Agriculturii nr.304 din 19.10.2020 pentru aprobarea procedurii de selec?ie a organiza?iilor profesionale din sectorul agricol ?i agroalimentar ?n grupurile de dialog civil na?ionale .?n acest context este de ne?n?eles cum Ministerul Agriculturii a pl?tit circa 200.000 euro cotiza?ie la COPA-COGECA pentru organiza?iile profesionale neguvernamentale din sectorul agricol ?i agroalimentar f?r? a exista o procedur? de selec?ie a organiza?iilor de produc?tori. ?in?nd cont de faptul c?, Ordinul de Ministru a fost emis ?n data de 19.10.2020 ?i nu ?n termenul legal de 30 de zile de la data intr?rii ?n vigoare a Legii 72/2020 publicat ?n Monitorul Oficial, Partea I nr. 484 din 09 iunie 2020, plata cotiza?iei c?tre COPA-COGECA nu putea fi f?cut? f?r? procedura de selec?ie prev?zut? de Art.II din actul normativ. Totodat? de men?ionat este ?i aspectul potrivit c?ruia nici una dintre organiza?iile pentru care a?i afirmat public ca s-a f?cut plata constituite ?n Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare (AAC), alian?? care de asemenea nu are personalitate juridic? ?i nu poate participa la procedura de selec?ie conform dispozi?iilor legale.?in?nd cont de aspectele men?ionate am solicitat MADR ?n conformitate cu dispozi?iile Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa?iile de interes public s? ne, comunice ?n termenul legal data ?n care a f?cut Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale plata cotiza?iei c?tre COPA COGECA, suma care a fost pl?tit? de minister ?i pentru care organiza?ie sau care organiza?ii.Preciz?m c? plata este f?cut? din banii publici ?i este normal ca s? ?tim cum sunt cheltui?i banii publici ?i ?n ce scop. Decizia privind achitarea cotiza?iei c?tre COPA-COGECA este cu at?t mai surprinz?toare cu c?t ?n agricultura Rom?neasc? nu exist? o organiza?ie patronal? cu reprezentativitate pe sector constituit? ?n conformitate cu dispozi?iile legale, organiza?iile pentru care se presupune c? a?i fi pl?tit cotiza?ia sunt ONG-uri care nu intr? ?n categoria patronatelor cu at?t mai pu?in s? de?in? reprezentativitate pe sector constatat? ?n instan?? conform dispozi?iilor legale.?n acest context a?tept?m cu interes r?spunsul MADR, ?n caz contrar ne rezerv?m dreptul de a ac?iona ?n instan?? Ministerul Agriculturii ?i pe cei responsabili pentru refuzul de a furniza informa?iile publice conform dispozi?iilor legale.Cu stim?,REPREZENTANT USTR,P?unel IonMembrii ”Uniunea Salv?m ??ranul Rom?n” :Federa?ia Sindicatelor Democratice din Agricultur? ‐ Tudor Doroban?u, pre?edinteFedera?ia Na?ional? a Lucr?torilor ‐ Hora?iu Raicu, Pre?edinteSindicatul Produc?torilor Agricoli Olt ‐ Ion P?unel, pre?edinteAsocia?ia Legum‐Ro‐Fruct Sud‐Vest Oltenia ‐ Gogu Lucian, secretar GeneralAsocia?ia Femeilor din Mediul Rural Olt ‐ Popa Simona, Pre?edinteAsocia?ia Produc?torilor de legume ECOLEG – Fedorov EusehnieBanca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultur?,Floricultur?, Plante Aromatice Buz?u ‐ Costel V?n?toruCooperativa Agricol? Lunca Some?ul Mic Anca Marcu, director executivCooperativa Agricol? Legume de Vidra L?c?tu? Victor, director executivCooperativa Agricol? Legume de Glodeanu S?rat ‐ Claudiu Breazu , pre?edinteCooperativa Agricol? Ro?iori de Ialomi?a ‐ Valentin Cristea, pre?edinteCooperativa Agricol? Ialomi?eana ‐ Roxana Ro?cule?, pre?edinteOrganizatie de producatori TOMATE COM, Mircea Bujor, pre?edinteFedera?ia Uniunea Produc?torilor Agricoli ?i Organiza?iilor InterprofesionaleANUN? IMPORTANT PENTRU TO?I APICULTORII! Agroinfo 21 octombrie 2020 TERMEN 31 DECEMBRIE 2020! Aten?ie, apicultori, intra?i ?n legalitate! Consilierul personal al ministrului agriculturii, apicultorul Marian Irimei, cunoscut pe Facebook Marian Stuparul Oltean, anun?? apicultorii c? e foarte important s? intre ?n legalitate p?n? la data de 31 decembrie 2020. De asemenea, consilierul ?i anun?? c? se va modifica Ordinul MADR?251/2017 care-i prive?te pe apicultori.V? dau un sfat colegial/prietenesc, tuturor apicultorilor din Rom?nia:1. cei care ave?i familiile de albine ?nregistrate la OJZ, actualiza?i-v? statusul, inform?nd Oficiul Jude?ean de Zootehnie, printr-o declara?ie (aceasta poate fi trimis? ?i online), conform obligativit??ii anuale pe care o ave?i (temeiul legal fiind Ordinul MADR nr. 251/2017 - art. 7) p?n? la data de 31 Decembrie 2020. Este foarte important! 2. Cei care ?nc? nu ave?i familiile de albine ?nregistrate, v? sf?tuiesc s? le ?nregistra?i ?i s? v? autoriza?i la DSV. Este foarte important s? intra?i ?n legalitate. De importan?a acestor demersuri vom vorbi pe larg ?n zilele ce urmeaz?, anun?? apicultorii Marian Stuparul Oltean.De asemenea, consilierul ministrului agriculturii ?i anun?? pe apicultorii din Rom?nia c? Ordinul?MADR 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor va fi modificat ?n zilele urm?toare.?n Ordinul MADR nr 251/2017 nu exist? un model de declara?ie pentru declararea familiilor de albine cu care s-a intrat la iernat. Ordinul va fi modificat ?n zilele urm?toare ?i completat cu o anex? care va cuprinde??i acest model de declara?ie, spune Marian Stuparul Oltean. Apicultorii transmit anual, ?n perioada 1 septembrie- 31 decembrie, la Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ), prin Oficiul Jude?ean pentru Zootehnie (OJZ), declara?ia pe propria r?spundere cu num?rul de stupi identifica?i preg?ti?i pentru iernare, informeaz? Ordinul MADR nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor.......................Videoconferin?a ZF- Agricultura ?ntr-o nou? etap?: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?Silviu Diaconu, director de achizi?ii Produse Proaspete, Carrefour: A fost o avalan?? de produc?tori rom?ni la ?nceputul pandemiei. Ini?ial am avut produse tradi?ionale, dar au fost ?i mici fermieri care au adus noi produse Alexandra Cep?reanu 21.10.2020, Silviu Diaconu, director de achizi?ii Produse Proaspete, ?n cadrul Carrefour, spune c? la ?nceputul pandemiei produc?torii rom?ni ?i ferimierii c?utau loc la raft pentru a-?i vinde produsele.?Am ajutat mul?i produc?tori mici s? ??i v?nd? produsele ?i ulterior am men?inut acest ajutor pentru produc?torii mici. Am avut de a face cu produsele tradi?ionale, dar am avut ?i surprize pl?cute de la micii fermieri care ?ncercau noi produse”, a spus Silviu Diaconu, ?n cadrul videoconferin?ei ZF- Agricultura ?ntr-o nou? etap?: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?El a ad?ugat c? majoritatea produselor rom?ne?ti care se reg?sesc pe rafturile Carrefour provin de la produc?tori mici locali, iar produsele precum cartofi, morcovi sau ceapa sunt achizi?ionate de la produc?tori mari, ?ns? tot de pe plan local.?C?nd suntem ?n sezon, ne aprovizion?m ?n procent de 100% de la produc?tori rom?ni, majoritatea produselor sunt mici produc?tori, iar produsele semi-indusriale (cartofi, ceap?, morcov) de la mari produc?tori. Avem proiect ?n acest sens de aproape 10 ani, de a ne aproviziona cu produse rom?ne?ti ?n sezon.”?Alte declara?iiA fost un an extrem de atipic. Au fost 2 evenimente nefericite care s-au suprapus -pandemia ?i seceta. Ambele au avut efecte nefaste asupra agriculturii.?ncep?nd cu pandemia, care atunci c?nd a debutat era momentul ?n care produc?ia ?i v?nzarea de legume rom?ne?ti ar fi trebuit s? ?nceap?. A fost supraproduc?ie la ?nceput, ne aducem aminte perioada ?n care erau mul?i produc?tori de verde?uri care cereau ajutor cu v?nzarea ?i a fost un moment cu excedent de produc?ie.Pandemia a afectat ?n mod direct traficul de clien?i pentru aceste produse cu termen de valabilitate scurt, precum verde?uri. Clientul face achizi?ii de verde?uri zilnic sau la dou? zile, iar ?n acea perioad? v?nzarea acestor produse a fost sc?zut?. Clien?ii preferau produsele cu termen de valabilitate mai lung.Platforma Bringo a ajutat mult cu v?nz?rile online de produse. Clien?ii au avut parte de produse proaspete, la pre?uri accesibile, iar pentru fermieri – am preluat ?ntreaga produc?ie pentru a le oferi acces rapid la pia?? ?i pentru a ?i ajuta cu excedentul de produse.Am ?nt?lnit al?i prodc?tori mari ?n ?ar? care au avut probleme reale din cauza secetei, ?n special produc?torii de pepeni, unde sezonul a fost mult mai scurt, din cauza vremii, produc?ia mai concentrat? ?i pre?ul mai mic, fa?? de anul 2019, iar calitatea produselor a fost mult mai slab?. Pierderile au fost extrem de mari ?n toate regiunile din Sudul ??rii.Sergiu Gorban, ac?ionar Transilvanya Invest: Seceta aduce efecte negative pe tot lan?ul, iar procesatorii rom?ni se afl? ?n pericol, pentru c? materia prim? pleac? repede la export HYPERLINK "" \o "Alexandra Cep?reanu"Alexandra Cep?reanu 21.10.2020, Videoconferin?a ZF- Agricultura ?ntr-o nou? etap?: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii? ?Seceta aduce efecte negative pe tot lan?ul, iar procesatorii rom?ni se afl? ?n pericol, pentru c? materia prim? pleac? repede la export. Au fost afectate mai multe ??ri de secet?, ?i trebuie s? g?sim o solu?ie rapid? ?n care s? asigur?m materia prim? p?n? la urm?toarea recolt?, altfel ne vom trezi c? vom cump?ra cereale din alte ??ri”, a spus Sergiu Gorban, ?n cadrul videoconferin?ei ZF- Agricultura ?ntr-o nou? etap?: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii? Sergiu Gorban, ac?ionar Transilvanya Invest, spune c? procesatorii rom?ni trebuie s? g?seasc? solu?ii pentru a-?i asigura materia prim? p?n? la urm?toarea recolt?, pentru a nu se ajunge la achizi?ii din alte ??ri.El spune c? fermierii trebuie s? se asigure c?, indidferent de problemele cu care se vor confrunta, pot rezista pe pia?? minim un an de zile, prin for?e proprii.?Ca fermier trebuie s? te g?nde?ti c? activitatea ta este expus? secetei ?i altor probleme naturale ?i trebuie s? fii preg?tit pentru acest lucru, trebuie s? fii capitalizat. Dac? ?i anul viitor va fi la fel atunci va fi foarte greu.” ?Alte declara?ii Produc?iile la porumb arat? bine, nu cred c? vor fi probleme deosebite. Cei care ?i-au lucrat bine terenul, vor aduce plus valoare ?i vor fi pe profit.Problemele fermierilor a fost de execu?ie a contractelor la gr?u, unde s-au obligat s? v?nd? o anumit? cantitate, dar nu au avut de unde s? o dea.Terminalul intermodal este o activitatea anex? la comer?ul de cereale. Am ?ncercat s? dezvolt?m un altfel de transport al cerealelor, noi ?nc?rc?m containere cu cereale, le trimitem ?n Vestul Europei, direct la procesatori din Belgia, Olanda, Germania, sau alte destina?ii, precum Asia. Este o alternativ? care ne face s? venim cu solu?ii de pre? bune c?tre fermieri. Suntem activi, dar reu?im s? avem solu?ii mai bune dec?t cele pe care le aveam p?n? acum, tocmai pentru c? mai avem o modalitate de a vinde marfa ?i am reu?it s? identific?m pie?e noi. Iriga?iile sunt utile, sunt necesare. S? investe?ti ?n sisteme de iriga?ii este greu. Infrstructura trebuie f?cut? de stat, apoi fermierii s? se conecteze la ea, s? reu?e?ti s? extragi singur apa este costisitor ?i nu o v?d ca pe o solu?ie general?.Florin Deznan, CEO ?i fondator RDF ARAD: Solu?ia fermierilor este asocirea. Fermierii s? se adune ?ntr-o cooperativ? agricol?, sau s? se asocieze fermieri cu procesatori HYPERLINK "" \o "Alexandra Cep?reanu"Alexandra Cep?reanu 21.10.2020 Florin Deznan, CEO ?i fondator RDF ARAD, afirm? c? solu?ia fermierilor este asocierea- ?ntr-o cooperativ? agricol?, care s? dezvolte ?i proiecte de procesaer, sau direct cu procesatorii, pentru a aduce mai mult? valoare ad?ugat?. ?Solu?ia este asocierea fermierilor. S? se adune ?ntr-o cooperativ? agricol? pentru a genera proiecte pentru procesare, sau s? se asocieze fermieri cu procesatori pentru c? au interese comune. Pia?a este concuren?ial?, pre?urile sunt concuren?iale, iar asocierea este o solu?ie”, a spus Florin Deznan, ?n cadrul videoconferin?ei ZF- Agricultura ?ntr-o nou? etap?: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii??Alte declara?iiAvem parteneriat cu fermele din zon?, finan??m activitatea acestora timp de 10 luni, iar ?nchiderea datoriilor pentru aceste inputuri se face cu livrarea de cereale c?tre noi.?n Rom?nia, produc?ia ?i procesarea sunt diferite. Pu?ini fermieri au procesarea integrat?. La noi fermierii ?i procesatorii sunt mereu pe picior de r?zboi, produc?torul dore?te s? ob?in? pre?ul mai mare, iar procesatorul vrea pre?ul mai mic pentru a se ?ncadra ?n pia?? cu produsul finit.Fermele din Rom?nia sunt majoritatea ?ntreprinderi individuale sau afaceri de familie, avem pu?ine ferme care sunt ?ntreprinderi mici, medii sau mari. Astfel, fermierilor le este greu s? fac? pasul spre procesare, produc?torii de inputuri cresc pre?urile cu 3-5% an de an, pre?urile de produc?ie sunt mari, iar dac? nu reu?esc s? aib? produc?ie mare la hectar nu pot acoperi costurile de produc?ie din valoarea produsului lor finit.Dafina Jeac?, Ogor: ?n 2021, platforma va ajunge s? acopere 5% din terenurile agricole din Rom?nia, de la 1% ?n prezent HYPERLINK "" \o "Cristina Bellu"Cristina Bellu 21.10.2020, Dafina Jeac?OGOR, o aplica?ie de monitorizare a terenurilor agricole folosind imagini satelitare dezvoltat? de start-up-ul cu acela?i nume, fondat ?n 2019 de un grup de cinci IT-i?ti, ar urma s? ajung? ?n 2021 s? monitorizeze circa 5% din totalul terenurilor agricole din Rom?nia, fa?? de 1% ?n prezent, potrivit datelor furnizate de Dafina Jeac?, communication manager ?n cadrul OGOR, prezent? la videoconferin?a ZF Agricultura ?ntr-o nou? etap?, realizat? de Ziarul Financiar."Platforma nostr? este independent? de localizare. Deja avem ferme ?n Fran?a ?i Bulgaria, ?i se poate extinde peste tot ?n Europa. ?n urm?torii cinci ani vrem s? cucerim ?i Europa. ?n Rom?nia, acum acoperim 1% din terenuri, ?i sper?m ca ?n 2021 s? ajungem la 5%", a spus Dafina Jeac?.Alte declara?ii: Suntem cinci cofondatori. Am dezvoltat o solu?ie de monitorizare continu? a terenurilor agricole folosid imagini satelitare, care se actualizeaz? la 3-5 zile.Platforma cuprinde ?n momentul de fa?? 49 de fermieri cu o suprafa?? total? de 88.000 de hectare. Noi putem vedea de la jum?tate de hectar ?n sus. Ne adres?m fermierilor cu culturi mari, de cereale. Vizita virtual? ajut? fermierul ?n activitatea zilnic?, prin eficientizarea muncii pe care o face. Practic se poate realiza o prioritizare a terenurilor care necesit? interven?ii imediate. ?nainte de a ?ncepe dezvoltarea platformei, ne-am creat o re?ea de 12 fermieri. Am construit solu?ia, iar ceilati au venit cumva organic, adusi de primii 12. ?n plus, am facut parteneriate cu asocia?ii de fermieri ?i asa am reusit s? mai r?sp?ndim aplica?ia.Sunt foarte mul?i fermieri inovatori, care ??i aloc? timp pentru cercetare ?n zona ?n care activeaz?. Media de v?rst? ?n cazul fermeirilor cu care lucr?m este de 45 de ani.Nicolae Sitaru, proprietar Elsit Com: Comasarea propriet??ilor ar face posibil ca fermierii din str?in?tate s? se ?ntoarc? la p?m?ntul lor ?i s? continue activitatea aici, ?n Rom?nia Alexandra Cep?reanu 21.10.2020, Nicolae Sitaru, proprietar al Elsit Com, consider? c? o modalitate prin care sectorul agricol poate fi ?mbun?t??it este comasarea propriet??ilor, ceea ce ar face posibil ca fermierii din str?in?tate s? se ?ntoarc? ?n Rom?nia, pentru a-?i continua activitatea ?n domeniul agricol.?Comasarea propriet??ilor ar face posibil ca fermierii din str?in?tate s? se ?ntoarc? la p?m?ntul lor ?i s? continue activitatea aici, ?n Rom?nia. Statul trebuie s? adopte o legisla?ie care s? fac? posibil? activitatea de irigare. Nu toat? lumea este dispus? s? ri?te s? investeasc? pe terenuri ale c?ror nu ?tim proprietarii”, a spus Nicolae Sitaru, ?n cadrul videoconferin?ei ZF- Agricultura ?ntr-o nou? etap?: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii??Alte declara?ii?Trebuie s? ne g?ndim c? trebuie f?cut? o reform? a propriet??ii. Legea 18/91 a f?cut ca proprietatea funciar? ?n Rom?nia s? fie divizat?, iar dou? r?nduri de succesiuni a divizat ?i mai mult.Dac? p?m?ntul ar fi ?ntr-un loc, mai mul?i fermieri s-ar g?ndi la solu?ii pentru iriga?ii. Ar trebui ca legisla?ia s? fie revizuit? ?i s? fac? posibil? irigarea ?n Rom?nia.?n primul r?nd, pentru a construi o infrastructur? secundar? de iriga?ii trebuie s? sapi un canal pe l?ng? terenuri, dar ai nevoie ?i de acordul proprietarului. Apoi, apa pentru iriga?ii este un deziderat greu de atins, pentru c? o parte din proprietari nu mai sunt fizic ?n ?ar?, iar o parte din terenuri nu au f?cut? succesiune ?i nu ?tii cine sunt proprietarii. Sunt multe contracte de arend? f?cute pe c??iva ani, ?i iar nu po?i face invsti?ii dac? nu este proprietatea ta, pentru c??iva ani.A? ?ncepe aceast? reform? d?nd proprietarilor celor mai mici propriet??i ?n zone mai mici, deoarece proprietarii mari vor face din acele suprafe?e unele productive, vor face investi?ii, vor ?mbun?t??i agro-chimic suprafe?ele respective, iar prin reforma propiet??ii se va crea o ruptur? fa?? de trecut.?Anul 2020 a fost greu, am intrat ?n prim?vara cu rezerve de ap? ?n sol aproape de zero, a plouat destul de pu?in, iar culturile au fost afectate. Culturile din toamn? au ob?inut produc?ii foarte mici, spre exemplu, 1.400 de kg de rapi?? la hectar, continu?nd cu porumbul, 400 kg la hectar. Am avut o zon? care a fost plouat? ?i care a ob?inut o produc?ie mai mare, am ?f?cut porumb 4 tone pe medie.Ramona Ivan, CEC Bank: Prin digitalizare agriculturii produsele rom?ne?ti pot deveni mai competitive Cristina Bellu 21.10.2020, Videoconferin?a ZF Agricultura ?ntr-o nou? etap? Digitalizarea agriculturii presupune tehnologii ?i competen?e noi, care se realizeaz? cu costuri, dar care ?nseamn? ?i produse de calitate, o mai mare eficien?? a muncii ?i chiar atragerea segmentului t?n?r c?tre acest? industrie, consider? Ramona Ivan, Director, Directia Relatii cu Institutii Nationale si Internationale ?n cadrul CEC Bank, prezent? ?n cadrul videoconferin?ei ZF Agricultura ?ntr-o nou? etap?, realizat? de Ziarul Financiar."Trebuie s? ne d?m seama c? dac? vorbim de digitalizare ?n domeniul agriculturii, trebuie s? vorbim de tehnologii noi, competen?e noi ale celor care le folosesc, ?i asta ?nseamn? costuri, dar ?nseamn? ?i produse de calitate ?i mai mare eficien?a a muncii, ?i chiar atragerea segmentului t?n?r ?n industrie. Prin digitalizare agriculturii, produsele rom?ne?ti pot deveni mai competitive".Alte declara?ii:2020 a adus schimb?ri ?n materie de finan?are pe agricultur? ?i nu doar ?n acest sector. ?n primul r?nd a ap?rut necesitatea am?n?rii la plat?, au venit solu?iile personalizate pentru fiecare client ?n parte. Pandemia combinat? cu seceta ne-a f?cut s? c?ut?m solu?ii pentru a ajuta fermierii.Lansarea recent? pe zona de inovare, digitalizare pentru IMM-uri, program dezvoltat ?i ?mpreun? cu MInisterul Economiei. B?ncile au aplicat inclusiv alte solu?ii inovative ?mpreun? cu parteneri externi, cu Fondul European de Investi?ii, Banca European? de Investi?ii.Exist? din ce ?n ce mai mult? deschidere spre digitalizare ?i ?n zona de agricultur?. De o s?pt?m?n?, declara?iile care au venit ?i oficial, de creare a unui program pentru agricultur? ?i industrie alimentar? pe modelul IMM Invest, ar fi un lucru foarte bun.Ca tendin?? la nivel european, atunci c?nd vrei s? sprijini ceva sau s? pui un focus mai mare, finan?atorul trebuie s? ofere ceva ?n plus, o facilitate, un cost mai bun, tocmai pentru a-i ?ncuraja pe cei care vor s? fac? aceste investi?ii, s? mearg? spre competitivitate.?n portofoliul CEC Bank, circa 30% reprezint? ponderea finan??rilor acordate agriculturii ?i industriei alimentare. Avem ?i avantajul unei re?ele foarte mari- circa 1.000 de unit??i ?n toat? ?ara. Realitatea de ast?zi, pe zona de agricultori necesit? ?i prezen?a fizic?, trebuie s? se mearg? ?i pe procesul de ?nv??are ?i de simplifcare.Pentru a avea o industrie alimentar? puternic? ar fi bine s? existe parteneriate ?ntre fermieri, antreprenori, autorit??ile ?i sectorul bancar. ?ntr-o form? sau alta, nu se fac fina??ri f?r? sa existe un anumit suport financiar. ?i atunci e bine ca b?ncile s? vad? ce anume pot schimba la anumite produse, iar autorit??ile s? implementeze ceea ce este necesar.?n ultimele luni acest trio a func?ionat mai bine ?i s-au g?sit solu?ii, inclusiv pentru cei care aveau proiecte cu fonduri europene, dar ?n continuare trebuie mai mult, mai ales pe zona de digitalizare, inclusiv pe competen?ele care trebuie s? se dezvolte.?ncurajez nu doar tehnologizarea, ci ?i digitalizarea ?i cred c? pe termen lung, ?ntr-o form? sau alta, o s? avem o altfel de agricultur?, iar lan?urile foarte mari pe zona de industrie agricol? vor putea inclusiv s? lucreze forate mult ?i pentru export. S? devenim competitivi nu doar la nivel local, ci ?i la nivel extern.Andrei Venczel Oros, consultant management Horvath & Partners: Doar 15% din fermierii rom?ni au studii agricole complete. Nu avem educa?ia necesar? pentru a vedea agricultura ca pe un business Alexandra Cep?reanu 21.10.2020, Andrei Venczel Oros, consultant management al Horvath & Partners, consider? c? rom?nii nu au preg?tirea ?i educa?ia necesar? pentru a vedea agricultura ca pe un business, av?nd ?n vede c? doar 15% dintre fermierii rom?ni au studii agricole complete.?Doar 15% din fermierii rom?ni au studii agricole complete. O ?ar? similar? este Estonia, dar nivelul este la 54%, de aici vine ?i diferen?a de mentalitate. Europa de Vest se bucur? de productivitatea acestui domeniu. Noi nu avem educa?ia necesar? pentru a vedea agricultura ca pe un business”, a spus Andrei Venczel Oros, ?n cadrul videoconferin?ei ZF- Agricultura ?ntr-o nou? etap?: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?O alt? problem? este participarea ?i ?nclina?ia tinerilor spre acest sector. ?n prezent, ?n Rom?nia, peste 45% dintre fermieri au peste 65 de ani.?Participarea insuficient? a tinerilor ?n acest sector, tineri fermieri sub 35 de ani. ?n Rom?nia problema este accentuat?, 1 din 7 fermier din Europa are sub 35 de ani. ?n Rom?nia, peste 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie s? vedem cum putem ?ncuraja tinerii s? participe la evenimnte de profil. Ne putem uita la Olanda, unde sunt programe educa?ionale pe termen lung.”?Alte declara?iiNu cred c? studiile superioare sunt necesare, ci ?n?elegerea conceptelor principale de business. Putem ob?ine performan?? ?i productivitate crescut? prin anumite concepte, acestea trebuie s? stea la baza unui fermier. Trebuie coordonat ?n parteneriat cu ministerul Agriculturii.Trebuie s? ?n?elegem aprovizionarea, capacitatea de produc?ie ?i cererea. Exist? riscul s? produci mult ?i ?ntr-o situa?ie de criz? partea de logistic? s? fie dep??it? de situa?ie. Trebuie s? ne uit?m la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute ?n pia?? pentru a ajusta produc?ia dup? nevoia din pia??.Nu am fost contacta?i de fermieri, dar am desf??urat un studiu al produc?torilor de lactate din Rom?nia. Am lucrat cu 10 juc?tori, am analizat impactul COVID-19 asupra industriei ?i solu?iile pe care le avem pentru a ameliora acest impact.Am analizat tot lan?ul– exper?ii au avut dificult??i ?n accesarea materiilor prime, lapte crud, ambalaje, coagulant. Pentru c? o parte vin din China.?Din punct de vedere al for?ei de munc?, am v?zut probleme semnificative, av?nd ?i perioada de cules. Pandemia a adus un nivel de nesiguran?? privind s?n?tatea muncitorilor din domeniu.Pe partea de procesare, m?surile impuse de COVID-19 au adus pierderi de 1-2% pentru produc?torii mari de lactate, datorit? distan??rii liniilor de produc?ie.La transport, ?n prima parte a pandemiei, au fost probleme cu importul de lapte crud, sm?nt?n? ?i carne. Oamenii au cump?rat multe produse cu termen de valabilitate mai mare, ceea ce a dus la o schimbarea de consum: se g?tea ?i se m?nca acas?, au adus schimb?ri directe ?i pentru produc?tori, cererea ?n horeca a fost sc?zut?.A rezultat o problem? structural?, cel pu?in pe partea de lactate, avem peste 70% din ferme cu sub 90 de capete. Fragmentarea aceasta duce la probleme pentru procesatorii de lactate, avem nevoie de mai mult timp ?i de mai multe ferme pentru a trimite la procesare.Horia Cardos, Agroland: Am demarat un proiect prin care vrem s? aducem ?mpreun? idei ?i echipe din zona de tehnologie ?i agricultur? HYPERLINK "" \o "Cristina Bellu"Cristina Bellu 21.10.2020, Horia Cardo?, fondatorul ?i administratorul Agroland, companie care oprereaz? un lan? de 250 de magazine agricole pe plan local, consider? c? inova?ia ?n digitalizarea ?n agricultur? este esten?ial? pentru a-i cre?te competitivitatea. ?n acest sens, compania pe care o reprezint? a demarat la finalul anului trecut un proiect care s? ajute la crearea unor astfel de solu?ii."La finalul anului trecut am demarat un proiect- incubatorul de startup-uri dedicat inov?rii ?n agricultur? ?i zootehnie, prin care vrem s? adun?m idei, echipe, at?t din zona de tehnologie c?t ?i speciali?ti ?n agricultur?. Prima etap? va avea loc ?n perioada 13-15 noiembrie, unde echipele vor lucra pentru 54 de ore al?turi de speciali?tii pe care ?i aducem ?n aceast? ecua?ie. La final, select?m 10-30 de idei interesante, care pot s? fac? la un moment dat diferen?a ?n sectorul agricol", a spus Horia Cardo? ?n cadrul videoconferin?ei ZF Agricultura ?ntr-o nou? etap?, organizat? de Ziarul Financiar.Alte declara?ii:Suntem foarte optimi?ti vizavi de acest proiect. Pe de-o parte avem creativitatea ?i entuziasmul tinerilor care lucreaz? ?n IT, iar pe de alt? parte avem speciali?tii din agricultur?.?n urm? cu patru ani am preluat o echip? de la Cargill, care se desfiin?a la momentul respectiv, noi fiind o firm? mic? ?ntre cei care se ocup? cu imputuri ?n agricultur?, ne-am g?ndit la un diferen?iator care s? reu?easc? s? pun? echipele nostre de v?nz?ri ?ntr-o pozi?ie favorabil? vizavi de fermieri, ?i atunci, ideea a fost de a oferi solu?ii de digitalizare a proceselor pe care le efectueaz? ?n ferme.Este o pia?? la ?nceput, este o mare oportunitate, ?i cred c? putem cu investi?ii nu foarte mari- 150.000-200.000 de euro, s? facem diferen?a ?i s? d?m ?ansa unor echipe formate din speciali?ti s? vin? cu ni?te idei ?i s? fac? ni?te produse inovative pe care s? le punem la dispozi?ie fermierilor.?n 5-10 ani nu vom mai recunoa?te foarte multe lucruri care se ?nt?mpl? azi ?n agricultur?. ?n momentul de fa?? lucr?m cu 500 de fermieri care gestioneaz? terenuri de la 200 de hectare p?n? la 10.000 de hectare.Multe dintre companii au folosit acest? criz? ca o oportunitate. Cel mai greu a fost s? le cerem fermierilor s? viseze, s? ne spun? care sunt visurile lor ?n materie de solu?ii inovative.Alexandru Savin, membru bord ?i investment manager ROCA: Sectorul agricol este plin de oportunit??i. Acesta se poate dezvolta prin ad?ugarea unor noi activit??i ?i prin dezvoltarea unor produse mai complexe Alexandra Cep?reanu 21.10.2020, Alexandru Savin, membru bord ?i investment manager ROCA, consider? c? sectorul agricol se poate dezvolta at?t prin ad?ugarea unor noi activit??i, c?t ?i prin dezvoltarea unor produse mai complexe, cu o valoara d?ugat? mai mare.?Sectorul agricol este plin de oprotunit??i. Dezvoltarea poate fi f?cut? fie prin ad?ugarea de produse noi ?i activit??i, sau prin dezvoltarea de produse mai complexe. Principiul ?i ideea este c? trebuie s? contruim mai mult? valoare ?n companiile noastre prin diversificarea activit??ilor ?i prin diversificarea tehnologiei”,a spus Alexandru Savin, ?n cadrul videoconferin?ei ZF- Agricultura ?ntr-o nou? etap?: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii??Alte declara?iiDiscu?ia se reduce la valoarea ad?ugat? consutrit? la noi ?n ?ar?. Rom?nia export? materie prim? ?i import? produs finit, plec?nd de la aceast? idee consider?m acest sector ca unul strategic. Disfunc?ionalit??ile acstea dau un poten?ial imens de dezvoltare acestui sector. Suntem apleca?i asupra sectorului, urm?rim s? facem investi?ii cu interesul de a aduce valoare ad?ugat?, ce poate fi construit? prin consolid?ri ?i integr?ri pe lan?ul de produc?ie.Productivitatea este un parametru dat de tehnologie, de know-how, sunte cu productivitatea mult ?n urma ??rilor din Vest, dar solu?iile vin ?rin investi?ii, tehnologie ?i know-how. De c?nd am investit ?i suntem parteneri cu RDF compania ?i-a modernizat parcul agricol pentru a avea o productivitate mai bun?.Credem c? a reu?i singur ca antreprenor ?n acest peisaj este dificil. C?dn antreprenroii se vor obi?nui s? se asocieze vor avea acces la mult mai multe surse de finan?are, nu trebuei s? mai concureze unul cu altul pentru c? pun presiune pe pre?. Mare parte din problemele de finan?are ?i accesul la tehnologii vor putea fi rezolvate dac? fermierii se asociaz?.Pia?a din domeniul agricol este fragmentat?, cu mul?i juc?tori mici c?rora le este greu s? concureze cu juc?tori mari. Parteneriatele ?ntre juc?torii din domeniu sau cu investitori financiari, pot fi o solu?ie pentru companiile din agricultur? pentru a dep??i anumite situa?ii ?i a cre?te valoarea pe care o produc.?................................................Soybean and Mays Prod, o cooperativ? din Boto?ani cu peste 15 produc?tori de cereale, a luat fonduri europene de 5,2 milioane de lei s?-?i fac? spa?ii de depozitare. ?n prezent, ?n Rom?nia sunt peste 1.500 de cooperative agricole, dintre care 190 de astfel de afaceri au fost ?nfiin?ate anul trecut Florentina Ni?u 20.10.2020, Cooperativa agricol? Soybean and Mays Prod din Boto?ani, una dintre cele 280 de cooperative ?nfiin?ate ?n anul 2018, a reu?it s? atrag? fonduri europene de 5,2 milioane de lei pentru a contrui un sistem de cur??are ?i uscare a cerealelor, dar ?i silozuri ?n care s? le depoziteze, conform datelor depuse pe site-ul Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR).?Este necesar? crearea unei capacit??i pentru recep?ia produselor agricole, condi?ionarea ?i depozitarea lor, format? dintr-un sistem de cur??are ?i uscare, dou? silozuri tampon, dou? silozuri de depozitare ?i un siloz de ?nc?rcare, dar ?i platforme tehnologice“, se arat? ?n proiectul tehnic al investi?iei. Cooperativa este format? din peste 15 produc?tori de cereale din localitatea Brosc?u?, aflat? la circa 40 de kilometri de ora?ul Boto?ani. ?n jude?ul Boto?ani, anul trecut au fost cultivate cereale pe 151.000 de hectare, iar recolta total? a fost de 811.000 de tone, produc?ia medie la hectar fiind de 5,3 tone, conform datelor de la INS.Investi?i ?n Rom?nia! Un proiect ZF&CEC Bank. C?t?lin Stroe, Ruris: Derul?m o investi?ie de 10 mil. euro pentru produc?ia unui nou tractor Bogdan Alecu 21.10.2020, Ruris, compania produc?toare de echipamente agricole din Craiova, a intrat ?n linie dreapt? cu produc?ia unui nou tractor pentru ferme mici.?Noi am ?nceput la Craiova un proiect de 10 mil. euro. Vom avea cea mai mare capacitate de depozitare, undeva la 20.000 mp, unde va avea loc ?i proiectul nostru cu tractorul. Vom investi ?n depozitare, spa?ii de produc?ie, modernizare. Sursa de finan?are va fi un credit bancar. B?ncile au un apetit mare ?n aceast? direc?ie, c?tre produc?ie, c?tre micii ?i marii produc?tori, mai ales c?nd planul are sens“, a spus C?t?lin Stroe, proprietarul companiei pania comercializeaz? motocoase, motosape, motofer?straie, precum ?i alte produse. Ruris de?ine la Craiova un laborator de cercetare-dezvoltare unde proiecteaz? motoutilajele, iar acestea sunt produse ?n China, produc?ia fiind externalizat? din motive de costuri. Ruris investe?te anual 200.000 - 300.000 de euro ?n cercetare ?i dezvoltare de noi produse care sunt apoi externalizate pentru a fi importate ?i v?ndute pe pia?a local?.?Proiectul tractorului este ?ntr-un stadiu avansat, este un proiect de anduran??. Acum proiectul este ?n Italia. Prototipul testat ?ase ani a fost realizat la Craiova, l-am ?mbun?t??it, iar de un an este ?n Italia la o companie specializat? ?n design, iar ei vor produce partea exterioar?, toate elementele de plastic pe care ?n Rom?nia nu le-am putut realiza. Anul acesta ?n decembrie vom avea forma final?. Tractorul va fi produs la Craiova, va fi o linie de produc?ie ?nt?i de 2.000 mp, iar ulterior vom ajunge la 10.000 mp de linii de produc?ie. Tractorul va fi unul cu trac?iune spate ?i avem ?n plan s? avem 4 modele de tractoare“, a spus C?t?lin Stroe.Creditarea agriculturii cre?tea ?n august cu un ritm de peste 12% Mircea Nica 21.10.2020, Creditarea pentru agricultur? a ?nregistrat un avans de 12,4% la finalul lunii august 2020 comparativ cu perioada similar? a anului 2019, triplu fa?? de ritmul de cre?tere al credit?rii private totale, potrivit datelor BNR.Agricultura a ?nregistrat cre?teri accentuate ?n ultimii ani, dar cu toate acestea ponderea agriculturii ?n creditarea total? acordat? de b?nci pe pia?a local? este ?n continuare mic?, de doar 4,6%, chiar dac? ?n circa 2 luni ponderea a ?nregistrat un avans u?or.Serviciile reprezint? un alt sector cu o dinamic? relativ ridicat? a credit?rii, de 6,5%, totalul creditelor ?i angajamentele asumate de b?nci pe acest sector dep??ind 107,6 mld. lei la finalul lunii august 2020, dup? ce ?n august 2019 era de 101 mld. lei. Creditarea pentru sectorul de servicii reprezint? aproximativ un sfert din totalul creditelor acordate de b?nci ?n economia local?, ponderea r?m?n?nd ca ?n august 2019.?n cazul construc?iilor, soldul creditelor acordate a ajuns ?n august 2020 la 30,7 mld. lei, cu 5,7% mai mult fa?? de august 2019. Astfel, ponderea creditelor pentru construc?ii a ajuns la 6,9% din totalul finan??rilor.Cea mai slab? dinamic? a credit?rii ?nregistrat? la finalul lunii august din 2020 a fost pentru industrie, ritmul de cre?tere fiind de doar 0,4% fa?? de august 2019, p?n? la un sold al credit?rii de 71,7 mld. lei. Creditele acordate juc?torilor din industrie reprezint? 16,3% din totalul finan??rilor bancare.Smithfield Rom?nia lanseaz? o linie de finan?are de 250.000 euro pentru institu?iile medicale Angela Alexandru21 Oct 2020 - Smithfield Rom?nia anun?? lansarea unui nou program de responsabilitate social? destinat sus?inerii spitalelor ?i institu?iilor medicale, ?Solidar cu sistemul medical”, la doi ani de la debutul primelor proiecte cu specific medical sus?inute de c?tre companie.? Noul program Smithfield Rom?nia presupune deschiderea unei linii speciale de finan?are la care vor avea acces institu?ii medicale ?i sanitare publice (spitale regionale, or??ene?ti, locale), ONG-uri care au stipulat ?n statut obiectul de activitate asisten?a medical? sau ?mbun?t??irea condi?iilor de via?? a persoanelor care sufer? de diferite afec?iuni medicale, precum ?i centre publice de ?ngrijire pentru v?rstnici, a c?ror activitate zilnic? presupune utilizarea echipamentelor medicale. "Linia de finan?are prin care vom sprijini spitalele din regiunile unde ne desf??ur?m activitatea devine prioritar? ?n cadrul strategiei noastre de implicare social?. Ca urmare, pentru aceast? prim? sesiune, programul va dispune de un buget ?n valoare de 250.000 euro", a declarat Goran Panici, Director General Smithfield Rom?nia.Prin noul program de responsabilitate social? ?Solidar cu sistemul medical”, Smithfield Rom?nia dore?te s? redea pacien?ilor ?i familiilor lor speran?a ?ntr-un sistemul medical care s? poat? oferi pacien?ilor diagnostic rapid, tratamentul necesar la standarde europene ?i ?ngrijire ?n siguran??. Compania ??i propune s? ofere astfel, prin parteneriatele cu institu?iile medicale, o ?ans? ?n plus familliilor aflate ?n situa?ii dificile."?n aceast? perioad? special? este mai important dec?t oric?nd s? fim mai solidari, mai responsabili, s? d?m dovad? de empatie ?i s? fim un exemplu prin ceea ce facem. De aceea, prin intermediul programului ?Solidar cu sistemul medical” am luat decizia s? ?ntindem o m?n? de ajutor institu?iilor medicale care au nevoie de sprijin ?n acest sens", a declarat Cristina Bodea, director Sustenabilitate Smithfield Romania.Pentru ?nscrierea unui proiect cu specific medical care necesit? sprijin financiar, organiza?iile eligibile pot aplica pe platforma dezvoltat? special ?n acest scop, la adresa solidar-cu-sistemul-medical.ro.Sesiunea de ?nscrieri este deschis? p?n? cel t?rziu 15 noiembrie 2020, iar propunerile de proiecte vor fi evaluate intern, pe baza unei grile unice, care cuprinde criterii de eligibilitate transparente, prezentate pe website-ul companiei.?n ultimii doi ani, Smithfield Rom?nia a sus?inut proiectele medicale derulate de Spitalul de copii Louis ?urcanu din Timi?oara, Asocia?ia Donor Sanguis Banat, Funda?ia Cristian ?erban, Asocia?ia Pacien?ilor cu Reumatism din Banat, Spitalul Dr. Karl din Jimbolia, Asocia?ia Dr. Victor Babe? Timi?oara, Asocia?ia pentru Anestezie ?i Terapie Intensiv? Aurel Mogo?eanu, Spitalul Clinic Jude?ean de Urgen?? ?Pius Br?nzeu” Timi?oara, Spitalul Clinic Municipal de Urgen?? Timi?oara, Spitalul municipal Teodor Andrei Lugoj, Organiza?ia Salva?i Copiii, Spitalul Clinic CF Timi?oara, Institutul de Boli Cardiovasculare Timi?oara - Asocia?ia Cardioimpex, Spitalul Clinic Militar de Urgen?? ”Dr. Victor Popescu” ?i Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? Timi?, ?n valoare total? de peste 328.000 euro.Asocia?ia Aberdeen Angus Rom?nia, cel mai nou membru al PRO AGRO 21 octombrie 2020Federa?ia Na?ional? PRO AGRO, reprezentativ? pentru agricultura, zootehnia ?i industria alimentar? rom?neasc?, anun?? cu bucurie cooptarea unui nou membru, al cincisprezecelea, respectiv aderarea Asocia?iei Aberdeen Angus Rom?nia. ?n plin? campanie de str?ngere de speciali?ti pentru reprezentarea fermierilor rom?ni la nivelul Uniunii Europene, respectiv prin participarea la grupurile de lucru ?i lucr?rile Copa Cogeca, organiza?ie care une?te vocile fermierilor la nivel European, aceast? adeziune nu face dec?t s? ?nt?reasc? ?i s? consolideze pozi?ia PRO AGRO la nivel na?ional. Suntem convin?i c? doar ?mpreun? putem reprezenta onorabil fermierii din Rom?nia, ?i doar ?mpreun? putem s? ne asigur?m c? suntem auzi?i de factorul decident de la nivel na?ional dar ?i european.?Ne bucur?m c? aderarea Asocia?iei Aberdeen Angus Rom?nia a fost acceptat? ?n Federa?ia Na?ional? PRO AGRO cu un vot exprimat ?n unanimitate “pentru”. De asemenea ne bucur?m s? primim ?n r?ndurile noastre o asocia?ie care are un personal a c?rui medie de v?rst? este sub 30 de ani, fiind convin?i c? viitorul apar?ine tinerilor.?Reprezentan?ii Asocia?iei Aberdeen Angus Rom?nia au confirmat acceptarea ?i implementarea obiectivelor PRO AGRO, urm?nd ca ?n perioada imediat urm?toare s? ne sincroniz?m modul de lucru ?i implementarea s? se finalizeze.?Asocia?ia Aberdeen Angus Rom?nia este singura asocia?ie acreditat? pentru conducerea registrului genealogic la rasa Aberdeen Angus ?n Rom?nia.? ?n cadrul asocia?iei sunt mai bine de 1.000 de membri cu peste 70.000 de capete de taurine din rasa Aberdeen Angus ?i meti?i cu aceasta. PRO AGRO r?m?ne o organiza?ie deschis? dialogului, ?i a parteneriatelor care pot aduce plus valoare ?n activitatea de reprezentare activ? a intereselor fermierilor din Rom?nia.ATEN?IE, FERMIERI! SUNTE?I AMENDA?I! Agroinfo: 21 octombrie 2020 ITP OBLIGATORIU! Inspec?ia tehnic? periodic? a devenit obligatorie pentru tractoarele care circul? pe drumurile publice. Pentru a ajunge la parcelele agricole, fermierii sunt nevoi?i s? circule pe drumurile publice cu tractoarele. Mai mul?i fermieri au fost deja amenda?i de Poli?ie pentru c? nu aveau ITP-ul f?cut la tractoare.ITP-ul este?obligatoriu pentru utilajele care au motor sau care vin ata?ate unui autovehicul (tractor ?i remorc?). Prin urmare, plugul ?i sem?n?toarea, de exemplu, ies din discu?ie. Pe de alt? parte, o inspec?ie tehnic? pentru un tractor U445, de exemplu, cost? 250 de lei ?i poate ajunge ?i la 1.100 de lei, ?n cazul tractoarelor mari, informeaz? de?teptarea.ro?n mod normal, tractoarele folosite la lucr?rile agricole nu au nevoie de ?nmatriculare, cu condi?ia ca acestea s? nu circule pe un drum public. Practic, este aproape imposibil ca un tractor s? ajung? din curtea gospodarului la tarlaua din c?mp f?r? a merge pe un drum public. ?n aceste condi?ii, proprietarii de tractoare au nevoie de ?nregistrare la prim?rie sau ?nmatriculare ?n circula?ie. Partea proast? este c? mul?i dintre fermieri au ajuns s? fie amenda?i de poli?ie. Sanc?iunile au fost date inclusiv proprietarilor de tractoare care, din diferite motive, nu aveau ITP-ul valabil la vehiculele cu care circulau. Problemele s-au acutizat ?n urma apari?iei unei norme, emise pe la ?nceputul anului, de Ministerul de Interne, prin care se interzicea prim?riilor eliberarea de numere pentru tractoare ?i utilaje agricole, dac? acestea nu au, printre altele, Inspec?ia Tehnic? Periodic? (ITP).Noi ne deplas?m ?n comune pentru a face aceste verific?ri, ?n vederea eliber?rii documentelor necesare deplas?rii tractoarelor, dar numai la solicit?rile autorit??ilor. ?n felul acesta, degrev?m activitatea Registrului care ?i a?a este extrem de solicitat. Dispunem de un laborator mobil modern ?i performant cu ajutorul c?ruia putem efectua aceste opera?iuni. P?n? acum, am avut solicit?ri din partea prim?riilor din Oni?cani, Filipe?ti ?i Gura V?ii. Am avut, de exemplu, o spe?? unde erau patru utilaje vechi ?i vreo trei nou-nou?e. Fiecare a f?cut solicitare, s-a stabilit data, locul ?i am trimis speciali?tii, spun reprezentan?ii RAR Bac?u.Am primit o h?rtie de la RAR prin care ne anun?au c? se pot deplasa de la Bac?u pentru a face aici ITP-ul, dar, deocamdat?, niciun fermier nu s-a ar?tat interesat. Eu pot, de exemplu, s? sun pe la cei din comun? despre care ?tiu c? au tractoare, s? le zic de facilitatea asta. Pentru c?, ?tie toat? lumea, nu e simplu s? urci tractorul pe o platform?, s? te deplasezi at??ia kilometri p?n? ?n Bac?u, ca s? faci inspec?ia tehnic?. Sunt cheltuieli, eforturi etc, iar fermierul nici nu are timp de asta, el se preocup? de cultura lui, spune un primar din jude?. Un nou tractor va fi produs ?n Rom?nia! Utilajul agricol, gata p?n? ?n decembrie! agrointeligenta.ro - 21 octombrie 2020 Un nou tractor rom?nesc este aproape s? devin? realitate. Produc?torul este o companie care deja produce echipamente agricole ?i care are ?n plan ?i produc?ia unui tractor care s? deserveasc? micii fermieri din Rom?nia. Pentru acest proiect, cei de la Ruris mizeaz? pe un design italian.Ruris, compania produc?toare de echipamente agricole din Craiova, a intrat ?n linie dreapt? cu produc?ia unui nou tractor pentru ferme mici, anun?? Ziarul Financiar.?Noi am ?nceput la Craiova un proiect de 10 milioane de euro. Vom avea cea mai mare capacitate de depozitare, undeva la 20.000 mp, unde va avea loc ?i proiectul nostru cu trac?torul. Vom investi ?n depozitare, spa?ii de produc?ie, mo?dernizare. Sursa de finan?are va fi un credit bancar. B?ncile au un apetit mare ?n aceast? direc?ie, c?tre produc?ie, c?tre micii ?i marii produc?tori, mai ales c?nd planul are sens“, a spus C?t?lin Stroe, proprietarul companiei Ruris.Ruris de?ine la Craiova un laborator de cercetare-dezvoltare unde proiec?teaz? motoutilajele (mai ales motocoase, motosape, moto?fer?straie), iar acestea sunt produse ?n China, produc?ia fiind externalizat? din motive de costuri.?Proiectul tractorului este ?ntr-un stadiu avansat, este un proiect de anduran??. Acum proiectul este ?n Italia. Prototipul testat ?ase ani a fost realizat la Craiova, l-am ?mbun?t??it, iar de un an este ?n Italia la o companie specializat? ?n design, iar ei vor produce partea exterioar?, toate elementele de plastic pe care ?n Rom?nia nu le-am putut realiza. Anul acesta ?n decembrie vom avea forma final?. Tractorul va fi produs la Craiova, va fi o linie de produc?ie ?nt?i de 2.000 mp, iar ulterior vom ajunge la 10.000 mp de linii de produc?ie. Tractorul va fi unul cu trac?iune spate ?i avem ?n plan s? avem 4 modele de tractoare“, a spus C?t?lin Stroe.Dac? proiectul celor de la Ruris va fi finalizat, tractorul agricol pe care ace?tia ?? vor produce la Craiova va fi al doilea nou tractor autohton lansat ?n ultimii 30 de ani. ?n 2019, cei de la IRUM au prezentat ?i pus pe pia?? tractorul TAGRO, cu un pre? de pornire de 34.500 de euro pentru modelul cu motorizare de 86 CP.Statul ?i-a pus propriii fermieri la zid! Ferma21 octombrie 2020 GABRIEL GHERGHESCUConsilier Dacian Ciolo?F?r? ?ndoial?, 2020 este anul cu cea mai crunt? secet? din ultimii 50 de ani! Consecin?ele? Fermieri ?n pragul falimentului. ?ns? desp?gubirile sunt pu?ine ?i se pl?tesc cu mare ?nt?rziere.?Ne ?ntreb?m cum de am ajuns ?n acest punct dramatic ?i cine e de vin?!Statul rom?n a avut c?ndva solu?ia ?n m?n?. E vorba de Fondul Mutual, salvarea fermierilor. De ce nu a dus lucrurile p?n? la cap?t? ?n reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2013-2020, fostul comisar pentru agricultur?, Dacian Ciolo?, a introdus un mecanism de sprijin pentru fermieri, numit Fond Mutual, iar Regulamentul European (RE) 1305/2103 a creat cadrul legal de gestionare a riscurilor ?n agricultur?. Cu alte cuvinte, cum s? faci un FOND MUTUAL, adic? un sistem de asigur?ri acreditat de stat, prin care fermierii s? poat? fi desp?gubi?i!R.E. 1305/2103 a fost transpus ?n PNDR 2014-2020, prin M?sura 17 - Fonduri mutuale. ?i aici s-a oprit totul! CINE este vinovat pentru c? aceast? plas? de siguran?? pentru fermieri nu exist??Un principiu al func?ion?rii Fondului Mutual este cel al particip?rii autorit??ilor publice, adic? finan?area fondului se putea face cu 2/3 bani de la statul rom?n ?i UE ?i 1/3 contribu?ia fermierilor. STATUL rom?n a alocat ceva bani, dar apoi a aruncat totul ?n c?rca fermierilor. Ini?ial, Fondul Mutual dispunea de 800 milioane de euro, apoi bugetul s-a redus la 400 de milioane, apoi la 200 de milioane ?i acum avem ZERO lei! Unde sunt banii? ?n 2017, fostul ministru al Agriculturii Petre Daea a luat banii de la Fondul Mutual ?i i-a distribuit pe alte m?suri! A?a a ?n?eles STATUL s? sprijine fermierii rom?ni pentru a face fa?? competi?iei din pia??! Iar consecin?ele se v?d acum! Pionul principal pentru func?ionarea Fondurilor Mutuale ar fi fost Camerele Agricole, dar nu le avem nici pe acestea! Politicienii nu le-au dorit.Drept urmare, desp?gubirea fermierilor pentru pagubele produse de secet? se face ?n totalitate din bugetul statului! Dac? am fi avut Fond Mutual, fermierii ar fi fost desp?gubi?i ?n propor?ie de 70% cu bani europeni prin urm?torul mecanism: PAC - Regulament European - Camere Agricole - Fond Mutual - desp?gubiri pentru fermieri. Or, nu avem NIMIC din toate acestea, din cauz? c? STATUL nu ?i-a f?cut treaba p?n? la cap?t! ?i-a pus propriii fermieri la zid!Poate c? agricultorii sunt ?ndrept??i?i acum s? ini?ieze o ac?iune juridic? pentru a li se crea acel Fond Mutual care s?-i salveze de la faliment ?n cazul unor calamit??i precum a fost seceta din acest an. E dreptul lor garantat de Constitu?ia Rom?niei: “Statul trebuie s? asigure libertatea comer?ului ?i protec?ia concuren?ei loiale”. Subiectul l-am dezb?tut pe larg ?i ?ntr-o manier? cu totul inedit? la Fermy Show Special, prima emisiune moderat? de un robot. Click AICI pentru a urm?ri dialogul meu cu Fermy! Dan Tandea INDUSTRIE ALIMENTARACovalact, ?n zodia sc?derilor: veniturile s-au redus u?or, la 250 mil. lei, profitul s-a diminuat cu 12%. Produc?torul de lactate are cu 80 de angaja?i mai pu?in fa?? de 2018 Florentina Ni?u 20.10.2020, ?n prezent, firma are o gam? de circa 100 de produse, printre care lapte de consum, br?nzeturi proaspete ?i br?nzeturi fermentate, ce sunt realizate ?n cele dou? fabrici pe care le de?ine, una aflat? ?n Sf?ntu-Gheorghe ?i cealalt? ?n Miercurea Ciuc Produc?torul de lactate Covalact din Sf?ntu-Gheorghe, unul dintre primii zece juc?tori din pia?a local?, a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 250 mil. lei anul trecut, ?n sc?dere cu 0,8% fa?? de anul precedent, ?i un profit de 8,1 mil. lei, mai mic cu 12% dec?t ?n 2018, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finan?e. Din 2005 ?ncoace, aceasta este prima sc?dere a pania controlat? de Lactalis, care mai are pe plan local ?i Albalact, Lactate Harghita ?i Dorna Lactate, ?i-a redus ?i num?rul mediu de angaja?i anul trecut, de la 401 de persoane ?n 2018 la 320 ?n 2019, mai arat? datele publice.Sándor Csányi, ?eful OTP, urc? spre top zece ?n lactate ?i mezeluri ?n Rom?nia cu importatorul Sole Mizo HYPERLINK "" \o "Laurentiu Cotu"Laurentiu Cotu 21.10.2020, Gerbrant de Boer este executivul de numele c?ruia se leag? dezvoltarea grupului olandez Friesland (FrieslandCampina ?n prezent) ?n Rom?nia.??Produc?torul ungar de lactate Sole Mizo ?l are ca CEO pe Gerbrant de Boer, executivul care a construit afacerea Friesland ?n Rom?nia, prin achizi?ii succesive care au culminat cu brandul Napolact.Sole Mizo Rom?nia, parte a grupului ungar Bonafarm, de?inut de Sándor Csányi,??eful OTP Bank ?i unul dintre cei mai boga?i oameni din Ungaria, a realizat anul trecut o cifr? de afaceri de 175,7 mil. lei (37 mil. euro), ?n cre?tere cu peste 19% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?elor.Acesta este cel mai ?nalt nivel al businessului companiei care nu de?ine o unitate de procesare pe plan pania a avut ?n 2019 un profit net de aproximativ 294.000 de lei (62.000 de euro), de 2,4 ori mai mic fa?? de anul precedent, c?nd c??tigul net al Sole Mizo Rom?nia a fost de peste 702.000 de lei (151.000 de euro), conform datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un num?r mediu de 65 de angaja?i. Spre compara?ie, cel mai mare juc?tor cu capital rom?nesc din industria lactatelor, Simultan din Timi?, are afaceri de 166 mil. lei anual.Afaceri de la zero. Ada Gu?iu ?mbuteliaz? uleiuri esen?iale sub brandul Aromateria din 2016 ?i a crescut afacerea p?n? la 350.000 de euro anul trecut 21.10.2020, Alina-Elena Vasiliu ? Ada Gu?iu se g?nde?te s? investeasc? ?ntr-o linie proprie de ?mbuteliere ?n T?rgu-Mure? ?i ia ?n calcul s? apeleze la fonduri europene ?n acest sens. Gu?iu a pus bazele Aromateria ?n 2016, dup? ce a descoperit domeniul aromaterapiei ?i s-a ?ndr?gostit de el. De atunci, colaboreaz? cu o distilerie din Fran?a, de unde aduce uleiuri esen?iale provenite din plante crescute ?n Somalia, Madagascar sau Australia, le ?mbuteliaz? ?ntr-un laborator din Cluj-Napoca, le pune eticheta proprie ?i le vinde ?n Rom?nia.?Aromateria comercializeaz? uleiuri esen?iale ?i accesorii destinate aromaterapiei. Uleiurile esen?iale veritabile provin din plante speciale, crescute peste tot ?n lume, de aceea este imposibil s? avem culturi proprii. Noi suntem ?n T?rgu-Mure?, unde avem depozitul ?i birourile, ?i colabor?m cu un laborator din Cluj-Napoca, dar urmeaz? s? cre?m propria linie de ?mbuteiere, ?ntr-un an, poate doi“, a spus Ada Gu?iu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.Pentru linia proprie de ?mbuteliere, ea se g?nde?te s? acceseze fonduri europene. ?n cifre, Aromateria a ?nsemnat o investi?ie ini?ial? de 8.000 de euro, o cifr? de afaceri de 350.000 de euro ?i un profit de 100.000 de euro ?n 2019. ?Planul este s? cre?tem“, spune antreprenoarea.Uleiurile Aromateria se v?nd online, pe site-ul propriu al afacerii, dar ?i ?n c?teva magazine mici din ?ar?. Pre?urile pornesc de la 29 de lei ?i urc? p?n? la peste 800 de lei pentru uleiul de trandafir de pild?, cel mai scump din gam?. Cele mai folosite se ?ncadreaz? ?ns? ?ntre 29 ?i 150 de lei.?Uleiurile esen?iale se folosesc prin inhalare, se pot pune ?n apa de baie sau se pot folosi la masaj. Printre arome, se reg?sesc cele de citrice, lavand?, arbore de ceai, t?m?ie. Mai exist? ?i uleiuri de cedru sau m?ghiran, dar nu sunt a?a comune. Perioada de v?rf este sezonul virozelor respiratorii.“Aromateria a ?nceput cu doi angaja?i ?i un colaborator, iar de-a lungul anilor echipa s-a extins p?n? la trei angaja?i ?i trei colaboratori. Afacerea a fost ?nc? din primul an pe profit, iar acesta a fost tot timpul investit mai departe. Astfel, Aromateria a crescut ?i s-a dezvoltat din fonduri proprii, f?r? alte investi?ii.?Anul 2020 este unul provocator, at?t pentru noi, c?t ?i pentru clien?ii no?tri. V?nz?rile au oscilat, comportamentul consumatorului s-a schimbat, iar noi ne-am tot adaptat de la o lun? la alta.“Realizarea uleiului esen?ial presupune o cantitate uria?? de materie prim?, spune Ada Gu?iu, astfel c? o pic?tur? de ulei esen?ial de ment? are ?n ea plante c?t pentru aproximativ 28 de c?ni de ceai, ceea ce face ca produsul s? nu fie foarte ieftin. ?n plus, pre?urile nu pot fi uniforme deoarece unele plante sunt mai accesibile ?i mai costisitoare dec?t altele – nu se pot compara, spre exemplu, menta sau eucaliptul care sunt relativ accesibile cu trandafirul sau iasomia - flori extrem de pre?ioase din care este nevoie de o cantitate uria?? pentru ob?inerea unei cantit??i mici de ulei, mai explic? Ada Gu?iu. Pre?urile pornesc de la 29 de lei ?i urc? p?n? la peste 800 de lei pentru uleiul de trandafir de pild?, cel mai scump din gam?. Cele mai folosite se ?ncadreaz? ?ns? ?ntre 29 ?i 150 de lei.POVE?TI CU VINURI ROM?NE?TI – MAREA FINAL? NA?IONAL? ?I CONCURSUL DE ETICHETE! Ramona Dasc?lu - 21 octombrie 2020 Miercuri, 28 octombrie, BASF Agricultural Solutions Rom?nia premiaz? c??tig?torii etapei finale a concursului na?ional ”Pove?ti cu vinuri rom?ne?ti”. Ceremonia de la Sinaia va fi transmis? LIVE, ?ncep?nd cu orele 19:00, pe paginile de Facebook Agrointeligen?a ?i BASF Agricultural Solutions Rom?nia.Exper?ii degust?tori vor stabili care sunt cele mai bune vinuri, ?ns? va exista ?i o competi?ie pentru cea mai frumoas? etichet?, unde oricine ??i poate exprima votul. ?n perioada 21 – 27 octombrie, iubitorii de vin ?i design sunt invita?i s? intre pe pagina de Facebook BASF, la postarea dedicat? concursului, ?i s? voteze d?nd like-uri etichetelor preferate. Drept r?splat? pentru efortul lor, compania ofer? ?i 3 premii const?nd fiecare ?ntr-un tirbu?on electric. C??tig?torul celei mai frumoase etichete va fi anun?at tot ?n cadrul marii finale, unde va fi ?i premiat.P?n? ?n acest moment, concursul na?ional “Pove?ti cu vinuri rom?ne?ti” a cuprins 3 faze regionale, ?n urma c?rora au fost desemnate c?te 3 vinuri finaliste pentru c?te 3 categorii – vinuri ro?ii, albe ?i roze. ?n total, ?n final? vor participa 27 de vinuri, care urmeaz? s? fie evaluate de degust?torii exper?i ai Asocia?iei Degust?torilor Autoriza?i din Rom?nia (ADAR).Locul 1 al fiec?rei categorii va ob?ine marele premiu const?nd ?ntr-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, ?n valoare total? de 28.300 lei, precum ?i premii de la partenerii evenimentului.?n concurs s-au putut ?nscrie viticultorii cu o suprafa?? cultivat? mai mic? de 100 de hectare, cu probe de vin nu mai vechi de anul 2017.Aceasta este a cincea edi?ie a concursului na?ional “Pove?ti cu vinuri rom?ne?ti”, prin care compania BASF ?ncurajeaz? ?i sus?ine activ viticultorii locali mici ?i mijlocii. “Gustul ales 2020” – competi?ia celor mai bune produse alimentare rom?ne?ti continua si anul acesta By ro.aliment October 21, 2020Tinand cont de restric?iile impuse de pandemia de coronavirus cea de-a cincea edi?ie a concursului ?Ora de bun gust”, ?n cadrul c?reia sunt decernate premiile ?Gustul Ales”, va fi transmis? LIVE, pe platforma ZOOM, pentru un proces transparent de jurizare.Concursul va avea loc ?n zilele de 25 si 26 noiembrie 2020, online si va putea fi urmarit live de catre participanti, pe platforma ZOOM. Decernarea premiilor va avea loc pe 3 decembrie si va fi transmisa live pe Facebook!VEZI CA?TIG?TORII DIN 2019?AICIProdusele care pot dovedi ca sunt fabricate in Romania vor fi jurizate de un juriu de specialitate lu?nd ?n calcul mai multe criterii: gust, miros, caracteristica specific? fiec?rei grupe (textur?, limpiditate, palatabilitate etc), aspect, dar ?i con?inutul fi?ei tehnice a produsului.CATEGORII si SUBCATEGORIIbranzeturi (maturate, framantate, burduf, proaspete, afumate),? produse lactate produse lactate acidofile (iaurt, lapte batut, sana, chefir, smantana)produse din carne crud uscate (salamuri, carnati)produse din carne fiert-afumate (salamuri, carnati, cremvusti, conserve)produse de panificatie si patiserie (cozonac, paine, fursecuri, prajituri)produse din legume-fructe procesate (zacusca, dulceata, gemuri, sucuri)b?uturi alcoolice: vinuri (albe, ro?ii, roze), berebauturi alcoolice tari (vinars, tuica, palinca)preparate din pe?te (afumate, salat? de icre)*NOTA = produsele pot fi obtinute artizanal (la scara mica) sau industrial, urmand ca juriul sa decida in functie de fisa tehnica de prezentare a produselor?DE CE AR TREBUI S? PARTICIPA?I?Premiul ?Gustul Ales” va ajuta sa va diferentiati dintre prodwuse similare;Alegerea produsului dumneavoastra de catre specialisti de inalta clasa, din domeniu, constituie o uriasa oportunitate de a va impune in atentia consumatorilor;Premiile obtinute la editiile anterioare si semnalizate pe ambalaj au reusit sa atraga mai usor atentia clientilor, produsele castigatoare impunandu-se pe rafturile supermarketurilor;Toate produsele participante vor fi anuntate in presa si in social media (in presa partenera a conferintei, dar nu numai);Prin promovarea din timp pe retelele de socializare, produselele inscrise in concurs beneficiaza de un plus de vizibilitate;Puteti obtine informatii utile pentru un studiu de piata pentru produsele dumneavoastra, accesand fisele de jurizare continand mentiunile si punctajul juriului. DESFASURAREA CONCURSULUI?Produsele vor trebui sa fie trimise la sediul IBA Bucuresti cu maxim 3 zile inainte de inceperea concursului pentru a putea fi mai apoi trimise catre fiecare jurat, bineinteles respectand conditiile corecte de transportJurizarea se face de catre un juriul format din 7 specialistii mentionati mai jos si va fi transmisa LIVE pe Zoom pentru toate companiile inscriseJuriul va acorda un punctaj de la 1 la 10 pentru fiecare produsSe va acorda cate un premiu ?Gustul Ales” pentru fiecare subcategorie, iar premiile speciale care vor fi acordate de juriu indiferent de categoria la care a fost inscris produsulJuriul va puncta lu?nd ?n calcul criterii: gust, miros, caracteristica specific? fiec?rei grupe (textur?, limpiditate, palatabilitate etc), aspect, dar si continutul fisei tehnice a produsuluiJuriul va testa organoleptic calitatile produselor pe baza fisei de jurizare raportata la fisa tehnica a produsului trimisa de producatorProdusele inscrise in concurs pentru premiul de POPULARITATE vor putea fi punctate si in perioada premergatoare zilei de 25 noiembrie, prin completarea formularului online pus la dispozitie pe site-ul roaliment.ro, incepand cu data de 2 noiembrie 2020, data la care se inchid inscrierile in concurs si se deschide posibilitatea de jurizare pe platforma. (vom reveni cu informatii in stirile RO.aliment). Incepand cu data de 2 noiembrie 2020, rezultatele votului consumatorilor vor putea fi urmarite in timp real pe site-ul nostru.PREMIIPREMIUL? ?Gustul Ales” – acordat produsului care va avea cel mai mare puntaj TOTAL, indiferent de categorie!PREMIUL ?Gustul Ales” de consumator – Premiul pentru cele mai multe voturi primite din partea consumatorilor!Se va oferi cate un premiu ?Gustul Ales” primului produs clasat la fiecare subcategorie!PREMII SPECIALENoutate?– Premiul juriului pentru produs lansat in 2020Nutritie&Sanatate?– Premiul oferit produsului cu cele mai multe beneficii pentru sanatateInova?– Premiul oferit pentru tehnologie deosebita si ingrediente inovatoareCOMPONENTA JURIULUIGabriela MOHAN – Doctor Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologica IBADana POP – Doctor Inginer industria alimentara, degustator acreditat branzeturi, salamuri si cafea doctoralimente.roDaniela Paraschiv – Doctor Inginer industria alimentara, degustator acreditat branzeturi si salamuriDaniela Voica – Vicepresedinte ROMPANAnca Hancu – NutritionistVasile Ghimpu – Vicepresedinte FNDA degustator acreditat salamuri si cafeaMarian Timofti – Presedinte FNDA, degustator acreditat branzeturi, salamuri si cafea TARIFE DE INSCRIERE PRODUSE IN CONCURSUL “Gustul Ales 2020”:1 produs ?n concursul ?Gustul Ales”: 200 euro + TVA2 produse ?n concursul ?Gustul Ales”: 360 euro + TVA3 produse ?n concursul ?Gustul Ales”: 480 euro + TVA4 produse ?n concursul ?Gustul Ales”: 600 euro + TVAPentru inscrieri va rugam sa accesati butonul de mai jos, sau sa trimiteti un email la office@roaliment.roCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAOrganiza?ia Patronal? a Retailerilor din Rom?nia trage din nou un semnal de alarm?: Retailul nealimentar se afl? ?n pragul colapsului. O solu?ie de ultim resort ar fi protestul public Robert Manea 20.10.2020, Organiza?ia Patronal? a Retailerilor din Rom?nia (RORETAIL),?care grupeaz? peste 500 de magazine cu peste 3.000 de angaja?i, sus?ine c? situa?ia magazinelor din retailul nealimentar continu? s? se agraveze ?n condi?iile ?n care m?surile de sprijin anun?ate de autorit??i ?nt?rzie s? apar? sau exclud activit??ile companiilor active ?n industrie.?Recent, Guvernul PNL a publicat OUG 174/2020, care modific? OUG 130/2020 privind granturile acordate IMM-urilor ?n valoare total? de aproximativ 1 miliard de euro.??RORETAIL a transmis ?n nenum?rate r?nduri c?tre ministerele de resort, Guvern ?i Parlament propunerile sale de activit??i eligibile pentru acordarea de granturi de capital de lucru ?i/sau investi?ii, activit??i afectate sever de starea de urgen?? ?i alert? instituite ca urmare a crizei Covid-19. Ele nu au fost ?ns? ?n final incluse ?n prevederile OUG 174/2020.Discu?iile ?i consult?rile purtate cu autorit??ile, ?n perioada de dinaintea alegerilor locale, s-au transformat din posibile m?suri menite s? salveze locuri de munc? ?i afaceri ?n simple promisiuni electorale. Drept urmare ?n perioada urm?toare va rezulta o puternic? und? de ?oc pentru ?ntreaga industrie na?ional? de retail nealimentar.Situa?ia magazinelor din retailul nealimentar ?i a furnizorilor locali continu? s? fie una extrem de dificil? la aproape 4 luni de la redeschiderea centrelor comerciale. ?n perioada iulie-septembrie procentele de sc?dere a?volumului v?nz?rilor retailului nealimentar fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut au fost de p?n? la 75%, cu o medie a sc?derilor ?ntre 35% ?i 45%. Sc?derea de trafic din lunile iulie-septembrie a fost ?i ea de p?n? la 60%, cu v?rfuri chiar ?i de 75%, media situ?ndu-se ?n intervalul unor sc?deri de 35%-50%, fa?? de acela?i interval din 2019. ?n contextul ?n care traficul ?n magazinele din retailul nealimentar HoReCa din centrele comerciale ?nregistreaza sc?deri ?i mai accentuate, lipsa oric?rui sprijin imediat din partea autorit??ilor va conduce la ?nchiderea definitiv? a numeroase companii din domeniu, multe dintre ele branduri ?i produc?tori rom?ni, ?i la pierderea a zeci de mii de locuri de munc?.?n cazul ?n care nu vom reg?si ?n autorit??ile rom?ne un partener de ?ncredere pentru a salva industria de retail nealimentar si HoReCa din centrele comerciale, membrii RoRetail vor fi nevoi?i s? apeleze ca solu?ie de ultim resort la diferite forme de protest public.”McDonald’s deschide cel de-al 86-lea restaurant ?n Rom?nia Cristina Marin21 Octombrie 2020 16:27, Companii Ultima ora Premier Restaurants Rom?nia, operatorul lan?ului de restaurante McDonald’s la nivel local, continu? investi?iile ?n dezvoltarea re?elei ?i deschide cel de-al 86-lea restaurant din Rom?nia. Situat ?n noul centru comercial AFI Mall Bra?ov, al patrulea restaurant McDonald’s din Bra?ov se deschide ?n urma unei investi?ii de peste trei milioane de lei ?i creeaz? peste 40 de locuri de munc? pentru comunitatea local?.Cu un design modern, restaurantul este dotat cu ?ase kioskuri de comand? care le permit clien?ilor s? ??i personalizeze produsele preferate rapid ?i u?or, s? pl?teasc? contactless cu cardul bancar ?i s? scaneze ofertele disponibile ?n aplica?ia de mobil. Simplu, rapid ?i contactless. Fiecare produs este preg?tit dup? ce clientul face comanda la kiosk, iar aceasta este ?nregistrat? ?n sistem. Comanda confirmat? ajunge apoi pe ecranele din buc?t?rie ?i este preg?tit? pe loc, conform standardelor de calitate McDonald’s.Restaurantul are, de asemenea, ?i o cafenea McCafé, unde oaspe?ii se pot bucura de oferta bogat? de cafele de calitate superioar? ?i de deserturi delicioase.?Continu?m s? consolid?m ?i s? ne extindem re?eaua de restaurante chiar ?i ?n aceast? perioad? dificil?, investind peste trei milioane de lei ?ntr-un nou restaurant la Bra?ov", a declarat Paul Dr?gan, director general Premier Restaurants Rom?nia.Toate restaurantele McDonald’s din Rom?nia respect? m?surile interne, angaja?ii sunt echipa?i cu m?nu?i ?i m??ti de protec?ie, toate suprafe?ele sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi, clien?ii au acces la solu?ii dezinfectante, sunt ?ncuraja?i s? pl?teasc? cu cardul ?i s? respecte toate m?surile de distan?are fizic?.Restaurantul func?ioneaz? ?ntre orele 10 diminea?a ?i 10 seara, iar clien?ii pot comanda produsele preferate ?n restaurant, la pachet sau direct din confortul casei lor prin McDelivery.P?n? la finalul acestui an, McDonald’s va inaugura ?nc? un restaurant ?i va remodela ?i digitaliza alte patru restaurante din ?ar?.Premier Restaurants Rom?nia opereaz? restaurantele McDonald’s ?n Rom?nia. McDonald’s este unul dintre liderii pie?ei restaurantelor, cu 86 de restaurante ?n 26 de ora?e, dintre care 41 restaurante cu McDrive ?i 41 de cafenele McCafé. P?n? ?n prezent, compania a investit peste 800 milioane de lei ?n Rom?nia ?i are o echip? de 5.500 de angaja?i.Un nou restaurant KFC s-a deschis ?n Rom?nia Cristina Marin21 Octombrie 2020 Un nou restaurant KFC va ap?rea ?n mall-ul KFC AFI Palace Bra?ov. Dezvoltarea local? este un obiectiv pe care Grupul ?i l-a asumat inclusiv ?n actualul context socio-sanitar, din dorin?a de a-?i adapta oferta la evolu?ia pie?ei. Loca?iile deja existente ?n jude?ul Bra?ov au performat bine de-a lungul timpului, astfel c? inaugurarea noului restaurant reprezint? un demers firesc ?n ?nt?mpinarea cererii consumatorilor, care se pot bucura acum de produsele lor preferate de la KFC ?i ?n incinta unui nou centru comercial.”Ne concentr?m eforturile spre a investi at?t ?n loca?ii, prin cercetarea constant? a pie?ei ?i alegerea acelor zone cu un poten?ial ridicat, c?t ?i ?n calitatea serviciilor oferite ?n cadrul restaurantelor. Angaja?ii no?tri sunt preg?ti?i s? ?nt?mpine clien?ii ?n cele mai sigure condi?ii, adaptate situa?iei plin? de provoc?ri pe care o travers?m ?i s? le serveasc? produse, dup? re?eta original? a Colonelului Sanders”, a declarat Marian Gogu, Director General, KFC Rom?nia.Restaurantul KFC AFI Palace Bra?ov func?ioneaz? ?n intervalul orar 10:00 - 22:00, ?n deplin? conformitate cu normele impuse de autorit??ile locale. Loca?ia are o suprafa?? util? de peste 100 mp ?i este situat? ?n incinta Centrului Comercial Afi Palace Bra?ov, aflat pe Strada 15 Noiembrie nr. 78.Pentru a se alinia cu rigurozitate actualelor m?suri de siguran??, angaja?ii din restaurante sunt dota?i cu m?nu?i ?i m??ti de unic? folosin??, iar suprafe?ele din buc?tarie ?i din ?ntreaga loca?ie sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi. De asemenea, ?n incint? sunt amplasate recipiente cu dezinfectan?i, iar ?n zonele de plat? ?i preluare comenzi au fost montate ecrane de protec?ie, fiind ?ncurajat? plata cu cardul. Mai mult, pentru o mai bun? eficientizare a procesului de comand?, clientii au la dispozi?ie kiosk-uri ?i sistemul fusion care ofer? vizibilitate la nivel de preg?tire a comenzii.?n prezent, clien?ii pot s? comande ?n regim take away, dar au ?i posibilitatea de a servi masa ?n zona special amenajat? din cadrul centrului comercial, p?n? la noi directive din partea autorit??ilor. De asemenea, pentru a se adapta mai bine la noul context, KFC ?i-a direc?ionat eforturile ?i ?n zona de delivery, fiind astfel prezent pentru aria Bra?ovului ?i prin parteneriatele strategice dezvoltate cu platformele online de livrare. Odat? cu deschiderea celei de-a treia unit??i din jude?ul Bra?ov, KFC Rom?nia creeaz? noi locuri de munc? ?i angajeaz? 30 de persoane ?n func?ii precum: Lucr?tor Buc?t?rie, Casier, Buc?tar, Manager (Director Restaurant) ?i Asistent Manager. Angajarea nu este condi?ionat? de experien?a anterioar? de lucru, principalele calit??i ale membrilor echipei fiind atitudinea pozitiv?, motiva?ia ?i dorin?a de dezvoltare ?n domeniu.Sphera Franchise Group S.A. este unul dintre cele mai mari grupuri din industria de food service din Rom?nia ?i de?ine companiile care opereaz? ?n sistem de franciz? brand-urile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery ?i Taco Bell. De asemenea, la nivel interna?ional, Grupul opereaz? restaurante la Chi?in?u, Republica Moldova ?i ?n Italia.... citeste si parte a adoua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download