Apar-romania.ro



Stiri 25 ianuarie 2021, a doua parte Legalizarea utiliz?rii canabisului ?n scop medicinal ?n Rom?nia, discutat? ?n Parlament Ioana IFTODE 25 ianuarie 2021 Legalizarea canabisului ?n scop medicinal ?n Rom?nia revine ?n discu?ie. Dup? mai bine de un an ?n care un proiect de lege ?n acest sens a stat ?n sertarele Parlamentului, ini?iativa este dezb?tut? ast?zi ?n Camera Deputa?ilor.Pacien?ii cu boli cronice ?n faz? terminal? ar avea acces ?n premier?, ?n Rom?nia, la calmante pe baz? de cannabis. A?adar, acesta ar fi folosit strict ?n scop medicinal.Proiectul de lege a fost depus ?n anul 2019 ?n Parlament, dup? ce a pornit de la ini?iativ? civic? – o peti?ie lansat? de o t?n?r? a c?rei mam? a murit de cancer. Peti?ia a reu?it s? adune 20.000 de semn?turi.Ini?iativa legislativ? a fost asumat? de doi deputa?i PSD ?i de un deputat USR ?i semnat de al?i 100 de parlamentari.Proiectul a fost adoptat tacit de Senat ?i a ajuns la Camera Deputa?ilor unde ast?zi va fi discutat ?ntr-una din comisiile de specialitate.Pentru a fi adoptat ?ns?, trebuie s? ajung? la vot ?n plenul Camerei Deputa?ilor ?i, evident, s? primeasc? un vot favorabil.Potrivit proiectului de lege, canabisul ar urma s? fie administrat doar ?n scop medicinal, sub form? de ulei, tinctur?, infuzie sau inhalare. A?adar, fumatul nu este permis.CONFIRMARE Surpriz?: Grupul Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii juc?tori agribusiness din Rom?nia, av?nd al?turi BERD, vine la burs? pentru 40 milioane euro Sursa foto - Agricover Thomas Dinc? Thomas Dinc? scris ast?zi, 12:37 Grupul Agricover Holding, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii juc?tori pe pia?a local? agricol?, ?i av?nd ?n ac?ionariat Banca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare (BERD), a semnat actele pentru a veni pe burs? cu obliga?iuni ?n sum? consistent?, de p?n? la 40 de milioane de euro, confirm?nd informa?iile transmise de Profit.ro ?n noiembrie. Vor fi ofertate doar p?n? la 800 de obliga?iuni, negarantate, neconvertibile, cu o maturitate de p?n? la 7 ani. Obliga?iunile vor fi plasate f?r? ?ntocmirea unui prospect de ofert? public?, printr-un plasament privat, ?i lansate la tranzac?ionare pe segmentul principal al Bursei. Grupul Agricover Holding are peste 1.000 de angaja?i ?i serve?te circa 6.500 de clien?i fermieri, care exploateaz? peste 2,4 milioane de hectare teren arabil la nivel na?ional. ?n 2019, grupul a avut un profit net de 29,5 milioane lei, la venituri de peste 52 milioane lei. Grupul include firmele Agricover, Agricover Credit IFN ?i Abatorul Peri?, fiind controlat, conform termene.ro, de Jabbar Kanani cu 87,2% din ac?iuni. BERD de?ine la r?ndul s?u un pachet de 12,7% din titluri, ?n urma unei tranzac?ii semnate ?n octombrie 2017. BERD este unul dintre cei mai mari investitori ?n Rom?nia, cu investi?ii agregate de 8,815 miliarde de euro p?n? ?n prezent. Dup? tranzac?ia din 2017, BERD a transferat periodic c?tre firmele grupului, sub form? de ?mprumut, tran?e de c?te 5-10 milioane euro. Grupul Agricover este format, astfel, din Divizia Agri-Business ?i Divizia Agri-Finance. Divizia Agri-Business cuprinde liniile de business mature – distribu?ia de inputuri (semin?e, pesticide, ?ngr???minte, motorin?), comer?ul cu cereale, serviciile de ?nsilozare, valorificarea de lapte, ?i business-urile noi ale Grupului – distribu?ia de legume-fructe proaspete ?i activitatea de procesare a c?rnii de porc. Divizia Agri-Finance include activitatea de finan?are ?i serviciile de asigurare specializate pentru agricultur?. Holdingul a fost creat ?n 2016, reunind sub o singur? umbrel? toate firmele Agricover. Recent, compania israelian? Adama, furnizor de solu?ii integrate pentru protec?ia plantelor, controlat? de un produc?tor chinez, a cump?rat 10% din ac?iunile firmei agricole Agricover. Agricover Credit IFN este prima institu?ie financiar? din Rom?nia care furnizeaz? produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal ?i zootehnic. De ce nu este sparanghelul cultivat de fermierii romani? Experimentul unei universitati din tara noastra ianuarie 25, 2021 Cu toate ca Romania are o clima potrivita si soluri suficient de fertile pentru cultivarea sparanghelului, aceasta cultura nu este foarte raspandita pe teritoriul tarii noastre. Exista foarte putini fermieri romani care au luat decizia de a cultiva aceasta planta, insa cei care au incercat se bucura de rezultate multumitoare. Unii dintre cultivatorii de sparanghel din tara noastra sunt cercetatorii de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj, care au decis sa cultive, ca un experiment, sparanghel, si care s-au bucurat de rezultate surprinzatoare.Potrivit cercetatorilor din cadrul universitatii, sparanghelul este o planta care se dezvolta rapid, iar dupa doar trei ani, cantitatea recoltata va fi una industriala.?Cei care doresc sa isi infiinteze aceste culturi pot sa isi faca pepiniera lor proprie. Aproximativ dupa trei ani de zile se poate recolta, vorbim de cantitati industriale. Asteptam sa se dezvolte si vom mari treptat cultura de sparanghel si vom incerca sa punem direct in camp pentru ca aceasta mica cultura este infiintata intr-o sera rece”, spune Ioana Moldovan, asistent cercetare USAMV Cluj.Motivele pentru care sparanghelul nu este cultivat in RomaniaSparanghelul este foarte putin cultivat la noi in tara pentru ca oamenii nu sunt familiarizati cu aceasta specie, spun specialistii. In plus, costurile de productie sunt mari.?Nu este o cultura traditionala romaneasca pe care sa o cunoastem foarte bine sa o apreciem in mod deosebit. E o cultura care merge la peste 20.000 de euro pe hectar, este o investitie consistenta, dar e vorba si de investitia in tehnica aferenta pe care nu o ai la indemana . E vorba de o tehnologie care presupune o investitie de sute de mii de euro la nivelul unei gospodarii de unul sau doua hectare, nu se justifica o astfel de investitie pentru o tara care nu are traditie”, declara Avram Fitiu, profesor USAMV Cluj.Pretul unei legaturi de sparanghel, in supermarketurile din Romania este de 14 lei, in timp ce in tarile din vestul Europei, pretul aceeasi cantitati poate ajunge chiar si la 5 euro.Un exemplu de succes este cel al fermierului Dan Cristea, care a reusit sa infiinteze o cultura de sparanghel pe o suprafata de 7.500 de metri patrati si care obtine anual productii de 400-500 kg.Solu?ie extrem?: cu vacile la abator Marian MU?AT 25 ianuarie 2021 Fermieri din Gala?i ?i Mure? ne-au spus c?, ?n lipsa p??unilor ?i a pre?ului corect pentru carne ?i lapte, vor renun?a la animale, sper?nd c? solu?iile lor extreme vor avea r?spuns...??n ultimii ani, tot mai mul?i fermieri au renun?at s? mai ?in? animale, deoarece consider? c? activitatea nu are viitor!?CRE?TEREA ANIMALELOR: VISUL DEVENIT CO?MAR?Marian Bobocea, fermier din comuna g?l??ean? Barcea, cre?te 28 de v?cu?e ?i cultiv? 65 ha de teren cu gr?u, floarea-soarelui, porumb ?i lucern?. Are ?i un lot de p??unat. ?Anul trecut, seceta ne-a terminat cu totul, nu am f?cut nimic la porumb. Am avut 40 ha. L-am cosit ?i balotat c?t am putut de repede. Nu pot l?sa balo?ii mari ?n c?mp peste noapte, pentru c? vin ho?ii ?i mi-i fur?. Am p??it-o recent. Au r?mas c??iva balo?i pe arie ?i ?n toiul nop?ii au disp?rut!”, spune agricultorul.Cresc?torul s-a chinuit s? ?ns?m?n?eze 15 ha cu gr?u; abia a putut s? preg?teasc? terenul devenit asfalt ?n lipsa umidit??ii. C?tre sf?r?itul lunii octombrie ploile au mai ?nduplecat terenul ?i a reu?it s? termine lucrarea.?SUBVEN?IE PENTRU 4 VACI DIN 28?Fermierul are o mare durere pe suflet de c??iva ani: ?M? doare foarte tare c? ?n urm? cu patru - cinci ani, APIA m-a prins ?n eviden?e cu patru vaci ?i iau subven?ie numai pe aceste animale. Or, eu am avut ?i peste 30 de capete. Am f?cut transfer cu animalele pe numele so?iei, dar degeaba. Mi s-a spus s? a?tept c? se va modifica situa?ia atunci c?nd se vor reinventaria efectivele, adic? o dat? la 5 ani! Nu ?tiu cum ?n cazul altor cresc?tori de animale s-a putut! Probabil nu am avut tupeul ?i rela?iile necesare!”, a spus Marian Bobocea.A V?NDUT T?URA?I PENTRU A-?I ACHITA DIN CREDITE?n aceea?i comun?, Romeu Burciu are o ?ngr???torie de t?ura?i. ?i cresc?torul de animale g?l??ean a trecut cu greu o perioad? extrem de dificil?. ?Am efectivul de animale diminuat, am r?mas cu 40 de capete pentru c? am fost nevoit s? v?nd pentru a-mi achita o parte din creditele ?mprumutate de la b?nci. Am ?nc?rcat un camion cu 40 de vi?elu?i pentru o firm? din Arad, care a achizi?ionat animalele ?n viu la pre?ul de 8,5 lei/kg. Apoi, am livrat unei unit??i de abatorizare din Boto?ani carcas? la 13,5 lei/kg”, ne-a declarat fermierul.DATORII DA, RECOLTE BARomeu Burciu este m?hnit ?i pentru c? a dat chix cu un proiect privind modernizarea exploata?iei zootehnice: ?Am depus la AFIR un proiect ?n valoare de 1,43 milioane de euro pentru construc?ia unei ferme de taurine la ?ngr??at, cu punct de abatorizare. A fost eligibil, dar nefinan?abil ?n 2020. Pentru aceasta a trebuit s? pl?tesc consultantul cu o sum? enorm?”. Cresc?torul de animale are de dat la banc? 434.000 lei cheltui?i pentru ?nfiin?area culturilor agricole pe cele 156 ha pe care le lucreaz?. ?Anul a fost extrem de prost, am ?ncasat 10.500 lei pe ni?te rapi?? ?i am un teanc de procese-verbale de calamitate pentru celelalte culturi, afectate ?n propor?ie de 100%. Nu am de unde s? pl?tesc integral ratele. Am g?sit o modalitate prin care am reu?it s? e?alonez creditele p?n? la noua recolt?”, a sus?inut Romeu Burciu. ?FERMA CU 40 DE BOVINE?Ferma de vaci cu lapte a familiei Ersek din comuna mure?ean? Ad?mu? are un efectiv de 40 de capete. Animalele sunt ?n mare parte din rasa B?l?at? Rom?neasc?, la care se adaug? ?i c?teva exemplare de B?l?at? cu Negru Rom?neasc?. Ferma este ?mp?r?it? ?n dou?: ?n gospod?ria din Ad?mu? sunt cazate 15 vaci cu lapte, iar alte 25 sunt ?inute ?ntr-un saivan amenajat pe p??unea din afara comunei. Zilnic, se colecteaz? ?n jur de 300 litri de lapte, v?ndut unui procesator cu 1,2 lei/l. Cresc?torii de animale sunt fra?ii Sandor ?i Zoli Ersek, ajuta?i, a?a cum poate, de tat?l lor David, ajuns la venerabila v?rst? de 70 de ani.?F?R? P??UNE, RENUN?? LA ANIMALE?Fermierii din Ad?mu? recunosc c? nu au apucat s? se dezvolte ?i nici nu au f?cut proiecte pe fonduri europene. ?Cei mai mul?i sunt la acela?i nivel al efectivelor, nu de?in mai mult de 40 de vaci. Sunt familii care nu mai mulg, l?s?nd vi?eii s? sug?. Trist este c? unii au renun?at la animale. E mult? munc?, nu sunt ?ngrijitori ?i activitatea nu-i pl?tit? la adev?rata valoare. Avem furaje suficiente pentru iarn?, produse de pe 12 ha de teren lucrat. De trei ani nu mai punem porumb din cauza mistre?ilor, ?l cump?r?m de pe pia??. ?n 2012, primisem 9 ha de la Prim?rie. Noi le-am declarat la APIA, dar ?i al?i cresc?tori au f?cut la fel cu aceea?i suprafa??. Era clar suprapunere de teren. S-a modificat situa?ia, iar pe noi ne-au mutat ?n ni?te moine cu trestie!”, a explicat Zoli Ersek.Pentru familia Ersek, viitorul este incert. Se judec? pentru o bucat? de p??une de 22 ha cu Prim?ria. Dac? va pierde procesul, va fi nevoit? s? v?nd? animalele ?i ar disp?rea sursa de venit.CRED ?N ROSTUL ASOCIERII?n urm? cu aproape doi ani, familia Ersek a adunat ?n jurul s?u al?i iubitori de animale ?i a ?nfiin?at Asocia?ia Cresc?torilor de Bovine ?i Ovine Ad?mu?, care a ajuns la un efectiv de aproape 100 de capete. ?Ne punem mare baz? ?n ea pentru c? numai uni?i, putem mi?ca lucrurile ?n favoarea noastr?”, au g?ndit cresc?torii. ?n septembrie am dus la abatorul din Foc?ani 14 v?cu?e, adic? jum?tate din efectiv. Erau pentru reform?, dar au fost ?i t?ura?i. Am primit un pre? de nimic: 11 lei/kg la vita adult? ?i cu doi lei mai mult pentru t?ura?i. Capul, organele interne, seul au r?mas bonus la unitatea de abatorizare. Tot e bine, c? am p?strat ?n ferm? efectivul matc? - MARIAN BOBOCEA, fermier din Barcea, jud. Gala?iLIPSA P??UNILOR D? B?T?I DE CAPPentru fermierii din Ad?mu?, jud. Mure?, suprafa?a de p??unat este o mare problem?. Au avut contract cu Prim?ria p?n? vara trecut?, c?nd terenul a fost concesionat prin atribuire direct? unui cresc?tor care a ofertat o sum? mai mare. Procedura i-a nemul?umit ?i au contestat ?n instan?? modul de organizare a licita?iei.un articol de MARIAN MU?ATSfecla de zah?r, gust amar ?n... buzunar Vasile Pop-Silaghi, 25 ianuarie 2021 - Pre?ul mic al zah?rului face din sfecla de zah?r o cultur? tot mai pu?in atractiv? pentru cultivatori, iar pe procesatori ?i for?eaz? s? ?nchid? fabricile. Fermierii sufer? ?i nu e vina lor!Cultivatorii de sfecl? de zah?r din Uniunea European? au redus suprafe?ele ?n ultimele sezoane, ?ntruc?t o ofert? global? ampl? a men?inut pre?urile sc?zute, iar condi?iile meteorologice deficitare au afectat culturile. De asemenea, ?n unele ??ri din Vest a ap?rut un nou virus al sfeclei care afecteaz? produc?ia cu peste 25% (Beet Yellows virus).?Tot mai greu de cultivat ?i tot mai prost pl?tit??Sfecla de zah?r devine foarte greu de cultivat ?i nu este bine pl?tit?, deoarece pre?ul zah?rului nu e atractiv, a declarat Francois Thaury - analist la Agritel Paris. “Dup? anularea cotelor, produc?ia de zah?r a crescut vertiginos, ?n scurt timp - 2017 - 2018 - UE devenind exportator net de zah?r. Dar tendin?a s-a inversat rapid, ?ntruc?t o sc?dere global? a pre?urilor a descurajat fermierii ?i a for?at produc?torii s? ?nchid? parte din fabrici pentru a reduce costurile. Pentru sezonul 2020-2021 se estimeaz? c? importurile UE vor dep??i exporturile cu circa 600.000 tone zah?r.De?i pre?urile au ?nceput s?-?i revin? timid, suntem ?nc? la 50% din pre?ul de v?rf ?nregistrat ?n 2013. Este prea devreme pentru a spune ce suprafa?? de sfecl? se va sem?na ?n 2021, dar sigur se vor mai ?nchide fabrici”, a subliniat analistul.??n Rom?nia, randamente mult sub a?tept?ri??n 2020, Rom?nia a produs sfecl? pentru zah?r ?n dou? mari areale de cultur?, respectiv ?n Moldova, cu fabrica Agrana de la Roman (14.209 ha), ?i ?n Transilvania, cu fabricile de la Ludu? -Tereos (8458 ha) ?i Bod (781 ha). Din cauza capriciilor climatice, secet? (?n special ?n Moldova), alternan?a secet?-ploi, grindin?, dar ?i a presiunii bolilor, mai ales ?n zona fabricii Ludu?, produc?iile ?i calitatea sfeclei de zah?r n-au fost pe m?sura investi?iilor ?i a?tept?rilor tandemului fermier-procesator.Recoltarea ?i procesarea s-au terminat la finele anului, cu randamente de aproape 42 tone de sfecl? net/ha la Bod, 39 t/ha la Ludu? ?i pu?in peste 37 t/ha la Roman. Cu o medie per total ?ar? de circa 38 tone net/ha, o digestie foarte slab? (pu?in peste 15%) ?i un randament de extrac?ie de circa 12,6%, ob?inem o cantitate de zah?r de pu?in peste 111.000 tone, ceea ce reprezenta la aderare cota de zah?r a Rom?niei.La ace?ti indicatori, e firesc ca ?i veniturile fermierilor s? fie mult diminuate fa?? de o prognoz? profitabil?, o dat? pentru produc?ia ?n sine de r?d?cini ?i apoi pentru concentra?ia slab? de zah?r. La toate fabricile, contractele condi?ionau pre?ul de baz? de un standard minim de 16% digestie.?4 concluzii dure pentru fermier?Acum, judec?nd post-factum, apar cel pu?in c?teva concluzii, ?i anume:Pre?ul sfeclei de zah?r negociat cu fabricile a fost condi?ionat de pre?ul mediu al zah?rului, pre? care nu ?i-a rec?p?tat nici pe departe nivelul anilor de glorie din 2012-2013 (peste 700 euro/ton?).Pre?ul ofertat de fabrici ?i nenegociabil a fost ?ntodeauna elaborat ?in?nd cont de sprijinul cuplat ?ncasat de fermieri, ca ?i cum acest venit ar fi f?cut parte automat din formula de calcul a procesatorului, ceea ce ni se pare o nepermis? imixtiune ?n bugetul fermei.Venitul mediu per hectar la o produc?ie de 38 tone este de aproximativ 1/2 din cheltuielile efectuate. Subven?ia total? per ha aproape c? acoper? cealalt? jum?tate. Consider?nd c? 50% dintre fermieri au ob?inut produc?ii sub 38 tone/ha, rezult? clar c? jum?tate din cultivatori sunt falimentari.Exist? ?ns? probleme ?i la ace?tia din urm?, deoarece au realizat costuri mai mari pe hectar pentru o produc?ie de v?rf ?i e firesc ca doar o produc?ie semnificativ mai mare de 38 tone plus sprijinul cuplat puteau s? le acopere costurile. Rezult?, clar, ?i de aici un grup de fermieri ?n pierdere.Mesaj pentru procesator:?Fermierul nu face politic? de pia?? de azi pe m?ine: “anul acesta cultiv, anul viitor nu cultiv sfecl?“. Procesatorul este implicat prin ?ns??i investi?ia sa ?i prin menirea sa de produc?tor ?i de comerciant, deci implicit ca juc?tor de pia??, s?-?i planifice o strategie de lung? perspectiv? pentru acel produs; el face doar zah?r cu fabrica respectiv?, nu f?in? sau ulei, de exemplu, a?a cum fermierul poate s? cultive gr?u sau floarea-soarelui.Dac? m-ai f?cut partener ?i eu am investit ?n ma?ini ?i utilaje agricole, nu pentru gr?u sau floarea-soarelui, ci pentru sfecl?, cum s? nu m? pl?te?ti rezonabil dac? tu nu po?i s? faci f?in? sau ulei la fabrica ta din sfecla mea? Bine, nu po?i, dar de ce nu faci ca brazilienii s? ai alternative la zah?r: etanol, alcool, biogaz sau altceva - pui?ori de ciocolat? cu fir de aur sau s?... ?ndulce?ti apa s?rat? a oceanului planetar? Sau pur ?i simplu s?-mi spui: “las?-m?!” Dar nu m? duce cu... z?h?relul!?Profitabilitatea... ?ntre reclam? ?i realitate?Exist? desigur ?i bune inten?ii la procesatori, dar de la reclama colorat? c? totul e bine ?i frumos ?i p?n? la cifrele reci ale viitorului zah?rului din sfecl? ?n Europa ?i ?n lume ?i nesiguran?a financiar? a fermierilor rom?ni ?i europeni din ultimii 3-4 ani e cale destul de lung?...C.E. ST? CU M?INILE-N S?N?n discursul inaugural ca nou pre?edinte al CIBE (Asocia?ia cultivatorilor europeni de sfecl?), francezul Franck Sander, ales la 17 decembrie anul trecut, a depl?ns soarta fermierilor de sfecl? din Europa ?i a criticat Comisia European? (C.E.) pentru c? nu a reac?ionat la multiplele dificult??i cu care se confrunt? sectorul: volatilitatea pie?ei; sc?derea veniturilor produc?torilor; competitivitate redus? din cauza unor m?suri comerciale neloiale ale ??rilor ter?e; criza fitosanitar?: lipsa evalu?rii impactului economic ?i de mediu ?n politica UE privind protec?ia plantelor; noua politic? Green Deal (Acordul verde). Cine face “legea” pe pia?a mondial? a zah?rului ?i cum a ajuns UE s? devin? importator net de zah?r, citi?i AICI! un articol deVASILE POP-SILAGHICONSULT?RI FERMIERI pentru SUBVEN?IA APIA DE 829 EURO/HA! Agroinfo 25 ianuarie 2021 - 19:20 VOCEA FERMIERILOR. Fermierii care cultiv? sfecl? de zah?r sau care vor s? cultive sfecl? de zah?r pot s? trimit? opiniile lor la Asocia?ia Cultivatorilor de Sfecl? de Zah?r Beta Ludu?, cu privire la propunerile pentru?contractul de cump?rare ?i livrare din acest an. Sfecla de zah?r este una dintre culturile agricole care beneficiaz? de sprijin cuplat vegetal. Cuantumul SCV, valabil pentru 2019, este?de 829,34 euro/ha = 3.939,0332 lei/ha.Asteptam opiniile dumneavoastr? vizavi de propunerile Asocia?iei pentru contractul de sfecl? de zah?r din acest an.Contractul de cump?rare ?i livrare sfecl? de zah?r din Campania 2021-2022REZUMAT ?NTREVEDERI TEREOS - ASOCIA?IA CULTIVATORILOR DE SFECL? DE ZAH?R ,,BETA”, LUDU?Dup? cum a?i fost informa?i, p?n? acum au avut loc trei ?ntrevederi ?ntre conducerea TEREOS ?i membrii Consiliului Director al Asocia?iei Cultivatorilor de Sfecl? de Zah?r ,,BETA”, Ludu?. ?n cadrul acestora, au fost abordate problemele transmise de cultivatori ?i r?spunsul final primit din partea TEREOS, dup? cum urmeaz?:- Legat de recep?ia sfeclei de zah?r, a fost semnalat faptul c?, datorit? presiunii de ap? prea mare la sp?lare, sfecla este fragmentat?, o parte din aceasta pierz?ndu-se pe canal. De asemenea, din aceast? cauz?, ?ansa de a fi incluse la proba de digestie a buc??ilor de sfecl? ?ntreaga este mai redus?, aceasta influen??nd negativ proba de digestie. ?n urma sp?larii puternice a sfeclei de zah?r ?i datorit? fragment?rii, sfecla este ?mbibat? cu ap?, ceea de duce la sc?derea digestiei. S-a propus constituirea unei Comisii mixte (fabric? - asocia?ie) ?nainte de deschiderea sezonului de recep?ie din acest an, care s? analizeze modul de prelevare, sp?lare ?i analiz? a probelor de sfecl? de zah?r, precum ?i remedierea deficien?elor constatate, de comun acord.- Datorit? faptului c? la efectuarea probei de digestie intr? ?i coletul, aceasta atrage o sc?dere a con?inutului de zah?r (fapt confirmat de studiile ?tiin?ifice f?cute ?n acest sens), cultivatorii pierz?nd at?t ?n ceea ce prive?te digestia mai sc?zut?, c?t ?i cantitativ, coletul forfetar (3%), s-a propus eliminarea coletului forfetar ?i revenirea la plata borhotulul de 1 euro/to.- La recep?ia sfeclei de zah?r apar, uneori, unele anomalii ?n ceea ce prive?te procentul de impurit??i minerale. Astfel, se ?nt?mpl? adesea s? apar? camioane din acelasi siloz cu un procentaj mai mare cu 15, 20 sau chiar 30 de procente fa?? de procentul mediu al impurit??ilor silozului respectiv. S-a propus ca aceste diferen?e s? fie considerate anomalii ?i la camioanele respective s? se aplice procentul mediu de impurit??i al silozului ?n cauz?.- Av?nd ?n vedere faptul c?, cultivatorii au acceptat, prin semnarea contractului, plata sfeclei de zah?r ?n tran?e, p?n? ?n 30 martie a anului urm?tor culturii, s-a propus eliminarea oric?ror dob?nzi practicate de TEREOS, care nu sunt legate de furnizarea de materiale necesare produc?iei.- Nu peste mult timp ?ncepe noul sezon de ?ns?m?n?are. S-a propus repararea mai de calitate a sem?n?torilor, pentru a putea ?ncepe sem?natul la timp ?i ?n bune condi?ii, din punct de vedere calitativ.- ?n ceea ce prive?te cursul de schimb valutar practicat euro/leu, ?n prezent se folose?te cursul mediu de schimb din ultima lun?, stabilit de Banca Central? European?, ?nainte de 1 octombrie a anului ?n curs. S-a propus practicarea unui curs de schimb al BNR din momentul efectu?rii pl??ii sfeclei de c?tre TEREOS, pentru eliminarea pierderilor suferite de cultivatori din cauza fluctua?iilor de curs valutar.- ?n ultima perioad? au ap?rut pe pia?? soiuri de sfecl? de zah?r tolerante la ALS ?i erbicid CONVISO. ?n leg?tura cu acesta, conducerea TEREOS are ?nc? unele re?ineri privind introducerea pe scar? larg? ?n cultur?, dar va continua efectuarea unor experien?e pentru a le evalua poten?ialul de produc?ie ?n zona noastr? ?i oportunitatea cultiv?rii lor.Acesta este rezumatul discu?iilor avute cu conducerea TEREOS. Am considerat c? am fost suficient de obiectivi ?n expunerea problemelor cu, care se confrunt? cultivatorii de sfecl? de zah?r. Am prezentat doar o realitate cu, care ne confrunt?m, ?n ideea de a g?si un dialog comun ?i ?n?elegere pentru rezolvarea solicit?rilor. ?n continuare v? prezent?m oferta ?naintat? de conducerea TEREOS, care am ?n?eles c? este definitiv?, sub motiva?ia c? societatea ?nregistreaz? ?n continuare pierderi din activitatea de produc?ie ?i nu poate suporta alte costuri ale materiei prime. Dup? cum ve?i observa ?n urma studierii acesteia, oferta este cel pu?in inechitabil?, ea favorizeaz? fermierii care cultiv? sfecl? de zah?r pe suprafe?e mici ?i au produc?ii mici, cu alte cuvinte, pe m?sura ce un cultivator, ?n anul anterior, a cultivat o suprafa?? mai mare ?i a ob?inut o produc?ie mai mare, ?i este tot mai dificil s? ajung? la o cre?tere de suprafa?? sau produc?ie mai mari, astfel ?nc?t s? realizeze o cre?tere semnificativ? pentru a putea ob?ine un bonus. Un cultivator care are o medie de 60 t/ha, la o cre?tere de 10%, va livra ?n fabric? 6 tone de sfecl? ?n plus pentru un bunus de 0.5E/t, ?n timp ce un cultivator cu 30 t/ha va trebui s? livreze doar 3 tone pentru acela?i bunus. Avem cultivatori, dup? statistica TEREOS, cu o suprafa?? total? de circa 2.000 ha care nu fac produc?ia minim? la ha pentru ob?inerea subven?iei. Ace?tia trebuie sus?inu?i, intr-adev?r, dar ?n mod echitabil trebuie stimula?i ?i produc?torii constan?i, care produc intr-adev?r sfecl? ?i care sus?in fabrica an de an, ?n mod constant, cu materie prim?. S-a propus g?sirea unui mod de bonusare ?n trepte, care s? fie echitabil pentru to?i cultivatorii ?i care s? stimuleze to?i cultivatorii, pentru ob?inerea unor produc?ii mai mari, anun?? fermierii Asocia?ia Cultivatorilor de Sfecl? de Zah?r Beta Ludu?.Date de contact:? ASOCIA?IA CULTIVATORILOR DE SFECL? DE ZAH?R BETA, Adresa: Aleea Carpati Nr. 35-65, Targu Mures, Jud. MURES, Pre?edinte:? Dorel ISTRATE. Pute?i l?sa mesaj pe pagina Facebook a Asocia?iei. Provocare pentru politicieni: poate deveni Rom?nia a cincea for?? agricol? din UE? Radu Pop, Redactor , 25/01/2021 O companie agricol? din Rom?nia a lansat ?n aceste zile o dezbatere de interes pentru economia rom?neasc? ?n ansamblu: poate deveni Rom?nia a cincea for?? agricol? din UE? Av?nd ?n vedere lipsa de performan?e a Rom?niei ?n domenii mai recente, agricultura ne poate plasa pe un loc extrem de onorant ?n Europa, aduc?nd ?n ?ar? miliarde de dolari.?n prezent, ?ara noastr? este pe locul 7 ?n topul celor mai mari produc?tori agricoli din UE, cu o valoare a produc?iei de 19 mld euro ?n anul 2019. Rom?nia e devansat? de Polonia (26.4 mld euro) ?i Olanda (29.1 mld euro). ??rile aflate pe primele patru pozi?ii (Fran?a, Germania, Italia, Spania) se afl? ?ntr-o alt? lig?, cu valori de peste 50 mld euro.Provocarea RodBun pentru fermieri, speciali?ti ?n agricultur?, exper?i ?n fonduri europene, jurnali?ti ?i deciden?i este s? r?spund? la ?ntrebarea: poate Rom?nia deveni a cincea for?? agricol? din Europa?? ?n ce orizont de timp? Ce strategii ar trebui urmate pentru a atinge acest obiectiv? Care sunt avantajele noastre competitive ?n raport cu Polonia? Dar cu Olanda? Textul integral poate fi citit aici: ALIMENTARA41 de vinuri rom?ne?ti cu puncte Robert Parker – o demonstra?ie ?n favoarea evalu?rii obiective a ofertei din marele retail ?i din HoReCa ianuarie 25, 2021Cezar Ioan Apari?ia recent? a 41 de vinuri rom?ne?ti evaluate de specialistul Mark Squires MW ?n celebra publica?ie de influen?? global? Wine Advocate ?(articolul e accesibil doar abona?ilor) marcheaz? o premier? ?i ar trebui s? dea de g?ndit oric?rui manager de cram? ?i, mai ales, oric?rui profesionist implicat ?n comer?ul cu vinuri din HoReCa ?i din retail. Pentru c? – am mai scris aici – punctele chiar “v?nd vinuri”. Punctajul afi?at pe sticl? sau precizat ?ntr-un meniu constituie argument de v?nzare clar, u?or de ?n?eles de oricine.? Dac? mai era nevoie, o dovad? ?n acest sens este ?i faptul c? produc?torii rom?ni mai bine evalua?i de Squires cu “puncte Parker” s-au gr?bit s? se laude (?i pe bun? dreptate). Doar c? exerci?iul de evaluare obiectiv? trebuie s? fie obligatoriu ?i permanent – av?nd ?n minte satisfac?ia consumatorului.?(Sursa foto sus: ; fotografiile de mai jos din articol sunt realizate cu vinurile din gama Hanul Boieresc, marc? proprie a retailerului Penny care poart? pe etichete punctele acordate de Vinul.ro) Un prim argument ?n favoarea vinurilor cu puncte este c? ele func?ioneaz?!“Punctele acordate unor produse – at?t de diversificate precum vinurile ?i care se adreseaz? gusturilor subiective ale consumatorilor – sunt prea simplificatoare, ele reduc complexitatea ?i expresivitatea la o cifr?”, vor spune pasiona?ii de vinuri bune. ?i, evident, au dreptate – doar c? nu au ?n totalitate: dincolo de lumea rarefiat? a pasiona?ilor exist? o lume mult mai mare, care nu are timp, bani sau curiozitate s? exploreze sute de vinuri – ci are nevoie de motive clare, care s? declan?eze instantaneu decizia de cump?rare. Punctele sunt adesea, pentru ace?ti consumatori care constituie de fapt majoritatea, primul lucru care le motiveaz? achizi?ia.Punctele sunt – sau ar trebui s? fie – motive puternice pentru comercian?i. ?i o prim? confirmare vine chiar din partea unei crame rom?ne?ti cu un vin de 90 puncte Parker: ?ntr-un interviu acordat pentru Vinul.ro, CEO-ul SERVE Ceptura, Mihaela Tyrel de Poix, afirm? c? dup? apari?ia evalu?rii din Wine Advocate a fost sunat? de al?i importatori, din Europa. Iat? c? punctele func?ioneaz? ?i a?a! ?i-atunci, de ce nu vedem mai multe puncte pe vinurile de la rafturi sau din meniuri?R?spunsul la aceast? ?ntrebare – de ce nu-s mai multe vinuri rom?ne?ti cu puncte? – e multiplu. Pe de-o parte, eu cred c? industria vinului de la noi din ?ar? sufer? de provincialism, at?t la produc?tori c?t ?i la comercian?i ?i consumatori:la nivelul cramelor, nu exist? o tactic? de expediere periodic? ?i sus?inut? de vinuri pentru evalu?ri (sau de invitare a unor evaluatori ?n ?ar? ?i de comunicare);produc?torii nu se raporteaz? corect la pia?a interna?ional? ?i ignor? multe din condi?iile specifice ale acestui “t?rg global” (primul motiv pentru care se ?nt?mpl? asta este, cred, acela c? p?n? acum pia?a intern? a fost dispus? s? pl?teasc? pre?urile cerute de crame f?r? prea mare opozi?ie, pe c?nd importatorii ?i distribuitorii externi compar? punctele cu pre?urile ?i le cam d? cu rest). Situa?ia asta se va schimba, realitatea ?i va obliga la luciditate;la nivelul comercian?ilor (m? refer ?n primul r?nd la marele retail interna?ional, dar e valabil ?i la retailul tradi?ional ?i la HoReCa, la nivelul ei mediu) lipsesc profesioni?tii ?i/sau actul de v?nzare este distorsionat grav de argumente financiare ?n defavoarea consumatorului (mai concret, m? refer la diverse forme de mit? pentru rev?nz?tori – fie c? e “pe factur?”, ca politic? de retailer, fie c? e chiar mit? propriu-zis?, “la buzunar”). Aici – ?n lipsa vreunui argument calitativ – c?t? vreme industria produc?toare va accepta s? pl?teasc? taxe de raft, taxe de marketing care de fapt mascheaz? tot o form? de mit? sau chiar ?pag? la osp?tari, lucrurile nu se vor schimba;la nivelul majorit??ii consumatorilor, “na?ionalismul” (termenul poate cuprinde at?t aprecierea sincer? pentru vinuri din ?ara proprie, c?t ?i o lips? de cunoa?tere a ofertei din import) favorizeaz? vinurile rom?ne?ti ?n general, ?i ?n special m?rcile care-?i fac reclam? la TV (?i va continua s? o fac? ?n viitor, dar nu sunt de neglijat fenomene disruptive, precum cre?terea interesului pentru prosecco ?i altele).Singurul argument care-l face pe consumator s? pl?teasc? – mai mult, mai u?or – este calitatea! Cel mai simplu, la vinuri calitatea se exprim? prin puncteAm avut ocazia, ?n ultimii ani, s? experimentez nemijlocit impactul punctajelor ?n marele retail modern – iar rezultatele au fost de mare succes.?Mai ?nt?i, succesul a fost ?nregistrat la nivelul unor manageri de retail – care au ?n?eles c? evaluarea vinurilor este rezultatul unor tehnici precise de degustare. Ei au selectat produsele ?i partenerii ?n func?ie de punctaje ?i ?n func?ie de disponibilitatea furnizorilor de a se supune unor evalu?ri profesioniste.?Apoi, la nivelul consumatorilor. V?nzarea vinurilor cu punctaje Vinul.ro din marca proprie a retailerului PENNY (gam? co-branded cu identitatea furnizorilor expus? clar pe eticheta principal?) a totalizat deja, la mai pu?in de un an de la lansare, sute de mii de sticle v?ndute.??n final, ?i la nivelul cramelor care accept? s?-?i supun? vinurile unei analize obiective ?i profesioniste, evaluarea prin puncte a fost un succes. Pe de-o parte pentru o corect? autoanaliz? ?i pozi?ionare. Pe de alt? parte, un succes comercial: “un proiect surprinz?tor, cu rezultate peste a?tept?ri (…) am performat mult peste a?tept?ri ?n cadrul acestui proiect – pe care noi ?l consider?m a fi “great value for money” pentru consumator” – sunt chiar cuvintele Country Managerului de la Domeniile Avere?ti, Rare? Florea, unul dintre cei nou? furnizori implica?i ?n proiect.Rare? Florea: Domeniile Avere?ti mizeaz? pe Busuioac? ?i Zghihar? (inclusiv premium). Se a?teapt? la o cre?tere a exporturilor ianuarie 24, 2021Cezar Ioan A?a cum am scris ?i ?n cartea mea, “Connaisseur f?r? ifose”, recomand tuturor iubitorilor de vinuri bune s? fie cu ochii pe zona Hu?i. ?n special ?n ceea ce prive?te vinurile albe cu personalitate distinct? (soiuri, tr?s?turi olfactiv-gustative distincte – mineralitate, aciditate ?i “precizie” aromatic?). Mai mult, ?n c?teva discu?ii private – ?i mi-a? dori mult s? am dreptate, s? fiu ?i eu “profet ?n ?ara mea” o dat? – am spus c? Domeniile Avere?ti au ?i banii, ?i zona care s? le permit? s? devin? un succes de tip Cramele Reca? – cu cre?teri constante de dou? cifre de la an la an. L-am ?ntrebat pe Rare? Florea, Country Manager al Domeniilor Avere?ti, cum vede el viitorul companiei ?i al pie?ei, ?n general.?ansele ?i le mai face ?i omul– Rare?, ?n primul r?nd, ca reprezentant al uneia dintre cele mai mari planta?ii din zon?, spune-mi te rog dac? am dreptate sau m-am ?n?elat cu cele de mai sus! Ce crezi, ave?i ?ansele descrise de mine? Dar hot?r?rea necesar??Cezar, ?anse dac? nu avem, ni le facem. Zona ?i profilul vinurilor noastre, ?i, mai mult dec?t at?t, hot?r?rea ?i implicarea echipei, ne ofer? toate premisele s? ajungem ?n top. Mai avem nevoie de timp. ?n fa?a vinului ?i viei trebuie s? a?tep?i, nu le gr?be?ti s? ??i ating? poten?ialul. ?Domeniile Avere?ti ?n cifre. ?i o strategie de cre?tere corelat? ?ntre pia??, suprafe?e plantate ?i tehnologia din cram?– Descrie-mi pu?in ce ?nseamn??azi?Domeniile Avere?ti: suprafe?e ?n exploatare, capacitate de vinificare pe sezon ?i de depozitare, soiuri, cifr? de afaceri.Domeniile Avere?ti ?nseamn? ast?zi: o planta?ie de 650 de ha, cea mai mare planta?ie de Busuioac? de Bohotin ?i cea mai mare de Zghihar? de Hu?i din Rom?nia; capacitate de produc?ie de 6 milioane de litri anual ?i capacitate de depozitare de 8 milioane de litri. Avem ?n portofoliu soiuri rom?ne?ti – precum Zghihar?, Busuioac?, Feteasc? Alb?, Regal? ?i Neagr?, T?m?ioas? Rom?neasc? – dar ?i interna?ionale: Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhein, Riesling Italian, Traminer ?i Muscat Ottonel.? ?n fiecare an cre?tem cifrele at?t pe partea de viticultur? – hectare pe rod – c?t ?i pe partea de business. Urm?rim s? cre?tem ?ntr-o manier? s?n?toas? ?i sus?inut?, ne dezvolt?m pia?a ?n aceia?i m?sur? ?n care ne retehnologiz?m ?i ne m?rim capacitatea. Am ?nceput revigorarea viilor, numelui ?i vinurilor podgoriei Hu?i, ?n urm? cu doar 10 ani ?i an de an am investit. Avere?ti mizeaz? pe Busuioac?– Descrie-mi pu?in?ce va fi la anul pe vremea asta?Domeniile Avere?ti – ?n acelea?i date, dar ?i ca direc?ii strategice pe care le ave?i ?n vedere pentru realizarea planurilor voastre!Cre?tere sustinuta ?i extinderea planta?iei de Busuioac?. La momentul actual, avem 150 ha de Busuioac? de Bohotin, cea mai mare planta?ie din Rom?nia. Anul 2020 a fost un an dificil din punct de vedere al precipita?iilor, astfel ?nc?t am fost nevoi?i s? ne adapt?m planul de dezvoltare, ?n sensul c? a trebuit s? renun??m la c?teva proiecte pentru export pentru a putea asigura necesarul estimat pentru 2021. Asta nu ?nseamn? c? am limitat exportul, ci doar am refuzat anumite proiecte noi.?– Ce loc ocup? ?n 2020 HoReCa, retailul tradi?ional ?i marele retail modern ?n bugetul de venituri ?i cheltuieli al Cramelor Avere?ti – ?n cifre sau ?n procente sau ?n volume, cum preferi!? Dar exportul? Dar retailul online?Retailul tradi?ional ?i cel modern sunt um?r la um?r, iar exportul a prins un procent mai mic, dar sustenabil. Am ocolit ideea de a ne face magazin online propriu, tocmai pentru a ne sprijini partenerii ?i pentru a ne concentra pe ce ?tim mai bine, ?i anume s? facem vin. HoReCa a ocupat un loc modest ?n anul 2020, din cauza consecin?elor pandemiei: f?r? evenimente mari, f?r? restaurante deschise ?i cu trafic sc?zut ?n hoteluri.?Domeniile Avere?ti pariaz? pe retailul modern ?i a?teapt? o cre?tere pe exporturi– Ce locuri crezi c? vor ocupa canalele de mai sus ?n 2021, c?nd lumea se va mai lini?ti? Pe ce canal ?i-ai plasa banii, ?n cazul unui pariu? Sau cum ai ?mp?r?i miza, dac? vezi mai multe op?iuni viabile?A? paria pe retailul modern ca loc 1, deoarece – vrem, nu vrem – cu to?ii trebuie s? ne aprovizionam (retail fizic sau online, platforme de livrare care deservesc retailul modern) ?i vom fi tenta?i s? mergem fie la magazinele de proximitate, fie la supermarketurile unde vom g?si ?n acela?i loc gama cea mai variat? de produse, pentru a evita efectuarea mai multor drumuri.?Distribu?ia ?n canalele comer? tradi?ional ?i HoReCa va ocupa un loc 2, dar dac? ?n sf?r?it se relaxeaz? condi?iile, putem asista, asemenea comportamentului din vara anului 2020, la un “revenge going-out” – oamenii s? doreasc? (dac? Guvernul ne va da posibilitatea) s? ias? din ce ?n ce mai mult la restaurante. Pe locul 3, dar cu cea mai mare cre?tere de la an la an, se vor situa exporturile. ?i aici, dac? se redeschide pia?a chinez? de consum, putem asista la o surpriz?. Timpul ne va demonstra.?Proiectul din retailerul Penny, cu punctajele Vinul.ro pe etichete – cu rezultate peste a?tept?ri– Vorbe?te-mi pu?in mai pe larg despre canalul retailului modern, mie mi se pare c? este singurul cu adev?rat semnificativ ?n economia unei crame de m?rimea voastr?!Dup? cum ??i povesteam, datele noastre interne arat? c? retailul – per total, nu doar cel modern – este principala categorie participant? la cifra de afaceri. ?i, da, din punctul de vedere al unei planta?ii de 650 ha, ?n top 8 cele mai mari din ?ar?, retailul este singurul cu adev?rat capabil s? distribuie ?i s? absoarb? produc?ia generat?. Asta nu ne opre?te s? avem vinuri exclusiviste, produse de pe parcele atent selec?ionate, ?n cantitate limitat?, ?ns? pentru cifra de afaceri ne baz?m mai mult pe segmentul de mijloc – vinuri corecte, cu produc?ie constant?, la care putem vorbi de “economy of scale”.?– A?i participat la proiectele retailerului PENNY din 2020 (gam? proprie de vinuri co-branded), unde comisiile de evaluare?Vinul.ro?au acordat punctajele calitative afi?ate pe etichete: cum evaluezi importan?a acestui proiect, ?in?nd cont de perioada traversat? ?i de planurile voastre, ?n general? Crezi c? va cre?te, va sc?dea, este o solu?ie temporar? sau una de termen lung?Proiectul Penny este un proiect surprinz?tor, cu rezultate peste a?tept?ri, care s-a materializat ?ntr-o colaborare frumoas?, cu cerin?e crescute de ambele p?r?i – ?i asta ne place. Nu ar fi cinstit s? judec?m acest proiect dup? nivelul v?nz?rilor din anul 2020, un an deosebit de dificil, ?ns? putem spune cu u?urin?? c? am performat mult peste a?tept?ri, ?n cadrul acestui proiect pe care noi ?l consider?m a fi “great value for money” pentru consumator.? ?M?rcile proprii co-branded ?ntre retaileri ?i crame sunt fair-play ?i ar trebui s? fie practicate mai mult– Ce p?rere ai despre “m?rcile proprii” ale retailerilor ?n domeniul vinului, ?n viitor? Vorbesc at?t despre cele care nu poart? ?i identitatea cramei produc?toare pe eticheta principal?, c?t ?i despre cele co-branded.Ca produc?tor, pot spune c? ideea co-brandingului este fair-play pentru ambele p?r?i ?i ar trebui s? fie practicat? de c?t mai mul?i retaileri. Ea are dou? sensuri: produc?torul aduce notorietate produsului ?i d? dovad? de mai mult? responsabilitate, pentru c? e ?i numele lui acolo, iar retailerul aduce distribu?ie produc?torului ?i iese u?or din zona “ieftin, calitate variabil?” ?n care s-a instalat ?n capul consumatorului prin “m?rcile proprii”. ?Turismul la cram?, o preocupare prioritar? pe termen mediu la Domeniile Avere?ti– Cum vezi oenoturismul ?n cazul vostru particular (m?rime a planta?iilor, pozi?ionare geografic?, infrastructur? local? ?i zonal?)? Ce nevoi v? poate rezolva – ?n termeni de promovare, ?n termeni de v?nzare, ?n termeni de impact asupra business-ului general?Pentru noi, oenoturismul este subiectul care nu dispare niciodat? din agenda echipei de management. Pe c?t de multe nevoi rezolv?, pe at?t de multe obstacole ?nt?lnim: de la infrastructur? la personal, la m?rimea investi?iei necesare versus recuperarea ei, adica (la un moment dat) profitabilitate. Avem ?n plan s? renov?m conacul boierului Negruzzi, ?ntemeietorul Domeniilor Avere?ti, conac din interiorul plantatiei de vie, un proiect prioritar pe termen mediu, deoarece ne lipse?te un loc de cazare pentru vizitatori. Totu?i, trebuie ?inut cont de faptul c? oenoturismul pentru un produc?tor mare este diferit de ceea ce un consumator de loca?ii tip boutique se a?teapt?. O cram? mare ?i organizat? strict ?nseamn? vizite cu grupuri mari planificate ?n avans.?Asocierile dintre crame pentru promovarea ?n comun sun? grozav, dar sunt extrem de pu?ine– Ce p?rere ai despre asocierile dintre produc?tori ?n vederea promov?rii ?n comun a v?nz?rilor unei zone / unui soi / unui segment de pia???Sun? grozav, ?ns? sunt extrem de pu?ine. ?i chiar mai pu?ine dac? te g?nde?ti la un istoric sau un profil corect: APEV, Premium Wines of Romania au f?cut o treab? bun?. Respect?m foarte mult ce s-a f?cut ?n Dealu Mare ?i cred c? e prea devreme pentru concluzii, mai ales ?n contextul acestui 2020 destul de zbuciumat.O campanie de impact de promovare a exporturilor nu se justific? la nivelul unui singur produc?tor– ?n final, nu te ?ntreb care crezi c? este cea mai mare dificultate c?nd vorbim despre succesul la export ale vinurilor din Rom?nia. Te ?ntreb, ?n schimb, care crezi c? e cea mai mare dificultate ?n ceea ce v? prive?te pe voi, Domeniile Avere?ti?Resursele ?i brandul de ?ar?. Resurse financiare, umane ?i de know-how. ?n primul r?nd, ai nevoie de oameni s? se ocupe, s? alerge ?i s? fie eficien?i, oameni cu experien??, care s? fi lucrat ?ntr-o cram? care export?, s? aib? aptitudini manageriale ?i s? ?n?eleag? vinul. ?n al doilea r?nd, trebuie s? sus?ii financiar ?nt?lniri, deplas?ri, amenaj?ri t?rguri ?amd. ?n al treilea r?nd, brandul de ?ar? trebuie construit. ?n acela?i timp, calitatea vinurilor a crescut considerabil ?n ultimii 10 ani atat ?n Rom?nia, ?n generl, c?t ?i ?n mod particular la Avere?ti, unde ?i anul acesta am ob?inut foarte multe medalii interna?ionale de Aur ?i Argint: Berliner Wine Trophy, IWCB, Decanter, Selections Mondiales du Vins du Canada sau puncte Robert Parker Wine Advocate din Statele Unite pentru soiuri autohtone (Zghihara Nativus 87 de puncte, Feteasca Neagr? 86+).?ntr-o fraz?, dac? te g?nde?ti s? duci o campanie activ? ?i de impact, pentru a crea o pia?? pentru vinul rom?nesc, costurile ?i efortul uman, g?ndite la un singur produc?tor, nu se justific?. De aceea, ast?zi, ac?iunile multor produc?tori sunt fragmentate, modeste ?i pu?in vizibile.?Rare? Florea: ?n ?ncheiere, a? dori s? facem schimb de roluri ?i am o singur? ?ntrebare pentru tine. Din portofoliul nostru, de la Domeniile Avere?ti, care este vinul t?u preferat, pe care l-ai recomanda cititorilor c?r?ii “Connaisseur f?r? ifose”?– Cezar Ioan: Zghihara, f?r? ?ndoial?. Busuioaca la fel! Despre primul cred c? am ?i scris ?n carte c? a?tept s?-l v?d tratat ca un vin serios, nu doar de volum.M? bucur s? pot s? ??i r?spund cu ceva inedit: am lansat Zghihara de Avere?ti Diamond Sec, un vin alb deosebit dintr-un soi “f?r? ifose”, autohton, pe care l-am dus ?ntr-o zon? premium, surprinz?toare, u?or de ?n?eles ?i apreciat, un vin care cu siguran?? va prinde foarte bine la publicul “Connaisseur f?r? ifose”.Statul a f?cut mai mul?i bani din ?ig?ri ?n 2020. Contrabanda, la cel mai sc?zut nivel din ultimii 10 ani 24 ianuarie 2021, 10:46 de Elena Deacu Statul a f?cut mai mul?i bani din ?ig?ri ?n 2020. Contrabanda, la cel mai sc?zut nivel din ultimii 10 ani Eforturile extinse de securizare a grani?elor, dublate ?i de m?surile de siguran?? suplimentare generate de pandemia de coronavirus, au dus la o sc?dere istoric? a volumului pie?ei negre a ?igaretelor din Rom?nia ?n 2020, p?n? la un nivel mediu de sub 10% din pia?a total?. Valoarea de pia?? a ?igaretelor de contraband? capturate de autorit??ile rom?ne anul trecut se ridic? la peste 64 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe stopcontrabanda.ro. Pe fondul mic?or?rii pie?ei negre a ?igaretelor, contribu?ia British American Tobacco la bugetul de stat ?n anul 2020 a fost de circa 9,4 miliarde de lei, cu aproximativ 500 de milioane de lei mai mult dec?t ?n anul precedent. British American Tobacco este cel mai mare juc?tor din industria tutunului din Rom?nia, cu o cot? de pia?? de peste 53%, iar contribu?ia companiei la bugetul de stat este reprezentat? de accize, TVA, taxe salariale ?i alte taxe. ?Ne bucur?m c? eforturile autorit??ilor de a controla grani?ele ??rii ?i locurile de v?nzare a ?igaretelor de contraband? dau roade. Un nivel redus al traficului ilicit ?nseamn? ?n primul r?nd mai mul?i bani la bugetul de stat, dar ?i ?ansa unui mediu competitiv corect pentru companiile mici ?i mari care ??i pl?tesc taxele ?i respect? regulile. Includerea contrabandei ?n Strategia Na?ional? de Ap?rare a ??rii creeaz? premisa necesar? pentru eficientizarea luptei cu fenomenul evaziunii fiscale ?i traficul ilicit ?i vom continua dialogul cu autorit??ile statului pentru g?sirea celor mai bune metode pentru combaterea contrabandei cu ?ig?ri. Men?inerea unui nivel sc?zut al contrabandei cu ?ig?ri, precum ?i un cadru fiscal predictibil reprezint? condi?ii esen?iale pentru asigurarea a cel pu?in aceluia?i nivel al contribu?iilor la bugetul de stat, dar ?i pentru stimularea investi?iilor”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic ?i Rela?ii Publice ?n cadrul British American Tobacco. Pe fondul restric?iilor de circula?ie ?i al controalelor intensificate la grani?e ?i ?n pie?e impuse de pandemie, autorit??ile rom?ne au capturat ?n 2020 circa 111 milioane de ?igarete de contraband?, astfel c? pia?a neagr? a ?igaretelor din Rom?nia a cobor?t ?n 2020 sub nivelul de 10%, ceea ce ?nseamn? c? 1 din 10 ?igarete consumate ?n Rom?nia provine ?n prezent de pe pia?a neagr?, fa?? de 1 din 7 cu un an ?nainte. Despre contrabanda cu ?ig?ri ?n Rom?nia: Rom?nia are cel mai ridicat nivel al contrabandei cu ?igarete din Europa de Est. § Rom?nia are 2.000 de km de grani?? cu ??ri non-UE, ?n care pre?ul tutunului poate fi de p?n? la 6 ori mai mic. Traficul ilicit de ?ig?ri prejudiciaz? anual statul rom?n cu aproximativ 3 miliarde de lei . Fiecare container de ?ig?ri ilegale ?nseamn? 1 milion de euro profit pentru re?elele de contraband?. Date ale Interpol arat? c? traficul ilicit de ?ig?ri este un catalizator pentru traficul de droguri, arme, persoane ?i chiar activit??i teroriste.Oamenii de ?tiin?? creeaz? o defini?ie interna?ional? pentru alimentele fermentate RO.aliment January 25, 2021 O echip? de oameni de ?tiin?? organizat? de ISAPP a creat prima defini?ie de consens interna?ional pentru alimentele fermentate.Lucrarea, publicat? ?n Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, define?te alimentele fermentate ca: ?alimente produse prin cre?terea microbian? dorit? ?i conversii enzimatice ale componentelor alimentare” .Cei 13 autori, cu experien?? ?n medicina de familie, microbiologie, ?tiin?a ?i tehnologia alimentelor, ecologie, imunologie ?i genetic? microbian?, au evden?iat?diferen?a dintre probiotice ?i microbii vii asocia?i cu alimentele fermentate.Cuv?ntul ?probiotic”, spun ei, se aplic? numai ?n cazuri speciale ?n care alimentele fermentate?con?in microorganisme vii ?n momentul consumului ?i numai atunci c?nd microorganismele sunt definite ?i se arat? c? ofer? un beneficiu pentru s?n?tate, a?a cum a fost demonstrat ?ntr-un studiu ?tiin?ific.?Mul?i oameni consider? c? alimentele fermentate sunt bune pentru s?n?tate – ?i acest lucru poate fi adev?rat, dar studiile ?tiin?ifice necesare pentru a dovedi?acest lucru?sunt?foarte pu?ine??i s-au concentrat ?n principal pe anumite tipuri de alimente fermentate”, spune?unul dintre membrii echipei de cercetare,?Maria Marco, profesor ?n departamentul?de ?tiin?? ?i Tehnologie Alimentar? la Universitatea din California, Davis.Co-autorul?al studiului,?Bob Hutkins, profesor ?n cadrul Departamentului de ?tiin?? ?i Tehnologie a Alimentelor de la Universitatea din Nebraska, Lincoln, care a scris un binecunoscut manual academic despre alimentele fermentate, spune:?Am creat aceast? defini?ie pentru a acoperi mii de tipuri diferite de alimente fermentate din ?ntreaga lume, ca punct de plecare pentru investiga?ii suplimentare asupra modului ?n care aceste alimente ?i microbi asocia?i?acestora afecteaz? s?n?tatea uman?.“Panelul de discu?ii?pentru ob?inerea?consensului?a fost organizat de Asocia?ia ?tiin?ific? Interna?ional? pentru Probiotice ?i Prebiotice (ISAPP), o organiza?ie non-profit responsabil? de defini?iile publicate de consens ?tiin?ific at?t pentru probiotice (2014), prebiotice (2017), c?t ?i pentru sinbiotice (2020) ).Mary Ellen Sanders, ofi?er ?tiin?ific executiv al ISAPP, spune: “P?n? ?n prezent, diferite persoane au avut idei diferite despre ceea ce constituie un aliment fermentat. Noua defini?ie ofer? un concept clar care poate fi ?n?eles de publicul larg, de membrii industriei ?i de autorit??ile de reglementare. “?n prezent, dovezile efectelor pozitive ale?alimentelor fermentate asupra s?n?t??ii s-au bazat mai mult pe studii epidemiologice?efectuate la nivelul?popula?iei??i mai pu?in pe studii controlate randomizate.Autorii se a?teapt? ca, ?n anii urm?tori, oamenii de ?tiin?? s? ?ntreprind? mai multe cercet?ri bazate pe?diverse?ipoteze cu privire la modul ?n care diferitele alimente fermentate din ?ntreaga lume – derivate din produse lactate, fructe, legume, cereale ?i chiar din carne – afecteaz? fiziologia uman? ?i ?mbun?t??esc?s?n?tatea?uman?Pic?tura de succes: 2 stele Michelin pentru uleiul din O?eleni Petronela Cotea Mihai 24 ianuarie 2021 Metoda tradi?ional? de presare la rece este asul din m?nec? al Genovevei Cojocaru, produc?tor tradi?ional din Ia?i care a ob?inut dou? stele Michelin pentru uleiul Zorian.?n 2012, ?n comuna ie?ean? O?eleni, Genoveva Cojocaru ?i familia sa au pus bazele unei afaceri ?n producerea de ulei presat la rece, din dorin?a de a reveni la tradi?ie, de a p?stra aroma semin?elor ?i plantelor autohtone ?i de a oferi o alternativ? s?n?toas? la uleiul rafinat. ??Zorian - 200 de tone de ulei vrac pe lun??A?a s-a n?scut brandul Zorian, iar fabrica are capacitatea de a ob?ine lunar dou? sute de tone ulei vrac, ?n prezent fiind atins maximul de produc?ie. Banii pentru investi?ie au provenit din credite ?i din surse proprii, inclusiv cei str?n?i dup? zece ani de munc? ?n Italia. ?Ideea a ap?rut ?n 2004 - 2005, c?nd c?utam produse alimentare s?n?toase ?i s? p?r?sesc Bucure?tiul. Apoi, p?rin?ii ?i bunicii mei provin dintr-o zon? cu suprafe?e ?nsemnate cu floarea-soarelui, a?a c? a fost natural s? m? opresc la prelucrarea florii-soarelui ?i s? revin la O?eleni”, m?rturisea Genoveva Cojocaru.?Piatra de succes?Amintindu-?i de uleiul ob?inut de bunici ?i de aroma semin?elor presate, antreprenoarea a dorit s? le aduc? ?n lumea de ast?zi. ?Era un mare risc s? ob?in ulei rafinat, de care sunt pline magazinele, ?i s? intru ?n competi?ie cu produc?tori consacra?i. M-am ?ndreptat c?tre un produs ce exista ?nainte s? m? nasc eu, numit oloi. Oamenii de la ?ar? mergeau cu sacul de floarea-soarelui la pres?, luau oloiul negru, ?l l?sau ?n butoaie sau ?l fierbeau cu ceap?, spre a nu fi iute sau amar. Acest produs se nume?te ulei presat la rece ?i e la fel de s?n?tos”, spunea produc?toarea.?Cu oloiul la Berlin??n primii trei ani a ob?inut doar ulei vrac, uneori volumul de produc?ie fiind mai mare cu peste 50% dec?t capacitatea fabricii ?i apel?ndu-se la solu?ii suplimentare de presare. Din 2015 au ?nceput ?mbutelierea ?i participarea la t?rguri, la S?pt?m?na Verde de la Berlin. ??mi amintesc c? dup? Berlin am mers la primul t?rg ?n ?ar?; aveam doar etichete ?n limba englez? ?i oamenii nu prea ?n?elegeau ce prezentam noi. Atunci au ?nceput degust?rile, pe care le continu?m ?i azi”, explica antreprenoarea.?Metod? tradi?ional?, prezentare modern??Odat? cu reapari?ia ?n Rom?nia a semin?elor de c?nep?, ie?enii ?i-au ?ndreptat aten?ia ?i c?tre uleiul din c?nep?. Diversificarea gamei de produse a continuat, ?n 2020 ob?in?nd ulei de floarea-soarelui, c?nep?, in, armurariu, ricin ?i mixuri de ulei de floarea-soarelui (aromat cu salvie, c?tin?, usturoi). Acum ob?in uleiuri la plic. ?Pled?m pentru metoda tradi?ional?, dar suntem ancora?i la realitatea de pe pia??, la cerin?ele privind ambalarea. Consumatorii sunt cuceri?i de sticle speciale, de etichete atr?g?toare, de caracteristicile practice ale ambalajelor. E normal s? aib? la dispozi?ie recipiente cu cantit??i mai mici de ulei: a?a au ap?rut sticlele cu ulei extravirgin de 0,25 l sau plicurile cu ulei suficient pentru o salat?”, men?iona Genoveva Cojocaru.?Succes ?n Europa ?i Asia?Uleiul Zorian e produs pentru pia?a local? ?i extern?, recent fiind dezvoltat? ?i gama uleiurilor ecologice. ?Uleiul nostru vrac, natural 100%, ajunge ?n industria alimentar?, ?n cea energetic?, chimic? ?i metalurgic?. Am livrat ?n Italia, la o fabric? de tomate, ce utiliza uleiul pentru energie regenerabil?. Anul trecut, am participat la un proiect sus?inut de Ambasada Elve?iei ?i am ajuns la Shanghai, unde am prezentat produse ecologice. Noi suntem o unitate certificat? ecologic. O mare bucurie a fost atunci c?nd, la Bruxelles, ?n 2018, ?n urma unei degust?ri prin metoda oarb?, uleiul nostru de floarea-soarelui a ob?inut dou? stele Michelin, o recunoa?tere a calit??ii”, preciza produc?toarea.?Semin?e din dulcea Moldov??Materia prim? provine din nord-estul Moldovei, din jude?ele Ia?i, Boto?ani, Neam?, achizi?ia realiz?ndu-se ?n func?ie de contractele de livrare a uleiului ?i de orizontul produc?iei de ulei. ?Nu facem precontracte: avem nevoie de o calitate ?nalt? a florii-soarelui ?i nu ne putem angaja s? achizi?ion?m orice ?i oricum. Recolta trebuie s? aib? anumi?i parametri ai masei hectolitrice ?i ai umidit??ii. Umiditatea ideal? e ?ntre 7,5 ?i 8, astfel ?nc?t uleiul s? fie dulce ?i cu aroma specific?. Dac? apare o mic? abatere, uleiul are de suferit. Pe pia?? apar destule variabile, inclusiv neonorarea contractelor de c?tre clien?i ori reducerea v?nz?rilor”, declara Genoveva Cojocaru. ??Pandemia a crescut pre?urile?2020 a fost dificil din cauza pandemiei, care a oprit t?rgurile, ?i a secetei, ce a redus produc?ia ?i a dus la fluctua?ii mari de pre?, ajung?ndu-se la o cre?tere cu 40-50% a pre?ului florii-soarelui fa?? de 2019. ?Dac? ?n noiembrie 2019 se pl?tea 1,4 lei/kg, ?n noiembrie 2020, pre?ul a ajuns la 2,20 lei/kg”, men?iona Genoveva Cojocaru.Pentru 2021, ie?enii vizeaz? extinderea gamei Zorian, cu alte semin?e ?i plante, exclusiv autohtone, precum ?i noi colabor?ri, probe fiind trimise ?i ?n Japonia.La degust?ri, persoanele de v?rst? matur? fac aceea?i remarc?: ?wow, este exact ca oloiul de la bunica!?. ?i e adev?rat. Numai c?, acum, uleiul este filtrat, curat ?i ambalat -?GENOVEVA COJOCARU, produc?tor de ulei presat la rece, din Ia?iS?N?TATE CURAT?, ULEI NATURALUleiurile presate la rece, nerafinate chimic, se ob?in prin presarea mecanic? a semin?elor, fiind bogate ?n acizi gra?i polinesatura?i, vitamine, minerale ?i antioxidan?i, cu o ac?iune complex?, benefic? asupra organismului uman. Uleiul Zorian de floarea-soarelui este 100% extract natural, rafinat non-chimic, folosind primul proces de presare la rece; acesta p?streaz? calit??ile antioxidante naturale ?i substan?ele nutritive, esen?iale pentru o diet? s?n?toas?.un articol de PETRONELA COTEA MIHAICOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAStudiu Robert Koch Institut: Ambalajele NU transmit Sars-Cov 2!meatmilk 25 ianuarie 2021 La ?nceputul crizei pandemice, un num?r cople?itor de oameni de ?tiin?? ?i virologi mai credeau c? virusul SARS-CoV2 este transmis prin infec?ii cu frotiuri, se arat? ?ntr-un rezumat al unui studiu publicat pe pagina Interpack-Messe Dusseldorf.Cu toate acestea, ast?zi majoritatea consider? c? virusul este transmis ?n aer. Institutul Robert Koch (RKI) o explic? astfel pe site-ul lor web: ?Calea principal? de transmisie pentru SARS-CoV-2 este aportul respirator de particule care con?in virusul care sunt create prin respira?ie, tuse, vorbire, c?ntat ?i str?nut”. Particulele care con?in virusul se r?sp?ndesc astfel de la o persoan? la alta prin aerosoli.Cu toate acestea, transmiterea prin suprafe?e contaminate, ?n special cele din imediata apropiere a pacien?ilor infec?io?i, nu ar trebui exclus? conform RKI. Acest lucru se datoreaz? faptului c? virusurile SARS-CoV-2 care sunt capabile s? se ?nmul?easc? pot r?m?ne infec?ioase o perioad? de timp pe suprafe?e ?n condi?ii de laborator. Este valabil ?i acest lucru pentru ambalaje? Trebuie s? presupunem c? ambalajul prezint? un risc infec?ios crescut pentru COVID-19 pe baza acestui fapt?Chiar dac? transmiterea SARS-CoV-2 este departe de a fi pe deplin ?n?eleas?, speciali?tii spun c? nu exist? un risc crescut de infec?ie prin ambalarea pandemiei coronare. Organiza?iile pentru drepturile consumatorilor recomand? totu?i s? respecta?i regulile generale de igien? de rutin?, cum ar fi sp?larea regulat? a m?inilor, atunci c?nd manipula?i alimente ?i produse de prim? necesitate.Ambalajul nu trebuie cur??at dup? cump?rarea produsuluiUnii oameni sunt ?ngrijora?i dac? v? pute?i infecta cu SARS-CoV-2 dac? este pe o suprafa??, cum ar fi suprafa?a ambalajului, ?i se ?ntreab? dac? ar trebui s? se spele sau s? dezinfecteze bunurile lor dup? cump?r?turi.Martin Lappann, manager de microbiologie la compania de ambalaje Tetra Pak, spune c? acest lucru nu este necesar ?i ofer? asigurare. Virusul se ?nmul?e?te numai ?n gazdele sale umane (sau animale) infectate. ?n schimb, bacteriile sau ciupercile pot cre?te ?n multe zone, cu condi?ia ca condi?iile s? o permit?.?Virusul este eliberat de gazda sa prin tuse sau str?nut, sau prin atingerea unui obiect. Infec?ia ulterioar? care rezult? din preluarea virusului de pe o suprafa?? contaminat? este extrem de pu?in probabil?, deoarece o infec?ie viral? poate fi declan?at? doar de o cantitate mare de particule virale infec?ioase (…). Num?rul de particule virale necesare pentru o infec?ie este dificil de colectat de pe o suprafa?? contaminat?, deoarece virusul SARS-CoV-2 devine rapid inactiv pe suprafe?ele din afara gazdei ?, explic? expertul.Exist? doar un risc neglijabil, care poate fi prevenit prin implementarea m?surilor standard de igien?, cum ar fi sp?larea frecvent? a m?inilor ?i evitarea contactului cu gura, ochii ?i nasul.OMS ?i CDC confirm? studiul germanDeclara?iile lui Lappan sunt confirmate de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) ?i Centrul American pentru Controlul ?i Prevenirea Bolilor (CDC), printre altele. Riscul de a fi infectat cu coronavirusul prin alimente, ambalaje alimentare sau pungi este clasificat ca fiind foarte sc?zut ?i nu au existat, deocamdat?, cazuri confirmate de infec?ie COVID-19 ?n care se suspecta c? infec?ia a fost cauzat? de atingerea alimentelor. , ambalaje alimentare sau pungi de cump?r?turi. Carrefour a ajuns un francez care s? dezvolte ?i mai mult formatul de supermarket ?n Rom?nia: ”Cred cu t?rie ?n poten?ialul pe care ?l are acest format” Cristina Ro?ca 24.01.2021, Sebastien Picart, pe parcursul carierei sale, a avut mai multe roluri ?n echipa opera?ional? a Carrefour, de la director proiecte comerciale la director regional supermarket, director concept supermarket Fran?a ?i director opera?ional supermarket.Grupul francez Carrefour, prezent pe plan local cu aproape 370 de magazine sub mai multe formate, l-a numit pe Sebastien Picart ?n pozi?ia de director de supermarket, el urm?nd s? se ocupe de dezvoltarea formatului Carrefour Market ?n Rom?nia. Sub acest format sunt circa 180 de magazine, deci jum?tate din totalul unit??ilor Carrefour ?n Rom?-nia, conform datelor de pe site-ul propriu.Carrefour are ?n Rom?nia at?t hipermarketuri, c?t ?i supermarketuri, magazine de proximitate, discount ?i opera?iuni online, fiind compania care acoper? cele mai multe formate din pia??.Sebastien Picart are o experien?? de peste 20 de ani ?n echipa Carrefour Fran?a unde, din 2017, a preluat pozi?ia de director transformare ?i digitalizare proximitate, prin care a contribuit la implemen-tarea strategiei ?i accelerarea procesului de transformare a businessului prin simplificare ?i digitalizare ?n activitatea opera?ional?. Pe parcursul carierei sale el a avut mai multe roluri ?n echipa opera?ional? a Carrefour, de la director proiecte comerciale la director regional supermarket, director concept supermarket Fran?a ?i director opera?ional supermarket.Din noua pozi?ie, executivul are ?n plan continuarea expansiunii, personalizarea experien?ei de cump?r?turi a clien?ilor ?n Carrefour Market, precum ?i accelerarea digitaliz?rii ?i implementarea de proiecte de cre?tere a productivit??ii. ?Cred cu t?rie ?n poten?ialul pe care ?l are acest format (supermarket – n.red.)“, a spus Sebastien Picart.Oficialii Carrefour au declarat anterior c? pariaz? pe dezvoltare ?n Rom?nia sub toate formatele, ?ns? au ad?ugat ?i c? se remarc? ?n v?nz?ri magazinele mici ?i cele de discount operate sub brandul Supeco.Supermarketurile sunt al doilea format dezvoltat de francezi ?n Rom?nia dup? hipermarketuri.Ei au intrat pe aceast? pia?? acum mai bine de un deceniu printr-o achizi?ie. Mai exact, ?n 2007 au preluat contra sumei de 55 mil. euro re?eaua Artima pe care au rebranduit-o ?n Carrefour Market.Apoi au continuat expansiunea direct sau prin alte achizi?ii.La nivel de grup, Carrefour a ob?inut ?n 2019 afaceri cumulate de peste 11,5 mld. lei ?n Rom?nia. Datele pe 2020 nu sunt publice.Florentin Dr?goiu g?te?te produse tradi?ionale rom?ne?ti dup? re?ete vechi ?i vrea s? ajung? cu Delicii de odinioar? ?n fiecare ora? mare din ?ar? 25.01.2021, 00:07 Miruna Diaconu Antreprenorul urmeaz? s? deschid? un restaurant mobil ?i ?n Bucure?ti, iar investi?ia total? ?n businessul Delicii de odinioar? se ridic? la 20.000 euro. Florentin Dr?goiu s-a mutat ?n perioada pandemiei din Bucure?ti ?n Buz?u, unde a hot?r?t s? ??i deschid? un mic business prin care s? g?teasc?? m?ncare tradi?ional rom?neasc? sub brandul Delicii de odinioar?, dup? re?ete foarte vechi pe care le-a adunat de-a lungul timpului. Antreprenorul ??i dore?te s? ajung? cu un restaurant Delicii de odinioar? ?n fiecare ora? mare. Buz?u, o cuno?tin?? de-a mea avea un restaurant care era ?nchis de ceva vreme, dar ?tiam foarte bine restaurantul ?i ?tiam foarte bine ce re?ete folose?te buc?tarul, ?tiam c? are o istorie ?n spate restaurantul respectiv ?i am zis s? ?l readuc la via??, doar c? nu puteam s? ?i mai folosesc numele ?i brandul pe care ?l avea ?i am reinventat pu?in afacerea. I-am dat numele Delicii de odinioar? pentru c? fix asta facem, sunt re?ete foarte vechi pe care noi le-am cules de-a lungul timpului ?i am ?mbinat pasiunea mea pentru g?tit cu ce am g?sit aici ?i cu o idee de nou pe care am transformat-o ?n acest restaurant“, spune Florentin Dr?goiu. ?n prezent, Delicii de odinioar? doar livreaz? m?ncare la domiciliu, nefiind un restaurant, deoarece businessul a fost deschis ?n luna noiembrie a anului trecut, iar antreprenorul a decis s? mearg? momentan doar cu componenta de livr?ri, iar c?nd se vor ridica toate restric?iile pentru restaurante, atunci se g?nde?te s? deschid? ?i un restaurant.?Nu am f?cut mare v?lv?, ?nt?i ?n Buz?u printre apropia?ii no?tri am anun?at c? deschidem, au ?nceput s? comande, pe zi ce trecea veneau din ce ?n ce mai multe comenzi. Acum ?ncerc?m s? ?l aducem ?n Bucure?ti. Am investit p?n? acum ?n jur de 10.000 euro ?i pentru mutarea la Bucure?ti mai investesc ?nc? pe at?t pentru utilarea ?i dotarea containerului, deci ?n total se vor str?nge cam 20.000 de euro ?n final“, precizeaz? antreprenorul.Florentin Dr?goiu urmeaz? s? deschid? ?i ?n Bucure?ti ?n perioada imediat urm?toare un restaurant mobil, care va fi ?mp?r?it ?n dou? segmente, pe de o parte va fi partea de restaurant care se va focusa pe livr?ri la domiciliu, iar pe de alt? parte va exista ?i o mic? b?c?nie cu produse tradi?ionale din zona Buz?ului. ?Noi ne procur?m materia prim? din dou? ferme, una este a noastr?, o ferm? la munte ?n jude?ul Buz?u, ?i una este aproape de ora?, cu care lucr?m. Toate produsele pe care le folosim sunt bio, iar re?etele pe care le avem sunt ?n jur de 1.500, re?ete foarte vechi“, spune Florentin Dr?goiu.?n prima s?pt?m?n? de la deschidere, cererea a fost destul de mare, astfel c? la ?nceput antreprenorul vindea circa 30-40 de meniuri pe zi, iar ?ncet-?ncet num?rul acestora a ?nceput s? creasc?.Chiar dac? Florentin Dr?goiu vrea s? aduc? Delicii de odinioar? ?n Bucure?ti, vrea s? r?m?n? ?i ?n Buz?u, ?n prezent fiind ?n discu?ii cu un spital din Buz?u care vrea 150 de meniuri pe zi.?Va trebui s? r?m?nem ?i ?n Buz?u, s? vedem cum ne ?mp?r?im, s? g?sim o solu?ie pentru c? nu avem cum s? refuz?m o astfel de oportunitate“.Dac? nu ar fi fost pandemie, care s? ?i pun? pe pauz? businessul principal al s?u, Florentin Dr?goiu spune c? probabil nu ar fi deschis Delicii de odinioar?. Businessul s?u principal se afl? ?n Bucure?ti ?i face costume b?rb?te?ti pe comand?, iar acum este ?nchis deoarece nu au existat comenzi ?n aceast? perioad?, baz?ndu-se ?n principal pe evenimente, care nu au mai putut avea loc.?Nu sunt singur ?n businessul Delicii de odinioar?, mai am un asociat la fel de pasionat ca mine, va veni cu mine pentru c? eu sper ca ?n foarte scurt timp s? m? ?ntorc la businessul meu principal, iar el s? se ocupe de Delicii de odinioar?“, spune Florentin Dr?goiu.Pre?ul pentru un meniu este de 24 lei, un pre? mare pentru Buz?u, av?nd ?n vedere c? pre?urile ?n Buz?u pentru astfel de meniuri se situeaz? unde ?ntre 15 ?i 20 lei, dar cu toate acestea antreprenorul spune c? a mers bine.?Visul nostru este s? fie c?te un restaurant ?n fiecare ora? mare, dar s? vedem cum ne descurc?m ?n Bucure?ti ?i cum o s? reu?im s? ne ?mp?r?im, dac? prindem contractele cu institu?iile din Buz?u va trebui s? ne ?mp?r?im oarecum ?i s? vedem cum, poate ?ntr-un sistem de franciz?, s? ?l ducem ?i ?n alte ora?e“, adaug? Florentin Dr?goiu.?Investi?iile ?n supermarketuri nu ?in cont de pandemie. Re?elele str?ine pariaz? 700-800 mil. euro ?n 2021 pe apetitul de consum al rom?nilor. Aproximativ 400 de magazine noi vor fi puse pe harta comer?ului modern. Rom?nia se va apropia astfel de 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modern? ?i cash & carry Cristina Ro?ca 24.01.2021, Juc?torii din comer?ul modern se preg?tesc s? deschid? circa 400 de magazine noi ?n 2021 ?i s? scoat? din buzunare 700-800 mil. euro pentru investi?ii ?n expansiune, ?n moderniz?ri ?i ?n logistic?, arat? estim?rile ZF pe baza datelor transmise de companii.?Bugetul de investi?ii pe acest an e mai mare dec?t ?n 2020, se apropie de pragul de 100 mil. euro“, spune Daniel Gross, CEO-ul discounterului german Penny.?n 2021 compania va atinge pragul de 300 de magazine ?n Rom?nia, ceea ce ?nseamn? 24-25 de unit??i noi, pe l?ng? construc?ia unui nou depozit.Dezvoltarea accelerat? ?n vreme de pandemie nu este o surpriz? ?n contextul ?n care ?apte dintre cele zece re?ele din comer?ul modern local au deschis magazine noi ?n 2020, un an marcat de pandemia de COVID-19. ?n total au fost inaugurate 421 de unit??i noi de tip hipermarket, supermarket, proximitate modern?, discount ?i cash & carry, acesta fiind al doilea cel mai bun an pentru expansiune de dup? 2019. ?n timp ce alte domenii erau blocate sau mergeau la ralanti, comer?ul modern ?i-a continuat investi?iile ?i dezvoltarea. Deschiderile de magazine ?nseamn? nu doar c? rom?nii au apetit de consum, ci ?i locuri noi de munc?. ?n ceea ce prive?te 2021, cele mai multe re?ele - respectiv Kaufland, Lidl, Penny, Mega Image ?i Profi - vor merge ?nainte cu dezvoltarea ?n pofida pandemiei de CoOVID-19, miz?nd pe un ritm cel pu?in la fel de alert ca ?n anul anterior.De partea cealalt?, nu exist? informa?ii privind planurile Auchan, Selgros, Cora sau Carrefour ?n 2021, oficialii companiilor nu au r?spuns solicit?rii ZF privind expansiunea programat? pentru acest an.?Bugetul de investi?ii pentru acest an este similar cu cel din anul trecut ?i va sus?ine ?n principal extinderea re?elei de magazine, inaugurarea unui centru de distribu?ie la Craiova ?i ad?ugarea de module cu temperatur? negativ? la toate centrele noastre de distribu?ie“, explic? C?lin Costina?, CEO adjunct al Profi, f?r? a oferi cifre. ?n 2019 bugetul a fost de circa 100 mil. euro.Cele mai mari bugete alocale anul trecut au fost cele ale Kaufland (300 mil. euro) ?i Lidl (peste 200 mil. euro). ?i ?n 2021 expansiunea celor dou? re?ele continu?.Cine are interesul tax?rii mai mici a produselor din tutun ?nc?lzit? Cristi Dorombach 25 ianuarie 2021, 14:52 Cine are interesul tax?rii mai mici a produselor din tutun ?nc?lzit? Industria de tutun aduce venituri de peste 3,6 miliarde de euro anual la bugetul de stat. Industria de tutun aduce venituri de peste 3,6 miliarde de euro anual la bugetul de stat. Dar aceasta sum? ar putea fi ?i mai mare. Cu vreo 400 de milioane de lei, conform estim?rilor revistei Capital. Plusul ar veni din accizarea similar? a tutunului ?nc?lzit cu ?igaretele clasice. Totu?i, statul rom?n accizeaz? acest tip de tutun de cinci ori mai pu?in.Din pre?ul unui pachet de ?ig?ri 15 lei merg la stat. ?n schimb, ?n cazul noilor produse, doar 5 lei ajung la buget. A?adar, fiecare pachet de produse din tutun ?nc?lzit v?ndut ?n locul unui pachet de ?ig?ri ?nseamn? circa 10 lei mai pu?in la bugetul de stat.?n Rom?nia, pia?a de tutun ajunge la o cifr? de afaceri cumulat? de aproximativ 5 miliarde de euro anual. Din ace?ti bani, 3,6 miliarde de euro la ajung la stat sub form? de accize, taxe ?i impozite. Din aceast? pia??, peste 3% este de?inut? de produsele din tutun ?nc?lzit.C?te ?ig?ri se v?nd ?n Rom?nia?n Rom?nia se v?nd anual aproximativ 1,25 de miliarde de pachete de ?ig?ri. Un calcul simplu ne arat? c? pachetele cu tutun ?nc?lzit se v?nd ?ntr-un num?r de aproximativ 40 de milioane pe an. Ceea ce ?nseamn? statul pierde prin accizare preferen?ial? aproape 400 de milioane de lei.?n cele mai mari pie?e de produse din tutun ?nc?lzit din lume, Japonia ?i Coreea de Sud, guvernele au crescut semnificativ acciza la produsele din tutun ?nc?lzit – p?n? la 80-90% din acciza la ?igarete – pentru a garanta veniturile bugetare. M?suri similare au fost implementate ?i ?n Europa, ?n Ucraina, Slovacia ?i Bulgaria.Alternative mai pu?in nocive?Consumul de ?ig?ri este str?ns legat ?i de problemele de s?n?tate cauzate.Aici intervine rolul acestor produse cu tutun ?nc?lzit. El este promovat ca un produs mai pu?in nociv dec?t ?ig?rile clasice. De altfel, o analiz? recent? a Institutului Na?ional de S?n?tate Public? (INSP) arat? c? un motiv important pentru consumul de tutun ?nc?lzit la noi ar fi promovarea ca fiind ”mai pu?in d?un?tor”.Acesta este ?i unul din motivele pentru care accizarea a r?mas la un nivel sc?zut. Sintagmele ”risc redus” ?i ”alternativ? mai pu?in toxic?” sunt constante ?n strategia corpora?iilor de profil.Ce spun americanii despre aceste produse?Ne ?ndrept?m acum aten?ia c?tre partenerul nostru strategic, Statele Unite. Acolo, Administra?ia pentru Alimente ?i Medicamente (Food and Drug Administration –FDA) a anun?at recent c? nu a sus?inut niciodat? c? aceste produse sunt mai sigure.Institu?ia american? a transmis: ”FDA nu a aprobat aceste produse, nici nu a sus?inut c? sunt mai sigure, concluzii care ar putea induce ?n eroare clien?ii”. Anun?ul a venit ?n contextul ?n care una dintre marile companii din aceast? industrie a sugerat ?n campaniile de promovare c? FDA consider? acest tip de tutun mai sigur.Scandal ?n Italia ?n Italia s-a iscat un scandal monstru din cauza unui astfel de studiu realizat de Institutul Superior de S?n?tate Public? ?n 2019. El a fost f?cut la cererea unui juc?tor din industria tutunului.?n aprilie 2018, li s-a cerut autorit??ilor din Peninsul? s? recunoasc? minimizarea riscurilor generate de produsele din tutun ?nc?lzit , ?n compara?ie cu ?ig?rile clasice. O comisie de analiz? a studiilor clinice finan?ate de industria tutunului s-a ?nfiin?at ?n cadrul institutului respectiv ?i, dup? mai multe dezbateri, a respins solicit?rile companiei.”Datele ?tiin?ifice prezentate de c?tre sus?in?tori nu permit s? se stabileasc? f?r? alte ?ndoieli rezonabile, impactul EHTP (sistem electric de ?nc?lzire a tutunului) asupra fum?torilor ?n ceea ce prive?te reducerea mortalit??ii prin fumat ?i a morbidit??ii, ?i nici impactul asupra nefum?torilor ?i ex-fum?torilor cu privire la capacitatea EHTP de a induce consumul de produse care con?in nicotin?”, se arat? ?n documentul ?inut un an la sertar ?i ob?inut de jurnali?tii RAI 3.Deputa?ii ??i resping propriul proiect Nu putea lipsi din aceast? poveste politicul. ?i dau aici doar un exemplu de ?nt?mplare cel pu?in ilogic?. La ?nceputul lui septembrie anul trecut, Grupul Parlamentar PSD din Camera Deputa?ilor (care pe atunci avea 133 deputa?i) a introdus ?n Comisia pentru Buget, Finan?e ?i B?nci un calendar pentru cre?terea accizei la tutunul ?nc?lzit. Proiectul prevedea ca taxarea s? creasc? treptat p?n? la valoarea celei aplicate ?ig?rilor clasice.Pentru acest an, de exemplu, comisia aprobase dublarea accizelor pentru tutun ?nc?lzit, de la 20 la 40 la sut?. Procentul urma s? creasc? anual cu c?te zece procente, astfel ?nc?t s? ajung? la 80% ?n 2024.“Schimbarea metodei de calcul ar genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ un miliard de lei pe parcursul urm?torilor cinci ani, av?nd ?n vedere o proiec?ie de cre?tere a pie?ei de produse din tutun ?nc?lzit cu 10 la sut? pe an.”, scriau deputa?ii PSD ?n motivarea proiectului.Numai c?, o lun? mai t?rziu, c?nd proiectul a fost supus la vot ?n Camera Deputa?ilor acesta a fost respins. Doar patru deputa?i au votat amendamentul. Practic, un proiect propus de 133 de deputa?i a fost votat doar de patru. Nu-i a?a c? sun? logic?RISE Project scrie c? decizia a fost luat? ?n urma lobbyului f?cut de c?tre compania Philip Morris, care a argumentat c? nivelul accizei aplicate produselor din tutun ?nc?lzit propus de c?tre deputa?i nu este sustenabil. Conform Interfax, ?n Ucraina aceea?i companie a propus o cre?tere dintr-un foc de 200% a nivelului accizelor aplicate produselor din tutun ?nc?lzit, p?n? la 70% din valoarea accizei la ?igarete. La fel de logic, nu?Consiliul Jude?ean Ilfov vrea s? construiasc? un mare terminal logistic de un miliard de lei la Moara Vl?siei cu acces la autostrada A3, calea ferat? ?i aeroportul Henri Coand? ? 25 Ianuarie 2021 ? Alexandru Mih?escu Consiliul Jude?ean Ilfov discut? ?n ?edin?a de mar?i studiul de fezabilitate ?i indicatorii tehnico-economici pentru realizarea unui mare terminal logistic (nod multimodal) ?n comuna Moara Vl?siei cu o valoare de peste un miliard de lei, transmite Agerpres.Proiectul ?Bucharest-Ilfov Multimodal Hub – BIMH” ar urma s? creeze un sistem de transport m?rfuri cu leg?turi directe la calea ferat?, la Autostrada A3 Bucure?ti – Ploie?ti ?i la Aeroportul Otopeni. Terminalul logistic ar fi ?ntins pe mai mult de 100 de hectare ?i va fi format din depozite, cl?diri, facilit??ilor necesare manipul?rii m?rfurilor ?i c?i de acces.Valoarea total? a obiectivului de investi?ii ‘Bucharest-Ilfov Multimodal Hub – BIMH” este estimat? la 1.085.473.581 de lei cu TVA, iar proiectul de hot?r?re prevede c? investi?ia ar putea fi realizat? ?i cu ajutorul fondurilor europene.Potrivit referatului de aprobare al proiectului, terminalul este prev?zut a se realiza pe dou? incinte situate la sud de comuna Moara Vl?siei, l?ng? linia de cale ferat? Bucure?ti-Urziceni, pe de o parte ?i de alta a autostr?zii A3 Bucure?ti-Ploie?ti, potrivit Agerpres.Incinta A, situat? la vest de autostrada A3, va avea o suprafa?? de 48 de hectare. Incinta B, localizat? la est de autostrada A3, se va ?ntinde pe 60 de hectare.Terenul necesar obiectivului apar?ine comunei Moara Vl?siei, iar proiectul include ?i comunele Dasc?lu, Tunari ?i Otopeni, care vor pune la dispozi?ie terenurile necesare construirii c?ilor de acces. (Foto: Pexels – Yury Kim)Vitacom Electronics, afaceri de 60 milioane de lei ?i hub logistic la Cluj, Andra Imbrea, 25 Jan 2021 - ?tiri ?i Nout??iVitacom Electronics, companie ce se ocup? cu comercializarea produselor ?i accesoriilor electronice, prezint? bilan?ul pentru 2020 ?i anun?? care sunt planurile pentru 2021. Astfel, pentru anul acesta, compania pl?nuie?te introducerea de noi produse ?n portofoliu, dar ?i extinderea opera?iunilor prin mutarea ?ntr-un nou centru logistic. Vitacom Electronics a ?ncheiat 2020 cu o cifr? de afaceri de aproximativ 60 de milioane de lei, iar un sfert din v?nz?ri au provenit din mediul online. Compania estimeaz? pentru 2021 o cre?tere a cifrei de afaceri cu p?n? la 10%. ?n anul care tocmai s-a ?ncheiat, principalul canal de v?nzare a r?mas pia?a tradi?ional?, format? ?n special din rev?nz?tori, adic? magazinele cu specific electronic, electric ?i accesorii IT, care achizi?ioneaz? produse de la Vitacom.Cele mai c?utate produse din portofoliu, ?n 2020, au fost cele din categoriile de uz casnic ?i anume robine?i electrici, termometre, ma?ini de tocat carne, aparate de tuns, ?nc?lzitoare electrice sau ventilatoare. De asemenea, la mare c?utare au fost produsele din categoria de conectic?, cum sunt cablurile, prelungitoarele, bateriile, dar extrem de cerute au fost ?i cele necesare pentru munca sau ?coala de acas?, cum sunt c??tile, webcam sau microfoane. Astfel, co?ul mediu de cump?r?turi pentru un client B2C a fost cuprins ?ntre 100-150 de lei.Lansarea unui nou centru logistic la Cluj-Napoca?n 2021, Vitacom va fi mai aproape de clien?i ?i parteneri prin lansarea unui nou centru logistic ?n zona metropolitan? a Clujului, unde multe dintre fluxurile de lucru vor fi automatizate. Noul centru va asigura cre?terea productivit??ii, prin livrarea mult mai rapid? a produselor. Compania vizeaz? ?i introducerea de noi produse ?n portofoliu ?n func?ie de cererea din pia??.??n egal? m?sur?, pentru 2021, Vitacom ??i propune ?i optimizarea ?i dezvoltarea platformelor ?i ?nlocuirea softurilor cu unele mai performante sau versiuni de ultim? genera?ie. ?Ne vom axa pe dezvoltarea business-ului pe segmentul online ?i ne vom muta at?t echipa, c?t ?i opera?iunile ?ntr-un nou sediu care va beneficia de un depozit g?ndit ?n a?a fel ?nc?t s? creasc? productivitatea opera?iunilor. Acest lucru ne a?tept?m s? ne aduc? o cre?tere a cifrei de afaceri cu p?n? la 10%”, a declarat Aviva Vita, Director Executiv Administrativ Vitacom Electronics.Vitacom, prezent ?n online pentru comenzi rapideDat fiind contextul creat de pandemia de COVID-19, Vitacom a f?cut modific?ri pentru a-?i putea continua activitatea f?r? impedimente. A impus o serie de m?suri de siguran?? privind r?sp?ndirea virusului pentru a asigura s?n?tatea fiec?rui angajat ?i, ?n egal? m?sur?, a eficientizat fiecare post de munc? astfel ?nc?t s? se axeze doar pe activit??ile absolut necesare.Mai mult dec?t at?t, compania a optimizat ?i ?mbun?t??it platformele online de v?nzare pentru a-i ajuta pe utilizatori s? plaseze comenzi ?ntr-un mod mai rapid ?i u?or. Pentru a fi mai aproape de clien?ii finali din preajma magazinelor en-detail ?i livr?ri rapide, ?ncep?nd de anul acesta, Vitacom este prezent pe aplica?iile Foodpanda, Tazz by Emag ?i Glovo.Vitacom Electronics a fost ?nfiin?at? ?n anul 1991 ?i este una dintre cele mai mari companii ?n domeniul produselor ?i accesoriilor electronice. Compania a fost fondat? de Vasile Andrei Vita, din pasiune pentru produse ?i accesorii electronice ?i pentru noi provoc?ri.?Auchan, t?rg de cafea ?i ceai cu peste 350 de articole la raft ?i online, 25 Jan 2021 - ?tiri ?i Nout??i ,Andra ImbreaP?n? pe 9 februarie 2021, hipermarketurile Auchan g?zduiesc cea de-a noua edi?ie a T?rgului de Cafea ?i Ceai. Evenimentul propune clien?ilor peste 350 de articole din gamele de cafea ?i ceai, precum ?i alte peste 200 de produse din game complementare, precum dulciuri, lactate ?i accesorii de preparare ?i servire.?T?rgul de Cafea ?i Ceai este unul dintre evenimentele emblematice pentru Auchan ?i a c?rui ofert? cre?te de la an la an, selec?ia fiind f?cut? ?n ton cu preferin?ele consumatorilor ?i tendin?ele pie?ei. Astfel, pe l?ng? produsele ?i m?rcile consacrate, edi?ia curent? aduce ?i o serie de nout??i precum extinderea sortimentului interna?ional cu cafea vietnamez?, introducerea brandurilor Costa Coffee ?i Starbucks, dar ?i dezvoltarea gamelor de produse bio”, a declarat Tiberiu D?ne?iu, Director Marketing.Potrivit companiei, una dintre principalele tendin?e de consum pe plan local o reprezint? cre?terea segmentelor de cafea boabe ?i capsule de cafea. Studiile de pia?? arat? cre?teri de peste 20% pe fiecare dintre cele dou? categorii. De?i cafeaua m?cinat? r?m?ne ?n continuare pe primul loc ?n preferin?ele consumatorilor, categoria este ?n sc?dere, rom?nii dorindu-?i tot mai mult s? consume o cafea de calitate superioar?. ?n ceea ce prive?te sortimentul de cafea preferat, consumatorii rom?ni prefer? cu prec?dere blend-urile, respectiv mixul ?ntre Arabica ?i Robusta, ce ofer? un gust echilibrat ?i familiar clien?ilor.?O ofert? bio semnificativ?Peste 250 de articole de cafea ?i peste 100 de ceai sunt disponibile ?n acest an la T?rgul care se desf??oar? pe aleea central? din hipermarketurile Auchan. Al?turi de acestea, oferta mai include ?i o gam? variat? de dulciuri asociate consumului de ceai ?i cafea, articole de menaj, lactate ?i echipamente ?i accesorii pentru preparare ?i servire.Din oferta total?, aprox. 50 dintre produse sunt bio ?i ecologice, inclusiv produse marc? proprie Auchan, prin care compania ??i continu? demersurile de ?ncurajare a unei alimenta?ii s?n?toase. De altfel, potrivit companiei, segmentul de produse Eco cunoa?te o evolu?ie treptat?, devenind o alegere fireasc? pentru consumatorii responsabili, care, pe l?ng? o arom? ?mbog??it?, ??i doresc s? contribuie ?i la protejarea mediului ?nconjur?tor. ?Cafeaua bio se diferen?iaz? prin respectarea standardelor din domeniu ?i prin aten?ia deosebit? care se acord? procesului de cultivare a cafelei. ?n plus, cafeaua bio din gama Auchan ?este cultivat? de c?tre produc?tori certifica?i UTZ, care dovedesc angajamentul pentru o activitate economic? sustenabil?, reponsabilitate social? ?i bune practici agricole”, a completat Tiberiu D?ne?iu, Director Marketing.Produsele din cadrul T?rgului pot fi achizi?ionate ?i online, at?t din magazinul auchan.ro, c?t ?i prin aplica?ia Auchan. Pentru a intra ?n posesia comenzilor, clien?ii pot opta pentru livrare la domiciliu sau pentru ridicarea comenzii din Auchan, prin serviciile gratuite Click&Collect ori Auchan Drive.Auchan Rom?nia are ?n portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, o re?ea de 34 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 25 ?n sta?iile Petrom, ?i 5 supermarketuri Auchan. Cu peste 280.000 m2 suprafa?a net? de v?nzare, o cifr? de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, Auchan propune celor circa 5 milioane de locuitori din ora?ele ?n care sunt prezente magazinele sale un comer? modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse ?i un concept de discount responsabil, cu toate pre?urile mici, permanent. Pe auchan.ro, Auchan prezint? clien?ilor peste 25.000 de produse.?Mafia V?milor. Contraband? de miliarde de euro. De ce nu are Rom?nia scanere func?ionale? 3 ore ?n urm? Cristian Andrei Rom?nia pierde anual miliarde de euro din cauza contrabandei, dar este incapabil? s? aib? scanere active ?n punctele de grani??.Fiecare ministru de Finan?e a promis c? va rezolva situa?ia, dar scanerele func?ionale tot nu au ap?rut ?n v?mi. Fenomenul a ajuns ?i pe masa Consiliului Suprem de Ap?rare al ??rii (CSAT), iar un fost ministru de finan?e reclam? o colaborare ?ntre contrabandi?ti ?i autorit??ile statului. Scanerele din v?mi nu sunt utilizate, de?i statul a pl?tit pentru achizi?ionarea lor. Trei au fost deja casate. Viorel ?tefan, Ionu? Mi?a, Eugen Teodorovici sau Florin C??u sunt fo?ti mini?tri de Finan?e care au vorbit la preluarea mandatului despre importan?a scanerelor ?n toate punctele de frontier?. Doar ?n zona contrabandei cu ?ig?ri, suma pierdut? anual de statul rom?n se ridic? la peste un miliard de euro. Din diferite motive, nici unul dintre mini?trii men?iona?i nu a reu?it s? duc? la ?ndeplinere promisiunea f?cut?. Florin C??u are posibilitatea, din postura de premier, s? aloce resursele financiare necesare semn?rii unui contract pentru achizi?ia de scanere, dar ?i pentru mentenan?a lor.Surse din ministerul de Finan?e au declarat pentru Europa Liber? c? prima disput? major? ?n guvernul Grindeanu ?ntre fostul ministru de Finan?e, Viorel ?tefan ?i fostul ?ef al ANAF, Ionu? Mi?a, a pornit de la faptul c? scanerele din v?mi nu sunt func?ionale. Conflictul a fost unul foarte puternic, Viorel ?tefan repro??ndu-i lui Ionu? Mi?a, ?n 2017, c? nu accelereaz? procedura prin care scanerele s? devin? func?ionale. Fostul ministru de Finan?e i-ar fi cerut s? demareze procedura, pentru ca m?car un scaner s? fie activ ?n fiecare vam?, dar rezultatul nu a fost cel dorit, de?i promisese banii necesari pentru acest proiect. Protejat de Liviu Dragnea, Ionu? Mi?a a avut c??tig de cauz?, iar Viorel ?tefan a fost obligat s? renun?e la func?ia de ministru. Lucrurile nu au evoluat nici ?n timpul mandatului lui Ionu? Mi?a ca ministru de Finan?e.Rom?nia a cump?rat 15 scanere de mai bine de un deceniu, doar c? ele sunt nefunc?ionale. Achizi?ia a fost f?cut? la cerin?a Uniunii Europene pentru a combate eficient contrabanda. Scanerele aveau misiunea de a depista marf? de contraband?, precum arme, droguri, tutun sau alcool.Eugen Teodorovici: Fenomenul e de competen?a CSATF?r? mentenan?a necesar?, scanerele din v?mi au devenit inutile. Fostul ministru de Finan?e, Eugen Teodorovici, sus?ine c? problema a fost ridicat? la nivelul CSAT ?n 2018, iar ulterior s-a ?ncercat achizi?ia de noi scanere.?Nu se vrea s? avem scanere ?n v?mi. Stricarea acestor scanere s-a f?cut lovindu-le cu TIR-urile, chipurile, accidental ?i nu au mai putut fi folosite ?n scopul pentru care au fost instalate. Toate cifrele indic? faptul c? lipsa acestor scanere din punctele de intrare ?i ie?ire din ?ar? aduce un prejudiciu puternic la bugetul de stat. V? dau un exemplu din zona de ?ig?ri, cel pu?in un miliard este pe an suma care, ?n loc s? intre ?n buget, se duce pe pia?a neagr?. Un miliard se duce doar ?n zona de ?ig?ri. G?ndi?i-v? ?n zona celorlalte produse care pot intra ?n ?ar? f?r? s? respecte legile: b?uturi, arme, droguri, orice”, a spus, pentru Europa Liber?, Eugen Teodorovici.Social-democratul sus?ine c? ?n 2018 a lansat ideea de a achizi?iona c?te un scaner pentru fiecare linie de intrare ?n Rom?nia. Potrivit acestuia ar fi fost notificate trei ambasade c? ministerul de Finan?e dore?te achizi?ionare de noi scanere: SUA, China ?i Elve?ia.?Am primit r?spuns favorabil din partea a dou? ambasade: China ?i Elve?ia, iar SUA ?i-a declinat sprijinul c?tre Elve?ia. Toate trei au r?spuns ?ntr-un fel sau altul”, a subliniat fostul ministru. Procedura demarat? ?n 2018 nu s-a finalizat p?n? la c?derea guvernului D?ncil?, ?n octombrie 2019.Costul investi?iei s-ar fi ridicat la 200 – 300 de milioane de euro, iar patronul firmei chineze a venit personal la Bucure?ti pentru a discuta despre aceast? investi?ie.?Unii au spus c? de ce China. Eu m-am adresat ?i ambasadei SUA ?i Chinei ?i Elve?iei. Nu m? intereseaz? unde se produce echipamentul. Am dorit ca managementul acestor scanere s? fie asigurat de echipe care nu au leg?tur? cu ANAF sau cu Vama din Rom?nia pentru a fi sigur c? nu se ?nt?mpl? ce s-a ?nt?mplat de-a lungul timpului, adic? se stric? sau deja apar rela?ii ?ntre structura de management ?i pia?a neagr?. Am solicitat p?r?ii chineze ca ?n momentul ?n care vom semna un astfel de contract s? deschid? obligatoriu ?n Rom?nia ?i un centru de preg?tire, chiar ?i o fabric? de repara?ii. Polonia ?i-a deschis la final de 2018 o a doua fabric? cu aceast? companie chinez? care produce scanere. Aceste scanere sunt folosite ?n toat? lumea, inclusiv ?n Germania. Sunt chestiuni f?r? de care nu po?i s? reformezi zona vamal?”, a fost punctul de vedere al lui Eugen Teodorovici.Fostul ministru a ad?ugat c? pia?a neagr? din Rom?nia are succes datorit? faptului c? este ?sus?inut? din interior de persoane aflate ?n pozi?ii cheie”. El a dat ?i exemplul echipei canine din vama Giurgiu, care a primit fondurile necesare dup? ce s-a constatat c? era subdimensionat? ca efectiv.?Oamenii se tem de represalii, nu vorbesc. Echipele canine se trimit cu bun? ?tiin?? ?n alte locuri dec?t cele prin care urmeaz? s? intre ?n ?ar? anumite transporturi, tocmai pentru a nu fi depistate. C?inele nu poate s? fie controlat, dac? el simte c? un transport are ?i astfel de produse, ?ig?ri, droguri, nu ?l mai po?i controla. El st? acolo”, a relatat fostul ministru de Finan?e din guvernarea D?ncil?.Eugen Teodorovici sus?ine c? actualul premier Florin C??u nu are vreo scuz? s? nu rezolve aceast? problem?.?Dac? se dore?te cu adev?rat ca ?n Rom?nia s? se opreasc? acest fenomen, cu siguran?? c? se poate. Dac? intr? ?ig?ri nefiscalizate, g?ndi?i-v? ce alte produse intr?: droguri, arme ?i multe altele. Orice produs care intr? ?n Rom?nia nefiscalizat e un pumn dat ?n cap unui produc?tor rom?n. Acesta e un subiect de CSAT”, a fost mesajul lui Teodorovici.Rom?nia a cump?rat 15 scanere de-a lungul timpului, dar ?n 2019 a casat trei sisteme mobile de scanare ?n vam?. Pentru celelalte 12 se a?teapt? ?n continuare o solu?ie din partea Guvernului.Florin C??u: Scanerele nu au func?ionatLa preluarea mandatului de ministru de Finan?e Florin C??u a declarat, ?n ianuarie 2020, c? cele 15 scanere din v?mi ?nu au func?ionat niciodat?”. Cump?rate cu bani europeni, aceste scanere sunt ?n continuare o provocare pentru statul rom?n, care nu a fost capabil s? implementeze un sistem eficient ?mpotriva contrabandei.Iar ?n vara anului trecut ministrul de Interne Marcel Vela prezenta un sistem de scanare a m?rfurilor din containere ?i autovehicule, achizi?ionat de Poli?ia Rom?n?. Sistemul urma s? func?ioneze ?n porturile Constan?a ?i Constan?a Sud Agigea. Proiectul european pentru achizi?ionarea lui a fost demarat ?ns? ?n februarie 2019.Cu toate acestea, potrivit presei locale, ?n octombrie 2020, sistemul de scanare nu era utilizat. Autoutilitara se afla ?ntr-un garaj la Constan?a, dar poli?i?tii trebuiau s? urmeze cursuri speciale pentru a fi preg?ti?i pentru s? foloseasc? sistemul de operare.?n aprilie 2019, Biroul Vamal Constan?a Sud a primit din partea DP World un scaner de ultim? genera?ie pentru containere ?i mijloace de transport.??n Constan?a exist? un singur scaner de m?rime mare. De ce unul singur? De ce nu oblig?m ca produsele aduse ?n portul Constan?a s? fie scanate ?n punctele de plecare. De ce se v?muie?te la Varna ?i nu ?n Constan?a? C??i comisionari vamali sunt? Nu cumva ?i ale unor fo?ti ?efi de ANAF? De ce CSAT nu discut? ?n mod serios aceast? problem?, vorbim de miliarde de euro”, au fost ?ntreb?rile fostului ministru de Finan?e, Eugen Teodorovici.Premierul Florin C??u nu a putut fi contactat pentru a prezenta un punct de vedere p?na la ora public?rii acestui articol. Metro Cash & Carry, recunoscut ca Top Employer 2021 ?n Rom?nia Publicat Luni, 25 Ianuarie 2021 11:31 Au fost anun?ate companiile certificate ca Top Employer 2021, iar METRO Cash & Carry se afl? printre organiza?iile de top ce au primit aceast? titulatur? ?n Rom?nia, dar ?i ?n alte opt ??ri ?n care retailer-ul este prezent - Pakistan, Polonia, Turcia, Germania, Bulgaria, Italia, Fran?a ?i Rusia.Institutul Top Employers, autoritate global? ?n recunoa?terea excelen?ei ?n resurse umane, certific? organiza?iile baz?ndu-se pe rezultatele ob?inute ?n urma evalu?rii practicilor ?i politicilor de Resurse Umane. Acest studiu se desf??oar? pe ?ase direc?ii ?i acoper? 20 de teme precum: Strategii de resurse umane, Mediul de lucru, Recrutare, Training, Diversitate ?i Incluziune.Strategia de resurse umane a METRO Cash & Carry ?n Rom?nia este ghidat? de misiunea ?i de valorile organiza?iei ?i are la baz? dezvoltarea abilit??ilor ?i cuno?tin?elor profesionale ale oamenilor. Se investe?te ?n mod constant ?n crearea unui mediu de ?nv??are permanent?, ?n motivarea echipelor ?i ?n identificarea talentelor.,,Dezvoltarea bunelor practici de resurse umane a fost o munc? de echip? de-a lungul anilor ?i suntem m?ndri c? am ob?inut aceast? certificare fiind con?tien?i c? transformarea continu?. De altfel, lucr?m la revizuirea ?i dezvoltarea proceselor de resurse umane, pentru a ?mbun?t??i ?n continuare experien?a angaja?ilor la METRO: integrarea noilor colegi, procesul de evaluare a performan?ei ?i poten?ialului, precum ?i digitalizarea proceselor de resurse umane. Este primordial pentru noi s? ne adapt?m modul de lucru la contextul actual sus?in?nd cultura noastr? organiza?ional?”, a declarat Rodica Rapcea, Director Resurse Umane METRO Cash & Carry Rom?nia.?Chiar ?i ?n acest context global sensibil, care cu certitudine a afectat organiza?ii din ?ntreaga lume, METRO Cash & Carry Rom?nia a reu?it s? men?in? aten?ia c?tre un factor esen?ial ?ntr-o companie - echipa. Suntem m?ndri s? anun??m nominaliz?rile de anul acesta ?i ?i felicit?m pe to?i cei care au primit certificarea oferit? de programul Top Employers Institute”, a declarat David Plink, CEO Top Employers Institute.Certificarea Top Employer oglinde?te angajamentul organiza?iei ?n a oferi un mediu de lucru mai bun, sus?inut prin intermediul politicilor ?i practicilor de Resurse Umane adecvate. Pentru METRO Cash & Carry Rom?nia este important ca angaja?ii s? vin? la munc? cu pl?cere, s? se simt? aprecia?i pentru contribu?ia lor ?i s? se dezvolte personal ?i profesional.Glovo adaug? PENNY pe lista partenerilor din Bucure?ti ?i Oradea 25 ian, 2021 | Lidia Neagu | Glovo adaug? PENNY ?n aplica?ie ?n Bucure?ti ?i Oradea ?i vine ?n ?nt?mpinarea clien?ilor cu toate produsele existente ?n magazinele PENNY. Parteneriatul va fi accesibil tuturor utilizatorilor Glovo de ast?zi, 25 ianuarie. Clien?ii pot intra pe aplica?ia Glovo ?i selecta produsele dorite din magazinele PENNY, iar Glovo le livreaz? la adresa indicat? ?n maxim o or?. Nu exist? comand? minim?, iar livrarea cost? 15,99 lei ?n Bucure?ti ?i 11,99 lei pentru Oradea. Pe Glovo vor fi disponibile toate produsele din magazinele PENNY, din categorii precum b?uturi (ap?, sucuri, alcool), mezeluri, lactate, snacks-uri ?i produse de panifica?ie, dulciuri, ready to eat, produse pentru cas? ?i familie, produse cosmetice, etc. ?Suntem bucuro?i c?, ?ncep?nd de ast?zi, am ad?ugat PENNY pe lista de parteneri Glovo ?i suntem convin?i de faptul c? ?mpreun? vom depune toate eforturile necesare pentru fi al?turi de clien?ii no?tri cu produse de bun? calitate ?i un serviciu la standarde ridicate. Momentan, parteneriatul este existent ?n Bucure?ti ?i Oradea, urm?nd ca ?n decursul acestui an s? extindem parteneriatul la nivel na?ional.", a declarat Victor R?cariu, General Manager Glovo CEE. ?Parteneriatul cu Glovo reprezint? dovada eforturilor constante pe care le facem pentru a ?mbun?t??i experien?a de cump?rare a clien?ilor no?tri. Simplitate, rapiditate ?i preturi bune - acesta este trioul pe care ne a?tept?m s? ?l experimenteze cei care vor comanda produse de la PENNY prin intermediul aplica?iei Glovo. Credem c? aceast? solu?ie se pliaz? foarte bine de stilul de via?? modern ?i activ al clien?ilor no?tri ?i vom continua s? investim ?n testarea unor astfel de platforme ?n viitorul apropiat.", declara Daniel Gross, CEO PENNY. Aplica?ia Glovo cuprinde categorii predefinite, care pot fi selectate de utilizatori ?n func?ie de nevoile lor: M?ncare, Supermarket, Livrare rapid?, sau Magazine. Acestor categorii, care apar pe m?sur? ce noi parteneri sunt ad?uga?i ?n aplica?ie, li se adaug? ?i butonul ?Orice", pe care utilizatorii ?l pot folosi pentru a comanda produse sau articole disponibile ?n ora?ul lor, dar care nu se afl? ?n categoriile predefinite.Studiu iSense: Cheltuielile cu produse FMCG vor continua s? creasc? 25 Jan 2021 | de Simona Popa ??n decembrie 2020, 30% dintre consumatorii urbani, utilizatori de internet, au estimat c? ?n urm?toarele 3 luni cheltuielile lor cu produse FMCG vor continua s? creasc?”, arat? datele unei cercet?ri de pia?? realizat? s?pt?m?nal de iSense Solutions.Optimismul legat de cre?terea cheltuielilor este ?ns? direct legat de estim?rile privind evolu?iile veniturilor, din moment ce 18% dintre cei chestiona?i sus?in c? se a?teapt? la o cre?tere a acestora.?ns? datele extrase din analiza de tip omnibus pe care o compania o realizeaz? s?pt?m?nal ?i ?n urma c?reia m?soar? scorul de stres al consumatorului, scot la iveal? un tablou nu foarte optimist. C?nd vine vorba despre scorul de stres, analiza aferent? perioadei 18 – 22 ianuarie arat? c? acesta a continuat s? creasc?, principala cauz? fiind o posibil? criz? economic?.De altfel, 56% dintre rom?nii din mediul urban declarau c? au economisit bani la nivel de gospod?rie ?n 2020, ?ns? nu ?nseamn? c? sumele respective reprezint? rezerve financiare ?n cazul unei crize economice, cel pu?in nu ?n totalitate. Asta pentru c?, ?n timp ce 38% dintre rom?nii chestiona?i au p?strat economiile ?n depozite bancare ?i al?i 31% i-au folosit pentru achizi?ia de diverse bunuri, 25% au economisit, de fapt, pentru a reu?i s? fac? lucr?ri de renovare ale locuin?ei. Doar 14% dintre cei care au economisit bani declar? c? i-au investit.Rezultatele analizei iSense Solutions sunt sus?inute ?i de cifrele Institutului Na?ional de Statistic?. Potrivit acestora, dup? primele nou? luni ale anului trecut, gospod?riile din Rom?nia au cheltuit ?n medie cu 7% mai mult fa?? de aceea?i perioad? din 2019. ?n cadrul cheltuielilor de consum (aproximativ 60% din total cheltuieli), produsele agroalimentare ?i b?uturile nealcoolice se afl? pe locul trei ?ntr-un top al cre?terilor, cu un avans de 12%. Mai mult, acestea continu? s? aib? cea mai mare pondere (36%) ?n totalul cheltuielilor de consum. Datele prezentate fac parte din studiul omnibus s?pt?m?nal, ce combin? metodologia cantitativ? cu cea calitativ? (comunitate online cu 50 de participan?i). Studiul este reprezentativ pentru mediul urban ?i realizat de iSense Solutions pe perioada pandemiei pentru ?n?elegerea comportamentului rom?nilor, av?nd 500 de interviuri online ?n fiecare s?pt?m?n?, grad de eroare +/- 4%, la un nivel de ?ncredere de 95%.Coface: Comer?ul cu am?nuntul ?n magazine nespecializate, cre?tere cu 10% ?n 2019 25 Jan 2021 | de Fulvia Meirosu Un nou studiu realizat de Coface Rom?nia privind sectorul de comer? cu am?nuntul ?n magazine nespecializate, cu v?nzare predominant? de produse alimentare, b?uturi ?i tutun, indic? o evolu?ie pozitiv? a veniturilor ?n 2019, acestea cresc?nd cu aproximativ 10% fa?? de 2018, profitabilitatea afl?ndu-se ?ntr-o u?oar? cre?tere. Studiul a agregat datele a 46.571 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) ?i care au generat o cifr? de afaceri consolidat? de 79,4 miliarde RON. Ponderea cotei de pia?? cumulate de?inute de cei mai importan?i 10 juc?tori este de 63%, ceea ce relev? un grad mediu spre ridicat de concentrare.Ponderea ?n totalul cifrei de afaceri a top 10% companii din sector s-a men?inut la un nivel ridicat (88,6% ?n 2015, ?n 2019 ating?nd valoarea de 89%). Astfel, exist? la nivel de sector o polarizare (prezent? de altfel ?i la nivelul economiei): c?teva companii mari care genereaz? o pondere ridicat? din cifra de afaceri ?i multe companii mici care contribuie foarte pu?in la veniturile paniile care activeaz? ?n acest sector au ?nregistrat o lichiditate curent? de 0,99 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru av?nd un nivel redus, fiind relativ expus unor ?ocuri negative ?i volatilit??ii (sc?derea veniturilor sau ne?ncasarea crean?elor). Durata medie de colectare a crean?elor a sc?zut de la 24 de zile, nivelul ?nregistrat ?n 2015, la 17 zile ?n 2019, ?n timp ce media ?nregistrat? la nivel na?ional ?n aceea?i perioad? a sc?zut de la 98 de zile la 89 de zile.?Bunurile comercializate de companiile din acest sector au o elasticitate mai sc?zut? la modific?rile de venituri ale consumatorilor, ceea ce asigur?, ?ntr-un fel, un trend stabil pentru cifra de afaceri a firmelor active ?n domeniu. ?ns? ar fi indicat ca juc?torii de pe aceast? pia?? s? acorde o aten?ie mai ridicat? structurii de finan?are a activit??ilor, ?n condi?iile ?n care, la nivel consolidat, lichiditatea curent? pentru 2019 a fost subunitar?, mai mult de jum?tate din companii au raportat o capitalizare negativ? (?ndatorare mai mare de 100%), iar conform datelor mai mult de jum?tate din companii (55%) apeleaz? la creditare din partea furnizorilor”, a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst, Coface Rom?nia.Aproximativ 15% dintre companii au ?nregistrat o pierdere mai mare de 20%, ?i 9% dintre companii au avut un profit peste 20%. De asemenea, cea mai mare parte a ac?iunilor ?n instan?? este reprezentat? ?n continuare de execut?ri, acestea cresc?nd de la 275 ?n 2018 la 316 ?n 2019.Potrivit datelor INSSE, categoria social? care a alocat cei mai mul?i bani pe produse alimentare ?i b?uturi ?n 2019 este reprezentat? de salaria?i, pe primul loc afl?ndu-se regiunea Bucure?ti-Ilfov. Agricultorii din regiunea Bucure?ti-Ilfov sunt cei mai mari consumatori de astfel de produse pe lun? (1.296 lei/lun?), la polul opus afl?ndu-se agricultorii din regiunea Nord-Est (422 lei/lun?).“?n primele 11 luni ale anului 2020, comer?ul cu am?nuntul pentru produsele alimentare ?i-a ?njum?t??it ritmul de cre?tere (5,7%) fa?? de evolu?ia pe care sectorul a generat-o ?n 2019. ?in?nd cont de contextul specific determinat de pandemie, evolu?ia din cursul anului 2020 trebuie citit? ?ntr-o cheie profund pozitiv?, comer?ul cu am?nuntul pentru produsele alimentare fiind, al?turi de construc?ii, sectorul intern cu cea mai robust? evolu?ie ?n termeni de ritm de cre?tere. Pentru anul ?n curs (2021), vom urm?ri cu aten?ie variabilele care, ?n mod tradi?ional, modeleaz? dinamica acestui sector, ?i anume evolu?ia ?omajului, evolu?ia salariului mediu precum ?i a sentimentului consumatorului”, a ad?ugat Bogdan Nichi?oiu, Manager Rating, Coface Rom?nia.?Daniel Gross, CEO Penny Rom?nia: ?n 2021 vom aduna rezultatele muncii din 2020 25 Jan 2021 | de Simona Pop Un an cu multe provoc?ri, de ?nv??are – a?a descrie Daniel Gross, CEO Penny Rom?nia, anul care abia ?ncepe.De?i 2020 a fost un an bun, nu ?nseamn? c? evolu?iile r?m?n liniare ?i ?n 2021. Criza sanitar? ?nc? ne?ncheiat? ?i o posibil? criz? economic? pun presiune pe pia?a de retail.?n ciuda provoc?rilor, Daniel Gross nu ia ?n calcul un scenariu pesimist.?Cum arat? bilan?ul Penny la nivel de cifr? de afaceri ?i profitabilitate dup? 2020?Anul trecut a fost unul bun, cu o cre?tere bun?, dar s? nu ne imagin?m evolu?ii fantastice, de?i, repet, a fost un an foarte bun. Cre?terea va fi double digit, chiar peste nivelul din 2019. Ultimii doi ani au avut cre?teri ?n jurul valorii de 15%, 2020 a fost mai bine de at?t, dar nu spectaculos.?i INS arat? c?, ?n total consum, nu putem s? vorbim de evolu?ii spectaculoase. Cumva, s-a creat povestea c? 2020 a fost un an fabulos pentru retail, ori a fost o singur? lun? fabuloas?, luna martie, apoi lucrurile au intrat ?n normal. Dac? ne referim la contribu?ia expansiunii la cre?tere, vorbim de aproape 8%, fiind 20 de magazine noi deschise ?n 2020. Restul a fost cre?terea organic?, like-for-like.Cum vede?i evolu?ia segmentului de discount?Un avantaj al segmentului de discount a fost proximitatea. Un alt avantaj a venit din faptul c? oamenii sunt ceva mai chibzui?i. Poate chiar dac? nu peste tot se simte criza, se vorbe?te peste tot de ea ?i atunci cu siguran?? o parte dintre cump?r?tori devin mai chibzui?i. Drept urmare, e clar s? discountul are de c??tigat.Noi nu cre?tem at?t de tare ?n perioadele de boom, dar nici nu pierdem at?t de mult ?n perioadele de criz?, din contr?. Ca s? fim performan?i, ne baz?m pe echip?. Noi facem treab? bun?, dar c?nd zic ?noi” m? refer la cei 5.000 de colegi ?i cred c? acesta este unul dintre atuurile noastre.A fost nevoie s? adapta?i strategia de business av?nd ?n vedere contextul pandemic??n 2020 am ?nceput tot acest proces de rea?ezare strategic?. Vorbim despre ?apte piloni, iar primul anun?at vizeaz? s? atingem pragul de 600 de magazine. Mergem ?n aceast? direc?ie ?i va trebui s? prindem vitez? mai mare pentru a putea ajunge la acest num?r de magazine ?n 2029. Apoi miz?m pe dezvoltarea logistic?, dar avem ?n vedere ?i partea de remodelare a magazinelor.?n 2020, acest proces nu a fost at?t de important pentru c? am avut 76 de loca?ii remodelate ?i au fost f?cute ?n ultima parte a anului, ceea ce ?nsemn? c? impactul lor ?n business se va vedea abia ?n 2021. Din punctul de vedere al m?rcilor na?ionale, respectiv produc?ie na?ional?, la fel, Hanul Boieresc a fost relansat ?n decembrie 2020, ceea ce ?nseamn? c? vom vedea efectele tot anul acesta.Tot ?n rea?ezarea strategic? intr? ?i componenta digital?. Cum arat? strategia pentru online??n zona de online ?nc? test?m ?i ?nv???m. Am ?nceput anul trecut cu proiectul Lyvra cu Bucure?ti ?i Ilfov, avem de g?nd s? ne extindem ?n ?nc? un ora?. ?n retail, perioada de maturizare e foarte lung?, la fel este ?i cu zona de online. La ?nceput se pierd bani, trebuie mult? r?bdare ?i pierderi calculate.2021 e doar pentru ?nv??at pentru c? digitalizarea la noi nu este focusat? pe zona de magazin online, ci mai degrab? pe zona de automatizare, comunicare cu clien?ii. Vrem s? cre?tem bine CRM-ul (Customer Relationship Management), iar paperless office este un deziderat p?n? la finalul anului. Sunt lucruri mai m?runte, dar care ?nglobate aduc ?i eficien?? ?i o servire mai bun? a clientului.Am lansat ?i aplica?ia Penny la finalul lunii octombrie, dar ?nc? ne facem rodajul. Pe zona de campanii ?i oferte personalizate pentru clien?i vom vedea efectele ?n a doua parte a acestui an. P?n? atunci lucr?m mult la setup, suntem ?n procesul de learning by doing.Cum estima?i c? va evolua comer?ul online ?n 2021?Noi suntem prezen?i ?n 11 ??ri (nr. grupul REWE) ?i avem ini?iative de acest fel de mult timp, cel pu?in ?n Germania, Austria, Cehia. Livrarea la domiciliu presupune o logistic? ter?iar?. Practic, internalizezi ce face clientul c?nd vine la tine ?n magazin. Spre exemplu, co?ul nostru mediu este undeva pe la 10 euro, iar transportul la domiciu ?nseamn? foarte mult din valoarea co?ului.Sigur, valoarea ?n online e mai mare, dar tot presupune un procent de cost logistic? ter?iar? care e double digit. Chiar ?i cu cheltuieli marginale, tot e foarte greu s? p?strezi costul la o singur? cifr?. Iar ?n categoria de alimente adaugi ?i perisabilitatea ?i temperatura controlat? ?i tot a?a. Eu cred c? va mai dura ceva timp p?n? c?nd forma aceasta de comer? va deveni important? pentru noi.Nu cred ?n varianta aceasta de full online, ci tot ?n zona de omnichannel pentru c?, din punctul meu de vedere, modelul spre care ne vom ?ndrepta este magazin fizic ?n proximitate cu livrare ?n ?mprejurimi ?ntr-un timp foarte scurt, lucru pe care po?i s? ?l faci cu platforme electronice ?i s? ajungi la o rela?ie de ?vecin?tate”. Cred c? aceasta este direc?ia spre care ne ?ndrept?m.Ce target ave?i ?n privin?a parteneriatelor locale?Avem trei feluri de raport?ri: avem o dat? furnizori ?nregistra?i ?n Rom?nia ?i ace?tia reprezint? 85% din total. Apoi avem furnizori care produc ?n Rom?nia, iar ?n acest caz, cumulat, ?nseamn? cam 65% din num?rul total al furnizorilor. ?i ?i mai avem pe cei care produc ?n Rom?nia, iau ingredientele de aici ?i procesarea se face tot local. Ei reprezint? 48 - 49% din total acum.Ce am schimbat ?n strategie odat? cu relansarea Hanului Boieresc ?i cu prima rund? de comunicare, ne-am propus s? ducem produsul triplu Ro, f?cut integral ?n Rom?nia, spre 60%. E un target foarte ambi?ios pentru c? o bun? parte din sortimenta?ie nu exist? ?n Rom?nia, cum sunt citricele, bananele, somonul. A?adar, este clar c? 100% rom?nesc nu putem.Strategia Penny pentru 2023 este ca 60% din sortimenta?ie s? fie de origine rom?neasc?, ceea ce reprezint? o cre?tere de 10% pe produse de origine rom?neasc?. ?nseamn? foarte mult ?i de aceea nu ne-am propus ceva pentru 2021 pentru c? este din scurt.De aceea am f?cut o analiz? ca s? vedem zonele pe care le putem dezvolta chiar noi, ?n sensul de a oferi spa?iu poten?ialilor furnizori acolo unde momentan fie vorbim de marf? din import, fie de produse realizate cu materie prim? din import, cum este cazul mezelurilor.?Noi am f?cut un studiu de pia?? unde am ?ntrebat clien?ii care sunt categoriile unde ei ar prefera s? cumpere rom?nesc. Sunt ?n principal categoriile de legume-fructe. Dar ?i la aluaturi, alimente de baz?, peste 75% dintre responden?i au declarat c? ar cump?ra produs rom?nesc ?n defavoarea unuia de import. Acolo va fi focusul nostru. ?ns? e un proces lung, de durat?. ?n acest an vrem doar o cre?tere, s? vedem c? ne mi?c?m, ?i de m?surat KPI-ul o s? fie la final de 2023, atunci vom trage linie.Investi?iile asumate p?n? ?n 2023 vizeaz? ?i noi spa?ii logistice. Care vor fi rezultatele imediate?Pe de o parte avem prospe?imea produselor. Cu c?t scurtezi lan?ul de aprovizionare, cu at?t e mai proasp?t produsul. ?i, nu ?n ultimul r?nd, vorbim de gust pentru c? produsele locale sunt percepute ?i chiar sunt mai gustoase. Totodat?, cre?te ?i aportul la cre?terea economiei locale, chiar dac? acest lucru nu conteaz? direct pentru consumator. Sunt pa?i pe care ?i facem abia acum pentru c? este foarte greu din moment ce nu exist? dezvoltare pe vertical? ?n produc?ie.De aceea, noi vom oferi o platform? juc?torilor din pia??, le vom spune cum trebuie s? vin? produsele la v?nzare, cum trebuie depozitate, p?strate pe termen mai lung, lungit? perioada de sezon de la 6 la 9 luni. Sunt multe detalii ?i noi nu le putem acoperi pentru c? suntem retailer, iar competen?a noastr? este ?n zona de desfacere. Nu putem s? facem integrare pe vertical?.Pe zona de logistic?, ?n prim?var? demar?m lucr?rile de construc?ie pentru un nou centru logistic, al patrulea, la Filia?i. ?n func?ie de cum evolueaz? lucrurile, vedem dac? ?l deschidem la finalul acestui an sau ?n primul trimestru din 2022.Cum vede?i dinamica pie?ei de retail ?n 2021 dup? ce 2020 va fi fost un an sub impactul crizei sanitare?M? astept la o schimbare ?n comportamentul de consum. Probabil se va? m?nca mai des ?n ora?, consumatorii vor petrece mai mult timp ?n magazin, vor face mai multe cump?r?turi de impuls. Cred c? 2021 va fi un an relativ interesant ?i categoriile care au fost pe minus ?n 2020 ar trebuie s? revin? pe un trend de cre?tere, fie ?i par?ial.Cu siguran?? unele trenduri se vor men?ine pe termen mai lung, cum ar fi g?titul acas?, local, rom?nesc, regional, acestea vor fi mai bine ancorate ?i reprezentate mai mult. Sunt convins c? oamenii au descoperit ?n 2020 ni?te produse la care altfel nu s-ar fi g?ndit.Ce se ?ntrevede la orizont pentru Penny? Va fi 2021 un an bun?Ne men?inem ritmul de expansiune, astfel c? vom deschide tot 20 - 25 de magazine ?i, da, am planificat o cre?tere a v?nz?rilor like-for-like, dar r?m?ne de v?zut. Nici ?n 2020 dinamica pie?ei nu a fost spectaculoas?. 2021 cu siguran?? va fi un an cu multe provoc?ri, dar noi l-am planificat pe plus. Nu double digit, dar ne a?tept?m s? cre?tem totu?i. Pentru mine, 2021 reprezint? al 10-lea an ?n companie ?i nu am raportat niciodat? sc?deri.2021, un mix de continuitate ?i schimbare pentru Unilever 22 Jan 2021 | de Bogdan Anghelu?? ?n 2019 a?i atins 1 miliard de lei afaceri. Cum arat? 2020? Care au fost estim?rile ini?iale ?i cum au fost ele schimbate de pandemia de COVID-19?A fost un an diferit de oricare altul, un an care ne-a testat rezisten?a, adaptabilitatea ?i r?bdarea. ?n martie ne-am mobilizat rapid ?i am rescris planurile pentru acest an, ?ncerc?nd, ?n acela?i timp, s? vedem cum putem r?spunde repede nevoilor cet??enilor ?i cum putem s? ajut?m comunit??ile ?n care suntem prezen?i. James Simmons, General Manager Unilever South Central Europe, spune c? anul trecut a testat capacitatea companiei pe care o conduce de a se adapta. De?i sper? c? 2021 va aduce mai pu?ine provoc?ri, se a?teapt? totu?i la alte 12 luni cu sui?uri ?i cobor??uri.La ce provoc?ri v? a?tepta?i ?n 2021, ?n compara?ie cu cele pe care le-a?i ?nt?mpinat anul trecut?Anul acesta va fi ?n continuare despre schimbare, oamenii vor continua s? se confrunte cu griji legate de s?n?tate ?i starea lor de bine. E foarte probabil ca virusul acesta s? continue s? ne pun? la ?ncercare ?i ?n prima jum?tate a anului. Poate c? spre finalul verii lucrurile se vor stabiliza, ?ns? cred c? vom vedea o performan?? economic? sub a?tept?ri ?n Europa la final de 2021, iar pe m?sur? ce guvernele vor implementa planurile de redresare vom dep??i cu to?ii ?ncet-?ncet aceast? perioad?. M? bucur c?, ?n ceea ce ne prive?te, businessul r?m?ne puternic ?i am ?ncredere c? vom reu?i s? g?sim solu?ii pentru orice provocare. ?n acela?i timp, sunt preg?tit pentru ?nc? o serie de ?nt?lniri ?n care voi auzi de la colegi: ?James, e?ti pe mute!”Cum arat? bugetul de investi?ii pentru 2021? Ce segmente de business vor fi prioritizate??n 2020, o bun? parte din investi?ii s-a dus c?tre comunit??ile ?i oamenii care au avut nevoie de sprijin pentru a trece cu bine prin perioada aceasta dificil?: am investit ?ntr-o unitate mobil? de terapie intensiv? ?n Suceava, ?n parteneriat cu Crucea Ro?ie, am donat produse ?n valoare de peste un million de lei, am fost al?turi de personalul medical ?i am donat fonduri pentru achizi?ionarea echipamentelor medicale necesare. ?n total, am donat peste trei milioane de lei anul acesta. Anul acesta va fi despre branduri puternice, care inspir? ?ncredere. ?i prin tot ceea ce vom face scopul final este s? aducem un plus de valoare ?n vie?ile oamenilor, investind acolo unde e nevoie ?i unde e posibil. Vom continua s? oferim sprijin comunit??ilor din Rom?nia, cu at?t mai mult cu c?t anul viitor se ?mplinesc 30 de ani de c?nd primele produse Unilever au intrat pe pia?a din Rom?nia.Ce trenduri ?n materie de consum crede?i c? vor continua s? existe ?n 2021? Ce impact pe termen mediu ?i lung va avea pandemia?De c?nd au ap?rut primele cazuri Covid-19, oamenii au ?nceput s? ??i reg?ndeasc? priorit??ile ?i s? aib? mai mult? grij? de ei, de s?n?tatea lor ?i de nevoile celor vulnerabili. Poate c? a?a ?ncepe povestea oamenilor care ??i doresc o via?? mai simpl? – vom vedea. ?n mod sigur, se observ? tendin?a oamenilor de a fi mai selectivi ca niciodat?, de a cheltui banii pe branduri ?i produse ?n care au ?ncredere ?i care au o valoare semnificativ? pentru ei.Retailul de proximitate a crescut ?n 2020. V? a?tepta?i ca acest trend s? continue anul acesta? Devine proximitatea un factor decizional ?n procesul de cump?rare?Este clar c? proximitatea este important? pentru cet??eni, care ??i doresc mai mult ca niciodat? produse de cea mai bun? calitate, la un pre? accesibil ?i pe care s? le g?seasc? u?or. Practic, ??i doresc un proces de cump?rare mai simplu, magazine mai pu?in aglomerate la care s? ajung? u?or ?i ?n cel mai scurt timp.La Unilever lucr?m ?ndeaproape cu partenerii no?tri din retail pentru a putea oferi cet??enilor toate produsele de care au nevoie ?i pe care ?i le doresc ?i suntem con?tien?i de schimb?rile ?n comportamentul de cump?rare care s-au petrecut ?n ultimul an. E o prioritate s? vedem cum putem r?m?ne relevan?i pentru cet??eni, oferindu-le produsele pe care ?i le doresc.Ce planuri ave?i ?n ceea ce prive?te diversificarea portofoliului? Ce lans?ri ave?i pe list? pentru anul acesta? Continuarea interviului este disponibil??aici.?Dan Robinson, HEINEKEN Rom?nia: Avem planuri ambi?ioase pentru m?rcile din portofoliu ?i pentru businessul nostrum 21 Jan 2021 | de Fulvia Meirosu In ciuda provoc?rilor majore ?i a am?n?rii multor planuri, HEINEKEN Rom?nia a finalizat anul 2020 cu rezultate pe cre?tere. Dan Robinson, Managing Director HEINEKEN Rom?nia, consider? c? abia ?n a doua parte a lui 2021 vor fi vizibile schimb?ri majore ?n industrie, ?ns?, acest lucru nu ?l ?mpiedic? s? g?seasc? noi oportunit??i de dezvoltare a afacerii pe care o conduce.?Cum arat? bilan?ul pe anul 2020 al companiei?Anul 2020 a debutat cu planuri ambi?ioase pentru noi, HEINEKEN Rom?nia: aveam pe agend? o lansare ?important? ?n categoria de bere, Birra Moretti?, ?i eram pentru prima dat? sponsorul principal al Campionatului European de Fotbal (UEFA Champions League). Pandemia ne-a schimbat planurile, dar cu toate acestea, privim anul care s-a ?ncheiat ca pe unul de succes. 2020 r?m?ne, din multe puncte de vedere, un an definit de pandemia Covid-19. Dar HEINEKEN Rom?nia raporteaz? ?nc? un an de cre?tere, rezultate de care suntem foarte mul?umi?i. Birra Moretti? a fost cea mai important? lansare a anului din categorie, fiind produsul lansat ?n 2020, cu cele mai mari v?nz?ri ?n valoare, ?n categoria bere, dar ?i ?n general, ?n categoriile de b?uturi cu ?i f?r? alcool, ?n perioada ianuarie – octombrie 2020, conform Retail Audit Nielsen. ?tiam c? este un brand care va rezona u?or cu mul?i dintre consumatorii rom?ni, dar reac?iile lor ne-au dep??it a?tept?rile. Am reu?it s? travers?m 2020 cu rezultate bune ?n ceea ce prive?te siguran?a colegilor no?tri, precum ?i continuitatea business-ului. Acestea sunt succese majore.Care au fost segmentele cu cele mai bune performan?e?Segmentul premium a ?nregistrat cele mai bune rezultate ?i o cre?tere solid?, de asemenea, Birra Moretti?, cidrul ?i berea f?r? alcool. ?n ultimii ani, categoria de bere a ?nregistrat cre?tere pe segmentul premium, consumatorii rom?ni au dispus de bugete mai mari ?i au vrut s? se r?sfe?e cu beri premium. ?n acest an, tendin?a de premiumizare a continuat, de?i nu eram siguri c? va fi a?a. La ?nceputul pandemiei au fost multe discu?ii cu privire la faptul c? consumatorii vor opta pentru produse mai ieftine, iar asta s-a ?nt?mplat ?n anumite categorii, dar pentru segmentul de ?bere nu am remarcat acest trend. Unul dintre motive poate fi faptul c? berea premium are ?nc? un pre? avantajos ?n Rom?nia. Iar oamenii ?i-au schimbat comportamentul de consum -? ?nainte cheltuiau sume mari ?n HoReCa, unde ocaziile de consum sunt pentru produse premium, acum multe dintre acestea s-au transformat ?n ocazii de consum acas?.2020 a fost un an cu multe provoc?ri. Dac? ar trebui s? v? opri?i la principalele amenin??ri, care ar fi acestea? ?n contextul pandemiei, ne-am mobilizat rapid ?n jurul a dou? obiective: s?n?tatea angaja?ilor ?i continuitatea business-ului. Avem patru fabrici, toate au fost complet opera?ionale, cu provoc?rile aferente. Dac? vorbim despre s?n?tatea angaja?ilor, nu am f?cut niciun compromis, mai ales c? a existat mult? incertitudine ?i a fost necesar s? le oferim colegilor certitudinea c? vom avea grij? de ei, ceea ce am ?i f?cut. Din lunile martie-aprilie p?n? ?n august-septembrie, ne-am confruntat cu o schimbare major? a cererii, lucru care ?n industria de bere este mai dificil de gestionat dec?t ?n alte industrii. Nu po?i decide peste noapte s? produci mai mult? bere, deoarece berea este un produs care are nevoie de timp. Iar v?rfurile de cerere pot cauza provoc?ri. De asemenea, ne-am confruntat cu mutarea cererii din segmentul HoReCa ?n cel de retail. A?a c?, am avut nevoie de volume uria?e de produse ?n ambalaje diferite, ceea ce a pus presiune pe lan?ul de aprovizionare. ?n HoReCa, vindeam ?n principal bere la draft ?i ?n sticle returnabile, iar ?n retail vindem sticle nereturnabile, doze ?i PET-uri. Berea este aceea?i, dar mixul de m?rci ?i de ambalaje este foarte diferit. Nu po?i s? hot?r??ti peste noapte s? produci de cinci ori mai mult? bere ?mbuteliat? diferit. A fost o schimbare foarte dificil?, iar abilitatea noastr? de a face previziuni ?n business a fost diminuat?, deoarece nimeni nu ?tia ce urmeaz?.Timp de c?teva s?pt?m?ni am func?ionat ?n regim de criz?, pentru c? am dorit s? r?spundem cererilor consumatorilor. De fapt, tot anul ne-am confruntat cu provoc?ri opera?ionale, dar am reu?it s? trecem peste ele. Este important s? subliniem impactul lor asupra profitabilit??ii. Se vorbe?te mult despre faptul c? v?nz?rile din retail au compensat v?nz?rile din HoReCa, dar acest lucru nu s-a ?nt?mplat ?n totalitate. ?n realitate, profitabilitatea produc?torilor este diferit? de la un canal de v?nzare la altul, a?a c? schimbarea la nivelul mixului de canale de v?nzare, ?n combina?ie cu extra-costurile aduse de Covid-19, au avut ca rezultat un an cu provoc?ri foarte mari pentru profitabilitate.Ce oportunit??i de dezvoltare a businessului analiza?i pentru perioada urm?toare ?Categoria local? de bere este, per ansamblu, una emergent?, ?n dezvoltare, din care un procent de 25-30% ?l reprezint? berile premium, al c?ror pre? este relativ convenabil. Exist? loc de dezvoltare a segmentului premium, situa?ie ce nu se reg?se?te pentru alte categorii, iar acest lucru este pentru noi o oportunitate extraordinar?. Dac? vorbim despre cidru, aceasta ?nc? este o categorie mic?, iar raportat? la bere, este foarte mic?. ?i este o categorie cu costuri mari de dezvoltare, pentru c? dezvol?i o categorie ?n premier?. Noi suntem liderul acestei categorii, ne revin ?i responsabilitatea, dar ?i costurile aferente investi?iilor ?n dezvoltarea categoriei ?n sine, nu doar ?n m?rcile noastre. Dar exist? poten?ial, cidrul va continua s? creasc? ?ntr-un ritm accelerat.Berea f?r? alcool este diferit?, deoarece se ?nscrie ?ntr-o tendin?? global?, mai vizibil? ?n Europa, cea de wellbeing & health, a produselor naturale ?i s?n?toase. Poten?ialul berilor f?r? alcool este uria?, deoarece ?nseamn? c? vom putea accesa ocazii de consum care nu existau p?n? acum ?n istoria berii. Prin urmare, inten?ion?m s? dezvolt?m puternic acest segment ?n urm?toarea perioad?.Pe l?ng? premiumizare, ce trenduri de consum vor marca pia?a ?n 2021?Ceea ce se va ?nt?mpla pe termen scurt cu tendin?ele de consum este o concentrare a comportamentelor consumatorilor observate ?n 2020 ?i mutarea ocaziilor de consum acas?. Pe de alt? parte, oamenii au din ce ?n ce mai mult? grij? de ei ?i vom vedea impactul acestei tendin?e, de stil de via?? s?n?tos, ?n interac?iunea consumatorilor cu segmentul de bere. Sper c? via?a dup? pandemie va fi diferit?, ?i c? ?n doua parte a lui 2021, oamenii vor avea un comportament opus celui din timpul pandemiei: vor socializa ?i vor c?l?tori mult.Cum arat? lista de priorit??i ?i ce plan de investi?ii v-a?i propus pentru acest an?Nu va fi un an normal, va avea o component? influen?at? de pandemie, dar vedem asta ca pe un factor de care trebuie s? ?inem cont, nu ca pe o constr?ngere sau restric?ie. Planific?m un an semnificativ, cu ambi?ii mari, pentru m?rcile ?i business-ul nostru. Campionatul European de Fotbal va avea loc, iar Bucure?tiul va fi unul dintre ora?ele gazd?. Nu ?tim exact cum se va derula, dar vom fi foarte implica?i. Vom continua succesul Birra Moretti?, ?nc? nu am v?zut ?ntregul s?u poten?ial de dezvoltare. Sper?m c? HoReCa va fi ?ntr-o situa?ie mai bun? ?i? sper?m s? vedem un an mai bun legat de platformele de promovare pe care le folosim – Formula 1, campionatele de fotbal ?i alte evenimente sportive.Bugetul de investi?ii va cre?te fa?? de 2020. Vom continua s? investim ?n oameni, ?n brandurile ?i opera?iunile noastre. ?n 2020, a trebuit s? ne realiniem bugetul de investi?ii, din cauza faptului c? profitabilitatea a fost afectat?. 2021 are ?i el o component? de cost ata?at?, pentru c? nu va fi un an normal. Vorbim despre o pia?? activ? ?i o categorie foarte competitiv?, deci vom continua s? investim pentru a ne cre?te business-ul.Per ansamblu, ce a?tept?ri de business ave?i de la 2021?Este dificil de f?cut o prognoz?. Este clar c? suntem influen?a?i de comportamentul ?i ?ncrederea consumatorilor, iar acest indicator va depinde de situa?ia economic? ?i de modul ?n care va decurge procesul de vaccinare. Cred c? sentimentul de ?ncredere al consumatorilor se va schimba atunci c?nd va ?ncepe campania de vaccinare. ?n realitate, probabil c? abia ?n a doua jum?tate a anului viitor vom vedea schimb?ri ?n interac?iunea social?, ?n ceea ce prive?te evenimentele ?i turismul, industrii str?ns legate de sectorul berii. Urm?toarele 6 luni vor fi anevoioase, ?ns? vor fi mai previzibile dec?t 2020. Acum ?tim ?n ce context social ?i economic oper?m, avem o ?n?elegere mai bun? a comportamentelor de consum ?n pandemie, putem deci s? oper?m mai eficient, ?ns?, este dificil s? facem o prognoz? legat? de dimensiunea pie?ei. Primele 6 luni din 2021 vor fi mai bune dec?t 2020, ?ns?, abia dup? aceea, vom vedea lumina de la cap?tul tunelului.Athanasios Giannousis, Director Comercial Olympus Foods: M? a?tept s? resim?im cu to?ii mai intens efectele pandemiei 25 Jan 2021 | de Alina Dragomir ?Incertitudine”, ?schimb?ri”, ?adaptarea strategiei comerciale”, ?linie ascendent?”. Acestea sunt doar c?teva dintre cuvintele folosite de Athanasios Giannousis, Director Comercial Olympus Foods, pentru a descrie anul 2020, dar ?i evolu?ia companiei.Pentru 2021 r?m?ne o singur? ?ntrebare: c?t de mult va trebui produc?torul s?-?i ajusteze strategia de business pentru a men?ine ritmul de cre?tere ?n contextul ?n care o nou? criz? pare a fi dup? col???Dup? un 2019 cu o cre?tere accelerat? la nivelul cifrei de afaceri, cum arat? anul 2020 pentru Olympus Foods?Anul 2020 a fost un an plin de provoc?ri ?i neprev?zut pentru toate industriile. Ne-am adaptat constant la realit??ile pie?ei, ?ncerc?nd s? ne p?str?m pe o linie ascendent? ?n termeni financiari. Am reu?it s? abord?m o strategie de business care ne-a permis s? cre?tem cifra de afaceri a companiei p?n? la pragul de 110 milioane de euro.?n plus, pentru c? obiectivul companiei este de a p?stra un ritm de cre?tere, ?n linie cu dezvoltarea corespunz?toare a businessului, ?nc? de la intrarea pe pia?a din Rom?nia, Olympus Foods a investit constant ?n noi facilit??i, linii de produc?ie, tehnologizare, valoarea total? a investi?iilor dep??ind 130 de milioane de euro. Anul trecut, am alocat peste 5 milioane de euro ?n diverse paliere de business: o nou? linie de ?mbuteliere a laptelui, am optimizat spa?iile de depozitare ?i utilit??i ?i am f?cut trecerea la sistemul SAP.2020 a venit cu schimb?ri considerabile ?n comportamentul de consum. Care sunt categoriile care ocup? primele pozi?ii ?n topul cre?terii?Rom?nii s-au axat pe alegerea produselor care s? le satisfac? nevoile de baz?, produse pentru care deja ?i-au format o afinitate. Referindu-m? la portofoliul Olympus Foods, consumatorii au ales, ?n special, lactate de baz?, care pot fi folosite cu u?urin?? ?n re?ete, precum ?i produse cu termen de valabilitate c?t mai lung, pentru a reduce frecven?a cump?r?turilor.Cele mai importante cre?teri au fost ?n categoria de br?nzeturi ?i lapte de vac?. Pe un trend ascendent, dar cu o cre?tere moderat?, au fost ?i categoriile ?n care suntem lider de pia??: iaurtul cu specific grecesc, sucurile naturale ?i telemeaua vrac.A fost nevoie s? v? ajusta?i strategia de business pentru a dep??i cu bine anul 2020??n 2020, principala provocare pe care am ?nt?mpinat-o a fost str?ns legat? de adaptarea corespunz?toare a strategiei noastre comerciale ?ntr-un timp foarte scurt. Iar principalul obiectiv pe care l-am avut ?n vizor ?n gestionarea tuturor activit??ilor a fost de a prioritiza ?i a asigura volumul de produse necesar ?n conformitate cu cerin?ele pie?ei.Dac? privi?i spre anul trecut, care a fost cea mai bun? decizie de business pe care a?i luat-o?Dac? p?n? ?n 2020, planurile de business ?i de marketing se concentrau pe lans?ri ?n noi categorii ?i investi?ii ?n linii noi de produc?ie, anul trecut ne-a provocat s? avem mai mult? deschidere spre adaptabilitate. Am dezvoltat ?i implementat planurile strategice de business ?n timp real, adapt?ndu-ne constant la nevoile identificate ?n r?ndul consumatorilor ?i ne-am concentrat pe sus?inerea volumelor pentru produsele lactate de baz?.Mai mult ca oric?nd, ?n 2020 cump?r?torii s-au orientat c?tre magazinele de proximitate. Cum v-a?i adaptat la aceast? schimbare??ntr-adev?r, ?nc? de la ?nceputul pandemiei, consumatorii s-au orientat, ?ndeosebi, c?tre magazine de proximitate din dorin?a de a eficientiza timpul petrecut pentru achizi?ionarea produselor de strict? necesitate. ?n ultimii ani, ne-am dezvoltat ?i componenta de comer? tradi?ional, iar acest lucru a func?ionat cu siguran?? ?n favoarea noastr?, acest canal de?in?nd o cot? de pia?? semnificativ?.Anul acesta, ne bucur?m c? am reu?it s? investim ?ntr-un num?r considerabil de frigidere dedicate, destinate acestui canal de v?nzare, pentru a ne pozi?iona ?i mai puternic ?n r?ndul consumatorilor ?i pentru a cre?te volumul v?nz?rilor pe acest segment. ?n ceea ce prive?te schimb?rile din pia?a de retail, am ?ncercat s? r?spundem prompt nevoilor identificate ?n r?ndul consumatorilor no?tri, prin promo?ii atractive, volume mari la produsele de baz? ?i prin aprovizionarea constant? a rafturilor.?n ultimii ani, Olympus Foods a intrat ?n dou? categorii noi: b?uturi vegetale ?i ceaiuri. Ce a stat la baza acestei decizii ?i ce performan?e ?nregistra?i? Interviul complet poate fi citit aici.DIVERSEOfi?erul care coordoneaz? ac?iunile anticovid ?n capital?, g?sit ?ntr-un restaurant, la petrecere Eliza Casandra 23 Ianuarie 2021 Ofi?erul desemnat cu coordonarea activit??ilor de prevenire ?i combatere a efectelor pandemiei la nivelul Poli?iei Capitalei este cercetat de conducerea Poli?iei Rom?ne dup? ce ar fi fost prins ?ntr-un restaurant din Centrul vechi.Un num?r de 27 de persoane, ?ntre care ?i adjunctul Poli?iei Capitalei Radu Gavri?, au fost g?site de poli?i?ti ?n restaurantul Hanul lui Manuc, ?nc?lc?nd astfel restric?iile impuse ?n contextul pandemiei de COVID-19. Printre clien?i se afla ?i o persoan? care trebuia s? fie ?n carantin?, ?n jude?ul C?l?ra?i. Poli?i?tii au amendat 25 de clien?i, dar ?i pe reprezentan?ii localului, scrie News.ro.?"La data de 22 ianuarie 2021, ?n jurul orei 19:15, poli?i?tii din Bucure?ti au depistat, ?n spa?iul ?nchis al unui restaurant din Centrul Vechi al municipiului Bucure?ti, 27 de persoane. ?n urma verific?rilor efectuate, s-a constatat c? una dintre persoanele depistate figura carantinat? ?n jude?ul C?l?ra?i, din data de 16 ianuarie 2021, astfel c? poli?i?tii s-au sesizat din oficiu cu privire la infrac?iunea de z?d?rnicirea combaterii bolilor", a transmis, s?mb?t? diminea??, Poli?ia Rom?n?, ?ntr-un comunicat de pres? ?n care sunt prezentate ac?iunile pentru limitarea r?sp?ndirii virusului COVID-19 f?cute ?n ultimele 24 de ore.De asemenea, au fost date sanc?iuni pentru 25 de clien?i, ?n valoare total? de 17.500 de lei ?i a fost aplicat? o sanc?iune contraven?ional?, ?n valoare de 5.000 de lei, operatorului economic ?n incinta c?ruia au fost depistate persoanele.Surse din Poli?ie afirm? c? la ac?iunea desf??urat? de poli?i?ti ar fi participat chiar ?eful Poli?iei Sector 3, Gabriel ?chiopu. Printre persoanele care se aflau la restaurantul Hanul lui Manuc este ?i Radu Gavri?, adjunct al Poli?iei Capitalei, mai scrie News.roPotrivit unui comunicat de pres? emis s?mb?t?, conducerea Poli?iei Rom?ne a dispus declan?area cercet?rii prealabile fa?? de ofi?erul respectiv, pentru a se stabili existen?a sau inexisten?a unei abateri disciplinare ?i a vinov??iei, sub aspectul ?nc?lc?rii ?ndatoririlor care revin profesiei de poli?ist, av?nd ?n vedere c? acesta este ?i desemnat, la nivelul Poli?iei Capitalei, s? coordoneze activit??ile specifice de prevenire ?i combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.?n ultimele 24 de ore, peste 6.500 de poli?i?ti, ?mpreun? cu jandarmi, poli?i?ti de frontier?, cadre ISU, poli?i?ti locali, reprezentan?i ai ANSVSA, ANPC, Ministerului S?n?t??ii, Ministerului Muncii ?i Protec?iei Sociale, Ministerului Transporturilor ?i ai autorit??ilor publice locale, au desf??urat 823 de ac?iuni de verificare a modului ?n care se respect? m?surile de protec?ie sanitar? la nivel na?ional, transmite Agerpres.Au fost verifica?i 4.060 de operatori economici, 243 de operatori de transport persoane, 7.693 de loca?ii obiective de interes (restaurante, terase autoservire, fastfood-uri etc.) ?i 54.104 de persoane. Au fost aplicate peste 4.124 de sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare de 760.280 de lei.?ELTON CORPORATION a cerut insolven?a LACTATE NATURA J.P. Companii #Insolven?a / 21 ianuarieELTON CORPORATION SA a solicitat aplicarea Legii 85/2014 ?mpotriva LACTATE NATURA SA, iar aceast? cerere de insolven?? a dus la constituirea Dosarului nr.271/120/2021 de la Tribunalul D?mbovi?a, conform portal.just.ro. ?nfiin?at? ?n martie 1991, societatea LACTATE NATURA, av?nd ca obiect de activitate "fabricarea produselor lactate ?i a br?nzeturilor", a ?nregistrat ?n anul 2019 pierderi ?n valoare de 2.429.106 de lei la o cifr? de afaceri de 18.483.243 de lei. Anul trecut, compania a avut un num?r mediu de 90 de angaja?i, conform site-ului Ministerului Finan?elor Publice (.ro).GLOBALInvestitorii dau ?n judecat? Bayer pentru c?derea ac?iunilor ca urmare a litigiilor Roundup De Redactia Financiarul Data ian. 22, 2021 Dou? firme de avocatur? dau ?n judecat? compania Bayer pentru daune ?n numele ac?ionarilor, sus?in?nd c?, conducerea grupului german ar fi trebuit s? avertizeze cu privire la riscul unor procese ?n leg?tur? cu Roundup atunci c?nd Bayer l-a achizi?ionat pe produc?torul Roundup Monsanto.Weekly Wirtschaftswoche a raportat vineri c? dou? firme de avocatur?, Hausfeld ?i Tilp, fac pl?ngeri civile ?ntr-o instan?? din K?ln, Germania, ?n numele investitorilor care au fost afecta?i de sc?derea pre?ului ac?iunilor ?n urma litigiului Roundup ?i a solu?ion?rii ulterioare . Bayer a recunoscut ?ntr-o declara?ie c? este dat ?n judecat? ?i a spus c? se va ap?ra ?mpotriva a ceea ce a descris drept preten?ii nefondate.?Bayer a efectuat diligen?e adecvate cu privire la procesul de achizi?ie. Acest lucru a fost confirmat ?i de studiile exper?ilor independen?i ”, a declarat un purt?tor de cuv?nt al Bayer ?ntr-un comunicat. Produc?torul german de medicamente ?i pesticide a fost de acord s? achizi?ioneze produc?torul de semin?e Monsanto ?n 2016, iar ac?iunile sale au sc?zut ?n 2018, c?nd a pierdut procesele ?n Statele Unite ?n fa?a reclaman?ilor care au pretins c? utilizarea Roundup le-a cauzat ?mboln?virea cu cancer.O solu?ie general? de 11 miliarde de dolari a acestor cazuri ?n iunie anul trecut s-a dovedit a fi cu 750 de milioane de dolari mai scump? pe fondul unei lupte pentru finalizarea tranzac?iei.Ac?iunile au sc?zut cu aproximativ 45% de c?nd Bayer a pierdut primul proces judiciar Roundup ?n august 2018.Wirtschaftswoche a spus c? ?edin?ele judec?tore?ti din Germania nu ar trebui s? ?nceap? ?nainte de sf?r?itul anului 2021.FMI va analiza c?t de mult ne afecteaz? schimb?rile climatice 25 Ianuarie 2021 19:00, Economie Ultima ora Fondul Monetar Interna?ional consider? schimb?rile climatice un risc fundamental la adresa stabilit??ii economice ?i financiare, a afirmat luni directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, prezent?nd planurile institu?iei de a sprijini investi?iile ?n tehnologiile verzi, care vor stimula cre?terea economiei mondiale, transmite Reuters.Conform Agerpres, economia mondial? ar putea cre?te cu 0,7% ?n urm?torii 15 ani ?i ar putea fi create milioane de locuri de munc? dac? urc? semnificativ pre?ul carbonului ?i sunt extinse investi?iile ?n infrastructura verde, a declarat oficialul FMI, la summitul dedicat adapt?rii la schimb?rile climatice."Vedem schimb?rile climatice ca un risc fundamental la adresa stabilit??ii economice ?i financiare ?i vedem ac?iunile de protejare a mediului ca pe o oportunitate de a redresa cre?terea economic?, ?n special ?n urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), ?i de a genera noi locuri de munc?". FMI adopt? m?suri ?n patru sectoare pentru a accelera tranzi?ia la economia rezistent? la schimb?rile climatice, cu emisii sc?zute de dioxid de carbon, a explicat Georgieva.FMI va lansa anul acesta noul "Tablou de bord dedicat schimb?rilor climatice" pentru a urm?ri impactul economic al riscurilor climatice ?i m?surile necesare pentru atenuarea lor."Rezisten?a la schimb?rile climatice este o prioritate urgent?. De aceea o plas?m ?n centrul a ceea ce facem anul acesta ?i ?n urm?torii ani", a afirmat directorul general al FMI.Oficialul a ad?ugat c? Fondul va integra factorii climatici ?n evalu?rile anuale economice ale statelor, concentr?ndu-se pe adaptarea ??rilor extrem de vulnerabile ?i pe pre?ul carbonului ?n evaluarea emi??torilor mari.Nestle anun?? investi?ii de 320 milioane de euro ?n proiecte de sus?inere a produc?iei de cafea sustenabile: Lidia Neagu in CSR 23 January 2021 Compania Nestle, cea mai mare companie de produse alimentare ?i b?uturi din lume, a anun?at joi c? a investit, ?ntre 2010 ?i 2020, peste 320 milioane de euro ?n proiecte de sus?inere a produc?iei sustenabile de cafea.Coffee farm with mountains as its background”La peste 10 ani de la lansarea Nescafé Plan, compania Nestle anun?? rezultatele ob?inute sub umbrela programului de sustenabilitate. ?ntre 2010 ?i 2020, Nestle a investit peste 320 milioane de euro ?n proiecte de sus?inere a produc?iei sustenabile de cafea, a distribuit 235 milioane de arbori de cafea ?n ?ntreaga lume ?i a ajutat peste 900.000 de fermieri s? cultive ?i s? produc? mai mult? cafea de calitate superioar?”, anun?? compania.De asemenea, compania anun?? c? a fost implicat? ?n dezvoltarea a 15 noi variante de arbori de cafea (10 variante de Arabica ?i 5 variante de Robusta) cu o rezisten?? mai mare ?i un randament mai ridicat. ?n plus, pentru a asigura expertiza necesar?, compania a implicat ?n acest proces 230 de agronomi parteneri.?n 2020, 75% din cafeaua folosit? ?n produc?ia Nescafe a fost ob?inut? ?n mod sustenabil, dep??ind astfel obiectivul asumat ?n 2010, de 70%. ?n compara?ie cu 2019, compania raporteaz? o cre?tere de 10% ?n ceea ce prive?te materia prim? ob?inut? pania spune c? le ofer? fermierilor acces la resurse educative, cu ajutorul c?rora ace?tia ?nva?? cum s?-?i diversifice veniturile prin cre?terea altor culturi, pe l?ng? arborii de cafea.Din 2010 ?i p?n? acum, ?n raport cu fabricarea fiec?rei tone de produs, compania a ?nregistrat o reducere de 46% la nivelul emisiilor de carbon (cu 11% peste obiectivul setat ?n 2010) ?i o reducere de 53% a consumului de ap? (cu 18% peste obiectivul setat ?n 2010). Diminuarea consumului de ap? a fost posibil? datorit? cantit??ilor reduse utilizate ?n fabrici ?i ?n procesul de irigare al culturilor de cafea, arat? datele companiei.De asemenea, p?n? la finalul acestui an, compania va publica noul Plan de Sustenabilitate. Al?turi de parteneri precum Rainforest Alliance ?i 4C Services, Nescafe continu? s? ??i ajusteze rezultatele pe m?sur? ce progreseaz?, prinm?surarea constant? a impactului ac?iunilor sale ?i prin raportarea progreselor ?n mod transparent.?n plus, compania anun?? un nou obiectiv de sustenabilitate: p?n? ?n 2025, Nescafé ??i propune s? ob?in? ?n mod sustenabil 100% din cafeaua folosit?.UNIUNEA EUROPEANA Newsletters - Newsletters 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 25-01-2021 09:37 AM CET AGRI NEWS Issue 33_2021_25-26 January; Source : ? European Union, 2021 - EPHighlights - A Farm to Fork Strategy (Jan. 25) - Committee on Agriculture and Rural Development 25-01-2021 09:31 AM CET The publication of the “Farm to Fork Strategy” by the European Commission in May 2020 has caused great impact in the interested public. This is notably based on the fact that, for the first time, the Commission actively addresses the whole European Food system in a holistic approach. This exchange of views, organised jointly with ENVI, serves to present the draft own-initiative report by Co-Rapporteurs, Herbert Dorfmann and Anja Hazekamp. It will subsequently allow for a substantial exchange in order to establish a robust position of the European Parliament on this Strategy. Source : ? European Union, 2021 - EP Briefing - Revision of the Drinking Water Directive - 25-01-2021 25-01-2021 12:00 AM CET ; Source : ? European Union, 2021 - EPOn 1 February 2018, the European Commission published a proposal for a recast of the Directive on the quality of water intended for human consumption (the Drinking Water Directive). The proposal responded to the European Citizens' Initiative, Right2Water, and built on a fitness check which concluded that the 20-year old directive is fit for purpose, but needs updating. The main elements of the proposal consist of updating the water quality standards, introducing a risk-based approach to the monitoring of water, improving information provided to consumers, harmonising the standards for products in contact with drinking water, and improving access to water. In the European Parliament, the Committee on Environment, Public Health and Food Safety (ENVI) adopted its report in September 2018. The Parliament concluded its first reading in plenary in March 2019. A new rapporteur was appointed at the beginning of the new parliamentary term, and agreement was reached on the text in trilogue negotiations on 18 December 2019. The Parliament voted to adopt the text at second reading on 15 December 2020. The directive was published in the Official Journal on 23 December 2020, and the Member States have until 12 January 2023 to transpose it into national legislation. Fifth edition. The 'EU Legislation in Progress' briefings are updated at key stages throughout the legislative procedure. Exporturile de CARNE de PORC din UE au atins un nivel RECORD ?n 2020, Gheorghe GHI?E, 22 ianuarie 2021 - ?n primele zece luni ale anului 2020, Uniunea European? (+UK) a exportat mai mult? carne de porc dec?t ?n tot anul 2019, stabilind astfel un nou record. Aceast? cre?tere a exporturilor de carne de porc din UE+UK a fost determinat? de cererea puternic? venit? din partea Chinei ?i ?n ciuda restric?iilor de transport, sacrificare ?i export datorate crizei coronavirusului, dar ?i apari?ia unor noi focare de pest? porcin? african? (PPA) ?n unele state UE.Volumul de carne de porc exportat? de c?tre statele UE+UK ?n perioada ianuarie-octombrie 2020 a fost de 5,424 milioane de tone, fa?? de 4,493 milioane de tone c?t au fost exportate pe parcursul ?ntregului an 2019. ?n perioada men?ionat? a anului 2020, exporturile de carne de porc din UE c?tre China s-au dublat comparativ cu perioada similar? din 2019, ajung?nd la 2,37 milioane de tone. Principalii furnizori europeni ai pie?ei chineze au fost Spania, Danemarca, Germania ?i Olanda. Deoarece China a interzis importurile de carne de porc din Germania odat? cu apari?ia unor focare de pest? porcin? african?, astfel c? Danemarca a devenind al doilea cel mai mare furnizor de carne de porc al UE c?tre China, dup? Spania.Pe l?ng? cererea puternic? din partea Chinei, un alt factor determinant al cre?terii exporturilor de carne de porc ?n 2020 a fost nivelul ridicat al produc?iei de carne de porc din statele UE+UK. ?n ciuda crizei coronavirusului (COVID-19), care a condus la restric?ii de transport, sacrificare ?i export, UE a reu?it s? sus?in? produc?ia de carne de porc. Astfel, de?i ?n primele zece luni ale anului 2020 sacrific?rile au sc?zut doar cu 0,62%, greutatea medie a animalelor sacrificate a crescut cu 1,04%. De asemenea, greutatea medie a carcaselor a crescut, ?n special ?n Danemarca, Olanda ?i Germania, datorit? ?nt?rzierii sacrific?rilor ca urmare a provoc?rilor logistice datorate crizei coronavirusului.Pentru ?ntregul an 2020, se anticipeaz? c? produc?ia de carne de porc a statelor UE+UK a atins un volum de aproximativ 24,0 milioane de tone, cu foarte pu?in mai mic mic dec?t volumul record realizat ?n 2018 (24,08 milioane de tone), dar mai mare dec?t ?n 2019 (23,96 milioane de tone). Acest volum anticipat de produc?ie de carne de porc se datoreaz? unei u?oare sc?deri a num?rului de animale sacrificate ?n lunile noiembrie ?i decembrie. Reducerea de cca. 4,0% a sacrific?rilor (comparativ cu primele zece luni ale 2020) vine ca urmare a sc?derii num?rului de purcei ?n??rca?i ?n perioada de carantin? din prim?vara anului 2020.UE interzice muni?ia cu plumb ?n apropierea zonelor cu lacuri ?i mla?tini pentru a proteja fauna 25 Ianuarie 2021 ? Mihai Roman Comisia European? a adoptat ast?zi o prevedere legislativ? care interzice utilizarea muni?iei cu plumb la v?n?toarea ?n apropierea lacurilor, b?l?ilor ?i mla?tinilor, cu scopul de a proteja fauna de efectele nocive ale acestui metal, potrivit unui comunicat al executivului european.Interdic?ia va intra ?n vigoare peste doi ani, iar alternativa este utilizarea muni?iei pe baz? de o?el, care are un pre? similar.Circa un milion de p?s?ri mor ?n fiecare an ?n UE din cauza polu?rii cu plumbul provenit fie din muni?ia v?n?torilor, fie din uneltele de pescuit.Plumbul este o substan?? extrem de toxic? ce contamineaz? at?t apa, c?t ?i solul. Anual, circa 4.000 – 5.000 de tone de plumb sunt eliberate ?n zonele umede ?n urma v?n?torilor. (Foto: Pixabay)UE aloc? 8,5 milioane de euro pentru accesul deplin la terenuri ?n Columbia / Rom?nia a devenit membru ?n Fondul European pentru Pace ? 25 Ianuarie 2021 Uniunea European? (UE) a informat vineri c? va aloca 8,5 milioane de euro (aproximativ 10,3 milioane de dolari) pentru accesul complet la terenuri ?n Columbia, ?i a anun?at intrarea Rom?niei ?n Fondul European pentru Pace al ??rii andine, au relatat surse diplomatice, citate de EFE ?i preluate de Rador.Acest buget, a detaliat ambasada UE ?n Columbia, va fi executat de Agen?ia Na?ional? Funciar? (ANT) ca parte a proiectului ?P?m?nt ?i teritorii sustenabile pentru pace”, care urm?re?te s? sprijine reforma rural? cuprinz?toare prev?zut? ?n acordul de pace semnat de Guvern ?i FARC ?n noiembrie 2016.Acest plan va fi realizat cu loturile libere din municipalit??ile San Vicente del Caguán ?i Cartagena del Chairá, ?n departamentul Caquetá, ?i ?n Uribe ?i La Macarena (Meta), dou? zone din sudul ??rii puternic afectate de conflictul armat.?Acestea sunt fapte concrete de sprijin pentru construirea p?cii de c?tre alia?ii necondi?ionati ai Columbiei ?n procesul nostru, privind o tem? sensibil?, ca p?m?ntul”, a declarat consilierul preziden?ial pentru stabilizare ?i consolidare, Emilio Archila. Obiectivul acestei ini?iative este de a pune p?m?ntul la dispozi?ia micilor produc?tori ?i de a oficializa drepturile de proprietate ale popula?iei vulnerabile.Evaluarea FonduluiBlocul comunitar ?i Guvernul au evaluat, vineri, ?ntr-o ?edin??, amploarea rezultatelor ?i impactul celor 30 de proiecte care sunt implementate cu bani din Fondul European pentru Pace ?i au definit liniile strategice de lucru pentru viitor.A fost confirmat? ?i aderarea Rom?niei la aceast? ini?iativ?, din care 21 de state ale Uniunii Europene, Regatul Unit ?i Chile fac deja parte. Dintre aceste ??ri, Suedia a anun?at ast?zi c? va contribui cu 2,5 milioane de euro (aproximativ 3 milioane de dolari) la Fond, ?n timp ce Irlanda va ad?uga 750.000 de euro (aproximativ 915.000 de dolari) pentru a sprijini implementarea proiectelor ?n regiuni.?Angajamentul nostru pentru punerea ?n aplicare a acordului de pace r?m?ne ferm”, a declarat directorul pentru America Latin? ?i Caraibe al Direc?iei Generale Cooperare a Comisiei Europene, Jolita Butkeviciene. A ad?ugat c? acest lucru ?se traduce prin cele 30 de proiecte ale noastre care sus?in victimele care au suferit conflictul ?n teritorii, comunit??ile rurale oferindu-le instrumente pentru dezvoltarea lor ?i celor reincorpora?i, proiecte cuprinz?toare de dezvoltare rural?”.Ambasadorul UE ?n Columbia, Patricia Llombart, a declarat, la r?ndul s?u, c? blocul comunitar este m?ndru c? ?sus?ine ?n continuare” guvernul ?i partenerii s?i din regiuni, precum ?i ?c? ?n continuare colaboreaz? pentru a promova pacea ?i reconcilierea ?n ?ar?”. Sursa: EFE/ RadorSeminar online privind promovarea produselor agroalimentare ?n UE meatmilk 25 ianuarie 2021 Ca urmare a adopt?rii Programului de lucru pentru 2021 referitor la ac?iuni de informare/promovare privind produsele agroalimentare ?n UE ?i ?n ??ri ter?e, cu un buget planificat de 182,9 mil. euro, DG AGRI ?i Agen?ia Executiv? pentru Consumatori, S?n?tate, Agricultur? ?i Alimente (CHAFEA) informeaza ca organizeaz? seminarul de informare ?Info Day” ?n 28 ?i 29 ianuarie 2021.Evenimentul ?Info Day” din acest an, dedicat tuturor poten?ialilor solicitan?i eligibili s? depun? propuneri pentru programe de informare/promovare privind produsele agricole, va avea loc online ?i va include un spa?iu virtual intitulat ?Oportunit??i de pia??” pentru schimb de informa?ii care ar putea duce la noi parteneriate. Se recomand? celor interesa?i s? se ?nscrie online pe platforma web dedicat? evenimentului:? ?Info Day” 2021 include prezentarea noilor orient?ri de politic? ocazionate de strategia ?Farm to Fork” pentru un sistem alimentar mai durabil ?i modul ?n care acestea se raporteaz? la activit??ile de promovare, examinarea campaniilor de comunicare ?n contextul pandemiei COVID-19, precum ?i oferirea unei imagini de ansamblu cu privire la modul de? dezvoltare a campaniilor de comunicare cu impact asupra produc?iei ?i consumului durabil ?n UE.Sesiunile vor fi transmise ?n direct pe web prin urm?toarele link-uri:– 28 ianuarie 2021:?– 29 ianuarie 2021:? prezent?rile ?i ?nregistr?rile video vor fi disponibile online pe portalul CHAFEA...............................................FRANTANoi condi?ii pentru intrarea pe teritoriul Fran?eiEliza Casandra 24 Ianuarie 2021Dac? ve?i c?l?tori ?n Fran?a, trebuie s? ?ti?i c?, pe l?ng? testul negativ de coronavirus f?cut cu cel mult 72 de ore ?nainte de ?mbarcare, se mai cere izolarea vreme de 7 zile, dup? sosire. Aceasta va fi urmat? de efectuarea unui alt test PCR la finalul autoizol?rii.Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, duminic?, preciz?ri suplimentare cu privire la intrarea ?n Fran?a, dup? ce autorit??ile au transmis noi clarific?ri.?Astfel, pe l?ng? testul negativ de coronavirus se mai cere izolarea pe o perioad? de 7 zile, efectuarea unui test la finalul acestei perioade ?i o declara?ie c? nu exist? simptome de coronavirus.”?n plus fa?? de m?sura prezent?rii unui test tip PCR negativ pentru infec?ia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore ?naintea deplas?rii, toate persoanele cu v?rsta de peste 11 ani care sosesc ?n Fran?a pe cale aerian? sau maritim? din ??rile spa?iului european (Uniunea European?, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Vatican ?i Elve?ia) vor prezenta, la ?mbarcare, o declara?ie pe propria r?spundere, prin care: se angajeaz? s? se autoizoleze pentru o perioad? de 7 zile dup? sosirea ?n Fran?a, declar? c? vor efectua un al doilea test PCR la finalul acestei perioade de autoizolare ?i declar? c? nu prezint? simptome specifice COVID-19 ?i nu au intrat ?n contact cu o persoan? pozitiv? ?n ultimele 14 zile ?naintea sosirii pe teritoriul francez”, a transmis, duminic?, MAE.?Totodat?, potrivit informa?iilor comunicate de autorit??ile franceze, sunt excepta?i de la aceste m?suri (prezentarea unui test molecular tip PCR pentru infec?ia cu virusul SARS-CoV-2 ?i m?sura autoizol?rii) lucr?torii transfrontalieri, transportatorii ?i c?l?torii care sosesc pe cale terestr? (rutier? sau feroviar?).?Ministerul Afacerilor Externe aminte?te c? cet??enii rom?ni pot solicita asisten?? consular? la numerele de telefon ale Ambasadei Rom?niei la Paris: +33 (0)1 47 05 29 66, +33 (0)1 47 05 27 55, +33 (0)1 45 50 39 97, +33 (0)1 47 05 10 40, Consulatului General al Rom?niei la Strasbourg: +33 369.321.938, Consulatului General al Rom?niei la Marsilia: +33 4 91221741, Consulatului General al Rom?niei la Lyon: +33 (0) 478.607.252, +33 (0) 478.607.266, +33 (0) 478.607.322, +33 (0) 478.607.077, apelurile fiind redirec?ionate c?tre Centrul de Contact ?i Suport al Cet??enilor Rom?ni din Str?in?tate (CCSCRS) ?i preluate de c?tre operatorii Call Center ?n regim de permanen??.?De asemenea, cet??enii rom?ni care se confrunt? cu o situa?ie dificil?, special?, cu un caracter de urgen??, au la dispozi?ie ?i telefonul de urgen?? al misiunii diplomatice la Paris: +33 (0)6 80 71 37 29, Consulatului General al Rom?niei la Strasbourg: +33 6 27 05 00 22, Consulatului General al Rom?niei la Marsilia: +33 6 10027164, Consulatului General al Rom?niei la Lyon: +33 6 43627736.?BREXITCum afecteaz? Brexit comer?ul online: clien?ii ?i firmele s-au trezit cu taxe noi ?i zeci de formulare birocratice de completat ? 25 Ianuarie 2021 ? Alexandru Mih?escu Ie?irea Marii Britanii din UE ?i noile reguli de comer? au provocat apari?ia unor costuri noi pentru clien?ii magazinelor online din cele dou? blocuri, pe l?ng? zecile de formulare birocratice pe care at?t consumatorii, c?t ?i firmele de comer? trebuie s? le completeze la fiecare comand?.Odat? cu ie?irea din UE, clien?ii britanici ai magazinelor online ?nregistrate ?n UE s-au trezit cu costuri suplimentare serioase. Un exemplu dat de The Guardian este o cump?r?toare din Norfolk (Marea Britanie), care s-a trezit cu o factur? suplimentar? de 121 de lire sterline cerut? de firma de curierat UPS la o comand? de 236 de lire sterline plasat? pe un magazin online din UE. Ea a refuzat s? pl?teasc? ?i a renun?at la oferte. Sursa costurilor suplimentare? TVA ?i taxe de import.E valabil? ?i reciproca: un cump?r?tor din Rom?nia care a achizi?ionat haine de la un retailer online britanic s-a trezit cu un cost suplimentar de 112 lei la o comand? de 588 de lei. De data aceasta, magazinul britanic a fost cel care a suportat taxele suplimentare. Dar, pentru a putea plasa comanda, clientul din Rom?nia a trebuit s? completeze zeci de informa?ii ?n noi formulare birocratice ce nu existau p?n? la 31 decembrie plica?iile ap?rute dup? ie?irea Marii Britanii din UE ?i apari?ia noilor taxe ?i formulare vamale nu se opresc ?ns? aici. Mai multe magazine online din UE au anun?at deja c? nu mai fac livr?ri ?n Marea Britanie din cauza costurilor crescute.Dou? exemple: compania olandez? Dutch Bike Bits, care vinde online componente pentru biciclete, ?i compania belgian? Beer On Web, care livreaz? diverse sortimente de bere, potrivit paniile de logistic? ?i curierat Federal Express ?i TNT au anun?at c? vor cre?te pre?urile pentru a-?i acoperi costurile, ?n timp ce magazinul online Scandinavian Outdoor a anun?at c? ??i suspend? temporar v?nz?rile ?n Marea Britanie.?n tot acest timp, sectoare economice ?ntregi din Marea Britanie sunt afectate de noile reguli de comer?. Printre cei mai puternic afecta?i se num?r? companiile mici ?i mijlocii de pescuit din Sco?ia care nu mai pot exporta produse proaspete ?n UE. Reprezentan?ii industriei au protestat cu tiruri ?i camioane s?pt?m?na trecut? ?n fa?a re?edin?ei premierului britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai mari promotori ai Brexit. (Foto: Alex Mih?ileanu)SCOTIANa?ionali?tii sco?ieni au ?ntocmit un plan pentru un nou referendum asupra independen?ei 23 Ianuarie 2021 ? Partidul na?ionalist sco?ian (SNP) a ?ntocmit un plan ?n 11 puncte privind organizarea unui al doilea referendum asupra independen?ei, din care s?mb?t? au fost publicate mai multe puncte, relateaz? dpa, citat? de Agerpres.Liderul SNP Nicola Sturgeon a dezv?luit planuri de a organiza ?un referendum legal” privind locul na?iunii ?n Regatul Unit dup? ce pandemia va ?nceta.Acest lucru va depinde totu?i de c??tigarea majorit??ii de c?tre partidul s?u pro-independen?? ?n alegerile parlamentare sco?iene de la 6 mai.Premierul britanic Boris Johnson se opune cu vehemen?? organiz?rii unui alt referendum, dup? ce sco?ienii au votat cu o majoritate redus? ?mpotriva ie?irii din Regatul Unit ?n septembrie 2014.?n ?foaia sa de parcurs” pentru un nou referendum, SNP sus?ine c? guvernul de la Londra are trei op?iuni: s? accepte c? parlamentul sco?ian are puterea de a-l convoca, s? acorde el ?nsu?i autoriza?ia pentru consultare sau s? conteste demersul ?n instan??.Orice astfel de contestare legal? ar fi ?nt?mpinat? cu ?opozi?ie viguroas?”, a declarat Mike Russell, ministru ?n cadrul guvernului SNP din Edinburgh pentru ziarul pro-independen?? The National.Sturgeon a argumentat c? ie?irea Marii Britanii din Uniunea European?, c?reia majoritatea sco?ienilor i s-au opus ?n 2016 ?n cadrul referendumului pentru Brexit, furnizeaz? noi motive pentru a relua discu?ia despre independen??.Partidele din opozi?ie resping cu fermitate planurile SNP.?C?nd 100% din concentrarea noastr? ar trebui s? se ?ndrepte spre refacerea dup? pandemie, SNP ?arjeaz? ?nainte cu planurile pentru un alt referendum. Nu-i vom l?sa s?-?i fac? voia”, a postat pe Twitter Douglas Ross, un membru conservator al parlamentului sco?ian.SERBIASerbia introduce restric?ii asupra importurilor de vin 22 Jan 2021 | de Bogdan Anghelu?? ?ncep?nd cu 1 ianuarie, Serbia a limitat cantitatea de vin pe care o companie o poate importa trimestrial. ?n total, importurile nu pot dep??i 625.000 de litri pe trei luni, iar fiecare companie poate importa doar 15% din volumul total. Exist? totu?i o excep?ie, ?i anume c? restric?ia se ridic? ?n cazul ultimului trimestru al anului.?n cazul ?n care un anume importator nu a atins procentajul de 15%, poate ad?uga diferen?a r?mas? la cantitatea pe care o poate importa ?n trimestrul urm?tor.Publica?ia online Vecernji Novosti a dezv?luit c? discounterul Lidl a importat ?n luna iunie a anului trecut 140 de camioane de vin din UE, respectiv 70% din cota anual?, astfel ?nc?t alte companii nu au mai putut importa b?uturi din Uniunea European?. Ca urmare, pre?urile au crescut cu 30%, ?n vreme ce v?nz?rile au ?nregistrat un minus de 40%.Cota de 2,5 milioane de litri de vin ce pot fi importa?i f?r? taxe vamale a fost stabilit? prin acordurile comerciale dintre UE ?i Serbia.Pe de alt? parte, guvernul s?rb a publicat deja strategia de dezvoltare a viticulturii ?i a produc?iei de vin ?n perioada 2021-2031. De?i exist? un mare poten?ial pentru aceast? industrie, crizele financiare din ultimii 30 de ani au dus la reducerea suprafe?ei totale cultivate. Potrivit datelor din 2018, exist? doar 20.466 de hectare de vi??-de-vie ?n Serbia. Astfel, importurile genereaz? peste 60% din v?nz?ri.Strategia expus? de autorit??i are ca scop cre?terea cu 30% a suprafe?ei cultivate, iar produc?ia s? creasc?, ?n urm?torii 10 ani, de la 30 de milioane la 100 de milioane de litri anual.LETONIALidl va deschide primele sale magazine ?n Letonia 22 Jan 2021 | de Bogdan Anghelu?? Lidl va deschide ?n cur?nd primele unit??i ?n Letonia, ?n condi?iile ?n care p?n? ?n prezent niciun alt discounter nu a func?ionat ?n statele pania ar urma s? intre pe pia?? cu 10-12 magazine, pentru care personalul a fost deja recrutat, dup? cum anun?a compania la mijlocul lunii decembrie. Centrul logistic din Riga urmeaz? s? intre ?n func?iune s?pt?m?na viitoare, potrivit Lebensmittel Zeitung.Intrarea ?n ?ar? a fost ini?ial planificat? pentru 2019. Cu toate acestea, deschiderea a fost am?nat? ca urmare a deciziei Lidl de a-?i construi propriul centru de distribu?ie ?n Riga. Centrul logistic de 51.000 de metri p?tra?i a fost finalizat ?n iulie anul trecut pentru 55 de milioane de euro, ?n acela?i timp cu primele zece magazine, ?i g?zduie?te ?i sediul central Lidl. Mai mult, conducerea Lidl Letonia este, de asemenea, responsabil? pentru extinderea ?n Estonia.?n statele baltice, gamele de m?rci private ale retailerilor locali sunt ?nc? subdezvoltate ?n compara?ie cu alte ??ri europene ?i reprezint? doar aproximativ 15% din v?nz?rile de alimente. De asemenea, datorit? venitului relativ ridicat, calitatea ?i nu pre?ul sunt ?n prim plan ?n cadrul deciziilor de achizi?ie. ?n acela?i timp, ?i nivelul pre?urilor este semnificativ mai mare dec?t ?n statele vecine, a?a cum ar fi Polonia.Lidl nu pare s? vizeze cele mai mici pre?uri ?n Lituania. ?n compara?iile lunare f?cute de PricerLT pentru un co? de cump?r?turi cu 32 de articole entry-level, Lidl se afl? adesea doar pe locul doi sau pe al treilea. Cele trei ??ri baltice sunt dominate de retailerul lituanian multi-format Maxima ?i, de asemenea, de retailerul suedez Ica Gruppen cu pie?ele sale Rimi. Grupul Rewe opereaz? ?i supermarketurile sale ?iki” ?n Lituania.SUEDIACel mai mare produc?tor de ou? din Suedia, afectat de un focar de grip? aviar? ? 25 Ianuarie 2021 ? Suedia va sacrifica aproximativ 1,3 milioane de pui, din cauza unui focar de grip? aviar? descoperit la o ferm? din sud-vestul ??rii, a anun?at luni Consiliul suedez pentru agricultur?, transmite Reuters, preluat? de Agerpres.Virusul gripei aviare H5N8 a fost identificat pe 18 ianuarie la cel mai mare produc?tor de ou? al Suediei, ?n apropierea ora?ului Monsteras.?Din p?cate, gripa aviar? s-a extins, ceea ce ?nseamn? c? o mare parte din animale, aproximativ 1,3 milioane, vor fi sacrificate”, au spus reprezentan?ii Consiliului suedez pentru agricultur?.?n ultimele s?pt?m?ni s-au descoperit focare de grip? aviar? la ferme din Ungaria, Germania, Fran?a, Lituania ?i alte zone din Europa, iar autorit??ile cred c? virusul este transmis de la p?s?ri s?lbatice.Virusul gripei aviare H5N8 a perturbat semnificativ produc?ia de carne de pas?re la ?nceputul lui 2014 ?n Asia ?i la finele acelui an s-a r?sp?ndit ?i ?n Europa.P?n? acum nu exist? cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la p?s?ri la oameni, ?ns? descoperirea unor astfel de focare a impus demararea unor campanii de sacrificare, iar fermierilor li s-a ordonat s? ?in? p?s?rile ?nchise.SUAAmerican Airlines a lansat un serviciu de livrare la domiciliu de vinuri de lux / Compania aerian? de?ine o cantitate mare de vin, din cauza sc?derii num?rului de c?l?tori Analize ? 22 Ianuarie 2021 ? Compania aerian? American Airlines (AA) a anun?at vineri lansarea unui serviciu de livr?ri la domiciliu de vinuri de lux care, ?n mod normal, sunt disponibile la bordul avioanelor sau ?n saloanele aeroporturilor, transmite DPA, preluat? de Agerpres.Noul serviciu, denumit Flagship Cellars, permite fiec?rui client cu v?rsta de peste 21 de ani s? beneficieze de trei vinuri prestigioase din colec?ia American Airlines pentru 99,99 dolari pe lun?, inclusiv livrarea la domiciliu. Compania aerian? a precizat c? a decis s? lanseze acest serviciu ca urmare a cantit??ii ?n exces de vin pe care o de?ine odat? cu diminuarea c?l?toriilor cu avionul ?n contextul pandemiei de coronavirus.American Airlines se a?teapt? ca acest program de livrare de vin la domiciliu s? genereze v?nz?ri de 40.000-50.000 de dolari ?n primul trimestru. Compania precizeaz? c? colec?ia sa de include vinuri foarte prestigioase iar membrii programului de loialitate pot beneficia de numeroase avantaje.Potrivit American Airlines, este singura companie aerian? care ofer? servicii de livrare la domiciliu a vinurilor din colec?ia sa. Este vorba de vinuri atent selec?ionate de exper?ii companiei dup? ce au analizat aproape 2.000 de sticle de vin ?n fiecare an.Anterior, American Airlines a suspendat v?nzarea de b?uturi alcoolice ?n timpul zborurilor pentru a restr?nge interac?iunile dintre ?nso?itorii de zbor ?i clien?i ?n perioada pandemiei.Investitorii americani au ?nceput s? parieze pe ap?, a?a cum fac cu aurul sau petrolul. Exper?ii se tem de excese pentru profit ?i specul?: Schimb?rile climatice, secetele, cre?terea popula?iei ?i poluarea probabil c? vor face din problemele penuriei de ap? ?i pre?urilor acesteia subiecte de discu?ii ?ncinse ?n urm?torii ani Bogdan Cojocaru 24.01.2021, Wall Streetul a ?nceput din decembrie s? tranzac?ioneze apa la fel ca aurul sau petrolul. Ini?iativa, de?i are ca scop s? ajute la asigurarea furniz?rii acestei materii prime pentru ora?e ?i fermieri, a atras ?i critici. Investitorii pot de acum ?ncolo s? speculeze pentru profit ?n privin?a pre?urilor apei, o resurs? care ar putea deveni de neg?sit ?n tot mai multe locuri de pe planet?.Nu este ceva tocmai ca desprins din distopia ?Mad Max“, ?n care pentru resursele pre?ioase se duc b?t?lii violente ?ntre triburi. ?ns? exper?ii spun c? o astfel de practic? ridic? probleme de etic?, unii consider?nd c? apa este o materie prim? mult prea esen?ial? pentru omenire pentru a fi tranzac?ionat?. Apoi, speculatorii au declan?at crize alimentare ?n trecut. ?ntre 2008 ?i 2010, fondurile de hedging au pariat pe cre?terea pre?urilor boabelor de cacao ?i astfel au ?mpins cota?iile cu 150% ?n sus. De asemenea, speculatorii financiari au contribuit la scumpirea gr?ului ?i boabelor de soia ?n 2007 ?i 2008, ceea ce a declan?at foamete ?i turbulen?e sociale ?n economiile ?n curs de dezvoltare.Pe bursa apei, cump?r?torii pariaz? pe cre?terea pre?urilor pe durata vie?ii contractului, ?n timp ce v?nz?torii mizeaz? pe sc?derea acestora, scrie Deutsche Welle. Pia?a se reduce la California, statul american cu cel mai dezvoltat sector agricol ?i a cincea economie ca m?rime a lumii. Bursa din Chicago ?ncearc? s? calmeze spiritele, spun?nd c? contractele futures cu ap? sunt tranzac?ionate doar regional ?i acoper? doar cantit??i mici de ap?. ?i, oricum, cea mai mare parte a drepturilor pentru ap? din California sunt ?n m?inile companiilor de utilit??i, noteaz? Bloomberg.Schema de tranzac?ionare a fost anun?at? ?n septembrie ca r?spuns la crizele provocate de de canicul? ?i secet? cu care se confrunt? din ce ?n ce mai des regiunea. ?Schimb?rile climatice, secetele, cre?terea popula?iei ?i poluarea probabil c? vor face din problemele penuriei de ap? ?i pre?urilor acesteia subiecte de discu?ii ?ncinse ?n urm?torii ani“, spune Deane Dray, analist la RBC Capital Markets.California, ca de altfel multe alte regiuni ale lumii, se confrunt? cu secet? chiar acum. ?M? g?ndesc la ap? ?n fiecare zi a s?pt?m?nii, mai ales acum c? ne confrunt?m cu secet?“, spune pentru DW Edgar Terry, fermier californian. Familia sa conduce de aproape 130 de ani o ferm? ?n ?inutul Ventura, de l?ng? Los Angeles, o zon? unde disponibilitatea apei este adesea problematic?. Fermieri precum Terry cred c? ini?iativa Wall Streetului le va fi de folos.C?nd este prognozat? secet?, ei ??i pot asigura suficient? ap? la timp ?i la pre?uri rezonabile. Terry, care lucreaz? ?i ca profesor de finan?e la Universitatea Luteran? din California, spune c? contractele futures i-ar permite s? cumpere la pre?urile de azi apa de care va avea nevoie m?ine. Contractele futures sunt contracte financiare derivate care oblig? p?r?ile s? tranzac?ioneze un activ la o dat? ?i la un pre? predeterminat ?n viitor.Ce este important este c? cump?r?torul trebuie s? achizi?ioneze activul, iar v?nz?torul trebuie s? v?nd? la pre?ul stabilit indiferent de cota?iile de pe pia?? la data ajungerii la termen a contractului. Bursa din Chicago asigur? c? ?i companiile de utilit??i pot profita de pe urma contractelor futures cu ap?. ?n California, pre?urile acestei materii prime cresc adesea peste noapte din cauza incendiilor de vegeta?ie ?i a secetelor.Exper?ii se tem c? apa se poate scumpi considerabil dac? este tratat? mai degrab? ca un activ dec?t ca o resurs? natural? vital?, iar speculatorii sunt l?sa?i s?-?i fac? de cap. Cel mai mult vor avea de suferit s?racii. Potrivit ONU, ?n ?ntreaga lume peste 2,2 miliarde de persoane nu au acces la ap? potabil? curat?. Organiza?ia a avertizat c? situa?ia se poate ?nr?ut??i dac? sunt folosite instrumente de speculat varia?iile pre?urilor apei.Pe de alt? parte, raportorul special pentru ONU Pedro Arrojo-Aguda spune c? contractele financiare cu termeni prestabili?i ?nseamn? c? apa nu curge nic?ieri ?i c? singurul lucru care se ?nt?mpl? este transferul de cash. Acest lucru ar trebui s? ?mpiedice investitorii cu capacit??i mari de stocare s? provoace penurii artificiale de ap? pentru a majora pre?urile ?i a face astfel profit.Pentru fermieri ca Edgar Terry, contractele futures cu ap? par din acest punct de vedere nefolositoare. ?Avem nevoie de ap? fizic?, nu de apa de pe h?rtie“, spune el. De aceea, californianul a ales s? se bazeze pe o ini?iativ? proprie pe care a lansat-o ?n urm? cu c??iva ani pentru a combate penuria de ap? - pia?a de ap? subteran? Fox Canyon.Dezvoltarea unui astfel de sistem, unde se vinde ?i se cump?r? ap?, a fost posibil? deoarece drepturilor stricte de folosire a apei ?i reglement?rile din California sunt limitate la apa din r?uri, iazuri ?i lacuri. ?ns? mul?umit? lui Terry, fermierii pot vinde sau dona excesul de ap? pompat de pe propriet??ile lor. Aceasta este un mod de a rezolva o problem? din ce ?n ce mai prezent?.Spre exemplu, recent, mai multe publica?ii occidentale au scris c? Istanbul, unul dintre cele mai populate ora?e ale regiunii, ar putea r?m?ne f?r? ap? ?n doar c?teva zeci de zile din cauza managementului urbanistic defectuos ?i mai ales a celei mai severe secete din ultimul deceniu.?n ultimii ani, nivelul Rinului, o cale de transport fluvial important? pentru economia Germaniei, a sc?zut vara la cote de pericol, influen??nd negativ cre?terea PIB. Iar ?n Crimeea, peninsul? anexat? de Rusia de la Ucraina, seceta de anul trecut a fost f?r? precedent. Crimeea depindea pentru ap? de un canal care vine din Ucraina. DW scrie c? conflictele pentru ap? s-au dublat ?n ultimii zece ani.Bil Gates este cel mai mare mo?ier din Statele Unite Adrian P?tru?c? 23 ianuarie 2021, 13:44 Inten?ia omului de afaceri este s? investeasc? ?n culturi agricole rezistente la schimb?rile climatice ?i ?n ?nlocuitori de carne pe baz? de vegetale. Bill Gates. O avere de 130 de miliarde de dolari. ?i propriet??i de circa 100.000 de hectare.De?i fondatorul Microsoft nu este cel mai bogat american, el este cu siguran?? cel mai mare proprietar agricol privat din ?ar?.?n portofoliul s?u se afl? terenuri din 18 state, potrivit revistei Land Report. Aceasta evalueaz? suprafa?a lor total? la 97.900 de hectare.Gates este urmat ?n clasamentul mo?ierilor americani de familia Offutt, cu 77.000 de hectare. O suprafa?? aproximativ egal? este de?inut? ?i de Stewart ?i Lynda Resnick.Pe locurile urm?toare, cu 65.000 de hectare, se situeaz? familia Fanjul ?i, cu 60.000 de hectare, familia Boswell.Cele mai mari propriet??i ale lui Bill Gates se g?sesc ?n statele Louisiana (27.000 de hectare) ?i Arkansas (19.000 de hectare).Omul de afaceri ?i-a constituit acest patrimoniu prin intermediul Cascade Investment, un fond de investi?ii creat pentru a-i dezvolta averea.?Superculturi”Compania este legat? de Funda?ia Bill ?i Melinda Gates, ?ns? gestionarea activelor este asigurat? independent de societatea BGMI. Adic? Bill ?i Melinda Gates Investments.Funda?ia lui Bill Gates a investit ?n dezvoltarea ?i proliferarea ?superculturilor” rezistente la schimb?rile climatice. Dar ?i ?n vaci de lapte cu cel mai mare randament.Acest portofoliu de suprafe?e cultivate este legat ?i de milioanele pe care funda?ia sa le-a investit ?n ?nlocuitori de carne pe baz? de vegetale.Soia cu gust de carne?n acest demers, Bill Gates a mizat ?n special pe Impossible Foods. O ?ntreprindere ale c?rei produse pe baz? de plante sunt f?cute din soia ?i proteine de cartofi. ?ns? produc?torul lor sus?ine c? po?i jura c? au gust de c?rn?ciori sau de carne tocat?.Fondatorul Microsoft, interesat ?i de vaccinuri, a investit ?i 80 de milioane de dolari pentru a construi un ?ora? inteligent” ?n plin de?ert al Arizonei.Situat ?n apropiere de Phoenix, proiectul ?Belmont” urmeaz? s? creeze 80.000 de locuin?e cu ?coli, dar ?i birouri ?i unit??i de industrie local?.USANational Peanut Butter Day 2021 January 24 January 24 is National Peanut Butter Day! Why oh why are all these food awareness days in January when we are trying to be good?! At least in moderation peanut butter could be considered a healthier option than some other foods!Peanut butter is a classic American food, first patented in 1884, so why don’t you get spreading the delicious American favourite and support local businesses and commerce by doing so at the same time? Over the years there have been many attempts to manufacture THE BEST peanut butter. Canadian Marcellus Edson made cooled product of peanuts and sugar, that had a consistency like that of butter. John Kellog used boiled peanuts for his own peanut butter and George Bayle tended to making peanut butter with roasted peanuts.It took until 1923 when Heinz cracked the recipe as know it today, and the result is that peanut butter is a product that over 90% of American families now cannot live without.Did you know that peanut butter is cholesterol free and it’s a great source of protein? Or that it takes 550 peanuts to make a 12oz jar of peanut butter? Feel free to share these useless bits of information with your friends ;)Smooth or chunky, there is never not a perfect time for peanut butter. Celebrate National Peanut Butter Day with some peanut butter spread on your toast or just with a spoonful right from the jar. And remember, that it takes 550 peanuts to make a 12-ounce jar of creamy peanut butter.JAPONIAPre? record la cire?e: 500 de grame v?ndute cu aproape 10.000 de dolari agrointeligenta.ro - 25 ianuarie 2021 Pre? record pentru cire?e: 500 de grame v?ndute cu aproape 10.000 de dolari! Pre?ul ridicat al unei variet??i de cire?e se datoreaz? tehnologiei de cultivare a acestora. Cire?ii cresc ?n ghivece speciale.La o licita?ie desf??urat? ?n Japonia, prima jum?tate de kilogram de cire?e din soiul ?Sato Nishiki” a fost v?ndut? pentru 1 milion de yeni, echivalentul a 9.700 de dolari, potrivit . Sato Nishiki sunt un soi de cire?e de ultim? genera?ie care au fost cultivate ?n zona ora?ului Tendo din octombrie anul trecut.La expozi?ie au fost prezentate doar trei cutii, iar eforturile fermierilor au fost r?spl?tite. Primul lot de 500 de grame de Sato Nishiki a fost v?ndut pentru un impresionant 9.700 de de dolari.Pre?ul ridicat al acestui fruct se datoreaz? tehnologiei de cultivare. Cire?ii cresc ?n ghivece speciale. Din iunie p?n? la ?nceputul lunii octombrie, acestea sunt plasate ?n frigider ?i apoi transferate ?ntr-o ser?. Acolo se dezvolt? ?n timpul zilei la o temperatur? de aproximativ 25 de grade, iar noaptea – la aproximativ 13 anizatorii licita?iei men?ioneaz? c? anul trecut, ?primul lot” al Sato Nishiki s-a v?ndut ?doar” pentru 500.000 de yeni.... citeste si parte a treia ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download